Cursul 2

Normele de procedură civilă

I.Trei categorii
a) Norme de organizare cele care reglementeaza structura instantelor, numirea si
avansarea judecatorilor statutul judecatorilor, compunerea completelor de judecata si eventualele
incidente in formarea completele de judecata (incompatibilitatea judecatorilor, abtinerea si
recuzarea)
-in legile justitiei ( 303, 304/2004; dar si CPC)

b) Normele de competenta
-instantele care au competenta in anumite pricini in raport cu alte organe ale statului
(competenta fenerala), dar si raporturile intre instantele de grad diferit, sau intre instantele de
acelasi grad ( comp teritoriala)
Nu se confunda(!) cu normele de organizare ( organizarea vizeaza compunerea unui
anumit complet din cadrul instantei (!) )

c)Normele de procedura propriu-zisa

- desfasurarea procesului, forma si termenele in care se efectueaza actele de procedura,
dar si succesiunea acestora.
i)de procedura contencioasa – derularea procesului de tip contencios ( reclamant- parat),
cand dreptul unei parti este contestat sau incalcat

ii) de procedura necontencioasa- atunci cand procesul este inceput de petent care are
nevoie de o incuvintare din partea instantei, dar fara a opune un drept unei parti adverse (ex
infiintarea unui partid, a unei fundatii, a unei asociatii)

iii)normele de executare silita- cele care vizeaza punerea in aplicare a unor titluri
executorii

II.Clasificare dupa natura interesului ocrotit

a)Norme imperative –(constituie REGULA in materia procedurii civile)norme de ordine

publica care impun participantilor o anumita conduita. In consecinta:
- partile nu pot conveni, chiar cu autorizarea instantei sa se abata de la aceste norme si
nici nu pot acoperi prin vointa lor viciile unui act de procedura indeplinit cu incalcarea acestor
norme
-incalcarea poate fi invocata de oricare dintre parti, de procuror sau din oficiu, de
regula in orice stadiu al procesului, daca legea nu prevede altfel
– incalcarea lor atrage sanctiunea nulitatii absolute/decaderea/perimarea.

Normele de organizare judecatoreasca sunt imperative, ca regula (structura, nr instantelor,

statutul jud etc.), dar in ceea ce priveste cazurile de incompatibilitate , legiuitorul distinge intre
cazurile de incompatibilitate absoluta sau cazuri de incompatibilitate relativa ( partea poate alege
daca formuleaza sau nu cerere de recuzare, iar judecatorul se poate abtine sau nu).
(!) Competenta generala, materială si teritorialitate exclusiva sunt de ordine publica

1
Cursul 2

Competenta teritoriala alternativa si de drept comun sunt de ordine privata (!!!)

b)Norme dispozitive, de multe ori prin dispozitiv se poate intelege ca e vorba de o norma
pe care poti alege daca o respecti sau nu – ceea ce nu se aplica in cazul normelor de procedura,
care sunt intotdeauna obligatorii (!)-incalcarea lor atragand sanctiunea nulitatii relativa
Competenta terit alternativa si de drept comun sunt de ordine privata (!!!)-acestea pot face
obiectul unei negocieri – nelegalitatea se acopera prin neinvocare. (!)

In cazul normelor de procedura propriu-zisa: natura lor se determina de la caz la caz ,

trebuie sa se verifice natura interesului urmarit prin reglementarea respectiva
Exemple:
1.in materia probei prin depozitiile martorilor exista un text care clarifica natura normelor.
(art.315) persoanele care nu pot fi ascultate ca martori: rudele, afinii pana la gradul al 3-lea
inclusiv, sotul, fostul sot, concubinul, cei aflati in dusmanie etc. De la primele 3 categorii partile
pot conveni ca persoanele sa fie audiate, insa de la celelalte 2 cateogrii ( cei pusi sub interdictie
sau cei condamndati pt marturie mincinoasa)nu se poate deroga de la regula(!!!)

2.Termenul de apel : care se exercita in termen de 30 de zile, sanctiunea depasirii

termenului: decaderea- astfel daca intimatul uita sau nu invoca intentionat exceptia tardivitatii,
tardivitatea se poate invoca din oficiu de catre instanta – este o norma de ordine publica
(!!)ratiunea : evitarea existentei incertitudinii cu privire la decizie. Situatiile incerte juridic ar
ramane in societate pe o perioada infinita, ceea ce implica si circularea cu retinere a drepturilor
obtinute prin hotararea primei instante.

