LUS 'WAR

No. 47 (An. IX) Pretul 10 lei REDACTIA SI ADMINISTRATIA UNIVERSUL"

Bucureeti-Románla, str. Brezoianu nr. 23-25. Telefon 3130158 Miercuri, 17 Noembrie 1937
Taxa poetaI5, platitä in numerar conform anrobarel Dir. G-le P. T. T. nr. 1202289132

Suveranul, semnind autografe, la masa anuala a cavalerilor ordinului Mihai Viteazul".

www.digibuc.ro
2 ...ILUSTRATIUNEA ROMANA"

nerei generatii !... Un copil atät

de cuvincios !

Se comunicä: "Ian Tg.-Jiu, cä,

ploile au cauzat marl inundata fl
judetul Gorj.
Gorj ?... Fieful d-lui Tätäräscu!
Tocmai in talun de crizä, ar putea
semn. BA, fie ploaie de bel-
sug, Sea_ intrare la op& ?...
Dupä bunul menaj a axei Ber-
lin-Roma, allanta s'a märit,- ex-
tinzându-se la Japonia, i for7
mand, cum a fost numit un
triunghlu politic mondial.
E clasic. Doar ()rice menaj bur-
ghez tinde... spre triunghiti !

La Athenée Peace s'a dat o re-

cep-tie, cu ocazia implinirii a 20 de
ani dela revolutia sovietikä.
Revolutia proletarr a fost
comemoratä tau icre negre, fazani
sampanie...
E drept Ins& ca. sampania era
Veuve Cliquot". Probabil o deli-
catä atentie pentru vdduvele exe-
cutatilor din paradise bolseVic...

Câncl un bolnav talage ä moarä,

se fac conisultatii" ; când u gu-
vern e intr'o situatie similarä, se
fac... Consultdri !

Pe temeitul unei cereri a maes-

rului Enescu de a se ingädui unor
prieteni sä, asiste la repetititi, s'a
iscat un mic conflict intre Ateneu
marele noru muzician.
Dup.& oarecari dis.cuii, cordlic-
tul s'a lichidatt, spre satisfactia
maestrului. Era deetfel si de a4-
teptat.
Ceeac e surprinzátor e cä, intre
o institutie i1 o personalitate at:At
de muziealà, a putut dAnui, mäcar
o dezarmonie !...
*
Insfärsit, s'a judecat í procesul
lui Bile Constantinescu, paricidul
care a avut callmul cAsä-
pease& pärintii in chip atät de
odios.
In curse procesif. ui, pentru a-si
crea atmosferä mai shnpatic5., a-
sasinul a decIarat textual, vorbind
despre tatil säu ucis: Eu nu
mi-am permis vtreodatä, blur,
cum fac alti copii, sau sä-1 ame-
nint".
Te pomenesti cA, Sige mai are si Särbätoarea cavalerilor ordinului Mihai Viteazul, la biserica Mihai-Vodd ; sus : Sosirea Suveranului ;
pretentia si fie dat de exemplu ti- jos : Grup de cavaleri ai ordinwlui

La Roma, generalul VaJe, subsecretar de stat ai aerului, ardtcind un proect de aeroplan d-lui ministru Irimescu. La stártga d-lui Irimescu,
d. ministru I. Lugoqianu,

www.digibuc.ro
 Urbanistica e una din discipli-
nele cari evoluiaza in mod rapid,
dupa cerintele gustului opiniei pu-
Nice, ca i dupá situatia econo-
rxr_ca i sociala a orasu.ui. Arlutec-
tura cladirlor unui oras e o artä,
care se conformeaza curentelor de
pinii si se poate schimba dela o
zi la adta, cu usur..nta cu care ca-
sele de mode schimba moda para.-
rid:lair de damä.
De aceea, poate, orasul e ceva
viu, schimbätor, o oglindä fidela
a start sufletesti am putea
spune a locuitorilor sat
Ref lee-tide acestea asupra arhi-
tecturei i u.rbanisticei nu ne a-
partin, ci au Lost formuate, nu de
multd vreme, in renumita revista
L art vivant" de marele arhitect
Le Corbusier.
Probabil ca. Le Corbusier nu cu-
noaste orasul lui Bucur Ciobanul,
dar reflectidle sale atât de intere-
saute se potrivesc admirabil ora-
sului nostru, care si-a schimbat de
multe ori aspectul i evolutaza in-
tr'un chip extraordinar.
Intr'aidevar, trebue sa retunoas-
tem ca. din pricina lipsei noastre
de traciitie nu exist& in Bucu-
resti nicio cladire mai veche de
150 de ani nu avem pan& astazi
un stil arhitectonic propriu Capi-
talei României Mari. E un amestec
ciudat din toate stilurile cunoscute,
aruncate fara discernamânt, dupa
fantezia proprietarilor respectivi,
cari nu au fast, $ i nu credem sa
fie nici astazi suficient cenzurati
de organele de control.
Tot din pricina acestei lipse de
traditie a Capitalei, care a fost
reeadita de cateva ori, in decursul
furtunoasei saile exister4e, din pri-
deal sau din Moldova, acest stil re-
preztä cea mai frumoasa con-
ceptie arhitectonick ce puteau sä
e doreasca. urbanistii Capitalei. ,
E stilul autoh-Lon, a cdrui fru-
musete se af.a. in gratia
realizante de mesterii primitivi.
Pe strada Pitar-Mos, se afla casa
in stil românesc a unuia din mem-
brii actuadului guvern. Aläturi, un
bloc modern cu zece etaje, îi ri-
clica massa lui greoaie i informa,
pan& in'naltul cerului. Impresia
produsa de apropierea celor doua
cádiri e covarsitoare. Deoparte
blocul, un produs hibrid, greoiu
inestetic al artel produsä de deze-
chilibrul räzboiudui. De partea cea-
silueta gratioasä, involtd,
plina de farmec, cu stalpi täiati
par'ca, in lumina*, care realizeaza
cea mai izbutitä creatie a geniului
national.
Aceste cladiri noi, in stilul cel
mai curat românesc, care nu imita
ca altadata palatele
sus Si los: nästirile bizantine, ci isi trag ins-
Diferite clädiri
piratia din stilul easelor boerider
taranilor români, se inmultesc pe
bucurestene in zi ce trece.
cari se vede Exemplu a fost dat de cativa
luminati oameni politici, cari si-au
stfádania fixärii CiAdit casele in acest stil si nu au
unui stil... cantat sä readizeze una din acele
locuinte standard, care se repeta
pana la exasperare, pe sträzile cele
mai centrale ale orasului nostru.
Nu e niciodata prea târziu pen-
tru a face mai bine". spune un ve-
chiu proverb francez. Iatä de ce
ne buouram nespus de mult când
vedem ea dupa avalansa de Oa-
diri ,cubiste", arhitectd nostri co-
board, la izvoarele cele mai pure
ale artei populare românesti, pen-
tru a ne da o conceptie arhitecto-
nica proprie, nationalk nu impru-
mutata de peste granita.
Numai asa vom putea crea o tra-
clitie arhitectonick Capitalei, si nu-
. mai asa vom putea scapa, cel putin
de azi inainte, de viziunea apoca-
liptica a mill:or de case cubice,
dreptunghiulare sau cilindrice, cari
se vor ti potrivind admirabil la
New-York, la Bruxelles, in ora§ele
algeriene sau in cele de pe coasta
dar numai in romaneasca
cetate a lui Bucur, nu!
Rex

cina nenumaratelor molime, inva-

zii, cutremure, inundatdi focuri
prin care a trecut, am adoptat
dupa, razboi asa-numitul stil mo-
dern", care a umplut strazile Bu-
curestiului de cladiri in forma de
vapoare, de cuburi i para:eliplpede,
cu fatade vopsite in culori violete
acoperisurile transformate in
terase.
Epoca international& si cosmo-
polita a caselor moderniste" se
pare c& a dispärut. Dupa cum
spuneam, la inceputul acestui ar-
ticol, arhitectura unui oras, repre-
zinta adesea curente de opinie pu-
Asa s'a intamplat si la noi.
Odata cu puternica miscare de re-
desteptare a romanismului, ince-
puta in urma cu cativa ani, a a-
pirut i un nou stil arhitectonic :
cel rominesc.
Imitat dup& vechile cule" elte-
nesti, dupa casede de lark' din Ar-

www.digibuc.ro
4 ILUSTRATIUNEA ROMANA"

'v&ndtaarea CIL arcul nu e ncä päräsitä. Omwl

modern o face scl renascd :

In scoala modernd
din New-York, a-
cesti copii au Jost
cae si pentru a
se face asupra
lor studii stiinti-
fice. In acest scop,
ei sunt
petreaccl
fiecare dupd fan-
tezia lui. Trebue
de altfel natat, cci
La Washing- nu sunt totdeauna
ton, d. Stamps atat de calmi, ea
un abil vânet- in aceastä clipd...
tor cu arcwl,
doboard un
cerb de 135 li-
vre, cu o sin-
gurd sclgeatcl,
dela 50 metri;

oblic: La Syd-
ney, un alba-
tros capturat,
meisurdncl cu
aripile intinse
2,50 metri

Stanga: Dela ineeputul räzboiului chino-japonez, jezultele universitätii Aurora" clin Shanghai, au transformat institutia in spitai de
raniti; dreapta: 0 gaitä-hoatd, surprinsei a-supra faptu1ui...

www.digibuc.ro
 ILUSTRATIUNEA ROMANA" 5

Sus si stânga: Cu prilejul Expozitiei interna- opereze pungasii internationali, au

Parte din. celebrii
hoti. capturati
cu ocazia expo-
zitie interncttio-
male din Paris.
Cu ocazia expontiei internatio-
nale dela Paris, care a atras In
Capitada Frantei zeei de mii de
turisti, politia francezd a trebuit,
natural. dubleze vgilenta,
pentru a pune la ad5post averea
viata 'vizitatorilor veniti in ora-
sul-lumink
In aceastä grea misiune,
francez5, a fost ajutatä foarte
mult de pretioasele inrformatiuni
trimilse de Oficiu2 international
de pcititie din Viena". Acest inte-
resant oficiu coordoneazk in
uriase caziere, miscarea tuturor
mariEor räutdebtori internationali.
tionale, peste 500 de pungasi de recoltat in câteva säptämâni o bo-
buzunare din toate tärile lumii gat5, capturä.
s'au indreptat spre Paris, unde Exact In 13 zile, oamnhi inspec-
sperau g5.seaseä un vast
câmp de activitate in marea aglo- torului piccardizbutiseri cap-
meratie provabart5; de sosirea atâ- tureze pe tati cei 200 de punga*i
tOr: strain! in Capita la Frantei. straini, card, dupá ce ui-au isp'äsit
Intentiile lor au foist insä deju- .pedeapsa majoritate fiind prinsi
flagrant delict
cate. Pe când ei se pregäteau able. in au fost
de plecare, Oficiul international expulzati.
de politie" din Viena trimitea po- Una din eele mai frumoase is-
lliei franceze fisele lor complete. prävi a fost .arestarea celebrei f a-
Parte din cei 500 de oaspeti ne- milli de pungasi polonezi Polalesy.
patiti au fast culesi chiar dela Mama, tatäl, fiica, doi fii i doi
granitä i expediati, sub pazd nepoti In vfirsta de 14 si 12 ani,
bunk In tara de origine. Vreo 200 .cari erau cu totii maestri In arta
insä, din cei mäi pericuiosi, au 127 sterpelitului, izbutiserä sä fuse in
butit totusi sg, treacä granita I sA numai jumätate zi de lucru 214
ajung5, la Paris, unde s'au pus portmoneuri, continând peste 60
imediat pe lucru. mii de franci !
Inspectorul Piccard, sefua brigäzii Banda Pollalsy ijucra"- fin sta-
speciale, Insärcinat cu paza 'pun- tiunile de autobuze i in hale.
gasilor de buzunare, s'a pus hne- Gratie fotografillor din caziere,
diat pe lucru. Posturi fixe de a- celebrii punga*i au fost capturati
genti plasati in locurile cele mai chiar In ziva cand au iesit la
propice, uncle stiiau c5, trebue sa lucru".

