Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
• •
•
•
•
•
•
LAUREN GOUNELE
•
LAUREN GOUNLE
mi lip
lipseş, t ată.
i Banca Bagni
Taduee: Ncole Wesz
edactor Cristn Rusu
Corector Mircea Lso
DTP Octvn Ngi
,
© Cvn mges
© Sozijiten I Dtcf
via şi overea aeasa resse me roresiv şi sârită de fell î are se dădse bătt şi îi reproşa tot timpl
îsimâor
îsim e a sămi ad m
âor e mai ea atitdiea de delăsare Ii era grozav de idă pe el şi ăta
mere să1 atâte
Chiar si el mai eîseat lr
l r era motiv
isea mea era deâ o sesie de eseri are sfiiet de b a s-i soată ohii. Lipsa de reaţie a soţli
îeser
îese
r m îaie să mă as Taiăme da pot
da să o împigea spresp re atari tot mai persoale, are făea
făea asă
mi ase e idivid eîsemat are mi-a trasmis geee
idivid eîsemat bă oara Ai ptt să rezi ă era satisfătă âd î
m-a sooi edem să os: a părăsito pe maiămea de sfârşit îl vedea dâd seme de rie a şi m maa ar f
dată e aeasta -a sps ă era îsăriaă preferat săl vadă spmegâd deât strs de vlagă Eram
Oare ati âd ea s-a ds săsi îee amarl îtr bar
terorizat de jol ei mi ibe păriţii şi sportam să-i
di Paris o fi fost itea de a săpa de e? Nmeroasele văd distrgâd-se Mometele de frie ale tatăli me era
paare pe are e-a băt aătri de o de aaeri eria pe rare dar explozive şi mă temeam de ele la fel de ites pe ât
are -a îtât aoo a făt-o îsă săşi piardă stăpâirea şi le dorea maa o doriţă are era ât se poate de lară. ele
de sie E avea treizei şi oă de ai ea doăzei şi şase; ea di rm obţiea di partea li o reaţie o pivire făţişă o
er îspăimâaă iar atitdiea reaxată de are el dădea
aţe. sfârşit stătea î faţa ei adversar î ae şi oase
dovadă'o iiştea E părea îstărit ea preopată de propria î stare săi dea replia Avea la îdemâă pe ieva pe are
sbzisteţă Chiar î aea oapte i sa dărit bă ştiiă ptea sşi vese amar adat î ea şi preaplil de vorbe.
ieio şi speraă I zori s-a arătat tadră şi ibitoare
r-o seară, el a bătt-o iar e am fost tramatizat atât de
şi voi aa iiodată daă ae da e are e a rostt âd -a violeţa lovitrilor sae ât de plăerea perversă pe are am
îrea daă ar dori să păsreze opi şi să rămâă e î ptt-o iti pe hipl mamei tr-o
tr-o oapt� âd eata ditre
azl î are o ăa ravidă a fost sem de sieritae sa de ei a fost deosebit de rtă mama i-a azvârit î faţă m ă
săiie f să era de fapt fl să şi ite aşa am afat şi e
e A doa
a -a î Saee Uie si
si
î ara
eor obezi imei zi, a părăsit asa şi de ati mai văzt Mă părăsea şi
sa mra ă vei pe me a şape i şi ătae cel de-
-II doile
lea
a meu tată.
âtărd dea aroa ei kore
kore a bagosovit Ma ma s-a zbăt
Mam zbătt ave m di ce trăi. Lucra ore în şir
t ca să avem
ree de or i aşa evei Greemo ee în t-o· spălăt
înt-o ălători
p e şse zie pe
orie Se ară de sea
Seară sear r; ad
adc ea
cea
a a văa eeza ş_i de ie de r a iztt u ea ac asăă mir
acas irssri
ri de ch imic
chim ae, mi
icae miros rile
rosr aceeea
ile ac tâtt de
ea atâ
ă s teze î omaa e o doase Umarea a o caraacter
car teriisice ei ş i a urmau pr
ae o urma preettdeni.. Câd ve
ttdeni ven nea să
mai mreaă Cii a mai ârzi m a şia
mă să tete de no apte
noap te buă n nu ·ecc
u ma ·e oştte miro
oş rossul da agg:l
urci, dşi au cut d atuci ai bui mi aduc amint cu căutat o slubă i am obţinut o ntrdr cu unu
scrbă şi d mirosu ros a vstarlor după c trminam dintr rsponsabilii d la Dunk onsultin, o rmă d
aamu,
aam u, cd coii mi şi dădau os ail pli d
sudoar
sud
oaree In câcâtev
tevaa se
secun
cunde,
de, gegeaamu
murierie se ab
abuure
reaau iar aeru
erull
rcrutar carcăuta spciait n contabilitat pntru mail
companii i-a comuicat că nu putam i anaat pntru că
deveveene
neaa Uram aceacestst sp
s po
ott, dar o iub eam pe ma
iubeam ruil contabilităţii ranc rau xtrm d dirit d
şi a ş i făut oric
oricee, num
numai ai să u o dez dezaamăg
măgesc.
esc. Şi-a petr
petreecut ruil contabilităţii alo-saxo. Nicio lăură. ai bi
vaţa hrhrăăi
iddu-se cu spspera
eraţeţe şi mi se părea
părea că î ziua îîn n care aţ rlua studiil d la zro', mia spus crcnd să acă p
ar f i în
înce
cettat să mai sper
peree ar
a r fi mu
murit.
rit. spiritualu, dar na rs dct l a luma aca căzită Ficar
C c au urat au dat drptat: a murit cva ai mai chicotală ăca săi bti bărbia lscăită m rămas
trziu a doua zi după cam obţinut diploma d absolvir a
mărmurit n schimb a airmat cunositl
ml din
uivrsităţ a1 rzit sinur cu un B n buzunar o domniu n asamblul lor, asociat cu cultura ma amricaă,
dipomă p car u o dorism niciodată cu adărat. i-am ăcau candidatura ma olositoar
olositoar cadrul proprii r,
pcut aii d coală alăuri d nit tinri cu car naam calitat d cosultant n rcrutări. Principalii lor cliţi rau
nimic comun nici usturi, nici aspiraţii i -a ruit să-mi d apt mari companii amrica i ra d dorit ca rcrutăril
rcrutăril
ac pritni. i sa propus u post d rsponsabil adjunct la contabililor să ncrdinţat uui amrica u putinţă
sviciul d contabilitat urnizori la o mar compani Di am rplicat u, msria ma nu rcrutara nu mă pricp
ram plătt bi, muca sa dodit rpd lipsită d intrs dar absolut dloc" Tipul mia aruncat un zmbt prvrs Păra
u ram dzamăit, iidcă nu aam icio atptar Viaţa un booo atoatştutor n aţa ui tir ncurcat car
mami mă îvăţas cu multă vrm î ură că spranţl rau mărturist n ultima cipă că că st ată mar ,N
zadac dscurcăm noi' mia răspuns cu un ar complic.
....
au rmntat şi ma trzit toiul a ouă săptămâi
După cva ani, n car am dus o iaţă oală şi ără ici un d omar intnsivă, car uau
intn sivă, n compaia ator tiri rcruţi car
d aştptăr, am pcat n Fraţa, aşa aproap ditro toaă să cotribui la dzvoltara coniuă a irmi d rcrutar
Oar a ost doriţa icoştă d ami rdscopri obrşii, Vrsta mdi a paiipaţior ra d izci d ca c mi
su tţa d a ştr cu burt pst viaţa mizrabiă a s păra xrm d puţi pntu xrsara acsti prosii Ptru
mami, parurd dumu dadoasla? Nava răspus i să vauz calităl şi aptiudiil unui cadidat ra ca i
bara asta Oricum să, mam rzit a Paris şi, puţi cum a judca o iiă umaă, iar aptul că c ă ra sit săm asum
după aca, mam otărt ă răm aici Oraşu ra umos, dar o asma rsposabilitat mă nspăimta da drpu a
ăsta ra movu tcva ra a mioc ntuia sau pria vdr, acastă spaimă ui rod i p co ii mi alaţi
coii
prsiam că ou acsta ra part di dstiu mu P a cursul d oar u şi ascudau dloc plăcra p car o
ai u şa că voi do să mor a att d rabic
şa simau momtul car mbrăcau costumul rspctat al
cui c rcutază, uau oart srios, s coudau dja
MB e
e of mo
DM ĂĂŞ Î
în ambianţa afinată a unei ceainăii de pe vemea Impeiului dădea spe un şi de acopeişi cenşii ae căo paeţe
colonial
colo nial frncez.
frncez. Incă
Incă de l a intrare,
intrare, erai sedus
sedus de amestec
amestecul
ul de cinate păea că se întind n oate diecţile N mai ipea
miresme a sute de varietăţi
miresme varietăţi de plante,
plante, cucu râvnă
râvnă păspăsrate
rate în decât na noă şi-ai jat că eam în Pcle atate Sa
bor
orcane
cane de epepoo că ri
riaşe,
aşe, ia
iarr aces
acestte parf
parfmu
muri ri te ra
rannspor
sporta
ta
dezbăcat c o gaţie fească şi m-am ndăgoi pe oc de
cât ai clipi
clipi di
dinn ochi
ochi în Extre
Extremlml Orien
Orientt al secolului
secolului XIX, spre p ei de o delicateţe neobişnită pent mine Umeii i
care oricum
oricum gângândl
dl tău o zbug
zbughise
hise deja. Era
Era de auns să-ţi baţee ea de o gingăşie deicioaă, pe cae n o găeş a o
închizi
înch izi och
ochii ca să
să te imagin
imagineziezi îmba
îmbarcat
rcat pe corabiie plină oci
pe o corab fată obişnită cu ceeale şi cu pol inensiv Pielea, de n ab
cu lăz
lăzi de lem,
lem, ump
umpllute c frn
frnzze de soi,
soi, ce ave
aveauau să străb
străbată
ată divin, contasa c pă şi c snii; Doamne, snii ea ea
în nestie măi si, oceane
oceane bimi, p şi imp bimi am mlţmi de cincizeci de
oi n acea noapte că n a da cu pafum, n timp ce mă
n timp ce comandam o să de game de akua 2009
desfătam c mieasma voptoasă a pieii sale, mbătătoae
tânărli din spatee tegeei, Audrey mi-a şopt a ece că
Sakua mpea m fin. Mam ntos spn ă o necnoctă asemeni nui dog Noaptea aceea va ămne întipăită n
mi se adesa nt-n oa, în cae fecae stătea a oc i i, nici e me pnă dincoo de moate
nu se sinciea de ceia Mi-a sps: ,,N mă cedei? Haideţi A doa zi dimineaţa neam ezit înănţiţ M-am găbit să
ă vă da ă gstaţi" Şi nd-mă de mnă, m-a ta pin cmpă coni şi am cat în goană scăie până a etajl şase
sală, secndse pintre cienţi şi coecţi de ceainice in Ma ancat n baţele ei şi am făct din no dagote Pen
ni îndepătae,
îndepătae, pe căiţa ce dcea a eta, nde se găsea pima oaă n viaţă, am aa ce nseamnă feicea Ea o
aon de degstăi Domnea o abianţă intimă şi eegantă enzaţie noă, cidată am depae de a bănui că ea pefiga
Celneii, n cosme din pnză de in topit tecea tăcţi de a păbşiea şi că n-m va pemite să mă mai idic
o masă a ala cu o atitdine ceemonioasă. n nta
, mea Timp de pat lni, viaţa mea a nvât n u Adey
elaxată, mi ·se
se păea că eam înăşi defniţia anaconi smi mi mpea gândile n tmp ziei şi visele n p nopţ
Ne-am aşezat înn cqţşo, a o măţă
mă ţă acopeită c o pnă au ei de a Ate Pastice ea ca n svaie
cae i lăsa
albă şi c tacâmi de agin şi ceşi de poţelan c igla sfciente momente de �gaz. Ni e întpla adesea în mp
cnosctei case Adey a comanda ceai pent amndoi, săptămnii să ne vedem în toil ziei Eu inventam o tâlnie
iţe febin şi o ,,ază de soae', pecialitae pe cae tebuia c n cient şi fgeam să peec o oă, două, c ea n-o caeă
s-o gs negeşi, dpă păeea ei Convesaia cu ea mia făct de hotel pe cae o închiiasem n apopiee Mă înceca n şo
sentimen de vinovăţie Da nmai puţin ficiea te face
ăcee de la bn începu Ea sdenă la Ate Plasice si, locia
n-o mansadă, n catiel în cae ne alam ,,O să vezi,
egoist nto zi, eam a bio, cnd Vanessa, secetaa de
foae micţă, mia spus, dndmi astfel de înţeles că seviciu, m-a snat sămi spnă că i-a sosit cndidata N
îtlniea noasă nu se va sfâş la Maiage Fes aşteptam pe nimeni, da, cum pogamăile mee lăsa de
Căm �ţa ei ea înt-devă foate dăguţă, miRusculă şi doit, am avut o îndoială şi i-am spus so poftească la mne
mne n
lui aessa dvada lisei mele de gi zae. -a eu
gizae. înera so sun. I-
în I-aam ascucul
laa de o su
su de oorri voea înregistr
traată
ma jumae de şi şeful meu f aa- Am aşea şi, d e fieca
iecare
re da , m i se p r ea şi m a i neur
ră,
ă, şi mai dist
istan
antă
tă s i
agul uşii şi ea s ad grmad vzâd la aul maiai·r
·rece.
ec e. A m pus
pus pun c do
do ar atunc
atu nci
i cân
ândd tele
telefo
fonu
null ei a refu
efuza
zatt
ularului e aessa sţid e Audrey, deghiza s ma prea mesaele, avâd suţa val pliă. Î et,
abil, u l s la sae ad de al, mbra sezae derta dar famlar a ţşit d străfudul
ru ai sâm şi helari u de meal e ae u- sufleului meu, rdiâduse e-et la surafaţ Era
mai vzusem â aui. O magie see, vei u rmal, rmal, m iea aea sezaţie, era ât se pae de
gesul I-am mulţmi Vaessei u ve subţre e are u ral s mă rseas sta era. Nu te ţ lua cu destul,
reuşeam. Am his uşa urma lui Audey Şi-a ss .
la.
la
helaii u u ges sugestv, strâmbâdu-se imere
imereibil
ibil di
I lpa aeea am despert marea mea ar fi
vârful buelr
bu elr Iam ghii e daă
daă ieţiile m ghţt se urmare fireas. N-a fst vreu imuls Nu era a şi um
şi am sim um rpul meu e străbătu de u fir de · ru mi era ât
m-aş f arua faţa uui re Nu, aes lu ru
saim O uşteam sufiie de be a să ştiu imi se pate de ar Urma s tre dil şi u asta basta Eu
avea
aveas- reasa. rebuia să aleg lul, mmetul, u era iiu miv de
Masa de şediţe a devei zua aeea mbil pe are u grab Nu era driţ mrbid, mashist. Nii vb Nu
aveam s m prives idată u aeaşi h. Eram mrt de era vrba ii să u pur ş simplu apt suferiţei, râ
spam gdidumă ar putea să e surprid eva Era
de ies ar fi fst Lumea de dil m atrăgea, et,
abslu eugeat, dar mi plea la ebuie aveam setimetul straiu ă al era lul
rezistibil s
Cd, patru lui mai ârziu, udre ma prsi, viaţa mea meu, suletul meu dar al şi-ar puea găsi liştea.
s-a pri brus Fră să- us mtvele, fr a mar li Vaţa mea e ămâ u avea de e s mai dureze. Miam
s-mi da eva de buit, am ss tr- seară di ua fgdu să u edez, s fiu difere, dar vaţa mi-a ss
pşal u pliuleţ. I erir, u uvâ, uul sigur, u ale e Audrey, a s m fa s us durere
srisul ei uşr de reusut ,,Adi'' Am rămas sa de iară isuprtabil şi s m sileas asfel s-mi rives sfrşi
hlul de la iare, faţa utei ştale deshs Mia destiul fa,
hi hi
gheţa sâgele vee Caul mi vâjâia Imi veea s vmi
sta-i lul, mi-a şi la uehe memria mea are u
M-am fut ghem vehiul asesr de lem ae m-a scuia în tâ1plăto
întâ1 lătorr l-a stat, un
stat întun cotl
deva, întun
undeva on ascu
cotlon ns. Cise
ascuns. m
isem
a e u sâmbure âd am ajus la eajul meu şi m ira şa u eva imp urm r revis uia de udre, u
ame ul se la jur. M-am pbuşi e aaea
aarame
aar ario
ar iol delo feri de os osibile le olem
ibilele olemi ii,i, sris de un oa
sris rearee
oarear
şi am epu s lâg u sughiui u u imp, mam Dub rorovski
vski sau aşa ev eva orull îşi exp
a Auoru expu unea e oa des
eo desppre
riia bus a u euţ, u şi simlu u euţ dreeptl l a sinu
dr ideere şi ide
nuccid c onf
deeea co orm c
nfo crreia, da să te
tott e să
daccă to
rebuie s fs aealma sau aleva haba a1, da ea sin
inuuciz
izii, măc
ăcaar s-
s-o acii cum t
o fac buiie. Şi pul a dezvăl
teebu ălu locc
uit un lo
ţiii
u eui s e adevra Am şfa eleful şi am enru ceea ce el numea în mod poetcc ,,,,zzboul vie
r oice en ieţi
tae" Turnu fe
fe__expca e, e pe depn securzat, ma puţn
adementoare, desfă
ade fătă
tăttoare.. ş e
er
rll ace
cel
l reavăn, în înmmreresm
smt,
un ocşor de care era bne să af Trebua să urc până a Jues ă năpădea, dân ându
du-m-mii o ssta
tarre de bin inee nep
epăm
ămâânte ten
năă. Er
Erm
m
Verne, uxosu restaurant de la etau a doea, să merg la gollit de mai to
go tote
te gâ
gânndi ile
le şi nu mai sălă lăşşl
liam
iam în tru trup
pll
toaeta femeor, să împng uşţa pe care scre ,,Prvat', dn meu Nu mai er eraam ee.. Mă risrisiipe
peaam în ne nemmărărgin
ginie
ie,, n viţă
iţă,,
stânga chuvete Aceasta dădea nt-o încăpee mnuscu]ă în m oate
a te
N u m ai e xist
xi stam
am ca fin
finţă
ţă de
d e sine
in e stă
tătă
tăto
toar
are.e. Eram
care servea dept debaa pentru mătur Feeastra nu avea ...
E
vta
vta E...
zăbree ş se deschdea în dreptu grnzor metace Im u .
u.
adu
ad u ceam a min
mintt e de aces
acestte de
dettalii ca si
cum le
le--as fi citi
cititt în Asta ma scos pentru o cpă dn stare mea, aşa cum
dmneaţa aceea. Să mo zburând dn tunul Eel părea ceva pocnetul dn degete al unu hpnotzator pune capăt tanse
măeţ O revanşă asupa ne veţ medocre
pacentul său
pa .
În dreapta mea, la capăul gnz, stătea un ăat care ă
rebua să nantez scent cât să ung l locl cu prcn, pvea drept în och Să avut vreo şazec de an Pă rgnt.
unde spaţul de dedesut este pe deantegu despăt d Costum so Pvea sa, pusă în evdenţă de reexele ne
structua metalcă.
lumn dn turn, păea că ese dn nent Im vo aduce amnte
N lăsm nmc n me, nc peten, nc rde nco totă vaţa de acestă prvre de un albast ca oţelul cae îţ
plăcee, nmc c�re să mă că săm reget pta. E pregătt, ngheţa sângele în vene
s pshc, s zc Un sentment de re ncepea să a locl suprnder mele
U um a .. Îm lasem toate măsurle ca să nu u descopert. Ea sgr
Ac ea ,,ocl potrvt Am ncrement . Aerul pe carel nmen M se părea că jucam ntun lm
că nu mă urmărse nmen
espram se părea..
părea.. delcos, o lcoae dvnă. Eam sngu post n cae apae ca pn mracol un salvato la momentl
c mne nsum ş raţunea începea dea să mă păăsescă..
păăsescă.. Am potvt ca să mpedce o snucdere.
tas adânc aer în pept ş mm întors uşor spre dreapta, spre
Im atasem vata,
alt m-o fuaseră oatea mea m
hău pe care nu-l prveam, dar cărua smţeam prezenţa ş apaţnea. Doar me. Nc nu ntra n dscuţe să as pe cneva
rmusetea.
să mă oprească, să mă convngă cu agumente de anare cum
Mă aflam deja la nălţmea roţ ascensoruu pvat de la că vata
e totus
frumoasă sau că at eau s ma neferct deât
ules Verne Era oprtă, n faţa mea Ne despărţeau tre metr mne, sau ma ştu eu ce um însă, nmen nu mă putea
de neant. De acolo de unde eram, nu vedeam decât latur înţelege, a ma mult, nc eu nu ceream nmc oam să u
ntută ce reţnea cablu care trecea pn ea ş apo se perdea sngr ma mt decât orce pe lume Sngur.
în gol
g ol Golu Restauran
Restaurantutu dădea spe partea ce aaltă Lăsa
Lăsatm
tmă.
ă. Sunt unun om ber Fac ce vreau Pecaţ.
Nmen nu putea să mă vadă Dnspre saă, nu aungea a Ma pvt în tăcere ş· a aut pe dată sezaa coză că
mne ncun zgoot Nu desluşeam decât freamătu bâd a nu era ceva în reg eguulă a er. e
veaa un aer
lă.. Ave ela
laxa Da,, ch
xatt Da irr aş
chi a,
aşa,
tăcer nocturne Departe aceleaş umn şovătoare, eaxat!
\
\ lJ U
Şi- băgt lnşt tbucul în gură
vă cred eţ Dnevostră, desigr, ştţ să vă rezovţ tote
Hi, dă-i dumul, sri
prbeee
Vorbele sle m- înmărmurit La orice mă şteptm, dr Mi- răspns c o prezeţă de spirit icredibiă:
la un c st nu Cine er tipl? Vreun pervers? Voia să mă D Dr şi pe e tor.
D.. Dr
vdă căzând c poi să se bucre? L dracu! Numi ie pute Începem să ă simt fore ră. Ave acu depi
să mi se întâmple una c st! Nu se pote! Dr cu ce-oi fi conştiinţă fpui că î r e er decât vid. Cred că
greşit Ceui de Sus, fir-r să fe! Fierbe în suc popriu. Er îcepe sămi fie.
fie . frică. In cee di ă, fric şi- găsit d
negr de furie, o furie reţinută cre-mi încinge obrz şi js să se strecore înăutr e Mi s ezit
Situţ mi se păre incredibiă. N era cu putinţă, nu era cu pee U cru er sigur rebi să ă it î os
utinţă, nu..
nu.. A cotint
C e ştepţ? zise exe de iiştit Sari Adevă
Adevă e că dcă vei sări, probeele te vor dispăre
Erm copet întors pe dos de siaţe Gâdrie îi er odtă c tie Vet fi cit Nai că sia
tie e ciar tt de
împrăştiate şi reşe să e d
corect precum pre
pre
A resit să rtcez câtev cvite Ce vreţ
vreţ să spueţ
spueţ? ?
Cine stet
stet
Ce vrei
vrei de ie? O dtă în ps, ce ce va ave de suferit ve tot tu Ceiaţ
A rs liiştt din bc şi păst o vree f gră, n vor siţ nic din probeele tle. O astfe de soţe,
îainte să-i de dm în rotocoe sore care s desat e grozv de
de eciibrtă
dml or spre mne. Prvire s sfredeitore ă priz N dore să sari dinr-n Socl este atât de violet,
Tipu ve o crisă cre pte să oie pâă şi Eife încât îcetezi pr şi simp să ăieşti şi n ai i mp să siţi
Est
furios Dr în dânc setli sferi, zise e c cev Nicio drere M interest
voce inişttă, cu n şor ccet pe cre nu- recunoşte A râs încet
Nu tebie să fi n geni c săţi di se de st Ce vă f fce
ce să râdet?
Eş îngrozitor de efericit şi te-ai săturt să mi tăieşt. Ce e drept e drept..drept.. dacă peci de ipotez că ai eşti
Vorbee sae m-u răscolit si mu făct să mă întorc a încă în vită
când te zdrobest de so Niei
so.... Aici te însei
însei
durerea e. Am sfârşit prin -l prob c o înclinre cpi -jnge vi os
Linişte mi s- păut păsătore. U um gros de trbuc şi făcut oc spre ne. Mă siţe
Să zicem că..
că.. m vt probeme mri totă viţ din ce în ce mi ră. Ma cprins un soi de eţeă Ar
Fmu bucului plute încet, forte încet tebit să pot să mă şez pe ndev.
Nu există probleme mri Există d9r persoane mărunte · Adevevăăul, contnuă băr
tnuă bt
ărb de p
u de
tu rcăă aarr i v
paarc tot ti
tt to mp
tim
Am ost cprns de un v de ure A simţt cu mi se zbate din
di n u me e că mor cu to
um î ti
tii
totii tippl cădădereriii, din caza ei
sâgele tâmpe şi începe să cocotească. M-m înghiţit sliv rizze crdi
cri dice pro tăă de groa
voct
rov ză, gro
oază ozz îfio fioră tore
răto
E şor să proitţ de situai me c să mă umiliţ. Cine pră
răb buşir
iriii şi a imagini de n orttat a sol
neesupor lii care se aprope
care
- VinVino
o pe ai
aici! Ţine
Ţine och
ochii deschişi!
deschişi! Puneţi
Puneţi pic
piciioarele unu
n fata celuilalt!
M-am confoat, supunându-mă vointei sale, frtâdu-mă
să nu ascut decât ordinele pe care mi le dădea, uitând de
gândurie şi emoţiile mele oricum copleşitoare. Am făcut un
pas, ao un al doiea, ca un robot, executând
xecutând mecanic toate
ndicaţle sale. Am izbutit să ies de sub cascadă, apoi să
naintez, ca n transă, nă a e. Atunci am ridicat un picior ca
să ncaec grinda orzontaă care mă despărea de e, dar A doua zi, mam trezit la căldurică n pa meu cu
ărbat a apucat c utere mna tremurndă i leoarcă de aă asternuuri
uscate. O rază de soare răzătea rntre ooee
e care i-o ntindeam ş mia frnat eanul, mpingndumă ersieneor
ersiene or Mam întors eo arte ca să ajung a noeră, fără
napoi. Am fost att de surrins, nct am scos un ăt Era ct să ărăsesc cucuu căduros Am înns mna am aucat
e ce să cad în go, dezechiirat de for sa Dar rau ui de cartea de izită e care o lăsasem acoo, a cucare -o dăduse
ote
m-a imoiizat ărbăteste idiidu înainte de ecare ,,Vino mine, a ora " fuseseră
Ei, tenoiet? utimele ui cunte
Aa i şiroia e oraz, urmnd ridurie feei sae Ochii săi
abastri
erau fascinat.
Yes Dureuil
Da. Bueardu Henriatn nr 2
56 Paris
Teefon: 0 4 55 0 0
W • •• •
Habar n-av
Habar n-aveeam la ce sa ma a attept ş1 ingr1 orarea i ca
ingr1o cam m
dădea ghes
ghes
Am lua uatt te
telefo null şi am sun
lefonu sunatat-o p e Vane
-o pe ssa s-o ro
anessa rogg sa -
sa-
anueze toate ntâlnrie din zua aceea. Eram suferd i nu
ta
tamm câdd voi put ea să-m
utea reau mun
ă-mii re uncca. Duă ceam sc
att ŞI
scaaa
de paco stea
cost ea asta
sta,, am zb zbu ugh it-o
ghit- l a du
o la ndee am sta
duşş, und
statt aa s-a
ter1n
ter1 nat toată aa caldă din boier
teaam c u ch
Stăte
Stă irie·e· în Montm
chiri ntmaartr e, într
rtre, -un
ntr-u n apa
part amen
rtam entt cu
două c a me re De s i mic ic,, c hira era mare, dar mă bucuram de
o rivei
işşte făfărr ă s e amăn asupra oraşului. Când nu eram n
aele mee e,, u te am s ă şed ore în şr ee pervazu fefere rei,i, cu
stre
rest
Am să în meou,
meou,
vedee
vedee zeno u fţ ăvăştă,
bagetă caldă unsă u unt, n imp ce, n apoperea
bagetă apoperea baru,
baru ,
mer
erggân
ândd s
sre
re sser
ervvu ş um s-
s-r f înd
îndrre
e
s
s re
tor
tor,, locutoii d n caer discutau cu nsufleţire Ea o amoseră
m i că m-a făcu
făcutt să mă las din
din nou prd
rdăă supă
upărări
răriii di
dinn ser
er uncă n aceste ca fenele pazene, o ambianţă şi mresme pe
de dnne care nu le găseai n Statele Unte
Am oo â în sţ d l op ş m eşt în-un e
ooâ După o jumătate de oră, am luato din loc Bulevardu
m u şf e A fost de îndă ft de ons Heni-Matn era desul de lung ş l-am săbăut u u gândul la
dntre uoe d oee suene întuneose ş er Yves Dubreu il Ce anume 1o i dete
deteinat
inat sămi propună
propună acest
osăt, mos de vedeţă d es re umnos ovee ,,târg'' ciudat? Oare ntenţile sale erau ntadevăr bune, aşa
eu desgu numă m de maşini e se zăeu e stdă şi cum zicea Atudinea sa usese cel puţn ambiguă şim venea
venăe u Bois de Bouogne. Buevardul Henri-Martin era greu să am ncredee n el Aum când mă apropam
apropa m de lounţa
un foa rte fmos bulevad cott, u patu rânduri de copaci în
foarte lui, simţeam cum creşte n mne o anumită ngijorae
centu ş pe magini şi u clădii sompuoa se de pe vremea celui
clădi i sompuoase
deaJ Doilea Imperiu Fancez2 , făcute din blour de pată Atent la numerele
numer ele nscise pe imobile, ecea
eceam
m pe lângă ele
sulptate, n intândui aţa căora stau de pază glaje foate şi constatam cât de fumoas
fumoasee erau Am ajuns la numărul 2
nalte,
nalte, vopsite n negru
negru u auiu
au iu Feme elegante ş domi grăbiţi Casa lui treb
trebui
ui a să e umătoaea,
umătoaea, dar şiu l lo se ntreupea
estece că era cu
Unele doae sufeiseră atât de multe operaţi estece aci Clădirea era mascată de frunzişu des a copacuui din
nepuinţă săţi dai seaa ce vâstă aveau Faţa uneia dine ele spatee gilajulu i Am ajuns n porţii La numărul 23 nu se
n faţa porţii
m-a dus cu gândul la Fantmas şi mă nteba ce avea de găsea un simplu imobil, ci un minunat palat construt din
câştigat o femeie care se stăduia să scape ded e aprenta
aprenta vremi,
blocuri de piatră Era mens Mi-am scos cartea de vizită să
dacă n felul acesta ajungea să semene cu un exr
exraterestru
aterestru impresionant Să fi
vefic Chiar aici louia Era de-a drepl impresionant
Ajunsesem m repede, aşa că m inrat ntr-o ca cafen
fenea
ea să iau ost ntr
ntradevăr
adevăr casa lui ?
ul dejun Mros de cornuri şi de cafea fierbnte Mam aşezat Am sunat Camera vdeo de la intrare, aflată n spatele
ângă gem ş m şett Cene nu ăe din cale afară gmuleţului videoonului s-a acivat şi o voce femnină m-a
de eocut să-ş fă tre. Im făt un semn, da mi sa poftit să intru, n m e o uşă de lângă poartă s-a deschs
părut că �e preface că nu mă vede ee dn umă -m strgt, acivată electronic. A a făut câţva paş n grădină, că un
ş s- ot omănnd Am omndt o eşă de ciocolată doberan eno negru ca tăcunele a ţâşnit spre mine ărând,
ş nşe ttne şi m ştett cu ăde, ăsfond negjent L cu o privire amennţătoare şi cu coi pini de bale. Mă
Fgo e ăe
ăe e măsu ee de mmuă - ds o pregătea să sar ntr-o parte, când nţu de care era prns sa
cocolată undă; a nfet deosee ttne făte din nns rs. A fost o n ll on
o n ridicat pe labee· din
ste, snge stfe produsă a făcut să-i sară balee
2 Regim boapatst mpera, ître 1852 ş 1870 al u Napoeon a -ea peroadă
taan e nof me S-a ntors ndată tăcut, ca şi um spaima
spaima
care pefetul Parsulu Haussma, a urmat u program de reformare arhteturală a e e mo ovose - ssfăt pe depin
să asua u uare-amne
ua re-amne N înâet prea des oazia în
N înâet Te-a r d eranja să stea şi Catherine cu noi în dupăamia iazza
viaţă să ii asua u adevăra. ă smţi um elăll se asta ? Ochi ş u rec
re c hle
hl e m e le, une
un e or ş cre
reie
ieu
ull eu sun
untt ea, a
stăduiee
stăduie e s ă e înţeeagă săţ desopere meandree minţi adă ga râând. N am seree aţă de Cahene.
stăundure sufetui rnsparenţa de sne era eiberaoare
sufetui rnsparenţa n mod ndre de a mă noa ă orcm ol î va relaa
i ît-un anume e hiar exană
ma arz .
Mi-am pereu zia a ase ase du pă um obinuisem
obinuisem să
să N a n îporvă a mn
numes Dubreui a vorb pţn ma asua oare mulă Mia props să a âiva pai pn par a să deorţes
aenţie un oare rare persoanele în sare să oazeze poarele înan
înane
e de a onnua Cred ă a proia a să spnă
aenţa
aen ţa n tmp aâ de îndelnga La vre vreoo oră două de âd pe sr e povessem de dneaţă
înepusem să povesm nea înrerup o doamnă de vreo Neam înâln usre în rou. am si desl de
pattrze de an M-a prezena
pa prezena-o
-o mulumndu-se să spună sngheri în primele mne dar Caherne era una din aele
Caherine are se bură de oaă înrederea
înrederea mea." Destl de persoane a ăror adne asolu neuă e ae să repede
usăţivăă Păr l spălăi
usăţiv spă lăi aranja nepriepere.
nepriepere. Hainele rse ă sun de aă.
lpsie de rainamen„ dovedeau mai ml a sgr dspreţ Era aproape ora 9 ând am epa suel viei ele
pen l rrle emeei.
emeei. Pea să fie ia doae lahard Caherinee sa reas dsreie.
umae Caherin
daă so
soeam
eam din alul vehemenţa I-a eru părerea l Am să mă gândes la oae aesea mi-a spus Durel
Dreuil despre un ex sur srs pe o oaie de hâre. C îngând ra i-o să e onae înrun el sau altl a să-
nepunţă
nepun af l despre e era vora Era prea dsaă a să f
ţă să afl adu la noinţă prma a sarnă. Lasă-m adresa un ăr
os soia
l Era oare vreo olaoraoare? Asisena?
