Copyright Ci'j 2008

Editma Hamangu SRl

Prof. univ. dr. Gabriel Borol

Editura acreditata CNCSIS- Consiliul Nalonal

Cercetarii ;itiin}ifice din invatamantul Supenor

~~

Toate drepturile rezervate Editurii Hamangiu

Nic1o parte din aceasta iucrare nu poate fi cop1ata
lara acordul scns al Editurii Hamangiu

Drept civil
Pmtea generala. Persoanele
!nd>:::x

iSRr< CJ78-973-l836-93-5

-~
tditura Harnangiu
fJucure~tl 1 Str. CoL Popeea
v 43, sector 5

O.P. 5, C.P. 91
Tel./Fax:
031.805.8010
031.805.8021
021.336.0443

vanz~u+

021.33b.D1 .25
0788.854.348
0788.724.564
0724.364.369
0747.952..161

Pnrned in Abagar, Bulgana; e-mail: abagar@dir.bg

,::cJitia
a 111-o. rcvzuita ~~ adauoit.s
.
~

'" '"'"''"""'--1-'

Partea!

La elaborarea prezentel iucran s-a avut In vedere leg1slat:a

publicata pana la data de 15 aprilie 2008.

Capito!ui 1
Caracteri:z.me generaia a dreptului civil
Sectiunea I. Definifia. rolul, principiile
~~ delimitarea areptului civil
1. Definijia drepiului civil
1.1. lntelesurile expreslel ,drept civil"
Expres1a ,drept c1vil" este susceptibila de ma1 multe ln\elesun.'
1ntr-o prima acceppune, prin drept c1vil se desemneaza un elemental con\1nutuiul raportuiUI JUridic c1vil (coreiat1v obliga!1e1 civile), adidi posibilitatea
sub1ectului activ.de a avea o anumita conduita, de a pret!nde sub1ectului pas1v o
conduita corespunzatoare, Jar, In caz de nevoie, de a recurge la forta coercitiv5 a
statu!ui. 2 1ntrucat aceasta pnma acceptiune se refera Ia ceva care apartme unu1
sub1ect de drept, uneon, se tolose?te s1ntagma drept sub1ect1v c1vil.
1ntr-o a doua accepliune, pe care o vom avea In vedere ceva ma1 10s, pnn

drept ovil se desemneaza o ramura de drept, adidi un -ansamblu de norme

Jundice. Este vorba despre sensui dreptuiUI c1vil ca drept obtectlv.
0 alta accep\iune este aceea de ramura a stiinle' JUndice, care areca ob1ect
de cercetare dreptul c1vil ca ramura de drept (dec! ca drept obteCtlvl.
La randul ei, jtiin(a dreptuiUI civil const1lu!e obiectul discipline! de lnvata-

m3.nt desemnata cu expresia In discutie.

1.2. Definitia dreplului civil. ca ramura de drept

ln literatura de speoalitate au fost formulate ma1 multe definitii aie dreptulut
CIVil, ca ramura a SIS!emuiui dreptUIUI roman.

1
A se vedea: C. Hamangiu, I. Rosetti-Biiliinescu, AI. Biiico1anu, Tratat de drept ClVil
roman, vol. I, Ed. All, coleqia Restitutio, Bucure~tt, 1996, p. 1-2.: Gh. BeieJU, Drept ctvil
roman. lntroducere In dreptul c1vii. Subiectele dreptuiUt c1vil, ed. a VI-a, revazuta ~~ adaugita
de M. Nico/aeJi P. TruJdi, Ed. $ansa, Bucure?tJ, 1999, p. 34.
2
A se vedea supra, partea L cap1tolul II, seq1unea a 11-a, subseqiunea a 11-a, nr. 2.1.

Boro1

Drept civi I. Partea genera iii

Dintre definitiile oferrte, o vom reline pe aceea potrivrt direra dreptul c1vil
este ansamblul ~ormelor JUridice care reg/ementeaza raporturile patnmon1a1e ~~
nepatnmonrale stabilite Tntre persoane fiz1ce ;1 persoane JUridice aflate pe
poziJii de egalitate JUridica.'

1.3. Explicarea delinijiei dreptului civil. ca ramura de drept

in prrmui rand, definitia de mar sus face referrre Ia confrnutul dreptulur crvil,
acesta fiind un ansamblu de norme JUridice, adica o ramura a srstemulur de
drept roman-' Normeie 1uridice crvile sunt grupate pe categorii ce regiementeaza subdivrzrunr ale obrectulur dreptulur crvil, adica sunt ordonate 1n rnstrtutii
ale dreptuiur crvil.
Dreptui crvil cuprrnde urmatoarele rnstltufii:
- raportul Jurrdic crvil;
- actul JUrrdic crvil;
- prescrrptla extrnct1va;
.
.
..
- subiectele dreptuiui civil (persoanele fizice ~~ persoanele 1urrdrce);
- drepturile reale;'
- obiigatiile crvile (teorra general a obligatiilor);
- contractele c1vi!e speciale,: 4