Cercurile stiintifice au stirbätorit

de curând pe marele fizician
Bran ly, care a implinit 93 de ant,
din care 70 au fost inchinati
Bran ly este adeväratul inventa-
tor al telegTafiei far& fir, Inventie
perfectionatä de Marconi §i ex-
ploatatä de savantul italian.
Bran ly reprezint5, tipul adev5,-
ratului savant care nu a Inte les
altceva din viat5, decât consacra-
Mont Saint Michel, minunea Occidentului
rea intregii activitäti laboratoru-
lui s5,u, de unde au iesit nenumä-
rate inventiuni i perfectionäri
stiintifiee.
Branly a pus bazele telegrafiel
far& fir, corespondând cu fratele
säu, dela etajul intâiu la man-
sarda imobilului, ce-1 ocupau.
Fárá spiritul practic al lui Mar-
coni, Branly nu si-a dat seama de
marele folos material ce-1 putea
trage din hiventia sa, pe care o
socotea o sini1à inventie de labo-
rator, Mr& folos material. De aceea
a dat Intreaga sa aprobare lui
Marconi, ca perfectioneze
s5.-i exploateze inventia sa.
Astäzi, la 93 de ani, Branly, care
a refuzat in viatä toate onorurile,
lucreazä ea i acum 70 de ant In
acelas laborator, In care abia acum
5 ani s'a introdus lumina elec-
tric5,, gratie donatiunei unui ad-
mirator.
E viguros, optimist i muneeste
câte 12 ore pe zi in laborator.
De 15 ani se ocup5, de televiziu-
ne, efireia i-a adus importante
perfectionäri, natural, exploatate
de alti savanti cu mai mult sinit
practic.
Branly famâne In epoca n025-
tr5. de meschine interese bänesti,
o admirabilä figurä de autentic
savant.

Prima harta exacta a lunii

Cumatra lunti a fost din totdeauna
idela fixft a poetllor ai astronomilor.
Misterul acestui satelit fftra viata
case se invâ.rteste de o vesnicie in ju-
rul pämântuiui, a inspirat atatia poeti,
incât o antologie a poetior lunii ar
cuprinde un vaum de mai multe mil
de pagini.
Muntele acesta, care addposteste o veche manastire francezti, mi- Astronomii in schimb, de sute de
ani se trdduesc sa patrunda ntsterul
nune arhitecturald a Evului Mediu, e cand in.sulä, cand peninsula, acestui astru pare se area in teles-
dupa jocia fluxului si refluxului. Un film rulat in reprezentatie de coapele lor plin de cratere i aanturi,
gala, in Capita la, ne-a aratat frumusetile acestui loc, iar bene- ca un obraz cu eruptii. Minä astdzi
ficiul realizat a fost don& asezaminteler mandstiresti din Bucovina insä, o harta perfecta a lunii nu
exista i cercetfiterii se multumeau Cu
cele câteva fotografii obtinute de di-
versele observatorii din lume.
De ourând, savantul german Philipp
Fauth care de-o viata intreagä se
ompa. de Irma, a dat la iveala prima
hart& completä a domeniior lunar&
ocupä de hma a dat la iveala prima
uriaae telescoape, construite special
pentru observarea lunii. Savantul
Fauth poseda un asemenea aparat,
cu ultimele perfectiuni, donat de un
bcgat admirator al silu.

www.digibuc.ro

invinipi
A fost o vreme când ochii natiu-
nilor apusene erau indreptati asu-
pra Chinei : Europa se temea de
redestentarea ei 1 isi fäcea pla-
nuri cum sa rez5ste pericolului
galben". Astäzi, sarmana China
este aproane Ingenunchiata de lo-
cuitorii räzboinici ai unor insule
exotice. de oamenii cei mai politi-
cosi din lume. In timp ce China
vrea pace, galbenii ceilalti, japo-
nezii. viseazä s'o transforme intfo
co'onie si apoi sá cucereasca lumea
intreaga in vârful baionetei".
Vina este In mare parte a noas-
tra. a albilor. Sute de ani, Japonia
a motait, cu usile inchise. Vai de
navigatorii ce intrau in porturile
japoneze, chiar daca erau împini
de furtuni: vase`e erau arse si
echipajul executat.
Dar in 1853, un marinar ameri-
can, comandorul Perry, ancorä la
Uragu i bätu atât de tare la usa
Japoniei adormite", Meat Japonia
se trezi din toropealä si deschise
usa. Perry nu putea sti ce grozave
vor fi urmärile indráznelii sale.
Cu armele i cu metodele de lup-
tä ale albilor, Japonia infra/Ise
China in 1895; infrânse Rusia in
1904-905; in 1923-24 infranse
Liga Natiunilor in Mandciuria.
de-atunci, cu o poftä nesaturata de
Ruodciunca copillor din could pentru victoria Japoniei
ILUSTRATIUNEA ROMANA"
idponezii
Sus: Soldati japonezi, pdtrun-
zdnd stradd a Shanghai-
ului.
cuceriri, îi ascute in fiecare an sa-
bia, îi perfectioneazä masinile de
räzboi i îi arunca ochii asupra
unor noi bucati de pamânt.
Flota ei cunoscutä cuprinde 110
distrugatoare, 60 submarine, 14
cruci4toare si 10 dreadnoughturi,
www.digibuc.ro
ajutate de 1500 avioane. Dar flota
necunoscutd? Dar rezervale de oa-
meni, astazi când serviciul militar
este obligator pentru orice bärbat,
dela 20 la 40 ani? Dar metodele de
lupta, de care inteleg sa se ser-
veaseä japonezii? Metodele aoestea
dau fiori numai când le citesti
corespondentii de rdzboi ameri-
cani de pe frontul chinez asigura
cä le-au crezut multa vreme in-
ventii, 'Yana in ziva când s'au
Detasament din
regimental Ta-
gami, dupd o vie-
toile, la Liukia-
hang. Medalion:
Pe o stradd din
cartierul Ciapei...
convins cu ochii lor cá sunt reali-
VAL Corpul voluntar al oamenilor
torpilä" nu trebue sä fie unic
desigur cä inaltul comandament
japonez pistreazá Inca taina asu-
pra unor multe alte metode de
lupt5, de acelas fel. Acest corp"
este format din oameni care stiu
cä in caz nu existä vreo
scäpare pentru ei, deoarece o
torpn umanä" nu dä gres nici-
odatä. Inchipuiti-vä o torpilä foar-
te exploziv5 dar prea grea i prea
mare spre a putea fi aruncatä de-
aproape, dintfun tun. Zece saru doi-
sprezece membri ai ,,corpului oa-
meni'or torpilä", o iau pe brate,
asteaptä A, se dea semnalul si a-
poi, cu o singurä sfortare, pornese
in fuga spre obiectivul ce li s'a, de-
semnat.
Când uriasa torpila loveste bari-
cada, ea exploadeaza cu o putere
formidabrla, aruncând in aer, in-
tr'o ploae de sânge, pe cei care au
purtat-o, dar deschizând drumul
pentru infanteria care urmeaz5....
Acelas dispret pentru viata orne-
neascá in submarinele de atac, cu
un singur orn pe bord 4 care merg
la moarte sigurà; In pilotajul a-
vioanelor de vânatoare, care se
lasä la cativa metri de-asupra li-
niilor dusmane. Este adevarat ca
pe fiecare minut se nasc 4 japonezi
ca cei 64.000.000 japonezi de as-
täzi vor fi de douä ori mai multi
rpeste o generatie. Este adevärat ca
in timp ce in Germania sunt 305
germani pe kilometrul patrat i in
Anglia sunt 800 englezi pe Idlome-
trul patrat, in Japonia .sunt 993
japonezi pe kilometrul patratiar
dintre ei, mai bine de jumatate,
flämânzi, dar convinsi cä säräcia
lor este cerutä de legi divine si cä
viata lor nu pretueste nici-un fir
de pär. Bushido", vechiul cod mo-
ral al samurailor, este aplicat as-
tazi intregei natiuni. Japonezit
sunt gata sä moarä, nu pentrucã
le-o cere impäratul, ci pentrucä
Japonia este divinä, iar restua lu-
mii o mocirlä.
Japonia este superioarä tuturor
celor:alte natiuni, pentrueä ea este
tara zeilor".
Japonia trebue sä stdpâneascá
neamurile din rasarit i sá ewe-
reasca lumea intreaga".
Iatä ce recita in cor, copiii de
walk in fieca.re dimineata.
chinezii sunt galbeni; si chi-
nezii sunt rnu:ti; i chinezii sunt
famanzi. Dar ei n'au vrut nicio-
data sa cucereasca lumea. Europa
si rasa alba, dupa ingenunchierea
Chinei, vor plat! scu.mp gresala de
a fi apreciat prost cuibul perico-
lului galben.
11111k111 1211BOR 1LJJ

