TITLUL VI

PRINCIPALELE DISPOZIJII TESTAMENTARE

645 . Principalele dispozitii teSt an:1entare,

a$a cum rezulta din dispozitiile art. 1035 NCC,
t cele referitoare la legate (Capitolul I), dezmo~teniri (Capitolul II) ~i la ~xecutiunea
sun mentara (Capitolul Ill). ·
testa

Capitolul I. Legatele

646. A~a cum am vazut (supra nr. 571-574), testamentul este un act unilateral, personal $i
revocabil prin care testatorul dispune, pentru timpul 1ncetarii sale din viata, de ,,patrimoniul
succesoral" sau de ,,bunurile care fac pa rte din acesta" [art. 1035 al in. (1) NCC]. Dispozitiile
testamentare referitoare la patrimoniul succesoral (ca 1ntreg sau ca o fractiune din ,ntreg)
sau la anumite bunuri din acesta se realizeaza prin intermediul legatelorr11.
Legatele trebuie sa aiba desemnate un obiect (Sectiunea 1) ~i un beneftciar (Sectiunea
a 2-a). Ele pot ft afectate de anumite cauze de ineftcacitate (Seqiunea a 3-a), care atunci
cand survin pun problema destinatiei bunurilor care au format obiectul lor (dreptul de
acrescamant) (Sectiunea a 4-a).

Sectiunea 1. Obiectu/ legate/or

647. Dupa obiectul lor, conform dispozitiilor art. 1054 alin. (1) NCC, legatele pot ft
universale (§1), cu titlu universal (§2) sau particulare (§3).
Desigur, nimic nu 1mpiedica pe testator ca, prin acela~i testament sau prin testamente
succesive,21sa lase numai legate de un anumit fel sau de niai multe feluri, uneia ~i aceleia~i
Persoaner sau unor persoane diferite, ceea ce impune ~i analizarea problemei pluralitatii
de legate (§4).

§1. Legatul universal

1.1. Elementul definitoriu - conferirea vocatiei eventuale la intregul patri-

llloniu succesoral
64
care 8, Articolul
w
1055 NCC precizeaza ca " legatul universal
•
este dispozitia testamentara
A • ,,

confera uneia sau mai multor persoane vocat1a la rntreaga mo~tenire ·

111

PersoanNot,unea
· de legat (legs, in franceza) desemneaza ceea ce Ia~,a" d efb~-nctul
a ci(prin
de lavointa
verbul sa) unei
a lasa"
(/oisse,) ~la desc~iderea mo~tenirii. Ea nu provine de_ la verbul ,,a lega) (~
Y. Lou ssouARN
' esernnand
~~!,tL G. RIPERT, A. T~seor,
o .liisiimantu/ (lais sau /es din vech1ul drept francez · '

sustinut ca notiunea vine de la cuvantul lex (lege) ,,fim

Unjj aUton.'au p.
ID. ALe cit., p. 17, nota 1). .. dca este facutin termeni imperativi"
11 l<A.NDREsco · 4)
1 Tn
se , op. cit., t. IV, 2, p. 150, nota • _ . articulare, a se vedea Cass. 1-re civ.,
2S Fllars 198nsu1 ca unui legatar universal i se pot lasa ~' legate Pde sub art. 1003.
l, Megacode. Code civil 2007, cit. supra, p. 738 , nr. 6
 ..........
.,,. , .
VI. PRINCIPALELE D \
222 ISPoz1r11 lE
SlA.rv,
• Et,ilA.
. la intreaga mo$tenire" este o chemare, o apntudine de a d b. ~t
,,Voca t 1a du . "d bt" o and·
. d nu se confun a n1cI ecum cu o merea efectiva , "1tr
mo$temre, ar care . 055 NC w w a tuturo eog
C rezulta ca legatul . r bun,_, . 0
succesora /e. Alntr-adevar' chiar din textul,,art. 1 A w Aw un1ve ff/a,
w t uneia sau mai multor persoane , ceea ce mseamna ca, in principi rsa1 Poat
fi l asa ,, w • ulte pe ,, u, atun e
·a este conferita pentru doua sau ,,ma1 m rsoane , aceste Persoan • ci cand
voca t 1 d t I fi w • e Irnp
ele in mod egal patrimoniul succesora 11'u1 rlep u..,: l:ca~uid 1e~atar comprimand d/rt1ntre
i fara insa a se anihila unul pe ce a a t, asue meat aca unul dintre le . epturile
ce Ior Ialt , . . d . . . gatani i .
nu poate primi legatul (fiind intr-o s_1tuat1e e incapacitate'. on d~ca in raport cunstituiti
legatul este ineficace pentru un motiv oarecare), partea ce I s-ar fi cuvenit di acesta
I.• . t t t· .
va profita celorlalti legatari universa I in vir u ea voca 1eI acestora la ,ntregul
n rno~ten·
. ire
w • • w Patnrnoni
succesoral care ramane intacta. u
649. Emolumentul (folosul efectiv) al unora sau chiar al tuturor bunurilori11
. "/ I care fac
parte din masa succesorala poate reveni uneI unor a te persoane decat legatarul univers
• • d
cum se intamp 1a atuncI can exIs a:
w . t• • w al,

- mo$tenitori rezervatari care culeg rezerva succesorala, legatarului universal revenindu-i

doar cotitatea disponibila a mo$tenirii 121 ;
- legatari particulari instituiti individual pentru unele sau chiar pentru toate bunurile
succesorale (pentru fiecare in parte)1 31 ;
- ori atunci cand activul succesoral este consumat in tot sau in parte pentru plata
pasivului succesoral la care legatarul universal este ti nut conform dispozitiilor art. 1155
alin. (1) NCC1 41.
Tn toate aceste cazuri insa, ineficacitatea titlurilor celor care beneficiaza intr-un fel sau
altul de emolumentul bunurilor succesorale (cum ar ft, de pi Ida, nedemnitatea, renuntarea
la mo$tenire, ori decaderea din dreptul de optiune succesorala a rezervatarilor, ineficacitatea
unuia sau altuia dintre legatele particulare, prescriptia dreptului la actiune pentru pl~t~
unei datorii succesorale etc.) va profita legatarilor universali in virtutea vocatiei, chernarn
lor la intregul patrimoniu succesoral.
Pnn. . chernare,
urmare, se poate conchide ca legatul universal confera doar o vocatie, 0 .
"b·I·
o pos1 11tate eventuala de a culegeintreaga mo$tenire, iar nu dreptun e,ec v
w u· e la oc.),e
bunun
•
1
.~

151 5
s~cc~sorale • A~tfel spus, else :~racteriz~aza ,,nu prin aceea ca legat~r~I prime$t~~ ,;~;' t~ate
Cl pnn aceea ca testamentul II confera, anume, vocatia de a pnm1 (s.n., D. )
bunurile din patrimoniul succesoral.
nurnindu-le
650 • Legatarul caruIa testatorul ii lasa prin testament toate bununle sale
w • •

ste un
pe fiecare in pa rte, fara a-i conferi vocatie la patrimoniul succesoral ca intreg, nu e e,dsta
I t . I . poate V V

ega universa, Cl O suma de legate particulare ceea ce demonstreaza c~ au chiar

emolument maxim fara legat universal(7]. lnvers, p~ate exista emolument dim1nuat s un
I gatar.
Ill Cel r ' . entrU e atar
pu in teoretic, poate ex1sta legat universal valabil fara niciun emolument Pl• stituit ,,leS, Ia
tf I
as e de legat ar putea b a ce 1n _ duca
universal" fa • pune pro leme de interpretare, in sensul daca nu cumv. arcinat sa a 'i care
• d 1· . rla_ emol~ment nu este in realitate un simplu executor testamentar '~.s succesiun1
in ep mire u tima voin~a a d f • • • d tor111or
•• e unctu 1u1 pnn plat;3 legatelor parnculare $1 a a
consuma mtregul activ · O
''
121 F DEAK 7i ' iar_nu verltablla persoana grc;itificata de defunct.
. , ratat de drept succesora/ it .
1i1 L. COUPET J -Cl Cl A , c . supra, p. 233, nr. 142.
' · · v. rt. 1003
1•1 F. TERRE y LEQlJ . ,
2000 2 · ·
, p. , nr. 3 $1 p. 4, nr. 12.
ISi M. PLA~IO.l G RETTE, op. Cit., p. 276, nr. 34i.
16] Cass. 1-re ~iv ·2slPERT, A. TRASBOT, Y. LOUSSOUARN, op. cit., p. 766, nr. 611.
·, mars 1981 foe It
171 M. GRIMALDI Libe a . '. . C . supra.
, r lites.,., cit. supra, p. 344, nr. 1455.

C Lb-.. ..
 oz1JII TESTAMENTARE 223
LELE 01SP
pR iN C I P ~
n,ent, daca, de pilda, testatorul a instituit un legatar universal ~i unul sau
• _J.

ipsa de ~rnol~ari particulari, ale caror legate, conferind proprietatea efectiva a bunurilor
l
niai mu lt11ega
. , biectul acestora, d.1mmueaza
. u sau c h"1ar ani"h'II eazau in mod corespunzator
A

care forrneazaI legatarulu1

o . universa
. I. Tn esen tua a~a d ar, vocat1a
. Ia mtregul patrimoniu suc-
A

ernolurnentu onfunda cu drepturile efective asupra bunurilor succesorale

nu sec ·
cesora I u A . •· •
de alta pa rte insa, cons1derat ca filnd un continuator al persoanei defunctului,
651 · Peniversal are vocatia de a primi nu numai elementele patrimoniale ale succesiunii,
1
leg~taru ~xtrapatrimoniale, care, prin exceptie, se transmit pentru cauza de moarte, a~a
ci ~1 celee cazul dreptului moral de autor, iar aceasta chiar ~i in prezenta unor mo~tenitori
cum es:ari ai defunctului, care, au drepturi doar asupra rezervei, aceasta referindu-se
rezel rvi: la drepturile de natura patrimoniala, nu ~i la cele nepatrimoniale, in legatura cu
exc us oate pune pro bl ema re d uct1un11
· " Ill .
care nU Se P
1.2. Formule de desemnare a legatarilor universali

