', i{

\ .+'.,
7-

Editor: EUGEN FLORESCU

Coperta: SIMONA DUMITRESCU O arhitecturI boiereasca

i,ceputul
arhitect, cdteva ganduri la
InvitatS si-mi exprim, ca
acestei cd4i, o fac cu
pii"t"' dar Ei cu o neccsardinresponsabilitate'
suntem, l"
i"'-o p"ti*di care marile valori
'm'l#;';;*l' aparate irnpottiva
arhitecturale, mai y3"ni"Jati-;;i--ryi'.'" rt ""' din prcate' in con-
nenumlratelo, u*'""#;#;-;;"it qi lovesc'

tinuare. in dorneniu' a descoperit'

Autorul cdrlii, f[r6 a fi un specialist spre
f'U'J'le pat'iotiim' po^utt si printr-o aplecarc
vibralia unti
sau - in Covora vdlccand -
orin se afld
ooezialucrului f**oi ta in iu'ut vitrc-
Descrierea CIP a Bibliotecii Na(ionale ..t'"tuit;;;J;it' ingrijite' rcficute dc pe urtna
niqte bijuteril in timp pentru multele gene-
DEACONU, CONSTANTIN giilor cu sau ffird
""#E;;t;;;;d;;" sunt emolionante prin ele
Govora, arhitecturd in peisaj / Constantin Deaconu. - ratii care ne vor "#: ilffi;;;;;il;ari; suflet Ei
Bucuregti : Planeta, 1999 insele qi satut atar fiifrir""'"aiii."".titili"
- a. timp, depagril sa
f6cut pentru ca aceste
rsBN 973-99372-2-s chiar materiale - pe;;';;1'le-a
ajunga in mAna cititorului'
'iiiJiltt"ali altd zond' aceea a
sunt
Ca formalr" ^dintr-osuflete;te sunt legatd
Sighiqoarei, ou.,
aF grlenia'
'u'ai"i""ti"fiil ani' in carc eu insrmi
firesc ti de aceste s6
am construit ;i mai
';ili:;';&lq'"rtl*ir"i
;ffi;;;;t na'nnl"' valttu' m-a determinat
iu
de exceplie
cercetez ;i aescopu#il;;;;;;;i; ;'i"ri arhitecturale
sa

," ...il'. rl;;?:'*tl;l:'*,"bre vorbesc g.ro,. aceas rd zorr d, gi*dut

'-Enciciopedia Rorndniei"'
la marea carte care nt'*ti* II
duc6ndu-md '" II-i*' "tr1c care' in volumul
editatd rub patto"uliilggluiq;;i"r stabilea' inca din
1938t
- ,,Tara Rornineas#' --d"si fou'tt tuttini'
urt couoiei' laudata azi' aici'
dd
Toate drepturile rezervate Editurii PLANETA cAteva dint,e too'dlJnatclJ-cscnliar"
N-u'n potui J nu rclin cu admirafio
orofesorul Constan;;..D"utonu'
Tehnoredactare computerizatd:
iaptul cd in 1e36 ;:;;j;;;iitate.-
ir""*ite -'omttnd "'9i:'3;#
doar 987 de l- - -'-' -'''
Daniela Borq
Apdrut: 1999
,,staliune balneard
l: ffil"l*l: - 91lt^"u*dra
disounead"o"ttil-u'LigiiCilturale'obibliotccdpopulari'uncin}
scoti primare' un sanat#
r,aiograi d"ra bi:"";;'ino"al*l'"doua ;;-;itJ institulii impotffi
precum Ei
rnilitar, un dispensar de stat'

*
.:i
${
*i&6*i*;
 \t'eclrsi I :rrr.ichlPt.r lit.
tttot .,lrolclrrr.i <k'
trrror.
"ltorchrri rlr. lilr ......,., r,,r,uir tlcsprcexisten[a
lrrr l,'l:ll::':ll::,i,::]l.tl:l ocsprccxtstcrr!a Ia
la Govclra
Govora a
,,'jj. '., prasanat,-ie,';;'r;;.;;;;
'cl)(rc j j
:,rr-(ii trc trrlri, '.i.1'"1.lJl,il: prasanou_le, ca qi
:,llJ.,: :,"
vlilccrrt:
,,,i ,.'i,,',i.,,'r',',1,
irr t.rrtl rrt )1,,),lll,,',i]:
i,,,i,,,,,f . i:lllill: arrtorul
- dcalurile. pddurilc si ,p.rc
Argument
1.1,,;11,,1
r'r, trt.rrrrrrrr,.i,,r,r,,
Y':il:i,li.llilliil,;.l,lll'l
,\.2., i:l::l: l:l :y, :n ,,-a,n ,.osr
.r,.,",i.i1"'i,iyt-:i^,]'rrn
uiurcil (lc
\)r
tosr;i
;i ,,u
rru sun.
sun_
Iur. (irisirrr
Iui. (itisirrr irr Viilc,,,r,
V;ilt.t,rr or irr.lritcclrrri.i
la[d,
a. sdraci
siraci pc plarrul spiritu_
ir.llitr,r.rrrri crr
r.rr,-..rr_-_
patind istoricd
trcltLri si I.ir.,,,,.;i...r..:
r'Lrrtr(r tlrtrcgl'll llostrtt :.Tfi ji
li: iltsllirrrlrt,
tlc i1, l;l, I i I',1il' ,,,,1.,,-
lictrlri
: tI l';(' :,:
,,,,1;.,,,,,'t.'""'
: ; ;irli:ctllrstrttirca,
l)cl)[l'tl iltilJ i""Ilf T,viu izvo
I ::s :i i,., Ilealn.: a,,t,naaa, ru;: Motto:
... Sensu/ plenar al liinliit'ii prin arhitec'ttrt';i
()r'igirrlrrilrrl.rr "ontinrure,'p"iirrir"ro""i igi spote;te exponen{ial prcsiunile sJ)re rubi-
. da aceste ridScini unice.
cxrslrj o trllritt.t.trrr.ir .r.rrus(rii.1r.t
or.igirrrrLi Fii,dci litarea coortlonateisa le e.x prcsive.
,.,,i,.ti,,.,,_..i- Sttrcliind.
ca oricc prolbsio_ cu. sesARvaN
ilj);,;ll'iiiilii ,:"j,.,,,i. a,rr dcscopc,ir
;l,ill,:lllli,r,ri',,r.i,,,1 cu praccrc
c,,pircrrrr, .,;;;;;;)":'i:,;,,l,illiilJ.,:i:,i;,;,,"
i,,n,,".,,,J.ii,i",i l'"orou,u,
t'rtlitrrrrrcrrr, ,',,,:.1-.i,,,,',i,r,;l;;,'l:]:l:,:.ll Ditltt.slr i - intcrpretare cu
lttttt.ttic tlltr'1i ttllttlctt(it-ctc. mutt Dincolo de fantasmagorii estetice qi r5t[ciri, rftnAnc adevirul
1,,,r1i,,rrrrr.:, ri,i c.rrst.rc1iito.. ii,r. pro-
^ii."' indubitabil c[ arhitcctLrra e arti, operAnd cu rnijloace spccificc, un nrocl
un,,l*:;;,,i:l',ti,;l; ];l ii; i *:l:iil$;in; :l;n : n'l I :'i de interpretare a Sufletnlui orlencsc. Vorbind SLrflctului dcsprc sirte.
dcspre posibilitatea inillirii prin crno{ic, ca hrcrcazi in scnsul ilnr}1.)-
nizdrii accstuia cu peisajul, al evolulici in funclic dc iclcalurilc si irspi-
filil,i',i",il]i:,11il,,l;ll:;
Avcrrr rlc_rr li
i:;;iIi,;;,l|i:,i:r;lill'ii'[l,:,l,,iiJili:3l: ra{iile intrinseci fiin1ei umauc. Si, ca si fic acccptati, opcril clc arltitcc-
ill Villt.clr si_Dri,pllrcc
vllrlrtlr lU.lritcc,trrr.ti /,t(.1. spUt.) _ cu o adc_ turd trebuie sd scnsibilizezc, adresindu-sc SuUctulLri in Iimba-jul
cstu, v.rltlr. ,,i.i. ,1.,,r,
r.,../.r(.,.). in scrrstrl
ccl rnai _s_o
Ut',, ui",rrn,rfl,t.,i.
ru, determinat de parlicularitd[ile lui structurale.
i. i,:,.., iii ; i::i :
iil: uiI r"jir#
T ilil, fii:ff Spre deosebire de celelaltc arte, care pot fi receptato in conclilii
.ut:::l rri,
rcsj"g i,ra iz,r'c. c: *,r :
t Lr r iii,,#li ;a:li:*:
r."aucitor a" uut-o.i-iuu p."_
de loc gi de timp dinainte pregdtitc ;i de un public avizat, arhitectura
sc oferi dintr-o datf,, intcgral, tuturor. Este ornniplezentii in spa[iLrl
},{dli::;",:,,i:ti!f il i I lilL,T : i;,H
I t, i :
n re v er i, e a i,-,o, il g". _
comunitdlii ulnane, exprirndnd o concep{ie qi trn stil dc vialI indatinat.
civilizatiilc' rn'L t..' Itirlicrtii' lrartcczii' itt "
prcttti ttestematclor
"
JilYlg;irtlr-ad-cvir' toatc E o cartc deschisd tuturor qi poate Ii in(clcasir in lirnc{ic de capacitirtcrr
1,,,. i,,-,".].""::'::'::.gerlranll etc. sd piardl din
tnos u t c * ini,r,e,, i !it'''"
""'pitqal|,il1 ;::;, :X l,1l1l,,rr- receptorului dc a vibra la fiumosul artistic, ingemlnat cu fmrnosul
pc ( arc r",,",ii i","r:i-..i' p Ia rndn i i noqtri. peisagistic. Nu se poate spune cd inrAr-rrirea e nuli in cazul consulna-
I.'l
;1lil;iil:iil:iJ:' p.i,,'..eati i r"
torului lipsit de instruc{ie gi educa{ie csteticd. Datorit[ prcclispozilici
it"rio."o", qi de Govora
u"a", ::1ll;,T'##l:",d: - se poare fireqti Ei annoniei intcrioare, el va accepta sau va rcspirr-ue opcra arhi-
""
o.i
r n o,'r
r

" il;
""';Iil' .r ;,'r fr ,i
#;?'j,"r?,",1r: jH::.
p.i, ; r, lh tecturald, in funclie de confonnitatea sau neconfomritatca accste ia cLr
configurafia lui sufleteascS, aceeagi cu a cornlrnitirlii din carc ftrce
parte. $i, spre deosebire de cafte, opcrl muzicalS sau tablor,r, care suut
AN.A refuzate dac[ nu plac, opcre le arhitecturale surrt rnercu prezcnte intr-Lrn
'.rtfJ8il anumit spaliu qi-i hotlrdsc acestuia clestinul. Pcrsistd impotriva voin(r'i
 o anumiti stare de spirit,
;:ffi:',ffiHi,:,:i,f,1J:nd ravorab,d sau Fiitor Sinepolilor carc sunt 6i carc vot
veni - perspectiva de a trdi in SWLET
."""0 tarea
are loc la nivele Si de a fiinla in ziddria NEAMULUI
0.," .3r?3i,.IiTj,!u
fletesc in fala capodoperei,
diferite de ?nrelegere,
a emo{iei. para i" -*,l,uiu
Totdeauna,
"rr"r,.,
insi, puterea de inr^
condif io,arr de respec tur acordar,*ry:
Iegii inregrrrii in peisaj iT:l
trtistic e
i,irj}'JlT;itecturii, fara Govorei
i;-*,";;ilii
infrrlire a omului cu pimantul, de
'urt jt".tr. Sufler. ca modarirate de
pri,rr-un Iimbaj specific, a e artd, adres6.du-se,
,,,f1;rriri;_"r"r".
adc'i ra un edificiu^dr"a irirl"ii.;; Consumatorul de arld I

acceprl.dacd prin carc

et i;i extind;;i;
# er se exprimd suflerul
sau. ir
De oriunde ar veni, indreptandu-se spre Govora, calxtorul strS-
;ilf iJl:Tf;','1'Y:;;;#,'Ji;T,X':ifi il';1,H1;::Hf; bate un spaliu geografic marcat de o istorie indelungat6. Mlrturii din
paleoliticqi neolitic, din epoca etnogenezei qi din vremurile mai pufin
;,,m;:;;f;,; *;ilp;l,Xff li,T,'f.i?lU*Y**l indepdrtate ftxeazdacest trecut in timpuri imemoriale dar cu puternice
ecouri in contemporaneitate. Rdmnicu Valcea, atestat documentar din
Dacd cmo{ia .fr:_ri:d.
,. un*a'prin adcrenfd Ia un nivel superi_
or consurnatorur de aftd 1388, ca veche reqedinla spirituala a domnitorilor J5rii Romdneqti,
igi congtieniire *e
il #,#,:1 iH ::,#?[: "., ",i.
a G i' o
",," il;
rreir"ucare are qansa de
i n,,,", iii
a

",,a,,
Ei-a pdstrat renumele de centru cultural
gralie producliei de carle, sti-
m"tata de Episcopia Noului Severin. Efervescenla spiritual5 4 vechiu-
Ldsafi Sufletul sd.ia act
de sine, sd se proiectcze lui Ramnic a fost strAns legatd de ampla miqcare de afirmare a iden-
se contempre qi s5 se in creatie... Sd titalii de sine a poporului rom6n, de lupta lui continu[ pentru libertate,
imbete a" r.r**"t.!
MeritS, d,pr at6ta amar
de independenl[ qi progres social. Evenimente de r[sunet, considerate
ilHXt:],].'.}il'"14" t"""r, ""n,rrill, ,ra. a rost ilrcarcerat, uni- pur"t" nodale ale istoriei nalionale, sunt puternic malcate in conqtiin{a
ca s5 se m,ntuiascS, sufletur valcenilor: in Parcul Zdvoi, un cor b[rbltesc dirijat de Anton Pann a
cati int6i si se regiseascd.
Eribe- intonat, in iunie 1848, imnul nostru nalional ,,Deqteapti-te, romaneo';
111",'#*T,l;ffi"'a;;;;-: u; *l;
mai impffi Liuoo,a"r"
Dealul Troianu, cu modesta lui biseric[ cu campanilfl, aminteqte de
Cu dericatrlr tablra de voluntari aflatd sub conducerea lui Gheorghe Magheru.
E"i j'o^*". pitrundefi in Sufler ;i faceli-i rdca;
pe Bubuiturile de tob[ ;i al[muri ale cohortelor lomane qi vuietul
Xii'f,ffi :i"r:TilJ'#a;'J,r-?"f ;;1, i, a,o,, a,, r in ca
sa r u i. rur d e
untri Alutus mAnios se armonizeazdin simfonia modernd a celui mai
In sufletul lui si-l prirn"ur"at
mare dintre rdurile interioare, care inm[nuncheazi energiile rutui
irrtreg popor. De la Stalia P.E.C.O., D.N. 67 inainteazi pe urzeala isto-

Autorul
riei stiivechi, lds6nd in urm[ Buridava dacic[ (Dealul Cosota din
Ocnele Mari) qi - salutind Buridava daco-romand din perimetrul
comunei Stolniceni - d6 binele vilmanrlui, oltchimului qi uzinei de
Soda, ca apoi s5-i abandonezc albia pentru a pStrunde in culuarul r6u-
 Iui (iovora. Avan
o is tori e
;:::ij"l,#$xLir#L,, :#::"#l[H j:J,r".ill izvorul care te imbie Ia popas Ei meditaqic situeazd acest ldcaq cle ctrlt
di, "." "zbuciumatei
nebuloasa
"
lui ,r-irrri. o istorie in care, inlrc monumentele de seamd ale neamului romincsc.
poporul rom6, s-a ctitorit ctitorind, Dmmul inso{egte cursul apei spre izvor, htnec0nd printre dealtrri
pe si,e intru credinfi, datind
{Euri,du-gi o facturl psihic5ln"orfr,l,tuUila. ;i obicei, )
sprc soare-apune qi, strdbdtand satele Cdzdneqti, Bdrsesti si Govora,
irr acest uni curc se-ngiri in salbd gi se furiqeazi printte coline. Uneori, culntilc
mina{ia,,,o",",":];1:;;#:,TI"[11]i:_11:T:'i1,Jl.ix11ii,ffi lrirLrie in zig-zagtri Ei zv6cniri, taie orizontul Ei urcl vertigit-tos, ctt
munnur) trebuie cr este un produs : irrlrcrrrperi sau incovoicri protcctoarc.
nat viitorului oameni
al forjelor istorici, care ne-au
desti_ ' in indoitura de potcoavd a dealurilor Coq qi Runcttri,
- ;i locuri, i, care un loc important ocupd biling_
vismttl slavo-roman clin qi
de arpa ,""orrl al vII
intr-o largd deschidere strdjuitd de alt deal singuratic (Grui),
cste qi topo,im (sat gi mdndstirei;i -lea. cum Govora ;i-au aqezat cilugirii l5caq de inchiniciune, ca ulla dintre primele cti-
hidronim (16,), cati sir_i stab,irn
rostul i,ifial' Logica ,e invit, torii din ziddria noastrd sufleteascd. Cd la inceput a fost din lemn ;ii
,5 u"o.J'r, prioritatc, in timp,
nimttlui Govora, datorat u,ei populalii hidro_ rrunrai dupi citeva zeci de ani a fost duratd ministirea de piatrl it
ca.e, pdtrunz,nd si statornicin_
dtt-se intr-un cadnt geografic, Govorci intereseazi mai pulin. Esen{ial este cd inceputurilc ei se con-
airebuit sd-i descmneze, printr-o
buli' elementur definito.. cu ,.;;;'iouo." voca- firndi cu inceputurile org'anizdrii statale de tip feudal, demonstr0ntl,
care, izvorand din DealLrr a desemnat i,t6i r6ur prin aceasta, rolul cov6rgitor al oftodoxiei ca liant al na;tcrii, orga-
Mare ar naruatc;titor, cle sub
- Vdnturarila, curge dornol i,_, _"urrar., atras de nlvalniculBuira masivul nizlrii ;i afirmdrii unei entitili romineqti de sine stdtdtoare.
Prezenta in acela;i spa{iu gcogralic Olt. Pdrdsind albia Govorei ctt lina revdrsare colinari gi larga
u oln,i hidronim a. o.igin" deschidere spre cocoa;a Builei, un drum comunal, aslaltat in
slavo,d (Bistrila) vire in ,p.1i,r.,t "".ta
o."ri"i ,rporilii. in timp, numelc intregime, se strecoard printre alte forma(iuni deluroase care sc
s-a cxtins, desemn6nd aqezd,r6,tul
rcligios, upol *oa.r,[u, or"rur" bulucesc spre apus, apropiindu-se ;i ingir6ndu-se intr-o ordinc strinsit
omeneascd dirr j,r,r niandstirii,
iar in a do,a jumitate a secorurui de mastodonli cu coame zbArlite. Strategic sprijinite in prclurgiri dor-
cnt - tdrgul ru, ori'^1:],, tre_
sporindu_gi, prin ani, insem,U*Jp"r,.,, sale, ele iqi ridici greabdnele intr-o invincibil5 palisadi, de care sc
existenta unei intrcgi comunitili
rralionate. (La 12Km cre sta{iunea fr6ng, in vaier prelung, hoardele v6ntoase ale Nordului. De la Troila
ncoclimatericir se afld qi o bar_
stafie CFR cu;celaqi nume). care, odinioard, indica, prin bralul crucii, intrarea intr-un paradis tercs-
Intmrca in culuarul amintit
.u..u,a, tru, Dealul Mialcii ajunge din urmi Dealul Tu{u, iar apoi Dealr'rl
ml
"La
prutd" (pr,ta,rui
caragiar";, " p.'-.,i," in partea st6ngd, de repe_ Turcului care ,,igi frAnge grumazul intr-o adAncitr"trd, de unde rdsarc
tracrifia orard ir incarcd de
o sem,ificalie 1i,dnd dc istoria
rit"r-rr,'i. i" spr-,c ci aici ar coama piduroasd a Odoarelor"; dupi culmea Tdtant, valul se iutrerupc
han' unde marere clramaturg, fi fost ur
i, vrcrnca rcvizoraturui sdu in Judetur bmsc in qaua ,,La Oboar6o', pe urde se strecoari dntmeagul de comu-
Vlilcea, ar fi poposit
;i ar n-anat a" fr-[.rfrici o teribild ,rr.#;::] nicare cu satul Gdtejegti, apoi se ridicd pe tiuga Hr"rnii, ca sd coboare itt
care va deveni punct dc plecare
pentru dranra ,,Napr,rtu;. inffi,u, qaua,,La Bil{i"; dincolo de ,,Fagul cu Lumina" ;i ,,Gorunul ctt Icoana",
tu' pinten al Dealului chiciurra, O.
r" i,ro[i'u,rc'cu{a cu hramul Sf6,tul sdgeteazdV0rful Borfa, dup6.care culmea urci Piscul Cailor (Piscupie)
icrarh Nicorae, ctitoritd in profilatd pe fundalul granitic al masiwrlui muntos; Dealul BEjenarilor
r3g5 ,;-'l;;;,ro,rarrur F,arct
vcchimea ei mai mare crecdt B,rsescu.
u corr"r,-urtritectura care o se incovoaie spre vest pentnt a se opri in fa{a Dcalului Gro;et; printrc
intr-un tip de asezrmant rerigior incadreazd
ro";i;;;"rui de ar XIV-rea secor si ele lunec6, in serpentini, pe sub bolli de pidure, $oseaua de legitur[ ctr
DN 67. Dupd trecStoarea BArlogu, valul urci din nou spre apus pAnI-

n varlirl Ziua Albir, punct dc rcpcr itr drumttl sprc lliri, Ocrlc iii l{lrn-
nic; dupir cc lasl in urmi drumul sprc Barcanc, coboarit lin splc strcl
pind-n puncttil La Cruci dinspre Dcalul Grimegti; dc aici, din Scopot,
scapl pc Valca Ghinii qi, dupd o scurtd indecizic, qopotcqtc piiriiLrl
Hinla, cu scurte popasuri in ochiuri lichide. intr-o largir voltttit,
dcalurilc continud grdbit cu Piscul Galben gi Mirul Moqesc, ,,carc l'acc
plcciciune, sub ogrizi, Doamnei Baba Floarea", cea cu chipul
irnpodobit de o somptuoasd maramd de matasd verde, care, pe vAn-
toase qi ger, descoperd plete cdrunte, vdnzolite de crivdl,
intr-o furioasd Ei tardivd idil6.
De aici, culmea alunecd spre rdsdrit, in doud ramificafii: una
incheindu-se cu Dealul Cordeqteni gi Dealul $egan, iar cea de a doua,
mai fAcAnd incd un salt dupi $aua $erbdneqti, va sdgeta in Vdrful
Cmcila ;i se va l5sa, prin Dealul Aninoasa, in valea Hinlei, sub numele
Imdlanu. Proptitc in albia pdrdului, elc urc[ spre sud-vest ca uriaqe
spinirii, ocrotind o rcvdrsarc dc colinc, la capirtul circia, sub Baba
Floarea, se ascundc sltuctrI Curitturi, cttnoscltI sub numcle vcchi de
Hin!a. -
De la Imilarru, tivind sprc risdrit albia Hinlci, dealurile
ficristruiesc orizontul ca s[ cotcasci apoi brusc spre sud ca pavdzd
naturall a vetrei de credin{i, de invi{dturd qi romdnitate, care a fost -
din indepdrtate vrcmi, Mdndstirea Govora.
imbr5fi;at[ de dcalr.rrile care, aici se apropie-n reverenle, dinco-
lo se-ndepdrteazd urcdnd spre aplrs qi ocolind in largi unduiri spafiul
natural, Govora este, de fapt, un coll de Rai gi nu ,,o fund[turi", cum
s-an incumetat sd o califice cilItori prea grdbili. Agezatd intr-o depre-
siune submontand, ea este o ,,!ard", in sensul vechi dat acestui cuvAttt,
pentru a desemna o aqezare constituite ca cetate int5ritd qi organizatd
pentru rezisten{d in fafa furtunilor de tot felul. Denomina}ia Palangine
pentru cartierul ei apusean (de la ,,palanka":intiritur6, construcfie de
apdrare, palisadd) constituie un argument in plus. Aspectul de cetate il
dI nu numai valul inconjurltor al dealurilor legate intre ele, ci Ei
prezenla,la capitul culoarului, a unui turn de observalie - Dealul
Stogqor - care troneazd linAnd sub supraveghere intregul spafiu
cuprins in aceastd bucli.
10
2
... Iat5, deci, Jara Govorei, minunatd nu numai prin corrligtr-
ralia lisatd de erele geologice ci qi prin denumirile date de om accsttti
relief al Raiului vilcean.
O datd draperia ridicati, in fala ochir"rlui lacom de inedit sc
desfEqoari intr-adevdr un tdrim de vis incdrcat de mistere, cu o con-
figuralie naturali, istorie qi ritm al existenlei pe care numai cdldtoml
avizat le poate percepe gi numai printr-un ritual iniliatic. Govora poate
fi in{eleasd daci e contemplatl din toate pozi{iile, de la joasi Ei mare
altitudine, de aproape qi de deparle, dinduntr-u qi de afard, din unghiuri
Ei perspective diverse, din real qi fantastic, sentimental gi ralional, dar
totdeauna onest, ctt credinfd statornicd in frumos, adevdr qi perfectibil.
Configuralia reliefului blAnd alcdtuit din spinSrii ondulate, care
coboari domol spre centrul puternic conturat de valea Hin{ei, amin-
tegte dc amfiteatrele antice, cu tribune dispuse concentric in jurul
arenei. intr-adevir, versan[ii dealurilor sudice ;i vestice luneci de sr"rb
creste pletoase, desfrgurAndu-se in platouri odihnitoare, ca sd poat[
purta povara de c0ntec ;i rod in aerul imbdlsimat al verilor fierbinli.
tmplinindu-Ei un rost inditinat, platoul cel mai inalt, alintat de brode-
ria de salc6m a covorului pdduratic, se inal1i an de an in gloria de
culori qi miresme, diruindu-se generos in toamne bogate. La marginea
grddinilor qi livezilor, el se cutm6 brusc intr-un relief mai accidentat,
cu mameloane, clinuri Ei pdraie, adesea, acoperite de bungete, dar
ascunzdnd qi inc6ntitoare ogrdzipe vIi umede qi rdcoroase. in aceast[
zond ct teren inclinat, lAqnesc dintre straturi izvoarele de apd potabild,
culese cu sfinfenie qi rdbdare de primii locuitori care gi-au aqezat
gospoddriile modeste la mare inillime, pe capete de gmi. Oamenii au
adunat apele din nevoia de a-;i gospoddri pdmdntul, de a-Ei proteja
locuinlele impotriva altor guvoaie de ap[, de a fi aproape de pddurea
care le oferea qi lemnul de construclie ;i combustibilul. Ci a fost aqa o
demonstreazd cdsu{ele abandonate intr-o muti singurdtate; o datd cu
,,plecarea" stdpdnilor, urma;ii lor qi-au constntit locuinle trainice in
locuri care le asigurd comunicarea lesnicioasd cu centrul civic al
aqezdrii. Pe de alti pafte, mai frinleazd incd un drumeag ce traverseazi
1t
l)ii(lttt'cil sl)r'c l'lst sul) nr,lnrclc vcclri
tlc tlrunt rrl rnorii. tlc;i rnoal'ir
stilcltscit, sitttittit ttnrlcvu lu itttrarca
in satul I'rajiln, rru rrrui cxistir rlc
rrrrrll. Nrrnrclc s-l piistrat, insri, in nrcmoria colcctivll pcrrtrrr ci'r cl
rlcscrnrur o lcgirtrrlii cscn{ial5 dintr-o rc{ca, aldturi dc drurnul silrii, dru-
rrrrrl tiilgtrlui ;i ,,clrLrnruI s0ngelui". ultimul toponim, asociat cu lllclc,
l)r'ccun.l
(irrra Lupilor, arc pcrsistente reverberalii dintr-un epicentru clc
istoric a irnpotrivirii sociale. Drumul haiducilor, care stribate crestclc
rrorrlicc qi nord-estice ale brdului deluros, asociat cu nllmeroase legen-
rlc dcsprc isprdvile lui Nicu Munteanu qi cu imaginea protestatarului
lriirluit dc poteri, deschide o pagind de luptd cu ecouri largi in memo-
ria afbctivi.
in aceastd f0Eie de teren mai accidentat, fixat prin salc6meturi,
cirrpinisuri, llgeturi sau bungete in amestec, iqi au ob0rqia v0lcelele qi
viroagclc strdb[tute de pAraiele care, prin eroziune continud, au dat
nagtere spiniriilor in lentd cobor6re spre Hinla. Pe mlsurd ce a;ezarea,
inilial cu statut de sat, a evoluat, din drumul principal care inso{ea
pirir.rl s-au desprins drumnri secundare, urc6nd colnicele gi devenind,
cr,r timpul, adevdrate cartiere. in afara acestor drumuri de-a lungul
clrora, de-o parle si de alta, se-nqiri astdzi casele cocotate in chip stra-
niu gi cu o indrizneall constructiv6 pu{in obiqnuitd, pe buze de pdraie,
oamenii au valorificat fiecare ddmb, grui, tdpqan sau platformi pentru
a-qi amplasa locuin(ele in pozilie cdt mai profitabild dialogului cu
Soarele. Chemarca astrului, rdsfElul in lumina qi strdlucirea acestuia au
ficut ca, pe cele douI-trei piedestale interioare ale fr[mAntatului
amfiteatru, sI fie concentrate nestematele arhitecturale care dau farmec
Ei noblele intregii urbe.
De fapt, a1ezarea umand constituiti aici s-a intins pe versan{ii
sudici si vestici, mai prelungi gi tirdgina[i, care beneficiazd de alint
solar in tot timpul anului.
Desprinz0ndu-se din Baba Floarea, dealurile care strijuiesc latu-
ra nordic[ se bulucesc qi se incalic[ aidoma unor animale lovite de
streche, pentm a se opri apoi brusc in fala curgerii lenoase, cu unduiri
clc baiaderi, a Hinfei. Nume simbolic, prin structurd interjec{ionald,
pcntru efortul zdmislirii in sihlstrie ;i al infrAngerii zmArcului. $i, adc-
rncnind, in dansul sdu, cdteva v6lcele, gerpuieqte printrc maluri,
t2
urm0nd sd slujeasci oamcnilor nu ca transportor de rezicluuri, ci crr clc.
ment indispensabil al unui paradis tercstru, in carc vcgeta{ia luxrrrirrrrtrr
producdtoare de oxigen si fie vie(ii leagin.
Gra{ie acestei rostogoliri geologice frdnatc de piidurea seculurir,
malul drept al Hin(ei e mai pufin populat. in afara izlazului conunal
o revdrsarc domoald opritd in gest de vcnera{ie in fafa piriulLri, la
$trandul Salus * in afara cAtorva cartiere si case rctrase in zg0rcitc
luminiguri sau a Vilei Silva qi a Satr.rlui de Vacanld, totul este acopcrit
de o intins[ qi batrAnd pddure dc foioase, protejatd de lege, intr-un
perimetru strict delimitat. Trunchii drep{i, infip1i pe costi;e ;i-n
viroage alcdtuiesc nn sfeqnic imcns in care soarelc aprincle fllciri
verzii. La inccput firave, abia pcrccptibile, dar crescfind in intcnsitate-
pAnd la picrderea identita[ii in uriaqa vAlviitaic -
o ffrarc dc lr:ririn;i cu
surprinzdtoare metamorfoze de culori si nuan{e.
a
1
Modalitatea de integrarc in accst peisaj, pe carc au statornicit-o
strfunoqii actualilor locuitori ai urbei, este rezultatul firesc al unci
indclungi scrut[ri, tatonlri gi convie{uiri. Ea constl in girsirca unor
raporturi parteneriale cu ambientul, cdmia oamenii i s-au aclaptat Ei pe
care l-au imbogSlit cu crcafia rninqii gi suflctului sensibil. O relafic
complexd cu pdmAntul, cu pddurea, cu semcnii, gi cLr Durnnozou,
relafie inscris[ in datind gi obicei, in legea nescrisd, dar conlinutir si
pdstrat[ in addncurile fiin{ei, ca valoare supremi Ei componcntd intrin-
sec[ a naturii omeneqti.
Aqezare rnodestd la intemeierea BIilor, in 1886, Prajila era Lul
sdtuc cu gospoddrii intemeiate de-a lungul p0rdului Hinfa sau rlzritc
pe platouri, in lr.rminisuri de pddure, unde se intindeatr propricti{ile
celor citiva bd;tinaqi. De altfbl, terenul arabil alcdtuit din suprafe{e
limitate, dispuse pe tIpgane, intre viroage sau pe sub pirclurile masivc.
este rezultatul exclusiv al defiiqlrilor survenite intr-o anur-tre ctapir,
cAnd a fost abandonat sistcmul asriculturii itinc.rantc.
13
 An de an, pe mdsura cregterii numerice a populafici, noii local- chimice. Gradul ridicat de polnare, datorat qi vecindt5lii unor agonli
nici qi tinerele familii exploreazd cu indrdzneald noi zone dc amplasare pohranli, a determinat sc5derea p6nd la anulare, a producliei tiuctifbrc.
a locuinlelor, indlfdnd adevirate nesternate arhitectonice; nimic nu-i Grddinile de zarzavat sunt cele mai afectate, zice-se de ,,mani.", in rea-
poate opri din intreprinderea temerard de a-qi dura vetre pe tlpqane, cu litate, insd, de ploile acide. tn aceste condilii, aprovizionarea din pia{[
inclindri gi pripoare stdp6nite gi invinse printr-o indArjire gi ingeniozi- cu zarzavattri crescute for(at (cu ingrdqdrninte chirnice, in condilii de
tate specifice locuitorilor din zona de deal qi de munte; locuin[ele cu seri) reprezinti un pericol iminent Ei omniprezent. Via{a este
fundalii ad6nci din piatrd Ei beton armal par, in lumina solari, ade- ameninlatd cu o incon;tienti generatir de abandonarea muncii, ca prir-r-
vdrate fortlrele, echipate sI stip6neasc6 rnigcdrile imprevizibile, ade- cipiu al ei intrinsec... A muncii, a cumpdtdrii (cici si licomia, necins-
sea catastrotlce ale straturilor de suprafa(d. $i tot acest efort de ani ;i tea, inselStoria ;i sperjurul au rol hotirdtor in provocarea dezastmlui
ani in care unii angajeazd tot avutul qi energia sufleteascl e menit si moral, care erodeazd temelii) si a tuturor stldaniilor care-l fac pe OM
capteze o razd.in plus dc lumind solarS. st[pAnul demn qi incontestabil al VIEIII.
Printre qiragurile de case qi gospod5rii avans6nd cdtre creste gi
dincolo de ele se desfdEoard suprafe{e de planta{ii pomicole asemenea
unor formalii incremenite de luptd, fhne{e, lanuri de vi15 de vie intinsd (%%)
pe spaliere aliniate, ba chiar grddini de zarzavaturi acolo unde gospo-
darii, cu uimitorul lor simf de dcpistare a apei sub straturi, au slobozit
cdntecul qi binecuvAntarea izvoarelor. Tc uimesc nu numai iscusinfa, ci
qi d6rzenia qi speran{a cu carc luptd ci irnpotriva secetei in veri de toro-
pitoare argile gi irnpotriva distrugerilor pricinuite de sdlbdticiuni, cu
care, de altfel, trdiesc intr-o inlelegere tacit6. Impresionantl este ac{i-
unea tenace de imbldnzire a unor soluri aride pe terase inconjurate de
p5duri cu rol de fixare a terenurilor impotriva alune'cirilor.
Dar ,,modernitatea", prin aspectele ei nocive, dinamiteazd
tradi{ia intemeiati pe munca onestS, singura in stare s5-l pistreze pe
OM gi sd-i confere calitatea de parte componentd, indivizibild,
con;tientd qi activi a ecosistemului natural. Oferta unei vie{i ,,rnai
comode" l-a condus cdtre abandonarea singurului mijloc de vie(uire
conjugatd cu mediul - munca tenace, lupta dreapt6, pitimasd, stimulati
;i incoronatd de dragostea qi ataqamentul pentru pdm6nt. Munca qi
lupta in scop de armonizare Ei de crealie moral - sufleteasc5, iatd. ce-i
lipseqte acum omului ca sd redobAndeascd gloria lui de stdpdn accep-
tat al pdmdntului. Livezlle, infloritoare odinioarl, au fost ldsate dc
izbeli;te, pentru fAnele qi p6guni, ;i ele degradate. Cregterea corrrutclor
a devenit o ocupajie sporadicd. in tipsa ingrdqdm6ntului natural, solul
a fost secltuit prin administrarca, vrelne indelungat5, a ingrlqirmintclor

t4

Frumoasa P[m6ntului
BrAul in horbote care incinge urbea se reazemd pe contrafor(i
crcsculi din masil'ul circular qi ramificali radial, ca rdddcinile - cdngi
ale unui uriag copac, infiptc adAnc in pimAnt. Pe l0ngi un asemenea
cotrafort, numit de localnici Dealul Coq, qi in fala unei largi deschideri
intre Runcuri qi Gmi, s-a ivit, din indcphrlate vremi ale cristalizdrii
statale, un altar de creqtinltatc qi via{d romdneascS. M[ndstirea
Govora e ldclia ce arde IIr[ odihni la rddicina copacului fEri moarte,
lrrinindu-se din acelaqi piundnt din care s-au plimddit laolaltd 9i
nutrindu-se din acecaqi sev[ a iuccputurilor.
Din alt contrafort cc-Ei intinde braful spre albia OtisAului, la
adipostul Dealului Crucila, ttn alt suflet cucernic - Doamna Marica -
a slobozit alt izvor dc crcdin{i, de sprijin ;i putere pentru spiritualitatea
antohtoni. MiinIstirii Sutpatele, fEclie de statornicd credinli, ii
rdspunde, in vale, Mirndstirea dinrt-un Lemn, de care este intim legatd
prin rnartirir.rl familiei dotnuitoare a BrAncoveanului. Dacd in fa{a casei
domnegti din incinta Mdnistirii dintr-un Lemn a fost inregistrat, prin
reaclie telepaticS, momentul martirajului, Minlstirea Govora a ascllns,
timp de peste doul veacuri, probele trdddrii, iar Mdnistirea Surpatele
a gdzduit drama unei viduve qi mame mistuit[ de jale pentru soful 9i
copiii jertfi1i. ,,Drumul Doamnei", care leagd cele doui l6ca;e de rugd-
ciune, arnplasate pe doui maluri ale aceluiaqi pdrAu, este drum de
suferin!5, incrustat cu ad6ncd Ei persistentd cicatrice in sufletul'Ei
conqtiinla intregului neam. La jumitatea distanlei, un loc de popas
pentru sufletul trudit: Schitul Colnic.
DacI vecindtatea cu Ministirea Govora, care i-a imprumutat
numele, ii asigur6 protec{ia diriguitoare prin cuvfuitul ,,Pravilei"
(,,Acesta iaste direptdtoriu de liage"), iar Min[stirea dintr-un Lemn ii
oferl invdldtura qi indemnurile biblice (Biblia de la Bucure;ti, sau
Biblia lui $erban, 1688), infelepciunea izvodit5 la Bistri{a, Hurezu Ei
t6
RAmnic rizbatc prin vremi qi distanle cu aceeaqi putere a inccpttttrrilor.
Cele patru-cinci faruri de inlelepciune, cSrora li s-ar putea adittgit ccl
cozian(,,Pripealele" lui Filotei, cuprinse in ,,Psaltirea slavoni", tiptlritir
in 1637,Ia Govora) sunt semne de bun augur pentru destinul sta{iunii
bahreoclimaterice cu nume sugestiv pentru aspiralia dialogului qi
inlelegerii. Cdci din dialog va trdi, prin Ei pentru dialog. Din qi prin
dragoste dc oatnenj, pentru oametti.
'$oseaua
care uneqte gara Govora de staliunea balneard inain-
teazd ferm spre apus, cu o atraclie irezistibili pentm pariul pe carc-l
inso{eqte intr-o adoralie nedezmintiti, ca s6-qi impleteasci apoi des-
tinele in comuniune.Doud tandre imbrSligdri in bucle prelungi sprc
centrul urbei Ie pecetluiesc existenla, cdci prin ele qi-au descoperit ros-
tui qi mdrelia. Apropiindu-se de Parcul Central, alergarea sc domole;te
qi panglica rutieri traverseazd paraul apoi urc6 in forf5 invingand prin
intortochiate serpentine Dealul Bdjenarilor. Prinzdnd in qirag neste-
mate, alintd versan{i, supune pripoare, salti sprinten treaptd cu treapti,
indicd direc{ii, adesea prive;te-napoi peste vdrfuri sau in vli inncgtt-
rate, aliniaz[ in gardd cartierul Palangine 9i, aproape de ctilme, neirr-
durand desp[rlirea, se despicd in doud: dil1 vechiul dmm comuual care
se ca{ird pe coalna GroEetului, se desprinde un altul, odir,ioari
drumeag, care, dupi o voltttd largd printr-un tandr cartier, se oprcqte in
punctul La Cruci, ca sd cuprindd cu privirea oabla Vale a Ghinii' Cu
satisfac{ia izba,nzii in aspira{ia lui solard 9i cu imaginea fascinantS a
unui templu, drumul oblicegte spre apus qi se rostogoleEte-n setpcntine
prin satul Talvdci, urmflndu-qi destinul hotdrAt de oameni in statorttica
lor viefuire pe aceste meleaguri.
in ascensiunea lui fermd, hotdrdti qi de bizareriilc rclicfului,
drumul urcl trepte de har, legdnd intre ele edificii, care, iniil{ate in cur-
sul unui proces de rapidd modernizare, marcheazd cdutarca unei idcn-
tit[ti, na;terea unui stabiliment balnear cu profil bine contttrltt in trata-
mentr:l bolilor reumatismale gi ale cdilor respiratorii. Vile somptuoasc
aqezate pe terase naturale qi inconjurate de cetina veqnic vc,rdc ( Silva,
Pavilionul de Bai, cinematograful, Palasul, Sanatoriul Militar) clrortr
se aldturS, prin dimensiuni, Vila Bdncii (Hotel $tefinescu), Balncara ;i
t1
Hotel Oltenia, ultima de construclie recentd, reprezintd punctele
noclale in configuralia arhitecturala a urbei. Sunt edificii cu valoare dc
patrimoniu, mcnite a invinge timpul qi a duce in lume qi viitor faima
ge1i1lui ConStrLrCtiV romdnesg, a resurselor naturale CLI care a fost
hariirit accst pimAnt qi a suflctului intlorit aici, la poalele Carpa{ilor.
Potrivit legii ftrndamentale a intcgrarii ;ivie(uirii armonioase in
ambicntr-rl natural, cerin!5 tzvordtd din structura genetica a fiinlei
Llmanc, complexttl balnear a fost conceput ca un sistcm de vile, perfect
arrnonizatc arhitectonic cu mediul geografic. Elcmente alc peisajului -
frunze, flori, lujere devin motive ale decoraliei interioare qi exte-
- preotese care, cu puterea interioarl de stdpAnire a energiei adAncurilor,
rioare ale vilelor fondate in epoca de glorie a sta{iunii, din 1914 pini
in 1940. Legltura interiorului cu peisajr"rl inconjuritor cstc asiguratd
prin felurite componente arhitecturale: pcroallc acopcritc, tcrase largi
tu stalpi gi balustrade, fbiqoarc, rampc, grirdini ctc. Ilustrul arhitcct al
Palas-ului a conccput, la poalelc Dcallltri Cttcttrigtt, tcl'asa ctl pcrgole,
iar pe vdrful acostuia o grirclinl sui-gcncris' itltr-tttr ambicnt luxuriant
si uragnific gi intr-o pozilic clouriuantir, cu pcrspcctivc largi pe linia
culuarului Hirt{ci qi sprc vcrsan{ii dcaltrrilor iltconjuritoare'
Amplasarca vilclor in pozilii [irvorizantc pentru inillarea
sufleteasclt cstc cxprcsia acclcia;i prcocupirri pentrll integrarea intimf,
iu pcisaj. vila Silva a lost pollitir sd ocupe un loc privilegiat pe un
piciestal natural, apirrat in latr.rra sud - vcsticd de un arboret de molid,
.ur" o irnbrd(iqcazl protcctor Ei o alintd cu muzica suav5 a unui invi-
zibil arcuq alnnccert pc multiple coarde de rezonan{a coniferd. La fala-
din poveste
c1a prilcipald, carc o unanizcazi sub infhliqalea filrmoasci
ar rc ac borangic, sc rcvarsi, pe versantuI in terase, covorul dc vcrdealS
brodat cu straturi de llori, aidoma covorului oltenesc. In fa(a acestut
tablou tr5ieqti ul.l lnorrcnt dc derut[, cdci mt qtii ce s6 admiri mai intai:
natura incdntdtoarc carc ina116 sufletul; produsul artistic - arhitectura
;i aranjamentul floral pc fontlul tinerelii vcqnice - rezultat din imple-
tirca clernentclor peisagistice; structura de adAncime a fiinlei lloastre
etnice plamiditc in leaginul codrilor. Sau toate la uu loc'
in sectorul central al uriagului amfitetru, pe un piedestal mag-
nific, au fost amplasatc doud edificii destinate sd fie locuri de pclerinaj
pentru terapia, deopotrivd tmpeascd 9i sufleteasc5, a mullimii atrase
18
aici de puterea timiduitoare a stabilimentului balnear. Pavilionul tlc
BIi gi Cinematograful, integrate ambientului arboricol, captcuzir
strilucirea pldurii gi revarsd in peisaj o parte din Iumina primitir,
crednd acea atmosferi de vrajd care te ademenegte, te-ncdntd qi tc
int[re;te, purificind ;i inal10nd. in fala-i se asterne covoml de inaltii
cinstire pentru MIria sa OMUL. Grupul statuar al femeilor de piatril cu
pruncii in soare este simbolul femeii, al niscitoarei perpetue, circia
oamenii dintotdeauna ii inal1d cAntecul lor plin de speran!6. in aceastir
perspectivi, Pavilionul de Bdi este un templu al vielii slujit de preoli $i
iqi aldturd colaborarea astrelor, care se confundl cu bundvoinla Atoate-
f6cdtorului Pdrinte. De aici, prezenta in hall a octogonului zodiacal, cu
deschideri prin lucarnele turnului.
Pe o treaptl superioard a amfiteatrului qi pe perpcndiculara clt
mijlocul dreptei ce unegte celelalte doud edificii este arnplasati Vila
Palas, care dominS, prin infrliqarea majestuoasd qi perspectivele largi,
intreaga depresiune a Govorei.
in spatele ei, sub Dealul Bljenarilor se inal1d, suplS qi zveltd,
Vila Militard, vegnic de gardd in acest spa{ir.r atAt de ddmit pentm
eternd vieluire in pace qi deplind securitate.
Pe mdsurd ce se sporeqte in altitudine qi har, cuprinzi cu mintca
gi sufletul intreaga comunitate de oameni constituitd aici din vremuri
imemoriale. O comunitate nlscut[ qi trlitoare intr-un linut pdduratic Ei
infrdliti, prin structurd sufleteascd, cu ambian{a silvestr5. De aceea
parcurile qi intreaga aqezarc - devenitd, prin profilul balnear, urbe de
interes na{ional - reprezintd o trecere, o ingeminare, o impletirc
sufleteasci intre existenla oamenilor, a pddurii si a neintremptei cos-
mice rotiri.
Ziua, Govora - Frumoasa Pdm0ntului cu ochi dc cicoare *
se-alintd in soare qi adr"rnd-n priviri sclipiri de diamant.
CAnd umbra deasd a dealului dimpotrivd ii acoperd fa{a, Fru-
moasa-gi coboard lin genele, in somn leginat de marea cea verdc,
invinsi gi ea de-un somn din addnc. Nu inainte ca bfu-ru{ul de aur si-i
stdruie un timp, in ferestre arse de dor.