La conducerea avionului
restilor, de-asupra Romândei, de- Ce-ar fi s'o botezam Mott",
asupra pamântului... Ferule ?
E cam stramt in oarlinga asta, Dar interlocutortg meal e vexat,
dar, ce faoem, ne consolam: pentruca vede total in proportii
dedesubtul nostru Capitala, cu uriase:
toate palace-urile i catedralele ei, Am sa-i spun Pasärea gi-
e un oras micut, de turf& dulce ganta."!
par'ca. Apoi sincer i gradând.
Vazduhul confirmä si de data Sau Bestia albastra"...
asta virtuozitatea sburatorului ne lam la revedere dela ari-
nostru. pele azurii azurii, ca sa, se to-
Dar perfectionarea in ale sbura- peascä mai usor in vazduhul care-1
tului impus lui Icmel Ferule 0 absoarbe pe Ferule.
regula, care nu-mi place chiar in ?c.
avion si care chiar lui i s'ar fi pä-
rut acum câtiva ani absurda: pru-
denta. Un automobilist ingenios
Dar asa ca trebue sà mä desmint
imediat, caci chiar In momentele In apropiere de fiecare oras a-
acestea, suntem la 3.000 metri merican se gäseste asa numiteie
observ cä Ferule a ui- cintitire de automobile, uncle sunt
tat choc-ul" deschis i pârghia ra- depuse -automobilele vechi care nu
masa, lânga motor intfo pozitie mai pot fi intrebuintate.
nereglementara ne dà oricum emo- contabil din San Francisco,
title mortii. care nu-si putea perminte luxul
Diva, câteva volute deschise pe sa-si ampere uni automobil, a ho-
fondul senin al cerului, aterizam. tärit sa-si construiasca, un auto-
E frumoasä lacusta asta, meca- mobil din piesele automohilelor
nica, M stare sa faca cu noi ell, tot, vechi .din aceste cimitire.
salturi peste o tara Intreaga. Cu resturile numeroase auto-
lonel Fernic, in fata avionului plaice Fernic îi priveste avioneta cu mobile vechi, contabilul nostril
duiosie, cu orgoliu, cu pasiune. construit un automobil nou".
Ionel Ferule! Nume plin de re- unei bijuterii, in care totusi in- N'a botezat-o Inca. Ou acest automobil a inceput sä
zonante, evocarrd cate una din capem, si Ferule i subsemnatul. E cat o brichea. Cat un bi- cutreere contineutul plecând spre
melodiile pe care le-a nascocit sen- Si shuram, de-asupra Bucu- belou. Ulil moft. New-York.
sibilitatea acestui trubadur popu-
lar, ca sá ne putem cânta cu totii
mat rninunat dorintele si.tristeVle
CONFORT MODE RN
noastre.
Poet, muzician, pamfletar, teme-
rar parasutist si pilot, Tonel Fer-
ule a putut sä cunoasca. toate
Inaltimile", de pe care privindu-
ne. noi cella1i suntem atât de
márunti...
Avem pe malurile Dâmbovitei un
autentic Cyrano de Bergerac, adi-
ea un orn ce vrea neaparat sa, se
ridice pan& la lung, fie en aju-I
toruq ouvântului si al melodiei, fie
cu aintorul aripilor de metal, care,
multumita technicel moderne, in-
locuesc acum faimosull magnet
sburator imaginat de erouq lui
Rostand.
Daca ar i trait acum câteva sute
de ani, desigur Ionel Fernic ar fi
purtat un panas lung i semet.
Ghitara lui se urca araturi de o
spada. $i ar ti ucis Ionel Ferule o
multime de dusrnani...

Cel mai mic avion din Romania

nu putea sä fie decât avionul lui
Ionel Fertile!
Par'ca nu e un avion, ci o
gluma.
U n planor, Caruia i s'a atalsat un
motor si o hence.
o bicicleta sburatoare.
Dar tocmai aceste dimensiuni
reduse dau avionuiui aspectul Dupd baie, micii protejati runt si2ii sd suporte un regim cam eiudat, apre a se usca

www.digibuc.ro
 ILUSTRATIUNEA ROMANA"
de ARCADIE AVERCENCO
vei raspunde niciodata. Ni-eio-
da-ta: Fireste ca nici prin
gand- nu-ti va trece cä ras-
punzt in aceeas c1ipä Irti spud.:
Madle am sa am tat bimpul!"
si bagi scrisoarea intr'un bu-
zunar lateral, in care se mai
gasese cateva epistole orfane,
fail raspunS", ale earor col-
turi s'au ters si a carer hartie
se destrama la incloitUri. S'o
0 sarisoare recomandata e im pain mai aproape, ca maine sa-mt a-
incru gray, .iar de o scrisoare simplA duc aminte' . Dar si maine" 1i ame
stitu sa soap foarte war. . soarba lui. Fiecare matine" isi are un
In ee fel ? anAine" al lui, duloe liniStit, care
Depinde aaca o pramesc ear. sau amana pe a doua zi mama bleste-
date& o trianit. matt de ocnas, a raspunsului la scri-
Sä zicem ca o trimii tau. soare. Dupa ce tree trel-patru
De... Vezi, eu n'o talmit deloc. Tu ..inaini" incept sat al remuscari. To-
stii doar, ca, iu exitsta ramie mai greu tusi, nu Vei raspunde la TA:vas. Dece ?
dealt sa suit o scrisoare. Poti sa-ti Ce fel de blestem ataxna asupra a-
pierzi cateva ceasuri citind 9 parte cestei regull ? Ou timpul incept sa
din cele mai tamptlte, poti sa jrci. uraisti scrisoarea, dare ti-a pricinuit
Sah o neapte intreaga; poti, in sfär- statea reanutscart chinuitoare... Ras-
sit, stand intr'un jlit sit atintind
prtvire idiosta tu maw, sa medibezi foind teancul de scrisori rattacite din
mat ceas, dec.& safr pubea gasi o rima buzunar, ameStecate du fire de lama
la 'cuvantul icre". Dar nu vei gas/ din haina te, be gfindesti: Atcurri e
niciodata, douaseci de minute libere, tarziu sä raqpund la aceasta scat-.
ca sä raspamzi la o scrilsoare. Aii soare red,
afurrisita... &to arum, ca sa, nu
mai enervez. degeaba..." Aceasba
manta o psihologie special : primind
1.121 ravas, te gandestl: El, la scrisoat- startsoare, impreuna cu afttele, care
rea aceaSta am ea.' raspund negrasit. si-au facurt ciudata salijba de a chi-
Trebue s'a crini imediat !" Dar daca nui pe adresant prin reanuscari, e
nu te-ai asezat la birou indata. in a- asvarlita. Atunel buzunarul got .al
celas minut, in aoeeas seounda. im desehide gura lacoma pen-,
ater
tyttinetila Enfturnu5etaid
In câteva secunde, clatorita rouge-ului
de buze ;i obraz Khasana. Acest rouge
minunat dà buzelo: si obrazului o cu-
loare trandafirie si s5n5toase.
Rouge-ul de buze obraz Khasana nu
se ;terge, rezist5 mtemperiilor, apei
s5rut:irilor. Toate nuanfele moderne :
superb, corail, carmin. Pentru fiecare
tip de frumusete, nuarrfa potrival
KHASANA
www.digibuc.ro
tru o noua write de mesagli, care vormargini.
rarmanea far& raspams.
Dar cum te scruzi fata de per-
soana care ti-a trimis o sorisoare ?
Recomandata eau simpla ?
Tot una e...
Nu, draga ! Intre aceste cloud, ca-
tegorii e o dtferenta, ea dela e'er la
pamant. 0 scrisoare recomandata e
un lucru perfid. Trianitatorul el e li-
data, are chitanta in buzunar.
E drept c uneori recipisele se plerd,
dar e riscant sä te bazezi pe asta. lar
scum, in unna, s's introdus moda
scrisorilor cu recipisa-retur. N'ai sa
poti tagâclui eat at primit aseanenea
mesaj.
Dar cand e vorba de until; sim-
plu ?
Foarte usor. Dupa vreo trei-
patra lunt, te intalnesti eu corespon-
dentul tau. Te buouri, degajat :
bund, ziva, ce mai faci? Dace nu dal
niciun sea= de viata?" E1L te pri-
veste indignat Si-t1 Mime cu asprinle:
un pore ! Ti-am trimis trei scri-
sori sti nu mi-ai raspuns miei macar
la una ! Simpla politebe ar fi tre-
butt..." Intr'o clipa iti lei aerul untui
om, care nu poate sa-sit vie in fire,
de uffmire i grosza: Duumeata ?!
Mie? Trei scrisori ?!!" Da, ti-am
trimis trel scrisort". Trebue ca glasul
sa-ti tremure de indignare: Asculta,
d-ta stil cat de malt Il iarbeam pe rä-
pceatul meu tata Jur pe memoria
ca n'am primit niel una!" Nu se
poate !" spune prostanacul, uimit
cloar ti-am triants brei scrisort !..."
Un zaanbet amar iti stramba. trasa-
turile fetel. Vat, pasta rusk.. Stil
doar... ea nu be poti bizut pe ea. In
general, regianuil nostril..." sufle-
tul corespondentului tau a intrat
otrava Dracu sa-1 ia, poste
ca, in adevar, scrisorile se furl la
posta. Omul se jaw& pe tata, spune ea
n'a prianit nitnic Pe urmat, are o mu-
tra cinstita". Ghiata s'a rupt. Ara ase-
zati, ea doi prieteni buni, pe un divan
st ineepeti sa injurati administratia
postala rusk
Am inteles. Dar cum procedezi
in cazul cand nu trebue sa rás-
punzi, cl sa trimiti cuiva o comami-
care important-a sau o informatie, pe
care al jurat s'o trimitt peste trel
zile, unei persoane plecate in alt
oras.
Oum procedez ? Vreau sa
mit pentru cä sunt un om cinstit
si-mi place sa-ml tin ouvantul... Dar,
in prima: zi nu trimit din cauza eat am
a doua si a treia zi; a doua zt din
mama ca-mi ramane a treia zi; a-
ceasta din urmä se lmparte In dimi-
neata, ziva i seara, iar seara, la
randul ei, in dona: când se poa
trimite o serisoare, dar n'am timp,
cand nu se mai poate trimifte: de a-
oees nici n'o expediez. Isla de ce a-
dresantul nu va prim} sorisoarea
mea
Inteleg : ctund persoana aceea se
intcarce din calatorie, o
Dimpotriva ! Ma duc la ea St
privind-o ou curaj in ochi, arunc
scepticul: ..Frumos. dommile, foarte
frumos". Fireste ca maul s'a pregatIt
sa se napusteasca asupra mea eu un
car de reprosuri si injuraturi dar bo-
nul meu 11 zapaceste: Ce s'a intam-
plat ? ma intreaba nelinistit. Ce-1
frumos"? Procedeul dumitale... Sa-
rni fi scris barem o carte postala,
multumindu-mi pentru serviciful f A-
Indignarea lui nu camoaste
,osa-ti multumesc d-taie ?
Pentruca m'at facut sa astept de-
geaba cateva zile, nu mi-at trims
lnforniablile cerute, nu mi-ai comu-
racat datele necesare i, in general,
in'ai tras pe stbara intr'un mod in-
tam ?" Acuan incep sa fierb eat :
Ouan indrazneala sä spui da n'ai
primit scrisoarea meta eu informatile
aanânuntite ? Un plic albastrui, de
un sfert de coall, eu o scrisoare
scrisa, pe hârtie eu margine Illiachle ?
Mi-aduc aminte ca, n'aan avut
mama, de sapte copeici sit am lipit
sapte marci de cate o copeica... Au-
zind aceste amanunte, persoana ra-
mane inmixmuritat. Spul ea era un
plic albastnit cu marci de o copeicaa
Desigur, niste marci galbene, ou
marginile zimtate". Se bate cu pilau-
nul in piept: Zan ea n'am primit-o!
Pe cinstea men !" 0 lau mai domol :
Tani dal cuvannul duanitale de onoare
ca n'ai primit-o ?" Ti-1 dau"
Atunci nu inteleg nimic. Am sons
scrisoarea $i, neavand Incredere in
servitoare, am pos-o singur la cutie.
Era o cute galbenk. Nu-i asa ?
Da, cutille potale sunt galbene",
raspunse obosit interlocrutorul meu.
Vezi? Of, pot$ta ruseasca.! Iata de-
zorgandvarea general& al nerespecta-
rea proprietatil private. Gandeste-te :
din cauza oa un functionar postal,
ducandu-se la carciuma, $1-a uitat
sub masa geanta eu corespondenta,
eu trebue sa mä enervez, sä te banal/-
else. c, din cine, afe ce eauza, mi-al
tainuat primirea scrisorii E !
Duna aceasta, convorbitorid meu nu
se anal gandeste la reprosuri i marl;
Ti vine aproane sa-$1 ceara scuze.
Hm... vArd cä asta e o adevarata
stiinta, Si feel la fel cu taste scrisci-
rile ?
Vat !
VasAzica a$a sta chestia! Pricep
acum pe uncle s'a ratacit scrisoarea
pe care dupa cum spuneal d-ta
trimis-o acum un an.
ti-am trimits-o ! SA. $tiii ca
tie ti-am scris. Sunt om cinstit $i nu
ml-am dat ouvantut In vant. Pe altil
I-am amagit. e drept, dar tie ti-am
soris. $i, daca scrisoarea s'a ratacit,
afoot sä stil cä e din vine poste. Acum
nni mai glumesc ci vorbese series. Dar
de atunci sunt 14 luni. Mi-aduc a-
minte ca hartia nu se potrivea la
plie $i ea am fost nevoit sa-1 tat
marginea. Inca un amanunt nostim,
pe care-I am si scum in minte: taind
moraines, hartei, arm alert si cateva
cuvinte, asa ca a, ie$it o fraza ou-
rioasa: te strang"... iar la pierptul
meu", era talat. Ha-ha ! Iml aduc
STIlinte ca am saris pe pile: Exce-
lentei Sale" Nu, frate. aceasta scri-
soare al uriinit-o. Ti-am prom's sa-V
scrim: ti-am serifs.
Omul care Isi oerta prietenul ca.
rain sistemul mintit ea si pe
f s' fuitat la el st sous:
_Hat linisteste-te. Nu mi-al
promis sA-mi scrii Me o sorisoare.
an* treort. Povestea eu scrisoarea
ratiIiciti am nascocit-o acum"...
..ILUSTRATIUNFA ROMANA"
Cogtul abonamenilau1
LEI 5flanentru 12 luni
260nentru 6 ,.
Publicitateo : Oficiul Român
de rublicitate S. A.
Telefon R.:10.58 Str. Brezoiann 25
 La Baden"
Sala Ileana
Unul din marii nostri artisti,
pictorul Kimon Leghi, a eleschis de
ctiteva zile o interesantd expozitie
in Sala Ileana", aductind o serie
de lucrari, inspirate de frumusetea
peisajului nostru dela Balcic, iar
altele, inspirate de ultima cdlcito-
rie a artistului prin. Franta.
Pitorestile privelisti din Balcic,
predominate de vioiciunea coastei
faimoase, ce inctintd pe artist si ii
da prilej sa creeze adevdrate mi-
nuni de culoare si ctiteva cornpo-
zitii de mare valoare, aspectul Bal-
cicului predomind expozitia aceas-
ta a marelui nostru colorist.
De o cci2durci si de un belsug de
graddri cromatice rare sunt cele
ctiteva Primciveri", cu aspectul
luxuriant al pomilor infloriti tra-
tati in cuceritoare game de roz.
Deasemeni, atrag ochiu2 expert
fantasticele parcuri ale acestui in-
spirat ctinteiret in culori al sezonu-
lui nostru, cel mai bogat in culori.
Balcic
artkolele
din
mMase
Nud
www.digibuc.ro
Nu pot fi trecute cu vederea insa
toate acele péinze, in care peisajul,
desi sttiptinit prin nu stiu ce
notti de realitate, de viziune aevea,
te atrag prin nota de poesie ce le
predomind, intr'o armonie discretd
de colorit, demnti in tetul de un
maestru in puterea cuvtintului.
Florile, cleasemeni, constituesc
de data aceasta un punct cle rard
frumusete a manifestdrii acestui
mare artist, care stie sa realizeze
florile, cu abilitäti de tehnicd, greu
de ctistigat de orice stdpein al pd-
letei.
Iar ca incheere a acestor putine
spuse despre reusita expozitiei
Kimon Loghi, trebuie sti nottim
cele ctiteva nuduri din cornpozitiile,
cu care maestrul tine sti mi arate
predilectia pentru un gen ce i-a
hcirtizit nenumtirate succese.
In genere, o expozitie begatd, ce
marcheazd incd un succes meritat
de unul din rarii creatori ai plas-
ticei romdnesti.
N. P.