III.Dpdv al campului de aplicarea

a)norme generale
b) norme speciale
Normele speciale deroga de la norma generala
In masura in care norma speciala este lacunara, ea se completeaza cu cea generala
O norma generala ulterioara nu inlatura / abroga/ modifica o norma speciala anterioara
DECAT DACA se prevede in mod expres aceasta .Exemplu: dispozitiile legii contenciosului
administrativ care preved de exemplu ca hotararile se ataca cu recurs .
ICCJ cu prvire la art 84 – p j nu poate fi reprez printr-o alta pers decat avocat sau consilier
juridic. Problema: cu privire la executarea silita, unde nu sunt prevazute norme speciale .
normele de la 84 fac parte din Dispozitii generale prviind JUDECATA- deci se vor completa cu
normele privind aceste dispozitii .

2
Cursul 2

Aplicarea in timp a normelor de procedura civila

Principii:
1.Supravietuirea legii vechi situatiilor in curs si 2.Aplicarea imediată a legii noi numai
pentru situatiile create sub legea noua (!)
=:Modificarea legii de procedura pe parcursul procesului nu va avea impact.
Aceasta conceptie pleaca de la ideea ca procesul este vazut ca un tot unitar, indestructibil
care are un echilibru intern si trebuie luat ca atare
Situatii particulare:

A.Normele de competenta
-instanta competenta sub imperiul legii vechi ramane competenta, chiar si in caz de
trimitere spre rejudecare (!). Insa daca prin legea noua se desfiinteaza instanta, dosarele sunt
trimise din oficiu instantei competente potrivit legii noi, dar vor fi judecate sub imperiul legii
vechi suv care au aparut .

B.Mijloacele de proba
I.In ceea ce priveste conditiile de admisibilitate(*iar nu de administrare) si puterea
doveditoare a probelor preconstituite (cele facute in scopul de a dovedi ceva: inscrisul facut ad
probationem) si a prezumtiilor legale este legea in vigoare la data producerii ori savarsirii
faptelor juridice care fac obiectul probatiunii.
In ceea ce priveste probele nepreconstituite= legea aplicabila este cea in vigoare de la
momentul inceperii procesului (aplicarea normei generale, art 26- norme speciale) = martorii,
prezumtiile judiciare simple, expertizele. Exista situatii in care martorii constituie proba
preconstituita = ei asista tocmai pentru ca legea prevede aceasta conditie. Si nu toate inscrisurile
sunt preconstituite , exemplu: consemnarile facute de creditor nu cu scopul de a face dovada .

II.Administrarea probelor = legea de la data administrarii acesteia . Administrarea: modul

concret de depunere a probelor.
Prin urmare chiar daca procesului i se aplica legea in vigoare la data inceperii sale, in
masura in care pe parcurs se modifica procedura de administrare a probelor devine aplicabila
legea noua. Aceasta regula NU este aplicabilă proceselor in curs la data intrarii in vigoare a
NCPC (pentru ca se aplica art.3 alin (1) din Legea 76/2012)

C.Legea aplicabila hotararile

-care este in realitate o aplicare a normei generale

3
Cursul 2

Actiunea civila
1.Definitia legala
Ansamblu mijloacelor procesuale prevazute de lege pentru protectia dreptului subiectiv
pretins de catre una dintre parti SAU a unei situatii juridice, precum si pentru asigurarea aprarii
partilor in proces
=:Componente
a)ansamblu de mijloace : contine dreptul de a sesiza judecata, dreptul de pune concluzii,
de a administra probe, de a obtine executarea hotararii etc. Toate acestea sunt concretizari ale
actiunii civile.
b)recunoscuta pentru protectia unui drept subiectiv sau a unei situatii juridice ( exemplu:
posesia).
- si pentru apararea partilor (deci si a paratului )

-OBSERVATII-

1. Actiunea nu se confunda cu cererea de chemare in judecata (!!!!)

Cererea de chemare in judecata este concretizarea unui element al actiunii civile.

II.Actiunea preexista procesului (!!)