Respir a\ta curatd
a pddurilor Govorei
Factorul protector, p15m6nul verde al cochetei a;ezdri balncarc
cu at6ta putere de atraclie pentru suflarea intregii lurni il reprezintd
pddurea care acoperd cordonul dealurilor inconjurStoare. Un segment
al pddurilor intinse care acoperd relieful subcarpatic, evoluAnd spre
vcstitii Codri ai Cotoqmanului din zona cornunei Pope;ti.
Inclusi in grupa I, subgrupa 4 c d, apddurilor cu func[ii speciale,
cle protec{ie (,,Pldurile clin jurul staliunilor balneo-climaterice 9i cli-
matice qi al sanatoriilor de intensitate func{ionalS foarte ridicatd sau
medie qi ridicatir"), ca cstc parte constitutivi a aEezdtii balneare.
Pe l6ng6 func{iilc comune cu pddurea in general, pidurile din
arcalul depresionar au firnc{ii spccifice privind clima, umiditatea,
capacitatca dc ionizarc, inl1ucn1a asupra sanAt5tii etc. in zonele de cli-
mat tempcrat, influcnla p[durii sc manifcstl prin cobordrea maximelor
qi riclicarca minimelor dc tcmpcraturl a acrului. Pddurilc rcduc inten-
sitatea vAnturilor, nrircsc umiditatca rclativd a acrttlui, l'tlortzeazi
ploile, sporesc volumul prccipitaliilor. Ecosistcmul forcsticr iEi
crceazd, pe fondul climatultri local, un rnicroclimat caractcrizat prin
calm atmosferic, un minim de radiaEii solare, tempcraturi mai mode-
rate qi umiditate atrnosfericd mai mare. Ca unnare, clima irr Covora e
una temperat-continentald, frrd schimbdri bruEte dc tcnlpcratttrd,
urniditate etc. Asimetria depresiunii, cu versan{ii nordic r;i nord-vcstic
prelungi qi lini, permite ca, prin expunerea ei spre snd-cst, sta(iunca sd
aib6 soarelc ,,in fa!d". Se sirnt influen{e mai calde din sud, virrturile
fiind de obicei slabe.
Procesele metabolice din interiorul biocenozei forcsticrc con-
ferd pddurii insugiri de filtm biologic absorbant qi de ecran vitr, prin
care sc produc efccte de puritlcare a atmosferei din jur. Absorblia
20
fizicd a pulberilor gazoase Ei a vaporilor toxici, metabolizarca Lrnora
dintre acestea in frunze, absorb(ia undelor sonore etc. sc datorcsc pro-
cesului fotosintezei (consumul dioxidului de carbon Ei elibcrarca oxi-
genului). Pddurile de molid sunt mai mari producdtoare de oxigcn
decdt lEgetcle. De altfel, aceasta este rafitrnea prezcnfei lui in ccosis-
temul forestier al staliunii balneare. Ca barierd biologicd impotriva
noxelor din atmosfer5, pidurea refine Ei neutralizeazd poluan{ii in starc
gazoasd (dioxid gi trioxid de sulf, compugi ai fluorului etc.) qi mctabo-
lizeazd anhidrida sulfuroas[. Pe de alti parte, ea imbogdleqte acrttI cr't
ioni negativi.
Pidurea influen{eaz[ nu numai nivelul de trai economic, ci ;i
calitatea vie[ii, conservarea gi ameliorarea stdtii de sdn[tate prir-r intc-
grarea in mediul arnbiant echilibrat, la care s-a adaptat organismul
omului. Ea infiurnuse\eazd peisajul, asiguri protec{ia aerului, apcloq
solului, climei, florei qi faunei, amelioreaz[ starea de sdndtate qi inflp-
hrieqte echilibml din naturS. Fdcdnd parte din zona de relief subn-ron-
tan, depresiunea Govorei structureazl ecosistemul forestier din specii
caracteristice acestei stalii silvice: faprl gi stejarul.
Specie cu temperament pronunlat de umbrd, in Govora, fagul
ocupd versan{ii sudici qi sud-vestici, mai abrup}i, ai dealurilor in for-
ma{ie inclar-ovoidald. Stejarul, dimpotrivd, specie solari, ocrtpd vcr-
san{ii nordici qi nord-vestici, mai prelungi, care primesc razele soare-
lui in tot tirnpul zilei qi sub un unghi mare de incidenl5. Fagul
populeazd o suprafalS intinsd, de la Grdrneqti ;i Hoaga Ghinii, la vest,
pdnd la dealurile Cordegteni ;i $egan qi, mai departe, spre est,- p6nd la
ieEirea din inchiderea depresionarS; spre satul Gitejegti, ocrtpi, de
asemenea, vcrsanlii nordici de la Tdtaru pdnd la BorJa, Piscupic ;i
Groqet.
Cca rrai de umbri intre foioasele indigene, el formeazd masive
inchise, uneori lipsite complet de subarboret gi plturi vie (fEgete
nude) pc rnulte din dealurile Govorei. Alteori, ca in zona vestic5,
triie;te in amestec cu alte specii, indeosebi cu carpenul, mesteacdnltl,
c[tina, pluta, arinul, jugastrul, salcia etc.
Consumul maxim de dioxid de carbon prin asimilafia cloroli-
lian6 ;i cliberarea corespunzdtoare a oxigenului, la v6rsta de 60-80 dc
2l
ani, explici importan(a legislafiei pcntru proteclia p6durii de fag. Interesul turistic al pddudlor din jurul staliunii impune, pc liingir
Numdrul marc dc inscriplii incrustate in coaja copaciloq unelc deschiderea Ei improspdtarea traseelor, o serie de amenaj[ri (marca.ic,
coborAnd chiar in secolul trecut, indicd o v6rstd a pldurii de fag de cel popasuri, fdntAni) Ei o educalie ecologici corespunzdtoare.
pu{in 120-130 de ani. PurtAndu-qi cu demnitate, in timp, cicatricele Or ganizaliile nonguvernamentale, realmente eliberate de,,sco -
riurilor provocate de incongtien!5 Ei lipsd de suflet, fagii drepli Si fal- puri politice" lanseazd un vehement S.O.S. tuturor celor care, prin
nici, riinduili pe clinul dintrc Satul de Vacanld qi Vila Silva se consti- inconqtienla cuibatd in planurile lor economice, agreseazd flagtant
tuic intr-o cronicl vie qi un protest... Un protest impotriva modului VfATA qi-i optureazd curgerea naturald.
barbar in care este conceputi relalia omului cu lumea vegetald, cu
unclc excmplare ale acesteia, investite de credin{e mitologice cu pute-
rca arborilor sacri (Fagul este un asemellca arbore).
(%%)
Specia fagului comun (Fagus silvatica) formeazd, in Govora
arborete de mare productivitate pe substratele litologice marnoase gi
rnarno-gresoase (de vdrstd eoceni), in condiliile unei prezenle abun-
dente a argilei gi a carbonatului de calciu. Yegetcazd pe soluri pro-
funde, usoare, nisipo-lehrnoase, pAnd la lehmo-nisipoase, sdrace in
schelet, fiind indiferent la natura mineralogicd a stratului litologic. in
condilii optime de vegetalie, fiunzele sale se descompun mai repede
decAt ale molidului, pinului qi bradului, iar litiera arboretelor sale dd
naqtere unui humus de tip mull.
Criteriul debazd in arnenajirile silvice din ecosistemul Govorei
este ;i trebuie sd fie cel ecologic, urmdrindu-se rcalizarea de arborete
adaptate condiliilor naturale, din specii de mare longevitate (stejar, fag,
ulm, brad), cu o superioritate determinatd de producfia de oxigen,
absorblia dioxidului de carbon gi a gazelor industriale nocive, de
capacttatea de filtrare a pulberilor din atmosferi, inclusiv cele radioac-
tive, de ionizarea favorabilS a aerului, de asigurarea calitdlii apei pota-
bile etc.
Imporlan{a pidurii din ecosistemul Govorei pentru sdnitatea
omului impune un program ra(ional de gospoddrire cu mdsuri de com-
batcrc a ac{iunii destructive a apei: eroziunea solurilor, antrcuarca par-
ticulclor in curgere de viiturS, ad6ncirea pdraielor care, cu concursul
altor factori, antreneazd, efecte negative in lanf (surparca malurilor cu
cildcri rnasivc de arboret, rupturi, alunecdri etc.).

22
 'friunghiul amintit nu este un spaliu inchis, impenetrabil, ci unul
t'llc olcr[, prin varii elemente, posibilitatea cornunicirii in toatc scn-
srrrilc ;i a evolu(iei in spiral5. Spaliul pe care-l delimiteazd celc trci
arcul Central,
P punctc de reper este stribdtut de strldu{e qi alei, din pdcate abandoniitc,
t'urc ilustreazd pre{ul pe care ctitorii sta{iunii l-au pus pe silvoterapic.
spaliu spiritu ahzat in condiliile unui ecosistem natural sau cvasinatural. Molidul ;i cele-
lalc specii de conifere addugate speciilor autohtone in propor-fie con-
vcnabilS nu stAnjenesc cresterea acestora, nu le sufocS, ci se integreazd
Ecosistcmul parc,rilor oraqurui reunegte spccii indigene rrrmonios sporind diversitatea formelor qi speciilor, primenind acrr,rl
dc
fbioase, specii caracteristice arearurui montan (coniiere) prin rcsorb{ia dioxidului de carbon gi fabricarea oxigenului in procesul
gi ,pJcii ero-
ticc, carc vie{uiesc intr-o armonie desdvdrEitd. intre lirtosintezei. in acelagi timp, ele intre{in sentimentul de tincre{e prin
*oiirii inarli care
flancheazd alcile spre cincmatograf gi Terasa Bdilor,
troneazd de pcste coronameutul veEnic verde qi oferi incirrcdtura spirituali prin valoarea
un secol, u, fag uriaE cu trunchiul din trei copaci lor dc simbol sacru (bradul, cu care sunt asimilate toate coniferele, cstc
care cresc irnbrd{iga{i
di, aceeaqi rddrcinr qi-qi revarsr in cele trei laturi atdt bogilia fbliali,
arborele sacm, Coloana Cerului).
cu rnireasrna seducdtoare a florilor pudic ascunse sub frunze, Bradul ca arbore cosmic, arbore ceresc si arbore al vie!ii...
c6t si
povara jirului ambalat in capsule maronii. Al5turi, Ilradr.rl prezent in toate momentele vielii omului, desfd;r.rratd dupd un
stejarul ro;u gi
girniga convieluiesc cu zada (raricc) gi sarcAmur juporer. ritual magico-mitic, cdruia se subordoneazd in virtutea r"rnei vechi
Alcea cen-
trald este dclimitatd, de o parte gi dc alta, de c6te o gardi deprinderi ancestrale... bradul consubstanlial omului Ei dever-rit, prin
de tci argin- aceasta, simbol al comunicdrii cosmice...
tii, al cdror coronament a moderat, i, timp, bollire unei intrrri
trium- Dar triunghiul de care vorbearn este inscris altui triuughi, cr,r
falc in templu, pina ta scarilc dcschise_n evantai spre un
tron al vArful in jos, deschis din gura parcului, cu o latur[ pe linia qosclei ;i cu
demnit.lfii monarhice. cdci di,coro de pasiuni gi prejudecili,
i, alta pe firul Hinlei. Cele doud laturi irnbrd{iqeazd intregul complex bal-
condiliile unei desdvarEite detaEdri, trebuic sd recunoa;tem,
rubite citi- near, conceput de ctitori ca un organism sui-generis. Impresioneaz[
tor' cr Pavilionul de Bdi, cinematograful qi parasul,
dispusc i,tr-un tri- larga deschidere pe versantul cel mai insorit, permanenta lurnind ;i
unghi cu un varforientat pe verticalr, alcdtuiesc o triadr
carc di senti_ ocotirea paterni a Soarelui, chiar gi in anotimpul hibernal.
mentul sacrului, slujit qi dc alte componente peisagistice:
arbori sacri La mijloc, in interiorul triunghiuh-ri, vie{uiesc, intr-o dulce
(brad,l, molidul) sau sacralizali (Gorunul cu Icoana, Fagul armonie , lblurite populalii silvice care-si coordoneazd comportarnerrtul
cu
Lumina), toponime (La cruci, Dealul cruci1a). ceea
ce reline"ate,lia ;i timbrul spccific intr-o autcntici sirnfone muzical-olfactivir ;i colo-
este senza{ia de echilibru ;i stabiritate printr-o perfectd ristici. Primivara, de timpuriu, infloresc cornii ornamentali carc,
integrare i,
peisaj. O integrare prin armonizare, prin fuziunea impreuni cn alunul, cirequl silbatic, salcia Ei mesteacinul, aduc ur.r
celor doua pa{i
constitutive ale a,samblului arhitectural: arhitectura silvcstr[, spor de anima{ie qi inmiresmeazi aerul, laolaltd cu lllorile pl5p0ndc,
ca operl
divind, qi arhitectura constructivd, ca operd umand de dup[ care se dI in vdnt puEtimea pornitd-n alai pestc dealuri. Surprizc
i,spirafie divind.
Armonizarea, integrarea reprezintd,,de fapt, o expresie procurd magnoliile care-si deschid int6i rnugLrrii florali, d0nd la iveala
a esen{ci ultime
a lucrurilor. orice abatere de ra aceastd esenld provoaci
dezechiribre si
bobocii mov-albi in deschidere lentf, pAnd la ampla rcvirsarc c1e pctalc
disfunc{ii care anuleazd frurnosul qi confortul intim, sufletesc. 5i parfirm. Apoi crcsc si plesnesc, sub prcsiunca sevci. nrtrgLrrii
25
 carpenilor de la marginea arboretului, mugurii
fagului arborat ra po(i Coloane de tei in floarel
de Armindeni, mugurii molidului gi,
cei mai lene;i, mugurii stejarului.
Fdrd a avea siguran{a ordinei in care $i spcctacolul nu se opreqte aici. Caracterul de lung attotitrp
revin ra viafr dupi i'rdelungatr cstival, care trece dincolo de limite calendaristice, il dau speciilc rlc
somnolen{,, zadere din fala vilei Zorireanu,
singurere conifere care-si glicine din gura Parcului; impletite-n coroane nupliale, ele nasc con-
leapidd toamna i,veli;ul vegetal, igi imbraclacum rdmuri$rl, ,;;rJ; tinuu flori portocalii, in forma delicati a Llnor instrumente muzicalc clc
uscat, intr-o pdrelnicd boare verzuie,
rochii diafane ,l;;;;-r;r"adone
prinse fir cdntec Ai dans. suflat, dispuse in inflorescen{e sugestive la un ceremonial solemn. Da!
Privili-le si veli avea scnzalia fastului de la inalte cu(i voicvodale, cu
$i nici nu prinzi de veste c6nd primdvara igi pune vegminte
impodobite cu corore in rnurtipre nuante, ononrri in sunet de goarne, trdmbile gi limbalc. AEa cr.rm sunt cle gru-
unere pe c6t de modeste qi tdi-
nuite, pe at6t de seducdtoare in armonia ge,eral5. pate-n mdnunchi, cu corolc-ndreptate spre soare, par guri de trornpcte
Incantafia urcr trepte
dc extaz c6nd arbu;tii, neluali in seam,] iqi vcstind in patru zdri intrarca in tcmplu. Oaspefi din toatc col{urile lumii
aruncd jerbe floricore, ca
stele multicolore in jocuri de artificii la au pornit in alai, la izvoare.
un spectacol de carnavar...
Carnavalul primdverii! DupI vreo ploaie rapidE, Parcul, transllgurat, oferd o priveli;tc
$i, ca i,tr-o simfonic, ficcarc igi ad,cc nota qi timbrul lui spe- fantastic6. Printre coloane, prin luminiquri gi zgArcitt cleschideri,
cit'ic' Teirrelc se succcd tdri.zd,bavd. Dupri Soarele trimite slgeli aprinse care strdpung bolta cdzAnd la pfunAnt in
o scurti pauzd,o
no,d, su-.
bliml revdrsare de arii rnuzical_olfactive. drepte suluri aurii. Vcrdele-nv[pdiat al pddurii se contureazd pe albas-
Salc,mii din amcstccur arboricor perdele trul tivit cu roEu de purpurd. Nori aurii stalioneazd ca nave iscate din
;i
disti,ctd, trimi{end i, rargi unduiri, p6na Ia
igi au partitura lor
mari depdrta.'i, ad"varat" senin pe o mare liniEtitd, dupd un teribil frdmdnt. Ochiul dc aur cu
eflrrvii dc miresmc. D-apoi arbril comp act ar ad6nci irizdri, vatra de foc ;i beteala aprinsi pe dcaluri dau tablor,rlui
inflorescenferor
ingrdrniditc pc ramuri! D-apoi freamdtur mire(ie iar sufletului puritatea gi indllarea gi detagarca sublimi.
chanrtoq in extaza* ie*r.",
al copacilor cxotici..crai,ici i, odrjdii arbe, in latura vestici, triunghiul evolucazd, in deschidere, clr giirzile
vestitori ai unei arii de
mare efect terapeutic. vildtuci de nori de castan din fala Pavilionului de Bdi. Un detaqament in ncclintiti [or-
albi cobordli cu nostalgia
Pdrndnt,lui - cer dirr tirnpii mitici. peste malie pentru onor, in care ostaqi, in atittrdini solemue, exccutd, dupi
$i tot, un zumzetcontinuu si
egal ca fondul unei muzici din cimpoaie. i comenzi doar de ei infelcse, ritual lastuos la inaltc curli.Dupir o iarnd
sI sim{i, sI vezi gi sd asculli partitura nupliald de repaus in picioare, uneori in mantii albe pe care strdluccsc dccora{i-
a teiului! Un
val de parf'u,r, o boare orfactivr te-nvdiuie ile unor distinqi veterani - o primlvari exuberantS, cAnd mr.tguri vigu-
p"
Nu gtii de unde vine gi cine-o slobozegte din;i
te satia urifi a* ,ri..
comprirnate-o.'rrirori. o roqi explodeaz[-n lumin5... Mii de trasoare intr-un spectacol de gali...
sirn{i doar ca pe o rearitate omniprezentd
inte,sitate, vrea sd Dup6 ce inundd spaliul cu verdele crud al vesmdntului folial, se desfac
recupereze timpur c6t a fost tainuit5.
Un "ur",pri,
copac majestuos igi leagdnir in inflorescenle de stelule albe gi parfrtm... O revdrsarc dc lr,rrnind ll
gi-qi tremurd, - a rrspuns, milioanere
de rotunde ogrinzi in rumind. limita coronamentului. $i, dupi ce-rnbllsdrneazl aerul cn arolllc
Legdnarca, foq,etul qi fulgerele de inirni
sunt expresia deplinei lui unduind din cddelnili, executl, in taind, anccstralc lucrlri ale pcr-
satisfaclii' Floarea cu parfumur ei, asta-i
mrre{ia! Niectarur? Avulia de petulrii: din receptacole ascunse la sublioara frunzelor se iscd tcpoasc
care se lasd i, voie jefuit.
$i astfel, un val rostogolit p"rt" ,uf para capsule, din care, toamna, sunt sloboziqi pe pImAnt bumbi grci,
cdnd totul devine orgie orfactivd., iar
anotimpur - vorba poeturui maronii, strilucitori. Toaca bate prin ramuri cu bucuria ttttr,ri
picturd parfumatd cu vibrdri de violet,.. -,,o
virluale-rnpliniri. Semnul discret pentu pdm0ntLrl carc-qi closchirlt'
26
21
 sprc izvtlarc' clc lttl
l)iurl( ('ul, in ir;tcptarca unci fbcunde gestalii. Aqa se inchcic un ciclu in
lzvorului Ferdinand. Peste tot, in parc Ei pe aleea
rrinrrtonrl ritrurl al vicfii in lumea vegetali. lirstinlocuitecustdlpidebeton,dupdindicaliile,,prelioasc"itlcvrc-
tunui diriguitor cotnnnist, lipsit de gust
estetic' AceeaEi soartit att rtvttl
Mli sus, in tir[a i'alasului, incadrflnd busturilc a doi poc1i, se
corrsrrrrrr, in tirccrc ;i anonimat, magnoliile, plante rncridionale care livazcledebeton,ornatectrimaginiirrbasorelielalcurrordragollisittr
in carciumilc caru
irrrpnrspritclrzd aerul primdvdratic cu florile lor mov-albc, irup6nd in animale acvative. Nimicite de indivizi ,,cultiva{i"
ctl vaze standard'
lrtrrroslcr':r viorie a dirnine(ilor. in c[uqele pumnilor ridicafi in azur, ele roiesc p6n[ qi in parcuri, ele au fost inlocuite
paicului Central Ei unii din intre{in[torii lui, intre carc
irscunrl sccrete a cdror descifrare le gribeqte sfdrqitul. AEa, curn sunt btito.il
silvic ;i o
rlisprrsc ca IEclii intr-un candelabru, igi elibereazd petalele dc indatd ce rcgrctaftrl lg:tigi -9og1l-"-?,. aJ acordat aranjamentului
de interesul qtii,lific'
sourclc Ic impune prin deschideri, abandonul. Suntem martori aijcrtl'bi luiclie .ur. in.?" i"t"i tft ii'"oa$tere a omului'
specii arbori-
liunruscqii gi puritilii in favoarea legii. Petalele cad irrtr-o lcgdnarc de i$;;; fost adunate, in acest spatiu restrdns' circa 400 de etape
coie din diferite zone de vegcta(ie ale lumii. unele ilustreaza
alipiol,rc, ldsdnd in urm6, prins intr-o imbrdliqarc de forrnc, frucLr.rl mai exist[' dar continttit
pul tartcr cle seminfe care, Ei ele, vor inc6nta prin coloritul viLr al rcvolute din viafa unor speciiiare, evident' nu
acest mare lltlmdr
inirnioarcior,-generos risipite pe pdmdnt. Ce dovadd mai conviui,:i- si aminteascd de ele prin rolul lor de fosile vii' Din
A" tp""ii au mai rezistat barbarei eliminiri
prin tdiere tat"-u1,:ult uot
toare, dc aspira{ie, nuntire gi recunoEtinfi in lumea vegctali?! de conservare pfln lnvell-
Alti molizi qi pini majestuoqi imbrd{iqeazd Policlinica clr. Stur,,:rr. putea fi salvate printr-o responsabild acliune
iar trrilc flancheaz/a aleea, inmindnd stafeta r6ndurilor clc ,:,r1- , i iuri"r. (catalogare), desemnare gi ocrotire cu sprijinul lcgii'
(Quercus
inlanluiti tn gard viu. Ceva mai la vale, pe aceea;i latLrrii, la lcl ,,; Dintre foioase, menfiondm: stejarul roqu folealis)'
gorunul (Q petraea)' gdrnila {Q' Iiainetto)'
insorita. fiin{a odinioard, prin strddania reputatulr.ri nrcclic-drrcc stejartrl (Q. robu),
ceiul ( Q.' ierti s),stej 6ric a sau tufa- alb d (Q' pu bes
cens)'
Virglii {iciculescu, un solar. Dar... a fost cdndva. AstIzi suut dt,,'
unneic 1i amintirea... in sfhrgit, dupl ce, intr-un ocol de conif'erc, fac" (Carpin.us bctu-
Aceste specii trdiesc in amestec cu: carpenttl
loc mantinelei (teren dc tenis), Parcul Central se inchide cu o perdea
I u s), ar \ar tl (Ac er p I a tan o i d e s), u a
j g s tru I (Acer c a mp es tre)' r'r I m u I
de stejdriq, continuatd cu fEgetul qi cirpinigul de sub gi de pc Dcalul excelsiot)' moj dreatrul (E orttus)'
Cr:curigu.
tinri -*rj, fruri,,,l (Fraxiius ( T platiphilos), for-
teiul alb (1ilia tomentoia), tei cu frunza mare
Dc bun augur este preocuparea edililor pentru extinclcrca par-
curilor gizonelor verzi, pentru dirijarea gicamuflarea Vdii lLri Jigirnilir,
,iii" frri'r" mia virii*siia), clopolelul galben (Fcastan suspensa)' tei
porcesc
p.,"iot (T cordata), ulm de mttnte (tllntus montana)'
bundoarl, dar nu trebuie eludat imperativul ca asemcnca anrcnu.jiri sir plop euro-american (de Canada)' salcAm
(Aesculus hippocastanus), ^fag'
sc Iucn r"llipd o arhitecturd carc sI rf,spundd unor rcalc ncvui cstctico- (Fagu1 silvatica)' salcAm japoncz
iaoOioi, piiudocacciai,
recreative. Lipsa de atrac{ic a unor zoltc, cul.n cstc cca clilt firta
is opn o * i up o n i ca), ila' iila
(c i ain i u ti a c a n to s)' p I opu I (Poppu I u s
hangarclor - alt nefericit adaos cu impact psihologic distonant -- nc " (Acer negundo)'
),tia1, ariir"gr* (ilnus gtutinosa), at\at american
indre-ap1ir gindul nostalgic sprc parcurilc clc odirrioari'r, a cirror iurauirrc a c eri fo I i a), c hip aros (Po lyan thu s tu b c ro s a)'
p 1 at an (P I a tan u s
larniliari Ei prirnitoare doar iu ilustratclc clc cpocit o putcut contcurltla.
molid argintiu (P' argente$'
Conif'ere: rnolid (Picea abies),
Uu elcrnent component in arhitcctura parctrlui l-ar,r rcprczcntirt o''8'?' pin si[-
Iatnpa,.larcle din fontd, in fonna lujcrulLri dc lloalc, cLr ramilicalii in brad argintiu (Abies ioncolo), pin negru (Pittus (Larix-decidua\'
iuflorr-sccn{6. Despre fh:musefea lor si putcrca clc intcql'arc in pcisu j rrc v"st.., (P. silvestris), pin strob (P' strobus)' laticc
dtrglas verde Vr"iaits'gu taxifolia)' chiparos
de Catifornia
vorbcstc singurul martor, rdmas prin ciuc qtic cc ntinunc in lir{l

28
(Chamaecyparis lawsoniana), chiparos de baltd (Taxodium dis-
tichtun), tisd, (Taxus baccata), arborele vielii (Thuia orientalis), tuie
(T occidentalis), ienupdr comun (Juniperus communis), ienuplr de
Virginia (L virginiana).
Amenajdrile forestiere ;i horticole se prelungesc indeplinind
flinclie limitativi pentru insula verde, imbr5ligat5 de strlzi, de-a lungul
pdrdului Hinla.
Poarta de intrare in incinta Uzinei Termice este imbrdcatd in
glicine, plante agd{Itoare de tipul lianelor, care, promdvara qi vara,
atrag luare-aminte prin inflorescenlele lor in albastru de sineal6.
in imediata apropiere, spaliul in terase din fala Vilei Silva reline
atenlia prin cdteva exemplare de arbori falnici, indigeni qi exotici. Ald-
turi de fagul singuratic, st[ un uria; stejar roqu, specie nordicd av6nd
coroana rdmuroasd, larg cuprinzdtoare, cu fiunze mari, ad0nc crestate,
de un verde inchis, lucios, cerat. Alaluri sunt c6teva exemplare de tisd.
in latura opusd, ca pentru a incadra edificiul intre doub grupuri
forestiere simetrice, se inalli masiv trei exemplare ale arborelui-lalea
(Linodendron tulipiphera). Un uriaq portic natural in care se circum-
scrie crea{ia umand.
in mijloc, la nivelul strdzii, inconjurat de un gard viu de buxus
(Buxus sempervirens), st5 tol5nit in cerc, cu v6rfu-n afard, jneapdnul
hibrid (Yuniperus nana), flancat, la rdndu-i de doi tineri molizi argin-
tii, cu coroana abundent spuzit[ de argint stelar. Din pdcate, unul din
cei doi arbori, monument prin raritate, frumuse{e gi legdiurd de con-
substanlialitate cu fiin{a umand, a fost mutilat prin tdierea vdrfului,
pentru a impodobi, probabil, si a bucura un individ fEri suflet, la o pre-
cari, pentru el, aniversare. in larga arcuire a bollii de frunzar se
recunoaqte u;or ;i paltinul de munte. Pe alei sau la lirnita parcului,
sdgeteazd,-n t[rii molizii Ei pinii comuni sau pinii negri. in amestec se
disting agarii americani. Pe margini de terase sunt aliniate felurite
specii de tei care, in unele cazuri, ajung cu coroana lor strdns pitulatd,
pAnI la indllimi considerabile. Spafiile dintre arbori qi straturile de pe
alei sunt plantate cu arbuqti cu flori de un alb-violaceu stiruitm (Hibis-
cus siriacus) ;i lemn c6inesc.
30
lJulcvardul e strdjuit, de o parte qi de alta, de cdtc o gard[ de
eutulpa (Catalpa bignomoides) cu fiunza mare qi palrnatS, de tci cu
li'trrrza nrarc qi de corcoduqi ornamentali (Prunus pisardi). Fdqia limi-
Intivir a albiei pAr6ului oferd, pe l6ngd speciile menlionate, qi excrn-
plnrc clc salcie plAngitoare (Salix babylonica), salcie albd (S. alba), sal-
cic plcsnitoare (S. fragilis), salcie exoticd (S. tortuosa), silcioari
(lilcagrnus angustipholia), care imbilsimeazd aeral in vremca inflori-
trrltri; spaliile sunt delimitate de buxus cu cre$tere dirijatd ;i disptrs in
lirrrrrc labirintice, sferoide sau paralelipipedice, in,brdtiSdncl, aclcsca,
ntrrlurc cu plante exotice, crescute in regim de serd.
Tcrenul de pe malurile Hinlei e fixat, grafie puterii stabilizatoarc
rr srrlciimului, specie exoticS, bine aclimatizatd;i bogat reprezentat[ in
rrlcirlul Govorei. Pe l6ngd func{ia de fixare, el iEi face sim}itd prezen\a
iii prin parfumul penetrant al florilor qi nectarul cdutat de albine. in fafa
vilci Nesteanu, pe Str. H.C.C., ne intAmpinl un zid inalt de platani
( l)lirtirnus hybrida), care impresi oneazd, prin grosimea qi linia dreapti a
I rrrrrch ir,rlui svelt.
Din loc in loc, tot in gard[ de strajd pe linia bulevardului, spafi-
ilc vcrzi sunt plantate cu ienupir comun ce se distinge prin frunza aci-
t:trllrir mdmntd qi verdele brumat al coronamentului in formd conic5,
srrplir, qi cu ienupir de Mrginia, cu frunzd solzoas5.
Alte plante exotice din subetaj indeplinesc, in aranjamentul
rrrlluricol, rolul broderiilor. Aparent neinsemnate, retrase in t[cere, elc
exccutd primele gesturi ritualice ale revenirii la viafd, dupd o lungd
Irilrornare. Prea sensibile la radiafiile termice, ele igi afirmi prezenta
grrin cxploziile multicolore de lumin[ in hd{iquri. infloresc inainte de r)
irrliunzire, gribindu-se si-qi reverse darul lor de strdluciri qi miresme,
plirr iruperi spontane in primiveri timpurii. E uluitoare aceastd grabi a t
hrr dc nuntire inainte de a fi copleqite de invazia masivului p6dure{...
llrirba micilor fEpturi si scape de concurenla coloqilor vegetali. O grabd
tlictatd de nevoia perpetudrii in condiliile unei existenle guvernate de
It'gilc aspre ale supravieluirii. Prin coloritul viu ele 5qi atrag colabora-
Iorii din lumea insectelor, inainte ca acestea sd fie ademenite de ofefte
rrr;ri generoase. Aparent inconqtient, executd broderia pe canavana
rlrrrpcriilor ce-gi va adduga apoi, succesiv Ei fErd grabd, fondul de
31
vcrclc, cLl l'tLrxltte in continui schimbare. AEa ies pe sccna anotimpttlui
gi-Ei cxccutl scLrrta, dar incAntdtoarea partiturd gutuiLrljnponcz (Cydo-
nia japonicr). clopo{elul galben (Forshithya suspctrsa), salba troaie
(E,vonimus curopca), salcamul galben (Laburntrtr anagiIoidcs) etc.
cu li-anjurii in draperii, se aga{6 pe sistemc dc sus{incrc arbuqti
din catcgopa liapeloq care orneazi atdt prin forma, cttloarca si dis-
pLlncrca f'ruuzelor, cAt qi prin infloresccnle bogatc in tlttalllc nrlinga-
ictoare, mai aprinse sau discrete, persistentc sau trccdtoarc. Atit Parcttl
Central, cdt parcurile unor institulii social-cultttralc gr"rzcltricsc tritn-
;i
bi{a (Tccolra radicans), cu florile ei portocalii asclrlcltcrl ttlror tttltricc,
gticina (Vistaria sinensis) cu inflorescel!5 in raccm, in trttatrla opalind
a cerului, caprifoiul (Lonicera tatrica),.ctt fntnza vcq;ltic vcrdc ;i cn
infloresccn{a emanAnd miresme, in efluvii. Spcciilor tttctlIiotlatc sc
aldturd altele din flora spontand, precum vila sdlbatici, ltarncitrl siilba-
tic, carpenul (Clemalis vitalba) sau iedera care, incortittriirttl trLrnchii
copacilor, zidurile caselor sau intinzAndu-se pe tcrcttttri povarnite,
adaug[ Lln ph,rj de frumusele prin podoaba foliall. tlisPLtsit itrtr-<;
broderie studiata.
Grddinile Govorei,
ferestre deschise
in grddinile gospodarilor, realmente indrlgostili dc mirifica
lume vegetalS, explodeazd in jerbe de lumina, inflorcsccnlclc albe ;i
violacec ale altui arbust meridional - liliacul (Syringa vtrlgaris). Dttpd
tdinuitc lucrdri qi prelucrdri de macro qi microlaborator, iatit tninunea
Dumnezeului care pe toate le rAnduiegte ;i le rosttticgtc in ncsfarqitul
Paradis: stimulate de atatea impulsuri energetice, din burnbii solzogi,
impregriali de putere, laqnesc fldcari intr-un rlerell rcltrat cAntec de
slavi al Crealiei inillat Creatorului. Demiurgul ztrnbcqtc sittisficut, itl
marca Lui bunitate, qi-qi ziae cd e bine ce-a faptuit. Un e llbrt creator
;i r-rn rSspuns pe m5sur6. Universul intreg comunicd prin rnii de vitale
ieglturi; o iespiralie largi animd intraga Crca!ic: Pdm6ntul,
blagoslovit, s[vdrqe;te, in continue qi secrete gcsta{ii, rllarea lucrare de
32
purificare qi intrelinerc, inallAnd ciitre Cer, intr-un gcst tlc supt'clnir
mullumire, valuri de miresrne ;i reacfii coloristice.
Peste tot, gr[dinile fafadelor sunt covoarc floricolc, bxtclrrtc irr
gustul unor sensibili artizani. care-qi apropic lumea rnirrurrttl pcntru il
da curs impulsului de comunicarc cu tot ce-i inconjoari. Dc ll1tt.
asta-i dumnezeirea, rlspAnditd peste tot gi infirzatd in toatc.
$i atunci, intru salvarea noastrd qi a urn-raqilor noqtri, si nc cul-
tivdm cu grijd in suflet florile otneniei, ale cinstei, ale iubirii li'atcrrrc
;i de Dururezeu, ale iertdrii ;i toleranlei in limitele ingdduite de lcgcl
nescrisE, cea ,,de obEte gi in veci". Singtrra lege dreaptd falir cu noianul
de legi omenc;ti, imperfectc qi trecdtoarc.
Sd cLrltivim flori... in sr.rflct! Si ne clcslelenim sufletclc
ascultAnd cuvAntul Domnuluil... $i, mai alcs, sd dam drept dc intrarcr
bisericii in sulletnl nostrlt... pe care si-l pregitint pentru a li ca.gi a lui
Dttntlezeu-
,l(**
Parcul Ccntral isi datoreazi incircdtura cic spirit ourului, citrc, cle
la rnodernizarca stabilimentului, i-a sporit scmnificaliile prin cdleva
lucriri dc sculpturi monllmentall. Din parc natural dispus in terase, cu
alei 9i scdri deschise-n cvantai, cl dcvcni o casi a spiritului rorn.lnesc.
in fala Pavilionulr-ri clc Bdi ca o incurtunarc a umri rrrias covor
crescut dintr-r"rn havuz - Lu1 glup statuar din piatri cu trei marrc
inirlldnclu-Ei prLrncii in soare... Un elogir"r adus vic{ii, vdzutir ca unicir
rur{iunc a cfortnlui umarl - sufletcsc din accst colq de larir qi dc lunrc...
LJn sirnbol al generozitl{ii acestui pIn-rint gi a oanrcnilor lui... Mod clc
l)otcntare, cu sugestii clasice, a valen{elor pcisajului, in rcla{ia 1ui crr
strLlctura de addncimc a suflefr-rlui rorn6nesc.
Grafie artishrlui care a rnodelat in piatrd accastd imaginc-sirnbol,
vizitatorul are senza{ia pitrunderii intr-un templu. La capatr,rl sclrikrr
crrrc imbrdtiqeazd t5p;anul B[ilor, te intirnpind, modelat in bronz,
rlrrhul generalului dr. Popescu-Zorileanu. Opcrd a sculptorului D.
l\1rilr'ioanu, bustul se inalli pc un piedestal de piatrir. Modelul umurr
rt'prczcntat a rdnras ad6nc incrustat in con;tiin{a neamului. carc-i
33
poart[ pioasi recunoqtin{d pentru dezviluirea virtulilor terapeutice ale cum nu numai monumentele naturale (speciile arboricole rarc),
apelor sulfuroase, iodurate Ei clorosodice qi pentru ctitorirea stabili- ci qi operele sculpturale, care aduc incircitura necesari de spirit, sunt
mentului balnear govorean. .rp.r." acliunii destmctive a elementelor retrograde - recrudescentc ilt
Mai sus, in fala Policlinicii dr. Sturdza - bustul in bronz al dr. epoci nea,sezate - se impune ac{iunea de educa{ie permanenti ;i dc
Haralarnbie Bottescu,... membnt irr consiliul de administralie al Soci- protec{ie a parcurilor, inbaza unui regulament strict, pentru vizitatori.
etdlii Govora - CdlimineEti, in 1910, Ei fondator al primului laborator
balnear. Este opera, din 1920, a aceluiaqi sculptor. (15%)
Pe o linie ascendentl - busturile din piatrd a doi mari clasici ai
literaturii romAne. Din prag de secol scruteazd, cu z6mbet inghe{at,
nenea lnacu, oferindu-ne pilda unui mod de a privi lumea. $i c6t de
actuali-i este opera! C0nd fulgere-i despicd cerul de catran, rdsul lui
dezlinfuit in cascade strdbatc spa{ii cu ecouri multiplicate. $i fiecare
noud qi teribilI dezlin{uirc indicd tcnebre ingrdmdditc in abisuri
irafionale.
Din marea de vcrcleafi [Aqncqtc, dc asctncnca, sprc inlllimilc
albastre cel mai sfAnt catarg al suflctului nostru nalional... Domnul
Eminescu, stdpAnul in absolut al tuturor tirnpurilor, in vcacul vecilor...
Doud ilustre figuri, doul atitudini in fa{a vie}ii: de o pafie satila
virulentS, ce cealaltd rneditalia elevatS; prima, prin acliune purifica-
toare, descitugeaz[ avAntul implicat in cea de a doua.
Aleturi de Domnul sufletului nostru, poate ;i trebuie si stea insd
un alt titan, care arde continuu qi ne vegheazd mersul in istorie: un
Bdlcescu, un Iorga...
intr-un segment rnai recent, dar insuficient redat agremcntului a
fost implantatd statuia ,,Jdrincu!5 cu vadra" a unui sculptor vAlccan.
DeEi indllat tdrziu - dupl 1990 - Monumentul Eroilor, un
obelisc cu pldci comemorative, reprezintd o dreapt[ cinstirc a nuurclor
celor jertfi{i pentru {ar6.
Toatd aceastd contribu{ie de suflet a comunitSlii birigovolcnc la
sufletul na{ional ar trebui amendati nu numai prin inirlllrc:t altor
monumente (Monumentul Pravilei), ci qi prin conscrvarcil cclor cxis-
tente, cdci petele de pe figurile de bronz sau dc piatrlt rc;rrczitttit o
impietate. (La fel de necesard este ;i conservarca pinzci tlirr l()07 a lui
Florian, pentru valoarea ei artisticd Ei documcntarii).

34

Ape sfinte
Apa nu este numai mediul in care, in anurnitc conclilii, s-a n6s-
cut via{a, ci este principiul vital activ. Ea faciliteazd proccsclc vic{ii.
Fdri apd, via{a ar fi imposibild.
Cercetdri recente au demonstrat cI apa naturald purd arc 2 la rnie
api biologicl;i antagonicd, restul fiirrf apd neutralS. Structura polimo-
lcculard a apei biologice e asemindtoare cu aceea a acidului dezoxiri-
bonucleic (AND), care e suportul tiparului genetic. Are pH care se
apropie, ba chiar se identificd cu pH-ul biologic al structurii celularc.
Toate procesele vitale la nivel celular au Ioc in prezcn(a apei biologice
(cu concentrafie bazicd) gi a apei antagonice (cu concentralie acidd).
Cca rnai bund apd potabil5 este cea din zonele p[durii de fag pentru cd
are o concentrafie mare de api biologici gi apd antagonic5, fald de apa
neutral5, iar raportul dintre ele e optim pcntru proccsele vitale.
Sdngele hrinitor al organismclor vegetalc, dc care depind, direct
sau inclirect, toate forrnele de viald biologicd, cstc apa, apa biologicd qi
apa antagonicl - concentrare a unor cncrgii tcluricc * in fond. cele
doul principii din a ciror conliuntarc sc nasc toatc rcacliilc, ardcrile gi
proccsele vielii. Plantelc nu sunt doar propriul plirrnin sau pliirninul
Malclui, carc, prin fotosintez5, inliptuicgtc rclafia cu Clcrul. Illc sunt,
in acclaqi timp, laboratorul de produccrc qi pcrpctuir rcgcncrarc a
atrnosferei, care este condilia sine qua non a vic[ii pc Ptimiint. intre
via{a Pim6ntului qi aceea a omului e o sincronizarc pcrl'cctir: ccca ce
produce prirnul (oxigerr) consumd cel de al doilca; ccca cc dcgajd al
doilca, ca lest gazos al proceselor vitale (dioxid clc carhon), consum[
primul, indeplinind rolul de terapeut, de protcctor al onrrrlui 5i al vicfii.
Celulele vegetale cu tot ce inmagazineazra clc rcprczintl sursa de
lrranl, imbrdcdminte, addpost gi incdlzire pcntru orn.
in numele lucrlrii naturale desfiguratc in lhvoarca orrrului, aces-
ta a rlspuns, in timpul existen{ci lui istoricc, cu o atitudinc la fel dc
proteguitoare, cu in{elegere si dragostc fratcrnir. Ataqarncntul omului
pentru natur6, in care ;i el e parte constitutivir, sc datorc;tc ltrpttrltri r'rr
existcnfa ei se intemeiazdpe existcn{a nnuia dintrc elcurcntclc prirrrol
dialc - apa.
Din recunoa$terea acestei importarr{e a apci ca izvor pcrpctuu tlc
viafd derivl cultul acvatic, alcirtuit din creclinlc, ritualuri qi pruclici
magice: invocarea apci neinceputc in descAntece, abluliunilc (spalarcu
rituald), hiromancia (vrajitoriile de apa), spilarca cu apI lusl.ralrr
(botezul), purificarea nLrnlii prin stropire, obiceiul slobozirii apelor,
puterea pedepsitoare conform dreptdlii imanente (apa ordalicii), pntc-
rea de a rcaduce la viala sau a intineri (,,Apa vie" din povestc, calc,
impreun[ cu antinomcnLrl ,,apd rnoartiio', ar corcspurlclc antinornici apir
biologicir - api antagonicl), crcdinfa desprc apa ftrsti ;i apa nefastli e'tc.
Ataqamentr:1 pcntru apcle curgitoare, ctirora oamcnii lc-au hlrii-
zit suflet, intrAnd cu ele in dialog (Toponimul ,,Govora" c rczultatul
antropomorfizlrii) constituie o trdsirturd a societdlilor patriarhalc. Dm-
murile care, din vremuri irncrnoriale insotcsc cursul riurilor Govolu ;i
Hin{a, de la izvor spre vrirsarc, sunt exprcsia pclerinajului continrru al
omului cdtre zcitatea investitl cu putcrca miraculoasl a vic!ii.
Pentru a convinge dcspre ncccsitatca protec{ici rcalc a mcdirrlui
qi apci, aducem un argument, mai sensibil, irr opiuia noastrir. l-a
Boboteazd qi de IzvorLrl Tlmaduirii, crc;tinii se supr"ur rituah"rlui ortt-r-
dox al irnpirtdgirii cu api sfinEit[. De fapt, ci se supun ritualulLri
strdvechi, intemeiat pe crcdinla in pr"rterile miraculoase, protcguitoarc
Ei vindec6toare ale apei, in general. Ritualul sfinfirii consacrir accst
adevdr intuit de stribuni in rnituri ;i credinle gi confirmat prin
cercctdrile bio-chimi;tilor. $i, in virtutea aceshri adeviir, apa e sl'lintn,
dr4ri cum sfinte sunt piinea, vimrl gi tot ceca cc, provcnind tlin rnr.rncrr
onestd, gi credinfd, si pcrseverenld, ;i dragoste, slujcqtc via1a, irr
cadrele ei fireqti. Orice acliune de batjocorire a unui lucru slint
echivaleazd cu o blasfemic, un pdcat de neiertat, cc uu poatc fl ris-
cumpdrat prin nrgdciuni ;i pertinen{i. Ncpisarca aLrtoritit{ilor gi a litlc-
rilor, tributari incd unei pervcrse formalii ateistc. vinc in contrtrlie lic
cu credin{a strdmoqeascil, cu convingcrilc ccle mai iutiuic irlu
nearnului rom6nesc crescut in respectLrl pios pcntru lucrurilc slintc.
SfAnt[ cste apa qi ornul de su{'let trebuie s-o priurcascir 5i s-o piistlezr'
ca atarc.
JI
 incheie in v0rf cu un element decorativ, prezent qi la alto cclilicii
(Pavilionul de B[i, Vila Jdranu). Deschiderile intre dipode au formn
Izvorul Ferdinand arcului fr6nt (in ogivi) cu patru centre.
Al[turi, ocupdnd o suprafali in arc, o estradi ridicatd pe stdlpi
sculpta{i in stilul popular romdnesc sprijin[ un acoperiq in aceeaqi
form6, cu ;arpante invelite la fel, cu foiqor la mijloc, cu lanterne qi
Primele informalii despre apa acestui izvor le oferd dr. N.
sulile decorative pe tambururi metalice. Smlpii, grupali c0te doi, pe
Zorileanu in lucrarea sa din 1904 ,,Govora, bdi de iod qi pucioasS,
laturile arcuite, Ei c6te trei, la colluri, se sprijin[ pe piloni de beton cu
sirate ;i ferobromurate". Funclia lor terapeuticd trebuie cd a fost intu-
rol de subasment; arcadele, tot din lemn sculptat, arhitrava din sc6n-
itd inc[ de la fundarea biilor in 1886 gi cu mult timp inainte.
Primul studiu amdnunlit, chimic ;i de laborator, asupra apei duri traforati qi grinda care susline acoperiEul alcltuiesc antablamen-
tul. Suprafa{a delimitata de cele doud randuri de stalpi trebuie sd fi fost
Izvorului,,Ferdinand" a fost fEcut in 1915 - 1916, de dr. Fl. Sdrdleanu,
inzestratd cu mobilier de gr[dind. Situat intr-un loc umbrit gi rdcoros
care afirmd cd FintAna ,,Regina Elisabeta" este formatl din sorgintea
de pe malul drept al Hinfei, intre versantul privdlatic al Dealului
,,Mariao' Ei sorgintea,,Ferdinand", probabild aluzie la cele doul izvoare
Sondelor qi Tdpganul Biilor, izvorul, realitatea desemnatd prin aceastd
apropiate.
. denomina{ie cu-sensuri vizdnd insiqi obArqia, trebuie si fi fost loc de
Izvorul ,,Ferdinand", care si-a redob6ndit adev[ratul nume dupl
int6lnire Ei popas pentru oameni de felurite profesii, condilii ;i vArste.
1989,' reprezintS, pe drept cuv6nt, un loc de atraclie nu rrumai prin
Aici se vor fi inchegat idile mai mult sau mai pulin durabile, sc vor fi
locul qi rolul lui in des-
incheiat juriminte care au pecetluit destine; aici, in ,,taclale" $optite,
tinele omene;ti, ci ;i prin
dar cu solemnitatea unei adevdrate diplomalii, se vor fi pus la cale ttui-
complexul arhitectural ca-
uni matrimoniale, se vor fi legat vie[i. De aceea,.Izvontl ,,Ferditrand"
re-l capteazd qi-l slobozeqte
nu inseamn[ doar lichidul dititor de slndtate pentru trupuri istovite, ci
b10nd, cu ofertl generoasd
citre toli cei venili si se ;i sorginte a vielii in cel mai larg sens al cuv6ntului. Cdte cupluri nu
vor fi pdstrat in minte imaginea izvorului care i-a inzestrat cu miracu-
cuminece din vigoarea
loase puteri ale diinuirii!
Pdmdntului. Un edicul pe
Vremi s-alr rostogolit imperturbabil in efortul colectiv de faceri
patru dipode, cu acoperiq qi
qi prefaceri, existenfe s-au petrecut, altele au intrat qi trecut prin lumin[
stre;ini elensate pc cdpriori
qi aqa, viafa, continuu primenitd in succesiunea de generalii, 9i-a ltrmat
cu sprijin pe console legate,
cursul firesc dup[ legi prescrise de o voin{d mai presus de voin{elc
protejeazd. bazinul la care omeneqti, mdrunte, intortochiate, imprevizibile qi adesea ilogice- As-
vizitatorul ajungc prin co-
tdzi, nrmaqii foqtilor pelerini, sdvarqind un vechi ritual, sosesc la izvoa-
borArea cAtorva trepte. La
re ca si se irnpirtigeasc[ din vigoarea qi inlelepciunea Pimflntului.
inceput, aici trebuie cd a fost instalati o statuictd, Lln amoraq sau o
Cdci, la inceput izvor unic, dupd 1970, Izvorul Ferdinand a fost
vestal[, care, prin sugestii clasice, va fi hrinit sentimentul viefuirii
divizat in trei quvoaie, in funclie de locul de naqtere, de compozilie
intr-un spatiu etern. $arpanta acoperitd cu {igl[ - solz gi previzutd, pe
chimicl qi virtuli vindecdtoare. Izvoarele nr. 1 gi 3 sunt gizduite dc
fiecare laturi cu cdte o lucarni, asemenea unci ploapc intredeschise, se
complexul arhitectural descris. Izvorul nt. 2, amenajat sub bolta
38 39
pddurii, la intrarea in culoarul dintre dealuri, igi senrnaleazd prezenla Mineralizare 1379,3
prin cele patm dipode lucrate in beton ciclopian qi legate prin grinzi Caracteristica apei: sulfi.roasd, clontratd, slab bicalbonrttii,
trainice de beton armat. Fiecare e inso{it de cdte o tdblite indic0nd calcicd, magnezian6, hipotond.
compozilia chimic5 a apei care va fi consumatd dupi indicafia medicu- Indica[ii tcrapeutice: poate fi folositi ca bazin de inot
lui curant. lzvorul nr. 3

Izvorul nr. 1 Con[inutul la 1 kg de apd mg

Confinutul la 1 kg. api; mg A clor CI 26,6
A clor cl 31,6
N brom Br 1,0

N brom Br 1,0
I iod I abs.

