Capitolul VII

Cetitenia romAni

Obiectivele de invitare ale Capitolului VII

Dupi studiul acestui Capitol de invetare veti rcu$i:

\a d.
- se finili notriunea
dcfinili nol , rca de
d<..ce,aler'c
,,cetitenie";.
-. 5.
sA definili
definiri notiunea
nulrJ re" de .,nalionalitate";
..ndtrura i14re :
-- si n.rru?juridici
. abrlrlr natura
..- stabilili .renrcr:
und,ci a ceteteniei;
ce

| .i cunoa$re{j
si (\olulid juridjca
crloar eri evolutia jundrcr a corcepn L i de ,,cetaienie"
- conceplului in
..cer;tenre in
]

I I &eptul
oreprul rom;.e...
romanesci I

I i --..sd cunoagteti retstemer Lo (a jrundrca,

c.rnoor <!, reglementarea uridici a cetaleniei
ceL2(crler in
in dreptul ,orrl1..-,
dr.or, romanesc; I

- ficrri
identificati
idenr prircrprile
| sa DrinciDiile cer: eni.r
ceidtenici .omane
rorrare.
l-
I
I Secliunea l. \oliunea de cerdlenie
I

| r - rrr.c'i,c, r -.r1r,d <.rL eoi, ra.,, ard,r. c,,,J ,,ne, pe,.ud,c

I ^.'.ld .L,llLronI rLegea nr.2t loot r LedlJric .or.re r(pubt.cdr..
i i,e
I U.Or - l,hd n llsugusr2utLr)
I
I
I aelilenia esle legitura !i rns lrlia cer;.enic, I ir drepru. onan. relcnn.
"pdn.r
I rpartenellla unei persoane du'5e h rcea parte a populaliei ,,.ivlr rrmanus" carc7ua
I i2ice la un anumitstat. parle h reburile publice. in sisternul seniorial feurlal
I e \ts\a .instit lia supuvniei", iar conceptul modem de

I ..\tdrcita I tn.r definrt ir Dechr"lr drepturito- onu,

I rr .i .er;,ear .rl.i prumo\ar; de Rc\ol rlir tmnc(,," d( td t-8q. Di1 puncr de \ede-e
I L'ldr,. Jeri.en. repre/in u aced egarurr o(r-aner.a. pot c; ;i 1urid,ca. .e .e
-e, .,cata rnrre r iroi, rd. Der.odia tr/r.c. .i .r"n.t o( .rt c,;L,,li eriiorru
| ' tocu e:re.
I Cetilctria e\re legarura !i apaflenenla utrei per\orne fzice ta un anumit .rat.
| \o,i, rea J. r<ratenie d1 do ra r.cenliun. inrlitutie iuridici. ddica tolal ared regu
Uor ae arcpt ee ax ca obiect de reglemenrare modui de doUana;re qi tie pierderi a
I cerale-rer. )r conditie iuridicd. . dic; ..rLatie -elutr)r- dr raponurite i.r-:drLe
I
statorn cite ntrc o persorna tlzrca fi stal, erprimand aparenenF a;csruia la starul al
I
| .,rui cerae"r e.l(. I' r-imr accel'riune. c(tuLen o . on{rlLre o c" egorie legra de
. rcprul ob'e. r \. p< .i d n cca Je-d do i .? s( a\ea.,. r
| lunr ideii de subrec de
I d epr. c(le doua ac'rpt.uni fiiro , ."n. leg".e :r rc el(
I ner'-.... rcteri oare la rcr;.enie.c rrriecre"za ir rnare m;.r r" drcpru'r.i colr.rrru-
| 'ion" ,are pri.l del n.l.<. rcelerenl(a/J -apo-njri c drnlle ctar ir Jer.ilean. pnn 5Lx-
I
I
I
120

bilirea principalelor drepruri- libeaAF ii indatorii ale acesluja din urina. f::r_-
prin fixa.rea condiliilor cc trebuie inrruniie pent-u a fi ales sau desemnai inr i : - l
de conducere sau de reprezeDtare. Cetnlenia nu este insi doar o instirulie _-::.
.De.ifi,a dreptu I consriru iora. l".e rega.e.re ri n a l< romlr oJ dreo.. ,.- _:
dreptul civil, dreptul iDrernational public, drepiul inrernaljonal prival e!c. :-:,-.
defini cetaleDia trebuje si pornim de la faptul cd ea are un conlinut ii o fin: :: r
se coreleazA cu realit5li econonice, sociale ti culrurale concrete inrr o .- _-'.l
societate. Cetdlenia reprezinti expresia relatiilor social-economice, polirice ,r: :j
dintre persoanele fizice ii statul roman. in doctrina juridici, profesorul -:_
=
Rousseau a dat urmEioarea definitie cetdleniel e.\te lesAtLftj pt. - -
;L,r'a..i r\rydaea,n Jdh o pp ,, drc tt:i, i ,. 'Cetdlenid
,r onL,nit .,t,. " .r,.," . -..
etprin.i prln totalitatea dlepturilot ti obligaljilor rcdproce dinbe o pet::: -
stahtl al cdtui cefiledn este, Si mai n1it, este o leealttt'd iuriclicd speddtd t:": :
f"platint 'n pd.t"obt f^t ngitao/trar.,..t pi. r,^ooar,;n,n,d " .
ot' \at. pp ro... ii ae, ,at, ," ,o,n[ taha4e. n""...",. O,"i. ..-_ _
public approfondi, Ed. Dalloz, 1958. p. 98).

