Sunteți pe pagina 1din 296

Copyright Ci'j 2008 Editma Hamang•u SRl

Editura acreditata CNCSIS- Consiliul Nal•onal ~~ Cercetarii ;itiin}ifice din invatamantul Supenor

Toate drepturile rezervate Editurii Hamangiu Nic1o parte din aceasta iucrare nu poate fi cop1ata lara acordul scns al Editurii Hamangiu

!nd>:::x iSRr< CJ78-973-l836-93-5 -~
!nd>:::x
iSRr< CJ78-973-l836-93-5
-~

I

tditura Harnangiu

·v

fJucure~tl 1 Str. CoL Popeea

021.33b.D1 .25

43, sector 5

0788.854.348

O.P. 5, C.P. 91

0788.724.564

0724.364.369

Tel./Fax:

0747.952 161

031.805.8010

031.805.8021

021.336.0443

Pnrned in Abagar, Bulgana; e-mail: abagar@dir.bg

Prof. univ. dr. Gabriel Borol

Drept civil P•mtea generala. Persoanele

,::cJitia a 111-o. rc•v•zuita ~~ adauoit.s

.

~

univ. dr. Gabriel Borol Drept civil P•mtea generala. Persoanele ,::cJitia a 111-o. rc•v•zuita ~~ adauoit.s .
'" '"'"''"""'--1-' La elaborarea prezentel iucran s-a avut In vedere

'" '"'"''"""'--1-'

La elaborarea prezentel iucran s-a avut In vedere leg1slat:a publicata pana la data de 15 aprilie 2008.

Partea!

La elaborarea prezentel iucran s-a avut In vedere leg1slat:a publicata pana la data de 15 aprilie

Capito!ui 1 Caracteri:z.me generaia a dreptului civil

Sectiunea I. Definifia. rolul, principiile ~~ delimitarea areptului civil

1. Definijia drepiului civil

1.1. lntelesurile expreslel ,drept civil"

Expres1a ,drept c1vil" este susceptibila de ma1 multe ln\elesun.' 1ntr-o prima acceppune, prin drept c1vil se desemneaza un elemental con\1- nutuiul raportuiUI JUridic c1vil (coreiat1v obliga!1e1 civile), adidi posibilitatea sub1ectului activ.de a avea o anumita conduita, de a pret!nde sub1ectului pas1v o conduita corespunzatoare, Jar, In caz de nevoie, de a recurge la forta coercitiv5 a statu!ui. 2 1ntrucat aceasta pnma acceptiune se refera Ia ceva care apartme unu1 sub1ect de drept, uneon, se tolose?te s1ntagma drept sub1ect1v c1vil. 1ntr-o a doua accepliune, pe care o vom avea In vedere ceva ma1 10s, pnn

drept ovil se desemneaza o ramura de drept, adidi un -ansamblu de norme

Jundice. Este vorba despre sensui dreptuiUI c1vil ca drept obtectlv. 0 alta accep\iune este aceea de ramura a stiinle' JUndice, care areca ob1ect de cercetare dreptul c1vil ca ramura de drept (dec! ca drept obteCtlvl. La randul ei, jtiin(a dreptuiUI civil const1lu!e obiectul discipline! de lnvata-

m3.nt desemnata cu expresia In discutie.

1.2. Definitia dreplului civil. ca ramura de drept

ln literatura de speoalitate au fost formulate ma1 multe definitii aie dreptulut CIVil, ca ramura a SIS!emuiui dreptUIUI roman.

1 A se vedea: C. Hamangiu, I. Rosetti-Biiliinescu, AI. Biiico1anu, Tratat de drept ClVil

roman, vol. I, Ed. All, coleqia Restitutio, Bucure~tt, 1996, p. 1-2.: Gh. BeieJU, Drept ctvil roman. lntroducere In dreptul c1vii. Subiectele dreptuiUt c1vil, ed. a VI-a, revazuta ~~ adaugita de M. Nico/aeJi P. TruJdi, Ed. $ansa, Bucure?tJ, 1999, p. 34. 2 A se vedea· supra, partea L cap1tolul II, seq1unea a 11-a, subseqiunea a 11-a, nr. 2.1.

Boro1

Drept civi I. Partea genera iii 4 Dintre definitiile oferrte, o vom reline pe aceea

Drept civi I. Partea genera iii

4

Dintre definitiile oferrte, o vom reline pe aceea potrivrt direra dreptul c1vil este ansamblul ~ormelor JUridice care reg/ementeaza raporturile patnmon1a1e ~~ nepatnmonrale stabilite Tntre persoane fiz1ce ;1 persoane JUridice aflate pe poziJii de egalitate JUridica.'

1.3. Explicarea delinijiei dreptului civil. ca ramura de drept

in prrmui rand, definitia de mar sus face referrre Ia confrnutul dreptulur crvil, acesta fiind un ansamblu de norme JUridice, adica o ramura a srstemulur de drept roman-' Normeie 1uridice crvile sunt grupate pe categorii ce regiemen- teaza subdivrzrunr ale obrectulur dreptulur crvil, adica sunt ordonate 1n rnstrtutii ale dreptuiur crvil. Dreptui crvil cuprrnde urmatoarele rnstltufii:

- raportul Jurrdic crvil;

- actul JUrrdic crvil;

- prescrrptla extrnct1va;

.

.

- subiectele dreptuiui civil (persoanele fizice ~~ persoanele 1urrdrce);

- drepturile reale;'

- obiigatiile crvile (teorra generala a obligatiilor);

- contractele c1vi!e speciale,: 4

1 A se vedea $i Gh. Beiew, op. cit., p. 31. In doctrina, dreptui Civil, ca ramura de drept,

mat este definrt ca ,acea ramura a dreptulu1 pozitiv care se ocupa numat de acele raportun

dintre oamen1, in care oamenii lucreaza ca simpli particulari" (N. Ranncescu, Not1un1 de

drept c1vil, val. I, Bucure$t1, 1940, p. 26), ,acea ramura. a dreptuiUI privat care reglemen- tea~a raportun patrimoniale ?I personaie nepatrimoniaie mterventte 1ntre persoane flz1ce,

intre acestea ~~ Persoane juridice, intre persoane juridice, care se af!ii pe pozi~ii de egalitate juridica, precum $1 conditia JUrididi. a persoanelor fiz1ce $1 a persoaneior jUridice. In calitatea 'lor de partiCipanti Ia raporturile JUri dice CIVile" (T. Pop, Drept CIVil roman. Teona general a, Ed. Lumma Lex, Bucure.st1, 1993, p, 9), ,,acea ramura a dreptuiui un1tar roman care regie~ menteaza raporturi!e patnmon1aie ~~ nepatnmon1ale ce-1 constltU!e obiedui de reglementare juridica, int~e pers6a~e fizJCe .St persoane juridice aflate pe pozitii de egalitate JUridic3." u. Dogaru, Elementele dreptulu1 civil. vof. I, lntroducere In dreptui civil. Subiecteie dreptulu1 c1vi!, Ed. ~ansa, Bucure.sti, 1993, p. 11l. 2 Prin ,s1stemu! dreptuiUI rom.3.n" desemnam totalitatea normelor JUridice adoptate de statui roman, norme r~uidutteIn cadiul ramurilor de drept, care, ia r3ndul lor, sunt aid.tuite din mstJtutii juridice. Pent~u definitia 9i enumerarea drepturi!or reale, a se vedea supra, partea I. capttolul ll,

secpunea a ll~a, subsect1unea a Jl~a, nr.

4 Dintre contracte!e reg!ementate de Codui c1vil, ment1onam: contractu/ de v§nzare~ cumparare (ace! contract prin care una din paftl, numita vfinzator, str5.muta propnetatea bunu!UJ sau asupra ceieila!te par):i, numita cumparator, care se obiiga sa plateasca pre}ui bunu!u1 vandut); contractu! de schimb (acel contract pnn care parti!e, num1te copermutanfJ, i;;i dau reCJproc un !ucru pentru altul); contractu/ de./ocapune (ace! contract prin care una

din part,1, numita iocator, se obliga sa as1gure celellalte paq1, numita iocatar, folos1nta

2.2.3.

.SI nr. 2.2.4.

Caractenzare genera iii a dreptuiui crvil

5

temporara, tota!a sau partiala, a unui lucru, in schimbul uner sume de bam sau alte1 prestatii,

numita chirie); contractu/ de antrepriza (contractu! pnn cere o parte, numita antreprenor, se ob!iga sa execute pe riscul sau o anumiti3. iucrare pentru cea!a/ta parte, numita client, In schimbui unu1 pret); contractu/ de societate ovi/a (acea conventie prin care doua sau mal multe persoane se obliga, fiecare fa~a de cealalta sau celelalte, sa puna In comun aportul' lor material ~i/sau de mundi pentru a constitu1 un fond, precum ~~ sa desfa.soare lmpreuna o activ1tate In vederea realizarii unu1 scop patrimomal comun, foloaseie sau p1erderile urmand a fi 1mpal}tte lntre eleJ; contractu/ de mandat (contractu! pnn care o persoana, numita mandatar, se obliga sa inche1e unul sau mai multe acte juridice pe seama unei alte persoane, numita mandant, care ii da aceasta lmputermcire $i pe care o reprezmta); contractui de comodat, numit $i lmprumutui de folosinta (acei contract pnn care o persoana, numita comodant, remite un iucru spre fotosmta temporara, cp titlu gratUJt, une1 alte persoane, numita comodatar, cu obligatia pentru aceasta din urma de a~! restitui in natura,

in

imprumutul propnu-z1s {contractu! prin care o persoana, numit5. imprumutator, transmrte in propnetate une1 aite persoane, numita fmprumutat, o d.time de iucrun, cu obliga}ia pentru

imprumutat de a restltui Ia scadenta o cantitate egai.3. de lucruri de ace!a~1 gen ~~ calitate); contractu/ de depoz1t (acei contract pnn care o parte, numita deponent, incredinteaza un bun a!tei persoane, numita depozitar, care se ob!iga sa 11 pastreze pe o perioada determrnata on nedetermmata $! sa II restituie Ia cerereJ; contractu; de renta v1agera {acei contract pnn care o persoana. numita credirent1er, instr.3.ineaza un bun sau plilte~e o suma de ban1 une1 aite persoane, numit3. debirent1er, ·]n schimbul une1 presta~ii penodice in ban1. numlta renta vtagera, ce urmeaza a se p1.1ti pana Ia decesul credirentferuluil; tranzacjla (contractu! pnn

care p<1r}ile termma un proces inceput sau prelnt5.mpini3

concesii reciproce, constand In renunrari reciproce Ia preten~ii on in presta~ii nor savars1te sau promrse de o parte in schimbul renun~arii de catre cea!alta parte Ia dreptul subiectJv crvi I litigios ori indoielnic); contractui de donape (ace! contract pnn care se str3muta un drept din patrimoniui uneia din pi3.rJ:i, numit.3. donator, in patnmomUi celeilafte p3.f11, numrta donatar, fara echivalent ?i cu intentia de a face o liberalitate) etc. Dintre contracteie reglementate, In pnncipa!, de alte acte normative, cltiim: contractui de arendare (acea varietate a contractukn de locapune, pnn care una din p8.rj:~, numita arendator, transmite ce!eilaite parp, numrta arendaJ, bunun agrrco!e in vederea exploatarii pe o durata determmata, ln schimbul unui pret, numit arenda, ce se stabile;;te in produse agnco!e 91 se presteaza in natura sau prrn

echivalentui. ior in bani); contractu/ de inchiriere a suprafe_teior locative (acea vanetate a

contractului de locattune, pnn care locatoru-1 se ob!iga sa asigure chiria.suiu1 tolosmta temporara, totala sau parj:iala, a une1 suprafete !ocat!ve, in schimbui une1 sume de bant. numit.3. chirie); contractu/ de as1gurare (contractu! pnn care una din parJ,I, numlta as1gurat, se obliga sa p!ateasca celeilalte p3rj:r, numita as1gurcitor, o anum ita suma de ban1, numiti3. prrma de as1gurare, iar astguratorut se obliga sa pl.3.teasdi as1guratuiU1 ·sau tertuiUJ desemnat de acesta tndemn1zaria de asigurare in rpoteza survenirii cazului astgurat, ln. condi}iile stabilite in contract); contractu/ de sponsonzare (acel contract prin care o parte, numita sponsor. se ob!iga fa;a de ceaialta parte, numita benefictarul sponsorizJrii, -sa ii puna Ia dispozitie mijloace patnmomale de sprijinire a acttvit3tii sale, In conditiile convenite); contractu/ de concesrune (acei contract prin care una din p<'if1:i, numita concedent, transmtte pentru o penoada determrnata celeiialte p~lr!J,_ numit<'i conces10nar, care aqioneaza pe nscul ~~ pe ri:ispunderea sa, dreptul ~~ obligat1a de .expioatare a unut bun, a unei acttvit3.ti sau a unu1 servic1u public, In schimbu! uneJ redevente) etc.

mdividua!itatea

sa);

contractu/ de

imprumut de

consumape,

numrt $1 mutuum sau

dedan~area unu1 proces pnn

6

Drept c1vil. Partea generala

- mostenirea {succeslunile); 1

- dreptul de propnetate mtelectuala (dreptul de autor ~~ dreptul de propne-

tate mdustnala). 2 Cel deal do ilea element a\ defini(ie1 pCive?te obJectul dreptuiui Civil. Acesta este format din raporturile Jundice patnmomale jl raporturile 1uridice nepatnmon1ale care 5e stabile5c intre persoane fi21ce 51 persoane 1uridice. Asadar, vom deo5eb1 doua categorii de raporturi iuridice c1vile:

- raporturi juridice civile patnmoniale; - raporturi juridice c1vile nepatrimoniale.

