Sunteți pe pagina 1din 28

Revista Artei Naive din România Primăvară 2015

Cuprins
Simezele revistei - pag. 2, 3, 24, 25, 26, 27, 28.

Evenimente
O carte de excepţie – pag. 4;
Iarna în mai multe variante – pag. 5;
Mărturii în vocabule – pag. 9.

File de istorie
Lucian Boţa – o speranţă frântă – pag. 11;
A mai plecat dintre noi un naiv… - pag. 13;
Mărturii vizibile de necontestat – pag. 15.

1
Revista Artei Naive din România Primăvară 2015

Simeza revistei

Vasile Mocan– Baciu, Cluj Adina Bobu – Brăila

Costel Iftinchi – Iaşi Gheorghe Radu – Galaţi

Viorica Farcaş – Reşiţa Anastasia Gîrneaţă – Iaşi

2
Revista Artei Naive din România Primăvară 2015

Simeza revistei

Mihaela Damian – Lunca Asău, Bacău Calistrat Robu – Iaşi

Mihai Tirică – Baia Mare Dumitru Florea – Groşi, Maramureş

Emilian Tancău – Bacău Gheorghe Indrecan – Sălaj

3
Revista Artei Naive din România Primăvară 2015

Evenimente
O carte de excepţie
La sfârşitul anului trecut, la Editura CreArt Cum era şi firesc pentru o lucrare despre
din Iaşi, a avut loc o apariţie editorială de excepţie, artă, şi cea în discuţie abundă în imagini, fie de la
de mare interes pentru argeşenii iubitori de artă. Este diversele vernisaje ale expoziţiilor, fie din tabere;
vorba despre lucrarea intitulată Istoria Artei Naive sunt redate chipurile artiştilor şi cel puţin câte o
din România: o prezentare cronologică în date şi lucrare reprezentativă pentru fiecare dintre ei.
imagini a artei naive de la începuturi şi până în Revenind la relevanţa apariţiei celor două
prezent. Editată în două volume (Vol. I – De la volume pentru judeţul nostru, trebuie să subliniem
începuturi până în anul 1999, respectiv vol. II – Din faptul că Argeşul şi mai ales Piteştiul şi-au legat
anul 2000 până la sfârşitul anului 2013), aceasta iremediabil numele de istoria artei naive româneşti.
surprinde naşterea şi evoluţia în ţara noastră a unui Amintim doar că în 1967 Muzeul Regional Argeş şi
Casa Creaţiei Populare
organizează o expoziţie
regională pe afişul
căreia apare pentru
prima dată la noi
termenul de artă naivă.
Expoziţia de la Piteşti
devine naţională, iar în
1971, în acelaşi oraş, ia
fiinţă prima (şi singura
până acum) Galerie
Naţională de Artă
Naivă – azi cu un
număr impresionant de
lucrări, în cadrul
Muzeului Judeţean
Argeş.
De asemenea
artiştii argeşeni Ion Gh.
Prezentarea cărţii „Istoria Artei Naive din România” Grigorescu, Gheorghe
Expozitia Naţională de Artă Naivă piteşti 2014 B. Negru, Constantin
segment de artă mult controversat, acela al Artei Din Vasilescu,
Naive. Elisabeta Ştefănilă, Alexandrina Lupaşcu
Lucrarea (având în total 724 de pagini) Debreczeny şi alţii au dat greutate, prin creaţiile lor,
reprezintă în egală măsură o bună culegere de începutului afirmării la noi a artei naive.
informaţii pentru publicul larg, dar şi un temeinic Toate aceste momente, alături de
instrument de lucru pentru criticii de artă dedicaţi protagoniştii lor, sunt surprinse cu mare coerenţă în
acestui fenomen artistic. Valoarea ştiinţifică este paginile lucrării de faţă.
dată în primul rând de munca de cercetare pe care Aşadar, avem de-a face cu o lucrare serioasă
autorul – domnul Costel Iftinchi, artist naiv la rândul care surprinde cu acurateţe aproape o jumătate de
său – a întreprins-o în demersul de a aduna cât mai secol de artă naivă. Mai amintim doar că domnul
multe informaţii legate de conştientizarea artei naive Costel Iftinchi ordonează deja materialele pentru cel
în România. de-al treilea volum!
Toate datele sunt ordonate cronologic, iar
pentru o mai uşoară parcurgere a lucrării, paginile Cosmin Bloju
fiecărei categorii de informaţie (expoziţie, autor,
album, etc.) sunt colorate distinct.