La gura minei de aur Gura Barza"
II
(URMARE DIN Nr. 46)
Biroul tgnarului, geolog Brand este
hack-eat de farti, schite, calcite i mi-
nereuri amifere, proaspat ridicate din
mina, pentru cercetari
Exploatärile dela Bied se fat me-
tedic i tiintific opera meritorie a
inginerilor i geologilor roman&
Cineva ne anunta, cA in mina dela
Gura Barza va intra 4 profesorul
Mrazec. Savantul nostril" se intere-
seaza, ca deobiceiu, pe teren", de lu-
crarile discfpoMor pe care i-a format
ani i ani de studii si de stra-
clMnti.
Este o minunartg contributie a oa-
menilor de stlintg, case impletesc
teoria cu practica pentsu a Valorifica
eat mat mult si cat mat bine fogatille
subsotut nostru !
Prezenta paxgesontlut Mrazec. chiarr
numai ass seninalarta" produce o in-
viorare a ritanului cotidion in oare se
deapand, viata bisourilor, a labors-
toarelor, uzinelor, minelos...
Pe un crampei de whit& pe care este
insemnata litera F. 10, geologul imi
contureazä ou creionut Jamul eel
nail" pe care-I icerecteazit profesorul.
Este o noutt nadejde a exploatitrii
noastrre spune d. Brand,.
De randament mare ?
Deabea experimentam valoarea...
Cam cat aiur contine mineteul din
partea Bradului ?
In medie, 10-30 grame de tong.
Avem aur vizibil mutt mai bogat:
2-5000 grame la tonk
Dar eel msi same ?
5-8 grame tonit.
Tanärul geolog imi arata apoi, pe
hand. drumul pe care-I vom parcurge
pan& la mUna, apoi galenite pe case
le vom strabate, pana la abataje.
Porn,m spre Tardtel, un drum
minunat. Masine, goneste. ca si cand
a vrea sit se duca undeva, departe,
la campie, unde decorul este ceva maa
yeseL mai zglobiu. uncle soarele rd.&
si vista este altfel.
Incet. incet. silueta Bradului se
pierde Pitoreseul drumului care se
deschide intr'o minunatg vale Va-
lea Berzei ne invioreaza ! Deooarte
alta a drumului bdesil" harni-
cii cari sciirma din great au-
ra stgncilor au ridicat citscioere
albe curate. insorite. Locuintele bale-
s:nor implinese cum nu se poste anal
frumos si mai impresionant, decorul
pitoresc al vaii care duce la gura mi-
nei
Loculadele laolaltatacute ca blast
suferintele i amaracimule acestor
oameni care-si poasta saraeia, cute-,
gdnd aurul rispit in intunerecul mun-
telui, formeaza stele cOlonii de
muncitori in care drunietul poate ceti,
viata asa cum
este, a acestor oarment.
lata-ne ajuntsi in pieptul de munte
Gana Barza", in case oamenit . au
afredelit galerii in cautarea aurru
lui.
Oamenii care forfotesc td.cuti in
preajma unei clgdiri imprejmuite eu
vestetsc inceputul lucrulut ane-
voos, meticulos i peat& primejdios,
acolo in haul planet intunecat ea
pacaful.
Cledirea addposteste tirourile ex-
ploatdrik care inregistreaza tele ce se
petrec in mina.
Cine er putea banui cd, la un birou
marunt, run harpagon modern si mvi-
sibil admit i socoteste aurul pe carre-1
scot, cu atata truda, mâ&iile biettor
mmert ?
Oarmenil sunt lIniti4i, tristi si in-
gandinati o atmosfera care lint a-
minteste de minerii carbunart din
vales Jtului. Poste ca minerii au a-
ceasta tristete metalled, caracteristica.
adancurilor in care muncesc o mg-
retie de brans simbolic pe care, ochil
nostri, deprinsi Cu vioiciunea surtu-
carilor dela oras sau cu sburclaftda
celor ce hurumasc sub scare, n'o prea
inteleg... Doi mineri in costumele
lor caracteristice ,inarmatt" en
lAmpi i clocane, asteaptd. ,;trenul"
sau mai curänd cursa" care ne va
dupe si -pe noi irifundul minei: douit
figuri de claci autentici, uscativt osost,
Cu trAsaturi masive care coiicret.-
zeaza vigoarea, manta!
In cladarea et" birouri putine ne in-
talnrn. Cu inginerul Lazarescu, con-
ducatorul exploatdzii, pe care ne-am
propus s'o vizitam.
Un tanar amabil, indatoritor, care
ne ofer& imbracaminte i lAmpi...
Pentni cei prea putin deprinsi eu
mina. le recomand imbracaminte
grow& Vorn parcurge aproape 5 kilo-
metrii de drum. prin curent" si tin
ea vizitatoril mei sg nu raceascit...
Ne echinam cum ni s'a recoman-
dat 4 asteptain. la gura minei, tae-
nit".
Gura infnei mare si neagra ea
noaptea tare gura nesatioasa a
unui monstru ! Cate vieti n'a mistuit
aceastA ,gura" impietritt, cine she
da durere sau- de bucurie !
Inglnerul ne expUcit in ce consta
exploatarea minet bogota in mine-
remi de am de dferite categorii, fi-
loane si aur vizibil" .
Jam:amnia cu ntieit. luereaza
functionarii i inginerii care asista la
extragere.
In timpul explicaiiior aparu
trenul. Un tren liliputan, format din-
trun nestarsit mnnar de vagonete,
tras de o locomotiva asemanateare
eu aceea care circula, amal trecut. in
Orasul pitieflor", Este un tren elec-
taac, minuscul, dar gadagios i preten-
tios ca un pacific".
Ne imbarcam in vagenete, cu grUa
de a nu atinge cu capul cablul de
inalta tenshme care, °data atins,
ne-air omori pe loc.
Locomotiva, care pare o adevarata
jucarie, puffte, gafae, tipa i uera,
strident, pentru a ne dovedi chair dela
plecare ca avem deaface cu o linie
ferata" in toata regale.
Utii semnal, i locomottva ponnleste
in goana eu viteza de expres".
Gherautt In vagonetul care imi sea-
vesite de cupeu pnrvesc cu coats o-
chiului perertit Stancosi ai tuneaului,
: uneori sclipitort la, lumina farurilar
care lumineaza intunericul drumulut.
,lunfina lampit ...mete -.de carbid,
figur a blanda a- inginerului carer ne
insateste, pare chipul unui inger ba-
pe care demondi il due in
gbeena din fundul aninei.
Inginerul incearca rou destula bU
navointa sd ne :clea-unele--eXplicattuna
dieailmgul drumului pe care-1 par-
OUrgem, der sgomotul nrioutui ex-
pres" md, impiedied sA deslasesc In-
deajuns de bine, cuvintele.
Din cAnd In et-Ind sprantena loco-
motiva cu pretentii de pacific",
suerd, strident, senmalizand cotturile
si intersectitle de galerit, de uncle as
putea iesi, pe neasteptate;oameni seat
vagonete
Am paicurs dear tAtima kilometri
prin beznit . teat&
viteza"mi s'a parfait fare", de sfarsit.
colo zdsesc perett de piatra
secfni probab:1 rerfugli" pentru la:e-
tc/an sau mane de exploatare adanca.
Iet.d4te- in oele din mind. aiunal la
,prima statle"iluminata A, giorrno".
gate o statie uncle sunt instalate as-
censoarele care coboark in edam, la
60 meth_
Respiram usurati ca dupA un drum
cu peripetii desi nu ni s'a in-
tamplat nimic. Doer Intunerecul cat
rascolise in imaginatie pericole si in-
taMplari
Donuaul T .A.7.Arescu explicit :
Vedeti, exploatarea se face In
plarwri pe care le numian ,.0117,011-
%uri". Ele sunt paralele in inaltime, la
distante de 30 metri uncle de aitele.
In mfna in care ne gaem avena in
exploatare sapte orizonturi", ceeace
reprezinti o inaltime de 210 inetri...
Exploatam si in adanc, la 60 tie
metri. Ascensoarele pi care k ve-
UN PEPORTAJ DE ION TIC
deti ne permit sa cobarim i sA urcAm
()lament si materiale...
In vecinkate, o frumoasa instalatie
de control". Un control automat al
meraului masinflor control optic;
acustic ,cu semnalizatoare i cu auto-
mate pentru nartmi-O-ptrarea miscdator
si a drumuritor
Aparatele permiti sa, urmäresti mer-
sul fiecdret anasinif si tot ele opresc
=singe, antomat in caz de perieol...
o ingenioask aplicatie a progreselor
pe cari lea realizat tehnica moderna
peate cea mai moderna instalatie din
cAte existä.
La capArtul galeriilor care se intretae
observ ussi grease de fier, ferecate
Bunt portile -ladulut ?
Nu, ale nautili, penfrucit act sunt
minereuri i filoane bogate de aur.
Galeriile s mnohid prin asemenea
care raman sigtlate pentruca nimeni
sd, nu poata intra sau iesi de-
ck cu stirea noastra. Numai
galerifle in care se lucreaza
rämitn libere In timpul lucru-
ht si se inchid si se sigileaza
ca Wale oélelalte, la pleeare.
Stange : Cu inginerul
Lizaresen, in fundid
minei ;
Jos : Cu lovituri de
ciocan, prefiosul mine-
ral' este smuts din
stifled', ;
Inainte de
:
plecarViklit- fost preve-
venit de curentul" ga-
leriilor ;
Dreapta: Din adAncu-
ri i intunecimi, bog&-
tiile stint scoase cu aju-
tonal vagonetelor
www.digibuc.ro
cine aplicA sigilille ?
Noi, inginerli. Controhd ca
paza sunt extrem de riguroase, pffn-
true& .vd imagivat ea avem o mare
raspundere a hogatillar pe care le ex-
trageni
liii aseensor n.e asteapta sa ne con-
&lea in adame. -Urca.an pe platforma
de flier sub.carese' gaseste un 171 doi-
lea aseensur i cobarian cu o viteza, a-
metitoare.
Iata-ne intr'o aka lurne. Tot de
Watra incrustata, eu aur i cu metale
feltrate, Dar diferita. tic cea dela
inattime".
Inginerul ne da aji aci explicati, In
timp oe d. Brand., geologul, complee-
teoza povestirea cu uncle amanunte
de specialitate.
Examinez i u peretii unei galeril.
Un intreg muzeu de mineralogie in
care, geologii chew ou usurinta In-
treaga poveste, de nit 4 net de ant,
a acestor pietre fsamantate in fel
chilp. Au. si mAruntaele picanantulul
istoria, lor milenara, presaratA cu in-
tamplasi extraordinare i cu event-
mente care au determinat stratificari
ciudate, amestecarri sau combinatit de
sect si zeci de metode...
o imensg oglindä". Un strat
metalio lucios care straluceste la lm
mina lampilor noastre de carbid. S'a
format dupa cate imi spune geo-
logul, prin alunecarea i freearea sled-
turitor intro ele... lei i colo goluri...
In aceste gauri" naturale se ga.-
sesc uneori ,arul" filiform i mus-
chiform" un fel de matase de anr,..
Aur veritabil, cu totul ourat, cum s'a
gasit in mina deb, Bradisor...
ane stie aditoga im alt tom-
ras de drum Powte ca Lana de a= a
argonantior, sa fi fost, in realitate,
firicele matasoase de mu_ Pentru
lima de aur" nu poate exista decat
sub =east& forma...
Cu tm ciocan cu vArful lung in for-
ma de doe asatitti inginerul LAsA-
lovi intz'un pn.ete de piatift...
Iati cum sta ascuns, minereul de
aur.
Crtteva cristale marl, stralucitoare,
de pirita auriferft infipte in aite cris-
tale albe, frumoise conturau stratul
pe care-1 ciocanea inginerul...
Vizitam o alta galerie, O galerie Iti
lucru. Din loc in loc sunt stalpi de
sustinere pentru ea peretele superior
sa nu se suave. Rgesii" tree tarn*, plicand discipoliger chestiuni au ea-
ca niste timbre din care nu pot des- xe4er telmic.,.
prinde de cat lumina lAmpilor de
carbid... Prezenta Profesorulut, . In fundui
Unul singur care intreataa pe iingi Mittel; 1=rand pe teren, ne impre-
ner deSpre usi ordin pe care il- as- sioneaza,. Un savant au nume euro-
teapta are fata luminat& die Idmpile pean de tale, profesorului Mrazec,
noastre. i baesii" ca i luergtosit Lost rainistru, ou inalta pozitte pe care
din minele de carbUne plead cal tim- o ocupd s'ar fi Dutut multumi sa ve-
pul cave diii ealdura =and. Trdand rifice i sa constate prin atat specia-
multd, vreine la edam, dobandesc
list_ Dar dragostea de mimed., il
poate ceva din raceala impinge la aceast& obositoare visit&
Deatela vorbind cu'lagtranil baesi" de care inginesit 51 geologit sunt atat
constat ereasta diferen ftA dé
arta de mandri si de sn5guliti.
muncitorii din ateliere... Unit, mat Profesorul, =tit -de simpatie ca om
staff- de piept, din cauza prafulut de Si ca ducal, ne explied 51 noua, pro
piatra stancoasa, se imbolinavesc. Motai fantOr, ramie Minungtil . care se pe-
aunt lasA destul de rezistenti. De s-
tela am gasit multi batrani care lu- tree dealungul veacurilor in .mArun-
creazd, de 20, 30 si chiar 40 de ant, taele pAmAntului ,si pe care le avean
rasa, oel mai ante incoventent... Se de- acum sub ochi.,.
prind cu pistra din care ies uneorl Incere in treateät sa cunasc parerea
scäntei, eu praful, eu atmosfera si in- savantidui aSupra =ester bravi St
tunerecul minei... Saint i unii care wu harnici mineat
mineritul in sange: dragostea de mina, Oameni admirabiM. Muncitori
care se transmite din tatA in flu... neintrecuti
Ceva mai deparrte, spre Rasta Mon- . put in minerit.,.i deopotriva de price-
tand., aan camoscut i eu, acum cattval
ant, bdesi care impingeau dragostea de soartaPacat
mai
ea economiceste nu au
mind. pima la patima.
Castig putin, mi spunea PatraS _ Este problema ,motilor despre
din Hartagani, baes" batran care care s'a spus i s'a scris atat... Eu eu-
purta in sange dragostea de mina. nose destul de bine datele el, si ere-
putut, poate, plugari i eu un- dinta mea este ca nu in imbunatati-
deva, sub soare Dar mie mai draga rea salariilor, care sunt in functie de
mina de cat ochii din cap si orice s'ar randaanentul exploatarii, consta solo-
intampla nu ma despart de ea... Am Vbnarea ei, ci mai curtind in creiarea
doi copit, Nita si Mitrut.
de noi Industril, in deosebi spre Sud.
Aeolo i surplusul de luorator ar gasl
In galeria minei, zaresc din loc in
intrebuintase. in afar& de faptul cd
loc jgheaburi de lenan, inchise n'ar fi legate numai de eftstigul bae-
gila,te. situlW"... Evident, este o lature a Pro-
Sunt abataje wade s'a semnalat blemei, de care ar trebui sA. tina
aur in cantitate mad mare si wade
lucrul se executa in anunnte condi- sear= nu numai conducAtorii dar
tami i cu un surplus de paza... acei cari se gandese la promovarea
unor noui industrii. Unde mai gasesc
In drum. intalnesc filonul"-mi-
utme, care a dat, in anii trecuti cea asmnenes oamen1, muneituri peste
mai mare canttate de aux., masura, rezistenti, priceputi 4 har-
nici?
Ne indreptam spre filonul eel non,
in care uinerl1 i geologit Ii pun Convorbirea aluneca apoi asupra
altei laturi a problemel:
toata speranta... acea
Acolo intalnim pe d. prof. Mrazec, zacamintelor autrifere case, cum
este si firesc, se imputineazit pe
savantul i gloria sttintei noastre, in-
sotit de cativa geologi pentru care st mdsura intensificanti exploatarit
d. Valeriu Luca geologul sef al intre-
prinderilor societatii
Profesorul cemeteaza i verifica, ex- IIRMARE IN N-RUL VIITOR
12 ILUSTRATIUNES ROMANS"

