Sunteți pe pagina 1din 40

Dimensiunea istorica si culturala a

peisajului
Peisajul - document de arhiva in care se poate citi
istoria ca suma a interactiunilor intre om si peisajul pe
care acesta l-a mostenit ;
- suma a semnificatiilor, valorilor, atributelor si
elementelor imateriale (limba, literatura, muzica) pe care
omul le asociaza imaginii fizice a acestuia (fie ca este
vorba de o constructie, un oras, un teritoriu) ;
Valorile estetice ale peisajului in decursul istoriei transformarea imaginii unui peisaj, in acord cu istoria,
tehnica, societatea modificarea valorilor estetice si
valentelor peisajului.

Auguste Berque
POSTULATUL PEISAJULUI :
societatile isi amenajeaza mediul inconjurator
in functie de interpretarile pe care le dau, si il
interpreteaza pe acesta in functie de
amenajarile pe care le fac. Peisajul naste
istoria societatii si o modifica la randul sau :
peisajul este o amprenta, dar este in acelasi
timp si o matrice.

In decursul istoriei, OMUL a modificat


NATURA pentru a-si satisface propriile nevoi
(functional comportamentale, cultural
estetice, economice, etc.).
Interventia asupra imaginii si rezultatul obtinut
are un dublu finalism:
Interesat nevoi functionale, de adapost si
securitate, economice, etc. PEISAJUL ESTE
UN MIJLOC (lipseste valoarea)
dezinteresat caracterizeaza activitatea artistilor,
califica estetic rezultatele muncii umane: ii
accentueaza sau reduce valentele estetice
ARTA in PEISAJ

Peisajul este, in concluzie, reflexia unei


societati si genereaza asupra individului,
asupra grupurilor sociale, PERCEPTII care
variaza in functie de cultura (in acelasi timp
cu ea).

Societatile isi schimba perceptia asupra peisajului lucru care demonstreaza o evolutie a mentalitatilor, a
valorilor.

Opera de arta, reprezentare si


peisaj
artistul traduce in mod direct emotiile, senzatiile perceptiei
prin intermediul operei sale
(este interesant in cadrul unui studiu peisager de a cauta daca
peisajul studiat este reprezentat in opere de arta).
Operele de arta reprezinta o interpretare personala a
peisajului interpretarea unui cod vizual specific.
Analiza unei opere permite observarea codurilor vizuale cele
mai utilizate, studierea reperelor peisajului reprezentat (situri
emblematice, semnificative).

Constituirea unui corp de opere literare, picturale,


cinematografice, de carti postale, de ghiduri turistice sau de
alte suporturi permite compararea unui acelasi peisaj in
diferite perioade si analiza unei evolutii a modului de
reprezentare.

Peisajul nu este un mediu in sine, ci


relatia estetica pe care o avem cu
el.

AUGUSTE BERQUE:
Peisajul exista doar atunci cand urmatoarele cinci
criterii sunt asumate de catre societate:
EXISTENTA UNUI TRATAT DESPRE PEISAJ
EXISTENTA CEL PUTIN A UNUI CUVANT CARE SA
EXPRIME NOTIUNEA DE PEISAJ
EXISTENTA REPREZENTARILOR PICTURALE ALE
PEISAJULUI
EXISTENTA GRADINILOR DE AGREMENT
EXISTENTA UNOR APRECIERI LITERARE (ORALE
SAU SCRISE) ALE MEDIULUI INCONJURATOR

Nasterea peisajului in pictura


Arta peisajului - o maniera de reproducere a lumii, asumandu-si un
caracter documentar fidel si permanent.
Peisajul ca gen artistic a aparut in Europa in secolul 14, cu opera lui
Ambrogio Lorenzetti (1339) ;
seria Les Riches Heures du Duc de Berry a fratilor Limbourg
(1416) - primele reprezentari ale omului si naturii. Peisajele sunt
privelisti urbane, se observa preferinta pentru tonuri de gri,
topografia terenului; apar primele tendinte de perspective.
Conrad Witz (1444) : Pescuitul Miraculos (scena biblica in care
apostolii il recunosc pe Iisus pe malul marii) - cautare a realismului (prin
utilizarea perspectivei); elementele de peisaj sunt in plan secundar si
reprezentate simbolic : semne de iarba, de pomi. Peisajul pe care il
reprezinta este pentru prima data un sit real lacul si muntii care il
inconjoara; dupa Ernst Gambrich este probabil prima reprezentare
exacta, primul portret al unui sit.

Les Riches Heures du Duc de Berry

Hieronymus Bosch

In aceeasi epoca, in China antica, un pictor numit Zong Bing


spunea : eu derulez incet picturile mele, si in timp ce observ, eu
ma cufund intr-un studiu fara limite care ma inconjoara din toate
partile si care imi deschide acel sentiment infinit pe care cerul
mi-l inspira - declaratie ce a declansat meditatia despre
peisaj, relatie estetica intre om si natura.
Peisajul este o inventie picturala a Flandrei, care a aparut la
sfarsitul sec. 15; inventie picturala in sensul in care termenul nu
aparea pana atunci decat pentru a califica primele picturi
occidentale de peisaj.
Impreuna cu aparitia in limba franceza a termenului peisaj in
sec. 15, experienta peisagera apare ca indisociabila de o
estetica si o scara de valori, care reflecta raporturile pe care
societatea le intretine cu mediul inconjurator.

peisajele valorificate si apreciate sunt acelea de la tara


(campagne) - ordonate si productive relationate cu progresul
agricol si dezvoltarea cresterii animalelor.
peisajele (salbatice) din zone dificile (zone umede, creste de
munti, campii), sunt considerate urate, insalubre si plictisitoare.
Peisajul sub forma de decupare a spatiului - scene din interior
spre o fereastra care se deschide spre lumea exterioara;
dincolo de aceste ferestre, peisajul este cel mai des unul de
tara, slab conturat : o tara cuminte, impregnata de calm si
blandete.