Asisena? de eleon
Conversaţa noasră mai bine zis vas-mon
vas-monologul
ologul meu a Prma mea sarnă?
onnua
on nua până
pân ă la prânz. Am oborâ să lu ăm masa în în grădnă Da prma a msiune daă-i plae mai mu. Ce vei avea
s umrar N-a fi zis ă ne aam în enl Parsuli Ni sa de ău în aeparea alor nsn
alătra Caherine dar n-a os prea vorbăreaţă. Am remara Nu sun sgr -am înţ înţele eless. ..
apt ă Dbreuil era h să ormleze înrebăr să dea A i răi l urur are
are înr-un el sa înpăr în ne
răspnsr
răspns r a i um ar f vru să reperez
reperezee ăerea pe are o deermi nând ell în are vez lmea în are e oporţi
păstase în tmp înt evederii noasre Masa a os serviă de
întevederii rela ile u eilalţi emoţle
emoţle...... Rezulal e ă luurle nu merg
un servor atul deâ e e are mă prmse Firea exuberană a pe ale
aleaa ea ună a s ă spu
spun nem u rullor pe n
uru ne
eeazaa
e I eeaz
lui
u i Dreui dei pină de distnţe onrasa u stll reţ reţnu
nu pro
rolem e ş e a neer Viaţa a va f med
erii. Viaţ edor vreee
orăă âă vr
i maniera a personauui Franhe Franheţeaţea sa era menă s ă mă ve o
onnin u a s ă r i în fe
ăiees
răi si l l a e
fel sa
es ă re
a Asa ăce
reuuie ăc
linieasă spre deosebire de privirea pasionaă dar
cateva m o d i f c ă ri .
Vocea î deveea nsstentă. Mă stăpugea cu prvrea î M-a trezt brusc, g, pn de suoare Obectele
tmp ce se apropa îcet de mne alare n jur -au reantt c ă aa într-o lue pe
Nu vă apropai! Vreau să pec care o cunoştea, o lue pe care o putea stpn
Nu poţ E prea trzu M-a lin
M-a
câd mi-
istit câ
linistit
mi-a at seama
am at decât un vis
fost decâ
seama că n-a fos
Lsa
Lsat
t-!
-! ns gnul c realtatea ar putea adoa cee pe care o
M-am repezt spre uşa cea are a salouu Era încuat. agnase în see ele î ea or. a ua urme, u
•
Am suct caţa î el cp. şta nc despre Dubreul ş aderatee lu nten nten M
rumul! , am urat btd cu puni Descdei
Dai- rumul!, aruncase cu capul nante într-un joc, ăr s- s - uosc reule
reule
usa!
sau scopu De un lucru era îns sgur nu putea eş n
Dubreul înanta îcet spre me. M-a îtors cu spatee la acestt joc Era reula u cea a mportată ş se pare c a ost
aces
usă cu bratele îcrucsate.
,
destu de sntt îct s-o acce acceptpt..
Nu mă puteţ oblga! Nam să ucd codată pe men easu arta ora 6. M-a rdcat d pat ş -am pregtt s
Au-ti amte: te-a îot
erg a brou. Vaa îş ura ursu obşnut ar eu tebua
Ş dacă mă dezleg
dezleg de îvoală?
îvoală? neaprat să ă îtorc la muncă, car dac uma a eea e a
Răspusul meu l-a cut pe ubreul să zbucească îtrun ntra nou n vesparu acela smea că î perd tot curajul
hohot de âs. U U rs.... drăcesc ce m-a îngeţat sgele în ene Vanessa a srt
s rt pe mne de um a trat, uărndu- ca
Ce e? e ce râdeti? '
un copo de-a luul uloaruu pnă în brou.
acă te dezleg.
dezleg. Nu er am sg
eram gu sau n
ur dacă vv u aast
nu darr -a
ăz,, da
stăz z
-a zss să
nu-ţi cotr traamadez îtâ nuaafl
până nu
ree pâ
r u· ce e cu te
flu e.. E bee
S-a îtors spre Catherne râjnd Catere m-a prvt ş
să şt ii că Faust
ştii erii a fost prea îî
ster cân tatt cai lip
ânta sitt ie
ipsi ri. Ţi-a
ieri. -am m
aţa s-a schmoost înu zâmbet carem făcu greaţă.
uaat îsă apărarea. I-am spus că a telefon aveai gasul cuiv
u ivaa
dezleg. cotuă el de-aba auzt cu o oce
acă te dezleg.
machavelcă în tmp ce lumle dabolce ale făcărlor î
proaspăt în înttors din morţi ş i cc păreai într-adevr bolnav. Nu
vreau m aud, dar da nu eram eu, nu tear ret
n ve
od at de pe o pe alta Toate prrle era atte a
odat
tree na albatr e ata url alor
tr alor a ept, eare
eare
Muţume Vae a, e o drguţ
Vaea,
a lat prn în o Era eaa de ap - ptea
Vanee peau a nebune tuaţe are î ddea rr aennea ontn. Jol aeta -a aorat
preu demontree ete de neînout, har da e reped ntro obee petr to aager otr E drept
nenta apoad Cred nu o alu nodat da Fa te terr opan a treba ac - a pble retral
în preent opana
a dat mar eama lp em . De apt, anea mţea atât retatele, ar ele edore ar t pe dat ad
de mut nevoa e remarat înât era în tare împute aloarea a
an
nlor
lor Ce d ondere tea reglartate
do epur dntr-un o, obnând eltrle patronu onate de pre, dar era gre ane eta-a
notru pentru --aa atenonat trag hulu . . eream de
eream
na et be Intr-o opae ext î eare
ea a d e m
m ou are erte e ade la nota publ c
o
Lu Fauter, reponabl erl Rerutr toate atea treba pree, , ene prenea
ontabltate nane, era în bordnea dret a l rgore apra pree', dp pea preedntele notru
Larher, dretorul departamen Rertr al opane.
departamen Rertr Alentarea pree reltate poe a deet repede n
Dnker Conl
Conltng
tng era p
ptrân
trândd pro
propor e n lder
pore ea, a apo o robre
european î rere ane e dera do att
mportante Rertare Forare Compana uee otat a Copana a deoltat dea gl alor pr proeo-
r dou n înante a e den angaja l aeta.
aeta. ai, ero
ai, a litatea eriiil
itate, a
eroitate,
eriiiloror oferit ienţior Ina
oferite ienţior te,
Inate,
Era mândra preedntelu notr are e redea un e al are ait
feare
fe fptit pe
retarre fptit
aitaate de reta nr n iet ebia
pen
CAC 40, de opaa n nura deât âteva te de a bord
bordat at u o grij deo ebit.
grij deoebit Toll era bine p la pu
. To putt
aaraţ aeta rpând în tre r De ate, pra pent
pe nt
a g gii o po potri
trii poi
lo ull po
itt l a lou it, a
iit, ad
did aull a
idau re
are
hotrâre pe are a uat-o dup otarea a ur, a ot m a i că d i spuspuneneaa d e comc ompe peten elee şi cait
tenel aităţ e cer
ăţe te,, ci care
certe
ahţonarea une an omptoae de eru, u oer. aea
a ea i un a ararate r, o ire a
ter, arere -i per it o b
rit bn integgrar
n inte e,
rare,
an proapt âtgaţ trebuau heţ pe ea A doua la d e b un
rela
re un în
îne gerre u no
lege
ele nol � re poon
rep în ·ee d
ab ş, în
nab
d
hotrâre a ot - angaee o gard
gard de orp, a um otarea rm, reuta
n nea redntat
oet
oet a B ur dn ar ar ut dn p atron o ţnt de o În odat u ntrarea a Br, lururle au hbat
pentru bora loal arda de orp îl urma pete tot, în toate aetea a tre
treut
ut pe p an
anll do ut a porta
portatete
otumu u înh u ohelar negr de oare, arunând a devent rele de aaer are urau e adue la
prvr ure în ur a um ar vrut reperee unett unotnţa pree a âr tretrul , prn r are,
nmru de rerutr erute de tre en. Dtr-odat, _
aun pe aoperur Dar adevrata hmbare pe are a
aduo otarea la u r a oott de ordn utura ambanţa a modu obnt
de dede urare
a att a ot regâdt
n aara m un or de rer
reruta re, oultan aeau a
utare,
Am sm u mos dsce de pele Dueu şedea şi e pe de ecuoaşee di paea celo cae îşi cduc iaţa duă ale
acea d spae, da lăea maş e îgădua să păsră pcipii decâ tie. a a îâi treue să acceţ cea ce e face
o oaecae dsaă îe o Îae ca idivdul să îcdă să i uic, alfel o să-ceei să ai exişti, er că aJţii să-ţ
poea, am avu ocaza să supd piviea gaă a uzupe oul.
Vaesse, cae ocma eşea di căde. ,A să e ai îăţ să cg, ca să ş să ţi ceea ce
Dueu -a scos cu cuvâ ecedesu a ua-o di e Ş pe uă o să e fac să îdăeşti, să expeiee
l oc, u mu mai âzu luci o, să-ţ pui deie î pactcă, să-ţ îpleşi isele e
Lucez pâă âzu, spuse î cee d uă scu, o să e fac să auci î ae acese cosâgei cae e
se-âmpă să sau ş a mu, uei pâă a oa 21, chiuie ai, de cae ic ăca să-i dai seaa s cae e ieaă
am ăspus, mulmi
mulmi că po să umpu momeele de ăcee ăcee cople A să s ă e elee de ele ca să poţi să-ţi tăeşt vaţa şi,
cae au pus d ou săpâie pe spaţu de ai pesus de oae, s ăeş di pl.
M-am gâdi ul la caul ău, zse el după u tip e Şi Şio
o să ă ogaţi să fac aue uci
uc i ca să p îăţa
fap, tu ai ma ule poleme, ua se leagă î mod aua oae chestle asea?
de aa I cerul o e eaa a de oae u su dacă est
C ezii ua co să-i eagă ai e dac-o să-t coiu
Cez
coşie de asa Nu uai că u îdăzeş să e ipui sau iaţa asa mesciă de pă acu ă -ai ău ude e-a
să-ţi expi doiţele, da u euşeş ici să e opu voţei dus?..
dus?
ceola şi să expii, sce, u eu Pe scu, u-ţ ăieşi Multuesc
că i-a ai
ai.. Ea să u
cu adeăa
adeă a viaţa, a cţo
cţoezi
ezi pea ul î ucţe de ceiaţ, d Aă de a e Ala, că aţa e lugă ş plictcoasă cd
eaă faţă de eacle lo Pele sacii pe cae ţ le vo da o -o ăeşti aşa u îţ doeş, cha şi peu ce ce u ajug la
să e îveţe să-ţi îfâg fca de a fi î dezacd cu ceal ş ace aâ de exee ca te te
să îdăzeş să- coaici
ca să poţi săţ expm doiţee E de pisos să îcecaţi să ă a cigeţ, de vee
s să oii
ceea ce vei
ce, oicu, aeţ agajaetl e euu
,Va reui apoi să accep că u ve puea f îodeaua ceea ecedesu
ece Haussa ş isese
desu ajusese e ulevadu Haussa
ce aşeapă umea să că u ve puea de acod î fecae z ieză pe poţuea ezevaă auouelo, depăşd ae
u ceie, vaoie e şi să îdăzeş să- ipui peso aşile pise î afc
aaea,
aae a, cia dacă ueo asa deaeză Pe sc, să u ai Inte onâân d în fiec
ractt on
Interac are mo
fiecare moen realtate
entt u real a, o să-ţ da
tatea,
a1a că va
sea1
se a u
aa u-- ch aâ de îf
a aâ
cha cosă
îfco oae
săoa e si că, ma âz iu,
âziu,
pese de magea pe cae o asm ceoal ş să îvei să uţ
o să- po
ă- o pe
em ee să fac
m eeaa ce as
acii cee săăz nu-ţ îngădu i. Ve au
eau
ma faci aâea gi pe ceea ce ced ai despe e
tttod at
t atăă s ă te fafacc s ă evo î n f el
e în
lue
volu elu aree te rela
u l în car ţ
elaţ nezi cu
,,d o să asu
asu pe dep dfeeţee, e ve puea îţelege
evememe e e v âduu-e e
scllâd
i A sc
vee
i i,, a fos sup
ei ss de ai
p
ş pe ae cea ş, a o adcă, o să e adapezi Ve puea asel
u e o peziţ uc uile pe cae le tăi
oii d e m d u î ca e p eş
ăieş
să îve să comuici ma ie, să ma uşo î coac iăă
d c ci
ro de vă
,A m s ă- ţ d a u u n ex exeemplu on onret: înhihip
puieieţ
ţii o dis
iscu
cuti
tie
- E dor u e de sue să dees u soi de ostă e
pe strtraa d ă, înt
ntee d o i nenecucunonos suu ţi. Unul î face în mod gr greeşt un
re au u ără săş dea se ves urure urure e ae o celu
ce lu i l al t. D a că a c est
es t a d in uă
u ă d isp
is
rep r ş pun
unee de mai multe
e trăes e ev us daară ş e suortă a pe o tolbă
to lbă , va p u tea
te a d e p ilild
d ă să aru
săg
să ge ţi î n arunc ncee î n joc fefelu
lurrte
ttte argu memen nte în înce
încerrcare
careaa de a-i arăt arătaa cel
celuilal
uilaltt că se
se înşe
înşeală,
ală, sau
esrerea asta u se are are ă se porveşte să transfo r me crti crticc a în zeflem
zeflemeea, olosin
olosindu-se
du-se de simţul
ăr
ăr ă doă t nu es onsiet
de ur aesta dar te umouui sau s- pun ntebi inomode a s- obie sşi
asez d e ute o ou de vă âd ooseşt exesii e puntu de vedee Pe de at pate poate să se pun
justife
justif
preu
preu Luruie nu se-tâmă aşa u aş f
Na oo Luruie n ou ui şi s nee s nţeea e anume a deşat ae
vt Aş i peeat s Când des vaţa de z u z de epoş a s fe n stae pe u s-i desid oi pstând
dată e un even mentt nu se petee dup um ve a tendnţa
evenmen totodat o eaţe bun
bun sau s otasă s inoe ş să-şi vad
să zi Asta e sau at Mie touna da n-o spu u de ae sae Ca s n-o ma unim da e n stae stae s fa toate
nţeepunea eu euii ae aept senin o stuaţe u p ee d e
u pee astea atuni de âte o aude veun epoş eieu su
ău E o aeptae esenat şi ţi s pezez
pezez âteodat ă n-a dispune de numeo
numeoase ase posibi
posib ităţi
tăţi de spuns
spuns ia pobabiitatea
pobabiitatea
fost aeeea ta Ş-apo uneo obşnuieşi să te mai ş pân s eţin unu potivit situaţe este mae: pe e aei susită
Tate uue astea demonstează ă te ompai nt-un o a max imum inteesu ae adue ee mai mute bene bene
de vitm
vitm um niuie-ţi e voba de ineva ae nu şte s fa
oate-m nsuses ou ăsta săi dau seaa da n nim dn toate astea; n aest az e pobabi a sinua vaiantă
oe az
az nu ă opa n e a ae va avea aes eieu su va f aeea de a insuta pe
a da Şi p oţa mpejuă o a şi eva de ştat
Şi p eat sau să pee apu Oum nsă va fi ea a bună
de ai ată u unţoneaz eieu nostu n eae ipă aege a sa
ne ae s opt penu eea e e sooteşte sooteşte e aa a b ună dă sunteţ pe ae s-m spuneţ
spun eţ sunt puţin
alge eru no Cu ate uvi nte d n ore stuaţe pe ae o
nte dn am mitat nu asa?
răeşt ree tu va aee eva dn eea e şt să a e se S zie
ziemm n stuatie
oate ae n ae uruie nu se
pae e a otrvt eva e-ţ va adue ee ma mute pete nto
ntomai a i doit atuni da nu pea a de aes
mai m -a
-
bee sa utonă
u tot
robea e ă nu toţi a tendnţa să ai de ieae dat niţeuş pe vma
dsue
dsu e d e eeş
eeş aă d e oţu au dezvotat Ş p es
esuu p u n ân
ând e, l a ce be
crrlle,
staa l u c
-aşş a a st
d c-a bennefi
fici -aşş
ciii m-a
atud ş oortaente oarte derte ş p pute
pu teaa aş
uare aşte
tepta
pta o da tă ce u rme
mezz aceacestst du
u??
atn ând se oves de o sae dată reeu or dsue de e sos er evdenţă ţ p ae s pozez e e
pae
evat de re osbe A au tedţ de a vea am muneşte penr ai ş ra
ra ndedea ă ve apreat n smb
apreatn
eaş e de r ş n azu ăst oue sun t mtate pentu „sare" tae Şiapoi ţ pae s ompămt şi s
U o u ocoaă
_ Pă i, dom n u' nu prea ştie ccee vre reaa, zzis
isee cu voce ceaa ei asct
tt
t
U co u ooaă peu doama un bi s tu riu
ri u , î n tinz
ti nzâ
â n d u -mi
-m i cea
ce a lalt
la lt
jum
ju m ă t ate
ate
ca a b a ghet
etei
ei pe
S cuz
cuzaaţm
ţmă,
ă, v ă rog, aveţ
veţii u na m a puţ
puţ n co
coapt
apt ?, m-a
-amm m ei în v âr
rtt .
care o t ă ia s e doa
oam
sfora
să c. Mi-era cad Tr�nspiraem o ub osm.
U euro doue peu doma. _ Şaie de enţi penru doamna şi a fe penr donu
of se vâăoarea, âdum o a aghe oam a?
Domşoară, e râdu dumeavoasră _ M mai gânde
gânde,
, ie ânra, uiându-se un enmen
enmen
O pâe fea, vă rog. de di ioţe a priuri
priuri..
ă, scua-m. Cred c-o ă iau pân a o pâi
pâiee u Probabi
Prob abi înera ânrea din priir numr de aoi.
râe.
Mai aeţi vreo probem, domnu'?, m înreb
Aparau de feia îmi aoperea oea. Tpa nu m-a au. ânao
areea us
oar
oaa s a .
p1cc o
usp1
O pâine feia penru mnişoara ie ce-i . . ciar îmi pare ru .. şiu . profi de ama
n euro ope opeii biiaea dumneaoar.
dumneaoar . dar..dar.. o pâine u râţe. Cred aa
o
oamnamna? a? reau, o pâine u râţe. a O pâine u râţe
O cp, scuaţim, am a m mai cerca eu Cred -am s au S-a uia ung a mine u o exaperare eiden. u
o pâine cu ărâţe. îndrneam s m ui în pae, dar aeam impreia o
Şi o pâine u râţe a baghea u' domu'! ienţi aaţ a coad în u1a mea ·nu ma aeau mu pân
Aa face rei euro ş işpe cen, ie caiera, m ia de guer şi s m âre afar.
bagoovdumă
bagoovdu mă cu o poaie de ai . Vâoarea o, apoi e înoare
înoare ia pâinea c râţe
Ti ere,, e râdu dumiae
Tiere
a .
Sop. prţa red a.
u, n o bageei, nu n pu. a
a?, ?, fu ea u o oe hmba, fr îndoa în pragu
ouă pâi, se un âr unei rie de eri
Bine, păi auc doi euro inci domu' ş do euro şi ee Vr
Vrea imicc... red nu reau imi. Muţume
eauu . imi Muţume .
domu' âr. pare r ă u . M u l tu
tum
m escsc.... .
oa
oaa?, a?, e
e âăoara
âăoara M-am îors pe câe şi am uao pe âng oada de cienţ cienţ,,
M se
se făuse ru u mai aveam curaju să coiui Am u capu pea, fră să m ui a ei. Am ieş n g, a un hoţ
arua o prvre dreţa ui ureui. Şoferu săea âg Şoffeu l m ă aş
Şo epaa, cu po
aşep porre desshi
erra de r,
iniir
hi, ca pe un in
maşi u raţee nrucşae u mă scăpa di o iarr eu m s
ia sm am a fe d e r u ia
m e
eam ia
e! a
ca un be
ee! re o
are a
oa
O uma' de ageă e prăiă, spuse o doamă în ese prs mp ce nera să ure o bomoan de pe ra
vârs M-am gră să i Merede, ud de ranpiraţ e.
cua-mă, am s cre vânoare, ma răgân di. - Eş
şii a fe
fe d e m
mb e care a s
bujora c a u enge a o or a
sa
Asta mă îngrjorează De asta cred că no să ab ă
ncodată curajul să facă tot ceo să cer
D
Dm
morv
orvă
ă Teama lu are să ne fe de folos
- Cum adcă?
- Dacă no să ma vrea să con contnue,
tnue, o să găsm sola săl
4
facem să cont nue de teamă
contnue eamă..
Tăcere
Et
Et grozav,
grozav, gor
i
D a
a O săptămână ma târz, cnoşteam toate brtărle n
arondsmenl 8 In cele dn ră, cea ma bnă pân pâne,
e, mam
mam
at e seama, se găsea la o paş de mne, la brtăra
brtăra e ne
o cmpăram de obce Doar acă n cmva era vorba e
pterea obşnnţe
mpăram am tre baghete pe z ş ce m prisosea m
sa c aroape
aroa pe orce Trebue să
să recnosc ceea ce la cept
m solctase n efort aproape spraomenesc evense, pă
Vezzi că fa
Ve facc i pr
proo gre
rese treccut
se?? Data tre icii n-a
utăă nic drăăzn
-aii îndr it s
znit
P ă i chia asta şi sunt, pione; prionier a pop ru b , să zic
icee c-o ssăă schmbă cap
Ei in
inee apt
tl
lul
ul ăst
staa, c 0 a
att
eu angaaent
p ă a r1e
Aşa este, conă e cu un aer satsfăcut ie??
tăă p ă l ă rie
- Cu o at
A auns n Paţa Concode Liniştea nvăutoare d _ Da, o să trecem de la brutăria doamei Cutărscu a un
cabina iuinei contasta cu agtaţia autoobiştor d ig u .
utier d e pr e s t ig
bjju
piaţă cae cicuau cât se poate de haotc şi căcau pedaa de Gumţ?, am s, bănund că, din ăcate, aşa aea să ie.
acceeaţie char dacă aveau doa câţva eti în faţă, De fat, nu mare dferenă între e.
ncecaea de a depăşi o aşnă sau două Feţee or cisate bne că nu! na s
Ba bne Caafa!
ăsau să se nevadă eţ de câteva facuni de secundă
- I am be le ca
bele cazu
zur
r,, ai dea fa
face
ce cu c
cne
neva
va ga
gata
ta să-ţ
ă-ţ vâ
vând
ndăă
uşoaă satsfacţe, iua une vctori, da, ntro cptă, era ceva. E aceeaş staţe. Nu văd unde- robema
din nou înconuraţ dn toate părţe No ari teceau e cer Ştţ foarte bne, ce naiba! Nu faceţ e nericeutu!
aburiu, ăsând dedesubt lAssbl Nol A uat-o se r
rnnc aa dferenţă e doar în cau nstr.
caa
deapta, spe ChapsEyse
ChapsEysess ş buevadu sa deschis în faa Bn
Bne, coruu I în vaa
e, dar eu n-am us cor va a mea în maganu
noasă,
noas ă, subiă spăuă n iocu oraşuui, unată de u unu bijuter cunoscut! Nu sunt obşnuit ocur c ocure
e ast
astea
ea.
nori, a oriontu dinspe Arcu de iu Mercedesu
ce ăă nori, Trebue să-nce ş tu într-o Toate au un înceut
uă viteă ocu o să mă întoarcă e dos char înante să casc ura
nde merge? arure
t măsuit arure
Me
Mege să testă progesee pe care e-ai făcut de data
ge Ce anume te dereaă?,
der eaă?, m ă întebă e, âbnd amuat.
amuat.
trecu tă ân ă ai, ca s ă f sgu i că pute ege a Nu ştu oamen ăa nu obişnues
obişnuescc să rmească amenamen
depatee
depat ca mn
mnee . Nu rea o să ştu cum să ă ort
Fou ae
Fou aeaa a di spăcut Mi-a a dus ante
a nte de nşte test
testee Nu es estă
tă un cod anume un magan ca oricare at,
anevoioase p cae ra a cae uca e apica tuturr doar că are reţr mai ierate. sta însă o să-i dea dre
candidator
să fi ma retenţos!
N u va spus asta niciodată, da peer genu de teste Mercedesu a tras ângă trotuar ram a caăt de sus a
teoetce pe coi de hâte, cu căsuţe de biat buevarduui Champs yses adi a ot farrie de avare.
î
Viaţa nui o teoe Nu cred decât vrtutea eperien ţe rive a tntă înainte bănund că în dreata ea, a
tăte pe teen
teen E singu adevă at n stae să schbe
s ingu ucu cu adevăat aru ncăt ră de băţ, se găsea eşafodu care-m fusese srtt .
srtt.
Restu e doa vobă go ă sau asu
un o Restu rbae nteectuaă•
asurbae refer am să ă as hipnotat de maşnie care se roteau rin
văut pee co iaţa Etoie
Etoie,, ca niste de fuic înnebunte care-s scbă
Cpacii deau a deapta ea, apoi sirui
n aţa cneatogaeor direcţa a ecae obstaco, fără să se atngă vreodată
d uat ia-n cau dreata
l1u
e e en ţă ţă,, nu v o am
a m e c â t ă ne ds sttră
ră. Pu
Puneneaa la
labba pe
repreznă
Ce mnevră "
i cce t e le sau
sa u pe m a şnile abacio şi eaci ţ-e drmu
drm u ' ! .. Pe
nerre zre e pne n pri priăă ee
ee de re o a, n i c pom
po m e nea
ne a lă d e bl o caj
ca j e!
vreeea a
vr
vrem p ăs n ş să voreă eâ eâ ănn. nso,
nso,
ă ., ze ve m me, dovă ă ne
ă r în eş m e m ş fo pe şr nă. nă .
ne ă, e mntre dn neree Repreznă Răne ore s dn d n mşă H
H,,
sporă
sporă n
n
A ros esă mă prpze pe n n senen , nm ă , ş ă n o să o oee
, ine ş
Mrem să nte nte n pe smz răznre u ne, do ş, să se dsee.
V gne r, nevân enne n
rf prăj n e Vgne A, e s er Ue U e ne se se sne eoo g''
eoog
r â de mr, m-m for ă n zâmes. eşe e-e feoş, năzre nee! ne dr să să
Am n p Cnre ee ree oe âpene ore Ae-s e ee
N-o - ă pe Cmpye. pre goe ă e s ă ândă negenă o' să, e n-
s ăm pe er până p Am ş pe ră ş ev n dore n ă g · n
evr George-V. r de nd ndee e ş eotă
eotă e oeoe âe
â e ne
Ăăă Aş prefer - ă tuş pe Cmps-ys
Cmps-yse e e să dă,
d ă, voee -
- eş e ră fără să ă gâne
feru n- p nm,nm, of ş ont
ont onves ofer frân voen r şn e â e e ă e oesă
tee. N sn ă fe. tree ş e
Ar tee. e şn dn fă Mnevr - rn e se, e ă
�ânge-n ne ă ep să- f te F ndăă n ee
Fnd nne.
nne.
expo
so n e. Rămân ă v Aş A ş ă e re ev j
ere erge-! Az Ro! Me e ee
e e o oo e
re m
m pe ă e vă feme Nm m en n ă fă me oră -o pă!
tu neşep , n r ntme. neege e re M-m p spee â de de seeă nâ
Z, nneşep,
ă mă f n ăpşe vee ă âi
Ce neegem e e m ne er prvre s nee
ne e.. A e oă sende, oă sene n e e ăee,
nsă, pe re veem n g retzore o dess porier ş m eş e fră. A âşn o
mş,, ş re Mm r
mş r săgeă, nne şfe
şfe ă- treă
treăpn
pn ne să fgă dă
n mă pre mo morr pă
e
e ne. r gen e nv re ne n og o
n
Md
Md, , zee nsre,
nsre,
err n e m pe, ă
err
m re r prnre şn ână jns în jo
t să fe fe N m s e- strte fu r ră C mps-yses, pe ră -o por sre r
sn nşe
nşe ppă
p pă pe >
de rrmf ergân o ă să fore fnă, re
nim i, da r am on
imi, ont nat a
tnat aerg,
erg, aer
aergg, p e ân
ângg itii
' ·, 1
ra eş a mare e evard Aergam f nd
m renea nm ma rgem aţ ma dee n
nodr ne enr rma da îndrznem - n n
eea e gândeam în mod nenona ş am îne
nenoeea
neno
m m şor ş ma ae er er ar rna n
a dea faa m ar f vr m rezea a va
a ,
n n de ga orar a în mşare şa roav a
o nra ma şor ş m-am re în o aeo a
oe GeorgeV
George V n
n dnre
d nre ee ma froae dn ar
ar
e e a a ardoe
ardoeaa a a noar
noaree ee oo
ooane
ane
are e îna foare ân în ava o era f dn
arr roe de Aane.
ejgeaa de a reee era aoer arr
ofera
ofera era n amee de mare a de efen
.
. Vae
Vae îmngea
îm ngea roare ar ne de fere
de vae maoraea dn d n ee ş oae de frm Ree
Reeoner
oner
âor
âo r ş
ş efen înmâna e anr ae ar a a
nforma nor eroane roa exgene n en în
anaon r ş ae Nke magne a a fe de neaşea
neaşea
re · ea a n nerre de ra are ar ravera ena
ne orere mfone reea rn o nonşaana n
oşn a ae gen de or.
o r. a m a gr
gr n dn
op a t r i o ţ m e i .
am îndrea re orar
Bn a aş rea ş nde e ar v rog
M emea1 n m îneb
ebee da aveam o am oee
ameer în o
Artam prob
obabi
abi a naiba c p r apaa şiroin
d, c ap
r şiroind -i pe
d-i
fa. Dn ferre fe în are ara în r în anaon
sc rţ i d
Da donule Ucaţi vă og cele tei tepte laţi tt aul şi am băgat de seamă că toţ cei pat cien şi-a ·
deapta şi ceva mai încolo o să vedeţi baul îmi ăsp n înts capete
capetee
e după e. Ea nul dinte acei aeni cae egaa
potaul cu u n ton abi uşo pompos
Am ucat teptee şi m-am tezit înt-un fel de gaeie un si de enegie un magnetsm cae atage atena
vesteşte-mi despe faptele tae de viteie!
peeţii de sticlă lângă o cute inteioaă foate f serrvat că nu m
măă s al ut
utaa nicio
cioddată
ată.. De câ
A b
bse câte
te or
orii îl e
ee
e
amenajată cu potocali şi meişoi în minunate gi e
ărea că reia o co
connver
versa ţe în
saţe între
treup uptă
tă c câte
âteaa min
inte
te în r
ră,
ă,
Câtevaa mese din lemn exoic şi fotoii te invita să t
sculptate Câtev e p ână
ân ă l a t o a et
e t ă
ân se u ses
elaxezi Chia în gaeie covoaele sompuoase încălzea ceut un bubon ia e m-am uit c apă
alo cui atmosfea ece degajată de mau_ă eei din piat
alocui ineală eie
scuptată ascundeau fiide cu staui aşezate pe postaent -a descis ce sa întâpat în taxi cu lx de aănnte ia
maiesuoase iviea îţi ea atasă de un şi de mese a s-a distat mult pe seama compotaentli şfelui
înconjuate de fotolii adânci acopeite de mateiale pfa Ţi
Ţi-a
-aii găsit beleaua c el! acă aş f t să egizez e
cae te îmbia să te ghemuieşti în ele poie imedi imediatat înfân
înfânat
at îsui scena si tot nas fi eusit
să inentez na ca asta!
de senimenl că trebuia să te compoţ c eţnee o eţn -am mătisit cât de geu mi-a fst să expi opinii cae
impusă de n deco atât de măeţ să se ată cap în cap cu cele ale şfeului şi cât de uşuat m-
Ball dădea
Ba dă dea spe galeie şi păea apoape mic în compaa
compaa siţit că am scos-o în cele din umă la capăt în cia
cu esul Cu peeţii şi padoseala acopeite cu catifea ş isensiunilo
închis ofe
ofeea
ea o amosfeă
amosfeă ml t mai intimă.
in timă. Ea uţină lu l unt fate feicit că ai tăit tate astea. i-ai
it
it t
· oa asta - un băbat şi o femeie
femeie de o numită vâstă aşezaţ f spe viaţa ta pofesională despe senentu pe cae-l
în faţă în işte fotolii oase şi ceva mai depate doi băaţ ca tăieşt atnci când eşti la biou cm că te-ai afla într- teniţă
eau pinşi înt-un dialog însufeţit da vobeau totş
• espe ipesia că eşi judecat pândit neîncetat
şoaptă Cu siguanţă discutau despe facei Nici ă a In fima asta sunt împiedi cat să fu e însi i se
împiedicat
Dueuil îndeptat spe o masă mai în spate de u lasă pea puţnă libetate ă simt ca un deţnut. iesia
îl puteam vedea câd sosea Tecând pe lângă cuplu am si� că le a o să-mi comenteze toate faptele şi gestule ite astă
measma îmbătătoae a pafumului doane doanei.i. seară când am pl ecat m-am prcop
plecat sit cu obsevaţie jignitare
prcopsit
e masă ziae de toate felfeluu ile Unele foate seioase pe in patea diectoului sucusaei E aeăat că a lecat
Herald Tribune e N York Times sau Le Monde, şi altele e puţn ma i repede, d a r în fecare sea
care eaă te1
e1in foate tâ
in foa fst
iu.. A f
tâzziu
aăăt c exe de nedept sămi epoşeze acest lucu singa zi în
sp eţă A luat u n Closer. S vedea d upă cum a
tou tă speţă
tou cae am hotăât să plec mai deveme N-am niciun pic e
avse
av se o oaec
sese aecae
ae ecere Ia cei din
ecere dinan
antea ea.. L a u m
tea mea a ur,
ma
i etate! ă sufoc
ocul ideal ca să mă nteesee viata stauilo! a uitat l în tip
Vezi, câ
Vezi, n d t au d z i când „S u nt îm
cân împ p ied
iedcc at să fu eu
însum
în sum", îm vn să-ţi ră
", îm răsp
spund
und că, dmp
dmpototrvă,
rvă, te lasă să f t Bn , ş c m î cheamă p c elă alt co g
g a tă, c car ă
rs a că-ş b a t jo jocc d totoaată l lm m a ?
însu
în suţ îndeaamnă să f, d n ce în c
ţ ş cha te înde c ma m lt. D fa pt,
k a· 1 7
ata te u focă
focă..
..
ăstta. Ş-
Da, ăs Ş-ac
acu um, v i zuzualalze
zeaază ac aceeea
eaşş sc
scen
enăă, de ast
stăă a
ată
tă
Am ăma total năuct
_
în Lacch
în La ş Mk
M k al. ik
i k a e c l c -şi pără
ărăssşt lo
locul
cul d
Nu înţ
înţleg
leg nde bate.
uncă a ora 1 7. Ce se în tâmplă lă??
S-a lăat p pat în fotou
_ Ia să vede dem m . . . Im înch chppuu că că . Ei bine
ine,, cre
cred
d că Larc
rch her î
M -a orbt de un dn coleg tă. m aduc amn t a
M-a r v a ţ ie c a ş m e !
face aceeaş obse
cu eamă de unul dntre e, cel arogant.
arogant .
a?
h
hom
oma a ma pn ,,I b dpăamaza?'' ş poat n c
Da, ăta e Detul de înfmuat, d n ctemctem pna
ton ş ma tăo a, ata In pl, îş ma ş bat oc d .