Raportul 1undic patnmon1al este acel raport soCial care, datorita conlmu- tulwl ?I vaiorii econom!ce, poate fi eva!uat pecun1ar (de exemplu, raportul na5cut din contractu! de vanzare-cumparare). Raportul JUridic nepatnmontaf (numit ?I raport. JUridic personal nepatnmo- nlal sau chiar raport JUridic extrapatnmomal) este ace I raport soCJallipsit de un con(mut econom1c, deCJ ai carUJ con(mut nu poate fi evaiuat 1n ban1 (spre exempiu, raportul ce are 1n con}mutul sau dreptulla nume sau denum~rel. Trebu1e re}mut 1nsa ca dreptul c1vil nu reglementeaza toate raporturile JUfldice patnmon1ale ~~ nepatnmon1ale din societate, ci jl alte ramun de drept au ob1ectul format din astfel de raportun. 1n funqie de natura sau fe!ul drepturilor sublective civile care mtra fn con- Jmutul lor, raporturile 1undice c1vile patnmomale sunt grupate in doua

categorii:

- raporturile Juridice c1vile reaJe, adica acele raportun care au 1n con(mutui lor drepturile subiective reaie; - raporturile JUndice civile obligaponale lsau de obliga}ii), adica acele raportun care au 1n con1mutul lor drepturile sub1ect1ve de crean\a, indiferent ca acestea 1zvora5c dintr-un act 1uridic 5au dintr-un lap! Juridic.'

1 Prin mo1temre se in~elege transm1terea patrimon1ulu1 une1 persoane fiztce decedate c3.tre una on mat multe persoane fiz1ce sau 1uridice fn fiin~a. Mo~tenirea poate fi de doua

fe\uri {care, de altfel, nu se exclud rec1proc, ct, dimpotnva, pot coexista): a) mo~temre legal a - transm1terea patnmoniului succesora\ (masel succesorale) are ioc Tn temeiul legii, catre

persoanele, in ~rdinea ~i In coteie determinate de lege; b) mo~ten1re testam~entara- transmi- terea maset succesorale are loc in temeiui vo1n~et celui· care lasa mo~ten1rea, vom~a manl- testata prm testament (potnvit art. 802 C civ., testamentul este actul pnn care o persoana

fiz1ea ,;dlspune, pentrU ttmpul lncetarii sale din v1ata, de tot sau parte din avutul s.3.U''; cupnnsul prinCipal al testamentului II constitwe legatele, adica actele de dispozi~ie cu titlu

gratuit referitoare ia bunurile pe care testatorul le va lasa Ia moartea sa, lnsa, In testament

ma1 pot fi mserate Sl afte dispozi~ii de ultima

testamentar, exhered3ri, recunoa~terea unu1 copil etc.). 2 Ment1onam ca pnmele tre1 institutii enumerate, din punctul de vedere ai ~tiintel dreptuiu1 ~1vil,alcatul~scpartea (teoria) g~neralaa dreptulUI civiL j Pentru definirea drepturilor subiect1ve civile reale ~i a drepturilor subiect1ve CIVile de

vo1 nta, precum desemnarea unu1 executor

crean~a, a se vedea supra, partea l, cap1tolu! !!, seqiunea all-a, -subseq1unea a 11-a, nr. 2.2.

,

,

~ ----

seqiunea all-a, -subseq1unea a 11-a, nr. 2.2. , , ~ ---- Caractenzare general a a dreptuiu1

Caractenzare general a a dreptuiu1 civil

7

Raporturil: JUridice civile nepatnmon1aie pot fi grupate in tre1 categorii:

.- raportunle care pnvesc existenla ~~ mtegntatea sub1ectelor de drept c1vil, ad1ca acele raporturi care au 1n con}inutul lor dreptun sub1ective nepatnmo-

niale precum dreptu!ia Vla\a, sanatate, reputa(ie etc.;

.

- raporturiie de identificare, dec1 acele raportun care au 1n contmutul lor

drepturile pnn care se mdiv1dualizeaza sub1ecteie de drept c1vil ldreptui Ia nume, domJciliu, re~edin!8.,denum1re, sed_iu etc.);

- raporturile (neevaluabile pecuniar) generate de crealia mtelectuala, adica

acele raportun care au 1n con(mutullor drepturile sub1ect1ve nepatrimomale ce au ca 1zvor opera ?liin(ifica, literara, artist1ca, inven(1a sau a it ob1ect de proprie- tate industnala (spre exemplu, dreptulla patermtatea opereil.

subiectelor lor, deoseb1m tre1 catego.rii de raportun 1undice

civile:

Dupa felul

- raporturi iuridice Civile care se stabilesc numai 1ntre persoane fiz1ce;

- raporturi juridice civile care se stabilesc numai 1ntre persoane 1undice:

- raportun JUndice CIVile care se stabilesc intre persoane fiz1ce jl per5oane JUndice.

. Cel deal treilea elemental defini)ie1 v1zeaza subtecte/e (par(ile) raporturilor

de drept c1vil, acestea fiind persoanele fiz1ce 51 persoanele Juridice. P.entru a fi

subiect de drept civil nu este necesara o calitate spectala, fiind sufioenta aceea

de fiin(a umana (persoana fiz1ca) 5au aceea de ent1tate orgamzata avand un patnmon1u propnu ji un scop determ1nat (persoana JUridical.

. Subiectele raporturilor JUridice CIVile, mdiferent ca ar fi vorba de persoane

fiZJce sau de persoane 1uridice ?i 1ndiferent ca ar fi vorba de raportun patnmo- male sau raporturi nepatnmon1ale, se afla pe pozi;ie de egalitate JUndicil., 1n sensu I ca nJCI una din par(i nu se subordoneaza celeilalte. 1n acest sens, se afirma ca. 1n raportul de drept c1vil, par(ile 5e gasesc ,pe p1c1or de egalitate JUridlca" ' TrebUJe sublimat ca egalitatea par(ilor din raporturile de drept c1vil e~tenuma1 de ordin JUridic. tar nu neaparat 11 econom1c. Egalitatea Jundica a par(ilor reprezinta atat o trasatura caractenst1ca raportuiUI JUndic c1vil, cat 11 metoda de reglementare specifica dreptulu1 c1vil.

2. Rolul dreptului civil

in sistemul dreptulu1 romanesc, dreptul civil are un rol deoseb1t de Impor- tant, intrucat, prin normele sale, contribu1e Ia ocrottrea valorilor (drepturilor subiective) patnmomaie ~~ personaie nepatnmoniaie ale persoanelor fiz 1 ce s1

JUridice.

con~tiin}e juridice corecte, precum ~~a respect3rii ·?i lnHiririi mora lei.

De asemenea,

dreptul

c1vil

reprezmta o gara~}ie a tormarii

une1

1 Gh. Belew, op. cit., p. 34.

Boro1

8

Drept civi I. Partea genera iii

Un aspect foarte important al rolulur pe care 11 ocupa dreptui crvil 1n srstemul dreptului romimesc consta 1n pozi)ia sau funqra dreptuiur crvil de a fi drept comun fa)a de aite ramun de drept. Aceasta 1nseamna ca, ori de cate ori o alta ramura de drept 1nvecrnata nu contrne norme juridice proprii care sa reglementeze un anumrt aspect al unur raport JUndic sau cand normele sale ar fi insuficiente, se va recurge ia norma corespunzatoare din dreptul crvil. De altfel, unele ramun de drept prevad 1n mod expres 1mprumutarea unor norme Juridice de Ia dreptul crvil. Astle!, potnvrt art. 295 alin. (1) C. mun., .,dispozitiile prezentulur cod se lntregesc cu celelalte dispozitii ale legislaper mundi jl, In masura In care nu sunt rncompatibile cu specificui raporturilor de munca prevazute de prezentul cod, cu dispozi)iile legrsla)rer crvile" (spre exemplu, legisla)ia muncii nu reglementeaza nulitatea contractu lui de munca, Tnsa, prin aplicarea normeior corespunzatoare din dreptul crvil, se poate deciara nulitatea unur contract de mundi); art. 1 C. com., dupa ce precrzeaza ca 1n comer! se aplica dispoz.r(iile acestur cod, adauga faptul ca unde el nu dispune se aplica prevederile Coduiur crvil (de exemplu, art. 1552 C. crv., care stabiie)te cazurile de 1ncetare a contractu fur de mandat, 1?i gase1te aplicare 1i 1n pnvrnta contractulur de mandat comercial). 1n alte srtuatii, Tmprumutul normelor JUrrdice crvile se face In mod tacit, deoarece ramura de drept respectrva nu cupnnde reglementari speciale pentru anumite aspecte, fiind nevore sa se recurga Ia dreptui comun, chrar dad\ nu exrsta un. text de lege care sa tnmita expres Ia acesta. Spre exemplu, art. 30 a lin. (1) c. fam. stabilejte ca .,bunurile dobandite 1n tlmpul casatoner, de oncare dintre so)r, sunt. de Ia data dobandirii lor, bunun comune ale sotilor", lnsa Codul familier nu reglementeaza rnstrtu)ra JUndica a bunurilor, astfel !neat, pentru a se cunoa1te no)iunea 11 stera acester rnstrtu)ii, se va apela Ia normele dreptulur crvil; potnvit art. 48 alin. (2) I' art. 57 alin. (2) C. lam., recunoa)terea unur copil din afara casatorrer poate fi facuta de catre tatal sau nu numar pnn declaratre ia servrcrui de stare dvila, cr I' pnn Tnscns autentrc sau testament, rar, pentru a se vedea dadi suntem In prezenta unui 1nscrrs autentic sau, dupa caz, a unui testament, va trebur sa se apeleze Ia normele rundice c1vile.

3. Principiile dreptuiui civil

3.1. Calegorii de principii ale dreptului civil

(:_nee SISten: _de drept este guvernat de anumrte pnncrpii fundamentaJe, ~d1ca de rder calauz1toare (reguli de baza), comune tuturor ramurilor de drept. In acelajJ trmp, fiecareramura de drept cupnnde reguli de baza pentru Tntreaga legrslatre drn domen1ul respectrv, precum ?i reguli de baza ce se apiica unera sau mar mu/tor 1nstrtu)ii ale ramurii de drept respectrve.

sau mar mu/tor 1nstrtu)ii ale ramurii de drept respectrve. Caractenzare generalii a dreptuiUI crvil 9 ~i

Caractenzare generalii a dreptuiUI crvil

9

~i In dreptul civii1?J gasesc aplicare trei categorii de pnncrpii, anume: prrn- cipiile fundamentaie ale dreptulur roman; pnncrpiile generale ale dreptuiUJ crvil roman; principii ale uneia sau mar multor rnstrtulii de drept crvil. PrinCJpiile fundamentale ale dreptu/w roman sunt rde1 de baza ce se rega- sesc In 1ntreaga legJslatre a Romanrer, fiind consacrate de Jegea fundamentala, precum ~~ de alte legr mar importante. Ele sunt aplicabile tuturor ramurilor de drept, deci I' dreptuiui crvil. PrinCipiile generaie ale dreptulw c1vil sunt ide1 dilauzrtoare pentru 1ntreaga legislape crvila, vrzand deer toate rnstJtutiile dreptuiUJ crvil, ch1ar daca nu ''' manifesta prezenta cu aceea?i intensrtate. Aceste pnncipii au o vocatJe generala, pentru 1ntreaga ramura de drept crvil. Vom rnclude In aceasta categone: prm- crprul propneta)ii; pnncrprul egalitatii 1n fata legii Civile; pnncrp1ullmbmarii mte- reselor personale cu rnteresele generale; princip1ul garantarii 91 ocrotrrii dreptu- riior subrective civile. 1 PnnCipiile instituJiilor dreptuiw c1vil sunt ider de baza care se aplica fie numai 1ntr-o rnstitutre, fie 1n doua sau mar multe institu!ii ale dreptulu1 c1vil, avand deer o vocatre mar redusa decat princrpiile generale ale dreptulur c1vil. Spre exemplu, pnnc1piul consensualismulur pnvejte forma actuiUJ JUridic c1vil; pnncrp1ul chemarii Ia mo1tenrre a rudelor In ordinea claselor de mo>tenrton

legali. prihCiprul proxrmitatii gradulur de clasa 5' pnncrp1ul egalitatii 1ntre rudele

chemate Ia mosten1~e sunt specifice devolu(lunii succesorale legale; pnncrp1ul ocrotrr11 buner-credrnle este 1ntalnrt 1n mar multe materii ale dreptulur c1vil (drepturile reale, raspunderea crvila etc.) etc. Tinand cant de faptul ca pnncrpiile fundamentale ale dreptuiUJ roman se studiaza Ia disciplina teoria generala a dreptulur (introducere Tn studiul drep- tulur), 1ar pnncrpiile 1nst1tU\iilor dreptulur crvil se analizeaza 1n cadrul diferr- telor materii sau mstrtutii ale dreptulur crvil, In cele ce urmeaza vom face unele precrzan doar In legatura cu pnncrpiile generale ale dreptulur crvil.

rudenre Tntre mostemtorii

din. aceeas1

din aceeasr clas~ sr de acela?J gr~d

3.2. Principiile generale ale drepiulul civil

PrtnCipJU/ propnetJ]ii este consacrat In Constltutre 51 dezvoltat de normele dreptulur civil.

-

·

'

A se vedea

~i Gh.

Belew, op. Cit.,

p.

36

~i urrn.;

:;c.

RJ.uschi,

Orept cJVi!. Partea

gene~ala. Persoana fiz,ca. Persoana Juridica, Ed. Funda}iel ,Chemarea", la91, 1993, p. i 4 s 1

urm., /. Dogaru, op. Cit., p. 19 ~~ urm.; E. Poenaru, Drept CIVil. Teoria genera/a. Persoane!e,

Ed. DaCia Europa Nova,

LugoJ, 2001, p.