4
Revista Artei Naive din România Primăvară 2015

Iarna în mai multe variante


Privind marea scenă a manifestărilor Pe parcursul ultimilor ani se observă foarte
dedicate artei naive de la noi din ţară, observam că clar dorinţa unor instituţii culturale precum
în ultimii ani, Centrul Judeţean pentru Conservarea C.J.C.P.C.T. din Iaşi şi Bacău, care încearcă o
şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iaşi este prima revigorare a breslei artei naive, din cauza că mulţi
instituţie ce deschide şirul de manifestări, artişti consacraţi din diferite motive renunţă să mai

Festivitatea de deschidere

organizând în luna ianuarie o expoziţie care a avut participe la unele expoziţii.


ca temă sărbătorile de iarnă. Trebuie precizat totuşi că cele două stiluri
La fel ca şi în ceilalţi ani, instituţia sunt total diferite. Porţile breslei artiştilor naivi sunt
organizatoare în parteneriat cu Centrul Cultural în permanent deschise tuturor ce vor să păşească în
Francez din Iaşi a prezentat publicului în perioada această lume unde regulile de exprimare artistică nu
14-21 ianuarie a.c. manifestarea „Tradiţii de iarnă există, principal este ca creatorul să intre pe
din Moldova, Expoziţie de pictură, fotografii şi picioarele lui şi nu într-o formaţiune grupată gen
măşti”, acţiune ce face parte din proiectul „Tradiţii clasă şi asta pentru că se observă în lucrările lor o
româneşti, cultură europeană”. mimică de forţare a actului de creaţie şi totodată
Expoziţia în sine este o întrunire a interesul doamnelor coordonatoare care urmăresc
creatorilor ce provin din diferite domenii: meşteşug, diferite activităţi, cu prilejul de a-şi îmbogăţi cv-ul
artă infantilă, artă naivă şi artă fotografică. profesional.
Organizatorul a dorit de fapt o reîntâlnire a Tinerelor talente ar trebui să le fi fost
creatorilor ce au răspuns afirmativ invitaţiei în care explicat un lucru foarte important din această lume a
se preciza foarte clar tema manifestării, ea fiind artei şi anume că prin lucrarea ce nu este semnată se
dedicată în totalitate obiceiurilor şi tradiţiilor ce au înţelege că: nu este terminată, nu-l reprezintă pe
loc în preajma sărbătorilor de iarnă. autor, sau în cel mai rău caz e o copie.
Cu toate că nu este pentru prima dată, nici Privind simeza în care erau expuse lucrările
de data aceasta organizatorul nu a făcut nicio de la: Cercul de pictură „Copilăria la ţară” din
prezentare de lămurire a celor două stiluri care pot Bodeşti – Scânteia, (prof. Silvica Săcăleanu, înv.
pot fi uşor de confundat pentru necunoscători: arta Gabriela Andrei, înv. Maria Iacob), Cercul de
infantilă şi arta naivă. pictură „Prietenii culorilor” din Buhalniţa –
Cepleniţa, (prof. Vasile Aioanei), Cercul de pictură
5
Revista Artei Naive din România Primăvară 2015

„Culorile copilăriei” din Heleşteni, (înv. Doiniţa atât pe plan naţional cât şi internaţional, alăturându-
Hîra), Cercul de pictură „Zâmbetul culorilor” din se acestui proiect desfăşurat de organizatori,
Sticlăria – Scobinţi (prof. Olga Hriţcu, prof. participând astfel: Gheorghe Ciobanu (Bălţaţi, Iaşi),
Georgiana Florariu), se observă că nici o lucrare Lucica Ciobanu (Bălţaţi, Iaşi), Ana Grunzu
prezentată nu este semnată. Un admirator al artei ce (Tomeşti, Iaşi), Paula Iacob (Vaslui), Costel Iftinchi
colindă galeriile şi muzeele, ce să înţeleagă (Iaşi), Costică Onuţă (Vaslui), Catinca Popescu
privindu-le lucrările? (Bacău), Calistrat Robu (Iaşi) şi Paul Răzvan Robu
Atunci când se prezintă o lucrare care se (Iaşi).
încadrează în sfera artei infantile se impune Privind expoziţia în ansamblu putem afirma
precizarea pe eticheta ce o are în preajmă respectiva că este o reuşită, organizatorul a împletit meşteşugul
lucrare, pe lângă numele şi prenumele autorului şi tradiţional reprezentat prin măştile expresive,
vârsta sau în unele cazuri se menţionează „elev inocenţa copiilor prin puritatea picturii infantile,
clasa…”, asta ca să se poată înţelege cine este de instantaneele fotografice ce se încadrează în latura
fapt autorul respectivei lucrări. fotografiei document etnografic, având alături şi
În expoziţia de la Centrul Cultural Francez, experienţa artiştilor din lumea basmului înrămat care
lipsind această menţionare, invitaţii mai puţin este arta naivă, toate la un loc emanând acelaşi sunet
cunoscători ai genurilor de artă, nu pot distinge clar al sărbătorilor de iarnă. Împreună au făcut ca
care dintre lucrări prezintă artă infantilă şi care respectiva expoziţie să umple de culoare şi veselie,
naivă. dând tonul unui nou început de an expoziţional.
Ca o dovadă de prietenie şi lipsa oricărei
prejudecăţi, la expoziţia respectivă au răspuns Costel Iftinchi
afirmativ, expunând lucrări şi câţiva artişti cunoscuţi