E un ufem
ufemm ..
m.. cm reactonază Mka?
mag
magneaz
nează-ţ că atăaă Thoma a fot în locl tă
ă-ţ că Ă ăă .. Gre de magnat
magnat ap
aptt . rd
rd că ka
şa părăt bol la ora 1 au 1 7 ş că -a întlnt c ş cnt de înfpt încât ă da o rcă bn plaată, ca d
p culoar. gnl ,, epna dumaoatră, g ş dr c
Nu ra eul notru dect, c archr, dcto au aa
bt
bt ca
ucura o? Larchr cum actonază?
oat bn, magnează-ţ cena următoar: o RâRâdd amândo - ăd d rabă
pleacă în mod ceţonal drme ş e întlnşt cu drct Int
Int ant,, z golndş pahar. Ş c părr a?
ant
ucural p cloar ştu, am răpun gndtor. acă aşa a tc
O crl ct în realtat, acata ar fi doada n oarcar
Tu eşt u n mc şorce ş î prşt pe c do în mo aotm, a zce.
în cae e întlnc
întlnc , Alan Nu dpr ata orba
dpree ata
De aco
acord
rd -a cmat cu n get pe barman, car rzntă în aa
Ce
Ce-ş
-ş pun noasă cât aaii c lilip
pi .
Pă . s
u s eu ăă ă . U te
su te,, ce ches tee m- l în
hest c p
înc - Incă u n bo u r b o n.
srdu s fac penru celalţ câte ceva, vaa uurr ar rc?
Nam sp sp s n im
imii c. A r tccut, ab
m as t
rm bit d s
sorbit
absor btill
sbti
bun
Da , numa c, în caul t, nu- vrba de p n T şc re a mâ n sa
sall e car
caree de câte va m
âteva mmement cr cru
sscr
nt r
rur
c c p ah a r l f
scc n
rts
heaaţ s s rt
nu spu tn etaat Ute, ast fac c cân
fcâ nd cu rle de ghe
burle
cubu
Ala tă el letatea e a te e ă tott cee
acăă to
mijo c d e a a l a ac
eeaa ce cre
reddem este sau u fa fas
s e să
lăutl tu tu N te aştepta ă vnă aaă
pracc tice! A şa că neori e utl să e ăm
pra
Vele ale a ăat ă at ee. veri ficăm în s ituaţii
pl am am ele ă de m â ă , c hi a r d a că a st a e un eoeori
ri u n ge
gest
st fo
forrţat
ţat,, ca să
Şt -au ăt ll e t epe e a
tt ell
ă t tte aee a ă e eetă eea e ne ovoaă tea a ă ne ă
ă
a ă ptem ealza ă poate a geşt.
lagăele
la găele e e entae
entae tmpul el e- e-alal lea
lea ă
ă
mal U n atel e t a emtat etenţa
_
ce--o să
Si -au nci ce să-m
-m mai cer
inff mitate?
cereţ
eţ de astă ată ca să înce
încerc
rc să
mă eliberez d e această in
paveţut apl ă e
aatet mue la t paveţut ă a ă vedem ze aşezând-e ood î foto
le pnt e vedee men tal De eempl daă n-ae
mental v atfăt ă e ala n uaţa de a-ş o enţa
eâtt ăă e pâe pent a da z ş zea:
eâ tât ez n m geşt ă ea n te va aă
m geşt
le ă măâmăâ pâea ata â vea e unt le ă a te ve oota onfo aştetălo e îtât ţ
mmetul ae ă ngt." C ajtl un aee evoa ă oepz agn a eea e e aşteată de a e o
alege ae pt păea ez păau ulete u en ă te jo de-a efazaea
e letate Ş am ptea aa ă etet etetl l ăta de let
let A îngţt e Oaj m adea
1a autat a am
amaa
aa n vaţa. e-
e-aa defaza
defazaea?
ea?
L- aulaultat
tat u atee ş nu m-a m -ap ut mpeda ă -
put a o ă te ateez
at eez a ă poţ alege ontal a e eea
ea e
e
pn ă n ll el aen aş a ş emţt atât e o ă tee ă· a neapăat
neap ăat e eempl o ă ne
ne ă e
maea ş auzul e p tee al teme temelo lo me
me ă n-aş f te la evta ata ae te nteeează atât de t
n tae no
noată
ată ă
ă ute
ute un aemenea entmet âă âd vom f gu ă toată lumea lu mea te-a
te-a văzt ea
Cum pot ă ă.... ăăă.
ăăă. ev
ev a le
le n teul
teul ee a făt u get ae m-a nget t a âna e
Nu etă eţetă de-a gata ş ngu mod evta Cl pe ae o înteem aţa jo n oel
zt A tuş maltate ş aume ă a pen o v ae el ae n a.
l pe ae m şnt le evţ gj gjăă .. n azu ăta mă a de aata at n o uo
pne-m m e pae ă tate atl atl e pe ae le A! magnea agnea ta Vez Vez ă n eş le
le....
at ă e l a ept
eptmă mă le ă a eea e -m plae ă f e ltatea mea a avea e ufet N pot ă fa
a da eltatea
ata!
Aşa augem ă evluăm vaă?
A zutn
zut n â Daa paumul paumul mătăt -a t Uiţi ă m-ai rep etatt n
repeta runa
nr una ă la
jeaţ ezultatele l Aa -o ă- oa
ta o�eii
o�e t
t
ă-n ot de lee
oaă-n
pe
E ma mple eât atât Da â vaţă ae 1 tale.
aşa el ât ă e epătăm e tt eea e e p ov a u pt m-a uşe!
Nare d e ce s ă - i fi
fiee ru ne de l cr
sin
rusi rille car
rri e te i
are terrese
ite ez
z a.
Da tu nmn no tt u toat ata v
E a v z b l s at
at s f
uu , a
vv a s a m a li ţio a s ă
n ut d m d ma n fa tmân . Nu m
m
a reve tee
vet a nm
n m are
ar e
m e
ere
er e l.
rl
fr
f .
tn t nta doa d ata o ava în am at am at a a
ând am ot
avam a bau a a a a
D fat
fat tu a doa d n uotat
Nu tu
a ta a n a at a a
toma a dtu f uo E a o ata s
tat ua -a î va fa î
n-a d t f un
an na- Ţ-a uta va
m magnam mut ogo a fo n mo
n a o m vad u vta
an o f u advat b n ua n a no - a
gând ao t vad u vta Clo u b .
N-am utut nu m gând ua aa a da
foat dat
dat
Ma ân âtg atda
atda
afa d aa o fa n
afa m t l
l
g d bunvnţ Cont v au t omoţ ît
Cont vau
mod notvt d t o ; oat f voba d o ha ş
d uu munt Ca vau t dv un t
uuu o buat d vm
vm ân-ţ v da a a n
moa dn ata u mb nm n a t v ş
aţ u aţ nu dgada o utm t
fu uţn d dou o fa a -ţ
au o în onta oţ ag
-am vt f nun uvânt a d nta
a obab o manftam nu a tbt n nun f
ntuam
nt uam a nântat
nântat d d a
Când n
Ca aum N u tbu amânm a n aa t
voum
oat bn Da aa tau uu d am f
uu
a vd_ a f m t maţ
aţ
9
Ură s c d im
imii ne ţl
lee d e l un
uni.i. S entt
entul acesta tre reb
bie
ie să f e
cell
ce a i b a na l şi m ai răs
ră s pând
pâ ndit it di n lulue
e.. E în
însăsă ave
vea
a un
oi tem in
o inii c: e ra zia
zi a şedi
din nţe
ţeii co
coe
errcia
ciale
le săptptăăâa le. Î
ale.
ecaare s ă p tă m â nă
fiec
fi nă,, m i e şi co coll eg
egililor
or ei ni se spun uneea că
obi
biec
ecti
ti elee n u u se
el sese
serră at
atn
nsse si era
ra într
treb
ebat
atii ce avea
ea de
ace ca să le atngem, ce hotărâri urează ă lă şi
gd să ace
a ce e de acuni om recrge?
Week-end me usese pin de eoţii, a fe şi săptâa
"
dup sne scderea procentului n reuşta recrutrilo r e - Vă spuneam c ă d u ra ratta medie a întrevederlor ui Thoa
ştrii �ai pu
n
n
m iese ncodat dn mnte garanţa pe care o oferim re� lor no
ete senb b i m a m i că decâ ceaa a co
câtt ce osu ltan
sulta nţi
ţilo noştr
p erfo ra nţi pe ial.l. Dac ă vom face o a na
acă nallz
zăă
Dac persoana rec:utat nuş face treaba sau demision domenul com omer cia
erc
cunde 0
nr-o perio
perioad şase lun dup angajare, ebue s propu
ad de şase ma atentă a acest
ate or fre, vom co
sto nsta
con ta că med
tata lorr as
ediia lo asc
tă î
b
1u
misia şi c ontam
on tam pe tota
tota la d um
umititaale dis
disccreţ
reţie.
ie. Şu sig
sigur
ur că
p errbase oarecm orţa mesaj. ra prma oară cân a
1 at s n a t pe rector l e ş -a ţ sps că ansato to l l
avt cral s-m manest dezacord, ar poate că ar o sef
se
f v a e lbe
l bera
ra p o st
st l ş că v e p tea
te a să-
să - g ăs
ăs
m
meedat n
ma înţeept să tac c toate acestea, eram erct că î
înlocu i tor . .
exprmasem convngerle, c n-am lsat să e clcate în pcoa onle, e n
vaore în care creeam Tac n gră Şt că neata a ăcto, ncă n
Am prst saa e şenţe în grabă ş m-am îndrept at s
a trs Cl ncăer n altă parte z căer N o
bro, preerând s n da nas în nas c arcer e atel, ecâ
ecâtt neata E o ârşăve care sgr n-o să te-ate să
să
voam s vd pe nmen A aşteptat ca toată mea să e ang n ra.
. . , .
aducâdu a Arthus. _
N u, nu , ă sta nu e u n a ntreu demn de un principe. Lăsati-
Aan e un coeg, zise a pe un ton car punea ucruri e ă pe min e s ă a le leg sc . ni' �e
g . Ia ă vedem„ am ă vă pregătesc
unct. ivee cu br â n z ă roquefo .
ad iv r t
A Şi dumneavoatră umbaţi cu recrutărie?... recrutărie? ... Nu Eram uşor descumpănit de atdinea
atdinea sa
ncercaţi să mă ademeniţi, vă nştinţez că unt imposibi de - Ăăă . Ce e ac
aceela roquefor
ortt?
integrat n frmă. Arthu s a pr ef
efăăc ut că-i cad e faţ
aţaa şi-
şi-aa răma câtev
evaa c
ciipe ccu
u
N u recrute
recrutezz decât contabii,
contabii, iam răspuns
răspuns g ra că
căsc ată .
scat
Ah! zise, mimând o mare tristeţe, nu interesează dec C u m a d i că
că?? Princ
ncipipeele meu se ţin inee de şo
şoti
tiii, nu
n u-i as
asa?
a?
oameni cifreor
cifreor C o l eg u
egu m eu e s te a meric
rican
an,, îi răpun
unse
se Aic
ice.
e. Locui
uieete
Ai cumva două ocuri pentr noi, rthu? N-am făc
pentruu noi, doar de câtev
n Franta câtevaa uni
rezervar
reze rvaree . . Dar n-are accent, zie e urprin Şi-apoi, e atât de
stoogu meu mi-a spu că azi va veni o persoană im ermeător, nsă nu e suficient de vânjo pentr un mno
ortantă pentru mie aşa că am păsrat masa asta. E pentvoi pent voi .. aţi fost cresct cu cereae şi c hamburgeri?
Domnu et etee nespus de bun Maa ui a fost franţuzoa
franţuzoaică,
ică, dar au răit mereu
mereu n Statee
Statee
Nea ntn cu mută eeganţă două iste de bucate, iar ice nite
a puo pe a ei deoparte, fără ca măcar să arunce o privire Bun, n cazu acesta, are nevoie de un pic de inrcţie
Nu te uit? am ntreba
ntrebat-o.t-o. ă bizui pe dueata, ice Mai mut ca sigur că va trebui ă
Jnveţ
nveţee tou d e la început.
înc eput. Eu am să mă ocu de capito
capitolul
lul
De priso
priso..
m privit-o, ncercând ă afu mai mute, mute, dar -a mărgiit inar, zise, accentuând fecare iabă a uimuui cvât Să
ă-mi zâbească scurt şi ş i enigatc. ncepe cu brânza roquefort. Ştţi că Franţa e audă cee
Meniu era deu de bogat şi totu părea apetat. Greu de sae.
cinci ute de soiuri de brâză ae sae.
aes din-o varietate de feuri atât de nseată Nici n-a Avem şi noi câteva feuri n Statee nite.
aucatt să ctesc tot,
auca tot, căgazda
că gazda noatr
noatrăă sa
s a şi fi
fiţat
ţatsă
să ia comand
comandaa Oh, nu mă uăraţ! răpune e afectat, prefăcândue
coo din ărite Vorbim depre ucruri cu totu diferite ce
c
Doa
Doana na Aice?
Aice?
uezeu! Nici pomeneaă La dumneavoată nu e brânză, e
Mă a eaa dutae, rthu
Ah! mi pace ccând â nd doamnee se aă n seama mea
aă pati că nveită n ceofan, e o gumă geatinoaă
băămată cu are .. Oh a a! Va trebui ă- nvătă de toate
are..
De-acum ncoo sunteţ a mâna mea. Chieşu meu rincipe
s-aa hotărât
s- ho tărât deja? spu se, făcân
spuse, făcândd o uş
uşoo ară plecă ciu ne în faţ
plecăciu mea..
faţaa mea
u, ăi atunci, ă nceem c brâza roquefor„ oquefort-u
ete regee brânzeuror şi brâza regior
R
Ăăăă . Pă
- Ăă Păii Am
A m ă ia u o m feuu iill e c roş
mee fe ş i bu
oşiiii şi busu io c de
suio regior
Foarte bine, ă vină adivee roquefort, -a nterut
Ai si
Pri nţee, aici nu poae vorba de nicio nlănţuire N
Prinţ
sunem l a ocnă _ Au s o s i t a n d i v ele u
u r o q u e f or t!
Mă p reg ă te am s ă - i i au c asal t anreul, câd
B unun aunci să u ărim un al fir cu cu linar
linar..
.. . .
aţeele p e m a ă ş
br aţ p le
ş a aap in uare
ţe . N u ţiuu n i l o r şi să încaeze cât a mul
a o area a c ţi
_ Să s că m - a su nss mu lt în m
surr p r n mpupull ş ed
edininţe
.
a te d i vidende an
e a n .
fi încipui nciodaă co ăi ţii piep lui Larcer Ai ri cat
- Dacă e s o l u ă m a modu absout, nu văd d
mul
mul e cceear tebui
ne şoche z e . . P r i nc i p iu capitaismu i spue că acea c
C e si u e u „ . o
iu ocu
cumm îns nsăă, a m fost c ât s e poa te de si sicer
er are
_
,
naanc i a r, in
isc n invvesti
tin
nd î-o f ăă vor f si cceei care vor câstga
Sn convn că neglijarea candidaţior care n corep
_Da, nmai că un o mai convină că arcer, Duk Te oretcc,, d a , n ma i că pra racctic
ic,, si ste
temmul este cople lett
si ce
ceia lii memr
ial rii ai ccon ondduc uceerii ia
iau u c b n ă şti inţăă d
tiinţ dec iziiii ca
eciz ca
pererttt Astă
tăzzi, su
sunnt pui
inni acei acţiţioonar care ai pn teei
nu erve
ervecc inereelor irmei pe ezvoltltaarea com piei pe teen lung. De atfel,
î are
- De cear face una ca aa? parte a m pulu lu, nici no cunosc u adevărat . Fie vor s dea
- Hoăr
Hoărârile
ârile un
un impue
impue mai ale e piaţa fnaciar ovititra v â nzâ d - ş i acţunie în ccllpa î care acestea a
u crest
fap, de Bură l m mitor, e deţin s u i iccente înînccât pot inin
eenţa hotrâr ârililee
- VreVreii ă pi, de acţonarii
acţonarii noşr
noşr ei şi, creem mă, ă, n- o ffac
ac în ieea dezv zvoolt
ltăr
A ăriiii sae ar1oioae,
Inrun fel c ca să p o a t ă î n c a s a
iv ende grase îîn n ersul ceor câţv vaa aai
· ter at vor r ă m â n e a c ţ i o n a r, c h i
a r d a c ă as ta -i î pi e d ic ă s ă- i
acionarilor ca ia ă e mă bne
fi
iaaneze d e z v o l t a re a v i to toaa re şi, deci, îi pune în pericol
N, depinde. existenta
- De ce anume depinde Şi t cr
creezi c ă ăsta ta--i jocul ui Dunker şi al aco colliţ
iţllor să
săii, să
să
ceea cei mo
- De ceea move s ă fe acţonari
ază să
vează acţooa�!
acţonari.. Să şti că acţ eve ac ă
i nt
nter
er es
esee le a c
on
onar lo r în det
arlo etrrm
meen
nuul ntere
teres
slu
lu i
ătorri e it, tepinder i ?
t
" ,
, "
M-a lăsat furat de vise, lăsându-mi privirea să se p
"
Un l u cr
cruu e i g u r : sch
chim
imb
bar
area
ea nu va ven
enii di
dinn prt
rtea
ea
celo
ce rl a lt
lorl ltii !I
Lbe
Lbetat
tatea
ea teu i e să î îve veţ
ţ s ă om un un
ii m a ininee u eela
la J ti
ti.
. Es
Este
te
f d m e n tal.
ta l. N u tă
t ă m s
s g
g u
u pe p ă m ât.
â t. Sun
unte
tem
m, ă v vem
em
Lb
Lbeta
etatea
tea
su u vem
v em, , î el
el ţ e ş
ş hi î t
te
ea
ai
iun
unee cu e
ell lţ
lţii şi nu
Da, lbetat ea a daă aş aea e să las
lbetatea la s abi i,
e ă m d e fieae d a tă
e m se cin inee Exstă l i tllee pe
exstă aseeea pese sală î aest sens, nât
ee te
bu ie să le şt
teb ştiiii a să fi ape
ei
it,
t, es
espe
pet
tat
at de e
e a
alţ
lţii ş
ş să
să
pesa
pe sa ă a spla ea aleee ş ă aş piee
i c e ţ
laţ
ela
e i � b e .
lbetatea daă as lăsa de at
ea îi dsplăea n l ae psese ple
Ţa pede
pede lbetat
lbetatea
ea
e să sta să pl ten a să a ine
Lea ă bate atât de lt la ap ,, teb să te li
e să ăân e nsi, ăă să sp sa să l
de at'', îât, aaş ae, aş aea sezaţa ă ede n esebite a să ă îele e c eili
pesn, ă ă spn nţe
nţeii ellalţ S tt lt l a ne
U sâs t ia săpăat î pi D
-a
-aşş a st a l ll e, e e i a
eept
ptaat să e să
e
OK. O săt tt istrtile
ele. Va teb să le esti
z
z îta a de bei P
Pt
t
Da
Da,, beşt aţuzeşte şi ia elezeşte, ni aş De
e eptat să îneţi este li
A siţt n spate
sp ate ă e ee ş am îts atee S
Sntnt estini iet ietee
desisese şa pe jătate a să se steae î înăpee Din e pnt e eee teai ăsct ie ie
asezt
tătă înt ltis,
ltis
, , zând
zân d s eai năţat, leai eţint eglile, ia a te lseş e ele
Aa atni la zăt n aet , destl de ae, să te expi Ai ca sezaţia ă u ân eş
aşezat pe asă Pe petă, î ptea t deaase le eş u st
eş
penele, ss de âă litee despăţte, ee Binenteles ă n.
eaă şi sblat s line stă da apăsată De şti s a să ăâi c aeăat sţ ş să te ţ
aea n aet înte î ae sia despe e Adea e e îţele s, a peea pate să te expi p atpe
atpeee
eăbdae săl tes Oae e ţea Lsta pel l e Be, da a nătat , să bes i aeă pilăre E
a să ă spă tţe espe e, despe întâlie o mare d i fe r e
n t ă.
naste Pă, at înseaă ă tt ee e ăţ la nită
Be, zise Dbel, să tae lze, a să şt âstă ae pate ,,n ,,n a eea este asilat pă aeastă
ae de e ală A îătat săt aest dezad l să âstă este atal s n a snte n îse aăl lsi
e să- să- spn eva?
Ue, spn e aaă sase
sase oale ae Mnse
Ce ame? majoaeaa o, nd oamen se pensonează,
E voba o de o ezsenă aa shmbă Ese p
ezsenă n aa ănăă n majoae
pala
pa la de
d eenă dne opl ş adl: opll doeşe să evole
enă dne sănăaea o· s năăeşe bs. e e ez ă se nmplă
asa, dpă păeea a? C mp sn n avae, sn sl ma
Adl ae
Adl ae oe nma să n se shmbe. sa ma p să se adapeze
adapeze să evoeze măa pţn, a
o oaae
e să n e onsdea nşe babal moţ
moţ Cm s-a pensona,
Ue, am să- spn e ed e ..
aa sădane n aes sens. nemenes n abe ş
Sa aplea vo bi pe n
aplea ş o spe mine şi m i-a vo ne
n epe
pe sşl
sş l . .
ondena. Va, e vesel
Cnd n ma a he să evoez, nseamă ă nep Ca să ăm v, e sen să ăm în ă adă să n
mo .
sa mo şae,, să evol
şae evolez
ez C
Cnos
nos o emee ae s-a apa să nvee să
Am ngh n se Cahene a nep s ă şeasă. Aa ne la pan a ope ş n de an o ese nempomenă
o pasăe a sos n pă e păea n hoho zelemo oaă mea şe ă e nevoe de an de sd pn să ş să n
Mam da seama de n lbăo onnă e. n-adevă a pan Adă, ea sooea a ope ş n de ă
majoaea oameno, aeasă vonţă de a n ma lăsa eă să pee ţva an sdnd, a să po na a n
ompoamenl să evoeze apae n j vse nmen
men Aş pne
pn e pa pe oe ă va ma nă m ş ne.
oe ă
doăze doăze ş n de an. Ş e oespnde, d aă ve să ăm nă oaă vaa, v aa,
onnă
onnă să evoez,
pn de vedee bolog, aeasă vsă? sănveţ
să nveţ,, să desope,
desop e, ş n e ma pne la adăposl aeo
N . ae ţ seoeaă mnea, ş n n e ma asnde n spaee
Ese vsavsa a ae se sses
ss ese
e dezvolaea ee
eel.
l. aeoaş l onoabe pe ae ş dea să e a
An
An poae n o nmplae daă asa-
a sa- ş
ş vsa
v sa a a
a B ne s a n e voa să -m a
să-m annsm
sm eeaa e
e în ee
e
n ma ai he să evolez es
evolez oae ă e se poae de es pveşe eaţe?
a
a,, da da povesea n se opeşe a. Mă veme a -a a l-a mne n zmbe de sasaţe pe ze.
ez ă nmăl de neon nepe să sadă evesb p
E bne ne,, ţ sp n se
spn U n se
rett. Un
sere et a
ret
ser re o să
are petă să
să
a sş ve Nmai ă s-a doved oae een ă p e saa es el
s elaa nee ha s dn
o n n ă d
llă
o
o ă de-a
eă
de
onna să m eav s nd snem adli a. ă sabeş o eaie o pesoană ş s-o deen meda
Am m diaţ moal; nepeam să mă sm băa să vre
reaa să răs
răspp ndă do
dorrn
nţe s e e a de sp
ale,, să as
ţe ale sp să -ţ
s, să-
Mai exa, poesl ăsa de egeneae poae i n e eee res p�te p ntt d e vved
pn eder arr daă e dfe
eree, ha ferrt de a să ş ssăă-
a să
vorbeasc
al mai mlo ao, pne a aee . nvăaul. e s da scăă cu sin
incc erita
tatte .
scrâşşnet hâ
p e niţa z gâria cu scrâ M i-a întins f oaia Ce
h â rtia. Mi-a Cerr l _ Cu m ad ic
icăă?
cum hârt
reli ef, ca şi cum
um e d cea în reli ia ar fi re
hârtia fuzat s abs oară
refuzat
ţiaa s a po
I nt en ţi poat atee fi do
doar
ar ace
ceea
ea de a a ră
răta
ta că une
un secret care nui era destinat d e ş te p e .. Sa
Sauu p oa e că vr ea d oa r s ă-
înre b ă ri
reb ă-şş i p un ă
intter
in utorr l înr
ercuto nr--o si sittaţi
aţiee ne
nepăc
păcă
ă în faţa asi
asisten
stenţei,
ţei, s a
arae că e i ne
să ara ees at d e sub
esat su bie
ieccu
ull dis
isccuţ
uţiiei, sa
sauu să ia co
command
ndaa
gr i .
i.
Da, în
într-
tr-aa d evă
vărr, asasa mă
m ă ca dce c gâ gân
nd I a cceeva
va!!
Am citio am recitito şi a cz e gânduri Sigr, î Ş i n o d a ă,
ă , i n er
e r oc
o c to
t o r
r per
erccep
epee ai in intt en
enţţia
păcea forar�a îmi evoca o formuă magică a cărei sens î ensull într
decâ t sensu întreebă r ii în s ine. Cân
Cândd ci
cinn
eva c ată să ne
scăpa deocamdată încolţe ască, simţim aces lucru foarte bine
înc bine,, nu-i aşa, chiar dac
Avet
Aveti i cmva si mod
mod de întrebintare cuvenit? în vorbe le sale nu exis
vorbele există
tă n�mi
n�micc care să i se
se poată re
reproşa în mod
A zâmbi. iecv.
Da
Dacăcă am rămâne a un ve pr menta aş forua ac
u n ve impe
impedede .
secret atfe Ţiaş sune ceva de genu: Străduieşte-te sl Cred că se mai întâmpă
întâmpă ceva
ceva şi a nive . siiua
ciar
c iar
îţeegi pe ceă
ceăa
a înaintesă
înainte să încerci să e faci tu înţees" N dacă e mai greu să denstrezi ceva în aces deni.
că înseamă mut mai mut N putem rezuma cmunicar Bine anci în md cncre ce să fac e c frasa
dinre duă ine
ine a n simu schimb inteecta Ea se ee dneavastră for1ă
for1ă agic
agică ă
siman si a ate niveuri Să c crinz
rinzii c·u minea ivers ceia înseaă ai
Ae nveur
nveuri? i? întâi să faci să încteas
înc tească
că în ine drinta de a inra în ea i.
în ea
Da ma cu seamă pe pa emţona; emţiie e care l nseamnă să e ineresezi de e înraâ încâ să vrei să
trăieşi în prezenţa
prezenţa cei at snt percepute
percepute de interoc, xerim
xeri mentez
entezii ce înseam
nseamn nă să ii i:i: să-ţi fac4 ăere
pieeaa
ii în piee
cee mai mute ori în md iconstient Dacă bunăoară n să încer
înceri să gâ gân n d eşti ca e, să crezi ce cred credee şi e şi ciar să
a sufe chiar dacă izbueşti să ascunzascunzii perfect acest cr, vorbeşti a fe cum vorbeş orbeşte işti ca e.
te e, să e işti reşii
e . Când vei reş
to va simti înrn fe sau în at. oate astea
stea,, vei fi în mă măsu sură ră să si ţi de
siţi sul de ex
desul exac
ac ce siee
ce si
Se prea poatepoate lăat şi s ă înţe
elă
e legi c adev
înţelegi adevăra ăra acea perso ană Fie
persoană Fiecare voi
care din voi
Ş nn a o poate simţ vă veţ
eţ sin crooniz
incr izaa, v eţi fi pe ace aşii lun
ceeeaş ung imee de un
gim undd ă. D u p ă
Vrei să sneţ ceea ce am în mine în i l acea, vei p te a, des
tea, igu
esig edeevii t îns
u r, ssăă red nsţi, c toa te punc
oate elee
cel
cnversatiei ae de v e d er e in iniţ e.. Veţi păs
iae
iţia ăsttra o val aloaoarere a com omnniică
căririii
Da şi n neapărat a modu cnştient Uite un exel folositoa re am
amâdâdurorurora. a. Ia veii ved
Iarr u ve vedeaea că şi celăl al va înce
elălal rca
încerca
c vl anci s ă te î n ţe înccepe să se in resseze de un iv�
inttere v�rr sul
- şed ţee de a b irou. Î majo
inţee
şedin ritatea
majorit atea ca
cazz ur ior, în res
urior, pe c
espe agăă . V în
ţe e ag
Sunt am udat hst asta. Nu uta d o a,
Cu m m ă sm
mtt ? N im
imii c deosebt
t . Mă s i t bine
ma d ontabl. Nu vorba d va întâmpăto : s t 0
_
_ Atun înhd
Atun înhd oh.
prsonă dstu d aţonală
aţonală.. ltaa t, înre
L- m s
L- scu
cult rebâ
bând
nduum
măă ceo să f
fcă
că..
Bin, o să-nr să t fa să smţ asta p propra ta pl. o C ând îi d e sc h z
zii , peste ccââteva secunde, vre
reaau să
să--ţ ascţ
să m un xprmnt ar va ţnt doar unul dn sp tt rlle şi să
săm
mii s p u da că s- sch
s ţ r chiimbt cev în tin
inee. Hi,
dspr ar a vobt. A nvo d un p d prgăt, zs în
esch i d e och i .
tmp s da D fapt, tbu să mrg să aut două sa Er to tott pe scsc u n, d a r îşîşii sch
chim
imb bse pozţi ţi.
. Spre deosebebr
ree
Nu putm ae nm n ast otol, suntm pa und� l e ce di din
nin te,, a cu
inte cum m îîşi
şi ţn
ţneea mâin iniile pe genun uncch. Ast i-
Dubrull s
Dubru dn brou, urmat d Cathn am săr
să rtt în och
oc h i din
di n p r im
im . C e am s mţ
ţt?
t?.. Cm cuddt,
t, dr g
gre
reu
u
pş îndpătândus p uoa. uoa. Stătam la î ndoală - o pa przt
przt
dn mn arasă d ast ast luu
•
luu o arum mstroas d ds s
Aş spun ă m bzbz
raportur dntr omn, stăta stăta în xpttivă O ltă pa T smţ ma b n su ma puţn bn înnt?
m a bn
m u poa p păânt, a ma urând nsguă. C înţlgţ prn st? Putţ f ma prs?
Prv a m-a ost atrasă bus d ant. Carntl .. Mă Bun .. daă să shmb două vorb c o prsonă p ar
spta atât d mult să pun mâna p l.. prv...... Nu
l .. să run o prv no cu
no cuno
noşşt prereaa bin inee, te s
smmţ m în llgu
gu tă
tăuu că o f
fci
ci pe
s ma auz zgomotu paşor. C do ntasră ps stra
traă
ă,, de
d ecâ
cât,
t, s ă zi
z i ce
cemm, înt
ntrr-u
-unn asc
sceens
nsor,
or, nu
nu s ?
înt-o altă înăpr..
înăpr.. Aum sau nodtă. Iut Am sărt în
•
B Bn
nînt
întl
' ls
s.
poar. Parh trosnt sub porl ml. Am ră L sta m ă rram. As' vra să-t luz onfoul
nmşat.... nşt
nmşat nşt .. Am îno
înonnjurat b rou ş m întns m mna na omun în uncţ d d__ pozţ ma.
S-u auzt vo în surdnă, paş. paş. . S întora
întorau! u! nb Ma A întls,
mult m lar um
.
"
• •
obs vat.. u- p păut
svat
sun Bn M hd o dată oh ş . poţ să t uţ.
ş.
Mm aşzat. Dubul. a şt · d up
p tat o 1 1pa,
şt ptat s Mut m b!
subţie şi am aes cuviee cee cee mai simpe cee mai ap i
Dub eu i l . Fă c ea p a e i ca caegoia aceea e pes sooae ae
de vocabuau său A u-o â poa d ăă ici
d p u ţin
ţi n , î n făşu
fă şur
r â
â u-s
u- s e î tr-
tr - u voal de is
obesc istte ca
aee le
eo Voiam doa sice să- ac să-mi povesească cu ce s
ae eigmaice
măâcă o cesă î Faa Tecu
Te sem de
cusem dejaja pag
aguu ) as
astteu
euui
ui şi fă
făccus
usee câţ
âţva aşi r
S
Si
i c
ce
e es
ese e ce ma
maii icedibi? iăă în di rec
gă i ţa o a
ecţa aşş u
uuu i, s u rav
avegh
eghi
iu-l pe St
Stali
ali u
Spu
Spueeţi
ţi caa ociuui câd Dubeui m-a sria
Momeu î cae ibutm să ceăm şi să meţie a
imp aceasă caiae com uicăii ese uu
caiae a comuicăii uu aâ
aâ de ep e am îo
îoss spe e
e
îcâ icoşe acem oice peu a coseva De piă Vio îapoi! Ea câ pe ce să ui săţ îceiţe
să âem a capi ou acesa a ges
capiou gestuio
tuio dacă u idivi îs
sue
schimbă poiţia ceăa î imiă ăă măca să-şi dea seaa îţepei Nu -aveam c să să sa
V
Veţ
eţii să spueţi că dacăd acă adop
ad op mai m uă veme pst
pst -am egăsi î ieio -a ura i ia aşii ş
cuiva şi p e uă o schimb especvu îmi va copia mişae
schimb especvu ăsuau pe au
auaa ece ia îtr îăee e ae u
şi-mi va adopa şi e piţa?
o ai văusem ăuu ea aseă e vei cub
- Da . eeesc Raui pie e că aeeau ir-u aă î
E compe
compe aiuea!
aiuea! a eei a avau a cu eaţui eie uă
eei pâă a
Tie
miee îsă că
mi că esetau
esetau e să ii sice î moe use cu câe uăspeece ăpi ascuse sub abajuui
î cae ieioei
să ii î eaie
cu ceăa caii ăspâeau uă caă şi iă cae uea î
Pov
Poves
esea
ea asa pe cae mi-o spueţi acum e e-a de valoare m iile d e căţ îng ălbeite
îngălbei te de v eme. Câtev
veme. Câtevaa săsăiţiţee di
hauciaă le m e acaj u ea
caju au u sp spiji
ijii e a
iee e tu
at e e sus
ue sus ae bibi ecii..
ibiec
Eam etuiasma sâi de ceea ce descopeise Pe js
js,, m ai m ul ultte cocov oae iani
voa anieene ac perreau bu
acpe bună supra praffaţă
Mi se păea că pâă acum câeva miue usesem ob şi su i ach cheetu e Ve s aies
sai evaa
Câev
es.. Câ aââc
iiii a iţeie
aiţe
cii u a
î piviţa uo
u o aspece
aspece aâ de pee e ouşi î eaţie
p eee e ie ielele î c isăă I a cu l
cis e aş
laa e i l
zae i
aşeeza lcc îî l
l alee uă
al
semeii mei Ea supiăo să descopă că dic iiii bid
idgge, cappa aee O caa aap uiaaşă Ces
pea ui eseefe
fe a
vie se peeceau o sumedeie de ucui e cae ic ăa f d u l î n c ă p e r i i .