19 ~~ urm. Menttonam di

uneon se retme ca

pnnC!p~u tun?a~ental al dreptulur CIVil ~~ pnncip1ul exerdt.3rii drepturi!or subiective CIVile cu buna-credmfa (T. Pop, oo. c1t o. 14)

10

Drept ctvil. Partea generalii

Astfel, art. 44 din Constitu(ie se refera Ia protectta propneta(ii pnvate, dis- punand, pnntre altele, ca dreptul de propnetate este garantat ~I di propnetatea

pnvata este ocrotita 1n mod egal de lege, mdiferent de titular. Tot Ia propnetate

se refera start. 136 din Constitutie. Cit pnve?te dispozi(iile din Codui ctvil refentoare ia propnetate, le vom

retme pe cete lnscnse In art. 480 C. CIV., potrivit dirora "propr_ietatea este

dreptul ce are cmeva de a se bucura ~i dispune de un lucru 1n mod exctus1v ?'

absolut, 1nsa 1n limttele

prevede ca ,mmen1 nu poate fi silit a ceda propnetatea sa, afara numai pentru

cauza de utilitate publica~~ primind o dreapta ?tpreaiabila despagubtren

determmate de lege", precum ~i 1n art. 481 C. c1v., care

Mat sublimem ca normele JUridice civile reglementeaza con(mutui dreptulut de propnetate (posesta, folosmj:a ~~ dispozitia), precum ~~ mijlocul specific de ocrottre

a 1~1 (aC\tunea 1n revendicare), 1nsa aceste aspectevor fi analizate Ia mstttutiile

corespunzatoare.

legii c1vile, 1n prealabil, trebuie

Cit prive~te prmCipJUI egalitti,tii in

faJa

mentionat ca. art. 4 alin. (2) ~~ art. 16 din Constttu}te consacra, cu caracter

general, prmctptul egalita(ii 1n fa(a legii. Pentru persoanele fiztce, prmctptul egalitatii 1n fa(a legii ctvile este 1nscns 1n art. 4 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954 pnvitor Ia persoanele fiztce ?I per- soane!e JUridice, potrivit caruia ,sexut rasa, nationalitatea, religta, gradui de

cuitura sau onginea nu au ntc1o Tnraunre asupra capacitatii"

Gi.t pnvejt<e persoanele JUndice. acest pnnciptu trebute 1n(eles 1n sensu! ca

toate

persoanele juridice dintr-o

anumita categorie se supun, In mod ega!,

normelor JUrtdice edictate pentru reglementarea acelet categorii de persoane )Urtdice. - Princ;piul fmbinJrii intereselor mdiv1duale cu mteresele colective este

consacrat atat pentru

Artlcoiul 1 din.Decret~l nr. 31/1954 dispune ca ,drepturile CIVile ale per-

soanelor fizice sunt recunoscute In scopul de a satisface interesele personale, matenale 51 culturale, 1n acord cu mteresul ob~tesc, potnvtt legii ?' regulilor de convteiUlre sociala", iar art. 3 alin. (2) din aceia~i act normattv prevede ca. drepturile, ctvile ,pot fi exercttate numat potnvtt cu scopul lor economtc ~i soctal"; art. 26 lit. e) din Decretul nr. 31/1954 stabile?te ca este persoana juridica ace! colectiv de oameni care are o organizare de sme statatoare ?i un patnmoniu propnu afectat realizarii 11 UOUI anume scop! In acord cu mteresul

obstesc"

aces\

persoanele fiztce,

cat

$1

pentru

persoanele JUridice.

·$i

1n

Constttutte

se

regasesc

numeroase

dispozitii

care

pnvesc

pnnc1p1u, spre exempiu, art. 26, art. 40, art. 44 alin. (5) 51 alin. (7) etc.

Pnnc1p1ul garantarii ?I ocrottrii drepturilor sub1ect1ve c1vile este con sacral de

o sene de dispozi(ii cupnnse 1n Constttu(te Iart. 1 alin. (3), art. 18, art. 21 etc.), dar si Tn art. 3 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954, potnvit caruia, ,drepturile ctvil~sunt ocrot1te de lege". Acelast act normattv conttne un 1ntreg capttol refe-

Boroi

Caractenzare generaia a dreptuiL.H c.'~v.:.:il:

_

11

ritor ia ocrottrea drepturilor nepatnmoniaie. De asemenea, art. 26 din Pactul

mterna\tonai privind drepturile ctvile ~~ politice ale omulut Oa care Roman1a a aderat prm Decretul nr. 212/1974) dispune ca ,toate persoaneie sunt egale 1n lata legii ~~ au, fara discnmtnare, dreptul Ia o ocrottre egala din partea legii

prevazuta ?i de Conven(ta

pentru apararea drepturilor omuiUI 51 a liberta(ilor fundamentale (ratificata de Romania pnn Legea nr. 30/1994l.

restabilirea

1n cazul 1ncalcarii dreptulut subiectiv ctvil, se poate ob!me acestUia, pnn tntermediul procesuiUI ctvil. 1

1 1"- Garantarea drepturilor subtective ctvile este

4. Delimitarea dreptului civil

4.1. Crileriile delimilarii

a

dreptuiut civil de alte ramun de drept) pot fi utilizate urmatoarele cnterii: obiec-

tul de reglementare; metoda de reglementare: calitatea subtectelor; caracterui normelor; specificui sanqtunilor; prmetpiile. Pnn ob1ect de reglementare se 1n(elege o categone omogena de relatii soc tale ce sunt reg!ementate de un ansamb!u de norme 1uridice care, Ia randul lor, sunt unttare. Obtectul de reglementare este crttenul determinant 1n constt- tutrea si delimitarea ramurilor de drept. Dupa cum am vazut obtectul dreptulut c1vil e~te format din doua mari categorii de raportun socia!e (patnmonlale ?I nepatnmontale}, lnsa nu toate raporturile patnmontale ?i nepatrimontale constitUte obtect de reglementare pentru dreptul civil. Metoda de regiementare este crttenul subsecvent de delimttare ?' consta 1n modalitatea de mf!uentare a raporturilor socia!e de catre stat, prin edictarea normeior JUridice. Specifica 11 generala pentru dreptul ctvil este metoda ega· lita;ii JUndice a partilor, spre deosebire de alte ramun de drept (de exemplu, dreptui admmtstrattv) 1n care, 1n raportul iundic, o parte este subordonata ceiet- lalte. Extsta 1nsa 51 alte ramun de drept care folosesc metoda egalitatii JUndice a par(ilor, tar peniru alte ramun de drept se utilizeaza atat metoda egalitatii par(ilor, cat ~i metoda subordonarii par}ilor. Datorita 1mprejurarii ca nu toate raporturile patnmontale ?I nepatnmontale sunt reglementate de dreptul ctvil, ct ~~ alte ramun de drept reglementeaza asemenea raportun, tar metoda egalita(ii JUndice a par;ilor nu este apiicata exclustv de dreptul ctvil, este necesar sa se recurga Ia alte cnterii de delimttare.

1n operaltunea deiimitarii diferitelor ramun

de drept (in

ce ne pnveste,

' Prin procesul c1vil desemnam act1v1tatea pe care o desfa~oara instan~a. pan;ile, aite

organe ~i Persoane ce participa

realiz.3.rii drepturilor subiect1ve civile ~~ a sltuaJiilor _juridice ocrotite de lege, precum }I al executJ.rii sil[te a titluri!or executorii, contorm procedurii prevazute de lege.

silita, !n scopul recunoa~terii sau

Ia judecata ~i Ia executarea

Boro1

12

1 2 Drept civil. Partea generala Asttel, ca/itatea subtectelor poate reprezenta un critenu de departaJare a

Drept civil. Partea generala

Asttel, ca/itatea subtectelor poate reprezenta un critenu de departaJare a

dreptului civil de alte ramuri de drept,. in masura In care acestea ar 1mpune

subtecteior raporturilor JUridice o calitate speCiala (de exemplu, calitatea de comerciant), tmand cant de faptui ca normele dreptuiu1 ctvil nu pretind subtec- telor o anume calitate, fiind sufiCienta aceea de persoana fiztca sau persoana

1uridica.

Caracterui normelor JUridice constitute un alt cntenu auxiliar, maJontare 1n dreptul ctvil fiind normele dispozitive, spre deosebire de alte ramun de drept 1n care preponderente sunt normele imperattve. Un ait cntenu auxiliar este caracterui sancjiunilor ce mtervtn ln caz de

nerespectare a une1 norme juridice, specifidi dreptu!ui c1vil fiind restabilirea

dreptulut subtecttv ctvil 1ncalcat, care consta fie 1n repararea preJudiCiuiUI cauzat, fie 1n lncetarea a(\tunii de vatamare a dreptuiu1 personal nepatnmontal. Aceasta restabilire se obtine, de ceie mat multe on, pnn mtermediui procesuiui

CIVil. Principiile proprii unei ramun de drept const1tuie 1 de asemenea, un cntenu

de deiimttare. Daca lntr-un anum it caz sunt identificate principiile generale ale dreptulut civil, s-ar putea trage concluzta, pana Ia proba contrara, ca ne gastm ln prezenla unut raport JUridic ctvil. Subliniem ca 1n actiVItatea de delimttare a dreptulut CIVil de 0 alta ramura de drept, se poate recurge fie Ia toate cnteriile enunlate, fie numa1 Ia unele din

acestea, In tunqte de lmpreJurarile concrete ale cazu!ul respect1v.

4.2. Delimilarea arep!uiui civil de aile ramun de drepl'

Dest, din punctul de vedere ai cnteriilor de delimttare, 1ntre dreptul ctvil s1 dreptul constttuJwnaf extsta destule deosebtrt, totusi, lntre aceste doua ramurt de drept extsta 51 puncte comune. Asttel, dreptul constttuttonal conttne norme care con sacra unele pnnCtpii ale dreptulut ctvil; pnnCipalele drepturt 51 liberta\1 aie omuiu1, 1nscnse 1n legea tundamentala, sunt 51 drepturi subtecttve ctvile ale persoanelor fiztce; organele de stat, menttonate 1n Constitutie, sunt 1n marea ior

maJorltate

persoane

j'uridice,

deCI

~~ subiecte

aie

raportuiui

juridic

c1vil;

garan(iile JUndice ale drepturilor subiecttve ctvile sunt stabilite de Constttu(te.

Tnsa, In dreptul CIVil preponderente sunt raporturi!e patrimomale, pe cand In dreptul constitutional sunt dominante raporturile nepatrimontaie; subiecteie

f. Oogaru, op.

c1t., p. 23-28; 'P.M. Cosmovici, Drept civil. lntroducere in dreptuJ c1vil, Ed. All, Bucurest1, 1994, p. 17-20; E. Poenaru, op. crt., p. 13·16. 2 Dreptui constituponal este ramura de drept care conttne normele ce regiementeaza r~latiile soc1ale tundamentale care a par in procesul instaurarii, ment1neri i ~~ exercitarii statale

ale puterii.

' A se vedea: Gh. Beleiu, op. cit., p. 42-47; $t. ·Rauschi, op. cit., p. 8-12;

Boroi

Caractenzare generalaa dreptului civil

13

raportulut de drept constttuponal se afla, de regula, pe pozilii de subordonare, spre deosebtre de subtectele raportulut JUridic ctvil care se afla 1ntotdeauna pe pozitii de egalitate JUridici\; normele dreptuiUI constttutional cer subtectelor

Sale o anum ita calitate, aceea de organ de stat sau de cet3}ean roman; maJon-

tatea normelor dreptulut constttultonai sunt tmperattve; dreptul constitutional are sanqium specifice, care nu presupun un proces (de exempiu, suspendarea din funqte- art. 95 din Constitulie) etc. In delimttarea dreptulw ctvil de dreptul admmtstrattv' trebute sa se pna seama de urmatoarele aspecte mat semnificattve: dad ln dreptul ctvil predomma rapor- turile patrimoniale,. 1n dreptul admmtstrativ sunt ma)orttare raporturile nepatn- momaie; pe cand 1n raporturile de drept civil paflile sunt pe pozilii de egalitate JUridica, 1n raporturile de drept admtmstrattv subtectele se afla, de regula, in pozilie de subordonare; eel putin un subiect al raportuiUt de drept admmtstrattv trebute sa fie organ al admtntstratiet publice (un organ al admtmstra(ret publice poate sa apara Sl 1n raporturile de drept ctvil, dar 1ntr-un asemenea caz el se manifesta ca persoana JUridica, tar nu ca purtator ai puterii de stat); daca ln dreptul ctvil predomma normele dispozitive, 1n dreptul admmtstrattv sunt pre· ponderente normele 1mperat1ve; dreptul admmtstrattv are sanqtunt proprii,

precum: amenda contraventtonala, inchisoarea contraventtonala, confiscarea.

In practtca, problema delimitarii dreptuiu1 ctvii de dreptui admtnrstrattv se

pune ma1 ales In acele cazuri In care lncheterea unUI act JUndic ovil este pre-

cedata de em1terea unui rizatie).

auto-

act administrativ

mdividual

(de exemplu,

.

o

Pnnctpalele asemanan 51 deosebirt dintre dreptul ctvil ~~ dreptul finanCJar sunt urmatoareie: ca si 1n dreptui ctvil, maJOntatea raporturilor reglementate de dreptui financtar au caracter patrimomal; spre deosebtre de dreptul crvil, in raporturile de drept finanCtar parj:ile sunt in pozt(ie de subordonare; in raporturile de drept financtar, 1ntotdeauna o parte este un organ al statulut cu atributii fiscaie; de regula, normeie dreptului financtar sunt tmperattve; dreptul financtar dispune de sanqtuni proprii, precum maJOrart pentru intarztere in plata tmpozttelor.

lntre dreptul cwil ?t dreptul comerCiaP exista numeroase asemanari, care fac

destul de dificila delimitarea acestora. Atat dreptui ctvil, catS' dreptul comer-

' Dreptui admm1strativ este ramura de drept ce con~ine nonnele JUridice care regle- menteaza conditiile reaiizarii puterii execut1ve in stat.

~ Dreptul financiar este ansamblui nonneior juridice care reglementeaza raporturile soCiaie ce izvorasc din act1vitil~ile de constltuire 91 de utitizare a sumelor cupnnse in bugetul

statu lui.

J Dreptur comercial este acea ramura de drept ce contine normele JUridice care reglementeaza raporturile ce 1zvorasc din acte!e JUridice, faptele 91 operatiunile considerate de lege ca fapte de comer}, precum 91 raporturile fa care partrC!pa persoanele care au calitatea de comerc1ant.

