ANUL I . _ No.-8.

20 BANI NUMĂRUL ;
-D B M M î 6 Ă 7 N O E M r B f t E 1 9 0 4
r

A P A R E O D A T Ă P E S A P T A
eu u l v l t i î A:\ Li\ « l,itll.L. OL. I I I M I I Jl. l.uvi.ii.:!
ABONAMENTE : ! % ,
\ Şase luni 5 » r
G. RANETTI — N. D. ŢÂRANU ADRESA:
Plata abonamentului înainte. Revista „FURNICA" Bucureşti

r
Desen de A . Mantu.
 F D E N I O A L901

Ca mulţumire pentrusimpatia I obştieî. E vorba de o a treia Univer- I dorit din punct de vedere ortografic
7
sitate, pe lîngă ce e din Bucureşti şi gramatical şi stilistic.
încurajatoare cu care cititorii ne-au j
I a ş î : şcoala gardiştilor, al cărei rector Am uitat să spunem că, pe lingă
;
întîmpinat «Furnica*, în aştepta- e d . Saita, prefectul poliţiei Capitalei., cursul de higiena, eminentul nostru
rea altor surprize ce le pregătim, decan d . căpitan Popovicî, inspector j amic d. dr. Urechiă predă gardiştilor
al aceleaşi poliţii, iar corpul profeso- j şi unele noţiuni indispensabile de me­
le v o m oferi sâptâmîna viitoare ral e compus din d-niî Dr. Urechiă, dicină legală. Iată în rezumat una din
X . D Ţăranii şi Perieţeanu. lecţiunile eruditului nostru umorist
jjţj număr excepţional Pînă azî gardiştii fusese lăsaţi într'o — Măi, cînd oţî vedea un om cu
stare de ignoranţă deplorabilă. E î nu ! limba scoasă şi legat c'o frînghie de
în trei culori I ştiau, de cît să fluere un restrîns re- craca unui pom din Cişmigiu, >ă ştiţi
pertoriu de semnale spre a tulbura că ăla este un spînzurat şi să'l ares­
Pagina întîia a «Furnice!» va pu- j somnul contribuabililor a căror linişte taţi în numele legeî. Dacă dă semne
blica un picant desen original şi | sunt însărcinaţi s'o păzească în timpul de viaţă să ştiţî că n'a murit şi, prin
nopţeî. mal ştiau să prindă pungaşii urmare, să'l lăsaţi în pace pînă cînd o
inedit, semnat de talentatul pictor {
cînd aceştia aveau amabilitatea să se muri, căcî nu e permis să trimeteţî un
Kimon Loghi, a cărei expoziţie la J predea autorităţilor, să facă semn cu om viu. la morgă!
Ateneu, atrage şi desfătează în acest mina birjarilor ca să nu împovăreze E de prisos *ă maî spunem că rîn-
circulaţia, să distribue ghionturî în durile de maî sus nu sunt chiar cu­
moment pe toţi finii amatori de j ziua de 10 Maiu, să se îmbrace în ţivil vintele d lui dr. Urechiă, ci ceea-ce
artă din Bucureşti. la alegeri şi să voteze în locul unor au. înţeles în substanţă inteligenţii
cetăţeni opozanţi ca s ă i scutească de gardiştî-studenţî din explicaţiile sa­
«Furnica» va mai conţine un
osteneala de-a veni în persoană la vot, vante ale profesorului.
număr mai mare de caricaturi în şi atita tot. B a , o mică excepţiune: Pentru a încheia, nu ne maî rămîne
culori şi o materie mai' bogata şi maî er»îi şi gardişti carî posedau, şi de cît să felicităm şi pe d. Lascăr, şi
oare-carî noţiuni despre arta culiuară pe rector, şi pe decan, şi corpul di­
maî hazlie—dacă e posibil!—ca de şi aut'imedoni'-ă, dar numărul acestor j dactic al celei de-a treia Universi­
obiceiu. gardişti maî culţi era maî mic, de tăţi. Am avut la 18 „baioneta inte­
oare-cn nu toţî aveaii norocul să fie l i g e n t ă " a gvardieî naţionale, vom
Aici—după clişeul cam mitocă­
detaşaţi din serviciul lor obicinuit spre avea de acum înainte tesacul cult al
nesc întrebuinţat de alte ziare în a servi ca bucătari şi vizitii pe la casele sergenţilor de oraş de zi şi de noapte.
atare împrejurare—ar urma să ne unor persoane influente. Această stare G. R a n e t t i .
de ignoranţă a gardiştilor nu maî era
lăudăm cu sacrificiile materiale ce permis să dureze. Căci dacă în ţări­
facem pentru «Furnica» şi să lăsăm şoara noastră se ponte concepe un
a se'nţelege ca viitorul număr ex- | ministru agramat, un deputat care să PĂŢANIA MEA ŞI-A POPII
se iscălească^cu pecete», un profesor
cepţional al «Furnicei» o să ne I universitar care să vorbească cu „am
coste sume fabuloase. N o i , însă, ne fostăra şi am văzutărâ", nu se poate La crişma din sălcii, la pod,
admite ca să nu fie un băi bat emina­ Se 'mbată spre seară tot satul.
v o m mărgini să spunem cititorilor
mente cult gardistul, căruia îî incumbă Şi Popa cu iitregul norod,
numaî atît în privinţa acestui nu­ grava sarcină de-a veghea asupra o- Şi 'n deosebi... subsemnatul.
măr extraordinar : noareî, avere! şi vieţeî contribuabili­
lor. I d e a l u l unei ţari civilizate ar fi | E crişmăriţa frumoasa
Scump dar face !... ca un gardist să citească pe Virgil şi j Şi vinul cam are lipici.
Homer în original şi să ş'ie să rezolve Az'noapte fu lată... ia g h i c j ? . . .
cu ochiî închişi eeuaţiunî de gradul
al doilea cu maî multe necunoscute, Părintele-a mers pîn'acasă
căci —fie zis în treacăt—cum poate el Taman ca copii ceî mici,
da de urma unuî borfaş isteţ, dacă nu A mers pe picioare şi'n mîinî,
e capabil să găsească un simplu X al Aşa se 'rabatase, săracu.
UNIVERSITATE \ GARDIŞTILOR
unei eeuaţiunî, un X care nu opune Câ da cu potcapul în cîinî!
nicî o rezistenţă când omul legeî pune j
ba dracu !
într'un toast, de cnrînd, d. ministru mîna pe el.
Nu ştiu dac'am rîs ca atunci
de interne a spus că grajdul şi infir­ Deocamdată, însă, cursurile Univer- I
Vr'odată^in zilele mele,
meria sunt două instituţiunî menite sităţiî gardiştilor se mărginesc la două i
Dar cînd fu să trec un podeţ
a face pe viitor pentru patrie ceea mai principale : higiena şi gimnastica, j
Ieşitu-mi-a risul~prin piele:
ce aii făcut în trecut şcoala şi bise­ Profesorul de gimnastică îi învaţă cum
Căzuiti drept in şanţ, in noroiu,
rica. Noi ne-am îndoit de la început să sară gardurile oamenilor (de la gard
Şi 'n urma'ml căzu tata popa...
că reţetele spiţerilor p^t înlocui învă- probabil le vine şi numirea de gardişti)
A fost un" grozav tstrăboiu
ţăturile profesorului şi preotului şi că şi cum să snopească în pumnî pe cineva
De s'ar fi crucit chiar Europa.
parfumul băligaruluî şi al iodoformuluî după toate regulele arteî boxului ; iar
pot creea scumpei noastre patrii o cel de higiena îi învaţă să se spele pe
Acuma, voi~poate vroiţi
atmosferă maî bine-făcătoare de cît mîinî ca Pilat, după ce vor comite una
Vre-o lămurire?... Ef, iată :
mirosul sfintei tămiî. De altminteri, din faptele de maî sus.
Podeţul era cam .îngust,
nici d. Lascăr nu credem să fie toc­ Ar trebui, credem, ca instrucţiunea
mai adînc convins de cele ce a spus, domnilor gardişti să fie complectată Iar eu şi cu popa, cum ştiţi,
dovadă că d-sa nu se mărgineşte să cît mai curînd printr'un curs de li­ La crîşm'o tăcuserăm tatii!
înfiinţeze numaî grajduri şi infirmerii, teratură clasică şi modernă, de oare-ce V'lrteju. i. b . Victor

ci a întemeiat şi un înalt aşezământ j o sumă de bucătărese s'au plîns în re-

cultural, a cărei existenţă merită să peţite rîndfirî că epistolele sentimen­
fie adusă la o maî întinsă cunoştinţă tale ale gardiştilor cam lasă adesea de
 la urmări, dă fuga de se împrumută cu
E P f l L d T U L A T E N E U L U I E camătă de trei franci la napoleon pe
lună. Omul moral îi e creditorul.
= EXPOSITIA= A plătit la dobîndă pînă nu a mai
putut. Creditorul, invocînd «criza», cere
restituirea capitalului împrumutat. Da­
tornicului ii este cu neputinţă. De unde,
judecată, condamnare, şi despăgubiri.
— Un pungaş ! sunt de acord oamenii
moralî.
Un specimen de om moral e numit
tutorele unei familii de minori pricop­
siţi. Pînă s'ajungă majori, din averea
lăsată de răposaţii părinţi n'a rămas nicî
urmă de gologan. Intervine justiţia: ju­
zintă cu o poliţă a cărei scadenţă tre­
buia făcută pînă în 2 4 de ore.
— Dragul meu, îl compătimeşte omul
moral, îmi paie rău... dar ai venit cam
tirziu : erî am fost declarat în stare de
faliment.
— Imposibil !
— Pe onoarea mea !
Mă prind că d-voastră, ori cit vă căs-
neaţî, nu aţi fi putut găsi un mai solid
paravan omului moral de la noi, ca :
— Pe onoarea mea !
Na» D Ţăranu
CITIŢI