652. Din punct de vedere legal nu exista nicio formula sacramentala pentru instituirea
unui legatar universal. A~adar, afara de cazul in care testatorul utilizeaza referitor la persoana
gratificata formulele consacrate de ,,legatar universal" sau de ,,erede instituit" (este vorba
deconotatia moderna a sintagmei, iar nu de conotatia pe care instituirea de erede o avea
in dreptul roman), desemnarea legatarului universal poate fi facuta cu orice formula din
care reiese vocatia legatarului la intregul patrimoniu succesoral.
Chiar daca formula utilizata este improprie (de exemplu, legatarul este desemnat ca
fiind ,,executor testamentar"), prin interpretarea vointei dispunatorului, se poate ajunge la
concluzia ca este vorba de un legat universal, reciproca fiind ~i ea valabila, prin interpretarea
vointei defunctului putandu-se ajunge la concluzia ca prin formula ,,legatar universal"
dispunatorul a i'nteles i'n realitate sa desemneze un executor testamentar 121 .
6_53, Tn practica judiciara ~i i'n doctrina, sunt considerate universale:
{i) legatul tuturor bunurilor mobile ~; imobife1 31, caci, potrivit art. 536 NCC, ,,bunurile
~~nt ~obile sau imobile", ceea ce inseamna ca vocatia pe care o confera este la totalitatea
ter:nle defunctului, succesiunea neputand cuprinde alte bunuri. Este considerat sinonim
cand enul de legat al ,,intregii averi"1 4 1_ Legatul ,,intregii averi" este universal numai atunci
la av se refera la averea din momentul deschiderii mo~tenirii, iar nu ~i eel referitor doar
vocarerea din mo mentu I incheierii testamentului, deoarece acesta d"1n urmau nu con f erau
A

I
desc~~ e~~tarului ~i la bunurile dobandite de testatorintre data testamentului ~i momentul
fiind a edru rno~tenirii 151, ci doar la cele aflate in patrimoniul sau la momentul testamentului,
~a ar un I
(ii) I egat particular·
v egatul nud . . u , d I .
0catia e, propnetati a tuturor bunurilor succesorale, deoarece nu u proprietar are
nu num . d .
Propriet t ai ea dobandi la stingerea uzufructului elementele care 1-au dezmembrat
a ea (usus ~i fructus), aceasta devenind astfel deplina, dar ~i dreptul de a dobandi,

111 C
~' Dciv ass,1-re civ 17_ __ __
11 • nr. 2/199 ., dee. 1996, Note J. RAVANAS, Recuell Qalloz nr. 34/1997, PP· 445-44 8; J. PATARIN, Obs.,
1
•450; Cass 1-re civ 25 mars 2010 Obs. E. POULIQUEN, R.L.D.C. nr. 7112010, p. Sl.
8

t
131 D. ALEXAN 'pp, 448
T· DRes . ' 19
1,1 6 -Suprern _co, op. cit. , IV, 2, p. 189; ~- COUPET, J.-CI. Civ. Art. 1003, cit. supra, P· 5, nr. ·
1,1 c· Couper, J -~in completul de 7 judecatori, dee. nr. 4/1984, CD 1984, P· 68.
· HAM ANGiu. /. C:lv.
R Art· 1003, cit.· supra, p. Q, nr. 23 .
I
..........._ ' • OSETTI-Bl\u\N ESCU, AL, Bl\lCOIAN U, op. tit., pp. 559.5 60, n,. 13S4 ·
] ~4 .
VI. PRINCIPALELE DISPQ

. d zufruct nuda propnetate a bunurilor care

ZIJJI TEs

. dreptului e u ' , eventu

a,1 reint,
v •• •
chiar $i pe arnpu 1 V fi de exemplu, cazul revocarn unuI legat pentru.
orala (cum ar , ... dv d 1ngratit ra
d" onibile O mo~temm, mtrucat a reptul legatarul . " Udine),
A A

in rnasa succes . V • •

(iii) legatul c~ttt0 [" ':Pd defunct daca nu exista rezervatari sau daca a u, :a culeao:
" c:tenire lasata e f A •ce$tia r ba
mtreaga rno,. d . or·, au primit de la de unct m timpul vietii ac enuni~
. sunt ne emni estuia d "
opera rezerva lor succesorala 111 • Se impune prec·,z
V

la rno$tenire, onatii
•t de raport care ac area c"
nescutl e . d arin ipoteza in care testatorul nu a limitat in niciun fel. .a acest
I at este universa 1 o . . d" ,ntind
. v ci daca din interpretarea vomteI 1spunatorului rezulta ca 1_
V •

eg . . _erea
vocatIe, legataru 1UI, ca A • d" "b"I v a gratifi
centul reprezentand cotitatea 1sponi I a a mo?tenirii in cat
pe legatar doar cu Pro . v raport•

. d dispozit-ie (de exemplu, d1spune ca legatarul sa pnmeasca din rn _cu

data actu Iu, e t . .. v o~ten 1r
v

. d' poni'bi'la de 1/2 intrucat are tre, cop11 a caror rezerva este de 1;2) ca • e
cotitatea Is ' . . , z 1n care
... . nu rnai este la intregul patrimomu succesoral, c, doar la aceasta cota-part .
vocat,a 1ui . . rii e din
mo$tenire, legatul fiind cu titlu universal, 1ar n~ universal ;
(iv) legatul stipulat cu privire la surplusul (pnsosul) sau a restul bunurilor ramase du il
p/ata legate/or particulare sou cu titlu universa/f3l este un legat universal intrucat, pe ~e
0 parte, daca legatarii particulari sau cu titlu universal sunt nedemni sau legatele lor
sunt ineficace, bunurile respective sau fractiunea din mo?tenire vor reveni legatarului
surplusului, iar pe de alta parte, patrimoniul dispunatorului poate ft sporit cu alte bunuri
dupa data testamentului, toate acestea revenind, de asemenea, legatarului surplusului,
daca primele legate sunt particulare, sau o fractiune din mo?tenire, daca primele legate
sunt cu titlu universaI141_

1.3. Efecte
654. Efectele legatului universal difera in functie de faptul daca legatarul este sau nu
singurul mo$tenitor cu vocatie la universalitate.
In cazul cand legatarul este singurul mo~tenitor cu vocatie la universa/itote, ace 5la
dobande$te calitatea de proprietar al patrimoniului succesoral ~i prin aceasta al bunurilor
facand pa rte din succesiune, afara de cele care formeaza obiectul legatelor particulare care
au ca obiect bunuri individual determinate, care revin beneficiarilor acestora cu efecte d~
la data deschiderii mo$tenirii. Prioritatea legatarilor particulari asupra legatarilor universal!
· tifi v • tele
se J~s ca pnn faptul ca ,,legatele universale nu confera decat o vocatie, pe ca nd lega
v "

cu ~tlu particular confera o proprietate e~ectivav"

1'
(s a )ISJ
In " nd v · · · tie la
olatun de legataru/ universal existii mai multi mo~tenitori cu voca_ /
•
. caz_ul ca
umversolttote· t(i) on unu
. · unu/ sou ma,· mu/ft.rezervatari un alt (sau a/ti) /egatar(i) umverso
. . e
sou ma, multi Iego tan· cu tit/u
· '
universal, legatarul universal dobande~te doar 0
fraci1un
111 1956
O. CAPATANA, Noto la i h · LP nr. 11/ '
pp. 1390-1393. nc · nr. 308/1956 a Not. de stat al rai. 1 Mai Bucure~tl,
r21 L C . supra,
. OU PET, J.-C/. Ci~ Art 1003 . ral, cit.
pp. 234-235, nr. 142. · · 'cit. supra, p. 6, nr. 26; F. DEAK, Tratat de drept succeso
!31 c & ta cu
. on,orm unei opinii, daca I • • rfi ?i aces
titlu universal iar nu u . I egatul surplusulu1 urmeaza unui legat cu titlu universal, a C HANIANGIU,
, nIversa (pe t d · N
I. Rosem-BALANescu ALB" n ru o prezentare a acestei opinii ~i critica ei, a se ve ea. L·oussouAR '
• 1 A[COIANU op c't nAC:801'. Y. · saU
op. cit., p. 770). Totul este" ' ' 1 ·, p. 559, nr.1352· M. PLANIOL G. RIPERT, A. TIV"-' 'I conferit d
I . in acest caz O ch • . ' ' t toru a . an
• deP Inz
v
nu egatarulu1 surplusulu·1 . estiune de rnterpretare in sensul daca tes a
d · • . vocat1a la int . ' . solui Ia
e situat1a din fiecare speta" reaga succes1une ori numai la o fractiune din ea, 5
r,1 H. ROLAND H in parte. 344_34 ,
n[ 1456· , .-F. CALLU, op. cit P 125 , . upro, pP·
· , F. DEAK, Tratat de d ·, · , nr. 359; M. GRIMALDI Uberalites ..., cit. 5
rs1 M rept succe I . ,
. GR!MAL01, Libera/ite . sora, cit. supra, p. 235, nr. 142.
s ..., cit. supra, p. 345, nota 23.
 OZITII TESTAMENTARE 225
ALELE DISP
. p~1NCI~
. prietatea exclusiva asupra unora sau altora dintre bunurile succesorale
. n,o~tenire, pro i ca urmare a partajului patrimoniului succesoral (infra nr. 1386 ~i urm.).
d111 , dind-o numa
doban tand valoric cota-parte cuvenita legatarului universal, 7n acest din urma
655, Resp~c oate insa sa-i atribuie acestuia ca unic proprietar anumite bunuri din masa
caz, te stato!u !bilind astfel componenta lotului ce i se cuvine. Legatul ramane universal,
5ucces~ral~.' insa acela ca legatarul, in limita cotei-parti ce i se cuvine din succesiune,
ava11ta1ul ftinhiderii mo~tenirii, dobande~te proprietatea exclusiva a bunurilor atribuite
la data desc starea de indiviziune), practica judiciara ~i doctrina franceze admitand chiar
"tandu-se
(evi_ . . ea ca testatorul sa confere legatarului facultatea de a alege el bunurile pe care
posibiht:: din masa succesorala, in limita valorica a cotei ce ii revine din mo~tenire 111 ,
le dore~ul universal al legatului dandu-i insa posibilitatea sa beneficieze, eventual, de
caracte u • d u • •

cuvenita bunaoara, unu1 rezervatar ne emn sau renuntator, care nu ma1 pot venr
partea '
la mo~tenire.

656. Legatarul universal are dreptul de a exercita orice actiune p_atrimoniala care ar
ti putut ft introdusa de testator daca ar fi fost in viata, inclusiv dreptul de a revendica,
de pilda, bunurile preluate de statul comunist fara titlu inainte de 22 decembrie 1989,
neputandu-se sustine cu temei ca acesta ar avea dreptul doar exclusiv la bunurile aflate
tn patrimoniul defunctului la data decesului acestuia1 21.

