CAPITOLUL Ill

ACTUL JURIDIC CIVIL

Bibliografie _ c. Hamangiu, J. ~osetti-Balanescu, Al. Baicoianu, Tratat de drept civil

roman, vol. I, Ed. All, Bucure~tI, 1996, ~~- 76-124; !r. lona~cu ra., Tratat de drept
civil. Partea generala, vol. I, Ed. AcademieI, Bucure~tI, 1967, pp. 251-371; D. Cosma
Temia generala a actului juridic civil, Ed._ ~tiintifi_ca, Bucure~ti, ~ 9?9} Gh. Beleiu:
Drept civil roman. Introducere in dreptul CIVIL Sub~ectele dreptulm Civtl, ed. a 11-a,
revazuta ~i adaugita, Ed. Universul Juridic, Bucure~tI, 2007, pp. 1~7~235; Fl.A. Baias,
E. Chelaru, R. Constantinovic i, I. Macovei (coord.), NouI Cod CIVIL Comentariu pe
articole, art. 1-2664, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2012; Noul Cod civil. Comentarii,
doctrina ~i jurisprudenta, vol. I-IV, Ed. Hamangiu, Bucure~ti, 2012; L. Pop, Tratat de
drept civil. Obligatiile. Volumul II. Contractul, Ed. Universul Juridic, Bucure~ti,
2009, pp. 229-489; E. Lupan, I. Sabiiu-Pop, Tratat de drept civil roman. Volumul I.
Partea generala, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2006, pp. 169-280; I Reghini, S. Diaconescu,
P. Vasilescu, Introducere in dreptul civil, Ed. Hamangiu, Bucure~ti, 2013,
pp. 422-644; E. Chelaru, Teoria generala a dreptului civil - in reglementarea NCC,
Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2014, pp. 99-211; G. Boroi, CA. Anghelescu, Curs de drept
civil. Partea generala, ed. a 2-a, Ed. Hamangiu, Bucure~ti, 2012, pp. 109-289;
E. Poenaru, Drept civil. Partea generala. Persoanele, Ed. All Beck, Bucure~ti, 2002,
pp. 106-223; M Nicolae, Actul juridic civil, in Institutii de drept civil. Curs selectiv
pentru licenta, Ed. Universul Juridic, Bucure~ti, 2006, p. 6 ~.u.; L. Pop, I-Fl. Popa,
SI. Vidu, Curs de drept civil. Obligafiile, Ed. Universul Juridic, Bucure~ti, 2015,
pp. 28-272; P. Vasilescu, Drept civil. Obligafii, Ed. Hamangiu, Bucure~ti, 2012,
pp. 274-511; I Dogaru, S. Cerce!, Drept civil. Partea generala, Ed. C.H. Beck,
Bucure~ti, 2007, pp. 81-205; C.T. Ungureanu, Drept civil. Partea generala. Persoanele,
ed. a 3-a, Ed. Hamangiu, Bucure~ti, 2016, pp. 116-227; C. Jugastru, Drept civil.
Teoria generala a obligatiilor, E~. _Universul Juridic, Bucure~ti, 2017, pp. 20-100;
T. Prescure, R. Matefi, Drept c1v1l. Partea generala. Persoanele, Ed. Hamangiu,
Bucure~ti, 2?12, pp. 12~-225; IR. Urs, C. Todica, Drept civil. Teoria generala,
Ed. H~_man~m, Bucure~t1, 2015, pp. 197-290; K. Larenz, M Wolf, Allgemeiner Teil
des Burgerl~chen Rechts, 8. Auflage, C.H. Beck, Munchen, 1997, pp. 431-444;
Ph. Malaurze, L. . Aynes, Ph. Stoffel-Munck, Drept civil. Obligatiile, Ed. Wolters
Kluwer, Bucure~tl, 20 ~ 0, ~~- 199-621; J.L. Aubert, Introduction au droit et themes
fondamentaux du dro1t c1v1l avec annexe documentaire 7e e'd Ann d C 1m·
··
Editions Dalloz, Pans, · 1998, pp. 216-2 19; B. Starck,' H R ·,l d an °'
L B er
d ·
Intro uct1on au ro1t,d · 4e ' d L't P
e ., 1 ec, ans,· 199 °
6, pp. 545-552· Ch L · oy t'
an '
, d d d ·t · , tome I , 4e ed., Econom, · • p arroume
·
Introduction a, I'etu e u ro1 pnve, • ?004 ,
pp. 331-333. ica, ans, - '