„OMUL MORAL"
decată, morală, condamnare... şi despă­
gubiri. De unde ? Căcî omul moral a
URMAŞII ROMEI
N U V E L E Şl S C H I J E de G E O R G E CAIR
avut grija să'şî treacă avutul pe numele
Omul moral e o dihanie foarte răs- nevestei. Un elegant volum de 3 0 4 pagini pe
pîndită, prea răspândită, şi tare mult Astă-zî, minorii bat din uşe în uşe, hârtie velină, ilustrat cu 56 de figuri în
stimată de ceî la fel cu ea. Cinste lor! i cer pîine vecinilor; tutorele se plimbă autotipie. Preţul unui exemplar 3 lei.
Calităţile omului moral sunt nemăr­ : tolănit pe pernele moi ale unei superbe Depozitul la librăria Alcalay, Bucureşti.
ginite — şi ca număr, şi ca variaţie. | trăsuri de casă.
Cite-va exemple. — Ăsta om ! şoptesc admiratorii, mîn- DOMNUL SECRETAR
: dri cînd roatele gumate îşî fac pomană
Cel care, avînd poftă să bea o ţuică,
: ca să'î stropească cu ceva noroi.
o halbă de bere sau un pahar cu vin, Sunt mulţi slujbaşi în ţara noastră,
intră în primul local unde se vînd ast- Dar nu i nicî-unul — poate rar —
.fel de băuturi, «e un ordinar, un beţiv j Desperat de atîta umblet, idioţit de Cu slujb'atîta de măiastră
care îşî petrece viaţa prin cîrciumî şi foame, cînd a trecut prin faţa unei bru- j Ca să-I aducă din nimica
berării». tării, instinctiv a pus mîna pe o pîine Aşa de mult, cum este adică
Omul moral preferă să bea acasă; şi şi a rupt-o de fugă. Un oare-care 1-a
Acea de : Secretar.
bea pînă cade sub masă. Lucru care nu văzut — a dat alarma. Şi imediat, o
ne priveşte, dumnealui fiind stăpîn la haită de trecători pestriţi cu reprezen­ Vrei să'ţî înscrii copilu 'n şcoală,
el acasă. A doua zi, ese pe stradă — la tanţii ordineî publice, pornesc în ur- A terminat cursul primar...
slujbă, în haimanalîc sau maî şti ti eu mâ'i galopînd furios ca după o fiară săl­ Şi dă concurs (urîtâ boală ! ) ;
unde —îşî plimbă tâmpit ochii bolbocaţî batică. Şi fug, cu toţii, fugisbinu pe ceî Iar dacă nu va şti nimica,
ea la broască, roşii de congestie... —De întilniţi în cale, urlă ca pe vremea răs- Să te-adresezî.... la cine-adică ?
prea mult studiu şi muncă, îl laudă ve­ meriţilor. El nu maî poate... tot strin-
cinii săi moralî. gînd o, pîinea s'a lipit de subţioară. . r
La Domnu Secretar.
cade mototol pe piatra albă a pavaju­
lui. Şirul vine de se turteşte de-asupra... La un examen a căzut...
Sint tînăr. Nu'mî place căsătoria sau se face purcoi ca la vînătoare. Şi toate
Nu te 'ntrista, să n'aî habar,
nu mă simt în stare să creez o familie. astea, pentru un biet stomac cîrpă de
Ci fii ceva mai priceput
Să mă iertaţi : sunt case cu perdelele inaniţie !
tot-deauna lăsate, în care îţi poţi satis­ Şi stărueşte fără frică,
face, plătind, şi această cerinţă higie- A fost şi el condamnat — căcî aşa Şi-o să ţi-1 treacă.. Cine-adică?
nică. vrea legea. « — Auziţi îndrăzneală!... Hei! Domnii Secretar.
— O h ! ce om imoral! iţi vor răs­ şi încă în mijlocul lumei! — Ăsta, de
punde conmahalagiî cînd le veţi cere te-ar prinde la drumul mare, ţî-ar ră- Eştî advocat... Din cauz'asta
informaţii despre purtarea mea în «so­ | suci gîtul ca la un porumbel!» Un secretar îţi trebui. Dar,
cietate». Cine se miră că X , funcţionar cu 1 5 0 1 Odată ţî-ai găsit nevasta
La nunta omului moral, o femeie ofi­ de leî lunar, după zece ani de slujbă I (O ! mult iubita-ţi nevestică)
lită înainte de timp, cu un copil găl­ I 'şî-a dat demisia, stăpinul unui capital I De gît cu... E i ! Cu cine-adică?!
bejit in braţe şi altul de mină, a venit i de peste 1 0 0 . 0 0 0 leî. Cu 'Domnii Secretar.
la biserică, a implorat mila celui care a «—Om deştept! — A ştiut el să'şî
batjocorit-o, celui care a lăsat-o muri­ facă afacerile!» se prosternează oamenii Te-ai dus o-dată la ministru
toare de foame pe drumuri. Curioşii, | moralî. A furat în limitele egalităţeî ! Să-1 rogi ceva 'n particular...
invitaţii, rudele, s'au scandalizat... con­ Şi au dreptate. Cine nu-î convins că, Prevezi vre-un rezultat sinistru,
tra eî ; vardiştiî au tirît-o la secţie, ca la noî, marginele legeî sunt mai volu­ Sau vezî că treaba se complică,
pe una ce turbura liniştea publică. minoase de cît însăşi textul ? Cere-ajutor... La cine-adică ?
«— Par'că n'o cunosc eii... O deşu- La Domnii Secretar.
chiată! — Am auzit că aii trăit îm­ Un om moral 'î-a tras un faliment,
preună şease ani ! — Basme! Asta nu­ I că şi acuma creditorilor le ţiue urechile. De vezî vre-o damă'cam... sbîrcită,
mai ca să'î stoarcă ceva parale». Opi­ , Nu avea nevoe ; dar fiică-sa, foarte ner­ Dar cu parale '11 numerar,
niile moralilor, prieteni intimi aî omului voasă şi nerăbdătoare, nu a voit să ia De-un tînăr vecinie însoţită,
'moral care se cununa. de bărbat de cît un maior. Fiind bun Ăst lucru 'ndată se explică,
părinte de familie, omul moral s'a exe­ Căcî dînsul este... Ce, adică ?
Unui muncitor cinstit, îî moare cine­ cutat, î-a mărit zestrea în paguba celor E Domnu Secretar.
va din familie: copilul, tata, mama sau cari îi dase pe credit.
Geping
nevastă-sa. Ca să'l îngroape cuviincios Un pîrlit de creditor, din cei pe carî
— ast-fel de oameni trăesc de azî pe ; lăcomia îî face să împrumute orî-cuî,
mîinc — disperat, fără să se gîndească ; numai dobîndă mare să încaseze, se pre­