§2. Legatul cu titlu universal

2.1. No\iune. Enumerare

657. Articolul 1056 alin. (1) NCC prevede ca ,,legatul cu titlu universal este dispozitia
te stamentara care confera uneia sau mai multor persoane vocatia la o fractiune a mo~te-
~irii". La alin. (2) al aceluia~i text de lege se precizeaza ca ,,prin fractiune a mo~tenirii se
intele_ge: a) fie proprietatea unei cote-parti din aceasta; b) fie un dezmembramant al
~ropnetatii asupra totalitatii sau a unei cote-parti din mo~tenire; c) fie proprietatea sau un
beuzm~mbramant al proprietatii asupra totalitatii sau a unei cote-parti din universalitatea
nunlor det • u •
erminate dupa natura sau provenienta lor".
65 8, Din disp ·+··1
saucuti . 021 t 11 or art. 1057 NCC, potrivit carora ,,orice legat care nu este universal
1
alin. (2) univer~al ~ste un legat cu titlu particular", rezulta ca enumerarea de la art. 1056
- le Ceste hm1tativa, fiind a~adar cu titlu universal urmatoarele categorii de legate:
rno~ten~~tul Proprietatii depline sau al nudei proprietati a unei cote-parti din intreaga
. -legate, cum 1 . fi 1/4, 1/3 , 1/ 2 etc.;
ar
din rno~te u_ unu, dezmembramant al proprietatii asupra totalitatii sau a unei cote-parti
care, a~a ;ire, cum ar fi legatul uzufructului intregii mo~teniri (nu ~i al nudei proprietati,
tote.Par-ti _am vazut, este un legat universal - supra nr. 653) ori a uzufructului unei
rn - legatul P~~tr~ag~ ~o~te~ire (1/4, 1/3, 1/2 etc.); u • • • •
0
~tenirii·I Pnetat11 dephne sau al nudei proprietat1 a tuturor bununlor 1mob1le ale

11[ A,
de/ofi sevedearv, G - -- - -
1/tni//e 2008'/ · RIMAL01, Reg/es de fond des testaments: contenu du testament, in Droit patrimonial
CA. 2009 ·
Pp_lGi: · Bucure~ti ' cit. supra, p. 876, nr. 323.33. .
163. 's. a IV-a civ., dee. nr. 2805/1999, curtea de Apel Bucure$ti. Culegere 1999, cit. supra,
c1 ,t.2~26::.___ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _V_I._P_R_IN.:.:C::l:_:PA~L::EL~E~

V -

_ legatul proprietatii depline sau al nudei proprietati a tuturo b

r unuril
DISPoz1J
II Tes,:
~r-.,t

mo~tenirii; " . . • .. . or mobile

_ legatul unei cote-partI a propnetat11 dephne sau al nudei P . ale
imobile ale mo~tenirii (1/4, 1/3, 1/ 2 etc. ); roprietat·1a bun .
"t" d
_ legatul unei cote-partiw •
a propnetat11 ep 1·ine sau al nudei Proprj' _ . Urnor
mobile ale mo~tenirii (1/4, 1(3, y2 etc.); . " .. etat, a buriurilor
- legatul unui dezmembramant al propnetat11 tuturor bunurilor im b'I
" . d'in acestea, cum ar ft , d e exemp Iu, legatul uzuf
sau al une .I cote-part1 o ' e ale n, o~tenir·
bunurilor imob1le· aIe mo~tenirn· .. sau Iega t uI uzu f rue t u IuI· uneI· cote-parti d' ructului t Uturo11
• t 111 toate. r
mo~tenirii (1/4, 1/3, 1/2 etc.); 'l'l'lobiiele
- legatul unui dezmembramant al proprietatii tuturor bunurilor mobile
" . d.in aces t ea, cum ar ft , d e exemp Iu, Iegatul uzufruct
sau al une1. cote-part1 a1e l'l'lo<te
. • nIrii ·
bunurilor mobile ale mo~tenirii sau legatul uzufructului unei cote-parti din to~t u,btutur?r 1
mobile ale mo~tenirii (1/4, 1/3, 1/2 etc.); e unuriie
- legatul intregii proprietati sau a nudei proprietati a unor patrimonii de afect .
cum ar ft un patrimoniu ftduciar (art. 31 NCC), legatul unei cote-parti dintr-un patr~t,une,
.
d ea f ectat1une, cum ar ft tota 11tatea
· cot e1-pa,
. "rt. . d sotu Iu,. dispunator din bunuril
ti revenin mon1u
comune sau o cota-parte din aceasta, ori legatul unui dezmembramant-al intregii proprieta;
ori al unei cote-parti dintr-un patrimoniu de afectatiu11e.
Reiese din cele de mai sus ca noul Cod civil a tran~at problema naturii ju rid ice a legatului
uzufructului intregii mo~teniri sau a unei fractiuni din aceasta, care era controversata sub
regimul Codului civil de la 1864111. Cu toate acestea, in mod cu totul bizar, unii comentatori,
dupa ce reproduc ad literam dispozitiile neechivoce ale art. 1056 alin . (2) lit. b) NCC, din
care rezulta indubitabil ca legatul unui dezmembramant al intregii mo~teniri sau a unei
cote-parti din mo~tenire este un legat cu titlu universaII 21, afirma cu cateva randuri mai
jos ca ,,in situatia in care uzufructul poarta asupra intregului patrimoniu succesoral sau
unei fractiuni din acesta, legatul uzufructului este cu titfu particular" (s.n., D.C.) 131 • Acea sta
din urma afirmatie, trebuie spus fara ocol, este fundamental eronata, caci uzufruct~I, a?a
cum bine se ~tie, nu este altceva decat un dezmembramant al dreptului de propnetate,
astfel incat legatele care au ca obiect un asemenea drept care se re f era" fi e la '1ntreaga cu
mo~tenire, fie la o fractiune din aceasta este inclus expres de lege in categori_a legatee~~ariI
titlu universal ~i nicidecum in categoria legatelor particulare, cum, in lipsa u~~ 1 reglem
exprese, considerau unii autori anterior intrarii in vigoare a noului Cod civil.

2.2. Probleme de calificare a unor legate ca fiind sau nu cu ti"ti u universal

I. Legatul care are ca obiect un fond de comert 1n
Textul de 1ege I
659. Articolul 1056 alin. (2) lit. c) NCC ridica probleme de interpretare .. "lor alin, (1) a
discutie prevede ca reprezinta o fractiune a mo•:tenirii", in sensul dispozitn e..... brall'lan;
. . " t ., dezrn '" pa
acelu1a~1 text de lege, ~i legatele care au ca obiect ,,proprietatea sau un rrninate dU
t
asupra ot al't"
1 at11.. on· asupra unei cote-parti din universalltatea
· b un urilor dete

a se
. ·n rn aterie,
111 p entru prezentarea acestor controverse ~i a evolutiei doctnne1
. . ~1 . ·sprudente 1 1
. JUrl 'n
t ciVil. 1
vedea D. CHIRICA, Succesiuni $i testamente cit. supra p. 223 nr. 286. ·t , ·; de dreP
121 ' ' ' tnst7 u,1
L. STANCIULESCU, Dreptu/ de mo$tenire, in G. BOROI, L. STANCIULESCU,
reglementarea nou/u/ Cad civil, Ed. Hamanglu, Bucure$ti, 2012, p. 587.
131 Idem, p. 588.
 pOZITII TESTAMENTARE 227
LELE DIS
.. o R I N C ~

rovenienta \or".
.
Unii autori au exemplificat acest text de lege afirmand ca el
notura sa_ul pun fond de comert111.
fen a
s-ar re \ul este erona_t. . u • u

£)(e~~ a ,nte\ege ma, bme lac~ an~me se ~efer~ ~~xtul de lege anahzat, trebuie sa facem
-~en:. observatia ca acesta est~ 1nspirat de d1spoz1t11le art. 733 pct. 3 C. civ. Quebec, potrivit
roa1 1~tai t cu tit\u universal, pnntre a\tele, legatele care confera vocatie ,,la proprietatea
caru 1a sun embramant al acestui drept asupra totalitatii sau asupra unei cote-parti din
2
sau un de.t~ea imobilelor sau mobilelor, a bunurilor proprii, comune sau achizite, sau a
1
iversa , a I ,,
un . corporate sau incorpora e .
bunu_r~lo~azul art. 1056 alin. (2) lit. c) NCC, ca ~i in cazul art. 733 pct. 3 C. civ. Quebec este
5
rba' ,ndespre o ,,univ_~rsa
· 1 t e ". d e b u~un,
t·t · ·1 este
· care insa in vreme ce in nou I Co d c1v1
A u A A

vo inata de critern genence 1mprec1se cum sunt ,,natura" sau ,,provenienta" acestora,
~e~~:ul civil Quebec este determinata de criterii precise care fac trimitere directa fie la
'°atura bunuri\or (imobile sau mobile; corporale sau incorporale), fie la patrimoniile de
nf
a ectatiune
. (bunurile proprii, bunurile comune sau bunurile achizite ale sotilor).
Tn conditiile 1n care art. 31 alin. (2) NCC prevede in mod expres ca patrimoniul unei
persoane fizice ~i juridice ,,poate face obiectul unei diviziuni sau afectatiuni numai in
cazurile ~i conditiile prevazute de lege", cazuri care sunt enumerate in continuare la alin. (3)
al aceluia~i text de \ege: ,,patrimoniile de afectatiune sunt masele patrimoniale fiduciare
(...), cele afectate unei profesii autorizate, precum ~i alte patrimonii determinate de lege".
In esenta, este vorba de universalitati de drept, care sunt patrimonii distincte (diviziuni)
1n cadrul patrimoniului unic al unui subiect de drept, care cuprind atat elemente de activ
(drepturi), cat ~i elemente de pasiv (obligatii), iar nu de simple universa/itati de fapt
(cum este cazul unui fond de comertl 21 ; al cartilor dintr-o biblioteca; al imobilelor dintr-o
anurnita localitate etc.), care nu fac decat sa grupeze prin vointa dispunatorului anumite
drepturi (bunuri), nu ~i obligatii, neavand statutul juridic de ,,universalitate de drept", de
ansarnblu distinct de drepturi ~i obligatiil 31.
Universalitatile de drept (patrimoniile de afectatiune), a~a cum rezulta din dispozitiile
art. 31 alin. (2) NCC, pot exista numai ,,1n cazurile ~i conditiile prevazute de lege". Prin
ur~are, un fond de comert, universalitate de fapt care este un bun mobil incorporal, nu
se_ inscrie 1n niciuna din categoriile de legate cu titlu universal enumerate la art. 1056
;1i;- ~ 2) NCC, nici la cele prevazute la lit. a) ~i b), dar nici la cea prevazuta la lit. c), care se
e ~ra la ,,proprietatea sau un dezmembramant asupra totalitatii ori asupra unei cote-parti din
~~i~ersa/itatea bunurilor determinate dupa natura sau provenienta lor (s.n., D.C.)", el nefiind
c::,,t~talitate" a unei ,,universalitati" de drept, nici ,,cota-parte" din vreo ,,universalitate",
n sirnplu drept mobiliar incorporal constituit ad hoc de titularul patrimoniului.
ll\ CM::-:-::--------
Pe Ortic~/ AC?VEi, M .C. D0BRtLA, Comentariu (art. 1056), 1n FL.-A. BAIAS (coord.) ~.a., Noul Cod civil. Comentarii
1, 1 F e, cit. supra, p. 1092.
deratiun·ondul
d de corn ert se caracterizeaza prin faptul ca este o reuntre,, · d e ocazte
. "d e b unun,
. com an d ata-
(rnatena:e e_oportunitate, realizata de titularul unul patrimoniu, care poate cuprinde atat bunuri corporale
1 st0
Pr0 Prietat ~ c de marfa), bunuri incorporale (proprietatea unui nume comercial, firma, drepturi de
1nd st
"' Biens :. u riala), precum ~i anumite drepturi personale (de creanta ~i de locatiune) (R. ltBCHABER,
~ac~ in~\~de:· ~iv. Dalloz, sept., 2009, nr. 66), iar natura juridica a acestuia este de bun mobil incorporal (ch iar
J~/67; o. u::~nuri corporale) (J. DERRUPPE, Fonds de com":!~'.ce, Re~ . de_dr. comm. ~a_lloz, sept: 1999,
1d1c Bu
' ,,
REANU, C. MUNTEANU , Eseu asupra cJasi~caru bununlor in dreptul c1v1/, Ed. Universul
de 1i1 Pentru o a~ 2?~0, p. 102, nr. 96). , . .
fa,t, RTo . altza detaliata recenta a supra universalitatilor de fapt, a se vedea E. MEILLER, L umversa/1te
c1v. 2012, p . 651 ~i urm.
 ~ .: .. :... •,, rs,
~+ ~ ->-
. = 4 :.,,

