Cum comunicăm natura - mesajele campaniei ”Rowmania” de Ivan Patzaichin

Autor: Roxana Mazilu

[Eseu susținut pentru admiterea la masteratul în ”Comunicare și Relații Publice”, SNSPA, București, septembrie 2012]

Scopul acestui eseu este analiza modului în care mesajele despre natură utilizate în campania de
comunicare "Rowmania" reprezintă o schimbare a paradigmei antropocentrice a superiorității omului
față de natură care domină încă discursul contemporan referitor la protecția mediului și a biodiversității.

CUPRINS:

1. Introducere
2. Rolul comunicării în medierea relației omului cu natura
3. Rowmania – ”România naturală și dezinvoltă văzută din barcă”
4. Publicul țintă, canale și context
5. Concluzii

Bibliografie

1. Introducere

De doi ani, toamna începe în Delta Dunării cu ”Rowmania FEST - Festivalului Internaţional al Bărcilor cu
Vâsle” o campanie lansată de legenda sportului Ivan Patzaichin care o numește ”prima mișcare de
descoperire și promovare a traseelor pe apele din România (...) proiectul meu de antreprenoriat social și un
brand dedicat, sub care realizam proiecte pentru încurajarea turismului ecologic și a agrementului cu
ambarcațiuni cu vâsle (…) deschisă pentru iubitorii apelor și ai mișcării în aer liber, pentru căutătorii de
aventură și pentru cei care iubesc și protejează natura.”[1]

Dincolo de aspectele sociale, culturale și comerciale, în centrul campaniei se află noțiunea de ”natură”.
Pentru a reapropia oamenii de natură și a-i face să înțelagă și să iubească Delta Dunării proiectul oferă un
instrument: canotca și o activitate: vâslitul. De altfel, denumirea brandului ”Rowmania” vine de la expresia

1
în engleză ”rowing mania” ceea ce semnifică pasiunea de a vâsli dar face trimitere și la numele țării
noastre. Mai mult decât o campanie de marketing pentru un produs sau pentru servicii eco-turistice, acesta
este un proiect transformațional care vorbește cu pasiune despre România naturală.

2. Rolul comunicării în medierea relației omului cu natura

Limbajul și metaforele au construit și au comunicat relațiile umanității cu natura încă din antichitate. Există
două viziuni cu privire la acest tip de interacțiune: cea antropocentrică plasează omul în centrul ecosferei și
chiar a universului în timp ce viziunea biocentrică plasează omul alături de celelalte organisme vii pe o
poziție de parteneriat.

Deși ”protejarea naturii” poate fi considerată una dintre paradigmele sacre ale lumii noastre, un tip de
argument care nu poate fi contrazis de pe poziții legitime[2], în practică, interesele oamenilor au modelat
dintotdeauna lumea naturală. Justificarea acestui comportament se găsește în orientarea antropocentrică
care este o înțelegere utilitaristă a celorlalte specii, acestea fiind văzute ca resurse pentru satisfacerea
dorințelor și nevoilor umane fără a se ține cont de drepturile lor și ale planetei în sine.[3] În opoziție,
orientarea biocentrică propune metafore precum: ”mama natură” - susținută de miturile Olimpiene în care
oamenii emerg din aceiași sursă cu animalele și plantele, ”natura ca rețea” – ”o vasta comunitate de egali”
care face referire la interdependența tuturor speciilor și ”natura ca măsură” – în care aceasta este văzută
ca un standard pentru oameni dar și ca ”sursă de plăcere și inspirație” metaforă promovată mai ales în
perioada Romantică.[4] Deși viziunile s-au succedat în timp, revoluția industrială, dezvoltarea economică și
creșterea populației au menținut dominația paradigmei antropocentrice.