M AMIC DIX PROVip LA BUCLBEŞTI
Amicu
Nicu,
Tocmai de la Botoşani,
Sunt acum vr'o patru, anî,
A venit la Bucureşti.
Und'sâ-1 ducî să-1 mul[umeşti ?
Intiî l'am dus la cafenea
La Kiibler sâ bea o cafea.
Vr'o cîţî-va inşî cu plete
Carî jurai că's fete
Şi alte mutre maî tinere
Sorbeau din capuţinere
Şi se certau pentru Verlaine
Musset, Turghenief şi Taine,
Iar unul ce ţipa maî mult
Era pe semne ăl maî cult.
Amicul meu provincial,
Gând am plecat din ăst local,
P'un şvarţ după ce-a dat b*ncula,
'Mî-a spus: «La no', la Botoşani,
Cafeaua-î două-zecl de bani,
Dar nu regret... văzuiu Marcuţa !»
Grezind că-î nemerit momentul,
L'am dus să vază Parlamentul.
Cînd am intrat, i-am făcut semn
P'un scaun ca sâ se aşeze,
S ă stea smerit că-î loc solemn,
Dar el s'apucă sâ fumez?
Şi, la reproşurile mele,
Cînd de la Camer'am plecat
Numai atît 'mî-a ripostat:
«Arată-mî ş'alte cafenele'»
El lasă că-1 epatez eu,
Mi-am zis ducindu 1 la Muzeu.
A vă?ut lucruri minunate
Din timpuri foarte depărtate,
Dar nu a fost de loc uimit
Şi 'mi-a spus foarte liniştit:
«In curiozităţi antice
«Acestea nu fac o pară
«Comparativ cu soacră-mea!»
Mi-am dus apo' Botoşăncanu
La statua Iul Brătianu.
Credeam câ fiind băiat subţire,
Ceva de artă vrea s'admire.
Dar înlemnit rămas-am, paf,
Ca şi un stîlp de telegraf,
Când m'a'ntrebat
Foarte mirat:
«Cum stau în echilibru oare
» Toate acestea, frâţioare?»
La Operă 'I duseiu. încalţe,
Mi-am zis, s'asculte pe contralte,
Pe primadone şi soprane,
Şi orî şi cît de mitocan e
O să rămîe mulţumit.
Le a auzit. —Hei, ce mal zici?
«Mersi că m'al adus aici
«Câ, pe la noi prin Botoşani,
«Poţi să dai orl-cîţi gologani,
«Dar nu's concerte de pisici!»
Am vrut să-i dau o lovitură
Ca să râmîie cască-gură
Şi l'am plimbat un ceas pe Pod
Iar el, provincial nerod,
Nu era'n stare Să priceapă
Câ poate fi Pod fără apă,
Gâ Podul nostru în Bucureşti
Cu apă nu-I, ci doar cu peşti !
Ne maî ştind cum să-1 mulţumesc,
L'am dus la templu ovreesc.
Iar el privind la asistenţă,
Mi-a zis; «Mersi de complezenţă,
«Pe Bucureşti nu daiî doi bani,
«Aicea's par'că 'n Botoşani!»
Kiriak N a p a d a r j a n
OPIMILE POLITICE ALE LII IA GHlţl ROGOJINĂ le dea la foţi peste nasu Des-liinţândiî
De oare-co o sumă de cititori, făcindu-ne
complimente pentru modul inteligent cum e :
scrisă Furnica, ne-au reproşat totuşi că nu
prea ne ocupăm de politică, ne-am adresat
unuia din ceî maî autorizaţi şi distinşi repre­
zentanţi aî opiniei publice, stimabilului Nea
Ghiţă Rogojină, alegă'or în colegiul al doilea,
şi — cu mari jertfe din parte-ne— căcî a tre­
buit să bem cu dumnealui vre-o patru chi-
lurî de turburel — am obţinut ne-preţuita-i
colaborare. Nea Ghiţă Rogojină, cu începere
de azî, va discuta şi se va pronunţa în F u r ­
nica asupra tuturor gravelor chestiuni poli- j
u>e la ordinea zileî. Fiind în ajunul deschi­
dere! Parlamentului şi în mijlocul unor im- \
i prejurărî politice din cele maî importante, sun­
tem convinşi câ cititorii ne vor fi recunoscători
că am des' liis această nouă rubrica Si acum,
să dă a cuvîntul eminentului nostru colaborator
politic.
ALEGERILE VIITOARE
Kestia pă cum se prezantă devine a ş a :
1 denunţă câ d. dr. Possa, alt membru al c o ­
care pă care ? Adicătelea rămâne conu mi-
tiţă, Răuşeşte Conu Iorgu or alde Konu P e -
trace Karpu'?
La ân Trebare asta Am dată Ku su-
poditia că pânakişica cear maesta-Tca sa
vodă Regele Kochenţoleră habară nare kum
osă Devieze afacerea, kare penca să dică
I aşa cu a'te kuvinte e un ce vitalii pentru
Costituţie
Io mă An ţelegi sânt Indipcdcntă şi kare
totâ familia Ndstrâ a fo^tără aşa finkâ avemă
binad n6strâ şi Nka dă la noojşunu ânvârtim
o Politică ân maala ceva dă speriaţii care
Ma şi alesă Ipitropii la biserica dân Tip»
cileşti kă ma supţinutără ka candidaţii totă
poporul publikă.
Daia io Dică că vorba mea e cevaşilea
sacru care da Meol da io parola sa sfirşitu.
Păi conu Miliţă a kam buklarisito cu Da-
ravela dâ la finariţe care conversamă şi cu
frosa Dumnca-ei konscirta supscristilui kă
Dacă nu să dimisioneaijâ arii tî penca să
aducă lumea la o rivuluţie ku scandalu ân
Peaţa teatrului tarrană ca la paispee marte
şân p l u s a iconomiele care a fostără kolacu
peste Pupădă pentru ca samă ecsprimedu
astă feloî.
Apropo dă conu Eorgu Cantacuz'ml cică
mnealuî are vro doojcincî doojşase dâ mi-
liarduri dă lei care Mia spusu mie sikr^tu
ăsta cear Intendanu dâ la D â n u . Pâî, să
stârnii strâmbii şi să Vorbimu clreptu: dâ
ce nui Âm Parte Ku poporu '? Carevaszică
Conu eorgu nu ţine la naţie şi care nuc
uiitt Omu partidană la unu prinfipă dâ de-
mokraţie naţeonală.
Pormă vine Conu petrace Karpu care Este
unu Ritrogradtî şi jumate ca-e cu Programa
dânsu-Lui vrea s ă fakâ arsinalu Moravului
parcă Navemă dăstul unu arsinalu ! ! ! ! Şi
la o adică pence săncontreadâ ku Conu
Eorgu? Să cerne unu in Ginerii otarnică
săle ân parţâ Partida ân Doo şi să ân ce­
te de cu atâta Ciorovoeală care pentru ca
să Ieo spui ku mâna pă Kon ştinţă a a
Dusâră ţara la prăpastie cu ambiţu Dnm-
nealoru dakă nu sămpacă alaminută.
Prin ii ormare aşa darii io dică care e o
Fericire pentru Poporă la o vreme dă a-
nangie ca aktualmente s i vie Rejele şi sâ
Costituţia şi fskândă o stare dă asediu ka
la Mazarpaşa şi cear o Republikă care să
Fie Regele singură guvernă ânlocu mi-
niştriloru.
Ană artikolu dă fonda, dă la mumăru
ăla t o să fakă o prepagandă şi mai teribelă.
G r i f ă rogojinii
Apropietanl
pr. conf. T a r a s e o n
INCIDENTUL DR. PROGA-DR. POSSA
La Iaşi se ţinea săptămîna trecută con­
curs pentru ocuparea postului de medic pri­
mar al spitalului din Botoşani.
La un moment dat, spun gazetele, unul
din examinatori, d. dr. Proca, observă şi
misiei, sufla unuî candidat.
Se anchetă cazul şi se constată că plin -
gerea d-!uî dr, Proca (poetul O. Caip.)
«nu-î plînsul uneî singuri inimi ş'al unei
clipe trecătoare», ci e plîngerea întregeî
comisiunî şi a într.-geî azistenţe care azista
la examen.
De sigur, d-luî Dr. Possa nu i-a făcut
de loc plăcere (rugăm pe cititorii noştri
nemţi să nu citească plagiere) ; dar eă mă
abţin totuşi de la ori-ce comentarii şi zic
cu Dante : Guarda e... Tossa !
In ultimul moment, aflu că d. Dr. Possa,
dovedind un aşa remarcabil talent de sufleur,
va fi angajat de d. Penesm, preşedintele
comitetului teatral din Iaşî.
Joi-j Delamidil
 Magazin m o d e r n
Extras dintr'un afiş de reclamă. — ... Magazinul La papagalul
menea face cunoscut onorabile' sale clientele că a amenajat
doamnele pot să-şi încerce lingeria.
LUCRURI P E T I i E C U T E
INNAINTE DE «DESCHIDERE»
D. State Măescu 5 5 de ani, senator.
D-na Didina Măescu 3 5 de ani, soţia sa
0 seară de toamnă, neobicinuit de caldă ;
un soî de pîclă îngreunează atmosfera ; par'că
ar fi gata să plouă, iar aerul pare încurcat de
electricitate, c a un motor. Nouă ore.
l)-na Măescu a deschis fereastra c a r e dă în
grădină şi s'a rezemat în c o a t e . Poate c ă vre-
mea de afară o face atît de nervoasă, îî pro- |
voacă fiori cari-î scutură corpul încă tinăr,
svelt, graţios, de o structură ispititoare ; îî pune