Aceasta afirmatie poate fi inteleasa prin definitia dreptului la actiune care este parte
integranta a dreptului subiectiv, dreptul subiectiv avand 3 componente :
(1) dreptul de a avea o anumita conduite,
(2)dreptul a cere celorlalti sa aiba o atitudine corespunzatoare dreptului tau (sa dea sa faca
sau sa nu faca ceva),
(3)daca primele 2 nu se realizeaza, daca conduita partenerilor sociali nu este
corespunzatoare dreptului, se poate apela la forta coercitiva a statului (acesta este dreptul la
actiune).

Drept material la actiune (dreptul la admiterea actiunii) =/ dreptul procesual la

actiune(dreptul de a intenta actiunea ca un aspect particular al dreptului de petitonare sau al
accesului liber la justitie)

-Art 2500 Cciv: se prescrie numai dreptul material la actiune

4
Cursul 2

2.Elementele actiunii civile

-Elementele comune tuturor actiunilor civile-

a)Partile- titularii de drepturi ( iar NU reprezentantii acestora)

In mod exceptional, pot fi parti si persoane care nu sunt titulare de drepturi ( procurorul
este parte, dar nu e titular de drepturi; organizații patronale, sindicale etc.)- acestea sunt parti in
sens larg deoarece, chiar daca exercita actiunea civila, efectele hotararii se produc fata de
titularii drepturilor subiective protejate.

Reclamant-parat, apelant-intimat, recurent-intimat

-le sunt asimilate si alte persoane (intervenientii)
-nu sunt asimilate partilor participantii precum: expertii, martorii, interpretii etc.

b)Obiectul (ceea ce partile inteleg sa supuna judecatii)

-il constituie protectia unui drept subiectiv civil sau a unui interes care se poate realiza
numai pe calea justitiei.
-obiectul se particularizeaza in functie de mijlocul procesual ales : ex: la cererea de
chemare in judecat obiectul este o pretentie; la caile de atac obiectul il reprezinta desfiintarea
hotararii atacate; la masurile asiguratorii – indisponibilizarea sau conservarea unor bunuri etc.
Stabilirea cu exactite a obiectului actiunii civile determina solutii diferite la aspecte
privitoare la : competenta, timbrare, mijloace de proba, limitele investirii, existenta unei cai de
atac, posibilitatea punerii in executare a hotararii pronuntate.
Art.9 alin (2)- obiectul se stabileste de catre parte prin cererea formulata si apararile
invederate instantei de judecata ( principiul DISPONIBILITATII).
Obiectul trebuie sa fie licit, posibil si determinat.

c)Cauza actiunii
=Scopul spre care se indreapta vointa celui care reclama sau se apara
(!) cauza actiunii =/ cauza cererii chemarii in judecata
Cauza cererii= situatia de fapt calificata juridic pe care isi intemeiaza pretentiile
reclamantul sau isi fondeaza apararile paratul
Ex.Actiunea in revendicare= cauza actiunii: redobandirea posesiei
Cauza cererii=dobandirea proprietatii in temeiul unui contract
Actiunea in anulare= cauza actiunii: desfiintarea contractului si repunerea partilor in
situatia anterioara
Cauza cererii= ex.violenta, eroare, cauza ilicta etc.
Rezolutiunea= cauza actiunii: desfiintarea contractului
Cauza cererii= neexecutarea contractului (!!!)

Autoritatea de lucru judecat ? – cauza cererii

Cauza trebuie sa fie reala(adica initierea actiunii civile sa fie determinata de scopul pe
care titularul dreptului urmareste sa-l obtina prin hotararea judecatoareasca), licita si morala

Cauza imorala si ilicita= e usor de depistat pentru ca judecatorul are elemente exterioare

5
Cursul 2

Cauza ireala= judecatorul de principiu nu poate afla acest lucru pentru ca nu este
exteriorizat ( adica demersul judiciar trebuie facut pentru protectia unui drept, si nu pentru a se
frauda drepturile si interesele altora)
A-B promisiune de vanzare. A promisiune de vanzare C cu privire la acelasi imobil. B l-a
dat in judecata pt obtinerea unei hot jud.care sa tina loc de contract.A si C intelegere pentru ca C
sa intenteze acelasi tip de actiune, A recunoscand pretentiile, si instanta pronunta o hot care sa
tina loc de contract in acest proces, astfel A putand invoca in procesul cu B ca nu mai are bunul
in proprietate. = concluzia in doctrina conform careia simulatia poate exista si in cazul
proceselor.