Problemele de mediu ale unei națiuni puternic industrializate precum și dezvoltarea Relațiilor Publice și a
științelor comunicării în Statele Unite ale Americii au făcut ca la începutul anilor '80 să ia naștere, din
tradiția retorică, o nouă direcție de cercetare și câmp de studiu metadisciplinar denumit Comunicare
pentru mediul înconjurător (”Environmental Communication”). Cercetătorii domeniului propun modele
alternative de comunicare a relațiilor om-natură care să fie benefice biosferei pornind de la scoaterea
omului de pe o poziție dominantă și plasarea acestuia între celelalte organisme vii ca parte a naturii. Cu
toate acestea, celelalte specii ;i mediul sunt comunicată în continuare mai ales ca decor, este statică,
separată de oameni, este prezentată ca o resursă economică sau ca o simplă ”materie primă” cu care se fac
alte lucruri.

Filozofii Brian Swimme și Thomas Berry propun însă ca noua metaforă pentru dezvoltarea unui limbaj
centrat pe Pământ să fie ”Natura ca sărbătoare” prin care ”limbajul actual univoc, literal, știintific și obiectiv
să fie înlocuit cu altul plurivalent, poetic și mai bogat în simboluri care să revrăjească natura.[5]

În consonanță cu paradigma biocentrică, creatorii proiectului Rowmania folosesc mesaje care propun
moderația în utilizarea bunurilor și serviciilor oferite de ecosisteme și militează pentru o atitudine de respect
și afecțiune față de natură. Comunicarea are de jucat un rol important în acest proces de influențare socială
având sarcina de a ”întări și întipări valori și determina un anumit decodaj al realității”.[6] În plus,
activitatea de Relații Publice poate contribui la schimbarea paradigmei prin funcția lor de ”organizare a
comunicării interne la nivel societal”.[7]

2
3. Rowmania – ”România naturală și dezinvoltă văzută din barcă”

Campania a fost lansată în anul 2010 ca urmare a întâlnirii la Uzlina, în cadrul unui festival gastronomic, a
campionul olimpic Ivan Patzaichin cu arhitectul și omul de comunicare Teodor Frolu. Preocupările comune
și pasiunea pentru natură și vâslit i-au determinat să înființeze Asociaţia Ivan Patzaichin - Mila 23 și să
lanseze Rowmania, un ”proiect inspirațional” al cărui obiectiv este promovarea ecoturismului și a mișcării în
ambarcațiuni cu vâsle ”pentru o mai bună înțelegere și interpretare a naturii în liniile conceptelor de
dezvoltare durabilă și antreprenoriat social”.[8]

Principalul atu al campaniei este chiar inițiatorul ei, legenda sportului de kaiac-canoe Ivan Patzaichin,
născut în satul Mila 23 din inima Deltei. Acesta era pregătit să fie pescar, la fel ca înaintașii săi, numai că
visele și ambiția l-au dus mai departe. A devenit campion olimpic și european obținînd un palmares
impresionant de medalii, apoi antrenor al echipei de caiac-canoe a României iar în prezent, antreprenor
social și activist pentru salvarea biodiversității și dezvoltarea comunităților din Delta Dunării. De 62 de ani
Patzaichin trăiește în canoe și în natură, identificându-se total cu stilul de viață propus de proiect. Reputația
sa nu este doar profesională ci și personală fiind cunoscut ca o persoană care respectă natura și oamenii,
modest dar tenace și dedicat. Brandul Rowmania beneficiază din plin de aceste calități precum și de
credibilitatea și notorietatea campionului. În acest context comunicațional Ivan este ceea ce se numește ”o
sursă competentă”.[9]

Ivan Patzaichin la RowmaniaFEST 2012, foto: Sorin Lupșa, sursa: www.rowmania.ro

3
La fel ca în cazul lui Patzaichin și la începutul poveștii Rowmania există o barcă denumită canotcă. A fost
realizată din necesitatea existenței unei infrastructuri care să dea posibilitatea oamenilor de a intra în
contact direct cu natura. Canotca este o combinație între lotcă (vechea barcă pescărescă) și canoe (barca
sportivă) și a fost creată de Ivan Patzaichin împreună cu Paul Vasiliu, unul dintre ultimii meșteri marangozi
din Tulcea. Numită și ”bicicleta apelor” aceasta unește, simbolic, identitatea locului cu cea a campionului
olimpic într-un produs care reprezintă simbolic natura (copacul) reinterpretată prin cultură (meșteșugul).
Din această perspectivă Rowmania ar putea fi văzută ca o încercare de ”reintroducere” a omului în natură,
dar nu oricum, ci lent și de imprimare a unei atitudini de respect, care presupune o relație de cel puțin
egalitate cu subiectul căruia i se oferă considerația.