14

Drept crvil. Partea general a

:j1

tl

~''

j.l

cral reglementeaza raporturr patrrmoniale ~~ nepatrimoniale, iar subiectele acestor raporturr se afla pe pozilii de egalitate juridici!; In ambele ramurr exrsta atat subrecte rndivrduale, cat ~~ subrecte colectrve, lnsi.L eel putrn una din partile raportului juridic comercral trebure sa aiba calitatea de comerciant; de~r

contractu! este o mst1tu}ie propne ambelor ramuri de drept In discutie, lntre

contractu! crvil 1' contractu! comercral exrsta rmportante deosebiri de regrm 1uridic; de~t ambele ramuri de drept cunosc sanq1unea raspunderii, exista deosebirr de regrm Juridic lntre raspunderea crvila ~~ raspunderea comerciala etc. Cele mar semnificatrve deosebrri dintre dreptul civil ~~ dreptul familiei' prrvesc urmatoarele aspecte: pe cand ln dreptul crvil domrnante sunt raporturile

patnmon1ale, In dreptul tamilie1 maJontare sunt raporturi!e nepatnmoniale; dest

ambele ramurr de drept utilizeaza metoda egalitatii 1uridice, in dreptul famili~r exrsta o nuanta aparte atuncr cand este vorba de raportul dintre parrnte ~i copil; ln dreptul familier se cere o calitate specrala subrectelor sale (so\, parrnte, copil

etc.); In dreptul familiei, majoritatea normelor sunt imperative; fiecare din ce!e

doua ramurr de drept are sanqiuni proprii (de exemplu, decaderea din drepturile parrnte?tl este o sanqrune specifica dreptului familieiL Cl.t prrve1te delimrtarea dreptulw c1vil de dreptul muncir retrnem ca: in dreptul muncii pozitia de egalitate JUridica a p~r}ilor este prezenta doar Ia lnchererea contractulur de munca, 1nsa, pe parcursul raportuiul de munca,

ex1sta o disc1p!ina a muncii care 1mplica subordonarea salanatuiut; In dreptul

muncii stera sub1ectelor este ma1 restransa decal ln dreptul crvil fde exemplu,

potr:v1t art. 49 alin. (4) din Const1turie, ,m1norii sub varsta de 15 ani nu pot fi angaja}l ca sa!aria~i"J; dadi pentru dreptul C!vil este caractenstic5. raspunderea

crvila, ln dreptul muncii exlsta atat raspunderea materiala, cat ~i raspunderea discrplinara; ma1ontatea normelor de dreptul muncii sunt 1mperat1ve etc.

Asemanarile dintre dreptul Civil ?I dreptui mtemaJ!onal pnvat sunt multiple,

deoarece ambele reglementeaza acelea~i raporturi soCiale. Tnsa, raportul de drept mternationai pnvat se caracterizeaza pnn existenra unui element de

1 Dreptul tamilie1 reune?te normele JUri dice care reg!ementeaza raporturile personaie s1 pammon1ale ce tzvorasc din c3.s3.tone, rudenie, adop~ie ~i raporturile astmilate de lege, sub anum1te aspecte, raporturilor de tamilie. Menttonam lnsa ca In maiontatea s1stemelor de drept, raporturile de familie sunt considerate raportun _1uridice c1viie, nei-ecunosd.ndu-se

dec1 ex1stenta dreptulu1 tamilie1 ca ramura de drept distinct3. de dreptul civiL Pentru o aplicare practtdi cu pnvtre Ia mterterenta dreptului ctvi! cu dreptul tamiliet, a se vedea C.A. Suceava, s. CIV., dec. nr. 105/1998, in Culegere de pract1d judictara in materie civil a pe a nul 1998, p. 23 (in speta, lmpre]urarea ca., Ia incheierea contractuiUI de v3nzare-cump3.rare a unu1 apartament unul dintre so~1 nu a inscns-o ~~ pe so~1a sa ca fiind copropnetara, decla- r3nd mtnc1nos di nu este c5s3.tont, nu schimba natura JUridic.3 a acestui imobil ca fiind bun

comun, aplic3ndu-se

.: Dreprul muncii grupeaza norme!e JUridice care reglementeaza relatiile mdividuale ?I colecitve ce se nasc Tntre patron! ~i salana~ii care muncesc sub autontatea lor. cu ocaz1a prestJ.rii muncii.

dispozi~iile art. 30 C. tam.l.

Boro1

1s

Caractenzare generalaa dreptuiul CFvii

extraneitate 1

bunuri, lri_cheierea sau executarea in str5.in8.tate a unui contract etc.). De

asemenea, metoda de reglementare specifica dreptulu1 mterna\lonal pnvat este aceea de mdicare, pnn intermediui normei conflictuale, a legii aplicabile unui

raport JUridic cu element de extrane1tate. Legatura dintre dreptui civil~~ dreptul procesual civil' da expres1e corelatrer dintre contrnut ~~ forma, deoarece dreptul procesual crvil reprezinta aspectui sanct1onator al dreptuiUI CIVil (matenai), contenndu-1 eficac1tate pnn folowea

c1vil ar fi ineficace daca. pe calea pro-

constrangerii de st~t. Dreptul matenal

cesuiUI civil, nu s-ar asigura realizarea iuL dupa cum dreptul procesual civii nu

s-ar JUStifica·fara existen!a unui contmut (dreptui C!Vil) pe care sa II apere ~i sail

valorifice.

(ceta~enia sau na~iona1itatea str5.ina, situarea in str8.in5.tate a unor

Sectiunea a 11-a. Normele de drept civil

1. lzvoarele (surseleJ drepiulul civil

1.1. Nofiune

Norma de drept civil ar putea fi defin1ta ca regula generala sr abstracta care

reglementeaza c~ndutta subiectelor In raporturi!e juridice c1vi!e.

Forma specifica de expnmare a normelor de drept c1vil poarta denum~rea de 1zvor (sursa) de drept civiL' 1n pnncrpru, pnnCipalele 1zvoare tormale ale dreptulur crvil sunt acteie nor- maUve, adica actele ce emana de Ia organele de stat lnvestrte cu prerogatrva iegiferarii. ln func\ie de organul de stat de Ia care emana 11 de natura lor, deoseb1m

urmi3.toare!e categorii de acte normative ce pot constitui 1zvoare ale dreptului

crvil: Constrtutra, legile (atat legile constrtu(ronale, cat?' legile organrce 51 legile

'

DatoritJ.

eiementuiui

de extranettate,

anume incheierea

casatonei

intr~un alt

stat,

raportul juridic dedUs _iudec3tii este unul de drept mterna~ionai pnvat. Pentru amanume cu pr.1v1re Ia spe}a, a se vedea 1.(.C.J., s. ctv., dec. nr. 2628/187, in Leg1s. 2 Oreptui procesual c1vil conttne normele !Uridice care reglementeaza organizarea s1 desfasura~ea activitatii de solut1onare a prlcmilor referitoare Ia drepturile subiect1ve ctvi\e ~~ la stt~atiile1uridice Ocrotite de. lege, preCum ~~deexecutare silit5 a titlurilor executorii. " Acesta este sensu! formal al expres1e1 ,1zvor de drept civil", insa, expresia Tn discuue este susceptiblla ~~ de un al doi!ea in~eles. Asttel, in sens material, prrn 1zvor al dreptulu1 ctvil se desemneaza condi~iile matenale de ex1sten~a care genereaza normele acesre1 ramun de

drept.

Boro1

16

1 6 Drept c1vil. Partea general a ordinare)', ordonanteie Guvernului (inclus•v ordonqnteie de urgenta), hotararile

Drept c1vil. Partea general a

ordinare)', ordonanteie Guvernului (inclus•v ordonqnteie de urgenta), hotararile

Guvernuiut, ordinele, mstruqiunile $1 reguiamenteie conduca.tori!or organelor

centrale

adm1mstratie1 pub! ice lo~ale.1n randul izvoareior dreptulu1 c1vil vom mclude ?'

acteie normattve anterloare anului 1990, In masura In care acestea mai sunt In

vigoare (legt, decr€te, hotarari aie Consiliu!UI de Mini~tri, ordine ~i instructiuni), precum 1' reglementarile mterna\IOnaie (conventii, pacte, acordun etc.) Ia care Romama este parte prin ratificare 51 care asttel au devemt parte mtegranta a dreptulu1 nostru mtern 2 Un Important IZVOr ai dreptulul CIVil roman 11 reprezlnta Codul CIVil. Avand ca model Codui c1vil trancez de Ia 1804, Codul c1vil roman a tost adoptat 1n

ale

adrnm•strat1ei

de

stat,

actele

normative

em1se

de

autontatile

1 in sens restr§.ns (stncto sensu), prin lege se ln!elege actui normat1v adoptat, in temeiU[ art. 73 din Const1tutie, de ditre Parlament. No}1unea de lege este folositii uneori $i 7ntr-un sens larg (Jato sensu). caz 1n care ea acopera toate actele normat1ve. Aceasta se explic.3. pnn taptu! ca toate actele normat1ve, mdiferent de. organul de ia care emana, au fon;a obligatone pentru persoanele d.rora !i se adreseaza. ~ Pentru exemple de 1zvoare trn sens tormal) ale dreptulu1 c1vil, pe categorii" de acte normative. a se vedea Gh. Beiew. op. Cit., p. 54 $1 urm. Ne mul~umim sa men~1onam a1c1

doar cateva legi: Legea tondului func1ar nr. 18/1991, republkat5., cu modifidiri!e $1 comple- t.J.rile uitenoare; Legea nr; 64/1991 pnvmd breveteie de 1nvent1e, republicata; Legea nr. 129/1 992 privmd protect1a deseneior $1 modele!or industrial e. republicatii.; Legea nr. 16/1994 a arend3rii, cu modifid.rile $1 completarile ulterioare; Legea nr. 32/1994 pnvmd sponso- nzarea, cu modifici'irile si· completi'irile ultenoare; Legea nr. 33/1994 pnvind expropnerea pentru cauza de utili tate publica; Legea nr. 10/1995 privmd ca!itatea In construcrii. cu modificarile ultenoare; Legea nr. 136/1995 pnvtnd asigurarile si reas1guriirile in Roman1a. cu modifidlrile St compietari!e ulterroare; Legea nr. 7/1996 pr1vind cadastrui tunciar 51 publicitatea 1mobiliara, repub!icata; Legea nr. 8/1996 pnvmd dreptul de autor 51 drepturile conexe, cu modificarile ~~ completarile ulter1oare; Legea locu1n}e1 nr. 114/1996, republicata, cu modificarile $1 completari!e ultenoare; Legea nr. 119/1996 cu pnv1re Ia actele de stare civi!a, cu modificarile $f complet5rile ulterroare; Legea nr. 95/2006 prrvind. retorma In dome- nlui sanatatii, cu modifidrile si compiet.3.rile ultenoare fTitlui VI: Efectuarea preievJrii $i

Legea

prrv1nd reforma in domeniile propnetatii 51 1usti~ie1, precum 51 unele masurr

adiacente, cu modificiiri!e .$1 comp!etarile u!terroare; Legea nr. 84/1998 pr1v1nd marcile 51

1ndica~ii!e geografice, cu modificarile uiterroare; Legea nr. 213/1998 priVind propnetatea publica ?I reg1mul juridic al aceste1a, cu modific5rile Sl completarile ulterioare; Ordonan~a de urgen~a a Guvernu!ui nr. 34/2006. prrvmd atribU!rea contractelor de achizitie publica

a

contractelor de concestune de !ucr.3.ri pub! ice Sl a contractelor de conces1une de serv1cii,

aprobata, cu modifidlri 51 complet3ri, prin Legea nr. 337/2006, cu modifid.ri!e ~~ comple- tarile ultenoare; Legea nr. 99/1999 priv1nd unele masuri pentru acceJ·erarea retorme1 eco- nomice, cu modificarile ulterioare; Legea .nr. 190/1999 pnv1 nd creditul 1potecar pentru

mvesti!ii imobiliare, cu modificarile ultenoare; Legea nr. 10/2001 pnvind reg1mu! juridic a! unor 1mobiie preluate In mod abuztv In perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 1 repu-

pr1vind semniitura

transplantulw de organe, tesutun _$i celule de origine umana in scop terapeutic);

nr. 247/2005

blicata, cu modifid.rile $1 completarile ultenoare; Legea nr. 455/2001 electron rca etc.

Caractenzare genera!a a dreptuiui civil,

anul 1864 sl a lntrat 1n Vlgoare Ia 1 decembne 1865. El este aid\tull dintr-un titlu prelim mar- ,Despre etectele si aplicarea legilor 1n genere" (art. 1-5)- )I tre1 dirt~: Cartea. i - ,Despre persoane" tin prezent abrogat:!i), Cartea II - ,Despr~ bunuri ?' despre osebitele modifican ale propnetatii" (art. 461-643) s' Cartea Ill - ,Despre difentele modun prin care se dob1mdeste propnetatea" (art. 644-1914). Codul c1vil const1tU1e una dintre cele ma1 semnificallve constante ale dreptului roman, deoarece, de51 a suferit In decursul timpuiu1 unele abrogan sau modificari, acestea nu au afectat pnnCipiile si inst1tu(iile sale

fundamentale. Un Joe aparte In cadrul izvoarelor dreptuiUI nostru c1vil 11 ocupa regle-

mentarile Uniunii Europene cu aplicabilitate directa 1n dreptul intern, 1n

17

masura In care contin norme _1uridice civile,

Drepturilor OmuiUI.

precum ~~ Conventia Europeana a

1.2. Precizari privind obiceiui. morala

~~ jurispruaenta

ln literatura de speCialitate s-a ridicat problema de a jll daca, alatun de actele normatiVe, ex1sta ?I alte 1zvoare ale dreptului civil. Mai exact, problema care se pune este aceea daca s-ar putea atribUI sau nu obrce1ulu1, morale1 s' JUnsprudentel calitat<ea de 1zvoare d"1sl!ncte ale dreptuiUI c1vil.'

