ANUL Ut No.

4 8 ,

Ociobrie Eicmpfartsi 3 Let

ComiMPORAMJL

Linoleutti <]<• MARCEL TANCfi

 STIL N O U : ARHIT6CTURM
M i ş c a r e a D a d a p r o t e s t a s e contra n e î n c e t a t e i Aceste mijloace sunt p u r e a b s t r a c ţ i u n i : volum
reapariţii a n e o c l a s i c i s m u l u i în a r h i t e c t u r ă . culoare, număr, suprafaţă, g r e u t a t e , linie, etc
C h e m a r e a a pornit d e l a artişti. Stilul n o u este în n o i şi nici d e c u m în mate
A m lansat p r i m e l e m a n i f e s t e în 1 9 1 3 în cari riale, o r i c â t d e noi ar fi ele.
proclamam : M. IANCU
i j C o l a b o r a r e a artelor p l a s t i c e a b s t r a c t e c u
a r h i t e c t u r a întinerită ( i z o l a r e a lor eră p r i c i n a
neputinţei);
IDILA
2) C o n t r a c o m e r ţ u l u i de a r t ă şi a expoziţii­ E cald
lor ( v e n a l i t a t e a n dat naştere indirect î n s i n g u ­ Şi l a c u l p a r e o h a r t ă de noroi...
rării artistului şi m i z e r i e i b o e m e ) ; E h a r t a unei ţări d u p ă răsbfji
3) C o n t r a r a m e i Ia t a b l o u r i l e a b s t r a c t e ( e l e In c a r e d e s g u s t a t de-atâta m u r d ă r i e -
nu mai sunt secţiuni n a t u r a l i s t e ; s i n g u r ă arhi­ S ' a s i n u c i s şi u l t i m u l b r o s c o i
tectura este c a d r u l ei) ; C a un ş c o l a r cu „ n o t a 3'" la G e o g r a f i e . . .
4) C o n t r a trufiei s u p r a o m e n e ş t i a artistului
P e m a l u l lacului,
c u l t i v a t ă d e l a r e n a ş t e r e î n c o a c e (artistul nou,
U n bou,
este omul ce se î n t o a r c e în s o c i e t a t e ) .
O vacă,
A c e s t e m a n i f e s t e e r a u însoţite atunci de e-
U n viţel
x e m p l i f i c ă r i a l e c o l a b o r ă r i i a r t e l o r p l a s t i c e ab­
Ş i - u a taur.
stracte în a r h i t e c t u r ă . M a i târziu, g r u p u l ar­
R e c i t ă p o e z i a din şcolile primare
tiştilor r a d i c a l i ( A r p , E g g e l i n g , R i c h t e r şi l a n -
, „ V i i t o r de a u r
c u ) c e r e a m c h i a r a n o n i m a t u l o p e r e i de artă.
„ Ţ a r a noastră, are!..."
Idcea a f e c u n d a t , căci scurt t i m p d u p ă a c e e a
a m v ă z u t trei m i n u n i : E x p o z i ţ i a a r h i t e c ţ i l o r in­ Iar pe ş o s e a u a c o m u n a l ă ,
d e p e n d e n ţ i r e v o l u ţ i o n a r i din B e r l i n ; apoi pri­ Cârciumarul,
mul o r a ş cubist ( , , M a g d e b u r g " prin sforţările învăţătorul,
uriaşe a l e arhitectului Taut) şi în u r m ă şcoala Popa
a r t e l o r a b s t r a c t e a p l i c a t e în a r h i t e c t u r ă , -din Şi p r i m a r u l —
Weimar (Baubaus). C e i m a i de s e a m ă g o s p o d a r i din sat,
D i n 1 9 1 7 , r e m a r c ă m o influenţă a m e r i c a n ă S e c e a r t ă pentru l o c u l v a c a n t de deputat.
( v e z i F . L . W r i g h t , C h i c a g o ) la tinerii arhi­
I O N M I N U L E SCU
tecţi o l a n d e j i . A c e s t o r i z o n t a l i s m s i m p l i f i c a t o r
C î n t r ' a d e v ă r în spiritul n o u . D a r a ne opri aci
î n s e a m n ă p r e a puţin. In l o c u l „ v e r t i c a l i s m u l u i " TINICHIGIUL
g e r m a n de a l t ă d a t ă , n ' a m intronat d e c â t un c o ­ U n s o m n a m b u l sui g e n e r i s : îşi d r e g e urmai
r e s p o n d e n t . In artă, o r i c e preferinţă p r e c o n c e ­ paşilor c u un c i o c a n .
p u t ă de formă, de m a t e r i a l , este o i m p u r i t a t e . M ' a trezit în zori p e c â n d s c h i m b a postul a
E a s l ă b e ş t e a d e v ă r a t e l e m i j l o a c e a b s t r a c t e de bufniţa d e l a b i s e r i c ă .
expresiune. S â n t s i g u r c ă b a t e în neştire.
A i u r e a se e r i j e a z ă în principii d e artă. nouă, D a c ă priveşti b i n e c e face, constaţi c ă acope­
simple consideraţiuni tcehnice. O naivă pasiune rişul c în c e a m a i b u n ă stare.
p e n t r u m a ş i n ă , o p u e r i l ă a d m i r a ţ i e pentru in­ D a r c s u r d din n a ş t e r e şi nu-l poţi convinge,
g i n e r u l ei. S i m ţ i m în a c e a s t ă atitudine m a i mult S ' a n ă s c u t în c o l ţ u l atelierului, în timpul una
diletantism d e c â t p ă t r u n d e r e şi c r e a ţ i e . A s p u n e lovituri de c i o c a n .
că o c a s ă n o u ă nu mai trebuie să a i b ă a c o p e r i ş , In f o n d e m a i mult s ă r a c d e c â t surd.
nici j g h i a b u r i , este m a i naiv c h i a r d e c â t a a- A r e g e n i u , c ă c i se p r i c e p e la toate.
firmâ că. cei m o d e r n i nu m a i c l ă d e s c d e c â t în C â r p e ş t e zidul c u t a b l ă .
cristal s a u b e t o n a r m a t . Ş i în b e t o n se p o a t e Iţi s p u n e c'a îndreptat c o ş u l .
t u r n ă r o m a n t i s m , iar fonta p o a t e l u ă f o r m e l e Astupă găurile provizoriu.