' eam coşie mesaje pe cae upuie oas e şi ubeui uă o cae masivă Caeie ăase î pau
smi ecoei Dubeui a mai adus î discuţi e şi a uşi
şii,i, ob
obssevâ
vâ u e cu ae
e e
iveui ae
a e comuicăii
comuicăii puemi u umă îe O şi 1000
Am îceca să au mai mue d a mia ăspus că ea
mue da U umă? De ce?
peu o i şi m-a codus pâă a uşă Ea deja oa
aus peu Ţi-am ceu u umă
l
12
•
•
bogat om din sat se simea respins -a suferit i cale afară
in cauza acestui lucru şi a event impotrivă bătăios La cea
ai mărntă dojaă din pa rtea lor sărea la bătaie
Maa lui schmb suferea mult mai mult in pricina asta
Soţ l ei se bu cu ra d e o po ziţe
poziţ inviii
e e inv caree
eraa cceea car
iaat, ar eeaa er
scotea cu m â n a c ast
sco astaa ne le di
nele dinn foc, viaţ
foc, ialăă fii
soial
iaţaa ei so re
fii usă
reu să
la pr
priivir
irea
ea su
sub ill osil
bi ilorr i
ilăă a femeilo in eroost
lorr ner
rbeelo
n sat şi a vorb te,,
stte
bârfe. Famlia Dnker s-a mtat la Lyn, slndl pe du]
se J
J ma trz, ac lt pe ct prp p ce
Dnker să bată zlic mlţme de kilmetri ca să aj g l
t n scrt crs de re î etde de gae,
ţară Marc a trăit această mtare ca pe capitlare ş cht n br în centl Ll ş ps pe şă 0 plăcă
îcht
î
dispreţt pe tatăl să că a plecat
pe cre scra „Marc e csle î ectre" N reret
t
Satsacţia mame a drat mlt: şa mai pierdt d d crs decât că în legee cddl lel să ăce
când şa dat seaa că atât ea, cât şi ce d amla ei eu lt decât care dn tehcle pedte. Treb e că vt
priviţ drept nşte ţăran de vecini lr c g lee albe, pes desl de pe ereşte Ac lt d sct Ave
de cndcere sa fctnărme de br Preernd s f sţ aprte î pv el, cpl, a
respns mai degrabă di gelzie decât di dspreţ,
cddailr şi cel ptv pet e pst.
acestei exclderi s
sfert din c aza acestei sia
clădit restl ve Cel mai greu a f o st p pâână a pus pe ce
ceii dnti cl clie
ie .
.
pe dnţa ne revanrevanşe
şe Fă v reo e x p e rie
ri e n ţ ă r e a lă îi vene ge
eu
u să fe credibil. Câd i
Şia lat bacalareatl în md firesc ş a bţnt ap, se spune a as ta deveea, în mod bizr, cam gresiv
dăzec de an, brevetl de tecan sperir î cme repede a a l u e ca t înspre miciu iuă, scoci
iv.. Desul de
iddu-s i clie
ie
de
mncit timp de aprape zece i ca reprezentat l r pre
ressti
tigi u ş i c it
giu itâ
â d num umee de fir fir
e ici şi ijo ijoci
ciii căro
ărora ra,,
de prdse agcle, flsdş c arecae talent, prcepe peseme, lear f rezt atl sb petexl că, d pe
de egcatr pe care avea ma mlt ca sigr în sâge ăte, era demne de servcle sle Acestă ide
scbat
scbat de trei sa pat ri lcl de mcă, prfitând de e s dvedit a de ls ş a ăct rst de pele ctce,
scmbare ca săs crească salal md sbstatial sa ls te îndată de altele, sccesl adcd sie sccesl
de fiecare dată de acelaş scenari, păcălidl pe cnslt N sa îndeletncreî
îndeletncre î veea c ăşă I se păe că c
angaă legătră c tmpl petrect la ltml lc de brghezi dispretr care pe vrer î cle l l a
atibidşi respsablităţ pe care nicidată n e avse
depidea acm de el cd era vba de lc de că.
md fcia
fcia,, dar
d ar pe care, cei drept,
drept, ş le
l e dstribise sigr.
se temt ş respectat. Aceşti ae îi nc d plă
Şia dat seama destl de repede că aceşti cnsltan vt să aibă sb cntrl înteaga paă de ecrtăr d
cnştea meseria nci cât egr sb nge şi că era ş s rş, dar pent a le creşte dependeţ de el
�
anci pra în c tr zi, patl să d acel met ăl e că nl să statt ea sicet c să dreagă
Adevăl
Adev
dezvăit ma nrarli pe care la plătt at nc câd l el rănt. Ceva în el îl îpingea ere să eargă îate, să
agajat şi l Marc n veea săşi creadă recilr S i acă tt mai mlt ca săs dezvlte aaceea, să abă ptere
părea astmcă pent isne care l a a e ltă şi n pls de atrtate {
{)eni
)eni ncnd pe brnc,
brnc,
ş dblat eft l
dvedea aprpiată de d e cea a tatăl să Era, dpă părerea ca s ă cnslde pzţa cpane sale.
şr să cvigi cmpanie î legătră prespsele Du p ă un a a ngaj treei cosult
ajaase deja tr fittat cu
proofi
ltaaţi A pr
SMS O pivie sută pe eanu teefonuui: ea Du e Uşa asta deschisă ea o ocazie pe cae n-o puteam ăsa să-
A itt. mi
sa p e A v e a m d e d u s l a bu
b u n sfâ
sf âş
ş it o ssu
une„ u aj Să-l fa să
,eză t ţgă a s că c v â n tul
tu l tas
a s a
a so
so ţi e
eaa o în
oste înccec
Ce ea u povestea asta? Voia să uez o ţigaă? c cat
ma g e gasea1 pe
V caae c atât ma duă
neva ai pţin vob ăe decât e l.
S-a deshis uşa asensouui Coegii ei sau nghesut s A intrat şi l- l-aam s al utat A aşteptat să aju jun ng J a ai pun de
nte n m e tru d e e , c a s ă c a tad cseasc scăă să-ş d dce pv ea dn
Nu ă aşteptaţ, ea spus dosa r, făă să-şi mşte apul n ăa un et . Ne-
De e i eea Dueui să fuez, toai a ând voa stâns â ânn llee, d a asastta nu 11aa fă ăuut să sshhţţeeze n
o
o uă de
să ă as, nu să ontnui? M-a ntos pe stadă şi a â bett Bzele
âbe Bz ele îi eau
e au îne
înem
men
ente.
te.
apins o igaă. Spe ă nu se seniiza .. A fua
fuat,t, ăsând A neat să nep o onvesaţe,e, aosl seet a J
pivile să alunee pe hipue nueoşio teăto ueul n inte Doae, ât ea de geu să pătn nt-o
ajotatea găiţ să ajungă a luu, ând a zăit un ă e ae
ae nuţ
nuţ e pe pla
pla..
ae seăna u ad, neişat n uţe. Ma apeat să Aţunle au ajns az dineaă a 12 A est
vedea n şuvoiu de pes
pot vedea pesoane
oane,, da e e s-a ntos pe ălâe 2 nto singuă şednă a Buse ş 1 nt-o săptăână
săptăână
a luat-o _n
n dieţe opusă Da
Vadi! ad Ea v
viz
izb
b în
în-un
-unaa d
dnn zle
zlee
e sa
sale
le de
a
aee în
însu
sufe
fet
te.
e. Te
Tea
a
Băatu se ău nevăzut să poit de asta, să voes entias, să nest un
Siţea o uşoaă aeţaeţeaă
eaă . Ea apoape sigu ă ntees pentu aest suet. Daă a si ă pătăşes
ea. Mă uăea? De e? -o fi eut Dueul să se asg peoupăie, sa deshide n ata ea.
ă-i espeta
espeta făgăduial
făgăduiala?
a? A f fost o postie.
postie . Ce-l pie Ceea e este uiito e ă au uat 1 de la nepu
nepu ul
pe el, a ua uei? Sau teua să iu ngijoat a od anulu, a ezultatele noaste seestiae snt n estee
seios, să găses un otiv pentu inteesu pe ae u pea e ogi
ogi
puta.. . u
M-a ntos n ho, un nod n stoa • Sunt iim
m ped e subevalu at
atee .
Ajuns pe oidoul de la etaju unde lua, a teut p Da
Da
deptul iouui lui u austei, şeful eu de seviiu a ua uei, nu sunt epeentative pentu valoaea
deja năuntu, eea e nsena ă şi sutase joggngu eaă a op aniei.
diineată uu oate neoisnuit,
uşa de l a iou său u
deshisă De oiei pefea să se nuie, a să se izolee In că nu c âşt
âştggase
sem Trebbuia să mer
rtidaa . Tre
m partid g îna
erg înan
eo i Să nu las să intevină �oente oate n dsuţie
nte, fie
putea de ut deeii
de eii ehpei sae Supota geu shiul
potageu
N măa nu -a oen ă ăpundă, da -a ua a a aa ae a u ca gu r p
n a r Che pac aupa
a ş um nu pepea um puea neva ă aşe gu a
pună aemenea pladn.
M-am mţ puţn uşna Doa puţn. La e puea e puem îneba de e oae e înâpă aşa
Ş d a c ă c n e v a, în paee ău, age o e? Dacă
aşepe de la un del o de Clos? Nu ma aveam e ae Fis
ishhean a r f . cum 1 z•ce ?
ă-l dezamăge. Să onnuăm Nu ăd ne e nee a aea
Ş otuş un aţun umuşele. A ebu ă e bu e naba, nu poţ ă ăpunz a înebae
de ue a Fheman n-ae eun nee peona ă bae
S-a înruna Am onnua u ş ma mul enuza be în avântl pe ae au ua aunle nae
Daă aş ff boke
boke,, aş mza ol pe ee u
um m aş
aş puea eu ă şu
A ău o mutră dezoaă, ba ha .. . mâhn·
m âhn·ă,ă, înonjuâ Pă daă luu l uue
e au ane,
ane, în
îne
ea
anănă exă
Bun. ă hmbăm aa Să- pune
e de un zd de ăee Bun. peoane
pe oane ae îl deenă ă ne aă pa în za Fean nu
înebă. eâ....
e eâ
um explaţ ae deaa îne ezulaele noae i ă ăeam ă nu-m găe nele ş gea n eu
uul Bue ă aă ăă am un apu
apu
âeva momene
de ăee, în ae Faue a ăma ab Nu un un adep al eolo onp onpaţo
aţo
emşa Iş aduna, de bună eamă, oţee ş ua Ah e mă ma âe ând nu- nu- ăe
ăe nele
nele u
pegătn
egătndu-e
du-e ă omune
omune u poul atuu
a tuu epune
e pune depe neva ae ee manpua de a ă e
Exă ma mue eemene Ma înâ, paţa nana Ală, Aan, a de lu. A
peopăma
peopă ma puţ de ezul
ezulaele
aele ree,
re e, deâ de pepe
pepe O cl pă, ă
clp pun
ăp und deţ m doa
eţm ebaaea a
îneb
oa a în aa I
a!! I cc
voae oaă zu
uaa dac
acăă nu găe c
ec
Da
Da u n bune! ahe ne epeă ae uru în
un Con neeneazazăă-
-ee aup înda
upa în orrr
dao o du
ro a
du e ş o
ae u aa
ou
lun dmneaa
în eglă.
Ş
Ş-apo Bua ee nluenţaă de elemene phoo
-apo lb
Da, numa ă-m ă pe vâfl lb
lmul uvân l-a pu u un uşo dpeţ oae bne, upă, da nu n boul eu.
Elemene phologe aăă în
Oda
Od ea el ă glu
ne a e nu-
ă a
aă
mea
lume e
u- neaa ă â
ene d.
âd.
A a ae adân în pep În mod la, nu plăea delo ebua ă-l movez a ă-m ăpundă epede
aă pe proeol.
proeol. sessc cuvântl ăla şi ă proi că ă ffaac
Ajuaţi-mă s ă găse
Spame, zvonu
zvonu Şapo ma e ş herman. eăzu înto lpă.
he
hean
an ăpuşă
In
Ince
cepi ă mă caci pe nervi.
pi ă
Da-mi
un sinonim. \
Inumen E intumentu ui Aa-ţi covie
Nu, nici ăa.
E i bie, va rebui ă e muumeşi cu ăsa.
Da
Dam
mii un a sino
sinoim
im.
4
Am aceva de făcu, Aan.
Vă ro rogg
L a revedere, Aa. Sarcia ar puea fi şi mai gregreaa Grgore archer. acă ui
Tonu său era nu mai admiea ae comenarii, şia e aueri nu-i ăceau conversaţie iie de iere e a
d oa
arrul i n u s-a m ai u ita t la m in
mai inee. eectua, Larcher
L archer nu e suora pe cee
cee care-i atăgeau aeţa
A a e, ce puţin
Am ieşi oarecum frura Aa p uţin măm ă tădue
tădue e a obiecivee sae, fecare ecuă di tu ău i
ăcar aâ e fa, greşeaa mea a consa în entuziasu eiă ă aue
a ue să-şi
să- şi îtegească
îtegească izbâa
care aişa
aişa Ca ă ,,păd în umea u i'' nu era de a
ume a ui'' Asa ăa otuşi o uşiţă desciă. Ca u auar ce
să aac o emă care î ineresa, mai ebuia poae ă-i era, archer accea ă cibe câeva aavre di câ
iu de comunicare. Serio, raţiona, exprimâdu- câ, dacă simţea că aşa îşi uea otva cabraru U
precizie şi riguroziae, u une
une puţe. a bine - ar i re aari vese şi un saaria roductv, iaă o cobiaţie cae-i
pacă Dar -aş deemina asfe ă vorbeac
- şi pacă eea erfec ieresee
mu Nu e ir În orice caz, am fo foare aproae Pri umare �u mi-a veni greu ă- fac ă vrbeac ere
izbâd ica sa famiie ar de aici am ceu ă veti ere
e aba saa în birou, Aice m-a căua ca ă dsc deetnicirie din impu iber, excuriie cu ciii, iar
despre coţuu uei negocieri c uu dinre cieţ • aoneee au apăru udeva e arcru cveraţiei ce
Eram împreuă e vreo zece nue, câ am recunosu 1 a firec chp punţă.
ui Faueri e uoar uă ce a re
reu, iţi a, pin faţa br
u, iţia, La fau discuei
eram aâ e îcâa că auasem
meu, a îor
îor şi şia băga u şă, cu _o igură a fel
bă ga capu e uşă, u aiuor.
uor.
impasibiă Î z iu a ce
ceee a m p icci SM
mi cci
m SMS- u e la Dubr
S-u euiil, car
breu aree
arioneă ă dem a să ie
de fu mez o ţi
iess s ă fum garăă pe bule
ţigar vard.
uleva icci cum
rd. i
u reuşea să pcep care era o ac
Şi şi
şi-a
-a văz
vă z ut mi
mi departe
de parte d e dr
d r um.
Ace s-a îor pre ne, ervoaă că
şeu m-a iigg Sfâ rşi ziei m-a pr birou ui Aice, care ma vorbi
ou desre gâdurie care u-i dădeau ace, egae de
hau acesa
rob
liml răcnet pe are tcma îl ahionase. O dee ărea Mă rg, a c i mir rssea de l a o poşt ştăă a fă
făccăt
ătu
ură . . Dar Thoas
pteam reista m-a făt să tre la ata. i n e la fel de şc şcatat.. Era c ad
arăta în cnt u ar adevevăr
ăraat atâtâtt de co
connvnnss
Am prmt ai n andidat mpresinant, am sp s. că lum ea îi a
ab
bu
u a lu
lu vala
va lare
reaa obe
becte
ctelor
lor pe car
caree Ie etaetaa
a în od
ip nemapment. v, î ncât n re reşea
şea să bage de sea seaă
entta t
osten tv ă enor nor tatea
Ser1s ? rmaaţiilo
afrm r noa
no a ste,
st e, c a re cor
co respun
esp und d eau
ea u atâ
at ât de b
bnne vz zn
n lu
De âte r vorbam de bine despre neva în preenţa me
desspre l
de lm
n rts î îngheţa pe b e e,, a şi m valarea sa ar fi fost n ce
celele di n ă ne neaa rat
rat o seară plă plăcută
cută ş nea lă lăssat altă
altă..
psă în peril de aea presană. Am aşteptat s ă se înd
în d epărteze
epărtez e şi a b ia apoii a izbucit în râs.
apo
E n fst diretr fnaniar. Foarte nteligent ş ma ale aprapee ora 20 şi a
Era aprap a grăbt ş eu să părăsesc rou.
e înfăisare
De o lasă inredbilă juns pe trotar n m-a putt îpeda să nu an o
·Alie s-a itat la mine, niel srprnsă de vrbele mele prvre în jr. Nen n părea să-i pândeasă eşrea
Şi-a ss still să a noiţe, am ninat. Nemapoe borât la mer, dar a trebi
oborât
o trebitt să es după teze de seunde
Ghii e maă era. era. brel î erea să fmez o ţgară. ondena oenulu
Mn
Mntbl tbln?
n? întreb
întrebăă el î dădea de băn it
î it.. . Mam tat tat dn nou în jur. reător erau
Era mara sili să. ma visa, papagalle a pu num erş la aceas
pu ţin num această oră târze carier al
acest carier
târze în aces
Neâştigătr Mai îneraţi o dată afaerlor Na observat n esit dn on.
Ha, spne, n ne ma fierbe, făc el, zâmbind fals. Trei i nte ma târrzi, era din no în sub
maii tâ eran.. A
subtteran
Un Dp Dpnt. nt. C vârf de ar Vă da seama? Un upo hotărât s ă îm
hotă îm î ncercercc ab tăţililee de s ncr
blltăţ nizaare a ge
ncrooniz urlor,
gessur
Am făct ohii mari în imp e vrbeam, a să da gre gre
cu
luc
lu u pe care re-l-l neg jaseem p
eglilijas pâână aaccum um.. A so soccot
otitit că ar f a
cvintee lor el
cvint e l e Zâ
Zâmmbel l s-a crs văzt,, d
cr s pat. A m văzt inee să a b or
in ord d ez ni vererssl ce cell i lalt,
ila rcâând să-m în
nceerc
lt, înc însu escc
suşşes
expesia
exp esia Ji J i Alce,
Al ce, că s-a pr
prns de jcl
jc l me. fe lul să de a gâ
felul nd,, pr
gând prec
ecp ărlee ş va
părl valoi le sale.
loile
Un Dpnt? Pe bne? înrebă ea, simlând nenreder Un metr r nt
ntrră î n sta taţţe cu n scrâ râşşnet de roi aproap apee l a
Pe bne. fel de str
triid ent prec cmm zgomotu tull re teii pe ta
rete tab lă.. Un bos
blă shhetar
ştn
ndd în
Oa
Oa Ce tip mişt. . aţipt pe bachetă mr1 ă ceva nntellg
r1 gbl, îîp pră
răşt
- C e ma z i. jurr n mi ro s p te
ju te c de alc ool. Vagoanele defla lauu unele după
m a i tur
turaa vura
vura . N u vei asa
Tipl avea magne
ceva î n f ie
iecare
care
de învingăor. Dpă ine, n„o
altele prin faţa mea ea,, apo se se prrrră desul de vole lennt, zg
zgu udininddu-
aibă ni
nicc i prb
prblemă să-ş
să-şii găsea
găseassc n s spp er l c de m
mn
nca. pe p ii i c ă l ă tori, c are n s seeră nici mâc, obşniţ c acest
Mă înrebam ât pteam să mă înind fără a Thas s atament b r rtta l A m rcrcaat. Î proise sesse l Dbrel că v vooi
încerca s ă c reez o r e l at i e c persoane de c ul ur ş a itudin in
prindă ă vrbeam în ddi ddi
foae d if
ifee ri te d e a le mel
elee AA aru runncat o pr rv
vire spre ce caţ
va
ţv
- Su
Sunt nt s i gu r că d ă pe sp
spate
atett oat
oatee ga g icil
icilee .
ă lă î brărăccat î n
deheiaă, ăând ă e vadă un oi de riou de paă a că
creez o l e g ă tu ră,
ră , să
să-- l f a c pe
p e ace
cesst străi ăin
n să se deschid
anparenă punea în evidenă nişe peorai pue pue ii m
idăă în fa fatta
aşeza în în faa l ui, apoi miam himba poziia a ă iau i m e a, f ă r ă c a ă c a r s ă i e n e v o i e s ă - i vorb terrea ges u l� i
rbeesc. P ute
as u p r a i n c o n ş t i e n t u � u i S u p e r io ri tate a t r u pu l u i a s u p r a
poră peoşiă -am ăua privirea, dar părea pierd ă
go . Am înera ă im e puea ă imă şi e, a ă inr i
go
î .
verbu l u i . a E r ext
ex t r aor
ao r d n
naa r, ne maipomenii.. T i p u l a g lă lăss u itit,, c
0 p rivi
ri vi re s um b ră,
ră , cu un p u t ei
e i c acce
ac cenn afr
frica
ican
n:
bine în umea ui Nu era deo uşor. E drep ă ă şi e Te a baţ joc u de ne bă?
omu i-am ărgi nodu de a ravaă, apoi
o
dui ă mă înhipui îmbrăa a şi e, u aeaşi an d
ădui
ă
la gâ, de o groime demnă de anurie unui onaş A a
aie aiurea Tipu şi-a himba poia, iar eu la i
enzaie
enz
îndaă Nu r
îndaă rebuia
ebuia ă pierd on
onau
au..
Nu-l ăpam din priviri. Câeva lipe mai âriu,
înruişa
înruiş a braee
braee Am fău a fe. am· înreba câ i
ă-mi ia până voi reea u adevăra o egăură, după
eăa
eă a va înepe ă-mi
ă-mi imie inonşen mişări e Ii dore
inonşen mişărie
mu de o ă experimene heia
heia a i-a
i -a înin piial
piial
Am aşepa o ipă, apoi am fău aeaşi luru. Nu ae
eiu ă au aşa ăbăra în meou, dar în ee din ură
obieiu
obi
-a păru amuzan De alineri, nu îneraem ncodaă
peroane aâ de diferie de mne ă
mă pun în ou unei peroane
ompor a fe a ea şi ă-mi dau eama e îneamnă aa. Ş
aşeza mâine pe oape. L-am imia Sa uia u ia drep în
dar, deşi eram hiar în drepu privirii ae, nu
enimenu ă mă vede u adevăra Avea o figură de e
earbădă şi m-am ădui ă-m ompun o expreie iil
Am răma aşa a şa âeva ipe, upai pară pe aeeaşi un
undă rivirea îi rămânea impene
impeneabiă,
abiă, darda r mi e părea
eva e ne apropia. Era ar, mă imea igurană pe
ungime de undă S-a îndrepa, ând băo pe banheă i
m-am grăbi ă fa a e S-a apea pre mine, privin du d
•
15
nva
n vaţţa t di
'
itr-
tr-oo as tfell d e îm
astfe împ pre jurrare?
reju
"
In m a ri l e î nc e rc ă ri
I
reac
rea cto năm ad
tonăm
t
adee sea cu m ân e s a u
denă dejde, aruncând cu îndreptăre la coş cea ce n se pare
edrept pt.. Da mâ ia ne fac
âia surzi,i, iar dez
facee surz nădejd
eznă dejdea orbii Lă să
ea orb
reeac
r acăă oca
ocazzi a ca re n e es
care oferrtă ccaa să cr
estte ofe şteem Şi-a
creeşt nci lo
i-a rille
viri
lovi
S al
alaa eea
a p li n ă o c hi
hi.. M a e r a uunn lo
locc llb
bee r lâ
lânng ă Alic
licee, Io dis pu n e d e sscc us �nţa nec
ecesa
esară
ră pen
entrtruu a du
duce
ce la bun sfsfâr
ârşit
şit
acin a p r op
opu u să . I n scsch him
imb, b, n u e ît tootd
tdea
eau
una si plu să fa fai
num
umer
erooşi de
decât
cât de obi
obicei.
cei. O dat
datăă pe ună
ună,, ne a du n am îtr
treeg l
dstn c ţie între
în tre c a it
i t ăţie
ăţ ie s a e eae
e ae şi ele
e le pe ca
cae
e Ie afi
fiea
ează
ză.. Ai
Aici
ci
d ep
ep
t
te
ennt d e Recr
ecrut
ută
ă şi nu d o
o s er
erv
vcc u
ull os tru.. Mi-am
ostru
nu ă ef efeer l a d e fec
fe c te,
te , p int
in te ca
aee 90
90°°/ d int
tee cand
ndididaaţi vo
voşşt
tii
zv âtt n p ăă
zvâ ătt Close
loser-u
r-u p m ăăuţuţăă şi m-am aşz şzatat ii.
N u e a ch ră că s-a nu mă a pe
ar perrfefecci
ioonis
is
ul i tendndiinţ
nţaa de a un uni
i
chii ar ne
neplău
plăutt să fi ultmul
ultmul sosit
sosit:: te sm aş aştept
teptat
at
Ută-te la Thomas, îmi îmi şopt
şoptii l a ueche Alce
p� nă a e p ui za re, n u - i a şa
şa?? n
nt
tee al
alitităţ
ăţiie im
imag
agii na
natte şi
defe ct ele ad m is
ctele e, n u e uş
ise, uşoo să fafaci
ci un tatabou
bou p e
ecis
cis a
L-am c ăutat cu pivirea prin mulţime mulţime ş l-am l-a m văz
văzut.ut.
opete nţe o sa
petenţe sale
le în mu
muncă.
ncă. Tes
est
t Ia a
ae
e ă efe p
perit
eritee
Ce e cu cu el?
evauaea unei tăsău de caate fndaentae pentu un
Uită-te ma bine. portant de postui ce pesu
nuăă im
nu important pesup pun espo
esponnsabiită
sabiităţi
ţi
Maa ap l ecat s ă-l pot isc
M i scodi
odi m a . b ine şi şi n-
n-am
am bă băggat ute ş ma ales pentu posie de conduee Ş acu ă
seamă ddcât
cât aael
el se semeţ
meţ şşii de
dettaşat pe cacarreell afşa
afşa ccaa d e obi
bi efe a încedeea în sine Este exte de eu să ăsoi
Şi aunc l-a zărt
zărt Nu mi-a venit venit sămi cr cred ochilo
ochilo I pus edeeaîn
edeea în sine în timpu inteviu ui de seee nost
negljent întro ână pe pe măsuţa
măsu ţa lu, dar nu avea ochi de oaeni cae au tecut pin attea inteviui de aajae înt,
pen
enuu el Un Dupont
Dupont nou no u-nouţ. Lângă mine, mine, AliceAl ice îşi acoper
acoper întun asemenea ontext, pa foate siu de ei, de n
u mna nasul şi gua, ca să nu punească în âs ealitate, cd îi titeţ înt-o opanie, se topes a un f
Bună ziua ziua uuo!
uuo! imuu oabor
de nea în faţa pimuu oaborat o are îi gdiă un
ato Po
un pi Po
Glasul tunăto apoape c ă ma făut să tesa Mac Dunk Dunkeer fae pe şm
fae echer
şmech ul l a u n int
erul erviuu i ap
ntervi apoi iezii în fa
oi să te piez faţa
ţa
diectoul nostu gen�al, se autoinvitase la şedinţa noast
săptămnaă Nci nul obsevasem când intasem n sală s
eipei
- E ad vărr at ce sp
adeevă spu dar, de ce
ui, dar, maii mute o
celle ma oii, e ips t
ipst
fău liniste
de înc ee în vaţa de toa
redee
încred zillee
toatte zi psit de în
ee,, e lilip dee şi în
neede
N-a
N-am m să vă în încu
cucc pea mult odnea de zi, zise, d fat a ecu
fat uttor u l u i .
voia1 să vă vobesc despe un nou tp de test de evaua S-a a u z i t u n mu rruu r î n rân
ându rezzenţ
eoo pre
dull ce ae
ţ.. Ce a
despe cae am aat cu ocazia une deplasă în Austia, Austia , un
undd vorbisisee er
eraa u n tâ ulttan
n ă ccoonsul
tân t, p
ant, pătt sos
pooaspă osit în f
it în fmă aee
mă,, a
tocm deschis cel de al opspezecelea nosu biou tu tu urrase pentu o f i
u iăă co eentă und
n
con ndee to ată um
toată umeaea ia pe
ia
avee ţ deja I a înde
av îndem mână vre reoo duzin
duzinăă de nnsme
smen nte, d ar ac
aceses toată l um ea . Sig
iguur, ş noi, con
onsusut ţi,, ne
taanţi a
a îne no daar
o,, d
e di feit şi ţinem să vil pezint pesonal patr
troon u l n u s-a a li n i a t n ic
icio dată
ioda tă aaes teii m ode de pseu
este eud do
ap rop e re r ela eaa, a dept vorbind, des u d dee
Toi eam cuio si Peste ce-o mai dat to
lat lă.. Moda e
o n a lă
gre u să eval ue�
con tinuă e, c ă e m a greu
Şm cu toţi, continuă ipoi tă, d a rezistenta l u i Marc .Dunker venea de a altceva: n
le. Ve ţ to!
eţ ee a c e -l p ri v e a ţ i n e a l a semnele de respet d i n p a rt
riv rteea
u n ui cdid
caaacteul un
ca at decât compet
cdidat ompeten ţele sa
enţele sale.
Er replc s obşnt ntr-o stfel de ste e v r e d e b u n v o e ?
plect spre Alce.
_
decaa. U m r m r
rm ăbăbăăt a
t a. Era
nta.
tnt â
ra a vu
d că av
âd u
tt a
Ce tot bătea ăta mp? oa n-o ă mă la nşat în bl craj
aj ă ref
z.. C t
efz vaa ă
tv ptă
ăpt ă,, a
ă î ră
N p ce a ce fooeşte n aemenea tet am onttt
pce gu ă n aş ocedat la l.
ad
-aa ad
m -
d m at::
at
a ete t e oate de evdent - anddatl cae a î
ete t F ăe
emm d ja t aş
e p aş
te lloocl
,, câ
câ
adevă înedee în ne n va în nn fe tngt C noşt m d e fineşte l g sla laţţi a fncză o gşaă
gav ă, domnl Geenmo? A
epoşe a n nt nt îndeptăte.
îndeptăte. .I ă
N ă
� v tU
O geşeaă gavă otă e voea sa espi gă
se defieşe pi ieţia saaiai de a ade o
1 4 pl s 1 !
31
agaaoi să. efz de a a pae a aes es m ar 23 us 8
dăăo, fiidă i-a sbia deosaţia faţa ch pei M -a st r ă d u i t să î nc et
et'i'ine
ne sc s i m a i m u l t c ad e n ta
adae speia pe ea . . N vei a a asa, u
ăsusu l Tbua să ă adu să caăt utl V
doe Geeo? ava d Stăâ d s
A ăas o spaee a e Sâgeei băta în 15
âpe. Duk făca gstu ag s c d g ca să vt să
N avea evoie de desee a aăoa
ăoae
e. Cuşa cât s tacă a cc A ctuat să csc vl azt
poae de bie ăie ei geşei gave adio de spă b dgâduş glasu ctâd jaţ c v vc
c ta ş cu
peavizz şi adio despăgbie pet o
oediee adio peavi uvât Şfu sa dtat bsc s �
ega A fi tebi să-i sâgg iedia ie şi să ei
să-i sâ E âdul vos acu! Va bu să suţ f tt ful d
N-i asa; doe Geeo? lcu l la adsa dulu G tt c vă tc
Avea ipesia ă p i ea pe bo d bto t
de doă oe ae pisese ădăii. Cap i ea go. I sua d u dd'
'
Hoăese-
Hoăese-e
e Geeo
Gee o Fţ ac
ac zs guu lu vă adu c at
a t că u
u v
Chia ea ibe să aeg? Ea .. . De fap şi d dt să t adău D alt st
că Ala a a
cu tt
a f tebi să efz di pia N aş fi găsi si saă catăţ Ăsta u dcât u jc t
t că aşa c tstu
asa iioae .. Siga ieşie ea să ă sp esi Rlaxaă
poses Te
Tebia
bia să i- as as Să -o ai fa aşul Ha
aşul Ha a a ds d u Ala Adcătla au l
Hai ... A fă efo spaoees şi .. -a s To ava ş d a d cal tăţ Ma sfa
sfa U vs
vs
ohii ea i e ie. M-a depa spe sa, ct
să pives pe Dke a aşeza ăee pivid x Es ău!
p de pe podea Adea o. ehie i ââia. b ş a ccă
să ă ip. Şi asa â se poae de epede Să i uşa · 8 cu Duk
i vi fie. Să-i eapă eegia. S-o aaizez. Să - 72
72..
Ble
Blegu gule!
le! Erau ca ni vine sc
nişşe jijiv scoa din n
oasse din nţ, ntta
ţ, n au
1 9 ori 3 ! repeă unkr nuai âb.
23 plus 1 8 repeă
Tragi de mp! nu
rea nce!
âmbeul i se accenuă si ai ul
5. Ai sfclio!
Es abar nai să numeri!
u n zero
ze ro la ar
arm
mei
eică
că!!
41
ui Dunker i lăise pe mă un âmbe de saisfacţi
1 2 plus 14!
6 fără 8! No să reuşeş nici la sfânu aşeapă!
Nasolle!
ş un agamiu!
Habar n-ai să numeri!
alnic!
24. 26
· Ei din e n e mai dobio Buă
ierr â u n greier!
Creie
'
8 ori 9 _
- Esti o zd re
rea tă!!
a ntă
genunhu broaşei '
ie
ren ire.
E
E n raa
raa o uae ope
o pe rana ar e şa ă era răuăor
răuăor şi unoş
unoşeaea
4 ori 7 repeă Dunker ără doiaă riurie e are e îraja
Sab a a mine
mine S
Saa pr
pră
ă ie eare.... raă
i e A er prea eare
"
Douăe
Douăei i .... şi paru u ă a aa ea . Aii nă ae e a ae u un o
A dao
daonn bară uei.... Ne pueam
uei pu eam u aşa? Be ă rou ă
Zer
Zeroo bara aaudăm pe Aan per uraju de are a da oadă a
Fra
Fraier
ier a păa
păa o eo o reabă uoară
Rah
Raha a pe băţ umea oaă brua d raă euănă br
• 3 ori
ori 2 jenaă a apauda ără agă. A zăro e Ae o i
Ha
Ha ha ha Nu ie ă numere
ha ha ,
de ari
Zero dubu bara Brao prieee A oo bne a aă e oduă
A i umb î ărăuţă raă e pae n m e pea e aoo.
Ba puf de păpădi păpădie e
3 ori 2
râ
1
Râee hohoe groanie. nii e înooiau de
perduem ompe boa
2 oror 2
•
16
A m st
- '
rs--o m a i r ep
steers eped
edee ded e la
l a biro
irou,u, fără să
să în
încche
heii ziu
iuaa d
dee
cru .
lucr
lu N i meni
me ni n- a r f î n d r ăznit
ăzn it s ă mi
m i facă
fa că vre
vreu un re
repro
proş. ş. Am
eşt stradă, am făcut a stâga ş a ceput să străbat cu
paş repez trotuaru fără vreo drecţe precsă Trebua să scap
de stre
stresul
sul aumu at
Expereţa asta care m-a pus a grea îcercare mă dăduse'
n ns, ânt
devăat, ş eam cât pe ce să ântesc us t bu
uă . M i- am m a ur
i-am natt su
urna succ e o rtooca
ort cale Im era c
le Im
A
u ă p e
cu
ne că î d ez emeee mel elee cu vecnii I cere am
ream
de peete, ş - s o muştuă de mu săt fug vălu
ezvă seem pro
lus rob bem
să ă- nveţe
ă-n itee o cr imă,
crim upăă a în
ă, şi dup ce
înce să zbier
I
mm po
povevesstt sc
sceen l u Dube eui
ui M s cu lt t u te
cult tennţe mm se co commit
că-mi un e p umn a u mâână . . Cin
ull în m inee şte te pomen
te,, te eneeşt că susunnt
tăce
ăcee,
e, apo
apoii m
m văzăzuut în och
chiiii lu i un lilicc ă de nte es E i e
tees e
niţel mas och is t.
că -i venisisee o id ee ddee cr
ree ă re d e s t d e m â n d .