în privire o strălucire stranie, o fosforescenţă
ea a licuricilor.
D. senator, in pantofi de lînă, halat şi tichie, I
îngropat într'un fotoliu vasl, cu ochelarii pe j
nas, citeşte cu o încordată atenţie «Voinţa Na-
ţională». Dumnealui este liniştit c a c a s a făiă
copii; pufue dintr'o ţigară, groasă c a un cren- j
virş şi s o a r b e proza organului oficios . cu s e ­
ninătatea omului obicinuit cu a s e m e n e a du­
blă intoxicaţie. De o dată un puternic stră-
nutat îl întrerupe din profundele-î ocupaţii.
State (strănută din nou).—Bine, Didino,
ce te-a apucat să stai cu fereastra deschisă
seara la sfârşitul luî Octombre; iacă mă
picni guturaiul (strănută iarăşi). Poftim !
Să ştii c'am răcit! Bre ! Numaî de pozne
eşti bună ! Ţi-ţî-ţî I
Didina (închizind fereastra). — Destul!
Opreşte-te ! Uite, am închis'o ! Vătuit de
(II priveşte în ochi). Şi ştiî, asta e cam
imprudent, — maî ales că se deschide se­
siunea !...
State (cască de îi trăsneşte fălcile). —
Ce tot înşirî acilea, soro ! Să n'am parte
de diurnă dacă pricep ceva ! Ce-aî astă-
seară ? Iţî lipseşte c e v a ! . . . A i ! a î ! aî!...
Da, ridică-te, bre, că mi-a amorţit piciorul!
Ce n'aiba, nu sunt destule scaune în c a s ă !
Didina (se ridică furioasă). — Aşa ? Şi
mă maî întrebi ce-mi lipseşte? Să vedem
pînă unde aî să 'ţî permit! să faci pe ino­
centul ? (Iţi desface bluza, corsetul, fustele
cu o repeziciune de transformist; într'o
clipă a rămas numaî în cămaşe, cu bra­
ţele goale, minunat de frumoase, cu sinul
svîcnind peste dantelele cămeşeî. Şi cum d.
State îşi reluasc iar gazeta se repede la dîn­
sul, i-o smulge din mînă, rupîndu-i-o în
bucăţi, apoi se aşează din nou pe genuchii
lui, încolăcindu-î gîtul cu braţele).—Aşa!
Astă-seară trebue să stai de vorbă cu mine,
auzi ? Cu mine, nu cu neroada d-tale de
politică! (Languroasă şi stăpînită de o în­
fiorare nervoasă). Ia sărută pe Didiuuţa ta,
ştiî ca 'n aniî dîntîî! (Apleacă capul so­
ţului săii spre sînu-î arzător). Ah ! Statică
dragă! (Ii şopteşte ceva la ureche).
State (dînd semne de cea mai vădită
plictiseală şi încercind să se desfacă din
strînsoare). — Ci stai, bre, la un loc ! Ce
naiba te-a apucat astă-seară ? (îşi face cruce).
Doamne fereşte ! Cum o să mă culc eu
de la ora asta ? Ce vreî să mă bolnăvesc
de indigestie? Ţ i - e s o m n ? Culcă-te! Nu
'ţi este ? Citeşte Furnica la care m'aî pus
tricolor, de ase­ să te abonez, — dar lasă-mă pe mine să
un salon special,'! unde 'ml fac tabietul Fie-care cu ale luî!...
Didina (devenită galbenă de ciudă şi de
indignare, se ridică cu violenţă). — Eşti
un caraghios ! Da, un caraghios, — şi încă
sus pînă jos şi tot ţi-e frică de răceală... ceva pede-asupra! (Privindul cu dispreţ).
Nu vezi cît e de cald afară ? Par'că e în — Şi cînd mă gîndesc că la Senat o să aî
August. Acuma trebue să maî profite cine-va tupeul să ceri cuvîntul în chestie de r e ­
de niţel aer, că vine iarna. Maî bine eşeam gulament !
niţel după mosâ... Ac
U. senator s'a înfundat iarăşi în lectură"
Nervoasa-î soţie încearcă şi dînsa să citească;
dar după o clipă se ridică din nou şi începe
să se plimbe prin cameră, şi maî agitată, ui-
tîndu-sedin cînd în cînd, plină de neastâmpăr,
DIN ALE ALTORA
la demnu-î bărbat.
Un domn, care prinsese un papagal, în­
Didina (rezemîndu-se pe braţul fotoliu­
tr'o zi se pomeneşte cu un necunoscut că
lui).—Şi maî lasă odată, domnule, politica ! vine şi i-1 cere.
Ce naiba ; o să mă înnebuneşti! Nu poţi — Cum îmî puteţi proba că d-voastră
citi şi mîine'.' (II dă cu mina peste jur­ sunteţi proprietarul 1
nal). Par'că n'ar trebui să maî aî şi alte
Necunoscutul se apropie de pasăre, începe
griji ! s'o mîngîe.
State (plictisit de această intervenire).— — Pungaşule ! ţipă papagalul.
Ge vrei să fac, dragă'.' Ge griji să am ? — Vedeţi ?... m'a recunoscut.
Peste două săptâmîni se deschide sesiunea, j
Trebue să mă pui în curent cu politica.
Criticii noştri.
(Sentenţios). Trebile ţării înainte de toate !
In rindul l-iu din stalul l-iii douî eminenţi
Didina (smulgîndu-i ziarul din mină critici teatrali, între pauza ce desparte ac­
şi trecînd de pe fotoliu pe genunchii soţu­ tul al II- lea de al IlI-lea, îşî dau părerile
lui său). — Ia sâ faci bunătate ! Trebile ! asupra comediei ce se joacă.
ţăreî! Par'că n'ar maî fi şi altele, mult maî — Cum găseşti p i e s a ? întreabă sfios,
interesante, te asigur, — cel puţin alţii în | cel mai tînăr.
locul d-tale ar găsi ast-fel—şi de care s'ar j — Stupidă. N'aî văzut ce rochie prost
cădea să te ocupi maî de aproape... ilipin- croită avea principala eroină ?
dii-se de dînsul) şi cu o stăruinţă, pe care
n'o depuî de l o c ! Altul în locul d-tale !...
 NOUL ROMAN AL LUI MACRI AVENTURILE FLOTEI BALTICEI
— După «Simplicissimus» —
— Aî citit reclama pe care 'şî-o face
Panait Macri pentru noul său roman ?
— Ge, scoate iar un roman ?
— Păi. II zice «Tainele căsniciei».
— In colaborare cu Smara '?
— Nu, singur.
— Macri o 'nsurat 1
— N'a fost niciodată, e flăcău unguresc.
— Pardon, grecesc. Dacă nu a fost nici­
odată însurat, de unde cunoaşte el tainele
căsniciei ? .
-— T e joci cu reporterii, ăia îşi bagă
nasu 'n toate ! Dar ia să '[î citesc o mos­
tră de reclamă. Cică romanul luî Panait
Macri :
«... e cules din viaţa noastră şi e bazat pe
fapte petrecute. Cititorul va auzi ţipătul durerii..
— Cum vine asta 1 P l e c a r e a din Kronstadt la 1 Septemvrie 1 9 0 4 , Mici ayariî l a 2 Septemvrie şi reîntoarcere
în prezenta Ţarului şi în mijlocul bucuriei la Kronstadt,
— După cum îmî dau eu cu ideia, pe­
poporului.
semne că Macri dă premiu cîte un gra-
fofon la tie-care fasciculă şi, cînd e cîte o
scenă maî afurisită, numai decît auzi ţipătul
durere! la grafofon. Să 'ţî citesc înnainte şi
nu maî mă 'ntrerupe :
... va pune mîna pe rană, va urmări pe
criminali....
— Eî, asta-î prea lata !
— Ba-î foarte simplu. Panait Macri zice
că romanul luî e aşa de dat naibi în cît
cititorii, ne maî pulîndu-se stâpîni, vor a-
runca jos cartea din mînă, şi vor lua-o la
goană pe uliţă ca nişte simpli gardişti spre
a înhăţa de guler şi a duce la secţie ..
— Pe autor ?
— Nu măi, pe haiducii ăia care-or fi
în romanul lui. Cum am zice, cititorii vor
forma un fel de poteră sub comanda luî De la 5 pînă la 2 0 Septemvrie micî reparaţii- P l e c a r e a din Kronstadt la 2 1 Septemvrie, în
Panait Macri care se va transforma într'un prezenta Tarului şi în mijlocul" bucuriei po­
soiu de Cîrc Serdar... Ascultă acum şi sfîr- porului.
şitul reclamei:
«Tainele căsniciei se vor oglindi în acest
roman; i se va ridica vălul negru care acoperă
atîtea mistere, se vor vedea sîngeroasele sbu-
ciumărî, şi trăgînd din toate o parte morală,
învăţăminte sănătoase, în cele din urmă, ne
vom odihni capul pe perna fericireî, în că­
minul căsniciei liniştite».
— Adică?
— Prostule, adică cititorul o să se dis­
treze aşa de grozav citind romanul luî Macri,
în cît n'o să mai aibă nevoe decît de perna
fericireî ca să se odihnească.
•— Bravo, dacă-î aşa am să-1 citesc şi
eu, — că sufer al dracului de insomnie!
— Ori-ce mac (ri) are proprietăţi som­
nifere.
Caiafa
'HVBMB