R e n a ş t e r i i . N i c i a u t o m o b i l u l , nici oţelul, nici T o a r n ă şi c a u c i u c .
piatra, nici z g â r i e - n o u r i i , nici cristalul, nici ma­ A r t i s t i c v o r b i n d , a r e n u m a i cultul ruginei.
şinile nu ne vor î n v ă ţ ă stilul n o u . Materiailelc D e a c e e a şi d i s p r e ţ u i e ş t e b ă i l e d e porţelan
a c e s t e a c o n d i ţ i o n e a z ă c â t e o d a t ă un a s p e c t . A r ­ şi s o b e l e d e tuciu.
hitectul însă, trebuie s ă le utilizeze ca o for­ O c a s ă c a r e n ' a r e n e v o i e de t i n i c h i g i u , are a-
m u l ă : s ă le m â n u i a s c ă , să le î n v i n g ă . A r t a , eoperisul în b u n ă stare.
prin m i j l o a c e l e ei, d e m a t e r i a l i z e a z ă m a t e r i a l u l . I, G , C O S T I N
 TIC-TAC
PRIMĂVARA CRUDA
V cu paliditatea i c t e r i a n ă a F r o s e i . A c e a s t a e r ă
r e g u l a t surprinsă, în toiul l u c r u l u i , suită p e fe­
Tatăl său, A x e i , fu d e t â n ă r ţintuit în pat ele
restre şi s ă r i n d g r e u pe d u ş u m e l e . ' E x e r c i ţ i u l î!
|reumatisme. î ş i îndura s u f e r i n ţ e l e şi chinul de
repetă de câte trei-patru ori în şir, cu r e c o r d u r i ,
ase simţi n e f o l o s i t o r , în t ă c e r e . S i n g u r a m u n c ă
c l a s i f i c a t e şi d e p ă ş i t e , în î n ă l ţ i m e şi distanţă.
îngăduită, d o a r t r a d u c e r i l e pentru m i c u l edi­
E r a u s i m p l e tentative d e a v o r t . M a m a lui D a r i e
tor din l o c a l i t a t e . A c e a s t a nu î n s e m n ă un mij­
interveniâ, cu r ă s u n ă t o a r e p a l m e , să î m p i e d i c e
loc de trai. C u încetul r ă m a s e în casă, în l o c u l
c r i m a . î n t r ' o zi, F r o s a r i d i c ă p u m n u l . S t ă p â n a ,
lucrurilor v e c h i , •— un m o b i l i e r de infirmerie.
urmărită, fugi în o d a i a d e alături. în c a r e co­
Mama, în s c h i m b , a l e r g ă , toată z i u a , la lecţii.
pilul t o c m a i c o n s u m ă c i u c u r u l unei perdejle;
Mai târziu, p r i m i c o n d u c e r e a şcolii p r i m a r e
m a ş i n a l l u ă c o p i l u l în braţe, îl aplecă, peste fe­
a unei c o m u n i t ă ţ i străine.
reastră, d e a s u p r a vidului. S e r v i t o a r e a d ă d u ţipăt
Serile, A x e i c o b o r a s c ă r i l e , dus de s u b s u o r i , şi c ă z u în g e m i c h i . S e a r a , l â n g ă foc, f e m e i l e
iar mai a p o i sprijinit s i n g u r în d o u ă b a s t o a n e , au stat d e v o r b ă iar. M a m a lui D a r i e î n v ă ţ ă
până la t r ă s u r a c a r e - 1 t r a n s p o r t ă la c l u b , u n d e pe F r o s a să-şi f a c ă fiertură de c o a d a - ş o r i c e -
jiicâ două-trei c e a s u r i , cărţi. C u a s p r i m e a cres­ lului, să ieâ în cursor] zilei a p i o l , iar la c u l c a r e
cândă a î m p r e j u r ă r i l o r , d e s f ă t a r e a a c e a s t a a- c h i n i n ă m u r i a t i c a . E r o s a totuş continuii să s a r ă
jiinse o necesitate, a d i c ă un isvor de venituri şi să c a p e t e p a l m e în ora d c r e t i c a t u l u i . C u r â n d
dela o zi la alta. A ş a e r ă m a i cu s e a m ă în v a - îşi scrânti un picior.
canţiile de v a r ă , c â n d ş c o a l a nu-şi m a i retribuiă
A x e i îi z i c e a : C o r n e l i a , m a m a G r a c h i l o r .
[directoarea. D a c ă , printr'o s o a r t ă p o t r i v n i c ă , ta
G r a c h i i F r o s e i a u fost trei. C ă c i nu m u l t după:
li! pierdea într'o s e a r ă , se r i d i c ă p r o b l e m a ca-
a c c i d e n t , F r o s a n ă s c u doi g e m e n i . C u toată m ă ­
Iptalului t r e b u i n c i o s j o c u l u i din seara urmă-
rimea lor n e o b i ş n u i t ă , m o a ş a a t e s t ă c ă e r a u nu­
jtoare sau pur şi s i m p l u a t a x e i p e n t r u bijrja
mai de şeapte luni. L i se p r e s c r i s e un m e d i u
care să-l d u c ă la c l u b , în căutarea, unui prieten
d e 36° şi s c u t e c e d e v a t ă zilnic p r i m e n i t ă . In
de vremuri b u n e şi a unui î m p r u m u t . II g ă s i ă
o d a i e nu se f ă c u nici un foc, iar pruncii fură;
mai degrabă printre n e g u s t o r i i o r a ş u l u i cari îşi
:
înveliţi în c â r p e . M u m e i , d e a s e m e n i , i se pre­
oferiau p l ă c e r e a să p l ă t e a s c ă p o l i t e ţ e a unui scă
s c r i s e r e p a o s d e o l u n ă şi i n t e r d i c ţ i a de a fi
pătat. In aşteptare, m a m a îşi toci a v e d e r i l e peste
d o i c ă . E r ă m a i g a l b e n ă d e c â t b e t e a l a d e mi­
câte o b r o d e r i e m e n i t ă v â n z ă r i i s a u loteriei pusă
reasa pe c a r e o p ă s t r ă l â n g ă i c o a n ă . C u toate
la calc prin m i j l o c i r e a c â t o r v a c a r i t a b i l e d o a m ­
astea, a d o u a zi, se r i d i c ă Ia t r e a b ă şi îşi a-
ne. Ş'.a întâmplat, o d a t ă , s p r e m i r a r e a lui D a r i e ,
lăptă din b e l ş u g g e m e n i i : N o g â r ţ ă şi G h i n i o n .