1 A se vedea $i Gh. Beiew, op. cit., p. 31. In doctrina, dreptui Civil, ca ramura de drept,
mat este definrt ca ,acea ramura a dreptulu1 pozitiv care se ocupa numat de acele raportun

dintre oamen1, in care oamenii lucreaza ca simpli particulari" (N. Ranncescu, Not1un1 de
drept c1vil, val. I, Bucure$t1, 1940, p. 26), ,acea ramura. a dreptuiUI privat care reglementea~a raportun patrimoniale ?I personaie nepatrimoniaie mterventte 1ntre persoane flz1ce,
intre acestea ~~ Persoane juridice, intre persoane juridice, care se af!ii pe pozi~ii de egalitate
juridica, precum $1 conditia JUrididi. a persoanelor fiz1ce $1 a persoaneior jUridice. In calitatea
'lor de partiCipanti Ia raporturile JUri dice CIVile" (T. Pop, Drept CIVil roman. Teona general a,
Ed. Lumma Lex, Bucure.st1, 1993, p, 9), ,,acea ramura a dreptuiui un1tar roman care regie~
menteaza raporturi!e patnmon1aie ~~ nepatnmon1ale ce-1 constltU!e obiedui de reglementare
juridica, int~e pers6a~e fizJCe .St persoane juridice aflate pe pozitii de egalitate JUridic3."
u. Dogaru, Elementele dreptulu1 civil. vof. I, lntroducere In dreptui civil. Subiecteie dreptulu1
c1vi!, Ed. ~ansa, Bucure.sti, 1993, p. 11l.
2 Prin ,s1stemu! dreptuiUI rom.3.n" desemnam totalitatea normelor JUridice adoptate de
statui roman, norme r~uidutte In cadiul ramurilor de drept, care, ia r3ndul lor, sunt aid.tuite
din mstJtutii juridice .
.. Pent~u definitia 9i enumerarea drepturi!or reale, a se vedea supra, partea I. capttolul ll,
secpunea a ll~a, subsect1unea a Jl~a, nr. 2.2.3 . .SI nr. 2.2.4.
4
Dintre contracte!e reg!ementate de Codui c1vil, ment1onam: contractu/ de vnzare~
cumparare (ace! contract prin care una din paftl, numita vfinzator, str5.muta propnetatea
bunu!UJ sau asupra ceieila!te par):i, numita cumparator, care se obiiga sa plateasca pre}ui
bunu!u1 vandut); contractu! de schimb (acel contract pnn care parti!e, num1te copermutanfJ,
i;;i dau reCJproc un !ucru pentru altul); contractu/ de./ocapune (ace! contract prin care una
din part,1, numita iocator, se obliga sa as1gure celellalte paq1, numita iocatar, folos1nta