Pentru cxpiicarea conceptului de cetalenie uiiljzat de Legea jirn&..:_

romani, se impun cateva precizeri privind delimitarea noliunii de cetelenie d3 ::: :
nalionalitare, aceash din umli fiind folosiiA in dr.eptul roma esc o perioada d. : ,:

Sectiunea a 2-a. Notriunea de nationalitate

N ationalitatea 9i cetilenia sunr doui notiuni cu care operam h lmbajul j L. : _.

cu privire care ne pLrnem intrebarea dace existd deosebiri sau asemenari
1a ::: !:
dati, care sunt acestea. Este oare celalenia o noliune sinonime cu cea de natio.: -,:-r
sau desemneazd o aiti categorie juridica? Referitor ta aceasti problemi. pro :i:-,
Paul Negulescu afirma in cursul siu de drept constitulional djn 1921 ca .
gt'upare aneneascai lbmdtd din rcltniunea mai nuttor;t'amitii, h.uin.t u k- :--
-
de teminat S i r ind suptlsi aeleiasi a toritdti constjtuie poporllt. Da/, dacd ; : . :, :
grupate de admen, trditld s b aceeasi autaritate, are a constiinld canund, prn:
-.:-
ed memhrli ei Si Lrnasii lar du trdit 'impremd un tiry) indehnsat pe ;:: :
t"/totit .htp-aad. pt ,, ,.ln, a,/ |, JtiarJ annott dea.ctd! cJ,aL,;rr .
sinpht popt, ci o naliune. DacA la o dti ne coltstatdn Lnitate de .te litt: : -
rcligie, a n\nin ^n.
naliandlitate" (Pdul Negute:?u. Curs de drept constitutional r.:_:
Bucure$ti, 1927, p. 70). A$adar, nationalitarea estc datd de unjtatea de rasd. de :-
$i de rcligie a celor ce treiesc sub aceeaii aurorjtalc pe un anumit reritoriu. a\:::
constiinln $i o isiorje indelungari comuni. dar ti acclaii jdeal. Din acest pu.r l
vedcre nu trebuie confundate nolu ea de naliune cu cea de najionalilate.
 Noliuhea de aalia%lndtu 121
\ationalitatea este un DacA nafonalitatea este un atribut al p€rsoanei, in
atribut al persoanei. sensul ci oice persoana apa(ine unui grup ce se
delimiteaz; de altele prin unitarea dc 1imbi, cuhuri,
obiceiuri, religie, etnie etc., nafiunea reprezinte toialita-
tea cclor care au in comun acest atribut. ,,Natiunea et/e a entitate distinctd de
in.litizii care o conpun, din punct de wclere juri.lic ea constituie o peftoand j uridicd
aparte. Ndtiunea rcprezntd bcndi rezubatul acestui .lestin comun, bazat pe
elemente de coeziune Si solidaritate spetifce origi e sau trccut emun, timbd
fi/sau culturn emun4 abiceiuti, idei, sentine te egal in7drtdtite g care reuneste
t tctdtul d,ipi trqu1 ati. in nod iknti, aL doat ind,,t,t ptez?4tt r,tazt ,t )i
generaliile anterioare Si pe .ele liitoarc" (Ioan Muraru, Ele a Sinina Tdndsescu.
Drept constitulional qi irrstitutiipolitice, vol. lt, ed. a 12-a, p. 5l).

\atiunea este fundament Teoreticienii revolutiei franceze au considemt chiar ci

al ststului. natiunea este iundamentul statului, putandu-se pune
semnul egalitelij inhe populatia unui star $i naliunea
care il fondeaze. Statele modeme de astizi nu pot face
abstraclie de unele realitili obiective care ne determini sd afirmim cb naliurea esre
mai de gmbi o entiralc sociologice, antedoad statului, fbra a putea pune insa semnul
egalitAli intre naliunc qi populatie. ASa ne putem explica existenla in zi1e1e noastre a
unor state multinalionale (Marea Britanie) sau a unor natiuni divizate in mai multe stare
(naliunea alabi).

Trebuie sA lbcem de asemenea o distinclie $i intre noliunile de najionalitate Si

etnie. Conform art. 4 alin. (2) din Constitulie ,,RomAnia este patrid conund $i iruliri-
.ibild a tuturor cet4lenilot sdi, JdrA deosebire de nsd, cle ationalitate, .te orisine
etnicd,.le linbd, de religie, de sex, de opinie, de apartene ld politicA,.te arere sau
de arigine sociald". Se poate obser,'a. atadar, cA printre criteriile de nediscriminare
se afli nationalitatea ;i originea etnic6.

Apartenerla etnici este una dintre cele mai putemice tipuri de identifictui comu-
nitare. Unii autori au analizat chiar anumite atribute care definesc o comunitate
etnici. Aslfel, s-a considerat cd o comunitate etnica se define$te printr-ull nume
propriu colectir, pintr-un mit al istoriei comune, amintiri istorice comune. unul sau
n1ai multe elemente distincte ale culturii comune. asocierea cu un teriroriu considerar
lari mani $i un sentinent de solidariiate pentru o parte scnnificative a sociefilii
(Anthonr D. Snith,National Identity, Penguin Books, I991, p. 21). Cu cAt sLurt mai
multe din aceste atribute prezente intr-o comunitaie, cu adt este mai probabil ca tipul
de identilate care o unette si fie cea einicA. Prezenia legahfilor etnice
$i a memoriei
comune crceazi teMinle de tmnsformare a anumitor grupud de populatie in naliuni_

Pentru ca rn stal sd existe este nevoie de un teritoiu, de o populalie si de suvem-

nilatc, ultima inteleasa ca putere de stat ce aparline- poporului. in prezent, este
imposibil de gesit un popor alcetujt, de exemplu, dintr-o singuri rasi sau av6nd in
totalitate aceea$i religie. Limba reprezinti un elemenr fundamental in alcAluirea unui
popor li o nccesitate in formarea unei congtiinJe comune, a unui spirit de solidaritate
 122

$i a unitiii de voinl;- Numai din acest punct de vedere mlunea se poate co#irnda cu
poporul. NaFunca reprezinti inse totaliratea penoanelor care au o istorie comuni pe
ur teritoriu locui! impreund. Imporlart de semnalat este faptul cA de-a lungul
timpului fiecare stat a inceical sA protejcze persoanele care 1oc;iau pc teritoriul ;u,
acordandu-le anumire drepturi ca urnarc a sransci legdturi create i re el
$i acei
indivizi. Aceasta nu inseamni ci statele i$i trateazi proprii cetdjeni in lnod dif.erit in
tuncie de nalionalitaie Mulie constitujii, printre care si Consritutia Romeniei.
pre\6d ca rJ'ionr"rotca <sle un c reru dc re.li.cr nr|nrre irne ((trlen.. tr Rum;r;i,
de un tratament egal cu cetitenii d iari se bucuri
li cetilenii ronani din strdinitate.
Din acest punct de vedere Si dir perspectiva promovirii intereselor
Frii noastre in
strainnate. este bine si fie subljniare Si impiicaiiile Legii privind sprijimrl acodat
ro]nenilor de pretutindeni. precum $i ceie ale Legii privil1d protec{ia cetilenitor
romeni care lucreazd in strdinitate. aceasta cu ate! mai mulr cu cat la nivel euronean
se manil'estd tendinja uniformizarii fi exrinderii cerileniei unice europene in co;fbr-
mitate cu ceea ce se dorefre priD Tmtatui privind Uniunea Europcani.