- §1. Notiune ~i clasificare

Creativitatea ~i proliferarea raporturilor juridi_ce. civile in cele . It cazuri

au loc prin actul juridic. Sub acest aspect, actul J~n?ic se diferen;ai _mutede alte
conduite ( actiuni) umane. Cel ce savar~e~te un act Jundic civil este j~~:~ ;;in vointa
336 DREPT CIVIL. PARTEA GENERALA

~i efectele produse fa/a de ter/i (principiul relativ!ta/ii efect~lor actului Juridic .

opozabilitatea fata de ter/i). De asemcnea, vom retme regula trevocabiliratii actut
juridic ca o consecinta a principiului fortei obJigatorii, a~a cum, de altfel, reiese ~i dt
textele Codului civil. n

4.2. Principiul fo'1ei obligatorii a actului juridic. Continutul principiului forte·

obligatorii a actului juridic (pacta sunt servanda) este stabilit prin dispozitia art. 127(:
alin. (I) C. civ ., potrivit caruia ,,Contractul valabil incheiat are putere de lege intre
partile contractante".
Potrivit acestui text, actul juridic civil se impune respectului paqilor intocmai cum
Ii se impune legea, binemteles, in masura m care actul juridic este legal facut, adica
mtrune~te conditiile de valabilitate prevazute de lege ~i nu mcalca ordinea publica,
dispozitiile iinperative ale legii sau bunele moravuri. Subliniem msa ca formularea
mtrebuintata de legiuitor (,,are putere de lege") trebuie luata ca o metafora, deoarece
,,legea paqilor" nu se identifica cu Iegea edictata de puterea legiuitoare.
Mai mult chiar, actul juridic se impune chiar ~i instantei de judecata, care, in caz
de litigiu intre pa.qi, trebuie sa respecte actul juridic ~i sa impuna paqilor respectarea
lui; desigur, acest principiu nu se impune legiuitorului, care poate interveni prin
norme ce intereseaza ordinea publica. Acest principiu este fundamental, deoarece fara
el viata juridica ar fi imposibila; el reprezinta nu numai un principiu de drept, dar ~i
unul de morala. In adevar, el consacra respectarea cuvdntului dat (o zicala juridica
spune: boii se leaga de coame, oamenii se leaga prin cuvinte).
Excepfii de la principiul forfei obligatorii. Unele imprejurari - straine de vointa
paqilor - sunt de natura a afecta acest principiu, antrenand fie restrangerea, fie
extinderea foqei obligatorii a actului juridic; in alte cuvinte, efectele contractului sunt
modificate. Astfel, m ceea ce prive~te restrdngerea foqei obligatorii:
- fncetarea efectelor actului juridic se produce indiferent de vointa paqilor
atunci cand dispare unul dintre elementele constitutive ale actului.

Exemplu: moartea uneia dintre paqi duce la 1ncetarea contractului de mandat

[art. 2030 lit. c) C. civ.]; moartea sau punerea sub interdictie a debitorului duce la
1ncetarea contractelor intuitu personae; pieirea fortuita a lucrului la care se refera
contractul conduce la incetarea contractului de locapune sau mchiriere [art. 1818
alin. (1) C. civ.] etc.

