Persoana juridică.

Fondul de comerț
Persoana juridică este o creație jurisprudențială și un subiect distinct de drept. În Noul Cod
Civil este reglementată în art. 194 și următoarele, care constituie dreptul comun pentru
persoanele juridice.

Cele 3 elemente constitutive ale persoanei juridice:

a)Patrimoniu - este distinct de cel al membrilor fondatori;

b)Scop
c)Organizare proprie

Persoanele juridice care se înființează sunt reglementate de regulă de legi speciale, neavând o
structură standard.

Art. 200 – Înregistrarea PJ

Regula este că orice persoana juridică trebuie să se înregistreze, însă depinde de tipul de
persoana juridică în ce registru se înregistrează. Înregistrarea este una constitutivă și are
totodată funcție de publicitate. Modalitatea de înființare diferă. Exista și situații în care unele
persoane juridice nu se înființează conform legii, dar sunt considerate legitime pe baza teoriei
aparenței.

Scop și capacitate

- prin înregistrare, persoana juridică dobândește toate drepturile și obligațiile ;

- art. 205 – art. 208 vorbesc despre o capacitate de folosință, iar art. 209 despre capacitate de
exercițiu;
Această capacitate de folosință reprezintă aptitudinea persoanei juridice de a dobândi toate
drepturile și obligațiile necesare pentru a-și îndeplini scopul, dobândite de la momentul
înregistrării. Persoana juridică poate avea orice drepturi și obligații civile, indiferent de
conexiunea lor cu obiectivul persoanei juridice. Aceasta este regula.
La persoana juridică fără scop lucrativ: se pot dobândi doar drepturile și obligațiile necesare
îndeplinirii scopului lor.

Cu privire la capacitatea de a dobândi liberalitati (art. 208) se prevede posibilitatea persoanei

juridice de a primi orice liberalitate de la momentul la care ea se naște și indiferent dacă are
sau nu legătură cu nașterea persoanei juridice.

Capacitatea de exercitiu priveste drepturile și obligațiile pe care persoana juridică le poate

dobândi, adică cum exercită aceste drepturi.Ne intereseaza în strânsă legătură cu modul de
funcționare a persoanei juridice pentru actele de funcționare presupun ...
Art. 210 prezintă o situație particulară. Legea 31 nu promovează această situație ??
 Fondul de comerț

Istoric, a apărut ca o dezvoltare practică si apoi a fost luat si transpus în lege, deși nu
este definit. Are totuși o existență bazată pe recunoașterea în legi (Legea 26/90).
Este un element definitoriu pentru orice persoană care desfășoară o activitate
comercială. El reprezintă un instrument indispensabil pentru exercitarea comerțului.
E o noțiune dinamică dpdv al conținutului obiectiv pe care îl îmbracă de la comerciant
la comerciant. El are drepturi sau bunuri, nu și obligații.

Relația fond de comerț - patrimoniu

Spre deosebire de fondul de comerț, patrimoniul are și o latură pasivă. În fondul de

comerț nu intră deloc latura pasivă. El nu este nici o masă patrimonială.
Cărpenaru: când a apărut OG 44/2008 , Cărpenaru a făcut o corelație între fondul de
comerț și patrimoniul de afectațiune ( a echivalat cele 2 noțiuni).
Opinia lui SD: i se pare greșită această opinie a lui Cărpenaru.

Întrebare: fondul de comerț poate fi echivalat cu o universalitate de fapt?

NCC – în art. 541 spune foarte clar că o universalitate de fapt este un ansamblu de bunuri care
aparțin aceleiași persoane și au o destinație comună, deci în universalitatea de fapt intră clar
doar elemente de activ.
Universalitatea de fapt are propriul regim atunci când vine vorba de operațiunile care
se fac în legătură cu bunurile din universalitate
Din punct de vedere juridic, ideea de universalitate de fapt e cea mai apropiată de
fondul de comerț.
DEF: Fondul de comerț reprezintă totalitatea bunurilor pe care o persoană comerciant
le folosește pentru a-și desfășura activitatea în vederea dobândirii produsului comercial. Este
diferența specifică față de universalitatea de drept.
Cu privire la natura sa juridică, fondul de comerț e văzut ca un bun mobil corporal. E
văzut totodată ca o creanță, daca fac abstracție de componența sa.
Opinia lui SD: nu e nevoie să echivalăm noțiunea de fond de comerț cu cea de bun
mobil corporal, întrucât fondul de comerț este o formă specifică de universalitate de fapt.

Înainte , în dreptul comercial se considera că un act în legătură cu un bun imobil intră

sub legislație civilă.Dacă în fondul de comerț intra un bun imobil, era contra naturii.Apărea
astfel o contradicție între caracterul mobiliar al dreptului comercial și specificul unor activități
comerciale cu bunuri imobile.
Includerea imobilelor în fondul de comerț s-a făcut prin legea concurenței neloiale,
prin definirea fondului de comerț ca pe un ansamblu de bunuri mobile și imobile , aceasta
fiind singura definișie a fondului de comerț.
Cu siguranță și imobilele fac parte din fondul de comerț. Atenție: transferul
proprietății imobiliare presupune anumite formalități ce trebuie îndeplinite pentru a transfera
un imobil din fondul de comerț.
 Întreprinderea are o definiție mai cuprinzătoare decât a fondului de comerț. Întrebare:
intreprinderea cuprinde toate elementele fondului de comerț? Fondul de comert=
întreprindere.
Dacă voi avea un act de transfer al patrimoniului , când transfer patrimoniul, transfer
și fondul de comerț.

Consecințe dpdv al funcționalității juridice a comercianților:

1. Un comerciant câte fonduri de comerț are?

Intr-o opinie s-a susținut unicitatea fondului de comerț pornindu-se de la ideea că și
patrimoniul este unic.
Există însă și argumente pentru ideea de multitudine a fondului de comerț, aceasta având
avantaje practice.
Opinia lui SD: râmane valabila unicitatea fondului de comerț.

2. Drepturile creditorilor chirografari : aceștia nu au un drept ca atare, decât dacă au un act în

legătură cu fondul de comerț.
Dacă comerciantul , într-o relație vanzare cumparare, are obligația de predare, dar nu si-o
îndeplinește, debitorul se îndreapta împotriva fondului, dar nu asupra întregului fond.
Conteaza care e obiectul actului, daca e chiar fondul, se poate îndrepta impotriva sa. Creditorii
chirografari au drepturi asupra bunurilor individuale.

3. Protecția juridică a fondului de comerț

Fiind o universalitate de fapt, nu pot folosi o acțiune în revendicare. Am însă acțiuni
individuale de revendicare pentru fiecare bun în parte. Pentru fondul de comerț, există o
acțiune specială numită acțiune de concurență neloială, care este de natură delictuală și se
folosește împotriva celui care îți afectează modul de utilizare a fondului de comerț.

Elemente constitutive ale fondului de comerț

Elemente incorporale și corporale

1. Elemente incorporale
- sunt reglementate prin legi speciale de natură comercială sau de drept comun
- acestea sunt: firma, emblema(opțională), clientela și drepturile de proprietate industrială.
- se spune că în fondul de comerț intră și anumite creante; de ex: cele în legătură cu utilitățile
fondului de comerț
Opinia lui SD: nu există element legislativ sau jurisprudențial care să susțină această teorie.

2. Elemente corporale
- imobile necesre desfasurarii activității comerciantului
- bunurile mobile utilizate în activitatea comercială sau rezultate din activitatea comercială
- mărfurile produse, dar nevândute.
Fondul de comerț nu poate funcționa fără resurse financiare(sunt indispensabile). Banii pot fi
corporali sau incorporali, majoritatea astăzi fiind incorporali. Întrebarea care se pune este dacă
se justifică includerea lor în fondul de comerț?
În jurisprudența veche: transferul fondului de comerț include și transferul soldurilor.
Opinia lui SD: nu se justifică practic și juridic pentru a spune că banii sunt elemente
componente ale fondului de comerț.

Elementele incorporale - cele mai importante Legea 26/90

A. Cel mai important element - firma

Este semnul/denumirea prin care un fond se individualizează de un alt fond. La
persoana fizică e clar că isi foloseste numele pentru a se identifica. Poate sa adauge o
calificare profesională? Da, dar nu e obligatoriu. Pentru persoanele fizice e suficient să-și
folosească numele, de unde rezulta și un risc de confuzie mai mare.
Ideea firmei e de individualizare și de evitare a riscului de confuzie.
Persoanele fizice comerciante sunt puține, deci firma e cel mai adesea în legătură cu
persoanele juridice, la care e mai ușor de controlat prin rezervarea de firma.
Înainte de depunerea actelor de înregistrare se verifică firma și se face rezervarea, iar
în 2 ani de la rezervare trebuie să te înregistrezi. Există categorii de firme care nu pot fi
folosite: firme legate de serviciul public + alte denumiri precum care conțin cuvântul public ,
care nu poate fi folosit la înregistrare.
Firma e indisolubil legată de fondul de comerț, ea este unică!! Nu poți avea mai multe
firme.
Întrebare: dacă există o înstrăinare a fondului de comerț , ce se întamplă cu firma?
Răspuns: depinde după cum e PF/PJ. La persoanele fizice, nu se poate ceda firma
pentru ca e chiar numele comerciantului. Art. 41- cel care va dobândi fondul de comerț
trebuie să menționeze că e succesor al titularului fondului de comerț.
La persoanele juridice lucrurile sunt mai simple. Regula este că odată ce ai transferat
fondul de comerț, firma dispare. Cumpărători ai acestor fonduri sunt tot societăți comerciale
care au propriul lor fond de comerț , ar fi ciudat ca dobânditorul să aibă 2 firme.Fondul
preluat intra automat în fondul dobânditorului. Art. 41 alin.(2) instituie si o excepție : se
poate păstra firma de către cel care a preluat-o și fără a menționa raportul de succesiune, dar e
evident că una dintre firme dispare, adică cea initială a dobânditorului.
În cazul fuziunii, firma care dispare își pierde fondul său de comerț care intră în
cealaltă . Firma nu poate fi înstrăinată distinct de fondul de comerț.

B. Emblema (opțională)
Este o creație care nu trebuie să aibă legătură cu fondul de comerț , sa-i reflecte
specificul cum face denumirea.Sunt embleme care sunt protejate.
Art. 43
Poate fi înstrăinată separat de fondul de comerț . Nu trebuie confundată cu marca, care
individualizează o parte din fondul de comerț.
C. Clientela
Sunt multe definiții, dar ea presupune obișnuița unui grup de persoane determinat sau
determinabil de a consuma produsele sau seriviciile realizate de comerciantul care are fondul
respectiv. Ii presupune atat pe cei care cumpara zilnic, cat si pe cei care POT cumpara – deci
există clientelă actuală și potențială. Clientela este o valoare economică, o asteptare
economică că va obține ceva., ea nu poate fi personalizată prin clienți. Dpdv matematic, poti
cuantifica această așteptare.Partea de cheltuieli e clara, partea de venituri nu.

Conceptul de vad comercial

Inițial, a apărut distinct față de clientelă, dar ca o consecință a ei, însă pentru anumite
fonduri de comerț care atrag clientela prin locul în care se află.
Întrebare: mai putem vorbi de vad comercial? În varianta modernă, e definit ca
abilitatea fondului de comerț de a atrage clientela.
Opinia lui SD: există concept contabil de fond comercial, care e definitia contabilă a
clientelei ????

D.drepturile de proprietate industrială

În general sunt o reflecție a ideii de a proteja și recunoaste creativitatea umana
materializată în bunuri care se pot reproduce industrial.

Bunurile corporale – definițiile și caracterizarile sunt cele din civil

Regimul juridic al actelor încheiate în legătură cu fondul de comerț

- nu am o lege în acest sens

Art. 21- legea 26/90: legiuitorul vorbeste despre obligativitatea inregistrarii unor acte în
legătură cu fondul de comerț (donație, garanție). Cel mai des întâlnite sunt actele de
înstrăinare si ipotecile.
La vânzare-cumpărare, nu există ceva special în afara normelor C.Civ. Cel care vinde
un fond de comerț are o obligație de neconcurență. De ce? Pentru că persoana care
înstrăinează a dobândit anumite cunoștinte în legătură cu clientela, cunostinte pe care chiar
dacă le transferă oricum le păstrează, deci ar fi neloial să profiți de acestea.
La donație – trebuie respectate conditiile de valab din NCC ( forma autentica)
 Contractul de societate

Societatea comercială ca persoană juridică are 2 laturi: contractuală si institutionala. Legea

31 reglementează ambele laturi, insă dreptul comun pt latura contractuală este contractul de
societate.

Primele forme de societate

Unele persoane, datorita regimului lor social, nu puteau sa faca anumite tipuri de operatiuni
juridice. Nobilii romani, senatorii nu puteau sa faca operatiuni de comert si se asociau cu
persoane de conditie sociala inferioara lor si parea ca de fapt acele persoane isi asumau risc si
investeau, insa in realitate acest lucru era facut si de cei care n-aveau voie de fapt.

Functia de alocare a riscului investitional intre parti.

Societatile au luat avant odata cu epoca marilor calatorii - sec XV. Aceste transporturi
erau clar investitii cu factori mari de risc. Nu existau oameni suficient de bogati care sa-si
asume integral riscurile.

Contractul de societate a existat reglementat sub diverse forme. A fost codificat prima
data prin Codul Napoleon. Ulterior a aparut si persoana fizica. Legile societăților comerciale
au aparut in sec XIX in Franta. Trasaturile fundamentale ale soc au fost consacrate acum 500
de ani si nu s-au schimbat.

Contractul de societate - art. 1881- art. 1948 NCC.

Articolele 1949-1952 reglementează o formă specială de contract. Asocierea în

participațiune este o rudă a contractului de societate civilă. Este de fapt forma originală a
contractului care permitea unor persoane cu incompatibilități să desfășoare unele activități.
Este o modalitate particulară de a permite unor asociați să facă activitate de societate fară a fi
neapărat vizibil acest lucru pt terți. In continuare este folosit acest contract, însă nu neapărat pt
scopul ascuns.

Definiție

Contractul de societate civilă = 2 sau mai multe persoane se obligă fiecare față de celelalte să
pună în comun aportul lor material sau în munca pt a constitui un fond care să stea la baza
începerii desfășurării unei activități în vederea obținerii unui câștig, pierderile urmând să fie
suportate între asociați conform înțelegerii lor sau conform NCC.
3 elemente:

1. Aportul
2. Scopul comun
3. Impartirea profitului si a pierderilor

Acest contract generează drepturi și obligații între părți, dar el creează si corectivitate??
economica

Elemente esentiale ale contractului:

• este un contract intuitu personae(e fundamentala pentru incheierea lui increderea intre
asociati)
• este sinalagmatic, se impart riscurile si pierderile
• are ca scop obținerea de profit.

- Societatea creează o organizație economică,iar contractul de societate creeaza si ceea ce se

cheamă un patrimoniu social
- Fiecare a adus cate ceva cand s-a incheiat contractul. Nu se poate aduce ca si contributie o
datorie. Toate aceste bunuri initiale, bunuri dobandite pe parcurs, etc constituie patrimoniul
care da substanta economica activitatii desfasurate, dar dpdv juridic reprezinta un gaj general
al creditorilor chirografari.
- Propriu-zis, de patrimoniu putem vorbi la societatea comercială-persoană juridică. Pentru
societatea civilă nu este un patrimoniu propriu-zis al societății.

Întrebare: este contract cu executare uno ictu sau succesivă?

Există 2 opinii:

- Daca se are in vedere ca acest contract este carta de functionare a societatii, atunci evident
contractul este cu executare succesiva.
- Daca privim contractul doar ca instrument juridic ce permite constituirea societății, atunci
dacă toata lumea contribuie cu aportul toti odată, atunci contractul este cu executare uno ictu.

Dpdv al conditiei ad probationem, acest contract presupune forma scrisa. Contractul de

societate este dreptul comun pentru toate celelalte contracte.

Principalele trăsături ale societății

! Regimul aporturilor

Practic, dpdv juridic, fiecare asociat trebuie să-și cumpere intrarea cu această contribuție și își
asumă obligația juridică de a contribui,ce presupune și o obligație de vărsare(predarea
efectivă).
Art. 1883 - În cazul unor societăți cu personalitate juridică, aporturile acestea intră,dacă nu
există prevedere contrară în contractul de societate, în patrimoniul societății. Sunt putine
societăți cu personalitate juridică pentru ca NCC spune că este posibil ca societatea sa aiba
personalitate juridică numai daca legea prevede acest lucru-exista putine legi. Pentru
societățile care nu au personalitate juridică, aporturile devin copropietatea tuturor asociaților.

! Formele pe care le îmbracă aportul

Tradițional, avem următoarele forme:

− aportul in numerar(moneda nationala, valuta);

− aportul in bunuri corporale
− aport in bunuri incorporale(creantele, fondul de comert
− aportul in munca.

Pana la NCC, pe sistemul clasic, aportul în muncă la societatea civilă era un element care
permitea acelei persoane să aibă același statut de asociat ca și ceilalți.
- Problema cu aportul de munca este incertitutdinea lui, este supus unui risc (daca persoana își
pierde capacitatea de muncă sau moare). E greu de evaluat aportul de muncă și dpdv al
operațiunii de evaluare pentru a ști cât din capitalul social este reprezentat de acest aport.
- Este rău si pentru tertii care vor să execute socieatea pentru că nu au cum să se îndrepte
împotriva acelei persoane.
In socitatea comercială, niciodată nu s-a permis acelei persoane să devina asociat. Avea doar
dreptul la castig. Aceasta idee a fost preluata acum si de NCC în art. 1884, alin.3.

! Efectele subscrierii și vărsării aportului

− Actul de subscriere înseamnă dobândirea unei calități de asociat cu drepturi și
obligații.
− Asociatii nu sunt egali, ei se diferentiază prin valoarea aportului cheltuit. Acest aport
dă garanție și creditorilor.
− Aporturile in bunuri incorporale sunt mai greu de cuantificat.
− Odată ce acest de evaluare a aporturilor s-a incheiat, se va ști cu cât a contribuit fiecare
și totalul va reprezenta capitalul social, iar în funcție de această cota se va ști cum se
va împărți profitul și cum se va împărți răspunderea.

! Conceptul de valoare nominală și valoare reală.

Daca capitalul social se obține prin însumarea tuturor aporturilor = valoare nominală

Prin conventia asociatilor, un bun de 100 de lei va fi considerat capital social 50 de lei, restul
va fi prima de constitutire, de subscriere, pt ca este o valoarea contabila care reprezintă un
plus de valoarea, nu capital social propriu zis.
Art. 1894 alin. (2):

Acest capital social NOMINAL se imparte in parti egale și consacră un termen general de
parti de interes(actiuni, parti sociale). Fiecare asociat va primi un nr de parti de interes
proportional cu aportul la capitalul social.

! Importanta acestor parti de interes = acestea intra in patrimoniul fiecarui asociat(nu e

proprietate comuna). Partile acestea sociale reprezintă dovada faptului ca ești asociat,
elementul care permite sa iei parte la viata societatii. Nu ai un drept exclusiv asupra partii de
interes pt ca nu poti exercita dreptul de proprietate asupra lor fara acordul celorlalti.

- Daca o persoană se obliga sa faca o anumita contributie si nu o face, persoana care a

contribuit cu un aport ramane tinuta fata de societate si ceilalti asociati - aceasta formulare
este putin incorecta juridic; societatea civila nu exista ca atare; practic ai o obligatie doar fata
de ceilalti asociati. Daca nu transferi la timp aportul, drepturile in calitate de asociat sunt
suspendate.

Art. 1896 – art. 1899- reglementează particularitati de varsare pe tipuri de aporturi

Cu privire la circulatia partilor de interes: Avand in vedere caracterul intuitu personae-

nu s ar putea concepe un sistem prin care asociatul sa iasa din societate, sa aduca in locul lui
pe altcineva iar ceilalati asociati sa nu l placa.

Tu poti iesi din societate vanzand partile din interes in mod normal(art. 1901)
transmiterea partilor de interes se face in limita legii si in limita contractului si transmiterea
catre persoane din afara societatii, este permisa numai cu consimtamantul tuturor asociatilor.

Daca se incalca aceasta dispozitie imperativa, solutia cea mai usoara ar fi sa anulezi
contractul de transfer, dar nu este foarte practic acest lucru pt ca ???????? retragerea din
societate; art. 1901 alin (2).

Daca s-a transferat catre un tert, atunci orice asociat poate rascumpara de la tertul
respectiv, acele parti sociale si e o rascumpare care nu presupune consimtamantul tertului.
Mai mult, este obligat in termen de 60 de zile sa vanda partile de interes. Valoarea de
rascumparare de la tert este stabilita de catre un expert, daca expertul este agreat de ambele
parti, daca nu, de catre instanta. Daca tertul a platit o valoare mai mare decat cea stabilita prin
evaluare, el va trebui sa vanda la valoarea din evaluare.

Intrebare: Are tertul o cale de regres impotriva cedentului?

Opinia lui SD: da, dar e discutabil temeiul juridic; cel mult se poate vorbi de un viciu
al bunului. O alta varianta ar fi sa spui ca contr pe dr comun nu este valabil si ca efect al
anularii, sa exista o imbogatire fara justa cauza a cedentului initial.

In cazul mostenirii, avem o derogare de la aceasta regula. Ar fi anormal sa nu permiti

mostenitorilor sa intre in societate. Nu toti mostenitorii vor participa la viata societatii si un
reprezentant care trebuie acceptat de ceilalti asociati.
Impărțirea profiturilor și pierderilor

!! Nu se accepta ca un asociat sa participe numai la pierderi sau numai la castiguri. Daca

asociatii nu permit in contractul de societate, castigurile si pierderile se impart proportional cu
nr de parti de interes detinute. Asociatii pot stabili orice alta modalitate de alocare inclusiv
diferita la pierderi si castiguri. Ceea ce prevede legea ca un fel de limitare care face ca aceasta
libertate de a imparti sa nu fie pur discretionara este ca cea impartire sa fie rezonabila in
raport cu imprejurarile prevazute in contract (pt a proteja creditorii personali ai asociatilor).
Trebuie sa exista o explicatie a modului de alocare a profitului si pierderilor. -- Art. 1903 alin.
(3)

Afectio societatis = este legat de conceptul de functionare a societatii;

Funcționarea societății

Trebuie sa ne uitam la drepturlei si obligatiile individuale ale asociatilor; bazandu-se

pe ideea de încredere nu se concepe ca un asociat sa faca acte contrare intereselor societatii si
atunci exista o obligatie a fiecarui asociat-> obligatie de neconcurenta

Art. 1903: Niciun asociat nu poate sa faca activitate de comert in sensul larg al cuvantului in
domeniul in care are activitate si societatea, fara acordul tuturor celorlalti. Daca face acest
lucru, el va fi tinut sa despagubeasca pe ceilalti.

Raspunderea sa este o raspundere civila.Intrebare: este o raspundere delictuala sau

contractuala? daca aceasta obligație este inclusa in contract –raspunderea e contractuala.
Având în vedere că el (asociatul) are un contract cu ceilalți, deși obligația nu e în contract (e
asimilată a fi – completează contractul) – raspunderea e contractuală .

O forma particulara este interdictia asociatului de a participa la activtati la alte societati care
ar putea duce la privarea societatii de acel aport – în caz contract, se consideră că a încălcat o
obligație de neconcurență. De exemplu: dacă aduce ca si contributie un bun imobil pe care
societatea îl folosește, însă el râmăne proprietar , apoi el desfășoară în acel imobil o activitate
care jenează activitatea societății , el îsi incalcă obligația.

Art. 1904: O alta restrictie relativa in legătură cu folosirea bunurilor societatii(coprop

bunurilor). Bunurile sociale sunt bunuri coproprietate ale asociaților. Se presupune ca atata
timp cat un asociat folosește bunurile in interesul societății, el este liber sa folosească aceste
bunuri. Atata timp cat scopul primar este interesul personal sau al unui tert art. 1904 alin 2,
atunci el este obligat sa acopere beneficiile care au fost pierdute de societate si sa plateasca
daune daca au fost.