Pictura olandeza a secolului 17


detaliaza aproape topografic terenul (predecesorii lui Bruegel)
are loc nasterea unei sensibilitati catre elementul natural
Bruegel - unul dintre primii pictori care descrie cu minutiozitate elementele peisajului pe
care personajele il arata ca fiind demn de interes.
Linia orizontului este foarte sus, ca sa poata cuprinda intreaga lume in tablou, - efect :
eclipsarea personajelor.
frecvent utilizat efectul de contre-jour.

Renasterea redescopera perspectiva liniara, construita la un punct de fuga; spre


sfarsitul Renasterii perspectiva la doua puncte de fuga
Precizia detaliului
Peisajul suport pentru scene (predominant) religioase;
Peisajul = Natura

Romantismul - gust pentru pitoresc si romantic, pentru peisajele capabile de a


declansa sentimente;
picturile peisagiste se intereseaza de teme romantice.
Claude Lorrain in sec. 18 a surprins ruinele istorice, peisajele culturale, si a
provocat spectatorului un sentiment de respect fata de istoria acestor monumente.
reprezentari ale siturilor naturale grandioase vederi infinite ale muntilor, care determina
sentimente de teama respectuoasa, de om fir de nisip in univers.
tablourile se imbogatesc cu efecte picturale - imagini inundate in lumina, figurile se pierd
in lumina apusului; are loc revenirea la natura.

Pieter Bruegel

Boticelli

Michelangelo

Vermeer

Claude Lorrain

Scoala de la Barbizon sec. 19 - inspirata de padurea de la

Fontainebleu, autorii romantici, etc., si mai ales afirmarii burgheziei urbane


in practica de loisir, peisajul armonios, spectaculos, pitoresc devine un
obiect de interes.

Impresionismul Turner, Monet, etc.


esential este nu obiectul, ci efectul pe care acesta il produce intr-un
anumit moment al zilei, in soare sau sub cer noros, intr-o atmosfera clara
sau in ceata.
Vegetatia este uneori identificabila, alteori este un haos de culori
Introducerea luminiscentei ca element al peisajului accent pe spatiul
perceput.

Expresionismul reactie contra impresionismului intensifica


tonurile, le savureaza: Van Gogh : ma servesc de culoare arbitrar
pentru a ma exprima puternic

Scoala de la Barbizon
Theodore Rousseau

Corot

Manet

Monet

Van Gogh

dezvoltarea turismului face din peisaj o tematica in voga.


Muntele si litoralul evolueaza. Sunt construite mari ansambluri
de locuit (Tignes, La Baule, La Mongie, etc)
Peisajul urban se schimba; imobilele tip propuse de Le
Corbusier invadeaza periferia, la mijlocul secolului 20. Acest
inceput de secol avanseaza cu progresul; peisajul de
asemenea. Tehnica trebuie aratata cu orice pret ( Tour Eiffel,
marile gari, etc.). Aceasta miscare se traduce si in pictura,
arhitectura, muzica, etc.
Anii 80 marcheaza o schimbare in perceptia peisajului.
Miscarile ecologice, invierea spatiilor naturale, a spatiilor
salbatice, nostalgia peisajelor traditionale, istorice, traduc o
schimbare in perceptia mediului inconjurator. Sunt reabilitate
ariile industriale, zonele umede prezinta interes, apar legi de
protectie a peisajului.

Prima fotografie a fost un peisaj in


1826.
Fotografiile de peisaj care se
dezvolta dupa aceasta data,
mostenesc o estetica initiata de
pictura.

Pictura secolului 20 se elibereaza de perspectiva, este


regasita si regandita. Peisajul se constituie ca reflectie a
societatii deschise, urbane, tehnologice si democratice.
La inceputul sec. 20, in contextul modernizarii tehnicii, a
dezvoltarii urbane, fotografia dezvolta noi stiluri - urmand
impresionismul in pictura, apare curentul fotografic al
pictorialismului care asimileaza rapid peisajele moderne,
utilizand efecte picturale pentru a dizolva liniile prea
puternice, masele brutale ale orasului.
Pictorialismul = tentativa pentru acceptarea peisajului urban, si
aparitia de efecte picturale marcheaza necesitatea omului de a
adaptare a imaginii unui mediu nou inainte de a-l integra, de a-l
recunoaste.

dupa inventia peisajului adica dupa aprecierea estetica a


unei portiuni din teritoriu prin pictura, fotografia a format
o cultura a peisajului care a jucat rol de filtru a
perceptiei vizuale a unui sit si asupra aprecierii sale.