Asfizi, ccle mai muhe constitulii si legi lolosesc termenul de cetitenie pertru a
descmna apartenenta unui individ ]a srat, dar, jnijial. cetilenia a fost dcsennati prin
iermenui nalionalitate, lelmen ce nlai poate fi irltalnit astizi in unele constitutli. Dc
li
exemplu, art. 7 al Capitolului II din Consrirutia Suediei prevcde: ,Niciun cetiltean nu
topLttal:4p.rh,vutqri\ai,rr,j atr, i"R"C .oa, aq, 4,; . dt e .1.,q., it;aza :ru
carc au doniciliat in Regdt nu wt puteaf ptuali de nalionatitatea tor,.lecdt .td.d, i1
atelaSi tinli, ei &nsimt la aceatta tu nod expres s.lu dacA jnh.n in reniciltt public,
.labandin.l nalia alitatea unui dh stat. Cu bdte acestea, .\e r)a Duted c.)nsXtero ui otic.
.nrtl a nd rr, T\ri,, J uprprp. ct e o1i . a rt a nauanJt,h,;o h,jtttt satt nr t, \at.
"aufu ia di4rr. ei. h ptu,.,p t 1 ,1s1, n, ou,tJ.,a, a 7.,n apti, a, "t unt,t at or.1,1, ut
ab sktt, cel carc de l.t nagele este cetd(ean dt aLeshtt dtt stat, ta&incl acok, h nod
pemdnenL $i pierde nalianalitatea suee{eza h aptrprezece ani sauutteriar".

Secriunea a 3-a. Natura juridici a cetiteniei

Naturajuridici cetiteniei. A stabili narura juridicn n,,c€riteniei'! inseamni a
a
inscde acest concept intr-unul din conceptele iuri_
dice pre\tabitite dc citre tcoria dreptulri ter mpnn
jLnd'c. c^nrdc..apaci.are uridic;. drepr erc r in docrr n;
-a!, tofrrtar mr mutre
opinii cu pivire la naturajuridjci a ,,cetiteniei". De accea, vom evidentia cAteva din
aceste opinji, urmend a stabili, in fina1- care esrc, in viziurea noaslri, natura juridicn
a cetileniei.

in stabilirea naturii juridice a celileniej trebuie plecat de ta dcfinilia cetileniei ca

__
fiind acea legaturi $i apartenenl; a unei persoane fizice la un anumit stat. Facerl
aceas!5 precizare deoarcce in doctrin, au fost exprimate opinii confonn
cir.ora nu
doar persoanele al avea cet:lenie, ci ii bunurile (ex. navele ;au a.3tonavele). Aceasri
er en.re o ce aten ei ta ornuri <s.e r D firfic."lJ, deoar<ce hr r.r le -,r ool in rd rn
-apo4 r-.i.rncr(e. tnoropri qe toloset(
nol:urea de,..ctaterie. le bunu.. Jeoar(cc
 NdturajundLa ! cbFnEi 123
identificarea bunului prin cefilcnie are mai de grabi legituri cu sratut ceruia bunul
apa(ine (ex. ceti(cnia romani a uDej aeronave semnificA faptul ca acea aeronav;
zboara sub pavilion romanesc). Ponind de la aceste apreciei, vom reda in continuare
cateva opinii cu privire la Datura juridici a cerajeniei.

$1. Ceti{enia vizuti ca element al $tatului

Cet5lenia este o lbrmi de manifesiare a iDdivizilor in stat. inse elementul consri_

tuti! al statului esle populalia vdzutd in toale ipostazele sale de cetdleni, sirnini Si
apatrizi. Cetdlenia este doar o fonni srb care se manifesli o persoani in stat.

S2. Ceti{enia vizuti ca un raport juridic

Cetdlenia a fost calificate ii ca aparlenentE a persoanei la stat, in virturea cireia
persoana arc fala de stai drcprurile srabilile prin legel prccur
!i oblgaliite corespun_
zitoare drepturilor statului fali de ea. Accasti conceptie se reflecti $i in ,,Legea
cetaleniei romene": ,,Cetdlenia ramAnd este legdtura ti dpartenenla unei persoane
Jizice ld stdtul, rcmAn". Aradat, cetifenia ar fi un raport juridic. Acesr mod de a
defini rdmane insd discutabil deoarece din punc! de vedere tehnic,juridic, cetalenia
nu poate fi incadrara in categorla raporturilor juidice. Simpla caracterizare a cetd-
leniei ca raport juridic lasi deschisn prcblema de a 9ti care esre categoria de raporturi
juridice din care ea lacc pafe.

53. Ceti{enia vizuti ca un raport juridic de,,suputenie'!

Confonn accstei opinii. ceiilenia este vizuti ca un raport poliric ti jurjdic de
,,supuSenie" din carc izvordsc dreptui $i obligafii reciproce. atet in ceea ce il privc$te
pe individ fatn de stat, cat $i pe star faF de individ. Una din criricile ce i se pot aduce
acestei opinii conslair faptul ci cetdlenia nu este un simplu raport juridic, adica o
rclalie sociali guvemata de norma de drept. CetElenia este mult mai mult decat un
rapon juridic. Pe de alti pate, cetilcnia nu este un raport de ,,supuqenie.' sau dc
subordonare citre siat a individului. CelSleanul nu esrc un simplu ,,supus'., un
element pasiv, la disorelia statului.