Canotci la Crișan, foto: Raluca Munteanu, sursa: www.turismlent.ro

Canotcile reprezintă infrastructura Centrului de Ecoturism Rowmania Crișan, lansat în iulie 2012 cu
îndemnul: ”să înţelegem moştenirea naturii într-un mod lent”[10]. Lentoarea, deși nu a fost niciodată
printre cuvintele preferate ale lui Ivan Patzaichin, a devenit un model pentru turismul din Delta
Dunării.[11] Ritmul lent este ceea ce lipsește cel mai mult în societatea actuală dar poate fi reînvățat în
mijlocul Deltei, care își reglează ceasul după ritmul naturii. Mai mult, un teoreticial al lentorii, Carl Honoré
consideră că ”meșteșugurile constituie expresia perfectă a filozofiei Slow” și sunt ”lăudate ca fiind legătura
cu o eră mai bună, mai blândă”.[12] Iar în ceea ce privește atracția pe care o exercită mesajul, lentoarea
evocă plăcere și lucruri care îi fac pe oameni cu adevărat fericiți între care sănătatea, apartenența la
comunități puternice care interacționează, eliberarea de goana perpetuă și mediul curat.[13] Ecoturismul și
turismul lent devin astfel activități ideale în ariile protejate deorece cunoașterea și observarea naturii au un
impact negativ minim iar serviciile oferite au un caracter educativ și de conștientizare a turiștilor și
localnicilor.[14] Legătura afectivă cu natura, bucuria, precum și funcția educativă și de inspirație trimit la
viziunea Romantică asupra naturii și la metafora ”natura ca mamă” care îi dă acesteia valoare intrinsecă.

4
Cea mai importantă platformă de comunicare a mesajelor proiectului este Rowmania FEST- Festivalul
Internațional al Bărcilor cu Vâsle, ajuns anul acesta la a doua ediție și care se desfășoară în Tulcea la
începutul lunii septembrie. Vedetele festivalului sunt canotcile care sunt puse la treabă pe Dunăre și în
competiții sportive la care poate participa oricine. Festivalul a fost deschis de fiecare dată de Ivan
Patzaichin împreună cu alți canotori români și străini iar programul său este completat de concerte în aer
liber, spectacole ale naționalităților din Deltă, demonstrații culinare cu pește, târgul proiectelor de
investiții, întâmpinarea participanților la Turul Internațional al Dunării[15] și mese rotunde. Este un
eveniment care creează coeziune în comunitatea locală, socializare și mândrie, îi face pe oameni să
vâslească și să se bucure de această activitate iar Tulcea se înscrie astfel într-o rețea de orașe importante
din Europa care au festivaluri pe apă. În plus, evenimentul ”face vâlvă” și timp de câteva săptămâni
informațiile despre Rowmania FEST sunt o prezență constantă în mass-media locale și centrale.

Competiția în canotca 10+1 la RowmaniaFEST 2012 – Tulcea, foto: Sorin Lupșa, sursa: www.rowmania.ro

În vara acestui an Rowmania FEST a avut o axă internațională sub numele ”Danube Connection: Story and
Glory” organizată împreună cu Institutul Cultural Român în capitalele dunărene Viena, Bratislava și
Budapesta.[16] Proiectul s-a extins pentru a ajunge la un public mai îndepărtat pe care să îl ”seducă” cu
povestea Deltei prin intermediul competițiilor în canotcă dar și prin artă, ca nouă formă de exprimare care
să creeze punți de legătură cu oamenii din țările traversate de Dunăre.