Comemorarea eroieei $arje dela Robanesti

La reg. 9 Rosiori, sosirea Suveranului si a Marelui Voevod Mihai; dreapta: Patride din fiecare escadron trec prin cercuri de foc,
pentru comemorarea eroicei sarje.

Procesul asasinului din strada Abrud

Dreapta, sus: Coca Billänescu si
Si le Constantinescu in boxa acu-
zatilor; Medaaion: Depozitia Mei
Solomon, in sttinga Si le"; Jos,
stânga: Juratii, timpul pasionan-
telor desbateri

UN SARIN EXCEPTIONAL
pentras foialeila Dv.,
deoarece este mai mull
decat un säpun este
un produs de infrumuse-
tare. Uleiul d'olive, care
intra in compozitia lui,
catifeleazó pielea i cia
tentfui fresgezime.

www.digibuc.ro
 ILUSTRATIUNEA ROMANA" 13

Dedesubt: Ro-
deo". ultima in-
ventie californeand
pentru antrena-
ment sportiv. Este
drept Ca roata e
premizutd cu o fea,
dar trebuie recu-
noscut cd plimba-
rea aceasta, ades
cu capul in jos, e
cam excentricd...

Stanga: Cenusdreasa" din poveste se incaltd cu pantofi de stichi.

Dece n'ar purta deci urmasele ei imbrdcdmintea confectionatd din
aceasta ftind i un bun izalator, contra frigului? Dealt-
minteri actrita Luli Deste, din fotografie, pretinde cd aceastei ro-
chie li tine 1mai cald deceit una de Medalion: mdnusi
garnisite cu danteld, o modd care va prinde...

Eroismul unui copil

Toti fermierh din statul Arizona
vorbesc de rapta eroicA. a micului
Jack.
Intr'o dupä amiaa, se Juca in
curtea parintilor sai. Fratii mai
mari erau plecatd la cb,mp, iar pä-
rintil in oras dupà cumparAturi.
In timpul joculud, micul Jack a
simtit un miros de ars. Cäutând
afle ce se petrece, copilul a ob-
servat cá intfuna din camere a
isbucnit foc. La inceput, Jack nu
stia ce sä fack dar aducându-si a-
minte c in sertarul biroului, ta-
tal su pusese toti banii pe cari II
incasase cu o zi mai inainte din
vânzarea unor vite, färä, sä, Nardä
multä, vreme, s'a gändit sä, salveze
ace sti bard.
Din nefericire, toate sertarele
biroului erau bine inchise. Cu un
, topor, copilul a reusit sà scoatä
afar& banii.