I iod I abs.
O nitric NO: 13,4

O N nitros Noz abs.

nitric NOg ll,4 T sulfuric SO, 66,0
N sulfuric SO+ 69,4 bicarbonic xcb, s99,02
I bicarbonic Hco: i4o,s

C sodiu Na+ 189,2

K sodiu Na+ 395,1
A potasiu K+ 3,01
A potasiu K+ 2,0r Li+
T litiu
T litiu Li+ I amoniu NH, J,J
I amqnitr NHrf
+ nedoz. o calciu Cu+a ))1 )
o calciLr Ca** 48,1 N magneziu Mg++ 17,7
N magneziu Mg** 12,6 1 fier Fet+ 0,5
I fier ! Fe** 0,3

acid metasilicic H2SiO3 60,5

acid metasalicilic H2SiO3 58,6
acid metatitanic H2TiO3
acid metatitanic H2TiO3 acid metaboric HBO3 1,9
acid metaboric HB03 ),) amidogen NHz
amidogen NHz 0,7 subst. organice o2 23

1379,3 1599,8
bioxid de carbon COrL- bioxid de carbon
hidrogen sulfurat HS[ 8.9
hidrogen sulfurat

40
 Mineralizare 1599,9 ,n0 ilt qQ*t hi,-ttotc,,
Caracterizarea apei : sulfu roasi, bicarbonatl, sodici, calcicl
I,dica{ii terapeutice (cu avizul medicului): gastroduodenite cro-
t lts -rl94o
nicc hipoacidc, hiposecretorii; Hotel Palace
In curd extern6: reumatism cronic degencrativ, reumatism arti-
cular-
(in grafia romdneascd, palas)

Izvorul nr.2 Construit in lui E. Doneaud ;i sub indru-

1914 dupd planurile
Con{inutul la I kg de api marea inginerilor Puklicky qi Bralgxu Hotelul palas este amplasat pc
A clor CI 83,8 un platou, la poalele Dealului Cucurigu, cu orientare E-NV. Edificiul
N brom Br 1,0 are sapte nivele.
I iod I abs. in ansamblul ei, formula compozitionali d[ sugestia de solidi-
O nitric NO: 7,9 tate, simetrie, echilibru qi perfectd integrare in peisaj. primul nivel zidit
N nitros Noz abs.
in piatri cioplitd qi pu{in ridicat deasupra solului este indllat pe o placd
I sulfuric So+ 609,0 de plumb cu rol de izolator, aqezatd,,la r6ndu-i, pe o re{ea de rulouti
bicarbonic Nco3 783,0 metalice pentru amortizarea
miqcirilor seismice. Jum[tatea
estici a acestui nivel e rczewatd
K sodiu Na+' 204 magaziilor, bucitdriei qi siste-
A potasiu K+ 4 mului de incdlzire, iar cealaltd,
T litiu Li+ bazei de tratament.
I amoniu NH, 8,3 Al doilea nivel - cel mai
o calciu Cu+a r87,6 inalt - este despdrlit de celelalte
N magneziu Mg++ 302 cinci printr-un brdu, care, re-
I petat sub al saselea, divide fala-
da principalS in trei registre,
deosebite intre ele prin modul
157 5,9
de tratare a uEilor qi ferestrelor.
Bioxid de carbon coz La parter, uqile ;i ferestrele inalte, datoritd rolului acordat lumino-
Hidrogen sulfurat HzS 10,8
zit{Llii, au partea superioard (imposta) in forml semicirculard, cu
ancadramente din profiluri executate in tencuiali. in partea estici a
Mineralizare 157 5,9 aceluiasi nivel ;i la tLrrnul central, ferestrele devin ugi lucrate in tinii
C ar acter izarea apei : sulfuro asi, sul fatatl, bicarb onat5, sodici, curbe.
calcic5, hipotoni. Al doilea registru, ce se distinge printr-o succesiune de lintouri,
Indica{ii terapeutice: ca qi la izvorul nr. 3. balcoane;i galerii suspendate sprijinite pe console, ofer6 un nou
element al stilului rococo: impdrlirea fafadei in travei nu prin
42
43
sLlprapullerea ordinelor de arhitecturi clasic[, spccificd Rena;terii, ci
prin continuarea golului, cu ajutorul ltnor panoltri ce cuprind, pe verti-
cali, dor.ri - trei f'erestre. Asemenea panouri sunt mai pulin vizibile in
cazr,rl uqilor cu balcoane datorit[ interven{iei altui eletnent dccorativ -
consolcle - care, in succesiunea nivelelor, se angajeazd din ce in ce,
astfcl incdt, la nivelul teraselor superioare, dobAndesc aspectul unor
stilpi cuprinqi in masa ziddriei. De refinut cd al doilea br6,u-ftizd'
incadreaz6 partea superioar6 a ferestrelor qi ugilor, la al cincilea nivel,
gi dcvine punct de sprijin pentru consolele grupate c6te douS; pe aces-
tca se sprijini, la rAndu-i , galeria de la nivelul al Easelea, mirginitd de
coloncl.c din lemn sculptat, grupate, de asetneuea, cdte doud, pe fiecare
stfilp de sprijin.
vizibil delirnitat in cinci travci: turuul
Pe orizontald, edificiLrl e
ccntral, flancat de alte doui turnulefe, corespundc intrdrii principale;
cite un tronson de fiecare parte, pe care ansamblul arhitecfllral
cvolueaz5, ca qi in pa(ea ccntrald, pe Eapte nivele (al qaselea 9i al
qaptelea fiind complicate cu loggia qi, respectiv, cu lucarne ;i ferestre
de rcdusi dimensiune); ultimele doud tronsoane ieqite din plan printr-
un abia sesizabil decroq au c6te cinci nivele, incheindu-se cu terase,
mSryinite de balustrade pe colonete pi st0lpi de c5r[midd. Tendin]a dc
luare in stdpdnire a rnediului inconjurdtor, specificl arhitecturii
renascentiste, se afirmi prin:
-larga terasi cu scdri ce iuconjoard edificiul de la intrarea prin-
cipali spre latura esticd qi o parte din latr.tra nordic6; pe toatd intinderea
accsteia, ferestrele au devenit uqi largi qi inalte;
- prezenla rampei acoperite la intrarea secundard qi a sclrilor de
acces la falada principald;
- grrja pentru organizarea ansamblului arhitectural, a pIr{ilor
componente qi a raporturilor dintre ele; echilibrul gi armonia fonnelor
qi elemerrtelor.
Prin tendinla de extindere a dimensiunii golurilor se obline ntt
uumai o lumina(ie naturald bogatd, ci qi o couunicare nestAnjcnitd
interior-exterior a silii-restaurant cu terasa largd, scmicirculari, pre-
vdztrtd qi ea cu un sistem de lumina{ie care va fi sporit fecria nopfilor
estivale. Prin trei sciri largi, terasa di in parcul-pldurc.
44
Peronul acoperit de la fafada nordicd este lucrat, dc asctttcttca. itt
stil renascentist, cu balustrade, coloane qi stilpi pe carc sc spri.iirtir
antablamente fragmentate dc col1, cu console supmpuse, sprilinitc pc
contrafise in arc, cu grinzi limitative Ei asterele elansate peste cirpriori
prelungi{i. Intrarea qi ieqirea sunt delimitate de balustrade plinc, in arc,
iar peronul propriu-zis se extinde dincolo de coloane qi stAlpi,
acoperind intrarea centrald la demisol. Deasupra peronultli, la al doilca
nivel, intreaga suprafa![ a dreptunghiului este o terasd deschis[, cr't
vedere spre nord-est.
Etajul I cu uqi-ferestre in acelaqi numSr ca la parter, dar trrai
inguste, este inconjlrat de o galerie suspendatd continuI, care cttpriude
qi traveea intrlrii principalc. O galeric asemdnitoarc inconjoard turnul
central, la al qaselea nivel, corespunzind celor doLri loggia de la
traveile invecinate. in sfhrqit, trosoanele de la cele doul extremitili se
incheie cu largi terase carc oferd irnaginea panoralxicd a localitSlii, cu
covoarele policrome, in perpetui schimbare, ale pidLrrii, cu colicrul
arhitectural care impodobe;te spindriile in cldere lind spre albia
Hin{ei, cu bucata cle cer totdeauna senin 9i calnt, ctt pcrspectiva inde-
pSrtata a vdii oltului qi dealurilor Argegului. Toate dau sugcstia corllLl-
,-ri.arii cu tara, sentimentul libefidtii Ei zborului in spa{ii far[ limit[.
Pe cle alti pafte, cele doui terase pregitesc sufletul pcntru a
reccpta cu incantare traveilc, cle o facturl noul, [a uivelurile qase 9i
gapte, clatorit[ imbinarii mliestrite a stilului rococo cu elemetrte deco-
raiive alc stih.rlui popular rornAnesc. Motivul decorativ central, la
asterele qi foi;oarele sirnetric dispuse, este torsacla (franghia risucitd).
in acelagi timp, terasele an rostul de a mijloci vilegiaturistului o
perceplie noud a obidctelor, la altitr,rdine: virfurile molizilor de dinco-
1o dc balustradc anuleaza cfcctul inalfirnii si, impreund cu registrul
arhitectural - decorativ ,,dc caband" al r:ltimelor dou5 nivele (loggia.
foigoare, lucarne), dau senza(ia r.tnui sejur la muntc. Abandonat visr-r-
lui, ochiul contemplativ iqi apropie in[llimile, transpltualldu-se pe o
pajiqtc invcrzitd, copleqit de vegetalia luxuriantd qi dc miresmele
rdEinilor cle conifere. Pentru astfel de sugcstii ndscute din setea dc
insolit, nu-!i poli infi'ina acimirafia in fala gcniului constructiv al celui
care a conceput qi amplasat aceastit nestematd arhitecturald intr-un
45
ambient aqa de favorabil firii poetice. Cici totul aici se desfEgoari in
temeiul unui program prestabilit ce r[spunde psihologiei structurate pe
comuniunea profundi Ei de esenfi a fiinfei umane cu natura.
in ceea ce priveqte structura interioari, deosebim, la parter, un
larg hall circular, in care masivele de zidlrie dintre ugile cu ample
arcade devin pilaqtri de sus{inere a unei bol{i in acoladi. Aten(ia acor-
datd liniilor curbe in crealia arhitecturald este evidentS, in primul r6nd
la uEi, ale ciror rame, incetdnd sd mai fie drepte, urmeazd linia bol{ii
crescute din zidiria portanti.
Ansamblul arhitectural - decorativ pdstreazd,gi elemente clasice
precum menlinerea coloanelor cu capitel compozit, decorat cu frunze
de acantd in doul registe, qi a pilaqtrilor angajafi in masa ziddriei.
Aceste elemente constructiv - decorative se intAlnesc at6t in hall-ul
central, c6t gi in larga sal5-restaurant, unde plangeul se sprijini pe o
structuri de rezistenli alcdtuitd din ziduri, grinzi qi coloane, unele
angajate. Coloanele indeplinesc Ei un rol decorativ in plastica inte-
rioar6. UrmAnd direclia culoarului spre iesirea pe terasl, acestea incal-
cd regulile ordinelor clasice, adaptdndu-se nevoii de spa{iu. $lefuite
rofund, cele opt coloane, din care patru sunt angajate, se inalli pe cAte
un subasment in gradene gi se incheie cu cite un capitel, al cdrui abac
nu mai este o dal6 pitratd, ci una cu laturile concave, iar echina e
impodobiti cu forma{ii decorative imitand cochilia de melc qi ghirlan-
da. Peste coloani se ridicd antablamentul, alcituit din trei elemente
suprapuse:
- arhitrava - grinda principald de legEturd intre coloane, deco-
ratd in panouri gi reliefuri rectilinii;
- friza - succesiunea de triglife (capete ale'grinzilor) - decoratd
in stucaturS, imitAnd frunza de stejar; locul metopelor e luat de cinci
intrdnduri dreptunghiulare;
- cornisa care incoroneazd antablamentul.
Accastd plasticd decorativd inconjoard nu nurnai grinzile, ci gi
perelii portanli sau intermediari, sub planqeu, contribuind la sporirea
sugestiei de exterior.
Plangeul e decorat in panouri delimitatc de reliefuri acoperite cu
ramuri. La colfuri qi la jumitatea fiecdrei laturi, panourile inregistreazl
46
retrageri dreptunghiulare sau semicirculare pe un fond, de asetncllca,
decorat cu stucaturi in motive florale, pentflr instalarea candelabrclor.
ScIzAnd rolul elementelor arhitecturale cu func{ie constructivit
(coloane, pilaEtrii), se acordd importanli divizdrii suprafelei perctului
in panouri. Spa{iile dintre ugi sunt delimitate in panotaje, care inchid,
in medalioane, amoraqi. Abundi ;i aici ghirlandele de tlori gi frunze de
mdslin; o decora{ie floral[ qi mai bogatd inconjoarl chipr.rrile de feti(e
(mascaronuri) lucrate irr altorelief, deasupra uqilor.
Din sala - restaurant, printr-un spaliu de tranzit, pdtrundern
intr-o sal6 a clrei destinalie e sugerati de decora{ia somptuoasi: dea-
supra ugilor inalte gi de-a lungul pere{ilor, sub planqeu, un soi de
cornigi lucrati din mai multe reliefuri, cel din interior fiind bogat
ornamentat in rinseau-uri; dupi un relief pronunlat se desliqoari
planqeul, semicircular in punctele de curburd gi bogat ornamentat, de
jur imprejur, cu flori qi frunze de mdceq; la colpri, sunt dispuse
medalioane in motive florale care, intr-o cornbina{ie qi inlinluire corn-
plicate, inainteazd spre rnijlocul laftrrii. Plan;eul in forma ramei bogatc
a unui tablou e decorat in acelaqi rnod; in rnijlocul h.ri, doui plafonicre
circulare pentru candelabre. Perefii laterali sunt divizali in panouri de
diferite forme gi m[rimi, cu rinseau-uri, iu stucatur[, in mijlocul
peretelui interior un cadru oval cu rama ornatd in fiturze de acant qi
-
cu o bogatd ornamentafie in rinseau-uri sub el; al doilea cadru - o ramd
din lernn de mahon - trebuie si fi incadrat o uriagi oglindd de Venelia.
De aici, printr-o uqi la fel de inalti, intrdm intr-o sal[ cvasipa-
tratd; cadrul circular al plangeului arc patru medalioane, doud ctt
ingeraqi qi alte doud cu altoreliehrrilc gterse; se pare cd inclperea era
destinatd unor practici rnai pu{in proftne,dacd avem itr vedere cd latu-
ra sudici are o ni;[ corespunzitoarc unui altar sau diaconicon; e posi-
bil ca cele doud medalioane Etorse s[ f] lbst insemnele familiei regale.
Partea de mijloc a holului care strdbate edificiul de [a un capdt
la altul, are o cupoli cilindricd, cu frizd in motive florale. Aici, holurile
se intretaie delimit6nd un spa{iu asemdndtor transeptului, specific edi-
ficiului cultic ;i configurAnd o cruce; aripa nordic[ - hall-ul scdrilor -
are grinda de rezisten{d sprijinit[ pe doui coloane cubaza redusd Ei doi
pilagtri angajali. Atdt coloanele, cit gi pilagtrii au capiteluri inalte,
47
bogat ornamentate in frunze gi flori de liliac; friza grinzii gi collurile
romdncascl de pAni la primul rdzboi, al[turi de afimarca unui viguros
planqeului sunt decorate cu vrejuri qi fiunzi de vild cu struguri.
specific nalional.
in stAnga intrdrii secundare, a func{ionat, p6nd in 1950, un
ascensor pentru bagaje qi transportul dietelor la nivelurile superioare.
Vila, ins5, face partc dintr-un ansamblu arhitcctLrral. Pe latr.rra
Privirea de ansamblll asupra particulariti{ilor arhitectural - vestic5, proptind ca un pinten Dealul Cucurigu, rdsare Terasa cu
decorative ale parterului, in aripa estic5, indeosebi, in sala - restaurant
Pergole, care acoper6 unul din cele doud bazine de api ioduratd. DouI
nc ajut[ sd sesizdm o trisdturi definitorie pentru Renaqtere qi barocul
scdri urc6nd in eventai imbrd[iqeazd partea centrald - o avansccni - in
derivat din aceasta: tendin{a de luare in stipanire a naturii inconjurd-
fala cdreia era amenajat un nimfeu cu Lln arc ilr plin cintru, un amora$
toare. Amonizarca cu spa{iul exterior se manifestd prin transferrrl por-
ori statuia unei zeitdli acvatice , cu imagini decorative in altorelie[ (rin-
ticului ilr interior (coloanele din sala - restaurant direc(iondnd uEa),
seau -uri), cu ni;e laterale etc.
prin decoralia cu elemente ale peisajului natural, prin numirul mare de
Pe balustrade cu stAlpi, baluqtri gi parapete din beton, stdteau qi
usi -
ferestre, terase, scdri, rampe acoperite.
incd mai stau, dar cu grave urme de vandalism, vaze din betorr, cr.r
Numeroase particularitdli 1in de stilul rococo:
imagini alcgorice (batracieni stilizafi).
- inlocuirea majcstuoaselor coloane ar-hitecturale cu elemente Scdri m[rginite de balustrade din beton, vrAnd parci, si fic o
apa(indnd arlelor decorative, fErd renunlarca definitivd la elementele
replicd a Propileelor, conduc paqii vizitatorilor pe ultima teras[, in fa[a
clasice;
intrdrii principale, printre busturile a doi poeli, nefericitd aliturare
- pt'eocuparea pcntru interior, o datti cu menlinerea elementelor
paraftrld dc urnilin{cle unei epoci.
arhitectLrrale cu functie constructivd (coloane, pilagtri), explic6
Orice experien{i umand e cunoa$tcre, luare in stipdnire a uni-
divizarea sr.rprafefei perc{ilor in panouri;
versulni, de la spaliLrl finit la cel fErd limitS, gi acliune transformatoarc
- adoptarea formelor qi liniilor curbe in tratareapanotajelor care
care si rdspundd aspiraliei omului de fiin{i zdmislit6 in baza relalici
incep sd limitcze mari oglinzi bogat ilrpodobite;
PImAnt - Cer. Nevoia de orizont deschis, dorin{a de a qti ce-i ciincolo
- ritrnul realizat prin alternan{a golurilor (uEi - ferestre) cu gi sentimentul libertitii neingrldite hr[nesc aspirafia inaltului. Dar
suprafala masivelor de zidfuie;
setea urcuqului pe verlical5, foamea absolutului nu pot fi dec0t ale
- rolul important al fcrestrelor in plastica fa{adeloq acestea do-
fiin[ei care-si hrlneqte aspira]ia din siguranla pe care i-o df, legitura cr.r
bAndiud mari dimensinni, cu efect asupra luminozitdlii;
PdmAntul. Arhitectura Palasului r[spunde natr"rrii duale a omului carc
- forma ferestrelor gi u;ilor, slrplrse jocului curbei si contra- reprezintd terenul unei necunnate dispute intre Pdm0nt ;i Cer. Dorind
cr"rrbci;
si ajurg[ in Cer vrea sd fie pe PdmAnt. Rezolvd dilema coborind, prin
- traseul sinuos al ancadramentclor la uqi qi ferestre;
mit, Cer"ul pe Plm0nt si urc0nd, cu credinld, trepte de har Ei in{elep-
- acoperisul intrerurpt sau in cupold (trunchi de con);
c ir-rrrc.
- balcoane deschise, cu balustrade din fier forjat, in fonnd de
lir[, la primul nivel.
Alei str'ibat, in serpentrne, versan{ii printre fhcliile verzi alc
Barocul rdzbate prin bogdqia ornameutaliei.
fagilor sccullri ;i te imbie sd urci cu ele P:"t"rcr*itgg undc tc
Cugetdnd asupra stilurilor care se intrepdtrr-rnd qi se armonizeazd
atrage, prin atmosfera de mister, un autentic templu inchitrat zcilci,
in ansamblul arhitectural al HoteluluiPalas, l-arn putea incadra in cdreia to{i ii aducem ofrande. O construc{ie, bizari fIrI fcrcstrc, clar
academismul franccz (ecletism), carc se va manif'esta in arhitcctura
lucrati trainic, cu ziduri Ei decora{ii simple, cu faladd uiai potrivitir

49
pentru altl intrare dec.lt uqa dc acutn, parc un altar. in fa{d, o orchestrd, funclionarea unor legi proteguitoare ale vielii, c[ numai soliclaritlrtclr
un picdcstal la care urci in arc doud sciri lateralc qi un havuz cu grote umani qi rezistenla in fa[a fenomenelor negatoare pot rnijloci trlir'-
qi cotrufc, ?n care trcbuie cd se ascundeau luminile discrete pcntru jocul marea ei viguroasd pentru implinirea sacrei meniri a planetci Pitnliittt.
magic al ,,bulgirilor flttizi".
'' Vdrful acestui deal artificial, menit si ascundi un bazin de api Contrazis de o realitate nesatisfdcdtoare, gAndul te poarti't ctt
estc, dc f'apt, un platou inconjurat de o incintd ovald, cu bdnci din jumdtSli de secol in urmd.
beton, cu mese la cele doud capete ale arenei ;i cu o micd scenl in Zllnic, dupi siestS, dealul va fi fost insufle{it de miqcaroa
lorma triunghiului clasic. ondulatorie pe potecile-n spirald. Verdele difuz al br"rngetului dc
Toate acestea sunt elementele unei ,,sdli de spcctacol" in aer atunci, ardmiul toamnelor senine sau albul imaculat al iernilor, tcttr-
liber, existentd de la ctitorirea Palasului, in 1914. perate de inlelepciunea unui soare impiciuitor vor fi dobAndit norra
infrliqarea iniliald a fost cea dc acum, minus strichciunilc tirn- culoare qi suflet de la crinoline, umbrelufe sau pdlSrii multicolorc,
pului ;i, mai ales, ale unei umanitdli degradate. cdrora li se vor fi alSturat gambete galante, cu insistente gesturi curtc-
O vrcme a fost folositd ca loc dc promcnadh qi pcntru specta- nitoare. in fiecare zi, dealul va fi inflorit, deschizindu-qi, pe rAnd,
cole, in care extazul dobAndea exprcsie in mttzici qi vcrs. In anii cupele de vis, in zumzet qi scdpiriri sau rostogoliri de veselie-n cas-
,,epocii de aur" ar-rtoritdlile i-an refuzat ar-rtoriza(ia dc funclionare sub cade. Fluxul uman se va fi concentrat in uriaqd coroli pe platoul nerdb-
rnotivul protccliei sa- dltor s[ se incarce de suflet. Se va fi agternut apoi lini;te peste firc ai
nitarc a bazinului de pace in inimi. Aqteptarea plind dc emo{ie va fi fost din plin rlspldtitir.
apa potabild. in schirnb, Un sunet divin rdzbate prin intunericul dens ;i tainele codrului:
aceleagi autoritdti ale trilul prelungit, cu duioase luneclri gi imprevizibile urc[ri in registrc q;i
dictaturii au aprobat, ritmuri care dau farmec noplilor de vari. indrlzneplui glas, care va [l
in mocl tacit, ampla- alungat ticerea cu uvertura duioasS, se vor fi aldtr"rrat alte qi altc
sarea, in apropicrc, a glasuri, ca intr-o simfonie, instrumentele muzicalc. Pldurea tres.lrind
unui vestiar pcntru in fognet igi incepea astfel imnul ei de laud.I, inillat crt evlavie Cerului
fotbaligti qi a unui qi Crealiei..
grup sanitar. Cci care intVersuri catifelate vor fi fost intonate melodiile atdtor sufletc
sc incumcti s[ urcc imbrd{iqate-n coroli. La inceput singuratice qi line ca insiqi legdnarca
acum Dcal uI C--ucurigu, domoalS a vdrfurilor de fiunzar prinse in dans, apoi cresc6ud progrc-
Terasa Cucurigu - imaginea de odinioarl
in spcran(a r"rnci trdiri siv in intensitate ;i amplitudinc, pAnd ce vizduhul intreg va fi fost
clevatc. surtt iutim- invadat de ritmurile copleqitoare ale unui autentic oratoriu. Stele scli-
pinali dc o priveligte dezolantd gi jignitoare pentru Iiitt{a trnrani, pcn- peau in tdrii. Luna ieqea din neguri, luneca tdcuti pe boltI qi-qi rcvirr-
tru aspiralia ei cdtre o via!6 dcmn[, in armonie cu mccliul anrbiant. Lip- sa peste fire ploaia de raze argintii.
siti de un gard protector, arena, ca qi bazinttl clc apir, sullt lisate dc Sufletele, abandonate unei involuntare terapii, trdiau atttltci
izbcli;tc, la chcremul elcmcntelor antisocialc, clczliirl{tritc impotriva a momente ale supremei comuniuni. $i la ceasul de cumplnd al nop(ii,
tot cc inseamnd cultr:rd ;i via{d civilizatir. Crcclcttt cii tloar incircltura despovlrate, regdsite in curilia lor naturali, se l6sau leglnatc in bra(clc
rurorali dobindita prin culturd, deci pritr cttttoa;torc, poatc asigura lui Morfeu. Somn cu vise flrd co;maruri. Vise cu ingeri, visc clc pacc!

5l
 Aqa se infiripa si se consuma dialogul Pdm6ntului cu Cerul in
vrcrnuri mai bune.
inalld-te, OMULE !
Dezmeticcqte-te, mul{ime, qi regdseqte-te intru omenie! Pavilionul de BAi

(15%) Ar-nplasat intr-o pozilie privilegiati a Parcului Central, pe o

terasi largi, m[rginitd, la sud, de pAr6ul Hinla qi, la nord, de restul Par-
cului Ei aleea ce urcl spre Policlinicd, Pavi{ionul de Bdi dornind
peisajul, intcgranclu-se in jumitatea ascensionalS a axei carc strdbate
aqezarea. Daci arhitectul E. Doneaud a stabilit vreo rela{ie iutre cot.l*
figura{ia peisagistica, pe dc o parte, qi nevoia ocrotirii vArstelor a dotta
qi a treia intr-un stabiliment
balnear, pe de altd parte, e
pu{in probabil. Ccrt este, insd,
cd aqczarea stabilimentului
modern in locul altuia vechi
gi irnprovizat, pe platoul latg,
situat la cdpltul rectiliniei
formate din B-dul Tudor
Vladimirescu qi aleea Parcu-
lui Central, cu scSri in evan-
tai, d[ constmcliei o infr1i-
gare magnificd gi spore$te
valoarea ei de simbol prin
invitalia adresati tuturor de a
piqi cu incrcdere qi speranli
in Templul Snndtilii. Pe de
alt[ parte, alegerea locului de
am.plasare e rezultatul unei
ra{ionale distribu[ii ;i imbi-
ndri a spaliului dc tratament,
Turnul central cu intrarea principali
odihnd qi promenadd.
Construit in acelagi an cu Palasul, dupd planurile aceluiaqi arhi-
tect gi de aceiagi ingineri constructori,-Pavilionul are forma litcrei E,

53
astfel agezatd, incAt segmentul mare sd deschidl fa[ada principalS cu
turnul central, iar celelalte trei sd se propteascd in peretelc celei dc a
doua terase, inlesnind astfel prin aripa mediand, terminatl cu un turn
secundar, comunicarea cu Policlinica. Daci ne irnaginim versantul
dealr-rlui in cobordre domoalS, f6ri vegeta{ia luxuriantd de acum, fErd
rezervalia de tei, conifere qi castani, ne ddm seama cd Pavilionul de Bdi
ocupd, intr-adevlq o pozilie dorninantf,, reprezentAnd, pentru lumea in
ciutare de sdndtate sau, pur qi simplu, dornici de insolit, un punct de
atrac\ie,palahrl Serniramidei din povegtile orientale, laboratorr.rl in care
suflete caritabile qi miini ?ndemdnatice sdvdrqesc miracolul transfcru-
lui de for{d vitalS in trupuri ostenite... Un tablou - document din 1907,
datorat pictorului Florian gi aflat in custodia Casei de Culturd ne
infd{iEeazd peisajul de semisSlbdticie cu sumare amcnaj.lri rutiere - un
drurn prdfuit flancat de cAteva vile in stil rustic - cu o aparilic insolit6
in malacov qi umbrelu![ pe tlpqanul insorit, cu pddurca tAnfrd ce
deschide vederii dealuri mdrunte in curgcrc lind sprc lunca Oltului, cn
o gard micd unde decovilul vars5, la un anumc ceas din zi, grupuri de
vilegiaturiqti veseli sau oameni cu putcri impu[inate, dar anima{i dc
incredere. Aga ardtau inceputurile timide ale stabilimentului balnear
pdnd la explozia de modernitate cdrcia ii datordm qi Pavilionul de Bii.
Edificiul, impunltor in epoci qi mult timp dupd aceea, va fi strilr.rcit
prin promisiune ;i neasemuitd frumuse{e in aerul vdratic incdrcat de
miresme a1 sezonului de curd balneari.
Primul din cele trei nivele ale Pavilionnului, ridicat la circa un
metru de sol, e previzut, intr-o jum[tate a fafadei, cu fcrcstre de
dimensiuni reduse, iar in cealalt5, cu guri de aerisire, fiind rczcrvat atAt
instalaliilor, c6t qi efectudrii unor anumite tipuri de tratanrcnt. Pe aici
era infEptuitd, printr-un tunel, comunicarea cu Palasul ;i cu Uzina Ter-
mic6: doud coloane transportau iodul gi sulful prcparat in cazanele
Uzinei, iar o linie ducea ;i aducea vagonelii cu lenjeric sprc qi dinspre
spdldtorie. La acest nivel, in locul central din mijlocul litcrci E, se
inalli cele opt picioare de susfinere ale turnului; ndscutc prin ramifi-
carea in pinten a zidurilor construite din piatrd ciopliti, la subsol, qi
cdr5midd, la parter Ei etaj, ele dezvoltd un paralclipiped octogonal, de
la care, la fiecare nivel, pornesc culoarele ce stribat tronsonul princi-
54
pal qi tronsoanele secundare (A, B, C); fiecare laturi a octogonultli aro
c6te o uqd al cdrei gol e construit in arcadd de cir[midi, la partcr.
Unghiurile ndscute prin deschiderea pintenilor, carc clircc-
lioneazdlaturile octogonului, sunt anulate, la etaj, printr-un tambur
cir'
cular, prins de paralelipiped prin trompe de col1. Acestea, ca qi dan-
teldria creat[ de girul de ocnile in cerc sunt atdt elemente arhitecturalc
cu rol constmctiv, cAt gi elemente de decor. Pe tamburul - tor procmi-
nent, decorat cu rinseau-uri (fi-r-rnze dispuse in direc{ii opuse), se spri-
jini un r6nd de trapeze regulate, cu unghiurile egale pe aceeaqi bazir Ei
ciubaza mic6 deasupra, alcdtuind sistemul de reducere a diamctrultti;
pe ele se sprijind al doilea tambur (a doua bazd), cu o decora{ie mai
simpl6, in motive geometrice, care susline cupola propriu-zisi cc nu
trmeazd forma qi indllimea turnului; din centrul ei, coboari, pdnir la
parter, lanfurile unui candelabru.
i Prezenla in mozaicul parterului a unui octogon inscris cu ima-
gini zodiacale demonstreazd cd $il.fl _"r$tg.l,pe lAng[ func]ia cons-
tmctivd de element arhitectural fundamental qi cea esteticd, decorativit,
are qi o funclie simbolicd, subliniind relalia destinelor omencfti crt
astrele.JUn elemeut arhitectural, care, in afard de rolul s6u funcfio'
nal,incilzeqte ausamblul, este galeria circulard cu balustrad[, de la ctaj.
Zi&trile subsolului, inclusiv paftea de deasupra a solului, pAnd la
parter, sunt executate din piatr[ cioplitd, de formi hexagonalI, in
partea lor de falad6. Zidul propriu-zis se incheie cu blocuri drcp-
tunghiulare Elefuite, pe doui rdnduri, cu ugoard retragere, intregind,
astfel, soclul. La intrarea principall, soclul mai inalt cu circa 20 de cm
e lucrat din blocuri continue de piatrd qlefuitd, modelate in tor plus
scotie (ridicdturd qi addnciturd), incheindu-se cu doui ciubuce dreptc.
in icelaqi mod gi din acelaqi material pare a fi lucrat portalul, clar
cu cdteva elemente in plus: doi butoni in cadru pdtratlabaza ancadta-
mentului ugii; laturile ;i arcul uqii ieqite din suprafafa unei discrctc
forme heraldice, decupate printr-un uqor decroq, cu linii curbe, sitnc-
trice, pe suprafaqa acestei falade; cele doud ante in care sunt inscrisr:
ferestre inguste Ei cirora le corespund, la acoperiq, doud turnulc(c.
Cele doud turnuri secundare, care flancheazd turnul central, scot ctli'
ficiul din plan, pe distanla de circa 10 m, incadrdnd acoperiqul sctrrilor.
55
|1ll{ cq}!"ral depdgeqtc cu mult sarpanta, avAnd, sub acoperiqul sdu
troncorric, un brAu, o fiizd din cdrimidd roqie ziditd drept qi pc
indllirne, uunatl dc o cornigi prelungitd cu o grindd ce acopcrd
golurile fcrcstlclor. Pcstc acopcriqul abrupt, intrcrupt de lucar-ne,,_se
inal1[ un al doilca turn, dc dimcnsiuni mai reduse, cu gculus-uri, in loc
dc fbrestre, qi cu un clcmcnt decorativ de virf, specific stiluluirococo.
incdrcdtr.rra dccora{iei arhitecturale imprur-nut6 ansamblulni, in pariea
lLri centralS, ceva din infiliqarea unui templu budist.
Turnul seclrndar, cu care se incheie aripa mediand a accstlri
complex arhitectural, este prev[zut cu scdri circulare ;i o galerie ridi-
cata pe patru coloane qi doi pilaqtri angaja{i,carc sus{in antablamentul
din lemn sculptat (arcade spri.jinitc pe capitcluri, tavan si asterela ce
acoperl scirrile printr-o u;oaru \, irtr-l ovald); al doilea nivel al acestui
,in ciuda indiferenfei disin-rulate cu grijd in spatele unor facile jLrsti-
turn, mai redus ca in.ilfime si srrplalht6, acopcrd bolta, prcvlzutd, in
paftca supcrioard, cr"r un r6nd dc lercstre mici, care, pe ldng[ fr.rnclia
decorativS, au Ei uu rol func{ional: aduc rrtl spor de lLunin[ pcntrn
scdrile cc coboard la primul nivel al edificiului.
Acopcriqul in dou6 pante este strijuit, la fiecare cap de tronson,
cie citc o lantcrni si e strlpuns, de o parte Ei de alta, de c6te un qir de
lucarnc.
Paramen{ii ofcrl elementc arhitecturale care permit evaluarea
contribu{ici feluritelor stiluri in ansamblul compozilional.
Ferestrele sunt prinsc, pe verlicala celor doul nivele, in acelaEi
plan rcalizat prin rctragcrca ziddriei, astfcl incdt miscarca ritmicd se
infEptuieqte prin succesiune de planuri. Spaliul de sub fercstre este
decorat cu citc douir hemisfcrc in basorelief, cLrprinsc in forme sculp-
lurale de pdtrat. Friza care inccpc dc la niveluI impostci (partca supe-
rioard a ferestrei) este ob{inr-rtd dintr-r"rn rAnd de cdrhn-ridi rogic ziditi
pe muchie, intrerupt dc metope. Pestc ca sc inallir corni;a, contimtati
cu o grindd care uneqte golurile fbrestrelor pdni sub astcrcl[. La trr-
nuri, brdul, friza qi corniqa incadreazd in,posta [a fercstrc gi continui
cu falsc colonete qi colonade, pdni sub ldcrinrar.
Particularitdlile arhitectr"rrale, intre care fiapantd este incirc5tu-
ra decorativS, negeneralizatd, insd, indicd apartcncnfa cdificiului la
stilul rococo, ce reprezintd ultima fazd de evolu{ie a arhitecturii baroce.
56
Un rococo temperat, totuqi, de un clasicism rcnasccntist, virclit irr
echilibml qi simetria volumetricS, in sobrietatea qi sirnplitatca fonnclor
arhitccturalo.
Spuneam cd Pavilionul de Bdi a reprczentat, in momentLrl cti-
toririi, un element definitor pelltrll epoca modernd din existen{a stati-
unii balneo-climaterice. O dati, insi, cu aparilia unor complexe rnulti-
funclionale, care aldturd, strb acelagi acoperiq, cabinete medicale, spaqii
de cazare, cantine ;i baze de tratament, Pavilionul, care a insemnat
inceputul unei epoci de glorie, tinde a intra in desuetudinc. $i nu din
pricini ci n-ar oferi tratamentele solicitate,.ci din cauza administrato-
rilor intre[indtori, care, in ultimi instan(d, rimAn principalii vinova(i de
..invechirca" unni autcntic laborator dc rcanimarc si intinerire umand.
ficiri, acest agezdm6nt rdmine unul din plurctcle dc rezisten{[ alc tri-
aclci, condilie sinc clua non de stabilitate in veci a urbei insesi, care,
doar prin descoperirea vocafiei sale, existd gi dureaz[ in timp (triada
Pavilionul de Bdi * Cinematograf - Palas). Pavilionul are, pentru
multe veacuri de acum incolo, puterea de a infEptui transfuziile atit de
necesare vielii in fireasca ei desflEtrrare, pentrll cd el are capacitatea de
a capta gi a transmite pulsafiile Pim6ntr;lui. Preferinla pentru noile
instala{ii moderne cu un sporit grad de conforl nu-qi giseqte explicalic
plauzibild, acceptabild. Este ca qi prejudiciul sau avantajul pe carc
tnristul gi-l dobdndegte alegAnd intre deplasarea clr autoturismul si
dcliciul pietonal.
Capcane ale vie{ii moderne, intre care celc mai rrocive prin con-
secinfe r5m6n scutirea de efort gi goana dupii confortul rnaterial, carc,
la urrra rrmei, c unnl pcrvers. Continlrincl pledoaria, llri a impicta gi
defavoriza altc complcxc balncarc, autonomc sub raport cconomic, tre-
buic rnenEionat cd Pavilionul de Bii asigurii, in bcncficiul sufbrinzilor,
.Nr-r
folosirea factorilor naturali de tratament. intimplltor, in imediata
apropiere, pc un versant pennanent incllzit de soare, fiinJa, intr-o
vrerne pe care n-o vrem. apnsd, un solar, o plajd pe o insr-rld binccuvdu-
tati in marca silvcstrd.
Pe de altd partc, Pavilionnl c o bijuterie arhitecturalir care, pril
ccl-rilibru ;i armonie, prin perfecta integrare in peisajul, deopotrivd,
51
natllral qi sufletesc, exercit[ o influienli tonifiant[, reprezentdnd un
factor esen{ial de psihoterapie. Da, o modalitate eficientl de tratament
balnear, voit sau inconEtient neglijat in imprejurdrile primatului exclu- Cinematograful
siv al pragamaticului, ,,pragmaticttl care ucide", ucide taman sufletul,
dacd nu i se contrapune factontl moral de echilibru. Privitl din acest
unghi, ad[ugarea sec{iei de chinoterapie reprezinti o aberalie estetico Cum documenta{ia tehnicd nu se mai gdseqte in arhiva Socictir[ii
- funclional5. Orice cunoscitor in ale sufletului omenesc, care necon- Balneare sau a Primlriei, informa{ia se intemeiazd doar pc tradilia
tenit aspiri la arnonie gi echilibru, poate evalua imbnsitatea r[ului orald. Conceput dupd planurile Virginiei Haret, fiica lui Spiru Harct,
sdv6rgit prin ac(iunea programatd de infuzare a urdtului Ei diformului Cinematograful este amplasat pe aceeaqi terasd cu Pavilionul dc Biri,
in viala diurnd. Ca s6-qi salveze propriul echilibru, ochiul contempla- marc0nd unul din unghiurile triunghiului arhitectural din spaliul Par-
tiv trebuie sd facd abstrac{ie de elementul distonant, distrugdtor de cului Central. Lncrarea subvenlionati de Societatea Govora '
simetric. Putem oare sI rdspundem cu nepisare uritului care ne Cdlimineqti a fost in curs de desfiqurare in 1929, dupd cum arati-t o
invadeazd existenla? Asta ar insemna acccptarea, acomodarea, insemnare pc unul din zidurile interioare, qi a fost datd par{ial in folo-
adaptarea la urAt gi injositor, tnodelarca cu incalculabild 9i irecupe- sinfd in 1930.
rabil5 pierdere iu structura noastrd internS. Este, de fapt, tributul pe in intenlia arhitectului, acest obiectiv social * cultural trebuia sit
care-l plStim prostiei Si la$itilii cuibate addnc in administra{ia public6. aibd o simetrie pe care astdzi doar ne-o imaginim. Sentimentul intrc-
Redresarea, revenirca la uman sunt posibile cu condilia curajului de a
gului ne indcamn[ sd
ne privi in propria oglindi (conqtiinld) gi de a recunoa$te onest unde Ei
presupunem cd, pe l0ngd
cAnd am cedat qi am incheiat compromis. intreprinderea este, pe drept
sala de spectacole - cu
cuv6nt, dificild, dar nccesard pentru revirimentul moral, fEri de care nu
scend, spaliu pentru or-
poate fi conceputd reforma in nici un domeniu de activitate pusd in
chestri, cabine pentnt
slujba omului.
artiqti, intrare separatd in
culise gi alta, mai largd,
pentru manipularca deco-
u5%) rului qi balcon - cl utma
sI mai addposteascd, in
aripa sud * vesticd un
,,ceva" care ar fi putut sd
fie cazinou. De altfel, un
tirnp, spafiul din accastd laturd a fost amenajat pclltru spectacole in act'
liber. Din motive necunoscute, lucrdrilc n-au fost continuate qi lica;ul
a rdmas cu in{E1i;area dc acutn.
Sala de spectacole e preccdati de un portic cu opt arcuri spriji-
nite pc capitelurile a qapte coloane, care nu' respect[ dimensiunilc