Distinct de bunurile sociale, avem o altă prevedere pentru bunurile comune. Pot folosi
fondurile comune, dar există riscul folosirii in interes propriu. Faptul ca tu iei din ele pt
interesul tau=un fel de plata in avans. Daca depasesti limita, vei raspunde pentru prejudiciile
suferite de ceilalți. Dacă are o permisiune- poate folosi fondurile și in scop propriu.
Adoptarea hotararilor in cadrul societatilor

Pentru ca este vorba de o entitate, presupune si o structura organizatorica: aceste 2 organe se

regasesc la toate societatile: adunarea asociatilor + administrator

1. Adunarea asociatilor = asociatii au putere de decizie proportional cu nr partilor de interes

pe care le au. Daca depasesc un nr de parti sociale ?? alocarea voturilor difera de alocarea
partilor?? Unde cand???

Puterea de decizie este data de nr tau de voturi raportat de nr total de voturi. Daca nu ai cel
putin jumatate, evident ca nu poti impune o decizie.

Fata de VCC, care avea regula unanimitatii, NCC introduce principiul majoritatii, - Art. 1910
alin. (2) - daca prin contract nu se prevede altfel(de obicei mai mult 80%, 90%).

Ca exceptie, unanimitatea exista in cateva cazuri stabilite expres de lege. art. 1910
alin. (3):

• Cea mai importanta situatie este schimbarea contractului de societate;

• cand se numeste administratorul, dar doar cand exista un administrator unic; daca sunt
mai multi, nu e nevoie de unanimitate.
Orice clauze contrare art. 1910 sunt considerate nescrise.

NCC prevede si un mecanism in legatura cu luarea hotararilor si cu contestarea lor, mecanism

copiat din Legea 31:

− hotărârile trebuie luate in cadrul adunarii(inclusiv prin consultarea scrisa);un element

important este deliberarea; cand ai consultare scrisă, deliberarea este mai greu de
realizat;
− aceasta hotărâre se poate constesta; O contesta cei care au lipsit sau au votat impotriva.
Trebuie sa contesti numai daca hotararea incalca legea sau contractul.
− Art. 1911 vorbeste despre asociatul nemulțumit;
− Legea prevedere un termen de decadere de contestare la instantă de 15 zile. Instanța
doar constantă nelegalitatea, anulează hotărârea, dar nu se substituie asociaților; ei
sunt obligați să se întrunească și să ia o nouă hotărâre legală.

2. Administratorul
− Administraror unic, mai multi sau administrator ca organ colectiv. De regulă este unic.
− Administratorul are puterile care i se prevad prin contractul institutiv si i se da un
mandat in limitele prevazute de acesta.
− Poate fi persoană fizică, juridică, romana sau straina, asociat sau nu; El nu trebuie
neaparat sa fie numit de asociatie; Daca nu este numit, legea prezuma in art. 1913 ca
fiecare asociat este si administrator, fiecare având plenitudine de putere în
administrarea societății;
 − In anumite situatii, acestia trebuie sa se puna de acord,în cazul în care există situatții
care ar prejudicia soc.
− Daca sunt mai multi administratori numiti, daca nu se prevede nimic in contractul de
societate civila, se prezuma ca ei functioneaza pe baza unanimitatii. Au asa numita
obligatie de a lucra impreuna. Dacă unul se opune la încheierea unui act nu poate fi
executat fara acordul administratorului. Nu avem regula majorității la administrare (
dar asta este doar la societatea civila).
− In ceea priveste actele de administrare in sensul larg, sunt incluse aici și actele de
dispoziție; este exclusă posibilitatea înstrăinării tuturor bunurilor.
− Administratorii care sunt numiti de catre asociati, pot fi si revocati. Cel revocat nu mai
poate face niciun act de la revocare. Daca revocarea este fara justa cauza, nu inseamna
ca ea nu poate fi facuta, dar cel revocat are dr la despagubiri.

Problema dreptului de informare a asociatilor de catre administrator: Art. 1918 da dreptul

oricarui asociat de a consulta registrele societatii, situatiile financiare, de a lua cunostinta de
operatiunile acestuia, fara a putea stanjeni vreun asociat sau activitatea societății.

- Chiar daca NCC a aparut ulterior Legii nr. 31, dpdv al drepturilor asociatilor, el este dreptul
comun si trebuie sa vina in completarea legii speciale acolo unde aceasta are lipsuri, deci
acest articol se aplica si in cazul societatilor comerciale. Pe langa acest dr de a cunoaste si de
a te informa, exista si obligatia admin de a prezenta un raport cu privire la mersul societatii.

- Un rol pe care il au doar administratorii este de reprezentare. Au capacitate procesuala

pasiva sau activa si societatile fara pers juridica care sunt reprezentate in instanta de catre
administratorii sai. Aceasta putere de reprezentare e diferita la societatile comerciale(aici
puterea este generala, societatea nu doar ca sta in justitie dar isi asuma drepturi si
obligatii???); rolul administratorului de reprezentare este strict legat de justiție, nu vizează și
încheierea unui contract.

- Cu obligatiile se asuma prin patrimoniile tuturor asociatilor, evident ca creditorii sociali se

vor indrepta impotriva tuturor asociatilor, doar ca nu exista o solidaritate. Cu alte cuvinte,
creditorii se indreapta catre fiecare asociat proportional cu cota de alocare a raspunderii.

Art. 1920 - daca se poate indestula din bunurile comune ale societatii, atunci actiunea
creditorului social respectiv se limiteaza la acele bunuri.

Pentru creditorii personali se pune problema daca se pot indrepta impotriva bunurilor aflate in
coproprietate, daca bunurile personale nu sunt suficiente, atunci vor putea cere intr-un fel
retragerea din societate si abia apoi se pot indrepta impotriva bunurilor acelui debitor.

Încetarea contractului de socieate

− sunt mai puține cazuri decat în Legea nr. 31 + diferă procedura;

− cazurile de încetare a calității de asociat: retragere, excludere
 Legea nr. 31 - Societatea comercială

Legea 31 a suferit numeroase modificări până in prezent: 1996, 2003, 2010; în general
modificările dupa anul 2000 au fost facute pentru a aduce legea în concordantă cu directivele
europene referitoare la societățile comerciale.

Istoric:

Geneza acestei legi este anterioară anului 90; legea din Codul Carol al II-lea avea
model legislația comercială din Italia, adică urmărea să promoveze o armonie între angați și
angajatori. Legea din 90 a fost o preluare a legislației comerciale, dar curățată de elementele
de corporatism. Din acest istoric, rezulta că este una dintre cele mai dinamice legi.

Această lege este o lege specială, prin raportare la Codul Civil, este o lege de constituire ,
organizare , funcționare a unei PJ speciale și deroga si de la prevederile PJ din Codul Civil si
de prevederile privind contractul de societate. Trebuie sa avem in vedere ca aceasta PJ
specială- societatea- este o îmbinare/complex format din două elemente esentiale: latură
contractuala și latura institutionala. Lat contractuala are o importanta primordiala în
constituirea pentru ca societatea se naste pe baza unui acor de vointa, dar pe parcursul
societatii, latura institutionala poate deveni primordiala.

Tipuri de societati comerciale: legea nu reglementeaza un singur tip, ci reglementeaza

generic societatea. In realitate, acopera 5 forme de organizare a societatii comerciale, care se
regasesc peste tot in lume. Ceea ce trebuie să avem in vedere este că acest numarul e limitativ,
adică legea nu reglementează 5 forme de societate cu posibilitatea existentei unei alte forme.
Exista o forma de societate inrudita cu societatea comercială – grupul de interes economic,
acest grup este de fapt o formă particulară de societate comercială, reglementat insă de o lege
specială derogatorie de la legea 31.

Aceste societati se constituie printr-un acord de vointa= contract. Nu este insă mereu valabil,
ele putandu-se constitui si prin act unilateral – in speta, societatea cu raspundere limitata. Prin
legi speciale , se pot constitui si alte societati cu un unic actionar. De exemplu, la privatizare,
s-au convertit din vechile PJ o serie de intreprinderi în societăți comerciale cu acționar unic.
Prin legi speciale, se poate crea ideea derogatorie chiar de la latura de contract. Dacă este un
SRL cu asociat unic, acest act este privat , am o persoana privata care a decis sa constituie
aceste forma. Exista si societati cu actionar unic care se constituie prin act administrativ
unilateral .

Scopul fundamental al societății

Regula este acordul de vointă a doua persoane pentru constituirea acestei persoane. Dar iti pot
da acordul pentru orice scop? Textul initial care era bazat pe teoria actului obiectiv din Codul
Comercial spunea ca soc comerciale se constituie pentru a savarsi fapte de comerț. Odată cu
intrarea în vigoare a Codului de Civil, a fost eliminat, dar în sine, limitarea a rămas.
Potrivit legii 31: In vederea desfasurarii unor activ cu scop lucrativ, se pot constitui societati.

Problema: activitatile cu scop lucrativ la ce se refera? Scop lucrativ este in sens larg ca in
Codul Civil sau in sens restrans de productie? Opinia lui SD: indiferent de formularea NCC;
trebuie să intelegem prin acest scop, un scop lucrativ circumscris la sfera de intermediere
comercială. Prin urmare, pe baza legii 31 nu pot constitui o persoana juridică societate civilă.
Ceea ce se constituie pe codul civil necesita o reglementare speciala, care nu este legea 31.

Tipuri de forma: orice societate, indiferent de forma, trebuie să aiba acelasi scop. Diferenta
dintre formele de societati vine din raspunderea pe care si-o asumă asociații. Pe contractul de
societate civila, asociatii raspund solidar, proportional, dar nelimitat pentru datoriile sociale,
acumulate de societate față de terți. Legea 31 e mai sofisticata și imparte soc in soc în care
asociatii nu raspund si cele în care asociații răspund, ultima categoria apropriindu-se destul de
mult de contractul de societate civilă. Există 2 tipuri de societăti cu regim mixt: unii răspund,
alții nu, desi sunt asociati in aceeasi societate.

I. Societăți de persoane

1. Societatea ce se aproprie cel mai mult de NCC – societatea civila , din perspectiva
răspunderii, este societatea în nume colectiv. Particularitatea ei este că asociații răspund
nelimitat, solidar , dar subsidiar pentru datoriile sociale. (unul raspunde pentru toate datoriile
indiferent ca el are o participare care l-ar obliga doar proportional; subsidiar - doar dupa ce
creditorul nu a reusit sa se indestuleze din bunurile sociale). Este societatea cea mai oneroasă
pentru ca aduce atingere si patrimoniului personal al asociati, cu discutia daca in acest caz
putem vorbi despre mase patrimoniale distincte .

2. Societatea în comandită simplă

-intră in categoria celor cu raspundere mixte: categoria asociatilor comanditati, asimilati cu

cei dintr-o societate in nume colectiv(raspund subsidiar) și categoria asociaților comanditari
care răspund doar în limita contribuției la capitalul social

! a raspunde în limita contribuției – nu înseamnă că se poate îndrepta un creditor împotriva

comanditorului, ci dacă societatea nu își mai poate plati datoriile, comanditorii vor pierde ce
au investit

3. Societatea în comandită pe acțiuni

- această soc se aproprie ca mod de funcționare de regimul societății pe acțiuni, dar nu ca

răspundere a asociaților;

II.Societăți de capital

1. Societatea cu răspundere limitată

2. Societatea pe acțiuni
Ca și răspundere, în ambele societăți , se răspunde în limita contribuției. In cazuri
exceptionale, creditorii sociale, in cazul dizolvarii soc, se pot duce si recupera datoriile sociale
neplatite chiar impotriva actionarilor si asociatilor. (art. 237, indice1)

Constituirea societății

Principiul este că ai nevoie de un contract care să stea la baza apariției societății – act
constitutiv. Aceasta denumire este mai mult o conventie. Simpla incheiere a contractului nu
incheie procesul de formare a societatii, e necesar, dar nu și suficient. Mai sunt necesare:
inregistrarea la Registrul Comertului, verificarea legalitatii documentelor de infiintare si la
final aprobarea de instanta prin hotarare judecatoreasca de constituire , ulterior:
înmatricularea.

Daca vrei sa ai un sediu – trebuie sa dovedesti un act de proprietate, de inchiriere.

Cine il incheie? Evident că societatea, dar ea nu exista atunci, dar se face de o persoana
imputernicita prin chiar actul constitutiv. Societatea practic incepe să infiinteze, dar nu
complet pentru ca nu are capacitate și personalitate juridică. In acest caz, are o capacitate
limita la constituirea ei.

Actul constitutiv - forma speciala a contractului de societate din Codul Civil, prin
urmare ori de cate ori nu avem o reglementare, ne uitam in Codul Civil. Reglementarea din
Legea 31 este insa destul de cuprinzatoare.

Forma: scrisă. Exista insa situatii in care pentru constituirea valabila e necesara forma
autentica. Cazul clasic: daca unul dintre bunurile aportate la capitalul social e imobil. Ai
nevoie de forma autentica si pentru societatea in comandita simpla si cea in nume colectiv
(???) .

Cei care semneaza actul constitutiv – fondatori (art. 6), fiind echivalenti cu cei care
incheie. Nu poti spune ca e cineva fondator daca a avut mandat si a semnat in numele cuiva.
În categoria de fondatori sunt inclusi si cei care au avut rol determinant in constituirea
societatii. Rolul determinant inseamna implicarea de asa natura incat constituirea n-ar fi fost
posibilă, nu e o participare propriu-zisă, ci esentială.
- legea leaga de calitatea de fondator anumite conditii si efecte juridice; incearca legea
să promoveze participarea la constituirea societății a persoanelor cu o anumită moralitate, nu
o anumită putere financiară;
- există anumite infracțiuni care dacă au fost săvârsite de unul dintre fondatori, acesta
nu poate contribui la constituirea societatii : fals, coruptie, delapidare, spalare de bani
- efectele juridice: răspunderea penală pentru anumite tipuri de infracțiuni , subiectele
active sunt fondatorii; in timp, societatea poate suferi o modificare a componentei
societății.Aceste persoane, daca se savarseste o infractiune, raspund doar fondatorii.
 Elementele actului constitutiv (art. 7 – societatile de persoane si art. 8 - societatile de
capital) - acest continut este minimal, deci daca te duci la Registrul comertului si nu ai toate
elementele, dosarul ti se respinge. Dacă ai in plus, nu e o problemă.

obiectul de activitate – nu poti avea un scop generic (ex: de a desfasura orice activitate
pentru obtinerea de profit); nu trebuie confundat cu autorizarea activitatii.
− distinctie intre obiect principal și secundar , care a pornit de la faptul ca
asociatii au vrut sa faca ceva sa faca profit, dar au descoperit si un obiect
secundar; societatea poate avea de la inceput intentia sa desfasoare 3 activitati,
insa doar una dintre activitati este principala; Societatea nu poate, sub rezerva
art. 206 C Civ, sa desfasoare cu titlu regulat, o activitate care nu e in obiectul
de activitate a societatii, principal sau secundar.
− fiecare activitate, indiferent ca e principala sau secundara, trebuie codificata
dupa codul CAEN unde orice activitate imaginabila are o casuta

capitalul social si aportul

− nu e diferit de capitalul social din contractul de societate, fiind expresia
valorica a aporturilor la acest capital
− este o ficțiune contabilă
− la momentul formarii, fiecare asociat aduce un aport; bunurile care reprezinta
aportul vor intra in patrimoniul sau in folosinta societatii? ; aceste bunuri chiar formeaza
patrimoniul initial
− societatea la momentul inregistrarii are cel putin bunurile aduse ca aport,
putand avea si o latura pasiva (daca a inchiriat un spatiu si are o chirie de platit);
− principalele elemente de activ sunt bunurile aduse ca aport la capitalul social;
− această valoare de capital social rămâne înregistrată și este recunoscută pe baza
bunurilor initiale , indiferent de soarta bunurilor contribuite;
− capitalul este același intotdeauna, adica contributia e neschimbata ( ai adus 1
mil de dolari, peste un an aportul e acelasi, chiar dac abanii nu mai sunt)
− capitalul se schimba doar pe baza vointei asociatii, prin act de modificare a
actului constitutiv, unde se umblă la cifre; aceste schimbări pot fi prin acord de vointă ,
dar in anumite cazuri, sunt rezultatul aplicarii unor texte legale;
− importanta: intitial se considera ca e un fel de gaj general al creditorilor
chirografari; el nu e un bun ca atare, e doar o reflectare a bunurilor aduse, deci nu-l poti
executa; în afara de utilitatea stabilirarii care e ponderea asociatilor in societate..
− contabil, exista o particularitate a capitalului social : tind sa-l asimilez cu un
element de activ, dar contabil e un element de pasiv, bunurile aduse sunt aduse,
capitalul social e o datorie; de ce? Pentru ca reflectă obligatia societatii la momentul
lichidarii ( soc trebuie sa dea inapoi la lichidare capitalul social +..) . capitalul ca cifra
pasiva e intotdeauna neschimbat, dar nu are un corespundent in activ ;
− rezerva nu e capital social , ci este partea din profiturile societatii care prin lege
trebuie depozitată de societate în fiecare an până când ajunge la o valoare de minim
20% din valoarea capitalului social;
 − ca valoare, nu exista restrictii cu privire la suma maxima a capitalului social;
ca si forma de exprimare, trebuie sa fie in lei; avem insa restrictii cu privire la suma
minima, la societatile de capital;
− restrictia la nivelul minim e necesara pentru a da un minim de confort
creditorilor că societatea are o anumită tărie financiară;
− exista o discutie la nivel european despre cresterea acestor limite
− la SRL - limita de 200 de lei; la SA, limita e mult mai inalta: 90.000lei , a fost
preluata limita din directiva (25.000euro).
De ce această diferenta? Pentru că se consideră că SA este acel tip de societate care
permite cel mai usor atragerea de investitori si pentru ca cineva sa intre in aceasta
societate trebuie sa aiba certitudinea ca societatea e bine asigurată; insa, foarte multe
societati pe actiuni sunt similare cu SRL prin perspectiva increderii intre asociati; in
realitate, aceasta dihotomie nu se justifică;

Titlurile de participare - contraechivalentul din patrimoniul subscrietorului a contributiei din

capitalul social; Legea ii lasa pe asociati sa stabileasca ei cum impart capitalul social, la cate
parti si ce valoare nominala vor avea. La două tipuri de societăți, legea stabileste o valoare
minima nominala: 10 lei- SRL, 0,1 – SA;

- valoarea nominala nominala a tuturor titlurilor = val nominala a capitalului social.

Prima/ rezerva – din rezerva la capitalul social nu poti distribui dividende, din prime ,da .

Aporturile – e obligatoriu ca la fiecare societate sa se constituie si un aport in numerar; legea

nu spune ca fiecare trebuie sa aduca aport in numerar, dar in final trebuie sa fie cineva si
aportul in numerar adus
− la societatea in nume colectiv – sunt posibile toate tipurile de numerar, la fel si
in soc pe comandita simplă;
− la societatile de capital: restrictii mai mari;
− La SRL: doar 2 tipuri de aport: numerar si in bunuri corporale, nu poti aduce
aport in creante sau in bunuri incorporale; sanctiunea: SRL nu poate functiona valabil
daca ai adus alte tipuri de aporturi si daca nu l-ai transferat in patrimoniul societatii.
Daca se incalca aceasta itnerdictie si incepe să functioneze societatea, administratorii
raspund penal;
− la SA: se pot contribui pe langa aportul in numerar si in natura, si aporturi in
creanta, dar la SA prin constituire cu subscriptie publică, nu se poate.Diferenta se
poate varsa in timp de 12 luni, iar la cele in bunuri..

Sediul social
− element important de identificare, trb să aibă o locație unde să aibă registrele, să se
gaseasca organele de conducere;
− o adresa inseamna orice spatiu care poate fi identificat
− incalcare e o contraventie
 − in termen de 15 zile de la semnarea actului constitutiv, trebuie depus la registrul
comertului din raza teritoriala a sediului social – cererea de înmatriculare (nu e
un simplu document prin care cer înmatriculare, ci presupune o serie de alte
documente).

După ce ai toate actele – procedura de verificare ( un filtru pur administrativ al Registrului

comertului) - se uită dacă actul constitutiv indeplineste conditile din lege, daca toate
documentele necesare sunt la dosar s.a.m.d. Ulterior, trimite dosarul în instanță, instanta
competenta fiind Tribunalul. Judecatorul delegat face verificare propriu-zisă de legalitate si
emite o incheiere de legalitate. Pe baza acestei incheieri, Registrul Comertului te
inmatriculează si primești un număr ca element de identificare. Un alt element de identificare
este codul de înregistrare fiscală unic , pe care îl dă autoritatea fiscală din orașul unde se află
registrul comertului.

Dacă nu te duci in 15 zile să te înmatriculezi? Nu există o sanctiune. Insa exista riscul ca

judecatorul delegat să ceară o reverificare a consimtamantului fondatorilor.

Există posibilitatea sa se produca incalcari ale legii, de la continutul actului la forma lui.
Legea are sanctiunea nulitatii. Legiuitorul intotdeauna a dorit sa salveze societatea, doar in
cazuri extreme intervenind sanctiunea, cea mai drastica e nulitatea, doar raportata la
momentul inmatricularii.
Motivele de nulitate – 56, prevazute cu titlu limitativ : lipsa actul constitutiv, lipsa formei
autentice, toti fondatorii au fost incapabili, obiectul de activitate e ilicit sau contra ordinii
publice (merg ambele incalcari, in realitate instantele sunt reticente sa declare nulitatea pentru
aceste motive);
Art. 57- 58: nulitatea nu operează automat, ea trebuie pronuntata de instanță, e o nulitate
absolută, dar este posibilă remedierea ei. Daca se pronunta nulitatea, tertii de B-C sunt
protejati.

Functionarea societății

- organizare proprie
Presupune o imbinare de vointa a asociatilor si necesitatea luarii deciziei rapide pentru a ne
adapta conditiilor pietei.Cazul cel mai simplu ar fi ca asociatii care au infiintat societatea sa
fie de la inceput si in administrarea ei astfel incat ei sa se fie cei care iau zi de zi deciziile cu
privire la ce se intampla in societate. Acest caz nu prea se intampla pentru ca in timp nu toti
vor sa se implice in viata de zi cu zi a activitatii societatii. Uneori nici asociatii nu mai vor si
se aduc administratori.

- Forul de decizie si Conducerea executiva (administrator)

Formarea mecanismului decizional in cadrul societatii : in toate societatile ai acest principiu si

anume ca exista o vointa sociala, ca si cum soc ar fi o persoana fizica si aceasta vointa este
cea care directioneaza societatea pe un drum sau altul. Vointa sociala nu e niciodata rezultatul
unei unanimitati de vointe individuale, nu e o suma aacestora. Aceasta vointa nu e unica, o
componenta important e vointa organului de conducere care trebuie sa-si armonizeze deciziile
cu ceea ce vor sau ar putea voi asociatii.
Pentru terti, societatea , indiferent cum se formeaza vointa, are unicitatea unei persoane: o sg
vointa, un sg act incheiat prin administrator. Mecanismul interior de formare a vointei nu prea
e opozabil tertilor. Uneori tertii pot cere anulareea hotararilor daca acea hot ii prejudiciază,
dar niciodată nu vor putea cenzura voința organului de conducere executiv.

Adunarea Generală
Nu avem in Legea 31 un text generic pentru adunarea generala, care sa acopere toate
societatile.
Atunci unde Legea 31 nu are un text pentru formarea vointei – se aplica NCC. In legea 31,
societatea in nume colectiv e drept comun pentru celelalte societati.

Singurul text care reprezintă dreptul comun- pentru Adunarea Generală – art. 910-912
NCC. Din aceste texte desprindem câteva principii care se verifică si la societatile comerciale:

1)Regula majorității – nu este o majoritate in personam, ci este majoritatea capitalului social.

In cazuri particulare, regula unanimitatii, cand legea impune expres acest lucru.