•Ş nu 'fie d e c â t p â i n e la m a s ă , pecjând s e r v i t o a ­
rea a căpătat o u ă tari şi z a h ă r p e n t r u ceai.

Pe servitoare o c h e m ă F r o s a . U n copil de ţ â ţ ă
pe braţe şi unul în p â n t e c e . B i b l i c ă situaţie
care o î m p i e d i c ă să-şi g ă s e a s c ă loc m a i bun.
De o lubricitate p a s i v ă , se t o l ă n i â , z i u a , n o a p ­
tea, în pauze, dinaintea oricui. S c o f â l c i t ă , stră­
vezie şi distrată, a t r ă g e a o c ă r i l e şi p a l m e l e ma-
mii lui D a r i e , ca un p a r a t r â z n e t f u l g e r i ' e . Două.
femei ce se s u p o r t a u r e c i p r o c , ca d o u ă surori,
ca două cumnate. E r a u una pentru c e a l a l t ă ,
imaginea persistentă a, m i z e r i e i . C â n d Frosa
deretică prin casă, stăpâna îi păzi:i c o p i l u l . C o ­
pil rumen şi răsărit: d u p ă tipul c o p i l u l u i - r e c l a m ă
pentru şocolatele e l v e ţ i e n e , pentru p a s t e l e ali­
mentare. Se hrăniâ c u o r i c e , deşi nu fusese încă
înţărcat. E r ă g o l şi c â t e o d a t ă v â n ă t de frig,
dar pururea vesel şi încântat. C o n t r a s t strideînt
R e s t r i ş t e a prin c a r e t r e c e a D a r i e , i se lă­
muri m a i târziu.
R ă m a s e , din a c c â v r e m e , c u t i m i d i t a t e a ine
v i t a b i l ă celui ce simte c ă a r e c e v a de a s c u n s .
In c e l e din urmă, s e r v i t o a r e a c ă z u la pat.
î n a i n t e a sfârşitului p o v e s t i vizita î n g e r u l u i :
G r e u - b o l n a v a se l ă s a s e în somnul cel a-
p r o a p e neîntrerupt. T r e z i r i l e scurte se ţ e s e a u
cu v e d e n i i l e în a c e e a ş p l ă p â n d ă p â n z ă de viaţă
ce se d u c e furată de un suflu m a r e şi c a l d .
A p o i un vis rău se î m p l â n t ă în nervii ei, ca
un vultur, şi p r a d a , cu p l e o a p e l e î n c h i s e , g â f â i
istovită. S e f ă c e a , c ă d e p e fruntea cu păru! us­
cat şi n e g r u c r e ş t e f ă r ă o p r i r e un c o r n întu­
n e c o s , î n a i n t a r e a lui u m p l e a î n c ă p e r e a , c a u n
con cu temelia fibroasă năbuşindu-i gândurile,
speriindu-i neputinţa. A r fi v r u t s ă s t r i g e în
s i n g u r ă t a t e a de f l a c ă r ă de l â n g ă f e r e a s t r a s u b
c a r e a u tras a ş t e r n u t u l de z ă c e r e . U n î n g e r îi
veni în a j u t o r şi b o l n a v a îl zări, p e s c a u n , l a ,
c ă p ă t â i , d e s c h i z â n d ochii. E r ă p r i v i r e a unei fe­
mei străine, în h a i n e d e o r a ş , p e c a r e o simţi
în p o g o r î r e , ca p e o a t i n g e r e m a t e r i a l ă .
— C i n e eşti, s u s p i n ă î n t r e b a r e a , p e c â n d cor-
nul fantastic se d e s t r a m ă şi pieri.
— S u n t infirmiera c e a n o u ă , s u n ă lin răs­
punsul p e c a r e b o l n a v a îl î n ţ e l e s e şi-1 t u r b u r ă
îndată, c ă c i p e u m e r i i străinej i s e p ă r u c ă v e d e
z ă p a d a u n o r aripi. T ă c u şi-şi strânse p l e o a p e l e ,
z ă d ă r n i c i n d , astfel, d e o s e b i r e a v i s u r i l o r de rea­
litate, a m ă g i r e a fiinţei în fiinţă, d e ş e r t ă c i u n e
c a r e o ispitise p â n ă a t u n c i .
M a h a l a u a îşi î m p ă r ţ i copiii ca un sat de p e s ­
cari e p a v e l e unui n a u f r a g i u .
In l o c u i n ţ a şcolii d i r e c t o a r e a t r e b u i a s ă a d ă ­
p o s t e a s c ă un p r o f e s o r de f r a n c e z ă , d. W i l l y , şi
o î n c e p ă t o a r e în î n v ă ţ ă m â n t , d o m n i ş o a r a L i a ;
P ă r u l a c e s t e i fete d e 20 ( d o u ă z e c i ) d e ani
a v e a însuşirea t u r b u r ă t o a r e de a p ă s t r a înde­
l u n g m i r e s m e l e cu cari eră îngrijit şi a le pre­
face, prin s i m p l a d o g o a r e a vieţii ei tinere, în-
tr'iun fel d e e m a n a ţ i e a n i m a l ă , p r o p r i e s ă o deo-
s i b e a s c ă de t o a t e c e l e l a l t e făpturi a l e c e r u l u i şi
a l e p ă m â n t u l u i . D - r a L i a a v e a atitudini m o d e s t e
şi o s â r g u i n ţ ă n e î n t r e r u p t ă c a r e p e n t r u fiinţa ei
s i r i a n ă l u ă p r o p o r ţ i i l e u n e i c o c h e t ă r i i . Z e l u l pus
în î n d e l e t n i c i r i atât de n e p o t r i v i t e c u a ş t e p t ă r i l e
pe cari le t r â m b i ţ ă trupul, m e r s u l şi v â r s t a , eră
pentru cei din p r e a j m ă - i c e a m a i sfruntată pro
v o c a r e . S i n g u r D a r i e nu-şi t ă l m ă c i â a p e l u l in
sistent şi m u t d e s f ă c u t din s i m p l a t r e c e r e a
d o m n i ş o a r e i prin î n c ă p e r i . S e b u c u r ă î n s ă de
p r i v i l e g i i l e i n o c e n ţ e i : a c e l a de a-şi s ă r u t ă pro
f e s o a r a şi de a i sta p e g e n u c h i a p r o a p e de is-
v o r u l d e n s v e g e t a l al p ă r u l u i . A p o i a c e l a mult
m a i î n s e m n a t de a î m p ă r ţ i c a m e r a d e c u l c a r e
cu L i a . Iar în d i m i n e ţ i l e de lene a l e D u m i n e ­
cilor, l i c e n ţ a de a se s t r e c u r ă în a ş t e r n u t l â h g ă
ea, într'o n e m i ş c a r e p l i n ă de n e d u m e r i r i şi de
fericire n e d e s c i f r a t ă .
