Universitatea de Vest din Timișoara

Facultatea de Arte și Design

Impactul și Influența Artei Contemporane

în Mediul Social

Patrimoniu, Restaurare și Curatoriat în Artele Vizuale

Admitere Masterat

Loredana Sabău
20.07.2022
 Loredana Sabău
Patrimoniu, Restaurare și
Curatoriat în Artele Vizuale

Impactul și Influența Artei Contemporane

în Mediul Social

Doina Moisescu, Florentina Ilea, Liviu Lăzărescu, Zamfir Dumitrescu, Sorin Ilfoveanu, Cornel Antonescu,
Sorin Dumitrescu, Corneliu Baba, Ștefan Câlția
n. 1946, Câmpulung-Muscel

Sorin Ilfoveanu este unul dintre cei mai importanți pictori contemporani din România.
Alături de Ștefan Câlția - și cel mai apropiat - a fost elevul maestrului Corneliu Baba.
Putem spune despre arta de care se înconjoară - în ambele discipline: desen și pictură -
că este recognoscibilă prin stilul personal care explorează teme existențiale, simbolice,
însă criptate la nivelul personajelor.

Sursele sale de inspirație din punct de vedere vizual au la bază arta bizantină.
Ilfoveanu alege să prezinte o perspectivă transcedentală a artei bizantine, ilustrând o lume
încremenită, care nu se mișcă - care stă pe loc - cu un subtil orizont stilistic primitiv.
Trăieşte şi lucrează în Bucureşti şi Rădeşti.

n. 1942, Brașov

Ștefan Câlția este apreciat la o cotă excepțională de către colecționarii de artă de

pretutindeni. Câlția practică o pictură minuțioasă și de mare impact vizual, cu compoziții ce
aduc în prim-plan personaje deopotrivă stranii și delicate, alături de peisaje cu ierburi și
câmpuri, naturi statice - care duc privitorul cu gândul la școala amanda și totodată la
estetica țărănească transilvăneană. În prezent, trăiește și lucrează la București și la Șona.

În creațiile de maturitate ale lui Sorin Ilfoveanu şi Ştefan Câlţia suprarealismul este depăşit
prin întoarcerea la primitivism - însă această recuperare este realizată prin prezența
simbolismului și a picturii naive de la sfârşitul secolului XIX/începutul secolul XX în care
perspectiva se retrage în favoarea culorii, iar simbolul precede desenul.

Dintre cei doi foşti elevi ai lui Corneliu Baba, Sorin Ilfoveanu este cel care merge cel mai
departe în acest demers de suprimare a perspectivei în bene ciul culorii și de
transformare a desenului în suportul simbolurilor arhetipale. Astfel, gurile feminine și
masculine îmbrățișează diferite simboluri (Spre exemplu în „Florăreasa neagră” personajul
ține în mână simbolul vanităţii - Păunul - pasăre care pare scoasă din iconogra a bizantină
în timp ce felina de pe fundal care îşi face temător intrarea din dreapta pare să provină din
desenele rupestre întâlnite în Peștera Coliboaia din Apuseni.
fi
fl
fi
fi
 Spre deosebire de Sorin Ilfoveanu, Ştefan Câlţia nu renunţă cu totul la perspectivă în
tratarea spaţiului, înlocuind perspectiva cu un fundal compus din planul primitiv-
iconogra c. Culoarea este, cel mai adesea, cea care creează relief şi perspectivă în
lucrările lui Câlția, prin acumulări graduale de tonuri şi nuanţe.

Nu numai tehnica de factură primitivistă separă opera lui Ştefan Câlţia şi Sorin Ilfoveanu
de pictura suprarealistă - cu a sa perspectivă fotogra că - ci şi tematica. În pânzele celor
doi, realitatea nu este trans gurată sau transportată în obsesiile, imaginaţia sau fantezia
inconştientului. Dimpotrivă. Tocmai fantezia, imaginaţia şi obsesiile inconştientului sunt
redate sau reintegrate în realitatea arhetipală.

Aceștia declară că nu au fost învățați niciodată

„Corneliu Baba
de către “Meșterul Baba” cum ar trebui gândite
lucrurile - însă acesta a reușit să îi motiveze și
ne-a învățat
să lucreze astfel încât să reușească să se să fim pictori.
apropie de starea artistului - prin îmbrățisarea Culorile sunt
obiceiurilor cotidiene.
puține. Ele se
Ilfoveanu practică o artă recognoscibilă desen
combină și devin
și pictură, într-un stil propriu care explorează multe.”
teme existențiale, cu o simbolistică
- Ștefan Câlția
inconfundabilă – criptată însă care emană
vibraţia profundă al modelului icoanei bizantine.

Fundaţia Culturală Ilfoveanu îşi propune ca misiune să e un spaţiu al dezbaterii şi

dialogului artistic și are ca scop declarat acela de a construi un model de bună practică, un
parteneriat de succes în domeniul artei, bazat pe experienţa businessului şi pasiunea
pentru frumos.