2)Hotararile se iau de regulă în prezența asociaților (mecanism de deliberare înainte de a se

vota), dar este posibil cu acordul asociaților să se ia și pe baza de corespondență ( nu mai ai
deliberari, ai cel mult o discutie electronica).

Pentru contestarea deciziilor – art. 1212 principiul contestarii hotărârilor de către asociații
nemulțumiti, doar pentru încălcarea legii. Termen de contestare(15 zile) care curge de la data
comunicării hotărârii , fie de la data la care a fost luată sau dacă nu i-a fost comunicată, atunci
curge termenul de la data la care a luat cunoștință. Pentru a înlătura o incertitudine, si anume
ca acest mecanism nu avea un termen de decadere obiectiv, acum NCC spune ca oricum nu
poate fi contestata hotararea la 1 an după ce a fost luată.

Aceste prevederi din NCC sunt utile in legătură cu societatile de persoane, mai putin
SRL-urile, unde chiar nu avem prevederi legate de organizarea si functionarea Adunarilor
Generale.

Ne interesează derogarile din Legea 31 , care sunt importante la SRL și la SA

Adunarea Generală a Acționarilor

- ne interesează tipul de adunare generală; tot ce inseamna mecanism procedural porneste de

la forma adunarii generale; exista 2 forme: adunare generală ordinara si extraordinară.
Ambele forme sunt cadre de organizare si formare a voinței sociale, nu diferă din acest punct
de vedere, ci din perspectiva competenței adica ce tip ce acte aprobă fiecare adunare.

- Explicatie istorica: viziunea la SA e aceea de numarul mare de actionari, or avand in vedere

dificultatile participarii acestora la toate adunarile generale, legiuitorul a urmarit prezenta lor
macar la acele adunari ordinare , unde se aproba ..?
- Cand actionarii trebuie sa participe in afara cursului normal, exista posibilitatea participarii
la adunari extraordinare, unde exista conditii speciale cu privire la cvorum.

- Distinctia : Ad ordinare- activitati repetitive, obisnuite ale societatii, ad extraordinare –

situatii exceptionale

Cvorumul – prezenta minimă la adunare ; cand legea impune regula majoritatii capitalului
social, cvorumul este mai micut; ?!

Relatia intre cele doua adunari generale

- daca ai un punct pe care sa-l inscrii pe ordinea de zi , trebuie discutat la adunarea generala,
dar cum stii in ce adunare trebuie discutat?

- 2 puncte de vedere: unii spun ca ad generala ordinara e dreptul comun, altii spun ca cea
extraordinara e dreptul comun;

Opinia lui SD: cea extraordinara e dreptul comun pentru ca tot ce inseamna caracter previzibil
poate fi reglementat; daca n-a facut-o , inseamna ca intra in competenta adunarii
extraordinare.

Locul - se tin la sediul societatii, daca nu se prevede altfel in actul constitutiv.

Ad. Generală ordinară – art .111 + 112

-­‐ exista obligatia sustinerii ei cel putin 1 data pe an;

1. Cea mai repetitiva problema de competenta acestei adunari este aprobarea situatiei
financiare, element cheie pentru ceea ce s-a intamplat in acel an;
− societatea, prin intermediul organului sau executiv, prezinta actionarilor practic
situatia ei economică intr-o formulă sintetizată; cu cât societatea e mai mare, cu atat
gradul de dezvaluire este mai extins. Exista 2 tipuri de situatii financiare: 1) staturare –
mai putin ambitioase dpdv al elementelor dezvaluite 2) IFRS*(???)-situatii financiare
de raportare – gradul de detaliere si modul de apreciere al riscurilor e mult mai
sofisticat
− Teoretic și legal, actionarii pot interveni asupra situatiei financiare si sa nu fie de acord
cu ea, fie pentru ca nu reflecta realitatea, fie ca au o alta viziune asupra asumarii
riscurilor, spre exemplu. Intr-o forma sau alta , aceste situatii trebuie aprobate si
depuse la organele fiscale pentru ca pe baza acestor situatii, vor verifica impozitele si
taxele platite. Exista un termen limita pentru depunerea la organelor fiscale: pana la
sfarsitul lunii mai, termen pana la care trebuie si aprobate de adunarea generala;
nedepunerea lor o contraventie; cucat trece mai mult timp, cu atat riscul de controale
fiscale creste;

2. Numirea si revocarea organului executiv (administratorul)

− administratorul – nu e decat un instrument de transpnere a vointei asociatilor;

 − Revocarea este opusul numirii in functii, ca urmare a pierderii increderii asociatilor;
revocarea nu e conditionata de nimic, e discretionara;
− revocarea este ireversibila; daca e abuziva, cel revocat are drept la despagubiri, fiind
singurul lucru pe care il poate cere;

3. Alegerea celor care ”investigheaza” financiar societatea : cenzori, auditori

− Cenzori: La SA nu prea mai intalnim;
− rolul auditorilor este de a da credibilitate societatii;
− Descarcarea de gestiune –operatiunea prin care asociatii isi declara satisfactia juridica
in raport cu anul anterior si renunta sa aiba o actiune in despagubire impotriva
administratorilor descarcati de gestiune; nu este o descarcare in sens absolut, daca a
fost data pe baza informatiei false sau incomplete, poate fi revocata gestionare.

4. Se aproba bugetul de venituri si cheltuieili pentru anul urmator

− spre deosebire de situatia financiara anuala care e retroactiva, bugetul e prospectiv, e o
apreciere pentru viitor

5. Poate sa aprobe institutia de dividend;

− dividendul este suma de bani care se cuvinte actionarilor din profitul net al societatii,
insă există 2 conditii pentru a putea fi acordat dividendul ( cumulative): real si util
• Sa fie real - a fost stabilit conform art 67(3) din profiturile determinate
conform legii; modalitatea de calcul trebuie sa urmeze restrictiile legale; este
vorba despre profitul net. Profit brut = val vanzarilor- vaal cheltuieli; profit net
= profit brut- impozite;
• sa fie util – societatea sa nu fi ajuns, datorita pierderilor, sa diminueze capitalul
social sub o un anumit procent ( art 69)
− daca se diminueaza, capitalul social trebuie reintregit inainte de distribuirea
dividendelor ( prin aducerea unui capital nou sau poti reface activul net prin reducerea
capitalului social)

− nu exista o obligatie de acordare a dividendelor

− pentru a distribui dividende conform legii trebuie ca societatea sa nu fi acumulat
pierderi;Regula este ca mai intai acoperi pierderile si dacă apoi mai ramane ceva din
profitul net, abia acea parte se poate distribui dividend

Distribuire de dividende fara respectarea celor 2 conditii constituie infractiune. Cei care sunt
sanctionati penal nu sunt neaparat actionarii care voteaza pentru aceste distributii, in primul
rand raspund administratorii; se pune presiune pe administratori pentru ca dividendele
acordate astfel sa nu poata fi platita, iar daca sunt, poate raspunde penal; daca nu le plateste,
poate fi revocat
6. Poate hotara gajarea etc.
− poate hotari o ipoteca
− 2 probleme: nu avem o indicatie in Legea 31 a ce inseeamna unitatea societatii +
suprapunere de competente , in aga extraordinara intra desfiintarea unor sedii
secundare , suprapunerea ar fi in legatura cu desfiintarea ;
− 2 variante de definire a unitatii: art. 130 alin. (2) sa zici ca legiuitorul a avut in vedere
unitatea prin raportare la formele de externalizare a societatii. In art. 111 lit. d) avem
formele de externalizare a societatii: filiale, sucursale, agentii, reprezentante, cea mai
solicitata forma fiind filiala, e tot o societate comerciala, avand particularitatea de
dependenta de soc mama. Nu la filiala se refera la art. 130, ci la celelalte forme, fara
personalitate juridică.
− Ce au in comun? Nu au personalitate juridica deci ce fac ele e insusi actul societatii ,
dar au o anumita autonomie functionala in raport cu societatea mama, cea mai mare
autonomie e la sucursala, e o persoana cu putere d deciziein cadrul acelei forme de
organizare. Agentiile si reprezentantele au o autonomie si mai mica, reprezentantele
fac doar operatiuni de incheiere contracte, n-au buget propriu .
− alte unitati fara personalitate – trebuie sa aiba autonomie functionala, poate fi orice.

Conditiile de cvorum si vot – art 112

Conditiile la prima convocare sunt mai drastice la ad ordinara, dar sunt mai putin drastice la a
doua convocare, fata de ad extraordinara.
Convocarea – lis e spune asociatilor undeva va avea loc , data ora si ce se va desfasura in
cadrul adunarii. Prima convocare –prima data anuntata ca data de intrunire a adunarii si daca
n-am conditie de cvorum , atunci exista practica celei de-a doua convocari , cand nu am
majoritate. La prima convocare, este necesar cel putin 1 patrime din nr total de drepturi de vot
pentru ca exista posibilitatea ca in cazul societatii pe actiuni sa se faca o derogare de la fiecare
actiune e egala cu celelalte si confera vot.Nu mai exista echivalenta intre capital social si nr de
voturi la SA! Majoritatea este jumatatea + 1 din voturile exprimate raportat la cvorumul de
prezenta.
-La a doua convocare, legea nu mai impune un cvorum, spune ca se poate delibera indiferent
de numarul de voturi prezente, iar hotararile se iau cu majoritatea voturilor exprimate. In
ambele situatii , legea spune ca prin actul constitutiv se poate deroga, in primul caz ,prin
conditii mai restrictive, dar la a doua convocare, nu pot fi agravate.
-Majoritatea voturilor exprimate – un actionar are 3 posibilitati de exprimare a votului :
pentru, impotriva, abtinere. Ce e abtinerea? E un vot exprimat sau nu? In general, abtinerile
nu sunt o expresie a cvorumului propriu-zis , sunt o atitudine ; din totalul voturilor, dai
deoparte abtinerile si in raport de nr ramas , vezi cati au votat pentru/ impotriva.

Adunarea generala extraordinara

-­‐ art. 113: enumerare exemplificativa;

 -­‐ ca sa treci de la SRL la SA trebuie sa ai acord unanim al asociatilor, pentru ca le
maresti responsabilitatea;
-­‐ modificari ale actului constitutiv;
-­‐ Interesant! Pentru anumite tipuri de competente, exista o delegare legala; principiul
este ca ceea ce legea prevede in competenta ad generale apartine exclusiv adunarii ?!
-­‐ modificarea sediului societati, daca se scimba obiectul de activ, daca se majoreaza
capitalul sociale – pentru aceste situatii, adunarea generala poate delega
puterea!!!(Consiliul de adm poate lua o hotarare in locul Adunarii Generale)
-­‐ La convocarea ad generale extraordinare, la prima e tot 1 patrime, la urmatoarele e de
1 cincime.
-­‐ cu privire la majoritate, indiferent de convocare, majoritatea e simpla, doar ca baza de
calcul e diferita. Daca ai abtineri, ca sa vezi daca ai majoritate, te uiti la cate voturi ai
avut si te uiti daca cei care au votat pentru reprezinta majoritatea din total voturi
prezente, nu exprimate. Daca sunt un nr semnificativ de actionari care se abtin, e clar
ca cei care au votat pentru trebuie sa fie foarte numerosi.

2 sisteme:
La ordinare - am voturi exprimate, scot abtinerile, vad ce a ramas, daca am majoritate + 1
pentru/impotriva
La extraordinare - nu scot abtinerile, vad daca voturile pentru reprezinta mai mult decat
abtineri + impotriva.
− se pot stipula conditii de cvorum numai mai mari, nu mai mici.
− la ordinara nu prea conteaza cati sunt prezenti, e f important sa se ia decizie, fata de
extraordinara.

Procedura de organizare , functionare si luare a deciziilor

Convocarea – presupune ca o persoana abilitata de lege seteaza agenda adunarii + sa puna la

dispozitie informatii referitoare la ce se discuta pentru ca asociatii sa stie dinainte ce pozitie
vor sa adopte ; Nu se pot discuta decat puncte inscrise pe ordinea de zi, pentru ca tu pentru
asta se presupune ca te pregatesti daca vrei sa participi;
− Organul care convoaca este cel executiv(administrator/consiliu de administratie); si
asociatii au interes sa ceara o convocare. Pentru asta legea permite in art specifice (art.
117., indice 1), dar legea introduce un prag minim. Exista si situatii in care asociatii
vor sa se convoace adunarea, dar adminstratorii nu sunt de acord. Normal,
administratorii ar trebui sa dea curs acestei solicitari, daca nu, ai art. 119 – dr
asociatilor de a sesiza instanta daca administratorii nu vrea sa convoace, dar instanta
intervine doar pentru a debloca acest mecanism, nu ia decizii, emite convocare sub
forma unei incheieri judecatoresti.
− actul constituiv poate sa prevada anumite modalitati de convocare
− legea impune un termen imperativ, de decadere, intre data publicitatii convocarii si
data la care se tine adunarea generala, pentru societatile de dr comun , de 30 zile. In
 legi speciale, se pot da termene mai mici. Termenul este pentru ca actionarii sa aiba
timp sa se pregateasca ; sa consulta documente, sa discute intre ei;
− Termenul curge de la publicarea convocatorului, nu de la momentul la care se
redacteaza convocatorul; publicarea se face valabila intr-un singur loc: Monitorul
Oficial, partea IV
− modalitati alternative de convocare: convocarea prin scrisoare (art. 117 alin 4) , dar
exista o conditie prealabila : actiunea sa fie nominativa ; problema e ca termenul de 30
de zile trebuie respectat in acest , dar nu stii exact cand a ajuns la actionar ; merge
cand sunt actionari putin si poti controla mecanismul de comunicare prin scrisoare
recomandatA;
− convocarile nu pot avea loc in aceeasi zi (valabil atat la adunarea generala ordinara,
cat si la cea extraordinara), trebuie sa fie cel putin ziua urmatoare.

Functionare adunarii

Cine are dreptul sa participe?

Societatea pe actiuni presupune o circulatie mai libera a actiunilor, fiind posibil ca intre data
convocarilor un asociat sa nu mai fie. S-a introdus mecanismul datei de referinta: art 123.
Este o data calendaristica in raport de care se verifica indreptatirea actionarilor de a participa;
Cei care sunt la acea data, pot participa, indiferent de ce au facut cu actiunile, cei care
participa culeg si beneficiile : dividende. Data de referinta nu este o chestiune aleatorie; ea se
stabileste de executiv, pastrandu-se si pentru a doua si urmatoarele convocari, existand si
limite: data de ref trebuie sa fiein interiorul unui termen de 60 de zile inainte de prima
convocare. – asta e la actiuni nominative.
− Daca ai si actiuni la purtator,evident ca nu mai poti avea pentru ei o data de referinta,
data de referinta fiind momentul depunerii actiunilor.
− daca sunt actiuni asupra carora exista garantii, votul apartine proprietarului; in cazul
unui uzufruct: voturi impartite intre uzufructuar si prporietar; nudul proprietar voteaza
in cea extraordinara, uzufructuarul in cea ordinara (?)
− procedura imputernicii: exista termene limite la care trebuie depuse imputernicirile.
Exista pentru motive de comoditate o tendinta de a avea imputerniciri generale; pentru
fiecare adunare generala – o imputernicire;
− problema votului secret: regula e votul deschis; votul secret se impune pentru a evita
exercitarea de presiuni asupra actionarilor;
− vot prin reprzentare – trebuie aratat undeva;
− cei care voteaza, actionarii, trebuie sa voteze in primul rand in interesul societatii, nu
in interes personal.

Mai multe texte de lege:

− art. 125 alin.(5)
− art. 126 – situatia in care organele de ocnducere sunt si actionari; nu pot vota propria
descare de gestiune;
 − art. 127 – se regaseste intr-o forma sau alta la toate societatile – abtinerea de la
deliberari ( sa nu discuti, poti fi in sala, dar n-ai voie să vorbesti;
− art. 275 alin. (2) – spune că savarseste o infr asociatul cel care incalca dispozitiile art.
127/ 193 (la SRL) – 1luna pana la 1 an sau amenda
− art. 128 – votul nu poate fi cedat; daca tu ai devenit actionar si daca totusi te obosesti
sa vii la adunarea generala, atunci vino tu, nu reprezenta altcuiva in mod mascat; poti
fi reprezentant al altui actionar, dar e reprezentare, nu cedare de vot; cedarea inseamna
ca esti doar cu numele actionar;
Alin. (2)- cedarea inseamna ca votezi conform intereselor organului executiv ; s-a
limitat sfera cedarii votului; acum este permis sa ai conventii de vot adica actionarii se
intalnesc, fac o alianta si stabilesc ce sa voteze

Ziua adunarii

- faza de verificare a legitimitatii participantilor – ai un presedinte initial de

sedinta(adminsitrator unic/presedinte Consiliu de administrtie/pers numita ei )
- poate fi ajutat de un secretariat tehnic – care face verificarea mandatelor ; notite la dezbateri
- secretariatul adunarii;
- nu poti avea secretariat tehnic fara secretariatul asociatilor;
- ai facut verificare, vezi daca poti tine adunarea, ai cvorum etc, se alege presedintele; De
atunci, persoana conduce sedinta pana la capat;

Adunarea Generala a Actionarilor

Faza de executare a hotărârii AGA

Caracter executoriu

- Hotărarile Adunarii sunt executorii din momentul in care au fost adoptate. Anterior acestei
versiuni a legii se prevedea ca ele pot deveni executorii numai la momentul publicarii in
Monitorul Oficial.

- De regula, sunt mai multe puncte pe ordinea de zi si se voteaza in legatura cu fiecare punct.
Pot fi dezbateri pentru toate punctele si apoi se voteaza pe rand, sau dezbaterea unui punct si
apoi imediat votul.

- Hotararile de la final sunt vazute ca decizii individuale care sunt prinse intr-un singur
document. Fiecare hotarare are propria “viata juridica”. Daca una din ele este lovita de
nulitate, nu le afecteaza si pe celelalte.
!! Viciile de convocare le afecteaza pe celelalte. Daca de exemplu gresesc unele majoritati
pentru unele puncte, doar acelea sunt afectate de nulitate.
Procesul verbal și hotărârile

- La Registrul Comertului se depun procesul verbal al Adunarii si hotararile, care reprezinta

un document separat
-Procesul verbal este pratic minuta – fotografia a ceea ce s-a intamplat la adunare, de la
inceput pana la final, inclusiv transcrierea dezbaterilor;
- Dpdv al legii, daca vrei sa ataci, ataci hotararea;
- Procesul verbal este mijloc de proba in legatura cu indeplinirea sau nu a conditiilor de
validitate. Este important pentru o eventuala aparare in instanta.

Art. 132 (2) spune ca pot fi atacate numai hotararile care sunt contrare legii sau actului
constitutiv;
- Nu pot fi atacate hotararile pe considerente de oportunitate (daca e bine sau nu pentru
societate, ca majoritatea de vot a fost inteligenta sau nu) – daca sunt respectate conditiile de
legalitate trebuie pusa in aplicare indiferent;
- Orice hotarare este obligatorie si se impune si fata de cei care au votat impotriva sau cei care
s-au abtinut. Votul impotriva da dreptul de a ataca, dar nu este o cauza in sine.

Termenul de atacare

- Hotararile pot fi atacate chiar daca ele au intrat deja in vigoare;

- Legea prevede ca termenul in care poate fi atatacata o hotarare (termen de decadere) este de
15 zile de la data publicarii in MO a hotararii;
- daca hotararea a inceput deja sa fie aplicata – legea ofera si posibilitatea in baza art. 133 ca
odata cu introducerea cererii de anulare sa poti sa ceri si suspendarea executarii. Ca orice
suspendare presupune o cautiune si asa mai departe. Asta impiedica producerea unor efecte
care ar fi ulterior foarte greu de rasturnat.

- Cei care pot ataca hotararea sunt actionarii care au votat impotriva si cei care s-au abtinut
(chiar daca legea nu prevede expres) si cei care au absentat.

- La cei care au votat impotriva in sens larg (adica si cei care s-au abtinut), legea mai impune
o conditie: sa se consemneze in procesul verbal ca au votat impotriva. Este o conditie de fond,
nu de forma, pentru ca legiuitorul vede in aceasa mentionare un indiciu pentru celalalt
actionar in legatura cu posibilitatea atacarii hotararii respective. Astfel se mai da o sansa in
eventualitatea corectarii hotararii. Acest lucru nu se intampla de obicei, insa uneori, actionarii
majoritari abuzeaza de aceasta pozitie si nu mentioenaza in procesul verbal ca s-a votat
impotriva. Acesta este un abuz si in aceasta situatie se poate proba cu orice mijloc de proba ca
a fost un vot impotriva.

Exista doua cazuri de nulitate: absoluta si relativa

- Diferentele dintre cele doua actiuni urmeaza regimul din materia actelor juridice. Cea
absoluta este imprescriptibila, cealalta se prescrie in 3 ani.
- La nulitatea relativa trebuie sa dovedesti incalcarea unui interes personal, iar la cea absoluta
incalcarea unui interes de ordine publica.
- Spre deosebire de situatia nulitatii absolute in cazul unui contract in care reclamantul poate
fi si un tert daca demonstreaza un interes, in cazul acesta poate sa fie doar un actionar. Un tert
nu poate ataca hotararea pe baza art. 132 nici daca este vorba despre un interes public.

! Art. 61 – este un articol general aplicabil pentru toate tipurile de societati comerciale, care
prevede dreptul creditorilor sociali sa atace hotararile asociatilor care modifica actul
constitutiv si prin aceasta modificare le creeaza un prejudiciu. Aceasta atacare este tot o
forma de invalidare a hotararii Adunarii Generale. Aceasta cale de atac se numeste opozitie,
nu anulare – scopul este sa inlature efectele fata de acei creditori. Fata de ceilalti ramane
valabila. Sfera actelor care pot fi atacate este limitata.

- Actele interne de vointa ale societatii sunt opozabile in sens absolut creditorilor sociali
pentru ca este vorba de vointa sociala a societatii.

- Mai este posibil sa ai ca reclamant care introduce aceasta actiune administratorii sau
directorii – membrii organului executiv de conducere, chiar daca acestia nu sunt actionari. Ei
pot ataca conform art. 132 alin.(4) doar hotararile de revocare.

Cauze de nulitate absoluta si cauze de nulitate relativa – legea nu face o precizare; a

revenit doctrinei si jurisprundentei sa ofere anumite criterii.

- Nu avem o solutie de principiu, in sensul ca daca nu este clar motivul aplicam nulitatea
relativa (care este regula);

- Intrebare: daca putem aplica regula din dreptul comun unde se prevede aceasta regula.
Opinia lui SD: are dubii cu privire la aceasta regula pentru ca de principiu regula din civil are
in vedere acte juridice. Hotararea nu este un act juridic in sensul C.Civil. Ea produce efecte
juridice, dar in cadrul societatii. Si pe baza ei se adopta actele juridice propriu-zise. Este o
manifestare de vointa care obliga organul executiv si societatea sa actioneze intr-un anumit
fel.
- Daca ne uitam in jurisprudenta, este clar ca sunt cauze de nulitate absoluta incalcarile
procedurale privind convocarea si tinerea adunarii. Nulitatea relativa priveste in general
incalcari are prevederilor actelor constitutive, dar nu procedurale – prevederi legate de
anumite conditii de formare a vointei sociale, nu neaparat cvorum, ci altele.

!! Exista o multime de alte cauze care au fost calificate intr-un sens sau altul.

! mecanismul de vot (cvorum, majoritate) in general au fost sanctionate cu nulitati

aboslute;
! Tot ceea ce priveste competenta – nulitate abosluta;
! Sunt mai multe cauze de nulitate absoluta decat relativa;
! Trebuie sa ne uitam in ce masura interesul actionarilor acelei societati este incalcat cu
prioritate, si nu interesul actionarilor oricarei societati in general. – nulitate relativa
 ! Instantele, dupa atatia ani de aplicare, au trecut de la un tren de a vedea totul ca
nulitate absoluta spre un tren de flexibilitate – nulitate relativa.

Efectele produse anterior pot fi rasturnate?