59
vrellnui ordin arhitectural cunoscut. Intrarea largd e flancati, sprc accst
portic, de un turn paralelipipedic cu secliunea cle pdh-at.
Pc vcrticald, cdrliciul evolueaz[ pe patru nivele, daci avcrn in
veclcrc q;i poclul cu turla cochctS, destinatl aerisirij gi luniinaliei, qi
dcpiqita cloirr de acoperisul tuguiat, cu strcqini elansate, al tbigomlui:
la primul uivel se aflI porticr-rl cu acoperi; propriu qi foaierul; sala de
spcctacole gi spa{iul scenei ocupd primele doul nivele; la al doilea
nivcl, alSturi de intrarea in balconul silii de spcctacol, se afli un spa{iu
cu ic;ire pe o terasd, mdrginitd de balustradi in stil baroc; baluslrada
rcspecti forma in arc a intrlrii, fiind sprijinitd pe patm pilaqtri, (din
care doi angaja{i), care ies din plan, la limitele rczalitr.rlui ;i ale por-
ticului de la parter; la al treilea nivel se afli o camerd dc locuit, cu
lcrestre alc cdror dimensiuni, ordonate in scar5, pun in evidentd fa!a-
da, cn lintou in forme geometrice, inscrisc simetric in cadml unic al
golurilor dc la nivclurile doi si trei, gi fionton simulat de curbura
cornisei, pila;trii aparcnli pe care se aqazl cornisa, ugor curbatl;i crr,
s-au ndscut dintr-o uqoard inaintare a ziddriei; streagitra sub acoperisul
elansat unncazd, aceeaqi miqcare ondr-rIatd.
Spatiile de la toate nivelurile, minus acoperisul. comunicli cr-r
turnul, care, Ia prirnele doud niveic, are forma prismatic-pdtrati,
urmind apoi miscarea asccnsionalS in forma unui trr"utchi de piramidl
cu muchiilc te$itc $i incheindu-se, Ia al patmlea nivel, cu o borduri
hexagonal5 cu laturi inegale; pc bordurl se inalld opt coloncte - c6te
doLrd pe flccare latr.rrd dc muchie - care sprijind un lbisor din lentn:
imbinirrilc inchipuie atdt arcurile, cf,t qi antablamentul cu adritravi,
liiza ;i cornisir, pestc care risar, radial, consolcle, {i-urnos roturrjitc;
poala acopcrisului cu stresr'ni profunde e dccoratd cu o sci.indirlii cLru-
tclatl, ca lii construc{iile in stil rural.
Toatc aceste elemente ne indrcptd{csc sI credeur cii atit ,rurnul
cu tiriEor, ciit qi porticul qi terasa deschisi vddesc acccn;i tcndin[d de
cornunicarc cu exteriorul, de luare in stipinire a pcisajului, trcvoia dc
pcrspcctivl, de deschidcre, corllune qi altor cdificii ctitoritc aici in
prcajrna prirnului rizboi.
Intrirrii principalc - un portic pe stdlpi care sprijinl tcrasa cle la
al cloilca nivel - ii corespr-rnde, in partea opusi, la iniillitnea a tr.ci
trepte, o iegire cu galerie pe colonete, grupate cdte doud, pe carc sc
sprijind o arcadi in plin cintru, cu nrl acoperiq prelungit peste consolc.
Din punct de vedere strict arhitectural, foaieml iEi asigurd struc-
tura de lezistenli din coloane ;i pilaqtri angaja{i cr.r capiteluri inaltc.
corintice, cu decora{ie in motive botanice - frunze stilizate in doui rc-
gistre. Peste coloane qi pilagtri sunt a;ezate, longitudinal gi transvcrsal,
grinzi din beton annat. imbrdcate in ornamente din reliefuri simple ;i
rectilinii; cAnd nu sunt coloane gi pilaqtri, grinzile se sprijin[ - ca la
capul scdrilor - pe console masive cu ornamentalie aseminltoare.
De re{inut un am5nunt care atestd faptul ci paftea terminall a
coloanei * capitelul - line exclusiv de plastica decorativS: intre capitcl
gi grindd e un spaliu in care coloana continud liber. La al doilea nivcl
dispar coloanele, ca unnare a apariliei unui zid portant, gi crc;tc
numiml pilaqtrilor angajali, orbi, cu baze apropiate de paviment;
grinzile iEi reduc proeminenfa, fiind marcatd doar direc{ia lor prirt
reliefuri discrete, in general, in forme plate, ieqite din planqeLr.
La al trcilea nivel, comunicarea cu un apartament de locuit sc
rcalizeazd prin scara-melc a turnului; in partea central5 a acoperigr"rlLri
cre;te un alt foigor pe colonete mai scunde - o lanternf, pentru lunti-
na{ia acoperigului.
Sala de spectacol are o uriaql bolti de 25 x 10 m, a clrei struc-
turi se constitLrie din arce - nervuri in forma mincmlr,ri de co;, spri-
jinite pe stilpi angaja{i, eviden}ia{i doar printr-o uEoari iegire dirr
sr"rprafafa interioard a zidurilor podante de circa B0 de cm; arcurilc
crescute din capiteluri cu motive florale sunt traversate de doud glinzi
decoratc in cadre punctate cu butoni; se nasc, astfel, dreptunghiuri mai
mici spre cele doud laturi, rotunjind unghiurile qi aducdnd un elemcnt
dccorativ floral repetat, care se annonizeazd in ansamblul compo-
ziEional. Spafiul dintre pilagtri este ordonat in drcptunghiuri cu latuur
snperioard semirotundd) cll un fronton in arc de cerc, de fapt, un cagti-
tel, avAnd inscris un alt cap de coloanl cu capitel.
Pe perelii laterali, se intind orizontal trei-patru frize cu briuri in
stucaturd, care ordoneazd in dreptunghiuri spafiul dintre pilaqtri.
Deasupra lor se profileazdun br0u lat cu un tor modelat in fn:nzc tlc
61
stejar. A treiafrizd delimiteazd spaliul intre dreptunghiurile celui de al
doilea nivel, sub capitelurile pilagtrilor.
Unghiurile sunt desfiinlate, liniile sunt indulcite, volumele sunt
imblAnzite prin preferinla pentru arcuri de cerc qi, iu general, pentru
forme rotunde; spaliul dintre perelii laterali Ei deschiderea scenei e
decorat, la al doilea nivel, cu doud nige, avdnd in partea superioard
forma unei jumit[li de emisferd cu un element decorativ suplimentar
- Lrn cotp de coloan[ - gibaza semirotundS, in altorelief, a unei vaze;
forma concavd a spaliului inchis de fiecare din cele doud niqe oferd
posibilitatea unei ilumindri care lasd in penumbrd ;i sala qi scena, dar
pune in relief frumuselea decoraliei.
Aceeagi pasiune pentru rotund qi linia ondulatd trddeazi qi
deschiderea scenei, qi balustrada balconului care, pe intreaga lilime de
circa 10 m, e lipsit de alte elemente intermediare de sprijin, iar, in ime-
diata apropiere a zidurilor portante, sdvdr;eqte o miqcare arcuit[ ca
pentru a imbrlliga stdlpii angajali in masa ziddriei.
Sprijinul balconului e asigurat, in afara zidurilor portante, de
zidul intermediar care separi sala de spectacole de foaier.
Spa(iul din zona centrali a bollii e ordonat in dreptunghiuri,
unele funclionAnd ca ferestre in planEeu, ingenios sistem de aerisire a
unui spa{iu inalt, lipsit de ferestre la perelii laterali. Cele patru goluri
hrnclioneazd ca u;i de evacuare la final de spectacol. Trei usi de la cele
dou[ fa{ade longitudinale au fost anulate in cursul renovirilor succe-
sive.
inafara scirii interioare care impresioneazd prin miqcarea
Eerpuitoare a balustradei p0nd la al doilea nivel, edificiul mai are,la a
doua fa{add, o scard exterioari, pentru evacllarea de la balcon, gi ea cu
o balustradi pe colonete din beton. Aici, insd, ieqirea a fost blocatd, iar
scara a devenit nefinclionald.
Decoralia exterioard e simpl5, dar sugestivd, evit6nd inc[rcitura
de prisos. Fafada, la intrare, are, sub corniq5, doui medalioane, din
carc cllrg ghirlande de frunze in stuqatur5. Fatada sdlii e decoratd cu o
frizdt latd cu motive geometrice, intlerupte pentru inscriplia in altore-
lief ,,GOVORA"; sub ea, o torsadd ornatd cu fiunze stilizate in stu-
caturi; pe colonetele porticului principal cu capiteluri corintice in
62
motive botanice qi anirnaliere, se sprijind arcuri in plin ciutru, pc citrc
se suprapune o arcaturl oarbd in stil gotic (arc frdnt). Un alt olcrrrcrrt
gotic ar fi capitelurile prelungite de la coloanele corinticc alc lirlicrrr-
lui. La a doua fa{ad5, spa{iul de sub cornigi este ordonat in clrcpturr-
ghiuri delimitate de ciubuce; sub ele - un br6u din doui ciubuce con-
tinue care, ca si cele doud br6uri plate de sub el, urmeazd mi;carcir
ritmic[ a succesiunii de pilaqtri gi spalii inchise de ace;tia.
Spa{iul acestei falade, corespunzdtor primului nivel, cstc ordo-
nat in cadre alcitr.rite din curbe qi contracurbe. Ele se fi'agmcntcazii
progresiv, in raport cu inallirnea paramentului. Din pdcate, acclstir
fafadd, destr.rl de atrdgdtoare, nu este pusi in valoare prin curl(arcu 5i
amenajarea corespunzdtoare a parcului; aceeagi tendinld de cuprindorc
a suprafe{elor in forme gcometrice simetrice videgte si fa{ada dinsprer
nord-est, care crcste prin ieqirea din plan a scenei.
Acoperi;ul decroqat marcheazd cele trei (sau patru) travci alc
edificiului. E, un decroq in descreqtere, pozilia dominantd ocupind-o
traveea centrald, corespunzitoare intrdrii principale, care v[deqtc qi o
extensie in ld{ime, o ieqire din planul dreptunghiular; pentru sintctria
cdtre care aspird, ansamblul compozi{ional trebuia sd se continue, irr
aripa sud-vestic.l, cu alte doui travei Ei un tnrn, cu acoperiE, de ascrnc-
nea, decroqat, in descreqtere; Lu1 mic hall de trecere, cu bolti in scmi-
cilindru, indicd aceeagi trcbuin!5 de simctrie qi echilibru arhitectural.
Lu6nd in considerarc elementele constructive Ei ornamentalc -
coloane qi pilaqtri, ca elemente de asigurare a rezisten{ei - simplitatca,
acuratetea qi luminozitatea decora!iei interioare qi exterioarc,
in{elegem cd edificiul se circumscrie unui clasicism renascentist
intdrziat, ale c5rui rigoare qi riceal5 au fost atenuate prin predilcclia
pentru linia curbi gi rotundul volumetric, trdslturi specificc roco-'
coului. Coloanele au, la limita pavimentului,baze p[trate, carc, insri,
i;i tegesc col{urile pe mdsuri ce se inal15, ajungdnd, printr-o slrcccsiunc
de trepte la forma unei prisme octogonale regulate, incheiat[ cu urr
profil; fusul cilindric rdsare dintr-o brdlard de flori stilizate dc crirr,
tiiate in relief, pe fefele unui tambur octogonal (sau circular), ricliclt
peste bazd; sunt coloane bogat decorate, ale cdror capiteluri, clcrivntc
din tipul corintic, au aparen{a de buchet sau vazd.
63
 Cinematograful - cdci aqa a rimas in conqtiin{a localnicilor - a
fbst conceput pcntru a fi salI de spectacole, de tcatru ;i cincura. Ulte-
rior, s-au operat modificlri pentru delimitarea unei sdli dc proieclie. in
anotimp turistic qi balncar (l iunie - 30 septembrie), funcliona aici
cincmatogralirl fErI program fix. Spectacolele de cinema completau pe
acela susfinut de fanfara Regimentului de RoEiori.
Licaqul accsta, cu func{ii modeste la inceput, a devenit, cu tim-
pu[, un mic Pantcon, unde s-au adunat, s-au produs qi s-au zidit spirite.
Aici, in sala mare qi pe scend s-au corlsumat autenticc ernofii. Suflete
cu reale disponibiliti{i interpretative au rimas pe veci incrustate in
rnemoria incdpcrilor qi a zidurilor. S-au contopit cu ele qi s-au scurs in
pimirrt. Trupurile unora - rdmdqilele lor pdmdnteqti - zac in locul lor
de veci, dar spiritele le ddinr.rie in acest sfAnt ldcag, aldtr.rri de ale celor
care-;i duc ultimele zile in nedreaptd gi cinicd uitarc. (Aga sc intdmpli
astdzi in lnmea care qi-a abandonat idealurile gcneroase). Tcrrplu al
umbrelor, Cinematograflrl te imbie sd calci ctt sfiala qi pio;enie. Sd nu
zdticnegti lini;i..a spiritelor care s-au diruit oamenilor, sd nu le jigneqti
mernoria! Culisele ;i scena au conservat vocile tremuratc de ernolii ale
unor actori amatori (carc i-au uimit pe profesior,i;ti) qi spectatorii dc
atrurci incd le mai aud replicilc memorabile.
Unii au avut colabordri la Teatml Popular din RAmnicu VAlcea,
precum Carmen Geiculescu in ,,Citadela sfErAmati" qi in opereta
,,Plutaqii de pe Bistrila".
Sub indrurnarea unor regizori locali( Mircea Dumitrescu) sau
din colective ale teatrelor de profesioniqti (Mircea Constantinescu,
originar din Govora), a fost abordat repertoriul clasic (Gai1ele, Titanic
vals, Doamna ministru etc), cu spectacole date in localit[1ile RAmnicu
V6lcea, [{orezu, Drdgl;ani, Cdlirnine;i, Brezoi, Pitcgti, Eforie-Nord,
Eforie-Sud, Mamaia, Constan{a, Craiova etc. Numeroaselor spectacole
de teatru prezentate de acest colectiv de actori qi elevi ai liccului,
aceqtia din urmi indruma(i de profesori ca Floare Cominescu qi
Constantin l)eaconl, Lucrelia $i Valeriu Mihdescu, se adaugd specta-
colcle teatrelor de stat prezente totdeauna in anotimp estival.
$i, dac5 aceasti sald condenseazd atdta suflet, se cuvine ca
regirnul postclecembrist sd acorde acestui ldcag de aleasd triire
64
cinstirea qi rolul ce i se cuvin. Ruina de acum, incertitudinca gi pcrs-
pectiva de a fi trecut in proprietate particulard cu func{ioualitato tlo
cazinou reprezinti nu numai ingustime de vederi, ci qi o gravit olcrrsii
adusd sufletului doritor de spalii largi pentru liberd afirmare. Cici atiita
timp cAt vechea rdnduialS ldsase necontaminat domeniul culturii, Cinc-
matograful a fost, prin nucleul siu, un spa{iu de suflet autentic. Con-
cursurile qi manifestdrile artistice tradilionale, fie ele Ei sub setnuul
,,Cdntdrii RomAniei", atrigeau suflarea intregului jude{, a judc[clor
invecinate qi chiar a ariilor laterale. Sd fi vdzut aleile gi terasele Parcu-
lui invadate de mullimea in cosflrme na[ionale - o mare de suflctc-u
miqcare gra{ioasd qi dezinvoltS! Fiecare undl grdbitd si-qi execute par-
titura, melodia ei inconfundabilS, in marea revirsare de cdntec qi joc!
O revdrsare de suflet romdnesc!
+ Florica Gog6lea I Amelia Dumitrescu
* Liana Georgescu (Giurcd) | Mircea Dumitrescu
* Eleonora Martalog I Traian Musta!5
+ Gh. Zamfirescu - Geta I Carmen Geiculescu
* Mircea Ploieqteanu I Lucrefia Mihdescu
+ Taisia Baciu I Valeriu Mih[escu
+ Eugenia Rogojinoiu i Mioara Cosac
+ Alfred Wechsler I Lucia Spulber
* Ion Giuculescu
+ Mihai Chituc
$i emolia cu care erau aqteptate spectacolele date de arliEti pro-
fesionigti! Evenimente care animau urbea, gi vara, ;i iarna!
$i asta, atAta timp c6t dictatura nu-qi intinsese tentaculele ,,diri-
guitoare" in teritoriul spiritului. CAnd, aldturi de alte mdsuri politico -
administrative brutale, artiqtii au fost obliga{i si slujeasci ,,opera"
politico-educativl de demolare a sufletului, asupra lScaqului se abiturit
negurile. Refuz6nd inregimentarea la carul ideologic comunist, nuclc-
ul artistic se desfEcu din leg5turile lui fire;ti. ArtiEtii nu se mai sim{eau
liberi. Le fusese rlpit idealul ddruirii. Culturiqti !6fnogi mai pregdtirir
ceva spectacole de teatru ideologic pentru concursul ,,CArTtarca
Romdniei".
65
decoralia exterioari este alcituitd dintr-un ;irag de stalactite, care tuifi (qi pldtili bine) sI proteguiascd valorile de patrirnorriu rirrr:lirr
itcadreazd ferestrele ultimului nivel qi, dublat de alt qirag de protube- indiferenli, ani in gir, in fala giurilor de bombarde dir, pcrctclc lirlutlci
ranle sub corniq6, creeazd iluzia unor sdlbi care umanizeazi cons- nord-estice a acestei cetd{i a demnitalii noastre civice!
truc{ia, altfel rigidd prin in[llime qi lipsa ornamentelor. Dar suplefea Ei Arhitectural, complexele hoteliere, pavilioancle balncarc qi
acoperiqul decrogat cu garpantele invelite in flgld rogie fac ca aqezimintele social - culturale se integreazi intim gi organic in rcliclirl
Sanatoriul Militar, si devind punct de reper in peisajul natural $i ascensional, inscriindu-se pe o axd ce urcd vertiginos pe vcrsantul
sufletesc al comunitdlii locale, element de virf cu addnci semnificalii dealului, suger6nd, prin masivitate sau suplele, prin eleganla construc-
in plan spiritual. De pe oricc cot6, el este perceput ca punct terminus tivi qi incdrcitura sau simplitatea decorativi, imaginea Copacului
in concretul unei axe ascensionale, cu posibilitatea prelungirii ei in Sacnr, care a emers din oceanul primordial.
imaginar.
Fa{ada dinspre risdrit, desfigurati in toati spendoarea ei sc51-
dati in soare cAnd e priviti de pe Dealul Cucurigu, inculcd ideea cI u5%>
mdrelia sublimi este rodul contemplaliei de la mare distanfi. De pe
aceastd cotl de egald altitudine {i se dezvdluie nu numai loggia mag-
nificd pe coloane dorice, care sprijinl o arcaturd trilobatd, ci qi salba de
arabescuri, ca insetnne ale' unor alese virtuli ostdseqti sub chipiul
acoperiqului. Prin aceast[ fa!ad6, severi in demnitatea priveghiului
peste {inut, Sanatoriul rizbcEte-n aerul rarefiat, deasupra rezalitului,
care-l estomp eazd la primele nivele.
Prin agezarea pe un piedestal natural, prin pozilia dominant6 in
peisaj Ei situarea pe o coordonatd a punctelor de reper in relief, intre
care el insuqi se detaqeazi prin suplefe ;i m[re[ie, edificiul, imaginat in
forma lui ini1ial5, trebuie ci dddea, dupd cum incd mai dd, senzalia
cuprinderii, a li6ertdlii depline ;i a zborului peste culmi, intr-un spa{iu
familiar qi totugi, fizicegte, limitat. Acestei aspirafii, proprii spiritului,
de spargere a limitelor Ei de inlihuare a opreligtilor rdspundea formu-
la arhitecturall a construcfiei, destinat[ profilaxiei nu numai fizite, ci
qi sufleteqti. Aceea;i senza{ie gi nostalgie a zborului, a desprinderii de
tangibil, a descdtuEdrii gi plutirii o procurd contemplarea imensitSlii
pdduratice dinspre soare-apune, de pe balcoanele deschise. Rezalitul
modificat rdpeqte edificiului ceva din mlrelia statuari cu care a fost
investit de arhitect. Lipsei de preocupare gi neputinlei de satisfacere a
nevoilor suflete;ti, de impotrivire la urAtul arhitectural care amenin!6
cu invazia, se adaugl astizi indiferenla condamnabild in fa{a acliunii
corozive a timpului qi a omului. Cum sd nu (ipe revolta cdnd cei indri-

68
 ffi -gs--*--Iq9;1*caresr
jupd.parteryts.l*q19J-uli**gpe-vs$ieilcsrc
inzestrati cu ftaeg!rc*li.uli_;naltS - cdte sipg^i pe fiecare laturil - pi
comunicd cu exteriorul prin doud esplanade. Ferestrele inalte cu goluri
Vila Silva in arcade trebuiau sI capete mai multd lumind pentru funclionalitatcu
unei inciperi dezavantajate de pozilie. Aici, br6ul care delimiteazd cclc
doud registre arhitecturale, urmeazl o evolu{ie de linii frdnte, ce dau
C o ns trui td irfl6i)" s9:-i gt eJ-"j.i f ro, gre sul. S il v ic ", c u spnj inul sugestia unor subasmente pentru pilaqtrii gi arcadele ferestrelor qi
Ministerulul Oomeniilirflvlii66.iiniH d" o aqerure favorabild pe un ugilor. Din picate, exploatarea intensivd in sezonul estival a sugerat
piedestal natural delimitat de Dealul $ondelor prin Valea lui Gheorghe adrninistraliei nefericita solu{ie a mutildrii arhitecturii prin montarea a
qi retras sub streagina perdelei de molid, Dare m6rgineqte masil'ul pddu- dou[ qarpante sprijinite pe stAlpi de metal. Nu mai vorbim de con-
ratic dinspre sud-vest: Av6nd forma literei U cu deschidere spre sud' secin{ele ciderii gi improqclrii pe ziduri a unei imense cantit5li lichide
deci cu un beneficiti de lumind qi cSldurd solara pe toat5 durata zilei, provenite, indeosebi, din precipitaliile de iarnd. Numdrul redus al
edificiul se inallI pe ferestrelor mici, alterndnd cu orificii ;i intrdnduri explicl funclia dc
cinci nivele, fiecare rezisten(d a primului niygl, p"g$1l intregul pavilion.
cu un registru arhi- IncepAnd cu Ql doilea nivel) numaru.! {ergsgg.lo_r q1$ls la fa{ada
lssturql sPecific'Pri- principald, asigurAnd, pe ldngi luminarea interioarelor, si ornamentafia
mul nivel, care con- exterioari: S.g$fgl.-mpli plt_qm-e_pZA_c_U.S-eJe-rqigi, avind un ancadra-
tinu6, intr-un fel, ment in arcadi executat[ in ziddrie; la al treilea nivel, ferestrele cu
fr"rnda{ia, are parti- imposta in semicerc sunt dispuse, cdte una la extremitdli, sau cAto
itdlile unui de- doui-trei, in spatele unor colonade care sprijirid ziddria in arcadl;
isol) menit func- coloanele, reperzentdnd 213 din indllimea ferestrei, at o bazd redusd qi
cdte un capitel astfel construit, inc0t sd dea sugestia inqurubdrii arcadei
!iiicira-drrids.Eativ
gospoddreqti Ei sus- in suportul ei.
Spre deosebire de ferestrele de la al treilea nivel, cbre sunt
linerii zidiriei por-
tante. Aqa se face cd retrase la limita interioari a ziddriei, cele de la al patrulea, prin redu-
cerea la jumdtate agrosimii zidului, revin la forma dreptunghiulard qi,
el este delimitat de parter printr-un brAu cu aspect de corniqd, al c5rui
grupate cdte trei, primesc o ornamentalie alcSftriti din lintouri, stdlpi qi
fost e s6 asigure proteclia impotriva apelor din precipita(ii. Acest brdu
coronament construite din lemn qi agezate intre qi pe supor{ii rezultali
se inalp in arcade la intrarea principalS qi la intrdrile secundare,
indeplinind funclia de ancadrament. Cu func(ia lui decorativ[, braul, din reduc{ia men}ionati. De relinut insd, cd in formula arhitecturalit
impreund cu alte elemente, cum ar fi cele trei rAnduri de cdr5firidd pe originard, cunoscuti dintr-o ilustratd de epoc5, legdtura cu exteriorul
col1, d[ na;tere unui portal, simplificat prin eliminarea pilaqtrilor qi
era realizatd prin galerii deschise, ferestrele reprezentAnd un adaos
ulterior.
coloanelor qi printr-o migcare ritmatd a unei decoralii dobdndite din
golurile ;i plinurile care inconjoard arcul uqii. in partea superioarS, pe *D-e-"q_ry_ 1.di1 lgpg -alE3.{:l .lu acest prnplti1i1$j-v._el este lucratir

fronton, arcul astfel realizat are qi un simulacru de blazon, oblinut din

in ;!.ilul.pqpular.-r,o-m0lle;c, cu stdlpi incrustali ;i motive geometricc
succesive, pdni la limita corniqei realizate din rdnduri zim;uite dc
imbinarea unor linii qi forme geometrice.
71
10
cdrimidi. O asemenea ornamentalie umanizeazd, construclia prin
aseminarea izbitoare cu alesdturile de pe iile ldrineEti.
De la al(fieiGa iifraf t"-ffi:lsrer,rele faladei sunt flancate de
bglq"-o_gn",.?"c-9-p_q{r_te, cu stdlp-i..qi belus"tfeds sprijinite
pe console ieEite
din masa ziddriei. Diversitatea motivelor ornamentale poate fi
urmiriti si in executarea ancadramentelor la uqi Ei ferestre: arcuri
oarbe din intrdnduri in zidlrie ;i tencuiali (scotie), la primele trei
streagina elansatdqi lucarne, grupate simetric, la acopcriE. Lutrrrrr
opusd a aceleiaEi aripi are un numir redus de lncarne, o galcric
deschisl sub corniqd qi streaEina ingustd, mai cuprinzdnd qi turnul surl-
vestic, incorporat in ansambln gi distinct doar prin acoperiguI dccr<l;ut.
Aripa sud-vesticd, mai scur16, are un num[r mai redus de balcoanc
pentru fiecare dintre cele doui laturi.
Ac e st s i s te:n" g g n q!.pc !-iy ;i {e.".rep ar! ili e,"y-olu;pgjfi g* sgtg.dsts r-
.

nivele, qi frontoane in linii drepte, din ieqinduri (tor), la cel de-al qigp! Se. lfunclignali tatea . a1sary,b-tu.tp1 ef"b*p-CtUpf i bu-cdlqri e_1
.

patrulea. i sufragerier. iqlag.azie; isjslem de incllziro, lgmpg! s-p11itar.e;etc.

Ieqirea din plan la unghiurile de curburd qi la extremitdti dA Faptul ie edificiul a fost ion..p"i'iu,ii"ituiJ- autonoffi it
na5tere bastlonului cu dcjiii fciiqiiHie,-la iiitrdrea principali; qi celor demonstreazi gi existen{a uneiianex" a funclionai ca'loitiiniI gi
patrir
-tliifrdri db col{r: toate rcprezentdnd elemcnte alc arhitccturii ' "u."
birou administiativ.
medievale, asimilate'intr-un ansamblu arhitectural modern. Fiecare Starea deplorabilS de acum a acestei vile se datoregte atdt adiu-
din cele doud foiqoare ale bastionului are cAte trei deschideri in arcadd, girilor neinspirate cdt gi neexecut[rii la timp a lucrdrilor de intrefinere:
iar turnurile sunt prevdzute cu balcoane acoperite. Turnul scdrii din zidurile sunt imbibate de api in zonele grupurilor sanitare; lipsa
partea nord-vestic6 a faladei are doud rinduri de ferestre fErd ancadra- burlanelor de scurgere a avut ca Llfinare corodarea zidurilor aflate sub
ment, dispuse in diagonald, potrivit sensului ascensional inqurubat al acliunea umezelii qi a intemperiilor; tot umezeala esje cauza deteri-
scirilor. De indllime mai redusd decAt celelalte trei, probabil, pentru a ordrii unor balustrade, iar neinlocuirea liglelor zburddcite de furtuni
t
nu impieta inflligarea magnifici a bastionului aldturat, acest turn se determind striciciuni de rnai mare anvergurd.
asimileazd regimului constructiv al edificiului prin reducerea grosimii
zidului, la al patmlea nivel. Are, ins6, o tr6sdturd care-l delimiteazS: un
ancadrament, un al doilea br6u delimitativ, o corniqi qi o streaqind cu c%tr)
uEoard arcuire, care dI na;tere unui fronton.
in afara rezalitului incoronat cu foiqoare care marche azd intrarea
principalS, existd un turn poliedric, situat in locul de imbinare a
traveilor qi vizibil din cufiea interioard, doar prin segmentul sdu terrni-
nal. Acesta primegte un motiv decorativ suplimentar: false colonete in
tencuiald.
,'{i-emOit"u;rvdf:-adp,fi:$i! este prevrzut cu un sistem de
luqa.;4g care oferd posibil,l.tale-ayalo,rifiqarii.sppttu,hl de sub ;arpantd,
in funclie de intensitatea luminii.
Dintre cele doud aripi perpendiculare pe corpul fa{adei, cea ves-
ticd, mai lung[ qi complicatd spre sud cu un pinten ce tinde sd inchidi
careul, are, la al treilea gi al patrulea nivel, uqi ;i ferestre largi, in
arcade sau dreptunghiulare, balcoane neacoperitf galcri i continue sub

72

Hotel Parc (Balne ara)
(t tirlt r'1
Construit in 1935, in stil cubist, de Societatea Govora -
Cilimineqti, se deosebe;te de celelalte vile cu specific de munte. Nota
distinctiv[ a cubismului este reconsiderarea perspectivei prin con-
ceperea spa{iului dintr-un punct de vedere mobil (Renasterea avea o
perspectivd a spaliului dintr-un singur punct). invdrtindu-se in jurul
obiectului gi pdtrunzdnd in interiorul lui, cubi;tii il vor reprezenta
simultan din mai multe pirli:
de sus, de jos, din exterior qi
din interior. Multitudinea
punctelor de vedere in repre-
zentatea naturii are ca ur-
mare introducerea in artd a
principiului simultaneit6lii.
Noua conceplie spafiali se
exprirni prin simplitatea pla-
nurilor, penetrarea volu-
melor gi miqcarea la care
sunt supuse formele, pe ver-
ticald qi pe orizontalS.
fudicatd in plan drept-
unghiular, cu pinteni la cele
doui laturi secundare, Bal-
neara (azi, Hotelul Parc) are
lafalada principali un rezalit pe pilaqtri, cu terasd pe toatd lungimea qi
un rezalit mai ingust pentru ob{inerea unor caden{e gi aeeentuarea
impresiei de verticalitate. La aceast6 travee, balcoanele simple di4
beton sunt incadrate de ieqinduri, asemeni unor pilaqtri angaja{i, la
toate cele patru nivele; in rest, legitura cu exteriorul se realizeazd, prin
balcoane continue, pe toatd lungimea edificiului; lateral, bow-window-
uri care dau sugestia de zbor, pe verticalS.
14
Urmdnd exemplul qtiinlei moderne, arhitcctura cubistil roconn.
truieqte forma obiectului dup6 elementere lui lirnclnnrcntulc.
Suprafefele orizontale care inchid spaliul devin elementc structur.ulc
active, prin intermediul pldcii de beton armat. constrr"rclia rcprczirrt{l,
din punct de vedere plastic-volumetric, o combinare de cuburijuxta-
puse, de diferite mirimi, materiale ;i dispozilii. Intenlia gencrarr ir
compozi{iei volumetrice este de a crea impresia desprinderii de sol,
construclia plutind pe teren gi nu izvorand din el. peretele verlical al
faladei nu se reazemi pe un soclu, ci, probabil, pe console ascunse sub
lunga terasi (esplanadd) inrllatd doar cu o treaptd in dreptul rezalitu-
lr.ri.
,,Moderniz6ndu-se" i, 1988, i s-a addugat un nivel, i,clus ilt
acoperisul cu qarpante, lucarne de luninagie, foiqoare, reale sau doar
simulate.
Obiectil'ul proiectat de a-i da aspecful vilelor de munte qi de a-l
armoniza cu celelalte vile, acceptabil in intenfie, nu a fost realizat prac-
tic, prin impletirea criteriului estetic cu cel funclional. zicem,,acccp-
tabil" cu serioase rezer\re, cdci addugirea anuleazd irnpacful sufletesc
al edificiului, singular in Govora: sugesiia de zbor. o construcfie in stil
cubist nu accepti element limitativ pe verticald.
Pe de alti parte, extremitdlile care trebuiau, in inten{ie, si valo_
rifice turnul de col1, ca element al arhitecturii medievare, sunt niqte
ingrdmddiri fErd noimi; la aceastd impresie concurd lipsa de funclio-
nalitate a unor stalpi de lemn care nu delimiteazd, o roggia sau ull
foiqor, ci sus[in doar un acoperiq prelungit peste un nivel addugat prin
retragere din plan; unde sunt ferestre, acestea sunt prea mici, iar impre-
sia generalS, datorati, credem, gi innllimii reduse a acestui ultim nivel
este de aplsare, de frdngere sau anulare a ,,plutirii..; prin acest adaos
este anulat efectul de verticalitate ob{inut prin rezalitul care cuprindc
intrarea principal[; lucarnele cu invelitori realizate prin desprinderc
din garpanta acoperiEului sunt inestetice ;i nefunclionale, pentru cI
execufia lor cu oblicitate spre interior, in loc si favorizeze, impiediptr
pdtrunderea luminii.
Hotelul Parc mai are o faladd cltre Strada $colii, nepusI in va-
loare din pricina lipsei de preocupare pentru gospodrrirea rafionali, cu
75
avantaje pentru edificiu, a spaliLrlui inconjuritor. Gospod[rire, in sen-
sul asiguririi spa{iului de respira{ie esteticd.
Nu ne-am propus sd vor'bim, in acest capitol, despre facilitdlile
turistice, de curi gi tratament pe care le oferi Complexul Balnear
(Parcd e mai potrivit acest nume, fa!5 de cel actual, total neinspirat),
Scopul este si atragem atenlia asupra unor frumuse{i arhitec-
turale, intacte sau mutilate, pe l6ngd care trecem indiferenti, din varii
motive, intre care esenfiald ni se pare lipsa cultiv5rii gustului pentru
perceperea qi asimilarea frumosului artistic. Cu o minimi preocupare
in acest sens, obligatorie pentru omul care se respectfi, fiinla noastri ar
fi mai bogat6 sufletegte, mai elevat6, mai fntmoasd. Ne referim la fru-
muselea interioar[, care irupe in afard Ei rlspdrrdeqte in jur frumusefe.
{< ,t< *
S[ ne imagindm pompa cu care a fost inauguratd brutala aciiune
de mutilare a unei fiumuseli arhitecturale certe in peisajul urbanistic al
Govorei. Proiectul de addugare a fost intocmit, sigur, la solicitarea
expres6, in urma ,,indicaliilor pre(ioase" oferite cu generoasi qi inspi-
rat5 solicitudine de simandicoasa fald P.v., pe atunci prim-secretara
judelenei PCR, care, prin prostia infatuatd, tonul imperativ Ei r5uta-
tea-i proverbiala, bigase spaima intr-un jude! intreg. Aceasta era satis-
facfia ei: sd trdiasci patima puterii infrico;6nd, sd reducd la un nivel
submediocru toate valorile umanc, sd fie ascultatd frrd crAcnire 9i s[-i
fie acceptate toate elucubraliile (,,Da, tovarlqa!..'", ,,A;a facem,
tovardqa!...",,,S5 triili, tovarSga!..."), sd i se subordoneze, in gest de
umilinld, toate minlile, si-i stdp6neascd pe toli in chip absolut.
Invitatd si participe la inaugurarea unei ineplii arhitecturale
comandatd de mintea ei intunecati unor aliniali, prin lipsa de gust
(Arhitectura e o artd in care suveran e gustul competent, omologat de
mullimea cdreia se adreseazd gi care il reprezintd pe consumatorul de
artd), prim-secretara P.V. sosegte cu o suitd fastuoasd de colaboratori,
la care lipsa de spirit era ridicol compensatd de morga nomenclaturista.
Magini negre stralucitdare opresc pe strada Tudor vladimirescu, intr-o
ordine strictd, de fast funerar. Din ele coboar[ inlepenili, ca mecanisme
16
ambulante, toli, in acelaqi timp, pentru a reface suita ,,tovarirEci"..,
Participan{ii la corlegiu qi la binemeritatul festin, acceptat ca rccoll'l-
pensd pentru activitatea lor laborioasd de maltratare si masacrarc a
spiritului. La un semn, dintr-un autoturism oprit cu exactitate de cca-
sornic, unul coboari in grabi qi se-ndreaptd spre autoturismul-regind,
deschide portiera, face o reveren![ caricatual-parodicl qi condLrce pe
,,tovardqa" in direclia esplanadei, unde aqteaptd cu zdmbete fabricate,
de zdvozi indrdzneli si temitori, in acelaqi timp, notabilitdlile oraqului.
,,Tovar[qa" cuprinde cu privirea-i agcrd ,,opera" qi se iucAntd, mimdncl
un sentiment fals, ca intreaga ei fiinfd. Nu ia aminte, sigur, la formelc
greoaie ale balustradelor care frizeazd absurdul. Nu percepe nici ridi-
cqlul formelor hilare de la ultimul nivel, cdci privirea, ca gi mintea
Excelenlei-sale monarhice, n-are b[taie prea lung6. Esenfial c
banchetul, festinul inaugural unde ilustrele fele ,,g6ndesco' cu p6ntecul
- tot ce e mai durabil in deplorabilele lor construc{ii. Se asazi to[i pc
scaune, ca la comandi, intr-o ordine prestabilitS, dupi ce iEi depune
gezutul tovar[qa. Gazdele, in gesturi mieroase, de protocol, vegheazd
ca brontozaurii sd se simtd in largul pretenfiilor gi dimensir.rnilor lor
ierarhice. TovarSqa, in linuta-i militlroasi, lipitd de propriul suflet
chircit, comandi ca unei ostiri, la o aplicalie de proporlii, ,,Poftd bund,
tovariqi !". Nici tu rugdciune, nici tu rdbdare, ca semn de bunicuviin![,
nimic ! $i paharele prinse-n m6ini de robot incep a se atinge-n sunet
zglobiu, perceput cu viditi plScere de stomacuri, dupd indelr"rngd
a;teptare. To{i, cu migcdri mecanice, incep exerci{iul, rizboiul mare-al
luptei cu cine?, pe seama cui? (Vorba {dranului surprins c6nd iese din
casi cu lingura-n m6ni: intrebat ce face, acesta r[spunde cd se apirir
de moarle). Micar creatorii autentici ai pdinii, dup[ ce se roagl,
degustS cu evlavie din trupul gi sdngele Domnului. Iluqtrii nogtri cou-
vivi, ins[,se-nfiupti porceqte, cu o ridicold llcomie, din preparatelc
depusc pe mese cu o generoasi ddrnicie. Pe seama cui? Ei, autorulc,
prea multe dedesupturi vrei si ne dezvdlui cu iscoditoarele talc intrc-
bdri gi apucdturi de disecare a gesturilor ;i prea t0rziu vii sir nc
luminezi rnin{ile, ciupi ce furd nemilos tulburate.
Dr-rpi ce,,spiritele" se-ncdlziri, incepurd quqotclile, con[i-
den{ele, observaliile de prost gust, glumele nesdratc, o revlrsarc
11
generali de veselie grosolanS, intr-un vacarn de iad, in fum de iad, cu
gesturi st6njenitoare de aleEi ai lui Belzebut. Cineva, unul spilcuit, cu
o anume suplefe, se aplec[ atent, protocolar c[tre pdpuqa de ghips,
abundent ornatd de sulimanuri $i ,,t[rii", si rosteste, intr-o r6v[giti
Vila $tefbnescu
prestanli intelectuali: ,,Homo sum... ", ca o scuzi pentru tot qi pentru
(Vila B[ncii) v.r t
toate, ca o invitalie la acceptarea dezl5nluirilor, in fond, findnd gi ele
de natura umani. $i pdpuqa se destinse intr-un rdnjet, care-i dertrold Conceputi in plan dreptunghiular qi amplasati de-a lungul Bule-
fafa de ghips. Da, dar... mai iucearcd observatorul moralist, qi tace, vardului Tudor Vladimirescu, in apropierea Parcului Central, vila a
tace pentru c6... fost construita int6Ola proprietatc a fralilor $tefrnescu. Prin fali-
Suficient pentru a convinge cum dintr-o monstruozitate umand mentarea debitoriiiiiin 1932 trece in proprietatea Bincii Na{ionale
s-au ndscut atdteamonstruozitdli ,,artistice" ucigdtoare de spirit... qi se Romdne.
mai nasc inc[, dar... cu alt prilej. Frumoasa construclie ocupi o suprafald de 50 x 15 m, ridicin-
du-se pe oinil{ime de patru nivele: parteml cu birouri gi spa}ii comer-
ciale, orientate spre
stradd, ;i magazii, in
clTtF> subsolul de pe latr-rra
opusi; doui etaje in-
conjurate de galerii
continue, cu arcatur[,
stAlpi de lemn gi ba-
lustradd din scdnduri
traforat5, prin care
camerele, rdnduite pe
cele patru falade, co-
municd cu cxteriorul,
precum casele |ir[-
neqti, prin cerdac gi foiqor; mansarda care cuprinde Ei spa{iul
acoperiqului gi care, in lipsa galeriei inconjurltoare, realizeazd comu-
nicarea printr-un culoar median.
Prin elementele cu funclie constructivd Ei cele cu valoare deco-
rativS, ansamblul compozilional delirnitcazd patru registre, unificate,
insd, pe verticald, printr-un rezalit care marcheazd intrarea principald.
Cele dou[ fa{ade paralele inregistreaz[ fiecare, la mijloc, c6te o ie;ire
din plan, aidoma foiqomlui la casa firineascd. Aceasta, dezvoltat[ pe
verticalS, asigur[ nu numai un spaliu larg pentru odihni qi

79
contemplalie, ci qi nota de elegan!6 qi monumentalitate. Foigorul de la
falada secundar6, mai simplu, se inalp peste gArlici, de fapt, o intrare
largd la subsolul cu ramificalii Ei compartimente pe toatd lungimea
vilei.
Foiqorul de la falada principali are alura unui bastion central qi
e flancat de doui turnuri de col!, toate avind ca element decorativ
comun un sistem de bosaje care inainteazd pdnd sub acoperiEurile
decroqate, asemln6toare ctl coifurile in form[ tronconic[. Atdt
acoperigurile celor doud turnuri invelite in solzi de tabla, cdt qi lucar-
nele mansardei sunt incheiate pe verticalS cu suli1e decorative.
Foiqorul central mijloceqte comunicarea cu exteriorul prin inter-
mediul unei terase dreptunghiulare sprijinite pe console ionice, in
forma cornului de bcrbec ;i a picioarelor de leu, sugerand laolaltd fo4a
gi zveltelea; dacd la cele doui nivele suprapuse" parterului terasele
Iucrate in beton au balustrade pe stalpi cu modeleldin crini stiliza{i qi
parapete cuvaze ornamentale, la ultimul nivel, balustrada e lucratd din
lemn in stilul foiqorului ldrdnesc; iegirea pe terasd se face printr-un arc
in plin cintru, in care este inscris un alt arc aplatizat, corespunzdtor
uqii; deasupra lui, un fronton decorat in rinseau-uri (frunze stilizate in
altorelief); un blazon-platoEd reprezinti elementul central de la care
coboard, intr-o partc ;i in cealalta, ferestre in scar[, pAnI la limitele
rezalitului.
Al doilea foiqor, indl{at peste primul, dar mai restr0ns, este exe-
cutat dintr-o schel[rie de lemne me;te;ugit imbinate ;i inainteazi in
fa{5 cu circa o ldlime de astereli, pentru a proteja ultima terasS. Pe
llngd baghetele care decoreazd peretele de scdnduri al acestui foiqor,
re{in atenlia consolele prelungite, cu capete fasonate in corn de berbec,
identice la intregul acoperiq. Foigorul suprainSllat conferd rezalitului o
oarecare independenld, iar ansamblului arhitectural - Lln spor de monu-
mentalitate. La fa{ada opus6, foiqorul simplu, nccomplicat prin
dublare, abandoneaz[ tbrma triunghiulard, in favoarea unrti latg arc
semicircular, gi acoperd, la toate cele trei nivele, un spaliu mai larg,
destinat petrecerilor Ei jocurilor de societate, iar la parter - gArliciul.
Turnnrile de coll au balcoane deschise, cu parapete ser,nicircu-
Iare, imitAnd, intr-un fel, muqarabieLrrile din prima jumdtate a
80
secolului al XIX-|ea, cu deosebirea ci acestea erau inchise. Fercstrclc
dreptunghiulare, cu imposte in arc aplatizat,la al doilea nivel, devitt
oculus-uri cu ancadramente din nervuri circulare, la al treilea nivcl,
sub acoperi;ul luguiat.
Uqile decorate cu frontoane in stucaturi atatd cd cerdacurilc au
fost inilial deschise, ci geamlAcul a fost addugat in cursul
recondilionirilor ulterioare.
Uqile qi ferestrele largi de la parter, cu stAlpi iq stilul arhitecturii
ldrdneEti maramure$ene, continui, la falada opus[, cu stilpi angajafi.
Spaliile interstiliale foarte inguste dintre golurile foarte largi ale uEilor
gi ferestrelor de la acest nivel sunt tratate ca stdlpi angajali cu capiteluri
sub brdul median, care, repetAndu-se intre nivele, separi registrele, slu-
jind qi ca element decorativ la corniqd. Stdlpii de lemn ce sprijin[
antablamnetul, ca gi cei cu arcaturd de la al treilea nivel qi balustradele,
sunt elemente constructive gi ornamentale specifice cerdacurilor de la
casele tdrdneqti.
Dacdlapafter deschiderea spre exterior se realizeazd prin feres-
tre largi in formd pdtratd,la etajul unu - prin ferestrc dreptunghiulare,
iar la al doilea - prin ferestre cu impostd in arc aplatizat,la mansardd,
aceasta se infEptuieqte prin lucarne.
Edificiul impletegte in chip fericit elemente de arhitecturd popu-
lar5, precumpinitoare in economia ansamblului, Ei elemente de arhi-
tecturd clasici (bastioane, turnuri de col1) intr-o crea{ie arhitecturald
echilibratS, armonioasi qi aeratd, respir6nd sim! al simetriei, eleva{ie
gi perfecti integrare in peisaj.
uStn