De alta parte, largirea (extinderea) foqei obligatorii a actului juridic poate avea
loc in urmatoarele situatii:
- prorogarea (sa~ prelungirea) prin lege a unor contracte face sa se ex.tiu<la
efectele actului dincolo de limita in timp stabilita de parti [exemplu: contractele de
inchiriere a locuintelor in baza art. 1 din Legea nr. 17/1994, art. 7 alin. (1) din Legea
nr. 112/1995 ~i art. 1 din O.U.G. nr. 40/1999, O.U.G. nr. 8/2004]; prorogarea ope-
reaza pentru 5 ani;
 ~----==~==-=~~~~~--------1:33E._7
dato 1
_ suspendarea
.
• •

( )C
efectelor
•

· ]·,
r.. •
Actu/ juridic civil

unui act juridic c

u executare su ..
·ita intervenf1e1 unut caz :i:ortu1t [art. 135 I alin (3) C . cces1va se produce
· . c1v]· ,sau de t·orta• maJora
.
. J35 l alm. 2 . c1v.
[att. .
_ modificarea unor efecte ale actului J. uridi .
. - - . . c s-ar putea impun ;'rt'I .
tarare Judecatoreasca, pnn aphcarea teoriei im . . .. e pa ,1 or prm
l10 • - ,.. previzmnu potrivit - · I
·uridice se cons1dera a fi 1ncheiate _ daca sunt act ' car~1~ acte e
J . . . r ·c f .. . . . e cu executare succes1va - sub
cond1tta imp 1c1 a a men,1ner11 s1tuaf1e1 generale existe t I d ,. . ..
' . ·b )· d - . n e a ata mche1er11 ]or (clauza
rebus .szc stantz
. us , ar aceasta . teone se poate aplica yI ,._ · cont racte1or cu executare uno
ictu
. ~1 .chiar . contracte. 1or .un1laterale.
_ Dar.' nota bene, in contracte1e d e renta- viagera . -
1111prev1zmnea
. _ . este 1nterz1sa
. . . ,.. 2252 alm. (2) c • civ .] . A s11e
.[art. ~ I, d aca- s1tuaha
• • generala•
se~ 111od1fica
. nnprev1z1bil,
,.. _ .stncand _ echilibrul
_. firesc
. al valor1·1· presta,n 1· ·1 or rec1proce
' · a Ie
paJ1!lor, ele ar fi mdreptatite _sa ceara 1?stante1 restabilirea acestui echilibru. in adevar,
daca executarea contractulu1 a devemt excesiv de oneroasa datorita unei schimbari
exceptional~ a .i~p_rejurarilor care ar face vadit injusta obligarea debitorului Ia exe-
cutarea obhgaf1e1, mstanta poate sa dispuna fie adaptarea contractului fie incetarea
a~estuia, ~aca prin. contract debitorul nu ~i-a asumat riscul imprevizi~nii [art. 1271
aim. (2) ~1 (3) C. c1v.]. Judecatorul va statua in concreto, in fiecare caz in parte (a se
vedea C. Zam~a, mNoul Cod civil, cit. supra, Ed. C.H. Beck, p. 1331 ).