3. Conditiile de exercitare a actiunii civile

a.Formularea unei pretentii

b.Existenta unui interes
c.Capacitate procesuala
d.Calitate procesuala
*aceste conditii trebuie verificate si in cazul apararilor(art.32 alin 2), apararilor de fond
sau procesuale (art.31)
**aceste conditii trebuie respectate nu numai la declansarea actiunii civile prin sesizarea
instantei cu cererea de chemare in judecata, ci pentru punerea in miscare a oricareia dintre
formele procesuale ce intra in continutul actiunii.

a.Formularea unei pretentii

-de cele mai multe ori este vorba totusi de afimarea unui drept, pentru ca actiunea este
legata de protectia unui drept subiectiv civil.

S-a consacrat in doctrina ca dreptul care se invoca trebuie :

1.Sa fie recunoscut sau ocrotit de lege

2.Exercitat in limitele sale externe si interne(deci potrivit scopului economic si social
pentru care a fost recunoscut)
3.Exercitat cu buna-credinta
-cererea se respinge in caz contrar ca nefondat
4.Actual (sa fi asjuns la scadenta, sa nu fie supus unui termen sau unei conditii
suspensive)- cererea se respinge ca prematura (*insa dreptul care nu este inca actual nu este
lipsit de orice protectie juridica, deoarece se pot cere anumite masuri de conservare ori sa poate
proceda la asigurarea dovezilor)
Exceptii de la regula actualitatii –actiuni preventive (*actiuni care NU prejudiciaza pe debitor
deorece hotararea nu se poate executa inainte de implinirea termenului)
Ex.: -cererea de predare a unui bun care se poate executa numai cand obligatia de
predare este scadenta.
-formularea, inainte de termen, a cererii prvind executarea la termen a obligatiei de
intretinere sau a altei prestatii periodice ( in caz contrar, ar trebui ca actiunea sa fie
introdusa lunar)

6
Cursul 2

-dupa modelul acestora doua exista si un al treilea caz generic : pot fi incuvintate
inainte de implinirea termenului si alte cereri pentru executarea la termen a unor obligatii
ori de cate ori se va constata ca aceastea pot preintampina o paguba insemnata pe care
reclamantul ar incerca-o daca ar astepta implinirea termenului.

b.Interesul

-folosul practic al demersului judiciar. Aici poate fi vorba de un interes

material(ex.obtinerea unei sume de bani) sau de un interes moral(ex. Instituirea
interdictiei judecatoresti; nu este = cu prejudiciul moral si nici cu reparatia materiala a
daunelor morale).
(!)Interesul trebuie sa vizeze atat declansarea actiunii, dar trebuie sa se mentina pe
tot parcursul procesului Asadar daca dispare, actiunea va fi respinsa.
El insoteste nu numai cerera de chemare in jud, ci si in toate mijloacele procesuale
(!).
Conditiile interesului:
a) Interesul trebuie sa fie unul determinat, iar nu generic.
b) Legitim, ci nu pur economic
c) Personal
d) Nascut si actual
Ex.A contesta tabloul creditorilor. Creditorul chirograf 5 formuleaza actiune in contestare
sustinand ca trebuie sa fie in pozitia 4. Insa din tablou rezulta foarte clar ca numai primul creditor
se indestuleaza, restul nu iau nimic. In acest context, cererea sa este respinsa ca fiind lipsita de
interes (!)
A se judeca cu B , si la proces vine numai A, B fiind insa neelgal citat. Judecata se desf in
continuare, iar B castiga. A face apel si invoca incalcarea principiului contradictorialitatii si a
dreptului la apare. In acest caz nu exista interes personal in declararea apelului din partea lui A ,
desi are un interes in anularea hotararii, dar nu este un interes legitim.

In cazul caracterului personal:

Exceptii: aparente: actiunea oblica, actiunile colective sau actiunile formulate de organe
carora legea le recunoaste legitimare procesual distinct de titularul dreptului(procurorul,
Avocatul poporului)

In cazul conditiei nascut si actual

Interesul poate fi nascut si actual chiar daca dreptul afirmat nu este inca actual, art 34
sechestrul asigurator, asigurarea probelor 359. Regresul anticipat al fideiusorului art 2312 NCC

Exceptia lipsei de interes – de ordine publica , poate fi invocata de oricine (!!)))