Podoaba bucatáriel
dimineafa
4i seara
Li
CD

ELITE"

KAL
este [rosins de OM
executata in teracoti alba en captu-
seala refractara din samota,
S ánt (5, Oradea
Fabrica de sobe EEPIEUR". Rulete
CONTRA PIETkET DE PE DIN de lemne din Esslingen. Rttlete din
lame de ()tel. Ceretl catalog-al gratis.

www.digibuc.ro

Actualmente, ministerul de razboiu
d'm cabinetul englez a realizat imbu-
natifitiri atat de importante pentru
soldatit britanki, inctit carlera arine-
lor, care dupa cum se stie nu e obli-
gatorie pentru catatenii regatului in-
sular, a devenit ast5zi una dintre
cele mai atragateare. Rezultatul este
ca hi fiecare saptaanana peste 3000 de
candidati- se cifera prntru rerutarile
militare. E drept, cal in cemurile bine
info/mate se afirmä, cd, nu va intar-
zia momentul cancl fiecare sum's al
ITajestatii Sale ar putea sa fie silit sa
intalneasca" cum se spune In
Anglia eu trupele colorate" pentru
o perioada determinata de serviciu o-
bligatorin.Se naste insa intrebarea
daca in Anglia ar ft realizabiiä o a-
semenea inrolare In mass& sau daca,
dimpotriva, mamma ex necesiba o serie
de etarpe pregatitoare.
Deocamdata, ermata engleza se
imparte in trei categorii : 1) trupele
regulate, compuse din voluntari, care
au acceptat sa poarte uniforma, fie
pentru 7 ani (serviciul mutt), fie
nentru 12 sali (serviciul mijlociu), fIe
pentru 20 de ani (serviciul lung) ; 2)
armata teriteriali" alcfaulta din Sol-
dati de Sambrita dupl. amiazi". A-
ceasta armata este compusa in intre-
gime din civili, cart consacra antrena-
mentului niHular cateva ore pe
taminä si in plus, in fiecare an, fac
un stagiu de manevre de 2-3 atpta-
nu
man% 3) regimentele de lux, care
primesc deat recruti apartinAnd unor
mentine tot timpul fata mate], frageda
superb parfumat6.
Cremele Scherk se vand in borcane 6 Lei 90
120
o mostrei de Coldcream contra Lei 12 tim-
bre la }Parfext Cal. Molilor 78 Bucuresti.
Stânga: Sergerttul
instruaor, descriind
avantagiile vietii de
soldat; dreapta :
Cdnd pleacd in oraq,
recruP pot imbrifica
haine civile...
anumite clase sociale ca, de pal& H.
A. 0, (Honorable Artyllery Company),
unitati astdzi foarte rare si care dap&
ce si-au purtat dcalungul yeacurilor
insignele invechite, tind sa dispara
definitiv. Aceste unitati sunt dealtfel
atasate armatel teritoriale.
In principiu trupele teriteriaae sunt
destinate numat pentru paza teritoriu-
lui. Totrus, in caz de nevoie cum s'a
intamplat de pildä in 1914 acesti
civtli in mitformfi." care de-altfel
poseda exact amiss echipament ca pe
trupele regulate sunt
continent, odata cu armata regulata.a-
In ceeace privaste pe soldatii din
ceste trupe regulate, e deajuns din
spunem ca o profunzime de afise
cele mat atragatcare, reusesc sft-t a-
duel in biroul sergentului recrutor.
Soldatul englez, recrutat in aceste
conditlnui, primeste dela inceput un
siling pe zi. un addpost si o hrana, ex-
Dupa un an de serviciu e re-
compensat cu tot felul de titlurt de
ins-
specialitate (telegrafist, armurier,etc.).
tructor de cultura fizica, selar,
care it adue suplimente de 2-4 silingi
dace.] v6 ingrijiti pielea ratio-
nal! Scherk Cold Cream, de
noapte, compusei din cear6
curatò i uleiuri fine, nutreVe
tesutul, indeparteaza ridurile
obrazului o infatisare
seingtoasel i infloritoare. lar
crema de zi Trisena, uscata,
aplicat6 inainte de a vb pudra,
in tuburi ei Lei 45 i 65. Cereti
www.digibuc.ro
confort militar, Clridirile care ada-
postesc pe soldatil englezi cuPrind ca-
mere confortabile, eu incalzire cen-
trala., camere de baie, interioare lu-
xoase, o cantina eftina, si bine asor-
tata, teatru. cinematograf, teren de
tennis, precum i un garaj pentru mo-
tocicletele personale ale soldatilor.
Rana and jì va putea ins& permite
Anglia luxul de a aieltui atatia barn
pentru soldatit de meserie? Este .sigur
ca aceste cheltueli trebue sA aibe o
linittä, Pe de alta parte, insa, o redu-
cere a standardului de viata a volun-
tarblor milltari este exclusa, intrucat
insus contractul de recrutare obliga
guvernul la asemenea condittuni. Linn
au propus sa se aleatuia.sca pe langa
amiata profeskmala, o armata de
instructirune" care ar retine pe recruti
timp de 12, 18 sau 24 de luni. O ase-
menea neegalitate de tratament n'ar
putea ft insa tolerata. Altii cred ca ar
fi preferabil ea °rice cetatean englez
sa fie oblidat sA feed parte din tru-
pele teritoriale; cu alte euvinte,
pe zi. Daca e celibatar, traeste intr'o parte la exeretille de Sambata, de
camera inobilata foarte confortabila. dopa =lima. Nu trebue ultat frisk ca
()et easatoriti a drept.ul la un apar- traditia de libertate engleza n'ar inga-
tament de 3 camere in cartierele spe- dui o asemenea constrfingere. Niel
ciale, iar noul regulament prevede ohiar in timpul marelui rEtzboiru mon-
chiar cá soldatul insurat poate de- dial recrutarea n'a putut fi aplicata
acum inainte sa, locuiasca chiar in integral in Anglia.. Este neindoelnic
ores. insa, in cazul umil eventual razboiu,
Stlit sA mentie o armata campus& intredul popor britanic se va ofert de
din voluntari, guvemul englez a tre- bund vole sa-si apere patria amenin-
butt sA ofere acestora un maximum de tata.
UN HOT ORIGINAL
sa
orasulad Toras a facut de aceastä ciudat& profesiune, care
nu-i producea altceva dec&t...
curând o amuzant6, captura. In-
tr'un mare restaurant a lost axes- etmotie.
tat un individ, care adunase in E interesant c& a fost adeseori
mod discret peste 20 de lingurite surprins de personalul restauran-
dela diferite mese st le vârAse in telor de unde se aproviziona cu lin-
buzunar. dar nu a fost reclamat poli-
La perchizitia domicilinr& ce tiel, deoarece patronti restaurante-
s'a fticu,t s'au gäsit depozitate lor sunt obisnuiti Cu aceste p&gu-
20.000 de lingurite, purtând marca bitoare manii aae caintelei lor.
tuturor restaurantelor din orasele o comisiune de medici psihiatri
Frantci. a opinat cA hotul de lingurite e
Ciudatua hot maniac, a c&rui perfect normal si r&spunzAtor de
profesiune de comis-voiaj or 11 si- actele sale, asa cá a fost condam-
lea 0, viziteze diverse orase, a ar
dunat din c&litoriile sale toate lin- nat la 3 luni inchisoare, beneficiind
gurjele ce le putea a.scunde grin insä de avantagille legii Béranger,
buzunare. care-i word& libertatea, pan& la
l'imp de 7 ani s'a indeletnicit cu comiterea altui delict.
Fiscul i rujul de buze
Un caz care priveste pe toot& lu-ropa, nu se cunoaste pânit acum
mea vrenu caz de sechestru aplicat a-
pe femei direct, pe bärbati
face actualmente obi- supra nijului de buze. Aceasta s'a
indirect intAmplat Ins& in Anglia. Se as-
ectul discutiunEor in Anglia. Pe teapti o hotArire definitiva.
diverse cii oculte, s'a ajuns la in- In prima istantli, sentinta a fost
trebarea due& butoanele de ruj de data in sens favorabil lumii femi-
buze cad in grupa articolelor in-
nine, adicA: rujua de buze e indis-
dispensabile pentru viatA, adt& in pensabil.
A doua instant& a casat
massa obiectelor care nu trebue s& aceast& hotkrire
fie sechestrate in caz de execu- a primei instal*.
tduni silite pentru impozite. A treia i ultima instant& va avea
In majoritatea tArilor din Eu- de dat sentinta definitiva.