M i s t e r u l cel m a i d e s ă v â r ş i t f a ţ ă de ai casii,
sporiâ î n c â n t a r e a c o m p l i c i t ă ţ i i lor, p e s t e c a r e
se sfiâ ca o stea n e h o t ă r î t ă , c o n ş t i i n ţ a p ă c a t u l u i .
In c a s ă însă, d o u ă suflete p e r c e p u s e r ă mur­
murul surd al fântânii de s'ânge î n c u i a t ă în
statua ci vie;. , . . . secol, o c h i i de portret, m â i n i l e îngrijite. S'ai,
T a t ă l lui D a r i e şi p r o f e s o r u l de franceză, ca
doi b o n d a r i catifelaţi, în j u r u l c o r o l e i din co­
drii, î n c e p u r ă î n t r e c e r e a , roitul m u l t i c o l o r , des­
c i n d e r i l e i m p o n d e r a b i l e pe m a r g i n i l e abisului
sperios şi sensibil. P l a n t ă , la î n c e p u t , hermetică,
d-ra L i a îşi înteţi m i r e a s m a şi c u l o r i l e în a-
ceste î m p r e j u r ă r i p r i i n c i o a s e d e ş e r t ă c i u n i i ei de
f e m e i e p â n d i t ă şi d i s p u t a t ă c u î n c r u c i ş ă r i crân­
c e n e de voinţi tăcute, de c ă t r e d o u i bărbaţi.
U n c â n t e c de p a s i u n e c u stridenţe şi aiurări
n e s t ă p â n i t e s t r ă b ă t e a pustiul lihnit al simţurilor
şi f i e c a r e a ş t e p t ă c l i p a să-1 r e v e r s e a u z u l u i Liei,
încrezător.
- D - l W i l l y îi s e r v i à c r â m p e i e la. tot pasul. îşi
ticluise, s p u n e a tatăl lui D a r i e , o v o c e caver­
n o a s ă şi o f i g u r ă de s p a n i o l de o p e r e t ă . Ii re­
citase sonetul lui D ' A r v e r s de a t â t e a ori încâl
d-ra L i a , cu toata a u g u s t a - i i n d i f e r e n ţ ă faţă de
poezie, îl î n v ă ţ a s e p e d i n a f a r ă . Ii siluià atenţia
c u p e r o r a ţ i i l e lui s o c i a l i s t e şi îi citiâ cronicile
p r o v i n c i a l e p e cari le trimitea „ A d e v ă r u l u i " . Nu
:
uită să-şi p u n ă în v a l o a r e fizicul, f ă c â n d c u uşu
rinţă, e c h i l i b r u l la p a r a l e l e . In timpul acestei
operaţii, i se u m f l a u v i n e l e tâmplelor', i se con
g e s t i o n a faţa şi îi c ă d e a u o c h e l a r i i p e cari, re­
întors la v e r t i c a l i t a t e , îi bâjbâia p e nisip, cu
ochii i n e x p r e s i v i şi şterşi ai m i o p i e i . Momentul
a c e s t a i s c ă 'bucuria rivalului. T a t ă l l u i Darie,
care-i u r m ă r i a evoluţiile, c u ţ i g a r a aprinsă şi
un surâs ironic, rifu p i e r d e a prilejul s ă a t r a g ă a-
tenţia L i e i a s u p r a f i g u r i i jefuite de o r i c e rază
de i n t e l i g e n ţ ă , a d-lui W i l l y f ă r ă o c h e l a r i .
D e o d a t ă însă, p r e s t i g i u l lui W i l l y se înălţă
şi pluti f e r m în toate c o n ş t i i n ţ e l e . V e n i s e într'o
zi d e l a g a r ă cu v r e o z e c e v o l u m e împachetate,
p e c a r i l e d e s f ă c u şi s c r i s e c â t e o dedicaţie,
L e distribui în p r i m u l r â n d m a m e i lui D a r i e şi
Liei, a p o i c â t o r v a d o a m n e din e l i t a provinciei.
E r a un r o m a n f r a n ţ u z e s c , editat l a P a r i s , scoarţe
albe, titlul rojşu: Passion şi n u m e l e lui Willy,
î n t r e g şi v i z i b i l p e frontispiciu. D e atunci, în
f i e c a r e c a s ă W i l l y a v u c â t e o. m i c ă statuă în
a t i t u d i n e a d e c o n s t i p a n t c r i s p a t ă a gânditorului
lui R o d i n . F u cetit şi c o m e n t a t . In localuri, în.
g r ă d i n a p u b l i c ă f e m e i l e şi-1 a r ă t a u p e Willy
şi f i e c a r e c ă u t a să-1 ţie de v o r b ă . In z a d a r ta-1
tăi lui D a r i e d e c r e t ă pe necitite, d a r întemeial
pe c u n o a ş t e r e a a p r o f u n d a t ă a r i v a l u l u i c ă roma­
nul e prost şi f r a n ţ u z e a s c a în c a r e e scris, 1
p r o x i m a t i v ă . , , E s c a m i l l o ' ' , c u m îl p o r e c l i s e pc
W i l l y , t r i u m f a : p r i v i r i l e d e f ă p t u r ă a d â n c im­
presionată, a l e L i e i , îl p r o c l a m a u . D i n a c e l timp
A x e i d e v e n i trist. T r i s t e ţ e a de altfel şi tăcerea
f ă c e a u p a r t e din m i j l o a c e l e lui d e seducţie. Prin:
ele îşi v a l o r i f i c a p a l o a r e a şi b a r b a lui din aii.