V 228

• &
Ca ,on u
d I de come.-1- nu este o universalitate de drept o demonstre •
'~ . . d' ..
VI. PRINCIPALELE DISP

aza cu P .
02:IJII l"Est
1\11,iENr~lt

d 0 rte faptul ca nu are un pas,v propnu, ere ,tom fondului de c .. ,risosinr

pe : pa a ;rice bun din patrimoniul constituitorului sau, nu numai Pornert Putand
urmareasc • f • e •acelea sa
rt e din fondul de comert, iar pe de alta pa rte aptu 1ca datoriile (obligat" I ) _care fac
pa . t . • " e nas
legatura cu activitatea fondulu, de comert nu se ransm,t odata cu acestaI11_ cute in

11. Legatul care are ca obiect o succesiune nelichidata

660. o succesiune nelichidata poate forma obiect al unui legat cu titl .

inscriindu-se •m cnterule
· .. prevazute
• Ia a rt . 1056 a 1·in. (2) i·t u universal
1 • c ) NCC. lntr-adevar • ,
vedere dispozitiile art. 1114 aI.m. (2) NNC, po t nv1 • · ,,mo~tenitorii legali <i' avand in..
· ·t caru,a
· urnversa
universali sau cu titlu · I raspun
• · · e mo~tenirii"nu1egatar11
d pen t ru d at or11··1 e ~'· sarcm,l_ .
bunurile din patrimoniul succesoral, proportional cu cota fiecaruia", rezulta ca un patri:~ cu
succesoral nelichidat reprezinta un patrimoniu distinct, autonom de restul patrimoniu~~~
mo~tenitorului acestuia, astfel incat daca, de exemplu, un fiu care I-a mo~tenit pe tatal
sau face un legat care are ca obiect mo~tenirea nelichidata (ale carei datorii nu au fost
inca achitate) a tatalui sau, acest legat este cu titlu universa1r 21, nu cu titlu particular, cum
era sub regimul Codului civil de la 1864f31 . Aceasta, intrucat mo~tenirea nelichidata este
0
,,universalitate" de bunuri determinata dupa ,,provenienta" lor, inscriindu-se in categoria
,,alte patrimonii determinate potrivit legii", a~adar, a patrimoniilor de afectatiune [art. 31
alin. (3) NCC].

Ill. Efecte

661. Legatul cu titlu universal produce efecte care difera in functie de obiectul ace 5t uia.
Daca legatul are ca obiect fie toate bunurile imobile, fie toate bunurile mobile al:
defunctului, fie uzufructul intregii mo~teniri, legatarul dobande~te proprietatea exclu5iva
a acestor drepturi, afara de cele care formeaza obiectul unor legate particulare. .
Atunci cand legatul are ca obiect fie o cota-parte, fie din proprietatea in~regului
moniu succesoral, fie din toate bunurile imobile fie din toate bunurile mobile ale del ·va
I
tu u,,. Iegatarul dobande~te
• '
un drept de proprietate . tatea exc usI
indiviza, iar nu propne da la
a unuia sau altuia dintre bunurile succesorale. Tn acest caz, testatorul poate proce

111• ~H. MALAURIE, L. AYNES,. Drept civil. Bunurile, ed. a 4-a, traducere de D. OANl~OR,
• Ed . Wolters Kluwert
Romania, Bucure$ti, 2013, p. 62 nr. 211 Mo<tenire 0
121 st I "• '
In ace sens, a se vedea $i F. DEAK, R. POPESCU Tratat de drept succesoral. 0 ·
A I •
,
testamentara, cit. supra, p. 114. ' . elichidata
Co tra d • o$tenIre n de
e n '~ se v~ ea J. Kocsis, P. VASILEscu, op. cit., pp. 142-143, care nu au sesizat c~ universalitat~ect
5te un pa_tr~momu de afectatiune, in sensul dispozitiilor art. 31 alin. (3) NCC, adica O • aiba ca ob ut
drept continand element cti • . . . . .,, u poate sa •unea
d -A I ea ve $1 pas1ve, mc1decum ,,un drept ut smgul1 , care n d finitie not' . ersi
e...,t e emente active nu · d • • • . ch· prin e . t univ
. f , $I e pas1v, cum se intampla in cazul exammat. Iar . ul IuI 11 niU,
smgu, desemneaza ,,<considerat> in mod particular. separat individual", fiind antonIrn un patrirnot ca
o ·curn, ·na
~•• ctiona, dedreptcivi/, Ed. Cordial Lex Cluj-Napoca 2009 p. XXXIX). n : 1deterrn' ·r11i 1
(M MuR~<,.., DI · ' '
·
a$a cum este eel tra · I ' ' ' • div1dua u pri
nsmis in f tatiune a f ceca
urmare a transmiterii la mpr tn succeslune,
. . nu are cum sa se transforme 7n bun '" I de a ec e a I
statut 1 1• O$ en,ton, mai ales in conditiile in care patrimonu e fectatiun din ace
I ega in noul Cod civil. Tocmai faptul ca este vorba despre un patrimoniu de a bunurile ctive
egatarul care a dobandit a 1
patrimon· fr d d I c: •
patnmoniu sa raspunda pentru pasivul acestuia
Pentru da1tu, ··'1n e ~-sine mteles $i reciproca, anume faptul di nu va raspunde cu
• doar cu
bunurile
resPe

oru e propru, ss.

Ill fn acest sens a se vedea C . p 2 25 ' nr. 2
0
' • HIRICA, Succesiuni ~i testamente, cit. supr0 ' · .........1111&1
 OZIJII TESTAMENTARE 229
ELE 01SP
pRir-JCI~

·buirea) par1ii cuvenite ori sa confere facultatea de alegere a ftecarui legatar

cizarea (atri ace~tia a~a cum se intampla in cazul legatului universal (supra nr. 655).
pre ra dintre ,
uno
sa iJ
tul particular
§3, Lega

3.1. Notiune
tul particular sau cu titlu particular (singular) este o ,,categorie reziduala"! 11,
662 · Lega nu define~te poz1tiv, · · spunan' d d oar ca ,,ace I Iegat care nu este universa
. I
O
1
pe care . ~ge;niversal este un legat particular" (art. 1057 NCC).
sau c~ tit ~asta perspectiva, legate particulare nu sunt a~adar numai acelea care se refera
Din a~u mai multe bunuri determinate!2J (casa mea de vacanta, cele doua tablouri de
la ~nu~:cu, 1.000 de actiuni la SC X etc.), ci ~i cele care se refera la o categorie anume
Grigor uri oricare ar fi ponderea acestora in cadrul patrimoniului defunctului, care este
de bu~in~ta prin orice alt criteriu decat cele prevazute la art. 1056 NCC!31.
deter · · una d'in categom"I e enumerate d e art. 1056 NCC (~1,.
• d u-se •in nic1
Astfel, neincluzan
vident, neconferind vocatie la intregul patrimoniu succesoral), var fi considerate legate
earticulare legatele imobilelor sau mobilelor desemnate global prin locul situarii lor (,,toate
imobilele din localitatea cutare", ,,toate bu nu rile mobile din Romania") sau prin natura lor
economica (,,toate imobilele rurale", ,,toate cartile din biblioteca mea") ca ~i legatele care
se refera la ansambluri de bunuri desemnate global, chiar daca acestea corespund unor
universalitati de fapt in cadrul patrimoniului dispunatorului (legatul unui fond de comert)!41 •