Înainte de vernisaj

6
Revista Artei Naive din România Primăvară 2015

Mărturii fotografice

7
Revista Artei Naive din România Primăvară 2015

Mărturii fotografice

8
Revista Artei Naive din România Primăvară 2015

Mărturii în vocabule

Mioara Trandafira este un artist complex: acelor artişti naivi care sunt înclinaţi să considere că
pictor, designer de costume, profesor şi îndrumător studiile academice în domeniul artelor plastice
în desen şi pictură, dar şi psiholog cu diplomă; este reprezintă un bilet sigur către o mai mare
talentată, vie şi pasionată de artă. recunoaştere a meritelor artistice sau către un
Pe doamna Trandafira am cunoscut-o palmares impresionant; încă odată, se confirmă că
datorită proiectelor expoziţionale derulate de Centrul numai ceea ce exprimi în mod autentic şi liber te
Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii reprezintă.
Tradiţionale (CNCPCT) în calitate de artist naiv; aşa
am aflat că este un pictor
cu pregătire academică,
ea fiind absolventă a
Universităţii de Arte, dar,
cu toate acestea, arta
naivă i-a furnizat
adevărata mulţumire
sufletească şi libertatea de
exprimare de care era
avidă.
Temele abordate
de Mioara Trandafira sunt
aşezate cu grijă pe
suprafaţa lucioasă a
sticlei (un suport minunat
pentru redarea artei naive,
a cărui trăsătură o
constituie transparenţa),
iar personajele se ivesc
din culori în ulei,
dinamice şi jucăuşe, Lucrare pe sticlă realizata de Mioara Trandafira
antrenate în jocuri Pictura naivă, o tehnică de a colora cu
specifice copilăriei sau obiceiuri româneşti, cum este emoţii
colindatul.
Doamna Trandafira realizează atât artă naivă Mioara Stancu Trandafira, deşi este o
pe sticlă, cât şi icoane pictate în manieră naivă, pictoriţă licenţiată în arte, prin absolvirea
amintind de pictură ţărănească românească. Universităţii Naţionale de Arte Plastice din
În cele ce urmează, Mioara Trandafira Bucureşti, a reuşit să reziste exceselor academice
notează câteva consemnări cu privire la cum percepe uniformizatoare, ajungând să-şi constituie, pe cont
ea arta naivă şi felul în care a eliberat-o de propriu, atât viziunea, cât şi mijloacele de exprimare
impunerile stilistice acumulate în mediul plastică.
universitar.
Bref: mărturisirea unui artist naiv absolvent
de studii superioare, ce poate găsi ecou în rândul

9
Revista Artei Naive din România Primăvară 2015

Fiind licenţiată şi în psihologie, îi este uşor emoţională. Spontaneitatea, bucuria, entuziasmul,


să se simtă eliberată de complexul profesionalităţii, ca şi tristeţea, furia sau agresivitatea, nu pot fi
reuşind să se comunice pe sine fără prejudecăţi de exprimate după reguli şi tipare. Eu nu pot aşa, am
limbaj, să se dezvăluie instantaneu prin exprimare nevoie de libertate şi de acea naivitate care nu poate
emoţională, aproape instinctuală cu ajutorul să aparţină unor rigori impuse de frecventarea
culorilor. şcolii de artă.

Lucrare pe sticlă realizata de Mioara Trandafira


Deopotrivă pictor şi psihoterapeut, Mioara Acum mă regăsesc, colorând cu emoţii şi
Trandafira, exprimă prin graiul culorilor tot ceea ce instincte, cel mai transparent suport, sticla. Pictez
percepe din existenţa reală înconjurătoare. oricând simt nevoia de exprimare, oricând am ceva
Pentru mine, imaginaţia se colorează cu de transmis în exterior. Satisfacţia este pe măsură,
emoţii. Prin urmele pe care le lasă pe sticla mai ales că am reuşit să pun bazele unor ateliere de
transparentă, culorile exprimă propriile mele creaţie pentru copii, coordonând grupuri de
sentimente: delicate, dacă folosesc tonuri pastelate, dezvoltare personală prin pictura naivă pe sticlă.
mai vivace sau violente dacă prefer nuanţele mai Am participat cu bucurie la expoziţiile
tari. Alegerea liberă a culorilor, fără nici o regulă organizate de către C.N.C.P.C.T. (de Crăciun, de
prestabilită, este fundamentală pentru proiecţia Paști şi Salonul Internaţional de Artă Naivă SIAN)
externă a propriilor sentimente şi emoţii. în calitate de artist naiv.
După absolvirea facultăţii de arte, a urmat Intenţionez să răspund pozitiv la toate
o perioadă lungă şi confuză, în care n-am pus mâna invitaţiile pentru participare la astfel de evenimente.
pe pensulă. Nu puteam picta după regulile învăţate În acelaşi timp, mi-am direcţionat interesul spre
în anii de studii academice. Ceva îmi bloca toate organizarea unor expoziţii personale şi de grup,
încercările de exprimare prin pictură. Resimţeam pentru promovarea tinerelor talente din cadrul
aceste blocaje ca pe nişte traume. Mult mai târziu, atelierelor de creaţie.
după ce am studiat psihologia şi am urmat ani grei
de formare ca psihoterapeut, am reuşit să descifrez
şi să conştientizez propriile blocaje în exprimarea Mădălina Munteanu

10
Revista Artei Naive din România Primăvară 2015

File de istorie
Lucian Boţa - o speranţă frântă

într-o familie cunoscută de artişti plastici naivi.