7
Cursul 2

c.Calitatea procesuala
(*indreptatirea de a sta in proces)
Art 36 : identitatea dintre parti si subiectele raportului dedus judecatii
Exceptii: sunt cazuri in care legiuitorul acorda calitate procesuala activa unor persoane
care nu figureaza in raportul juridic dedus judecatii: procuror, cand actioneaza petnru minor,
disparut etc, org.guv pt protectia drepturilor omului pentru combaterea dicriminarii, org sindicale
etc.
o.g 137/2000 art 28., legea 193/2000 privind clauzele abuzive
NU trebuie confundata calitatea procesuala cu problema chiar a existentei dreptului sau a
insesi obligatie ce intra in raportul juridic litigios(!)
Calitatea este activa / pasiva- dar proba calitatii active(de ce face actiunea) si
pasive(impotriva cui face actiune) o face reclamantul (!). Verificarea revenind instantei;
verificarea se poate realiza prin trimitere la lege ( in cazul procedurii de divort, stabilirea filiatiei
etc.) sau la raportul juridic obligational litigios).

Transmiterea calitatii procesuale

a) Pe cale legale prin succesiune ( pj) prin reorganizare (pj)

b) Pe cale conventionala; prin cesiune, vanzare, schimb, donatie .

Mai exista si o diferita transmitere :

-cu titlu univeral (mostenitorul unic, fuziune prin absorbtie sau contopire, legatarul
universal etc.)
-cu titlu universal (mostenitorii legali, divizarea toatala sau partiala a persoanei juridice
etc.)
-cu titlu particular(legatul cu titlu particular, transmisiunea conventionala)
Sunt si cazuri in care fie nu se transmite calitatea, fie transmiterea calitatii se face in
anumite circumstante ( ex: in materia divortului nu se transmite calitatea procesuala, cu exceptia
in cazul in care reclamantul decedeaa si s-a cerut divortul din culpa exclusiva a paratului,
mostenitorii pot cere continuarea procesului )
Ex. Revocarea donatiei pt ingratitudinea: dreptul la actiune se prescrie in termen de 1 an
de la data la care donatorul a cunoscut cauza de ingratitudine (vezi NCC)
Exista si transmiteri cu modfiicari – in cazul actiunilor de filiatie.
Exceptia lipsei calitatii procesuale- este de ordine publica(!!!)
Exceptia se solutioneaza inaintea fondului (!)
In cazul actiunile reale exceptia lipsei calitatii procesuale se poate uni cu adminstrarea probelor
sau cu fondul cauzei, deoarece problema calitatii se confunda cu cea de fond. Daca instanta
stabileste ca dreptul exista, dar actiunea a fost pornita de o persoana fara calitate, actiunea se va
respinge ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesuala activa sau impotriva uneia fara
calitatea procesuala pasiva, astfel incat procesul se va putea declansa din nou de catre adevaratul
proprietar / impotriva adevaratului parat.Nu exsita autortiate de lucru judecat in ce priveste
fondul, dar exista asupra problemei calitatii procesuale

8
Cursul 2

d.Capacitatea procesuala

Institutia este transpunerea in plan procesual a capacitatii din dreptul civil

a)capacitatea de folosinta
b)capacitatea de exercitiu
-dobandirea cap de folosinta
-incetarea cap de folosinta
-p.f./p.jur
-principiul specialitatii capacitatii de folosinta a persoanelor juridice fara scop lucrativ

In materie procesual civila exista o particularitate, art 56 recunoaste capacitatea de a

sta in proces si unor entitati fara personalitate juridica, asociatii, alte entitati fara
personalitate juridica, daca sunt consituite potrivit legii (societatea civila, societatea
civila prof.de avocati, birou de executori jud., inclusiv subdiziunea unei u.a.t precum
sectoarele municipiului Bucuresti). In vechiul cod acestea putea sta in proces doar ca
parat.