Caractenzare genera iii a dreptuiui crvil

temporara, tota!a sau partiala, a unui lucru, in schimbul uner sume de bam sau alte1 prestatii,
numita chirie); contractu/ de antrepriza (contractu! pnn cere o parte, numita antreprenor, se
ob!iga sa execute pe riscul sau o anumiti3. iucrare pentru cea!a/ta parte, numita client, In
schimbui unu1 pret); contractu/ de societate ovi/a (acea conventie prin care doua sau mal
multe persoane se obliga, fiecare fa~a de cealalta sau celelalte, sa puna In comun aportul' lor
material ~i/sau de mundi pentru a constitu1 un fond, precum ~~ sa desfa.soare lmpreuna o
activ1tate In vederea realizarii unu1 scop patrimomal comun, foloaseie sau p1erderile urmand
a fi 1mpal}tte lntre eleJ; contractu/ de mandat (contractu! pnn care o persoana, numita
mandatar, se obliga sa inche1e unul sau mai multe acte juridice pe seama unei alte
persoane, numita mandant, care ii da aceasta lmputermcire $i pe care o reprezmta);
contractui de comodat, numit $i lmprumutui de folosinta (acei contract pnn care o persoana,
numita comodant, remite un iucru spre fotosmta temporara, cp titlu gratUJt, une1 alte
persoane, numita comodatar, cu obligatia pentru aceasta din urma de a~! restitui in natura,
in mdividua!itatea sa); contractu/ de imprumut de consumape, numrt $1 mutuum sau
imprumutul propnu-z1s {contractu! prin care o persoana, numit5. imprumutator, transmrte in
propnetate une1 aite persoane, numita fmprumutat, o d.time de iucrun, cu obliga}ia pentru
imprumutat de a restltui Ia scadenta o cantitate egai.3. de lucruri de ace!a~1 gen ~~ calitate);
contractu/ de depoz1t (acei contract pnn care o parte, numita deponent, incredinteaza un
bun a!tei persoane, numita depozitar, care se ob!iga sa 11 pastreze pe o perioada determrnata
on nedetermmata $! sa II restituie Ia cerereJ; contractu; de renta v1agera {acei contract pnn
care o persoana. numita credirent1er, instr.3.ineaza un bun sau plilte~e o suma de ban1 une1
aite persoane, numit3. debirent1er, ]n schimbul une1 presta~ii penodice in ban1. numlta renta
vtagera, ce urmeaza a se p1.1ti pana Ia decesul credirentferuluil; tranzacjla (contractu! pnn
care p<1r}ile termma un proces inceput sau prelnt5.mpini3.. dedan~area unu1 proces pnn
concesii reciproce, constand In renunrari reciproce Ia preten~ii on in presta~ii nor savars1te
sau promrse de o parte in schimbul renun~arii de catre cea!alta parte Ia dreptul subiectJv crvi I
litigios ori indoielnic); contractui de donape (ace! contract pnn care se str3muta un drept din
patrimoniui uneia din pi3.rJ:i, numit.3. donator, in patnmomUi celeilafte p3.f11, numrta donatar,
fara echivalent ?i cu intentia de a face o liberalitate) etc. Dintre contracteie reglementate, In
pnncipa!, de alte acte normative, cltiim: contractui de arendare (acea varietate a contractukn
de locapune, pnn care una din p8.rj:~, numita arendator, transmite ce!eilaite parp, numrta
arendaJ, bunun agrrco!e in vederea exploatarii pe o durata determmata, ln schimbul unui
pret, numit arenda, ce se stabile;;te in produse agnco!e 91 se presteaza in natura sau prrn
echivalentui. ior in bani); contractu/ de inchiriere a suprafe_teior locative (acea vanetate a
contractului de locattune, pnn care locatoru-1 se ob!iga sa asigure chiria.suiu1 tolosmta
temporara, totala sau parj:iala, a une1 suprafete !ocat!ve, in schimbui une1 sume de bant.
numit.3. chirie); contractu/ de as1gurare (contractu! pnn care una din parJ,I, numlta as1gurat, se
obliga sa p!ateasca celeilalte p3rj:r, numita as1gurcitor, o anum ita suma de ban1, numiti3. prrma
de as1gurare, iar astguratorut se obliga sa pl.3.teasdi as1guratuiU1 sau tertuiUJ desemnat de
acesta tndemn1zaria de asigurare in rpoteza survenirii cazului astgurat, ln. condi}iile stabilite
in contract); contractu/ de sponsonzare (acel contract prin care o parte, numita sponsor. se
ob!iga fa;a de ceaialta parte, numita benefictarul sponsorizJrii, -sa ii puna Ia dispozitie
mijloace patnmomale de sprijinire a acttvit3tii sale, In conditiile convenite); contractu/ de
concesrune (acei contract prin care una din p<'if1:i, numita concedent, transmtte pentru o
penoada determrnata celeiialte p~lr!J,_ numit<'i conces10nar, care aqioneaza pe nscul ~~ pe
ri:ispunderea sa, dreptul ~~ obligat1a de .expioatare a unut bun, a unei acttvit3.ti sau a unu1
servic1u public, In schimbu! uneJ redevente) etc.

Drept c1vil. Partea general a

6
1

- mostenirea {succeslunile);
- dreptul de propnetate mtelectuala (dreptul de autor ~~ dreptul de propnetate mdustnala). 2
Cel deal do ilea element a\ defini(ie1 pCive?te obJectul dreptuiui Civil. Acesta
este format din raporturile Jundice patnmomale jl raporturile 1uridice
nepatnmon1ale care 5e stabile5c intre persoane fi21ce 51 persoane 1uridice.
Asadar, vom deo5eb1 doua categorii de raporturi iuridice c1vile:
- raporturi juridice civile patnmoniale;
- raporturi juridice c1vile nepatrimoniale.
Raportul 1undic patnmon1al este acel raport soCial care, datorita conlmutulwl ?I vaiorii econom!ce, poate fi eva!uat pecun1ar (de exemplu, raportul
na5cut din contractu! de vanzare-cumparare).
Raportul JUridic nepatnmontaf (numit ?I raport. JUridic personal nepatnmonlal sau chiar raport JUridic extrapatnmomal) este ace I raport soCJallipsit de un
con(mut econom1c, deCJ ai carUJ con(mut nu poate fi evaiuat 1n ban1 (spre
exempiu, raportul ce are 1n con}mutul sau dreptulla nume sau denum~rel.
Trebu1e re}mut 1nsa ca dreptul c1vil nu reglementeaza toate raporturile
JUfldice patnmon1ale ~~ nepatnmon1ale din societate, ci jl alte ramun de drept
au ob1ectul format din astfel de raportun.
1n funqie de natura sau fe!ul drepturilor sublective civile care mtra fn conJmutul lor, raporturile 1undice c1vile patnmomale sunt grupate in doua

categorii:
- raporturile Juridice c1vile reaJe, adica acele raportun care au 1n con(mutui
lor drepturile subiective reaie;
- raporturile JUndice civile obligaponale lsau de obliga}ii), adica acele
raportun care au 1n con1mutul lor drepturile sub1ect1ve de crean\a, indiferent
acestea 1zvora5c dintr-un act 1uridic 5au dintr-un lap! Juridic.'