Hotel Oltenia
A;ezat pe locul unei mai vechi dar cochete vile Bereqteanu,
-
Hotelr-rl oltenia este.un complex balnear cu bloc alimentar, magazii,
servicii tehnice gi de'transport, ateliere, centralr termici, in latura din
amonte, cabinete medicale qi bazd de tratament concentrate intr-un
rezalit pe trei nivele, i, aval de intrarea principald, restaura,t gi
spa{ii
de cazare pe cele noud nivere ale laturii surfice, in fala cireia se
revarsd, in terase, o esplanadi placatd in mannurl.
Arhitectural, complexul, deopotrivd hoterier qi balnear, nu
reprezintd o reu;itd. Arnplasat intr-un spa(iu amenajat prin strdmutarea
dealului, el s-a ndscut dintr-o viziune megalomand, conform cireia
edificinl trebuia sd impresioneze, sd. uimeascd prin dimensiu,i zdro-
bito_are. intr-adevEr, portalul masiv, greoi, sprijinit pe coloane lipsite
de
suplele qi elemente arhitecturale constnrctiv decorative (eliminarea
- nic in locul lui hlrizit de. la inceputuri, cu colacul protector de dealuri
arcaturilor care dau senza[ia zborului asigurd oricdrui edificiu nota
Ei
aerati), balcoanele oontinue din beton masiv, care dau sugestia de
compresiune qi rostogolire (Dintr-o anumiti perspectivd, chiaipar por-
nite in cidere), lipsa unor terase, loggia, foi;oare gi acoperiquri care
sd
uwanizeze construc{ia, toate aceste neajunsuri gr"u"uri asupra rapor-
turilor cu peisajul; acestei crea{ii monstruoase doar H6rca Ghi,ii se
incumetd sr i se mdsoare in latura hidosului absolut gi numai prin ges-
tul hilar al retragerii ruqinate, sub faldurile draperiilor silvestre.
Nevalorificati de arhitect rimdne posibilitatea de a oferi sufle-
tului contemplativ, avid, de spafii fEr6 limiti, prilejul unei rcalc des-
frtrri. Terasele situate la diferite niveluri ar fi putut avea alt rost
dec6t acela de acoperig in formuli neinspiratd, pentru protec{ia
;i
impotriva precipitaliilor. Nu ne lansrm in comentarii Je specialitate, ci
menliondm, doar, in treacdt, ce ar fi a$teptat sufletul de ia u, edificiu
care dispune dc ava,tajul indlfimii, intr-o depresiune cu posibilitIli
limitate ilr ceea ce priveqte aspiralia cuprinderii, a perspectivei in
82
spaliu. Suferinzilor reumatici sau astmatici le lipseqte vigoarca nccc-
sari pentru escaladarea cotelor care ar satisface nevoia de spargcrc u
limitelor. Cdl6torul este frustrat de incdntarea de a avea sub priviri
imaginea panoramici a aqezirii, de a tr[i senza{ia desprinderii dc con-
tingent gi a plutirii, a zborului care-i hrineqte sentimentul de stlpdn
peste fire. Confortul spiritual s-ar fi putut asigura prin amenajarcir
,,acoperiqului" ca spafii de agrement, prin adiugarea unui nivel lucrat
din lemn, in stilul vilelor de munte, ca Palasul. De aici, sufletul, descir-
tu;at de tirania ,josului", descoperS uimit desfE$urarea unei jumdtdfi
de urbe, cu beteala pdr6ului care-l stribate, in meandre, printre dealuri,
cu salba de vile durate aici in rlstimpul a zeci qi sute de ani, cu strAzilc
care se desprind din aceasti coloand brodatd cu verdele conifer ca sir
urce pe spinlrii, spre creste cu metereze, mdnate qi ele de o neostoitii
aspiralie a logodirii cu zenitul ;i nemdrginirea.
De aici, vizitatorul Ei nu numai el (cdci qi localnicul simte nevoia
imperioasd de a Eti ci nu este singur, izolat, c[ vieluieqte solidar intr-o
comunitate legatd prin mii de fire de alte comunit5li umane) trdieqtc
emolia pe care i-o procurd viziunea,,gurii de Raio'cu Stoggorul stator-
care se inldntuie, se petrec qi unduesc pe ceml de peruzea, cu mantia
silvestri in neogoiti metamorfozd qi cu nestematele arhitecturale carc
alcdtuiesc podoaba acestei oaze de intensd via![. Aici, aproape dc
acoperiqul unei lumi, ur avea senzalia retragerii intr-un spaliu unde sI
se elibereze de ritmul innebunitor al vielii diurne, ar scipa de ndvala
micilor qi marilor grrji gi s-ar abandona, m6car pentru scurt timp gi cu
prefuri resim{ite, unei existenle leglnate de visuri gi speranle. $i, sus-
pendat intre p[mdntul tiranic qi cerul, vdzlt ca o chemare a mdntuirii,
omul trdiegte aspiraliile secrete ale fiinlei gdnditoare, (pe care urr
asemenea loc le stimuleazd, in gradul cel mai inalt): desprinderea dc
concretul prozaic qi zborul elevat spre orizonturi senine.
Numai incercAnd fiorul inil{imii, omul poate percepe robia
grelei materialitdti qi a primitivitdtii dezarmante qi numai in accstc
condilii va incerca el g6nduri qi simldminte conforme condilici salc.
Numai s[vdrEind desprinderea de preistorie, pentru a obline o reali'r
mAnturie - purificarea gi inillarea intru spirit - numai atunci va devcni
83
cu adevlrat liber, ndzuind sd ia in stdpAnire Ei sI se proiecteze in medi-
ul care va devcni propriul sdu ambient.
Atunci va pluti intr-un univers sufletesc adecvat qi-qi va con-
templa propria condilie regdsitd. Se va m6ntui pe sine gi va m6ntui
tumanitettca.
inlllarca, revenirea la condilia umand, iat[ salvarea care nu se
poate dobAndi decAt in qi prin spirit. Doar conqtientizarea locului si
rolului s5u in complexul ecosistemic si racordarea existenlei umane la
ritrnurilc riniversale aduc vindecarea de suferinlele trupeqti. Tdmi-
duirea sufletului, iatl mijlocul qi scopul oricdrei acliuni terapeutice. De
aceca, efortul in direcfia tlmlduirii suflete;ti gi, implicit, trupeqti
devinc un imperativ al activitdfii balneare. Din moment ce psihoterapia
cucereqte din ce in ce mai mult teren in medicina profilactic[, din
rnoment ce sansa vindecdrii si a supravie{uirii dcpinde in mare mdsurd
de voinla si puterca de a opunc rczistcntd distmgerii gi morlii, catd sd
acordim impoftanta cuvenitd factorilor care sporesc fo4a vitalA.
increderea in via!5 i-o dd omului integrarea in ritmurile naturii care se
rcalizeazd" numai prin valorificarea func{iei estetico-peisagistice qi pro-
filactice a mediului ambiant, (care cuprinde qi creafia umani). Toate
activit[lile umane, artele, deci qi arhitectura, sunt modalitAli de inte-
grare in miqcirile naturii in care este inclus si omul, ca parte a lui
constitutivd, ra{ional-dinamicd. Prin arhitectura, care imprumuti de la
naturd ritmuri si forme, dcvenind chintesenta :unui itod etnic de trdire
a comuniunii cu peisajul natural, omul realizeazd,latura sa de fiinld
cosmici intr-un ritual ce se consumd continuu in templul edificat in mii
qi mii de ani dc ctitorire a sufletrllui na{ional. De aceea este o obligalie
morall pcntm Administra{ia Bdilor si asigure clien{ilor sii exercitarea
drcptultri de a fi gdzdui\t intr-o casd romineascd, in sensul larg al
cLrvdntului. Acest deziderat ar fi de bun augur atAt pentru turiEtii
romini, care ar avea satisfac{ia de a trdi intr-o casd a suflctului lor, din-
colo de fandosclile qi snobismele instriindrii, c6t gi pentru turigtii strd-
ir.ri, cirora li s-ar oferi prilejul de a gusta din plin ospe{ia rom0neasci,
in casa rominului.
I.lotclLrl Oltcnia cu spaliul sdu interior qi cxterior ar putea deveni
rrai prinritor, printr-o incdrcituri sufleteascd autenticd. Curtea intc-
84
rioar[ qi versantul dealului care-l delimiteazd de restul localitrllii, liirr-
du-i doar paravan impus de configuralia reliefului, ar putca lj utu:r-
nizate, imblAnzite arhitectural prin amenajdri care si-i inlocuiascir
ostiiitatca gi * de ce si n-o spunem - neglijenla gospoddreasci, cu urr
spor de frumusele ;i ospelie. Un sistem de alei, sciri qi terasc cu
chioqcuri pentru popas, care si evite monstruozitSlile qi aberafiilc
tranzi{iei prin revitalizarea unui stil autentic de integrare in peisaj, ar
reface gloria qi faima de odinioard a unui stabiliment ca Palasul. $i si
incerc[m a ne imagina intensitatea qi con[inutul elevat al triirii intr-un
virtual templu, reevaluat in funclie de capacitd{ile qi ritmurile
sufletegti, de ndzuinlele qi aspiraliile legitime ale clienlilor. Lucru pen-
tru care nu e nevoie de imprumut, cdci sufletul nu se imprumuti, ci de
aplecare, de percepere a ad6ncimilor qi frumuselii sufletului romAnesc.
Sd sperim c6, respingdnd o experienld caduci a imbog5lirii prin
amenajiri superficiale de prost gust, Administralia va investi bani qi
inteligen![ - mai multd inteligenld - in construclii durabile, cu rezis-
tenld moral5 qi rol bine definit in promovarea bunelor moravuri. De ce
sd extorclm bani prin specularea ;i incurajarea abjecliei, prin batjo-
corirea tinerelii, fmmuse(ii qi demnitilii umane? De ce am stimula
deciderea in mocirla viciilor ;i patimilor dezldnEuite? Tr[siturile
definitorii ale romdnului dintotdeauna au fost bunul sim{ qi cum-
pdtarea, eliminarea exceselor de tot felul. Nu profesdm austeritate, ci
atragem atenlia asupra unei insuqiri definitorii pentru cartea de vizitd a
acestui popor, prin care el gi-a dobdndit respectul celorlalte na1ii.
$i si nu uitdm ci natura insdqi se rdzbtnd atunci c0nd ii este
zdticnitd statornicia in tiparele de milioane de ani. ,,Cabana pdcatelor",
cu duhoarea ei de tuhrn, licori subversive qi bldlrdnie deqdn(ati, a
alunecat pentru cd pdmdntul, deranjat din locul lui, a refuzat sd-i mai
fie suport. Atenlie! Nu violentali firea nesocotindu-i legile qi tiparele,
nu opera{i mutalii care ristoarnl opoziliile deal-vale, bine-rdu, fru-
mos*ur6t, moral-imoral qi care scot din fEgaq structurile constituite in
decurs dc milenii. DupI cum dealul, translat, n-a acceptat scoaterea din
locul hirdzit gi s-a prdv[lit peste vale, amenin]And cu o rostogolire
haoticd opturarea vdii pAr6ului cu toate consecinlele catastrofice, tot
aqa urdtul, detestabilul, abjectul, imoralul nu pot deveni aspectele
85
preferabile ale vielii fErd sd ameninle edificiul moral al na{iei, ctitorit
in milioane de ani de vieluire neintreruptd pe aceste meleaguri.
Cultivarea qi practicarea sexualitilii mercenare gi lulgare la care
iqi aduce, din belqug, obolul o mass-media iresponsabild, submineazd,
prin denaturare gi viciere, cel mai sfdnt sentiment, care reprezintl
suportul insuqi al vielii, triinicia celei mai nobile ctitorii a naturii, prin
care aceasta i;i justificl zbuciumul devenirii.
***
CAnd viafa, cu sinuozitSlile ei imprevizibile ne-a adus, acum
aproape patru decenii, in funclia de conducere a unei institulii din
ordqelul G., am avut sentimentul cd, in {inutul V., via{a publici este
diriguitd in sistem gubernial de satrapi mdrun{i, atdt de rdi, inflexibili
qi dispreluitori, incAt individul era literalmente depersonalizat, anulat.
Singura lege era bunul plac al despotului. Daci nu acceptai compro-
misurile, ii ieqeai din gralii qi erai cadorisit, in public, cu potop de
umilinfe. Acelagi sentiment qi mai aplsitor trdiesc acum in mica urbe
de domiciliu. Dac[ sub regimul comunist adversitatea fa]I de individ a
maqindriei politico-administrative se exprima prin violenle verbale ;i
matrapazldcuri de culise, acum, aceasta ia forme brutale de western.
Constatdm cu durere ci formele de acum ale corupliei niscute din rds-
turndrile valorice sunt urmarea unei involulii neintrerupte, cdreia aEa -
zisa revolulie nu i-a gisit antidotul, ba dimpotrivd... Corup{ia de acum
este forma paroxistic[ a corup]iei mascate sau arogant afiqate, ca dic-
tatd. de raliuni politice superioare, in regimul comunist.
in fapt, memoria refine o intdmplare petrecuti intre zidurile
Hotelului Oltenia, eroi-actori fiind administratorul general si un sub-
ordonat al acestuia, care ie suspectau qi se ;antajau reciproc. Ca sI
scape de un salariat incomod, geful cu puteri discrelionare face apel la
echipa de bitluqi (modern, ,,body-guards") a lui Gorun din oragul R.V.
(Vestita echipi anihilati doar prin descinderea, in forld, a forma{iei
antitero din CapitalS). De fapt, era o echipd de escroci ordinari care
spoliari clientela cdzutd in plas[, sub privirile ocrotitoare ale poliliei
judelene, ale colonelului Stinescu, in persoanS.
86
Echipa ilegal[ se desfrgoari intr-o acliune violenti cu doscrlrcitri
de pistoale, bruftuieli, ripiri, viol[ri de domiciliu, sechestr[ri dc pcr-
soane, sihingiuiri, al ciror unic rost era si smulgd proba escrochcriilor
- o bandi inregistratd. A fost prezentd;i polilia locali, doar aqa, ca sit
nu se spun[ cdn-a fEcut nimic; a simulat doar o falsd intrare in rnisi-
une. Nu gtim daci violenlii tulburitori, care au blgat spaima qi in
,,meseriaqele" din cabaretul Complexului, au fost arestali sau mdcar
re{inuli. Cert este cd, bucurdndu-se de aqa inaltd proteclie, ei ;i-au
exercitat in continuare meseria lor aducitoare de imense venituri
ilicite. Venituri misurabile in cifre capabile sd cumpere Ei tdcerea gi
proteclia din partea inallilor funclionari. ($i cAnd te gdndeqti cd vesti-
tul Gorun a candidat pe listele electorale ale Primdriei municipiului !...
Mare !i-e puterea ta, Doamne, intr-o ,,democrafie originali", cu care ne
lnzestrl tdtuca Iliescu!) Concluzia indubitabild: coruplia general5 a
intregului aparat administrativ local, judelean central. Pentru faptul de
a fi recurs la aqa mijloc in afara legii qi pentru un scop mai mult decAt
ignobil, satrapul n-a fost deranjat cu 5rimic qi std, bine mersi, in aceeaqi
funclie, cu salariu numdrabil, poate, in zeci de milioane, baqca plo-
coanele gi escrocheriile demne de un mare maestru al unui ordin ocult.
Toli se inleleg perfect prin limbajul gestic a1 ,,ciulitului din urechi".
E limbajul folosit, in egali misurd, de administralia veche Ei de
cea noui, in forme violent abuzive. ,,Cine nu-l foloseqte, nu r[zbeqte",
iatd zicala care sintetizeazd o experienli de viald mizerabilS, intr-o
societate...(Vd cer colaborarea, dragii mei cititori).
Ceea ce am relatat, insd, a fost expediat la rubrica "faptului
divers'., o dati cu alte fapte abominabile ale unei administralii dis-
crelionare.
Viala merge inainte sau inapoi (Nu mai ;tii!), cu compli qi
corupitori, intr-un autentic carusel al corupliei genetalizate.
c15%)
 el mai bine. igi sigild bine dosaml, se asiguri cd trecutr-rl siu, clcloc
onorabil, nu-l va st6njeni, igi colord sigla in ceva trandafiriu (Lucrul c
firesc in imprejurdrile tulburi, lipsite de voinla limpezirii) gi ieqi cura-
Vila Iliescu (fostd si ,,actuald") jos in scena politic5. iqi fabricd o falsl genealogie si, mdnuincl cu
Casd de Culturd neruqinare minciuna gi ipocrizia, revendic6 Vila Iliescu, dupd ce se va
fi asigurat cd moqtenitori ai proprietarilor legitimi nu se vor mai ivi.
Dar sd vezi Ei sd nu crezi: cum el nu se putu lega prin cine qtie ce rapor-
Addstdnd din l9l2 pe ddmbul ce-i conferd o pozilie dominantd turi de mdenie decAt de fdranu, rnai speculAnd si ceva imprecizii in
in zona central5 qi-i pune in valoare rnonumentalitatea, Vila Iliescu e acte notariale, Mla Iliescu, atestatd sub acest nume in documentele
n'rartora a noud decenii de zbucium omenesc, de treceri qi petreceri din epocii, deveni, peste noapte, Vila Jiranu, care-a fost de rnult tinrp
lume, dc sperante qi dezamigiri, de faceri, prefaceri qi contrafaceri, de demolatd. $i, astfel, istoria fu r[stdlmdcitS. O mostrd de viiturl,
cdderi qi p[relnice ridicdri, de credinle ;i necredinle, de rdtdciri labi- neruqinare, obr[znicie ;i rapacitate tipic ciocoiasc[.
rintice qi regdsiri iluzorii, Dar sd reconstituim faptele qi si restabilim adevdrul. Doamna
de inaintlri qi retrageri... (al cirei nume intereseazd doar in mdsura in care ea e pion intr-un
gi aqteptdri, in credinld. matrdpazllrc), cu sprijinul primiriei locale, indrdzni s5-qi indrepte
i.ilITIIE
,,,,.*"^aew,wd;a&
#, z+
in tot acest ristimp a privirile hulpave asupra vilei dr. Alexandru Iliescu, declardndu-se
*W,4 vegheat, aparent impasi- mogtenitoarea unui oarecare Seltea. Dar Vila Seltea nu este alta decAt
rr:Y
wi
iJi
il F.
Il tx m* .r
lt l@ ir
bil, la curgerea desti- vila Dincd, in locul cdreia s-a construit actuala Pogtd. Ea fusese pro-
irfl(-I:4 i
nelor omene;ti, la micile prietatea lui Jdranu, care, vdnzdnd-o lui Seltea, iqi constmi o alta,
;i marile drarne indivi- lAngd ea, pe aceeaqi stradd (actualLrl sediu al Bibliotecii OriEeneEti).
duale qi colective, a Dar nu pe aceasta o revendici doamna cu pricina, ci Vila Alex.
inregistrat, in seismogra- Iliescu, mai somptuoas[ $i in pozi{ie avantajati. (Vila Seltea alias
ful memoriei sale, zgu- Dinci fusese o cas[ ![r[neasc[, cu cerdac).
duiri de mai mici sau Numai sprijinul ,,dezinteresat" (?) al funclionarilor prirniriei - gi
mai mare amplitudine, a inmagazinat un veac de istorie frdm6ntatd, nu al celor mdrunli - putu sdfavorizeze o asemenea incurclturd.
care asteaptd sd fie curd{atd de minciund qi fals. Ca in memoria Cdt privegte vila revendicat5, aceasta a fost proprietatea dr.
lucrurilor durabile, in ea este depozitatd, istoria adevdratd, inc[ nealte- AIex. Iliescu, vicepreqedinte al PNL intre l9l2 - 1914. Proprictarul a
rata de intcrese mcschine. donat-o Societilii Govora - Cilimtine;ti, printr-un act notarial cu
Cunoscdndu-i vigoarea, campionii intru parvenli.e au violat isto- clatze'. s[ fie sanatoriu pentru sdraci sau din veniturile realizate prin
ria si au deturnat-o in beneficiul propriu. Unui ipochimen local, ciocoi inchiriere, sd fie subvenlionate spitalele, pe care le qi numeqtc. ;i
al vremurilor postdecembriste, (Revoluliile nasc eroi, dar, cel mai ade- aqezimintele de binefacere.
sea, ciocoi), clocitor si colportor, impreund cu ai sii, de diversiuni qi Ciocoiul n-aru noroc gi ac{iunea lui se dovedi a fi un fals. Cd
sccnarii, dupd ce supse at6lia ani din mana urbei, ii veni gdndul vila a rdmas totuqi la dispozilia unei administralii incompetente si rlu
nistruEr\ic sd-qi infig5 pridalnica-i ghear[ qi in trupul acestui pdmAnt. intenfionate, aceasta se datoreqte strddaniilor unui localnic, jurist in
Strdinul fuse impins aici de niscai v6nturi pe care le manevrd cum gtiu devenire, care descoperi actul ;i-1 puse la dispozilia presei. Escrochcria

88 89
fu demontati, sarlatania deveni evidenti, dar procedeul in sine qi
escrocii rdmaserd sd lucreze firI ruqine, sub inalti protectie, prin
mijloace mai rafinate. (Falsul in alegeri dovedit, dar nesanclionat prin
aplicarea hotlr6rii Curlii de Apel, abuzurile administraliei qi compli-
citdtile vizibile vldesc existenla unei conjura{ii de tip mafiot). Timpul
qi sistemul politic care stimuleazd falsul le sunt prielnice. (Vila
Popovici, trecuti prin repara(ii capitale pe banii intreprinderii, reveni
rnoqtenitorilor de drept. O anume coinciden!5 intre interesul adminis-
trafiei de a renova edificiul Ei descinderea mo$tenitorilor, dupd
incheierea lucrdrilor, lasd sd se intrevadd o colaborare ciocoiascl).
Dar sI vedem care este obiecful acliunii rapace, care este miza
pentru care, prin interpu;i, ieqi in arend ilustrul ,,cavaler'o intru cinste gi
onoare.
Vizibild din toate pdr{ile gi intim integratd in peisaj, Vila Iliescu
beneftciazd., chiar qi in condiliile unei invazii vegetale, de avantajul
captlrii luminii solare, pentru a o intoarce generos futuror sufletelor
deschise la fmmos, bine qi adevdr. Cu destina{ia inditinatl de ldcaq in
care se oftciazd un ritual sacru, vila, cu dreptul de a fi giratd de Fun-
da{ia Iliescu (Ctitorul iqi meritd numele intrat in nemurire), ne invitd pe
toli sI ne impdrtdqim din al.utul trecut in categoria darurilor recunos-
cute. Aleile cu scdri in urcuq ne poartd printre stejari ;i molizi, spre
intrarea principald de la falada sudic6; un drum rutier inlesnegte acce-
sul spre intrarea de la falada nordici. Intrarea la subsol pe scdri in
cobordre, portalul intrdrii nordice, ca qi scara de cobor6re din latura
esticd, blocati de edilii cu morgi de stdpdni absoluli, toate au fost exe-
cutate prin ieqire din plan, in stilul arhitecturii populare. Subsolul
intins pe intreaga suprafald construitd e zidit din blocuri de piatrd cio-
plitd, adipostind, in incdperile sale, instalalia de incdlzire centrali,
pivnile, depozite, magazii de materiale. Jumdtatea lui sud - vestic{ a
fost inchiriatd, dupi 1989, SC ,,DANCO" SRL, care mai foloseEte, ca
depozit, si casa scdrii nordice. Evident, rostul edificiului ca ldcaq de
culturd, a fost deturnat. Din loc in loc, in dou[,- trei puncte pe fiecare
lafrsrd,, zidul e stripuns de goluri pentru uqi gi ferestre, ultimele tratate
in arcuri de descdrcare, confeclionate din blocuri prismatice de piatri.
90
Parterul qi etajul au acelaEi numdr de incipcri: cetc trci silli
spalioase, separate de cAte un spa{iu distribuitor Ei coridoarc carc lilc
legdtura cu exteriorul sau asiguri accesul la grupurilc sanitare. Accc-
sul la etaj se face printr-o scarS interioari, in spirald, constntit[ in
intregime din lemn, cu stAlpi de sus{inere ;i balustrade din elemcntc
modelate la strung.
Tot printr-o scard interioarl este asigurat accesul la nivelul al
patrulea, care cuprinde locuinla proprietarului acestui edificiu, destinat
sd fie sanatoriu.
La exterior, nivelele sunt divizate, prin brAuri mediane plate, in
registre, diferenliate prin spaliile de legdtur[ cu exteriontl gi prin ele-
mentele de ornamentafie. Astfel, intrarea principalS de la parler, la care
se ajunge printr-o scard cu trepte din beton qi balustradi peste ziddria
subsolului, este marcatd de o antecamerd cu deschidere in arc semicir-
cular pe stdlpi de piatri, cu ancadrament in relieflri simple, dublat de
o frtzd. de teracoti smdl1uitd, cu rinseau-uri in altorelief. Motivul, in
egalS mdsuri arhitectural qi sculptural-decorativ, se repetd la loggia
esticd a celui de al treilea nivel gi la friza de sub cornig6, din pdcate,
acoperitl cu var de zugr[veal5.
La etaj, construclia dispune de o galerie intre cele doui travei
care delimiteazd,pe verticali, edificiul intr-o jumdtate cu trei ;i alta cu
patm nivele. Aldturi, spre limita sud-vestici, un balcon pe console Ei
cu balustradi din fier forjat, ca ;i loggia de la acela;i nivel. O alt[ log-
gia cu deschidere dreptunghiular[ qi balustradd din zid de cirdmid[,
decoratd cu un rdnd de ocnile, asiguri legdtura cu exteriorul la falada
sud-vestic5. Ferestrele, la toate nivelele, au frontoane din ciubuce
dreptunghiulare (baghete), cu butoane qi stalactite.
Cel de-al patrulea nivel de la traveea sud * esticd e marcat atAt
prin ferestrele inguste gi grupate cAte patm pe fiecare din cele doul
laturi, c0t qi prin acoperiqul decroqat.
O griji sporitd pentru conservarea imobilului impotriva acliunii
distrug[toare a apei din precipitalii ar fi de bun augur pcntm asigurarea
durabilitdlii lui in timp.
Edilii trebuie sd-i redea destinalia lpi superioarS, aceea de a gdz-
dui o institulie social-culturali, cu largi implicafii asupra sufletului.
9t
 {i{trllaxrtrt'

Cici sufletul tdnje;te dupl lumind, aer purificat de noxe fizice al competenfei gi al tlirruirii ttr-rcotttliltttttttlt'.
;i c6t t tttt t tt't'll'l i,
morale, dupd noble{e, annonie Ei echilibru. Toate acestea cresc intr-o al fo4ei spirituale, intctlciatc pc callrtc: i ttttcit
viald elevatS, fdrd distor siuni, prejudecSli, patimi qi orgolii... pentru cI
se nasc din respectul nelimitat acordat fiinlei umane. Comunicare prin spirit 9i pentru spirit"'
in condiliile in care ghiEeftarii politici igi etaleazl si spurcl ctr Pentru libertatea gi demnitatea OMULUI,
sLrbprodusele poftelor nesdbuite un asemenea templu... aftrrd, ghiqeftari!
Chiar daci veli demola Vila Iliescu (Iliescu, nu Jiranu!)
ctt
in care, in spa{iul culturii ,,oftciazd" neini{iafi (in sens mitico-
ritualic) gi nechemali (nepregitili pentru o astfel de activitate, lipsiqi de indiferenfa Ei injusti{ia voastrA,
apetit spiritual)... chiar dacd, nePutdnd-o rdPi, o veli lSsa de izbeliste, ca s-o
in care un asemenea domeniu tinde sd se goleascd de con{inutul demoleze vremurile...
emofional, care-i confer[ un rost in via{a cornunitdlii, sau sd fie anulat chiarqiinacestecondilii,rdmAnmdrturiezidurilepentrubar-
de invazia pragmaticului meschin. . . baria voastrd;
c6nd liderii politici, in ,virtutea unor vechi deprinderi, dicteaz.i chiar dac6, sd zicem, v5 ve{i inver;una s-o spulberati' rdrniin
pietrele,
intru spirit. ' rdmdne pdmdntul, in care s-ar retrage, din ruine, istoria" '
in aceste condilii, e prea pufin si spunem ci traversdm o crizi,
cAnd, de fapt, triim o adevdratd catastrofl morall. O istorie dreaPti, necruldtoare!
Auzi, si-{i prctindd sI fii slugi, sd renunli la liberlatea ta intrir O istorie care aatzdl
spirit, sd nu deranjezi, prin opiniile tale, fele ,,insemnate", sd te adaugi PirnAntulvdaandpcntrrrnetrebniciavoastr6,cscipdrrrantularc
corului, in imn de preamdrire a haitei qi a comportamentului de haitil suFLETl Oamenii ffir6 suflet nu pot vorbi Pdmantului, cu SUFLE-
Grea ofensd adusl de o neruginatd politici de lezare a demnitdlii TUL naliei, cu istoria neamului'
intrii
Da, orice crealie umand, zdmislitd cu mintea qi cu sufletul
umane! Grea pentru fiin1a gdnditoare, cu dreptul de a judeca liber
faptele, domnilor demnitari, mai mici sau mai mari!
in istorie.
Orice atentat la crealia uman[ inseamnd barbarie!
Nu uitali ci Cinematograful nu poate fi cazinou, fErd a batjocori
Deocamdat[, Pimintul geme (Nu v-ar mai rdbda!)' dar
geamd-
nevoile spirituale legitime ale celor mul1i, fEr[ bani, iar Casa de Cul-
tul se va converti in protest qi, sigur, in revolt6'
turd nu poate sd incapd pe m6inile vreunui spurcat de ciocoil
AceastaestelogicaqidialecticaSUFLETULUIcolectivsub
Dacd minte n-aveli qi nici suflet,
tiranie.
dacl pe cei mul1i, care v-au ales, nu-i puteli reprezenta,inbaza e tiranie curat6!" ' incilcare a drep-
C[ci ,,democrafia originald"
contractului cu urbea ;i cu !ara, atunci...
turilor individuale gi colective...
Afar5, haitd spurcatd, din templul spiritului, care nu suporti nici
hidoase fandoseli,
nici ipocrite mimlri, (%%) .t I
ll 1"""" 'l'i 'o
nici practici de tarabd,
nici umilirea qi injosirea
OMULUI!
Aici este spaliul libertilii gi al demnitdlii,

92
 alcdtuit din cadre qi reliefuri; la ultimul uivcl, lcrcsrrc inllrrstt, ir rrrirlt,,..
avAnd partea snperioard rotundd, grupate, uncori, catc cirrcr 1r pr rrrrrrrrl,

Imobilul Administratier ca elcment decorativ, o arcaturd oarbd; izolate sunt la antu scrrr.ii tlrn
falada vesticd, ce cunoagtc o retragere in plan, la al trcilca rrivcl; pe
! ; '"(r''1"' fa{ada esticS, ferestrcle in serie de cinci, sunt inlocuite cu firidc gr.r.rl)rle
- -\--'l' in acelaqi num[r, aceeagi formi gi mirrime gi primind, ca e]emcnt clcco-
Ctitoriti in(1926)de Societatea Govora - C5limIncEti cu desti- rativ, acecagi arcaturl oarb5.
nalia de autogarS, actualul imobil al Administra{iei S.C. ,,Balneara" Fic6nd abstrac(ic de adaosurile fEcute in timp, eclificiul nLr c
SA, intre timp oficiu P.T.T.R., ocupd locul central pc rnalul Hin{ei la lipsit de o anllrne simetrie. Pentru a i se asigura func{ionalitatea actLr-
intdlnirea Str[zii HCC cu Bulevardul Tudor Vladimircscu. a15 de sediu al Administrafiei, edilii au operat modificiri, care s-au
Primind-o prin transfer, Ministerul Pogtelor gi Tclccomunica- adiugat altora infEptuite de P.T.T.R.
o
flilor va amenaja, anexdndu-i, spre vest, Cofctirria Popescu -
Cerneanu, construitd prin preluarea unor elemente arhitccturale ale
autoglrii: uqi ;i ferestre incadrate de arcuri in plin cintru, sprijinite pe
coloane angajate, grupate cdte doud Ei cAte trei qi sprijirritc pc un sir de
uStr)
subasmente, aliniate pe zidul de piatrd al subsolului.
Edificiul, a$a cum aratd acum, are, in afarl dc subsol, inci trei
nivele, deosebite prin registrul arhitectural.
Clidirea evolueazi prin retrageri succesivc in plan, aqa inc6t
ultimul nivel dobdndeqte aspectul unui bastion sau al unci cule, nu
numai prin ingustirnca suprafelei
ocupate, ci qi prin lirrrna fuguiatd a
acoperigului cu irrvclitoare din
!igl[-solz, irr carc c vizibil orifi-
ciul de luminarc, in lbrrna
pleoapei intrctlcsch i sc.
Difercn{a clc rcgistru pe
verticald e datir dc lirrnur, uriirimea
Ei gruparca lbrcstrclor: la dcmisol,
in latura sudica,
rlrcptunghiulare,
de rndrirnc obilnuiti'i, cu ancadra-
mente de piatrd in basorclief; la parter, largi, cu arcuri in plin cintru
sprijinite pe colonete sau pilagtri ;i grupatc ciitc rlouir; la ponultimul
nivel, in formd dreptunghiularS, cu ancadramcnt tlin piatrir qlofuitS, cu
arc in acoladd, motiv reluat in dreptunghiLrl sculptal al liontonului

94
 rioard rotund6. Urmdrind gi fereastra de pe anta dinspre parc, colls-
tatdm cd, frrd a renun{a la indllime, golul se ingusteazS, avdnd, la

Vila Dr. PoPovtct partea superioard in arc de cerc, un ancadrament sprijinit pe piedestal
qi un ornament alcdtuit din reliefuri simple; fereastra in intregime, cu
.19 lintoul Ei frontonul marcat de un sistem de firide oarbe cu arcaturi, este
inscrisi intr-un cadru dreptunghiular care, delimitat in partea inferioar[
Construitd nGli^proprietate a doctorului Popovici' estc de doud imposte, se inal1i pdnd sub astereli, intrempdnd friza de sub
arnplasatd la limita .r\iea""i Parcului Central Ei a slujit,
vreme indelun-
cornis[.
gat'[ dup[ nalionalizare, ca sediu al intreprinderii Bal,eare. Conc'eputd Falada dinspre Parc este prevdzutd,la cele doui nivele princi-
din piatr[
i", plu, .ru, ipdtrat,vila inllfat[ pe trei nivele are un demisol pale, cu doui lungi balcoane pe consol6, cu 1111 registn-r ornatnental
cioplita cu intrare spre parc, un parter cu acces printr-o scat6 evazatd
alcdtuit din rinseau-uri, in miqcare sinusoidalS. Prin ele se afirmd ten-
pe iatura sud-esticl Ei etaj cu acces printr.o scari interioar6,
pentru a
dinla de cuprindere, de zbor, de comunicare cu ambientul natural.
cdrei incorporare, cons- in general, se manifest[ preocuparea pentru incircarea decora-
trucfta cu acoPerlE uEor
tiv[ excesivi a perelilor cu motive qi reliefuri aplicate pe trei dintre
decroqat realizcazd o ieqirc
falade (romburi inscrise in contururi florare, arcaturi oarbe etc) gi nu se
din plan. Fa{ada sud-estici acordi atenlie simetriei, echilibrului ;i armoniei compozilionale (bal-
incadreazi, cu doui ante, coane grele, elemente constructive Ei decorative asimetrice, neordo-
intrarea marcati dc un arc nate, imbinlri insolite).
in plin cintru sPrijinit Pe Falada dinspre stradS, deqi refine unele elemente decorative
doi pilaqtri qi inscris intr-un (arcaturi qi frizi latd cu frunze stilizate in stucaturd, toate tratate prin
alt arc, prin care se extinde retragere din suprafala paramentului), le abandoneazi la rezalitul cu
golul uqii pAnI la dirncnsi- acoperiE decroqat din latura nord-estic6; in lipsa altor ornamente, aces-
unile hall-ului; unui al
ta reline aten{ia doar prin friza uEor zimlatd.
treilea arc, orb de aceastl Prin accentul pus pe elementul decorativ complicat qi fEri
qi aclaosurilc
datd, care incoroneazi u$a cu latura superioar6 rotundl ordine, prin bog5lia ornamentaliei, preferinta pentru curbe ;i con-
element
lateiale,ii corespunde, in interior, un arc pe pilaqtri, servitrd.ca tracurbe, prin divizarea suprafelelor in panouri qi ritmarea in alternanfa
de rezisten{a pentru zidul portant, retras la al doilea nivel; astfel, se
gol - plin, prin tendinla de cornunicare a interiorului cu exteriorul,
na;te aici o ltggia, la care comunicarea se face printr-o uqd drept- compozilia arhitectural[ in discufie incheagi, intr-o sintezd originald,
de o
unghiulari flancatdt de doui ferestre inguste, toate incoronate elemente ale stilurilor baroc si rococo.
arcaturi cu sprijin pe pilaqtri qi imposte'
pe
Ferestiele inalte, incoronate de arcuri in plin cintru sprijinite
imposte, igi schimbl forma qi mSrimea in funclie de imperativul uStr>
lumin[rii spaliilor: fereastra de pe anta scarilor este intermediard
(demisol qi
parterului qi eiajului; ei ii corespunde, 1a niveluri inferioare
dar cu partea supe-
parter) o altd fereastrd de dimensiuni mai red''tse,

96

Edificiul Primdriei
Stip6nit de sentimentul hipertrofiat al putcrii gi nutrind ambilia
supremaliei prin concurenld neloiald in lupta pcntru eternitate, omul
incalcl adesea legile echilibrului, armoniei qi alc bunului sim! (simpl
innlscut al mdsurii in toate) qi varsd in pcisaj rnonstruoasele produse
ale viziunii lui megalomane. Prin nesocotirca cortsortan[ci ca o condifle
sine qua non a convieluirii, in loc de armonizarc, dc acord sensibil, se
ajunge la forme de bilogenie, care, in loc s6-l intcgrczc pc om in peisaj,
il situeazd in raporturi de vdditd ostilitate cu acosta. $i aceasta, din
cauza lipsei de respect fa{I de natura care trcbuic intcrprctatl ;i apropi-
at6, imbrilis,atd ca fiin!6 cu suflet propriu.
Arhitectura ca artd, deci ca expresie a suflctului autohton, e una
din modalit5lile de racordare a acestuia la peisajul nafional atdt de
divers (Fiecare loc are un specific al lui care-i confcrd o notd particu-
lari in peisajul sufletesc al naliunii romdne).
Pe 26 sept. '98 s-a inaugurat in oraqul G. un nou centru civic -
un sediu al Primdriei - care a stdrnit, in cursul celor doi ani de zdmis-
lire, indoieli qi proteste felurite. Oamenii obiqnuili al locului Ei de
aiurea simleau cI ceva nu este in neregulS, cE un corp striir-r a pa(uns
fraudulos ;i agrcsiv. in sufletul lor qi l-au binuit a fi ori moschee, ori
sinagogd, sau un agezdmdnt al vreunei sectc rcligioasc finan{ate din
afari. Observalie sugestivd, inspiratd ;i de amplasarca aecsttti edificiu
intr-un loc apropiat de biserica ortodoxS. Oricttm, l-au rcspins ca pe
ceva strdin structurii lor intime. Dar nu numai vizitatorii obiEnuili au
formulat opinii defavorabile, ci gi specialiqti dc inaltl clas5, arhitecli
competenli. int6mplitor, pe c6nd scrutam Vila $tcfZurescu gi ne strd-
duiam sd-i descifrdm frumuse{ea, ne-a abordat un bdrbat venerabil,
impundtor prin staturi gi viziune. Acesta, intrigat de aparilia insoliti in
peisajul urbanistic, a formulat o judecatd pcrtincnt5. Era arhitect, autor
de cdrfi in materie. Strdduindu-se, ca qi noi, sd-i glseascd un loc in arta
98
arhitecturalS, a ajuns la concluzia cd nu apa(ine nici unuia clintrc sti-
lurile consacrate, cd e o spQp_r9!.yclie.grlitqgturalfl Acccpta Ei goticul,
dar un gotic pur sau intr-o sintezd armonioasE, favorabild spiriturui,
intr-o localitate cu arhitecturd tradilionali, ba chiar gi o stradI cll cor.l-
struclii specifice naliunilor infrSlite, dar o aqa enormitate i s-a pirut ca
deplqind limitele oricirei toleranle. CAnd am inleles cd proiectul -
acelaqi cu al primdriei din Strasburg - a fost aprobat de un serviciu
judelean specializat Ei l-am cunoscut pe impricinatul responsabil,
Ei
nedumerirea a devenit compasiune pentru natiunea intreagd pAnditi de
at6tea gi atdtea primejdii ale instrlindrii. Da, constat6m cu durere cd,
de aproximativ trei decenii, sufletul ne este deturnat, c6 urdtul qi
grotescul iqi fac loc tot mai insistent in viala noastrd (Stimate specia-
list cu funclie de decizie, !i-ai bntutjoc qi continui si batjocore$ti prin
incompetenla ta, sufletul romdnului. Arta se ffeiegte qi materializarea
proiectului avizat de tine provoacd nu incdntare in fafa geniului ome-
nesc, ci oroare. Am zisl). $i motiwl neliniqtii e faptul c6 urdtul aces-
ta nu e trecitor, ci pentru sute de ani, ristimp ill care sufletul se va
obi;nui cu el, va intra (Doamne fereqte!) in structura noastri geneticd,
va persista peste generalii. Micar lumea si qtie, de la inceput, cI are de
a face cu o caricatari, care nu poate fi omologati de prezenla la inau-
gurare a unor inalli demnitari. Nu! Nimeni nu poate impune acestui
popor si acestor oameni simpli ai locurilor gustul lor indoielnic Ei ati-
tudinea lor de lamentabil[ lepddare de sufletul na(iei. gi c0t a costat
realizarea proiectului qi cdt o si ne coste, c6t tribut suflctesc trebuie sd
pl[tim, in veac, pentru bazaconiile unui plimbdre! (V-a!i intrebat pe
banii cui?) la Strasburg? Pierdcrca este incalculabili.
Edificiul primdriei din oraEul G se abate qi de la arhitectura
Iocald, care a statornicit stilul de vild specificr sta{iunilor de deal qi
munte, Ei de la stilurile consacrate care, intr-o miiestriti imbinare, au
dat nastere unor monumente arhitecturale emblematice (palasul, din
picate, intr-o stare de condamnabil5 paragini, este emblema Gov6rei).
Edifrciul primdriei este alc[tuit din doud corpuri unite priftr-un turn,
pretenlios qi ridicol prin silueta derizorie, cu rol de purtitor al unui
orologiu, dar in dezacord cu configuralia reliefului, cdruia-i
obstruclioneazi perspectiva, Ei cu filozofia de via{E a romAnului carc,
e9
din vremi imemoriale, a statornicit un anume raport intre timpul istoric
qi veqnicie: locuitorii satului ($i Gov6ra nu e altceva, prin dimensiune,
ocupa{ii, practici Ei ritualuri decit un sat) dau'un ritm lent curgerii tim-
pului, fiind solicitali, cu precidere, de permanen{6, de inscriere pe
coordonatele ve;niciei, intr-un spaliu familiar, protector qi in condiliile
unei impicdri cu scurgerea ireversibild, ale acceptdrii destinului;
implantarea unui turn cu ceas in mijlocul urbei violcntcaz[ accasti
filozofie, contrazice aspiralia de proiectare in ctcrnitatc a sufletului
omenesc ;i distoneazd, irnpotrivindu-se stmcturii psihicc a romdnului,
inchegatd in cursul indelungatei lui vieluiri, iu armonic cu mcdiul sdu
de pldmad6, cu natura, cu istoria, cu universul.
Chiar dacd l-am accepta, in ciuda abaterii de la rcgula armoniei,
,,monumentul" e rizibil, prin execu{ie: acoperigul turnului are, in dou[
laturi, qarpante sub forma triunghiului cu v6rful in jos, ceea ce-i d[ o
infEliqare de tichie, care ne incit[, cu vorba poetului: ,.irt cdmesi cu
mdneci lunge Ei pe capete scufie, / Ne fac legi Si ne pun birari, ne
vorbesc filozoIie". Edificiului, in ansamblu, ii lipsegte corela{ia dintre
funclional gi estetic, infEliEdndu-se ca ci ingrdmldire de clemente arhi-
tecturale fErd noimi: loggia oblinutd prin retragere in plan qi sprijinitd
pe coloane lipsite de elemente decorative (subasmcnt qi capitel);
bo-window-uri al cdror singur rost e si dezvolte frontoane triunghiu-
lare ce depdgesc nivelul celor doui Earpante ale acoperiqului; glafurile
inguste la ferestre qi toate cadrele metalice care inlocuicsc materialul
consacrat ;i, o dati cu acesta, exigenlele artistice impuse de civilizalia
lemnului, bogat repre zentatd in zona stej arului. Culorile,,tdmpldriei"
sunt nefericit alese: turcoaz la coloane, albastru la cadrele metalice,
c6nd mai potrivit ar fi fost verdele pastelat.
Placarea paramentelor cu marnurd dd edificiului o infEliEare
greoaie, care, aldturi de formula tehnicd neinspirati a turnului qi a
teraselor in arc, fdcute sd domine imaginea Hin{ei, impovdrati de
gunoaie, il transformd intr-o caricaturi arhitecturali
Amplasarea edificiului, in loc si imblAnzeasci, sd apropie spa{i-
ul de suflet, s6-l faci familiar omului, amenin{d albia rdului prin lipsa
oriciror misuri de proteclie a acesteia impotriva alunecdrii de anroca-
mente depuse pe mal (Executarea unui zid protector se impunea, ca
100
mdsuri preliminari). Pe l6ngi aceasta, linuta arogantl gi interiorul ostil
sfideazd sirdcia Llnui popor (Comunitatea govoreand e parle inscpam-
bil5 a poporului rom6n), ca.re, in cursul atdtor indelungate ,,tranzi1ii"
qi-a ales, ca formuld de viafd, inlelepciunea, simplitatea, cumpitarca,
echilibrul.
Interiorul o fi el acceptabil, cum mdrturisesc unii, dar aici ne
intereseazd aspectul exterior al construcliei, care, laolaltd cu celelalte,
dau personalitate urbei.
Pentru amendarea evidenfei sunt doui posibilit[1i, din care tre-
buie si alegem una: ori l6sdm edificiul in aceastd form6, ca mlrturie a
mutildrii sufletegti, ori ii adlugdm o masc[ - forma cea mai uzitat[
astdzi de citre mul{i demnitari, c6nd trebuie s[ apar[ (s[ compard) in
fala naliunii. Oricare ar fi solulia, schimb6, domnule arhitect, aco-
periqul turnului gi dac[ nu te pricepi... Doar il faci Ei pentru noi, nu?
Dumnezeu si-fl lumineze suflctul qi rnintea!
Daci nu gise;ti solr.rlii tehnice sau cxecutanli pe potriv[ nu ne
silui sufletul, scuteqte-ne de bazaconiilc dumitale!
Ia-!i-o de aici gi despdgubeqte aceasti comunitate, pe care, in
dispreful lor suveran, edilii n-au intrebat-o, n-au consultat-o. Poate mai
gdse;ti pirtagi la pagub6.
$i, la urma urmei, un asemenea edificiu glzduie;te, in spa{iul
s5u larg, cu doui scdri interioare (Turnul are scdrile sale, probabil,
pentru acces la ceas, cdci alt scop nu-l intuim) nu mai mult de 12-14
funclionari.'Hall- uri16 largi de la parter 9i etaj ale intrdrii principalc
vor fi fiind rezervate recepfiilor gi intrunirilor de societatc. Cc lnx,
cdnd nea Ion soseqte cu traista-n bd1 la obldduire, ca si-qi amendeze
nevoilc gi cautd nedumerit vreo tald ascunsir pc dupi vrco ugd capito-
nat6, dincolo de baricada vreunui masiv birou! Cc sd-i faci?! Imen-
sitilile sunt menite sd apese gi sd zdrohcascd, si anihileze vreun viflu-
al opozant.
,< ,<
{<
Orgoliul puterii care exclude din capul locului colaborarca ctr
pe care, in campanii, declard c[-i reprezintd, dar dc carc sr.:
i01
7