- Odata ce se pronunta hotararea definitiva, irevocabila de anulare, hotararea nu isi mai

produce efectele;
- Toti cei care cu buna-credinta si-au intemeiat actele incheiate pe aceasta hotarare nu vor fi
afectati;
- Consecinta acestei anulari este pe plan patrimonial. Se poate introduce o actiune in
raspundere civila impotriva actionarilor, daca demonstrez ca actionau cu rea-credinta, daca
stiau ca se comite o ilegalitate actionand in acest sens.

Articolul 134 – nu este o prevedere similara cu art. 132

- Nu are drept scop sanctionarea unei ilegalitati;
- art. 134 are in comun cu art. 132 aceeasi idee fundamentala – urmareste sa dea un anumit
element de protectie actionarilor. Aici difera protectia de oferirea unei actiuni in anulare. Este
dreptul actionarilor de a se retrage din societate
- Retragerea din societate nu trebuie privita prin prisma sensului comun. Retragerea este cazul
in care un actionar, fara sa aiba nevoie de acordul celorlati, uneori in cazurile expres
prevazute de lege, obliga societatea sa iasa din societate si sa fie rambursat pentru actiunile pe
care le pierde.

Cazuri de retragere:

" Schimbarea obiectului principal de activitate

" Mutarea sediului societatii in strainatate
" Schimbarea formei societatii: de exemplu din societate de capital in societate de
persoane (se schimba raspunderea)
Opinia lui S. David: nu intelege de ce este posibila retragerea cand se schimba
societatea din SA in SRL pentru ca sunt foarte asemanatoare
" Cazul de reorganizare, fuziune, divizare – prin ele se produce o schimbare in structura
de capital social. Implicit afecteaza sfera actionarilor si a relatiilor dintre ei.

Trebuie facuta o evaluare a actiunilor actionarilor care se retrag pentru a vedea intinderea
compensariilor acestuia. Obligatia de plata va fi dupa ce se va stii clar cat se cuvine acestora.
In practica se abuzeaza cu privire la momentul la care se face plata: nu avem reglementari
specifice si se poate apela la diferite metode: numire unor experti care isi fac lucrarile foarte
incet etc. Acest lucru pentru ca este greu societatii sa dea niste bani in loc sa ii foloseasca
pentru dezvoltarea ei.
Articolul 136^1 – este forma in care legea sanctioneaza raporturile de drept. Nu poti sa
exerciti un drept cu incalcarea drepturilor altor persoane. Articolul nu este revolutionar, Codul
Civil ar fi fost suficient. Acest articol permite nu neaparat o actiune in anulare, ci in opinia lui
David, punerea lui in aplicare nu presupune o actiune in anulare, ci este temeiul actiunii in
despagubire.

- Exista hotarari ale instantelor supreme care isi motiveaza hotarile de anulare pe acest articol
– david spune ca e gresit.
- A inceput sa fie din ce in ce mai des invocat, jurisprundenta este in curs de formare. Sfera lui
de aplicare este larga – limita de aplicare insa se considera societatea pe actiuni (din cauza
plasarii in acest capitol).
- Insa, deoarce nu face decat sa preia texte din Codul Civil, poate fi invocat, nu expres, si
pentru alte societati – dar ne intemeiem motivarea pe texte din Codul Civil, nu pe acest
articol.

Adunarea generala a asociatiilor SRL

Aspecte particulare:

Cvorum si majoritate de vot – regula dispozitiva – trebuie sa ai pentru a avea valabila

adunarea cvorum ….. majoritatea – votul tuturor asociatiilor cu posibilitatea de a se deroga.

- Egalitatea votului – o parte sociala reprezinta un vot – ca la societatea pe actiuni

- Asociatii au o interdictie de a vota in situatia unui conflict de interese – similar cu art. 127.
Avem si o forma particulara (art. 193 alin. (2)) – un asociat nu poate vota in legatura cu
acordul lui sau cu actele dintre el si societate.

Articolul 193 alin.(3)

193(3) – daca nu se intruneste majoritatea ceruta pentru a lua o hotarare valabila, adunarea
intrunita din nou poate lua o hotarare indiferent de numarul asociatilor care participa.

O alta opinie este in sensul ca daca nu s-a intrunit majoritatea ceruta de lege, atunci trebuie sa
ai o noua convocare si la prima convocare pe noul convocator nu mai trebuie majoritatea
initiala. Si opinia lui david: daca actul constitutiv nu are o decizie stabilita la prima convocare,
atunci se paote convoca din nou pe acest articol.

- a treia opinie este in sensul ca art. 193 alin.(3) priveste norme de la care se poate deroga.

Modalitati de convocare: seamana cu cele din C. Civil

Modalitati de atacare: in art. 126 legea prevede acelasi mecanism. Face trimite la art.132, cu
aplicarea trasaturilor particulare ale SRL. Termenul in care poti ataca curge de la momentul in
care cel care n u a fost prezent afla de hotararea respectiva.
Instrainarea partilor sociale catre terti:

- dispozitie imperativa: ai nevoie de ¾ din capitalul social. Aceasta majoritate nu se poate

atinge uneori decat daca voteaza si cel care vrea sa instraineze. E conflict de interese? Au fost
solutii in care pur si simplu s-au abtinut si au votat numai cei care nu erau implicati si astfel
au fost situatii in care s-a votat fara atingerea a ¾ din capitalul social.

- Din perspectiva celor afectati: societatea – nu poate fi afectata pentru ca unul intra, altul
iese. Daca este vorba despre un contract intre societate si asociat este clar.

- Odata ce s-a votat nu poate trece la implementarea hotararii. Se prevede un termen de 30 de

zile, iar cel ce este afectat poate cere instantei sa invalideze transferul sau sa I se acorde
despagubiri, text pe care nu il avem la societatea pe actiuni.

- Solutia de eludare este o majorare a capitalului, ca noul cesionar sa devina parte.

- Fata de terti, transferul partilor sociale este opozabil numai in momentul in care este inscris
in Registrul Comertului.

Oraganul - executiv:
ADMINISTRATORUL

Avem texte de principiu si prevederi speciale. Oragnul de executie este subordonat in

ultima instanta adunarii generale. Organul executiv nu este parte a formarii vointei sociale,
insa in realitate el contribuie la formarea vointei sociale.

1. Rolul sau este foarte important in ceea ce priveste administrarea de zi cu zi a societatii. Nu

este organ care sa poate functiona permanent. Rolul lui este foarte important si practic –
gereaza activitatea curenta a societatii* administrare-gerare*

2. Competenta exclusiva a lui-* reprezentarea legala*. Avem o exceptie: nu reprezinta

societatea in relatiile cu tertii. Functia de reprezentare legala este numai in relatia cu organul
de executie.

Cele doua functii se intrepatrund. Acelasi organ ia si o decizie In baza functiei de gerare si o
pune in executare in baza functiei de reprezentare.

Exista si aspectul in care, organul de executie nu actioneaza si doreste ca inainte de a actiona

sa aiba “binecuvantarea” Adunarii Generale. In acest caz, el nu mai are vointa si doar incheie
actul pe care Adunarea Generala l-a incheiat.

Art. 70-72: dreptul comun privitor la relatia dintre administrator si societate este contractul de
mandat din dreptul civil.
Cum calificam raportul dintre administrator si societate?

Fiind un organ de conducere ar fi impropriu sa spunem ca exista un raport de drept privat intre
el si societate.

Teoria reprezentarii legale: este un raport exclusiv in baza legii, indiferent daca exista
niste prevederi de natura contractuala.
Teoria contractualista: exista un raport contractual de la inceput, pt ca administratorul
chiar daca este numit de adunarea generala, este un acord si din partea lui de a fi numit
in aceasta pozitie, doar ca societatea incheie contractul prin Adunarea Generala si
raspunderea pe care o are acesta trebuie sa ..contractual.

Astazi, raportul este considerat ca fiind unul contractual: MANDATUL.

Particularitati:

- Dreptul de reprezentare legala poate fi transmis de catre administrator doar daca ?? Daca se
incalca aceasta interdictie, incumba o raspundere persoanala pentru incheierea acestui act.
Raspunderea apare atunci cand actul a produs un prejudiciu societatii.

- In cazul incheierii actelor in forma autentica, avem o prevedere din 2008 care rezolva o
situatie din practica. Necesitatea acestui articol a pornit din materia imobiliara: societatile
comerciale au incheiat acte fara a acorda administratorului un mandat in forma autentica.

Aveam doua situatii: actul constitutiv spunea clar ca actele respective cad in sarcina
administratorului sau aprobarea incheierii actului se va face de AG, caz in care cel care
trebuia sa semneze trebuia sa primeasca mandat. Solutia a fost incheierea in forma autentica
sau sa ii dai pe baza acestei hotarari o procura. Lucrul acesta nu prea s-a intamplat, iar
sanctiunea in imobiliare este foarte drastica: daca nu are procura, nulitate absoluta. Pentru a
repara acest inconvenient, legiuitorul a dat art. 70^1 care spune ca in asemenea situatii
organul de reprezentare legala nu are nevoie de procura autentica.

Articolul 73 precizeaza ca daca sunt mai multi administratori, ei raspund solidar.

- Actiunea in raspundere a tertilor nu poate fi introdusa decat intr-un moment special. Tertii
insa care sunt afectati prin incalcare se pot indrepta impotriva administratorilor numai in caz
de insolventa.

- O actiune in raspundere civila doar in caz de insolventa => actele administratorului nu pot fi
atacate in instanta de un tert.

Formele pe care le poate imbraca organul executiv:

- Ascoiat/neasociat; persoana fizica/juridica-

- Mai multi administratori ; avand o compenta deplina.
- In baza actualului text, administratorii trebuie sa lucreze imperuna. Ei iau deciziile cu
unanimitate
- Avem situatia in care administratorii formeaza un organ colectiv. Aici avem doua
posibilitati: fie legea prevede acest organ si reglementeaza functionarea, fie actul constitutiv
prevede acest organ.

- Cu titlu de drept comun, aplicabil tuturor formelor: opozabilitatea fata de terti a numirii
administratorului
Intrebare: In ce moment pentru tert persoana numita exista valabil ca reprezent legal?
Articolul 54 prevede o forma de aplicare a principiului publicitatii. Daca inlocuirea primului
administrator nu a fost notata in Registrul Comertului, atunci nu este opozabil.

Articolul –depasirea puterilor administratorului – art. 55

-cand mandatarul depaseste sfera atributiilor ce i-au fost date: doua variante – tertul este sau
nu de buna credinta – articolul 55
- Legiuiorul stabileste o prezumtie: publicarea actului nu presupune cunoasterea lui –
contradictie cu Codul Civil.
- Articolul 55 alin.(2)- daca exista limitari conventionale pe actul constitutiv, simpla lor
publicare nu presupune cunoastere

Administratorul in sens generic al societatii pe actiuni

- Societatile care au sistem dualist de conducere – Germania

- Sistemul traditional este cel unitar – un administrator unic sau mai mult. Daca sunt mai
multi, in baza legii, automat, ei formeaza un consiliu de administratie.
- Unele lucruri privind puterile, conducerea sunt aplicabile si adm unic si consiliului de
administratie.
- Daca sunt mai multi, nr lor trebuie sa fie impar.
- Pe perioada mandatului, administratorul nu trebuie sa aiba contract de munca cu societatea.
S-a acceptat cumulul dintre contractul de mandat si cel de ??
- Vacantarea pozitiei: situatia drastica este in cazul administratorului unic – demisie sau nu
poate sa vina la serviciu
art. 137 – mecanism de reparea temporara pana cand cazul este rezolvat prin numirea unui
administrator nou

art. 138^2: Exista doua tipuri de administratori: dependenti si independenti.

• Exista situatii in care legea prevede cel putin un administrator independent, dar la noi
legea nu impune neaparat – este o recomandare – in cazul in care alegi sa ai un
administrator independent, legea iti ofera cadrul legislativ pentru acesta.

• Criteriile de independenta din alin. (2)

Directorii executivi

-Art. 142 – o serie de competente care nu pot fi delegate

- Art. 143^1, 143^2
- 144^1:
# Standardul de comportament : administratorul diligent si prudent care este diferit de
standardul bunului proprietar, in sensul ca pot fi conditii mai lejere
# Informatii complete, corecte, la timp – daca administratorul are dubii, are obligatia sa
ceara mai multe informatii, amanarea etc. altfel, daca le ignora, va fi raspunzator
# Daca indeplineste aceste standarde, nu va fi raspunzator. Administratorii au nevoie de
acest confort nu numai pentru a-si .., ci si pentru a se simti protejati.

In practica, lucrurile ajung rar la o raspundere a administratorului – persoana. Exista o

asigurare pentru raspundere profesionala.

Răspunderea administratorilor unei societăți pe acțiuni

Art. 73 LSC

- În cazul in care sunt mai mulți administratori- Consiliul de administrație, raspunderea lor
este solidară pentru deciziile luate de organul de conducere.

- Această răspundere poate fi exercitată de AG și implicit pe tot parcursul mandatului sau

chiar si dupa incetare, iar de creditori numai după deschiderea procedurii de insolvență. (art.
73 alin. 2)

- Pentru fiecare administrator, totuși, se va aprecia , în funcție de comportamentul individual

și vinovăția/lipsa vinovăției , dacă , în cele din urmă, va răspunde pentru prejudiciile cauzate
societății sau terților, la fel cu ceilalți , mai puțin sau deloc.

- Această solidaritate nu înlătură aprecierea răspunderii pentru fiecare administrator. Această

ultimă etapă în stabilirea răspunderii individuale, poate avea loc după ce acel administrator a
fost executat, apoi rămâne să se îndrepte împotriva celorlalți.

- Există însă un mecanism prevazut chiar de Legea 31 care permite ca administratorul de la

început să se delimiteze de decizia controversată, astfel încât să nu mai fie nevoie să ajungă în
faza finală să se dezvinovățească in fata instantei. – art. 144, indice 2, alin. (5): aceleași
principii de comportament ca in art. 144 indice 1:

pentru a se deroga de raspundere, trebuie să-și facă publică in fata Consiliului poziția ;
acest lucru formal trebuie să se reflecte prin înregistrarea opoziției/cererii de acțiune
în registrul deciziilor consiliului de administrație;
 trebuie să aducă la cunoștința organelor de control ale societății (cenzorii/auditorii
interni/auditori financiari) poziția exprimată în scris în registrul de decizie, pentru că
se presupune că aceste organe vor transmite mai departe poziția sa către ceilalți
acționari.

- Un alt element - interdicția expresă de a lua o decizie sau de a participa la luarea unei decizii
într-o stare de conflict de interes. Art. 144, indice 3 – obligația de a avea în vedere numai
interesele societății se concretizează în interdicția de a nu acționa împotriva intereselor
societății.

- Legiuitorul însă creează și un mecanism procedural prin care administratorul care s-ar afla
într-o asemenea situație este ulterior protejat de răspundere, în cazul în care ar fi o
suspiciune că a participat la o astfel de decizie. ACEST ARTICOL - reglementează obligația
să înștiințeze organele de control și să se abțină de la orice deliberare.

!! Doar dacă îndeplinește această condiție nu va raspunde. Aici legiuitorul nu permite

participarea adminitratorului la luarea decizie , nici cu permisiunea celorlați acționari.

- Această obligație se extinde și la orice operațiuni între societate și o serie de persoane care
sunt afiliate cu administratorul respectiv, adica: rude apropiate, societăți ..

- Încălcarea acestei obligații atrage răspunderea civilă pentru prejudicii a adminstratorului

respectiv

- Spre deosebire de art. 127, care atrage si o raspundere penala,în acest caz, nu avem un text
penal care să incrimineze direct încălcarea acestui articol, însă indirect, daca încalcând aceasta
obligatie a ajuns sa determine folosirea bunurilor societatii intr-un scop contrar intereselor
acesteia, atunci incalca art. 271 din lege (abuzul de bunuri sociale).

Art. 144, indice 4 particularizeză interdictia conflictului de interese la situatiile de

creditare sub orice formă a administratorului de către societate
-situatii: acordare de imprumuturi administratorilor ; acordare de avantaje financiare;
garantarea unor imprumuturi personale ale administratorilor ;
- Aici interdicțiile sunt absolute.
- Textul este destul de clar legal. Sfera operațiunii interzise e destul de clar definita de lege.
- Nici administratorul, nici firmele cu interes, nici societati care au operatiuni cu societatea nu
poate fi sprijinit financiar de soc pe care o administrează.
- art. 3 contine derogari

Art. 150 – legat de încheierea unor operațiuni de înstrăinare de orice fel sau dobândire
de catre societate, de bunuri, când cealaltă parte este administrator.
- Înstrăinare in sens larg: schimb, operațiuni de închiriere
- Aici avem o derogare de la articolele cu conflicte de interese , privind interdicția
administratorilor de a acționa cand nu sunt prioritare interesele societatii.
Derogare: Art 150 spune ca daca adunarea generala aproba aceste operatiuni, ele pot fi
incheiate.
!! Acest regim juridic este aplicabil și directorilor societății.

SISTEMUL DUALIST
Art. 153 - Presupune 2 organe de conducere : directorat ( not the same cu directorii din
sistemul unitar) și Consiliul de Supraveghere.
În cazul acestui sistem, Consiliul de Supraveghere este similar cu Consiliul de
Administratie atunci cand acesta si-a delegat puterea către directori.

Organul executiv – directoratul ( art. 153 indice 1 – art. 153. indice 5)

- același sistem al raspunderii, de functionare interna ca la directori
- singura diferentă este că Directoratul nu e numit de AG, ci de Consiliul de Supraveghere,
care îi si revocă.
- directoratul – numar impar de membrii;
- isi exercita atributiile sub controlul Consiliului de Supraveghere
- o altă particularitate este că membrii directoratului nu pot fi membri ai Consiliului de
Supraveghere ( art. 153, indice 2, alin. 3)

Consiliul de Supraveghere ( art. 153 indice 6 – art. 153 indice 11)

- în cazul său nu mai este impusă cerința numărului impar de membri cum este la directorat ;
- legea stabileste nr minim si maxim (3-11); nr se stabileste prin actul constitutiv ;
- membrii pot fi revocati de AGA
- competenta de reprezentare este exclusiva la directorat, exceptie la contractul de angajare ale
membrilor directoratului care se semneaza de Consiliul de Supraveghere;
- atributii principale: sunt similare cu cele avute de Consiliul de Administratie, atributii de
strategie, nu de implementare sau de execuție curentă;
- functie principala de control sub supraveghere;
- art. 153, indice 9 : nu-i pot fi transferate atributii de supraveghere asupra conducerii soc,
dar i se poate da atributia de aprobare a anumitor operațiuni. Consiliul nu trebuie să se
substituie directoratului, directoratul apreciaza ca sunt bune pentru societate, dar Consiliul
poate sa confirme decizia directoratorului, Consiliul nu spune direct Directoratului cum sa
incheie o operatiune. In practică, se observă ca Consiliul are si o anumită putere de decizie.
- acesta își poate constitui Comitete Consultative din membrii săi care să analizeze anumite
tipuri de activități și să prezinte concluziile lor Consiliului ( un fel de departamente
specializate ale Consiliului de Supraveghere)

Elemente comune aplicabile organului colectiv de conducere indiferent de sistem (unitar

sau dualist)

1. Reguli privind durata și numarul mandatelor – 4 ani , iar durata primilor membri 2 ani

2. Există posibilitatea ca unii dintre acestia să fie PJ;

- dacă o PJ este numită administrator sau audit, membru al Consiliului de Supraveghere, legea
impune ca această persoana să acționeze printr-o PF, iar acea PF trebuie înregistrată la RC și
va răspunde solidar cu PJ.

3. Interdicție absolută la nr de mandat la societăți diferite ;

- totusi , legea spune că un administrator în sensul larg al cuvântului, nu poate exercita mai
mult de 5 mandate concomitente.( daca este un adm la SRL nu intra in aceasta discutie); daca
depaseste acest nr maxim, se considera legal demisionat din poziția cea mai recentă.
-Limitarea de 5 mandate nu se aplică în cazul grupului de societăți.

4. Remunerarea administratorilor : problema caracterului public al remunerațiilor(legea te

obliga ca pentru membrii cons de adm/de suprav sa se faca public nivelul de remuneratie)

3 aspecte:
- acte de instrainare – daca depaseste jum din valoarea contabila a activelor soc la data
incheierii actului , - se pot incheia doar cu aprobarea AGA ( art. 153 indice 22)

- obligație directă care poate atrage raspunderea org executiv este obligația de a convoca de
îndată adunarea generală dacă societatea a suferit pierderi care au diminuat activul net sub
jumătate din valoarea capitalului social; de îndată – în mom în care situațiile financiar
reflectă acest lucru, orice adm nu poate fi prezumat că n-a știut. ( art. 153, indice24)

- art. 155, indice 1 : este un articol antiabuz, împotriva acționarului majoritar. Permite acț
minoritari să introducă ei acțiunea în raspunderea administratorilor, daca a refuzat acest lucru
actionarul majoritar
- Acțiunea pe care o introduc minoritarii este o acțiune sociala, nu individuală, dar nu e
introdusă în mod normal de AG printr-un reprezentant legal, ci e introdusă și monitorizată de
către acționarii minoritari pe costurile societății, dacă câștigă.

Administratorii SRL

Art. 197 alin. (4) – nu se aplica conditiile de la SA la SRL, adica reglementarea de la SA nu

va completa reglementarea de la SRL in ceea ce priveste administrarea SRL
- pentru SRL dreptul comun este societatea in nume colectiv
- la SRL nu se reglementează un organ colectiv, daca e colectiv ad –hoc el trebuie reglementat
de actul constitutiv, pentru ca n-ai lege care să vină în completare
- relația dintre administratorii si AG: spre deosebire de SA, nu apare niciunde obligația
acestor administratori de a participa la ședința SA-ului, de a raporta AG. Ei pot fi invitați .

Art. 153, indice 22( articol referitor la actele de înstrăinare) : nu avem nimic similar la
SRL, lucru care a permis să se spune ca acest articol nu e aplicabil SRL, astfel încât , dacă
actul constitutiv nu a fost suficient de prevazutor să prevada aceasta obligatie, atunci in mod
normal ele pot fi incheiate fara probleme chiar impotriva vointei asociatilor
 ORGANELE DE CONTROL ALE SOCIETĂȚII

1. Cenzorii
− cel mai vechi;
− Sediul materiei art. 159 - art. 165
− control f specializat în partea contabilă a societății;
− putem avea la o societate 3 tipuri de organe de control: cenzorii, auditul extern și
auditul intern
− la societatea pe acțiuni care nu are obligația auditării – este obligatoriu să aibă cenzori;
− la SRL care are minim 15 asociați și nu a ales obligația auditării sau nu e obligată legal
să fie auditată , cenzorii sunt obligatorii
− la societătile auditate, nu au obligatie legala, la aceste soc actionarii sau asociatii pot
decide sa pastreze si cenzorii; in practică se constată ca la societatile auditate cenzorii
nu mai există
− societatile care au obligatia auditarii – criterii stabilite de MFP: nr personal, CA,
valoarea activelor .
− art. 160 alin.(2): acolo unde există auditor extern financiar este obligatoriu să ai si
audit intern.Cele 2 organe acopera puterile cenzorilor;
− -nr cenzorilor: minim 3, trebuie să aibă și supleanți; sunt numiti si revocati
discretionar de AG;
− art. 161 : stabileste incompatibilitati
− -exista unele reglementari speciale privind cenzorii la soc cu capital majoritar de
stat;unde este aproape intotdeauna obligatoriu să existe audit- sistemul dualist;
− dintre puterile cenzorilor art 163 alin. (1) stabileste puteri foarte largi de control, ceea
ce e important e ca situatiile financiare nu pot fi aprobate fara a insotite de un raport al
cenzorilor;
− art. 164, indice 1, în completarea art. 163, stabileste situatiile in care cenzorii pot
convoca AG pentru a lua masuri daca au constat nereguli la nivelul Consiliului de
administratie. Aceste nereguli pot fi constate prin exercitarea normala a functiei lor
sau prin sesizari pe care sunt obligati sa le verifice
2. Auditorii externi
− sediul material: lege specială;
− sunt numiți si revocati de AG, dar contractul poate fi încheiat și negociat de către
administratori, directori ;
− raportează societății de regulă AG, nu sunt subordonati ;
− nimeni nu le poate impune un punct de vedere.