Obiceiul (cutuma} constituie o practtdl lnde!ungata, lnradacinata ?I con-

tmua, pe care ce1 ceo aplidi o considera obligatone. Pnn e11nsu?l, ob1ce1ul nu

constltuie izvor al dreptuiUI civil, cl numat In masura In care se lhtegreaza 1n

ipotezele ?I dispozitiile normelor JUridice ctvlle, pnn tnmiterea expresa f3cuta 1n cupnnsul unui act normat1v. De alttel, chiar ji 1n cazui cand un text de lege tnm1te expres Ia ob1ce1, acesta din urma nu poate fi considerat un 1zvor distmct (de sme statator) al dreptulu1 c1vil deoarece, dejl regula de conduita este data de cutum.3./ sanqlunea pentru nerespectarea ei intervine In teme1ul dispozitlei legale; daca s-ar abroga textui de lege care tnm1te Ia ob1ce1, atunc1 neres- pectarea acestuia din urma nu ar mai putea sa fie sanqionata. Cu titlu exemplificativ, mentionam urmatoareie dispozitii legale care tnm1t 1n mod expres ia obice1: art. 44 alin. (7) din Constrtut•e, care stabileste c5

'Principiile de drept(dect ~~ cele de drept c1viD nu pot fi considerate un izvor dist1nct de drept, deoarece eie sunt consacrate 1n texte exprese din difente acte normat1ve, aplicandu-se asadar In calitatea ior de dispozi~ii ale acestora. De asemenea, doctrma Oiteratura de spee~alitate) nu este st nu poate sa fie 1zvor al dreptului civil, lnsa ea ofera adesea solutii care sunt avute In vedere in practld sau care sunt preiuate de ieg1uttor $1 transpuse In acte normative.

2 Pentru optma di, atunci cand textul de lege trimrte Ia obicei, acesta din urma ar const1tur un 1zvor distinct de drept, deoarece ei ar stabili regula de conduitii, a se vedea totu~1 T. Pop,

op.

cit., p. 35. A se vedea ~~ C.A.Ia~l, s. ov., dec. nr. 577/2001, !n iunspruden~a Curj:li de Ape!

lasi in materre civilape anul' 2001, Ed. Lum1na Lex, Bucure~t1, 2002, p. 80.

18

Drept civil. Partea general a

,dreptul de propnetate obliga Ia respectarea sarcinilor pnvtnd protec;ta mediulut 1' astgurarea bunet vecmatali, precum ei Ia respectarea celorlalte

sarcini care, potnv1t \egii sau obtceiului 1 revm proprietarului"; art. 600 C. civ.,

care dispune ca ,[

]"; art. 607 C. civ., potrivtt caruta ,nu

parttculare sau

1 inaltimea ingradirii se va hotari dupa regulamentele

dupa obtcetul obetesc

e tertat a sadi arbon care cresc inalti decat in departarea hotarata de regu-

lamentele parttculare sau de obiceiurile constante ?i recunoscute 1

1 11 ,:

art.

970

alin. (2) C. ctv., potnv1t caru1a conventiile ,obliga nu numa1 Ia ceea ce este

expres lntr-lnse!e, dar Ia toate urmarile ce echitatea, obtcetul sau legea da obli-

gattet, dupa natura sa"; art. 980 C. ctv., ce stabileete ca dispoziliile indotelntce ,se tnterpreteaza dupa obtcetulloculut unde s-a inchetat contractu!"; art. 1447 C. CIV., care prevede ca reparatiile ce raman in sarctna iocatarulut se determtna

s1 potnv1t obtcetulut locului.' Solu\la oferita in ceea ce pnveete obtce1ul urmeaza a se da ~~in legatura cu moraia iregulile de convte!utre soctala). Moral a nu reprezmta un tzvor de drept

distinct, dar, In masura In care legea tace tnmitere Ia ea, atund este !ncorporata

de actul normatiV respectiV. Ex1sta totu~t o particuiantate. in sensu! ca incorporarea regulilor de convte- ~UJre soctala In anumtte norme JUridice poate avea loc nu numai atunci c§.nd

norma tundica tnm1te in mod expres Ia aceste reguli, ct ~~ atunc1 cand nu extsta

o trtmttere expresa, dar Clrcumstan!ele speteJ permit lncorporarea, caz In care

compietarea dispozitiet legale cu regulile in discut1e se face pe ter.oerul art. 1 din Decretul nr. 31/1954.

r 1n pnnciptu, n1c1 tunsprudenfa nu constitute tzvor al dreptului ctvil. Organul de Judecata are atributta de a solultona pnctna cu care a fost sestzat. pnn aplicarea normelor JUrtdice Ia sttuatta de tapt pe care a stabilit-o cu a)utorul probelor admtn1strate. tar ntcidecum atributta de a edicta asemenea norme. Mat mult, hotararea i~1 produce etecteie numa1 fata de paf1ile din procesul 1n care a lost pronuntata, dect, neavand caracter general ?' tmpersonal, nu poate

I ;·11

JUCa rolul unui izvor de drept. Art1colul 124 alin. (3) din Constitutte, care prevede ca ,Judecatorii sunt mdependen}i ~i se supun numai !egii", de~i a urmilrit, In pnncipa!, afirmarea prtnCiplulut mdependentet JUdecatorilor, ar putea fi utilizat ?i ~a argument in sprijinul opmiet ca., In ststemul dreptulu1 romanesc, jurisprudenta nu este izvor de drept. Un ait argument de text care se opune recunoa~terii calitatii de tzvor de drept ctvil pentru JUrtsprudenla il reprezmta art. 4 C. civ., care tnterztce JUdeditoruiUJ sa se pronunte, In hotararile ce le da, pe 1/ca!e de dispozitii generale ?' reglementare, asupra cauzelor ce-1 sunt supuse"

1 Trebuie subllmat c3·obicetul poate constttui izvor disttnct de drept Tn alte materii, cum este drep[U] comerruiUI tnternaponal (de exemplu, uzan~ele poriUrilor, ale burselor de martun sau de valori).

Boroi

Caracterizare genera!a a dreptului ctvi!

19

Totu?J, ex1sta unele cazurlln care s-ar putea recunoa~te JUrisprudentel 1 eel pu\tn in tapt, caracterul de 1zvor de drept ctvil. Astle!, vom retine in pnmul rand ca, potnvtt art. 147 alin. (41 din ConstltU(Ie. dectziile Curtii ConsttlU\IOnale sunt general obligatorii ?' au putere numa1

pentru viitor, iar art. 31 alin. (11 din Legea nr. 47/1992 pnvtnd organtzarea ~~ funq1onarea Curtii ConstitutJonale re1a aceasta dispozitie ?t pentru dectziile

prin care se solutioneaza exceptiile de neconstitutionalitate a unel

legi sau

ordonanle. A?adar, atunct cand Curtea ConsttlU\IOnala adm1te exceptta de ·neconstitutJonalitate, decizia respecttva va juca ro!ul unui izvor de drept, deoarece in soluttonarea unor litigii ultenoare, JUdecatorii nu vor mat putea aplica textui declarat neconstttU\tonal. De asemenea, in condiliile prevazute de Legea nr. 554/2004 pnvmd con- tenclosul admtntstrattv, tnstantele JUdecatore~ti pot anula un act admm1strat1v cu caracter normallY. S-ar putea sustme ca mstanla JUdecatoreasca. anuland actu! admrntstratJv cu caracter normativ ca nefiind conform cu un act normat1v de for):a JUridici\ supenoara, nu a facut altceva decat sa aplice dispozitiile acestuia din urma. Totu~i, apreCJerea tnstantei poate sa fie eronata, dar ?i lntr~o asemenea situatie norma juridica din actul admm1strativ anulat nu se va ma1 aplica.'

ln once caz,. chiar daca nu 1 se recunoaste calitatea de 1zvor de drept. JUrtspruden}a, In special cea a Cur~ii Constitu}ionale ?t cea a inalte1 Cur~1 de Casatle ?I Justi}ie, prezmta o importan}3. deosebita pentru aplicarea unttat·a a

legii $1, totodat.3. 1 constltUJe

ln schimb, ar trebut sa se admita fara rezerve ca JUrtspruden(a 1nstantelor Untunii Europene ~~ [Urtsprudenla Cuf\ii Europene a Drepturilor Omulu1 constttute tzvoare ?' pentru dreptul c1vil roman.

un semnal de aten}re pentru !egtuitol.

1 Oificulti:iti, In ceea ce pnveste caracterul de lzvor de drept al _lunsprudenfet, rididi ?I art. 26 din Legea nr. 304/2004 pnvtnd organtzarea IUdiclara, republicata, contorm caruta.

dad. o seqte a mstan~el supreme considera ca. este necesar a se reveni asupra propnet IUnspruden~e, judecata va fi lntrerupta ?i vor fi ses1zate Sec}ii!e Unite ale !naltet Curtt de Casa~te Sl Justitie, tar numat dupa ce acestea s-au pronun~at asupra sesJz5rii pnvtnd schimbarea JUnspruden~et, JUdecata va fi reluata. De asemenea, in privlnta recursului in mteresu! legii, art. 329 alin. (3) C proc. ctv., In forma prevazuta de Legea nr. 219/2005 pnvind aprobarea Ordonantei de urgen~a a Guver-

modificarea ~~ comp!etarea CoduiUl de procedura Civil a, dispune

nulut nr. 138/2000 pentru

asttel: ,Solu~iile se pronunta numai in tnteresul legil, nu au etect asupra hotararilor [ude- dtorestl examlnate 51 nrCJ cu pnv1re Ia s1tuat1a p3r):ilor din acele procese. Dezlegarea daca problemelor de drept judecate este obligatorie pentru mstan~e".

p3r):ilor din acele procese. Dezlegarea daca problemelor de drept judecate este obligatorie pentru mstan~e". Boroi

Boroi

20

2 0 Drept crvil. Partea general:'i 2. Clasificctrea normelor de arepl civil 2.1. Norme juridice civile

Drept crvil. Partea general:'i

2. Clasificctrea normelor de arepl civil

2.1. Norme juridice civile dispozilive $i norme juridice civile impe- ralive

Dupa caracterul condUiter prescrise, mar exact, dupa cum partile pot sau nu sa deroge de ia eie, normele 1uridice crvile se clasifica in norme dispozitive si

norme imperative.

Normeie de drept c1vil dispozitive sunt acelea care suplinesc sau mterpre- teaza vornta neexpnmata sau msuficrent exprimata a subrectelor de drept c1vil, ingadumd; pnn chm con(mutul lor, sa se deroge de Ia dispozitiile pe care le cupnnd. La randui lor, normele dispozitive se impart in norme permrsive 51 norme supletlve. Normele dispozitive sunt permrsive dad nu impun, c1 doar permit ca sub1ectele de drept sa aiba o anumita conduita, daca vor. Ca exemple de norme de drept c1vil permrsrve citam: art. 1296 a lin. (1 I 51 (21 C. crv., potnvrt carura, ,vrnderea se poate tace sau pur sau sub condi(ie, Ea poate avea de obrect doua sau mar muite lucrun alternatrve": art, 1587 C. c1v., care prevede ca pa'!ile pot strpula dobanzr pentru un imprumut de banr, producte sau aite

lucrun mobile.

Normele dispozitive sunt suplet!~'e daca stabilesc o anumita conduit3, care este obligatone pentru par~i numai In cazulln care acestea nu au prevazut, pnn vomta lor, o alta conduita, Ca exemple de norme JUridice crvile supletrve mentton.3.m: art. 1305 (. ClV., COntorm C.3.rUia 11 Speze!e y§.nz.3.rii sunt Jn sarcina cumparatoruiui, In !ipsa de stipulatte contrarau; art. 1534 C. civ., potnvit caruia ,mandatui este lara plata cand nus-a stipulat contranul"; art, 1615 C civ., care stabile?te ca restttuirea 11 trebuie sa se taca, dadi prin contract nu se arata locui, acolo unde se afla lucrui depoz1tat"; art. 1024 C CIV., care prevede d ,ter- menul este presupus totdeauna cas-a strpuiat in favoarea debrtoruiUI, daca nu rezulta din strpulatie sau din crrcumstante ca este pnmrt ?' in favoarea creditoruiui": art, 2 din Ordonanta nr, 9/2000 pnvrnd mvelul clobanzii legale pentru obiiga!ii banestr, care stabiie1te ca ,1n cazul in care, potnv1t L,l prevederilor contractuaie;.obliga!ra este purtatoare de dobanzi fara sa se arate rata dobanzii, se va piati dobanda legala" etc. Normele de drept civil tmperatrve sunt acelea care rmpun sub1ectelor de drept c1vil o aq1une sau le obliga Ia o absten(rune 51 care, sub sanqiune, nu · permtt sa se deroge de Ia ele sau sa nu se aplice. Din definitia de mai sus rezulta ca normeie rmperat1ve se impart, Ia randul !or, In norme onerattve ?i norme prohibitive.

Bor01

Caractenzare generala a dreptuiUI civil

Normele tmperat/Ve oneratiVe prevad expres obligatra pentru pa'\r de a avea o anumita conduita. De exempiu: art. 813 C. crv. dispune ca ,toate donapunile se fac prm act autentic"; art. 994 C. civ. prevede ca, in cazulin care eel care a pnmit o plata nedatorata a fast de rea-credin(a, atuncr el trebure sa restrture atat lucrui, cat ~~ fructeie produse de acesta din zrua pia(ii; art. 1772 C. crv., in privrnla rpotecii conventronaie, stabile1te ca aceasta nu poate fi constrtuita dedit pnn act autentrc etc.

Norme/e

imperative

prohibitive

interz1c

expres

o

anumita

conduita

a

pa'!ilor. Ca exemple de norme de drept civil prohibitive mentronam: art. 965 alin. (2) C. crv., care prevede ca nu sepot face invoreli asupra' uner succesrunr

viitoare; art.

1513 C. civ., potrivit dirUia 11 €Ste nul contractu[ prm care un

asoCial i~i strpuleaza totalitatea casttgurilor. Asemenea, nula este conventra pnn

scutili de a partrcrpa Ia

care s-a st1pulat ca unui sau ma1 multi asoe~atr sa fie

pierdere" etc.

2.2, Norme juridice civile de ordine publica ~~ norme ;ur1dice civile Cle ordine privata

Clasificarea normelor JUridice c1vile In dispozitive 11 1mperat1ve, a1a cum aminfati1at-o ma1 sus ?I cum, de altfel, este prezentata In (on se despnnde dinJ maJoritatea lucr<lrHor de speoalitate, ar fi utila In ceea ce pnve~te faptul ca

nerespectarea une1 norme imperative ar atrage o sene de sanctrunt civile

In

vreme ce parti!e pot Tnlatura {in mod expres) ap!icarea unor non~e dispozltive,

fara sa intervma pentru aceasta vreo sanqiune ctvila. Ea Tnsa nu este sufictenta

pentru a explica exiStenta unor diferen!e de regim JUridic in cazui anum1tor mst1tutii, In speCial reg1mul JUridic diferit ai nulita!ii absolute ?I al nulitatii

relatrve.