3.2. Obiect

I. Bunurile apa!'linand dispunatorului

663. Legatele particulare pot avea ca obiect orice bun aflat in circuitul civil, fie ca este
vorba de bunuri corporale (mobile sau imobile), cu privire la care se transmite dreptul
de proprietate (in intregime sau intr-o cota pa rte), fie un dezmembramant al proprietatii
(uzufruct, uz, abitatie, superficie, folosinta) ori incorporale, cum este cazul creantelor
(de plata a unui pret, de restituire a unui imprumut, de plata a unor dividende etc.) ori
al unui fond de comert.
d De asemenea, obiect al legatelor particulare ii pot forma atat bunurile individual
trminate (o casa, o carte), de gen (o suma de bani, o cantitate de cereale) sau universalitati
e _apt (o biblioteca sau un fond de comert).
in tin orice caz, obiectul legatelor trebuie sa fie determinat sau eel putin determinabil,
0 ~i anta neputand decat eel mult sa interpreteze vointa defunctului, iar nu sa stabileasca
ectul legatului atunci cand acesta ar fi ramas nedeterminat.
64
leg! · c_onform dispozitiilor art. 1061 alin. (1) NCC, ,,bunul care constituie obiectul unui
cu titlu Parti I • I
deschid .. cu ar se preda cu accesoriile sale, 7n starea in care se gase~te a data
eru mocte · .. ,,. Este o aplicatie a maximei accessonum
.,, niru · ·
seqwtur · · /e. A stfe I,
pnnc,pa
11\ ••
'Vl , GRJM - - - - - - - -
1'1 P1-1. MA ALDI, Liberalites ... , cit. supra, p. 349, nr. 1461.
1
:: F, LucET~~RIE, ~P- cit., p. 281, nr. 540.
C. HAMA~. C/. c,v. Art. 1014 a 1017, 1990, p. 3, nr. 2.
1
0
lOl3, Cit. su rGIU, I. ROSETTI-BALANESCU, AL. BAICOIANU, op. cit., p. 572, nr. 1382; l. COUPET,J.-C/. Civ. Art. 1010
P a, PP. 7-8, nr. 33-34.
• IIID~ ~--
11 ·· :.....- ~·'
·,
VI. PRINCIPALELE DISPOZIJ
------------..:...::'..!_'.II iEsr.<\r-,,
Er,il•
230 , . cesorie, iar legatul unei proprietati agric .
· gradina ac
1 , I.-& 1111 Al I O1e 111cI
d
. case inclu e ~ , ul nu a prevazut a ue . n P us, tot cu titl Ude ,
I atul une1 , d'spunator , . u ace t1
eg cesoriu, daca 1 . nea in despagub1re pentru prejudiciul ad esoriu
~eptelull a~prinde ~i dreptul la act1u tamentului" [art. 1061 alin. (2) NCC] cu Us bul'luluJ
legatu c , • tocmirea tes • . . .. ' cond;t·
" ·t un tert dupa in
de ca re , fi fost exerc
•itata de testator in timpu 1v1et11 sale.
•b
11aca '
1
desigur, actiunea s~ ~-u art 1061 alin. (3) NCC, ,,legatu unu1 un care, dupa i11toc .
Conform dispozitulor · t ri cantitative, calitative sau valorice prin alipi rnirea
. 05 cut ere~ e b .• re, luc •
testamentulu1, a cun. achizitionarea altor unun in cadrul unei univ _rari
• · adaugate sau • • • ersa1ir .
autonome, lucran trara a viza intreg bunu on un1versahtatea rezult • a11
1
• pana la proba con , ata".
se prezuma,

II. Legatul bunului altuia

. . .. rt 6 ~i art. 907 C. civ. 1864 rezulta ca legiuitorul rorn'
90
66 5 Din d1spoz1t11 1e a · , . b . an a
· . d t lui roman, conform care1a legatu 1 unu 1u1 altuia este valab'I1'
preferat solut1a rep u • . , d , ti"· d , b . in
• t torul a dispus in cuno~tinta e cauza, in ca unul nu- 1aparti
cazul rn care tes a . .. ,. , h" . . ne,
• d a dispunatorul a dorit ca mo~tenitorn sa1 sa ac 121t1oneze acel bun .
prezuman u-se c • • I d" • • ~1
sa-1 transmita legatarului, iar in cazul in care testatoru a ~spus de bun crezand ca este
al sau, legatul nu este valabil intrucat dispunatorul s-a aflat in eroare. Articolul 1064 Nee
nu face decat sa reia dispozitiile anterioare.
666. codul civil francez (art. 1021), in dorinta de a curma discutiile asupra faptului
daca testatorul a cunoscut ca bunul ii apartine sau nu, a adoptat solutia nulitatii pentru
ambele situatii, dar practica judiciara i-a limitat atat de mult campul de aplicare incat s-a
ajuns din nou la aplicarea solutiei traditionale in materier21 •
667. Pentru a fi vorba de legatul lucrului altuia este necesar ca obiectul acestuia sa1I
constituie un bun individual determinat, iar momentul care se are in vedere este acela al
deschiderii mo?tenirii, iar nu eel al actului de dispozitie.
Legatul care are ca obiect un bun apartinand altuia facut de dispunatorin cuno~tinta de
cauza nu asigura transferul direct al proprietatii acelui bun din patrimoniul testatorului1n
eel al legatarului, ci obliga pe mo~tenitorii testatorului sa procure acel bun ~i sa transrnita
proprie:atea legatarului, avand a?adar ca obiect un drept de creanta in favoarea legatarului'31:
Daca mo?tenitorul tinut la executarea legatului este la data deschiderii mo?tenirii lui
de cuius chiar el proprietar al bunului asupra caruia a dispus testatorul, el are alegere intre
a renunta la moctenir d • · ·dent
. ., e, aca va cons1dera sarcina prea oneroasa caz in care, evi :
nu va fl trnut la exec t I • ' b · sa
. , propr· t t u area egatului,
t ransm1ta . sau a accepta moctenirea
-t ,
caz in care va tre ui
ie a ea acelu1 bun legataruluil4J_
66 8, In cazul legatulu· • d este
I
vorba de un d d avan ca obiect o anumita cantitate de bunuri de gen,
rept e creanta a prietate
care trebuie sa sere • • • supra mo~tenirii, iar nu despre un drept de pro . t la
gaseasca 1n mas , • el tinu
executarea legatulu·i fi" d b. a succesorala la data decesului testatoru 1UI, c . t••I
r1berahtat1i
. . . de calitate in o hgat sa
eel
.
. procure bunun de natura celor care formeaza
- ob1ec v
luiIsI.
O
---:---_ Putin medie (art. 1486 NCC) ~i sa le predea legataru

tM
11) F. Lur,T '
121 • CET, J.-CJ. Civ. Art. 1018 a ·
(3J PLANIOL, G. RIPERT, A. TRAs!~~4, Cit. supra, p. 8, nr. 38.
1•1 L~cn, 1.-CJ. Civ. Art. 1018 a1024 :g~ussouARN, op. cit., p. 758. . ra p.110-
1s1 C .H LANIOL, G. RIPERT, A. TRAseor' y O, P-13, nr. 68; M. GRIMALDI, libera/ites ..., cit. SUP '
Tratar d~ d::;N~I~, I. RosEnl-BALANEs~u· ~OUS:OUARN, op. cit., p. 759, nr. 605. R poPEscU,
c,v,. Vo/. II. Mo~tenirea te;t L. BAICOIANU, op. cit., p. 587, nr. 1408; F. DEAK, .
amentara, cit. supra, p. 117.
 DiSPOZIJII TESTAMENTARE 231
.oRINCI~

te fi considerat ca avand drept ob1ect o suma de bani afectata unui scop

'" -- A •

est 1egat .. ·onarea cantitatii de bunuri fungibile lasate prin legat1 11.
r,.c e - ach1z1~1
anu(ll lerna legatului bunului altuia nu se pune in niciun fel in ipoteza in care dispu-
669, prob upra bunului legat un drept conditional sau eventual, caz in care legatarul
natoru~ ar~ da~rect de la dispunator un drept similar. Astfel, legatul unui bun facand parte
band1 , t I •
va dO
A A •
a indiviza, pe care testa oru o stapane~te 1mpreuna cu alte persoane, este un
0
dintr- rna:re ca obiect un bun care poate sa revina legatarului daca la partaj cade in lotul
1egat card~ unatorului sau poate sa nu-i revina daca la partaj cade in lotul altui coindivizar,
·buit ,sp f d
atrl atarului fiind a~adar a ectat e un element aleatoriu1 21.
dreptul Ieg
Mo~tenitorul tinut la executarea legatului avand ca obiect bunul altuia se poate
67
. \alabil de obligatia care ii revine fie prin procurarea bunului lasat de dispunator
elibera lui fie prin plata echivalentului acestuia calculata in raport cu data deschiderii
lega::~rii '[art. 1064 alin. (3) NCC], aceasta din urma posibilitate neconstituind altceva
rno~.t executarea prin echivalent a obligatiei de a face stipulate prin testament 131 .
deca

671 . Legatul facut de testator din eroare, crezand ca lucrul cu privire la care a dispus
ii apartine, viciaza consimtamantul acestuia, fi,i nd anulabil [art. 1064 alin. (2) NCC].
Rezulta deci ca soarta legatului bunului altuia depinde de faptul daca testatorul a cunoscut
ca bunul cu privire la care a dispus TI apartine sau nu. Daca ignoranta sau cunoa~erea realitatii
nu rezulta in mod neindoielnic din cuprinsul testamentului, se prezuma ca testatorul s-a
aflatin stare de ignoranta, deoarece in mod normal actele de dispozitie privesc bunurile
care apartin dispunatorului, a~a incat legatarul care alega exceptia, adica faptul ca testatorul
ca bunul nu ii apartine ~i totu~i a dispus, trebuie sa faca dovada acestui fapt 141 .

Ill. Legatul unui bun comun sau indiviz

672. Problema care se pune este daca legatului avand ca obiect un bun individual
determinat facand parte dintr-o masa (patrimoniu) indiviza sau devalma~a ori aceluia
avand ca obiect un bun individual determinat in intregul sau asupra caruia testatorul nu
are decat o cota-parte de proprietate Ii se aplica sau nu regulile legatului bunului altuia
atunci cand partajul survine ulterior deschiderii mo~teniriil51 . Daca partajul survine intre
momentul actului de dispozitie ~i momentul deschiderii mo~tenirii, legatul va fi al bunului
altuia sau nu dupa cum a cazut sau nu in lotul testatorului (dispunatorului) .

111 F Lu
M
1,1 CET, op. cit., p. 13, nr. 65; F. TERRE, Y. LEQUETTE, op. cit., p. 282, nr. 348.
,,1 c .HGRtMALo1, Liberalites ... , cit. supra, p. 110 ~i p. 112, nr. 1157.
14] D' AMANGIU, I. ROSETTI-BALANESCU, AL. BAICOIANU, op. cit., pp. 585-586, nr. 1405.
nr, 1406: ~E~NDRESCO, op. cit., p. 286; C. HAMANGIU, I. ROSETTI-BALANESCU, AL BAICOIANU, op. cit., p. 586,
1,1 T~ · L~Escu, Mo~tenirea ..., cit. supra, pp. 260-261.
Problerna~~i~lt car~ testat~rul dispune doar de cota sa ideala de ~roprietate nu se p_un: n'.ci_u~ fel d_e
legatului unanim adm1s ca Jegatul care are un asemenea ob1ect va avea un reg1m Juridic 1dentic
testatorut•are a_re ca obiect un drept de proprletate nefractionat, legatarul participand la partaj ca ~i
• insu~,
In Practi .
~aca testatoca, adesea testamentul p~ate ridica probleme de interpretare, neputandu-se stabili cu certitudine
in care se rul a dlspus doar de cota sa parte ideala sau de un bun indiviz sau comun in intregul sau, caz
Jur-15 Prezurna - . • •
P, ll 1 ca a d1spus doar de cota sa parte (F. SAUVAGE, Note Cass. 1-re c,v., 16 ma1 2000, JCP,
0519 18
'nr. /2001, p. 876, nr. 12).
 ,2:._3=.2_ _ _ _ _ _ _ _ _ __ ________V_I._P.:..,:R::._IN:.::C:.'...'.IP::A'.:LE~L~E D
- ISPoz1111 i
Esr11 /\Jie
4
Dupa unii autori, legatului unui bun indiviz i s-ar aplica regulile Nr ~e
I
limitele cotei-pal1i a dispunatorului $i regulile legatului lucrului altuia egatului obi~n .
w • •• t w t . Pentru r I1 lJ1t 1"
ce poate ft adusa aceste1 concept11 es e _ca nesoc_o e$Ate vomta te~tatorului est 1. Cri~ "
ipoteza, nu a dispus de cota sa pa rte din bun, cI de mtregul bun. 'care, chiar :a
Dupa alti autori insa, la parerea carora aderam, in cazul examinat t . Ptin
efectul constitutiv al partajului cu regulile legatului bunului altuia a' tfreb~,e con,bin
• • w , s el inc' at
partaj bunul cade in lotul testatorulu1 (d1spunatorului), legatarul doband at daca 1
acelui lucru cu efecte, in ceea ce 1'I prive$te, de la data partajului $i num~ite Pr~prietate:
in lotul altui coindivizar se vor aplica regulile legatului bunului altuia intr ~aca va ciidea
• · · 11 ucat testat
d1spus de un bun ce nu-1 apartmea 2 • orula