 fi putut a p o i s e r v i şi de d e s f ă t ă r i l e unei con­
vorbiri alese. D a r o ştia pe L i a r e f r a c t a r ă sub­
tilităţilor, c u atât d e c i m a i i n a c c e s i b i l ă . Milla
însă o c o v â r ş i s e pe a c e a s t ă s e n t i m e n t a l ă , pen­
tru soarta unui o m t â n ă r încă, d e o s e b i t prin
purtări şi simţire de c e e a c e p â n ă a t u n c i c u n o s ­
cuse şi lipsit de o m â n g â i e r e b i n e m e r i t a t ă . P r o
btenriatui A x e i : c u m s ă t r a n s f o r m e prietenia
şi înduioşarea fetii pentru un nefericit, în dra­
goste pentru' uri b'ârbat? C a r i e r a de r o m a n c i e r
a lui W i l l y z ă d ă r n i c e a n e î n d o i o s tranziţia. C u
viclenia lui c a l m ă , A x e i a l e s e o c a l e n o u ă : a-
ceea de c a m a r a d în v â r s t ă , de l u m i n ă t o r dez
interesat, de c o n f i d e n t î n ţ e l e g ă t o r . N u - i s m u l s e
însă nici o m ă r t u r i s i r e r e l a t i v la s e n t i m e n t e l e
ei pentru W i l l y , d e ş i ei î n c e p u s e să se înţe­
leagă din priviri, s a ş i v o r b e a s c ă a p r o a p e fără
cuvinte.
Discret, de v r e o d o u ă ori, în faţa lui D a r i e ,
martor tolerat de toţi, A x e i îşi şterse lacrimi
romantice cu p r e c a u ţ i i în a ş a fel dozate, încât
să-1 v a d ă L i a . V a n i t a t e a ei creştea, dar A x e i
simţise c ă d e v e n i â , pe nesimţite, s u p ă r ă t o r . D o ­
rinţa îi d a s e puteri noui în lupta cu b o a l a . în­
cheieturile î n d ă r ă t n i c e , ^ ' u n g h i u r i l e cari ¡ 1 a b ă ­
teau în n e m i ş c a r e , c e d a u sforţărilor lui neli­
niştite de a se g ă s i p r e t u t i n d e n i şi de a afla
ce se p e t r e c e . C u t r e i e r ă o d ă i l e în pantofi d e
flanelă p e n t r u r e u m a t i c i , sprijinindu-se în b a s : p r e c i s . A ] t e n o r i suferiâ ştiindu-1 n e s o c o t i t şi ilu­
tpane şi de m o b i l e l e din c a l e . L i a se reîiu'giâ
în fundul g r ă d i n i i . D e t e a m a de a o l ă s ă sin­
gură cu cellalt, A x e i îşi trimitea fiul să-şi facă
sub p r i v e g h e r e a ei l e c ţ i a pentru a doua zi. D a ­
rie e r ă m â n d r u de a c e a s t ă c o m p l i c i t a t e c u tatăl
său, d e p e u r m a c ă r u i a t r ă g e a f o l o s u l d e a res
pira peste p a g i n i l e cărţii m a i de a p r o a p e pe d-ra
Lia. D a r t o l e r a n ţ a n e l i m i t a t ă a c e l o r d o u i po­
trivnici faţă de prietenia lui c u L i a trezia în
tr'însiul s e n t i m e n t u l inferiorităţii lui n e g l i j a b i l e .
Imperceptibil s'e a m e s t e c a a c i şi conştiinţa unei
dreptăţi n e s o c o t i t e . î ş i s p u n e a în colţul lui ce!
mai sperios, c ă d r a g o s t e a lor nu eră atât de
nevinovată pe cât o a r ă t ă d i f e r e n ţ a d c v â r s t ă
si f r ă g e z i m e a lui D a r i e . D u m i n i c i l e lor se înte-
ţţseră. S e î n t â m p l ă ca D a r i e s ă se t r e z i a s c ă ,
îri zilele de lucru, c u un c e a s m a i de v r e m e ,
Ţi
pentru a - 1 p e t r e c e în c u l c u ş u l p r o f e s o a r e i s a l e .
Un d e s ă v â r ş i t mister a c o p e r i â a c e a s t ă infrac­
ţiune. L a î n c e p u t î n f u n d â n d u - ş i faţa în p e r n e
au chicotit ş c o l ă r e ş t e de t e a m a surprinderci.
Şi-au p o v e s t i t în ş o a p t e întretăiate de sărutări,
o mulţime d c lucruri. L a răstimpuri D a r i e era
quprins de un râs n e r v o s dus p â n ă la suferinţă,
de strădania d c a şi-1 stăpâni. L i a îi luă c a p u l
şi-1 înăbuşiâ de c ă m a ş a ei p a r f u m a t ă . P e u r m ă
un rit se s t a b i l i : nu mai a v e a u nimic a şi spune.
D a r i e îi sărută î n d e l u n g c e a f a u m b r i t ă d c b u c l e
n e g r e , g â t u l şi-i s u g e a u r e c h i l e . L i a s u p o r t ă în­
ţepenită d e l a c ă l c â i e la b ă r b i e , a c e a s t ă des-
m i e r d a r e n e o b i ş n u i t ă . D a c ă î n c h i d e a ochii, D a ­
rie ştia c ă e x p r e s i a L i e i , intensă,, nu e c e a de
t o t d e a u n a . Sfâr.şiâ prin a-1 r u g ă : l a s ă - m ă , Şi-'i
e x p l i c ă : m ă g â d i l i . D e c e o a r e a m â n d o i a u tre­
sărit o d a t ă g r o a z n i c şi s'au d e p ă r t a t u n u l d e
altul c â n d li s'a p ă r u t că, u m b l ă . c i n e v a la u ş ă ?
In fiece seară, în i e t a c u l lor, L i a cetiâ scri­
s o a r e a n o u ă pe c a r e W i l l y i-o task pe m a s a
cu o g l i n d ă . D u p ă a c e e a o adaogă t e a n c u l u i din
sertar. I n t r ' o zi, c â n d se g â n d i s e m a i m u l t a-
supra lui W i l l y şi a L i e i şi a c o r e s p o n d e n ţ e i lor,
D a r i e l u ă o s c r i s o a r e şi o d u s e tatălui. A x e i
v r u să-1 d o j e n e a s c ă . — D u - o n u m a i d e c â t în-
napoi, îi zise. D a r în Ioc să-i restituie s c r i s o a r e a ,
d ă f u g a şi ia-mi m a i întâi g a z e t e l e , îi a d a o g ă ,
D a r i e p u s e s c r i s o a r e a în sertar m a i târziu. N i ­
m e n i nu c u n o s c u t r ă d a r e a . A x e i d e v e n i ă dince-
înce m a i agitat, c e e a c e îi g r ă b i â v ă d i t vinde­
c a r e a . A j u n s e să se p l i m b e şi o j u m ă t a t e de
c e a s neîntrerupt. C i r c u i t u l s e c r e t u l u i se înteţiâ
în c e l e p a t r u suflete. S i n g u r ă m a m a lui D a r i e
nu b ă n u i a nimic, c ă c i n i m ă n u i nu-i da prin
g â n d să o a v e r t i z e z e .