T ocmar de ace_e~ s-ar _'r:'PU~eo a dasificare, In sensu! de a se distrnge

mtre normele Jund1ce c1vrle de ordme publica s1 normele JUridice crvile de ordme pnvata, 1ar aceasta clasificare ar avea drept cntenu finalitatea textulu1 legal, adica natura mteresulu1 ocrotrt pnn edictarea norme1 JUndice crvile. Potnvrt acestUI cnteriu, norma de drept civil este de ordine prrvata daca

"

doua

L~rmare~te ocrotirea unur tnteres

rndividual, In sch1mb, este de ord;ne publica

dad -~epa~e1te cadrul

interesuiui

mdividual

al

proteJand (~I)un mteres general, public

subrectelor de drept

c1vil,

Cor~land aceasta clasificare ·a normelor JUridice c1vile cu cea antenoara,

vom

observa

ca

normele

de

ordine

publica

sunt

intotdeauna

~~

norme

Jm~erattve,_!n:a nu toate normeie JU~rdice ovile 1mperatrve sunt $1 norme de

ordme publ1ca; de asemenea, nonnele dispozitive sunt intotdeauna sr norme de ordin€' pnvata, in,.sa nu toate nonneie Jundice c1vile de ordine pnvata sunt

,

norme ~rspozt.trve. in alte .cuvmte, normele

norme de ordrne pnvata, daca partile nu pot deroga de Ia eie in momentul

1 fi

iuridice civile rmperatJve

pot

Drept c1vil. Partea genera!a

22

Tncheterii actulut juridic, tnsa, ulterior acestui moment, ln anumite condi}ii,

legea perm1te derogarea (de exemplu, partea mteresata renun!a Ia dreptui de a

invoca nulitatea reiativ3. a actului juridic Tncheiat cu nerespectarea unei norme

1mperat1ve de ordine pnvata), dar pot fi ?' norme de ordine publica, atunc1

cJ.nd derogarea nu este admis3. de lege nici dupa lncheierea actului jurldic.

2.3. Norme 1uridice civile generaie $i norme juridice civile speclate

1n tunct1e de 1ntlnderea campuiu1 de aplicare, normele de drept c1vil se

Impart In norme generale si norme spec1ale.

Pnn norme de drept c1vil generale desemnam acele norme care se aplica in toate cazurile ?i \nonce malene, daca o dispozitie legal a nu prevede altfel. Normele de drept c1vil sunt speCJale daca \51 gasesc aplicare numai \n

cazurile expres stabilite de lege. Calificarea une1 norme de drepl c1vil ca speCJala sau genera\a prezmta 1mportan1a practica deosebila, deoarece norma generala reprezmta s1tuapa de drept comun, iar norma spec1ala constlluie excep(ia, astfel\ncat lrebu1e respec- tate doua reguli: norma spee~ala deroga de Ia norma generala - speCJalia generalibus derogant; norma generala nu deroga de Ia norma spec1ala -

generalia speCialibus non derogant.

Fiind derogatorie de Ia norma generala, rezulta ca norma speciala se aplica on de cale on ne gas1m In la)a unu1 caz ce 1ntra sub mCJden)a prevederilor sale, deCJ norma spec1ala se aplica pnonlar fa(a de norma generala, ch1ar 51 atunc1 cand norma speCJala este ma1 veche decal norma general a.

o norma de drepl c1vil

Pe cale de consecm)a. ar trebu1

sa

se

admila ca

spec1ala nu poale sa fie modificata sau abrogata decal expres \?1 direct) de o norma genera\a ullenoara. Aceasla concluZJe rezulla si din regula expnmata ma1 sus pnn adag1ul generalia speCJalibus non derogant, \n sensu\ ca, daca norma generala \ultenoara) nu deroga de Ia norma speCJala (anlenoara), \nseamna ca aceasta din urma nu a lost modificata sau abrogata. Spre exemplu,

refentoare Ia termenele de

dispozi!iile \nscnse \n art. 1903 s' art. 1904 c. CIV

prescnp~1e extinctiv3.

aplicabile In

cazul

valorific3.rii

anumitor crean~e, ca

norme speCJale, nu au lost \nlocu1te de dispozi)iile \nscnse \n Decretul nr. 167/1958, care reprezmta dreptui comun \n materia prescnp\lel extmcl1ve

In categona drepturilor de creanta. De asemenea, art. 44 C. prOc. civ. {care

prevede ca, \n cazul \n care mcapabilul nu are reprezentant legal 71 ex1sta

caz de conflict de mterese \ntre reprezentanl ~i reprezentat,

urgen!a, on \n

1nstanta va num1 un curator special) nu a tost modificat de norme!e cu caracter

general din Codul familie1

(art. 132

?I

art.

152 C.

tam., care stabilesc ca

num1rea curatorulu1 se face de ditre autoritatea tutelara), deoarece, de?i ante-

noara, dispozitia din Codul de procedura civila reprezmta o norma speCJala, dec1, pentru 1poteza Ia care se refera (ex1sten)a unu1 proces \n care incapabilul

Borot

Caractenzare generala a dreptului cJvii

23

este parte), numirea .curatoru!ui ·se va face de c3.tre instanta, 1 ar nu de ditre

autontatea tutelara.'

P;nlru aspectele pe care nu ie reglementeaza, norma speCJala se comple-

teaza cu normelegenerale In ~atene_ \spre exemp\u, din lmpreJurarea ca. Legea

~r. ~: 4/1996 nu prevede d!spoz1t11

ia cesiunea contractulu 1 de

referrtoare

mch1n:re a _locum)el~ nu trebuie trasa concluzia ca 0 asemenea operatJune

JUfl~lca ar f1 mterz1sa, deoarece contractu! de Jnchinere a ]ocuintei e;te

0

vanelate a contractu lUI de loca)iune de drepl comun. decL Legea nr. i 14/1996. care are caracterul ~e lege speciala, se completeaza pentru aspecteie pe care

nu le reglementeaza,_ cum este _cazul ces1unii contractu lui, cu dispozitiile de ~rept comun ale CoduiUI c1vd 111 matene de loca)1une, 1nclus 1v cu art. 1418

unu-

regulile

spe:1ale stabi11le prm art. 1416-1417 C. c1v. pentru [oca)lunea de Jmobilei, ~fa~ade cazunle expres prevazule de lege. Aceasta concluz 1e esle 1mpusa de 1nsa~1 regula specialia generalib~s derogant, In sensu[ ca, fiind derogatone de Ia dreptul comu"n. norma speCial a este de stncta interpretare ~1aplicare. deCI nu poate f1 aplicata, prm analog1e. ia sJtuatiile ce nu se \ncadreaza \n prevede ·1 "

e

sale. aceste s1tua(ii urmand a fi guvernale de normele

'-· c1v.J, 1ar nu cu alte norme Speciale (de exemplu

·1

b"\

.

·

'

\n cazul

loc

a t IUnll ··

1ar ·nu

b

n or. mo 1e _se apl1ca regulile generate pnvitoare Ia probe,

general e.

3. Aplicmea legii civile (aplicarea normelor de drep! civil)

Legea"c1vila, "ca once lege de altfel, aq1oneaza concom1tent sub lre 1aspecte:

o anum1t~ durata; pe un anum~l lentonu; cupriv1re Ia anum 1le persoane. Asadar, legile c1:il: se succed, coex1sta 51 au determmate categoriile de sub 1ecte carora li se ~pl1c~. ~n consecm)a, _vorb1m despre aplicarea iegii c1vile \n limp aplicarea '

leg11 c1vile 111 spa)IU 51 aplicarea

legii c1vile asupra persoanelor.

3.1. Aplicarea legii civile in !imp

3.1.1. Precizari introductive

Legea c1~ilase aplica lnmtervalul de timp cat este \n v1goare.

lntrarea m" v1goare a leg11~a1a cum rezulta din prevederile art. 78 din Constl-

Tn

tutia revtzU!ta ?t republlcata,

are

!oc fie

Ia

3

zile de

Ja data publicJ.rii

ei

_Eiiescu, Curateia ca mijloc de ocrot1re a mrereselor

perso~n~or f1z1ce capabt!~ Jn dreptu! R.P.R., in revtsta "lega!itatea popu!ar3" nr. 1/1957,

1 In aces~ sens, a se. v~dea:

M.

12,

ucure~t1, 2001_, _P· ~69. ~en~l'onam totu~1 ca a ex1stat o perioada de timp rn care ma;omara

er~ op~n~a pot_nvtt careta m toat~ cazurile numtrea curatorulu1 s-ar face de ca.tre autontatea

ture!ara_; tn ultJma vreme insa, solu~1a la care ne-am raliat ?I noi tin de sa devma majoritara.

Beck,

u-.

Boro1, Codul

de pro:edura ovi!3. comentat ?I adnotat, -val.

!,.

Ed. All

Borot

tin de sa devma majoritara. Beck, u-. Boro1, Codul de pro:edura ovi!3. comentat ?I adnotat, -val.

24

J

_, ,

Drept civii. Partea generala

Monltorul Oficlal al Romame 1, fie Ia data men11onata In cupnnsul legii l~ceasta

data trebUie sa fie ultenoara datel publicarii legii CIVile 1n Momtorul OfiCial a! Romanleil. le~~rea din v1goare a legii :~ produ;:e, pnn abrogarea e1, care poate

sa fie expresa (directa sau indirecta)on 1mplle~ta.·.

. Jn caz de succes 1une a iegilor c1vile, se pot 1v1 o sene de probleme ~nvmd

.

aplicarea

In t 1 mp, iar acestea trebuie. rezolv_ate }m§.ndu-se cont de doua pnn-

ctpii, care se presupun ~~ se .compieteaz~ ree~proc, anume:

- - pnnCJplul neretroactivitatii legii CJvJ!e n01;

- pnnCiplul aplicarii imediate a legii c1vile no1.

3.1.2. Princlpiul nerelroaclivila!ii legii civile

Pnn pnnciptul neretroactiVItaJii legii ctvile se 1nlelege regul~ JUridica potnv~

carela 0

. Este firesc 1 , logic ca "trecutul sa scape apllcaru legu CIVile no} • d:oare:e

aceasta! fiind pnn esen}a un ordin, nu poate 1mpune .ca u~ fapt sa arba l~:>e In

al~el, subJec-

tul de drept care ar lncerca sa pna seama de o eventuala :-:_ge vutoare. pnn antlcmarea contmutuiUI aceste 1a. ar nesocot1 legea apllcablla m prezent Sl s-ar

expu~e sanqJu;1ilor ei. Ma1 mult, voca~1a leg!i n~id_e a mfirma st;ua}ule JU:I-

dice anterioare ar crea neslguranta In orcUitui c1vli ~~ ar msufla nemcredere 1n lege, lntrud\t ar dispaxea once putm~a de prev1zibilitate side stabilitate.'

conform 1tate cu dispoziliile ei decat dupa ce a tost adoptata. De

intrarea ei tn vfgoare, 1ar nu ~i sJtuaFilor anteno~r:

lege civila se aplica numa1 SJ!Ualiilor care se 1vesc m pract1ca dupa

."

_

,

; In ce ne priveste, consideram ca desuetudinea (neaplicarea inde.!ungata a u~ei legi! ~u

constltU!e un 'mod de 1es1re din vigoare a legii.

desueiudine 0 penoada insemnata de ttmp, dar care In preze~t isl gasesc apltcar: on s-au

aplicat pana Ia abrogarea lor, citiim: Codul comerctal ~pro~ulgat p~m Oecr_etul~d~n 10 mat 1887 s1 mtrat in vigoare ia 1 septembne 1887, publtcat tn torma actualt~ata. m M. Of.

nr. 133 din 27 iume 1997), Lege3. nr. 21/1924 pnvmd persoanele ruridice

care insa a tost abrogata pnn Ordonan~a nr. 26/2000 cu pnvtre Ia asoctattl ?! tunda~n (act normat1v modificat prm Ordonan~a nr. 37/2003, publicata In M. Of. n:. 62 ~m. 1 februane 2003 ~~ aprobat pnn Legea nr. 246/2005, pub!icata In M. Of. nr. 656 d~~ 25 1u!te 20~5), 1ar ca exempie de dispozitii legale care, Ia cuno~tm~a noastra, nu s-au apl1cat n1c1odata de !a intrarea lor in vigoare, ·ie mentioniim pe cele lnscnse ~n legea constriing~r~lo~ co:porale ?In 12 septembne 1864 {aceasta lege nu atost a pi icata, pnntr~ a!~ele, ~~ da:on~a ~1pse1 fondun lor pentru constr01rea inchisori!or partJCulare Ia care se retera)~ ~ege -care msa, m ~rezen~, este abrogata, deoarece, pn n Legea nr. 30/1994, Roman1a a rat1f1cat Conventt·a· pen.rru aparare~ drepturilOr omulu1 ~i a !iberta!ilor tundamentale, precum Sl protocoale ~d1~1onale !~ aceasta convent1e tar art. 1 din protocolul nr. 4 prevede ca. ,n1mem nu poate f1 prrvat de ltbertatea

sa pent;u ~mgurulmottv ca nu este in masura .sa execute o obligati~~~~~ract~~la." _ " 2 Asa cum s-a ar<'itat In doctrlna ma1 veche, regula nererroactiVIta!ll !egnar este JUSta $1 uti!a; _t~sta, diet ar fi contra rattunii ca o lege care nu a .lnceput -sa extste deciit ~ZI sa prohibe, sa condamne sau sa permita ceva pentru trecut; ut!la, d.c1 altfel nu ar ma1 f1 stgu-

Ca exemple de

teg1

care. cazus~ra m

d~ drep.t ~:tvat,

Boro1

Caracterizare general a a dreptuiUJ c1vil

25

TrebUie sublin1at ca pnnCJp1ul neretroactlvitatii legii c1vile, consacrat In ch1ar art. 1 C. dv., conform diruia ,legea dispune numai pentru viitor; ea n-are putere retroact1va", a devemt un pnnCJpiu constJtU(Ional, art. 15 alin. (2) din ConstJtutJa Roman1e1 din 2003 stabilind ca "legea dispune numa1 pentru viitor, cu excep(la legii penale sau contraventJonale ma1 favorabile" Pe cale de consec1nta, ar fi neconstJtU~Jonalaprevederea dintr-o eventuala lege c1vila (ordinarii sau o;gan1ca) sau dintr-un alt act normat1v ce ar dispune ca acea lege sau aceI act normat1v s-ar aplica retroactiv. 1 Ar putea avea caracter retroacttv numa1 un act normat1v de o fol}a JUridica egala Const1tU~1e1,dec1 numa1 pnntr-o lege constJtu~Jonalaleglul- torul ar putea stab iii ca dispozitiile aceste1a se aplica retroact1v.