3.3. Efecte

673. Legatul particular confera legatarului vocatie doar la bunul care formeaza b.
. A w w t . o iectul
acestu,a, ceea ce mseamna ca renun~area 1a mo$ternre, nedemnitatea mo~tenit .
Iega I., sau .meft cacItatea
. Iega t e Ior un,versa
. Ie sau cu tit
. Iu universal
. onlor
nu vor putea rofi
celui gratificat printr-un astfel de legatl 1. 3
P ta
Legatarul dobande~te dreptul care formeaza obiectul legatului ca drept exclusiv, afara
de cazul in care legatul este conjunctiv conferind vocatie la intreg cu privire la acela~i bun
sau grup de bunuri (nu la intreaga mo$tenire sau fractiune din mo$tenire) la doi sau mai
multi legatari (art. 1065 NCC) (infra nr. 784 $i urm.).
Tn cazul in care doi sau mai multi legatari au prim it fiecare o cota-parte ideala din
obiectul legatului, fara a avea vocatie la intregul obiect al acestuia (de exemplu, trei legatari
au prim it fiecare cate o cota de 1/3 dintr-un imobil), de$i intre legatari se na~te starea
de indiviziune, ca $i in cazul unui legat conjunctiv, este totU$i vorba de legate individuale,
avand ca obiect cota-parte ce revine fiecaruia, ineficacitatea legatului unuia sau alt.uia
dintre ace$ti legatari profitand mo~tenitorilor legali sau legatarilor universali sau cu titlu
universal, iar nu colegatarilor.
a obiectul
674. Beneficiarul legatului particular succede doar la bunul care for~e~~ 1061
liberalitatii, primindu-I in starea in care se gase$te la deschiderea succesiunu [artj altul
alin . (1) NCC]. El nu are calitate procesuala activa de a revendica un bun succesora'
141
decat eel care formeaza obiectul liberalitatii a carui beneficiar este • o~tenirii,
1
Juridic este posibil ca legatele particulare sa consume intregul emolume~t a ~rietatea
fara ca prin aceasta sa se confunde cu legatul universal; primele con!era din urrnil
efectiva, de la data deschiderii mo$tenirii [art. 1059 alin. (1) NCC], pecan~ ~~are poatefi
p~;
confera doar vocatia la un patrimoniu, care prin instituirea de legate partic
vidat de emolument (elementele sale active) (supra nr. 650 ~i 6S 4 ).
r,1ANG1u,
918 p. 685; c. HII esoral,
.
111 CH . AUBRY, CH . RAU, Cours de droit civil fran~ais, t. X, par Bartin, 1 ' de drept succ
I. ROSETTI-BALANESCU, AL BAICOIANU, op. cit., p. 588, nr. 1409; F. Deak, Tratot urrrE,
pp. 248-249, nr. 149. 6· F TERRE, Y. LfQ
60
_'377, nr.1 4· ~~gatele
1
I~ M. PIANIOL, G. RIPERT, A. TRASBOT, Y. LOUSSOUARN, op. cit., pp. 760-76l, n~-
op. cit., p. 283; M. GRIMALDI, Liberalites..., cit. supra, p. 113; F. SAUVAGE, P: cit., P nui rezervata\niato11
0
1' 1 Legatarii particulari pot p~ ar indirect de renuntarea sau ne~emnitat~ao~ilor 1egali ren
lor nemaifiind supuse reductiunii, intrucat depa$esc limitele rezerve i mo$tenit .199B,
1993 61
sau nedemni. e ti. culegere . 161-1 ·
1' 1 C.A. Bucure~ti, s. a IV-a civ., dee. nr. 923/1995, Curtea de Apel B~cur / ere 1999, pP
pp. 88-89; idem, s. a IV-a civ., dee. nr. 1755/1999, Curtea de Apel Bucure~tl- cu eg
 OZITII TESTAMENTARE 233
ELE 01SP
~1Nc1P.AL
\fl p
· rtatea de legate
§4, p1ura I
ul poate constitui mai multe legate de aceea~i natura sau de naturi diferite,
675- 1iestator
. tarnent sau pnn. t t t .
es amen e succes1ve, care, in masura in care nu sunt
A " A

1
rin acela~ t~s ornpatibile, adica revocabile (infra nr. 702 ~i urm.), necesita o analiza a
1
~ontrarii sau :~e le produc. Din aceasta perspectiva, se distinge, pe de o parte, situatia
efectelor pe.eta legate le constituite in favoarea unor persoane diferite (I), iar pe de alta
15
;n care coex . 'n care legatele se constituie in favoarea aceleia~i persoane, fiind vorba de
situat1a I
parte, ul de legate (II).
un cull'l
existenia legatelor constituite in favoarea unor persoane diferite
4.1. Co
Testatorul poate dispune in favoarea mai multor persoane diferite, fie prin legate
676
· <i natura (I) fie prin legate de natura diferita (II).
de aceea, '
I. Legatele de aceea~i natura

A. Legatele universale

677. Daca testatorul lasa doi sau mai multi legatari universali, fiecare dintre ace~tia are
vocatia eventuala la intreaga mo~tenire (sau la intreaga cotitate disponibila, daca exista
reze~atari), ineficacitatea legatului unuia sau altuia dintre ace~tia, profitand celui (celor)
al (ale) carui (caror) legat (legate) este (sunt) eficace.
Atunci cand insa doua sau mai multe asemenea legate sunt eficace, legatarii vor veni
lmpreuna la mo?tenire impartind-o in parti egale.

B. Legatele cu tit/u universal

678. Tn cazul in care testatorul lasa doua sau mai multe legate cu titlu universal care
poarta asupra unor obiecte diferite (de exemplu, unul dintre legatari este instituit asupra
proprietatii tuturor imobilelor mo~tenirii, iar altul asupra tuturor mobilelor mo~tenirii), rn
sensul dispozitiilor art. 1056 NCC (supra nr. 657 ?i 658), fiecare legatar are vocatie doar la
acea parte din mo?tenire, astfel ,neat ineficacitatea unui alt legat cu titlu universal, dar care
arealtobiect, nu poate profita celorlalti colegatari cu titlu universal, ci doar mo?tenitorilor
cu vocatie la universalitatea patrimoniului succesoral.
e Daca insa doi sau mai multi legatari cu titlu universal au vocatie la acela~i obiect (de
c:;.;plu, A ?i Bau fost instituiti ca legatari asupra uzufructului intregii mo~teniri), inefi-
1 atea unuia dintre ele va profita celuilalt sau celorlalti colegatar(i) 111 •

C. Legate/e particulare

bun~:~· Legatele particulare nu dau dreptul decat la bunul sau categoria restransa de
rno~tenitcare. formea za" o b'1ectul acestora, motiv pentru care ·me fi cac1tatea
· Ior va pro fit a
onlor
exen,Plu d _ cu vo t· · · I ·1 · Ian.· De
ca 1e un1versala sau cu titlu universal, iar nu ?I egatan or particu
legat car' aca A a fost gratificat cu un legat care are ca obiect un autoturism, iar B cu un
e are ca ob·iect un imobil, ineficacitatea legatului lui A nu poate pro fi ta Iu1· B, c1·

l "lftLE~
. . . . . . _ _ _ _ _ ·Cl. c,,. Art. 1002, fasc. 10, 1997, pp. 8-9, "'· 34.
2J
v--;:;~~
,, .
- .c.q,P..£,...,! ;
- ,,.
...._...e..;;.a
, :.,
234 VI. PRINCIPALELE DI ,
SPQ21Jfl
res,-"~
. . I't t t . . I .
mo~tenit~rilo_r cu v~cat1e la univer~a ' a ~a pa nmoniu u, ~uccesoral {rno . e
~i legataru universal!) sau la o fract1une din acesta {legataru cu titlu u . ~ten,torii
1
Prin exceptie, in cazul legatului conjunctiv {infra nr. 784 ~i urm.) in nfiiver_
sa1J1 11. egilli
. . fit" . " , e cac1tat
in raport cu unul sau altul dintre ace~tia pro a pnn acrescamant {infra n ea legat .
acceptanti ale carer legate sunt va Iab I·1 e. r. 785) c0 Iegatar·ililu1
I Or

II. Legatele de naturi diferite

680. Una ~i aceea~i succesiune poate fi lasata de defunct la doi sau rnai .
prin legate de natura diferita: universale, cu titlu universal ~i particulare. Or' rnulti legatari,
de asemenea legate este valabila ~i posibila {legate universale - legate cu ~:i
corn_binatie
legate universale - legate particulare; legate cu titlu universal - legate particu~ un'.versal;
universale - legate cu titlu universal - legate particulare). are, legate
In cazul in care, de exemplu, exista un legatar universal, un rezervatar ~i un
1
particular, legatele fiind reduse proportional in limitele cotitatii disponibile pentru asi egatar
rezervei {infra nr. 1025), de eventuala ineficacitate a legatului particular va profita leg~~rea
universal, iar nu ~i rezervatarul 121 , dar de ineficacitatea legatului universal va profi~a arul
intai legatarul particular, care, daca legatul sau depa~e~te limitele cotitatii disponibiltvai
' a
suporta reduqiunea numai pentru partea care depa~e~te aceste limite, bucurandu-sesingur
de legat in limitele cotitatii disponibile, iar daca legatul sau se inscrie in limitele cotita\ii
disponibile, nu mai trebuie sa suporte reductiunea, eventuala diferenta intre limita maxima
a cotitatii disponibile ~i valoarea legatului particular revenind in acest caz mo~tenitorului
legal rezervatar al defunctului cu titlu de mo~tenire _ legala. In masura in care insa legatul
particular se inscrie in limitele cotitatii disponibile, de ineficacitatea legatului universal va
beneficia numai rezervatarul, in masura in care nu exista o instituire indirecta de legatar
in privinta mo~tenitorilor legali din clasele subsecvente {supra nr. 108 ~i infra nr. 691).