54. Cetifenia vizufd ca un contract

in collsiderarea altor opinii, cclateni:r a fost vazuta 5i ca un,,rapoir confactua]"

intre stal $i individ. Dar, un contrac! presupune acoldul de voinld al persoanelor care
infi in mpolturi contractuale- in cazul cetileniei inse, cctileanui nu incheie un
conr. c (- \taru. \4a rrll. conr"L.Jl l. nd produ, rl rr .Li ,."ra ae \o.nl<. ambele
ro nre rrebu c \a se -an fu\le an,erior .nc r(rerii ace5ru.d. O-. carul dob.n.tirii
cet5leniei prin na$tere, voinla celui niscot nu se poate exprima nici inainte de
incheierea conrraclului, nici in momentul dobandirii cetnleniei, adici al nasterii. De
asemenea. in cazul conrractulur, prin acordul de vointe se stabilesc drcptxrile
$i
 124 cefiteaia ro,la ii

obligatiile_contractuate. in cazul cetileniei, nici la dobandirea acesteia

prin na$tere,
nici ia dobAndirca ei pe calea cererii, nu se stabiteqte a".et. pa4'un.ni1inui
di-e-en(iar oe dreotrri r..obtigarii ce re!ir pani or conrracr"r.e.
cont,".,r,i ,rp;.;iri
Jundrc de celarenie fiind cel pre\;,,u1 de lege. O dlra c,ilica a ace.ter opinir <5.e ceir
releritoare la lbptu1 ce ln teoria conuactualisti. efectele juridice
ale co;factelor n;
pot fi desfiintate pin manifestarea unitaterali de voinla
a uneia din p;4i. O;, i;
marenJ cerdteniei. e\isld siruatri in care cerAteria pLra.e t, pierduld
l),. ." ,.,r;;"r.
sa-ir manrteste o voin(.4 in acest sens,

55. Cetilenia vizutt ca statut juridic al persoanei

Polrivit unei alte conceplii, cetiienia ar fi un statuljurjdic al persoanei,

adici un
complex de drepturi ii obligalii. Cetilenia este insi null m;i mutt decet ariir
Cetilenia ?resupune li o relalie permanentl in{re un stat indjvid, o relalie
politici, cat juridici. li atar
$i

$6. Cetitenia vizuti ca insi$i capacitatea juridici a persoanei

aapacrrared j!u idic; semn,fica ace" posibrl ate a oe^odrei

de a tl \ul.reJr de dr<0.
.i.rn concecrnta. oe d avea anumire drepruri
ir ob igalrr. O-. cerarenr.r nu e.rc inrre";r
capacitate juridice a persoanei.

57. Cetitenia este parte a capacitifii juridice a persoanei

Cetitenia este parte a Cetilenia este un etement al capacirnfi juridice nediso_

capaciritii jrridice a i capac r-re de *ercrL u
ciara rn capacrldte de tblo.Lrt;
persoanei. ((laleFra d; dreptut Lrei p.r.o-i a. a .e rn
ite\Lr
deplin in plan juridic oblnand totaliratea dreDtu lor ri
obligatiilor reglemenlate de Co r.rrn I,e .r legr t er;1enir
exprimd un ansamblu de drcpturi
$i obligafii, predeterminate prin'lege. p_e care statul
le acordn cetitenilor sni.

Secfiunea a 4-a. Evolufia istorici a nofiunii de cetitenie in Romania

Sl. Codul ciyil de la 1864

lstoricul cetileni€i romAne. Institutia juridici a cetdteniei a lost reglementati juridic
penrru prima datd in principarele Unite in Codul ci1,ii
de
la 1864 Cnnfolm Codutui civil, dobandirea cetnfetriei
em glremali.
ca ;i asrazr. de principiul il,lr \.rrgv;r,s. I \rsrdu rrr aroarele
modul
oe oobrnut-e na)tere. natumri/are. casatorie
ri repa.fiet(. pe langA.lce\tc -1oda. al.
de dobdndire_a ceriteniej hebuie adiugate rcdoberldirea
care, piezand-o prin cisitoria cu un strain, rimanea apoi
cetiFn;ei de r" .i f.."i;
vAduvi. AIt. 16 din Co;
 Enll4id istoti.d a noliunii de cetdlenie in RonAnia 125

stabiiea condiliile de dobandire a cetaleniei prin n ,, Strii ulu cari vct wi a

^aralizatet
se natunlka in RonAnid w li ddtoru a cere natunli-saliunea prin suplicA cdte
Domnu, arAtAndu capitalutile, ttarea, plofesiuneq, ssu metetut e e&rciti, si Noinl.l
de a'ti statornici damidhul pe krnoti l RanAnie| Dacd stdinulu, dupa o aseminea
cerere, w locui dece ani i terd, ti dacd prin pufiarea ti faptele sdle n dorcdi cA
este lalasitotu lerei, adunarea legiuitore, dupd iniliatiw Domnului, a:tculfindu ri
opiniuned co siliului de Stutu, ii va ? tea acoftla decretul de naturdlisaliune, cari w
f sanclianatu Si promulgaht de Donnu. Cu tote aceste 1)a pute.li dispensat de
st.tgiullt de dece ani stain t cati dnt.f facutu lerei senitie importanti, sau cari aru
li adltsu in pra o industria, iwenti ni utili sa1l talente dktinse, sau cati an Ji
for atu i terd stdbilinente nati de conerciu sau de industia (aft.16 C.civ. din
1864).

Pierderea cettrtcniei avea loc prin naturalizarea dobandite intr-o lari straini: prin
primirea unei tunclii publice de la un guvern stEin frra autorizalia legale a statului
sEu de origine; prin supunerea fali de o proiectie striind; prin inirarea in serr'iciul
militar sfain fira autorizarea Guvernului ttuii sale de origine $i prin cdsiloria unei
femei romance cu un striin (art. 17-20 C.civ. din 1864).