E l îşi simţiâ fericirea a m e n i n ţ a t ă din toate
părţile. A v e a u n e o r i m â n d r i a s e c r e t u l u i său im­
zoriu, a d i c ă s u p u s interpretărilor. A d e s e a L i a
p ă r e a c ă i s p u n e : eu un c o p i l ca tine totul e
r
î n g ă d u i t şi f ă r ă g r a v i t a t e : j o c u l nostru îl în­
t r e r u p şi-1 r e i a u şi-1 dirijez d u p ă p l a c . A p r e h e n ­
siune c a r e a d â n c i â s u b o c h i i lui D a r i e a c e l e a ş i
c e a r c ă n e s ă p a t e de a g o n i a e r o t i c ă s u b p l e o a ­
p e l e lui A x e i .
Intr'o a m i a z ă , d u p ă d e j u n , la c a f e a , de faţă
cu d o u ă b ă t r â n e d o m n i ş o a r e din c o m i t e t u l ş c o ­
lar, A x e i s c o a s e din b u z u n a r un v o l u m franţu­
zesc, g a l b e n , şi-1 întinse s u r â z ă t o r lui Willy.
A c e s t a , c u o c h i i aţintiţi Ia v o l u m , p ă l i , i-1 s m u l s e
şi-1 trânti de p ă m â n t , ş i - a c o p e r i faţa c u m â i ­
nile şi f u g i fără, s ă m a i t r a g ă u ş a d u p ă e l . A x e i
isbucnî în h o h o t e . P e fereastră, a u t o r u l fu zărit
s t r ă b ă t â n d în f u g ă g r ă d i n a , cu c a p u l între
mâini, c a ş i c u m ar fi fost lovit de insolaţie. S e
f ă c u t ă c e r e . A x e i , c u o v e r v ă triumfătoare, lă­
m u r i c u m h a z a r d u l un^or frunzăriri prin b i b l i o ­
teca c e r c u l u i , îi a d u s e în m â n i r o m a n u l lui
W i l l v s u b i s c ă l i t u r a î n s ă a unui f r a n c e z autentic
şi intr'o ediţie a n t e r i o a r ă c u d o u ă z e c i de ani.
W i l l y nu f ă c u s e d e c â t s,ă c o m a n d e c â t e v a zeci
de c o p e r t e c u un titlu nou, c u n u m e l e s ă u dea­
supra şi să c a m u f l e z e astfel l u c r a r e a o b s c u r ; !
şi g l o r i a unui uitat. ţ
W i l l y se î n a p o i e seara târziu scuturat de frî-
g u r i şi p l â n g â n d ca un c o p i l . F i i n d c ă leşina s ă î n t r e b e . S i m ţ i d e a s e m e n e a tristeţea c ă să­
din sfert în sfert d e oră, ai casii trimiseră, d u p ă r u t ă r i l e şi m â n g â i e r e a lui şi î n t r e g misterul
doctor, iar d o c t o r u l d u p ă b r o m u r ă . M a m a lui care-i î n v ă l u i s e d i m p r e u n ă , l u a s e , nu ştia dece,
D a r i e , îi s c h i m b ă c o m p r e s e l e reci pe frunte. A - sfârşit.
xel îi -făgăduia, în c l i p e l e c â n d p u t e a s ă se f a c ă A x e i m e r g e a d e - a c u m p â n ă la club, pe j o s .
înţeles, c ă totul a r e s ă r ă m â n ă în f a m i l i e . Sin­
g u r ă L i a nu-i d ă d u nici o atenţie. A f e c ţ i u n e a I. V I N E A
de p â n ă a t u n c i se s p u l b e r ă ca un f u l g de pă­
pădie.
In s c h i m b , prietenia lui A x e i d e v e n i un a c o r d
pasionat de viori c h i n u i t e . S u n e t e împletite in SEMN
1
aer p r e m e r g f u z i u n e a răsufletelor, înlănţuirea G â n d u l b a t e s t r â m t în a l f a b e t
trupurilor p e n t r u m a r e a c a s c a d ă e f e m e r ă . U n d e A nu-i A p â n ă s f â r ş i m
Şi veni ceasul n o c t u r n c â n d D a r i e fu trezit M ă r t u r i s i r i din ceruri a u ajuns
l
de un suspin î n ă b u ş i t d i n s p r e patul L i e i . C a n ­ E t e r n i t ă ţ i în c o a p s e m ă s l u i m
dela, d e a s u p r a p e r n e l o r lui, l u m i n a c a o mi­ E v a , cântec secular secret
r e a s m ă . S ă r i p e c o v o r şi se a p r o p i e de c u l c u ş u l N e g r u crin a d â n c a s c u n s .
t o v a r ă ş e i s a l e . L a v e d e r e a lui, suspinele spo­
riră. L i a ii f ă c u loc, îşi a p ă s ă p l e o a p e l e (pe truipjul Investit d u m n e z e e s c u l pui
m i c şi p l â n s e s u b d e s m i e r d ă r i l e s t â n g a c e , p l â n s de c r e m e n e , d e fier, de l e m n , de lut
sbufciumat, întrerupt de s u g h i ţ u r i , r e v ă r s a t în B ă t u t în trup n e p r i c e p u t
g e m e t e a d â n c i , înrăit p e a c e l e a ş i ş o a p t e : ce-ani Intinde-un vis în ora lui.
făcut, d o a m n e !
D a r i e nu înţelese, dar simţi c ă nu t r e b u i e SERGIU DAN.
 MIŞCAREA ARTISTICA IN
POLONIA
1) C e a m a i c a r a c t e r i s t i c ă t r ă s ă t u r ă a artei
; poloneze este s e n s i b i l i t a t e a ei hiperdesvoltată
şi lipsa p r o b l e m e l o r p u r f o r m a l e .
2) P e n t r u P o l o n i a a n t e b e l i c ă , a r t a e r a u n i c u l
azil al s p i r i t u l u i n a ţ i o n a l . A r t i s t u l r e î n v i a tre­
cutul : m ă r i r e ş i m i z e r i e ; imita a r t a p o p u l a r ă ;
creià a r t a n a ţ i o n a l ă .