Avet o solue? engie mesose e ceului eu bsout înceme
încem e
Privri e m i s-a
rie -auu îndrepepta tatt sp
spre rinee i a m în e
thee rin
re C ath eppen. Era
Nu m i - a p l ăcu t d e l o c acest răsp
spuuns echivoc. Ce voia să
lo,, pe gen
acoolo
ac enuunchchiii e i. Îl i neaa u o m ân
ine ă, în c e lă la ltă aea
ână,
spună? C a n 1
men1 nu-ş
-ş poate cunoaşte destnu dnai nte ? Sau
reiion. Caetu .
cre vess Dub reu ii,, era pe ca
aee să scrie sc
că e, Yve sceenar
ruu vieţi
??
Poate mi-a surprins priirea, sau a simto inconte
ându acesta a dat fior pe ra spinări
fndcă imedat a pus i ceaată mână pe carnet ca i a Pri v ir elee s -a
irll e m el -auu înt
ntor
orss in
inst
stnc
nct
t sp
spre
re fa
faţa
ţada
da ca
caste
stelu
lulu
lu..
rt să- ascundă priirii Ferea stra b ir
east iroou u de a eta
taju
ju ntâ
ntâ era ar
arg
g des
esc
ciisă. ed
edes
esu
utt,
Mi-a treut un gând prn mnte acă -a cere pur si
aea resup 0 co işă sc scu p ta tă îmbră
up răşa
şa de
dea
a a con
onssr
rc
ca
a Pe uc
uchia
hia
tessc? La ur
să- te
să- urm e1,1, nu ae
ma u re a um s a pre sup un gheaab de pa
patră
tră coo
clăd irii, u n jghe coorara pâ
pâă
ă la so
soll Ar f ex
extrem
trem de
deosebit Poate ar f de acord acord Poate că- făcea gri de aţer p ână a co
uşor să te caţer co şşă ş de ac
aco
o să aju
ajung
ng a fere
fereastr
astraa
m aut gră
gră să par detaat ui
irou ui ·
Văd că pe caetu ă ăaa e trecut numee meu Pot să a m a uat un sandis c soon
o priire am întebat-o Catherne întinzând mâna spre propo de putere de raport de foră, a trăit o
Sunt curios din firfiree siae ngroztoar
ngroztoaree a
a bro
brouu
atherne sa încordat i, fără să răspundă, -a căutat -am poestt despre edna din ziua precedentă arc
ubreu cu prirea uner si test cu cacuu enta Ma ascutat cu atente
n niciun caz îm răspunse acesta pe un u n ton care n
ăsă oc
o c de discuti
dar erm gata să fac orce, numa să să pedesesc pe reedinte
m nsistat ra acum or nciodată u trebuia să s aici aeam neoie de creatitatea
creatitatea u ureu ea nu doar
ndărăt fora u uner, ci i geniu
acă tot ce scrie în în e are egătură
egătu ră cu mine,
min e, ar fi nor
nor Vreau să mă răzbun
să pot să- citesc ar pe cine et furios în poestea asta
Oare în tmp ce sectatori se uită a un fim, cineas i se pare dest de impede, nu
arată cuma scenariu
scenariu ăspunde
u nu sunt un simpu spectator în poestea asta S umeaoastră ce credet
chiar unu di actorii princpai, dacă nu mă-ne mă-ne Ţie am pus întrebarea
To
Tocn ai de-aceea n actor oacă mai
cnai m ai bine câd se a Pe uner, bneînees!
a cunotnă utma cipă ce scenă trebuie să oace! S-a a p l eca t u ş o r însp inee, st
sprre min pungându-ă privirea.
ăp
stă
O pri
rivvire c arel p ut e a hpnotzzaa ş pe un in
ind ivd hip
div racctiv.
ipeera
mai spontan
u sunt mai bun când pot să mă pregătesc dinainte an, pe cine eti tu de fapt frios
Scenariu iei tae scris dinainte, nss î capcană silit să- abat gândurile de la
Mă si mţea prn
a c el a ş i d r m ca p r m a O a t Tl'i , �l 'ă u r f ăc ăct1t1 e
e . n
.
C n t n u a s ă u l ' l l u m o făcus n a i n te, ş p c ă u r
s-a fo a t u n şă n ţu l t ţ a r p i
� iăă tu rr ururg g;;J i 1 a au f t s r h te - o i a
l
u ă o a re p r m l ce nou , s ă p â n d t ot
r a p i d , să p â n d tot m a i m u l t t- h L� a re teC' rc . mai m u l t ş ă n ţ1 l e ţu I .
_ pull t� d a t ă e , a f
T i m pu f n 0a s t re m
.
.. . s ă - ţ î n ve m n t ea c no e p r n d e Să rep r o
du ci
r aa ssăă n i m ţţm ott m a p ro
m o ros s l m n n �L �L''n
nnn eee su fi c e n t d e d g â n d r v a l o z a oa re, aso ca
n .a f L să n nn d m d n n n ş a ,1i,1i m ni n , c c po z v e , p
a n ă c s e r e a ă o l e g ă u r nurnic
ae cu emo ti
icee, s nt ă resc
n \'a d�sc m p ăn ănii ş i vovomm iim m ţ i c n u g �ă n j l s b d u pă c a r e a ju n g s ă fe
f e om in a n te. Asta ssă n se poate înînvv ă ţa
e.. C re ie l o b ş n u i e e s ă r
p i ci o a e r"" a <·ţ 0 1 g t \i , i ar de pe o z i pe a l ta .
l e g ă
le d n n e u r n n t ă r s 1 f c ar aree C ' l= r n ţă .
l=r Nu scăpam dn o frumoasa pradă portocale, au
C u m ne în t â m p l a x c c a fe fell . ·o -n-n S " u \
\ brădată
brădată ouă r bne ete
u n eeou d eo t în m n e E ra m a d r t n 0 r l M i n t
taa n o a st ră n sca pă c u n a, c do ă, e proastele
p ă ră si d e a ţ , de sf n ţ at d e m am ă e 1 t r u c ă p u tte
emm e pr i n d r i m s p u e . D a r e pos b i să găsi
si a l te
telle, oi si să
i c
cooa t ă î n d ea
eajujunn s d e b u n . Ş1 a u m , d dş ş e r a m < d u l t . u r r s am asfl ncât acestea să devnă onante aeae pot
lătte n
p lă uu a a ststăă co
coppi l ă rie � a n u o al ( �5m fl:1 ţ
fl:1 ţ schmaţ să ast a Pute oar să
să le spne
spne pepe ce dr
m ei n u m ai erau lâ lânng ă m ininee , d a r o onni i m su � r t (•(•
"o 11 ia şapo să- facem să rea săl ueze
n efas
efast t a le e d uc a ţei p c ar m-o d ă d u s r . l n C f c1 m ' � ă Mă ntream ce adncme o lăsat dra lpse ele de
simt ter de depma, cnd dedată m a m dt ( i ă ncredere n mne . are o să ajn ntr-o z să scrjelesc
ai asă depi a nruit sg\1rţă pl·rc J n mine u n s ent ment de ncre
ncreder
deree o iste sufetească n
ncre în mine...
mine...
aa criicior de orce fel? Vo s oare să ezvot această
Exsă \1un mi d a i ii
i din ast r n l inerioară care ne face de nenins n faţa ceor ce e
Tat pgoesc şi ca r par să n u se a dect de ceicei ai vulnerabi
Sai iit u e o eşi e. Doa r că e eu ă ieş
eşie. d i n tre o i ?
l. e\'OÎ
e\'OÎ de i eo . .
I caul ăsta ce soue ae? e să fac?
clăă cpu pa şi s să adă o nouă pcătură d
cl
A pus pe masă paha şia ua vin a apo sa lăsat
vâl pirde ia ai sufă Îsp ea ue t so ob ii pe spae n fooiu A u o înghiţură .
s a a tă de ra îşi săpă u nou d pnă j M a i i d e o a te, tr
tree b uie să ii că a m ssăă- năă
- d a u o ssaa rn
Ia ee de o u e e uie nea pă p a re trebuii e s ă o d u ci l a în
trebu îndd e p lilini re n f
nire ar z , t
far mp de . o
tm
Ssţu î mp. nd mna nă e ă u
suă de zi e
Pro babilil că în
Probab între rea u ne c lă d r ş � u n ui par d
ţnerea
treţne Spu neţ-mi când?
e
_ _
asem
ase neaa dm
mene men un dă m
sun
ens ul tă b ăt
mul aiee d e ca
ătai capp . Inţ
nţeel eg că v _ O să al când o să i pregătt.
Av
Avee patru cân?
Nu Staln are pau cuşti In fecare z o alege pe ce în
Nu,, Staln
care va dorm Doar el şte e care Are o pore para i
putecă
pute că .. .
Uneor se părea că intasem înto cas ă de nebun
înto casă
Mam întors spre Dubreul. Lumna care venea ds
elnre]e dn stradă îl ăcea să pară lvd.
Mr plăc ea totuşi să ştu un lucru, am spus, spă r
plăcea
tăcerea.
S anume?
8
Domnue
Vă scri ca să vă spu
spu câtă dezamăgi
dezamăgirere a iscat în mine
mi ne exerciţiu
exerciţiu
pe care -aţi pus în scenă acum câteva zie în prezenţa echipei
Departamentuui Recrutări a companiei dumneavoastră u tot
respect
respectuu pe
p e care
ca re î port
po rt fn
fncţiei
cţiei pe care o ocupaţi e neces
necesar
ar să vă
împărtăesc ceea ce si mt de când sa întâmpat
înt âmpat acest eveniment:
eveniment: vă
urăs
ur dobitocc un mar
ăscc sun teti u n mare dobito maree dobitoc un mare dobitoc
dobitoc un
maree dobitoc vă u răsc vă ură
mar u răsc
sc îmi vine s
s borăsc
borăsc când vă văd mie
siă de oamenii ca dumneavoastră îmi provoacă scârb scârbăă sun tei un
buangu căcă'ios
tip janic un bo un tâmpit un buangu
Vă m u ume
um esc pentru aten
atenia
ia pe care miaţi
mia ţi acordat-o
acordat-o i vă 1"og să
ceee mai distinse
primiţi domn ue urărie mee ce
an G1eenmor
19
Ora 2 1 . A m de
desschis c
cuu umăr
ăruul u sa de la iin
'
ntr
tra
are
rea
a î bloc cu
I
20
Er a d u m i ni că, si ceasul
ceas ul a răta ora 6 d iin
iineata
eata.. Bâ
Bâzâit
zâitul
'
ul
telefonului m-a smuls dintrun som adânc. N exită nic
ai aiurea decât să te trezească cneva în toil ni vis. Ma
cuprins o scârbă uriaşă Era al treilelea SMS al nopţi Aveţi
milă u mai puteam. ici nu mai avea puterea să ă ric
Am rămas culcat un timp, străduinmă săi ţn ochii
•
ţâşt
t,, î
îpp âzin
indd ae
aeul di
dinn ju rossul său ca
u miro
jurr ccu raccte
cara ter ic.. Era
stic
rst
cu utee aău] sa noşit şi fumu mia nădi t gu a, e a o d . D a că asta vre
rei,i, îţ dau voie să te las
asi i de f
fmmat.
a gres
gresân
ân d u-
u-mm i pa
pala
la tul, li mba şi gât l, cu gu
guss tu
tull să
săuu as nh is nainte să am tim săi ulţesc
n
tae P tae Am dat afaă ct am utut mai eede ael ăa a u ins u n val de uşuae, de eicie A esiat
muţt. A ămas senaţa oibilă de guă ăstoasă ai mae ăea deliios, uşo A it în so,
adn. A eu mi se
geaţa singu r în a t, l a 6 di mi ne aţ a!
Am mai tas un fum Mia as taheea şi mi-a i nfmat m stins u inima uşoaă, diect e notieă, ceea ce una
ămnii Am tuşit O use seacă şi gustl ngoito e pe să fie ultima ţgaă din viaţa mea
limbă sa nteţt Nu mai uteam ontinua n elul ăsta. Er
neună este uteile mele Sto Aveţ milă milă.
.
Am ivit n u buima, căutnd ceva e a fi utut să ă
eibeee am dat de mesa mesaul
ul vinovat al ticălosului, e tele
meu mobi SMSuile lui Dubeui..
Dubeui .. Dubeuil Neos, a
ntins mna duă teefon. Aăsd tastele, am tecut n e
ista mesaelo imite
imite Ochii mă ustau şi citeam cu e
sşit, am dat de număul de e cae mi-a fost tis SMS
Am eitat cteva clie, aoi am aăsat e tasta vee
numău. Cu inima bătnd u utee, dus telel
l a ueche şi am aştetat Tăcee, aoi sunetul de aelae De
două oi. De tei oi Ael eetat
BuBună
nă iua
iua
Glasul lui Dubeui
Sunt eu,eu, Ala n
S tu
u . nu mai ot Numi mai timite SMS-ui tot
am să o iau ana
Eu
Eu
Linişte Niiun ăsuns
Vă m
moo Daţmi voie să mă las Nu mai veau să f
deo, nţeege Nu vă mai suot găile Dami voie să
as
Din nou inşte Măa neegea in e teem
22
m n1
•
cazz
1n ca
a v jca; ae, i faceţ jo
Poae, ar ce aceva a vrea să face
Zbea a1 a1ua
ua
S higiţi.
Ui
Uia i un mic amnun
ai amnun.. ..
Ce aume?
N-am che mi pierd lujba.
F ca inchizi orii din Evu l Mediu. Şii ce ziceau ând se
inchiziorii
i-a fxt îd u Ma Duk ]foi
pregeau orureze pe cineva deşi nu aveau niciu ov
emeinic?
st Am pu eretar tuât - fa dsu d a o
Ha
Habar
bar n-am
n-am. . ă vorba d u ăbat
i
i ăbat ai xa d u tâă gJ
oat distis um Adw. Ruaa sa supis
O să sp nm a nbăr
oaă uma. Du fiid impd gu maho a f
S-
S-ll upu la nre nrebri?
bri? aptt gă o Loi u fusiţă do amă i dotu
Da ca să asu
asu
ot să sufii d xitaă a să
Şi care-i
care-i legura cu cu şeul meu?
In aţa reproşurilor neondae
neondae chingiui
chingiuiţţll cu înrebăi
înrebăi
ssă ft i sufiit d posuţă a să asigur d
supioiat ui d msu doia .
Ce neam a a? Concre ar g ui u a u siguaţă âpăoa: 1
De
Decâcâ e juci pue-i mai bine înrebri ca i l susptm ă n s opxa d oigii sa d
pe el e juice! Şi nul la El rebuie aduc motil at ă u auss t d duaţ asă. Stau
reproşurilor pe care le ace şi nu u rebuie rebuie doved
dovedeşieşi că su g a soţ toat dasăi1 opsa as
abuzve! Al
Al ee pu pune l a reab. iit de imagie u o gaţă o poiţ i o disţ dus
Inţeleg
Inţeleg xtm i i d o o xia siaă da u u
Fl ajug el n poura n care rebuie e ap a Bs/ ot pui u pza aui a
Inreab- ce anume l l ndrepţeşe ceea ce spu suuio Mjstăii S i simpa sa pţă dăd
e acund n paele unor generali generaliţ
ţ ap pza,
o auă d oţ ouui său. C âa a gi d
ape Dac e de rea credin Si
n-o -i ie uor mai şii a? aod omu iit aou oidui o oă d am
Spune I d i ine
ineaa ţa u pr cincci minu
nadinss cu cin
sosi d i nadin
a m sosi
prii ina am minutte
P ma exaordinar n oa poveea e că ici tâzi dst â săi sit ui Du ă u aam
nu e nevoie i agreiv Dac procedezi ca la care poţ să nd si luuiec g. Am fos pimi d Adw
pui cu boul pe labe cu mul blândeţe cu onul u cel a să ă og aveţi
Voi evoi mi zis c u a
cuviincio n aparenţ Ca no mai lung lungii o -l obligi săş pi de rbdare Domu Du u st ă gaa ă v
juiice reproşurile dar comporamentul u va i în ci„ ieac
ireproşabil No .. Rpundea nârzierii m c o âzi
â zi i mai
Nu un r ruu
g. Î Fţ impul ee foloi o ută putii.
du ă a ia să d poi loc de pele roşie
•
faţa mea O ceuţă rou aprs cu u desgn mai degra am urat sactaru su U spaţiu s mc
pretenţos decât frumos ra rona un brou truguar mza c vârf
Poft
Poftt
t
zise întorcându-se î rep
epa
a că
ăre
re v izitao ri . S-a aşeza e sca
izitaori din sp
un
scaun spatele
atele
u
uum umesc
t esc
ru i mi-a fcut se spre u fou fstcu dar erem
înttors l a bir
An d rew s a în biro să u s s-a a d â c t n lect
o u său lect ra u de
c
cm
mod
od,, ar
aree s e a fl
flaa în fa u
faa
a u
dosar Sttea foarte drept n fotoiui său u capu sus î aa fe ereasta era ntredescsă dar zgomoee de e buevard
încât doar ochi îi erau apecaţi asupra documentu pe care rea îdeprtate ca cum nu se gduia s aungă pâ
u eta a cădirii Pueam săsăvd
vd deasura acoperurir
s t oou n eg ru u i
egru ioo s c a s ă n ote câtt e c ev
tezz e câ evaa pe m a rg
beisuui dn paţa Concorde î depărtare vârf
dm
d mentu a poi î pu
tu pun xat de unde
nea exa de ua
uase rpeed
se perp i de Trumf Un curen abia simi e mângâa uor U
pe marginea birouui raspt dat tota psit de orice mreasnă Un aer mort
bir ou
o e
Fu oa
Fu s pr
oas asaa ? mă n
ivee sste u-i as
priv treebă e vz
ntr zân d c
ând
Da, e frumoasă Păcat nsă că Buevaru Opere e l s Nam spus asta.
_ Nam
e copac, am spus c să sprg gheţa r mro � frumos s _ Nu te enerva
ferestre, a verea
vereaţă ţă _ N mă ene nervrvez
ez,, am spu
pus,s, sfo
forţâ
rţâd
du-
u-mmă să par câ câtt mai
E sngru buevar fără copaci n Pars Şii de ce? al cu pu tinţă, deş
putinţă deş îm
îm ve
veea
ea deja să-I ar uc pe ferea
ereasstră.
Când Haussman
Haussmannn a reazat a cererea lu aple S d acă îmi n
nter
terpr
preeta d in ad
ad s vor
orb
bele d e-a
-a d
da
ass ele
eleaa
a IIea, a ceat n faţa exgenţe arhteculu pere care '
ar ca să mă facă săm perd cmpăt?
ca nmc să nu bocheze veerea spre căirea u, ds
Paat Tuieries. Intreaga perspectvă trebua să rămâ
N ănde Totă înteăr înteă
Sp
Spuune i-m, am ccon
neţţi-m onttn
naat, ce le
leggă
ăă ve
ved
de� îît
te
e p
pă
ăer
ereea
nestnghertă ea cum că n saa
saarr iat ca
cae se smte be lcr
lcreează ma bne s
O muscă a nrat n brou ş a ncept să ne ea târcoe
t ârcoe teza pe care dmeavoastă a eţato cm că maş
Voa să mă vezi, vezi,
spuse. s bne în această compane?
Da, muţumesc
muţumesc că maţ maţ primt. A rat tre secde de tăcee
Te rog Ce pot să fac penru dumeata? M se pare mpede, ?
E bne, vorbesc espre anumte
bne, vo să v ă vorbesc anum te ucrur car cenţeegeţ prn asta? tebat străddmă să
u, cenţeegeţ
se perec acestă compne ş pe care eam putea mbunătă t n tn nevnovat.
Şa ncrtat uşor sprâncenee bnee nu trebe
E bn trebe să atbm cauze etee rezltatelr
mbun
mbunătă
ătă?
? raste..
raste ..
Pentru a convnge stratega me era săi mbrăţşe C toate
toate astea
astea.
uiversul s să mă sncronzez cu vaore sae: ,,Eceţă' ş N te jt Pne înteă înteă
ntabtate'. uma e asta vorbea
,Rentabtate'.
,Re vorbea Lua toate ecze da Cn
Cnee are rezutate proaste? am cotat. cotat.
e aceste două var. Ura să ncerc să dovedes
n fncte Am băgat de seamă că o epese de eerare a srăbăt
că soctărie mee era congrente cu pre preocupărie
ocupărie u. l Msca sa aşezat pe s l A algat d ou. Api
pe sl
Da, pentru bnăstarea uror ş pentru creşte rea smbat sbecul.
rentabităţi cmpanie ne, atun spunem cae snt deile dumtae asupa
Cee ouă rareor merg mâăn mână, zse, c n ş eea ce poate i îmbunătăţit aci
aer amuzat oca câştgasem pma rundă.
E bne, ntâ de tate, cred că a rebi să agajăm că
Incepea tre, pu
ceşşt asstentă n cadrul departamenulu nosru, ca so ajute pe
u ş nc câ un saarat cre se Smte bne mun ce
essa E tot mp prns prnsăă până peste cap ş e dăm seama
m mut
o cu d I
ă e oarte stresată Cea dea oua asstetă ar putea să
M u sc
scaa s -a şez
şezaa t pe b iro u . Du
Dunn ker a lu ngat
lung at
ta cre rapoartee n c ostr Am cacuat că no,
pae
apoo arte de
ap spre inte
despre inteviu
viuri.ri. Avâ
Av â nd î n ve d ere sa ai u l nos În orce c eu unul u
_
m e di
diu oă,, nu e gr
u pe oă groo z av d e rerentab
ntabii l p en t·u co
comm p anie . D _ Ş . de unde le ştţi pe toate atea
Ş.
m av aveaea o a d o ua a s ste
sten n tă, acea
aceastasta a r pu tea să sten tenoogaaffiez Muca i s-a a şe z t pe n
şez n . A lun
lunggt-o
t-o b
ba
al,l, cu un ge
get
t câ
câ
c ee c
eeaa e vre rem s
m n o ă s cr cr em î n ac e le r ap oa te, le -a r eedd c i e r v o s .
poate de n
-arr d actilo
le-a
le tilogr ia.. P r
graa fia rnn u rm
rmaaee, am fofoll os ti
timm pu l astfe
stfell câşt
âştg Aş a se-n -ntâ
tâmmplă d e fie fieccare daăă,, bin
ineî
eîn
nel
eles
es!!
ca s facem lucur cu adevrat folostoare, pe cae doa noi l h . aţ expeimenat dej chesia asta
putem face. D .. mă og
og nu da ştiu ine cum e înâplă
Nu, fecare consultan trebue s-şi dactloga i a să nu mă poată acuza de o oaece geivie m-am
rapoartele,
rapoarte le, aşa e regula ăduit ă păstez un ae neştuto c şi cum aş fi o pol
Tocma
Tocma regul a asta o pun sub semnul întrebii . alu..
Câd eşti bne organzat acest lucru nu îţ ia chia e unde puteţ puteţ şi
şi,, dcă . . n-
n-aţ
aţ expeimena nicodaă
de mult tmp. .
M s-a păut că zăec câeva picăi de udoae pe ne
Dar e log ca munca asa s fie fcută de cineva cae
logcc ca aa dacă magina
m aginaia ia nu-mi uc veun enghi Oicm n
un salau ma mc E ma bne ca un consultant ss foloe
foloecc i un ăspun mulţumio
tmpul cu acţun ma rentabile pentu compia sa. anseamnă am coninua că dacă i ve mai pun
Tocma, recrutarea une persoane suplimentare în cad uc v-a lsa pe ânală şi ţi munci mi puţ
departamentulu
departamentu lu ar face s- scad rentabilitatea. u ne lucile t�u cu ol lel explodă el înaine
Ba dmpot
dmpotrv rv ar.
ar . ăpundă. Ascult lan mi se pe că începi ă devii cam
Nu mai aduc argunte.
argunte. Pune întrbăr gt
"
Cu ce ar scdea rentabltatea? am înteba In fne, am ajun
ajunss şi aic ăctt o pa
a icii . Am ăc uză lungă î
pauză ite
îi să
te să
Ar mr bugetul acordat acordat salarilo,
salarilo, bneînţeles u
un ceva
. „
- D ar de d e ve me ce co
veme consul ti ar avea ma mu lt tm
tanti
nsultan tmp p c Aoga nt? am înteat înteat,, lăsân du-mă dezinvol pe pae în
lăsându-mă
a p · · ea
p i1 Gtaţe n
naare de atiingă ob
câtt să-ş at
decâ elee ş m
tvvel
obect a ved
ma em no
edem
-aa că
Ş- at c uvnt
utat
căut d e c â te
reţţ de
ele p re
ntele va s ec
teva ecun de a
unde
Da,, bi
Da bin neîn
eînţţ eles
eles,, binbineînţ
eînţee les, a m ră răss pu n s a vâ n d d eJa .
o
de e Dar . . şş11 d a c a toma a c ea s ta rreecrutar
• V
aree n e - a r per mi te sav usca s-a aşezat e biro C un gest e cât de raid, pe
.
atingem obiectve�? att de abl, Dunker a rasturna ahar şi a rinso dedesb.
Ma rivit u condescendentă '
Un şo r zâmbet sadic ia cuprins chil
Dumneata nu vezi mai dea rt rtee de vârful nasulu i câ - Mi se pararee că sun
untem
tem sc
scav
aviii curs
ursuu lu
luii ac
acţu
ţun
nilo
ilorr.. Dar Ia
e v o rbrbaa d e acea
ace a st stăă co m pa panini e . Eu înînss ă a m o v i zi u ne s tra te c
a ei, da că s săăm bine să ne gâ gândi
ndi c ce ne ne-nc
-ncu urcă dacă
cţnile scad
acţ sa
sa urc
ur c ă pe ter1e
ter1en n sc
scrrt? N-
N-aar reb
rebi săsă ne doară
de d e zv zvo olt
ltaa r e a f rm rmee . S a ce
ceaa st
stăă vi z i un e n u-
u-m m 1· "ng
n g a d 1 s
Adev
Ad evăă ru rull e că-
că -m vine greu s ă mă m ă pupun n în pipielea
elea ce
celili ca
carr are dene aciuni ese că aunci cd rae linia, ele cresc
are o viz vi z iune strat stratee gică a firm firmei,ei, de
d e vre
vrem me ce ea ră acă fra se dezolă, la n oen da, od obligaori,
răâ
necun
necu noscu
oscută tă salar
salariaţilor
iaţilor . Ştiţi,
Ştiţi, eu sun
su n t adep
ade ptul bu i rsl acnilor ange să crească..
crească..
bun n ului sim
o�
Şi m se pa pare re că, că, pepentu
ntu a se pute pu teaa dezvo
dezvolta,
Da, dar nu ne te eie să ae acni care scad,
lta, firm
firmaa are ne neo
iar dacă acest luc se ntâlă întro eoadă să de det
t
de mijloace E un lucu absolut evdent, nu-i asa?
De ce?
Alan, ui ţi u n lucu Şi încă unul major. Firma noasră noasră es es
Există risc uri mari : ofert
iscuri ele p
fertele pbl ice de cm
blice cmp părar
ărare.e. Ar
cotată la Bursă Piaţa e ochii e noi. noi. N u utem roceda d
b i să şti, d oar ai ssud
b udiiii econ
econo micee, n? D
omic oar
Doar n c
n rdicaa
crrs rdic
um ne taie caul
al ac ilorr ne pune la a d ăp
nilo
cn ăpos aţaa în
ostt în faţ încecercă
rcă lor de c
lor cmmpă rare
păra re
ă recrutezi ca să-ţi dai o şansă în lus de dezolar
A ! i a
i arrtea alto
ltorr com
compa nii, pen
panii, pentutu că i-ar mull pr
ostaa mu
i-ar cost prea scum
ea scump p
nseamnă să rocedezi duă cum te taie caul?
eia con
preia lull asup
trolu
ontro supra ra soci etăţ
ocietă ţ no
noas e. De asa e vi
ase. vial
de irou, la golit înt-un ghiveci cu ori şi a ăstra .
ltt ·
nt si m l
° V ca acţ
cţunile cota te l a Bu
tate rsăă să cr
B urs creeas că în mod conta
ască tant ,
ana.
Dacă există acest risc sc,, de ce ne-a ai cota ta l a Bursă?
rezultatele rezente Investoi nu stau să vadă dacă recru ăl
C a s ă n e d e z v o l t ă m r e pe d e . D p ă c ş i i , c â n d o
vor rodue vreun efet oziiv î im. Dacă avem salara ma
efetoziiv panie e cotată l a BBuursă, cap�tă ban de l a toţi cei ccaare doresc
multi, aţiunile scad Automat. Lumea stă c lua e noi. ar a să devină acţ m proiec
roiecte le.
tele.
acţio Cu ac
nari. Cu
ionari. eşt bani fnană
aceşt nanăm
e cânele de ază, zise, arătâd sre un artcol deuat d iar terrea ursul u i
reşşte
Da, da r pent
tuu că ttrreb
ebuuie să enţne cre
Putam să văd fotograia ziarisului Fisherman, ba ubal iziiii sănătoaSe
anilor, acest lucu n e împie ieddică să l uă m deciz
lui Dunker, iar autorul artcolul scria î n felul următor desr "
arre ar peite dezvoltarea copaniei şi astfe
a fell obţne exact
iuni
aţiu
aţ ni l e n oa
oas se:
e: ,,,,UUn oa ecarre po ten
oarreca ten al d a r m ai tebui uiee sa
, I
tariul a ceea ce dorim..
se săduia scă'
să le d is
i să istt i
A început să-ş araneze teancurle de dosare de p r
I- ma prez ezeentatatt ş celelela
lalt
ltee d
dee ale mele
le,, ar nic cu
una nu
fără să se ma ute la mine
s- ratt de
s-aa ucu ra a pro
pr o bare
ba reaa lu
lu Dunker. Na am
m fo
fosst m
m aat
t ac
acm
m că
Mi se pare, am spus, alegânum cuvntele, că nu strică
e
e legeam
eam cum
cu m n cţo
cţ onn e a ză el,
el , p rec
re cm
m ş re
reggllle
le ,j
,jo
o lu ''
niciodată
nicioda tă să .. stăm şi să ne gândi m bne, să ne pune ntre
sau .
despree . rostl faptelor noastre
despr noastre....
Mai a vea m to
eam tou
u ş să - pun o în
într
tre
eaare or
orea
eam
m nst
stee
Rosostul?
tul?
licaţ, de ata asta.
Da, motvul penu car acţonăm, ce ne auce asta m văut în presă o aevărată exploe e anunur e
Musca se zbătea sub clopotl de stclă
aajare publicate de cabneul nos
u trebuie
trebuie să să cau un rost acolo unde nu xstă - D a , est
stee cât se po a te de e xact, îm
îm spuse el, vi zi
zib
bll
cumva că viaţa are un rost al e, nu? uma oamen pur e s in
inee.
mit d
ul
m de
şmecheriiii o scot la capăt, asta- tot A lor e puterea, a lor
şi şmecher a r în clipa de faţă nu m se ncrenţeaă ma multe
bani Şi când a şi putere, şi ban, poţ să ai tot ce vre n vţaă. rrt
r ăr Cum se face una ca asta?
rtăr
Simplu cabună
ca bună zua Res Resl l nu- decât o masturbare teleca. Nuţi face grij, e resc.
M-a uitat la el, fără sămi cred urechilor Cum puea s Cum adică, resc?resc?
creadă chiar şi pentu o clpă că e de ajuns să ii bogat ş pute pute Crede-mă că ştu ce spun: nu eşt efavorzat în rapor cu
ca să ai o vaţă mpliită? Cine e în stare să se mintă n halul lei
leiii dumitale. Candiaţi sunt reparza� n mo echitail.
sit să se creadă fercit ndcă e la volanul unui Porsc lucr ..
acm, Alan trebuie să te las, am e lucr..
etul meu Alan, continuă el, n-o să ştii ncodată ct Zs şi făcut, a apucat un osar pe irou. m rămas pe loc
osar e pe
plăcut este să deţ puterea! Bine si-aunci
t cm de nu a
mai mul canida -are
ă smţeam într-adevăr cam picat din lună n faţa u o noma
astfel
astf el de argu mentmentee . Deveni
Devenisem sem aproape curios De altfel, h
h toul .. Treue să
Alan, mereu vrei să nţelegi toul..
ă îndemnase Dubreuil s ă ă vâr în pielea a tot felul cep i că înto companie mare ca a noasră, s iau ecizi pe
persoane ca să încerc să înţeleg din interior ce simt?
I
are nu le aişă apoi pe toate gardurile cazul d faţă, faptl
CâCândnd face
face
lucruri le astea . vă simţi. simţi. potent?
potent? pbl
blic
ic ăm an unţ
anu nţur
ur nu în seam
înse amnnă că î spspate le lor eexxis
atele istă
tă şi
Da os rile respect
tvve .
Si dac
Si acăă n u le-a
e-ati ti face v-a
ace v-ati ti si mţi.
simţ i.
" dSl
eţii s ă s pune că pu
Vreţ publ rii fa
blicicăăm. . anunţr lse?? Ofertrtee
false
Duker s-a î ross itit Îdată
îro tă,, ·iiaa vveeit s ă p u ees s c în r as,
as , flse de angajare?
n-o făcuăcusse d ia iad is,, A
d is Au u cu och
och11 1 mn · ţ· ilml
nţ False false, unadouă aunci vore ari
oul de afacei care se zbate să răzbească
pro f
es1on ca ar pent ce?
copenseze inufiientele
seua Un l
lcc e sigu eştti co
gurr eş com iunne s
vizziu
ipssit de vi
mplelett lip teggicicăă,
saate
- Bun, în o rce c az, con n ă el î n p ri
rivv i nţa as i ste n te· a Gor . În ltltim i-aam tot e xp
a o ră t i-
ima xplic estte v ititaa l
licaat de ce es
A
lucrurile
. parrea atâ
atâ
Am fă
· c a re
păă ca
făcc ut o p si d p > I
opnt. Mi s e pa . �
, mea sc a CU 0
easc
.
A ,
23 •
ci o d a t ă : n te n s . F e m e a a c eas
asta
ta av
avea
ea p r v r
reea u n u s n x .
d eoca mda
mdată tă î n câ mpu
câmp ul meu vi z ual. Tot ul ea p a rcă d
Totul dss I a enaa tă d e fa p t u ] că era goa lă în faţ
locc j en
D elo aţaa u n u n ecu n os cu t,
vanee d e cat
tem:: d van
extem ifea oş
catifea ie, cana
oşie, pele la fel de ma
anapele ma c
ctt v ă , cu o îîn
c dip o t v nd ăz
ăzneneal
alăă povocat atae, se u it
itaa llaa mne
conssole au
p at con coae ge
cu coa
a u cu genneos sc
sculta te, ogin
ultate, zi bar
oginzi bar s .
u r f fd
d ă to
to
blouu mpu
altee, tablo
î alt uno maeş
ătoaae ale uno
mpunnăto cu peso
m aeştti, cu esonnaje
� E�
y
,
p�l ••
A
�L) " � f
a
a
. - A � �)
, .