Exemplu: P ii inchiriaza lui G camere frigorifice, obligandu-se sa achite el

prep.d energiei electrice. Dupa un timp, pretul energiei electrice cre~te atat de mult
1ncat el este mai mare decat chiria. Sau, intr-un alt exemplu, V, printr-o promisiune
unilaterala de vanzare, se obliga fata de C sa-i vanda un teren la un pret fix de 20 de
milioane de lei. in conventia partilor acest angajament urmeaza sa fie valabil 5 ani. In
ziua implinirii acestui termen terenul in cauza valoreaza 40 de milioane; evident, la
aceasta data V este pagubit daca prime~te de la C doar 20 de milioane de _lei.
Rebus sic stantibus (cat timp lucrurile vor ramane neschimbate). In tenneni de
dictionar, aceasta fonnula - izvorata din dreptul canonic - desemneaza clauza subin-
teleasa intr-un contract sinalagmatic cu executare succesiva, potrivit careia obligatiile
~swnate de parti sunt conditionate de mentinerea imprejurarilor pe care ele le-au avut
in vedere Ia incheierea contractului; ea sta la temelia teoriei impreviziunii, teorie care
nu era imparta~ita de doctrina anterioara anului 1989, iar pana la aparitia noului Cod
civil jurisprudenta noastra inca mai era ezitanta. Teoria impreviziunii se opune
nominalismului dionetar, care era conceptia Codului civil de la 1864.
Nominalismul monetar semnifica faptul ca identitatea de nume a unei monede
prezuma in mod irefragabil identitatea valorii sale intr!n~eci, in puterea ?e cumparare
de-a. lungul timpului. El era consacrat de C~dul civil de la 1864, m art .. 1578:
,,Obhgatia ce rezulta din un imprumut in barn este totdeauna pentru aceea~• suma
numerica aratata in contract. intamplandu-se o sporire sau o sca~er~ a pretulm mo~e:
,delor, inainte d e a sos1• epoca platii , , debitorul trebuie
_ sa restttu1e suma numenca
A A • • _ ..

~mp1:1mutata ~i nu este obligat a restitui aceasta su1:1a decat •~ spe_cnle a~aJoare m

.. urs m momentul p i-t""
a,11 . i"n acelac;;.i
'i
sens, art. 2164 aim.
.
(2) C. c1v. d1spune. ,,In· cazul-
ra unei sume de barn, 1mprumutatu1 nu este tmut sa
A

1n care impru tul rt-

.. . mu poa a asup . • ·· · d -
Inapo1eze d "t . - rimita oricare ar fi variat1a va1on1 acestern, aca
~ . eca suma nomma a P 1 , • bl· - I " - - "
Part1le nu au . lt.c. ,, Nominalismul nu este de ordme pu 1ca; e msa ramane
r converut a 1e1 . .. - -
egufa (principiul) daca legea sau conventia partilor nu-I m1atura.
338 DREPT CIVIL. PARTEA GENERALA

Dimpotriva, principiul va/orismului (realismului) admite ~e~recierea monetara

atunci c:'.ind valoarca int.rinscca a moncdci a fi:Jst altcrata, deprectata. De mentionat ca
nominalismul estc favorabi I debitorilor, nu crcditorilor; ace~tia din urma vor suporta
riscul dcprccicrii monctarc; ~i in plus crcditorii trcb\1ie sa se¥ pu~~ la adap~st ~i faµi de
riscul de insolvabilitate al debitorilor, in afara de nscul ,,cadem monede1". Nomina-
lismul in prczent nu mai ofora suficienta protecfie creditorilor.