4.2. Cumulul de legate in favoarea aceleia~i persoane

681. In principiu, nu exista niciun impediment legal ca unul ~i acela~i legatar sa fie
desemnat atat legatar universal, cat ~i legatar particular al defunctului. In ace st caz se
considera ca dispozitiile testamentare nu confera legatarului o dubla cal it:te {de le~:~~;
universal ~i de legatar particular), ci doar ca legatul universal prevalea:a as~pra ator
particular, acesta din urma neavand alta semnificatie decat a indicarii de catre d_is~~:ersal
a bunurilor sau valorilor pe care intelege sa le includa prioritarin lotul l_~gatarului ~ legatar
1
desemnat ~i legatar particular, astfel incat in concurs cu rezervatar11 sau un ~1
universal sa primeasca in lotul sau obiectul legatului particular {supra nr. 6
1
.!~l
deoarece
Cumulul unui legat universal cu un legat cu titlu universal nu _e st e po~ ;eferinta a!
acestea avand aceea~i natura, diferita fiind doar intinderea sau s,stemul. fi in acela~ 1
vocatiei la mo~tenire, se exclud reciproc, neputand coexista, nimeni _ne~u~a:cesta, prirl'la
timp ~i proprietar al intregului patrimoniu ~i proprietar al unei fractiuni din
categorie incluzand-o ~i anihiland-o pe cea de a doua.

·cular
partl
1' 1 Prin
. alt Jegatar
exceptie, ineficacitatea unui legat particular poate profita indirect unui
in ml!sura in care nu va mai fi supus reductiunii.
121
R. LE GUIOEC, ).-Cl. Civ. Art. 1002, fasc. 10, cit. supra, p. 9, nr. 37.
131 Idem, pp. 9-10, nr. 41, 42.
 PlO~Z:'._!IT_:_:li_:.T~ES:._;T_A_M_E_N_TA_R_E_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _~2::3.:_5
LELE DIS~
~1Nc1PA
Vi• p
sectiunea a 2-a. Desemnarea beneftciarilor legate/or

atele sunt acte de dispozitie asupra bunurilor sau patrimoniului succesoral

682• Le~ aza prin testament. Este vorba de un act de dispozitie cu titlu gratuit care
,are se realize transfer de d reptun. d in
' patnmoniu
. . Id'1spunatorului
- intr-un alt patrimoniu,
presu une un poate concepe f"ara- .in d 'Icarea unuI. avand-cauza
P
• adica a desemnarii unui
,eea ce nu se ,
beneficiar.te exista legat fara legatar, caci nu pot mo~teni decat persoanele care au capacitate
NU poala element care nu poa t e fi •in t runit . d ecat • •in raport cu o persoana concreta,
su ccesorale 'viitoare, precum ~1· ce Ie ince
· rte fi'in d 1·IpsIte
· de capacitatea de folosinta de a
ersoane 38 . )
P. . rin legat (supra nr. 3 ~1 urm ..
1
pnrni P tul fara legatar desemnat este null1 •
Lega I . t b . f "
Desemnarea legataru uI re uie acu a e testator (§1,
t" d ) fie
· direct, fie indirect (§2).

§l. oesemnarea trebuie sa fie facuta de testator

3, Act juridic eminamente personal (supra nr. 571), legatul, pe de o parte, nu poate
68
fi facut decat de dispunator (testator) iar, pe de alta parte, nu poate fi facut decat prin
testament, cu respectarea conditiilor de forma cerute de lege.
De aceea, in principiu, este nul atat legatul facut de testator cu imputernicirea unei alte
persoane de a alege pe legatar, denumit legat cu facultate de alegere (1.1), cat ~i legatul
secret, prin care bunurile legate sunt remise de testator unei persoane de 1'ncredere careia
1
ii comunica verbal legatarul pentru a fi remise acestuia (1.2)12 •

1.1. Legatul cu facultate de alegere

I. Principiul potrivit caruia un tert nu poate desemna beneficiarul legatului

684. Articolul 989 alin. (1) NCC precizeaza in mod expres ca "sub sanctiunea nulitatii
absolute, dispunatorul trebuie sa ii determine pe beneficiarul liberalitatii ori eel putin sa
~revada criteriile pe baza carora acest beneficiar sa poata fi determinat la data la care
hberalitatea produce efecte juridice"l31, De asemenea, art. 989 alin. (3) teza I NCC adauga
~1el ca, ,,sub sanctiunea nulitatii absolute, dispunatorul nu poate lasa unui tert dreptul
ea-I desemna pe beneficiarul liberalitatii sau de a stabili obiectul acestuia".
A abandona desemnarea legatarului alegerii facute de un tert, cum se intampla in
d' legatul ui· cu f acultate de alegere nu ar insemna altceva d ecat
cazul • ca, practic,
· sa• se f aca•
in acel ter+
'1"
ad d . - -
evaratul dispunator"1 1 In plus acceptan , ca Ipoteza, aceasta com b'inat1e
- 4 , • .
Ca va Iabil"
obi a, s-ar crea o ruptura in lantul titularilor dreptului asupra bunulu1 care formeaza-
· ' .
ectul legatului, intre momentul deschiderii succesiunii ~i acela al alegerii legatarului
111 M
111 R. ·Le
GRIMAL
G DI, ·
L1beralites ..., cit. supra, p. 351, nr. 1468.
1'1Textul ~~Dec, 1.-C/. Civ. Art. 1002, fasc. 20, 1997, pp. 3-6. • . . . _ .,,
Capito/u/ I . lege mentionat este inclus in Sectlunea a 2-a ,,Capacitatea in matene de hberahtat1 ,
afacesau d~1spo~itii comune", al Titlului Ill ,,Liberalitatile", de~i nu are nicio legatura cu capacitatea de
i,I Cass Pnmi liberalitati. 573
ln spet~ civ., 12 aout 1863, Les grands arrets de la jurisprudence civile, cit. supra, P· ·
Varsta intre , testatorul a dispus ca beneflciarii legatului sa fie doi cop ii fara parinti, un baiat ~i o fata, cu
aceI eI· inst;tut;·
zece-d oIsprezece
· ani lnternatl intr-un ospiciu, ace~tia trebuind sa fie desemnat I de supenoru
· I
I,
p
236 VI. PRINCIPALELE
DISPoz,111 •E
s 11
bunul ramanand fara titular de drept, ceea ce ar contraveni teo . . ' lvii~'A!t
11
1 ne, Patr-1
admite un asemenea hiatus • '11oniullf
1
Pentru asemenea considerente a fost anulata, de exemplu d" care%
prin care testatorul, dupa" ce a d ezmo~ t eni·t pe mo~tenitorii sai, ispozitia
. testarn
· Iar concu b"me,· sa Ie, a mere d"mtat apoi notar1egal,
lasat un legat particu A
. ner
• ezervat enta, . ra
d " • A u 1u, sau . ar, li
gratifica pe cine dore~te acesta, as,guran ca are deplina increder ll'lIsiunea a A

e in e1121_ de a
II. Temperari ale principiului

685. Nu este insa considerat nul testamentul care confera tertul .

1
alegerea doar dintr-o anumita categorie de persoane desemnata de ~ dreptul sa faca
ex certis personis), cum ar fi cazul legatarului care urmeaza a fi desemne:tator (incenus
rudele defunctului, legatarul fiind astfel o persoana determinabilal3J_ a de tert dintre
Mai intai, practica judiciara ~i doctrina, dand dovada de suplete, au validat t
continand legate in scopuri de binefacere sau sociale prin care dispunatorul a e5tafm~ntele
. . . " con entun .
tert pe care I-a mstitu1t ca legatar facultatea de a alege adevaratul beneficiar al lib .. u,
dintr-o categorie desemnata de testator (saraci, orfani, mutilati de razboi etc.) ca ::lit~\~
a legatului (substitutie simpla) 141 , iar noul Cod civil a reglementat in mod expres a:;cin~
situatie, prevazand la art. 989 alin. (4) ca ,,este valabila liberalitatea facuta unei perso:~:
desemnate de dispunator, cu o sarcina in favoarea unei persoane alese fie de gratificat,
fie de un tert desemnat, la randul sau, tot de dispunator".
Tn asemenea cazuri, bunurile formand obiectul legatului nu raman fara titularintre
momentul deschiderii mo~tenirii ~i momentul alegerii beneficiarului, iar daca sarcina nu
poate fi adusa la indeplinire, legatarul desemnat sa aleaga ~i sa transmita va beneficia
el de legat151 .
Legatul cu facultate de alegere implica prin el insu~i un ,,mandat de desemnare" a
legatarului, sanctionat de lege, a~a cum am vazut, doar atunci cand este nelimitat (nestabilind
categoria de persoane din randul carora sa se faca alegerea) 161 .