dispre! este
distanleazi disprequitor qi ostil! Cici ce altceva dec0t Care este conlinutul democraliei pe care o gdzduiegtc nottl sctlitt
votul? Dispre! qi voinli
atunci c6rrd le siluieEte voin{a, smulgAndu-le al primdriei? Si nu credeli cI infEliEarea lui e chiar fdrd noirni' Ilstc
tiranicS,garnisitdcuavcrtismente,proferatedecandidatclriarinsala rcfuzat de peisaj pentru ci se situeazdin afata Sufletului qi, at6ta timp
de vot, uide alegdtorii, in condiliile unei reale
democralii' ar trebui si cAt glzduieqte un geniu al rdului, in raporturi de adversitate cu acesta.
treeiingiEipentruadispurreliberdedreptLrlconstitulionaldeaopta, Puterea constituiti printr-un scrutin mdsluit este, realtnente, ostil6 unei
nu! La noi insemnate pd{i din electorat. Adesea, dup[ alegeri, primarul iqi
qtiind c[-qi hotdrisc .ourtu lor Ei a comunitd{ii intregi' Ei'
e

maialtfel.Biroulelectoralincareintrdqiqefiilocalidepartidearede intAmpina solicitan{ii cu indemnul batjocoritor: ,,Du-te s[-1i dea

indeplinit sarcini grele. Ei trebuie s[ Etie, in fiecare moment'
care este Mdrull", uitdnd cdel a devenit, in condilii de strictd legalitate, primarul
unui anumit
raportul de for{e pentru a interveni prompt, in vederea tuturor.
l."^^ltut.Imagina}i-v[c[,inalegeriledeprimaridin'g6,laaldoileatur E de la sine inleles c[, printr-un sistem de urmirire bine pus la
punct, afla cine i-au fost opozan{ii qi-i trata ca pe adversari neimpicali,
descrutin,victoriaceluidepelistaP.D.S.R.afostdob0ndit6ladife.
qi-au spus atunci cd de intrAnd in conflict deschis cu democrafia. De altfel, tr[sdtura lui defi-
renla de un vot. Diferenld rar intAlnit6! Mul[i
cu irrdoiala de nitorie, in cele doui legislaturi, a fost voin{a tiranicd in exercitarea pre-
.,ina u fost asrrl de pe m6nec5. Rezultatul a fost prirnit
rogativelor de ,,ales". Alia{i i-au fost comercianlii, cirora le-a deschis
cdtreunii,cunemullumireqirevoltddecdtreceipcntrucarefalsula
qi un proces indelun- facilit[1i, cu incdlcarea regulilor vie{ii comunitare. Cdnd locuitorii
fost mai mult decdt evident. Au urmat cercetari
unui anumit cartier s-au asociat pentru extinderea relelei de gaz, el, cu
gatdedoiani,incheiatcuverdictuldatdeCurteadeApel:condamndri
elcctorali. Normal a sa voin!6, a dispus racordarea la segmentul de relea - proprietate de
Ia inchisoare coreclional6 qi amenzi pentru fraudi
func{ici dc primar sI se grup - a magazinelor private din piala oraqului, fdrd vreo contribu{ie-
era ca,aqa cum stipuleazd Hotlrdrea, in cazul
care trpbuia financiard care ar fi uqurat povara asocialilor. Cerdndu-i-se explicalii,
revina la situalia dinaintea celui de al doilea tur de scrutin,
corectitudinc. rdspundea scurt, tdios: ,,Aqa am vrut!" Este cunoscut de toli cd a inc[l-
si se repete, in condilii de deplinS liberlate 9i .
catLegeamediului prin vdnzarea de spalii comerciale in intervalele de
hotdrarile
Dar nu, la noi nu e aqa! La noi, prin trafic de influen{d' proteclie dintre vile, in parcuri, in zona izvoarelor minerale qi chiar in
instanlelordejudecat[nuseaplicdEiselucreazdirrdisprcpllegii' incinta Casei de Cultur[. A dispus dezafectarea grupurilor sanitare din
Cdrddqia politita slSbegte institu{iile statului ;i, in
primul rflnd' justilia'
rnotivdn- locurile intens populate ale parcului de agrement. Improviza\ia, carac-
intre timi, primarul trece de la P.D.S.R. la partidul libcral, terul precar al unor amenajiri edilitar-gospodireqti, departe de a crea
au-Ei gestui prin declarafii neruqinate, gdzduite in
presa aservit['
ambianla necesari punerii in valoare a unor opere arhitecturale, le
judeleni ai partidulLri liberal, care
strange qi cultiva prietenia cu ;efii estompeazd elevalia spiritualS.
,or"rI b fala locului cu indicalia primirii rdticitului i, organizalia Sunt continuate, in forme agresive, indiferenla grosolani fa!6 de
qefi de la cen-
local[; invitS la solemnitatea de inaugurare a edificiului Suflet, nesocotirea programatd a confortului spiritual, care au transfor-
Presa ii
tru Ei aga lucrurile sunt aranjate pentru intreaga legislaturS' mat o sta{iune aerisitS, edificatl dupl gtiin{a moderni a sistematizirii,
rnen(ine pe
vine in ajutor, consemnAnd hotdrArea prefectului de a-l intr-un bazar onental cu dughene, prdvdlii, bristouri, chio;curi, toate
impostorinfunc{iep6nSlanoilealegeri.Elcctorattrlnu.trebuies6qtie ingrdmddite pe strada principalI, deqi existd spa{ii disponibile pe strdzi
cdafostinqelat,chiardac[justiqiaestesubestirnatiqicompromisa. secundare. Axa ascendentd de edificii dispuse pe platouri imblAnzite,
statul de drept'
Aqa funclio neazd ,democra{ia original6", submin6nd cu o linie arhitecturali amintind de,academismul francez, implctit cu
Regim gubernial ! stilul autohton, s-a transformat intr-o ingrimidire de vile dlripinatc,
r02 r03

negospodlr ite, frrd garduri, parcuri qi grddini, ci doar cu maidane sc51-
duie de ape reziduale. Interspaliile cu rol de aerisire gi propagare a
strdlucirii solare au spulberat haloul n[scut din reflectarea luminii in
suprafe{e, volume ;i masive pdduratice. Imnul indllat de oameni Soare-
tui a foit sugrumat. Fa{adele secundare ale vilelor nu mai oferi ochiu-
lui decdt construclii improvizate, o ingrdmddire dezordonati de ele-
mente disparate, maidane cu gunoaie qi boscheli in neor6nduial6, loc
de hdrjoan[ pentru c6inii vagabonzi.
VilaJ6ranu,maimodestisubrapoftarhitectural,darfunctio-
nald, adaptatd, adicd, nevoilor de viala 9i activitate ale unor familii
de
intelectuali, este construita pe trei sau patru nivele, dac6 lulm in con-
siderare qi mansarda: demisol cu ziduri portante din piatra cubic6,
parler cu patru intr[ri, etaj cu balcoane din lemn la trei fa{ad.e Ei, sub
acoperiE, mansarda cu lucarne qi ornamente de vArf'
A fost conce-
puti qi realizatd cu
perspectjva spre Par-
cul Central, Strada
Tudor Vladimirescu qi
Strada $colii. DuPd
nalionalizare, i-au fost
aduse unele uqoare
modificdri (a fost blo-
catd ieEirea dinsPre
Strada $colii), in
funclie de nevoile ins-
tituliilor pe care le-a
gdzduit. in prezent este sediul Bibliotecii Ordqene9ti'
Diminuareaspaliuluideaerisiredinsprenord,invedereaunei
amenaj[ri comerciale particulare,.lip^seqte vila de posibilitatea eva-
lu[rii aspectului ei realmente cochit. in acelaqi timp, buticul apropiat,
pe dou[ nivele, cate-i zvdrle apele pe falada nordicd, reprezint[ un
pericol iminent pentru integritatea edificiului. Sd vezi Ei si nu crezi! Si
nu crezi c5 omul, in goana lui sdlbatica dupa caqtig, este atdt de insen-
sibil la nevoia de a proteja o valoare, ce nu gi-a gisit pAni acum pro-
104
prictarul legitirn. Sd nu crezi cd diriguitorii pot s5 batjocoreasci in aqa
rnisuri nevoile legitime ale omului, inc6t si fie in stare a aproba
anrplasarea unor asemenea localuri zgomotoase, cu consum de licori
bahice qi muzicd de gust indoielnic, chiar l6ngi o._r1r-s-!itu!q g*spirytgtuL-
Iatd cum restricliile referitoare la aspectul general al urbei cedeazd
patirnilor, intre care qi aceleia a c0qtigului provenit din combinalii
obscure. Nu credem cd tembelismul edilitar poate si aibd mobiluri
greu de descifrat, dar ofensatoare pentru umanitatea urbei ni se pare
acceptarea lui.
Prin{ul Negru scdpat intre oameni din sinistre catacombe!...
Laolaltd cu allii de-o seam5, c6ndva alungali din dreapta-mpdr5lie, ieqi
el cu aprige pofte necurate sI spurce Crea{ia, cu ,,viziuni" ale intune-
ricului. in mantie neagrd, crescutl din lduntrul noptatic, f6lfdie peste
urbe, cu cioc incovoiat de rlpitoare si clocot de zmoald fumegdnd in
gdvane. Cu deslvdrqiti putere mimetici, iqi schimbi culoarea, in
funclie de vdnturi qi cu sprijin de la marii stdp6ni din dricescul con-
clav. Vrea o lume deviatd de la Lege, o lume a dezordinii Ei haosului
general... potrivit imaginii lui frdnte, rdsturnate, zimislite intr-un
mediu qi la ;coala totalei negalii.
Jinta lui - pll-flgtul, clci cu coloani gi miduvd de suflet se hr5-
nesc c[pciunii. Invrdjbesc gi se bucur5... drdceqte. Mursecd gi
savureazd substanld de Suflet... de la distanfd... ascunqi in cotloane de
tdcere Ei cu siguranla leg[turilor ilicite. Iar victimele, prinse-n capcane,
r6njesc fericite cAnd iqi simt trupuri golite de Suflgt... narcotizate,
...sec5tuite. Paradoxali voluptate a pierderii de S_uflet... pentru
condi{ia de proasplt cipcdunl
$i a;a, cdpcdunii mai mici gi mai mari s-adun[-n conclav,
s-aplaudd frenetic qi se-mbriliqeazd pentru izblrnda lucririi de totald
desuflelire. Ritual de consacrare cu inmAnarea Marelui Colan al
Ordinului Cipcdun! Conjuralia cipcdunilor la adipostul lipsei sau a
refuzului de lege! Legea cdpcdunilor!!!
$i armata lacheilor se gudur6-n rAnjete adulatorii, cu gesturi dc
carnaval burlesc, cu dezlin{uiri diavolegti care lasd, in treceri devora-
toare, peste tot qi peste toate, bale qi excremente... de patimi. Nimic nu
105
rdm6.neneatinsdelavacareindbuqe,inmirosuriinecicioase'florile Altcle, purtate pe bra{e de raze, se-ndreapti spre templul scirldat in
gtearsi mai cuteazd Iurnind al izbivirii prin drcaptd credinli. '.
firave ale unei lumi... cireia oglinda-nceloEatd'
sd-i aduci aminte ci a fost, dar nu cum a
fost' O vagi amintire a ceea
***
ceafostEiarfipufuts6r[mAn6.olumecaregi-apiedutiderrtitateaqiqi
valorilor dizolvate
s-a dispersat in pasta grea, v6scoasi qi informd a
de ea' in penumbra Sabatu- Doud temple de putere, rAnduite la diferenlI de nivel, de Spiri-
amestecate in pa4otrt general' $i, dincolo
tul ordonator Universal... doud temple care i;i disputd intAietatc in
lui, noapte, zbatete, vi-brmuiald de umbre' cdndva fiinle
umane dis-
dens' Disolu{ia gene- Suflet omenesc.
tincte, golii" u"r* gi-nghilite avid de-ntunericul
grosolani' se zbuciumi" ' Doui temple care, renunlAnd la o luptd zadatnicd qi fEri a se
ral6 a lumii care, in materialitatea ei
desfiinla, cu alte cuvinte, lintind amandoud la indllarea fiinlei umane,
Mullimicupriviriexaltate;ibraleintinse-nadorarese-ntrecsd
care le-a supt qi puterea ar sluji, in ega15 mdsuralucrarea de mantuire a Sufletului qi a naliei. Si
aducS ofrande zeului hdd in chip de rapitoare,
debordant'-nfulecare de Suflet' se accepte nu doar in form6, ci in conlinutul de ad6ncime, de esenld.
fi nirrlu, crescind monstruos, piintt-o aruncat Nici unul sd nu derutezepe celdlalt, ci se se apropie qi sd se sprijiue
it, p.inlut Golului Absolut, eclozd dintr-un ou de brontozaur prefacerilor in reciproc. Cu condilia reconsideririi propriului conlinut pe coordonate
d"'dit.,ri., pe stratul uriaE de resturi umane' Din cdldura
o lacomi reptild care ale opoziliilor fundamentale: bine-rau, fiutnos-urAt, adev[r-minciuna.
mash resturilor refuzate de pim6nt, se zdmisli
ingurgitd parqiv organisme ii "t"'"' diform qi lacom pe grimada de $i, ca o posibilitate de reconciliere sunt cele zece porunci ale moralei
cregtine care sintetizeazd chiat normele moralei tradilionale Ei carora
resturi, incongtient zv drlite de oameni "' inconqtient Ei
iresponsabil'
pe le primi' sub legislalia laici trebuie sI se conformeze.Iatd puntea de legdturS. Cele
Apoi pretinse tribut in sacrificii de vieli care
pripidul' O fiard dou[ institulii - de stat gi confesionali - se pot sprijini reciproc.
ameninlare, apoi le smulse hulpav"' qi se-ntinse
recunoscindu-qi specificitatea mijloacelor, in condiliile respectirii
hrSnitS-deomqi-ntinz0ndu-giintempestivqineiert[toraripipeste
i-a ademenit qi reciproce,a domeniului de ac{iune in redresarea mora16. in aceste
oameni. I-a ademenit cu iluzia unei ialse impirilii'
imprejuriri, sacrul ar pogori in fiinla umand qi in viafa diurnS, cu con-
aruncat in flScdrile de iad ale supliciului veqnic'
r""in1" mintuitoare pentru profan inerent. ln acest fel poate fi evitatd
*** morala ezitantd, generatoaie de convulsii ;i instabilitate. $i aten{ie! in
aceastd relalie care purcede din dubla naturd a fiinlei umane nu este
Puiernila viciilor zdmisli mii de clpcluni care'
la adipostul admisi triqarea fEr[ impiet'area echilibrului. Doar in'aceste condilii pot
intunericului compact, sfAqie din cercul de lumin[-fecioar6'
unde fi epurate ipocrizia, invidia, vanitdlile, rdutatea. Slujitorii insiqi ai celor
adasta siluete drepte-n rugdciune. Adast6-ntr-o
terilila-ncle;tare de doud temple sd se lase convinqi de adevirurile moralei creqtine 9i
in fr5m6ntul de iad qi tradi{ionale qi si procedeze in consecinld. Sd se aplece mai insistent
forle_ndarjite: puterea diavileasci de absorblie
atrac\ia tdrdmului angelic al Cerului-tatd'
care-gi revars6' peste aslrpra acelui ,,Nu se face", cu putere de cenzurd a bunului sim! popu-
qi profe(iei. o lar, care vegheazd la p[strarea qi respectarea dreptei credin]e qi a
m,rllimea indecisS, raiele bl6nde-a1e binecuvdntarii
frecireia dintre dreptei mdsuri. Atunci vor fi oprite penduldrile, iar increderea mullimii
mutiime a c[rei soarta e hotardta de puterea rezistenlei
individualit[1ile alc[tuitoare... Lipsiie de puterea
interioard a credinlei pistorite va spori in favoarea ambelor temple. $i atunci va fi pace in
subversiv qi pervers sunt Cer gi pe PimAnt. Scutur5-te, OMULE, de patima iniositoare gi umili-
Ei statorniciei intru spirit,
fiin{ele
-golite qi necru![toare inciner[ri'
absorbite, prin for{a implozivd,'de lacome toare a puterii! imbraliqeazi-l pe semenul tdu cu respectul gi iubirca

106 107
datorate fratelui intru credinlI Ei destin! Viafa pe pdmdnt e atdt de
scurti Ei nu e rd:u ca, in numele moralei cregtine, ea sI fie priviti gi
acceptatd ca un dar divin, ca o pregdtire pentru viala de apoi, cum zice
Scriptura. Ne raliem acestei prescriptii ca viala individualI sd fie o
continud, perseverentd gi exigentd pregitire pentru via{a in
permanentaBi primenire, innoire Ei perpetuard prin urmaqi... cirora, in
afara bunurilor materiale, le l5sdm valori moral-spirituale, singurele
durabile si eterne.
Dar condilia necesard a redresdrii gi revigordrii spirituale
rdrn6ne iubirea de adev[r, cici adev5rulreprezintdcoloana de sus{inere
a moralei creqtine qi tradilional-omenegti. Doar adev6ru1 il impacd pe
om cu sine, cu lumea qi cu Dumnezeu. Doar iubirea de adevir mdntu-
ieqte sufletul de contradiclii Ei sffuieri lduntriqe ;i salveazi fiinla de
iremediabile luneciri. Altfel, adicdfrrd adeviq omul accepti ipocrizia
qi mullimea de patimi care-i erodeazdftinla.
***
Un eveniment de ,,rezonan![" localS devine griitor pentru aban-
donarea spiritului, in favoarea combinaliilor politice menite si salte
impostori in ierarhia puterii, sd consolideze pozilii in partid qi admi-
nistra{ia loca16. Cu dispre( evident pentru o manifestare tradifionali de
suflet- zilele bibliotecii - organizatorii stabilesc in aceeaqi zi qi inau-
gurarea primdriei din or[qelul G. Se intocmegte qi se tipdre;te program
de comunicdri gi se desfEqoarl o febril[ diplomalie de cenzurare a gin-
durilor... la cei nesiguri. in prezenla unor inalte fe(e nu trebuia sd se
abatd de la imaginea cosmetizatS, gdndit[ gi regizati de ,,mire". Cum
fEcu el, cum drese, reuqi sd-l aducd in mica urbe (Mare noroc consem-
nat in cronica ultimilor ani!) pe insuEi geful unui partid de putere. Deqi
in alegeri de primari candidase ca pedeserist, ipochimenul abandoni
inregimentarea profitabili pdnd atunci gi i;i c6rmi corabia in direcfia
noilor vdnturi... politice. Cu dezinvoltura unui Dandanache, trecu
repede la alt partid, dar, cu tot sprijinul demnitarilor judeqeni, organi-
zatia locald nu-l primi. $i ce gi-o fi spus el, in marea lui ambilie de a
accede la putere, pe via(i? ,,Ia si-mi aleg naq pe gefu dl mare... de la
108
(lcntru!" vestea despre hotirdta descindere a fruntagului politic fEcu
viilvd gi-i alert6 pe mai - marii judefului de-o anumiti culoare... pi
chiar unele fele duhovniceqti... cu atitudine rezervati fald de agitalii
politice.
Dar noul edificiu trebuia legitimat ca operd a partidului spre carc
primirelul igi afintise privirile... pentru noul sdu mariaj politic
(Pcdesereul fu pirdsit cu toate incdrcdtura electorald. curatd tr[dare!).
Pc deasupra, trebuia ,,sfin1it", ca si fie mdntuit de rucritura necuratu-
Iui gi sd inspire mullimii in adulare sentimente Ei gdnduri in6lf6toare.
(Practici vizibil5, la v6rf!) Primdria fu promisi ca dar pentru naq, in
sclrimbul firmanului. $i cine ar putea. refuza o asemenea ofertd in
imprejurdrile luptei acerbe pentru acumulare de capital... politic.
Darul fu perceput a fi un fericit prilej de construc{ie a imaginii.
Numai ci acest aranjament politic gi de afaceri compromise
manifestarea de spirit care se derula in aceea;i zi chiar la Episcopia
Noului severin. Demnitarii se grdbird sd-Ei lini alocu{iunile, mimarr,
cu alte cuvinte, .,,intrarea in spirit", fdrd. a trdi momentul la inaltd tcnsi-
tunc intelectuald... ca sd ajungd la ora stabilitd in modesta urbe, fcri-
citd de prezenta unor asa oaspe{i. Se grdbird ilustrele fele sd se
infE{ogeze la marea, istorica, epocala ihtAlnire. Aici se mirosird, se
rccunoscurd, se pupard in aplauzele mullimii
;i, pe altd tonalitate, ros-
tird alte alocu1iuni... adaptate momentului... qi intereselor. Totul se
clcsfEgura fain... dupd dorinla organizatorilor.
$efului ii pldcu, chiar
dac5-l cam iritard adulSrile grosiere. (Era conEtient cd ,,mdrirea-i e, in
tainr, legati" de scarbavnice lichele.) Imprevizibilul fusese inldturat
printr-o meEtequgiti lucrdturS: se descotorosird de incomodul partener
clc dialog, care, in ultima clipd, fu ,,convins., sd participe la mani_
lcstarea cd(ii.
Aga se face istoria: spiritul pentru copii, iar,,trebile inalte,. pen_
lru mae,strii in politichie. (ce qi-or fi spundnd copiii?l crci la mani-
lcstarea de Suflet rimaseri doar copii.) De ce, Doamne, at6ta minte
schiloadd... qi viclenie... gi poftd insalioasd de putere?...
Creqtefi mai repede, copii ! lara geme de atdta prostie. . . adunati
l. vdrf. Prostie si escrocherie... cupiditate si nerusinare. $i toate...
109
pentru putere!... puterea flal-d alt obiect decat satisfaclia cinic[ a indi-
vizilor ,,aleEi".
Creqieli, copii! Cdci'lara de la voi iEi aEteapt[ mdntuirea' Voi
sunteli singura speranld... Pdrinlii s-au detracat, iar bunicii iqi petrec
amurgul in lacrimi.
creqteli, copii, qi 15sa!i !5rii gi neamului o zestre mai acdt6ri!...
Spre consolarea bunilor, nemAngAiali in durere" '
qrF>
Casa - Suflet
Cititorul s-ar intreba, poate, ce rost are aceastd risipi de
,,crudi1ie" pentru dezvdluirea.unor fiumuse{i, pe care le pitrunde sau
nu-l intereseaz[. Rispunsul e unul singur - credem - conving[tor.
Arhitectura, fie ea in forme somptuoase sau mai simple, dar addnc
grditoare prin supunere la legile echilibrului qi armoniei volumetrice,
cste artd, expresie a sufletului omenesc proiectat in crea{ie. O crealie
sincronizatd cu crealia divinS, atAta timp cit creatorii,'cunoscufi sau
ruccunosculi, se supun legilor amintite. Este o arti de un fel deosebit
pcntru cd se oferi tuturor ca o carte deschisd, numai sd qtii sd o citeqti.
Prin orice crealie arlisticd - qi casa este o asemenea crea{ie - vorbeqte
sufletul unui artist, care recepteazd,fdrd s5;tie, sufletul neamului sdu.
Sufletul etern qi nemuritor, care r[zbeqte atotbiruitor prin generaliile
succesive legate printr-un imponderabil omenesc. Crealia umanl este
rnodalitatea de rezistenld a neamului prin afirmarea sufletului s5u,
stdp0n peste vremuri. Crca{iile artistice sunt forme elevate Ei indis-
pensabile ale dialogului intre genera{ii. Conserarea acestora impotri-
vaacliunii demolatoare a vremurilor are semnificalia conservdrii sufle-
tLrlui na{ional. (Distrugeqi istoria gi creafia umanl qi nu ve{i mai qti
cine sunteli! Veli hdlddui lumile qi continentele, fdri identitate. $i nos-
talgia vd va coplegi cu addnci gi sfdqietoare triste(e. $i triste{ea inci ar
li un semn al umanului din voi. Dar, cAnd nu va mai fi nici tristele?!...)
AtAt edificiile mirefe, cdt gi casele modeste, dar magnifice. prin
lruterea de expresie, tiinuiesc intre qi in zidurile lor suflete cu idile qi
tlrame, cu fericire qi nefericire, cu visuri de afirmare sfrrdmate de
ne$anse sau impliniri tonifiante.
Locuin{ele vorbesc despre destine individuale derulate, adesea,
irrtr-o nemeritati singurdtate qi izolare. CAteva asemenea cisu{e de pe
strada principalS au fost rase de buldozerul sistematizdrii. Au rdslrit, e
drept, uriage blocuri, mai mult sdu mai pu(in reuqite, in care se
111
 constranse.n cutii egale, cle si creasc[ alte lumdniri, cu ardere ;i mai spornicS. DupI obgtcsctrl
adipostesc uriaqe concentrdri umane. Suflete
sfArqit, rdm{i1ele pdm6ntegti se duc unde se duc, dar in locul undc uu
disprs"-nt-o ordine stricti, ucigdtoare' Dar sufletele qi-au acceptat
nu despre ea ars, c6t 1e-a fost dat, rdmdn casele - troile. Aici vin sd se adape, dupir
."ri,'i"fiif.... s-au obiqnuit. Aceasta-i incd o dram6' Dar
a fost' o indelungi cdl6torie pe tdrdmul dorului frrdleac. Cuvine-se dar ca cci
.A vorbim, ci despre dramele qi tragediile lumii^care
o
u."* care rdm6n - rude, cunosculi ;i chiar necunosculi - si trateze casele ca
destin' O lume care-gi
lume neputincioasd Ei invins6, ca un finis de pe nigte troile, locuri de popas pentru suflete ostenite, care, la rom6ni,
in
propriul apus' Una copleqiti de regretul pierderii"'
"onr"*pia p'"tut" izbdnzi' Am cunoscut suflete hdiesc intr-o deplin[ armonie cu cele-ntrupate. ,,La noi - gldsuiegtc
;;fi" ;"r"n, d" ,uti.iuclia unei confgrt scump platit la bloc, au poetul - ;i morfii stau la mas6.,.oo Respectul pios pentru case devine
care, refuzdnd incazarmatea printr-un
zlle intr-un respect pentru crealia de suflet care leagd intre ele generafiile, intr-o
..tii, ql au dobdndit ingdduinla de a-Ei duce ultimele solidaritate de nezdruncinat. Lupta, uneori acerb[, intre oameni pentru
in locul celui solid' dar
urrirers propriu, ctitorit .it i'aaiiita strddanie' moqtenirea unei case,
nemilos demolat. Una din Parcc insS' cea
necruldtoare
' le'a -retezat care, in orice condilii,
U*."n*t,incursultragi-comiceiimprovizalii'Altele'totinvinse'
devorat gi trebuie venerate, re-
a zidurilor care le-a
continua sd vieluiasc5 laumbra tiranica prezintd o blasfemie,
cu o razd rizbind prin-
lunrina qi spaliul respiraliei, mullumindu-se lipsi de respect pentru
tr-un tunel, citre lumea de dincolo' cei care, ctitorind-o,
sd ne aducem
O lume de oameni cumsecade de care refuzdm au investit energie de
qi insingurat, r6pus de un atac de
aminte. Un bdtranel simpatic, singur suflet. Trecerea de la
fragila ziddrie uman[). A
cord (Veqnicele Eicane erodeazdJin interior un proprietar la altul,
mdna sprijin sub cap'
io.t girii fbrl suflare, intr-un somn definitiv' cu prin varzdri succe-
vegheat de singlra fiin![
aldturi de mdmSliga rdsturnati pe cdrpitor Ei sive, in vederea unor
departe la feciorul de pe alte
credincioasi: o pisic6. Nevasta plecase avantajc tnateriale. rc-
Adu-ne' Doamne' unul
meleaguri. NeAreapia plrdsire qi insingurare! prezintd o gravl ofensi adusd nu numai sufletului celui dispirut, ci,
qi mai trainic,! Ajut6-ne' Doamne!
ia,rga ltt ,t, intr-o t'ire mai sincerd gra[ie legiturii de sdnge, Ei sufletului propriu. Respectul qi grija pentnt
Maiarefeciorulvreofrr0msdinsufletulcaldaltatSluidisparutin casd sunt dictate, ca qi respectul pios pentru mormdnt, de nevoia de a
anonimulvorace?Sezicec-arfrfEcutavere'darcucepre!?CAtiferi- veghea la odihna in pace a ctitorilor. Respect qi recunogtinli! in vir-
care i-a anulat identitatea
cire poate s6-i aduci acest schimb neloial' tutea acestei legi a moralei creEtine, indiferen{a locatarilor fald de imo-
.,^urat Apiri-ne, Doamne, sufletul de rSticiri! bilul pdndit de ruind ni se pare o cras[ ingratitudine fali de proprietarii
la romdni' prover-
Ataiamentul stdp6nului pentru casa lui este' care, voit sau nevoit, le-au f6cut totuqi posibil traiul intr-un cuib.
pasiune a cons-
biald. In ordqelul G, iocalnicii v[desc o adev[rat[ Vatra la romdni este mai mult decAt un loc in care i1i duci vea-
in peisajul mustind
trucliei, ddnd glas aspiraliei de fixare Ei integrare cul, contractind raporturi de ajutor mutual cu vecinii. Este o institu{ic
de prezenf[ divin6. fEi cu artd cuibul' vatra' o apir[ impotri-
'o't"i"t" sim]irii' La cu adAnci implicalii sufletegti, un complex de raporturi care-i anga-
va intrugilor Ei iqi transfer[ intr-Ansa toat[ puterea qi-l pimin- jcazdnunumai pe membrii de familie ai unei genera{ii, ci pe toli mcm-
tot in zidurile
batranele, ultimele tezervede suflet se scurg brii generaliilor succesive de familii cu aceeaqi obirqie. Q solidaritatc
le-au imbrdliqat cu patim6' $i se- sting incet
tul, pe ca.re, vialaintreagi, intemeiati pe legdtura sufleteascl (nu exchisiv econornici) cu
qi lin, ca o lr-rmanare, lasd, in locul sfinlit' urmele arderii' ca din
"uliqi
t12 t13
p[m0ntul care le-a fost leagin Ei pe care l-au innobilat cu podoabele
sim{irii lor alese. Acest complex sufletesc presupune nu numai respect
qi adoralic pontru pdmdntul nagterii, ci si recunoqtinli qi respect pentru
sufletul str[bunilor impregnat in vatrd... respect qi recunoqtinld qi
datoric. Cel care-qi abandoneazdvatra din raliuni pur economice incal-
cd sau nesocotegte cutume str[vechi, care au vegheat la unitatea aces-
tui neam. Raporturile amintite, cxtinse prin alianle matrimoniale,leagd
irrtre elc familii indepdrtate, constituind nuclenl unitdlii neamului. De
aceea apdrarea unitdlii de familie reprczintd o datorie de suflet, datoric
asumat[ cu putere de teStament moral, incllcarea ei fiind echivalentd,
in pcrspectiva tradi{iei, cu profanarca unci sfintc valori.
Cas[ - acasd
Continu6ndu-l pe latinescul ,,casa, - ae", cuvintul e folosit in
sensul propriu de clddire care serveqte ca locuinfd, dar a intrat qi in
expresii qi locu(iuni, care i-au imbogdfit conlinutul cu sensuri noi,
derivate din sensul de bazd. Dacd ,,locuin!d" presupune viafa laolaltd
a membrilor unei familii sau a unor familii inmditc, atunci ,,casd", in
contexte fixc, desemneazd:
- viefuire ordonatd, lini;titd (a fi cuiva casa casd qi masa masi)
- cdsnicie (a trii cu cineva, in bunl in(elegere)
- a se impdca bine clr ceva (a duce casd bund cu ceva)
Prin permutdri de sens, de la casl (cl5dire) la indivizii care o
locuiesc, graf ie unor raporturi ancestrale, ,,casi" inseamnd qi
gospoddrie, farnilie, dinastie, neam sau nume de institulii culturale
pentru a desemna stnrctura oarecum familiard, intim6, prin natura
raporturilor de suflet pe care le promoveazi.
Conjinutul notiunii desemnate de cuvdntul ,,cas6" vizeazd,latura
sufleteasci, afectivi a vielii indivizilor, raporturile care faciliteazduni-
uni, avdnd ca temei rudenia (familie, dinastie, neam in sens restrdns
sau in sens larg de ,,popor", ,,natiune,,). Sub acest aspect, ,,cas5" este o
construclie sufleteascd mult mai trainicd dec6t o cl5dire determinatS.
Estc o construclie preexistentd, duratd in rdstimp de milenii qi ve-
1t4
gheati, intrefinuti perpetuu, intlriti ca fundament qi esen(i a fiinlci
noastre distincte, individuale Ei colective.
Credndu-gi adverbul ,,acasi", limba rom6n[ a desemnat, dc la
inceput, o realitate psihicd: spa{iul stabil unde a fost prrmrdite fiinF
lui sufleteasci - casa, satul (oraEul), lara ce include raporturi cu locul
de baqtin6, cu pdrinlii qi cu neamul care i-au dat qi modelat, intr-un
anumit fel, sufleful, cu ambianla cultural6, moral-sufleteascd, in care
qi-a structurat personalitatea. in strdnsd legdtur6 cu peisajul natural
Ei
cultural transferat in fiinla individului Ei devenit, prin aceasta, pcisaj
sufletesc,,,acasd" desemneazd identitatea cuiva (umani, sufleteascd,
cultural6, artistic5, nalionali), sinele, fErd de care fiin{a umanr e lipsitd
de coeziune qi stabilitate.
in virtutea acestor sensuri ale substantivului ,,casd" qi ale adver-
bului ,,acas[", putem pdtrunde cdt de c6t dramele incomensurabile
provocate de un regim inuman atator proprietari de autentice suflete...
edificii morale durate prin efortul unui intreg gir de genera{ii. crci
-
deposedarea brutald de casele suflet, urmatd de bestiala politici de
epurare qi nimicire a elitei spiritului romAnesc, a insemnat nu numai o
dramd de dimensiuni nalionale ci qi un qir nesfdrgit de drame omeneqti.
Un calcul fdcut cu puterea de simlire qi imaginalie poate realiza pro-
funzimea acestor drame qi consecinfele lor pe termen lung. Numai un
asemenea bilan! al energiei sufleteqti cheltuite pentru edificarea unui
,,c5min" in sensul lui figurat de ,,cas6 p6rinteasci.,, cu aspirafiile pe
care le incumbi, ne ajutr si in{elegem nu numai mecanismul transfe-
rului de sens ,,casi-suflet" ci gi complexitatea dramelor individuale.
Suferin{a de a{i fr retezatd nemilos legitura cu sufletul mo;ilor qi strd-
mogilor, de a-fi fi deturnat destinul, de ,,a trii,,in nesiguran{i cu un rest
de suflet tumefiat, ca si-!i fie ingdduitd viefuirea, in trcere gi spaim[,
dar, uneori, cu o uluitoare sete qi energie de implinire umand. cdte au-
tentice valori umane si moral-intelectuale n-au fost ucise in procesul
de ,,construc1ie" a societdlii autoproclamate ,,cea mai dreapti, cu
putin{5"! La cdte umilinle qi retrageri, alunecdri gi cdderi n-au fost
condamnali urmagii qi continuatorii de drept ai proprietarilor
deposedali. Zile;i ani de p6ndd gi team6 de fiinld-ncol1iti... Nop{i de
co$mar... vie{i tulburate de grele neliniEti si amare incertitudini, oarc,
1ls
om mai fi m6ine ? C6nd ne va veni randul s6 fim sfhEiali ? Grea rlc zbor, o politicd a demolSrii programate. Neputinla administrafici
e

povara neputinlei de a percepe ce !i-a hdrdzit intunericul!" imobilelor se asociazi cu lipsa de suflet a locatarilor) care) pcntru
^Uniiqi-auinibuEitrevoltast6rnit6denedreptate,s.auretrasin lvantajul de a fi fost addpostili, nu au investit nici valori sufleteqi, nici
tdcerea care s6 le permita tfecerea prin cumplitul rdzboi
fratricid al rcsurse financiare. AlSturi de incdperi sordide, inutilizabile datoritir
,,luptei de clas5". S-au realizat ca intelectuali
de marci Ei au slujit absenlei unui stil de via!6 ordonat[ - ziduri in cddere sub acoperiEul
orrert, credinla, nu un regim pe care, in adancul sufletului' l-a:udeza- gdurit, qi maidan de gunoaie. Iar falada secundard, cu aceeagi
"r,
vuat, ci sufletul, c[ruia au rdmas totdeauna loiali' clcschidere prin cerdacurile care imbriligeazi edificiul, este practic
Acum, sub o zodie mai luminoasS, av6nd in sprijin legi imper- anulatd prin construcliile adiacente gi peisajul dezolant.
fecte, dar legi, qi intr-o lupti inegalS cu un apamt birocptic
qi' evident' $i, in acest cadru flrd conlinut afectiv, cresc copii. Cu ce pers-
de proprietar pective? Nu spaliul e de vin5, ci capacitatea de a-l innobila prin ener-
ostil, omul incearc[ s6 impund recunoaqterea drepturilor
qi al sufletului indel,ng oprimat. Redobdndirea casei gia interioar[ a ocupantului.
al casei
echivaleazil cu innodarea firului sufletesc, cu regisirea identitSlii, a
justi{ie in statul drep^t. Reconfortant Vila V0rgolici, amplasatd pe B-dul Tudor Vladimirescu, e mo-
sinelui. Si asta, pe l6ngd spiritul de
destd ca infdliqare ;i, de c6nd a fost rdpiti de regimul totalitar, a servit
cuvAntui ,,u"urt,t Ca qi cum !i-ai fi regisit obdrqia. O incununare a
o binemeri- ca farmacie Ei spa{iu de inchiriat. E structuratd din doud corpuri aldtu-
unor indelungi gi istovitoare cdutdri. un cap6t de drum Ei
rate, insumAnd dou[ apartamente restr0nse. Probabil suprafala limitatd
tat[ odihni, dupd indelungd prigoani' de teren i-a hdrdzit forma, desfdqurat[ in unghi. Dar un anumit tipar
in casele golite de sufletele alungate s-au ndpustit indivizi de sufletesc a chibzuit impletirea elementelor arhitecturale clasice cu cele
,,tip nou" al ,,tumii noi". O lume ridicati
prin fraude' crime- qi orori
specifice stilului lirdnesc. Golurile uqii qi ferestrei la falada principalS
abominabile. Puternicii zilei diriguiesc destine Ei hotSr[sc locuri la
personal' strldania qi sunt arcuri trilobate sprijinite pe coloane angajate. Faladele secundare
ospd!. Ei puteau totul... erau dumnezei' Meritul sunt prevdzute cu un cerdac in unghi, sprijinit pe stdlpi, care, grupali
suplinite de ataqamentul ffifar-
-.rr"u onest6, viala cumpitati puteau fi cAte doi, se inal15 pe alli stdlpi de beton; sa)a a;ezatd pe console,
nic qi zgomotos afiEat. tnoivizi cu o cultura rudimentard abandonafi
qi
in numele cdtotva fraze evolueazl astfel in inlllime, incheindu-se cu o arcatur6 din lemn, sub
de snflet alcStuiesc o armat[ g615gioas6, care,
acoperiqul cu qarpante elansate.
gi lozinci, calcd in picioare sentimente ;i convingeri' mutileazi
gi
seamin O jumdtate de secol, asemenea spalii de suflet au fost vlduvite,
decapiteazdsuflete. Necinstea qi falsul, inEelitoria 9i holia-frrd prin voinla neoamenilor, de locatarii lor legitimi... alungali ca si faci
sunt bine mascate sub inveliqul strSlucitor al ipocriziei. Sistemul s-a
loc unor fiinle lipsite de suflet. ..moluqte trditoare in case strIine...
Protestul curajos
consolidat intr-o carcasa de minciun[ impenetrabild. Cdci sufletul r[sare ;i creqte hrdnit de pim6nt. Nu poate exista fird
a fost inSbuEit sub povara grea. in aceste imprejurdri,
casele'.odinioard
legdtura lui organic5, intimd cu plmAntul care-l imbrdfiqeaz6 cu gesturi
suflete, rimAn doar incdpeii pentru indivizi fird suflet. Lipsite de ele- rnaterne... ca pe fiul ndscut din sufletul siu nemuritor. Casa-suflet este
qi mutil6ri qi modi-
mentul vital care le pisira in fiin!6, mai suferind run dar al Plm6ntului-mami, rostuit cu un mare consum de energie
fic5ri stmcturale, ele intr6 intr-un proces ireversibil de imb5tranire interioarI, sloboziti din marele depozit citre purtdtorul natural. CAt
timp'
rapidi. Vile, care, odinioarS, erau fala urbei, dacd n-au fost' intre timp, intr-o epocd de lunecare-n abisuri, fiii i-au fost surghiunili de
cate a
dcmolate, devenir[ iremediabile ruine. Vila Morariu, bun6oar6, molus,te, Pdm6ntul a gemut de durere. Durerea Mamei care Ei-a vdzut
fostEiinternat-qcoali,Eihotel,iaracrrmspa{iuinchiriat,ac.'lzdprin progeniturile alungate, iar l6caqele invadate de fiinle incapabile si con-
cchilibrul de li*ii, forme gi volume, prin deschiderea largi ;i se,zalia tracteze legituri afective. $i c6nd, sub o noul zodie,legea imperfecti

lt6 117
i-a momit cu speranta ,,repatrierii", sufletele hiituite au alergat spre
sAnul matern, ca si-qi refacd unitatea pierduti. Dar aspiralia fireascl
spre adunarea din risipire qi reintegrarea intru suflet este, adesea,
obstruclionatS de legea larvard, elaboratd in marele conclav. Lege
Case 1n stil rural
tiranici, in fond, dar cu lustru pretins democratic, justiliar.
Ani in ;ir, moqtenitorul de drept al Vilei Vdrgolici - un reputat
intelectual - a bdtut drumurile qi a pus in joc ultimele resurse finan-
ciare, ca sd i se recunoasc[ dreptul legitim qi legal al revenirii gi rein-
tegririi in lScaqul - suflet al bunilor s5i. De fapt, un drept a c5rui
exercitare este amAnat6, printr-un adaos la lege, cu incd cinci ani. Dupd amplasati pe teren orizontal. Fiecare nivel are c6te doud camere de
expirarea acestei perioade de pisuire pentru chiriaqi, sufletu-i va mai locuit, cu intrare separat[, la care se ajunge printr-un spa{iu de trecere
zdbovi, poate, la uEd, alli cinci ani, ca si pecetluiasci ,,originalitatea" cu uEd in doud canate qi impost5. Fa{ada e previzutd cu prisp[
democra{iei po stdecembriste. deschisd, qi balustradd din scAndurd, traforatd,. Accesul la al doilea cat
Ca qi c6nd n-am fi in stare si ne eliberim de un blestem ances- este asigurat prin scara
tral, legile statului postdecembrist, in loc sd opreascd dezmSful, il de lemn sprijinitl de
favorizeazd. Textele sunt astfel rdsucite incit si slujeasci noilor prispi, spre latura
stipini, fideli vechilor obiqnuinle. Cu sprijinul unor funclionari din stAng[. Prispa si sala,
primdria locali, care ,,legalizeazd" falsuri, O vild este revendicatd, prin care se reahzeazd
printr-un proces rdsunitoq de o persoand particular5. A fost necesar[ leg5tura cu exteriorul,
intervenlia presei care sd demonstreze cd imobilul a fost donat, prin sunt montate pe tdlpi,
testament, de proprietarul lui, Societdlii Govora - Cilim[neqti. Iatd prin intermediul unor
cum in micul nostru oraq imperfecliunea legii qi corup{ia administra-
st6lpi lungi, legali, intre
tivd stimule azd ldcomia qi rapacitatea unor ,,gefule{i", strecura{i la caturi qi sub acoperi;,
putere. S5-i vezi cum se agitd sd intre ,,legal" intr-o incdpere de suflet,
de capetele prelungite
prin siluirea sentimentului de justilie Ei bun sim!! Vrea suflet individul
ori incdperea unui Suflet? Nu gtie, sdrmanul, cd SUFLETUL nu poate
FirI prea
ale grinzilor. ,,Case ldrineEti", picturi, Stan Hermeneanu
multe ornamente sculp-
fi rdpit. Nu-l ai ;i gata! Eqti infirm din vina ta qi, poate, a moqilor tdi
turale, ei sunt grupali cdte doi qi cdte trei. Spafiul prispei qi al silii
(Sunt qi moEi infirmi de suflet, devenili dupi moarte, spirite rele).
decorate de joardele c6torva vi1e, asigur5, chiar qi in lipsa foiqorului,
Celb doud situalii pun in eviden{d un crdncen adevdr cu privire
la funclionarea statului pe care, in vorbe, il dorim drept.
nn spajiu de odihnd qi priveliqtea, atdt a grddinii, cAt qi a strdzii.
Pe cAt de complicatd, greoaie qi impiedicati e procedurain caz:ul
Ghirlandele de frunze qi struguri frl:reazd lumina solard gi impriqtie in
recunoaqterii unui drept evident, probat cu acte qi martori, pe atAt de atmosfer[, toamna, aromele strugurilor in,p0rgi.
vioaie, rapidd qi dezinvoltl e birocralia administrativd atunci cdnd are Pe un fugui in spatele casei, cei doi gospodari ;i-au instalat un
de pus la cale o escrocherie. rnic ghioqc de odihn6, din care li se deschide panorama localit[1ii. De
Dar... precum la Centru, aEa gi in mica noastrd urbe. aici, silvicultorul indrdgostit de peisaj iqi contempld crealia cu care se
rnAndreste in fala oricui il viziteazd,, gata si i se ofere generos, cu