Codul civil a realizat o anumifi organizare a populaiiei inrii. El a introdus ter-

menul de cetitrenie si t-a inliturat pe cel de suputenie. in plus, se realizeazd 9i o dis-
tinclie indirecti inne drcprurile civile $i cele politice, marcandu-sc aslfel un momeni
important in procesul de reglementare a relaliilor sociale din acest domeniu. Unele
principii instituite la 1865 guvemeazi $i astazi institulia cetdeniei, iar irte4rretarea
unora este identici qi astizi. Astfel. norma potri\i carcia ,,copiii gdtili pe tefitotilt
RomAniei fAfi d se anoaste ide titatea pdri lilor 1or sunt considerati cetdleni
/oz.irl" este interpretati astdzi ca $i in 1865 ca instituind prezumlia relaiivd potrivit
cdrera cel pLlir unL' di.l paLrinli esre ceraiern ror;r.

$2. Legea nr. 28 din februarie 1924 privind cetifenia

Un a1t moment impotant in evolulia istoricE a instiiuiei ceidleniej in dreptul

romanesc l-a constituit adoptarea Legii nr. 28 din 24 februarie 1924, deoarece pentru
prima oard se fecea o reglemeniare ampli a modurilor de dobandire ti de pierdere a
cetileniei, stabjlindu-se organele competente. procedura $i principiile de reglemen-
tare a cet;treniei. Principiile coDsacmle de aceast; lege se refereau, dupa caz, la
dobandirea cetileniei sau la pierderea ei. in ceea ce privetre dobendirea cetiteniei
se retlne principir t s rd,?artrtr cu distincliile care se faceau intre copiii legitini,
copiii naturali, copiii legilimali de un romdn $i copiii gesili pe teritoriul lirii.
Dobandirca setaleniei maj cra posibili prin cisitoria unei striine cu un roman, p n
naturalizarc, prin repatriere $i prin incetarea cdsdtoriei unei romance cu un strih.
Trebuie aminiird 9i dobAndirea cetiteniei de catre populaliile provinciilor istorice
carc s-au unit cu tara in 1918. Conform legii din 1924, competenF acordarii
ceinleniei romene apartinea Consiliului de Mini$lri (art. I I din lege).

in ceea ce privegte pierderea cetiiteniei, se stabileau umitoarele modalilali:

natunlizarca dobdnditi in alt6 trari, legitimarea copilului natual de un striin.
 126 Cefile,id rcnafi
cisiioda unei romance cu un stein, p mirea unei functii publice intr_un siat strein
feli autorizatia Guvemutui, supunerea f4i de o proteqie sininA rerragerea natura,
Si
lizArii in caz de rnzboi.

$3. Legea nr,33 din 1939 priyind cetilenia

anu. o1o * adopra o noua ege rLeged nr lj qjq, pr\ loare la ore-de.ea
, ,in
dobtirdirer narionalitnEi romene cu rl (onr,nul -ra Drec.
)r
)i reglem(nrar, na,
detaliate decat legea anierioard, dar care face un pas inapoi ia6 ai acela pr;n electete
normelor care inrroduc o discriminare cu privire la modurite de dobaDdire a
caliiirii
de cetilean. Aceasra lege pAstreazn criteriul rudeniei de sdnge, menline principiul
inegalit tii femeii cu bdrbatul $i exclude dubla cetalenic: ,,Niciun ronan nu poaie 1i
cetnleanui altui srai" (ar.2).

in ceea ce privegte pierderea nalionatiralii, legea srabilea unnitoarele modaliilti:

.
prin dobandiea unei nalionalifiji strdine, ca pedeapsd
$i prin absenfi bierde;u
nalionalitatea cei care locuiau f:ri intrerupere timp de 10 ani in afara teritoriutui
Rot1]aniei, chiar fhri sA dobardeascd o nafionalitate striini). pierderea nalionalildlii
ca pedeapsi nu avea loc de plin drepi, constatarea cazudlor ficAndu_se
Drin Jumal ;t
( onsrl,uluide \.4 in ir i

in perioada 1940,194,1au fost introduse unele discrimineri referiroare la calitalea

de c€iiledn romtin, mai ales pe motiv de odgjne etnice
$i naiionalitate, prin acte nor,
mative care an fost apoi abrogaie de Legea nr_ 86/1945.

54. Decretul nr. 125 din 1948 privind cetd{enia

incepand din anul 1948 legile s-au referit ta cetitenia romanE. Dupd instaurarea
regimului comunist s-a adoptat Decretul nr. 12jl1948 pentru cetnlenia roruni care
stabilea doui modalifili de dobandire a cetaleniei: de plin drepr
$i prin incetalenire.
Dirculabil< 0u torl pre\edenie an. q drn aie., Decrer carc emLr inLeprerale
de I ca
o consacrare a principiului trr rarg"rjnt, iar de altii ca o consacrare a acestui
Drilci_
piu. dar \i a princ.p,r.lui /rc \or. dcoarece.-n. 0 or(!edea ca
Sdnt.ptdteai :nn,da:
c:pii.i..ndsculi pe teritotiut Republicii poputare RamAne .tin pA nli necunos.uli.
Capiii sasli pe tetitoriut RepubtiLii poputare Ro.ar", pr""i^a, para U a,ro)o
"" se f:cea referire perinfi.
conbarie, cd sunt ndscult t7 &r/.:,,. Tot in acest actjuridic, ia
ceea ce inseamni cd nu se f:cea nicio deosebire inrrc birbat femeie.
si De asemenea
.e elrmrnd deoseb rca dinLre copiii legirimi .,cci
raru,ati. a2\ lori" ,ru n,i pr.,auce,
niciun fei de elecre cu privire la cetatenie. Se rcgjementa in amlnunt retragerea
cetAleniei cu tiilul de pedeapsi, srabjlindu-se ce cei oare au pierdut astfel
cetdte; nu
o mai pot dobendi pe nicio cate.
 Regletne tdredl& iLlitd a cetdleh:Ei rcnjne Sj ptir.ipiite dpti.abite ace\teiq 12.1