• f(
"
� (
· py w A J
( L ) Ue u CU
O
păi a
a
M-a
M-auu r
rec
ecut
ut fo
fori
ri a gâ
gâd
dul
ul că şt ·oaate ă er
a ·o
şta am a�·
eram
daă rt�
A da fiee înapo c puea eu de repede Deo da
.
•
I
•
24
v ă lu i, fă
făcc ân d u m ă s ă m pessc de d o ri
măă t ope rinnţă i-aa r fi fo
ţă.. M i- fost
st
Am tras ad a d ânc în pip i ept a e ul răco ross al se
răcoro serr ,, a po m - a
plă m ânii. Am lu
olitt plăm
goli at-o d la cap
luat-o ăt, am re
capăt, resp irat ad nc
spirat mi--a
nc,, mi
î ndre
ndrep ptat corp
corpu m -am
ul, m-a relaxaat um e, muşch
m relax uşch, încercâ să
scap de rce urm de încrdare Cu ecare expr aţe, ă
m di n ce în ce mai mu
xam
relaxa
rela lt,, de veneam tot mai c a . Du pă
mult
câteeva clpe m
cât n
am smt
am ma b ă tând m
nma ma
a înc et
et..
25
Staln este un preten, un cel drgu
drgu.... Sunt
Suntbne
bne .. ă s
"
mne am încredere în el . I ubes i
bne .. am încredere n mne
m ub ete el Ttul e n regu
regul
l. De ma bne de lun, le-a dat ve unr aen pe care
Am fcut prm paş 1ncet, cu prvrea vag antta A
r cunteam s- cnduc vaţa I fcse un ttlu de
. . "
am
'
ma n
A •
mam nghţt ua, m-m esemnat ş maşn a a uato d loc. •
Z d r u n c i n ă t u r l e m - a u t r e z t
t.. Am de sch
ch s oc h i s m-am
rdi
dica t, c om
cat, omp p le t z ăp ă c it
it,, n eş
eşt
tin
indd u n de mă afl
a flu.
u. S
Stu
tuat
atiia m-a
'
duss u te c u p ic io a r e le p
adu pee p ă m â n t. Merce ced
de s u u rca în
înce
cett de
Inc
ncer
erca
case
sem
m să r ăm
ămââ n tr
trea
eaz,
z, d ar dn pric
ricin
inaa dru
rumu
mulu
lu
•
oprit
eauu Dmu ea pesăat u petoae ce căuse căuseăă dntun
zd pe j um ătate pr opritt mot
Vlaa di a opri
vă i t. Vl
prăă vă oto tot s-a
orul şi tot
fun d at d int
int--oda
datt ă îînn tă âtevva clipe nem
statt câte
tăccere. A sta emşşcat,
rând că is codd eşt
isco eştee cu priv ivrrea îm
împre carre a
ilee, d u pă ca
juiil
prejui
obot Un l al d ăli t în maşi
nă ălit aşiă. ulss u meu a
ă. P ul
S-a mş cat încol
şcat ncolo ncoaace ca să s e dezm
o şinco orţeaa scă . Părea
dezmorţe
atâ
tâ M i - am r d c a t m â n i l e .
de mare în co mul să
stum
costu săuu n e gru,
gru , înc
în c ât s e măn
mă n a cu o s pei et -a apopiat de mine şi ma ppăit de sus n jos,jos, de a umei
de co ri le
cori leg ănaată de vâ
găn vân ţ.. Mi-a desch s po
tu nopţ
ntu ter a. M-
pote M- u n a gen
genunchi.
unchi. S-a opit de două o, ca să-mi scotocească
reccut toa
tre toate pelle.
te ape in buzunae ş i să scoată tot ce aveam n ee. M-a uat
Cob
Coboâ
oâţ,
ţ, vă og. tofeu cu toate actee de identitate, bani, canetu de
Am coboât Tot copul mă duea Acel ,vă og eu, betee de metou şi ea băgat nt-
nt-oo geantă neagă pe
inştt cât de cât, da când am văzut ma bine locu n e e a nchso gjuiu cu femoau Nimeni nu mai putea
aflam, ngoaea ma cescut smţito u sămi dentfice cadavu şi, ntucât nu aveam famie,
Î fa
faţa tă se
noastă
ţa noas ţau, î
ălţau,
ăl ate şi pună
îate toae,
punăto ae, '1
'1inele
inele ae- en n-avea să mă dea dspăut. Ua so sfâşesc nt-un
tăto
tătoare
are a castel dat utăr
e unui castel
ae i. Lum
utări. ate
Luma te de a d ista
istat
t de l uitat de ume
faue Me cedesuui cae
Mecedesuui văuau
văuau
nuaţe vneţ, zidl S-a utat atenţe mpeu ca să se asigue că nu există
paţa păbuşite, se contau pe ce ntnecat Un tu ne ato, apoi şa băgat mâna n buzuna
medeva, cu ceneu, ămă n pcoae ca pi mue, att de
pimue, Am pvt pent ultima dată n ju, doind să duc c ne
degadate păeau temeiie
temeiie d cauza pieteo psă, şte g
g ee din uă imagin ae lumi, da ocul ea atât de ugubu
tunecoase ce păeau ca nişte gu căscate, gata să te nght ât pefeat să nchid ochi. făcut efot consideabile
O tăcee de moate doea peste ace oc, tubu tubuată
ată ne cecnd să uit de moatea mea imnentă ş să-mi ndept
de pătu macabu veune cucuvee tenţia nspe mne. M-am ascultat ăsuaea, mi-am simţt
Veni, zise Vadi iia bătând, muşchi, am ncecat sămi magiez tupu, să
Ma condus pe un dum pin de pete şi ebui Mă conştna poie conştinţe Voam ,,să fu pent o
se peau de pataon
pataon,, ncetnindu-
ncetnindu-nene mesu. a oaă
oaă,, doa
do a să fu Să-m smt
smt vaa
Îmi nase ceasu Ea ca că uaua să mă chideze, h
Luatt asta
asta..
aic, î locu
locu ăsta pierd
pierdut
ut de ume, un men n-av
de nmen
unde ea cu sa
n-avea iam deschs ochii tindea ceva spespe me. Doa n-avea
ne vadă o să ne audă Nu ştu ce mă nspământa ce mai u
ceară să-m pun ssing
sa-n
sa -n ur ca
ingur cappăt zile or .
zileor
că aveam să mo, ş asta ăă doa ş poate, sau acest l o
oft
ftm!
m!
ficoşăto dem de un fm de goază am apecat, nezbutnd să văd pe ntunec obectu pe
D up ă do ar ccââţva metr
tr, s-a întors s pre mn e e ntndea O monedă O monedă de un euo
monedă
Rd
Rdca
catt bate.
Ce . ce . vreţ
eţ·· să-m
-m fa
facceti?
n cpa aceea, u n sunet gutua
·
ur Si ng
s ngur
sng ur . U n e u ro, es
ngur este to.. D om
te to omn n u l D u br eu il aşe
să iau c i n a A c u m o re gre tam a m a i c .
iau
nea vo astrăă ci
voastr na l a dâ
cina dân sull o ra ş ap e D um n e av oas
n su
d um
umnea i-am continua dumul şi am ajuns înt-un sa vechi pe
u a l . Domnu
ctu null D ubre uill nu iubeşe â
reui rzii ere ci a
ârz
t u ie pun
ebu
teb unct
essantu l unu deal, ncă ado1ni Nu pueam să fac nimc
e
Odat
Od s-aa înc
atăă ce s- heat mis
nche sne a, a f ăc
nea, u s tân
ăcu ga împ
tânga mprrej r.
aie de ăsăitul soaelu. M-am aşeza pe o bancă de piată
O geutae imensă mi s-a lua de pe ume şi dn oaă fia ciă de veme şi am espia adânc, a dânc, lăsându-mi mâinle să
m e a . M-am ssmţi ţitt . . se tuii t P ic
cătu
secă ico arel
oar îmii re
elee îm reura rau
u . N
âgâe supafaţa aspă. Dincolo de peei de pată ai caselo,
nea să cre
venea
ve cred I-aas f s ări de gâ
d . I-
gâ d e b ucu
uc u rie,
rie , d acă
ac ă avea i agina
aginam m săeni adânciţ în vse, domnd lniştiţi n pai
puee aştenutui aspe ce putau ncă miosul păc al soaelui
Aş
Aşep
epaţ
aţ!! ae le zvânase. Mă simţeam fecit că eam n viaţă, nos
Nci măca na ntos capul, s-a su n maşină ş a demaa re oaeni
A îos peculos de busc, sând noi de paf cae păea n cele dn uă sa luminat de ziuă s am simt miesmele
' ,
că luaseă foc sub lumna fauilo, după cae Mecedes isce ale natui în zo Sub oci me s-a descis nce o
negu s-a îndepăa, gâlţându-s e n oae deciile din caa
îndepăa, gâlţându-se
·
cborât azi dimneaa asta voiam să vă spn N-mi bat jc
d e dumne a v oa s t r a .
- Est
st rss, nu ?
t d i n Par
Da aşa ceva.
Nu hana ace pe om şi nici nca. Dar schimbă
schi mbă impac
impac Eş t din Pars sau n eşt din aris probema n e cam
Eşt
eu n care percep ceia ntarcerea ea a biro biro a tr
tre
e z rea neapărat să şt dacă pot spune aşa
dpă aeeri a ost dest de srprinzătoare S-a cre rbea cu un accent asa de cântat ncât n reseam
sămi
adevărată bze
bzeăă n aer n cpa n care a ssit. r d seama dacă acesta era ton său nora sa dacă era
şi cm cgii me nencrezătr n aegerea ea a vr ă eerat Ave
erat am nev
veam n evoie d e e l. Trebu
oie de ia să cn
Trebuia conversa
tnuii conve
cntnu a.
rsaa.
verice
veri ce inrmata
inrmat a ei nsis.
Fiecare m-a sa
s a tat n e să d De aptapt de când datează caste ăsta?
mi vrbeau c t ntr-n e neobişnuit. Sieam de ă CaCaste
steu
u zise ând-o ma ncet
. c şters paharer a
intă î jjcc inte
intere
resele
sele pers
persnale - nu p pttea să m ă sp spăr ăr e . st a .. marchizui de Se.
st
Uniiii um
Un umbl bla
a cu mănuănuşişi,, pe cân
cândd alţ
alţii îşi d orea
oreau u să av ea
avea A marc
marchizi
hizi de Sade?!
reaţ
re aţie
ie cât m ap apr
rpia
piată
tă ca să popoaată pr ftaa m a i dev
prft devre remme s Ma trecut cu ri pe şira spinării acum câd ă ândea
mai ârziu
rziu.. Tho
Thom mas a
sst ce aaii inguşit
ing uşitoor din ucrr
re ei uc
dinre aptea recută
n m-a sur surp
prns
rns.. Dar Alc lcee av
avea
ea re reeş şi s im
reaacţi r imţeţea
Da
Da
satsacia ei era sceră Şi nde ne aăm?
Nu a m aiai pie
pierrdu
dutt vrem
emeea şi -am d u s· î bir iroo u me. Mă adică unde ne aăm?
a a m acacool de-a-ab
bia
ia �e cinc
nciisp
sprrez
ezeece n nu te,, c â n d ssi Marc
u te Da acum n enu acesta n ce c ne aă?
Du
uke kerr î pers Şi-a privit din nu cienti·
cienti
t ·cu un zbet uzat.
s
rsooan
ană.
ă.
N-ar aree rs
stt s-
s-oo lu
luăă m pe ocititee, zis
isee aces ăcaar
estta, fă r ă ăc Băiete se pare că nu bei num apă!
sall ut
sa utee. De vvrrem
emee ce · ricicuum s ă mă d ai a fa farră ha i s ă n- mat B a da
da,, d a r . e po
pov estee c
vest cm catăă Sp
mp iicat Spun eţ-
uneţ - daa r
i d
un mează ci şi- tenat p�vestea de mă a
auu
,
M-a în
nn
nss fo
foai
aiee e hâr
âre u an te mee i. A ctt
teul m Eu su
sunn t a Lac oste,, n u
Lacoste ubr n. Tu î n să eş i pe o al
brn. altă
tă
Câteva âsete nfundate sau auit dinspe cienţi Bar a A tas o duşcă din vinu ab, apoi sa şters pe gură cu âeca.
ea ncânta
ncântatt de guma ui. _ Patueci şi trei de kiometi
În Lubon . Astai în Povence, nui aşa mult..
ra mult
Pic
Picepiepi câd vei _ Poate este un autobu pân acolo
acolo
În Pov
Povenceence adică a opt sau nouă sute de kioetr În timpul săptămânii, da, dar duinicie nu Astăi, n
•
capitaă. f r de mine, nu unceşte nieni aici, i spuse, ducânduşi
Caei gara cea mai mai apopiată aul a guă
amanul se uită din nou căte oaenii aşeaţ l a ese Chiar a vea un accent ciuda
ciudatt, pron
pronuunţa fe
ecare
care e, chiar
ch iar şi
Gaa cea mai apropiată este a Bonnieux, ise, artâ collo und e nu e r a .
co
spe satu cocoţat pe mutele din faţă Şi.... cunoaşte pe cineva care ar putea s ă ducă până
Şi
am savat O oră sau două de mes pe os şi gata clo
Şti cumva la ce oră peacă uătou ten spre Paris
Ştiţiţi cumva As
Astătăi i Pe căldura asta, nieni nu prea iese din cas, să
Toţi cei din sală au început să âdă acu făă s se şi Poate până la biseică Nu poţ s aştepţi până mâine
feească. amanul jubila. Nu, tebuie s ajung n
n seaa asta neapărat în Paris.
Ce, ce vi se pae atât de amuant A pecat deja Asta ? Ah Pariieni
Pariieniii ăşta
ăşta sunt mereu găbiţi, chiar şi duminica
Sa uitat a ceas. D nou âsete. n cee din uă, ma luat ămas bun, iar de data asta cei
Dar e foate
foate deve
deveme,
me, a spus. Tebuie să mai
m ai fe un flaţ acoo mau răspuns a saut
mai târiu, ursu iei Câd peacă utimu ten Am luato pe dumu cae ducea către ieşiea din sat
Utmul ten pecat... n 938
ten a pecat... ,irecţia Avignon e n jos, la stânga'', m spusese baaul.
Hohote de âs Am nghiţit n sec Savuânduşi succesl ate reuşesc să pind o aşină dacă fac autostopu ...
bamaul a ofet un ând tuto. Cienţi au nceput din uul şepuia fumos nto onă cu vegetaţe, pe coasta
să povestească contnuâduşi discuţile de acoo de unde le ealuui, pinte
pinte pantee fumos mrositoae, u spini. Eram n
lăsat aunci când an ajuns eu Povence .. De câte oi nam auit vorbinduse
rvence Povence..
Uite, băiete, ţi ofe şi ţie un paha, ise bamaul punâ esp
e re Povence. . Ea si mai fumos decât n visele mee Îm
spre
o caaa u vn ab n faţa mea pe tejghea ai nooc chipuisem că ea un ţnut step, fumos, da uscat. Av Aveam
eam n
Am iont. Nu puteam săi spun că nu beau niciodată fa verde cât cupini cu piviea, o vegetaţie de o bogăţie
stomacu go ajungea cât fusesem deja uat âs pe i eai poenită nită Stejai nfuiţ, pni cu tunchiu ce păea
de ai riatc n bătaia soaeui, cedi, fagi, chipaoşi cae se nălţau
Gaa onieu e nchisă de peste şapte eci de • aaştri până a ce, ia pe so scaieţ, dobiţe, tufe mai de
·
Trenu
renule le căt
cătee Pa
Pas p leacă toa
toatte de l a Av
Avigno n au m . N-
ignon rain, arbust cu un unee
ee ustui te caesi etaau făă saă
u stuite
gă s e ş t n
nmc
aai ap
a proape, băiete
O pobă? voba de un joc, nu? Fu gonea sa poni cu mae geuae, apoi a ncepu să
Oa
Oae
ecu m, da
cum, ezze, ia apoi
ibe să se guduie, ucu cae-mi punea fesee a
S-a uita a mine chioâ, apoi o scâneie i sa ap i î .
eee nce ca1.
pve Am aui un gas n cabină. Şofe vobea a eefon
Ah! Am ghici eci poba de seecie pentu un j de Ao, Josete Pegăee ceva de bău, vin cu un candida
genu Kohn nui aa? e a Ko/ nt Nu, am is Kohnt Kohnt Ao! O să
e aapt
pt
edem a iană a eevio Ba da, e adevăa u-e cauă
As
Astatai bună! acă-i spun chestia asa ui Josee să mo
i bună! aau de otogafia i vei dacă ae baei
baei!! Baeii! a. Şi
eu dac-o să mă ceadă! unţă- pe Miche, n�o să-i vină să ceadă Şi cheam-o i pe
aa
abete, săi mite cuu ncoace dacă vea să ie n poă Nu
selectione
- S i dacă te selection
ează, te ved em la televi
vedem zor a iaă!
televizor ai am semna Găbese-e.
Ao
Stai un pic, nu am .. umneeue, o să adune pe oa oaă ă umea . Ce minciună!..
minciună!..
N-o să mă mă ceadă! N-o să mă ceadăcea dă!! eo să e spun bieţo oaeni?
Ascu
Ascuati-ati-mă
mă...... upă un se de oă de dum, maina s-a pi i am aui
Stai, sai. . o eu de voci
intodaă sa umina a ată iau deschis uie i, după ce mi s-au obinui ochii cu
Ia spune
spune,, dacă e duc duc diec a gaă n Avignon, ei si ina obioae, am vău mai bine de o duină de pesoane,
c-o să câigi poba? e săeau nemicae, ca un comiet de pime, uiându-se a
a
a,, numai
numai că ine nebătoi, cu ochii cât simţeam ca un dobioc
câ t cepee Mă simţeamca
i bin
bine, e, uite cum acem, iue. e duc diect a gaă i în aa cum edeam n mieia asta de goneă pină de pa.
schib vii mai ntâi să acem nite poe cu i iia,
ia, ca amie
ami e Hei, i cum iceai că e cheamă?, m-a neba oeu
·
Ce ici? Aan
Pă
Pă,, de apt
apt
Aan? un nume de sta ameican O să dea bine a
oa câteva poe i o bughim a gaă! Aa, o ă e eevio
o..
seecţionee io să te vedem a teevio! Aa n . . . e petăă în şoa
epet ptă o fe
şoaptă ie ga
meie
feme gavid uţţim
vidăă din mu ime,
e,
Să nu cedeti că că.
. ăăd ae n piep
ai am buat! ăbete te, băiete!
ăbetete, ost condus n casă, apoi toată umea s-a aduna n
A deschis din nou uie, pin d e nsuee ăădin ă, n uu unui găta pe cae sââiau dea câiva
Rămâi spate, nu sta să mut pachetee că nae arnaţ
naţii cu m i ro
ross is p iio r
iior Fo arte is p itito
ititor. ceputt
r. Au în cepu
p, te
p ebbuie ssăă r
reecem o pro
robă
bă!!
aiie Oae ce puteam să e spun? am nt-o
M-a
-amm t jo d d st su păra 53
căă: pe de o pate voiam să iu since, pe de aa, nu
stăă d tă ai
rtaţţ i de u n vi
toţii p u rta
toţ ărăă a m ai pun
viss . . F ăr pu n e l a s oc
ocoo te al ă f p tu l Nu î
în,
n,
că
treebu ia s ă d u c l a ccaa p ă t m i s i u nea .
tr i- vent pe loc o idee, numi că. că . nu pre mă simţem în în
Cred că n-m fost în totă viţ me tât de mult oogra
rgul meu făcând st. ână ici proftsem de o neînţelegere,
Îmi si ve
Îmi vedeam poza,, la vede
deJ·aa poza
deam deJ· re, p e tot so
vedere, iull de
soiu I SI. r nu voim să mint pur şi simplu. Bun Bun . s-o luăm ltfel
st până l începere următorului sezon l jocului televi
Şoferul meu se uml în pepeni. Er omul zilei D
: Dcă într-o bună zi o să mă trezesc pe un pltou de
ee televiziune, o să m fără îndoiă dreptu să m un invitt,
gât phr după pr şi obrjii lui eru dej rumeni. L te chir doi
doi..
rugt de trei ori să mă ducă l gră şi tot d e trei ori u A ridict brusc privire
privi re spre mine, numi ochi şi urechi.
nu ,Mi târziu, mi târziu'', repet Nu vreu să vă du însă spernţe deşrte deşrte
Nici până cum nu reuşisem să mănânc, fiindcă luma Băiete..
Băiete
ăge de mine când în drept, când în stâng, pentru cât Nu, nu .. . Nu insistţi .
insistţi.
fotogrie. Dcă te duc chir cum l gră, îmi di cuvântul tău că
Ascult
Ascultţi,
ţi, m spus, chir tre
m spus, trebuie
buie să plec, dcă nu, i ă inviti l televiziune? mă înebă deodtă tât de serios e
renul si tunci n-m făcut nicio brânză rcă r fi negocit cu mine săşi pună o sută e supi pe
Şofeul pus din nou mân pe telefon pul meu de levăţică
M
Mă
ă,, grăbeşt etee odtă Şi zi-i şi lu tic mre, că ll
grăbeştet D . numi că nu pre ş vre să întrerup mic
nu mă splă totă p mrilor une
u nevosră
vosră sindrofie ..
Nu, stţi
stţi un pic,
pic, i-m
i-m spus,
spus, chir nu mi pot ştet S întors spre cei dunţi colo şi rostit u o voce de tenor:
Trebuie
Tre buie să vă respect
respectţ
ţ uvântul . . Prieteni, coninut fără noi. Mă-ntorc în-o oră, numi
N- preit deloc remrc me şi din roşu devenit stci ăl ls pe ln l Avignon. Trebuie să izbndescă în prob
l ftă
t.
As
Asult
ultă,
ă, băiete, nu eu te- silit să u rci în furgon
furgonet
et
Peste treizeci de minute, sărem într-un TGV către cpitlă,
clr Cred că e hia pe înţelegi ş că nu fi nereunoscăt
pe dos, înţelegi tomcul
tom cul l fel de gol şi u un euro în buzu1r
că·· pote nu mă mi duc l Avignon!
că unoştem regulile călători fără bilet er psibilă de
domnul ..
r cm iute l mânie domnul.. endă; şi um nu ve nici cte l mine, sigur ve să mă
Cum să-l fac să ple plecă
căm?
m? T impul tr ecea ş i ha b r n avea�
trecea - tepte polii l sosire ..
sosire..
caree era ora
car oraulul en
enu
uilor.
ilor. Poate că era dej a pr târziiu a să m
preea târz Aem u n pln, nu pre stăte în piiore, ce-i drept, dr
ajun
ungg l a ora 1 9 la Dub ea c ă în viaţă e eit să încerc. Am răs pe culor, pndind de l distnţ distnţăă
ubre
reuil breuu il. Sp
uil Du bre Spun
unea
eseează .. D ire controlorului. Când lm
impo
portrtan
antt să stii să ob
obi l eeaa ce t e in
i de a alt ii cee terres
inte l m zărit, în celăllt cpăt l
�onului, int în toletă şi m închis uş, fără să pun
Dubreuil · woul Dcă o să credă că e gol, v rece fără să se oprescă.
Er a m si
Era n gur, înh
sin înhisis u zg omotul
zgomo tul o ntinuu
ontin uu a l tr e u ui c
tre
zgâ
gâltâ ile bi
itrile
ltâitr ne cun
bine cunos ute,
osut e, un
uneo ri cu mic
eori micii zgu duii t i
gudu
pune
uneau libull în per
e chilibu
au echi perico c u pu
icoll şi cu putoa rea a celu
toarea celuii sp aţiu îngst.
spaţ
Deodată, uşa s-a deshis şi un ălător foa
foarte
rte sup is -
trezit nas î nas u mine. Peste umărul său, privirea mea a
de prrea înântată a unui bărbat sund, u o mustaţ ea
27 •
ashetăă bleumarin
ashet
Cu sprâenele îreţite athere s-a apeat uş or î aţ
Mi-
Mi-ar plea s vorim despre u l-ai ajutat
ar plea ajutat pe A s
ase de mat
Yes Dubreuil sa ăsa ăsatt pe spate în otoliu su are de te
Ită
�
toar
tăto aree de ca griji, n
proffitau lipsiţ de griji,
re cei doi pro
care stala
nstala
cortabi l în grădă, în aţa unui platou u urseuri, unele
ra.
•
a, e de înţees.
therne îl asculta, vzibl concentrată la ceea ce i se spe
atherne
a
fără să se lase motă de dulcurle dn faţa e, care ar p e când era copi, inspectoru etiean îşi petrecea sârşitu
să-i dsragă aten·ţa
ţa e săptămână şi vacaee urărind cu bicceta trecătorii, pe
AtAtun
unci l-a îndrep
ci l-a tat în altă drecţe: a ăcut în aş
îndreptat aşaa e răzie d Bourgla-Reine, în suburbia pariziană. şi nota cu
"
încât fuatul să devnă pentru e o constrângere care îi e rijă tot ceea ce îi atrăgea atenia într-un caee abastr cu
psă d exterior Din cipa aceea, lbert
lbertatea
atea a început
încep ut să a
a pirae, de care nu se despărea niciodată Unii se îdrept au
în och lu o cu totu altă se seninicaţ
caţe
e . . Nu-ş a pte ăe gar
garăă iar ia r e îşi nota ora şi î pâdea prin gard să vadă dacă
satisace setea de be
bertat
rtatee decât lăsându-se de fuat e rca într-adevăr în tren sau nu uteau doar să se prefacă
Catherine n-a spus nic, dar oricne ar prvto nar f i să se întoarcă
întoarcă înapo înapo să
săşi
şi ooare un vecn. Ce aibi mai bun
putt să nu desu
desuşească
şească în och
och ei un
u n lcăr de adadraţie.
raţie. eât să fi văzut pe peron, char înainte de oment cr crei
ei.
ii se întorceau acasă, ar e se întreba ce putea săi facă să se
ră zi
Dunk, ca nu- săba din ochi, a ăas tăcut â ă câ veţ găsi o soluţ
a fost si că intocutoul său nu mai ava nic d adă ua
intocutoulsău u uat câtva scund d tăc.
mai attat aoi câtva c, cât să ba o uă d conia A m o i d ee d a î na intte a s av
nain ea n ev
avea evoi e d e ac or d u l
oie
S-a a fx a me şo p a a fă o e -a e?
De ? Da
e poae pe ş aşa
L- pv oh I da eama ă daă ea mp a fape egae o
Fdă a edee eaa eş ăpăo?
·
O br
braa zul i-a de v enit cev
cevaa ma i o
osu.
su.
m-a e aşa eva De afe e ma p ă a
adă m adă a edee?
m adă e făă be N aa- pobema
m fău o paă gă um o eşe ă pe de e a ma odee
edee ă dueavoaă e a a
N a m edee a aşa La a e ea be ă e a voaă Î
mă aa
a a dmae aşa a fău oe om u a a ap„
31
so po î e apo so ofe îteg lum cha ce p�
.
gâdu
Cathee pvea î go dusă pe gâdu şeu meu o f geos pe soţa u sau doa ae pea mut
No băbaţ couă Dubeu sutem î s ca e îcepe să dea pe daaă ocum a f u po
testseo cae
na sră ră
nas răţţii de i
iccapa
apaccitae
itaeaa de a pu aţă Sunt
ş i d e a d a vaţă
p u ra şi să ob mc de a e
cov
co vnns că ab b a
a profe
rofesso
oaa ă, aâ rn
îââtă î rn
â de des î Dubeu
Dub eu ma pv
p v exaspea
exaspea O f supăa pe me că u
b ăr
ărbbaţ
aţ or, v
v e d in e
evo
vo a ce n u po a te f re zol vat ă e
rezol a eeuşt
uşt s ă pu î paccă oae poveţee sae sau pe e îsuş
comp
co mpeesa ace aceaastă ppsă,
să, de a umpl
mplee ace s so de v
aces d exsten
vd
că u şa să m le asmtă a e de be pe c şa do?
"
- Cha
arr c
crredet
etii ? ,
Isii aru
Is t
aruncă
ncă rabu cu l în
rabucu -o scr
tr-o
într ieră mare de ara
mieră
scrm mă..
aramă
e covg e de ajus să ascuţ c aee ds�
- Ca să e A acuacumm î e esusee ecesae ca să e vaţa î
celor d
d cod
oduc uceere, la br
broou. Cu
Cuv v ele p e car
ele o e f
caree o si
f ăă să supo ceea ce vo a să puă.
'
t
u su su
c
cododaaă rodu
odull în
înâm
âmplă
plărr . Su
Sutt î
îr-u
r-u fel, ogin� A da pese cap esu coacuu a pus paha îapo pe
asuţă sa dcat
pu , o să auzi î pcae
"
su
ueeu
uu Ascul
u . As culă-
ă- be pe şe
şe d e exem
ă de xempu
u ahe e uş dca och de pe caeţe.
de mue
m ue oror meta
metaffore legae d e gra vd ae d e pro cre are. N
gr avd
iect greu c� a fost
i-aai au zi
i- zitt i
icciod
iodată
ată sp
spunâ
unând
nd des pre u n pro
despre proiect
- Ut
tee ce
eoo s ă fa ci,, zs
faci se ubrr eu
e Dub
eu c un su chav
surr âs m ach aveelc
lc,,
mblân
mb lândd în colo
înco lo şi- faţaa raf
prin faţ
ncoaace prin tuilo
raftu ibiootec
ilorr di n bibi ă. A i
tecă.
naşştere c d urer
na urerii, sa
sau
u că p
pooad estaţţi a fost lu ngă? l caz c
adaa de gesta i-nco
cereaa cade se spune c ă proiect u l a fost a vor tat, nu- i aşa ? oac�
afacere
afa o sarcin ă n o
u ă d e în d e p li n i t .
Aeru era mâcst cu mros de trauc Catheri
Cat erine ş-aa r
ne ş- rddc
cat
at prv
vre
reaa ş î fx
fxaa au
um
m pe Dub ubrereui
uill.
Crezi că preşedntee tău greşeşte că hotărârie sa salle s _.
aree vrea să aj
Ce car aju
ungă în vârf munte telu
lu nu te
eb
buie să
proaste pentru firmă? impresonat de înăl mea sa
ţm
ălţ
s e ase
Mi se pare impede ca umina ze _
Dar dumneavoastră ai călcat vreodată ntro compane
compane
Soco teştii că ar trebui să conducă atfel compan ia să
Socoteşt Nu putem săr ch
săr cha
arr aşa peste fu
func
ncţi
ţi!! Ex
Exs
stă
tă ni
nişte
şte rreg
egu
u l
considerare s ate crter decât cee pur inancare
_ Ce care se supune reguio
reguiorr se
sefereşte
fereşte să gndească Dacă
Asout ec doar din pătrăica ta no să găseşt niciodată o ată soluţe
Pă atunc
atunc o să ei ocu. ct cee la care toată lumea sa gândit deja Trebuie
Trebuiesă
să ieşi din
Mă faceti să râd ta ..
c n neun
neun
cipe. Nu văd cum aş putea reuşi
Ce te opreşte? mă ntreă u un gas mieros A vort rar cu o voce groasă: .
Întrebarea era atât de deplasată ncât m-a făcut săi pi Este ult
ltmma ta ms une.. Du-o
msune dau..
capăt şi-ţi redau
Du-o a capăt
umpătu
umpă tu Ce să- răspunzi une persoane apropiate cae ibertatea.
ntreabă ama ce te opreşte să dev ministru sau st ibertatea
ibertatea . Lertatea
Lertatea
M-a uitat spre e. Zâbea
Zâbea iiştt
iiştt
nteatona? vizibl foarte hotărât. ·
Nu-m
-mii puteţ
eţii con
ond lbeerta
iţioona lb
diţi tate
realşt avem u toţi nşte lmte, nu· putem face char orce ate i dusă la capăt Nu pot să accept asta
Dumnezeu..
Dumnezeu .. - Numa că.. nu est î n măsură să aleg, dra
,
gu meu A
rag Aa n
an
Sing
Singur
urelelee lmte sunt cee pe care ţi le mpu Mai trebue să-t aduc
aduc amnte de. egământu tău?
de.
Începeam să simt că mă nur Îl unoşteam ştia că n-�
'
nep
neptn
tnţă.
ţă.
_ste o p orncă Orice sentâmplă v ş mă ca în 29
august. Te aştept la ora 2Q a J es Verne.
In imaa m i s -a f ăc u t câ t n p r ce J l s Ve e .
Inim
resta
esta r antu
antull di n
rnrn E iffe
iffe.. . A sp s as ta a pr proo a pe şo 32
,,
silabisi
silab isindu
ndu-
- n um
umele,
ele, fără să măm ă scaps capee din
d in p r
rvv ir. Am
Ameet
e ra lilim
mp ed e , u
ummp lilită
tă Sm
mţe
ţeaam cu m m se în înm moai aiee pic
icio
io
.
Speranţele mee de adeaori era zaarnce ram p şi
Nu există niciun Yves Dbreil
simpl n mâinle ni nebn.
Am rămas câteva cipe nemişcaţ ş tăcţ faţă în faţă, Pot?
A
nspectoul Peea
Peea a a telefon M-ai auzit bine: nu există
am făcut stânga împrejur. In tmp ce mergea spre ă,
_
Psihiatu?
Da, medic psiatru Dar n-a prea profesat profesat
De ce?
Asta că nu su Nam reuşit să adun toate informaie.
zi e dumnică şi � mai compicat
compicat Se pae că -au radiat d
orinu medicilor M s-a sps că aşa ceva se tplă desu
e rar aşa că o f făut o cheste gravă
ches
chese
e gravă
gravă
m căzut pe gduri
gduri.. ..
•
'
I Eu mas fer în ocu dumta
d umtae .
e.
rănd Frâur de cuvte.
Zgomote înfndte nspectol copee p l c *
eceptol.
A snt de l centl. ce c cet n şt
e c poveste st? Nm nevoe d e cct d t
Pettjean, pcept? Ş în pls "
pls
�
m tezt în tol nopţ, leoc de sdoe. n tmpl
A închs Tonl de ocpt sn scdt l nesfş nl ve
veme
me în
în ce nconştenl
nconşten l nos ne gvee,
smţt deodt sng, fote sng, gtt de spm ste s egsesc n element tct în hl cnoşnţelo,
Am închs ş e Aptmentl s pt sc epeenţelo ş l mldelo noste de noţ demlt
de o lnşte pstoe, tel de gol Mm pop de tte, demlt pedte în hţşle mnţ note m sa
feeast. enmtele lmn ale Psl împed c V
rtatt un ra
rta rasp u n s.
spu
vd stelee. ovsk e nmele tol
tol tcoll despe sdee,
M smţeam pe lt lme. Spll fapt c Del ă col dn ce m t despe psl spe gnzle l
nţse în pvnţ denttţ sle î dde o ste de el, cel ma n loc pent o sncdee meaţ, aş m e
dsconfot el în mnle c îm psese vţ n e e ezentt
pe cae e îl cedem
O hs vă... Pân nde se întnde gvtte c
coms?