Componenta artistică a avut două secțiuni. Prima a fost instalația de artă contemporană Plug to
Nature realizată de artiștii Electric Brother, Olah Gyarfas, Sorin Istudor, Kalliope Dimou și Nicu Ilfoveanu.
Aceștia imaginează conceptul de ”natură” printr-o structură de lemn, alcătuită dintr-un culoar cu sunete
(inspirate de farul de la Sulina, păsări și cântece tradiționale), o dioramă cu vegetație care reproduce
atmosfera unui peisaj deltaic și proiecția unui film despre Ivan Patzaichin. Misterul domină această creație
care provoacă publicul să intre în dialog cu Delta reafirmând misiunea naturii de a genera un nou tip de
experiență umană și rolul urbanului de a dezvolta o nouă atitudine față de natură.[17]

5
 Instalația de artă PLUG TO NATURE - sursa: www.rowmania.ro/danubeconnection/

A doua secțiune, intitulată iMYTH a fost creată de artistul video Daniel Dorobanțu care realizează o sinteză
vizuală și sonoră a mitologiei țărilor dunarene, de la poveștile germane ale nașterii Dunării și legendele
maghiare și slovace ale podurilor până la legenda românească a meșterului Manole, cu scopul de a
transmite o bogăție culturală și naturală comună. Natura împreună cu arta și sportul s-au unit pentru a
schimba imaginea Deltei Dunării, percepută ca un spațiu mirific dar subdezvoltat economic, social și
cultural.[18]

Imagine din instalația video iMTYH de Daniel Dorobanțu - sursa: www.dorobantu.com

6
În paralel, pe scenele festivalurilor de modă din Europa dar și la Olimpiada de la Londra (vestimentația
echipei olimpice a Românie) au defilat colecțiile vestimentare Patzaikin, brand lansat în 2011 sub sloganul
”îndrăznește să reinventezi”.[19] Produsele sunt realizate din materiale ecologice de proveniență exclusiv
românească și confecționate prin metode tradiționale. Colecțiile de haine sunt un vehicul de marketing
care atrage venituri pentru a finanța proiectele Rowmania dar și pentru a promova ecoturismul în Deltă.
Hainele croite într-un stil sportiv și degajat realizate din bumbac, denim, cânepă și mătase, cu imprimeuri
inspirate din faună și floră, în culori de ocru, alb, albastru și gri care amintesc de cromatica pădurii Letea
sunt o interpretare estetică a naturii și culturii deltaice.

Colecția fashion ”România Olimpică” by PATZAIKIN - sursa: www.patzaikin.ro

Activitățile campaniei nu au uitat nici de tinerele generații, pentru educarea acestora în august 2012 Ivan
Patzaichin a lansat la București și Londra banda desenată MILA 23, o poveste grafică ”despre naturalețe,
optimism și spiritul Deltei Dunării inspirată de valorile și energia unui învingător”.[20] Natura este
omniprezentă în cele 64 de pagini ale cărții iar pe parcursul poveștii spațiul Deltei se desfășoară în fața
cititorului prin decorul vegetal (stuf), bestiar (pești, pelicani, egrete) și legende locale (Rusalka, Gamayun)
care însoțesc și inspiră eroul în călătoria sa spre succes. Prin carte intervine subiectul copilarie, ca vârstă
fundamentală în formarea valorilor. Spiritul Deltei a născut un campion și prin aceasta se afirmă forța
naturii iar copii pot învăța din povestea lui Ivan de unde le pot veni puterea, împlinirea viselor și fericirea.

În final, logo-ul concentrează esența brandului: vâslitul și apa, prin reprezentarea vizuală a două vâsle care
prelungesc literele ”W” și primul ”A” din Rowmania. Apa este elementul primordial ”combustibilul” care
împreună cu vâslele pune în mișcare canotca, resursă vitală pentru toate speciile, ingredient în gastronomie
dar și mediu pentru creaturile mitologice ale Dunării.