55. Decretul nr. 33 din 1952 privind cetitenia

O noui reglcmentare, Decrctul nr. 33/1952 (B.Of nr. 5 din 24 ianuarie 1952),
cuprindea, pe de o palte. cateva reguli ce constituiau o prcmieri in lnaterie. iar. De de
al 5 pal1e. o-rirea alLele ir rilri c cor.rrIn egite oa.e pn\rnd cerdlenia.
A.rle,. rrentn- prilra.rL,1lie. rr .a dmnt rJ orra"nl .e.clloare L dob6ndirea
cetiteniei prin na$tere ce prevedea ca dace nunai un perinte este cedtean roman si
ambi p.nrlr rfte\c I rllai.lat4te. cerdlerid copr.lor .e dclelmrnA f,riq acordu
pirintilor lan. 2 lit- b) din Decretul nr. 33/19521. pentlu cea de-a doua situatie,
semnalim inexistenta unei reguli refcritoare Ia cetilenia copiilor gisig pe te toriul
RomAniei, cu pirintri necunoscufi, prccum Si inexistenla unei reguti referitoare ta
dobind,rcr ceureriei ca.lecl I adoptrcr ir pririnr" rerragerii cc,a!<nrei, DeLrerrt
prevedea ci cetitenia poate li retrasn pir decret al prezidiului Marii Adundd
Nationale (art. 7). De asenrenea, Decretul prcvedea c6 modul de apticare at siu se \,a
stabili prin regulanerlt aprobat dc Consiliul de Mini;tri. Se poate observa cA iDtr-un
domeniu al relatiilor sociale care, prin importanta lor, apa{in dreptului consritutionai
\c .nr<r\enil prinrr L n J(crcl c( urna 5,i fie apl cr. L,l( or prinr, Ln rcgxldrenl al
Consiliului de Mini$td.

$6. Legea nr. 24 din 1971 privind cetitenia

Legea .24ll97l (B.Ot nr. I57 din 17 decembrie 1971) a constiruit, in mare
mAsuri, model pentru legea adopffin dupi evenimentele din decembrie i989, respec-
tiv Legea ff. 2111991. Legea din 1971 pre\redea modudle de dobandire $j pierdere a
cetilenici romane- modaiit:lile de dovad; a cerAieriei, precum $i pincipiile genqale
aplicabile cellleniei. A fost una dintre cele mai modeme reglemenfiri in materie. Ur
elemeni de noutate al legii I a consiituit preambuiul acestej legi, de unde puteau fi
dedu.c prinripiile rpl cab'lc in5lIul ei ce alen ei

Sectiunea a 5-a. Reglementarea juridici

a cetifeniei romane $i
principiile aplicabile acesteia

$1, Reglementarea juridici a cetitreniei romane

Reglementarea juridici a Cetilenia este reglenrentati in Romania prin Constitulia

cetiteniei romene. din I991 qi prin Legea nr. 2ll1991, cu modificArile
ulterioare. De asemenca. Romania a ratilicat prin Legea
ff. 396/2002 Convenlia europeanA asupra cerileniei,
adoptad la Strasbourg la 6 noiembrje 199? care prevgde principiile qi regulile in
materie de cetrlenie a persoanelor fizice in caz de pluralitate de ceulenii. Din aceste
rcglementiri reies o serie de principii aplicabile cerdfenjei.omane:
 l2lJ Cetdlenia rcndhd

S2. Principiile cetiteniei romane

Principiile cetileniei a) Cetitenii romeni snnt egali in drcpturi $i inda-

romane. loriri. Persoanel( rarora li \-a "Lo-oar c<lalen d rcm:nA.
potrivit legii, au aceleaii drepturi ii libetili $i sunt tinuli
de aceleatr oblrlaUi pre\a,/ure or n aons lrtre ci prin
legile lnrii. Legea nu face nicio distinclie intre cetdlenii romani in funclie de modul
de dobandire a cetdleniei. Fie cA au dobandit ceidlenia prin na$terej fie inrr-un alt
mod, toli cetdlenii romani sunt egali in drepturi $i au aceleati indatoriri. Tot in cadrul
acestui principiu, trebuie precizat cd nlmai cetilenii romani au toate drepiurjle qi sunt
linuii de toate obligaliile prevezute de Constitulie $i legi. O serie de drepturi Si
indatoriri sunt prevAzuie numai pertru ceti{enii romeni. Astfcl, sunt drepturi care
apa{in exclusiv cehtenilor romani, precum dreptul de a ocupa funclii $i denxifili
publice, civile sau militare, fteptul de a nu fi extrddat sau expulzat din 1al5, &ept!
de a te bucura in striinitaie de proteclia statului roman, dreptul de voi 9i drcplu1 de a
fi ales;
b) Cetifenii romani sunt egali ln frlx legii ti a autoritililor publice. Egalitatea
in fala legii este un principiu de &ept prevdzut de Constitutia RomAniei in ar1. 16.
Egalitatea presupune lipsa unor privilegii penfu anumite categorii de cetaleni $i
eliminarea oricaror discrimineri frcute pe dive$e criterii. in alt.4 din Consritulia
Romaniei sunt prevezwe toate citeriile pe baza cerora s ar putea iace discrimineri.
Astfel, acest adicol prevede cA ,RomAnia este pattid comund ,ti indiizibilil .t tutlltot
cetdtenilor sni, Jafi deosebire de rasd, de nalionalitate, de origine elnicA, de linbal,
de rcligie, de sex, de opi ie, de apartenetA paliticd,.le mErc \au cle otigine