Oosel nevos s fzc cmlt ece sen de
c
când fsesem pt, dozec ş pt de oe în , m
zt ş mm smţt deodat sectt, oale c o câp.
Am stns lnle ş ma ghemt în pat. D n eşe
s ado, deş em stovt peste s.
ev dn fell în ce m egasem faţ de De
1m
revenea fă
rev fărră înce
cettare în m in intte, izb
zbititoo r, a p ă s ă tor, în ti ce
tea mă năpădea înce cett, d r s ig
iguu r.
P vă
vă
Tpl sta e în ste s teac apte, ptea s j c
I
33
•
refzat s-m i acorde protec protecţie ţie mi mai rmsese o sinu
speranţă s- conving pe Dubreui s renunţe a aceast
isiune Era ce mai înţeept ucru pe care- puteam face
Aveam de gând să mă foosesc de ceea ce e însuşi m învţase
ca s fac să-şi scimbe puncu de veere
Am construit un scenariu precis punând a punct o
îţuire de attudattudini,
ini, de întebri
întebri şi de arumen
arumente te ncercnd
s anticipez toate obiecţiie pe care ear fi putut ridica
iaginând situaţi ipotetce reacţii posibie
A m tot aşte ptatt câ
aştepta evaa zile să-
câttev să-mmi rafin ez dem
afinez p ână ce
rsul,l, pâ
emeersu
i-am d a t s eam eamaa că de fap faptt ereram ga gatta e mult ultăă vre me,, şi to
vreme toae
eforrturi
efo riee m ele n u avea veau decâât vo
tifccare dec
jusstif
u a l t ju voiinţa mea e a
. .
aage de tim
u1l ma sp speera ş1-
ş1-
.
sferaa. Cu toa
atmosfer
atmo te ac
toate aceestea aeul ca
stea,, ae ld si
cald usi
' înăbus
înăb i tor rose A m f ă c ut u n p a s spre ea, c ople leşşit de eoţe e,, chnut de
ftună iubire ·
reaa statoca p e ca
•
tam
•
m şi d dee dure
rerrea nsu
sup
portrtaabllăă
Catieul ea înă foate liniştit, deşi unii xusio ni pe ae espingeea e o stânse în ne
iuie se întoseseă dea, instalându-s
instalându-see din nou în aatae.
pnte suspne:
pea aveam soţi de bândă da totuşi spam, mn t Nu . nu pot
nevoia de a ă elbea de sub puteea lui Dubeuil Apo a fgit făă să se uite înapo
Umba astelulu
astelulu i se idia înet în faţa mea în tmp e mă I
Inainte să pot shiţa veun gest, poata miă a gilajul ui s- ee aopeeau potopul de lătă ale lu Stalin Stalin
.
deshis u vioenţă ş Audey sa trezit faţă în faţă u ine. Sa tu ă suntet înăuntu! '
nccepu t să ca
n eţţe şi ca dee, foate e
cad ped
epe de ss-a-auu
Nu mi-a ăspuns, da ma ţnit u o pvie stu pef "
cad dă , mai în tâii ăz
întâ ăze
îndueată. ntet şi în ee din ură a neput vieia.
uncacatt asupra ba r el eloo r
Ceru întneat ea tot mai des uinat de ugee tăute F ă ră · s ă s ta u p e gâ nduri ri,, m-am ar aru
etaiicce . Pentr u că ea
tru uu
au udd e şi al unec
alu ecooase, nu e putea eamm pp de
de
Aud
udey
ey.
.
•
ca l spoori
-aa sp
nii - pute
ritt pu teri e.. A
rie
u âşnit armi di oi, în tp e se tă gea îp mea, da r r i a mea fă ră arg
fără rgn
izbt
ttt, d e b e d e rău, săs ă mă aţ ăr p ă în vârf şi mi-a
aţăr i-amm făct
îneâd să sape
m-am repet spre şă gâtt de efrt Am pătr ns în ho ho ul bune d vre
reuuna E b in
in să ştii să obţi de la via
iaţă
ţă ca ce î ţ
rece Lmina venea dnspre san ce mare Am ta t d
crmeş ar paş1 me rasna c p ter
rşşti, s ă a i cur
dor uraaju
jull să ssp
pui cu voce tar
aree ce v
vr
rii şi s n te Ia
Iai
pâ n ă n u- ţi î n d e p l in
inee şti v is
isel
elee . Pentr
truu toate acesta vă snt
pardseaa de marmră Am ntrat n san Lmna s b ator şi recucunno sc că su suntnt lu
lucrcrri de pre reţ.ţ. Dar llee n sr rsscc Ia
cntasta c nervtatea mea Lam văt ndată pe Dr niic dac acăă nu eşt în st staare ss i
ibbeşti, s iuiub beş o per erssoa
oann, s--
Stătea c spatee a mne nemşcat n faţa pan c ân beş p e ce il a lţi . Fum
umaţaţii n lo loccur
urii p
pbli bli ce, v plili ba aii c
pe gennc Eram d până a pee; apa m şra p raz tobuze le pe st
uzele strad
radă, ă, ca noi toi
toi.. Dispre
ispreţi
ţiii feri
fericirea
cirea celo
celorlal
rlal
ane ş pcra pe cvr persan Drr l a ce b un s şt
D şt s obţi
bţi tot
to t ce
ce vre
re,, da
dacă că p de altalt pa
partrt v
Eşt mâns m spse Dre cm n se pat rp eţ d e oa
peţ oamen
meni?i? N u se poate ttrăi răi de n n l sing
singr,
r, alt
a ltfel
fel via
viaţa
ţa
cam făr să se ntarcă E nene N tree să ţ ncdat
tree n mai are se sen
n s. Tot Tot ar
arll din lume n va p p tea în
în oci
tine frstr ăre sa ra Ha dă drm vreşte Str,
frstrăre vredat frmseţea ne reaţ prtatea n sentment nc
dacă vre car âe sncer a n vecn sa a n ectr cra
M ase nante prpsesem s ţp a e dar dar dac nem şa sa prvrea ndătare a n necnsct
aş ncept să str acm ar nsemnat să mă s pn rdn Tere dmeavasr snt frmase desvârşte cente
Mam sţt
sţt pns nn crsă Îm retease rce avât Sţe
Sţea
a enae car ta ttş n cr dar n care de fapt e
că n snt decât marnetă ae cre emţ ş fapte er taţţ s
ce ma prtant ta
mânte şr de cneva care ăea de n şte sfr nevăte m tct ar vcea mea a cr fr era t apcat
trât s ădăcesc pan ş mam ăsat prad r e âne sa stns n menstatea n cper
cper sând c ne
Ce aţ
aţ făct
făct Adrey?
Adrey? am rat cer apsătare Dre sttea tt c spate a ne
Ncn răspns aterne avea c peca mâd era sta d par
Ce ccuta llaa d
duumeav
avoa
oassră
ră?? m fct stâna mprejr Când am ans n pra
nste
-a
-amm 1n
1nttors .
N vă pet s vă amestecaţ vaţa mea sen sen me
ment!
nt! Ş s saţi pace pe drey
Învaa nast n vă dă drep să v jcaţ c senment
mee
N prea că ar vrt sm rspndă Am ăr t
Caterne aşeată pe canapea nn cţ a san
cnnat:
Ş u c ă n u aţ do
d aţ doii b an iubb i re, c ă e a nu co n t z
anii p e iu
V
AURENT GOUNELLE
b
ost.t. Ar f tre it să găse
ros sessc u n mjlo
un jlo pin cacae iet în
ă-ii iet
e să- deaj
înde ajss
oportamentu tull dete test staabi a ssăă po pott să -l pla un pi
să-l , măc�r �
pi,
i
i . Şi doar c aceast stăă ond ndiţ e â f puu
iţe utt şi el să se desh aav
faţa ea, î ata id '
ideeilolorr mele a propnerilo ilorr mele. Dar c sa
ăs l i d m ?
.
D U M N EZ E U CA
CALLAT OR
OREEŞTE I N TO
TOTT EAU
AUNNA CO G N IT
ITOO
c
.
'
ure,, ro
roşşie ca p ar
araa fou
oulu
lui.i.
- Cum în d ră
răzn
znit
iti?
I
i?
Ei bine
bine.. Nu cred că ur1 ati învătă
ur1ati învătăurile
urile lui Isus
,
Isus..
..
Ba bie ·că că nu
Nu sut u sp dar umi aduc amite ca Isus să
ecialist dar
specialist
f spu s vreodată ubit-mă'' Î schimb su sutt sigur că a spus
,
Ibii-vă i
•
Bună zua ncec ă dau de un zast cae a l u c a a c en. apte opt
opt Ea gata ă ncd când cnea a
c
Md pn an aptezec nu tu dacă a lu c a ză l
c at ecep toul ăcee apo a auzt o oce teuândă de
d u mneavoastra .
ee. Cu degetele ncucate a pus ce doesc
Cu se nuete? _ C ne l caută donule?
Cne
Jea
Jeann Calusacq
Calusacq lan Geeno
Geeno..
Cu a spus? Vă cunoaste?
Calusacq Jean Calusacq. _ u ncă nu da a ea să obesc cu dânul n legătuă
-a auzt ncodată de el sunt ac de opt an . unul dn ec ă colaboato.
et deult l pense acul duneoată! Fo Foat
atee bne
bne O ă se dsteze.
dsteze . Ponuntat
delut dacă
u -e-e ac. da rebue neapăat să dau de el. E foa
rebue ţ să nţeleagă ce- spuneţ
potnt. Poe o f cne l duneoastă ce l-a cuno uat un oent lung de tăcee a ateptat
teptat ăbdăto.
s e adea
adea lu
lu o a dstn nte oapte după cae dn nou tăcee.
sta nu a de unde să tu! Do no să ă apuc lo... sa auzt n ne o oce tăăgănată
lnez un S.OS. la toate etajele! uat satul ee a ott ăspcat feca fecaee labă.
Bne da nu
nuele
ele edactoulu
edactoulue
e de
d e pe atunc tot treb ună zua donu le Vege Vege Mă nuesc lan GeenGeeno o
să-l e
eţţ pe unde
unde
Poate
Poate a pute ajut el a nuăul duneaoastră de telefon de la Le Me I
uzt un otat. nt ă ă sun fndcă tebue să tau de obă neapăat cu
espe ce peoadă zce că e ob? ul dnte fot duneaoată zat E foate potant
1976 nru n e zul cede că poate aeţ adesa lu
ne
tepta ă o
ogg Un fot zat? Mă a ăd cu un. Cu l ceaă?
t
tebut
ebut să scult nute uzcă de j azz duat a uc ante de fecae dnte e Soa ea -a spune că la
de ult ncât ncepe să ă neb dacă no utat de tol ul ăst nu ă bate nen
Vă dau un nue da nu pot să ă ga tez nc E c
teznc en Cluscq.
tp de câd pedut contctul el Ry c
Ryon
ondd Vege
Cu?
douăzec
unu ptuzec pte douăzec ea Calusacq
O clpă ă og să notez . Ryond ege zeo
notez. pauză lungă
ptzec onule Vege a snteţ colo?
- Pt
tuz
uzec
ec ş şp
şpte
te do p eze
zece tr.
zeo tr
ce ze u- spune nc nuele ăst.
două
uăze
zec pt ns
c ş opt nsp
nunt! Mulţesc! E ob de bne de tezec de n .
ncs ute ca n să a ce cne e ce nu! st n-a o pobleă! Ma aduce nte nte
- se foosesc des de asa
Da, zarst cea ca săs
ar tico
arti ferră de te
aree d i fe
collele car temmele p e ca
carr e le a b or d ea ză în
m od
obis nut, de exemp l u
Şi ai putea să da de nuee ui adeărat
_ Şi
Da Am is
Da ta za
ista iştlorr mei cu
zarriştlo cu toat
toat ps udo
udonn mele lo . Să
_
Lnste.
Va dura ceva Cu cât tmp în uă a vrea să caut Îrcât u putea să du de ele fosulu zarst zarst de la
- St
Stiu
Săă zic
eu . S
iu si eu
em,, ultim
zicem time treii lu n i
ele tre Monde a hotărât să merg să ct foaa drect la sursă
_ Ar trebu
trebu să u l rând, anunţ cu anuţ, toate zele Er cam
cam delca
del catt greu d
d puct de vedere emoţiol, dr
s le confrunt cu lstele noastre.
42
Du şman du şman
Duşman şmanor or voş
vo ş tr nu unt ne neaa părat preten
preten
•
sttri. Băr
s ,
Bărbbaul cu carecare avea
ave am întâ
întânre î dm
dmneata
neata aceea î
'
ngh
hi ililee d e cu
currio
iozzita
tatte.
Am ot ma devreme mam aezat a o maă rondă
Începem pe 22 august Ş apo, tânre au oc n fecare
aproape u severtate, ca ş cum mar f cântărt dn prv Mi ptamana
.baz
a zate stri
stricct pe prob
rob eme tree b uie a me
emell e care tr mell o ra te
ora te:: m 1c
1c11
44
Dr
Dragagăă Alan Greenmor! Ce mai faci?
Eram descumpăit cum o femeie pe care o vedeam pentru
rima dată în viaţă îmi putea
pu tea vorbi c o asemenea faiiaritate,
a şi cum am fost prieteni
prie teni de douăzeci de ani Jumătate
itre clienti s-au întors cu fata către noi Mia întins o mâă
flască, cu palma în sus, cu un gest teatral, cu ochii pe jumătate
chisi
chisi Oare ce oia?
oi a? Să-i sărut mâna?
Iam strâns în schimb mâna cu fer1itate.
Bună ziua, doana Vespalles.
Vespalles.
Sc
Scumumpupull de Raymond Verger mi-a vorbit foarte frumos
espre dumeata
dumeata. .
Mi-l închipuiam cu greu pe fostul redactor-şef de la Le
nde necontenind cu laudele la adresa mea.
Ia loc, contin
con tinuă uă ea, arătân
a rătândd spre un scaun de lângă ea
stai masa mea Fii binevenit. Geo Georges
rges
Doaă
Doaă. .
Se întoar
arsse spre mi
iee.
Ce serveşti, Alan? Îmi dai voie să-ţi spun Alan, nui aşa?
E n prenume atât de frmos...
frmos ... Presupun că eşti englez.
America
Tot aia e Ce te ispiteşte?
Aăă caea.
.
raa ca Deux Mao ra ţat d lu î n tt ptr
ac
ac ac c
trac cc
cpr
przc a
a p u da
a şş o
orrba
acc
dupamaza aca d auut atât turşt cât ş obş u a prob m a
a Ş
Ş ît
îtr
roo b u
u z a p ar d cc r u tâ
târ
ca acşta d u aâd tdţa orbac pt ar r zo
zo1v1v c
c azu
az u r p ac
Chrt Vpa purta aşa cum ma ş aştta m o p l r
car ac
ţ
ţo
orr î câ
cât
tva
va d
tt . .
ta cam tra prşu d ub pcoar u?
mproat roz pa cu oalta rdcat cu o oar ca Poat c u
ttra
ra .. pâ
pâ îî c
ma prof
ofuud ac
cuuzş
şuu
cuut p bor. mbrcat toat î roz oart lat î c c a ale f int ei o r .
xctrctţ aa p pu şaptzc d a char a ta am cum o ştu Pâ ua ata u pact car
mţam î a prtu ş ra u fm d doar dou aa o fob ştu u .. aţ d paaj zcm puta
d a aa îtr a ptrc ccprzc a p dau lu Laca
Scumpu d Raymod ma pu c t tr a au rzc d mut cu Dubrok Dumata ca a?
acuot Pr urmar Laca ra o p rzutat obut d
Da ma pu Potşt tot c şt dpr Laca" ubrok.
Iam rpu Drau ubtmz î totatatotatat
t cuoşt
cu oşt
Da ş u uma .. . D apt tou
tou î dpra.
m dpr act ubct! Nu mar aju toat oapa dc?
habar am cât poatpoat a m acult .. . Tou Uu ra btrâ clalt târ Laca ra u
D apt. ca c m traz ut ral a cu ctua car îş coc
tlctua
tl cocpuaza
puaza abordrl ş pubca tot u
alt phaat u aum or Dubrok. cr Dubrok ra u pramatc car rdca î l
Iam amt d arcolu p car î cm. acua ş cuta rzutat. Ş apo ma ş obârşa fcra
h Laca ş Dubrok.
Dubrok. m puta cr u roma d
d rl or
Vr puţ a mtodor p car ooau.
a
do ârta
lor ratat
Ratat? Da Phaaza t o cra uropa. Fraa
Dur rbu pum ucruror p um aa ubrok ra prmu car uza trap co mportat
Du brok toat uma ş act ucru
ra o p Dubrok Sta·tl Ut
Go . dar câd aum?
Go Ş d c ra ata o probm?
Pr a şaptzc câd a î îc put cr mut dr
cput S zcm c tra îro poc î car atarcamu
Dubrok ra a ord a z î md tcua. Dar ata u tot
tot
.
Da r Jacqu Laca u bucura dja d cbrtat ş a ra ca c dpra ba
rcuoaştr? ra pr ârşu a u aşa? Cu p a Ba?
o p u târ cuocut? Da Dubrok ra boat oar boat ca pa dro
ra a boat Nu ra cazu u Laca car coac pt pupz
_ n reaitate oninuă emeia red ă aan a au ns s
,, Caractâd t1ctura ti itJrtatorior
itJrtatorior
ia pri rortu
absolut obsedat de Dubrovsi Pent ă era gelos ă Dub
1aiu ii cti, a a tă î igtiitata
igtiitatactă
ctă a ubictuui
obnea atât de repede rezultate a îneput săşi surtee tot m ai
şippritro foaiu ta
şi taăă d tip roa d J"adoa1', ca1 apa1"
mult durata şedinelor. pre sârşit ând îi sosea u n pai e î od ora, î1tr opt şi triprc ai, autorii or itgra î
abinet abia daă apua să deshidă gur� ă după ni
t acaşi tip ota, dja bi1 îcgată a acată ârtă, a îocuirii
aan îi tăia maaroana şii ziea: Şedina dumn ea oast a ouui ăcut, pot pri car cutar fată bătrâă d a ară
luat sârsit"
id tcă cu o dubură ai orocoa orocoaă,
ă, prcu şi prtii car par î
Ce pro stee .
prost od ga utcat a ator faşi 1oştitori ar acta crd căi
asta n
Si Eraa at
u-i tot. Er
nu-i atât geloos pe av erea lui Dubrok
ât de gel k,, ui drpturi pri1 dcrira i iuioaă
uioaă a ui aşii cu apa1
apa1ă
ă
înât a îneput să-şi reasă tariel tarielee întrun mod eobit a aiaă, î it1· că1 că1"i
"iaa ar trbuit
trbui t ă pd îtru raiara
Cerea ini sute de rani pe vremea aia eea e era o su a ia '
i1i__ia
1ăpirii i1i
naibii de mare pentru âteva minute de onversae a ste de nenees dar ă rog eu nu sunt psianaist.
paiente a protestat. -a apuat poşeta şi i-a sos singur baii tai liniştit nii psihanalişti nu priep nii
nii Dar suntem
dn portoneu. O luase razna aquot al meu rana u ât se îneege mai puin din e spui u atât pari
Am băut o gur de şapanie savurând savu rându-i
u-i aroma deia
deia ai genia.
genia.
Î ealată parte a pieii biseria aintermain-desr Doamne..
Doamne..
înviorată de lumina
lumina adă a sârşituui sârşituui de după-amiază păra Aşa ă imaginează-- pe Dubrovski u latura sa foarte
mai frumoasă a oriând. onretă pragmat
pragmatiă iă u sarinie
sarini e pe are le avea
avea de dus la bun
CeCe mai trist ontnuă ea este ă d aă aan nu lar
trist ontnuă sârşit
rept un prostăna pe lângă aa aann ..
băgat în seamă pe Dubrovski toată lumea -ar uitat oa In cli
clipp a acee işcarre stâng
aceeaa am făcut o işca vărsaat
-a vărs
stângaace şi -a
repede. aaru de şampanie a împrăşiat pe masă şi apoi mi-a urs
Pe Dubrovski? De e? Daă avea rezultate mai bune e pant
pantofi.
ofi. Ca
C a noroul pe ai me meii ..
dragule nuai ameriii pot săşi pună o aseen A aan n-ar fi suportat una a asta
înebare Pentu voi ăsia ontează mai mut rezutatel e
ă i se surgă şampania pe piioare?
rana noi admirăm proesu de gândire ezultatele er
erit-
it-aa Cel de us Avea o obsesie u pantofi.
d o a r niş
iştte ssim
impple ae essoriiii . au suturat igurie
A ăutat prin poşetă o poşetă roz din piee de roodi l ş O obsesie u pantofi.
pantofi .
sos a iveală o arte • Un îm
împ i t! Da
păi s-arr fi întâ
că i s-a
Dacă ntâm latt aşa ce
mpla ceva eraa 1n sta
va er re
stare
Uite! Ţi-am adus-o pe asta. Deside-o a întâ pa re ş ă evadeze din abinet prin-o uşă seretă lăsându-şi paienii
iteşte a.. ă prind ă rădăni în saa de aşteptare a să fugă să-şi umper
umperee
45
ar icoll a sa
arico sass in în L M o n de ca să
să-i
-i de
deaa în vilea
ileagg meto
metodel
dele.
e. Ii
vizitează i pe părinţii tânărului ca să-i manipueze i să-i
etermine să acuze pe Dubrovs Trădat de mania ui penru
antof
an tofii . . Ciudat pentru un psihanalist. După e a euat n
nercarea de a face un tribunal să-l condamne a inuenţat
nsiiul ordinuui medicilor a să-i suspendesu spende lienţa
lienţa punând
astfe capăt unei cariere care-l deranja Fie. De ce nu nu.. Dar daă
Igor Dubrovski
Dubrovski era ntradevăr
ntradevărnevinovat
nevinovat î povestea asta cum
putea expic ex picaa toate înebările rămase neeluidate până az?
entr ce să atragă după un artcol despre drept la sinucidere
nite deprimaţi l a turnu iffel fe ful său de unde-i ulegea
feful
ainte să treaă a fapte? Ca să-i mipueze mai bine?
"
bine? Ca să
bţină de a ei u n egământ? În e scop? Ce voia? Şi cum se
ep iă notiţee despre mine dnainta tentativei mee de
inuidere Şi ce s ă mai zic despre reaţa ui cu Audrey?
ier dut printre atâtea gânduri, nu urmăream deoc
euniu nea noastră comerciaă de uni dneaţa Luc Fausteri
i Grgoire Larher nsufeţire pe
niumină disnţă d părri or, srăn d oe ac e ste Am a v u t n e v o d d o u ă zci d minut ca să trmt llii ta c
•
lta te car
rezulta
rezu careen -ave
n-a au n ciu n sen
veau s .
sens et el fi
tel fict iv d e a n g aj
ctiv ajaa r d la Dunk r Consu sull ti
ting
ng la to
toaate
Vo or jungu min, surde, îndpăre, ininig ii a
ed cii l e d i n F r a n ţ a . L a to
t o a t, mai pui
inn Ia Les Echos.
paznicii într
Doi paznic -o casă d n
într-o nb carre le r proş
b uni ca proşaau cu veh
veheemă
pcinţor dunţi coo, în ţ or, că u bf nu
I
nu
grşi oo Erm răi, incompnţi, incpbii să ghici ce
urm să isă rger sor N proi proicu
cu mgni e cu ce
'
etajul
eta jul nferior şş m-
m-am
am ma oopr it o d a tă înan
prit te s ă merg m ai
înante
depr. Er nş. Am runc o prvre scură în jur dr nu
m văzu p nmn A înce
începu
pu să mă cuprndă rcu
u nd se găs xu ş m nr cu inm cât
dus pâă în brou und
un purc. Am băg c două o în pr pr,, en să l�
pozonz cum rbu, c nu cumv să s bocheze . Am mai
runc o prvr p culor o nmc. M-m desch s c et,
po a o un număr. Degee m rmr u De feca r
părea
46
/
e
Od a tă c
cee s - a îînt
nto d e l a m a s ă' D n ke r s i - a c o nu l t a t bs
ors de
ursul acunilor pe intet
unuul in r
C-i u pocăia asta strigă, vornd de un
plă plti ub , bătrânul rigir ââi ât - M mbu l d cr vu să v ă vorbsc s
s nums A
A n
t uz nm ni ă n um ât zl
Roştul şi nruişă brţl gor nu găbi u ăp u - E xa ct .
m n ă ă pun ât pr unu in · că v- p
P puu ccăă p
gă
gă
ă i cu
cuvvânu
u în
oăti ' umnotră. unuu gp mp
un mpn
n âş un.
Vrţ ă punţ unul nr mmbi oţi n - Exact.
Eiă o bi? Sgu nu pu A ă ă u z n jo
op
opulul ognizţii nor nu unul luti ău p
pn
n . Inţg pn ngu ău hbu
gor zâmbi phlg
E muzn ă t nşti pno ngi ă pr Rşt ş nţ pânnl
r nu t opul tău C ă u m u uân ă nr ă
Clăll
Cl ăll op o ipă, poi răpun ără gbă u ningă p i ţă ă o l u zi un
numtă lntor
lntor gânuşi
gânuşi n uin r ă tnă
uin g Că zbu ş u nu m pun pn n hb
A hb
â m gân unmnt ş pun hir il ă nu ă â n
Spul mmbror t ă progrz n pş publ u z Dă gş biz
publ
prm
prm lr un
un ân r rbu or bă n pub
bu ă orbă pntru muă m E o ponă nă gă. ă
Să progr
progrz
z Frt, or bn Şi untţi mmb m
umnotră? Igr ş lăă pul n j, mgnânuş n. lăll
Bnn
Bnnl
l
pă tă.
gor ău n n p n m
m probr
p robr C pt nu şţ nă ă un ân rbu ă
Vă lt Snr P rm notră, ru u rbă n publ ln plă .... z u prop l
z
puţini i r ou ă prgrz ptăm ă năţă
prgrz ptăm z Nu n p
z p ui,
u i, t m nm
nmr
r fl
şi ă prgrăm ân untm nşt puşt, uă , z i
C ă n m
Că m ungi,
u ngi, r mul năţt nn t n
n
Otă unş ulţ, nu m rm ă imbăm nm n nţlg m punţ r nu um ă ă nhpu
c putm ă
ccm m nu
nunn i, ân
ân n
c
c tă
tă
ţţ
lul n r omunăm, ni n moul n r n omp omp ă
ă
Lum z ,Nu, ru ă rămân ' şi u Et m unc ncăă u r ă ă
ră nvvt cv
Nu n rii
cv n r
um un'
I t '
nt ors
nhsoare, sa ntors
te
J·u
·
49
onaa l cu â t
\
şopte ecută Mam izoat n birou n tmpul pauzei de asă şi a
a c u m u e
ea forr m a t
a z ă m a i m u lt e in fo i d e s c an d a .
triis uuror redacţiilor dovad
dovadaa de netăgăduit că Dunker
- oimâine? onsultng
on sultng decisese intenţonat să prospecteze insolvabile
A prins a vorbi O adevărată minune Incerca mo el c
vâru limbii . .
- Da, poimâine *
"
Ii ăsam destu tmp ca să poată săşi publice inora în
editia de mâne
mâne a ziaruui
entru că nam mai primit niciun răspuns, a n Am avut nevoie de aproape trei zle dor ca să aleg tema
teeonu, începând să regret că lam aes. Motivul pe discursuui oată ]uea
] uea ştie că nu
nu pute vorbi c lumea decât
care mă hotărâsem să îl aeg erau criticie sale nesârsie , despre subiectele pe care le stăpâni Aşa că avea sămi
adresa compan
companiei pentru care u cram şi pe care l e pubic
iei pentru pregătesc discursu fe din contabilitate, instruire ea de
cooanee cot idianuui său Gresisem atunci când crezuse
cotidianuui
bază fie din meseria mea acuală, recutările A socoto pe
că avea o probemă personaă cu şeu meu şi că se va foo ultma drept un teren minat xista riscul ca specttorii ei
de tot ceea ce îi cădea în mână ca să murd ărească irma irma
săşi aducă aminte de episoade personale neplăcute, findcă
atribuit
atribuit poate propriile
propriile mee sentmente . Dacă stau bine i oricine a trecut prin siuaţii de recrutare, şi săşi 'proiecteze
ă gândesc, mi se părea părea un indi vid ipsit de orice ură e inco
in nşent supărarea pe mine Mar puut aşteptat câteva
conşent
emoţie. Nu î critica pe Dunker decât pentru că nu crede omente crunte ..
crunte..
strategia sa Pn uare, am consideat că subiectul legat l egat de contabilitate
Această constatare a sicat restul ziei. Spre seară, er era ce mai sigur. De alte, nu era ăsta un reugiu potrivit
aşa de agitat încât abia am reuşit s ă adorm Tot panu l e penru toţ tizii umii? Discursu meu avea toate şansele să
depindea de e Mă împotmoea oare taman a mal? nu fe grozav de interesant, dar era puţin probabil să pun în
A doua zi în zori am coborât a chio chioşcşc s ă cumpăr L Echo. pericol reaţia mea cu spectato rii Şi dacă iar ra somnu, maş
spectatorii
Nu apărea niciun cuvânt despre Dunker Consu ting . i s- a siţi şi mai mul t în siuranţă
Mi-am p r egă t it t ext ul cu m g racc, e b
gaa ă . Câ nd şti că a i tra inee
bin
ăut scârbă.
Era prea târziu să mă adresez unu at ziarist rob ail să-ţ pr egă te şt d i n a i n te u n dis
teşt isccurs de care s ă te agăţ ca ssăă nu
ndu-ţ u di sperare vorbele le,,
îmi irosisem utmul gonţ dar nu ave atceva de ăcut det
te treze ş p a r a lilizz a t d e fri
riccă, căutâ
tân
et c gur
guraa us
uscat
catăă şi ca cap p � go
gol.l.
sa zez m con d u n j ucă tor de
0 A
contnutnuare
o
are pe Fish
ishee1
1aa n . C â
âd
ul 5�
V
-
so
- Ex
Există o iudă p rntre no!
istă
Cum a s pus, domnule? zse Andrew apărâd în pragul
•
U S il.
'
a d ă d in n ou .
sca
Se întoarse s p re om puter ş ov u fure âteva cl
claape pe
t
- Ia
Câtt ai zice peste.
Iattă' Câ O
s leah tă d e i mpo te
leahtă tent
nt· Ju
as e să se dea mai înspre umbră, iar aristu îi răspundea: E
apoape gaa ..,
gaa.. , fără să se grăbească însă.
instt alat
le în ins alate Niss t e m u ie riI d a
e si se ap u că s ă vâ n d ă! Ni
s ge
gele l Tot fel u l d e gu ră-
ră-cc as
ascc ă se înghgheesu
suii au lâ
lânn gă pic
pictor
torii ca s ă
scăzu cu 2 i nu e decâ începuul şedinţei ! o
anapodaa .
anapod
mp a re des
com
co c
deseenu l u mo mode de u, fec
fecare
are c câtcâtee un co
commenentari
tariu
u.
Pri
rinn re cei c are po
pozz au, un uniiii erau în mod cl clar
ar î ncân
câna
at
t c ă
arăgeau privirie rec recăor
ăorior
ior Ai erau jenaţi i îmbujora, iar
res dădeau semne de iriare
* Mam dus până acasă ca să împacheez abou De când se
închisese Bursa pu eam pe un norior: acţiunie Du Dunnker
k er
scăzseră aproape 5/ ra absou coosa Dintrodaă mă
simţeam pin de mări mărinimie
nimie..
Zece minu
minue e mai ârziu,
â rziu, am bău a usa doamnei
doamnei Bachard
Ei, da . fără com
comen
enarii!
arii! . Punc oci, pnc ovi! Cine e?
Mi-a spus zâmbior'', -am ăc zâmbior
zâmbior.
. Domu Gree G reenmor,
nmor, vecinu
vecinu dumneavoas
dumneavoasră ră. .
zâmbior, e zâmbior! Mă rog . îmi cnvine
Păi da, de zâmbior, Mi-a deschis
foare K E penru dumneavoasră, i-am spus în îninzânu-i
inzânu-i
Am păi aâ câ sabiisem cu o zi înaine i am peca pacheu
securândumă cu greu prin grupu de gură-cască adunai Penr mine? mă înrebă femeia, fără să-i ascundă
ciorchine să vadă picu �a surprinderea. Dar cu ce ocazie?
Era ceva ume în dupăamiaza aceea însoriă în piaţa Ter Aşa. Am os încâna că mi-aţ oeri o prăjiră Aa că
sub copacii ce-şi răspândeau miresmee duc de vară Turii voiam să vă ac si eu un mic cadou Pot
veneau să-şi facă poree a numeroşii picori aşezaţi în faa Desăcu picra şi o admiră p preţ
reţ de câeva cipe.
şevaeeor şi pe care-i găseai pese o în url pieţi, cu paea E foafoarree drăguţ Foare bine pica. Muţumesc fumos,
de cuori înro mâă şi o pensulă ungă î n cealală Ce ai omnule Greenmor
fascinan ucru erau ochii acesor arisi t
privi rea Simeam
că nu îdrăznese să mă înrebe
părunzăoare cercea feţele pe care e desenau încercâ n Vă place? înreba.
ase de o pare zâmbeee de faţadă, ca s ă poaă srp rinde cea a, oare mu Şi. pe cie reprezină?
mai caraceis ă exp esie a pesoanei
caraceisă Ch
Chia iarr aş
aşa,a, doa mnăă Ba
oamn ncha
Banc darr e Is
rd, da
hard, us C
Isus stoos!
Cst
Nie îndrăgosţ pozau împenă âva păinţ repea Oh
s� u it a a tab
tablolouu c oc câtt cep
ochhii câ ee A v
epee s-� in
vtt s- escc.
iştes
inişt
domu n-o să mai poaă mna" O ăâică cu zâ e - Ştu că de obi estee dat să
aşaa ne est
ceii nu aş
bice l ve
săl ved em .
dem
_
Trebuie să fţ d e aord, a m s p u s, ă o a m en ş -a ca
jocc de el reprez
bătu jo ezeenând u -l p e ccce, cu faţa s ch chii onsăă
de su fernnţă . D umnea voa st
fer -arr p l ăc ea s ă f ţ o
stă v -a ooogra a
aă
patul de moare, în coă, ş a a g i n e a a s a s ă e
f ar ăaă ps
tot în lume d u pă ce n - o s ă m a i f ţ ? 51
Bună seara.
ra.. Am pe
seaara
_ B u ă se tu
pet u du
du eav
ea v oa stăă o o foa
oast văd umaa vmto Oa ava s s? Pm
ăeee. Î eee d u ă F sh
Tă eaa a p s g as
she as dou pd a s advs o ost oa dajs
Vă asut ât sm osod
o sod
db
dbaa?
aa? Toat
Toat saa am ost
ost t
orbii t p ri
C ân d am v orb rimm a da tă, a m a n tic ip at o sc dr d t
tb
b
asa am pa mta a a am
auo Duk Cosutg d vo 3 ş aşa a ş os âd tmto, âd zo, âd şovo Voam s d,
Apoap, mă otă
otă da m ş tma
tmam m s gşt
gşt
A doua oaă, am pzs pst Am avu ,8 • fau u
Sfa u F s h m
maa ggat d s s ] B s
s a
auu atatâât d
Da s l a
as ate tâtt d uări
te,, a tâ rite
te d md d l b rs
sr
r în
înccâ eera
ra ss f
fci
cin
ntt
M -a
-am ntrat Vo
conceentrat
m conc ceaa m ea tre
Voce buia s ă fe
rebuia f e ş si
sigg r s n sin
si n
tot.
gur
gu r cv
c v â n t s c ris d p n r
r ca acţiţin
niil să s prăbubuşşas asccă.
aată u obşuam să o a aama, a aama a as
a oăă spat u s aa m, asout m N
a o Ma fo st fo
fost foa
a geu s ad
adoo m
m,, da
da oda
da am ust
u st
avam u u d oma sadaoasă p a s o som mu a ost um u s poa ma aga. Ma zt
tasmt ps. âtva âd s vd o C z z a as m s
as
tas a adâ ppt. pa t a ş m sas a mşat d o
o a oa 6 mam
Mâ, au vo uoaşt a ma vtgoas sa ş am put să m pgs pt o o z, mp
pbuş d stoa o. Vo pd pu 0 to sg mam mpus
mpu s s as
as ado
ad o a s u m m gâds a at
sdtă a 655 am şt stad
sta d a oa Câta psoa ş
oa Câta
0 t-o sgu şd? mposb
mposb pmbau â at s p a mu. A s dp dpta
ta da
Să u v
v asua clo a1·mat sau sa zs cu i sp ou d muă, u mut u pa âtat.