Nu de putine ori partile contractante 1n hotararea lor de a 1ncheia un contract

sunt aniinate de o evaluare a anmnitor 1mprejurari care ulterior se dovedesc a fi
neveridice; datorita unui eveniment imprevizibil, situatia avuta initial 1n vedere se
dezvolta contrar a~teptarilor lor.
Daca msa situatiile pe care paqile au contat la mcheierea contractului constituie
insa~i baza sau fundamentul acestuia, iar acestea s-au modificat m mod imprevizibil ~i
executarea obligatiei pentru una dintre parti a devenit mai dificila ~i excesiv de oneroasa
(bunaoara, inflatia galopanta), apare normala o readaptare a contractului la noile
conditii economice. Mai concret: atunci cand paqile nu ajung la o renegociere, judeca-
tonil va putea dispune, cUin ain aratat, o adaptare a contractului sau chiar rezilierea sau
rezolutiunea sa. in favoarea acestei teze imbrati~ate de legiuitor (ca noutate) pledeaza
notiunile de echitate ~i justitie comutativa, care cer ca un contract, odata incheiat, in
timp sa nu devina un 1nijloc de injustitie la indemana uneia dintre parti.
Dar clauza rebus sic stantibus trebuie primita numai fn mod excepfional
deoarece art. 1271 alin. (1) C. civ. stabile~te ca partile sunt tinute sa i~i execute
obligatiile, chiar daca executarea lor a devenit n1ai oneroasa, fie datorita cre~terii
costurilor executarii propriei obligatii, fie datorita sdiderii valorii contraprestatiei, iar
alin. (2) statueaza: ,,Cu toate acestea, daca executarea contractului a devenit excesiv
de oneroasa datorita unei schimbari exceptionale a imprejurarilor care ar face vadit
injustii obligarea debitorului la executarea obligatiei, instanta poate sa dispuna: a)
adaptarea contractului, pentru a distribui in mod echitabil illtre parti pierderile ~i
beneficiile ce rezulta din schimbarea imprejurarilor; b) fncetarea contractului, la
momentul ~i ill conditiile pe care le stabile~te" (s.n.).
Dispozitiile noului Cod civil [art. 1271 alin. (3) C. civ.] precizeaza ca dispu-
nerea adaptarii sau incetarii contractului de catre instanta poate avea loc numai daca
se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) schimbarea imprejurarilor a intervenit dupa illCheierea contractului;
b) schimbarea imprejurarilor, precum ~i intinderea acesteia nu au fost ~i nici nu
puteau fi avute in vedere de catre debitor, ill mod rezonabil, in momentul incheierii
contractului;
c) debitorul nu ~i-a asumat riscul schimbarii imprejurarilor ~i nici nu putea fi in
mod rezonabil considerat ca ~i-ar fi asumat acest rise·
d) debitorul a incercat, intr-un termen rezonabil' ~i cu buna-credinta, negocierea
adaptarii rezonabile ~i echitabile a contractului.
A~adar, conditiile de fond pentru revizuirea contractului sunt cele mentionat_~
~ai sus_ la lit. a)-c), conditia de la lit. d) fiind una prealabila ~i obligatorie sesizartt
mstante1.
 Actul juridic civil
~ 339
0 aplicatie particulara a acestei teorii O gasim " C ..
·ta..,ti·lor (donatii sau legate) deoarece art 1006 stab 'J int ~du! civil, in matcria
'b ra l1 • • 1 e~ e ca d, , r d'
h_ e t'i i1;1previzibile ~i nei1nputabile beneficiarului surve ·t " aca _1_n ~auza unor
1tua,1 d. •- . . . ' ni e acceptaru l1beralitatii
.5 d Iinirea con 1t11101 sau executarea sarcm1lor care afecte - 1.6 , 1. .'
111 ep . ._ · · d aza I era 1tatea a devemt
1a on exces1v e oneroasa pentru beneficiar
ex·t·ei11
1
de •d1fic1
• a· .. 1 ,, ., . , aces ta poate cere rev1-.
ztlirea sarcmtlor ,. . sau a con • 1t11,, or (nota: cons1deram ca dintr-o eroare d e red act are a
a· . ,
~ost omis cuvantu 1 ,,u1tenor 1n 1nterpretarea textului deducandu-se - ·t 1--1
11 • • b'l b , ca s1 ua 11 e
1 1
iinpre~i:i?!~e ~ ne~inputa e eneficiarului tr~buie sa ~ntervina ,,ulterior acceptarii
Jiberahtatn ). Urmatoiul text de lege se refera la solutionarea cererii de revizuire
statua~d. in ai1. 1007 C. ci~ •: ,,(.1) ~u respectarea, pe cclt posibil, a vointei dispuna~
torulm, mstanta de Judecata ses1zata cu cererea de revizuire poate sa dispuna modi-
ficari cantitative sau calitative ale conditiilor sau ale sarcinilor care afecteaza libera-
litatea ori sa le grupeze cu acelea similare provenind din alte liberalitati. (2) Instanta
de judecata poate autoriza instrainarea partiala sau totala a obiectului liberalitatii,
stabilind ca pretul sa fie folosit in scopuri conforme cu vointa dispunatorului, precum
~i orice alte masuri care sa mentina pe cat posibil destinatia urmarita de acesta".
Daca motivele care au determinat revizuirea conditiilor sau a sarcinilor nu mai
'
subzista, persoana interesata poate cere inlaturarea pentru viitor a efectelor revizuirii.