Crescut de mic cu mult drag de părinţi şi
povăţuindu-l la tot pasul, Lucian urmează Liceul
industrial de telecomunicaţie din Aiud pe care îl
absolvă în anul 2004.
Trăind şi crescând într-o familie în care
măria sa culoarea era întâlnită la tot pasul, microbul
creaţiei de a picta s-a prins fără de veste de el,
bucurând inimile celor doi părinţi. Micul artist fiind
o fire ambiţioasă a încercat să se desprindă de
lucrările ce se găseau în casă, pictând într-o formă
aparte prezentând pe pânză gândurile personale.
Având în sânge culoarea, debutează în
pictură în anul 2000 la o expoziţie de nivel local în
Aiud, din cv-ul personal putem citi participarea la
marile manifestări precum: Salonul de Primăvară al
Artei naive Bacău (2003, 2004), Expoziţia Naţională
de Artă Naivă Piteşti (2003) Expoziţia Naţională de
Artă Naivă „Saloanele Moldovei” Iaşi (2003,
2004), Salonul Naţional de Pictură „1 decembrie”
Alba Iulia (2003, 2004), Salonul Internaţional de
Artă Naivă Bucureşti (2003) ş.a.m.d., prezentând de
Lucian Boţa (1985-2014) fiecare dată lucrări ce se distingeau de cele ale
părinţilor impunându-se în primul rând prin forţa
La sfârşitul anului 2014, în marea sărbătoare creatoare şi de libertatea de exprimare, abordând de
a creştinătăţii Naşterea Mântuitorului nostru, simeza fiecare dată noi şi noi idei năstruşnice, unele
artei naive româneşti a vărsat o lacrimă pierzând umplute de umor sau învăluite de mister.
unul din adepţii acestui gen de artă într-un stupid Modul personal de exprimare plastică a atras
accident. Nimeni nu se aştepta ca tocmai un vlăstar atenţia oamenilor de specialitate publicându-i
tânăr, în putere, ce avea ca sarcină să ducă mai reproducerea unor lucrări care emanau un anumit
departe tradiţia familiei Boţa care deja în anul 2002 mesaj ce a dorit să fie transmis mai departe prin
a fost pusă la grea încercare prin pierderea lui tehnica reproducerii în lucrările de specialitate.
Valentin Boţa (1958-2002) pictor naiv, cunoscut la Astfel numele artistului Lucian Boţa apare în
nivel naţional şi internaţional, cu numeroase premii albumele „Valori ale artei plastice româneşti
obţinute la diferite manifestări să fie din nou pusă la contemporane” (Alba Iulia, 2003); „Valori ale artei
încercare. plastice româneşti contemporane” (Alba Iulia,
Vestea că Ana Boţa, colega noastră, pictor şi 2004); „50 de ani de Artă Naivă în România –
sculptor cu un palmares bogat în domeniul artei Enciclopedie” (Iaşi, 2010), „Muzeul de Artă
naive este din nou cuprinsă de valul durerii, Fălciu” (Iaşi, 2012) este prezent pe CD multimedia
pierzându-şi unul din cei trei copii, pe Lucian Boţa, „e.naiv.ro” (Bucureşti, 2003), etc.
care dădea semne roditoare şi îşi dorea să ducă mai În albumul „Muzeul de Artă Fălciu”,
departe numele de Boţa pe simeza artei naive pictorul şi scriitorul Gheorghe Boancă consemna la
româneşti, el fiind sigurul moştenitor din cei trei pag. 111 în articolul „Impresii despre elevi”:
copii ai familiei care ne demonstrase pe parcursul „Boţa V. Lucian este o fire melancolică,
anilor ce au trecut că are ceva de spus prin culoare a sensibilă ce poartă durerea în suflet, golul pe care
zguduit inimile celor ce-i cunoşteau. l-a lăsat tatăl lui, adică Valentin Boţa, când a trecut
Lucian Boţa s-a născut pe 12 mai 1985 în în lumea umbrelor. Lucian ne redă un peisaj cu o
localitatea Blaj din judeţul Alba, venind pe lume casă bătrânească cu o cameră şi tindă ce se află la
11
Revista Artei Naive din România Primăvară 2015

marginea cimitirului, unde se odihneşte tatăl lui banalului şi să înconjoare tărâmul kitsch-lui,
după o viaţă scurtă dar zbuciumată. Înfăţişându-ne abordând subiecte îndrăzneţe şi aplicând acea
o secvenţă din cimitirul vesel de la Săpânţa. De tehnică nescrisă a artistului naiv impunându-se în
altfel, stăpâneşte compoziţia, perspectiva şi primul rând prin farmecul frumosului ce înconjura
cromatica.” fiecare lucrare de-a sa. Lucrările sale sunt inspirate
Destinul a dorit să oprească elanul acestui din viaţa satului oglindind în ele tradiţia şi
tânăr de a se exprima prin ajutorul tonurilor de obiceiurile străvechi, dar şi mistica necunoscutului
culoare, luându-l din sânul familiei, redându-l tatălui i-a dat târcoale abordând o latură aparte în care de
într-o altă emisferă pe care noi pământenii încă nu o fiecare dată transmitea câte un mesaj din interiorul
cunoaştem. sufletului său.
În scurta sa viaţă, Lucian Boţa a reuşit prin Nu vom cunoaşte niciodată clar mesajul pe
intermediul lucrărilor ce-i poartă semnătura să fure care a dorit artistul să-l transmită prin lucrarea
un zâmbet de la iubitori de artă, sau uneori să pună „Drumul crucii”, realizată în 2003 în ulei pe pânză,
la încercare mintea celor iscusiţi de a dezlega având dimensiunea 48 x 48 cm., dar se poate
enigmele ce au luat naştere de pe paleta sa observa foarte clar că pe fiecare cruce este trecut un
personală. artist naiv trecut la cele veşnice. Lucrarea fiind de
Culoarea pentru artistul Lucian Boţa a fost o fapt o recunoaştere a unor valori pierdute.
punte de legătură dintre el şi tatăl său, pe care Lucrările rămase ce-i poartă semnătura sunt
destinul i l-a răpit când avea doar 17 ani. Jocul cu de fapt vocea artistului Lucian Boţa pentru
diferite nuanţe când calde, când reci a făcut ca eternitate.
relaţia tată-fiu să rămână în permanenţă. Urmând
sfaturile părinteşti, Lucian a ştiut să rupă bariera Costel Iftinchi