ca

Prin mo1temre se in~elege transm1terea patrimon1ulu1 une1 persoane fiztce decedate

c3.tre una on mat multe persoane fiz1ce sau 1uridice fn fiin~a. Mo~tenirea poate fi de doua
fe\uri {care, de altfel, nu se exclud rec1proc, ct, dimpotnva, pot coexista): a) mo~temre legal
- transm1terea patnmoniului succesora\ (masel succesorale) are ioc Tn temeiul legii, catre
persoanele, in ~rdinea ~i In coteie determinate de lege; b) mo~ten1re testam~entara- transmiterea maset succesorale are loc in temeiui vo1n~et celui care lasa mo~ten1rea, vom~a manl1

testata prm testament (potnvit art. 802 C civ., testamentul este actul pnn care o persoana
fiz1ea ,;dlspune, pentrU ttmpul lncetarii sale din v1ata, de tot sau parte din avutul s.3.U'';
cupnnsul prinCipal al testamentului II constitwe legatele, adica actele de dispozi~ie cu titlu
gratuit referitoare ia bunurile pe care testatorul le va lasa Ia moartea sa, lnsa, In testament
ma1 pot fi mserate Sl afte dispozi~ii de ultima vo1 nta, precum desemnarea unu1 executor
testamentar, exhered3ri, recunoa~terea unu1 copil etc.).
2
Ment1onam ca pnmele tre1 institutii enumerate, din punctul de vedere ai ~tiintel
dreptuiu1 ~1vil, alcatul~sc partea (teoria) g~nerala a dreptulUI civiL
Pentru definirea drepturilor subiect1ve civile reale ~i a drepturilor subiect1ve CIVile de
crean~a, a se vedea supra, partea l, cap1tolu! !!, seqiunea all-a, -subseq1unea a 11-a, nr. 2.2.

Caractenzare general a a dreptuiu1 civil

Raporturil: JUridice civile nepatnmon1aie pot fi grupate in tre1 categorii:

.- raportunle care pnvesc existenla ~~ mtegntatea sub1ectelor de drept c1vil,
ad1ca acele raporturi care au 1n con}inutul lor dreptun sub1ective nepatnmoniale precum dreptu!ia Vla\a, sanatate, reputa(ie etc.;
.
- raporturiie de identificare, dec1 acele raportun care au 1n contmutul lor
drepturile pnn care se mdiv1dualizeaza sub1ecteie de drept c1vil ldreptui Ia
nume, domJciliu, re~edin!8., denum1re, sed_iu etc.);
- raporturile (neevaluabile pecuniar) generate de crealia mtelectuala, adica
acele raportun care au 1n con(mutullor drepturile sub1ect1ve nepatrimomale ce
au ca 1zvor opera ?liin(ifica, literara, artist1ca, inven(1a sau a it ob1ect de proprietate industnala (spre exemplu, dreptulla patermtatea opereil.
Dupa felul subiectelor lor, deoseb1m tre1 catego.rii de raportun 1undice
civile:
- raporturi iuridice Civile care se stabilesc numai 1ntre persoane fiz1ce;
- raporturi juridice civile care se stabilesc numai 1ntre persoane 1undice:
- raportun JUndice CIVile care se stabilesc intre persoane fiz1ce jl per5oane
JUndice.
. Cel deal treilea elemental defini)ie1 v1zeaza subtecte/e (par(ile) raporturilor
de drept c1vil, acestea fiind persoanele fiz1ce 51 persoanele Juridice. P.entru a fi
subiect de drept civil nu este necesara o calitate spectala, fiind sufioenta aceea
de fiin(a umana (persoana fiz1ca) 5au aceea de ent1tate orgamzata avand un
patnmon1u propnu ji un scop determ1nat (persoana JUridical.
. Subiectele raporturilor JUridice CIVile, mdiferent ca ar fi vorba de persoane
fiZJce sau de persoane 1uridice ?i 1ndiferent ca ar fi vorba de raportun patnmomale sau raporturi nepatnmon1ale, se afla pe pozi;ie de egalitate JUndicil., 1n
sensu I ca nJCI una din par(i nu se subordoneaza celeilalte. 1n acest sens, se
afirma ca. 1n raportul de drept c1vil, par(ile 5e gasesc ,pe p1c1or de egalitate
JUridlca" ' TrebUJe sublimat ca egalitatea par(ilor din raporturile de drept c1vil
e~tenuma1 de ordin JUridic. tar nu neaparat 11 econom1c. Egalitatea Jundica a
par(ilor reprezinta atat o trasatura caractenst1ca raportuiUI JUndic c1vil, cat 11
metoda de reglementare specifica dreptulu1 c1vil.