3. Auditorii interni
− aceeasi reglementare ca la auditorii externi;
− ei se concentreaza mai mult pe partea operațională a societății, dar nu se ocupa de
analiza situatiei financiare si verificarea acuratetei si calculelor complete;
− sunt subordonați si raporteaza Consiliul de Administratie;
 − !! Puterile de convocare si de verificare la initiativa acționarilor pe care le au cenzorii ,
le au si auditorii interni ( se aplica art. 164, indice 1);
− nu a preluat insa puterea de a convoca AG de la cenzori pentru a numi un
administrator unic
− cu privire la actiunea in raspundere impotriva lor, aceasta prezinta asemanari cu
actiunea in raspundere a societatii impotriva administratorului, cu exceptia situatiei
cand minoritarii exercita aceasta actiune, caz care nu este aplicabil aici. (adica
minoritarii nu pot actiona)

REGIMUL ACȚIUNILOR

− acțiunile sunt o formă particulară de părti de interes , cu titlu de participare in intelesul

Legii nr. 31
− ele reflecta o exprimare a unei cote parti din capitalul social
− legitimeaza drepturile pe care le au actionarii;
− capitalul social este al societatii ;
− actiunile ca principiu nu sunt bunuri din patrimoniul societatii, chiar daca
societatea le emite, ele apoi intra in patrimoniul celor care le subscriu, adica acționarii,
sunt bunuri care le apartin lor, incorporale de principiu si care au o legatura cu
capitalul social, pentru ca valoarea nominala a actiunilor emise e egala cu val
nominala a capitalului social;
− principiul egalitatii actiunilor: o actiune e egala cu celelalte; principiu fundamental;
derogarile de la el sunt de strictă interpretare - art 94, alin. 1

Valoarea nominala este valoarea conventionala pe care acționarii o atribuie fiecărei acțiuni;
sigur că valoarea nominală trebuie să reflecte valoarea aporturilor aduse la capitalul social;
- valoarea nominală este mai mică sau egală cu val aporturilor, niciodată nu este mai mare;
- la societatea pe acțiuni acest principiu e consacrat expresis verbis;

- există însă evident , în cazul în care nu ai egalitate, situatia in care valoarea aporturilor e
mai mare , ce se intampla cu aceasta diferență de valoare?
Se numeste prima de subscriere, initial, iar ulterior, la majorare, e prima de emisiune. Intra
intr-un fond, nu in capitalul social, se numeste fond de primă, in partea de pasiv a societății.
Din acest fond se poate mări capitalul social ulterior. Adica emiti acțiuni suplimentare astfel
încât să ajungi ca valoarea emisiunilor să fie egala cu valoarea contributiilor. Au o funcție mai
degraba contabilă.

- există valoarea contabilă a acțiunilor care are legătură cu valoarea societății; valoarea
contabilă a unei acțiuni este dată de valoarea activului net, impartita la nr total de actiuni;
- exista o valoare nominala minima – 10 bani – art 93 alin.1
- situatia actiunilor care deroga de la pp egalitatii, care e consacrat si la art. 94 alin.(1). Art.
94 alin. (2) , spune ca se pot emite totusi actiuni care confera titularilor drepturi diferite; avem
o categorie clara in acest sens:
• Actiunile preferențiale cu dividend prioritar fara drept de vot – art. 95 – nu dau drept
titularilor sa voteze la AG, dar le dau prioritate la încasarea dividendelor fata de cei
care nu au astfel de acțiuni;
- valoarea nominala a acestor actiuni nu poate depasi un sfert din capitalul social;
- în capitalul social intra si actiunile de drept comun si cele preferentiale, insă pentru a
stabili dreptul de vot , scoți din calcul actiunile cu dividend prioritar, răman 75% si la
acesta se calculează cvorumul;
- nu pot avea asemenea actiuni: administratorul, directorii, membrii directoratului si ai
consiliului de supraveghere , cenzorii societatii
- pot dobandi drept de vot – art. 95 alin. (4)

• Art. 101 alin.(2)- prin actul constitutiv se poate limita numarul de voturi pentru
actionarii cu mai mult de 1 actiune;
- pe baza acestui articol, daca actul constitutiv prevede, un actionar care are 10 act, va
avea 8 voturi sau cat prevede actul constitutiv.
- Nu este reglementata situatia in care unei actiuni ii sunt conferite mai multe voturi.
!!! Jurisprudenta ICCJ spune ca si in sistemul nostru este posibilă emiterea de acțiuni
cu vot multiplu.

• Acțiuni care nu sunt platite la termen - dreptul de vot e suspendat; daca nu sunt platite
in continuare, societatea poate decide anularea lor si emiterea altor actiuni care sa
refaca capitalul social.

Art. 103 alin. (1).

- Societatea nu are in patrimoniul sau actiunile
- societatea nu poate subscrie propriile actiuni
- Alin. (2) + (3) stabilesc situatii particulre in legatura cu aceasta interdicție
- In 103, indice 3/4 – situatia rascumpararii- societatii ii e permisa cumpararea propriilor
actiuni de la actionarii sai. Rascumparare de drept comun (art. 103 indice 3, art.104) limitat
strict la cazurile prevazute. Cazul cel mai des intalnit este cel al reducerii capitalului social.

In art. 105 exista limite in legatura cu ce poate face societatea cu acele actiuni cumparate.
- NU exista o sanctiune expresa, dar se recomanda revanzarea lor.
- Cat timp le are societatea, nu are drept de vot, nu are dreptul de a obtine dividende etc.

Art. 106 nu este legat de ideea de rascumparare, ci interzice societatii sa-si foloseasca
activele de orice fel pentru a sprijini un tert sa subscrie sau sa cumpere actiunile societatii.
- Incalcarea acestei interdictii este sanctionata si penal.

Instrainarea actiunilor- art. 98 : dreptul de proprietate se transmite prin inregistrarea

cesiunii în registrul de acțiuni sau de acționari ai societății.
- Nu e nevoie de publicitate în registrul comertului pentru transfer.
- Disputa din practică e în legătură cu sfera efectelor acestei obligații de inregistrare: daca se
transfera intre parti dar societate nu e tinuta de transfer, daca e ad validitatem sau ad
probationem.
Opinia lui SD : este o condiție ad valididatem. Ceea ce lege nu spune, dar in practica e
permis, in f multe situatii , transferul nu poate fi operat in registrul actionarilor fara aprobare
AG.

REGIMUL PĂRȚILOR SOCIALE

- sunt valori incorporale, nu pot fi emise sub formă de titluri;
-conform legii, nu au caracter negociabil;(negociabil – liber transferabil);
-la SRL, nu există niciun text care să reglementeze răscumpărarea partilor sociale ; părtile
sociale ale unui SRL nu pot fi răscumpărate ,.
-formalitatile de instrainare: conditia dublei publicitati la SRL si in registrul comertului si in
registrul de parti sociale; dar aici, spre deosebire de SA, pentru terti transferul opereaza doar
la momentul publicitatii in registrul comertului ;

MODIFICAREA SOCIETĂȚII
= modificarea actului constitutiv;nu e vorba de o modificare pur formală;
Categoriile principale de modificări sunt : modificările prevederilor din actul constitutiv de
orice natură și sunt analizate separat de legiuitor ; modificari prevederi ref la capital social;
modificari de reorganizare a societatii (fuziunea si divizarea).

- modificarile se fac pe baza acordului majoritatii, calculata diferit in functie de tipul de

societate si de tipul de modificare;
- La SRL – art. 192 alin. (2) – prevede posibilitatea ca prin actul constitutiv sa derog de la
unanimitate si sa modific actul constitutiv prin majoritate; modificarea trebuie să urmeze
regimul de publicitate al tipului de prevedere respectiv;
- dacă actul constitutiv a fost încheiat in f. Autentică – si modificarea trebuie în formă
autentică. DAAR, se poate schimba f societatii- ex: din nume colectiv in SA, deci orice modif
ulterioara ar presupune nicio forma??
- dpdv al inregistrarilor: pentru opozabilitate fata de terti, dar foarte multe modificari astazi,
se inregistreaza pe baza aprobarii directorului registrului comertului. Modificarile care sunt
supuse controlului judiciar sunt putine, cele mai multe modificari sunt supuse controlului
registrului comertului.
- art. 205 – spune ca schimbarea formei societatii nu atrage crearea unei persoane juridice noi
 Operațiuni de modificare a actului constitutiv
Reducerea și majorarea capitalului social

-ambele sunt operațiuni care modifică structura valorică a capitalului social;

REDUCEREA CAPITALULUI SOCIAL

- reducerea e reglementata de art. 207 si presupune urmatoarele forme:

• Reducerea nr. de acțiuni/ parti sociale ; art. 100

• Reducere prin decizia asociaților –trebuie sa fie unanimitate , când ei sunt de acord ca
pro rata fiecare să piardă un nr de părți sociale; cotele de participare si procentele
raman neschimbate
• Prin reducerea valorii sale nominale – valoarea nominală a fiecărei părți sociale se
reduce și ea; nr. de cote de participare si procentele de drepturi , de interese ale
participantilor raman neschimbate ( proc de participare, procent de vot, procentul
pentru beneficii se pastreaza)
• prin rascumpararea actiunilor , urmata de anularea lor;si in baza art. 103 indice 1 si in
baza art. 104- ambele art duc la rascumparare;
- art. 207 lit. c) se aplica numai la cazul specific al rascumpararii actiunilor.

• in alin. (2), legiuitorul mai adauga 2 cazuri, cu conditii legate de situatia financiara a
societatii: daca reducerea capitalului social nu este motivata de pierderi, mai poti
avea aceeasi operatiune si prin :
1. Scutirea actiunarilor de obligatia partial/total a varsarii aportului subscris , dar
neplatit inca.Se anuleaza in limita partii nevarsate
- la SRL nu incepe actiunea daca capitalul social nu e varsat integral;
- la SA: pentru ca capitalul social a fost varsat partial, ceea ce se anuleaza in acest caz
este partea nevarsata.
- diferenta este ca actionarul in intarziere cu varsamantul pierde TOATE actiunile ;
- in cazul primului alineat, i se reduce doar, dar raman integral varsate
- La celelalte societatii unde nu avem text expres ca la art. 100 , lucrurile sunt mai
simple: e vorba doar de o aplicatia contractuala,expresie a vointei lor de a reduce nr
de parti de interes daca nu au fost subscrise integral de catre unii dintre asociati.

2. Restituirea partiala de capital social

- ca regula , actionarii isi recupereaza capitalul social si ceva in plus doar lalichidare,
cazul special este acesta al platii inainte de lichidare.
- legea permite ca si inainte de lichidarea societatii, actionarii sa primeasca o parte din
capitalul social (impropriu spus din capital) este o plata din activul societatii, ca o
rambursare partiala de investitie.
- Este un caz asimilat tot unui reduceri pentru ca e normal ca pentru creditorii social
sa le fie clar ca volumul de capital social nu mai e acelasi si de aceea se face aceasta
operatiune in limitele raportului subscris.
 - Nu se poate rambursa mai mult decat au subscris, pe cand la lichidarea societatii, ei
pot primi si mai mult decat au subscris.( DAR, doar dupa ce s-au platit creditorii
sociali ).

3. Alte procedee prevazute de lege – art. 153 indice 24

- la SA exista o obligatie de convocare de indata ce s-a redus activul net al societatii, datorita
pierderilor suferite, sub o valoare mai mica decat jumatate din capitalul social 0
- in acest caz este convocata AGA extraordinara pentru a decide daca societatea trebuie
dizolvata;
- sa adopte una dintre masurile urmatoare:
• sa suplimenteze capitalul social, sa acopere pierderile; ( sa aduca fonduri proprii, sa
recapitalizeze soc)
• sa reduca capitalul social astfel incat prin aceasta operatiune de reducere pierderea sa
fie mai mica de jumatate;
• dizolvarea si lichidarea societatii.

Indiferent de forma, este aceeasi procedura:

- presupune o hotarare a AG
- se publica obligatoriu la orice tip de societate in M.OF. ;
- apoi creditorii soc au termen de 2 luni in care pot sa conteste aceasta hotarare de reducere pe
art. 208 alin. (3)/ aceasta contestare nu inseamna o anulare a hotararii , ci inseamna ca prin
intermediul instantei sa obtina garantii ca prin reducerea capitalului plata creantelor lor nu va
fi afectata. ( se refera la creantele care nu sunt scadente la data publicarii hotararii jud; pentru
cele scadente ai o cale de atac).
- Cei care sunt creditori garantati (ipoteci ) nu au un interes pentru ca ei au deja garantiile
necesare prin contractul de ipoteca pentru a-si sustine plata creantei, daca nu se plateste la
timp. Articolul ajuta de fapt doar creditorii chirografari.

MARIREA CAPITALULUI SOCIAL

ART. 210

-legiuitorul vorbeste de mai multe forme de majorare

1. Cea mai ”curata” este emiterea de noi actiuni sau parti sociale fie catre asociati existenti
fie catre altii noi;
- beneficiu si pentru creditorii sociali si pentru actionari/asociati pentru ca vin aporturi noi.

2. Prin majorarea valorii nominale

- apare uneori o dezbatere cu privire la ce inseamna acest lucru.
- E clar ca prin majorarea valorii nominale nu apar noi actionari, sunt aceeasi, dar la final in
loc sa aiba o actiune de 10 lei, au una de 20. Dar nu se poate concepe ca aceasta crestere de
valoare nominala sa aiba doar valoare scriptica. Trebuie sa fie o garantie ca societatea are
suficiente fonduri pentru a-si plati datoriile la scandeta;
- si aceasta presupune noi aporturi, dar la actionari existenti !
- Toate trebuie sa creasca cu aceeasi valoare nominala( pentru ca val nominala sa fie egala) ,
fiecare dintre actionari trebuie sa subscrie diferenta ; chiar daca se poate concepe ca hotararea
se ia pe baza pp majoritatii, daca nu se acopera acea diferenta, majorarea nu poate sa aiba loc
-legea spune ca cele 2 forme de majorare sunt prin aporturi de numerar si/sau in natura adica
se poate subscrie si numerar si natura sau doar una dintre ele.
Art. 215 alin. (2): aporturile in creanta nu sunt admise!
Discutia este daca aceasta interdictie este absoluta pentru toate tipurile de soc sau doar pentru
SA si SRL? Art. 221: la SRL se poate majora capital social prin metodele de la art. 210.
Practic se extinde sfera lui 210 si la SRL (?!)
(Sau la SA?)

Mai sunt reglementate si cazuri mai speciale la alin. (2) :

3. Incorporarea rezervelor. Art. 210 alin. (3) :
- nici rezervele din reevaluare nu pot fi folosite la majorarea capitalului sociale; este exclusa
si rezerva legala intrucat are aceeasi valoare i functie cu capitalul social !
- alte tipuri de rezerve pot constitui surse de majorare sociala.
Ce inseamna aceste rezerve?
DEF: Parti din rezultatele pozitive financiare ale societatii, de regula din profit net, care nu
au fost distribuite sau cheltuite in alt mod de societate. Rezerva clasica este profitul net
nedistribuit(pe care il poti pastra ani de zile, care se tot aduna, pe care nu vrei sa-l distribui ca
dividende, nici altceva, ci hotarasti sa il transformi in capital social) .
- Aceste rezerve sunt ale societatii, nu ale actionarului X sau Y. Daca le incorporezi in
capitalul sociale, trebuie sa beneficieze toti proportional cu cota de participare

Cand sunt folosite? Cand societatile vor sa ramana capitalizate + cand vor sa mobilizeze
actionarii, dandu-le actiuni.

4. Tot similar, poti majora capitalul social din – prime de emisiune ( aici intra si prime de
subscriere)
La constituire :
- constituirea propriu-zisă : valoarea aporturilor = val nominala
- constituire cu prime ( primesti parti de valoare mai mica) : e un plus financiar pe care
societatea nu il incaseaza , dar care nu se reflecta in valoarea actiunii / partii de interes. NU e
obligatiu sa subscriu cu prima.

5. Ultimul caz( care e foarte interesant pentru ca e des aplicat) : conversia datoriei in actiuni
sau parti sociale
(art .210 alin. (2): conversarea unor creante exigibile cu actiuni).
Situatia: am un actionar care a creditat societate si la scandenta societatea n-are bani sa
plateasca si poate fie sa prelungeasca scadenta sau sa fie executata silit sau se poate transf in
act caz in care el nu aduce un aport propriu zis, nici creanta, dar economic aduce bani
deoarece in loc sa aduca niste bani, ii lasa acolo ;

În legătură cu procedura de majorare a capitalului social avem o situatie mai sofisticata :

- art. 212 spune ca trebuie sa urmezi aceeasi pasi ca la constituirea societatii, de principiu.
- art. 215 – art. 219 sunt cele mai mai relevante pentru procedura.
- Intotdeauna majorarea presupune o hotarare a AG intrucat e un act de vointa sociala a
actionarilor societatii. Ceea ce trebuie sa asigure aceasta operatiune pentru actionari este o
imbinare intre interesul lor personal si cel al societatii pentru ca de regula aceasta majorare o
faci pentru a ajuta societatea, pentru ca are nevoie de fonduri noi sau de intarirea capacitatii ei
financiare. De aceea , actionarii, fara acordul lor, nu pot fi discriminati prin aceasta
operatiune.

- Conditii speciale:
daca se face majorare prin aport in natura este obligatorie numirea unui expert care sa
stabileasca o valoarea necontestabila a acelui aport;
ceea ce legea nu impune in cazul societatilor clasice ca daca unii subscriu numai
aporturi in natura celorlalti trebuie sa poata subscrie aporturi in numerar .
Situatia e diferita daca cei care subscriu sunt terti: daca intra cineva nou in societate , e
clar ca la sfarsitul operatiunii cei existenti nu mai pot avea aceeasi cota.

Art. 215: Dreptul de preemptiune

Legea introduce conceptul de preemptiune ( art. 216 ) prin care urmareste ca , daca societatea
intentioneaza sa aduca terti, ea e obligata sa le ofere preemptiune actionarilor prezenti . Este
protejata posibilitatea ca ei –actionarii- sa participae la aceasta majorare a.i. sa-si pastreze cota
de participare.

Renuntarea la preemptiune se poate face: AG poate sa deroge expres- majoritate de vot legala
de la care nu se poate deroga in jos; trebuie sa participe ¾ din capitalul social si sa voteze
majoritatea actionarilor prezenti – e chestiune de ordine publica de la care nu se poate deroga!

- Legea mai spune ca hot. Privind majorarea trebuie adusa la cunostinta in termen de 1 an de
la data publicarii.

- La SA e posibil ca varsamantul sa se faca ulterior subscrierii! Aici avem un termen de 2 ani.

Practic la momentul subscrierii trebuie sa versi 30% din valoarea nominala!

- termen de exercitare a preemptiunii: 1 luna

Art. 220 indice 1

- Exista un text care nu e legat neaparat de majorare – art.220 indice 1, care are o transpunere
a conceptuilui anglo saxon de capital subscris, dar neemis inca ( cam asta ar fi traducerea).
- Legiuitorul a prevazut posibilitatea ca sa se acorde organului executiv posibilitatea ca ele sa
decida intr-un interval de timp cu privire la majorarea capitalului social in anumite limite.

Prin ce difera asta de situatia in care se delega o operatiune de majorare de capital social in
baza art. 114 din lege?
- La delegarea puterii
- in baza art. 114: ceea ce adminsitratorii pot face este ca in limitele in majorare stabilite de
catre AG sa decida cu privire la eventual momentul efectiv la care pun actiunile pe piata
pentru a fi subscrise, pretul la care pun pe piata samd. Nu in sine operatiunea e delegata ci
implementarea operatiunii.
- pe cand aici, ceea ce se delega este chiar operatiunea ( in limita care e maxim ¼ din capitalul
social )
2010 – cazul petrom – a emis o asemenea decizie.

EXCLUDERE SI RETRAGERE
- sunt 2 operatiuni care se asemeneaza modifica actul constitutiv, modifica structura dpdv al
persoanelor participanete la capitalul social pentru ca ies unii asociati din societate
- excluderea trebuie privita ca o sanctiune, spre deosebire de reducere/majorare capital social
care sunt operatiuni de ajustare a societatii
- retragerea nu este o sanctiune dpdv juridic, nu e o sanctiune data de el retras din societate.
Intre el si ceilalti nu mai exista affectio societatis – din acest punct de vedere ar putea fi privit
ca o sanctiune.; este o forma exceptionala de iesire din societatea

Art. 222 - excludere;

- la cele 3 forme de societati de persoane: SNC; SCS , SRL
- 4 situatii in care se cere excluderea:
a) asociatul care nu a adus in timp aportul social
b)Asociatul care este asociat cu raspundere limitata si care a intrat in insolventa
c) asociat cu raspundere limitata – incalca art. 80 sau art. 82 ( cu obligatia de loialitate )
d) cazul specific al administratorului – cel care abuzeaza de pozitia sa in dauna intereselor
societatii; (comite frauda in numele societatii, produce daune, foloseste numele societatii in
interesul altcuiva)

Procedura:
- procedura presupune control judiciar ;
- judecatorul evident nu va putea cenzura oportunitatea cererii,ci trebuie sa vada daca
motivele de excludere se incadreaza in unul dintre cele 4 cazuri;
- daca ajunge la aceasta concluzie va pronunta o hotarare in acest sens, dar excluderea nu
inseamna expropriere.
- Excluderea presupune intotdeauna ca cel eliminat sa sufere numai pentru viitor , pentru
trecut e indreptatit sa primeasca numai cota parte din beneficii. Ce inseamna asta? Societatea
trebuie sa-i plateasca aceasta cota parte pana la data excluderii sala, care e data pronuntarii
hotararii de excludere
- daca e SRL, nu inseamna ca pana la data excluderii nu raspunde pentru pierderi.

Ce se intampla cu partile sale sociale?

- Ceea ce legea nu spune e ce se intampla cu partile sale sociale, ci doar ca el nu va mai fi
asociat.
- el va primi o compensatie ( o suma de bani) pentru acele parti sociale, dar nu e clar daca se
reduce capitalul social
- Orice solutie de drept e ok, atata timp cat e rezultatul unei hotarari a AG, e clar ca asociatii
ramasi trebuie sa-si exprime vointa cu aceste parti sociale care evident nu mai pot fi exercitate
de asociatul exclus.
- de ex: daca are loc o restribuire , vorbim de o rascumparare mascata.

Opusul excluderii este retragerea, nu este o sanctiune .

- Asemenea cazuri se rezolva prin acorduri intre asociati adica ii dai voie celui care nu-si mai
doreste sa iasa din societate.
- Cazuri:
cele prevazute de actul constitutiv (legea nu impune o limita);
exista o referire la art. 134 ( acel tip special de retragere de la SA); Referirea la art.
134 nu inseamna ca sfera cazurilor de retragere s-a intins si asupra SA . Inseamna pur
si simplu ca si cazurile prevazute de retragere a actionarilor se aplica si celorlalte
tipuri de societati.
! Daca am un SRL, un asociat nu e de acord cu o fuziune , el poate invoca art. 226 –
art. 134 si sa se retraga , nu e obligat sa accepte fuziunea respectiva.
cazul in care toti asociatii sunt de acord;
daca se opun, atunci intervine instanta; (legea spune ca pe baza hot Trib – pentru
motive temeinice), fara a vorbi despre ce inseamna motive temeinice. Temeinicia se
apreciaza prin prisma celui care le invoca, asociatul care se retrage., Asa cum se poate
deduce din jurisprudenta, instantele se uita si la interesul societatii, adica ele nu vor ca
prin acceptarea unei retrageri de fapt sa sprijine un abuz al unui asociat fata de
celeilalt.