Anterior noului Cod civil, legiuitorul a consacrat legislativ (tn diferite materii)
teoria impreviziunii; astfel, art. 43 alin. (3) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de
autor ~i drepturile conexe, O.G. nr. 42/1997 privind transportul maritim ~i pe caile
navigabile interioare sau O.G. nr. 5/2001, potrivit careia judecatorul are puterea - in
cadrul procedurii somatiei de plata - sa actualizeze in raport cu rata inflatiei atat
creantele, cat ~i dobanziie ori art. 628 alin. (3) C. pr. civ., care ii permite exe~utorului
judecatoresc sa actualizeze valoarea obligatiilor stabilite in bani etc.; art. 19 dm Legea
voluntariatului (nr. 78/2014 ), care permite voluntarului s~ ren~go~i~ze_ contra?u_l da~a
pe parcursul executarii are loc O ingreunare a executarn obhgape1, tar daca yrua_t1a
face imposibila executarea 10 continuare, contractul este re~iliat de plin drept. I~ 0~1~e
caz, era necesara O interventie legislativa in acea_sta matene," cu valoa~e d:_ pnnc_1pm
(cladita pe echitate ~i buna-credinta), cu atat mat mult ~u cat a!te ~e~1slatn co~tm ~o
asemenea preved ere,. b una- oara-, Codul civil francez prm mod1ficanle · -1survemte
· r ·m
1971 ~i 1987, Codul civil german (BGB) prin art. 242~ ~odul c1v1 1ta 1~ pnn
art. 1467, c od u 1 c1v1
· ·i e 1vet·tan p n·n art• 2 , dreptul englez prm mtroducerea
. . . notmnn
. .. de
frustration (pentru unele detalii de drept comparat privi?d teona 1i:npr~v1_z 1~n, _a _se
Vedea ME. Burzo Efecte ale devalorizarii monetare m ra~ortunl~ Jund1ce c1v1le
Patrimoniale Tezft de doctorat, Universitatea Babe~~Bolyat'. CluJ-Napoca, 1998,
Pp. 66-95). De ' aceea prevederile noulm· Cod civi · ·1 Slmt b m e-vemte · ,1
" "l tractuale se folosesc c1auze1e ue
i d In practica, pentru echilibrarea presta~1 ~r con lta valoare economica etalon
n exare, care coreleaza o valoare economica cu O a . .. l .
Pentru " _ . - " timp valoarea reala a obhgatnlor contractua e,
hunao;~ in "acest fe~ sa se 1:1entma :oneda (de pilda, euro) in care se va calcula
Valoa a, cand . ~arµle stab1lesc o . . bile a furnizarii de energie electrica etc.,
canct r~a prestaµe1 (este cazul telefome1 lm_o 1aJi - lei - la cursul zilei platii efective);
Pen~ ~ta s:. efectueaza in moneda ~~~~l~::e actuale privind reevaluarea jud~cia:a a
crean eta~n, a se vedea J. 1lbu, - bl. tiilor pecuniare ~i indexarea dobanz1lor,
~ telor, tndexarea convent1onala a O iga,
inn t
reptul nr. 1/1994, pp. 42-49.
 340 DREPT CIVIL PARTEA GENERALA

De asemenea, pentn.1 atingerea aceluia~~ scop sunt uzitate, mai ales 1n con-
tractele internationale, clauzele de hardship (d1ficult~t~), care. prevad ex pres obliga-
tivitatea renegocierii contractului in cazuJ in care ech1hbrul existent la data incheierii
sale este rupt.