cl C,.iitoria nu produce efecre r\upra cculefliei. irche.erca. cec.a]atea nul -

tEtii, anularea sau desfacerea cesetodei intre un cetiiean roman $i un stEin nu pro-
duce electe asupra cetdleniei sotilor. De asemenea, redobandirea ceti{eniei de citre
unul dintre soti nu are nicio coNecinF asupra cetaleniei celuilalt sol- Soful cernlcan
striin sau fari cetetenie al persoanei care redobendette cetAtenia romane poate cere
acordarez ce at<nrei rom;ne ir condr{rile legii:
d) CetiFnia romAnS nu poate fi retrrsi celui care a dobendit-o prin nattere.
Acest principiu arc in vedere protecJia pe care statul o poarri celdlenilor sdi care au
dobandil aceasti cetilenie prin nattere. Rcglementarea constihrlionald romani scoaie in
evidenli dobendirea cetlleniei prin doui modalitili: a) prin natrerc, ca efecr al legeturii
de sange dintre pnrinli $i copii, fiind o relalie obiective ce nu poate fi desficuia
niciodati; b) printr-un alt mod derivat. previzut de lege (cerere, adopjie erc.) ri care
reprezinta o relalie subiecdva, ce poate fi oricAnd reevaluate de cirre slat in funcjie de
conduita ceinleanului fald de staul roman- Acesie doud modalteg de dobendire a
cet4eniei rcies din distinclia pe care art. 5 din Constitulie o face intre cetelenii care au
dobdndit ceteFnia romana prin na ere $i ceilalli cettrFni. Astfel. in iimp ce persoanelor
care au dobandit cetdlenia rcmane prin naqtere nu li se poate retrage cetiFnia.
celorlalte ii se poate retrage in conditiile prevazute de o lege organicr.
 Reelenent@uj lulicd d cetdlehiei lonine ti ptihcipiib aplicabile. $I
Legea nr. 396/2002 privind Convenlia europeani asupra cetifen'.
Shasbourg 1a 6 noiembne 1997, prevede in art. 4 cn regulile privind cetdl!
sta! parte la con\.enlie trebuie se se bazeze pe principiile conform ciror.
persoane are dreptul la o cetitrenie, iar apatridia trebuie evitatn. Prin interzicerea
ge.ii cetnteniei pelsoanelor care au dobandi-o prin na$tere se eviti cazurile de apatn!
$i se intire$te relalia dinte stat 9i pe$oanele carc locuiesc pe teritoriul acelui stat.
Retragerea cetaleniei fiind o sanctiune, se considere ch statul are alte posibilitili mult
mai potrivile pentu sanclionarea propriului siu cetitean decat retragerea ceintreniei.

De altfel. in dezbaterile carc au alur loc cu ocazia adoptarii Constituliei in 1991. au

fost fecute o serie de propuneri aiat privind retragerea cetifeni€i Fi celor care au
dobandilo prin na$tere, cat Si propunerea imposibiltelii retrageii cetileniei $i celor
care au dobendito prin orice alt mod. S-a afumat atunci cd ,,cetdlenia presuplLne ni$te
drepturi, dar presupune si dire obligafii, indiferent cun a fosl ea oblinuli. $i cred ci
primele doud indatoriri ale ceialeanului suntr dragostea faF de Fln $i fidelitatea faie de
lari. Or, eu proprm, $j am se vA arei imediat de ce fac aceaste propunere, ca alin. (2) si
aibd rlrmiloarca rcfo.mulare, acceptand amendamentul pe care l-ali votatr Cetalenia
romana dobanditd prin naltere nu poate fi retrasi decat aceluia care, in timp de razboi,
se l'ace vinovat de trndare prin ajutarea inamicului" (Mircea Ionescu Quintus, in
Geneza Conslituliei Romaniei 1991, p. 152-153). Allii au afrnat ci daci,,ceiAlenia nu
.e poale reirrge cejJi ca-e ri-a dob;nd l-o prin nasr<re. celatenia cd ru se poalA -erage
nici celui care a dobandit-o altfel" (Bela Marko, in Geneza Constitutiei Romaniei 199 1 ,
p. 152) pentru cA altfel ,.s-ar introduce un element de deosebire inte cetiieni. Exisli un
principiu, cd cetilenii sunt egali in loaie privintrele. Noi in text nu am scds cd nu l'acem
deosebire pe motiv de na$tere, dar, oricum, nu este admisibil si facem discriminare pe
motiv de na$tere. Sunl convenlii iniemalionale carc intezic o asemenea deosebire"
il chim An&ei. nCere/a( or-lirul'er Romdner laql.p. l5l,
ir fi.l.r|. de/barerile ar
menlinr.ll teza inilald conform cireia doar celor care au dobendjt celdtrenia romani prin
nattere nu li se poate retrage aceasti cetilenie penhu cA,,cetAFnja este o identiiate sau
o suFa-identilate a unul om, care se obfine odati cll na$erea lui. Nimeni nu poate si ia
identitatea unui om. atai timp cat este in viala" (lon Bretianu. in Geneza Constituliei
Romdniei 199 I , p. I 53 ), iar in cazul in care un cetalean roman sdvarsette o infacliune
el poate fi ..condanrnat !i pedepsit ca cetdlean roman fi, daci acest lucru este posibil, de
ce h€buie si i se retragd cetilenia?" (lonel Blaga, in Geneza Constituliei Romaniei
1991, p. 153). in caanl persoanelor care au dobandit ceaFnia romana prin nagerc,
cetdlenia nu reprezinti doar apartenenta persoanei la statul roman, ci 9i ,,legb$ra
gene1ic6, imposibil de distrus prin verdicte juridice" (Antonie lorgovan, Odiseea
elaborArii Constitutiei. p. 160).

e) Cetnfenia reprezinti o problemi exclusivtr a statului, adica statul este cel

care decide daci acordtr sau nu cetilenia r.lllei persoane Si condiliile in care i-o
retrage. in cazul celor care se nasc cetaleni romani, stafrl nu mai decide daca acordA
sau nu cetdlenia acestora, deoarece este o responsabilitate morah gijuridice a statului
lald de ploprii s:i ceinfeni. Retragerea cetnteniei reprezin€ o sanctiune juridicn, or,
in cazul cetitenilor care au dobandit ceielenia prin naqtere exist, modalitai juridice
concrete de pedepsire a unei persoane in cazul in care savarqegte o infracliune.
 130 CetdtehiLr rcndh.i
Retragerea cet5leniei unei persoBne care a dobandit cet5lenia ronAni prin na$tere ar
putea duce la o stare de apatridic, iar pe plan mondial sratele
$i au asumat obtigalia
de a depune loate efortudle de a tupta conrn aparridiei (ex. Legea nr. 361/t005
penlru aderarea Romeniei la Convenlia privind reducerea cazurilol de aparridie,
adoptati laNew York la 30 aug st t961).

in cazul celale lor care au dobeidit cetnFnia romeni in att nrod decat prin
naqtere, se poate puoe problema sanclionArii lor in caz de neloialitate fatd de statul
roma\ prin retragerea ceibleniei, deoarece in cazul lor ceiilenia nu reprczinti $i o
legiturn obiectivn, dc sange, intre ei fi stat. pentru a ilustra relevanla leJjdturij de
loialitate dinrre star $i individ este edificator exemptut acelor stale care inci mai
ptstreaz: in Constiuiile lor dispozilii conform ctuora pentru ocuparea unor inaite
funclii in stat, precum cea de $efal statului. cs€ nevoie ca persoana in cauzi s; se fi
niscut cetitean al acelui stat (art. lt, Secjiunea I dill Constirulia Statelor Unile ale
Arnericii).