Nu de mult, un institutor dintr'un
ordsel englez, venind sd, viziteze Lon-
dra 0, neflind deprins cu cimulatia
febrild, a metrOpolei, a suferit uai ac-
&dent de automobil, din care a sca,-
pat cu a pierdut... simtui
mirosului. Omul a primit o despägu-
bire de eateva mii de lire sterline,
intructlt, odata cu simtul mirosului,
isi vatdmase intamcaWa i simtui
gustului. Aceastä cludatd, intärnplare,
impreunä ettliatele asemänatoare, au
determinat .speciahsti sa cerceteze
mai de-aproape mecanismul simturi-
lor noastre si- mai ales mecanismul
interdependentei diverselor siMturi,
de earl ne bucuram Ou acest
s'ani fricut unele conStatari interesante.
Asa, de pildk, s'a stabilit ea, in gene-
ral. femeile ;au simtul mirosului mai
. desvoltat deeat.barbatil si ca in acest
simt este susCeptibil de eele mai di-
verse turburp Astfel, nu rareori se
Intiimplä ca...anumite persoane sa per-
ceand, cole niai, agreabile arome
parfumuri ca niste exa1ati insupor-
tabile. Se citesza. in special. cazul
urveA domnisoare din Viena. care. In-
chizand oclei si nerosind un buchet
de violete. tn.% ca ere in dreptul na-
sului o sticluta, eu benzina.
Duna cum existä iluizit ontice 0 a-
custice .se not 'produce amagini olfac-
tive si gustative.
Pentru inçerearea sensibilitätia pa-
pilelor limbet-s'a facut o experienta
din cele mai edificative. Atingänd
varful limbek un bastonas subtire
de stela, o persoana eu °chit legati
simte un gust dulceag, Deal insa a-
tingean papilele dela baza Umbel,
SE APROPIE IARNA...
Prima zdpadzi in munti, la Brasov.
ILUSTRATIUNEA ROMANA" 15
PO 114111 IA Oblic: Cu ochii îmchii si eu nasia
astupat, e greu sit clistingi la gust
MI 'APR un, mtir... de un cartof, ba chiar
de o ceaptil St:411ga: Aparat pentru
cercetarea aptitudinilor viitorilor
aviatori, intr'un aparat tie looping" Act se poate constata calmul,
curajia, prezenta de spirit, lipsa de arnetealii a celor ce vor avea in
mebzei viata pasagerilor de avion; Medalion: Diferite centre ale limbii
siint in, chip deosebit gustrarile.
gustua pare salciuacrisor. Nici pe de-
parte nu banuim in ce masura
simturile noastre colaboreaza
titre ele. Este sigur ca daca nu pu-
tem vedea si mirosi obiectul pe care-1
introducem in gura, gustul sau ni se
pare cu totul altua docat cel obitinuit.
Un eartot i un mar ar avea aproape
acelas gust pentru o persoan Cu o-
chil legati i nasul astupat.
Pe de altd, parte, se stie din expe-
rienta ea, anumite starb nervoase ex-
ceptionale sau anomahi fiziologiee
(lovituri, eanottuall etc.) pot deforma
perceptiile simturiacr. Cd, dintr'o lovi-
turd, ajungi sä vezi stele verzil", nu
este o siniplä vorba, ci un fapt perfect
real Piloth eunosc senzatia speciala.
pe Care o resinit, in prirnul moment
atunci cand îi dau drumul brusc din
arvion, eoborind intr'o parasuta, sau
executa un looping mai indrasnet. In
asemenea clipe, prin perturbarea cir-
culatiei sangelui, se produce un gol in
creer, care se traduce printr'o ianpresie
de subita orbire In aceste impreju-
rdri ,pilotul trehue sä reduce, imediat
viteza. Turburarile auzului, care se
produc la marile inaltirni in atmos-
fera, sunt deasemenea bine cunos-
Voin/a de a fi frumoasi inseamnit
cute.
Din cateva exemple se poate trage
o interesantk concluzie, deopotriva
de importanta, pentru teorie ca 0 putinta de a fi frumoasi
pentru practice,. Pe deoparte, simtu-
rile noastre sunt mult mai amagitoare
decat am fi inclinati sa credem; iar Frumusetea Dv. nu este pretentioasi !
pe de alta parte, selectionarea perso- Ea nu pretinde decit o piele degajati,
nalului pentru anumite profesiuni
in care exeroitiul acestor simturi este care si poati respira in voie prin toti
de o important& primordtala trebue porii bine curititi.
facuta au cea mai mare precautiune. frjavr"001.7111;,
evs. ip.s 111/0111.4 Iati dece aveti nevoie de sipunul Cadum.
invoolgo
0.041140110.4jiti, Spuma sa emolienti, compusä din bi'sici
mici, pitrunde usor pâni in straturile
Spuma cu 114ici mad a adânci ale epidermii. Gratie ingredientelot
unui sãpun moale,'ONSmut
de frumusete ce contine, ea linvioreazi te-
'VAR suturile, le di mai multi suplete, redând
441
epidermii aspectul ei mitisos si fin.
, Colaborator al naturii, acest sipun minunat
Spuma cu ha$ici mid a sapu-
nutui Cadum (fnarte uscati
realizeazi acel ten fermecitor Tenul
Cadum" care di la milioane de femei
o frigezime tinereasci, c frumusete fasci-
nanti. $i acum, Doamni, yeti mai cumpini
oare, si incercati acest sipun atit de pur, atât
de fin, atât de pretios pentiu frumusetea Dv.?
Adoptati sipunul Cadum chiar de
astizi. 0 noui tinerete vi asteaptà !
aieco
tnal, 5pcMI c
Savon Cadum 11111111011111111111111111.111
www.digibuc.ro
p adur Oa crimelor
Faimoasa p&dure Que-
ens, din New-York, are
o celebritate tot atât de
mondial& ca i frumosul
Bois de Boulogne din
Paris. Si... din aceleasi
unui revolver de calibru
care a fast gäsit in larbá.
mare,
0 crim& de sadic ! Banii i biju-
teriile cari se aflau asupra victi-
melor s'au gäsit intacti. Streinul
asasin a sfäxtecat trupul neferici-
motive. tei Frances cu cutitul, mutilând-o
Intr'adeväx, ambele
p&duri sunt locul de ingrozitor. Apo" a luat rujul de
buze din poseta victimei si a in-
.semnat fruntea ceor doi logod-
nici cu Ufl ciudat cerc rosu.
Inmultindu-se excesiv aceste
crime in p&durea indrAgostitilor,
cetätenii din New-York, speriat1
de valul de nebunie sadic6 a cb,-
rei intindere devine din ce in ce
mai mare, au recurs da singura so-
lutie posibilá: t&erea padurii
Queens.
Indr&gostitii din New-York
s'au pomenit 66, asounzisurile lor
Frances Hajek, &tiro discrete au dispdrut pentru tot-
victim& care a fost a- deauna, izgonind totodatä, i mul-
sasinatei, alcituri de
logodnicul ei, in peiclu- timea de nebuni, care gäseau a-
rea Nestematd de colo un teren ideal de activitate.
Itingd New-York.

aceastä, p&dure a indragostitilor.

int&lnire 1 indrágostitilor din
cele dou& mari arase, cari ii
märturisesc micile lor taine send-
mentade la umbra copacilor
tarilor.
0 veste sezationalá, veniti din
New-York anuntá cá guvernato-
nil statului New-York, in urma
cererii politiei, a ordonat täierea
Pädurii Queens si transformarea
locului inteun pare numai de
peluze.
Masm'a acea.sta vine ca o ur- Queens a fost Osit automobilul
mare a diferitelor crime de sadici lui Louis Weiss. Cei doi tineri lo-
si a violurilor, ce s'au petrecut inad godnici fuseserä ucisi cu gloantele
Intr'odev&r, in ultimii cinci
s'au Uptuit in aceasta faimaasä
p&dure 189 critne i violUri, ajun-
gând aproape cam la doll& zile
odatä, sä constate in pkdurea
Queens o trim& sau un viol.
Ultima Grim& petrecutá in a-
ceasta p&dure a Indrägostitilor
a mortii, a .produs o profunda e-
motie in opinia publick provocând
aceost& radical& m&surd a guver-
natorului statului New-York.
Loilis Weiss si Frances Hajek,
doi tineri .din buna societate new-
Eu sefittina
yorkezk logoditi de câtiva ani
caxi urmau sä, se asätoreasc&
dupà, câteva sägt&mâni, au dispa-
sí tu painea.
rut Intfo buná zi de acasä. Pa- In felul acesta nu va avea nici unul adevärata
prácere,
rintii si-au inchipuit c& s'au cAsá- pâinea, cum se
torit in secret i au dormit linis- caci slänina se mänâncä impreunä cu
titi. bea laptele cu cateaua sau cafeaua cu laptele. Asa se
Abia a treia zi au aflat tristul face in lumea intreagS si in toate tärile civilizate.
sä i se
devär asupra soartei copillor lor.
Intr'o potec& din p&durea
Dar fireste, la o cafea cu lapte buná, trebue
amestec de
adauge Veritabil Franck, cáci adeväratul
lapte si cafea se obtine numai prin Franck.

Mici sfaturi Scherk SCPERK

PARIS BEILIP
ve o ubi mai mult doamne, doce-I scepati de torture Cori-
diane, de dupe ros. Oferitii un flacon de Torr . care suprime Cititi carticica atasata flaconului cu lotiunea de fata Scherk
usturimeo rasului, netezeste pieleo si-I fereste de infectii.
Torr face rosul o adeverate plecerel
Veti vedea ca numai pielea bine curatata da sensatia de
Tarr este un puternic desinfectant. Calitetile sole antiseptice
prospetime i Infatirrea tinereasca, dobandind
si microbicide sunt extraordinor de eflcace. Tarr distruge nu
numai focorele de bacterii dupe obraz ci i evite formoreo farmecul atractiv al unei frumuseti sanatoase.
puroiului verde si golben. couza acneelor, purictelor negre,
furunculilor etc. &ice este intrebuintot regulat dupe flecore Lotiunea de fata Scherk curate-3 orofund pielea,
n3s. 0 piele senotoose ptin&n adancul porilor si perfect F4 ° t/- &Sind un obraz neted, delicat si imbujorat
S 0(.4i-
0 i ei°
curate se obtine numoi cu Torr. Flocoone o lei 51, 72 $1129
44,'.7,4,,,,
'e , Flacoane 6 Lei 62, 103, 164, 300, 475.
0 pudra superbo
minunat perfumer& fine co otomul sr invizibile. este pudro
c4..,4".:-
, 4.
..
...,,4
.., .,.,'":¡4
o
Mystikum Superioore tuturor celorlalte prin pvritatee si .

finetee ei, ore o ederente perfect,' core ye vo incento

Pudro Mystikum este fabricate din maternle cele mai pure
Cutii a lei 35, 75 si 130

Machilajul natural
corecteriseaze femeio elegant(' S. Dvs vetf reuSi so Gt.
flaturole, intrebuintand fordul cMystikums Scherk core
edere perfect dendu-ve ace° fluorite ventobrle pe core
barbOtii o óprecidizá 6161 de muh Culf6 Lei 70..

www.digibuc.ro
 _1® One
grim
Rosul de buze,
conform uner M-
teiegeri intre la-
bricantil de cos-
metlee, se fa-
vtai
brim pe viltor ir
48 nuante diferite,
iar pudrele In Olt
nuante,

Statisticile ararta oft, desi Statele-

Unite sunt tara eu cele mai =ate
telefoane dtu lume, Canada este Ora
in care se vorbeste mai mult la tele-
fon

In arlutectura
enmeza, mule
'ante au rostrul de
a qlace spiritele
"ele sä alunece pe
s iiu mtre
casa.

In Ceylon, serpii cei mai veninosl

aunt domesticiti i inuti in locuinte
ea distrugatori de soareci, In loeul pl-
steno''

Primul dinte.
Engrijirea dintilor trebue sá inceapa cat mai de vreme posibil. E impor-
In milloetu, ne- tant ca dintii de lapte sä se mentini sinitosi fiindci hi special copiii
care cetatean al
Roananiel mand,n- mici trebue sa." mestice bine hrana, pentru a inlesni digerarea alimentelor,
ci, o cutie de con- de care depinde cresterea i desvoltarea bor. Dupà un an incep s aparä
serve pe an,
din0 de lapte. La varsta de 3 ani, micul cetitean trebue obisnuit sa"-si
curqe singur dintii. Observati cati bucurie Ii procura aceasti misiune !
Dinvi skätosi sunt unul din cele mai pretioase bunuri pe cari i le
putevi drui. Repetni-i mereu aceste cuvinte:
Nid pAnd. astazi oamenii de stiinp Cu dinfi sàniltwi i o gurg sa'ngtoasä
n'au putut afla care este cauza scan-
nulu E corpul s'äns.itos i vie* e rumoasä.

,§amplonul eu-
ropean ai mustk-
tilor a lost ales
deunArzl La var-
sovia. El este un
aroltor
mustata a sa ma-
ï Ilecare
Pasta de dinti
soar& 64 centa-
metri, amplontil
3ste complet cnel.

0 albina trebue sa strAibata 25.0DU

Chlorodonf
kilometri spre a culege un kilogram
de miere.

Vedere genercad a noului aeroport clin New-York, dela North Beach Air-Port, avand cautatea aproape ?mica de a pwtea printi t avioane
hidro-aviome

www.digibuc.ro
.,MUSTRATIUNEA ROMANA"

P ialna curtozitárilop
Toanele vedetelor

Clark Gable i4 clreseazd de mic vn

paznic sigu.r...