119
sufletul deschis ;i cu roadele muncii lui de harnic lucrdtor al pimAn-
tului: grddina cu pomi de toate soiurile, cu arbuqti .qi zarzavatwi, pe
care le creqte in solarii, de indatl ceinceteazd asprimile iernii. Un rai
intr-o hoagd strljuitl de stejiri;, intr-o parte, qi de salcAmet, in cealalt[.
Aici inlelegi cum pot doi oameni inimoqi sd oblige un teren arid, in
pantl abruptd, si hrlneascl o livadd tdndri gi viguroasi. Spafiul, in
care treb5luiesc ei, de diminealapdnd seara, mai tot timpul anului, este
stribdtut de un firicel de api pornit dintr-un bazin colector, cici neas-
tdmpdratul grddinar qtie sI imblAnzeasci gi furia quvoaielor, pe care
le-a diriguit spre folosul sdu, al sufletului care i se deschide in zAmbet
c6nd nepolii-i animd teritoriul.
pe EroiloJ," ]{,.-e-ste, ca Ei casa
&X_Cp".gli_F3g$ituatd
Gheorghe Rogojinoiu din apropiere, o locuintd veche, datdnd din 1914.
Agezate pe un teren inclinat, se inal@ pe cAte un soclu din ziddrie de
pratrd, peste care se ridici cele doui caturi qi acoperigul in patru ape,
invelit inilial cu gindril5. Configuralia terenului a impus ca intrarea la
pivnild si nu fie prin gArliciul care lipseqte, ci in latura opusi faladei.
Ambele au prispe qi s51i in unghi, pe dou[ laturi, favoriz6nd intrarea
separatdla fiecare din cele patru inciperi ale fiecirui nivel. Accesul la
nivelul superior se infbptuieEte printr-o scari de lemn care se sprijinS,
la etaj, pe un podest. Pentru a ayea sub priviri grddina din spate qi cul-
mile dinspre r[sdrit, ambele au pe aceastdlatwd cAte un balconaq.
Aceluiaqi mod de tratare se circumscriu
;i casele Dumitru
Tdpu$, Din Ionescu, David lonescu, Din Factoru etc.
in 1910 ;i se
ie&IE|de pe gfla-dp.P.14p9ryqsqu
-g9!9 9gg_qgyit4
incadreazd in tipul caselor joase, cu un soclu de p6nd la 1,5 m ,la
falad6, care a fdcut posibili pivnila cu intrare printr-un g6rlici. Falada
e precedati de prispa, care,la mijloc, se ldrgeqte pdndla dimensiunile
unui foiqor cu acoperiq desprins din qarpanta casei. in spate, sub
qarpanta prelungitd, este addugati o incipere suplimentar[, numitd
cuhnie. Case in stil arhitectural rural cu prispi, foigor qi gdrlici, dar cu
o extindere prin ieqire din plan sunt cele aparfinAnd lui I. Pureca
(Coreeanu) din cartierul transhin{ean gi lui Dumitru Radu de pe strada
Pie{ei.
120
pifu .gieranidFqpgfi lqq*qztttpq_eqpsp,a-1.ds-alului3a-enp:ilnL
in dreptul tqte..LrglUi.dg.&,th.gl este favorizatd de pozilia dominanti qi
pcrspectiva largi asupra jum5t5tii superioare a localitdlii. Constmitd pe
tcren orizontal, in plan pdtrat qi ridicati pe un soclu din piatri ciopliti,
are cinci incdperi largi qi inalte, pe un singur nivel, sub un acoperig cu
$arpante in patru ape, invelite cu {igl5 Ei cu stre;ini prelungite. Prispa
cu foigor larg in dreptul intririi principale este delimitatl de stilpi
inalli care sprijind grinzi dublate Ei care, dupi o evolulie tronconicS, se
leagd intre ei, incdrcdndu-se cu decoralii sculpturale (x-uri in cadre qi
rozete) qi incheindu-se apoi cu evazdri capiteliene. Aceastd podoabd a
faladei, incheiati cu un brdu terminal tot din lemn, este urmatd de arhi-
trava care urcd pAni la br6ul-corniq5. Lucrate in acest feI, sala gi
lui foiqorul umanizeazd, Ei mai mult construclia, accentudndu-i nota aeratd
qi tendin{a de largi deschidere qi imbriligare a peisajului.
p.ege.t".-."
-p-.61.egffi
(Ion, Nicolae gi iar Nicolae, descenden{i a doi
frali - Alexandru qi Marin - care, la rAndul lor, au fost urmaqii lui Ion
Gh. Pelegca, statornicit in deal ,,La Oboard", unde qi-a deschis vatr[
pentru el qi urma;ii lui). Patru genera{ii s-au succedat aici qi ultimele
dou[ inci viefuiesc in ochiul de pddure dintre dealufilg"C.glep$lg"Tr
,,La Bordeie". Au imbl6nzit pdm6ntul, au frcut gi fac agriculturi pe un
soi-riii"ffi?arnic. De aici au fost martorii unei civiliz a\ii care a
blagoslovit sdtucul Prajila, devenit, intre timp, urbe de interes nalional.
Au fost contribuabili onegti, dar n-au fost favorizali de binefacerile
amenajdrilor urbanistice. Pulini qi-au luat lumea in cap. Cei mai mul1i
au continuat sd-gi duc[ traiul pe acelagi pdm6nt mogtenit din bdtr6ni, in
izolarea codrului, dar la indltime. C[ci de aici, in sufletul lor deschis,
primesc Ei z6mbetul soarelui gi binelea semenilor care le admird qi
cinstea ;i lupta, uneori frrd, izbdndd. cu vitregiile vremilor. Unii trliesc
in case bitrdne;ti durate la hotar de secole. O casi [irineascd avAnd
doud incdperi, cu o singuri intrare in camera ,,la foc", ce di intr-o alta,
numitd fie ,,celar" fie ,,camera bun5". O prispd pe stAlpi scunzi qi
balustrade de scdndurS ii deschide perspectiva spre rdsdrit, {in6nd sub
control un univers limitat: o fdEie ingustd de pdm6nt, care este, in
acelagi timp, gi livadd qi grddini de zarzavat Dar nimeni nu-i opre;tc
sd-Ei umple sufletul gi de pldure qi de cer. in fiecare dirnineald scnind,
121

soarele stiruie, un timp, in unicul ochi de geam al clsulei atdt de
incdpdtoare pentru suflet.
O alt[ casi, deosebit[ de prima doar printr-un spaliu de trecere
spre cele dou6 cimdru{e. Doi frafi - doud case aproape identice, prin
sdrdcie lucie gi lips[ de confort. Mai la deal, un vdr locuind intr-o casi
cu spafiu la fel de restrdns.
Si ne imaginim o familie alcituitd din doi pdrinli qi cinci copii
mititei, trdind laolalti, in dou[ cdmdrule, incllzite de o singuri sob5 qi
dintr-un venit provenit din pensia ,.pe caz de boald" a unui muncitor,
care atrudit 35 de ani pe Eantierele fdrii. A tras pAnI a picat, c[ci acum
igi tArdEte paqii printre copacii vecini ... Ca sd mai fie de folos, c6t de
cdt, familiei inglotate-n nevoi...
N-au putut invinge nici intunericul, nici s[rdcia qi suferinla, nici
in vestita ,,epocd de aur" gi nici in libera societate postdecembristd.
Traiesc din te miri ce, la limita civllizaliei, mangdindu-$i bezna cu
lampa de petrol. Nu-qi pot satisface nici rdvna de a Eti gi nici bucuria
de a trii frumuse{ea qi farmecul viefii. $i c6nd te gdndeqti c5, ascultd-
tori Ei cuminfi cum sunt, vor fi pldtit contribulia,,autoimpus[" pentru
extinderea relelei electrice. Dar au fost frustrali. Un func{ionar de vaz\
al Primdriei, rob al unei viziuni retrograde, motiveazd cd le-a oferit
celor trei qansa de a-qi muta domiciliul in urbe. Dar qtie el ce inseam-
ni ataqamentul de vatra, de singurul pimdht pe care-l stipdnesc aceste
fiinle nevoiaEe ? $i-apoi, cu ce s5-9i cumpere pimdnt, cdnd nu au dupd
ce bea ap6. Pdni ce diriguitorii vremelnici iqi vor incirca piepturile cu
ceva sentimente omenegti, cei trei, comunitari nfn obligalii, trdiesc in
afara comunitafii. ,,Ale$ii" nu Ei-au putut invinge handicapul sufletesc
cu un fir electric pe o suti de metri. Ca s6-i salveze de la intuneric pe
ace;ti concetSfeni, clrora le-au cerut votul.
e
{Gq@amplasatd pe EIgrlSf* 9-:,,.fr\\e.azd'.Jin -rq!t n
construitElin?idEiiE-de cdrdmid5, avAnd doud nivele ridicate pe un
soclu din blocuri de piatr[. Formula arhitecturali impleteqte stilul de
casd rurala cu elemente decorative specifice arhitecturii clasice. Atdt
prirnul nivel, cdt gi al doilea, la care se ajunge printr-o scari de lemn
de la capdtul prispei, au c6te cinci incSperi cu intrare separata qi sistem
122
de luminare prin ferestre inalte cu imposte. Lcgdtura cu cxtcriorrrl sc
realizeazdprin intermediul prispei, sprijinitd pe stdlpi cu balustradir clilr
zid, qi al silii (acum inchisd cu geamlAc), de asemenea, mlrgirritil dc
stdlpi incastrafi in grinda dintre caturi. Balustrada superioard, din sc0n-
durd traforatd, pe un fond tot de sc6ndurd, dd naqtere unui brdu ajurat
de mare efect decorativ. La partea superioarl a fiecirui nivel, stdlpii
primesc elemente decorative capiteliene.
Paramentul, pe cele doud laturi vizibile dinspre strad5, are, dea-
supra brAului, in spaliiledreptunghiulare dintre supo(ii verticali ai
consolelor, o frizd constdnd dintr-o succesiune de forma{ii decorative
alcdtuite din butoni qi ghirlande de frunze stilizate, lucrate in stucaturd.
Decoralia faladei dinspre stradi aminteqte de stilurile con-
sacrate: doi pilagtri, lucrali in muluri de zid gi tencuiald, se incheie cu
capiteluri compozite, iar pe ele se aqazd un fronton in forma literei
omega, pentru a imbrdfiqa un medalion lucrat din frunze stilizate Ei
melciqori, care inconjoari o ov6 cu inscrip{ii. Fereastra de sub fronton
e incadratl cu decoralii verticale, care, motivelor amintite, adaugi
doud mascaronuri. Sub fereastra superioard este dispus frontonul, mai
simplu, al ferestrei de la primul nivel.
in lipsa foi;orului, din qarpanta acoperiqului cregte un simulacru
de turn, cu rol strict decorativ. Cu orientare sudicd spre strada princi-
pal6, casa primeEte lumina solarl in tot timpul zilei
Tipului de casd joasdfrrd gdrlici, cu intrdri separate sau cu o sin-
gurd intrare intr-un spa{iu de trecere, cu sau fErS foisor, aparlin caselc
Dinoiu, Milcd, Barbu Murdmq etc. Acestor tipuri de case vechi in arhi-
tecturd tradilionald se aldturd un tip mai nou de cas[ turald, cu foiqor qi
sal6 pe coloane in serie, pe care se sprijind arce in plin cintm.
in ultimul timp, prolifereazd casele din bdrne rotunjite de bracl,
care aduc, ca element nou gi acceptabil, valorificarea arhitectural-
funclionald a spa{iului de sub qarpantd. C0t timp imbind annonios clc-
mente ale arhitecturii rurale (sdli qi balcoane pe stdlpi sculpta{i in stilul
coloanei), ele se inscriu in peisajul arhitecturii locale, aducind qi o
modalitate noui de integrare Ei armonizare in ambianla naturald, spcci-
fici stilului cabanier.
t23
 Casele in stil rural, rdnduite de o parte qi de alta a strdzii prin-
cipale gi pe pante, in urcare spre creste, au ceva din frumuselea, ele-
ganla, linuta demni ;r sufletul deschis al rom0nului. Privesc qi
zdmbesc una spre cealalt[, prinse in taclale semnificative pentnr spiri-
tul bomunicativ, ospitalitatea gi diruirea locuitorilor dintotdeauna ai
satelor rom6negti (Pini a fi declarat ora$ pentru profilul ei balnear,
localitatea a fost o arezarcrurald, un citun. $i e bine ci Govora, prin
ridlcinile nu prea indepirtate, mentalitate, deprinderi de viald, cre-
din{e qi obiceiuri, line de sat, cdci aceasta ii deschide Ei perspectiva
revenirii la valorile cumulate de aqezarea rurald). Casele l5rineqti, mai
vechi sau mai noi, sunt personific[ri, proiectiri in crealie ale fiin1ei
umane. Oricdt de vechi qi de modeste ar fi, ele condenseazd suflete
care vorbesc peste timp, amintind de valori uitate. Se privesc qi comu-
nici de pe tdpgane gi colnice, creste qi spinirii, adunAnd in priviri qi
albastrul cerului, ;i strilucirea soarelui, qi vraja pddurii, qi revdrsarea
in alb a peisajului hibernal. Ca gi fiinlele umane care sdligluiesc
intr-insele! Casele au suflet nu pentru ci ad[postesc suflete, ci pentrr'l
cd, in ele au fost zidite suflete, ca si dureze in veac. Sdnt fiinle sacrc
aflate sub protecfia unor zei care nu sunt decdt strdbuni sacraliza1i.
Aqa cum este ea dispusd geografic, Govora e o PravilS care sr:
scrie mereu, fErS abandonarea fondului ei de inceput.
Pravila..., cod al drept[1ii gi omeniei care rodeqte continuu, din
vechi ;i statornice rdddcini.
Nu po{i demola fdrd primejdia de a submina ve;nicia. Cici sun-
tern vegnici doar prin sufletul pe care ni l-am clidit prin veacuri...
Sufletul impregnat in crealie! Casele ![rineqti sunt dovezi qi martori, qi
cet6{i intdrite ale sufletului autohton . Daci demolarea unor asemenca
case de-a lungul strdzli principale are o justificare (doar justificare, nu
motivalie), apoi lipsa de griji pentru conselvarea acestor dovezi de
nalionalitate neaoq romdneasci echivaleazd cu indiferen{a fa{d de
Pravila, pe care Ei populalia de aici o scrie mereu, qi o creqte qi o apird
ca pe Sufletul ei vechi qi curat.
De ce, conqtienli de valoarea lor, nu le-am inregistra qi pune sub
proteclia legii crescute din insuqi Sufletul neamului? Desprinderea din
locul Sufletului, printr-o brutalS dizlocare, intr-un muzeu al satului, ar
t24
rucicle Sufletul, rimas f6ri 16cag, in pdmdntul lui, in care s-a scurs inc-
xurabil. De aceea, rimdndnd funclionale pentru proprietarii de drcpt,
clc ar putea fi pistrate si apdrate, ca enclave de Suflet, impotriva
invaziei de,,civilizalie", adesea fEri putere de integrare.
Cdci Pravila, rlspunzdnd aspirafiilor fire;ti ale Sufletului, pds-
trat in matricea lui etnicd, se scrie continuu, indiferentd, ba chiar
irnpotriva tendinlelor de scoatere din matcd. Se scrie ciutdnd spafii dc
clcsfEgurare, extinz6ndu-se in gdndurile ;i formele ei pure. Casele
durate pe ridic[turi de pimAnt pdnd sub draperiile pldurii sunt expre-
sia acestei aspiralii invincibile a Sufletului, sernne ale unei civilizatii
dc o uluitoare rezistenld in timp. $i e bine cd este aqa! Cici, daci in
linia ,,legdturii" - primejdie mare! - Pravila e intinat[ de ,,un nou arhi-
tectural" adoptat cu prea multi uqurin!6, Sufletul se retrage din fafa
invaziei, - ca romdnii de odinioard - clutdnd proteclie impotriva exce-
selor qi zgomotelor vielii moderne. (in treaclt fie spus, staliunea s-ar
fi vrut liberd de aceste excese si oferte, vitdmltoare pentru trupuri qi
suflete venite aici pentru intremare.) . i
Dar Pravila se scrie mereu qi rirn6ne! Va exista totdeauna uu
reper pentru suflete oneste, dar qi un cod, in baza cdruia se va infEptui
marea ;i dreapta judecatl a timpului. Blocurile or fi rezolvAnd ele
chestiunea locuinlelor, dar, in mod cert, nu qi pe acelea ale Sufletului.
Adaptarea acestora la stilul local printr-un element decorativ *benzile
roqii desprinse din vdlnicul caracteristic portului local - este superfi-
ciald.Iar elementele constructive, sistemele de luminalie, lucarnele etc
dau senzalia de improvizalie fragilS, fird preocupare pentru elementul
compozilional - decorativ. Chiar rezistenla lor e indoielnicd, dacd
luim in calcul faptul c5, la nici un an de la finisare ;i dare in folosin{i
blocul K inregistreazi fisuri gi l6s[ri de fundalie.
A;ezarea biigovoreanl iqi scrie Pravila ei, dincolo de ,,moder-
nizarea" insotitd de irecuperabile pierderi de Suflet... O Pravil5 veqnic
deschisS, ca insuqi Sufletul din veac al romAnului. DeschisS prietenilor
Ei timpului, cdci nu-i lipseqte'modernitatea asimilatd in fondul ei dc
rezistenli. Locuinlele rdsirite in ultimii 30 - 40 de ani sunt hieroglifc
scrise cu puterea Sufletului gi tocmai de aceea menite sd dureze qi sir
eternizeze spiritul autohton, crescut din acest pdmdnt dlmit dc
t25
Dumnezeu. Pe cele doui file, casele - suflet sunt angajate intr-un per-
petuu dialog al infelegerii qi iubirii...
Aici, ,,Cuibul Vulturilor" - dincolo ,,Casa Mierlei"; aici ,,Piscul
Cucului" - dincolo ,,Pasajul Privighetorii"; aici ,,Tancul Mistre!" - din-
Biserica cu hramul Sfdntul
colo ,,Dansul Ciutei"; aici ,,Silagul Ulilor" - dincolo ,,Jipdtul Buhii"; Ioan Rotezdtorul
aici ,,Colofana Isteald" - dincolo ,,BArlogul Lupilor"; ;i tot aga, intr-o
continul qi nedezminlitd infrdfire, sub rotirea de orologiu a berzelor.
Dispunerea geograficd favorizeazd comunicarea qi vieluirea in perfec-
Dupa cum arata pisania. biserica a lost inceputa in lgll in tirn-
ti armonie. Nu e aceasta lucrare a divinului ? De ce n-ar fi loc pentru pul episcopului Sofronie al Noului Severin (Rdmnic), lucrdrilc itrchc-
tofi fiii vrednici ai urbei, cdci Cerul e acelaqi pentru toli ;i nu ingiduie
indu-se in 1.9-]*3, in timpul episcopatului lui Bartolomeu Stdnescu, prin
hotdrnicire
osdrdia d-lor Constantin qi Iacob Leau, Ion Rogojinoiu, Nicolac
De ce s-ar ldcomi gi sf0gia oamehii pentru un metru de pdmint
Chituc, pr. Ivachim Nicolaescu, Petre Popescu,Ioan Pleqoianu, col. M.
qi... de Cer ?! Cici Cerul se oferd in intregime qi in egali misuri tutu-
Ivanovici, D-tru St5tescu, dr. M.
ror. Esenliald rimdne izblinda Sufletului intru curSlie qi inalt.
Zorileanu, Iosif Ciobanu, M. Chi-
Cdci Govora trebuie s[ r[m6nI, prin voinla tuturor, o Pravili
tuc, Ion Ni{oi, a tuturor enoriaqilor
deschisi tuturor... Tuturor celor care au in s6nge qi se supun regulilor
urbei qi a altor binevoitori. in 1956
sfinte ale ospeliei, obligatorii, deopotrivi, qi pentru gazde ;i pentru
s-a spilat ;i inviorat pictura, iar in
oaspeli. Gazda nu-qi loate uite sfhnta datorie de suflet, dupd cum
1962 s-au repictat anvonul qi fa{ada
oaspetele nu trebuie s5-i violeze sufletul... pentru c5, violentat, Sufle-
principald a bisericii prin grija preo-
tul.doare... Fiecare, cu dreptul qi satisfaclia de a-gi etala zestrea de
tului paroh Matei Bdldnoiu qi oste-
suflet, care inseamnd delicatele, solicitudine, ddruire...
neala pictorului Stan Hermeneanu.
Dar, legitura Pravilei... legiturile... Cd, dac-ar p:uttezi legltu-
ra. . . legdturile. . . Pravil a ar ft spulberati de v0nturi.
Conceputd in plan trilobat pe
$i atunci, ce ne-am face ?... adicd fird Pravili,... lardlegd- o suprafalS de27 x 15 m, cele patnr
turi..., frrdLege.
arliculalii tradi{ionale ale oricirei
Jine-ne, Doamne strdryi in Legea Ta ! Ci altfel, adicd,'frrd
Lege, am uita cd suntem fiii TAi . . ., Crealia Ta perfectS. biserici sunt tratate in mod liber.
Strdnge-ne, Doamne, sub sceptrul Tdu, ca sd nu ne ritdcim qi sd Pridvorul care nu cuprinde nici li-
ne pierdem... gi si rdmdnem noi inEine, cu Tine, Doamne, aici,.ll pe limea qi nici inillimea bisericii, este
vecie! construit in intregime din blocuri
prismatice de piatrd cioplitd qi se
sprijind pe Ease coloane (din care doui angajate) cu bazi qi capiteluri
uStr) dorice, decorate in motive geometrice, pe ele se inal[d cinci arcuri ilt
plin cintru, o bolti semicilindricd in interior gi un fronton triunghiular
cu poftretul, in picturi murald, al Sf. Ioan Botezltorul, in extcrior.

121
Golul intrlrii cu ancadrament trilobat, din piatr[ Elefuitd qi uqi din
lemn de stejar sculptat in motive florale (rinseau-uri), cu chenare qi
cadre din vrejuri impletite, dd intr-un hall din care se desprind lateral
doud incdperi, una pentru scara de intrare la balconul corului (cafas) qi
alta pentru cancelaria qi biblioteca parohiei. Potrivit mdrturiei preotu-
lui paroh, acest spaliu cuprinzdtor era separat de celelalte comparti-
mente (pronaos, naos qi altar) printr-un paravan cu u;i mari din lemn
sculptat. Aceastd travee extinsi pdn[ la dimensiunea axei transversale
a naosului are deasupra acoperi;ului doud turle, mai mici dec0t turla
mare a naosului (cu rost care line de dogm6, cdci evoludnd din pod, pe
doul tambururi prismatice, e1e nu gizduiesc clopotele bisericii, insta-
late pe o schel6rie exterioari, independenti).
Spaliul se ingusteazl marc6nd pronaosul urmat de naos, ambele
cu bolld gi turli sprijinite pe arcuri in plin cintru ce cresc din pilaqtri
groqi (cu latura de 1,5 m), incorporali parlial in zidlria portant[. in
acest fel, intre pronaos ;i naos, dispare zidul despdr{itor care, de reguld,
la schituri qi blserici mai vechi, separi pe dreptcredincioEi in timpul
slujbei religioase, in naos, spaliul se lSrgeqte gi, impreund cu ferestrele
mai largi montate in rame trilobate cu ancadramente din piatr5 qi cu
numai o uqoard evazare interioar[ a glafului, asigurl o puternicd lumi-
na{ie. (Chiar Ei ferestrele turlei au o deschidere mai mare decdt acelea
de la turlele bisericilor mindstireqti). in acest fel, se mistuie misterul
intre{inut de semiintuneric qi se realizeazd atmosfera de comuniune,
favorizatd qi de altarul deschis.
De la intrare, in cursul inaintdrii spre altar, se face simlit un
crescendo arhitectural, in consonanld cu aspiralia inilfimii, la sufletul
stdpAnit de evlavie. Prima incdpere, corespunzitoare exonarlexului din
catedrale, addposteqte scdrile de urcare la cafasul ce se deschide citre
altar printr-un larg arc sprijinit pe doi pilaqtri laterali. incorporafi, de
o parte gi de alta, in zidul portant. La un nivel mai ridicat, pe alte doud
arce in consolI gi pe zidurile portante se sprijini bolta semicilindric5 a
cafasului gi cAte dou[ bolli laterale, tot semicilindrice, pe care cresc, pe
tambur prismatic in secliune pdtratd, cele dou[ turle mai mici, dinspre
apus. Lriminalia in zona cafasului se realizeazdprin doui lunete late-
rale cu glaful evazat in interior.
128
De la pridvorul, ca element esenlial al stilului br6ncovenesc,
,,traveile" in succesiune marcheazd, prin elementele arhitecturale, qi o
inillare treptatd, o ascensiune spre qi prin turla largd de pe naos: bollii
semicilindrice a pridvorului qi bollii de acela;i tip, dar realizatd la
indllime mai mare, a cafasului, ii urrneaz6 bolta larg[ emisferici a
pronaosului, sprijiniti pe arce qi pandativi, gi turla naosului inillatd pe
un sistem asemindtor de arce dublate prin suprapunere peste zidurile
laterale ;i pandativi, dar la o inillime superioari. Dublarea arcelor late-
rale linteqte citre oblinerea unei reduceri a dreptunghiului in pitratul
spaliului delimitat de arcele care, prin pandativi, suslin tamburul cir-
cular al turlei cilindrice in interioq dar octogonale in exterior. $i inci
un amdnunt: peste tamburul circular, vizibil din interior, se inalli un
altul prismatic ce dep[qeqte la o anumiti indllime, qarpanta aco-
periqului. Aceast6 tranzilie de la dreptunghi la pdtrat, de aici la cerc ;i
din nou lapdtrat cu cerc interior, peste care se aqaz[ bolta emisfericd a
turlei nu e doar o solulie constructivi, ci o miEcare in forme blAnde a
sufletului in vederea armonizdrii cu peisajul natural; linia arhitecturalS
a turlei este un mod de exprimare, in artd, a sufletului rom6nesc, blAnd
gi deschis in manifestirile lui qi tolerant, c6t timp nu-i este zdticnitd
aspiralia urcuqului. (Toate neajunsurile vielii vin de la incSlcarea aces-
tei legi a echilibrului, care este proprie sufletului nalional). Absida
altarului are un intr6nd pentru proscomidia, iar, in locul diaconiconu-
lui, este montatl o uqd de comunicare cu exteriorul.'
in exterior, paramentul este inconjurat de un brdu median gros -
fr6nghie rdsucitd (torsadi) cu un lanf de stalactite dedesubt - care
divizeazd faladele in dou[ registre: registrul inferior deasupra unui
soclu de un metru, din piatri ciopliti ;i incheiat in relief sculptat,
reprezintl 213 din in6llimea bisericii pltndla corniqd gi este lipsit de
alte elemente decorative, in afara ancadramentelor de piatri ale feres-
trelor, trilobate in partea superioari; registrul superior care ritmeazd
suprafelele prin succesiunea de cadre dreptunghiulare, intrate in raport
cu falada paramentului, Ei in care sunt inscrise portretele sfin{ilor este
prevdztrt, in dreptul naosului, cu ferestre de dimensiuni reduse Ei sc
incheie cu corniqa tratatd in reliefuri plate.
r29
 Printr-un uqor decroE se fac vizibili pilaqtrii care marcheazdffe-
ecrca de Ia pronaos la absidele naosului, pentagonale la exterior.
De remarcat cd briul mcdian corespunde, in interior, cu capi-
telurile pilaEtrilor care continud cu un iegind asemindtor ce inconjoari
paramentul interior in zona de nagtere a bol1ilor, marcAnd in acelaqi
timp, qi divizarea suprafe{eloE in registre picturale.
Acest mod de organizare a spa[iului, cu exonartex l[rgit (prece-
dat de pridvor) pentru sus{inerea balcomrlr.ri (cafas) qi a celor doud turle
mici, cu pronaos ingustat, cu cele trei abside (dou6 ale naosului qi una
a altarului) simulAnd crLlcea greac5, amintegte modul de organizare a
spa{iului la M6ndstirea Bistrila, unde, in locul pridvorului, e adiugat
un portic.
Catapeteasma din lemn de pir sculptat in motive botanice in
altorelief sau decupate la u;ile de intrarc in altar beneficiazd de o
descriere larg cuprinzltoare in semnificalii, datoratd P.S. Bartolomeu
Anania, care afirmd ci ,,tdmpla" e ,,zid transparent, trisdturf, de unire"
qi reprezintd o sintezi a doul genuri artistice: pictura ;i sculptura. Cu
toate cI descrierea amintiti se referi la iconostasul unui aqezdm6nt
monastic, menfiunea cd aqezarea icoanelor este fEcutS, potrivit ermini-
ilor bizantine, dupd o schemd generald, ne face sd o considerdm vala-
bil[ gi pentru biserica in discu{ie.
,,Tdmpla - continul viftuosul analist - este coroand a unui
arborc duhovnicesc ce se desfh;oari rotund, deopotriv5, in spafiul
altarului Ei in acela al naosului, aga cum Iisus incorporeazd intr-insul
nn numai istoria gi eshatonLrl, ci ;i dimensiunea liturgicd a cosmosului.
Uqa din trunchiul iconostasic nu ducc niciodati afari, ci numai iniun-
tru, din orice sens ai folosi-o". (1. Anania: ,,Ccrurilc OltLrlui")
Aceastd memorabilS dcscrierc carc se potrivcqte oricdmi l6caq
de cult ortodox, se poate aldtura, cu voia autorului, Bisericii cu hramnl
Sf. Ioan Botezitorul din Govora. Iconostasrtl ei oferd urmitoarea dis-
punere iconograficd:
I. Rdstignirea cu Sfdnta Treime (Dumnezeu - Tatdl, Dumnezeu
Fiul Duhul Sfhnt)
- Ei
II. Maica Domnului cu cei $ase prooroci, cite lrei de ficcare
parte.
i30
iII. Dreptul Judecdtor av6nd, de o parte qi de alta, pe cci doi-
sprezece evangheligti.
IV. Cina cea de Taini flancatd de cele doudsprezece praznicc
impdriteqti, incepAnd cu Na;terea Maicii Domnului
V. Cele patm icoane implrdteqti (Maica Dornnului, Iisus, S1.
Ioan Botezltoml qi Sf. Nicolae). Sub ele - scerle inspirate dc
minunile respectivului personaj biblic.
Catapeteasma (timpla, iconostasul) qi mobilierul sunt opera
artiqtilor populari din Ecoala constituiti la mdndstirile Bistrila ;i
Hurezi. Motivele botanice - vreji, frunze, flori ;i ove - evolueazd pe
ciubuce verticale qi orizontale, sugerAnd prin miscare ondulatorie,
zbaterea qi aspiralia ascensionalS a sufletului sub semnul crucii, sim-
bol al ,,biruin1ei qi invierii Ei inilldrii, al sige{ii prin cet'uri". Cadrele
laterale sunt separate prin ciubuce impodobite cu alte motive executate
in altorelief: frAnghii care, adesea, incadreazd;iruri de solzi sau de
butoni. Modul de executare diferenfiazd registrele sculpturale pe verti-
cali: decupajul ;i sculptura in altorelief pronunfat, la primul nivel, si
numai altorglieful mai pu{in pronunfat, la urmltoarele . Pe de alt5 parte,
sunt deosebiri iu ceea cc prive;te arcatura: arcuri ilt acoladS. arcuri
frdnte gi arcuri in plin cintru; pe ultimul palier, cadrele dreptunghiulare
sau pitrate sunt inlocuite cu cadre rotunde sau elipsoidale.
De relinut un amlnunt semnificativ: ciubucele pronunlate, do-
minante in primul registru, urc6, incadrdnd partea centrald a iconosta-
sului, pdnd la corniqa cu ldcrimar, care Llne$te Pdmdntul cu Centl,
Sculptura lor, imitdnd scoar{a copacului, are sens coborAtor, spre
deosebire de ciubucele laterale, mai sub{iri, cu model sculptural in sens
ascensional. Acest amdnunt, deloc int6mpl6tor, devine sirnbol al dum-
nezeirii care coboar6, pentru a exista in tot qi in toate, qi al sufletr"rlLri
care aspird spre inalt. Modelarea cornigei in motive stilizate sugereazd
aceeaqi revirsare a divinului pe pImAnt. Deasupra iconostasului, intre
Cerul sacru al bollii qi P6m6ntul sacralizat, Christos ristignit pe crucc,
ca intermediar intre Cer Ei PimAnt. Crucea din mijloc; cu sdgc{i
!6qnite-n tdrie, e flancatd de alte doud cruci mai mici sugerdnd aspirafia
inaltului.
r3l
 Aceeagi funclie de marcare a trecerii dintre doud universurr cu
comunicare in ambele sensuri ni se pare a indeplini qi br6ul - cornigd
care inconjoari interio,rul bisericii, in zona de naqtere a bolflor. ln
modalitatea graddrii luminozitdlii sunt lucrate registrele iconografice:
cu ancadramente decupate din vrejuri cu frunze unite, apoi in legdturi
de floare pe care creqte crucea, la primul nivel (uqile implrdte;ti),
icoane pe sticl[ la al doilea registru, urmate de icoane cu fond puternic
luminat, la al treilea, qi din ce in ce mai rarefrat,la urmdtoarele, pentru
ca, semibolta altarului sd se confunde cu cerul insugi.
Pictura iconostasului executatd de meqterul zugrav Herme-
neanu, qi pictura murali abandoneazl hieraticul picturii bizantine pen-
tru a se incadra in realismul popular in care imaginile fizionomice au
trdirile qi expresia limpede a unor modele din viala rea15.
Mobilierul - scaune qi uqi - este executat in stejar sculptat cu
motive florale dispuse in ghirlande legate in m[nunchiuri qi cu
colonete care-i trideazi sorgintea in stdlpul brAncovenesc. Prezenla
celor doui scaune cu insemne simbolice pentru unirea celor dou[ pu-
teri - lumeasci Ei cereasci - demonstreazd existenla mobilierului inc[
de la ctitorirea bisericii. Dou[ mese cu tambur de sprijin in gradene,
margini sugerdnd faldurile.
Luminozitatea, tonurile odihnitoare ale picturii cu predominarea
albastrului gi auriului, rezonanla edificiului oblinut[ prin cregtere volu-
metrici pe orizontali gi pe vertical[, m.uzica serafici inundind spa{iile,
toate contribuie la inchegarea atmosferei de impicare qi indl{are divi-
n6. Corul bisericii care-i antreneazdpe toli enoriaqii la serviciul divin
- muzicd asociatd celorlalte arte surprinse in sincretismul intregului
arhitectural qi picto-sculptural - contribuie la crearea sugestiei de
comuniune qi de devoliune ca stare congenitali.
AEezarea pe un umir a Dealului Mialcii este meniti nu numai
sd-i imprumute rezistenld qi stabilitate impotriva acliunii intempestive
a quvoaielor lichide, ci si-i si-i punS in evidenfi eleganla,
sporeascd qi
prin menajarea perspectivei - Albul strilucitor al edificiului cu orna-
mente simple, ztgdvreald in cadre dreptunghiulare, turle suple cu
acoperiq in forma bulbului incoronat de cruce - riddcin[-nfipti-n eter
t32
se profileazd pe verdele - nchis sau cenuEiul pddurii care-i servesc dc
fundal. Fl capteazd toatd strdlucirea soarelui, unind, in zile de praznic,
prin imnuri de slavi, Cerul cu Flmdntul; aceastd aspira{ie dintotdeauna
a omului cdtre inalt, dorinla de cuprindere qi identificare cu divinul c
incd o motiva{ie a amplasirii bisericii pe o inilfime frapant6 care o face
sd fie mereu prezenti sub privirile gi in conqtiinla dreptcredinciogilor.
Strada care se strecoard printre blocuri qi inainteazd printre
pulincle gospoddrii grefate-n peisaj Ei salvate, ca prin minune, de
tivilugul sistematizdrii, urcS ferm, se incovoaie imbriligdnd dealul Ei
conduce pe dreptcredincioqi in locul de inillare pentru suflete. Lanful
de blocuri, astfel amplasate inc6t sd slujeasci de paravan nu reuqeEte
decdt si incite la revela{ie divini. Spa{iul zgdrcit dintre ele ofer6,
privind spre creasti doar imaginea turlei mari cu acoperiqul verde cu
reflexe ardmii qi crucea metalicl strilucind pe firmament. Imaginalia,
ins5, lucreazi qi, spontan, se naqte convingerea cd P[mAntul este sur-
prins intr-un elan al comuniunii cu Cerul, intr-un gest de logodire cu
slava. in sf6rgit, biserica pe cap de grui este, in prelungirea Pdm0ntu-
lui, un simbol nu numai al stabilitdlii, ci qi al bipolaritilii teluric -
uranic, uman - divin. Mod de integrare in peisaj, ea este, in acelaqi
timp, o modalitate de rdspuns a Pim6ntului in dialogul perpetuu cu
Cerul. Un dialog in care termenii iqi pistreazd locurile, imbog5lin-
du-se, insl, cu elemente de conlinut qi de forml ale celuilalt, un dialog
in care teluricul spiritualizeazdprininfitzia de sacru, iar sacrul celest
se
se umanizeazd, prin ritualul divin oficiat in templul lui Iisus. Unitatea
in comuniune cu peisajul se circumscrie armoniei universale, iar indi-
vidul iqi invinge sau, mdcar, isi atenueazi tragismul perisabilitilii prin
conqtiin(a eternitdlii. $i aceasta nu e o lluzie, at0ta timp cdt viala este
vdzutd - Ei nu poate fi altfel - ca o continudzidire a unei succesiuni
neintrerupte de generalii, in care fiecare preia ;i mogteneste un avut
sufletesc, transmi{6ndu-1, ca intr-o gtafetd, intreg, nealterat, qi esen{ial
imbog6!it.
Linia domoali, bl6ndelea, eleganla Ei suplefea turlelor, cirora le
este striini !6qnirea agresivd a turnurilor gotice (degi ,,Pace vou6!" qi
,,Pax vobiscum!" formuleazd o urare in esen!6, aceeagi), sunt sugcs-
tive pentru atitudinea de impdcare, de uniune gi evlavie pentru altuirca
133
creqtinismului pe credinfe, rituri qi ritualuri strivechi, ale ciror rever-
beralii se resimt in ritualuri cregtinc, pentru creEterea organic[ a ofto-
doxiei in solul fertil al policteismului geto-clacic. (in acest sens, proli-
ferarca cultelor cn templele lor sofisticate, reprezintd abera{ii, forme
ale indeplrtSrii c1e rldicinite din vcac, c[i de spargere a unitdfi spiri-
tuale.) Cele trei turlc suple aEezate pe piedestale in patrulater, cu albul
strilucitor al suprafclelor intrerupte de ferestre, cu podoabe simple Ia
arhivolte, cu ;imri de stalactite ca salbe sub corniqi, cu acoperiquri
ingenios modelate gi-ncoronate de crucile ridicate-n slava albastrS,
ir-rtregr-rl arhitectural al bisericii reprezintd pcrsonificarea spiritului ;i
stilului autohton, f6urit in cursul milcniilor de vie{uire in armottic ctr
spa[iul gcografic.
$i, daci opera dc artd este cxpresia sintcticl a stilului dc viali'al
unei cornutritdli etnice gi rcligioase, biserica cu hramul Sfintul Ioan
Botezdtorul din Govora estc o sintezd artisticd a sufletr"rlui rotndnesc.
De altfel, eforturilc ridicole ale regimului ateu n-au avut urmiri decdt
in cazul congiinlelor pribr_rqite. credinciogii autentici - qi aceasta e
marea lor izbAndd - au transferat biserica in suflet. Pc de altd par1e,
contemplatS de la altitudine (in funclie de capacitatca trlirii), biserica
strdjuitd de o lari16 asemeni unei drcpte ;i veqnice tEclii, apare in toat[
spelncloarea gi strdlucirea ei, ca inso{itoare permancntd a bradului, ele-
ment arhicunoscut ;i ornniprezent in simbolistica populara. (Gralie
acelciaqi incdrcdtr.rri de sacru, in ttnele pirli, crAngul de brazi
dobAndegte ftnc{ionalitatea bisericii).
Biserica - Suflet
Biserica cu hramnl Sf. Ioan Botezltoml este pregdtitd sd' gdz-
duiasc[, intr-o sacrl ;i rnintr.ritoare imbri{igare, SIJFLETUL, atdt dc
greu inccrcat ;i supus ghilotinei atee. Cum lesue se poate in(elege,
constrAns, vrcme indelungati sd se exorcizeze, obligat si se
irnpotriveasc[ siegi ;i si srmcze ull cllrs primejdios, cotrtrar aspiralici
lui firegti, Suflctul se complacc, adesea, in robia invirfat[ la ;coala
134
demoldrii comuniste. in funclie de gradul rdtdcirii, dac[ nu hulcqtc,
rlmdne indiferent sau - cumpliti blasfbmie! - mimeaz5.
intoarcerea la natura autenticS, atAt cle necesari revigorlrii spiri-
tuale a individului qi a ualici, ru se poate face dec6t prin efortul pro-
priu de a creste biserica in suflet. Lucrare de purificare interioard, dc
eliberate de patimi ;i de cultivare a acelor triiri care-l definesc pe om
qi-i conferd suprema{ia intre fEpftrrile Crealiei divine... Cultivarea
divinului, care inseamnd regisirea lui Dumnezeu qi of-erta smeritii dc
a-qi relua locul cuvenit in suflete...
CSci Atotputernicul, in gi prin Suflet iqi vddeEte puterea.
Instituliile religioasc au sacra menire de a sprijini Sr.rfletul in
aceastl temerard lucrare. Efortul flecdrui individ... eforlul natiei in-
trcgi. .
Biserica trebuie, este datoare si-gi implineasci menirea, incura-
jdnd qi promov6nd puritatea, cr-rrd{ia interioard.
' $i dacd puritatea este intactd in sufletul infantil, de ce n-am
porni de aici? Cdci pdstrarea puritdlii infantile estc pentm omul - om
o inaltd virtute. Nu una care sd poatl fi speculat[ pentru amlgiri, ci
insu;irea fundamentalS care di siguranld qi durabilitatc lucririi morale.
$i, daci sufletele neintinate ale copiilor sunt purtdtoarele accstci
virtu{i, de ce nu le-am ocroti ;i binecuvdnta, nn numai pentru ci ei ptc-
figureazd un viitor eliberat de noxc morale, ci qi pentru cd oferd un
model, cll puterc de infuzie in sr.tflete imbltrir:ritc? De ce nu le-an-r
apropia de biserici rispunz6nd inden-urului biblic? De ce nu i-am anga-
ja in desfEqurarea ritualicd a imnuhri de slavi?
Biserica e pregdtiti, si infiptiriasc[ un asemenca dcziderat, pen-
tru cd, arhitectural, dispune de un spa{iu cu aceastd destinafie (cafas),
ale cdrr-ri turle sunt cii de comunicarc cu Cerul. Nurnai cd dialogLr[,
deocamdatd, nu se incheagS. Mai trebuic rcconsideratl, realmentc
inllptuit[ funcfia de diriguitor sufletesc a institu{iei. Sc poate realiza
acest lucru, in colaborare cu o altd institulie de cducalie, care, la r/in-
du-i, trebuie reformatd, in strnctura qi con{inutul ei de profunzinrc.
Catedra trebuie sI ajungi un altar in care dascdlul autentic (cducatorurl,
invSlitorul, profesorul) oficiazd, ca si preotr.rl in bisericd. Si accastu sc
va infEptui prin inillalca statutului social al educatonrlui, potlivit
135
insemn[t5fii qi r[spunderii misiunii sale in viala na]iunii. El va putea
oficia nurnai daci e inzestrat cu har, cu chemare pentru profesia lui de
suflet, pentru suflete.
Atunci cind, prin voinla qi credinla qi osdrdia dascdlului, mtzi-
ca seraficd va invada spa{iile edificiului cultic, atunci ingerii se vor
insufle{i in picturile murale qi vor plana peste sufletele noastre trudite.
Atunci, icoanele apostolilor, arhiereilor qi sfin{ilor se vor inclina apro-
bator qi ne vor incdlzi cu bundtatea iradiind din suflete. Atunci Hristos
nu va mai plAnge pe cruce, clci iqi va confirma sensul martiriului.
Atunci Pantoeratorul ne va binecuvdnta mulEumit, din inaltul bollii,
spun6ndu-qi cI e bine ce a fEcut. Atunci ne va veni mdntuirea! Salvati
copiii!... Salvali sufletele!... indrepta{i-vd voi, bunilor, cu nepolii de
rnAn5, cltre Domnul! lar voi, cei maturi intru in{elegere. ali incercat
mdngAierea pe suflet, pe care-o aduc g6nguritul gi ciripitul fiin{elor
pure, amestecate cu inaripatele cdntitoare? A(i tresiltat la tonurile cati-
felate ale unui cor de copii care, dacd nu-l mai cultivl qcoala, ne
pdtmnde in suflet prin mass-media ? Doar copiii, doar cdntecul lor,
fdrl giumbuglucurile unui adult care mimeazdlamentabil gi ridicol?
Nu uitali cu ce puteri a1i fost investi{i voi, preo}i qi dascdli, nici
voi dasc5li ai qcolii.
Cu ce puteri qi rdspunderi!
uSrF>
Un templu aI cdr\ri
Mai la vale, la confluen{a Bulevardului Tudor Vladimirescu cu
Strada Nuferilor, un alt lgglplU_Al SpiLiIdUi - Liceul, in sfflrgit, rede-
venit teorelic.
PAnI in 1908, staliunea Bdile Govora aparfinea administrativ de
comuna Govora, care cuprindea qi o parte din teritoriul de astdzi al
comunei Mih5eEti (Govora-sat). Unii, pe buni dreptate, se intreab[ de
ce staliunea nu ar reveni la matc5,.incluzdnd satul, de la care igi reven-
dici numele, qi mdn[stirea.
La l decembrie 1909 se infiinfeazd o EcoalI, al cirei local
inchiriat pe strada Dragalina, nr. 3, era o inc[pere de 5 x 3 m. Aici
invdlau copiii din satele Prajila ;i Curituri, cdtun aparfindnd adminis-
trativ de Bdi, din 1908, prin desprinderea de comuna $erbdneqti. Dupi
1910, este inchiriat un alt local de pe strada Tudor Vladimirescr, T24,
o casi rurald cu cerdac, (proprietate a ilustrei invildtoare Rogojinoiu),
azi demolat[. Primul local propriu de qcoalS s-a construit gi dat in
folosin![ in 1927, pe un platou sub Piscul cu Doage, unde, la micd dis-
tan!d,, era amplasatl si primiria. intre 1945 - 1948 qcoala funcli.oneazd
ca gimnaziu unic, iar in 1948 devine gboali elementard (cu clasele I -
VII), cu internat. in 1953 se extinde spaliul de qcolarizare prin addu-
garea altor doud slli la cele doui existente. Din 1956, aici funclioneazi
o seclie serali a liceului, iar, din 1961, Liceul de Culturi Generali, care
va rdmAne in vechiul local pAni in 1963, c6nd se va da in folosin{d un
local nou de qcoa16, tip rural, cu opt sili de clasd qi doud laboratoare.
in 1974, acestuia i se adaugd inci patru s51i de clasi Ei doud ateliere.
intre timp, detaEat de corpul instituliei, se construieqte o sal5 de girn-
nastic6.
in Liceul de Cultur[ Generald este transformat in Liceu
1977,
Industrial Mecanic. Paralel, in localul vechi care suferi o redimen-
sionare, funclioneazl $coala General[ (clasele I - IV) qi Grddini]a.
137
 Intre timp, Liccul Industrial, care funcliona cu clasele V - XII,
un timp qi cu sec{ie serald, devine Grup $colar Industrial qi iqi mai
adaugi, in 1996, o clasi postlicealS de fizioterapie. in toamna anului
1998 rcdevine liceu teoretic. Dupi 1960, in satele Curdturi qi GitejeEti
s-au corlstrLlit qcoli elementare inclpltoare, in locul celor vechi cu cdte
o singurd sal5 de clasd.
Arhitectural, cele doud clidiri din Bdi nu oferd ceva deosebit,
cle incadrdndu-se in tipul standard de construclie qcolard al tirnpului.
Dc re{inut amenajlrile exterioare. La noul local, terenul povArnit a fost
orizontalizat atdtla fafadd, unde s-a amenajat un parc in terase, cdt gi
in spate, unde, tot pe terase sprijinite de ziduri, s-a deschis o bazd
sportivS; ulterior, una din terase a fost ocupatl de un hangar pentru ate-
liere. Sd sperim c5 reprofilarea acestei unitdli qcolare va adrlce gi
descongestionarea spaliului ;i o mai bund gospoddrire, in favoarea
sufletelor care cresc aici. Nici organele locale, nici conducerea unitdlii
n-art realizat faptul ci spaliul qcolar are un regim strict gi cI folosirea
lui ca loc de trecere, de popas qi de imixtillne a persoanelor strdine e
profund ddunitoare. Ceea ce s-a infEptuit, citeva decenii in urmd, cu
ochi de gospodar ;i rnunci indelungat[, este ldsat de izbeliqte.
Cdt priveqte vechiul local, acesta a suferit modificdri regretabile
pentru adapterea lui la destinafia ce i s-a dat, de internat qi cantini
qcolar6. Revenirea la vechea lui funcfie ca uranare a creEterii popu-
laliei ;colare, a impus executarea altor lucrdri cu caracter de provizo-
rat p6nd in 1996, c6nd, prin extindere, i se aduc qi irnbundtiliri struc-
turale.
Inspirati a fost amplasarea lui intr-o pozilie dominanti, care-i
deschide perspectiva asupra localit[1ii, cu irnaginea panoramici a
dealurilor in unduioasd cobordre spre albia Hin{ei. Inspirat6 pentru
implinirea rolului benefic al instituliei in existenla urbei. intr-adevdr,
platoul de sub Piscul cu Doage oferd qi liniqtea, qi securitatea fragilelor
fiin{e, ;i posibilitatea implinirii unei inaltc aspiralii a sufletului ome-
nesc - captarea luminii. Cdci zidirea pcr\()r)alitdtii, edificarea arhitec-
turilor interioare constau, de fapt, in aerrrrrrlarea de lumind nu numai
solarS, pentru a o intoarce apoi in rnultiplc reflexe, pentru beneficiul
tuturor. in acest modest licas de lumind au ars inimi din care s-au
138
irnpirtdqit, prin vremuri, miile de suflete ddruite cunoasterii qi iubirii,
Aici s-a consumat gi se consumd transferul de energie umanr, dc rnintc
;i suflet, Spafiile, mereu proaspete gi prirnitoare, rdsunr.cre ccourilo
truor suflete calde, care s-au incredintat unele altora, intr-un perpetuu
rlialog al constructiei umane. Suflete care continud incd sd trdiascd in
sufletele care de aici ;i-au luat zbonrl in lume. Spa{ii de zidire urnani,
cu arhitec(i de suflet, ale ciror nume aLl fost acoperite de o nemcritatir
;i regretabil[ uitare. Aici au b[tut inimi intr-o arnplitudine carc
risipe;te neguri Ei invinge distanfe. Sim{im incd in zicluri vibraliilc dc
suflet ale unor dasc[li precum Mihail Srnclulescu, petriqor popcscu,
Ion Sdftoiu, Eugenia Rogojinoiu (Ge,el), Gh. Zamfirescu (Geta),
Mihai Chituc, I. Ionescu, Fl. Gogdlea, I. Giuculescu, Taisia Baciu,
cincd Mihai, c[rora se adaugd altii, astazi pcnsionari: valer qi Lucr.ef ia
Mihdescu, Tr. Mustafd, Alexandru Ei Lucia Leontin qi ar{ii). Unii au
trecut prin lumind qi s-au retras apoi s6 se odihneasc[ pufin, dupd ce
qi-au dat obolul de suflet. S-au dus, clar clin lumea lo., ei ie vcgrreazi
dreapta randuiald de minte qi suflct. Yegheazd, strida,iile, aprobii
diruirea, dar dezaprobi gesturi caricaturale dictate de interioare mal-
formalii.
intre altele, autorii ultimei recondiliondri gi extinderi a localului
au addugat gi o plicu{6 ,,corrremorativi" (,,Executat de .....). Gest hilar
de rlpire a vegniciei prin revendicarea unui templu cle suflet, in care au
oficiat suflete anonime sau pe nedrept aruncate-n uitare.
Fdrd a fi o reuqitd arhitecturald, constr-uclia a fost innobilatd de
suflete ddruite. $i nu se cade sd o cobordm intr-atat! Monumentul
-
dacd dorim s6-l ridicdm la acest rcng - este unul cu sernnificalia efor-
tului colectiv, in succesiunea de generafii, qi cre;te continuu prin cuan-
tumul de substan{d gi energie sufleteascd eliberatd genel'os, ca o con-
secin!5 a uitdrii de sine. Eliberatd Ei incorporatr in alte nenumiratc
zidiri sufleteqti.
El, rnonumentul, se inalli firesc, ca urmare a ddrr,ririi sincere qi
dezinteresate, resping6nd pretenlia egocentricl a lui ,,Eu am fEcut!., il
respinge ca nesincer qi cotropitor, echival0nd cu siluirea perversd qi
subminarea eternit5lii. creEte singur din fapte qi opere durabile gi estc
recunoscut doar de o dreapti posteritate. Altfel, adicl lirir
t39
recunoagtere, frrd adeziunea colectivd la valoarea autentici simboliza-
ti,nu exist6. Pe de altdparte, monumentul in sine nu este construclia,
ca arhitecturd, capabild s[ incilzeascl suflete, ci opera de construclie
umani desfrguratd continuu, intr-un perpetuu ritual al transferului de
autentice valori spirituale. Si ai ce ddrui qi sd ddrui intr-un gest de
iati conduita qi indllimea apostolici !
uitare total6,
Dac[ despre arhitectura ca atare a construc]iilor qcolare nu se
poate spune dec6t cd totdeauna spaliul de gcolarizare le-a fost insufi-
cient qi impropriu, multe se pot spune despre arhitectura interioard,
despre mlsura in care structura Ei mobilurile intime ale instituliilor qi
sistemului, in ansamblu, au rispuns nevoilor spiritului.
Liceul a d4t, prin ani, promofii care au ficut cinste qi instituliei
;i localit5lii Ei tArii, prin voin{a cu care absolven(ii ;i-au continuat
studiile superioare Ei prin capacitatea de integrare in viala economici
qi social - culturalS. Prestigiul instituliei a crescut an de an atdta timp
cdt a rdmas liceu teoretic. Dupi ce i s-a impus profil industrial
mecanic, a inceput qi s-a accentuat declinul. Gloria ei, atestat[ de int6l-
nirile decenale cu bilan{uri satisf6cdtoare, a inceput sd pdleascd. Min}i
diabolice au supus totul unui proces de nivelare Ei de cantonare in
anonimat. Liceul rdmas fErd nume, deqi putea si-gi hotdrasci circum-
scrierea intr-o tradilie cultural5 (Mihai Moxa ori Matei Basarab), a
acceptat depersonalizarea. La cererea expresd a unui satrap local, a
cobor0t de pe pereli tablourile absolven{ilor. tncepuse lucrarea de
demolare a tradi{iei care intrelinea o legitimd mdndrie. intru satisfa-
cerea orgoliului demenlial al ,,vArfului", pe pereli nu mai incdpeau
decAt portretele sinistrului personaj, al sinistrei inconjurate de copii qi,
neapdrat, al altei sinistre locale. Desiguq imixtiunea brutald nu s-a
putut produce frrd divizarea colectiurlui de luminitori din care unii,
indivizi qterqi profesional, au acceptat colaborarea zeloasd cu odioasa
dictaturd. Colaborare in sensul rolului acceptat de turndtori qi
torlionari intru spirit... atdt de necesar[ unei orAnduieli de tip poliele-
nesc, in care primatul prostiei infatuate e asigurat prin s{ErAmarea
unitdlii de spirit gi teroare. Teroarea care stimuleazdlaqitdli...
Refuzdnd modernizarea de fa{ad6, in condiliile lipsei de spaliu,
de tehnologie didactic[, de viziune qi strategie unitar6, cei mai mulli
140
dascdli au pl6tit tribut plafondrii. Se instaleazd automul{umirca, sufi-
cienla, rutina, atdt de primejdioase pentru spirit.
Sclderea interesului pentru inv6![tur5 datorat supraincircirii o
alut drept ufinare coborArea qtachetei la concursurile de admitere, irr
vederea indeplinirii, cu orice pre!, a planurilor de Ecolarizare. Munca
lipsiti de rezultate cu ;colari modest sau slab inzestrali gi presiunile tot
mai mari asupra profesorilor, ,judecali" dupd numdrul promovafilor,
au determinat renunldri de ambele pirli. Bacalaureatul a devenit o
farsd, pdgubitoare nu numai pentru Ecoald, ci pentru intreg organismul
social. Coruplia in organele de indrumare Ei control s-a intins, dupd
cum era de aqteptat, gi in unitdlile Ecolare. in conducerea acestora au
fost promovate cadre dupd alte criterii decdt cele profesionale. Aqa se
face cd instituliile au inceput sd fie conduse dupd alte principii dec6t
cele didactice, directorii acestora fiind, in multe cazuri, total lipsili de
capacit[1ile reale de indrumare a procesului de instruc{ie qi educalie.
- Doar administratori. . . gi administratori, de asemenea, incompetenli.
Despre conqtiinla datoriei implinite nu mai poate fi vorba la
mulli dintre lucr[torii din invdldm6nt.
E adevdrat cd breasla educatorilor a fost o categorie sociopro-
fesionali manevrabild, desconsideratd, dispreluiti, umiliti, minimal-
izatd, de o dictaturd care a sf6r6mat toate valorile neamului. $i care
continud sd fie desconsideratd prin proasta salarizare a trudei imense,
" calificati ca neproductivi. Daq de fapt ,,producfie a producliei". Acest
tratament profund vdtdmdtor este, poate, cauza primd a crizei morale
care bdntuie societatea romdneasc5.
Tratament inuman derivat dintr-o politici inumanS. Un trata-
ment al cdrui efect previzibil va fi ad6ncirea crizei inv5l5m6ntului, ca
origine gi formi paroxistici a crizei morale; spiritele cu autenticd
chemare pentru munca didacticd vor fi indepdrtate de invSldmAnt.
Redresarea morali a naliei nu se poate infrptui prin cosmetizdri
de circumstan{i, qi acelea promise, dar nerespectate. Trebuie reabilitat
statutul social al educatorului..., unul care, sd inspire consideralie gi
respect, gralie contribuliei la sdndtatea morald a naliunii. Trebuie o
structurare de esen!6, pornind de la reabilitarea sufletului gi a
conqtiin{elor.
141
7
Pe un bulevard 1A;nit dintr-o ,,Ca pe-la Burundi" Ei vdrsat
intr-un fatal ,,devale" - o institulie de ,,mare prestigiu".
insemne particulare:
o finnd nearboratd pe frontispiciu, ci cazutd qi rostogolitd pe o
plac[ funerari dintr-r-rn cimitir neortodox;
fafd intoatsd ;i intrare dinspre apus, semnul declinului;
coridoare intunecate pe care lunecd siluete fantomatice, crispate
de scntimentul importan[ei, dar lipsite de vigoare: bietc umbre pe un
fond cle mucava, abandonate de spirit, inconsistente;
de o parte gi de alta, ldcaguri, cuibusoare, culcuguri nnde, dacd
intri, tc intAmpini fele preocupate, binevoitoare la inceput, apoi iritate,
qi, rnai pe urmd ostile; dcranjate din ritr"ralul funebnr, protesteaz[ beli-
cos, dupi ce te-au ame{it cu trirniteri de la unul, la altr"rl (ocLrlt[ strate-
gie!)... tofi lega{i printr-un corlserls sinistru Ei o solidaritate sub-
pdm6rrtean5, ascunsd cu grij.1, pAnd cAnd tc resping brutal,
mitoclneqte... un p.lienjenis ocult;i agresiv din care, cum l-ai intuit,
vrei s[ ieqi, ca sd nu te sufoci.
P reocupdri:
nici una care tine de spirit ;i toate care te conving cd eEti pri-
zonierul unui mecanism infernal.
Apetituri: nici unul de ordin intelectual * moral qi, in general,
cultural - sufletesc; cei carc, prin cine ;tie ce eroal'e de sclecfie nu
corespund stasului - Patul lui Procitst -, cdnd incep sd incomodeze
prin spirit, sunt lepede alungali... prin mijloacc qi rlotiva{ii injositoarc
pentrlr tiin{a umand... cici ,,rezistenlii" sunt perfbc{i in arta ,,1ucriturii"
qopArlice.
Preferin{e: acceptd mediocritatea, chiar submediocritatea, carc
a invdfat lec{ia de afi cuminte ;i a se integra perfect in,,lan!".
Condilie intelectual5 qi morali: ;tearsi, vicioasd, agresivi,
derutantd, cu capacitatea de a se mula, intr-un sens (cel de deasupra) gi
de a se impune prin indrdzneala izvoritd din conqtiinfa c5 estc o roti{[
intr-un angrenaj malefic, clt pLltere distrugirtoare (in sens cobordtor).
t42
Performanle: capacitatea dc a promova, in ciuda eviclcn{ci gi n
bunului sim!, incompetenta. Pe seama cui ?... Un rdspulls oncst ar
provoca dezechilibre intr-un statu-quo atAt de stdruitor construit prin
negocicri indelungate;
Eficien!5: nici una in planul constructici intelectual-morale gi
rnare, irnensi in planul dcmoldrii moral-sufletesti.
Atitudine fali de valorilc culturale: nega{ic totali, cici ,,[or-
ma{ia" se inllptr.rie;te fEr[ valori qi creafie culturali (Lumina ar plrne
in prirnejdie stabilitatea pervers clob0nditi).
CAr-rd vreo cafte recent zdmislitd insisti, ca Lln nou niscut qi iqi
ccre dreptul sd respire, sI trliascd in suflete, soarta ii este pecetluiti.
intunericul dens de cavou o eclipseazd, o ucide. Locatarii opaci qi
insensibili se apdr5... alungd lumina cu reflexe de c6rti1I... o alungd
qi-i obstruclioneazd drumul spre galeriile qi cuibugoarcle qi pepinierclc
peste care domin6 absolut... o alungd cu disprc{ qi invidie.
Iatd puterea intrmericulni: invidia ieqit[ din neputin{ii! Neputind
ccepta lumina gralie rnalfoma{iei lor sufletesti, rcvarsi ;i impriqtie it:
jur ignoran{i, prostie... intuneric institr.rgionalizat prin autoritate ierar-
hica.
Pasiuni: tot ce c scabros, vulgtrr, plticerea chiolhanului, satis-
factia ar,utului u;or dobdndit - tala intimzl, ascuns[, reali, cca intuit6;
c6nd incompetenta e dibuitS, izbucneqte promt reac{ia grosolani;
... infatuare, falsd convingere de indl{irne valoricl, ar-rtornistifl-
carc, disprct, arogan[a;
... puterea de a rnin{i qi rnima;
. l5con,ic, cupiditate: in afara sarcinii ,,dc inclrumare", liccerrc
are cAte una*doui norrle la vreo agcn{ic apropiatd, preferati, unde-gi
are infipte rdddcini; pe care o facc bine, nu sc qtie: bani s[ iasti!
... chivcrniseala, iatd avantajul de mernbru marcant al unui par-
tid dc putcrcl
Pcrspective:
din patm in patru ani, schimbare... schimbarea schimbirrii,
...intoarcere... qi iar schimbare... legea cercului vicios;
unii - responsabili cu refonna - pleacii str6rnba{i, contorsionali
de contrarefonnd... pleacS, hotar0{i s5-qi aplice ,,priricipii Ei colrvin-
t43
 galcrie subterani, ;i-au calculat voturile qi au deliberat strategia. Trc-
geri,o- prejudecSli confeclionate in ani de ,,mpditalii" in culcuquri cil-
buia smulsi ,,op!iunea" copiilor, dar cum ? Prin maigtri, dependenfi
du!e. .. in galeriile de profunzime;
total de voinla Eefului... Un tdrg neruEinat cu maiqtri... maegtri in
alliir6mdn sd cearnd continuu ploaie... ploaie acid6; chiar
clcturniri de conqtiinle. Unul din tinerii alegdtori a vorbit, cici copiii
intr-un spaliu restrdns... ploaia care arde gi usuci qi va propaga, gtim
sunt puri, nu qtiu de calcule gi fric6. Li s-a pdrut o enormitate ca
to!i, gralie integralitdlii ecosistemice, poluan{i; peste tot, poluanii'
maistrul, qef peste ei, si-i diriguiascd in ceea'ce trebuiau si hot[rasci
Rezultate nesemnificative, in plan general:
singuri, nesilili de nimeni.
se impart locuri in cuibuEoarele pe care noii locatari qi le mai
Dup[ lupte ind0rjite in doud-trei scrutinuri, inving doi din ,,cei
co smetizeazS, inlo cuiesc eroziunile poftelor dinainte, el ab oreazi
stra-
oglindS migcarile mimice, aleg pe cele mai tari"; cel mai puternic marca{i de ambi}ia puterii. Cdnd puterea
tegia noilor pofte, iqi studiazd-n
fie credihili, cici mai administrativd e intdriti de cea politici qi recunoscutd ca un drept
potrivite noii 1o, condi1ii... trebuie, la inceput, s5
pdrlii adverse qi a imprejurdrilor, poate fi adop- dob6ndit prin lupti, ea te face i.mun.poli s[ zbengui. Incuria ili este tre-
Terziu, dup6 scrutarea
cuti cu vederea. Pe partizani ii ,,ocroteqti" qi ei au grijd sd-[i acorde
tatd o politicd mai volubild...
sprijin. Aqa te sustragi legilor, situdndu-te deasupra lor.
... eventual, cerceleazd experienla echipei detronate"' dacd nu
Unul, inalt, suplu, inchis'la cirloare, veqnic intr-un costum
o cunosc in intimitatea ei... trebuie continuitate, nu ?!
negru, ca qi lduntrul sdu, zbrrddnd liber in domeniul cucerit prin
Impresie generald:
templur"rfrrrdut,l6caqsubteran"'cavou"'adunitur6defiinle ,,alegeri". Sprinten ?n miEciri - mecanica trupului - fus - cu priviri
extrem de mobile, cu suciri qi rdsuciri imprevizibile, denttante, are tot-
dematerializate... slujitori ai Infernului... in fracuri negle... cu fele
deauna un g6nd pervers pe care-l ascunde cu puterea disimullrii prin
negre... cu minli qi suflete negre. '.
ailnfernuluicareb6ntuie,pulverize?zd,d1|leaz69ialunga ticeri, intdrzieri, amdndri. CAnd am0nd s[ se promrn]e intr-o problemd
trebuie s[ fii sigur cI se impotriveqte qi impotrivirea qi-o exprimi tAr-
Paradisul, ldsdndu-i pe oameni singuri"' pizesc qi sug un cadavfu"'
ziu, dacd-i aduci aminte. ln acbst fel vrea si dea impresia cd atitudinea
gribili s5-i extragd mdduva;
..'un labirint cu ldcaquri secrete durdnd de c6nd ?"' 9i pAnI lui de respingere sau de negalie e rezultatul unei indelungi me.ditalii.
cind? ,,HotirArea" nu qi-o motiveaz[ niciodatS. La inceput brutal, incearcd
din vreme in vreme, la soroace, se mai primenegte, dar iar se sd-qi impun[ voin]a prin m0rl[nii, scdpiri impulsive, rdbufniri
incarcd de duhori... ldfnoase. Evident, nereceptiv, respinge tot, situ6ndu-se pe linia negaliei
absolute. Opac qi rezistent la innoire, respinge vehefnent sau voalat
orice inifiativd. Nu acceptd opinii contrare, oric6t de elegafit ar fi ele
formulate. it irlta orice manifestare de suflet. Pentru el, supuqii nu sllnt
fiin{e sim}itoare, ci doar nigte ardtdri la care poate lipa qi pe care le
Unastfeldetempluscufundatare,inlaboratoarelesale,,de
poate brusca i;i tortura, cu satisfaclie de vechil.
suflet.,, slujbaqi pe potrivS pentru implinirea infernalei lucraturi. unul,
in Lipsit de for!5 intelectuald, vorbeqte poticnit, t6rgit, scapd qi
pe c6t de nlvolnic in linie biologicS, pe at6t de pervers qi primejdios
f6r6mdr'cuvinte imbdloqate... Da, printre jeturi de saliv5, totdeauna
linie morala... Pus, mai degrabd impus, plantat la inceput, ca o iarbd
'rea, grdbit; ,,ideile" ii nlvalesc dezordonat in cavitatea bucalE qi ia formc
apoi pdstrat prin ce fel de procedura, nu se qtie, cSci democratici
manip- bizare... De zece ani, citegte, lazlle festive, aceleaqi discursuri insipi-
n-a fost. Din 1990 n-au mai fost alegeri, nici ca cele de inceput,
intr-o de in care recunogti platitudini din presi, debitate pe ton strident, litrir-
ulate prin frangerea voinlei. Atunci - cala caragiale - adunali