2. Rolul dreptului civil

in sistemul dreptulu1 romanesc, dreptul civil are un rol deoseb1t de Important, intrucat, prin normele sale, contribu1e Ia ocrottrea valorilor (drepturilor
subiective) patnmomaie ~~ personaie nepatnmoniaie ale persoanelor fiz 1ce s1
JUridice. De asemenea, dreptul c1vil reprezmta o gara~}ie a tormarii une1
con~tiin}e juridice corecte, precum ~~a respect3rii ?i lnHiririi mora lei.

,.., ---~

Gh. Belew, op. cit., p. 34.

Boro1

Drept civi I. Partea genera iii

Un aspect foarte important al rolulur pe care 11 ocupa dreptui crvil 1n

srstemul dreptului romimesc consta 1n pozi)ia sau funqra dreptuiur crvil de a fi
drept comun fa)a de aite ramun de drept. Aceasta 1nseamna ca, ori de cate ori
o alta ramura de drept 1nvecrnata nu contrne norme juridice proprii care sa
reglementeze un anumrt aspect al unur raport JUndic sau cand normele sale ar
fi insuficiente, se va recurge ia norma corespunzatoare din dreptul crvil.
De altfel, unele ramun de drept prevad 1n mod expres 1mprumutarea unor
norme Juridice de Ia dreptul crvil. Astle!, potnvrt art. 295 alin. (1) C. mun.,
.,dispozitiile prezentulur cod se lntregesc cu celelalte dispozitii ale legislaper
mundi jl, In masura In care nu sunt rncompatibile cu specificui raporturilor de
munca prevazute de prezentul cod, cu dispozi)iile legrsla)rer crvile" (spre
exemplu, legisla)ia muncii nu reglementeaza nulitatea contractu lui de munca,
Tnsa, prin aplicarea normeior corespunzatoare din dreptul crvil, se poate
deciara nulitatea unur contract de mundi); art. 1 C. com., dupa ce precrzeaza
ca 1n comer! se aplica dispoz.r(iile acestur cod, adauga faptul ca unde el nu
dispune se aplica prevederile Coduiur crvil (de exemplu, art. 1552 C. crv., care
stabiie)te cazurile de 1ncetare a contractu fur de mandat, 1?i gase1te aplicare 1i
1n pnvrnta contractulur de mandat comercial).
1n alte srtuatii, Tmprumutul normelor JUrrdice crvile se face In mod tacit,
deoarece ramura de drept respectrva nu cupnnde reglementari speciale pentru
anumite aspecte, fiind nevore sa se recurga Ia dreptui comun, chrar dad\ nu
exrsta un. text de lege care sa tnmita expres Ia acesta. Spre exemplu, art. 30
alin. (1) c. fam. stabilejte ca .,bunurile dobandite 1n tlmpul casatoner, de
oncare dintre so)r, sunt. de Ia data dobandirii lor, bunun comune ale sotilor",
lnsa Codul familier nu reglementeaza rnstrtu)ra JUndica a bunurilor, astfel !neat,
pentru a se cunoa1te no)iunea 11 stera acester rnstrtu)ii, se va apela Ia normele
dreptulur crvil; potnvit art. 48 alin. (2) I' art. 57 alin. (2) C. lam., recunoa)terea
unur copil din afara casatorrer poate fi facuta de catre tatal sau nu numar pnn
declaratre ia servrcrui de stare dvila, cr I' pnn Tnscns autentrc sau testament,
rar, pentru a se vedea dadi suntem In prezenta unui 1nscrrs autentic sau, dupa
caz, a unui testament, va trebur sa se apeleze Ia normele rundice c1vile.