De retinut cal atunCJ cand se vorbe~te despre princtptul neretroaCtiVltatii legii Civile, se are In vedere sensullarg al no11unii de lege, dec1 toate categoriile de acte normat1ve. 2

La pnma vedere, rezolvarea probleme1 legii aplicabile une1 s1tuatii 1undice concrete pare sa fie foarte Slmpla, in sensu) ca once lege noua regl~menteaza numaJ s1tuatiile jundice 1vrte dupa intrarea eJ In v1goare, rar !egea veche se aplica sJtuatiilor 1uridice IVJte lnamte de abrogarea e1. Aceasta regula este exprimata pnn adag1ul tempus regtt actum.

se

modifica, se stmg Sl l~i produc toate efectele sub 1mpenul aceleJasJ leg1. Tn practtdi lnsa, lucrurile sunt mai complicate, deoarece pot ex1sta numeroase s1tualii juridice care produc efecte succes1ve ~i indepartate, fiind deC! posibil ca o s1t~at_1eJundica sa produca unele efecte ori sa se epurzeze sub impenul uner

no1 leg1, care a abrogat legea ce era In v1goare In momentul na?terii acele1 s1tua~ii1undice, punandu-se astfel problema de a determina care este legea ce se va apl!ca srtua}ie1 1undice respective. Tocmai de aceea, este necesar sa se stabileasca un cntenu ai (neiretroactJvitatii, cntenu care prezmta lmportanta nu numa1 pentru a vedea daca dispozitiile lnscrise lntr-un act normattv contravtn on nu pnnCJpiulu! consacrat de art. 15 alin. 12i din Const1tu(1e, c1, asa cum " rezultat de1a din ceie men11onate ma1 sus, ~~ pentru a se as1gura respectarea

s.implitatea exista numar In cazui srtua}iilor JUndice care se constltUJe

1

1929, rant<'i in p. tranzactii 32. -M.A. Dum1trescu, Manuai de drept c1vil, a nul J, ed. a IV-a, Bucurest 1 ,

. 1 :e~tru o~1~1a, ero~ata~ ~a prmC!pt~i ~eretroactrvit.3.~ii legilor s-ar 1mpune organu!UJ de

junsd1q1e ~~ P~f!:dor, nu msa ~~ !egrw.toru!UJ, care ar putea sa prevada expres in noua lege ca aceas.ta se apiJC<'l. retroactrv, a se vedea totu91 St. Rifuschi, op. c1t., p. 27; 1. Oogaru, op. crt., P· 39, P.M. CosmovJCJ, op. ctt., p. 45. t\~acum vom ar.3ta :mediat in text, in materie c 1 vi!5. numa1 o lege constrtutronaJ<'i-ar putea avea caracter retroactrv.

· ~ S-a decis, spre exem~l.u, ca pnnciprul neretroactivit<'i~ii este aplicabi! ~~ In cazul une hotar~nemrse de un c~nsrhulo~al,prm care. s-a dispus cu pnvire Ia data ap!id.rii noi!or pretun pentru cons~mur~lede apa ca urmare a retragerii subventiilor _ C.S.J., s. cont. adm dec. nr. 272/1994, 1n BuietmuJ junsprudentei 1994, p. 407.

1

Rnrr.i

26

Drept c1vi L Partea generala

pnnCiprulur

constllU\IOnal

1n

disculre

atuncr

cand

organul

de

JUnsdiqre

urmeaza sa rezolve o situa~ie juridica ce a fast guvernata de legi succestve. Dintre diversele teorii sustmute,' o vom re!ine pe aceea care, In prealabil,

deosebejte, pe de o parte, diferitele penoade 1n care trmpul poate fi considerat (trecutul, prezentul si viitorul), rar, pe de alta parte, elementele prm care o

srtua\re JUridica poate fi

legata de una din aceste penoade (fie constrtu~rea,

modificarea sau

stingerea sttuatJeJ JUridice,

fie

efectele

pe care

aceasta

le

produce). 0

lege ar fi retroactiva daca ar reglementa fie fapte care Tna1nte d~e

mtrarea ei In v1goare au dat na~tere, au modificat on au stms o sttua}Je 1undtca,

fie etecte pe care acea situalre 1undica le-a produs 1namte de aceeajl datiL Apal\ln deCI trecutulul faptele constrtutrve, modificato_are sau extmctr~e de

situa}ii jurldice, realizate In lntregime !namte de intrarea m v1goare a leg11 n01,

cat sr efectele produse 1narnte de acest moment (facta praetenta), ceea ce

lnse~mna di leisea noua nu se ap\ica In pnvin~a acestora, deoarece, In caz contrar ar lnsemna sa i se atribu1e etect retroact1v. In schimb, !egea noua se va

aplica, 'de Ia data mtr3rii e1 In v1goare (f3r3 a putea fi considerata retroactlval, at§.t 51 tuatii!or juridice care se vor na;;te, modifica sau stmge dup3 aceasta data, precum >i etectelor viitoare ale SltUa\iilor JUrldice trecute ({acta futura), cat ?1,

lntr-o pnma teone cu pnv1re Ia cr\tenul neretroactiviti:itii, s-a f5.cut distinqJe ~~[re

drepturile c.3.?ttgate (drepturi!e definiliv mtrate In patrimontul unet persoan;>_ Sl_ stmpl:le expectattve (simplele speran~e de a dob.3.ndi sau de a se tolost de un dreptl, aratandu~se ca ~ lege noua nu poate sa aduca atmgere pnmelor, 1nsa poate sa adu~a atmgere .ce\or d1n ur~m:

fJ.ra ca pnn aceasta sa devtn.3 retroacttva (Aubry et Rau, Cours de drott ctvd tran<;ats, 5

edition, tome i, p. 99 ~i urm.;

Code Napoleon, neuv1eme edition, tome I, Pans, 1873, p. ~8-49). lntr:o alt~ optme,. ~-a deosebit fntre dreptun ~i interese, apreciindu-se ca o lege ar ft retroact1va daca ar modlf1ca etectele deja prod use ale unu1 act sau tapt anterior sau dad. ar .atmge ~n dr:pt pe care ~ persoana 11 are datorita unu1 tapt trecut. lnir-o a treta conceppe, s.e _:;uspne ca leg~a noua poate sa adud. attngere Sltuatiilor juridice !ega!: sau ab~tr.acte.~a~lca a~elor stwapl cr:ate pnn lege ln mod obiecttv, ln atara de once real1zare .~ndtvld~~!a, 1n ~c~tmb, legea noua ar avea caracter retroact1v dad. ar aduce at1ngere Sltuatlllor JUndlce mdiV!duale sau concrete,

M.F. Mourfon. Repetitions ecrites sur 1 prem1e~ examen de

:::_

' adid'l ace!or situa)ii create de o persoana pnn aplicarea legii anterioa;e. 0 teone asem~­

~ natoare acesteia din urma tace deosebire lntre, pe de o parte, dreptunle ce nu sunt decat

' aptitudim sau tacultati 51 nu se traduc In raportun determinate dec.3.t pnntr-un act de votnt.3 al subiectulm, trebui~d·dect exemtate pentru ada !oc Ia asemenea raportun, 1ar, pede alta parte, dreptu;ile care nu se nasc decat Tn remetu! unu1 raport deter_::ntna~,_Prea!abi! l~ncheJat, cum este cazu! ln matene contractuala ~~ ln matene succesorala, aratandu-se ca numa1 drepturile din pnma categone ar putea fi st1nse sau transtormate p.entru viitor printr-o lege postenoara nasterii !or (M.S. Cantacuzmo, Elementele dreptulu1 ctvd, Ed. All. c~lect1a Rest!- tuilo, Bucure~tl, 1998, p. 22-24). Pentru prezentarea critic.3 a unor asemenea teon1, a se ~edea

~I

51 c. Hamangiu, 1. Rosetti-Ba/anescu, AI. BJico1anu, op. cit., vol. I, p. 44-48; M

Ehescu, 1

Aplicarea legii ctvile In timp ~i in spatiu. Conflictele de leg1, in Tratat de drept CJvtl, vol. I, Partea generaL3, Ed. Academ1e1, Bucurest1, 1967, p. 85 ~~ urm.

Boro1

Ed. Academ1e1, Bucurest1, 1967, p. 85 ~~ urm. Boro1 Caractenzare general a a dreptu!ut civil 2

Caractenzare general a a dreptu!ut civil

27

de regula, s1tualiilor turidice in curs de tormare, modificare sau stmgere ia data rntrarii ei in v1goare (facta pendent/a).' Jin§.nd cant de critenul mentJonat ma! sus, se despnnd urm.3.toare!e conseonte:

- faptele creatoare, modificatoare sau extmctive de situalii ;uridice s~nt guver~ate ~e lege~ 1n vigoare Ia data cand ele au avut loc, o lege u itenoara neputand sa aduca at1ngere constitu~rii, modificarii sau stmgerii s1tuatiilor JUri- dice. ~ntenoare, mdiferent ca legea noua ar supnma un mod de' tonnare, mod1f1care sau stmgere, on ar schimba condiliile necesare;

- taptele care nu au putut determma constitu1rea sau stingerea unei s1tuatii JUIIdice potnvrt legii 1n Vlgoare Ia data cand ele s-au realizat, nu pot sa fie socot1te de o lege u!tenoara di au produs aceste efecte, ceea ce inseamna ca. legea noua nu poate atribur unur !apt !recut efecte pe care acest tapt nu le putea produce sub 1mpenul legii in v1goare in momentul realizarii faptulu 1 ;

- situaliile 1n curs de const1turre, modificare sau stingere Ia data 1ntrarii 1n

vrgoare a legii no1 cad sub impenul aceste1 legr lpnncrp1ul aplicarii rmediate 0

legi.i .noi), .lnsa, daca elementele ce alc3tuJesc constitUJrea sau stmgerea au

a legii nor,

atunc1 aceste elemente sunt guvernate de legea 1n trmpul carera s-au produs:

, - efectel~produse in t1mp ale une1 Situ alii jundice vor fi cele stabilite de legea

1n v:goare 1n momentul1n care se realizeaza fiecare elect 1n parte, dec 1 ,

noua nu poare reglementa etecte!e produse de o sJtuatJe !Undicil inarnte de

legea

1nd1vrduailtate propne ~~ s-au 1nfaptuit inarnte de rntrarea 1n vrgoare

mtrarea ei 1n v1goare sau, dup~ caz, legea noua nu se va ~plica acestor efecte (1n

schimb, n.~ua lege se

mtrarea e1 m v1goare, In baza pnnop1ulut aplidirii imediate a legii noi);

va ap!1ca etectelo_r produse de aceea;;1 situa!le JUridica dupa

' 1n acest s:ns,

a se vedea: M:

Eliescu, op. Cit.,

p.

90; A.

Pop,

Gh. Beiew, Drept c 1 vil.

urm.;

0. Capapna, Aplicarea legii fn t1mp ?l spattu, In Tratar de drept ovil roman, voi. i, Partea genera\.3., Ed. Academ1e1. Bucure?tJ, 1989, p. 121-122: T. Pop, op. c1t., p. 38-39. De altfel.

ac~e~sta solu~ie a~_tost TmbrJ.~i$atJ. ?i Tn doctnna ma1 veche, de C. Hamangw, 1. Rosetti-

Bafanescu, AI. Ba/Cotanu {op. ctt., val. !, p. 48), care arata ca. sunt supuse legii vechi "con- sectn~e!e ?I eiecte!e de1a trecute, epu1zate sau comp!et realizate ale unor ade sau srtua{lun 1 antenoare". 1ns.3. ,,consectn~ele ~~ etectele viitoare, adica fnca nerealizate Jn momentul mtr.3.rii Tn vtgAoare a_ noii leg1, ale ace!or acte sau srtuatium antenoare" vor fi supuse legii no 1 ,

Teona genera!a a dreptulu1 ctvtl, Umvers1tatea din Bucure~t!, 1980. p. 72

51

sub care se tndeplmesc. A se vedea, cu pnv1re fa apficarea dispozijiilor art. 35 din Legea nr. 3311994 pnvmd expropnerea pentru cauza de utifitate publica: C.S.j., s. civ., dec.

nr. .: 77/2000, In Legis; C.S.]., See1iile Unite, dec. nr. Vl/1 999 [prin acest recurs In mteresul

leg11 s-a statuat ca "dispozi~iile art. 35 L.J sunt aplicabile sr In cazul cererilor avand ca obi:_ct retrocedar~a unor bunuri imobile expropnate antenor lmr.3.rii fn vtgoare a acestei !eg;, daca nu s-a realtzat scopu! expropnerii"J; !.C.C.J., Sectiile Umte, dec. nr. Ll!l(53)/2007,

M. '?~· ~r.?69 .din 1.3 notembne 2007 linstan~a suprema

a admis recursul in mteresul legii,

sta~~~~~d ca "dtspozJt~de art. 35 L ) se mterpreteaza In sensu! ca aceste dispozitii nu se apl1ca ~n cazul aqtunllor avand ca obiect imobi!e expropnate Jn penoada 6 martre 1945-22 decembne 1989. mtroduse dupa intrarea ln vigoare a Legii nr. 10/20011.

Borot

·- ••"I-··-·'

a Legii nr. 10/20011. Borot ·- ••"I-··-·' '""'"''!''-·

'""'"''!''-·

·-•---'11t•TT"""

···-·~···t·•-··

Drept CIVil. Partea general a 2 8 _In cazui In care !egea creeaza o institutie

Drept CIVil. Partea generala

28

_In cazui In care !egea creeaza o institutie JUridic.3. noua, ea nu ar putea sa prevada ca noua Sltuatie jUridica s-a nascut jl din tapte anterroare rntra~iisale 1n v 1 goare sau, dupa caz, organul de junsdrclre nu ar putea dec1de ca noua rnstitutre 1uridica s-a nascut din iapte 1ntamplate 1n 1ntregrme \narnte de intrarea

In v1goare a legii no1;

_

_

_

"

.