Logică de debitor.
O croitoreasă de lux, din cele carî îşi au
maî toată clientela în lumea mare... financiară
şi demimondenă, într'o zi se prezintă la
o clienta care o amînase mereu :
— Doamnă, vă rog, e imposibil să maî
te aştept. Daţi-mt cel puţin un acont din
suma ce-mî datoraţi: mîine am s i plătesc
două poliţe.
Clienta, obraznic. Da ! d-ta aî de gînd P l e c a r e a din Reval la 2 0 Octomvrie în pre- La 2 1 Octomvrie torpiloare în v e d e r e . Aten-
să-ţî plăteşti datoriile cu baniî m e i ? zenţa Ţarului şi în mijlocul bucuriei poporului. ţiune vigilentă.

Victoria de la Skagerak.
Victoria de la Huli.
CRONICI DE SEZON
P A L T O N I S M U L
™ Paltonism ! Să nu se crează că e vorba
de «paltonismul» politic, eufemism prin
care se caracterizează politica unei ami-
mite grupări. In cadrul acestei reviste
politica ne este indiferentă ca o cucoană
urită. Este un alt «paltonism» pe care
unii savanţi contemporani il socotesc o
boală — o să ajungem să descoperim boli
în toată celea — şi căruia socotim inte­
resant să-î consacram acest studiu pur
ştiinţific.
Aşa dar, paltonismul-boală! O defi­
niţie foarte proletară in explicaţii, căcî
nu spune aproape nimic. De alt-tel, teoria
aceasta, deşi sprijinită pe observaţiunî
foarte vechi, este de dată recentă şi avem
dreptul să spunem că suntem ceî d'întîiiî
carî tratăm, la noî, această cestiune.
Paltonismul este o boală curioasă : ca
nu se manifestă de cit odată cu înce­
perea frigului, adică tocmai în luna în
care ne aflăm. Nu s'a pomenit caz de
paltonism pe căldură; ar fi ceva tot
atît de extra-ordinar ca, înflorirea po­
milor la Bobotează. Afară de aceasta nu
se arată la or-ce vîrstă : copii pînă pe la
1 5 ani — de alt-fel depinde şi de pre­
cocitate — sint scutiţi; de asemenea la
persoanele mature cazurile sînt mult maî
rare,— iar ceî cari, prin excepţie, suferă,
sunt socotiţi ca foarte uşuratecî. Răul face
ravagii printre tineret şi bintue cu furie
între 2 0 — 3 0 de ani.
O altă curioasă caracteristică : sexul
slab este maî puţin expus la atingerea
L a 2 8 Octomvrie nouî torpiioare s e zăresc
în canalul englez. Atenţiune vigilentă.
La 2 Decemvrie 1907 intrarea triumfală în
Port Artliur
răului, — iar cazurile carî se produc aii
cu totul altă origină, alte cauze, de cît
la bărbaţi.
Fireşte, un studiu mai amănunţit, maî
complex, asupra acestei interesante ces-
tiuni, nu se poate face aci; rezervîndu-ne
a'l trata într'un memoriu care va fi citit
în viitorul congres al medicilor, ne vom
mărgini acum la un rezumat maî puţin
profund.
Cum se manifestă această ciudată boală
ale căreî principale caracteristice sau
«semne particulare» le-am determinat
mai sus
Primul indiciu este o permanentă preo­
cupare de variaţiunile atmosferice. Fără
să fie astronom cum nu e d. Coculescu
Papă, bolnavul face naveta între baro­
metru şi fereastră. Norii îl posomorăsc,
vintul îî provoacă stenahorie, frigul il
îngrozeşte... Şi cu cit temperatura scade,
cu atît răul creşte. Cînd dă îngheţul maî
de timpuriu şi pacientul nu e nicî măcar
în convalescenţă, — atunci boala se poate
socoti la maximum de progres.
Cel care suferă, deşi organismul îî
este perfect sănătos, are acum groază de
aerul de afară. Nicî pe fereastră nu se
maî uită, căcî chiar zîmbetul soarelui îî
apare ca acela al unei soacre şi dorinţa
d'a sta in casă devine o obsesiune.
Cum insă afacerile zilnice nu ingădue
aceasta, căcî suferindul arată sănătos ca
un popă, iar boala este fără dureri fisice,
se înţelege că dorinţa nu poate fi satis­
făcută. Influenţa eî se manifestă însă pe
drum : pacientul umblă de-î sfirîe căl-
căile, se fereşte de cunoscuţi, nu întoarce
capul nicî la dreapta nicî la stingă, şi
dacă ar fi după gîndu-î ar merge aler-
gînd. Starea de spirit este deplorabilă :
ideile cele maî negre îî trec prin minte,
fuge de lume, otrava îî apare ca un
ideal, — şi cu toate acestea culmea ciu­
dăţeniei : îmbolnăvit de frig, paltonistul
nu visează de cît poli. Şi aci e locul să
explicăm terminologia boaleî : nimic nu
exasperează pe suferind maî mult ca exi-
hibiţiunea călduroaselor paltoane în ga­
lantarele magazinelor de haine.
*
Este pericoloasă boala ? De sigur nu.
Poate să dureze chiar o lună : suferinţele
zilnice sunt dezolante, —dar dacă nu se
complică cu vre-o pneumonie, pacientul
e tot atît de voinic ca şi maî 'nainte.
Iar răul poate fi tămăduit într'un sfert
de oră,—chit ca să revină anul viitor
la aceeaşi epocă. Dificultatea remediuluî
constă însă în scumpetea luî, scumpete
de alt-fel relativă. Medicamentul, în tot-
d'auna «extern,» se ia sau după comandă
sau gata ; în categoria doua, persoanele
competente în materie susţin că cu doi
poli vindecarea e sigură şi în condiţiuni
satisfăcătoare chiar.
Dar —şi păstrăm pentru aci anunţarea
acestei nouî caracteristici,—boala nu lo­
veşte de cît pe ceî cu mijloace restrînse,
de predilecţie tinerimea universitară, care,
adăpată la nouile principii de economie
politică, este pentru punerea în valoare
a disponibilităţilor, chiar cînd provoacă
paltonismul.
Rămîne de cercetat cum se contrac­
tează boala. Fireşte şi aci intervin mi­
crobii. Ştiinţa nu le-a decernat încă un
nume savant; trebue să adăogăm de alt­
fel că sunt cunoscuţi de mult timp,
înainte d'a se determina paltonismul ca
boală, — şi poporul le zice lelali. Servi­
ciul sanitar este neputincios faţă de aceşti
agenţi propagatori, carî se plimbă liniş­
tiţi şi răspîndesc germenele boaleî, tot-
d'auna în anotimpurile cînd nimeni nu
se gîndeşte la ger şi la iarnă.
Pentru a incheea, două cuvinte de pal­
tonismul la sexul-frumos. Identic ca ma­
nifestări, — cauza . provocatoare este un
alt microb, un soi de filoxeră acesta,
căcî dacă nu atentează la frunza de viţă,
— consumă însă cu veracitate hîrtiile de
bancă şi monedele în curs, şi foarte cu­
noscut sub numele generic de V\ioda.
Moda este teribiul germen al suferin­
ţelor paltonismuluî femenin. încolo, boala
are aceleaşi caractere. Doar că fiind vorba
de un sex maî sensibil, puterea de re­
zistenţă este maî slabă. Gingaşele pa­
ciente plîng de ciudă şi — obicei de la
madam Eva, cu fericite excepţiun'i — o-
cărăsc, tare sau în gind soarta şi pe
părinţi dacă sunt domnişoare, măritişul
şi pe bărbat dacă sunt vice-versa.
Iar leacul e acelaşi ca maî sus.
Graur.
4b~
 ACELAŞI M O T I V . . .
Inocentul savant, medicul Kleşte, intr'o I
după amiazî noroasă, luîndu-şî umbrela
la subţioară, plecă la Muzău cu gînd să
studieze un monstru de curînd sosit din
provincie,
Ajuns, lasă umbrela la vestiar, sue
treptele... intră în «sala fenomenelor» !
cu borcanele înşirate ca nişte cutii cu con­
serve. Şi studiază... cască... iar studiază...
î trosneşte fălcile de atîta căscat... E
plin, creerul stă să crape de atitea noui ]
cunoştinţe înmagazinate.
Scoboară scara grav, solemn... se \
opreşte la vestiar.
— Umbrela numărul 1 7 , se adresează
el individului cu slujba de portar.
Servitorul se repede în fundul odăeî... |
Pare încurcat... caută... se mai îrivîr-
teşte...
— Ce număr, d-le doctor ? întreabă
el, crezînd că n'a auzit bine.
— Şeapte-spre-zece.
Şi iarăşi caută ; dar fără isbîndă.
Cum timpul trecea, d. medic, grăbit
de a-şi face «vizitele», se lipseşte, pleacă
fără umbrelă.
Servitorul, cind şi-a scos capul vîrît i
intre pardesiurile celor l'alţî vizitatori,
se ia după el, îl ajunge la «eşire».
— D-le doctor, vă rog să 'mi plătiţi
1 0 bani.
— De ce ?
— Taxa pentru păstratul umbrelei.
— Ce spui ! După ce că 'mî aî per-
dut-o, sâ 'ţî maî plătesc şi magazinaj ? ;
— Ăsta nu-i un motiv ca eu să perd
1 0 bani. D-voastră, cind vă moare un
client, nu maî cereţi ca să vi se plă­
tească vizitele ?
Lepaysan
CEVA FOARTE FOLOSITOR AGRICULTORILOR
Sfaturi p e n t r u c u l t u r a c a r t o f i l o r
llegret foarte mult că intr'o {ară ca Ro-
mânia, în care agricultura străluceşte aşa de
mult, tocmai cultura unei plante aşa de fo­
lositoare ca solaneea cartoful e neglijată. Nicî
nu se ştie la noî. ce de lucruri se pot
face din cartofi. Din cartofi poţi să facî i
carne cu cartofi, cartofi umpluţi, salată de
cartofi, chiar piure (orî piurea) şi cîte şi cîte j
alte lucruri. Chiar cînd sunt stricaţi maî fo­
losesc, căcî se dau la porci şi aceştia se bu­
cură foarte mult de asemenea trufanda,
pe cînd cîiniî şi pisicile nu mănîncă cartofi
sub nicî o formă.
In lumea bună sunt mulţî carî cred că
cartofii ce mănîncă la cofetărie sunt în adevăr
cartofi, culeşi la cîmp aşa cum îî văd în
farfurie. Deşi e tot-d'auna crud să distrugi
o ilusie, sunt dator să declar aci că e o
eroare, presupui că eroarea aceasta a fost j
răspîndită de domnişoare, gentile dar fără
idee de botanică.
Trebue să recunoaştem că autorităţile şi-au
făcut datoria, încurajînd energic această cul-
tură. Ele s'aîi servit de două mijloace de j stufişurî de trestie. Cartofii carî cresc printre
egală eficacitate, circulari şi fotografi!. Nu trestii şi papură — aşa cum creşte fasolea
:
voiu să dau acestui studiu proporţiunî prea în porumb — n'au nevoie de a fi muşuroiţî.
mari şi de aceea voiu avea tăria sufletească : Mare economie !
de a nu înşira aci numele celora ce s'au Natura, ca o mamă bună şi prevăzătoare,
1
distins în bogata noastră literatură circulară ştiind că partea principală a cartofului e
(colaboratorul nostru nu înţelege prin acest cea de sub pămînt, a înzestrat-o cu ochi.
termen o literatură care ar avea formă cir­ Cartoful nu e dar, cum cred ignoranţi?, numai
culară — căcî aceasla ar dovedi că facultă­ o plantă culinară, ci prin excelenţă şi o plantă
ţile sale mintale sunt oare cum întunecate — oculară.
1 ci înţelege ramura de literatură ce formează înainte de a sfirşi, voiii ruga numai pe
circulari le ; literatură circulară e dar o ex- onoraţii membrii aî Ligeî în contra tuber-
presiune echivalentă cu literatura istorică, culoseî de a înceta cu propaganda violentă
1
literatură pedagogică. După ce am dat aceste ce fac în contra cartofilor. Ea nu e basată
explicaţiunî necesare, închidem parantesa şi de cît pe cea maî evidentă confusiune de
dam din noii cuvîntul stimatului nostru co- j cuvinte. Tuberculii cartofilor nu produc nici
•laborator), in privinţa fotografiilor însă, pot o dată, absolut nicî o dată, tuberculosa nicî
să spun că stăm bine de tot şi că în spe­ la om, nicî la animale. Lucrul e dovedit şi
cial direcţiunea agriculturei din ministerul recunoscut de toţî.
avuţiei naţionale (maî cunoscut sub pseudo­ Un s a v a n t c e l e b r u .
nimul de ministerul domeniilor) are o bo­
gată colecţiune de cartofi celebri.
Sfătuim foarte mult pe cei carî cultivă
cartofi, să rupă funestul obiceiu de a ne­
glija florile de cartofi. Cine nu ştie ce isvor DOCTORUL HAP
de avere e producţiunea şi comerţul florilor ? de It facultatea din Paris
Noî, printr'o vinovată neglijenţă, lăsăm să se
vestejească pe tulpină, frumoasa şi gingaşa e un medic foarte căutat. Dumnealui
floare a cartofului. Cultivatorii ar trebui să ţine atîta de mult la alţii, că de acelaşi
le taie şi asortîndu-le cu alte flori de cîmp lucru a convins şi pe scumpa'-î soţie —
care înfloresc în acelaş timp, ca floarea de născută cu zece anî în urma luî. D-tTiîîp,
ciulini, floarea de anason, de dovleac, etc. medic de boale interne, are vîrsta celor
să le vînzâ în oraşe, ca buchete. Ar prinde ajunşi la fruntarie : 4 0 de anî. Toată
preturi bune pentru-câ ar fi un lucru cu j ziulica face «vizite». E aşa de ocupat,
totul nou şi pe care puţini cari au avut i că de multe orî îi înlocueşte nevasta...
această idee n'aii avut stăruinţa şi curagiul Pardon!
s'o puie în practică. Iată că unul dintre cei atinşi de boală
Mîntuirea noastră economică nu poate să j «incurabilă»—toţî carî mor sunt «incu­
vie decit dc la înmulţirea şi varietatea pro- j rabil:» •—• spre mirarea tuturor, se po­
duselor. Gînd nu se face un produs, se fac meneşte sănătos şi în toată firea. D-rul
altele şi ast-tel agricultorul scapă de nevoi. Hap, mai întîî — a rămas trăsnit — la
Cititorii noştri îşî aduc de sigur aminte câ j figurat, bine înţeles; apoî, şi-a pus în
le-am mal dat sfaturi foarte folositoare în gînd «să i-o facă». Nu spusese el con­
această privinţă, în numărul nostru din urmă. fraţilor că individul o va maî duce cel
Cartoforii ' ) ar putea sâ nu taie toate florile mult opt zile ?
ci si lase si ajungă la maturitate o parte A venit să'şî ceară «onorariul».
Incurabilul, pe deplin vindecat, pre­
din ele, şi atunci ar maî avea de vînzare
si sămînţă de cartofi. Sămînţa aceasta ar lungeşte lenevia organelor, întins seîn-
avea cu siguranţă o mare desfacere, căcî ! durâ sub plapumă.
poţi să cauţi pe la toţi grînariî,florarii",bă­ — Bonjur... Ţi-e mai bine ? . . . Ştiî c i
canii şi simigiiî şi nu veî găsi mcâerî să­ s'a isprăvit... Nu maî aî nevoe de mine.
mînţă de cartofi. (Numai un băcănaş din Deşiratul din pat rînjeşte rece, îşî lă­
strada Cuţitu de argint mi-a spus c'a avut ' bărţează buzele de par'că i le-ar trage
şi 'ca vîndut-o toată). cineva dc la ceafă.
Aş mai avea de spus multe despre car­ — Domnule doctor, numai d-voastră
tofi, despre particularităţile cu totul stranii vă datorez viaţa... Dar cît mă costă ?
ale cultureî luî, dar nu vreau nici să obo- i — Eee... un fleac !... Miişoara de
sesc pe cititori, nicî să obosesc eu scriind. 1 francî.
Sfătuesc pe toţi carî vor planta cartofi să D-l Ionescu —ca să'î zicem pe nume—
aleagă un loc maî băltos ; s'a dovedit că simte că i s'a întors boala... ceva rece
nicăcrî nu cresc maî bine cartofii de cît prin îî patinează in lungul şirei spinărei...
D-na Ionescu, întîmplător martoră la
*) Colaboratorul nostru întrebuinţează greşit, consultaţie, a rămas lipită de zid ca o
a c e s t termen, c a savant c e e, nu j o a c ă cărtî şi icoană rusească. Căcî soţia convalescen­
nu ştie prin urmare c ă termenul de cartofor tului, ca şi domnul doctor, e maî sgîr-
însemnează jucător de cărţi. cită de cît o băşică de bou în care ţă­
Aşa sunt savanţii, tocmai c e ştie toată l u m e a ,
eî nu ştiu. De rîndul a c e s t a am respectat modul
ranii îşî păstrează tutunul.
săli de exprimare pentru c ă deviza noastră este D-l Ionescu face o sforţare... îşrrevine
control de idei, libertate de formă, dar l'am în fire.
citat d'inaintea comitetului nostru de redacţie — Domnule doctor, se roagă el, n'aţl
care îî va da lămuririle n e c e s a r e şi'l va înştiinţa
că pe viitor vom înlocui termenii greşiţi ee vom j putea să'mî faceţi un rabat: eu am adus
găsi eventual în proza luî. I anghina în mahala.
 1904 F U RNIC A