Lucian Boţa (1985-2014) – Drumul crucii


Ulei pe pânză, 48 x 48 cm., 2003

12
Revista Artei Naive din România Primăvară 2015

A mai plecat dintre noi un naiv…

Raze de lumină blândă zgârie cerul senin.


Tăcerea unei neştiute amintiri, a unei trecătoare
tristeţi, bântuie poalele dealurilor şi lunca Timişului
care delimitează Găvojdia. Comună cu o cultură şi
tradiţie însemnate, care înglobează obiceiuri din
timpuri foarte îndepărtate, adică de prin anul 1363.
Găvojdia care a fost pas de popas şi umilă casă
pentru Ştefănuţ Dumitru, un „naiv” venit pe lume pe
12 octombrie 1954.
Anotimpurile din viaţa lui Ştefănuţ Dumitru
s-au succedat frenetic, precum necazurile şi
bucuriile, mai puţine ce-i drept, şi acum, pentru că a
plecat dintre noi, uitarea îşi cere tributul. Este o dare
controversată, o taxă impusă de dictatura timpului pe
care momentan o refuzăm. Dar pentru cât timp?
Atâta vreme, cât cei, ce l-au ştiut pe Ştefănuţ
Dumitru, şi-l vor aminti pe pictorul, practicant al
picturii naive, care a exprimat spaţiul care l-a
format – un univers rural, dar nu clasic, uitarea nu va
fi posibilă.
Lucrările lui, gândite de un bun colorist
semnalau mutaţiile, discutabile, pe care le suferea
lumea sa, după cum bine observa Ilie Chelariu în
cadrul articolului „Vernisaj autumnal “ publicat în
Agenda C.J.T. ,Anul VIII, nr. 9-10 (77-78), din
septembrie-octombrie 2013, articol realizat cu
Dumitru Ştefănuţ (1954-2014)
ocazia ultimului vernisaj la care a luat parte pictorul
nostru naiv, vernisaj cu desfăşurare de forţe
ulterior la Şcoala Populară de Artă, unde pe atunci
remarcabilă, care a adus în faţa publicului un număr
se făceau trei ani de studii, şi unde termină la clasa
mare de lucrări, de dimensiuni rezonabile. Un
profesor Adalbert Luca.
univers dominat de natura generoasă şi de grijile
Prima sa expoziţie, la care a participat, a fost
omului care trăieşte onest, să-şi comunice împlinirile
găzduită de ARLUS (Asociaţia Română pentru
şi neliniştile.
strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică), cum
Pentru cei ce nu ştiu Ştefănuţ Dumitru a fost
era intitulată pe atunci una dintre instituţiile care se
o persoană mai mult decât modestă. Un om simplu
ocupau de promovarea artei şi a culturii.
care şi-a trăit viaţa undeva la limita dintre puţin şi
Au expus, la acel moment, alături de
foarte puţin din punct de vedere material. A fost
Ştefănuţ Dumitru, Gheorghe Babeţ şi Pavel Torony.
cioban, tăietor de lemne în pădurile Banatului, şi a
Criticul de artă Coriolan Babeşi, prezent la vernisaj,
fost mai mult singur. Poate astfel se explică bogăţia
care a şi vorbit publicului despre lucrările aflate
universului său spiritual.
atunci pe simeze a fost profund marcat de ceea ce
Cu pictura a făcut cunoştinţă din întâmplare,
reuşiseră cei trei să realizeze, pornind de la o
sau a fost predestinare. În anul 1973, în armată fiind,
pasiune. Lucrarea lui Ştefănuţ Dumitru, intitulată
este coleg cu un alt „naiv“, Gheorghe Babeţ.
„Himerozaurus”, care înfăţişa un ou imens, din câte
Acesta, mai cunoscător, îi vorbeşte despre pictură şi
îşi amintesc, cei ce au fost atunci prezenţi la
îi propune un test. Cu această ocazie Ştefănuţ
vernisaj, se află acum într-o colecţie particulară din
Dumitru demonstrează un simţ al culorii deosebit,
Olanda.
reuşind să descopere mult mai multe tonuri şi nuanţe
De-a lungul anilor a participat la expoziţii,
chiar decât cel ce îl introducea în acest univers.
dar nu la atât de multe pe cât ar fi putut. Ultimele
Urmare a acestei întâmplări, îl convinge să se înscrie
13
Revista Artei Naive din România Primăvară 2015