3. Principiile dreptuiui civil

Caractenzare generalii a dreptuiUI crvil

~i In dreptul civii1?J gasesc aplicare trei categorii de pnncrpii, anume: prrncipiile fundamentaie ale dreptulur roman; pnncrpiile generale ale dreptuiUJ crvil
roman; principii ale uneia sau mar multor rnstrtulii de drept crvil.
PrinCJpiile fundamentale ale dreptu/w roman sunt rde1 de baza ce se regasesc In 1ntreaga legJslatre a Romanrer, fiind consacrate de Jegea fundamentala,
precum ~~ de alte legr mar importante. Ele sunt aplicabile tuturor ramurilor de
drept, deci I' dreptuiui crvil.
PrinCipiile generaie ale dreptulw c1vil sunt ide1 dilauzrtoare pentru 1ntreaga
legislape crvila, vrzand deer toate rnstJtutiile dreptuiUJ crvil, ch1ar daca nu '''
manifesta prezenta cu aceea?i intensrtate. Aceste pnncipii au o vocatJe generala,
pentru 1ntreaga ramura de drept crvil. Vom rnclude In aceasta categone: prmcrprul propneta)ii; pnncrprul egalitatii 1n fata legii Civile; pnncrp1ullmbmarii mtereselor personale cu rnteresele generale; princip1ul garantarii 91 ocrotrrii drepturiior subrective civile. 1
PnnCipiile instituJiilor dreptuiw c1vil sunt ider de baza care se aplica fie
numai 1ntr-o rnstitutre, fie 1n doua sau mar multe institu!ii ale dreptulu1 c1vil,
avand deer o vocatre mar redusa decat princrpiile generale ale dreptulur c1vil.
Spre exemplu, pnnc1piul consensualismulur pnvejte forma actuiUJ JUridic c1vil;
pnncrp1ul chemarii Ia mo1tenrre a rudelor In ordinea claselor de mo>tenrton
legali. prihCiprul proxrmitatii gradulur de rudenre Tntre mostemtorii din. aceeas1
clasa 5' pnncrp1ul egalitatii 1ntre rudele din aceeasr clas~ sr de acela?J gr~d
chemate Ia mosten1~e sunt specifice devolu(lunii succesorale legale; pnncrp1ul
ocrotrr11 buner-credrnle este 1ntalnrt 1n mar multe materii ale dreptulur c1vil
(drepturile reale, raspunderea crvila etc.) etc.
Tinand cant de faptul ca pnncrpiile fundamentale ale dreptuiUJ roman se
studiaza Ia disciplina teoria generala a dreptulur (introducere Tn studiul dreptulur), 1ar pnncrpiile 1nst1tU\iilor dreptulur crvil se analizeaza 1n cadrul diferrtelor materii sau mstrtutii ale dreptulur crvil, In cele ce urmeaza vom face unele
precrzan doar In legatura cu pnncrpiile generale ale dreptulur crvil.

3.2. Principiile generale ale drepiulul civil

PrtnCipJU/ propnetJ]ii este consacrat In Constltutre 51 dezvoltat de normele
dreptulur civil.
-

3.1. Calegorii de principii ale dreptului civil

(:_nee SISten: _de drept este guvernat de anumrte pnncrpii fundamentaJe,
~d1ca de rder calauz1toare (reguli de baza), comune tuturor ramurilor de drept.
In acelajJ trmp, fiecareramura de drept cupnnde reguli de baza pentru Tntreaga
legrslatre drn domen1ul respectrv, precum ?i reguli de baza ce se apiica unera
sau mar mu/tor 1nstrtu)ii ale ramurii de drept respectrve.

' A se vedea ~i Gh. Belew, op. Cit., p. 36 ~i urrn.; :;c. RJ.uschi, Orept cJVi!. Partea
gene~ala. Persoana fiz,ca. Persoana Juridica, Ed. Funda}iel ,Chemarea", la91, 1993, p. i 4 s1
urm., /. Dogaru, op. Cit., p. 19 ~~ urm.; E. Poenaru, Drept CIVil. Teoria genera/a. Persoane!e,
Ed. DaCia Europa Nova, LugoJ, 2001, p. 19 ~~ urm. Menttonam di uneon se retme ca
pnnC!p~u tun?a~ental al dreptulur CIVil ~~ pnncip1ul exerdt.3rii drepturi!or subiective CIVile
cu buna-credmfa (T. Pop, oo. c1t.. o. 14)

Drept ctvil. Partea generalii

10

Astfel, art. 44 din Constitu(ie se refera Ia protectta propneta(ii pnvate, dispunand, pnntre altele, ca dreptul de propnetate este garantat ~I di propnetatea
pnvata este ocrotita 1n mod egal de lege, mdiferent de titular. Tot Ia propnetate
se refera start. 136 din Constitutie.
Cit pnve?te dispozi(iile din Codui ctvil refentoare ia propnetate, le vom
retme pe cete lnscnse In art. 480 C. CIV., potrivit dirora "propr_ietatea este
dreptul ce are cmeva de a se bucura ~i dispune de un lucru 1n mod exctus1v ?'
absolut, 1nsa 1n limttele determmate de lege", precum ~i 1n art. 481 C. c1v., care
prevede ca ,mmen1 nu poate fi silit a ceda propnetatea sa, afara numai pentru
cauza de utilitate publica~~ primind o dreapta ?tpreaiabila despagubtren
Mat sublimem ca normele JUridice civile reglementeaza con(mutui dreptulut de
propnetate (posesta, folosmj:a ~~ dispozitia), precum ~~ mijlocul specific de ocrottre
a 1~1 (aC\tunea 1n revendicare), 1nsa aceste aspectevor fi analizate Ia mstttutiile