3) M a r i l e d e s c o p e r i r i a l e i m p r e s i o n i s m u l u i ră­
sunară şi în P o l o n i a . î n d a t ă î n s ă a u d e g e n e r a t
în naturalism şi î n c ă p u r ă p e m â i n i l e sentimen­
talilor c ă u t ă t o r i ai „ f r u m o s u l u i peisaj p o l o n e z " .
1) U l t i m i i a n i dinainte d e r ă s b o h i şi scurtul
răstimp d e l à i n d e p e n d e n ţ ă a u a d u s însemn allé
schimbări.
2) T o t d e o d a t ă , î n a m b e l e centre i n t e l e c t u a l e
poloneze, C r a c o v i a şi V a r ş o v i a , s e f o r m e a z ă g r u ­
pările m o d e r n i s t e n u m i t e „ f o r m i s t e " . F o r m i ş t i i
clin C r a c o v i a , m a i r a d i c a l i , r e p r e z i n t ă futurismul
şi e x p r e s i o n i s m u l , iar c e i d i n W a r ş o v i a s'au o
prii la f o r m u l a c u b i s m e x p r e s i o n i s m .
3) P â n ă în 1 9 2 0 , formiştii d e s v o l t ă o a c t i v i -
latc foarte vie şi, în ' g r a b a e i , febrilii : ediţii
noui, c o n f e r i n ţ e , e x p o z i ţ i i . Societatea, reacţio­
nează în feluri d e o s e b i t e : ostilitate, indiferenţă,
bunăvoinţă... A p o i , n o u i l e p o s t u l a t e sfârşesc
prin a s e c o n t o p i în s u f l e t u l m a s s e l o r , se a c o
modează g u s t u l u i p o p u l a r .
1) D e l à 1 9 2 0 m i ş c a r e a s l ă b e ş t e . S e i v e s c Gliilară de JUÂN* GRlS (Paris)
nouile c u r e n t e : î n t o a r c e r e a la c l a s i c i s m . F o r ­
miştii p i e r d terenul. E x o d u l î n c e p e : mulţi, ne- 2) P r o g r a m u l „ B l o c u l u i " a fost o noutate
putând trăi în a t m o s f e r a ostilă, e m i g r e a z ă . V a i , pentru s o c i e t a t e a p o l o n e z ă . O a p a r i ţ i e c u totul
soarta d e t o t d e a u n a a artistului p o l o n e z este de diferită d e tot c e p u b l i c u l p o l o n e z credea: c ă
a găsi d e s v o l t a r e a şi s u c c e s u l d e p a r t e d e patrie. ştie.
In P o l o n i a n u e l o c p e n t r u dânşii. S e î n t â m p l ă 3) D e l a „ B l o k " a pornit s e m n a l u l : munca
ăîi a c e l a ş l u c r u c h i a r c u a c e i c a r i a u g ă s i t g l o ­ metodică, intelectualii, colectivă.
rie şi r ă s u n e t în t o a t ă E u r o p a : K . M a l e v i c z . 4) A m p u s în primul plan al preocupărilor
(Ministerul C u l t e l o r n ' a consimţit întoarcerii lui p r o g r a m u l u i nostru indivizibilitatea problemelor
în P o l o n i a ) . M a r c u s s i s , H a l i c k a , L y p s c h i t z , K i s s - de artă şi a problemelor socţaie. N e - a m mani­
tag, e t c . C e i l a l ţ i s e c o n f u n d ă î n m u l ţ i m e a a- festat p e n t r u s t â n g a r a d i c a l ă , în m i ş c a r e a s o ­
depţilov c l a s i c i s m u l u i , c é z a n i s m u l u i , impresio­ cială.
nismului m o d e r a t în g r u p u l „ R y t h m " . După 1) î n c ă d e p e v r e m e a f o r m i s m u l u î , actualii
1922 tablourile şi s c u l p t u r i l e formiştilor sunt m e m b r i i ai g r u p ă r i i B l o k e r a u în opoziţie, a c u -
cu totul r a r e în e x p o z i ţ i i l e W a r ş o v i e n e . M i ş c a ­ zându-i p e ceilalţi d e m o d e r a ţ i e . I n 1 9 2 3 , d i n
rea formistă, c u toate c ă n u e lipsită d e d e ­ iniţiativa T e r e z e i Z a r n o w e r şi M i e c z y s l a v S z c z u -
fecte, a d a t societăţii n o a s t r e m u l t e invenţiuni. k a s'a f o r m a t g r u p u l c ă t r e c a r e v e n i r ă î n u r m ă
Ei au explicat, în p u b l i c şi p e n t r u p r i m a o a r ă W . S t r z e m i n s k i şi H . S t a z e w s k i , e t c . S ' a u or­
problemele f o r m a l e de a r t ă . g a n i z a t expoziţii.
Defectele l o r sunt : o c o n s t r u c ţ i e insuficientă, 2) In 1 9 2 4 , d u p ă iniţiativa lui Z a r n o w e r , or­
lipsa de o r d i n e şi m o d e r a ţ i e , lipsa unûi p r o g r a m g a n i z ă m şi e d i t ă m p r i m u l ziar.
tSâr şi hotăfît, şi p r e a m u l t l o c s e n t i m e n t a l i s - 3 ) R e z u l t a t e l e sunt d e p e a c u m v ă d i t e : pre­
ihului. ( C u alte cuvinte, m a i d e g r a b ă , e x p r e ­ tutindeni a u z i m r e p e t â n d u - s e p o s t u l a t e l e n o a s t r e
sionişti). şi o b s e r v ă m la alţi,i influenţele activităţii noa­
t ) - M e r i t u l c e l o r d e l à B L O K este o definiţie stre.
precisă şi c l a r ă a p o s t u l a t e l o r d e a v a n t g a r d ă . Warşovia, 1924. M. SZCZUKA,
 SALA SINDICATUL ARTIŞTILOR
BUCAREST — DECEMBRE
PREMIÈRE EXPOSITION INTERNATIONALE
DE PLASTIQUE MODERNE
ORGANISÉE PAR LA REVUE
CONTIMPORANUL
TOILES — GRAVURES — SCULPTORES
DE
G. Brancusi, Marcel Ianco, Melîtta P e -
trasco, Maxy, Matiss Teutsch, V. Brauner,
ainsi que des meilleurs représentants de
l'art moderne de France, Italie, Alle­
magne, Russie, Pologne, Tchécoslovaquie,
Jougoslavie, Hongrie.