Spre deosebire de aceasta, Fundația Câlția își concentrează atenția pe relația pe care
opera artistului o creează cu comunitățile, stimulând îndeosebi în satul Șona proiecte de
înțelegere și aplicare a patrimoniului - deopotrivă cu arta prin strânsă colaborare cu
Galeria Posibilă - galerie care îl reprezintă.
fi

fi

fi
fi
 „În primul rând, Alături de comunitatea din Șona, reprezentată de
ONG-ul “Şona noastră”, Galeria Posibilă este o galerie
trebuie să de artă din București înființată acum 20 de ani care
ai o inteligență promovează proiecte de artă în relație cu peisajul.

a inimii,
Una dintre activităţile pe care ONG-ul dorește să le
să o simți. desfăşoare este deschiderea unui atelier funcţional de
Și pe urmă să erărie - „Fierăria lui Lazăr” - Lazăr ind cel mai

o înțelegi.” vârstnic sătean în viaţă din sat, fără să fost însă

erar. Acest atelier își dorește să activeze și ca muzeu
- Sorin Ilfoveanu, Despre Artă în acelaşi timp. Scopul acestui proiect este de a
readuce în actualitate meşteşugul sub privirile
vizitatorilor din Șona.

Obiceiul resc uman de a se apropia - moștenit, poate chiar deprins de la profesorul Baba
- îl retrimit pe Ștefan Câlția în Șona care spune despre casele albastre că “devin ca pietre
prețioase” în bătaia razelor soarelui, mai ales în contextul in uenței și reconversiei caselor
vechi - aduse în contemporan.

Ștefan Câlția, Obiectele Restaurarii

fi
fi
fi

fi
fi
fl
Colaborări Relevante

Aduse împreună - măiestria operelor lui

Ștefan Câlţia şi perfecţiunea formelor
Mihaelei Glăvan - ajung să nască o
colecţie-capsulă de încălţăminte şi
accesorii care debutează la Romanian
Design Week în luna Aprilie a anului
2022.

Colecția se poziționează la graniţa dintre

artă şi modă și cuprinde treisprezece
piese după cum urmează: opt modele de
încălţăminte, două genţi, o curea şi două
coifuri, toate inspirate de universul
realist-magic al pânzelor lui Ştefan
Câlţia.

Personajele lui Ștefan Câlția, e ele cu picioarele pe pământ, ori plutind cu oasele goale,
fac parte dintr-o specie numită de către acesta Călători. Așadar, poate că nu este
întâmplătoare această colaborare cu un designer care s-a remarcat în primul rând prin
colecții destinate mersului.

Inspirate și din lumea din Șona, plantele indigene - cu nume

“Poate să care scapă unui limbaj formal precum cicoarea,
însemne mult cârciumăresele, gălbenelele sau coada şoricelului - aceste

în clipa când simboluri ajung să se regăsească e brodate pe modelele de

încălțăminte, e pe genți.
o trăim cu Bilele magice din cristal sunt plasate pe piesele de încălțăminte
adevărat” și susțin viziunea pictorului cu privire la bijuteriile (casele
albastre) din Șona.
- Ștefan Câlția, Despre Viață
fi

fi
fi
 „Elementele naturale stau la baza realizării colecţiei. Natura este cea mai ofertantă sursă
de inspiraţie“, relatează designerul.

Contrar colaborării pentru colecția-capsulă Câlția-

Glăvan - colecție disponibilă în exclusivitate și serie
limitată - Sorin Ilfoveanu și designerul vestimentar
Cristina Săvulescu au abordat colecția lor într-o
manieră intimă, nișată, reușind astfel să creeze
ținutele care populează spațiul personal din sfera
comodității dar și senzualității feminine - pantaloni
din denim, pijamale din bumbac, sacouri, rochii furou
- prin realizarea unor imprimeuri care ilustrează
personajele (mesagerii) lui Ilfoveanu aplicate pe
piesele vestimentare sub forma unor modele
repetitive.

The Source Workshop și Galeria Posibilă au ca misiune producerea de ediții remarcabile

de artă contemporană accesibile publicului larg - nu doar colecționarilor. Acestea își
propun execuția în serii limitate (maxim 300 bucăți) a desenelor artiștilor prin procesul de
serigra ere. Acest proces a fost o inovație extrem de importantă pentru membrii Generației
Pop (Andy Warhol) care și-au însușit fotogra ile și imaginile populare în tandem cu
tehnica.
Prin prezenta lucrare doresc
să inițiez cercetarea
convergențelor de stiluri între
artiști și domeniile lor, precum
și înglobarea acestora/
aducerea lor împreună - o
dată transpuse și iterate unui
proces de design și
reprezentarea acestora
publicului larg - crescându-le
astfel gradul de accesibilitate.
fi
fi