Sanctiune pentru lipsa capacitatii de folosinta = nulitatea absoluta

In ceea ce priveste capacitatea de exercitiu vizeaza urm situatii
a) Minorii > 14 ani si cei pusi sub interdictie nu au capacitate, ei vor sta in proces prin
reprezentantul legal sau judiciar .toate actele de procedura se fac de catre reprentant dar
pentru cel reprezentat
b) Minorii 14-18 ani – au o cap de exercitiu restransa => asadar vor putea exercita drepturi
procesuale, dar vor fi asistate de parinte / tutore. In cazul lor va fi citata persoana cu
capacitate de ex restranse, insa actele vor fi subsemnate de catre de reprez./ vor fi asistati
la judecata de catre parti. Daca o pers >14 ani la data inceperii procesului, dobandeste
capacitatii de ex restransa, aceast va trebui citita sub sanctiunea casarii deciziei
Minorii care dobandesc capacitate prin casatorie – cap deplina
In materia litigilor de munca si de protectie sociala – minorul cu cap de ex.restransa poate
exercita actiunile in mod deplin (!)

Situatia in care p.j. nu are reprezentant legal / p.f nu are reprezentant legal / exista
conflicte intre reprez.si p. -> instituirea curatelei speciale litis, care are urm caracteristici
specifice:
1.Curatela instituita exclusiv pentru actele procesuale din procesul respectiv pentru care a
fost desemnat (!!) .2. Curatorul special este numit nu de isntanta de tutela, ci de catre
instanta investita cu solutionarea litigiului respectiv, si tot instanta va stabili remuneratia
curatorului. Remuneratia, cu toate acestea, nu se plateste de catre stat, ea va fi suportata
de catre persoana beneficiara, si numai daca instanta constata urgenta sau imposibilitatea
de plata a celui aflat in nevoie, ea va fi avansata din bugetul statului. Insa chiar si atunci
daca suma va fi avansata de la buget, suportarea in final se va face de catre partea care va
pierde procesul, numai daca persoana obligata la plata... suma va fi suportata de catre
stat..3.Curatorul special este un profesionist (avocatii )

9
Cursul 2

Lipsa capacitatii de exercitiu atrage o nulitate relativa. Textul art 51 (4) este elocvent in
acest sens + reprez/ ocrotit.legal poate confirma o parte a actelor ... prin urmare , nu numai ca
este nulitate relativa, dar instanta este obligata sa...

La 57 alin (3)-,, in orice stare a procesului „ ratiune: nu inseamna ca este nulitate absoluta,
insa distinct de nulitatile relative, ea se poate invoca oricand pentru ca de obicei persoana care nu
a beneficiat de reprezentare corecta nu sesizeaza... . De asemena, lipsa cap de ex poate fi
invocata numai de cel vatamat, ci si de catre celelalte parti precum si de catre instanta de oficiu.
(ratiunea atat celelalte parti, cat si instanta nu au interes ca hotararea sa fie anulata ). In doctrina
se retine ca nu trebuie sa ne conduca cu gandul ca si calea de atac se invoca de partea adversa
(!!!) Daca nu se invoca , si minorul castiga procesul, nu se poate invoca de catre alta parta in
calea de atac acest motiv pentru ca nu are INTERES PERSONAL.

Clasificarea actiunilor
a) Dupa scopul urmarit
1.actiuni in realizare- genul clasic. Actiunea prin care se solicita instantei
recunoasterea dreptului si sa oblige partea potrivnica sa se conformeze dreptului
respectiv ( sa dea sa faca sa nu faca ceva). Caracteristica: hotararea judecatoreasca
are caracter retroactiv de regula – pentru ca prin h j nu se creaza o situatie noua, h.j.
doar recunoaste ceva ce exista deja. Situatii de exceptie: in Legea contencisoului
admin -> hot produc efecte pentru viitor.

2.actiuni in constatare.
Sunt cele care se opresc la jumatatea drumului actiunii in realizare. ( instanta nu poate
dispune obligarea la plata creantei, daca nu constata existenta creantei ).
Este cea prin care se cere instantei numai existenta / inexistenta unui drept.
Inainte de a fi reglementate, astfel de actiuni cu un asemenea obiect au fost respinse ca
lipsite de interes. Pe parcurs, s- a considerat totusi ca nu sunt lipsite de interes, astfel
ca s-a dezvoltat in doctrina si jurisp urmatoarea idee: este admisibila daca partea nu isi
poate demonstra dreptul printr-un alt mijloc procesual. In prezent, aceasta opinie este
reglementata legal art 53 ( principiul subsidiaritatii actiunii in realizare !). Ne aflam de
fapt in faza unei conditii speciale de exercitiu, cu mentiunea ca este de fapt ca s-a
autonomizat din conditia mai larga a interesului (!!!).
Caracterisitici->
a)caracter subsidiar
b)au ca obiect existenta / inexistenta unui drept, iar nu a unui fapt
c) nu sunt susceptibile de executare silita -> pentru ca nu se cere ceva de la cineva ->
se refera numai la capatul de cerere principala, daca exista un capat de cerere
subsidiara cu privire la cheltuieli de judecata aceasta poate fi totusi executata silita