PRIMA EXPOZIŢIE INTERNAŢIONALA
DE ARTA MODERNA
IN ROMANÍA

CĂRŢI Şl REVISTE
A S P E C T E Ş l DIRECŢII LITERARE de N. Dauidescu
Cultura Naţională). C ă u t ă m o c o m p a r a ţ i e , penlru a p r t c i z a
soclul, materialul şi dimensiunile lui Davidescu în literatura
r o m â n ă — şi figura lui Rémy d e Gourmont s e iveşte. Lipsuri
şi adăogiri, d e o p a r l e şi d e alfa, r e c i p r o c , s e c o m p e n s e a z ă . Poet,
romancier, p o v e ş t i l e , esseisf, filolog, estet, pamfletar şi ziarist,
N. Davidescu, p u r c e s în 1 9 0 8 , c u primii simbolişti ( î n c ă un
element d e s'milifudine) a fost şi continuă a ii, din foste, c u
profuziune şi cu e x c e l e n ţ ă . Mai puţină senzualii ale şi m a
multă î n c o r d a r e d e c â t la marele Rémy. O întreagă complicată
paralelă şi un migălos portret e d e făcut a c i — şi a fepfăm
pentru a c e a s t a apariţia celor două r o m a n e anunţate. Atitudine
intelectuală, antisentimentaiism, arhilect al abstractului, iată
piatra, iată betonul c a r e - l f a c durabil. Arabescurile d e dialec­
tică, fineţea mefistofelică a perlidiei lui, subitul şi v k o a r e a
atacului, iată trasătu/ile care-l f a c interesant. Alături d e T.
Arghezi, delă 1 9 0 0 î n c o a c e , Davidescu e în plus unul din rarii
scriitori români cari au învins ble-temui celor 3 0 d e ani, vârstă
la c a r e , d e obiceiu, scriitorul nostru c a d e în imbecilitate.
S A N D E R M E Y K A M P , p a r M a u r i c e C a s f e e l s (ed. L'Equerre). -
Nous ne pouvons p a s , à la hâfe et en quelques lignes, dire
tout le bien que nous pensons d e c e r c m a n à la fois rapide et
profond, authentiquement m o d e r n e , p a r c e qu'il ne r e c e o u r t pas
aux o u t r a n c e s stéréotypes et a u x faciliîés peralogkjues d e s
o e u v r e s d'après g u e r r e et d a d a . D e s situations inédites ressort
le d r a m e inén-orré du peintre S a n d e r Meykamp, véritable homme
de notre époque. C e l a nous est r a c o n t e directement d a n s un
style ferme et lisse c o m m e l'acier. N o u s reviendrons.
75 H. P . — P r o p a g a n d a pornită a c u m fref ani prin Contim­
poranul a c â ş t i g a t artei m o d e r n e , energii noui. Apariţia revistei
75 H. P . d e s c h i d e seria abia anunţată a pub icaţiilor d e avani-
g a r d ă . 7 5 H. P . aminteşte c a tehnică lipografică ediţiile e r o i c e
şi cari au revoluţionat meşteşugul timpului, a l e primelor publi­
caţii d a d a i s t e şi futuriste din preejma marelui răsboi. Spiritul
d e frondă şi d e brevură a l e a c e ' o r incendiare şi artistice p a m ­
flete îl regăsim cu bucurie în paginile juvenile a l e proaspătului
nostru confrate.
Primul număr a d u c e c a g e n nou : piciopoezia d-lor B r a u n e r
şi V o r o n c a . P r o z ă interesantă d e Marinelli. S e r e m a r c ă oposifia
c e f a c arfele plastice evoluate spre constructivism sfăr.i reiro-
grad-sub-dedaiste a literafurei.
LA V I E D E S LETTRES colaborează Marinetti,
Beauduin, M 8 r c e l Arland.
(vol. II.
X. Davidescu de M A R C E L IANCU
LISEZ
LA R E V U E E U R O P E E N N E
No. 2 0
Romain Rolland: Introduction à le J e u n e Inde (Mahatma
Gar.di!.
Benjamin C r é m i e u x : Pierre M a c O r l a n
B e m h a d Keîlermann : L e N a u f r a g e
Holderlin : S x poèmes â Diot.rr.e
Ë d u a r d de S f i e t e r k r o n : Hfst. d e l a petite Tukula
J e a n n e Ga'zy : L e vrai s e c r e i d e B a r b e Bleue.
Chroniques p a r Lucien F a b r e , André G e r m a i r , Philippe Sou
pauli, Louis Aragon.
P a r a î t r a prochaî ement : Concordcnces poème par Ion Vinéa
a v e c b o s g r a v é s p a r Mercel I a n c o . (Contemporanul. Bucarest)
G E O R G E S L 1 N Z E : L E P A Y S A G E 1NVENTOHIÉ-(esthétique
et lyrisme du paysage) éditions du groupe d'art d e Liège.
P o e m e c e r e b r a l e . Lirismul abstracţiunii şi al sintezei :
m Vitesa esle un început d e ubicuitate
Omul prin e a ş t e r g e fnutul : - c a un burete.
D a r avem persistenţa imaginilor.
In timp scurt s e sintetizează provincii.
Distanţă şi d u r a t ă sunt incompatibile astăzi.
Şfi-se-va fericirea planetelor s c ă l d a l e în nuanţe d e spaţiu!
P A S M O d'reclor Cernik. P r a g a .
7 ARTS directori Victor & Pierre Bourgeois, colaborează 0.
Linze şi M a u r i c e Casteels.
7 5 H. P . ( B u c a r e s t ) director Ilerie V o r o n e a .
STURM. — Director Herwarlh Walden, expoziţie, editura,
revistă trimestrială de a v a n g a r d ă . P o s l d a r m r e s t r . , Berlin.
D a n s le prochain n u m é r o d e la Revue Européenne Recueille­
ment p a r M a r c e l Arland ; Le Crucifix de Porcelaine par Marcel
II J o u h a n d e a u ; Heinrich Mann p a r Félix B e r t a u t .
Nicolas Vient d e paraîlre d a n s le c o lection de l a R e v u e Eurcpéen'e:
Décliéances Aimeables p a r Léon Pierre Quint.

Inst. de Arte Grafice , UNIVERSALA", Str. CcbAlcescu, 9,