corespunzatoare.
Cit prive~te prmCipJUI egalitti,tii in faJa legii c1vile, 1n prealabil, trebuie
mentionat ca. art. 4 alin. (2) ~~ art. 16 din Constttu}te consacra, cu caracter
general, prmctptul egalita(ii 1n fa(a legii.
Pentru persoanele fiztce, prmctptul egalitatii 1n fa(a legii ctvile este 1nscns 1n
art. 4 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954 pnvitor Ia persoanele fiztce ?I persoane!e JUridice, potrivit caruia ,sexut rasa, nationalitatea, religta, gradui de
cuitura sau onginea nu au ntc1o Tnraunre asupra capacitatii"
Gi.t pnvejt<e persoanele JUndice. acest pnnciptu trebute 1n(eles 1n sensu! ca
toate persoanele juridice dintr-o anumita categorie se supun, In mod ega!,
normelor JUrtdice edictate pentru reglementarea acelet categorii de persoane
)Urtdice.
- Princ;piul fmbinJrii intereselor mdiv1duale cu mteresele colective este
consacrat atat pentru persoanele fiztce, cat $1 pentru persoanele JUridice.
Artlcoiul 1 din.Decret~l nr. 31/1954 dispune ca ,drepturile CIVile ale persoanelor fizice sunt recunoscute In scopul de a satisface interesele personale,
matenale 51 culturale, 1n acord cu mteresul ob~tesc, potnvtt legii ?' regulilor
de convteiUlre sociala", iar art. 3 alin. (2) din aceia~i act normattv prevede ca.
drepturile, ctvile ,pot fi exercttate numat potnvtt cu scopul lor economtc ~i
soctal"; art. 26 lit. e) din Decretul nr. 31/1954 stabile?te ca este persoana
juridica ace! colectiv de oameni care are o organizare de sme statatoare ?i un
patnmoniu propnu afectat realizarii 11 UOUI anume scop! In acord cu mteresul
obstesc"
$i 1n Constttutte se regasesc numeroase dispozitii care pnvesc aces\
pnnc1p1u, spre exempiu, art. 26, art. 40, art. 44 alin. (5) 51 alin. (7) etc.
Pnnc1p1ul garantarii ?I ocrottrii drepturilor sub1ect1ve c1vile este con sacral de
o sene de dispozi(ii cupnnse 1n Constttu(te Iart. 1 alin. (3), art. 18, art. 21 etc.),
dar si Tn art. 3 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954, potnvit caruia, ,drepturile
ctvil~ sunt ocrot1te de lege". Acelast act normattv conttne un 1ntreg capttol refeBoroi

Caractenzare generaia a dreptuiL.H c.'~v.:.:il:______________

11

ritor ia ocrottrea drepturilor nepatnmoniaie. De asemenea, art. 26 din Pactul

mterna\tonai privind drepturile ctvile ~~ politice ale omulut Oa care Roman1a a
aderat prm Decretul nr. 212/1974) dispune ca ,toate persoaneie sunt egale 1n
lata legii ~~ au, fara discnmtnare, dreptul Ia o ocrottre egala din partea legii
1... 1"- Garantarea drepturilor subtective ctvile este prevazuta ?i de Conven(ta
pentru apararea drepturilor omuiUI 51 a liberta(ilor fundamentale (ratificata de
Romania pnn Legea nr. 30/1994l.
1n cazul 1ncalcarii dreptulut subiectiv ctvil, se poate ob!me restabilirea
acestUia, pnn tntermediul procesuiUI ctvil. 1