exemple:
2. dupa un divort unul dintre soti a cerut sa stabileasca cota de proprietate pe care o are
asupra unui bun dobandit in timpul casatoriei. Instantele, initial, au considerat inadmisibila
cererea pentru ca are la indemana o actiune in realizare- actiunea in partaj. Insa ulterior s-a
considerat ca cele doua cereri au doua obiecte diferite...

10
Cursul 2

3.reclamantul formuleaza cererea prin care sa i se constata calitatea de construcator de

buna credinta pe terenul altuia, initial s-a considera ca se solicita constatrea unei stari de fapt,
ulterior instantele au considerat admisibile pentru ca de fapt s-a urmarit constatarea unui drept de
creanta a celui care construieste cu buna credinta pe terenul altuia.

NU sunt admisibile actiunile in constatarea infirmitatii unei persoane, constatarea unei

datorii care nu este determinata etc.

Actiunile in constatare sunt de 3 feluri

1)declaratorii
2)interogatorie : prin care recl cheama pe cineva care ar putea contesta dreptul obligandu-
l sa-si exprime punctul de vedere inainte(ex most legali ii cheama pe mostenitorii testamentari)
3)provocatorii: cheama pe cineva are contesta prin acte materiale sau juridice dreptul
pentru ca sa se constate... ( situatia proprietarului care se confrunta cu o tulburare a exercitarii
dreptului)

Actiunile in constatare au regim de timbrare diferit. Daca actiunile in constatare au ca

obiect un drept patrimonial- aceeasi timbrare ca in cazul actiunilor in realizare.
+art 204.
Actiunile in constatare NU constituie o procedura necontencioasa (!!)

3.actiuni in constituirea
Situatii create prin hotarare.
In general in raporturile privind familia, sau in materia starii si capacitatii civile.
In general au efecte ex nunc, exista totusi situatii in care hot pronuntata produce efecte
retroactive( pronuntarea divortului in situatia continuarii procesului dupa decesul unuia dintre
soti- efectele se produc de la data decesului ? )
-hotararea pronuntata sa tina locul contractului de vanzare in cazul nerespectarii de catre
promitent a promisiunii. Astfel de actiuni sunt actiuni personale, iar nu reale (!!), reclamantul
avea un drept de creanta, in urma derularii procesului dobandeste si dreptul real.(RIL)

Dupa natura dreptului dedus judecatii

a)personale
b)reale
c) mixte – cele prin care se valorifica deopotriva un drept de creanta, dar si un drept real.
Sunt astfel de actiuni, actiunea prin care reclamantul solicita predarea unui bun in urma unui
contract de vanzare. La fel ,in cazul actiunii in rezolutiunea contr de vanzare formate de catre
vanzator, el valorifca o obligatie din contract (obligatia de plata), dar si un al doilea capat de
cerere : predarea bunului ...

aceasta clasificare are importanta in materia competentei, pentru ca actiunile reale

imobiliare sunt de competenta instantei locului situarii imobilului, iar actiunile mixte cunosc o
comp alternativa, iar actiunile personale de regula instanta locului domicikiului paratului..
are importanta si in materia prescriptie
si in materia calitatii procesuale

11
Cursul 2

In raport de calea aleasa

a)actiuni principale- cea prin care se declanseaza procesul – adica cererea de chemare in
jud
b)aditionale cea prin care se modifica o pretentie initiala ( de ex cea prin care dupa ce prin
c.princip s-a solicitat predarea unui bun, se solicita contravaloarea pentru ca ea a fost distrusa de
catre parat)
c)accesorii : cereri a caror solutionare depinde de solutia data in cerera principala (!!
Cererea de chemare poate contine capete de cerere principale si capete de cerere accesorii.
d) incidentale : dpdv... .sutn de sine statatoare din acest pdv asemanandu-se cererilor
principale, insa ele sunt facute pe parcursul procesului. Ex. Cererea de interventie
Releventa in materia competentei : si cu privire la competenta materiala (!!) art 123
- In materia cailor de atac art 460

12