Datoria de valoare (in germ. Wertschuld) este un sistem de evaluare mai bun
decat indexarea. Cu totul rezumativ, datoriile de valoare sunt acele raporturi obliga-
fionale al caror obiect ii constituie o valoare exprimata intr-o suma de bani, suma ce
este supusa modificarii atunci cand in ziua platii nu mai reprezinta acea valoare din
cauza fluctuatiilor monetare (a se vedea: L. Pop, op. cit., p. 540; F Ro~ianu,
Consideratii ~supra naturii juridice a datoriilor de valoare, ~ PR nr. 5/2005,
pp. 178-204). In cadrul acestui sistem, de pilda, creanta de daune-mterese, se n~te in
ziua prejudiciului, dar valoarea sa este calculata dupa valoarea acestui prejudiciu in
ziua pronuntarii hotararii judecato!e~ti. Drepturile victimei nu au ca ob_iect o suma de
bani, ci reparafia daunei suferite. In alte cuvinte, creanta nu are ca ob1ect o suma de
bani ~i nici un lucru, ci o valoare, aceea a prejudiciului. A~adar, banii nu intervin
pentru a evalua obligatia in momentul na~terii sale, rolul ei fiind exclusiv plata ei.
Astfel, in cazul restituirii unui bun, debitorul se libereaza platind o suma de bani egala
cu valoarea bunului evaluata in ziua restituirii. Acest sistem de reevaluare este oneros
deoarece reclama efectuarea unei expertize (pentru detalii, a se vedea Ph. Malaurie,
L. Aynes, Ph. Stoffel-Munck, op. cit., p. 646).
Exemplu de datorie de valoare este obligatia de intretinere, care are ca obiect
cele necesare traiului creditorului (alimente, 'imbracaminte, locuinta, medicamente
etc.). Aceasta obligafie poate fi executata fie in natura, fie prin echivalent~ adica prin
plata periodica a unei sume de bani ce reprezinta·valoarea acestor bunuri. In acest din
urma caz se spune ca debitorul are fata de creditor o datorie de valoare. Aceasta
datorie se deosebe~te de datoria 'in bani obi~nuita care nu este modificabila. Datoria
. .
de valoare este modificabila in functie de bunurile necesare intretinerii creditorului
(I Albu, op. cit., p. 121 ).

4.3. Regula irevocabilitatii actului juridic. Ea mai este numita ill doctrina ~i regula
simetriei in contracte (pentru detalii, a se vedea L. Pop, I-Fl. Popa, S.l Vidu, op. cit.,
pp. 117-121). Aceasta regula este consacrata de alin. (2) al art. 1270 C. civ., care,
referindu-se la contracte, dispune ca ele ,,se modifica sau inceteaza nwnai prin
acordul paqilor ori din cauze autorizate de lege", de unde rezulta per a contrario ca
actul juridic nu poate fi revocat (nu poate illceta) sau modificat prin vointa unilateral~
a uneia dintre paqile care 1-a incheiat; vom arata ca irevocabilitatea este aplicabila ~!
actelor unilaterale, desigur, cu exceptiile stabilite de lege. Irevocabilitatea actulut
juridic__de~u_rge in mod firesc, ca o consecinta, din principiul foqei obligatorii a
actulu1 Jundt~; de aceea, a~a cum aratam, el nu este un principiu veritabil. ~
Excepfule de la regula irevocabilitafii prevazute expres de Iege sunt urma-
toarele:
a) in cazul contractelor ~i a celorlalte acte bilaterale:
- donafiile fntre sofi sunt revocabile numai ill timpul casatoriei (art. 1031 C. civ);
. - c~ntracte_,le de. l~cafiun_e mcheiate pe durata nedeterminata pot fi revocate prtn
vomta undaterala a oncare1a dmtre parti (art. 1816 c. civ.)'
- contractele de fnchi'rz·e l . .' _ · t- pot fi
. . re a ocumfelor pe penoada nedetennma a .
revocate umlateral numa1 de catre chiri'a-.:y cu respectarea unm. termen de preav1z care