7
4. Publicul țintă, canale și context

Felul în care sunt concepute mesajele despre natură cât și în modalitatea prin care sunt transmise către
public pot fi considerate inovații. Proiectul Rowmania este susținut de o campanie de comunicare
strategică complexă, de mare anvergură, care îmbină entertainment-ul, competițiile sportive, conferințele
și dezbaterile tematice cu artele vizuale, muzica cu banda desenată și, nu în ultimul rând, cu moda. Pentru a
realiza o comunicare eficientă au fost alese contexte potrivite, s-au urmărit nevoile și convingerile
publicului țintă, au fost utilizate iconuri cu influență.[21]

Primul pas în formularea mesajelor este cunoașterea publicului țintă, a nevoilor, intereselor și
preocupărilor acestuia iar comunicarea eficace este cea concepută pentru situația, momentul, locul și
audiența respectivă.[22] În cazul Rowmania aceasta a însemnat realizarea unei distincții între două
categorii de public cu profiluri și nevoi diferite, cel intern reprezentat de locuitorii din Deltă și cel extern
alcătuit din persoanele interesate de ecoturism din România și străinătate. Comunitățile locale au o
mentalitate defavorabilă ecologiei, folosesc puțin noile tehnologii și au o situație materială precară. Aceștia
au fost antrenați în proiect prin spiritul mobilizator al lui Ivan Patzaichin folosindu-se de întâlniri repetate,
în grupuri restrânse pentru a le cunoaște nevoile și a le comunica direct mesajele, conștientizându-i de
valoarea cadrului natural și explicând de ce turismul eco este mai benefic pentru Deltă decât cel de masă
sau felul în care practicarea meșteșugurile vor aduce venituri în comunități. Aceste întâlniri au rolul de a
motiva participanții, obțin angajamente și rezolvă probleme, implicând audiența la un nivel mediu sau
ridicat.[23] Potențialii turiști, pe de altă parte, sunt persoane cu venituri mai ridicate, educate, care sunt în
mare parte familiari cu o experiență ecoturistică dar care trebuie convinși să încerce o experiență nouă în
canotcă. Publicul român este atras în competițiile de vâslit din cadrul Rowmania FEST din Tulcea, iar pentru
publicul internațional au fost create competițiile în canotcă din cadrul Danube Connection, instalațiile de
artă și brandul vestimentar Patzaikin.

Forța mesajelor despre natură rezidă în coerență, creativitate, metode de comunicare și context dar și în
influența și puterea inspirațională a lui Ivan Patzaichin. Formularea acestora este făcută în termeni pozitivi,
prezentându-se motivele pentru care să iubim natura, metodă care educă și atrage în același timp. În plus,
conceptul festivalului Rowmania FEST poate fi sintetizat prin termenul englezesc ”edutainment” o metodă
care combină educația cu distracția. Campania face apel la emoțiile oamenilor folosind imagini cu caracter
evocator, umanizând limbajul despre natură sau alte elemente pentru a-i motiva adopte o atitudine
pozitivă și să acționeze în concordanță cu aceasta. Acest limbaj este folosit în special de componenta
artistică dar și de comunicările generale din cadrul campaniei. De exemplu, canotca este descrisă de către
constructorul ei, meșterulul Paul Vasiliu ca fiind ”sprintenă și ușoară și gata să cucerească
inimi”.[24] Valorile declarate ale brandului precum bunul simț, responsabilitatea, dragostea pentru natură,
mișcarea în aer liber ajută în relaționarea cu publicul care își regăsește în acestea propriile nevoi și
aspirații.[25]