686. Mandatul de desemnare nu se confunda cu mandatul de repartizare a beneficiu~ui

legatului intre legatarii desemnati de testator, caz in care mandatarul nu alege e_l lega~atn~
. ·t ca"reia ".d1spuna
ace~afiind desemnati de testator-, ci, prin derogare de la regu Ia pot nv, o
( ) NCC],
3
nu poate lasa unui tert dreptul (... ) de a stabili obiectul" leg~tului [a':. 989 al'.~dupa cum
doar imparte intre cei gratificati obiectul acestuia (de regula, o suma de b"an, partizarea
crede de cuviinta 171. Articolul 989 alin. (3) NCC teza a II-a prevede expres ca ,,re

(l( H. CAPITANT, F. TERRE, Y. LEQUETTE, op. cit., p . 575, nr. 4. t

121
Cass. 1-re civ., 8 nov. 2005, Recueil Dalloz nr. 42/2005, p. 2902. . F DEAK, rrotot de dreP
131
M. PLANIOL, G. RIPERT, A. TRASBOT, Y. LOUSSOUARN, op. cit., p. 755, nr. GOl, . en·
succesoral, cit. supra, p. 230. . . . PP· 573-57 4 ?·1corn
rrotot
1• 1 Cass., req. 27 juin 1899, Les grands arrets de /a jurisprudence c1vile, cit. supra, _ ); F. DEAK, _ 2.
tariul lui H. CAPITANT, F. TERRE, Y. LEQUETTE care insote$te hotararea citata (p~
2
'.t
5 5 576 72
supra, p. 5, nr•; .s4
23
de drept succesoral, cit. supra, p. 230; R. LE GUI DEC, J.-CI. Civ. Art. 1002, fasc. . 'c~~ro p. sso, "\ ,rient,
0
151
M. GRIMALDI, Reg/es de fond des testaments: contenu du testament, cit.~ n(enu du te5
161 fn acest sens, a se vedea M. GRIMALDI, Reg/es de fond destestaments. co pe!!
305
cit. supra, p. 875, nr. 323.21. 9 care cjteaz•rora 11·. ·1va
· 52-753 59 ' .. "' Cd
1 I M. PLANIOL. G. RIPERT, A. TRASBOT, Y. LOUSSOUARN, op. Cit., pp. 7 . , nr.
7
ntru copill sal,
in care testatorul a dispus in sensul ca ,,las prin legat lui X (... ) 10.000 franci pe
imparti cum crede de cuviinta, dupa cum vor merita". . p. 230.
0
fn acela$i sens, a se vedea $i F. DEAK, Tratat de drept succesoral, cit. sup~r' . , -.

f. ,
1'. •,):
 sPOZITII TESTAMENTARE 237
nRINCI~
mise
. -prin legat unor persoane desemnate de testator poate ft lasata la
·ior tran S
bllnurl a u"'ui tert"·
aprecie· re ''spune a!;iadar ca f acu Itatea de alegere a legatarului de catre un tert este
u

se poate
. ·i" cu principiile d esemnarn
u .. Iegataru Iu1· d oar atunci cand nu face altceva decat sa
co rnpatibl
. a punau m ap ,care vom t a d.1spunaut oru Iu1,• •1ar nu !;ii. atunc1• cand se substituie
A ,. • A

retizeze, 53 ..
cone . ctesemnand el benefic1arul.
acesteia,
_ . Legatul secret
12
. Legatul secret este dispozitia testamentara prin care anumite bunuri sunt remise de
687 unei persoane de 'incredere pentru ca la decesul sau sa fie predate beneficiarului
tator
'.~~icat verbal de dispunator. Persoana de 'incredere nu este in acest caz beneficiara a
1unui legat cu sarcina, astfel 'incat legatarul nu este desemnat prin testament, ci oral, fiind
neidentificabil din perspectiva formelor testamentare impuse de lege ad va/iditatem, ceea
11
ce atrage sanctiunea nulitatii absolute l.
688. In doctrina s-a 'incercat diferentierea legatului secret de legatul cu sarcini secrete,
al caror continut ~i beneficiar nu sunt cunoscute decat de legatarul desemnat de testator
sale aduca la 'lndeplinire, acestea fiind considerate valabile in principiu, afara de cazul in
care se probeaza ca beneficiarul lor nu ar avea capacitatea de a primi, daca sarcina este ea
insa~i o liberalitate 121 • Diferenta insa este in realitate inexistenta, caci daca este vorba de
sarcini care sunt 'ln sine legate, iar continutul acestora nu rezulta din testament, suntem
in situatia unui legat secret, care insa, a~a cum am vazut, este lovit de nulitate absoluta.

§2. Posibilitatea desemnarii directe sau indirecte a legatarului

689. Potrivit dispozitiilor art. 1035 teza I NCC, desemnarea legatarilor poate fi facuta
de o maniera directa (2.1) sau indirecta (2.2).

2-1. Desemnarea directa

690- Desemnarea legatarului este directa cand se face referire la numele (denumirea)
sau P~recla celui gratificat, ori la O anumita calitate a celui gratificat (profesie - daca intr-un
anum1t
c teritor•1u est e exerc1tata
• doar de o singura persoana: notar, invautut
U • U
a or, fi erar e t c.131-,
U A

e care I-a 1ngrijit pe dispunator in cursul unei boli de care acesta a suferit, ruda etc.) .
1

2·2• Desemnarea indirecta

ben~~1 : Din dispozitiile art. 1035 teza I NCC rezulta tn mod expres ca desemnarea
Deciarului legatului poate fi facuta atat direct, cat ~i indirect.
rnirea)sernnarea este indirecta atunci cand gratificatul nu este identificat prin nume (denu-
le\a\te calitatile sale, ci este fie doar implicit, persoana acestuia fiind dedusa din ce-
la iden~~Pozitii testamentare, fie prin indicarea elementului (mijlocului) care poate duce
Prirnu\ , care sa. Astfel, dezmo~tenirea (exheredarea) unui mo~tenitor legal chemat in
rand la mo~tenire, in lipsa de dispozitie contrara din partea testatoru Iu1,· va Ioreazau
111 F
121 ll..• TERRE
LEG ' Y· LE QUETTE op cit p 285 nr 352· F DEAK Tratat de drept succesara,/ c,t.
· supra, P• 229 ·
UIDEC J ' ' ., ' ' · ' .
I! \
Idem P ' .-C/. C/v. Art. 1002, fasc. 20, cit. supra,' p . 6 , nr. 26-27.
, p. 6-10, nr. 31-61.
- ;v
_ _ _ _ _ _ _v_,_·P_R_I_N_c,_P_AL_E_L_E_D:.:,IS~P-=O~Zl~TII TESTA••
••1ENr
238 ___ --- . . A~t
._ tar a como$tenitonlor sau mo$tenitorilor
" . plicIta ca lega I d" . d . fi" . " subsec
. tituire indirecta ,m d mo$tene$te pe unu in ce, 01 , a, sai, eel de Venti
2
;~: exemplu, daca defunctu~a e\imi l/4 din mo$tenire cu a~est titlu, in vrerne : 0 ~tenit,
trnd
1 mo~tenitor rezervatar, . p u titlu de mo$tenire legala, plus 1/4 din mo frateie
. 12 din mo$tenIre c .. . A ~tenir
sau va prim1 1 . . tot astfel dispozItIa pnn care un frate ,1 dezrn
1 e cu
titlu universa , ' .f o~tene
titlu de legat cu , f ce ca fiul acestu, rate, nepot a I defunctului • . ~te
") fratele sau a _ , sa vin'
(exheredeaza pe _ . •nstituirea sa indirecta ca legatar al defunctului a 1a
. hiului sau pnn 1 . " , confo
molitenirea unc
principiului ,,a e~clude,
,
in~:~
subsidiar $i vocatIa sa lega a a m
mna a dispune", ch1ar daca la aceasta contribuie. rm
Olitenire!ll]. in rnod

. d" ecta a unui legatar poate rezulta, de pilda, $i din stipularea cl

692. Desemnarea in ir . A ... . A A " auzei
. . _ . 1 tul va reveni celu, care va ,ngnJI pe sot1a in varsta a defunctului Pan"
potnvitcare,aega " · t"dbAd•d • aa1
. pers oana care indepline$te aceasta
moarte, once . cerin~a
. . o. an in ca .Itatea de legatar.
1

Legatu I es t e nUI daca persoana legatarulu,

. este insufic,ent
_ . determinata
. ' cum a fost
cazul intr-o speta in care instanta a respins cer_er:a_ vad~ve, eel~, _decedat care solicita
obiectul legatului formulat in urmatorii termern: ,,lt1 cer Iertare. lt1 dau tot. Acesta este
ultimul meu testament. 23 decembrie 1983"!2!.

693. fn dreptul nostru, intr-o speta, s-a decis ca legatul formulat in termenii urmatori:
,,las molitenire dupa moartea mea, toate bunurile ce le posed, persoanei care va avea grijii
de pisicuta pe care o am" este nevalabil, intrucat ,,persoana beneficiara este incerta ?i
nedeterminabila"l3I . Doctrina a aprobat aceasta solutie pe considerentul ca ,,determinarea
legatarului nu poate fi facuta la data deschiderii mo$tenirii" $i ca ,,legatul nu poate fi lasat,
in mod indirect, unui animal"!4l_ Am criticat aceasta solutie deoarece, in speta, persoana
legatarului era determinabila, indicandu-se mijlocul de identificare a acesteia (persoana
care va avea grija de pisica). Faptul ingrijirii pisicii ulterior deschiderii succesiunii avea
semnificatia unei conditii suspensive potestative, valabile in cazul legatelorI5I , care odatii
indeplinita urma sa produca efecte retroactive de la data deschiderii mo$tenirii, prin
aceasta, din determinabil, legatarul devenind determinat. Beneficiarul legatului (care
ioclu~ea toate bunurile testatorului) in acest caz nu putea fi decat persoana care indeplinea
0 I sti
: n? .tia pul_a~a in testament, pisica nebeneficiind de legat (de proprietatea bunurilor!
in nrc,un (me, direct, nici indirect), ci doar de serviciul gratuit pus in sarcina legatarulu,
ca o cond1t1e a dobandirii legatulu;IeI. .

Mp
M~ te!~OT, Y. L~USSOUARN, op. cit., p. 744; I. ROSETTI-BALANE~CU, AL15a·Alnr.co1ANU,
(I(
· !ANIOL, G. RIPERT A TRA
op. cit., p. 536; M. ELIEscu, 228;
F. TERRE, Y. LEQUETTE O
"t $ trea..., Cit. supra, p. 286; J. FLOUR, H. SOULEAU, op. cit., p. ?· 326,

v' Legs, Rep. civ. Dalloz 200 t \ ages du droit franrais, 4-e edition, Litec, Paris, 1999, P· 2!9' J. frenois
nr. 1005; H. ROlAND: p. ~O, nr. 358 ; H_., L. et J. MAZEAUD, FR. CHABAS, L. LEVENEUR, op. ~it., i~RAIL,

nr. l/2010, P 95 •i B v.'AR , p. , nr. 43; Cass. 1-re civ., 30 sept 2009 Obs R LIBCHABER, Rep. De
· , • EILLE, Note R, D f , . · , · ·
. , Co~t,ra, a se vedea: F. DEAK, Tra ep. e reno1s nr. 7/2011, p. 698. RJMALDI,
Liberalites..., cit. supra P 360 tat de drept succesora/ cit supra p 301 nr. 175; M. G
121 , · , nr. 1474 ' · ' · '
Cass. 1-re civ., 18 dee. 1990 r . , nr. 101
de s~lb:~· 1002. , eprodusa de G. GOUBEAUX, PH. BIHR, x. HENRY, op. cit. , P· 737,
,nb. Suprem .
,., , s. c,v., dee nr 1364/
1s1 F. DEAK, Tratot de drept ;uc~es 19~0, CD 1980, p. 90.
l6J : se Vedea supra nr. 214 oral, cit. supra, p. 229, nota 1.
entru difere t • · ·ciU
gratuit, a se n a intre legat ca s eci " • r-un serv1
vedea supra nr. 238. P ea actelor cu titlu gratuit ~i sarcina constand ,nt