t44 t45
 T
i'
tor. Taci cu rlbdare martiric5. Taci qi te intrchi cc blestem qi ale cui
1
ponoasc trcbuie sf, plf,tcgti indurdnd at0ta nf,r'ali de-ntuneric.
Lumini nu-i trebuie, o rcspingc spcriat c0nd il solicil^l. Nu vrea
revistc" nu vrca cirfi, rcfuzi orice valoare... doar ,,scriptclc" lui legatc
bine-n dosare qi pizite cu evlavic de ani qi ani. ap6rate dc orice razlde
luminf, ca.re-ar indrizni si se strecoarc pritttre file-ngf,lbenite... ele
sunt patima lui de perfect birocrat al unui muccd ungher.. ' Cu cle sec6-
tuieqte minli qi suflcte- ca un blestcm din anccstrale adincuri.
Rcfuzi valori penlru cf, se hrincqtc autolecal din propria invidie-
vccini cu ura.
$i un aqa individ cu a$a preocupf,ri qi cu altcle mult mai
dcocheate, cum ar putea sI lini balanla dreptci judec6[i? Un fapt au-
tcntic. in consiliu, undc sunt stringi laolalti to[i cci de aceeaqi culoare
qi dimensiune interioarf,, se pun la cdntar meritclc ficciruia' Sigur, ale
lui sunt in afarf, de oricc indoiall. Sc impun cu fo4a pozifici ierarhicc
$i cu spriiin dc la centru. Cclor indreptalili. li sc retrage drcptul dc
cuvAnt. Cu drcptul lui inalienabil qi imprescriptibil, ingeal6 ca un ver-
sat negustor, c6nd e vorba desprc cei din ".restul lumii".
El, dascil de matematicS- de! sc ofcrf, si [in[ evidenfa pe tabl5"
alcg6nd, ca instrument de mf,surd, bilul de socotit, ca la clasa I. Profe-
sional qi profesoral!
Unul a cxecutat o planqf, cu grave grcqeli dc ortografie: un bf,!:
Altul a scris cu trud6 gi a publicat. cu efort financiar propriu. o
carte serioasd: tot un b5{.
Egalitalc dc puncte.
$i tot aga, inregistrarca continuf, pfurl cind cel cu lamentabila
planqi ajunge pc podium- iar cel cu gindul qi suflctul chinuite dc
fi-amdnliri abia dacl estc acceptat la nivelul gazonului. $i asta, dup6
reludri ale r.otului secrct, in mare sccrct! Ca sf, nu rdzbati-n afarf,
miEclia!... Ce sd-i faci, complcx de vinovifie sau matrap:uldcuri cu
gril6 ascunsc ?
Ba, mai mult! Cum invidia nu-i df, pacc nici in somn, recurge la
mijloace abominabilc: discreditarea 6!i55. Nu are puterea, in doi ani.
sf, anunle - sf, anunle doar - c5 in unitatea pc carc -,cu onoare'' o con-
duce dc atita amar de vreme s-a nf,scut, in ciuda ostilillifli o'asige-
146
neralc, o valoare spirituali. Nu recunoaqte meritul pentru c6 ,,spiritul"
lui nu e pregltit, nu are iniliimea cuvenitii pentru recunogtcrca deta-
girii valorice. Nu poate ieqi din eul siu chircit pentru a privi libcr
lunrea. ii lipscgte forfa care cre$te gi umple liuntrul gi-l infloreqtc cu
marca putere de a iradia in jur iubirc dc dreptate gi adevir.
Singura lui pasiune. afirmati qi rccunoscuti ca ncaducdnd vrco
atingere cclorlalli" este sportul - sportul dc maidan. La zile festive.
sport. Asta e contribulia lui de ziua Liceului. Marc zi, intratf, in tradilia
instituliilor de acest tipl Zi de eflorescen!5 spirituat[! in realitate,
improvizafie gi proces-verbal! Mai trecc o zi flart sI ne umplcm
sufletele. $i aqa, din gol in mai gol, pdni la golire definitivi!
Viclenia elementar[ qi-o completeazd cu o libcrtate de miqcarc
mccanicd uluitoarc. Neastdmpirul pare a-i fi stimulat de grija intre-
[inerii sistemului de legaturi care-l tin in fiin{6 gi in mare .,cinste".
Capacitatc de adaptare qi imbrobodirc! Se dcscurci fain, trcbuie s-o
rccunoa$l.cm I
Dar.,plinul" c sccondat indeaproape dc ,golul" (adiunctul) s5u.
care nu-qi face simlitd prczcnla dec6t prin... bf,unit. El. Dumi, biunc
peste tot. pe tonuri $i intcnsilSti hotlr0tc de ciudatelc-itriiri. Biune la
intruniri... bf,unc pe coridoare. in timpul programului. Nu gtic c0ti
energie se constlmi - cnergie intclectuali - gi cAtf, arti pentru crearca
stlrii emofionale, cdnd dascilul oficiazl la catedr6. Nu gtie nici cl qi
nici elcrnul saltirnbanc R. cu visuri de-nf,llare in funclie. niciodatl sa-
tislbcutc.
Biunitul, expresic a imbecilitElii qi coniportamentului mirl[-
nesc, e la modf,: bf,une adjunctul, bf,une secunziilui... un lugubru con-
cert de bf,unituri in tcmplul Sufletului. Dar biunituri. nu glumi ! Blu-
niturile au frumuselca lor pentru cf, cer sau promit ceva plScut.
adcmenitor. Biunitur-ile acestca. insf,, sunt dovada secltuirii Ei
degradirii...
Cu puterea lui indoiti- ..ilustrului animal" ii intri in cdp5fdntr cI
c gi cel mai degtepl... dcgtcpt gi pulernic. El cu inalte studii la lPl
Agricullurf, (citi{i ..dou[ luni"). cl. omul cu largf, deschidere, putu, cel
pulin scriptic. si predea biologia la clasa a XI-a. Auzi. biologic, c0nd
el- r'orba unui amic al lui de afaceri gi chiolhan. nu gtie undc-i migctr
117
 conec- lutiv6, iqi comutard funcliile: picioarele furd obligate ,,si g6ndcasctr",
poate fi vorba' c6 n-are" ' e direct
ficatul. Desprc inimd nici mt a sdnge' dar mult iar capul accepti noua condilie de organ turtit, sub povara de plumb a
eazd cevacare aduce
tat la geniul rdului. Ala ii pomp noului ,,produs" . . moral-intelectual.
.

mai ncg/u qi mai viscos' $i qef fiind,'individul, rdsturnat in structura lui interioard... qi
locale a unui partid de putere'
Dup6 ce ui,"tt;"t't organizaliei inlepenit, traneazd pe depozitu-i de scArnivie, se fuduleqte, ii di cu
asupra potrivnicilor' Turbat'
nu altceva! De'
se ndpusti cu ochii-nroqili s6c. A.sta e ambilia scdrnavului: aspir[ la indl]imea de pe depozitul de
putere n-avea?! excremente, pe care-l spore;te cu propria h.ri produclie excretoare. $i,
crezusec6esacru.Deundeqip6nSunde,auzielc6peundeva' ca sd aibd stabilitate pe dejecfii, iqi intocmegte gi o suiti de slujbagi
patrupede cu coarne ar fi
pe la tropic" ,"ortun-"JEipoU'i""'marile utut". care au suferit aceleaEi involulii.
sunt proieglite
inzestrate cu virtuli ti'u"'ltutt Ei "u Increzut!]-'.fuilul'
peste intre valorile batjocorite, prima este limba corectd ;i armo-
zbucniri gemute qi fioroase'
;;t;#;;"";i;;l;; '" bIliga in nioas6, pentru cd nu le favonzeazd nici g6ndurile limpezi gi nici trli-
necugetati fu aceea de a se
poate, frcu destule gafe' Cea mai iertatS' rile adevdrate qi indlldtoare. O resping din capul locului, pentru deplina
Toate ca.toate dar ofensa nu-i fu
c0mp electoral, cel mai agitat' libertate intru prostie qi hidoqenie. ,,Plinul" respinge oferta specia-
qi-l depisti ca farsor'in'campanie'
Unul mai hotirdt t" i;;6;' miros liqtilor sub motiv ci aceastd ,,,comoari'o nu-i aduce nici un profit mate-
vinturi nefavorabile!) fu bdgat'
Dosarul, linut un titp"f" pattt.'
(De'
cursul lent pind c6nd' dupd rial palpabil. Adjunctul - gol qi ceilalli o sfhqie, bferind un model de
in sfirqit pe rol qi, d;a dt"tti i;iurmd rnaltratare. $i sd vezi ilegalit5li qi abuzuri pe seama bietelor suflete,
definitiv: condamnat pentru fraudi
doi ani qi ceva, ," #Au verdicrul crdncen chinuite! Mai c5{i vine si explodezi de revolt[ in fa]a pro-
electoralX! - r.-^-a^+^-r
----sifuinlocuitdinfuncfie'nupentrucdarfrincompetent'clpen- belor de sufocare a logicului! Suntem pe terenul ilogicului absolut!
Cine l-a pus sI dea' cu copita" ' Dar... punct... ca si evitim explozia,.ci e diun[toare sindt5lii noas-
cisuporlS o penala'
tru "o'iu-"u'e Ar fi tre... de muribunzi.
rlscoleasca' s6-mpr[gtie miasme?
sd-ntineze cimpul i""]nir
sa
de neinlocuit! Om ca el' care De secund sc[pdm doar prin inddrjirea unuia care, cu puterea
fost director pind la ad6nci bitr6nefe"' vdzut legii, ii demonstri qi demonstr5 lumii, cI e un farsor. ,,Plinul", insi,
mari avantaje' mai rar! S-a
si lege rapid amicif i'a""at*re de l-au dibuit a mai trecu o datd prin furcile caudine, tot prin fraudi. Ci aceast[ fraudE
,,rr" ritl'-r;;;i"t"u studiilor' Dupi miros'
cd cei,,de
"-ut fu frptuitd prin leg[turi subterane, e de la sine in]eles. Dar cert este ci
aveastof1de..' 1!^.^^^*,.ia,,,,N
Nu detecteazl prostta' miqelia izbdnda lui, deloc glorioasS, sun[ ca o promisiune de prelungire a ago-
Dar gi mirosul dsta e ambiguu' fu niei in templu.
?-candva, nu de mult' un general
sau le trece in rarralrrli.totitor SI nu ne amigim, presupundnd cd la alte filiale e mai mult[
intrebatdacinu-iti'ou'"a"'ConlocutorultdcumAlc'darrispunsul
de identitate de miros' nu vigoare.
e vorba
fu dedus dln pauze-nghilite' CAnd . La o mare qi pretins inalti intrunire, prilejuiti de un schimb (Ce
nici judecata moral[' Nu mai
mai funclioneazd nici organul receptor' fel de schimb ?) ;i derulatd srib inalt patronaj, intri un deacon. in fala
qi ingelAnd' scara valoricd se
poate omul ,5.dtp;;;;i"' r"t 'tUlind meselor inlesate cu bundt5li (Cu ce rost qi din banii cui?), in rug[ciune
r-astoarnl. de-a binelea:Yl:?i;
inclind tot mar mult pAnd cind se qt smeritS, inaltele fele ale celorlalte filiale (Amfitrioand, filiala G.).
susul in-jos' Picioarele' tot ptctoare
du-se redresa, rimine aqa cu cr judeca- Cineva rostea Tatil nostru. Toli cu fele-n bagdadie, dar cu priviri
la-18ode grade' $i pentru
capul tot cap, dar;;;;d t"tite chinuit c6rmite spre oferta opulenti. Era momentul final ... al con-
ta, puterea A. jt'a""ita irebuie
si fie totdeauna deasupra' cele doui
inlepenite in nou[ stare invo- cluziilor... Se oferea prelul laudelor Ei al ticerilor. in fala pllcerilor
pd(i ,,opozante'o ale tnipului omenesc'
t49
148
 cumpind a
promise, cui ii mai arde de critic6? Cit s5 lini qi dreapta
de o for!6 deloc neglijabil[' ced6"'
il;Fineingridite ? imbolditd
Ei balanfa inclini
spre osp[!" ' cu grijd pregitit din banii
relinu1i' cu sau
Govor a, titan in agonie
hrd voie, din salariile a trei luni'
smerit'-integrdn-
Mai veni qi pacostea de deacon care agtepta
du-semomentului.Cineva_reprezentantulCentrului-iid6dudrept Iat[, deci, Govora.
de rigoare s6-Ei prezinte Scrip-
de cuvAnt... qi in."poii*id, cu scuzele Iatd natura, iati arhitectura ei.
cd ar fi putut
tura, intr-o psalmodie lin6, adormitoare' Sperase De la altitudinea pe care ne-o oferi Hotelul Palas, Hotelul
lui, Ei in sufletele. altor fiinle'
pdtrunde, Oltenia, tuinul Cinematografului, dealurile inconjuritoare qi de la altc
", "arrtu..u
intrebarea, l0qnitd dupi cAteva minute'
cdzu ca un trdznet: daci
posibile altitudini sufleteqti, Govora ni se in{EliEeazi aidoma unui
dd seama- ce poate sd
e dispus sd dea "arti p" iatorie' Oricine-gi Titan, niscut, ca ardlia al1ii, in vremuri imemoriale, din comuniunea
insemne asta. Noi p*"ii"6*, adesea'
un limbaj de inviluire'- ascuns'
Cerului cu puterile miraculoase ale Pdmdntului. Un Titan surprins in
revirsate' tumefi ale' fatd cel mai
criptic. Memoria vdzutui reline figuri efortul indArjit de a se salva ;i exista prin propria voin!6 gi cu virtu[ile
pleci deaconul dezolat" '
;rg .;*" de particifare intelec-tuald' $i lul cdntare nu se cautd qi "nu pe care i le conferd o indrizneald genez6, o tradilie memorabild gi un
dezolatgi convins .a'i"A"tu'g pregitita statornic destin.
Doamne!
,e platr":'. VorbeEte doar p6ntecul! Mdntuieqte-ne Un Titan nlscut din logodirea energiilor universale ;i al c5rui
destin st5 in slujirea vie{ii, ca unici rafiune qi incununare a zbuciumu-
lui cosmic... fiin{d generoas[, ciruia otnul, ca parte indivizibild a totu-
u5%) lui, catd in aspiralia lui de inscriere in ritmurile universale, sd i se sub-
ordoneze slujind-o qi ocrotind-o. Numai printr-o perfecti sincronizare
a inteligenlei umane - ea insSgi reztltanta magnificl a confruntdrilor
cosmice - cu legile raliunii divine poate fi salvati ;i ocrotiti Crea{ia
care di sens planetei albastre.
$i Titanul intre titani cu nume sonor suger6nd un travaliu Ei o
izbdndd" definitivd (Govor: murmur, cuvAnt, vorbire, dialog) vegheazd
la implinirea rostului sdu in ordine universald, cici slujirea obstinatd a
vie(ii se inscrie in aceastl ordine prestabiliti, pe care o numim armonie
cosmicd de esenfd divin5.
in chip firesc, Crealia poarti amprenta Creatorului. De aceea, in
manifestirile viefii, conjugarea de forle creatoare, se exprimi prin per-
petua lor conlucrare in sintezd. in virtutea acestui fapt, viala e o imple-
tire de cosmic ;i teluric, de sacru gi profan, de divin gi omenesc, dc
spirit qi materie, de etern qi perisabil. Alungarea sacrului din existen{a
umani echivaleazd cu golirea acestei sinteze numitd via{d, de elemcntttl

151
 d5 sens
constitutiv fundamental - spiritul - care unifica, ordoneazd Ei ciliul cinic si odios, de intremare prin continue flotdri, Titanul c6zu pc
pragmaticd a
materiei haotice. Accentul exclusiv pe latura materiald, brdnci. ($i rdmase aEa, dupd '89, abia tin6ndu-qi rdsuflarea. Fu accstrr
alcltuit din valorile morale
vielii are ca ufinare alungarea sacrului, un gest disperat, c6nd, lipsit de un sprijin real de la cei care-l jefuird
care consistS din
rezultate din coeziunea Totului, epurarea divinului pdnd atunci, el addstd qi inci mai ad6sti la sAnul matern, ca sd redobAn-
ataEament spiritual, devoliune, diruire Ei slujire
flrd preget' Nu atitu-
deascd, din tdria r[d[ciniloq noud vigoare. Dar asupr6-i se n[pustird
ci dragoste izvotdtd din conEtiinfa
dine de prosternare inconqtientS, alte rdpitoare scoase in pradi de viscolul decembrist Ei de v6nzoleala
p6r{ii cu intregul,
apartene;lei la un tot indestructibil qi a solidarit[lii unei interminabile ierni de ,,tranzilie". Lideri ocazionali - pufini
ci pi4ile se justific[ doar in unitatea qi integralitatea
oneEti, dar mulli scipali, prin miracolul revoltei, din celule de drept
"l,rring"r"u
acestor-a, in cadrul larg eco-spiritual. Partea
exista doar prin intreg'
comun, fiinle cu vechi ;tate in practica nerusinatei duplicitdfi - urcard
sintezei sacru -
Omul, ca fiin!6 cosmic6, nu poate fi conceput in afara la tribund qi se infblogard mullimii sub masci de ingeri dizidenli. Se
profan, nu poate elimina divinul infuzat in toate
planurile existen{ei
r6nduird mai mulli la festinul politic, se incdierard in piele publice, se
sd se abandoneze exclusiv profanului pragmatic' Omul
a
sul", pupard ;i reuqir[ cei mai puternici in arta seducliei.
"u
devenit om doar prin spirit, prin grauntele divin al
inteligenlei. F6r6 el,
Dar, precum la Centru, aqa qi in oriqelul de provincie. in
ancestral'
e sortit si piard prin regresiune in subconEtientul degringolada generali nu se schimbd nimic in esen{i. Sub acoperiqul
supe-
Lucrand in sensul menirii sale prescrise de o inteligenla minciunii gi trdd[rii se regruparl for[ele pofticioqilor, fldmdnzi de prea
rioard,, suprafireascd, Titanul cu nume atdt de
familiar se zbuciumd mult agteptat intr-un eqalon secundar. Se constituirS structuri mafiote,
.a_qi gar"u, cFt salvgyi din marasmul de vicii qi pacate inverqunate
a cdror modalitate de ingelare a mullimii ame{ite gi credule r6m0ne
i*potilru condiliei-qi existenlei umane, a vielii insegi: sf6r6mareain schin{barea cameleonic5, in func{ie de direc{ia vdnturilor politice. Aqa
,riralil qi coeziunii suflete;ti cu cadrul natural, coeziune constAnd dato-
cd asupra bietului Titan se abdrurd alte rdpitoare care-i a;teaptd infri-
transferul reciproc de la un partener la altul; lipsa respectului Ei gurate decesul, ca sd se-nfrupte din trupu-i zeiesc. Perspectiva priva-
rieipecareleincumb[raporturiledeparteneriatincadrullegdturilor tizdrii, a divizdrti in ciosv0rte, stimulard alte g6nduri necurate. Trupul
feroce exprimate
ecosistemice cu natura; ,u,titut"u infatuata, egoismul uria;ului fu abandonat, in zbucium spasmodic, si-si consume agonia,
intr-o grandomanie care incalcd raporturile parteneriale' . in nepdsarea generalS. incet-incet,superbele lui membre,bestial
Dupd o epocd intunecatS, cand minciuna' ipocrizia'
falsul qi
sfdqiate, frrd a i se intoarce vreo ingrijire substan(iald,, intrafi, intr-o ire-
chiverniseala deveniseri principii mascate ale unei politici cosmeti-
mediabild descompunere. $acalii aqteaptd cu guri fioroase ospiful in
zate, Titantl qi-a pierdut din virtrilile
jefuite de profitori cu fap de
hait6. Un atac asupra unui trup mort nu mai este o crim6, ci, cel mult,
incoruptibili. Poleindu-qi mascarada in sloganuri aurite'
vreme de
profanare, in condiliile in care mai sunt in func{iune legi morale carc
uproup.ojum[tatedeveac,aceqtiai-ausecituitputerile'considerate sd califice un astfel de comportament. Dar asteptarea interesatd a
pantecele nesd-
inepuizabiie. ceea ce era destinat tuturor a indestulat mor{ii, cum altfel decdt cinicd poate fi, domnilor demnitari, de jos sau
tulealeimbuibalilorcu,,meriteo'deosebite,gralielegdturilordeclancu de sus, dar, deopotrivi, mirun{ei?
'
,,vechi luPtdtori". Din superba mirelie a Titanului, azi degradatd, n-au mai r[mas
Supus unui supliciu mascat, el, Titanul, igi pierdu
din vigoarea
dec6t coiful peste o frunte mdndrl scrutdnd peste zdri gi un craniu giu-
tinereliiglorioase.PemisuricepoftelecreqteauEiintrupuluriaqului rit qi-ncercat de calvilie (Sanatoriul Militar), un torace pdrdsit dc
nesdtule'.el incepu
iEi indgeau scdrboase mandibule alte 9i alte cipugi vigoare qi frumuselea atleticd (Palas), o iniml sldbitl (Pavilionul dc
,l d"u-r"*rre de oboseald. O anemie generala il cuprinse qi, in exer-
Bei) qi un suflet subnutrit (Cinematograful), doud membre neputincioasc,
152 153
din care unul in{epenit de o necrulStoare artritd (Silva), iar cel5lalt crci ritanul cu nume nutrit din vechi nu este doar ar unei comu-
ciugulit de insalioase pisdri de pradl (Hotel Parc gi Hotel Oltenia). Un nitafi limitate, zbuciumate de aterca;i-atdtea neputin{e.
imens trup doborAt care se zbuciumi in cdutarea legiturilor, in parte El este ar unci
mdndria_ romAnilor, btazonul gi modatitatea pri
opturate, cu inima Mamei din veac. $i, in impresionanta lui voin15, in lllTgi,litirri:.
care Ir,".
naliunea dialogheazd cu lumea intreagl. (Govor = vorbire iln mur-
n

efortul supraomenesc qi tragic de supraviefuire, uriasul intinde cltre mur... dialog...)

dcaluri gi slavd mii de bra(e, in rugi de mdntuire. Ca s5-;i redobdn-
$i se inscrie in rAndul ritanilor rumii, ai intregii umanitdli,
-''-) nein-
dcasci puterea prin refacerea unor tradilionale legdturi, intrerupte de gr[dite, nedivizate gi neindiferente la nega]ie gi disiugere.
fanatici anticrigti. Privirile, mai arzdnd incd in gdvane- addncite, rdzbat ... consemndm aici aceste adeviruri s re a rimane viiforimii
dincolo de opritorile cu care i-au fost nemilos ;trangulate protestul ;i imaginea Govorei din pragul veacului al XXI-lea,
ca o garanfie a
strigarea (neinspiratele addugiri la Sanatoriul Militar). Rdzbat qi ard in schimbdrii ei spre mai bine, in secolul care urmeazd.
rugd de salvare citre bunul qi iubitorul sdu Tatd. Fiindcd romdnii n-au acceptat qi nu vor accepta
niciodatd si le
CIci oamenii,dupi ce s-au infruptat qi i-au sorbit substanfa di- moari Titanii!
vini, l-au tratat cu nevolnicie gi nepdsare. S-au retras in carcasa egois-
mului, preocupali sd digere, mulEumili, din bunuri ripite. ln m0ndria
ddruirii, Titanul trece acum prin supliciul pregdtit de cei pe care i-a
hrlnit, ldsdndu-se jefuit din prea mare iubire pentru oameni. Descins
uStr)
printre ei, ca sd li se ddruie, aceqtia i-au rdspuns cu ingratitudine.
Nu-gi clameazi suferin(a gi nu reclaml sprijin nici celor indatora(i
s6-i restituie o parte din marea lui dragoste gi diruire, printr-o compe-
tenti qi omeneasci asistenfd ($i el este fiinld pdmdnteand), nici 1drii,
adusd qi ea de nevrednici in sapi de lemn. .
Dar, prin durere tdcut6, acuzd... Actzd in fa{a lumii cdreia
aparJine. .. Acuzd umanul degradat gi sdricit de divin.. . Acuzd, vldind
nevoia de reanimare gi infuzie de for[6 vital6. Acuzd nemernicia celor
care, urmirindu-i agonia, se-ntrec in sinistre planuri de priduire a
rdmd;i1elor. Actzd ticiloqia celor care strigd, intr-o insultdtoare febrd
bursierl: ,,VAnd un fragment de Coloan5... o vertebrd... un femur... o
falang6... un oscior!" Un nego{ injositor pentru speta umand intr-un
templu golit de divin. Cine se incumetd sd investeascd intr-un trup in
ruind? Sau aceasta e rinduiala licitaliei ilicite? Aqa se deschide drum,
la ospd!, qacalilor Ei hienelor fldm6nde. Osp6{ul macabru!
inconjurat de liota de ciocli cu fe{e de arhangheli specializali in
litanii funebre, uriagul cdzut indreapti priviri cdtre Cer, c[tre Atotput-
crnicul, cu rug[ de indurare. Nu wea sd moard! $i preabunul Pdrinte
va pogori in suflete Ei va revirsa in inimi simfdminte mai omeneqti.

154