Rowmania a găsit contextul și modalitatea potrivită pentru se face cât mai cunoscută. A profitat de
evenimente mari, cum ar fi Olimpiada de la Londra folosindu-se din plin de legătura creată de sport și de
notorietatea lui Ivan Patzaikin dar a creat și evenimente proprii cum este RowmaniaFEST concepute să
devină o tradiție iar canotcile au fost prezentate începând cu anul 2011 la toate conferințele importante
despre Delta Dunării, turism, gastronomie, navigație sau antreprenoriat. Pe lângă prezența constantă a lui
Ivan Patzaichin și Teodor Frolu, la evenimentele Rowmania au fost invitate și alte personalități (ex.
participarea ambasadorului Statelor Unite ale Americii Mark Gitenstein la deschiderea centrului de
ecoturism din Crișan sau vizitarea acestuia de către Comisarul european pentru agricultură Dacian Cioloș și
Comisarul european pentru mediu Janez Potočnik) deoarece ”orice veste se răspândește mai repede atunci

8
când este despre o persoană”.[26] Accentul a fost pus pe întâlniri directe cu publicul, pe comunicarea orală
și pe activități practice (vâslit, gastronomie) știut fiind că ”faptele vorbesc mai tare decât
cuvintele”. [27] Site-urile de internet, conturile de social media au fost utilizate într-o măsură mai mică, dar
acestea oferă însă numeroase informații și imagini despre evenimentele din cadrul proiectului. Campania a
avut o prezență constantă în mass-media, în special în momentul festivalului dar și în reviste de business și
la postul național de televiziune în cadrul emisiunii Viața Satului.

5. Concluzii

Delta Dunării este unul dintre ultimele sanctuare naturale ale Europei dar semnele declinului ecologic nu o
ocolesc. Numai că odată cu criza ecologică, organismul social a generat reacții și propune soluții pentru
schimbarea acestui model de dezvoltare nesustenabilă care va duce la faliment. Campania Rowmania poate
deveni un model de antreprenorial social care creează comunități sustenabile. Dar și un model de
comunicare a valorilor naturale românești, replicabil și în alte arii protejate, care modelează societatea în
vederea adoptării unor convingeri și comportamente mai prietenoase vizavi de natură pentru ca aceasta
”să fie conservată, dar să aibă și oamenii de câștigat”[28].

Note:

[1] Descrierea proiectului pe site-ul web ”Rowmania”, http://www.rowmania.ro/?id2=0001&lng=, consultat la 08.09.2012.