Sus, stânga: La ctnuala vtintitoare dela Apremont,ltingd Chantilly,s'a

constatat dupd patru ore de vdnat, cd participantii, in numär de 12,
dobortlserti: 240 fazani, si 450 iepuri Sti sperdm inset ca acela care co-
municd aceste cifre, nu e qi el vein ator !... Stânga : Miss"-ele euro-
pene se afld in phmbare in Algeria. In fotografie o vedem pe Miss
Europa (Miss Finlanda), insotitd de Miss Daneracirca" dtind de
mtincare maimutelor din Valea Maimutelor, de letngti Alger.

ACEASTA CUTIE...
confine cel mai bun leac
and observati cá vá iese pnmul cos, cand
sfedeti cá tato Dv. este iritatä, inrositä, a-
olican +medico Pomado Cadum. Ea cal-
meazt durereo co prin farmec, regene-
reazti oleieo si atunci räul dispare... Dea-
semenea Pomado Cadum e neintrecufa
pentru vindecareo eczermelor, a intepatu-
rilor de insecte, o töieturilor si arsurilor u-
soare. E bine sò aveti intotdeauna la in-
\ demand o curie Cl' Domadö Cadum. Ea
rItitif des niitinl

contra IRITATIUNILOR .PIELEI

Inventia unui clovn

Cel mai mare clown al ultimilor ani,
Grack care e celebru pe toate scenele
din capitalele luanii, s'a retras de
multi ani in vila lui din apropierea
orasului Zürich, Aici, in minunata lui
grAdinA, inconjuratA de ziduri inalte,
Grodk a lucrat in acest rAstimp o
nouA metodá de captarea ergiet so-
Lare.
Intr'adevär cele mai mare clown al
Lunì e doctor in filozofie i fLzica dela
universiatea din Geneva si nu a facial
aceasti mesene cleat pentru a aduna
avere,
Oda& ce Marele capital de care
avea nevoe a fost agoMsit prin clow-
nerii, Grock la 55 de ani a in-
oheiat cu viata lui clinainte, dedicesn-
du-se /limaì cercetArilor stihatifice.
Retra.s de lunae, tLinp de doi
Grock a purees la cercetitri, pe cari
le-a pA.strat in cel mai strict secret,
dar care l-au costat peste un afert din
mares lUi avere

Un ied care nu se teme de coltii

acestui ctiine gata de luptd, #iin-
du-se protejat de mama-caprii,
care std gata de interventie, cu
coarnele in pozitie de atac...

www.digibuc.ro
 ILUSTRATIUNEA ROMANA" lg

VERTICAL :

JkMUIIriifk Ircioastre 1.
2,
Femeie de harem.
Daanä nobila tura.
cadanele haremului.
3.
Decret domnesc.
Salupa turceasca cu care Sulta.nul distra
Primul om care nu a avut harem. Noroiu. Poftim
Coneursul 117 SERIA I-a 4. Posed un harem
Zeu. Vechiul nume al Spaniet.
5. Morfeu hmecuvantat de femeile unui harem, Negatie. Ar-
bore mare i frumos.
6. Muzlca, turceasoa si aria executata de imstrumente dupä care
danseazd turcoaicele,
7. n poarta toate cadanele.
8. 7- Celebru fabulist grec (sec. V111 a Cr.) Inaula muzicala.
Dumnezeul turcilor.
9. Ne desface Mistral de ea. Anotianp bineouvantat si de urina0i
lui Alah.
10. amandantul unei cetatt turcesti langa Dunare Fluviu
palindromnc, Prepozttie
11, Fratele mak mare al lut Moise. MAsura. veche.
12. Reuniune mai mare care eantä, cantece tureesti. Ordin al
Sultanului.

(.;it()N1CA MEDICALA

FRAGMENT ISTORIC
Elevul de l'iceu care deschide un anulul 1697 eercetatorul nostru este
manual de istorie universal& Oteste cuprims de o vialenta durere de &rap.
la capitolul consacrat veacului XVII Om botarat, dansul nu statu mult Pe
de Ionel A, lacob-lac on, Craiova anmputul veaoului XVIII ca Lu- gandurd smulse mdseaua cu pri-
ORIZONTAL :
dovic XIV grat,ie razboaielor i fas- Ma. Apoi cum spiritul de observape
tulut sau a fost deriumit Regele partisea nioiodata se ocupa sa
Soare", c in Rusia a trait un stwe- 3tudiese. Constata câ in adanciturile
I. Ipartament rezervat femeilor Muzulmane. Om insarcinat cu ran genial numit Petru eel Mare", radacinet se gäseste o substanta moale.
paza femeilor unui harem. infine otteste numak despre oameni Conform maniet sale o dilua ou patina
Holt turceaseä jucata de cadâne saraiu, eveitanente mari. Cann istoria l-ar apa de ploae st o puse la microscop.
Bunica lui Isus. i in limba d-lui Barthou trece prin cap sa consacre cate-va Atunci observä un lucru cu adevaast
Planta care pagint unui umil, foarte umil aneroid- uimitor: in picAtura de mucus asezata
creste si in Turcia.
IV. Titlu de onoare dat Suatanei. Sulta donmeasca a Sultanulm,
zan olandez numit prozalc Leeuwen- sub lentila si care priviti cu ochii li-
hoek. Acest biet negustor n ar fi hart semana ou .orice aa picatura 11-
V. Posed. A glorifica haremul sultanului Numele nationa_ fost cu sigurantä admis nici macar chida. plutesu mii de animale
al Persiei, printre lacheii oe se lataiau hi antics- vii. i totust olandezul nu deveni
VI, Fluer clobilneso. (Mold) cos de funi. merele regale dela Versailles. Nu era vice-rega, nici primar, in inchisoare
VII. Tumid geamiei din care hogea chiamä la rugactune, -- Inter- nob:1, nu cucerise nici run oras, nu se nu fu arunoat. Olandezli aunt oament
jectie cu care cadina Li exprima durerea. pricepea miiear lai finante. Singurul prozaici, cumpatati phalli de bun simt.
VIII. lui merit era ca descoperise un fel de Cal mitt daca englezii Il admiSera, in
Nu este rea (mum& 'n gura.). intervale de tarp decand aparat de optica, care mama obiectele. sauna fainioasei lor Societati Regale.
s'a dasfintat haremurile. Ei siziceau contemporanh asta Leeuwenhoek putu &stall de a-
IX. Animal. Rest dintr'un vapor naufragiat este ocliPatie de om serios?" Dar bie tunci inainte marchitanut din Delft.
X. O facust... Nota muzicalä. Creatura capabilä de a avea tad. Leeuwenhaek se pasiona tot ma) Un titlu care nu anpresioneaza peste
un harem mult pentru aparatul sau Microsco- mamma vulgul. Este drept dealtlel ca
XI, Pana. C5mase (poste fi j tizrceemä) .Vecthc de com- pul". Examina tat' ce-i adea sub dârisu u Mau legatura dintre ani-
mAna: solzi de peste ,Insecte, peri de malele väsute (microbii) i boala.
patimire cuan poate fi o mama. animale, i nota constatarilar sale. Abia peste un -yew i. jumatate, pe la
XII. Palatul Sultanului. Om Ins:trek:at sä pazessed, harentuk Anti treceau. Data ins& c ints'o zi a 1830, se descopert in purokul uiceratii-
lor sifilitee niste orga.nizme micros-
copice. Dar felul cum se stabili mal
tarzau, acei germenil nu avea. nimic
caanun cu slid:aid. Dar principiul era
austagat, Lumes stiintiei putea pasi pe
o caie noua. asta grape aparatulual
zinintitului oianze" Leuwenhoek.
A fost rezervat geniutui lucid al
unui flu al krantei. lui Louis Pasteur
sa arate cá pricina fermentatialor, a
aeelor inexpLoabile fenomene organice
sunt ftntele microscopice vazute pen-
tru priana oars, de Leouwennoek i ca
tiecare tel de ferment/ape este defer-
mmat de un germen ceimt. (*rape
acestei descaperirt epocale a devenit
posibla ectuicarea ipotezei specifici-
tap:. micromene in patologia bonlor
intect-oase. Cufand dupa aceea un alt
francez, Davaine, desoopera nuorabul
dalacullu" tak carbuneiul).
Desigur nsà c cea niai importanta
descopedre Iacutd pan& astazi in km-
terloiog.e, este aceea a agentunii spe-
cific ai sifilisulua a spirunetei
Autortu acestei epocale descopertri
este F. Schandin, un zoolog, ln ZiU
de 3 MarLe 19u5 acest savant exami-
nand la moroscop puro_ul unei ulce-
ratai sithtice descoperi o formatie a-
vand forma until has-toms lung mtre o
sunane i o sutine 1 yuma.a&e de mi-
Lmetru, incrept ca un Lrbuson ex-
trem de subtire i insufletit de ciu-
date =scan rotatorii i pendulare.
Intrigat mcepu sa exam.neze tot fe-
lul de preparatiuni de produse si or-
gane sìtiiitve i se convinse cá orga-
nizmul spisalat se intälnea regulat in
leziunlle sitlit.ee i nici-odata in vale
Maimartele i epurii ino-
culati cu Moro-arganizmul identLf.eat
contractau imediat un sLuis tipic.
In fata ochilor sal se gases orga-
nizmul care de 40,) de ani tortura tru-
pu1 oamenilor de pe toata suprafata
globului ,care facuse dn dragoste o
sperietoare i modificase tot felul de
a simti si de a gtindi al omenirii. Nu
ne vom pierde in consideratiuni filo-
zofice asupra rohilul jucat de sp:ro-
cheta pallida in istoria omenirii (desi
ar fi multe de spus), Doi ani mai
tarziu, in 1907, un alt savant, d-rul
Paul Erlich descopera Salvarsanul,
preparatul care distruge algur spiro-
cheta i ou asta se inchee unul din
cele mai pasionante capitole ale isto-
riei medicinal. Omenirea incepe sâ ra-
sane.-
Dr. Emanoil Dorna

www.digibuc.ro
 MON
A-OUT
JOCEY
CLUB

ATVDIR

JAll
PERLE
DE PARIS

MO N
SECRET

gm"
Inil a, e grey de ales Intre atátea creatiuni des6-
11,1111 vârsite... Mon Secret, Chat Noir, Jockey Club?
Nu are importantâ! Toate, dar absolut toate pro-
dusele casei Lady, sunt excelente.
Un flacon de Co Ionia ce poartá eticheta casei
Lady'' reprezintâ o valoare îndoità din toate punc-
tele de vedere. Calitatea materiilor prime, finetea
esentelor, formula acestor produse dar mai ales me-
todele de fabricare iata atâtea si atâtea elemente
ce nu trebuiesc trecute cu vederea.
s
1\10
Dar pentru a putea aprecia calitatea produselor
Lady'', trebuie sá cumpârati apa de Co Ionia in fla-
coane originale, Inchise ermetic. Numai astfel puteti ila PREIT,
avea certitudinea cá ati cumpârat un produs nefal
sificat, o apá de Co Ionia cu adevárat superioarö, Ia ACEPS,
LcoaneINCHISE
având aceleasi Insusiri minunate pe care le avea In
momentul când a peireisit laboratoarele fabricei.
ca apdedeCobnia
Nfarsale

www.digibuc.ro