expoziţii au avut loc în 17 februarie 2011, la Secţia contemporan…”, dacă mă gândesc la observaţiile lui
de Artă a Bibliotecii Judeţene Timiş, o personală; Victor Ernst Masek, din lucrarea Arta naivă,
respectiv, împreună cu Puiu Marinescu, în 1 referitoare la arta naivă în general şi la cei ce o
noiembrie 2013, la sala „Deliu Petroiu” a Casei de slujesc. Personajul nostru face parte, cred eu,
Cultură a Municipiului Timişoara. folosindu-mă de concluziile aceluiaşi Victor Ernst
Din păcate, în 17 noiembrie 2014 s-a dus Masek, din : „Populaţia… mult mai numeroasă
dintre noi, şi au rămas doar puţinele amintiri. O decât s-ar putea bănui, … alcătuită azi din toţi cei a
afecţiune ereditară, care a condus la embolie căror sensibilitate artistică şi-a conservat starea de
pulmonară i-a adus sfârşitul. Ca o paranteză, şi ca o graţie a ingenuităţii. Un har ce-i absolvă de păcatul
ultimă glumă, pe care a făcut-o cel ce lua în glumă cunoaşterii unilaterale şi-i face imuni la ideile,
toate lucrurile serioase, pot să vă spun că a murit convenţiile şi prejudecăţile ce ne împiedică, adesea,
fericit, întreg la trup. Imaginaţi-vă că ar mai fi putut să vedem lucrurile.”
trăi, dacă ar fi acceptat recomandarea medicului, şi Stilul lui Ştefănuţ Dumitru îl impune printre
ar fi permis să îi fie amputat piciorul, dar a spus că: pictorii naivi valoroşi, excelând printr-un deosebit
„dacă tot o să mor, vreau să mor cu piciorul meu.” simţ cromatic, şi o bogată fantezie. O precizare,
Această ultimă decizie, împreună cu toate făcută de criticul de artă Gheorghe Ardelean în
gesturile pe care le-a făcut de-a lungul vieţii, vine să 2011, mi-a rămas întipărită în minte, şi vine şi ea să
întregească imaginea de ansamblu a celui ce a fost contureze profilul celui ce a fost Ştefănuţ Dumitru şi
pictorul naiv Ştefănuţ Dumitru care, prin el însuşi a anume că: „...deşi pictorul nostru trăieşte la sat, el
devenit: „Ca un pământ al făgăduinţei, nu este un om al satului.”
dintotdeauna visat şi prea de puţine ori atins, ca un
Eldorado, obsedând cu promisiunea unor fabuloase Ileana Berariu
resurse imaginative fantezia secătuită a omului

Dumitru Ştefănuţ (1954-2014)

14
Revista Artei Naive din România Primăvară 2015

Mărturii vizibile de necontestat

Odată cu trecerea timpului, patina acestuia În unele zone, autorităţile locale s-au
accentuează valul uitării ştergând din memorie îndreptat şi spre zona culturală, descoperind acest
întâmplări, locuri şi mai ales chipuri ale unor oameni filon al artei naive ce îşi are originea în grotele
ce au păşit o perioadă pe acelaşi drum al vieţii preistorice, conservând valorile ce le-au fost lăsate
alături de noi. de nişte creatori ce s-au evidenţiat pe drept cuvânt în
Studiind fenomenul artei naive de la noi din lumea artei. Aşa se face că la ora actuală o mărturie
ţară am descoperit că pe simeza acestuia au expus pe vizibilă de necontestat a artei naive sunt câteva case
parcursul unei jumătăţi de veac peste 850 de artişti. memoriale ale unor artişti naivi.
Unii dintre ei au avut doar o rătăcire în această lume Prima de acest gen este „Casa memorială
a basmului pictat, alţii negăsindu-şi personalitatea Ion Stan Pătraş” situată în localitatea Săpânţa din

Casa memorială „Ion Stan Pătraş”


s-au îndreptat spre alt gen de exprimare artistica sau judeţul Maramureş, loc unde a trăit şi a creat liber
au renunţat categoric lăsând lumea culorilor şi a cel ce avea să dea naştere unui muzeu unic în aer
formelor în seama celor care au chemare pentru liber ce astăzi poartă numele de „Cimitirul vesel”.
aceasta. Renumitul artist Ion Stan, numele de Pătraş
Printre cei ce au expus sunt şi artişti care este o poreclă primită din partea comunităţii din
fără să-şi dea seama au contribuit la formarea acestei satul natal pentru a putea fi deosebit în marea familie
bresle, scriind astfel prin creaţiile lăsate în urmă o a Stanilor, s-a născut pe 26 iunie 1908, trecând în
adevărată istorie ce merită adusă în atenţie. lumea celor drepţi în anul 1977, demonstrând în
Parcurgând traiectoria acestui fenomen, acest interval al existenţei că lucrările pe care le-a
astăzi găsim dovezi ale artei naive în diferitele lăsat ca drept moştenire merită a fi păstrate pentru
materiale ce s-au publicat pe parcursul anilor, se valoarea ce o emană.
găsesc de regulă în biblioteci, dar mai există încă un După moartea soţiei artistului prin anii `80,
lucru de lăudat ce merită menţionat. casa este achiziţionată de către Muzeul