— Ssstt! sa nu te mai auză şi alţii, maî celebrului Caragiale, nu număra feli­ S P E C T A C O L E

că ţi se trimete etuva primăriei. narele, ci steagurile : despre felinare să în­
— Ast.'ar maî lipsi! oftează madam trebe «Conservatorul» pe amicul dumnea­
fonescu. lui şi al nostru nenea lancu Brătescu.
D-l doctor a fost plătit maî conştiin­
* *
cios de cît îşi făcuse «vizitele». Cînd să
într'o cronice teatrală, «Universul» lauda
iasă pe uşe, ca să consoleze pe madam
deunăzi pe «d-nu Eug. Ciueurescu».
fonescu, care îl petrecea tristă, Hap, fre-
Orî, domnul Eug. Giucurescu este dom­
cîndu'şî mîinile mulţumit, i se adre­
nişoara Eugenia Giucurescu, simpatica şi
sează :
talentata tînâră artistă de la Teatrul Naţional.
— Ori ce-aî zice, a scăpat eftin .. foarte
Protestăm cu energie în potriva cronica­
eftin !
rului teatral care a transformat în sex urit
«-i Aşa crezi d-ta. Cu 5 0 0 de franci
pe una din cele maî autorizate reprezen
U făceam o înmormîntare de clasa întîia.
tante ale sexului frumos !
D-l doctor Hap şi acuma fuge. Ramollot
Na<
^ ^ ^ ^
Joi 11 Noembrie se va reprezenta pentru întîia Un „irezistibil" miop
dată la Teatrul din Bucureşti:

Siracu pmnitrcscn!...
piesă într'un act în versuri de d. George Tţandti. T e a t r u l Naţional. Duminică 7 Noembrie,
Contăm pe amicii noştri ! orele 8 seara, Caporalul Simon, dramă tra­
dusă din franţuzeşte-
La orele 2 p. m. matineu cu Scrisoarea pier­
AU BON GOOT dută de I . L. Caragialle.
O p e r a r o m î n ă . Vineri 5 Noembrie se va
Am dat iubitei «rendez vous», cînta Bohema de Puccini.
Ah, o iubesc la nebunie, Sîmbătă, 6 Noembrie, Aida de Verdi.
E-aşa de şic c'o pălărie
Luni 8 Noembrie, ora 8 seara, se va cînta
Luată de la «Au bon gout».
Fbreea de L. Halevy, cu Gilione, Beltramo ele.
Se anunţă, pentru săptămînă c e vine, debutul
Nu mă îneîntă chipu-î, n u !
d-şoareî Desiree Lobstein, primă balerină fa
Deşi fermecători sunt ochi-î...
Opera din Paris.
Ador maî mult fasonul rochiî
Ge'şî cumpără la «Au bon g o u l j . Siegrid Arnoldson, celebra cîntăreaţă le-
geră, va da 5 representatiî în zilele, 2 2 , T r a -
Lai «rendez vous» nicî el, nicî tu, viata, 2 4 , Faust, 2 6 Mignon, 2 9 Rigolelo şi 1
Nu veţi afla ce s'o petrece ; D e c e m b r e Carmen.
Dar... veţî găsi'n pagina zece La 11 N o e m b r e : Săracu Dumitrescu de
Anunţul firmei «Au bon gofit» ! G. Ranetli.
Fasonel. Încă
— ...inca una care 'şî-â perdut capul T e a t r u l Edison. In fie-care seară Gyp,
după mine. celebrul imitator ; frumoasa Ida Roseii, de la
WintergaTten din Viena, în dansurile eî c u j o ­
D'ALE TEATRULUI curi de l u m i n i ; baiiştî comici e t c . etc.
CĂSNICIE MODERNĂ T e a t r u l B u l e v a r d . Mil's Imperial. Ve­
Citim în «Adevărul de dimineaţă» : deri şi s c e n e cinematografiate în mărime na­
«Jean Mărie, dramă într'un act de -Tean Ri- Cucoana'şî frizează superbul eî coc, turală. Răsboiul Roso-Japonez.
ohepin*. Flirtează eu tineri la vr'un «five o'clok»,
Teatru Liric. La 8 Noembrie, celebra
E drept că mica dare de seamă din «Ade­ S'au gîndurî aprinse, în minte-î se coc
tragediană franceză Sarah Bernhard, îşî va
vărul» despre representaţia piesei Jean ihia- Citind la romane ă la Paul de Koch.
începe reprezentaţiile cu la Dazne aux camei-
rie, care s'a jucat împreună cu comedia Să lias. Vor urma, în fie-care seară, alte şt apte
nu zjei vorbă mare, este i-'călită «De la ga­ Ş'acasă, pe masă, nicî «oeufs ă la coque»,
representatiî c u L'Aiglon, Fedra, Tosca, Fe-
lerie». De aceea nu putem fi pretenţioşi : Iar soţul vînează un pol pentru Kok !
dora şi la Sorciere.
un ăla de la galerie nu e obligat să cu­ Taraseoc.
La 2 0 Noembrie, trupa de operete g e r m a n e
noască literatura dramatică franceză, deci de sub direcţiunea d- uî Waldman, însoţită de
nu se cade să-i zicem vorbă mare pentru un balet compus din 4 2 persoane ; va j u c a o-
igno anţa sa. Dar, la dracu I ăla de la ga­
lerie era obligat cel puţin sâ citească afişul
ŞEDINŢELE COMITETULUI «FURMCEl» perefa japoneză Nakiri, muzică de Lincke.
Biletele se g ă s i s e de vînzare la agenţia tea­
Teatrului Naţional în care ar fi văzut — trală de la L T n d e p e n d a n c e Rournaine. Calea
afară numaî dacă n'are orbul găinilor — că Din cauza e x t r e m e i abondenţe de materie,
darea de s e a m ă a şedinţei comitetului «Fur- Victoriei.
Jean Mărie e scrisă de Andre Theurie*,
nu de Jean Richepin ! niceî> n u s e poate publica azî.
E destul să spunem c ă din cauza viscolului D-nii abonaţi cari şi-au schimbat do­
c a r e - a bîntuit deunăzi, şedinţa a fost foarte miciliul de Sf. Dumitru sînt rugaţi sâ
Citim în «Conservatorul» : furtunoasă şi c ă o r ă c e a l ă glacială a domnit
ne dea adresa exactă pentru a le putea
«...a fost silit să imiteze pe poliţaiul din printre m e m b r i i comitetului, deşi localul r e ­
dacţiei noastre a fost încălzit c a la baia de trimete «Furnica» în mod exact.
Noaptea furtunoasă, care numără de câte
zece orî un felinare. aburi.
Amănunte în numărul viitor. Administraţia «Furnice!» face cunos­
Atragem atenţia «Conservatorului» asu­
T
pra uneî mici greşel : Poliţaiul clin Noaptea cut d-lor depositart din provincie ca să
furtunoasă, Pristanda, celebrul eroii al şi trimeată corupturile cît de neîntârziat.
 10 F U R N I C A 1901

G Q U
S O C I E T A T E I N C O M A N D I T A
Rugăm onorata noastră clientelă sâ dea o atenţiune specială articolelor şi preturilor n t«te

RAYONUL ŢESĂTURILOR RAIONUL BONETERIEI

T r\ T\/Ti"vÎAo ţesătură zibelinată^în
z i b e l i n a l ă î n toate cu- QO9 0 T
C~*\ O VA n î ' ( e a
t ă j n e a g r ă fin pictaţi absolut 195
d f.7 1 g t [ j pentru Doamne
L-ie î v i u j e b l o r i l e M „ t r u l A a r a r l a

ţesătură împletită noutate în P î f

f î ln î l Merinos n e a g r ă 9 5
penlru 2

Le
Ţ p
Surepp
o T"_"vrAQ"l" t t( pentru e o s - e s
ă
„, e n g l e z e a s c ă
t u r a
V j l U
CipX i ) I
Perechea
o

C~*î n r o r-vî de aţă neagră pentru bărbaţi

a m n e

95

MU
J_iC X d l " V C 5 l | tum
, ttailleur,
a i l l larg,
e n r mare
. l A r u . m m»rp 0 2^ 5 l O r a p i Perechea l
130 c m . Metrul
s e r e
nPr*! f>f\ii 1
X I IL/UU I
^ 1 t ~ i / ~ v ^ » + pentru Doamne, modele foHe
O p U i t -j/>
T A Q j v/~i P } 1 f £ cheviotat în toate culo- Q 2 5 n o u î î n a ] b f a l b a s t r u 5 0

u c k J J I X l a a
- | - ' rile, lărgime 1 3 0 c m . Metrul fc*
şi negru B u c a t a lei •*• v
T ^ t o r i i o postav fantasie desenuri nouî 1 X 9 0
Uf J_<C X X I c i 11 Id l a r g i m e cm. Metrul igo M 4 M 1 Ş I CHFRKT-CIORAPI DE LIX A