Daca el zice: societatea nu a distribuit dividende de cand am intrat in societate, si daca

te uiti la activitatea societatii si vezi ca nu putea distribui dividente, oricat de mult ar
suferi asociatul, nu e motiv de a accepta retragerea sa.

Daca se dispune retragerea asociatului in oricare din aceste cazuri, are loc aceeasi procedura
de evaluarea si de rascumparare pe care o intalnim la excludere( cel care se retrage primeste o
parte din activul net, din beneficii pana la momentul retragerii sale).
Alte cazuri de modificare a actului constitutiv : dizolvarea si lichidarea societatii

- e momentul final al societatii

- efectul acestor operatiuni este in general incetarea uneia dintre societatile participante ( de
regula una ramane sau se infiinteaza una noua)
- cele 2 operatiuni sunt indisolubil legate
- dizolvarea presupune trecerea automata la lichidarea; lichidarea poate fi intoarsa din drum
daca se revine asupra dizolvarii

Cazurile de dizolvare:
a) art. 227 (cazurile generice) ;
b) cazuri speciale pentru societatile cu termen: ajungerea la termen e caz de dizolvare
automata daca anterior ajungerii la termen actul constitutiv nu se prelungeste . deci societatea
poate functiona si dupa momentul respectiv, dar se bazeaza pe pp aparentei . Legal nu ar
trebui sa existe, dar aparent ea functioneaza. Oricine poate sesiza dizolvarea acestei.

De ex: daca ai o societate care era de fapt dizolvata si continua sa existe chiar daca fiscul nu a
obs, toate actele facute de ea sunt considerate ilicite dupa acel moment

c) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate- asociatii ajung la aceasta concluzie, se

adopta o hotarare in acest sens. In practica, daca nu e clar ca fata de ceea ce ti-ai propus sa
faci nu poti atinge acel obiectiv , cazul e vazut cu reticenta de catre asociati / instanta intrucat
exista suspiciune ca ar fi un abuz din partea unui dintre asociati;

d)societatea a fost declarata nula (art. 57)

e) hotarea AG- nu trebuie sa fie unannimitate, ci majoritate
f) falimentul societatii
g) hotararea Tribunalului- caz in care tribunalul e convins ca pentru motive temeinice,
societatea nu mai poate functiona, e pusa in discutie tot afectio societatis, dar nu fata de un
singur asociat, ci fata de toti
h) alte cazuri prevazute de lege sau in altul constitutiv:; desi legea da libertatea aceasta, f
putina lume profita de acest art.

Dizolvare-contractuala
- exista unele contracte in care se prevede o procedura de deblocare in cazul in care o hotarare
AG e importanta, dar nu poate atinge cvorumul, o procedura de deblocare a deciziei, dar daca
nu se ajunge la nicio forma de deblocare – sa se dizolve fara a fi nevoie de o hotarare AGA.

Cazuri speciale de dizolvare

- art. 228

- art. 153 indice 24 : daca SA a ajuns sa aiba un singur actionar si nu se completeaza numarul
de actionari la minim 2 intr-un termen de 2 luni, acest lucru poate duce la dizolvarea
societatii;
- la SNC sau SRL , poate fi caz de dizolvare acela cand ai mai multi asociati si acestia, cu
exceptia unui sg intra intr-o situatie de insolventa, incapacitate sau sunt exclusi sau decedeaza
– si ramane un singur actionar - la SRL solutia e sa fie o deciziei a asociatului raman de a
trece la un SRL cu asociat unic (trebuie sa fie o decizie expresa ca va continua sub aceasta
forma)

- odata ce hotararea de dizolvare a fost luata urmeaza publicitatea in M.OF + registrul

Comertului
- hotararea poate fi pusa in disuctie in baza art. 62 (atacarea de catre creditori creditorii nu
obtin anulare, ci o garantie)

Lichidarea :
- ca si structura generala presupune ca societatea trece de la o capacitate de exercitiiu / de
folosinta deplina la una limitata in baza legii adica ea va continua sa functioneze numai pentru
a duce la bun sfarsit lichidarea activului si distribuirea catre actioanri ;
- presupune anumite formalitati in leg cu inventarierea
- presupune o anumita distributie intre ...

Distinctie cu privire la lichidatori

- Principial, in lipsa unor prevederi contrare in actul constitutiv, asociatii pot numi ei un
lichidator in cazul unei societati de persoane, dar trebuie sa fie un acord unanim, daca nu
ajung la unanimitate numirea va fi facuta de catre instanta;
- la societatile de capital (SA si Comandita pe act), AG va numi lichidator, nu vom mai avea
caz de interventie a instantei pentru ca poti obtine maj la a doua convocare ; exceptional,
instanta poate interveni daca nu ai majoritate nici la prima nici la a doua convocare;
- in ambele situatii, lichidatorii trb sa fie persoane specializate, sunt membrii ai corpului
practicienilor in insolventa, cei care se ocupa de insolventa , faliment in general.
- Important e ca de la momentul la care sunt numiti , mandatul administratorilor inceteaza,
organul de conducere e inlocuit de lichidator , nici AGA nu are nimic de spus
- AGA poate sa intervina intr-un singur sens, daca a luat hotararea de lichidare, poate sa
revina asupra ei, dar aceasta revenire se face pana la momentul ultimei distribuiri
- Aceste persoane au o datorie de loialitate si de independeta fata de societate si actionari dar
au o datorie si de protejare a intereselor tertilor , acelasi tip de obligatie pe care o au si in
cazul insolventei.
- In toate operatiunile facute trebuie sa demonstreze ca atunci cand au instrainat bunul au
facut asta la cele mai bune preturi ; asociatii se pot opune in fata instantei daca nu le convine
ceva.

Ce fac lichidatorii :
- pentru a instraina bunurile societatii ei trebuie sa urmeze anumite reguli prevazute de lege ;
- de ex: in art. 255 alin. (1), lit c) spune ca au puterea sa vanda prin licitatie publica imobile si
orice avere imobiliara a societatii ceea ce inseamna ca practic ei nu au libertatea de a face
operatiuni private, negocieri directe; trebuie sa faca negocieri competitive; aici e diferenta fata
de faliment .
- le este interzis sa constituie in aceasta faza ipoteci asupra societatii, dar numai daca nu au
fost autorizati de instanta sau prin actul constitutiv sau prin hotararea lor de numire ( deci le
trebuie un mandat special pentru aceste ipoteci )
- ipotecile pot fi utile, pentru ca lichidarea presupune acoperirea datoriei si distribuirea
restului catre actionari/asociati.dar natural pretul care li se ofera este mai mic. Ceea ce e util, e
sa obtii credite garantand cu bunurile societatii
- avand capacitate restransa, societatea poate face doar acte de conservate, daca se
demonstreaza ca aceste operatiuni noi nu au scopul continuarii societatii ci au scopul de a
prezerva societatea in scopul lichidarii
- dupa ce a acoperit, acestia redacteaza o situatie financiara si un raport, + o propunere de
distribuire, conform legii sau actului cosntitutiv catre asociati = sunt depuse la instanta si
comunicate actionarilor care se pot opune sau nu.
- se depune raportul și dovada distributiei la RC pentru radierea societatii

Cazuri speciale de lichidare care au in vedere societati inactive= dizolvarea intervine la

cererea Reg Comertului, tot prin intermediul instantei- tribunalului.

INSOLVENȚA
Istoricul Legii insolvenței

- reglementarea a pornit de la legea 85/2006 , luand in considerare dezvoltarile

jurisprudentiale inmaterie, regulamentele UE și Codul Insolventei la nivel OECD
- in proportie de 70% preia principiile din legea din 2006, este o imbunatatire a acesteia, deci
mare parte din jurisprudenta este valabila si pentru legea noua
- spre deosebire de legea din 2006, legea actuala are un art. care statuteaza principiile de baza
ale intregii proceduri ale insolventei – art. 4
- nu toate cele 11 principii sunt cu adevarat principii;

Principii
1. Principiul maximizarii gradului de recuperare a creantelor creditorului insolvent
– procedura insolventei se declanseaza pornind de la premisa practica ca nu toti creditorii vor
fi satisfacuti integral, spre deosebire de o neplata obisnuita cand fiecare creditor are grija de
recuperarea propriei creante;
− in materia insolventei se porneste de la ideea ca valorificarea integrala a activelor
creditorului nu va acoperi toate creantele ;

2. Principiul tratamentului egal al creditorilor de acelasi rang

- comparativ cu executarile individuale, in acest caz nu se pune problema de a asigura o
egalitate intre creditori ;
- daca fiecare creditor ar executa silit cand considera fiecare un creditor insolvent – fiecare are
anumite informatii – acest lucru ii dezavantajeaza pe cei mai putin educati in executari silite si
acestia ar recupera mai putin;
- acest principiu nu consacra o egalitate de tratament a creditorilor la nivelul intregii mase;
- in cadrul aceleiasi categorii ii trateaza egali pe creditori, intre categorii – inegal;

3. Principiul asigurarii transparentei fata de toti creditorii a exercitarii mecanismelor de

administrare si lichidare a averii debitorului solvent
- daca ar fi fost o executare individuala, evident ca nu exista niciun mecanism special in CPC
care sa permita unui creditor sa stie facil stadiul executarii in celelalte proceduri de executare
ale creditorilor individuali; ca sa stii tot ce se intampla in legatura cu celelalte executari
individuale presupune efort financiar, de asisenta juridica etc ;
- in procedura insolventei- care este o procedura concursuala- participa toti creditorii, deci
fiecare creditor va stii sau poate in orice moment sa stie care e stadiul executarii, acoperirii
creantelor, nu doar a creantei sale, ci si a celorlalti, ce bunuri mai pot fi executate, cum se vor
distribui sume de bani samd; legea le asigura aceasta transparenta de la inceput pana la
sfarsit;
- transparenta nu inseamna automat o crestere a gradului de recuperare a creantelor, ci este un
mijloc de protectie suplimentar; daca un creditor f vigilent observa lucruri ciudate in cadrul
procedurii , el are posibilitatea odata ce stie sa puna in discutie tratamentul discriminator

4. Principiul acordarii unei sanse debitorilor insolventi de a se redresa in mod eficient si

efectiv
- acest principiu este de sorginte mai noua;initial, legea insolventei nu se ocupa de situatia
debitorilor( debitorul insolvent nu avea nicio scuza ca a ajuns in acea situatie);
- in timp , odata cu aparitia ideii de protectie a drepturilor omului si din considerente
economice, s –a ajuns la situatia in care se acorda o oarecare protectie si debitorului ;
- in principal, se are in vedere situatia ghinionului, cand debitorul a avut intentii bune, a lucrat
cu respectarea legii, nu a comis frauda si a fost de buna-credinta, dar a ajuns in situatia
insolventei, caz in care normal ar fi sa i se mai dea o sansa;
- acesti debitori care sunt ghinionisti( de buna-credinta + cu resp legii ) vor avea posibilitatea
de a reintra in circuitul comercial (desi nu e perfect adevarat acest lucru) pentru a-si mai
incerca o data norocul, insa aceasta sansa i se da debitorului doar o data;
- daca a mai intrat inca o data in insolventa, nu va mai beneficia de aceasta sansa;

5. Principiul recunoasterii drepturilor creditorului si respectarea ordinii de prioritate a

creantelor ( nu e chiar principiu)
- crditorii sunt impartati in categorii in functie de puterea creantelor lor, iar puterea creantelor
este data de situatia implementarii pp prioritatii creditorilor – prioritate au creditorii cu
garantii, urmeaza creditorii fara garantii si in paralel cu acestia – creditorii cu situatii speciale
și creditorii subordonati ( actionarii societatii- pe ultimul loc, chiar sub creditorii chirografari ,
lor li se imputa riscul afacerii, pe de o parte pierd ce au investit ca contributie la cap social +
cu ce au imprumutat societatea )

!Insolventa = un debitor supus acestui proceduri ( nu orice debitor e supus acestei legi ) este
la un moment dat in situatia in care sumele de bani disponibile nu pot acoperi toate creantele
exigibile din acel moment;
Insolventa ≠ insolvabilitate

Praguri
- nu orice creanta atrage starea de insolventa; legea impune anumite praguri;
- praguri: creanta care are o valoare minima de 40.000 lei si care nu a fost platita timp de 60
de zile de la scadenta ei este o creanta care poate atrage insolventa;
- daca intervine scadenta creantei, dar e mai mica de 40.000, creditorul acelei creante nu poate
sa ceara insolventa;
- la fel, nu se poate cere insolventa nici daca n-au trecut cele 60 de zile, decat in situatii
exceptionale ( cand e evident ca e insolvent);
- nu are relevanta categoria creantei, daca e garantata sau chirografara;
- in practica, situatia e urmatoarea: creditorul care are conditiile indeplinite introduce cererea
si instanta –tribunalul- stabileste un termen mai lung ( in general, cand debitorul duce cererea
de insolventa i se da un termen scurt ); daca la primul termen, se prezinta ca debitorul are
suma de bani in ziua aia, desi nu o avea cand s-a introdus cererea – se respinge! Se considera
ca situatia asa cum e vazuta de creditori nu e cea reala;

Cui se aplica?
- legea nu e aplicabila tuturor categoriilor de debitorilor, ci doar profesionistilor , cei prevazuti
in art. 3 C.CIV, mai putin cei care desfasoara profesii liberale , precum si cei care au o lege
speciala privind regimul insolventei lor; se aplica si regiilor autonome;
- nu exclude f clar profesionistii carora nu li se aplica aceasta lege;
-!! cazul asociatiilor fara scop lucrativ si fundatiilor – in vechea lege erau clar excluse de la
aplicarea legii ; aparent, in prezent lor li s-ar aplica legea ; in practica insa, lucrurile sunt
discutabile pentru ca chiar daca direct OG 26/2001 nu prevede o procedura de insolventa
pentru asociatii si fundatii atunci cand te duci la regulile de lichidare a acestor persoane ele
insele sunt incompatibile cu lichidarea si reorgnizarea din procedura insolventei – pentru ca
acolo se vb de transf patrimoniului dupa?? ... adica nu pare sa aiba posibilitatea ca o fundatia
sa nu-si mai poata acoperi datoriile;
- Opinia lui SD: teoretic, la asociatii si fundatii ar trebui sa se aplice legea insolventei, dar la
nivel practic, ar aparea probleme juridice mari ;

Etape:
- legea insolventei are 2 mari capitole care corespund unor 2 mari etape: procedura
reorganizarii judiciare si procedura falimentului – dreptul comun;
- exista si situatii speciale pentru societatile speciale care au un regim de reglementare special
– cum sunt cele bancare unde exista si alte proceduri pentru starea de insolventa.
- ca sa ajung in procedurile acestea, exista o etapa pregatitoare (≠procedurile de
preinsolventa- mandatul prefalimentar si concordatul)
- Exista o perioda in care toata lumea incearca sa isi dea seama daca e mai bine sa lase
debitorul sa-si revina sau sa-l bage in faliment;
- la sfarsitul perioadei de observatie, se poate lua o decizie intre cele 2 mari proceduri: de
reorganizare sau de faliment;
- sunt situatii in care, ope legis, legiutorul a considerat ca intra direct in faliment– debitorul nu
mai e de gasit ( nu mai are sediu etc) – nu se mai intra in situatia de observatie!!

Organele care participa la procedura

1. Instanta judecatoreasca
- exista 2 nivele de jurisdictie: Tribunalul si Curtea de Apel (instanta de recurs); nu avem apel
la aceasta procedura;
- procedura trebuie sa fie cat mai rapida
- ca si competenta teritoriala: este vorba de tribunalul pe langa care debitorul si-a avut sediul
social in ultimele 6 lunii anterior sesizarii instantei, respectiv Curtea de Apel care
supravegheaza acel Tribunal;
- rolul tribunalului e destul de limitat: nu exista un complet tipic , ci un judecator specializat –
judecatori sindici – care are o pregatire speciala, in principiu face numai proceduri de
insolventa; el primeste toate cererile si reclamatiile, in fata lui se declanseaza intreaga
procedura; hotararea sa este una judecatoreasca, supusa controlului Curtii de Apel;
- in art. 41 si urmatoarele – stabilesc termene scurte pentru faza initiala de desfasurarea a
procedurii – procedura de citare- e foarte facila, mai putin primul termen- cand se judeca
cererea; ???
- dupa ce a trecut de primul termen , mai exista un al doilea termen la care se aplica regulile
de proc civila cand se cauta identificarea creditorilor care ar fi afectati de insolventa
debitorilor--- restul este foarte facil dupa aceste termene
- art. 45 stabileste atributiile principale ale judecatorului sindic ; tot ce face el e supus
controlului judiciar la cererea creditorului
-judecatorul sindic este un fel de arbitru al procedurii, cel care se ocupa zi cu zi de
administrarea averii debitorului este lichidatorul; tot ce face acest ”administrator” este supus
controlului judiciar la cererea creditorului
- exista anumite actiuni de drept comun care nu se judeca la instanta de drept comun, ci de
catre judecatorul sindic;
- toate hotararile judecatorilor sindici sunt executorii chiar daca ele pot fi atacate cu apel(asa
scrie in lege) – conform legii, apelul este de fapt recurs.( este ultima cale de atac)
- daca instanta considera ca era gresita, trebuie reluat acel act consacrat printr-o hotarare
gresita;

- este important sa se asigure participarea creditorilor a.i. sa se obtina transparenta si

tratamentul egal pe categorii; pentru aceasta, creditorii trebuie sa lucreze intr-o forma care sa
le permita luarea unor decizii colective;
- unul dintre efectele deschiderii procedurii este ca se suspenda toate urmaririle, inclusiv cele
incepute care nu mai pot continua;
- legea prevede organizarea a 2 organe in acest sens: adunarea creditorilor si comitetul
creditorilor; (sunt reglementate in legea insolventei )
- organul cu putere ultima de decizie este adunarea creditorilor – decide exact ce ii intereseaza
pe creditori: adica modul in care se lichideaza averea debitorului;
- adunarea creditorilor se constituie atuni cand stii care sunt creditorii afectati
- creditorii in cadrul adunarii pot verifica ceea ce a facut administratorul/ lichidatorul, care e
obligat sa raporteze lunar cu privire la masurile implementate; unele masuri pot fi luate doar
cu acordul creditorilor;
- mai exista o situatie in care creditorii decid : dezbaterea si votarea planului de reorganizare
– in aceasta situatie avem reguli speciale pentru mecanismul de vot, de aceea aceasta adunare
a creditorilor va avea un regim special fata de adunarea creditorilor mentionata anterior;

- prima adunare a creditorilor se constituie pe baza tabelului preliminar

- tabelul creditorilor este instrumentul juridic in care creditorii sunt consacrati: daca nu esti in
tabel nu participi;
- 2 tipuri de tabel: preliminar si definitiv
- cel preliminar e elaborat pe baza documentelor pe care le gaseste administratorul si
exprima analiza administratorului cu privire la pozitia fiecarui creditor ( ce categorie ;
valoarea creantei, valoarea garantiei, tipul garantiei, daca e creditor sub conditie samd);
tabelul e o poza a creditorilor care ar putea participa in intreaga procedura;
-creditorii , odata ce tabelul preliminar s-a afisat, il pot contesta : fie pentru ca nu s au
mentionat anumite garantii, ca valoarea creantei nu e corecta etc;
- si creditorii care nu sunt tabel pot contesta (?)
- toate aceste contestatii sunt judecate de judecatorul sindic si pe baza deciziilor sale se face
tabelul definitiv , care nu e chiar definitiv :))) ; sunt situatii speciale cand mai poti interveni
(situatii limitativ prevazute de lege)
-odata ce ai tabelul creditorilor ai si adunarea creditorilor in forma finala pentru ca stii cine
poate participa la sedinta adunarii; Poti avea adunarea si de cand ai tabel preliminar, dar
ulterior adunarea se consolideaza;
-cu exceptia dezbaterii si votarii planului de reorganizare, puterea de vot a adunarii nu e data
de existenta sau nu a garantiei, ci e data de valoarea creantei.
- daca avem in vedere tabelul definitiv, la final ai valoarea totala a creantei; puterea de vot
este raportul dintre creanta sa si creanta totala;
- cand judecatorul sindic deschide procedura, numeste imediat si un administrator judiciar
provizoriu; - in practica, este numit administratorul propus de cel care a introdus cererea de
insolventa; administratorul respectiv nu e sigur ca va termina procedura pentru ca daca
creditorii din tabel nu il plac, poate fi schimbat, dar doar in momentul cand se schimba
tabelul, daca nu e schimbat atunci, devine definitiv si continua procedura pana la capat;
- cvorumul de sedinta, cu unele exceptii, este de 1/3 din valoarea creantelor;...???
- creditorii pot participa direct, prin reprezentare sau prin corespondenta
- cu privire la posibilitatea creditorilor de a functiona in mod organizat , legea a prevazut
comitetul creditorilor – este mai usor de convocat si mai usor de intrunit cvorumului
- 2 comitete: cel initial si cel final.
-cel initial: e numit de administrator dintre creditorii cu creantele cele mai mari si care sa
reprezinte fiecare categorie: de regula sunt de 3 si 7 membrii care apar in tabelul preliminar;
- comitetul final: e stabilit de adunarea creditorilor dupa ce s-a definitivat tabelul; ceea ce
conteaza aici este puterea de vot; daca adm/lichidatorul poate sa asigure o oarecare
reprezentare proportionala intre creditori la ??, la cel final vor intra in complet cei care sunt
votati de majoritatea creditorilor; legea recomanda aici reprezetarea tututor categoriilor;
- daca exista un creditor mare: este o situatie in care puterea creantei nu mai da controlul
direct al comitetului pentru ca avea doar un singur vot in Comitet
- Dpdv al legii (art. 51) si dpdv practic, majoritatea deciziilor se iau de catre administrator sau
lichidator dupa consultarea comitetului, nu a adunarii; majoritatea actelor de procedura
desfasurate sunt discutate in comitet;

2. Administratorul special
- nu trebuie confundat cu administratorul judiciar;
- el este reprezentantul debitorului si al actionarilor debitorului;
- cand se declanseaza procedura, unul dintre efecte este ca debitorul isi pierde dreptul de
administrare a averii(sau cel putin este limitat);
- pentru ca isi pierde capacitatea de exercitiu , nu mai poate functiona prin organele sale, ele
isi pierd puterea de decizie si de reprezentare legala, putere preluata ope legis de
administratorul judiciar sau lichidator;
- organele corporatiste nu mai au rol in procedura, ele vor functiona , insa doar ca un fel de
discutie interna in cadrul debitorului, fara vreo implicatie in procedura, ele nu pot impiedica
procedura de insolventa;
- i se lasa debitorului posibilitatea de a fi observator, care trebuie sa lucreze printr-un organ
special – administratorul special(reprezentantul prevazut de lege pentru debitor in relatia
dintre adm judiciar- creditor- debitor)
- are rol consultativ; se uita sa vada daca drepturile debitorului sunt afectate.