15
Revista Artei Naive din România Primăvară 2015

Dumitru, ultimul fiind şi cel


ce se ocupă de îngrijirea
casei, ţinând loc şi de
muzeograf.
În curte, la loc de
cinste este ridicat un
monument reprezentând
bustul artistului, realizat în
piatră de fostul său elev
Vasile Stan Colţun. Încadrat
într-un chenar de motive
tradiţionale specifice zone
este încrustat:

Casa memorială „Ion Stan Pătraş” „Acest monument a


fost ridicat spre veşnică
Maramureşului de la moştenitorii familiei, amintire a aceluia care mi-a fost profesor şi maestru
transformând-o în casă memorială. iubit care a întruchipat şi fiinţa noastră naţională cu
Casa datează din anul 1951 şi a fost casa toate comorile ei de spirit şi a rămas săpat în chip
părintească a soţiei artistului. În cele două camere monumentul cu conştiinţa noastră a celor care
sunt expuse astăzi lucrări ce păstrează amprenta vie ne-am format lângă dânsul, ea va fi transmisă
a artistului. Pe pereţi sunt expuse lucrări ce sunt generaţiilor care vor urma cu toată esenţa
grupate pe diferite categorii. Artistul fiind un iubitor valorică.”
al satului, a dorit să reprezinte prin propriul stil de
exprimare artistică, personalităţi din lumea muzicii
populare. Astfel putem distinge portretele expresive
ale artiştilor: Maria Ciobanu, Irina Loghin, Fraţii
Petreuş, Angela Buciu. O altă categorie e
reprezentată de scenele cu caracter religios sau cele
politice, portretul fostului dictator, dar nelipsind nici
cele inspirate din viaţa satului în care munca
pământului dar şi clipele de răsfăţ de la diferite
petreceri sunt sculptate de dalta artistului şi acoperite
cu tonurile aprinse de culoare. Modul de realizare a
lucrărilor, punându-le astfel într-o lumină aparte prin
care s-a demonstrat în timp că e ceva unic şi totodată
o modalitate personală a artistului de a păstra
momente sau chipuri dragi, ne demonstrează că avea
o plajă largă din care îşi încărca bateria creaţiei.
Basoreliefurile pictate de pe spătarul a patru
scaune ne reprezintă perioada de trecere de la
feciorie la cea a vieţii de familie, devenind o lucrare
comună în care moralitatea tinerilor de altă dată este
foarte bine prezentată. Basorelieful pictat, ce atrage
atenţie este autoportretul artistului lucrând la prima
cruce în anul 1935. Alături de toate acestea se pot
vedea şi lucrări ale unor ucenici cunoscuţi ai
creatorului precum Anuţa Tite, Toader Turda şi Pop Bustul artistului

16
Revista Artei Naive din România Primăvară 2015

Mărturii fotografice „Casa memorială Ion Stan Pătraşcu”

17
Revista Artei Naive din România Primăvară 2015

Mărturii fotografice „Casa memorială Ion Stan Pătraşcu”

18
Revista Artei Naive din România Primăvară 2015

O altă mărturie se găseşte în Moldova la strângându-le şi conservându-le ca atare. Negăsind


Târpeşti din judeţul Neamţ. Pe aceste meleaguri a sprijin şi-a transformat propria casă într-un mic
trăit Nicolae Popa, meşter popular, sculptor, scriitor muzeu încă din perioada când era în viaţă.
şi nu în ultimul rând colecţionar de valori ale satului. Astăzi copiii artistului duc mai departe acea
Artistul s-a născut pe 13 august 1919, părăsindu-ne dorinţă a celui ce a fost Nicolae Popa, punând bazele
în toamna anului 2010. Încă din perioada când era în unui muzeu în toată regula, „Muzeul Nicolae Popa”.
viaţă, Nicolae Popa a făcut demersuri la forumurile În una din camerele Muzeului este
superioară din judeţ având dorinţa de a deschide un prezentată publicului o frumoasă colecţie de artă
muzeu al satului. Fiind un mare iubitor de artă, de naivă pe care artistul Nicolae Popa a colecţionat-o în
tradiţiile populare în general, a colecţionat toată timpul vieţii de la colegi din breaslă.
viaţa diferite obiecte vechi din lumea satului,

Muzeul „Nicolae Popa”

Lucrări realizate în piatră de Nicolae Popa

19
Revista Artei Naive din România Primăvară 2015

Lucrări din patrimoniul Muzeului „Nicolae Popa”

Numele şi prenumele Localitatea Lucrări de Nr. de lucrări


Gheorghe Clit Bacău pictură 2
Mircea Cojocaru Galaţi pictură 20
Valeria Crucianu Bucureşti pictură 2
Mihai Dascălu Oradea pictură 4
Ionel Dumitraşcu Galaţi pictură 1
Petru Mihuţ Brusturi, Arad pictură 5
Gheorghe Miron Galaţi pictură 2
Gheorghe Muntean Pişcaia, Timiş pictură 13
Gheorghe B. Negru Lereşti, Argeş pictură 5
Paulina Poldescu pictură 1
Catinca Popescu Bacău pictură 5
Petrică Pricop Gorj pictură 3
Nicolae Simuţ Borod, Bihor pictură 2
Gheorghe Sturza Botoşani pictură 1
Elisabeta Ştefăniţă Argeş tapiserie 1
Mihai Vintilă Reşiţa pictură 3