_ \n cazui cand iegea noua supnma o rnstrtutre Jundrca, ea se va aplrc~ numa 1 etecteior viitoare, nu \nsa )I efectelor produse de acea Sltuatre jurrdrca

lnamte de mtrarea In vigoare a iegii n01. Aplic3.nd aceste reguli In concret, rezulta urm.3.toarele:

- validitatea acteior 1uridice se aprecraza potnvit conditiilor stabilite de legea \n v 1 goare 1n momentul1nchererii actulu1 JUridic fiind fara reievan(a iaptul ca legea noua (ultenoara momentului \nchererii actuiui) ar adauga o conditie de validitate a actului JUridic sau ar supnma o asemenea con~H~ie. Pe caie de _cons~cmta,_ ?I nulitatea actului jundic este supusa legii \n vrgoare 1n momentul \ncherern actulul, 1ndiferent daca legea noua introduce sau supnma o cauza de nulitate;'

lexpertrza )I

cercetarea ia tata iocuiuii, precum )I dovada faptelor 1uridice stncto sensu se

raporteaza ia legea In vigoare In momentul cand instanta se pronunta asupra

-

admisibilitatea

probe\or care constrtu1e mi[loace tehnrce

adm1sibilitatii laceeasr este solu\la 51 \n cazul admrn1strarii mijloaceior de pro- ba, dec1 rntereseaza legea \n vrgoare \n momentui adminrstrariil, \n schimb, dovada unur act 1uridic este carmuita de legea \n vrgoare 1n momentul \nchere- rii actuiui juridic respect1v, fiind fara reievanVi lmpre]urarea di legea noua ar ingreuna dovada sau, dimpotnva, ar desfiinta cerrnta ad probattonem,

lngadurnd nor mijloace de proba; - \n cazul prescnp\rer extrnctrve, 2 precum sr al prescnp\ier achrzitive (uzuca- p1unea),' deosebrm mai multe rpoteze: a) daca legea noua supnma prescnp(ia,

; A se vedea totu~i, pentru solutia valid.3.rii actulw 1uridic ovii ca urmare a abrogarii

textelor de lege ce stabil€au cauza de nulitate respect1vi'i, C.S.j., s. ClV., dec. nr. 14!1991, in rev1sta ,Dreptul", nr. 2/1992, p. 81; !.C. Vurdea, Evolu~1a legislatLel pnvtnd orculatta lmO- bileior, I, in rev1sta ,Dreptul", nr. 6i1990, p. 44-45; Gh. Beieiu, op. Cit., p. 204-205 (acest

din urm3. autor aprecJaz.3., Tn nota 11 de !a p. 221, ca sttuatia _jurididl generata de un act

lovtt de nulitate ar trebUI caractenzata ca facta pendent1a, 1ar nu d

facta praetenta ori

causae fimte, deci ca. ar fi posibil ca o lege sa guVerneze cauzele de nulitate

etectele nulit3.tii, 1ar numat atuno c.§.nd un act s-a inche1at Sl a fost anuiai etect1v sub aceeas1 lege am fi in prezenta une1 causae fimte ori facta praetenta). Pentru solutia pe care o tmbrast~am, a se vedea, spre exempiu, 0. Capapna, op. cit., p. 127; C. Blrsan, V. Sto1ca, Evolu~1a leg1slat1E1 privind cJrculatla imobi lelor, II,.in revista "Dreptul" 1 nr. 6/1990, p. 49-51. 2 Pentru no}1unea de prescnpfie extmctivJ, a se vedea supra, partea I, cap1tolui IV,

o alta lege

;;t

sect1unea i, nr. 1. ~ Uzucapwnea sau prescnppa achizitivJ este acei mod de dob.3.ndire a dreptuiUJ de propnetate Sl a aitor dreptun rea!e princ1paie prin exemtarea une1 posesii neintrerupte 3.supra unui bun, tn termenul?i In conditiile prevazute de iege.

Bor01

Caractenzare generala a dreptuiui civil

29

~oate atinge prescripliile deJa lmplinrte,' 1n schimb, se va aplica

prescnptnlor In curs, lmp!edicandu-le sa i?i produca etectele; b) lnceputul prescnp\r':r (determmarea dater de ia care prescnptra este socotita a curge) se raporteaza Ia legea sub tmpenul carera se localizeaza acest moment 1 ar nu Ia 0 lege ulterioara;' c) daca legea noua mrcsoreaza termenul de prescri~lle,atunci :a a: fi retroactrva d~ca prescnpliile In curs potnv1t iegii vech1 ar fi socotrte rmplrnrte, pot:rvrt le~11 nor, Ia rntrarea 1n vrgoare a acestera (solul 1 a se 1 ustifica pnn aceea ca, daca s-ar consrdera. prescnpliile \mplinrte Ia data mtrarii In

atuncr ea_ nu

vrgoare a legii nor, _ar \nsemna ca stmgerea/crearea uner srtuatii JUridice ar rezul_ta,. conform legn no1, drn fapte petrecute \n 1ntregime sub lmpenul legii vechr), m schrmb, termenul stabrht de legea noua se va aplica In masura 1n care prescnp}ra s-ar lmplinr dupa intrarea \n vrgoare a legii nor;' d) cand legea noua

I De exempiu, menrlonam (far~ a pune In discu~ie justetea solutlei junspruden~ei ~I doctnnel antenoare anulur 1990, ~otnv1t carera, sub rmpenul Legilor nr. 58/1974 -Sl nr. 59/1974, in

~brogate, terenu~!le nu ma1 puteau fi dob.3.ndite pnn uzucap 1 uneJ cas-a adm 1 s ca, In

srtu:tl~ m care~ier_menu~ u_:z:ucaptu_nn_ s_:-a impfimt Jnamte de intrarea 1n vigoare a acestor

doua leg1: d~~~ndtrea ramanea valabila, astfel indlt putea fi 1ntrodusa act 1 unea in consta-

tare; doband1nJ _dreptului de propr:~~ate prrn uzucap!Une ~~ dupa momentul respectiv. _De :xemplu; m caz~l ~ct_1unrt m evJcfiune exerotate impotriva celu1 care a dobandit

b'! tmobdul m cadrur procedun1 de urmarire silita 1mobfliara fostul art

prezent

·

s&· c

-1

'

proc.

·

c1v. sia-

~

_

_

_r ea ~a termenu

1 de prescnppe extmct1va (de- 5 ani) curge de Ia data executarii ordonant

de ad1u?ec~re (data pu_nerii in poseste a adjudecatarului), insa, ca urmare a mtr3.rii ;~ v1goare _Ja data de 2 mar 2001 a Ordonan!ei de urgenta nr. 138/2000, aprobata pnn Legea

nr. 219/~005, actua~ul art. ~20 C. -~roc.

aca •

pres-

rnc IVa a ac~1un11 r~ ~NIC\:Iune exerCitate impotnva adjudecataruiUJ a lnceput sd. curga de Ia momentul puner11 m posesJe, fiind fara relevanta taptul ca procesul dedansat pnn ac):l_unea in evtq:iune (1n care proces s-ar pune Sl problema inceputulu 1 cur~uiUI

en

_prevede ca termenu! de prescnptie extinct 1 va

ad· (de 3

ctv.

and curge de Ia data mscneru actulm de adjudecare in cartea funcJara"

JU _eca aru

t a

xt

d

t

r

tmo

~

b"l

1-

I u ur

a

-

tost pus in poses1e ante nor datei

~

de _

2 ma

1

2001

p,~

~

.

''ad

, a t unc1

''q

ar,

d

~res:nptle! extmctJVeJ ar ~vea lo~ dupa data de 2 mai 2001. Daca, de.s 1 executarea silita s-a

desfas.urat antenor date1 de 2 mat 2001

_ ~oses1e a ~~JUdecat~rului_(~eo, potnv1t regiement3.rii vechi, nu a inceput sa curga prescnp- pa extm~r;aL atunCJ stabdrrea momentulu1 de ia care incepe sa curga prescnpt 1 a ext 1 nctJv3

oc punerea m

_'

7nsa pana Ia aceasta" data" n

u a avu

t

·

1

-

.

a aqJu~ 11 m ev1q:June ~e va tace potriv1t noii reglement.3ri (data !nscnerii actulu 1 de adJ·u- decare 1n cartea funcrara).

~De e:empJu, lu~nd_:ceea~i ~potezaa act!Unii i'n evicpune exerc1tate impotnva celu 1

sa presupunem

c~ Ia d_a~.a de 1_ sep~embne 1997 a i'nceput sa curga termenul de prescnptie' exti nci 1 va· noile

d1spoz1tn legale retentoare ia termenul de prescnpj 1 e extmctrva (de -

a

eCI nu s-ar putea c_ons1dera ca prescnptJa extinct1va este implimta [a data intrarii ?r 10 Vlgoare (2 ma1 2001), deoarece ar insemna sa se atribU!e caracter retroactJv le ii nor

de vrAe~ece, potrrv1t dispozitiilor saie, s-ar stinge o s1tuat1e jurididi in baza unor tapt! petre~ cute m mtreg1me s_ub rmperrullegii vechi (facta praeterita), ceea ce inseamna ca. termenul de prescnpt1e extmct1va aplicabil in speta va fi eel prevazut de legea veche (de 5 ani) dec

prescnp!ra ext1nctrva se va !mplin1 Ia data de 1 septembne 2002

aca msa prescnp!ia

c~re a doband1t Jmobllul_ m cadrul procedurii de urmarire si!ita rmobiliara

:

d

/~~car~,

-

-

3 an·r) n

u

1$1 vor gasr

A

-

'

u

1

.

D

v

~

'

~

3.

30

Drept c1vii. Partea general a

'

l

mare~te termenu! de prescnptie, ea nu se va ap\ica prescnp}ii!or -lmplintte fnainte de tntrarea ei fn vtgoare, insa prescrlptiile In curs vor fi supuse legii not,

dec1 se vor socot1 \mplin1te numa1 daca s-au prelung1t cat t1mp cere legea noua;' e) \ntreruperea prescnp\IEI se raporteaza, atat \n pnvtn\a cauzelor, cit ji

interventrii faptului lntreruptiv;

a efecte!or, Ia legea In vtgoare In momentul

fl suspendarea prescl"lp\Jet este guvernata de legea \n v1goare \n momentul

producerii et, In sa legea noua poate sa supnme cauza de suspendare existenta

\n momentul

tntrarii et 1n vtgoare, respecttv sa mslitute o asemenea cauza

(supnmarea/crearea cauzei de suspendare se produce numal de Ia data mtr3rii

in vrgoare a legii no1, altfel aceasta lege ar retroacliva);

- raspunderea pentru faptele iliCite cauzatoare de preJudicii lraspunderea

' c1vila delictuala) se aprectaza \n raport de legea \n v1goare \n momentul savar;:;trii taptei ilictte; 2

mosten~rea legala lsuccestunea ab mtestat) este guvernata de legea In

 

-

'

' vtgoare In momentu! deschiderii succestunii, adic3. Tn momentu! mot):.ii; 3

~

'

"

-In cazul mosten~rii testamentare, trebu1e deosebtt intre, pede o parte, vali- ditatea testamentului, pentru care se aplica legea \n vtgoare \n momentul

~j

' redactilrii acestut act jundic unilateral (ch1ar daca decesul testatorului ar survent dupa mtrarea 1n v1goare a legii noi), iar, pe de alta parte, efecteie dispozitiilor testamentare (de exemplu, atributrea bunurilor legatarilor), care sunt guvernate de !egea 1n vigoare 1n momentu! deschiderii succestunii. 4

extmdtva a inceput sa curga la data de 2 septembne 1998. atunci termenul de prescnptte exttncttva aplicabil in speta va fi cei prevazut de legea noua (de 3 ani), fiind vorba de tapte In curs de tormare la data mtrarii in v1goare a legii noi (facta pendentia), deC! prescrip~ia exttnctiva se va fmplini Ia data de 2 septembne 2001. , Retentor Ia aceasta ipoteza, precum ~i Ia cea antenoara, putem spune ca., atat ttmp cat termenele de prescnp~1e nu sunt implintte, ele pot fi modificate, tara retroacttvitate, de o lege noua. J Spre exemplu, luand o tpoteza stnct de scoala, sa presupunem ca astJ.z1 s~ar adopta o lege pnn care s~ar modi fica art. 1000 a lin. (2) C. CIV., In sensu! ca. s~ar extmde r3spunderea p5rin}ilor 51 Ia taptele iliette ~i prejudie~abile savarsite de copiii lor maiOfl dad. acestia din urma se afla in contmuarea studiilor. 0 asemenea lege se va aplica numai faptelor savar~1te dupa intrarea ei In vtgoare, dec1 nu s~ar putea angap raspunderea parin~Hor ~i pentru taptele iliC!te .~~ pre1udiciabile savar~ite de dtre copiii lor majon aflati In conttnUarea studiilor, pana 1eri inclustv. .1 De exemplu, dest art. 676 C. c1v., care conterea vocatte succesorala rudelor colat1=rale pana \a gradu\ do1sprezece mclustv, a tost modificat pnn art. 4 al Legii nr. 91/1921, care a restrans aceasta vocatte pana Ia gradul patru mdustv, totu?l, a fast posibi\ ca, fn cazul in care decesul a avut lac Tnainte de 28 iulie 1921, Ia mostentre sa v1na si rude co!aterale de grad mai indepil.rtat cu de cwus, chiar daca problemele succesorale lcum ar fi lit!gtul succe~ soral In care, pnntre altele, urma a se stabili calitatea de mostenttorl s~au pus dupa acea

data.

4 Spre exemplu, dad Tntre momentul intocmirii testamentuiUI ~~ eel a\ mor}:ii testatorulut ar 1ntervent o lege care ar modifica torma testamentului, aceasta lege nu se va aplica

Boro1

(3ractenzare generai8. a dreptU!U! C!Vil

3.1.3. Principiul aplicarii irnedia!e 0 legii Civile

Pnn pnnCJpw/ aplicarii !mediate a legii Civile n

intrarea et in

vtg.