3. Administratorul judiciar/Lichidatorul
- cei 2 au atributii similare;
- administratorul judiciar = lucreaza in perioada de observatie si in reorganizare;
- lichidatorul = apare in faliment;
Ce face acest profesionist? Tot – de la inventarierea averii debitorului; analiza documentelor;
descoperirea creditorilor; prezervarrea bunurilor; toate masurile de adm propriu-zis, decizii de
eliberare a banilor ; plata creditorilor;
- el este cel care asigura implementarea principiilor fundamentale ale procedurii; toate acestea
sunt facute in cooperare cu comitetul creditorilor si sub controlul judecatorului sindic
- cine desfasoara aceste proceduri? Juristi, economisti;
- Inderdictie: daca esti administrator judiciar/lichidator – nu poti fi avocat care sa il asiste in
cazul procedurii ; unii au si calitatea de avocat si in functie de situatie sunt
administratori/avocati pentru alti administratori;
- in cazul in care nu se pot acoperi nici macar costurile cu procedura insolventei – exista un
fond de compensare care se constituie din prelevarea unor taxe la registrul comertuluipentru
anumite inregistrari (acest fond nu e suficient )
- daca adm/lichidatorul isi incalca obligatiilor vor fi inlaturati si inlocuiti; impotriva lor se
poate declansa actiunea civila; daca savarsesc si infractiuni, pot fi urmariti penal.
DESCHIDEREA EFECTIVA A PROCEDURII
- la cererea creditorului sau la cererea debitorului

1. La cererea debitorului
- legea incurajeaza debitorii sa introduca cererea de declansare a procedurii pentru ca sunt
primii care stiu situatia reala a afacerii lor; in general debitorii de buna-credinta incearca sa
amane cat mai mult acest moment
- termen de declansare a procedurii pentru debitor de la aparitia starii de insolventa – 30 de
zile, daca intarzii risti sa atragi o raspundere juridica pentru prejudiciiul cauzat creditorilor (
nu prea are sens aceasta raspundere; ai putea sa introduci actiunea doar impotriva celor care
au avut o contributie semnificativa la intarzierea declansarii procedurii – organe de conducere,
administrator)
- debitorul poate introduce actiunea si cand considera ca starea de insolventa e iminenta (adica
nu chiar la ziua, ora la care nu are bani );
- daca a intarziat cu mai mult de 7 luni momentul declansarii procedurii prin depunerea cererii
– savarseste infractiunea de bancruta simpla( nu mai e reglementata de lege, ci de Codul
penal)
- Art. 244: daca debitorul depune cererea, atunci e obligat sa depuna si documentele care
demonstreaza intrarea in starea de insolventa + toate documentele care reflecta situatia
activelor, pasivelor si a contractelor sale. De ce? Pentru ca daca e demonstrata starea de
insolventa, judecatorul sindic prin administrator, va lua documentatia si va incepe sa o
analizeze, sa caute creditorii, practic ajuta procedura ;
- dupa aceasta, se da un termen de 5 zile si daca nici dupa 5 zile nu depune toate documentele
prevazute la art. 67 pierde dreptul de a propune un plan de reorganizare;
- chiar daca cererea este completa, nu este o garantie ca va fi admisa; creditorii se pot opune
daca afla ca s-a depus cererea, caci nu au interes (??).
- daca se demonstreaza ca are suficiente lichiditati in acel moment, cererea este respinsa;

2. La cererea creditorului
- daca depun mai multi creditori cererea – se conexeaza;
- urmatoarea situatie din practica: depune primul creditor cererea, debitorul afla si atunci
debitorul depune si el cererea si i se da un termen mai scurt – interesul debitorului e sa
propuna administrator, iar judecatorul va analiza cu prioritate cererea debitorului
- daca creditorul depune cererea, trebuie sa depuna o cautiune pentru acoperirea prejudiciilor
ce s-ar cauza debitorului prin introducerea acestei cereri;
- pentru creditori, introducerea cererii este un mijloc de presiune;
- daca judecatorul sindic considera ca sunt indeplinite conditiile, va admite cererea si va
declansa procedura, procedura desfasurandu-se la fel , indiferent de cine a introdus cererea, se
numeste administrator care intra in perioada de observatie

Efecte – art. 71 si urmatoarele prevad efectele ope legis ale deschiderii procedurii;

1. toate executarile si actiunile judiciare si extrajudiciare se suspenda si orice valorificare a

unui drept al creditorilor se face doar in cadrul procedurii
- suspendarea inceteaza daca procedura se incheie fara lichidare sau daca curtea de apel
desfiinteaza deschiderea procedurii;

2. suspendarea termenelor de prescriptie

- procedura se inchide fie prin lichidare, caz in care se dispune radierea debitorului din
Registrul Comertului , fie prin reorganizare, nemaiavand importanta primul termen de
prescriptie

- debitorului de principiu i se suspenda de a ..??

- daca e procedura simplifcata , cand se intra direct in lichidare, se suspenda automat;
- judecatorul sindic poate hotari o suspendare partiala sau poate fi lasat sa-si administreze
singur averea sub controlul administratorului;
- accesorii: nu mai curg, dar numai pentru creditorii chirografari ;
- la creantele garantate, accesoriile continua sa curga pentru ca pentru aceste creante exista
bunuri (garantia) care sunt suficiente sa acopere si principalul si accesoriul; daca insa nu sunt
suficiente, se acopera mai intai principalul si o parte din accesorii, ???!!!!! curge in
continuare; creditorul din acel moment este chirografar .
- trebuie sa se acopere cat mai repede creantele garantate pentru ca asta stopeaza curgerea
accesoriilor; de aceea mai intai se acopera creantele garantate.

3. suspendarea executarilor silite si actiuni judiciare/extrajudiciare – art. 75.

Ex: in cazul in care asupra unei sume de bani din conturile debitorului exista o ipoteca
mobiliara sau o alta forma de garantie, la simpla cerere a creditorului, sumele de bani pot fi
transferate catre acesta si se considera o forma de distributie in cadrul procedurii- distributie
de activ in cadrul procedurii

- daca in timpul procedurii apare necesitatea derularii de noi operatiuni , atunci noile creante
care se nasc in cadrul procedurii, de principiu nu se supun acestui efect de suspendare –
automat, ope legis, suspendarea se produce doar pentru ce exista ca si fond de creanta ce
exista la deschiderea procedurii

4. situatia creditorilor ipotecari /cu garantii / cu rang de preferinta – acesti creditori pot cere,
dar numai in cadrul procedurii ( nu pot executa ei individual) administratorului/lichidatorului
sa vanda bunul respectiv si sa fie platiti cu prioritate ;
-un alt avantaj al creditorilor cu garantii este acela, pe langa confortul pe care il au in legatura
cu gradul de recuperare- este referitor la creantele garantate

! In legatura cu inregistrarea oricarei creante in tabelul creditorilor – valoarea garantiilor este

inregistrata ( noutate fata de legea veche) in baza unui raport de evaluare

Pe legea veche: valoarea garantiei era trecuta in functie de documentele de constituire ale
acesteia ;
Pe noua lege: administratorul provizoriu/definitiv sau lichidatorul trebuie sa incheie contract
de evaluare cu un specialist care evalueaza toate garantiile, adica toate bunurile din averea
debitorului care constituie obiectul unei garantii; valoarea lor , odata ce contestatia a fost
respinsa, va fi trecuta in tabel si va ramane pana la sfarsitul procedurii, nu va mai fi
influentata de un alt mecanism de modificare a valorii ei.

5. Debitorului i se ia dreptul de a-si administra averea – aceasta pierdere a dreptului de

administrare a averii nu se aplica automat; ea se aplica in procedura simplificata automat, dar
in toate celelalte situatii este posibil , cel putin in prima faza, ca debitorul sa-si pastreze
dreptul de administrare a averii, dar este ingradit;
- si daca pastreaza puterile cele mai largi, are restrictii: el trebuie sa administreze averea in
interesul procedurii + judecatorul sindic poate sa-i limiteze acest drept ;
!in faliment, nu-ti mai pastrezi dreptul de administrare a averii, ci doar pana in acel moment
!!!
- art. 87 prevede categoriile de operatiuni pe care debitorul le poate face cand isi pastreaza
dreptul de a-si administra averea

6. Daca la data deschiderii nu operase o inregistrare intr-un registru simplu (cel mai
simplu caz-intabulare ), inregistrare care produce efecte juridice de orice fel, aceasta
inregistrare dupa deschiderea procedurii nu mai poate avea loc – art. 88

Obligatia debitorului de a opera si informa creditorii in legatura cu adevarata sa situatie- in

legea veche exista doar fata de administratorul judiciar /lichidator

- in legea noua: exista si fata de creditorii care au individual cel putin 20% din valoarea totala
a creantelor

- prin accesul la informatie nu sunt privilegiati; doar au oportunitatea de a sti inaintea

celorlalti cum sta debitorul lor – avantaj in legatura cu modul in care isi stabilesc strategiile de
vot in cadrul adunarii /comitetul creditorilor in leg cu averea debitorului
- daca debitorului nu i s-a permis sa-si continue activitatea , atunci toate platile si alte
operatiuni legate de functionarea normala a debitorului care sunt operate dupa deschiderea
procedurii de catre administratorul special sunt nule de drept – art. 84 - aici legea nu spune in
detaliu ce se intampla daca cu rea-credinta un administrator special incalca interdictia si
incheie un act cu un tert de buna-credinta. Este protejat acel tert?
Dpdv probatoriu, e destul de greu pentru tertul respectiv sa spuna ca a ignorat existenta starii
de insolventa – poate sa zica insa ca stia de insolventa, dar nu stia ca are interdictie de
administrare a activitatii; nu avem text special de lege ,asa ca aplicam principiile de drept
comun si anume avand in vedere necesitatea protectiei bunei-credinte, in acest caz, in baza
C.civ, contractul respectiv poate fi salvat .
Daca debitorul prin administrator special incalca interdictia, legea prevede – in art. 84 alin.
(2)- ca administratorul judiciar se indreapta pentru prejudicii impotriva acelui administrator
special.
Situatia operarii compensatiei in cadrul procedurii
- numai in cazul compensatiei legale se poate admite operarea acesteia ; asta inseamna ca sunt
creante intre aceleasi parti ?/ - nu deroga deloc legea de la prev C.Civ.
- se au in vedere atat creantele compensabile legal la deschiderea procedurii + cele care devin
astfel pe durata procedurii , pe masura ce devin exigibile

FAZA PREALABILA
(de la deschiderea procedurii pana la reorganizare/faliment)
- administratorul provizoriu are nevoie de o anumita perioada pentru a se lamuri : pentru a stii
care sunt creditorii si pentru a stii care e situatia deb
- legea ii da dreptul + obligatia sa studieze pe partea activa si pasiva a debitorului ,rezultatul
studiului sau sa fie facut public creditorilor
- el are 2 etape: ai etapa primului raport - 20 de zile de la data deschiderii procedurii, termen
interpretat ca fiind de decadere – cand administratorul judiciar va intocmi un raport in care sa
propuna fie intrarea in procedura simplificata, fie sa propuna continuarea perioadei de
observatii – art. 92
- practic aceasta prima etapa e importanta dpdv al procedurii simplificate pentru ca in aceste
20 de zile trebuiesa stii daca intri in procedura simplificata
- daca intri in procedura simplificata – administratorul dispare ca functie, poate sa ramana ca
persoana – e lichidator si e tinut de procedura falimentului – trebuie sa incerce sa vanda cat
mai bine bunurile pentru a acoperi cat mai multe creante;
- daca din contra se ajunge la concluzie ca trebuie sa se continue perioada de observatie
pentru ca nu e un caz de procedura simplificata, se trece la a doua etapa a fazei prealabile
cand urmeaza un al doilea raport – 40 de zile de la deschiderea procedurii – in care va
prezenta cauzele insolventei , cine sunt persoanele responsabile din conducerea debitorului,
dintre actionari, samd si daca exista sanse in legatura cu o reorganizare ;
- acest lucru e ft important pentru ca daca adm judiciariar spune ca exista sanse pentru o
reorganizare , in general, cu toata opozitia creditorilor (daca exista), judecatorul sindic
permite propunerea unui plan de reorganizare, adica merge pe mana administratorului ;
- in legatura cu al doilea raport- art. 96

PROCEDURA SIMPLIFICATA –ART. 38

Situatii – generate =fie de calitatea debitorului, fie de calitatea patrimoniului sau
- comerciantii PF nu pot avea decat procedura simplificata, ei nu au sansa reorganizarii; la fel
si intreprinderile familiale – din cauza naturii subiective a debitorului;
- persoanele juridice au intrat initital pe o procedura de dizolvare sau daca e o alta persoana
organizata in baza propriei legi (ex regie automata ) , daca se constata ca valoarea pasivului e
mai mare ca activ, aici nu mai sunt sanse de reorganizare;
- mai e situatia clara cand debitorul doreste sa intre faliment si deschide procedura pe baza
cererii sale;
- situatia in care debitorul practic e de negasit ( nu-i stii sediul, registrele, ce bunuri are,
samd), caz in care nu mai pierzi timpul sa cauti bunurile sa vezi daca se poate o reorganizare-
il trimiti direct in insolventa.
Dupa ce s-a publicat si al doilea raport, administratorul e obligat sa faca si niste acte
materiale, de identificare si conservare: trebuie sa stie unde sunt bunurile , trebuie sa ia sub
control bunurile , poate sa vanda bunurile perisabile, orice act prin care se ingheata averea
pana la decizie.
-exista si o faza de comunicare catre depozitar, banci ,orice persoane care au colaborat cu
debitorul , autoritati publice etc , in care se aduce la cunostinta ca debitorul e in insolventa,
a.i. respectivii sa-si poata exercita drepturile pe care le au in legatura cu aceasta situatie;
-tot in aceasta perioada si in paralel cu analiza situatiei comunicarii, administratorul trebuie sa
intocmeasca unul dintre cele mai importante instrumente cu care lucreaza – TABELUL
CREDITORILOR

2 TABELE – tabelul provizoriu + cel definitiv

tabelul provizoriu
- pentru aceasta, administratorul judiciar trebuie sa notifice in termenul pe care i l-a indicat
judecatorul sindic toti creditorii cunoscuti (cei de care a luat cunostinta prin administrarea
actelor debitorului) si le cere sa-si demonstreze creanta, care e valoarea creantelor , ce garantii
sunt, sa faca o cerere samd;
- singurul caz in care nu e nevoie de aceasta probatiune este in cazul in care creanta deja a fost
stabilita de instanta prin hotararea judecatoreasa si se trec ca atare in tabel conform hot
judecatoresti:
- odata ce are aceste informatii, se redacteaza tabelul provizoriu;
- creditorii care n-au raspuns in termen in legatura cu probarea creantelor lor sau cei care nu
au fost contactati de administrator dar puteau sau trebuie sa stie ca s-a deschis procedura,
pierd dreptul de a participa la procedura ( nu mai pot intra in tabel);
- daca demonstreaza ca nu au fost citati in legatura cu informarea privind creanta lor sau ca nu
puteau sa aiba cunostintta de deschiderea procedurii – ei vor avea dreptul sa ceara si inscrierea
lor – 15 zile
- dupa ce s-a publicat tabelul provizoriu, judecatorul sindic stabileste un termen pentru
constatarea propriei inscriere sau inscrierea altora – toate acestea se vor judeca la termenul
stabilit de judecatorul sindic, intr-un singur termen
- cand sunt f multi creditori, fizic nu se pot solutiona intr-o singura sedinta;dar se solutioneaza
in acelasi moment procedural;
- ulterior, tabelul se definitiveaza – din acel moment poate fi operat ca atare, chiar daca cred
se duce la CAB, pana atunci creditorii participa la adunarile creditorilor;
- prima adunare a creditorilor poate avea loc dupa publicarea tabelului provizoriu – nu e
necesara definitivarea tabelului pentru prima adunare ;
- la acea prima adunare nu se iau decizii fundamentale, cu exceptia deciziei in legatura cu
instrainarea de urgenta a unor bunuri: nici macar inlocuirea adm nu poate fi decisa;
- dupa definitivare, se pot lua decizii, inclusiv inlocuirea administratorului .
! -o perioada- in care adm/lich are dreptul sa ceara anularea actelor frauduloase
- necesitatea acestei proceduri:
Situatii:
1. debitorul incearca de regula sa favorizeze unii creditori fata de altii ;
2. frauda- cand vrei sa ii prejudiciezi pe unii si sa-i avantajezi pe altii ;
3. cand in mod constient nu vrei, dar amani procedura insolventei (eforturile de a se salva vor
produce prejudicii si mai mari )
Ce spune legea? – toate aceste acte –pe care le numeste frauduloase- sunt supuse nulitatii , in
anumite conditii :
- numai actele mentionate in lege sunt supuse nulitatii ( daca faci un act care nu se incadreaza
in categoriile prevazute de lege, dar e oarecum ”dubios” pentru creditori- nu poate fi anulat)
- actele respective sunt anulate daca ele nu au fost incheiate in exercitiul normal al activitatii (
daca pe forma ai un act care se incadreaza in cele prevazute, dar daca altcineva in situatii
similare ar fi incheiat un astfel de act – nu poate fi anulat actul )

CATEGORII DE ACTE – art. 117

Alin. (1) - toate actele sau operatiunile frauduloase incheiate in dauna creditorilor in cei doi
ani anteriori deschiderii procedurii
- aici vorbeste de frauda in intelesul de drept civil si e diferit de eventualul continut fraudulos
al actelor prevazute de alin 2 al aceluiasi text de lege – este un text general
De ce nu e un caz de actiune pauliana? Aceasta actiune de anulare e f asemanatoare cu act
pauliana ; insa aceasta actiunea din legea insolventei e mai larga: 1. nu este neaparat nevoie ca
intentia sau participarea tertului la actul respectiv sa se faca cu intentia de a frauda creditorii;
2. Nu e neaparat necesa pentru aceasta actiune sa ai o legatura intre reducerea patrimoniului si
marirea patrimoniului tertului care a participat: scopul acestei actiuni este de a creste averea
debitorului fara a avea importanta in ce masura a benficiat patrimoniul tertului.

Alin. (2) - sunt enumerate o serie de acte incheiate de debitor cu tertii

- exista o prezumtie de frauda , adica exista chiar o prezumtie de participare cu R-C a tertului
la savarsirea acelor acte ; aceasta prezumtie de frauda are importanta cu privire la drepturile
tertului care a pierdut bunul dobandit prin asemenea act;
- daca aceasta prezumtie e mentinuta prin solutia jud sindic, atunci acest tert va fi de R-C
(???)

7. Acte cu titlu gratuit – nu presupun reaua-credinta a beneficiarului, toate actele cu titlu

gratuit sunt anulabile;
8. Prestatia primita de catre debitor este semnificativ/vadit mai mica decat prestatia pe
care a facut-o tertul in baza actului – e un act sinalagmatic- daca actul a fost incheiat
in ultimele 6 luni de dinainte de deschiderea procedurii – aici poate sau nu sa fie o
frauda ;
9. Cand incheie cu un tert un act pentru a sustrage de la urmarire bunul( urmarire de catre
creditor) - in general e vorba de acte simulate ;
10. Acte de transfer a proprietatii in ultimele 6 luni care au drept scop sa stinga o datorie
scadenta(darea in plata) , dar cu conditia ca suma pe care creditorul respectiv care
 practic inceteaza sa mai fie creditor( nu a primit bani, ci alt bun) ar fi mai mica decat
contravaloarea bunului pe care l-a primit in aceasta opratiune -- inseamna sa apreciezi
la momentul respectiv cam cat ar putea primi intr-un faliment ipotetic acel creditor ,
evaluarea se face de un expert ; odata ce ai stabilit aceasta valoare, o compari cu suma
primita prin acea operatiune de creditor , iar daca valoarea bunului e mai mare decat
cea pe care ar fi primit-o in timpul falimentului – actul e anulabil;
11. Tot in cele 6 luni anterior deschiderii procedurii, transformarea unei creante
chirografare intr-o creanta ipotecara - sunt anulabile aceste operatiuni daca sunt in
afara cursului normal al activitatii ( daca in conditii similare, o alta persoana n-ar fi
facut o asemenea operatiune- e anulabila);
12. Platile anticipate de datorie in cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii – e similar
cu transformarea creantei – trebuie sa demonstrezi ca era normal sa o platesti inainte
de termen ;
13. In cei doi ani anteriori deschiderii procedurii, debitorul a incheiat un act de transfer
sau si-a asumat obligatii cu scopul de a ascunde sau intarzia starea de insolventa .

Terti afiliati – asociati, rude etc. – care incheie anumite acte; aceste persoane au incheiat acte ,
opertiuni in cei doi ani anteriori deschiderii procedurii care nu sunt in cursul normal al afacerii
-- calitatea tertului + anormalitate a actului duc la anulabilitatea actului;
-aceste persoane au si cea mai proasta pozitie in randul creditorilor;

Indiferent de categoria actului care face obiectul anularii, daca sunt incheiate in afara cursului
normal, administratorul/lichidatorul poate introduce o asemenea actiune – tot judecatorul
sindic judecata aceste actiuni.

Situatia tertilor care au lucrat cu debitorul

- daca actiunea in anulare are succes, atunci bunul primit sau contravaloarea lui trebuie sa se
intoarca in patrimoniul debitoului;
- tertul respectiv nu poate fi expropriat; bunul se restituie, ar trebui sa primeasca si el ce a dat
in schimbul bunului ;
- creditor in actiunea in anulare nu poate fi decat un creditor chirograf; el va cere de la masa
cred sa i se restituie prestatia, dar atat ;
- ce poate el sa ceara? Legea spune ca in cazul ambelor categorii de terti ( b-c/r-c) acestia pot
cere pretul platit doar ca la tertul devenit creditor chirograf de b- c i se permite sa pretinda si
sporul de valoare adus bunului pe care l-a restituit, spor de valoare care e dat de imbunatatiri ,
investitii facute asupra bunului;
- nu spune legea ce se intampla cu fructele culese;
- la tertul de RC , acesta nu mai poate sa pastreze fructele culese pe per detinerii bunului
- conform pp de drept civil, tertul de BC pastreaza fructele(LEGEA NU PRECIZEAZA) ;
- deci tertul de RC cere doar pretul platit, tertul de BC – pret + spor de valoare + fructe.

Situatia subdobanditorilor – poate sau nu sa pastreze bunul dobandit de la tert – art. 121
- se permite o actiune si impotriva acestora ,fie pentru recuperare bun fie pentru recuperare
contravaloare ; ce se recupereaza de la acest subdobanditor se intoarce la debitor
- legea face distinctie intre subd de BC/RC
- subdobanditor de RC este cel care cunostea/trebuie sa cunoasca ca transferul initial era
susceptibil de anulare – asta trebuie sa demonstreze cel care introduce actiunea impotriva
subdobanditorului
- daca actiunea este admisa impotriva acestora ( actiunea poate fi admisa daca n-au dobandit
bunul in cursul normal al afacerii) atunci BC/ RC diferentiaza ce pot cere ei si anume sporul
de valoare adus bunului pierdut

Conditie de introducere a actiunii – termen de 6 luni (?)

-daca ai introdus o actiune impotriva persoanei gresite , dupa expirarea termenului, nu mai ai
alta sansa;
-poti introduce mai multe actiuni: impotriva tertului si impotriva unor subdobanditorilor ; ele
vor fi conexate, dar incerci sa aduci mai multe persoane;

Situatia mentinerii actelor

- art. 123 - in orice contract, de orice fel, orice clauza care duce la incetarea contractului
datorita aparitiei starii de insolventa este nula absolut; aceste clauze exista ;
- acest articol a aparut in 2009
- urmareste sa dea posibilitatea administratorului sa mentina acele contracte care beneficiaza
creditorul si care nu au fost executate in totalitate ;
- perioada de 3 luni de la deschiderea procedurii – sa i se ceara administratorului sa dispuna
renuntarea contractului; administratorul are 30 de zile in care sa spuna daca renunta la
contract; daca tace = exista drept de denuntare)
- situatia furnizorilor de utilitati: acestia trebuie sa mentina furnizarea daca debitorul este un
consumator captiv( nu poate sa-si aleaga liber furnizorul ), de aceea nu ii poti permite
furnizorului sa denunte contractul; furnizorii sunt obligati in baza legii sa continue furnizarea;
- furnizorii au un oarecare profit/compensatie: pentru creantele care se nasc dupa deschiderea
procedurii, au un rang prioritar, adica administratorul trebuie sa-i plateasca la timp ; daca nu o
face in termen de 90 de zile atunci furnizorul poate denunta contractul;
- administratorul mai are o alta putere si anume poate sa ceara in perioada de observatie
modificarea clauzelor in contractele incheiate de debitor, inclusiv in contractele de creditor,
dar numai daca in acest fel se asigura echivalenta prestatiilor ( modificarea unor clauze astfel
incat s se echivaleze prestatiile – creditorul este dezavantajat)
-sunt situatii in care contractele in sine pot sau nu sa fie executate in favoarea creditorului: de
ex, dca ai incheiat un contract care e in curs de executare, dar nu s-au executat inca
prestatiile(adica nu s a transferat bunul din patrimoniul debitorului , nici nu s-a platit ) ,
administratorul poate obtine bunul doar daca plateste (??)
- la contractul de comision - bunul trebuie sa se intoarca la debitor!