Sala artei naive din Muzeului „Nicolae Popa”

20
Revista Artei Naive din România Primăvară 2015

Mărturii fotografice „Muzeul Nicolae Popa”

21
Revista Artei Naive din România Primăvară 2015

În zona Banatului, primăria comunei Ghilad calde în general, ce se năşteau pe paleta artistului
din judeţul Timiş a ridicat în memoria unui artist erau de fapt un medicament ce l-a ajutat să
local un bust în memoria sa. Este vorba de Viorel supravieţuiască până în anul 1993 când ne-a părăsit
Cristea pictor şi scriitor, născut pe 29 noiembrie trecând în lumea umbrelor.
1947, care după o viaţă zbuciumată în care a fost Bustul artistului realizat în bronz de către
mereu înconjurat de boala ce îl măcina, a avut totuşi sculptorul timişorean Aurel Gheorghe Ardeleanu
tăria de a lăsa ceva în urmă, exprimându-se prin este o dovadă clară că valoarea lăsată de cel ce a fost
culoare. Tonurile de culoare, predominând cele Viorel Cristea, merită păstrată.

Monumentul pictorului naiv Viorel Cristea

22
Revista Artei Naive din România Primăvară 2015

În una din vizitele făcute la Iaşi de către modalitate de a se finaliza îndeplinind astfel dorinţa
Viorel Rău consultant artistic la C.N.C.V.T.C.P. celei ce ne-a lăsat ca moştenire minunate lucrări.
Bucureşti, cu ocazia manifestării „Salonul Numele artistei este legat şi de premiul acordat de
Moldovei”, a reuşit să surprindă prin intermediul către Centrul Judeţean de Conservare şi Promovare a
aparatului de fotografiat o imagine reprodusă în Culturii Tradiţionale Iaşi, Premiul pentru pictură
Buletinul Informativ nr. 8/august 2002, pe coperta „Aurora Năforniţă” ce este acordat în cadrul
trei, dovadă a unei dorinţe a cunoscutei artiste Expoziţiei Naţionale de Artă Naivă „Saloanele
Aurora Năforniţă, dorinţa de a deschide un muzeu Moldovei”.
care să-i poarte numele. Astăzi acest lucru se află în Toate aceste case memoriale nu fac decât să
fază de proiect, funcţionând fără a fi înregistrat puncteze valoarea acestui gen de artă de la noi din
conform legislaţiei în vigoare. ţară. Sperăm că pe viitor vor mai apărea şi altele,
Artista ieşeancă s-a născut pe 30 august important este ca instituţiile culturale să se implice
1925 în comuna Rânceni, judeţul Fălciu, în conservarea şi promovarea artei naive, la
actualmente comuna Berzeni, judeţul Vaslui, adevărata ei valoare, prezentând-o publicului larg în
stabilindu-se în Iaşi, oraş în care a pictat creându-şi aşa măsură încât vizitatorii să poată înţelege acest
propriul stil personal de neconfundat. Artista a gen de artă şi să cunoască şi artiştii ce au
decedat în anul 2005, visul ei de a exista „Muzeul îmbrăţişat-o dedicându-se cu mult devotament,
Aurora Năforniţă” este dus mai departe de fiica lăsându-ne mărturii.
acesteia Sanda Năforniţă. Tăbliţa de la poartă pe
care se vede scris „Muzeul Aurora Năforniţă” este Costel Iftinchi
un început şi sperăm că în viitor se va găsi o

Muzeul „Aurora Năforniţă”

23
Revista Artei Naive din România Primăvară 2015

Simeza revistei

Elena Harja – Reghin, Mureş Gheorghe Clit – Bacău

Gheorghe Bălăceanu – Iaşi Aftinia Vasile – Tulcea

Maria Goşoiu – Constanţa Maria Pântea – Cluj

24
Revista Artei Naive din România Primăvară 2015

Simeza revistei

Grigore Dejeu – Cluj-Napoca Ana Boţa – Aiud, Alba

Salomia Andronic – Răcăciuni, Bacău Vasile Filip – Baia Mare

Maria Lupu – Osoi, Iaşi Mihai Cherecheş – Rodna, Cluj

25
Revista Artei Naive din România Primăvară 2015

Simeza revistei

Teodor Moraru – Târgu Mureş Gheorghe Parascan – Bacău

Doina Mariţa Hlinka – Reşiţa Teodor Duţei – Râmnicu Vâlcea

Nicolae Pătru – Furnicoşi, Argeş Maria Nichitoi – Bucureşti

26
Revista Artei Naive din România Primăvară 2015

Simeza revistei

Gheorghe Boancă – Iaşi Costică Onuţă – Vaslui

Dumitru Ştefănescu – Brăila Elena Hăbăşescu – Bocşa, Caraş-Severin

Catinca Popescu – Bacău Voicu Traian Mihuţ – Hălmagiu, Arad

27
Revista Artei Naive din România Primăvară 2015

Simeza revistei

Răzvan Robu – Iaşi Denisa Mihăilă – Timişoara

Maria Margoş – Bacău Petru Gheţa – Gherla, Cluj

Viorica Dobrotă – Galaţi Iuliana Cojocaru – Galaţi

28