. Rezumat

Cetjitenia este legitun ti apartenerla unei pcr.soane fizice 1a un anunit stat.

Notiunea de cetdlenie are doui accepliuni: institr4ie juridiLd, adici toralitatca
regulilor de drept ce au ca obiect de reglenientare modul de dobAndire $i de pierdere
a cetiteniei, { condiie juri.liLd, adici situajie rezutlara din raporludte juridice
statornicite intre o pelsoani fizicA Si stai, exprimand apaicnenla acestuia la statul a1
cdrui cetelean este.

Nalionalitatea este dati de unitarca de rasi, de limbd qi de religje a cetor ce

trdiesc sub aceeagi autoritate pe un anumit teriioriu, avand o conFtiintn $i o istorie
inderLngaLa con Lna. dar s n(ela,i deal \Jliora r"l(a e.te un dl bur alfer.oxlei.

Natura juridici a cetilcniei cerilenia esrc un elemeDt at capacititii juridice

nedisociate r^n capacitate de folosinti Si capacirare de exerciliu. Cetitenia exprimi un
ansamblu de drepturi Si obligatii, predeterminate pdn lege, pe care starul ie acordi
ce€lenilor sii.

Alte opinii in literatura de specialirate: a) Cerdtenia vizutA ca element al sratuluii

b.) Cetdtenia vdzutn ca un rapo( juridic; c) Cerdtenia vizxri ca un raport juridic de
..supuienie"; d) Cetnlenia vezud ca un conlnct; e) Cerdlenia vAzurd ca sratut juridic
al persoanei; f) CetAlenia vAzuti ca insdgi capacirateajuridici apersoanei.

Reglementarea juridicn a cetiteniei roman€: a) Constirulia din j991 (alt. 5):

b) Legea nr.2111991: c) Acte iniernalionate ratificate de Romania (Conven{ia
europcane asupra cetiieniei, adoptati la Strasbourg la 6 noiembde 1997, mtificatt
prin Legea nr. 396/2002).

Principiile aplicabil€ cetileniei romane: a) Cerilenii romeni sunt egati in

drepturi $i indatoriri; b) Ceralenii romani suni egali in f'a!a legii Si a auto;talitor
 Bibliostufre 131

publice; c) Cisaloria nu produce efecte asupra cetileniei; d) Cetilenia rolnenn nu

poate fi relasa celuj carc a dobardil o prin na$tere; e) Cetalenia reprezint; o
probleme exchsivn a siatullri.

Bibliogralle

L lrgr€l. Ralificarea Convenliei eurcpene asupra cetajeniei prin Legea

rr. 196/2002 ;i consecin{ele acesteia in legituri cu Legea nr. 21/1991 a cetaleniei
ronane, in Revista Dreptul nr. 1212002, p. l2-26.
-B€r..drur, Cetillenia. Morografie j uidica, Ed. All Beck, Bucure$ti, 1999.
,8.
M. (hnstdntinescu, L Mrrdtu, L DeleanL, F. Va\ilesLu, /1. btgow\ L l/idd,
Constitulia Romeniei comentati ii adnotati, Ed. Regia Autonomi ,,Monitorul
Ollci.l", Bucure$li, 1992. p. 2 I 22.
D.C. Dinisot, Drept constiluional $i instilulii po1ilice, vol. I, Ed. C.H. Beck,
BrLure$ti, 2007, p. 187 198.
L Delednu. lrslit\lii ti proceduri constitufionale in dreptul roman ii in dreptuL
comparal. Ed. CII Beck, Bucure$ti,2006, p. 349-36,1.
T. Drdsanu, Drept constitulional ii institulii politice. Tratat elementar, vol.
Ld. Ludna Lcx. Bucuresti, 1998.p. l3l-151.
I. Murcru, E.S. IrrrJ.r.r. Drept constitutional $i hslitulii politice, vo].
Ed. C.ll. Beck, Bucureiii, 2016, p. 113-132.
I. Mra'dta, E.S. Tr,rresrd (coord.). Constitulia RonAniei- ComentariLL pe articole,
Ed. C.H. Beck, Bucure;ti,2008. p.47-58.
L l.l\nru, E.S. TdnAsescu, Gh. Ian.u, tt. DeacotlI, M Crc, Cer enia europeand,
Ed. All Beck, Bucureliti, 2001.
P. Nesulescu. Curs de drepi constitutional romaq Ed. Alex. Th. Doicescu,
Bucuresti. p. 69 79.
B.
Sekian-Gutdt1. Drept constitutional si institutii politice, ed. a 2 a,
Ed. Hamargiu, Ducure$ti,2008. p. i0,l-l l?.
++*, ccneTa Constltutiei Romaniei 1991. Luc[rile Adunirii Constituante,
ld. Rcgia Autonomn .,Monitorul Oficial", Bucuregti, 1998,p. I51 154.
Legea rr. 2l/1991 a cetdjeniei ronlane, republicali in M.OL nr. 576 din Il augusi
20r0
Legea nr. i56i2000 pdlind protcclia cefilenilor romani care lucreaze in
stainitale. rcpublicau irl M.Ol'. nI.227 din 25 rrtie2019.
Legea . 396/2002 pcntru ralificarca Conventiei europene asupra cetiteniei,
adoptaE 1a Slrasbourg la 6 noiembrie 1997, publicati in M-Ofl nr. 490 din 9 iulie
2002.
Lcgea nr. 16l,/2005 peniru aderarea Romaniel la Convenlia privind red cerea
cazurilor de aparridie, adoptat;la Ne$' York la 30 august 1961. publlcati in M.Of.
nr. I156 din 20 decembrie 2005.
L€gea nr. 213,'200,1pdvird procedura adopjiei, republicati in M.Oi nr. 739 din
23 septembde 2016.