Cursul procedurii
- toate aceste operatiuni se pot petrece oricand;
- momentul deschiderii, momentul in care nu stii daca e procedura simplificata/generala;
continua procedura generala, perioada de observatie...iar finalitatea perioadei de observatie
presupune intrarea intr-una din cele 2 cai: reorganizare/ faliment, daca n-ai intrat direct in
faliment;
- pentru debitor miza este sa continue si ei pot continua sa opereze in circuitul comercial
numai daca au o reorganizare;
- debitorul este primul care are interesul de propunere a unui plan de reorganizare; legea cere
ca el sa depuna un plan la momentul depunerii cererii sau in termen de 5 zile de la momentul
depunerii cererii; daca nu face acest lucru, pierde dreptul de a propune un plan de
reorganizare;
-planul de reorganizare trebuie vazut ca o propunere economico-financiara; trebuie sa arate
prin plan ca vor recupera mai mult prin reorganizare decat in faliment;
- statistic: 10% dintre planurile de reorganizare au succes
- planul de reorganizare: urmareste sa reaseze raportul dintre creditori-debitor (e clar ca
debitorul a ajuns in aceasa situatia pentru ca creditorii s-au saturat sa-l mai amane) +
continuarea finantarii debitorului + il inveti pe debitor sa –si desfasoare altfel activitatea; el a
ajuns in stare de insolventa pentru ca a avut si probleme pe plan operational ;
- este posibil ca in baza planului sa se schimbe chiar structura capitalului social !! – incalca pp
liberei asocieri – pentru ca se face fara acordul act; nu pot contesta aceasta incalcare nici
macar pentru motive de neconstitutionalitate (?)

Cine poate propune planul?

- debitorul : trebuie facuta distinctie intre a se supune ..? si intentie de reorganizare
- in termen de 30 de zile de la tabelul definitiv poate sa propuna planul de reorganizre

- administratorul judiciar – il poate depune in termen de 30 de zile de la tabelul definitiv;

administratorul poate sa propuna un plan daca prin al doilea raport a spus ca societatea are
sanse sa reorganizare;
- daca el prin acel raport a propus intrarea in faliment , judecatorul sindic a respins
propunerea, el nu poate reveni sa propuna planul de reorganizare; (acest lucru nu reiese clar
din lege)

- creditorii – unul sau mai multi, cu conditia ca cel care propune planul sa detina singur sau
impreuna cel putin 20% din valoarea creantei ; daca privesti matematic, se pot depune maxim
4 planuri de la creditori , deci 6 cu cele 2 mentionate anterior.

Ce forme de plan de reorganizare putem avea?

- plan de restructurare
- plan de lichidare ( nu faliment)
- combinatia a celor 2

Situatii in care NU poate fi facut planul:

- debitorul nu poate propune daca in 5 ani anterior a mai intrat o data in insolventa;
- debitorii care au savarsit infractiuni – pot propune ceilalti ;
- daca nu se respecta termenele in care poate fi depus planul (adica sa ajunga la
administratorul judiciar?? ), daca n-a fost prelungit, iti inlatura dreptul, definitiv si irevocabil,
de a mai propune plan de reorganizare.

Urmeaza un control al creditorilor care are loc in aduinarea creditorilor si daca in urma acestui
control pe fiecare plan este unul castigator , urmeaza un control de legalitate. Sindicul se uita
sa vada daca planul in sine indeplineste conditiile prevazute de lege + daca votarea lui s-a
facut in conditiile legii. In vechea lege, controlul de legalitate era anterior hotararii.

- art. 133 – art. 139 lege

Principii generale:

- Planul trebuie sa implice posibilitatile de redresare ale debitorului; obiectivul e acelasi:

debitorul sa-si continue ”viata” in circuitul comercial;
- planul trebuie sa demonstreze ca are un caracter fezabil dpdv al redresarii debitorului adica
trebuie sa arate ca poate fi finantat, fie din resursele debitorului, fie din resurse atrase de la
terti;
- trebuie sa prevada programul de plata al creantelor.

Capitole:
- trebuie sa prevada care sunt categoriile de creante defavorizate si care sunt categoriile de
creante care nu sunt defavorizate;
Aceasta calificare este relevanta numai pentru reorganizare si este relevanta dpdv al
tratamentului creditorilor din plan; creditorii care au creante defavorizate se bucura de
protectie impotriva unui plan care le-ar crea o situatie si mai rea;

- trebuie sa arati prin plan cum tratezi creantele, adica ce masuri sunt propuse a fi suportate de
creditorii din cele 2 mari categorii:
• Categoria de creante defavorizate ( art. 5 pct. 16): trebuie intrunite 2 conditii
alternative: fie creditorii respectivi vor suferi o reducere a cuantumului creantei (fie pe
planul principalului, fie pe planul accesoriilor), fie vor suferi o reducere a garantiilor,
fie vor suferi o schimbare a programului de plata (reesalonare) ;
! - derogare prin lege de la principiul libertatii de vointa;

Important: Niciodata nu se poate discrimina modificand o creanta individuala pe parte de

suma, garantii, reesalonare !

Daca vrei prin plan sa aduci o atingere unei creante individuale si sa lasi categoria neatinsa e
discriminare, e ilegala; se aplica doar pentru categorii, nu pe fiecare creanta individuala (in
sensul ca o creanta individuala poate sa fie o singura categorie).

- trebuie stabilit tratamentul creantelor curente ( se intalneste si la faliment ): legiuitorul nu

are o definitie specifica pentru creantele curente , este clar ca are in vedere toate creantele
nascute dupa data deschiderii insolventei ( in perioada de observatie sau in perioada de
reorganizare sau in perioada de faliment);

E necesar uneori sa ai creditori noi care sa-i ajute pe administrator/lichidator sa-si

indeplineasca misiunea, iar acesti creditori trebuie protejati prin plan.

Art. 133 alin. (5): fara a enumera decat exemplificativ, legiuitorul spune principalele
elemente de avut in vedere de catre plan( capitole, sectiuni )
- principiile si tratamentul creantelor sunt obligatorii!
- litera c): posibilitatea de a transmite toate sau o parte din bunurile debitorului catre una sau
mai multe persoane fizice /juridice preexistente sau constituite dupa adoptarea planului;
- aceasta masura nu este tipica sau limitata la planul de lichidare : ce rost are sa am ideea de a
salva debitorul daca toate bunurile sale vor fi transferate catre o alta persoana?!
- Realitatea e ca acest text e foarte permisiv, acopera multe situatii, una dintre ele fiind situatia
in care se creeaza un vehicul cu scopuri speciale adica o societate proaspata, fara un trecut
dubios, fara raspunderi atasate, care va prelua o parte din activitatea debitorului ( cu datorii
samd); cei care au facut societatea finanteaza aceasta preluare; societatea plateste bani
debitorului, iar debitorul plateste datoriile .
- Alte variante: cand pur si simplu se transfera toate activele catre o societate noua, raman o
buna parte din pasive pe societatea debitoare, iar cel care preia aceste active va plati pentru
ele, banii se duc la societatea debitoare care va plati creditorii;

- tot prin plan se poate stabili o fuziune sau divizare : fuziunea de regula cu o alta societate
sanatoasa;desi ar trebui sa se redreseze prin plan,societatea nu mai exista.

- litera e): posibilitatea lichidarii in bloc sau separat a unor active sau a tuturor
activelor/bunurilor societatii sau darea in plata in contul datoriilor ;
- acest articol e mai ales aplicabil reorganizarilor prin plan de lichidare; poti avea si la plan de
restructurare ;
- sub 50% active- plan de restructurare, peste – lichidare;

- litera i) : modificarea actului constitutiv al debitorului – in conditiile legii.

- Daca planul, de exemplu prevedea aparitia unui nou actionar care prelua societatea
debitorului, dar actionarii existenti nu-si doreau asta, instanta a clarificat ca e vorba de
conditiile de forma in cazul sintagmei in conditiile legii. ;
- nu e in sensul ca se propune un plan cu diluarea actionarilor, este executat, iar apoi daca
actionarii se opun nu mai poate avea loc diluarea; – nu ar mai avea niciun rost procedura de
aprobare;
-se poate inclusiv impune asociatilor debitorilor impotriva vointei lor sa aiba alaturi alti
asociati, sa piarda controlul societatii, fara a se putea opune acestei masuri;

- litera k): planul de reorganizare nu poate prevedea conversia creantelor bugetare in titlul de
valoare; este un text care nu exista in versiunea initiala ;
Procedura de aprobare a planului – art 135 – art. 138

- pot propune planuri mai multe categorii de persoane ( nr maxim este de 6 planuri) si
indiferent cate sunt, daca au fost propuse in termen, vor fi supuse aprobarii creditorilor;
- planurile se publica in buletinul procedurilor de insolventa si se stabileste o data cand fiecare
plan va fi supus dezbaterilor si votului creditorilor intr-o adunare speciala (diferita de cele
mentionate pana acum! )
- in aceasta faza, judecatorul sindic nu este implicat, planurile sunt depuse, se aloca timp
pentru studierea lor si apoi are loc adunarea;
- se poate vota prin participare directa sau vot prin corespondenta;
- trebuie sa stii in ce categorie de creditori intri ;
- art. 38 prevede urmatoarele categorii ( nu inseamna ca le ai la fiecare reorganizare)
• Creditori cu drepturi de preferinta;
• Creditori bugetari;
• Creditori salariati- nu conteaza daca mai sunt angajati la momentul votarii planului,
daca mai au o creanta, vor participa;
• Creditorii chirografari – cei care nu au nicio garantie;
• Creditorii indispensabili ( apar doar la planul de reorgnizare) – se constituie in
conditiile art. 44 – aici intra acei creditori pe care administratorul judiciar ii califica ca
fiind necesari si de neilocuit pentru buna functionare a debitorului respectiv ;
Art. 5 pct. 23: defineste cine poate face parte din aceasta categorie; in primul rand, acestia
sunt creditori chirografari ( daca ar avea garanatii ar intra in prima categorii ) care furnizeaza
servicii fara de care debitorul nu poate sa-si desfasoare activitatea + nu exista un inlocuitor
pentru ei ( 2 conditii cumulative !! )
Ex: debitor captiv
- Daca esti in perioada de observatie, multi dintre acesti creditori vor avea protectia
mentionata, adica vor fi platiti prioritar pentru creantele de dupa deschiderea procedurii si au
posibilitatea de a iesi din procedura daca acele creante nu au fost platite dupa 60 de zile,

- Daca este un furnizor indispensabil , dar care are o creanta al carei termen de 60 de zile cade
in perioada in care se propun planuri, in acest context, nu se poate invoca textul general si sa
spuna ca e creditor obisnuit si nu mai continue sa furnizeze
- O singura conditie procedurala: administratorul judiciar trebuie sa constituie clasa
respectiva; trebuie sa ii aiba in vedere si sa spuna printr-o comunicare ca sunt creditori
indispensabili. Ii blocheaza in acest fel de la invocarea rezilierii contractului. Ei vor avea avea
beneficiul de a vota in cadrul unei categorii speciale.

Votarea planului
- Planul se voteaza pe categorii si pe majoritati de categorii;
- in categorii, majoritatea creantelor trebuie sa fie in favoarea planului + majoritatea
categoriilor trebuie sa voteze pentru plan.In categoria creditorilor indispensabili, puterea de
vot e cea mai mare.
- Creditorii salariati – pot fi si in categoria creditorilor chirografari ; ceilalti nu pot trece in alta
categorie, doar la cei salariati ar exista posibilitatea asta;
- Interdictie legala (care e o discriminare ) : creditorii care sunt afiliati cu debitorul
(controleaza pe debitor, sunt controlati de acestia sau se afla sub control comun cu debitorul
respectiv ) direct sau indirect ( adica se poate extinde pana la ultima persoana ) ---- NU POT
VOTA, cu exceptia cazului in care prin plan ar primi mai putin decat ce ar primi in cazul
falimentulu. Doar atunci, ca masura de protectie, ei vor vota,incadrandu-se in clasa in care ar
intra in mod obisnuit ( nu se constituuie o clasa separata).

Conditiile de vot valabil – art. 139

- numarul maxim de categorii este 5, planul trebuie votat de cel putin 3 categorii; in fiecare
categorie trebuie votat de majoritatea absoluta a creantelor; daca sunt 3- minim 2 ;
- una dintre categorii trebuie sa fie de creditori defavorizati; nu este obligatoriu atunci cand in
plan nu exista nicio categorie defavorizata; dar daca este o singura categorie defavorizata, ea
trebuie sa voteze planul; daca sunt 2 , trebuie sa voteze cel putin una;
- daca avem nr. par de categorii : legea spune ca cel putin 2 categorii trebuie sa voteze planul,
cu conditia ca una dintre categoriile care voteaza sa fie defavorizata .
- in toate cazurile, mai exista o conditie ( indiferent de cate clase sunt ) : in final, pentru plan,
trebuie sa voteze cel putin 30% din totalul valoric al creantelor.

In practica, poti sa ai o situatie in care un creditor cu o creanta f mare se opune planului, dar
planul e adoptat; e greu de intalnit in practica pentru ca de regula el e defavorizat prin plan si
e greu sa mai fie alta categorie defavorizata; ( ?)
- o alta conditie in legatura cu categoriile defavorizate care au votat impotriva: aceste
categorii sa fie supuse unui tratament corect si echitabil
Tratament corect si echitabil = art. 139 alin. (2) – in cadrul aceleasi categorii niciuna dintre
creante nu primeste prin plan mai putin decat ar primi altfel
- creditorii nu primesc mai mult decat creditorii din clasa defavorizata
-prin plan nu se poate dezavantaja o creanta individuala, cu exceptia cazului in care exista
acordul creditorului(daca accepta sa fie discriminat in raport cu creditorii din aceeasi
categorie).

- daca sunt mai multe planuri aprobate (e posibil teoretic) in mod legal, atunci se va lua in
calcul valoarea absoluta a creantelor care a votat pentru un plan in comparatie cu alt plan,
astfel ca in final nu poti avea decat un plan aprobat ce poate fi supus confirmarii
- judecatorul sindic va verifica ca planul sa fi fost adoptat conform dispoziilor legale; va
verifica si continutul planului ;
- nimic nu impiedica sa aprecieze ca planul nu este fezabil, dar acest lucru trebuie sa se
intemeieze pe legalitatea planului- sa fie finantabil
- chiar daca e votat in conditiile legii, judecatorul poate sa nu-l aprobe pe motiv ca nu e
finantabil.

Durata planului
- maxim 4 ani, durata normal e de 3 ani + 1 an de prelungire, conform art. 133 + art. 131
- Odata ce planul a fost aprobat, debitorul, in baza legii, prin administrator special, participa la
implementarea planului ; prin plan se va preciza in ce masura participa, ce limitari exista ,etc.
- e clar ca adm special va pune in aplicare planul intr-o masura sau alta;
- pe perioada prevazuta,conform art 140, daca se vede o deviere fata de obiectivele stabilite
prin plan,oricare creditor poate cere trecerea la faliment ( cu conditia dovezii interesului –
spre ex daca in termen de 1 an nu s-au platit creante conform planului )
- nu se acorda o sansa de adaptare a planului; sanctiunea e f drastica : intrarea in faliment;
aspect decis de judecatorul sindic .

- Daca se intra in faliment, se revine la tabelul initial de creante; daca prin plan s-au modificat
termen e de plata, garantii, sume, odata ce planul s-a dovedit lipsit de succes, creditorii sunt
pusi in situatia anterioara; desigur, se scot din ecuatie sumele deja platite creditorilor ;
- Daca nu se aproba niciun plan de reorganizare , se trece la faliment; se inchide procedura
generala si se trece la procedura falimentului;
- tot in perioada reorganizare, mai poate cere falimentul si titularul unei creante curente, adica
acei creditori a caror creanta s-a nascut ca urmare a planului pentru ca cei care au creanta
nascuta inainte de aprobarea planului au intrat oricum intr-una dintre cele 5 categorii; logica e
clara: daca nu reusesti sa platesti un creditor indispensabil economic, inseamna ca ai probleme
si cu plata creditorilor vechi.

FALIMENTUL

Cum poti ajunge in faliment?

- daca ai intrat in procedura simplificata ( cu o perioada de obs sau direct);
- in cazul in care nu se aproba niciun plan de reorganizare;
- se aproba un plan, dar nu are succes;
- daca administratorul judiciar prin raportul de la 20 de zile propune trecerea in faliment;

In toate situatiile se pronunta o hotarare speciala de intrare in procedura falimentului;

- efectul automat al acestei hotarari este de ridicare irevocabila a dreptului de administrare al
debitorului;
- cel care se ocupa de administrarea averii este lichidatorul, nu mai poate fi administratorul
judiciar ; poate fi aceeasi persoana, prin hot respectiva i se poate converti rolul ;
- Tot prin hotarare se mai stabilesc urmatoarele aspecte:
Perioada in care creditorii care au aparut dupa deschiderea procedurii insolventei isi declara
creantele – tabel suplimentar ! Dupa ce ai facut cu ei aceeasi procedura (tabel preliminar /def)
– ai tabl definitiv consolidat care include si tabelul suplimentar
- Pe baza acestui nou tabel, lichidatorul va interactiona cu creditorii.

- lichidatorul face aceleasi masuri ca administratorul: inventariaza, comunica , analizeaza

posibilitatea de acoperire a creantelor, trebuie sa stabileasca modalitatile prin care va lichida
efectiv activele; el propune un plan de lichidare
- acest plan se implementeaza doar daca e aprobat de adunarea creditorilor (cu cvorumul si
majoritatile pe care le stim);
- pentru a propune plan, trebuie sa evalueze bunurile – anagajeaza un evaluator , dar nu poate
propune un plan fara sa aiba in dreptul fiecarui bun o valoare(poate fi supusa contestarii in
cadrul adunarii creditorilor);
- aceasta valoare e importanta pentru ca ii poate limita marja de negociere a lichidatorului
cand vinde bunul, in functie de aceasta valoare adunarea creditorilor impune anumite limite in
care sa vinda bunul;
- odata aprobat planul, e problema lui cum, unde vinde, ce metode alege pentru vanzari etc
- un plan bun de lichidare are si un termen(lichidatorul e platit din banii debitorului);
- odata ce s-a trecut efectiv la implementarea lichidarii, rolul lui este de a vinde in conditii cat
mai bune si de a distribui sumele rezultate din vanzari; el trebuie sa asigure o transparenta fata
de creditori si la 3 luni trebuie sa prezinte un raport in care precizeaza ce bun s-a vandut, la ce
pret, ce distributii s-au facut din acei bani samd;

Art. 161 – preferinta

- pentru situatia in care se ajunge efectiv la distributii de sume, legea prevede ordinea de
preferinta – art. 161
- in primul rand: cheltuielile lichidatorului + taxe de timbru + alte taxe platite in legatura cu
lichidarea
- a doua categorie: dupa ce s-au acoperit cheltuielile procedurii, te uiti la tipul de bun vandut;
daca acel bun aservit unei garantii, vor avea prioritate creditorii care se bucura de acea
garantie
Daca sunt mai multe categorii de crditori ipotecari- acelasi bun – din pret – sigur va primi
ceva creditorul de prim rand, ceilalti, nu e sigur
- categoria creditorilor care l-au finantat pe debitor dupa ce a inceput procedura
- creditorii salariali( cu creante din salarii)
- creantele bugetare
- sume din creante de intretinere, daca e PF
- creantele bancare , care evident nu sunt garantate
- restul creantelor chirografare
- creditorii subordonati: cei care au o creanta izvorata dintr-un act cu titlu gratuit ; actionarii
?? ; tertii de rea credinta a caror acte frauduloase au fost anulate.

- In cadrul fiecareia dintre categorii, distributiile se fac pro rata;

Cota falimentara = cota in care fiecare creditor recupereaza la fiecare distributie;
Art. 165: o parte din sumele care au ramas sa fie distribuite sa fie puse deoparte;

Inchiderea procedurii
- raport, situatii financiare ultime = le publica , le comunca judecatorului sindic + se stabileste
un termen in care vor fi discutate, e ca o descarcare de gestiune pentru lichidator
- daca in urma acestei sedinte se constata ca nu mai e nimic de lichidat, se inchide procedura
printr-o sentinta de inchidere
- din acel moment se produc diferite consecinte in functie de anumite tipuri de situatii
- Situatia clasica: toata lumea a fost acoperita, toti creditorii au fost platiti – efectul este
radierea; debitorul nu se poate intoarce in activitate ( e vb doar de PJ );
- daca nu sunt acoperiti integral creditorii – debitorul tot radiat va fi;
- situatia cu debitorul sarac in care fie n-ai avut niciun bun pe care sa-l vinzi, fie sunt total
insuficiente si acopera prea putin din creante si nici macar nu poti sa acoperi cheltuieli
administrative – in aceasta situatie, daca niciun creditor nu vrea sa avanseze sume pentru a
continua procedura = are loc o inchidere a procedurii din lipsa de fonduri;
- daca reorganizarea a avut succes , tot se da o sentinta de inchidere, debitorul continua curat
activitatea ;

Exista si situatii in care se poate inchide procedura fara radiere, dar nu sunt neaparat situatii in
care a avut loc falimentul, ci este procedura insolventei;
- ex: debitorul a introdus o cdererea introductiva si nu se inregistreaza niciun creditor adica
exista in registrele sale evidente ca sunt creditori dar nu se inscriu in tabel , in acest caz,
evident, procedura se inchide, dar nu-l poti radia, ci isi va continua activitatea curatat de
datorii (!) daca unii se razgandesc , nu mai are importanta.

- daca debitorul a cerut procedura simplificata si nu s-a prezentat niciun creditor – nu se

merge mai departe cu falimentul = nu poti sa ai procedura de faliment fara creditori!
- daca in perioada de observatie , indiferent de ce a cerut debitorul, pana sa treci la
reorganizare sau faliment, s-au platit toate creantele = evident ca se inchide procedura fara a-l
radia .

Raspunderea altor persoane - art. 169

- de principiu, in insolventa raspunde debitorul;
- exceptional, pentru datoriile sale ar putea raspunde si niste terti(cei care au avut o contributie
semnificiativa la ajungerea in stare de insolventa)
- orice persoana care a contribuit la starea de insolventa poate fi tinuta raspunzatoare pentru
acoperirea unei parti sau tuturor creantelor debitorulu= fideiusor creat ope legis ;
Exemple: asociatii, admin, auditorii; tert care a controlat prin contracte debitorul respectiv
- sunt limitative cazurile prin care s-a contribuit la insolventa
1) au folosit bunurile debitorului in interes propriu /al altor persoane
2) au deturnat o parte din activul acestuia
3)in luna precedenta deschiderii procedurii au platit cu preferinta un creditor in dauna altora (
e diferita de aia cu 6 luni)
4)orice alta fapta savarsita cu intentie care a contribuit la starea de insolventa a debitorului-
desi sunt reglementate limitativ cazurile, aceasta litera deschide sfera.

Ei nu sunt ope legis raspunzatori, ci trebuie descoperiti

- se realizeaza un raport de 40 de zile: daca adm judiciar nu identifica aceste persoane prin
acel raport si creditorii cand se discuta raportul respectiv nu contesta aceasta lipsa de
implicare, atunci practic nu poate veni cineva sa se indrepte impotriva acelei persoane, decat
daca se dovedeste ca la acea data nu erau suficiente informatii pentru a-i identifica;
- principala obligatie pentru tragerea la raspundere apartine adm judiciar/ lichidatorului – daca
sunt inactivi, comitetul creditorilor poate introduce actiunea
- se poate trece la masuri de executare silitata odata ce se admite actiune
- termen de prescriptie de 3 ani, care curge de la data la care a fost cunoscuta sau trebuie
cunoscuta persoana care a contribuit la starea de insolventa, dar nu mai tarziu de 2 ani de la
data deschiderii procedurii de insolventa – pentru introducerea actiunii
(nu sunt 5 ani)

- pe legea 31 nu e nimic exclus de la examen !! (inclusiv obligatiunile pe care nu le a predat)