» a . b o m a».Mî: «» • » " " V

Pălării de dimineaţă pentru Doamne bucata 1 6 . 5 0 — b — s P ă l ă r i i pentru Fetiţe 12.50
Mare a s o r t i m e n t de modilo bogate ale celor mai marf Case din Paris
- FĂRĂ PRECEDENT IN ROMÂNIA -
T a f f e t a s s c i n t e e t o r în toate culorile pentru jupe, jupoane şi bluze calitate garaniată absolut nu se tae, cu
preţul extraordinar Metrul 2 . 9 0
T a f f e t a s n e g r u m e t a l i c , culoare, calitate, durată, riguros garantate Metrul 3 . 7 5
M ă t a s e a M e s s a l i n â extra-lucitoare. culori noi, mare asortiment, extra moale Metrul 3 . 9 0
M u s e l i n d e M ă t a s e c o l o r a t , apretat pe sifon mătăsos, foarte frumoasă c a l i t a t e ; mare asortiment de culori
lărgime 1 2 0 cm. în toate culorile Metrul 3 . 9 0
iiil P o n g i s d e M ă t a s e c o l o r a t , pentru căptuşeli şi lingerie, calitate fiarte solidă, toate culorile. Lărgime
7 0 centimetri Metrul 2 . 9 0
In afară de aceste adevărate ocaziuni clienţii noştri! vor găsi un imens asortiment de M ă t ă s u r i noi
şi exclusiv ale casei cu preţuri foarte reduse precum
Cr&pe d e C h i n e , mătase pură, toate culorile lărgime 1 2 0 cm Metrul 7 7 5

Ultima Noutate B o a s d e M a r a b o u t nat. de la 2 9 leî L ' I n c o g n i t o voaletă de gaj alb ou b o ­

M a n ş o a n e asortate. . . » • 2 9 • bite de velură n e g r e , margini înflorite
C o l i e r e de p e r l e m a r i imitând opa­ bucataLeî 4 . 9 0
lul, ametistul, mărgeanul, cbrisofasa Etole de pene foarte bogate L a P o u d r e voaletă neagră şi albă, 2
colierul leî 1 0 . 5 0 . tuluri sopra-puse.
Mare asortiment de Săculeţe de Mare asortiment de Voalete Voalete a m e r i c a n e formă în cute

mână, Haide Nouveaute

Haute Houvtaute
Specialitate de Voalun-Auto
m B i s r e - B l s r e ş l S t o r u r i în m ă t a s e
şi lalnon
La S e l e c t voaletă lărgime 4 5 c m . n e ­
tivită în oul. şi grosimi gradate leî 2 . 9 0
Mare Asortiment de Tuluri
fantaiste

Corsetul Vertus Soeurs Mănuşi Perrin

MÂNUŞI GLACE culori 3 butonî sidef p e r e c h e a 2.25
Cel maî BUN, c e l maî SOLID, c e l maî MLĂDIOS, SINGU­
RUL care dă taliei FORMA s a plăcută. MÂNUŞI G U C E negre saîi albe 3 butonî » 2.25
«LE BON GOUT» corset de coutit negru şi alb, sau în LE C I I \ N T I L L Y mănuşi suedeze duble
coutil b r o c a r e simulind mătasea, garnisit cu pluş şi pentru domni » 3.50
dantele, două perechi J A R T I E R E de mătase LE DRAGON mănuşî de Castor alb p. ofiţeri » 2.95
Bucata 2 5 leî. MÂNUŞI de LlNA pentru Domni. Doamne şi Copiî.
MARE ASORTIMENT DE
Raionul Bluzelor B£UZ€ pentru T U T U SĂCULEŢE si P O R T M O N E U R I

BLUZE tricotate K I T KATE

Raionul Maroquinelor de piele şi metal
cu preţuri foarte avantagioase
Haute Nouveaute D r ă g u ţ B u v a r d d e p î n z ă ornat
G - U L E R şi M A N E C U T E în culori
cu
gravuri si decoraţiunî aurite mări no e Raionul Parfumeriei
11 şi B L U Z E în lină albă
25
c m . pătraţi. B.uc. 2 , 9 0 .
«TJn Mot a l a P o ş t e » B l o c c u -
L e M i g n o n Cutie cu 6 bucătî săpun
parfumat foin cbupe. Cutia 2 , 9 0 .
de la leî 1 5 , 5 0 bucata L ' E a u d'Or c e a m a î bun'ă apă de
prinzînd 5 0 file cu margini gumate spre toaletă cu treî parfumuri. Flaconul m a r e
a fi întrebuinţate fără plic. 1.95 leî 6.
D r ă g u ţ ă c u t i e <Classeur> con- P a s t a Mol da pastă de dinţi parfu­
Bluze-Camăşuţe mată cu mentă. Cutia 1 l e i i
ţinînd 2 5 file, 2 5 plicuri, toc, creion gumă,
MARE ASORTIMENT DE
etc. B u c . 3 9 0 .
de lînă, postav, flanelă şi mătase
D r ă g u ţ e c u t i i do mănuşî saiî b a ­ de r e l e m « î bune m ă r c î
lantaisie tiste in maroquin roşu. Bucala 5,50. - VÎNDUTE CU PREŢURI REDUSE —
1
t ă t e g j .
 Societatea Cooperativă ((MERCUR
Ori-ce bună gospodină se aprovisionează de la renumitul ma­
gazin de Coloniale, Delicatese şi Băuturi „MERCUR", din Calea
Victoriei, No. 5 2 .
Eftin şi bun I
Comande se pot face şi prin .. allo ! allo ! Telefon 1000 şi 1111
5
o.
COFETĂRIA „UNIREA
•••••••••••
loiBOHiu : ÎH. DIMITRESGU t THEOFILESRU : m m
LIQUERFRI Boale i n t e r n e şi sifilitice

PATISERIE • l Vinuri streine ( P I E P T , STOMAC, G M I T O - U R i r V

58, STRADA CAROL, 58
% şi indigene SPECIALIST
FINĂ • (Sub Hotel Central)
CIIAMPAGIXE Dr. Eracli Sterian
(hocolaterie * diferite m ă r c i
PREŢURI MODERATE Vcchiu intern şi medic al Eforiei Spitalelor Civile

Consultaţii pentru bărbaţi, femei şi

P r i m e ş t e c o m a n d e din provincie c o n t r a ramburs copii de la 10 — 12 şi de la 5 — 7
S t r . B i b e s c u - V o d ă 2 2 , colţ Ş e r b a n - V o d ă
•a/2-
•••••••••••••••••••••
R e s t a u r a n t u l F r a s c a t i O 9
@ Contra tusei, bronşitei, la- m

AL DOMNULUI • ringitei, cereţi: •

S - W MS R R ăk
•PASTILE SENEGAL:
este localul preferat al tuturor cari doresc mâncări de cali­ CUTIA 1 LEU
•
tate superioară, vinuri excelente, serviciu prompt şi elegant • De vânzare la farmacii şi «
şi preţuri din cele mai moderate. O admirabilă orchestră de­ • 7a depozitul general Drogueria •
lectează pe clienţi în timpul mesei. • Stoenescu, Strada Academiei. •
mm * A

LA RESTAURANTUL
D r . G e o r g e D . F i s c h e r Societate Cooperativă de
NIŢA DUMITRESCU — OCULIST — Manufactură, Confecţiunî, Mode, Mărun­
Calea Griviţa, 1 3 3
ţişuri şi articole de Menagiu.
ţSŞ~ Se mănîncă bine, eftin şi curat
S t r a d a Doamnei No. 2 7
9 L E I CARTELA Bucureşti Bulevardul Carol 5
Gonsultaţiuni 11 — 12 a. ra. 4 — 6 d. a.
Vis-a-vis de Ministerul de Domenii
Biiiroul Avocaţilor Asociaţi Admirabile lucrări Aduce la cunoştinţa distinsei sale clien­
Dir ctiunea d-lor avocat! M l h a l l P . R ă d n - io, 4 lei unul. Dentura complectă 2 85 dintele. tele şi Onor. Public că au sosit :
leson, fost procuror şi j u d e c ă t o r de tribunal Scosul 2 lei. plumbatul de la 4 lei în sus.
!ş Mir c e a G. P e t r e s o u , fost j u d e c ă t o r şi
drimar. L a a c e s t biuroii s e plasează cu ipotecă NICOLAE MARIESCU Lenajuri şi Postavuri
5 0 0 . 0 0 0 leî, în total saiî în parte. Pentru confecţiunî de dame şi de bărbaţi
DENTIST d e la F a c u l t a t e a din P a r i s
Strada Armenească, 2 4 unice şi neîntrecute în calitate
i i bis, STRADA REGALA 11 bis şi desemn

H o t e l C o n s t a n t i n o p o l
N I Ţ A I O N E S C U " Monopol exclusiv
- C I S M A R -
CALEA G R I V I Ţ E I 183 Pentru Romînia
10 Calea Şerban-Vodâ 10 Asemenea a sosit un bogat asortiment de :
lipit cu gradina Găreî de Jtord Primeşte comande de ori-ce soiţi de
STOFE, DE MOBILE Ş I PERDELE
Trecând sub o n o s ă administraţie s'a ghete şi pantofi, lucraţi elegant.
dc tot felul
înzestrat cu mobilă şi lingerie nouă. Preţuri convenabile. Viu. la domi­
Se recomandă ca retras, curat şi ieftin ciliu, chemat printr'o carte poştală. Zilnic s o s e s c noutăţi
T^uc.nrncrtr. - - Ti'pnrrrAfiT « S P E n \ N T A v S^nii* ^ n f î 4. (vis-A- •In [inia Onfr.nlă)