D apt, sut ovs ă păbuşa va ş ma ma Bstou sa
dss us
ata ma omadatoo aa
ma Am omadat
Mut ma ma Vom assta poat a a o suspda a ş Ls chos
do a pt a v
otă, doa vta
ta a vaoaa o s aug a zo Zau va sos d p p Aştpta u p, m
T spus u p tou su atât d pu aab
aştpt, să aştpt Nu ma avam ăbda s aştp aştptt
O să vd
vdm,m, zs
zs
Ast spus ambgu u ma păut C voa s sp Caaua a pa ta. Pma gtuă m-a sat gu
C ş va puba păa ş p umă va vda u ât gst ama Am t să mo ugasă ş am uat u
oasat a să u ma smt gustu amăuamău gu -am mâat
săda au?
au?Sa tuşă, a a d tut
Sa ă va sta p tuşă,
s asst pasv a usu vmto? Daă ăa d o să-m dau sama, adât gâdu. gâdu.
Cu ma tzt âd m-a auat za p masă,
spttou, mă ta făcâdu - m s ă te s a
N e -a m llu
u a t ră
rămm as b
buun.
·-a ap at ş a î
uat
apu eeput să -l uzzăr
u erăăbd
ărees er bdăto r, c u
ător,
Za u i e e
e a a
au a t e
gripa, sa înecat el, milosiv până am, se înneca r
"
Domle
Domle... ...
Cu oii, auzi Avem na uctă zirit de trei pare
care
are-ş -ş i d ă cu pă păre re de
rere re lucr
spre
desp urii ca
ucrur care ull r
re n u rive irr o
sc,, i
ivesc
gaşcă de dobititooci cu creier tedd c
er nete c-n lmăă se i ddpă ee
-n palm
c ovi vieee,, î ce s ă v ân
îce ânddă, cr ull ca
ru cad poii se-
de ş i apo r
e-r ncncăă ş i
ceililaal i fă
fără
ră s ă ân dea
ând easc ă, de p r
scă, că r v
rcă e t ăr
ve ărâţ
âţe-n o
e-n occ e
Andrew
Andre exerinţă că at
w şta d in p rorie exerinţă at t ud in
ina ce ra · _
D o mnu I a re drept at e: pot să vă con onf
f
ccăă le
leg
gea ne oblig
ligăă
s a d u n ă m a c ţo
onn a r ii o d a tă pe a n.
tacă di
din săşşi fac
lasse să
să-l-l la
ş i să
n gu ră şi acăă nu
num rull . Pâ
m ă ru nă l ca p ăt. Abi
Până Acţ o n ar ! Ac
ar! Acţi ţioona
nar
r E un cu
cuvâ
vânt
nt mar
a _ aree pen
entr
tr n
nşte
şte
duă aceea puea eveua să vbească e a, boşşoro
bo orogg ca re n c
care cii nu şt ştu
u pe ce lum
lumee tră
trăe
esc,
sc, d a r au pu
puss de 0
rede nd
vend
edeve gen
ge n tlem
tle m a n ul d s,
stns,
stn a şa c u m ta
t a s ă fi
fiee în a u m it treii p a rale ş, ţ uşti cu ele la Bu rsă în spe
1mpeJuan. arr te tre
a
au că m a mu l t de decc ât Ca Cassa de Eco conom
speranţ
ranţaa c-o s le
nom . De al tfel, cei ma
Ia Pu e u bu la fe ca şi ceiaţ D e ei zie j dntrr e e nu vn nicodată
mulţ dnt n icodată la ad adu u nările gene
generrae, cu
INVENIRA e-a ăsa baă ş de ei ie îcec să iau ar excep a c eleloo r câ ţvaa sc
câţv sclero
lerozaţ
zaţ ca
care
re se cred im imo
ortan
rtan
num
umaa
de cae ş să dau de Pup ca săl cvig pe âm i ă -tre de a cţi
fndc ă au dou ă-tre ţiuuni.
eveseasc acum ca auauss cusu aâ de s. E de egăt,
Aăă mă em că su mu ma umes decâ cede
Aăă
ve Dame! A ce ma degabă că ae caie da ici mue peşedie. De câeva ie mm ma mue
de mae cu u ume ca la.. u a csa mae ucu Si c c de paiciae duă ce am ms vaţe e
e
aă pesa cae aă beă pe c sccdu
sc cdue e s
s aduaea geeaă. Tcma dese asa am îceca s v
de pbeme ucue au ua aa de e e. Au ao vesc de e îsă ă succes: va eui să schm saa
aa ascuă a me se macă se subeesc!
Nu ece mu eaece saa de şedţe e cae am îcha a heu
ş u ma acem ci câ ceapă degeaă! Luea va eîcăae.
Adew ămase mpeubab cha dac eesa s-şi vaă Neîcae? Cum adc eîcăae e ma e i
pau capa câd să sească u mba diss ă âea asa
deve aâ de suca a gu ca de ecae da câd uci Ced c ă s-au sea de scdeea cusuu acu
î scăpau de su cl. dom ulee, şi vor s ă ssee in
nul
omn intter eseeze mai în
eres îndeapro
deap firr1a a
roaape de fi
A aşepa dă ş câd a ceu c a şeuui sa a cae de acu......
acu
se
Ăă
eîncetat de succ
succesl
esl de care am bcurat la peech-asters
peech-asters
şi asta îmi d ădea încredere în capacităie ee
îmi dădea
ra destu de ândru de disursşi
disurs şi î găsea
găsea convngător
Dacăă as i fos
Dac
fostt î lo cu mic
locu ilor acti
icilor action
,
ari, as i votat
onari,
fără să ssta
otat,, fără
ta
pe gâduri, c me
Locu l nde avea să se tină adunărea generală usese
'
b r
r s ă
.
t m e m n
a v u ncod ată atât de ne, duă cum o dovedesc rezultatee e care
e--a
e u
ne 5 1 1
·
e de -antreg
de-an l
tregl îndr
înd r ăţiţi
eptăţiţ
ept i ? . Sau
Sa u p oate
oat e n u t rec
rec m e b ar� v e-a pre ntat drectoru meu fnancar Şi c toate acestea,
cursu acun or noaste n-a fost ciodată atât de căzut
căzut...
...
aree vorea şi ca
U ş u ri n ţa cu c ar carris
ismma a mă făceau ă mă
nd pe scara soc
urcând
urcâ ială, am vea certi
socială, certi d in e a unei dez v i gân de sc cu d u rere l a s ă
ăb
bcc u
unn llee mele. Ce m
mp
pres
esie
ie aş u
ute
teaa ăă
ersonae suerioare
suerioare fac eu duă un vortor atât de bun?
Vă pro
prounun acum să punei ntreăr, ar no e v Praccile pentru care e-a crticatcrticat re
reaa şişi ma aes un
stădui să vă răspundem. Câteva asatoare vor trece t gazetar anume, nu au nc ieşt dn comun Acetea unt
rânduri ent a vă ununee a dispoe microfoane V pr lucur care e ntâplă del de de n rofea noatră şi de
să le face un semn dacă ave ceva de spus ice nu suără pe nien Dar Dar,, la ua ue,
u e, ar ebui
ebui ă mă
A nceut un schm
schm de neări
neări şi răs
răsun
unsui,
sui, care sa lug imt fatat în urma acetor crtc, a acetr atacur aa unt
ma ine de o oră Fecare drector răspundea de la aă trataţ doar ce putern
puternic.
ic. ar aceste atacuri
atacuri nu unt decât un
treăe care iveau Uni erau ac
acon,
on, ai, ma vorbă
vorbăr
r
reflex al invide ceor sab
sab
e erdeau uneori n detai care ma de care ma lcita
Nu era o idee grozav
de ine ţnită din partea u Duker
Ii dau acm
acm cvântl
cvântl reşedinteu
reşedinteu nostru, Marc Du Oare cărei categorii socoteau ce de faţă că aarţin? elr
care doreşte să şi contnue manda d e preşednte ş care uternc, doa
doarr indcă
in dcă deţneau tre treii acţiuni? au. celr ici,
ici,
vă reinte o anală a staei actuae şi va vor d� conideraţ de Duner dret ,sa ?
conideraţ
trategia sa en viitor n ăcate, tebue să recunoc un uc cât e ate de
Dunker s-a dcat ş sa îndreptat paş s sgu
gu r sre cet
cetrl
rl evident La orginea aces ao se află, după câte e are,
cneva din interior, o oaie neagră care a transmis aceste
scenei, unde sese montată o trună
trun ă un upitu eciat informaţii calomnioase gazetarilor care au fcut ceva ani
un microfon. Sre deosere de Kre, nu vora de la a
frumoşi dn asta. E greu entru un conducătr ca ne ă
deş aceasta era revăută u microfon TreuTreu a să se d
recunoacă acest ucru, dar un vierme s-a trecurat în măr,
de ceaţ, să apară ca un der
In s a lă s -a fă mod
mo d ca
ca există un trădător prin tr tree no. Acţi unle sae răutăciase au
Acţiunle
făcut
cut lins
linste.
te. In terv
terven a l u i era în
en
perrat cotatia
aşteptată societăi noatre, au dăunat economiir
d u mn e a vo a st ră
ră,, da r îm îmii i a u a ic ic,, în fafaţţa d umneavoas astt ră
Dragi prieteni, neu Duker c făăicia sa oş nută: angajajammenenul ă -l d eeas ăll go
ascc şi ssă gon escc, aşa cm mer
nes eriită.
a�
Draa g i me
Dr m e pri
rieten
etenii, îna
înain
inte
te de to ate i' n s ă vă m u l t' mesc că
toate
I venea s ă i n tr în ânt.t. Aş ffii vt ă mă te eeeorez în
ăămân
ve nit în n u m ă r a tâ t d e m ar e . Vă d în as ta u n se n a I
venit ură
altă p a re, s ă m ă v o a izeez Mă str
tiiz
ati trăăduia iam işeez o fig
m ă afiş igu
ataşamenuui votr fată
de fi a noastră s' i a inte
resu u p nep
ne p ă să
săttoa re, d a r î n l ă u n rl meu c lcotea un amest steec de rşine
am pus fole pe puptu, apo a m egla t sc p au di
din ur . Le fu
n h ă ţ ur fuse
sessem of
ofeer
rtt dre
rep pt nu tr
treeţ; u
aau s
p asc ă ş să m ru
ru e g e Eram
Era m te
te nat..
nat
din piept.t. Îmi simţe
di n piep simţeam am sânge
sângele le zvâcn ind în tâ p
zvâcnind le , în rit mu l
ple Ea cel ma ău luu cae se putea întâpla
întâpla el a u
bătălo n Tebua neapăat s m aun cât e cât, na
Î stugea ebltatea, fânu paf ş pulbee
s ncep s vobesc„ Să esp. S esp. A m ct cu oc
pmele faze n scus Dntoat, m sa p ut p rost,
speanţele. Ostltatea, a tea, eag, a batjoa ..
sttatea te face s eacţonez, batjocua s fg. u
nepotvt, nsufcent cântăt
cântăt oea ecât s s spa
pa pent toteauna. fu oune în alt
Uneva, epate, n mjlocul spectatolo ·, o o pate o
pate oune
une... nu conteaz une
une . în alt pate ebua să
stgat: ,,Ha, bete, bag mae!', a alţ, câteva sute, pun apăt înteg tăşen Ieat Aş f fct oce, nua s
tnut
sonul
sonul uş a bată oc.
E ueos cân ouă sau te pesoane â e tne ân Foţat e staţa cae se egaa tot a ult, teozat e e
îns e voba e te sute sau patu sute n nsp·eze va d e a fi hud
erspectt-va
perspec huduu t în orie mo
mom sal a, sub
ment de toată sala
mato, e nsupotabl. ebua s pun capăt cât a pe pe ri u l ru ş n ii ca re m ă cu
mpe
m pr nd
cupr ea, u
ndea, utân d de disc
tând discur
urs,s, de
acesto âsete Mânat e un nstnct e supaveţe, a e a
aev gj, a
ev ata ea gj spe
oh spe
at oh
s ch a e
notte
aunat foţele ş m auncat n apă. gaene, une oamen âeau batjocoto ca spuns la
Doa
Doamemelo
lo,, omnsoaelo,
omnsoa
elo, omnlo
omn lo tăceea mea. Am pvt în faţă aest publ
publ lpst
lps t e oe
oe u
ocea eaea,, eş putec ampl fcată e fzoae uaş, e ompasune, bajocoto, ş a apopat buzele e
m sa păut suă,
suă, sugumată. cofon, gata săl atng.
Nuele meu meu este Al
Alan Geeo .
an Geeo Eu am anunţat pesa în legtu u esohele lu
Un uca
ucalt
lt ma stg
stgaat ,,G
,,G eenm
eenmot, e ş t o t
ot, eş !',, pov
t!' oââ
povo Dunke
h o ho
hotte de râs ş mai in inte
ten n se de
decc ât p r
rmm a d a tătă.. E r a a rău ocea mea a păut mpesonantă n aest teplu al băt
ecâ t n c os
os
a r rl
rlee mel
ele
e e o cupns e înată e lnşte. tcee total, epln,
Sunt consultant în ecută, cel ma mpota asuztoae Lnştea neobşnut a une săl e cnspezece
dep
de p art
arten
entt al comp
mpan
aniei
iei Dun
unkker C ons u ltn
g. Am ve
ltng. it az1 1
ve e pesoane Băşăla a lăsat lo spefae. Bufonul e pe
faţa umneavoastă pentu a v pezenta ana tua ea senă nu ma ea aum un bufon a un uşan, un uşan
Nu ţi ne. . Ds sursul ăsta s u n ă ca na i b a loss c a re le subtase eco
erii ulo
Per con ile..
nomile
l a anatul e peşente. Sunt conşt e ennt E e n e cre zu t în ce m ă su ră o s a l ă pln n e oaen are o
r e s p o n s a b il it
ităă ţ l e acestei m s iu
iun
nii . . • energe a p a e U l u to r E a u lt ecât s u a eo�l�r ş a
v în parte. E o energe cole lecct a, cae
t
D n ststââ ng
ngaa, o vo pess te p c o r: „ A şn ep u t s
vocce m-a l u at pe gâ u r l o r f ec ru n
n
onsst� z vo r ăs' t e d n în tregl gg up a en· ta
tatete d1s
1s � . D o a r pe s
· nca
' n sccena
scufn
sc ufnz z s ub po povv a a !". D n nou o a vala nş ă e âse
valanş âsetete. Mon
începea săş aate capetele ahavelc asmuţ e o nl e l m ijl ouu l a
ijlo aes inisp
torr cin
esto spre e m· I de su ete srâse llaa o laltă, -
zee
reze
pe r ce
per cep p ea
eamm v ib ţiill e. Şov
ibrr a ţii ovăă s e m a î n
nââ în r-u n p u nc
' semnfcaţe dacă ar săl compară c ceea ce n aseăn,
apo s-a prefăcu în ostlae De da aceasa ' des n f care ne făcea una c fnţe ane. Dar c să îpărăşeşt
rostt n măccar n cuvân
ic mă
nic cuvânt, pueam s ă p păi acea stă os
t, pueam os l aces sentmen
sentmen cu e m să le explc? Ş poi c să găsesc
so adlmec, s-o gus Era aic, prezenă, pluea în aer n d� în mne pu ere
ereaa d e a mă expra?
dă malefcă ăctă, dar apăsăoare apăsăoare.. Ş ciuda , nu ă Am revăz cu och mnţ ceea ce sa înâpla peec
înspăimâna. Avea să se înt întâmpe
âmpe un cr mul ma p lC, · Masers, ş asa ma făc să smt dn no eoţa nnată pe
u n lucru uimor ce ce tinea de transcendent.
cre am răo c cea ocaze Avea undeva, înlănrl e,
Suletele acesea care mă înconu înconu rau ş m ă domnau pr resursel e necesare
neces are Aş f fos în sta
sta re
re,, dacă aş f avu crajl să
nmăru lor mpresonan era legate prn resen n '
merg spre oamen ceşa, să e vorbesc, să- inv in v să îpărăş
aimoziae, ranchnă, dar, orcare ar f fost movu , r ceea ce smea
înlănie şi î clipa asa imic alceva nu cona. Pu să Tribuna dn faţa mea m s-a s- a pă t aunc o barră o piedică,
simt această
această energie
energie nevăzuă pe care o răs pâdea u, ca ş c n ssem de proecţe - înpre a cea ce ne adcea faţă în
ar f alcătu n o. Era ulurător. O simeam cu fecare fbră
' faţă Am înns mâna am apucat crofonl la scos din
inţei mele Fzuea asta ăcu ă a lo r e răscoea e fascn
inţei sav apo am ocol trbn ăsându- vraişte fole ş a
A
er aproape .. frmoasă In faţa acesor oameni eram sngur, înana spre mulţe, sngr ş dzara, oferind
absout sngr Am încep să-i invidez să vreau să fu î vlnerbltatea Am păş încet, însleţ de o sinceră dornţă
A
locul lor să doresc să iu a cu ei Voiam să fuzonez c nţelleg
de a î nţe Im era tea
egee Im aă, e a se sn
ă, d r te ngge pu ţn
puţn
•
Deosebrile care ne adceau faţă în faţă îm părea deod câte puţn, făcând loc unui senen care anc se năşte un
se�undare fără însemăe u erau decâ fiinţe ane, ciuda sentmen de încredere.
fel c ine Voa săşi crţe economile, pensa aş c A m s
sm la
lorr cu oată fragl
m t n e vo a să ă dăriesc lo
voia şi e săm săm cruţ vaţa. Preocpăril e noasre n er mea O smţeam ca pe o dovadă a sncerăţ ş rsparenţe
oare cam acelesi?
deersli me Lăsând-mă conds de nstct mi-a
Mi-au ven vent în mite, câ se po poaae de clclaa r, cuvi
cuvinn tele lui Igqr desfăct cravaa ş m lăsa-o jos apo a procedat la fel c
Drov
D rovss ki. D a r nu m ai era vo v orb � d e o te hică n ă de ps în
teh han A căz c n şor foşne foşnett de stofă ototolă
p racti
racticăcă,, ci d oar d e o filosoilosoie
ie pe care
ca re tre buia s ă mi-o în
trebuia s şe
îns s.
şes A ajns în avascenă. Pteam să distng distng răsărle grve
mbrăţişează universul aproapelui tău, iar el s va deschide î le celor dn prmele râdri. Ma departe
departe feţele se esompa
tine. şi semăna c şte vgi tşe de culoare dintrn blo
ipresoist Peam să sim îsă
Imrăţişează niversul aproapeli tău . . Noi n er îsă privirle intite spre ie
leggae de în tăcerea apăsătoare ş intensă
d
divid
ividu u alită
alitătt care s e în
t înfru
fruau er
I
intt e u man e le
a in
era
,
Şam cât se poate de bine că i pot reprode tetl
aceleeaşi s p era
acel eraţţe, de ceeaş eeaşii vo
voininţă dorr in ţ ă de
d e ace e aşi do
ţă de
i de faţă
fa ţă er îto1ai
îto1 ai Scrs opt zil rmă n se mi porve c c c
zilee în rmă
ăi â
Veeţ, crs acţinior voastre este lea t i r et d
In s a l ă e a ş ternuse o i niş
iştte de moânt. Eram departe de
râ e te ]e ti m u ] a ti ve de la Speeh-Mate terr, d a r mă s i
itteam
enee a u n ei p e rs oa n e S ăn ăta ta m â n a t d e p r o p ri riaa m ea n e r ita
tate
te,, dă dea m g la lass celei m a i
m i r i fc e . Or i, o fir
firmm ă e a s e
een
p r o fu n d e c re d i n ţe
ţe.. N u aveam pretenţia că deţiţin n a de ă rul
cnoaşte sişri şi coborâşr şi e fres
frescc s ă fie aşa Une or, a
d c r e
abol u t, ar dea m în ce puneam ş as astta îm
îmii dădea p put
uteerea
fe pe r mite s ă f a că do i paş î n d ăr
amee n i, o bo al ă î per
fe ca a o am ărăt
ăt s i ă er ai eparte
e acoo să vaă crre n pc altf altfel,
el, să o a pe alt d ru
atăzi o recă ea, rai preteni eşi A
apoi să contne ma echilibrată, mai pterniă ecât înai t
/
Insă trebe să accepte că încă este pacent Dacă, în atat
aat, şi ata n et, ă Gan ziea: ,,Noi tree ă
hibarea pe are ori o ee în e" a a ei,
e acţonar, veţi refza s ă recnoaşteţi această reatat, aevă e ă ea n e n ateva eât a noată, a
anc ş firma îş va ezminţi ifiltăie ş vă va minţ, au tror
va a hotărâri care vor proce, c or ce risc, nişte reztat tăzi se oferă poitatea e a face o aeere. Aeă
care vă a speranţe însă snt ilzorii pe ter·en ug e ă aeerea voaă n a aea reperin a cară petară
Pbiân oferte e anajare fase, sa aresân-se u a avea înă n ipat apra âtorva te e peroane are
bnă ştinţă nor cienţ faliţi, Marc Dnker na făct t rează a Dner Cons
Con sn,
n, apra âtora
âtora i e ana
să răpnă exenţeor ni oc c rel care n pot pe carei prm şi poate, iniret, şi apra aaraţior
tinte
b contro izorior noşt. n extre e oest,
oest, nt e aor,
aor,
Această exienţă e creştere a crsi provoaă o pres ar e mai t eât nii Aeearea aeata e reză n
enoră aspra tror, e a preşeinte la lt anajat şi î fe ător
l rezee se cvne si' î iste
îpieică să lrez ' Ea e
ea
a ă
ă acă ori a acnile oastre să atnă in no rl
admn tativ
admn tativee pe care n u sunt b une n ii pe
sc ut care pen
n at până am âteva săptăâni şi ar ă o ia pe o pantă
iă, ic pentr saaraţi, nici pen izori are, preaţ a acenentă, ă sfăties ă-l reaee pe onăto e a
maxi, or aite aeastă preine aspra proprir a oietăi
noastre
saara, prem şi aspra proprior izoi „ jn e ă v Daă ve aee ă mă pne
p ne pe ine n rntea
rntea opiei,
ve dem
vede m cum soc ocet
etăţi
ăţi ă
ăăto
ătoa
a fafacc o
on
ned
edieie,, do a r a să en n vă proit nimi n aet sen. xstă iar poiiitatea a
sau
sa u să-şi cre
creaască r ata de renta eastăă ame nn ţa
blitatt e. A east
rentablita anie
' să răână o bcată e ree a n ne etl e
pla
aea
eazză de-
e-aacm a su sup iecc ia d in tre n o i, îm
pr a fie împ pigâdun ăzt În shib, m ia anajaen ă fa in ner
spre n invialis are afectează aosfe ra in rân •
Contin o ntreprinere ai ană ş vrea a ieare
coleilor anajat ă ie mai feit ân se rezeşte iineaţa, a ân
La sfârit,
ne ăm eaa c toi
trăi î n
tre n ă vine să faă bine eea e tie,
iniferent e pot a e ra
e 1 ş misi maaerilor noşti
noşti să ie rearea
rearea oniţiior
echpe or, nd tent s-ş pot dezv ol ta c nti
dezvol n U U S .J
ege c o rce su cu o gp cre v bigt s stţ I pt
proprie comp
competenţ
etenţe.e. I
î fce s n cedeze c s se simt iber. V"eu s cldesc 0 Mi ds mite de rbele ui gr
nsttţie în cre rezlttee s e oper ucrl fcut c Nu putm ă sci1bă
sci 1bă omi . Putm doar să le arătă
arătăm
m un
pse şi m pţn consecinţ ne presn cre ucie druz şi poi să îi fc
c dr umul lor.
ă-i dcă acea i drumul
pcere ş ecibr. Aege
Aegerere pre.
pre. e fpt u o s ege eprt
Aş m vre s e respectm zori clien cndidi , I 1
preşed
preşed te
te ci m degrb
degrb tipu de ssfce
ssfce pe re rţ s
simţţi cp drumuui trun d si eţi e
sa u că aţ lăss a t mş
aţ lă ştetennire co
cop ilorr vş
piilo ş a ul
cevaa a
cev ba. I
uli ba
c mer ste îl c s procedeze în ceşi fel c e
prmaa oc
prm ocaze.
aze. L
Laa sf
sfârşit,
ârşit, ne tr
trezm într- cop
toţ într-
ezm cc eti�e
copet ce ssfcţi de pcip enr
t sţe ve ve ssfcţi
crâncen unde ecre încerc s g preş de sb pcioree fbos - recşgre uui uit uis
fbos uis cer
cer.. o
celula
lulalt.
lt. Ş în-
în- as
asttfe d e sa ţie, n c nu ma înca
saţie, încape vorrbă
pe vo s trţ pote znc n sine str u c icr de âde
tată mea
mea perd
perdee. Nu putem cns cns n m c da că s nte în
snte âdri de f cotribt creştere une m be
con lic
lict,
t, câ
când
nd u contonteaz
eazăă d ec ţe. Res
esp ec
pec ume pe cre e ls mştere copiilr voş
ecââ t r ap r l d e fr
rţe.
dce dp sne respect Încredere î invt pe ce cre se
b uc
ucuu r ă d e re
resspect s ă se ar
Mi-m rdict men Mi se pre prop
rdic t prire spre men
a ra te dem
emn dee a c el r es
nd esppe ct.
de er tât de numerşi Le- sps ce e pe sulet ş
P romit o transp areţă a b s ltă î n ce e a ce p riveşte
transpareţă
er in s m dg ce
ce smţe nevo s sesc
nstrre ş rezlttele rm
rme
e Ajnge c ntoxcrle. mu
mull bne
b ne cbzit c s-mi mrc
mrce
e srş dscrs
se întâ
ntâppl ă s ă av
avem
em nne
eri
ri re zll tat e p r
rez ras te, l a ce b să 1�
aste, ş s stâesc plze De tel er un dscrs c dr
ascu
as cund
ndem
em?? Ca s ă ev
evt
tă
ă să v ă n
nde a c
de cu
un
n ilile? Darr d e ce a �
e? Da
,
B ă rb a tu l s- a in st al at co
conf
nfor
orta
tab
b il s ub um br
brar
ar si a as
asez
ezat
at
- Da V ,
ocupee e ea î mo
ocup mo reg
regul at A ju
ul at juca
catt ro lu l u
rolu uu u as, al u .
nu1 Să -m
-m speţ .
protector, rol pe care -a păstat ş ma trzu, c fata a eve
t B a a..
a ..
aultă, char ş upă plecarea mame servcu l lu. Fe u l î
Adrey
drey?? .
care această etţă a pătrus î vaţa lu la făcut pe Igor săs
C a h
hee r i n e m- a p r i v i în tăce re, apoi a înu viin a.
amtească brusc e coplul pe carl avea ş care u-ş osuse
A d rey . D m n e z e le le.. A re
re era proteja jatta l i Igor .
tatăl coată. eea asta a îceput să-l btue z ş oap e D o a r p ă aceea a h o t ărâ râtt . s ă te i a e l ssuu b aripa l u i. Cre
fost cuprs e remuşcăr ş u ma suporta deea că u să
c ă e r a fefell u l J u i d e a fac faţă v inov ăţie i de a n te cresc
t.
copl trăa ueva, fără el. Atuc a îceput să facă şte cerceă D o a r d a c ă n - o f fos as a mod al i atea de a prelua conolu lull u
unnei
folosu-se e toate mjloacele e care spuea Dar era ca s si ţiii c ar
aa ţi are-e-ii sc
scăă p a . De ci
cinc
ncis
isp
pre rezzece ani te căuta s i ch ia iarr n
cum ar căutat acul î carul cu f f I-au trebut aproape c li p a în c a re s e pre reggăt ătea
ea să apară în via iaţa
ţa ta
ta,, t te a a nc
ncaasesi
cicsprezece a pă să ea e te. Şi îtmplarea a ău să s
tru p ş i u l et în b r a ţ l e u un
nei fefem
mei. Voia poate in incconşt ştiient să ttee
v să trăeşt î aproperea ără ca u să şti. şti .
t
tm
mplarea
plarea .. .
păsreze pe e o reme Î
Î ceea ce mă preşe eram
deoc cosă că aşa reba să se ocpe e e M se părea
deoc
Apo, a aşteptat pă să te cotacteze, am că rscă să compce ş ma m îrea
î rea re o î
î za
mometul zi e z, , săptămă e săptmă fel e şe obce ·
câd rma să afJ ar e a ţ co e asa. Ca e obce·
îchat tot timpul că utăr ae acm că
esgur. După ce şi-a îchat ăcea decâ pă m î ăa cap.
se edea sâs cu uşa să a o hotărre, î perise brusc craj Dar ce seţ mea meaoas
oasră
ră pe
pe e am
am psps
şi u putea să te privească î aţă temea co să- respg că mere aceasă îrebare
mere îrebare.
-a să trec cu veerea faptul că tea părăs pe te ş pe pea spe o coegă eeă preeă Ş e s
Am pea
mama ta îate e a te aste La u momet at, am crez că pshar ş pe remr pe câ ma proesam am az e
-avea să se aprope icioată e te, că va reuţa dei reşee sae ac am coaca am ce să crăm
reşee
Apo a pus pe cieva pe urmele tale, tot ma es ş o ma împreună,, să mă
împreună A accepat imedia,
imedia , ferici că
că se arăa
îeaproape. Devese aproape o obsesie Ctea rap oare
e cea eresa e e ş e şţa Trebe să reoaem
sea
eară
ră � sear
seară
ă Şta totul esprespree vaţa ta, z cu zi . Iţ cuoşt şt că aă ă a os ge Aa î cda meoeor
meoeor sae
sae .
pă şi spaimele, ezamăgrile, trările oarecm specae.
Vlai u se mai putea escurca e uul sgu r cu aj . rebe să recoaşeţ că e o ebe săţ pg
Ma evreme sau mai trzu, lai observat Siatu ci, a ce a scdere doar ca să e po aa î saa e a pea
protejate
pro tejate sale să
să-l
-l aj
aju
ute. Ea a fost e a cor Dar el căru a 11
sp ri i ma trzu Puteam s-o păţesc ş să mă omor î a
plăcea să aibă toul sub corol u si-a ici ct er mo ect cel pe care a îcerca să m sgeree
t
sub ugughie
hie ce urm
urmaa să se petreetreaa că. Fi to ată z i ua cu och �e
toată N era spra ege
egea îdeaproapee
a îdeaproap
tie, s-a îrăgostt ebueşte şi asel a rezat săi ma c Ceva mă tulbura totuş, mă răscoea prod ără să po
p m tr m- p d cu
câ v m ut p
tmp d câ
A m v e n i t s ă-I v ă d cchh i a r în seara ace
t ea, d up ă ce a aflat
I d e l a V a d i c e s- a î n t â m p l at Nu reuşea săl co
Ctr
Ctr u î r - îtât ptru pr oaă ntacteze. Am
i n t r a t ş i I g o r e r a l a p i a n . A r ă a s c s pa t e l e l a
p uru rm
rm îtr pstur fr ine, d a r n-a
m a i c â n t a t şi a a s c u l t a t Ş t i a d e c e v e n i s e . - a
u
u anuntat
v i c t ori a ta e c a re a p r i m ito în tăcere, fără să scoată o
_ Igr m- îcur
m- j s sr V jur I su ş u în
îcurj orbă
Nccii nu s a m i ş c a t . D u ă u n t imp în d el u ngat, m-am
ur1: H 1 sr, dus spre
. ,,
Cr sţsţ u âmt m
m Cathi n a făut o pa uză, apoi a onnu onnuat: at:
_ d! p pru Igr! Şt dstu dspr şi
Ava ohii lini laii.
dspr prstt t s f sgur ă rdâduţ să sai
ss m uă
ss uă mtd să t împd s
d s d s-r f îşt Ş sumt u rs uiaş!
VV
s
s
s u pum smu dă l
s-
sumt rsur Dr ş tt u îş unoşta
sm m dâ p îsuş r u tp st
î r mm tru să spu Ş p
mt
s u s- îst
d
d
Ară âu îs să m suf Grd r
sd îr- umă r s rft p u ud a
p r Câ mrsm uşr ru pr rsr
dss
Am vo
vorb
rbit
it îndel
îndelun
ung
g despre at
rmaa, -a
ăl meu. In cele din u rm
atăl
o
57
In viaţă există perioade pline în eveniente, eoţi, pe cae
nu le pute explica i nici nu le pute atibui un sens anue
Reîntâlnirea ea cu Aud re reyy a fost un astfel de evenient A
siţit o bucurie intensă
intens ă când a revăzut-o şi îpreună a
hotărât să trece peste perioada dureroasă a despărţirii
noastre A fost în culea fericirii când c ând i-a spus că nu
încetase nicio clipă să ă iubească Siţea că plutesc, era
•
I-a m pririm
I-am mit de ma ultee ori pe prie
maii mult rieten luii Aud
teniiii lu rey,, da
udrey
staare
st reaa d e sp eraa aacceea
spiirit u m ai er eeaşi. dea oas
titd
şi. Deşi atit tră u
oastră
s - a sc
schhm
mb bat dedelo c, e nu m a reue
loc, ueaau să se sm smttă î la gll lor
lag
î n a ces
cestt loc carcaree m ă tm tmdadasse mu lt ltăă vre
vrem me ş i pe e. Ne
piv ivee au attel i ar conversaţ aţiiiiee nu mai su uau au fi escc, era
firres rau �
p�i e
u iip
I
I de că ldu
căld ră,, de spo
u ră ntane
ponta te. Re
itate.
neita Rela lee oa
laţţl stee s-a
oast s-auu ca
camm ofit,
au d ev evee it re ci,, dist
reci ante
stan te.. N e şştta auu bog ogaţaţ i uiiii e- au cert,
e-au
ara c10 uşe, sa "1 "mpumut am " u bai·' luc pe ca re nu
\ • v .
..