[2] Green, Andy (2009), Comunicarea eficientă în Relațiile Publice. Crearea mesajelor și rețelelor sociale, Iași, Polirom, p.104.
[3] Verhagen, Frans, C. (2008), Worldwiews and Metaphors in the Human-Nature Relationship. An Ecolinguistic Exploration Through the
Ages, Language & Ecology, vol. 2, no. 3, pp.4-5, pe http://www.ecoling.net/#/articles/4563035324, consultat pe 02.09.2012.
[4] Ibidem, pp.8-18.
[5] Swimme, Brian, Berry, Thomas (1992), The Universe Story from the Primordial Flaring Forth to the Ecozoic Era. A Celebration of the Unfolding of
the Cosmos, San Francisco, Harper, apud, Verhagen, Frans, C., op.cit. p. 15.
[6] Tran, Vasile, Stănciugelu, Irina (2003), Teoria comunicării, București, comunicare.ro, p.114.
[7] Borțun, Dumitru (2005), Relațiile Publice și noua societate, București, Tritonic, p.53.
[8] Despre Inițiativă, pe site-ul http://www.rowmania.ro.
[9] Kapferer, Jean-Noël (2002), Căile persuasiunii: modul de influențare a comportamentelor prin mass media și publicitate, București,
comunicare.ro, p. 102.
[10] Descrierea activității Centrului de Ecoturism de la Crișan, pe site-ul www.turismlent.ro.
[11] Mila 23 (2012), bandă desenată, scenariu și text: George Drăgan, desen și culoare: Alex Talambă, Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, București,
p.43.
[12] Honoré, Carl (2008), Elogiu lentorii: o provocare adresată cultului vitezei, București, Publica, pp.208-209.
[13] Ibidem, p.262.
[14] Despre ecoturism pe site-ul Centrului de Ecoturism Rowmania Crișan, http://www.turismlent.ro/crisan/, consultat pe 07.09.2012.
[15] Un proiect internațional demarat cu 50 de ani în urmă în care echipe din țările riverane Dunării și din alte colțuri ale lumii vâslesc de la izvoarele
Dunării (Ingolstadt, Germania) până la vărsarea aceasteia în Marea Neagră (Sfântu Gheorghe, România). Din anul 2007 la acest turneu de canotaj
participă și România.
[16] Detalii despre proiect se găsesc pe site-ul www.rowmania.ro/danubeconnection/.
[17] Descrierea instalației Plug to Nature pe site-ul http://www.rowmania.ro/danubeconnection/?page_id=101, consultat pe 07.09.2012
[18] Comunicat de presă Canotcile 10+1 se lansează la apă la Viena - 7 iulie 2012, pe site-ul http://www.rowmania.ro/?id2=0008&lng=, consultat pe
07.09.2012.
[19] Conform descrierii de pe site-ul oficial www.patzaikin.com, consultat pe 07.09.2012.
[20] Comunicatul de presă Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23 lansează volumul de bandă desenată „MILA 23, disponibil pe site-
ul http://www.turismlent.ro/crisan/?id2=00020002, consultat pe 07.09.2012.
[21] Green, Andy, op.cit., p. 270.
[22] Cutlip.,M.,Scott, Center, H., Allen, Broom, M., Glen (2010),Relațiile publice eficiente, București, comunicare.ro, pp.372-373.
[23] Wilcox, Denis, Cameron, Glen, Ault, Philip, Agee, Warren (2009), Relațiile publice – strategii și tactici, București, comunicare.ro, p. 165.
[24] Despre canotcă, pe site-ul Rowmania, http://www.rowmania.ro/?id2=0004&lng=, consultat pe 06.09.2012.
[25] Green, Andy, op.cit., p. 128.
[26] Ibidem, p.179.
[27] Cutlip.,M.,Scott, Center, H., Allen, Broom, M., Glen, op.cit., p.367.
[28] Ivan Patzaichin în interviul ”Când se rupe și a doua pagaie”, realizat de Sabina Răileanu, FORBES, nr. 88, 30 iulie- 19 august 2012, p. 57.

9
Bibliografie:

1. Borțun, Dumitru (2005), Relațiile Publice și noua societate, București, Tritonic.

2. Când se rupe și a doua pagaie, interviu cu Ivan Patzaichin de Sabina Răileanu, FORBES, nr. 88, 30 iulie-
19 august 2012, pp. 54-60.
3. Cutlip.,M.,Scott, Center, H., Allen, Broom, M., Glen (2010), Relațiile publice eficiente, București,
comunicare.ro.
4. Green, Andy (2009), Comunicarea eficientă în Relațiile Publice. Crearea mesajelor și rețeleleor sociale,
Iași, Polirom.
5. Honoré, Carl (2008), Elogiu lentorii: o provocare adresată cultului vitezei, București, Publica.
6. MILA 23 (2012), bandă desenată, scenariu și text: George Drăgan, desen și culoare: Alex Talambă,
Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, București.
7. Tran, Vasile, Stănciugelu, Irina (2003), Teoria comunicării, București, comunicare.ro.
8. Kapferer, Jean-Noël (2002), Căile persuasiunii: modul de influențare a comportamentelor prin mass
media și publicitate, București, comunicare.ro.
9. Verhagen, Frans, C., (2008), Worldwiews and Metaphors in the Human-Nature Relationship. An
Ecolinguistic Exploration Through the Ages, Language & Ecology, vol. 2, no. 3,
pe http://www.ecoling.net/#/articles/4563035324 consultat pe 02.09.2012.
10. Wilcox, Denis, Cameron, Glen, Ault, Philip, Agee, Warren, (2009), Relațiile publice – strategii și tactici,
București, comunicare.ro.
11. www.rowmania.ro, site-ul Rowmania.
12. www.rowmania.ro/danubeconnection/, site-ul Danube Connection-Story &Glory.
13. www.patzaikin.ro, site-ul Patzaikin.
14. www.turismlent.ro, site-ul Centrului de Ecoturism Rowmania Crișan.

10