4. Delimitarea dreptului civil

4.1. Crileriile delimilarii
1n operaltunea deiimitarii diferitelor ramun de drept (in ce ne pnveste, a
dreptuiut civil de alte ramun de drept) pot fi utilizate urmatoarele cnterii: obiectul de reglementare; metoda de reglementare: calitatea subtectelor; caracterui
normelor; specificui sanqtunilor; prmetpiile.
Pnn ob1ect de reglementare se 1n(elege o categone omogena de relatii
soc tale ce sunt reg!ementate de un ansamb!u de norme 1uridice care, Ia randul
lor, sunt unttare. Obtectul de reglementare este crttenul determinant 1n constttutrea si delimitarea ramurilor de drept. Dupa cum am vazut obtectul dreptulut
c1vil e~te format din doua mari categorii de raportun socia!e (patnmonlale ?I
nepatnmontale}, lnsa nu toate raporturile patnmontale ?i nepatrimontale
constitUte obtect de reglementare pentru dreptul civil.
Metoda de regiementare este crttenul subsecvent de delimttare ?' consta 1n
modalitatea de mf!uentare a raporturilor socia!e de catre stat, prin edictarea
normeior JUridice. Specifica 11 generala pentru dreptul ctvil este metoda ega
lita;ii JUndice a partilor, spre deosebire de alte ramun de drept (de exemplu,
dreptui admmtstrattv) 1n care, 1n raportul iundic, o parte este subordonata ceietlalte. Extsta 1nsa 51 alte ramun de drept care folosesc metoda egalitatii JUndice a
par(ilor, tar peniru alte ramun de drept se utilizeaza atat metoda egalitatii
par(ilor, cat ~i metoda subordonarii par}ilor.
Datorita 1mprejurarii ca nu toate raporturile patnmontale ?I nepatnmontale
sunt reglementate de dreptul ctvil, ct ~~ alte ramun de drept reglementeaza
asemenea raportun, tar metoda egalita(ii JUndice a par;ilor nu este apiicata
exclustv de dreptul ctvil, este necesar sa se recurga Ia alte cnterii de delimttare.
' Prin procesul c1vil desemnam act1v1tatea pe care o desfa~oara instan~a. pan;ile, aite
organe ~i Persoane ce participa Ia judecata ~i Ia executarea silita, !n scopul recunoa~terii sau
realiz.3.rii drepturilor subiect1ve civile ~~ a sltuaJiilor _juridice ocrotite de lege, precum }I al
executJ.rii sil[te a titluri!or executorii, contorm procedurii prevazute de lege.
Boro1

Drept civil. Partea generala

12

Asttel, ca/itatea subtectelor poate reprezenta un critenu de departaJare a

dreptului civil de alte ramuri de drept,. in masura In care acestea ar 1mpune
subtecteior raporturilor JUridice o calitate speCiala (de exemplu, calitatea de
comerciant), tmand cant de faptui ca normele dreptuiu1 ctvil nu pretind subtectelor o anume calitate, fiind sufiCienta aceea de persoana fiztca sau persoana
1uridica.
Caracterui normelor JUridice constitute un alt cntenu auxiliar, maJontare 1n
dreptul ctvil fiind normele dispozitive, spre deosebire de alte ramun de drept 1n
care preponderente sunt normele imperattve.
Un ait cntenu auxiliar este caracterui sancjiunilor ce mtervtn ln caz de
nerespectare a une1 norme juridice, specifidi dreptu!ui c1vil fiind restabilirea
dreptulut subtecttv ctvil 1ncalcat, care consta fie 1n repararea preJudiCiuiUI
cauzat, fie 1n lncetarea a(\tunii de vatamare a dreptuiu1 personal nepatnmontal.
Aceasta restabilire se obtine, de ceie mat multe on, pnn mtermediui procesuiui
CIVil.
Principiile proprii unei ramun de drept const1tuie 1 de asemenea, un cntenu
de deiimttare. Daca lntr-un anum it caz sunt identificate principiile generale ale
dreptulut civil, s-ar putea trage concluzta, pana Ia proba contrara, ca ne gastm
ln prezenla unut raport JUridic ctvil.
Subliniem ca 1n actiVItatea de delimttare a dreptulut CIVil de 0 alta ramura
de drept, se poate recurge fie Ia toate cnteriile enunlate, fie numa1 Ia unele din
acestea, In tunqte de lmpreJurarile concrete ale cazu!ul respect1v.

4.2. Deli mila rea arep!uiui civil de aile ramun de drepl'

Dest, din punctul de vedere ai cnteriilor de delimttare, 1ntre dreptul ctvil s1
dreptul constttuJwnaf extsta destule deosebtrt, totusi, lntre aceste doua ramurt
de drept extsta 51 puncte comune. Asttel, dreptul constttuttonal conttne norme
care con sacra unele pnnCtpii ale dreptulut ctvil; pnnCipalele drepturt 51 liberta\1
aie omuiu1, 1nscnse 1n legea tundamentala, sunt 51 drepturi subtecttve ctvile ale
persoanelor fiztce; organele de stat, menttonate 1n Constitutie, sunt 1n marea ior
maJorltate persoane j'uridice, deCI ~~ subiecte aie raportuiui juridic c1vil;
garan(iile JUndice ale drepturilor subiecttve ctvile sunt stabilite de Constttu(te.
Tnsa, In dreptul CIVil preponderente sunt raporturi!e patrimomale, pe cand In
dreptul constitutional sunt dominante raporturile nepatrimontaie; subiecteie

' A se vedea: Gh. Beleiu, op. cit., p. 42-47; $t. Rauschi, op. cit., p. 8-12; f. Oogaru, op.
c1t., p. 23-28; 'P.M. Cosmovici, Drept civil. lntroducere in dreptuJ c1vil, Ed. All, Bucurest1,
1994, p. 17-20; E. Poenaru, op. crt., p. 1316.
2
Dreptui constituponal este ramura de drept care conttne normele ce regiementeaza
r~latiile soc1ale tundamentale care a par in procesul instaurarii, ment1neri i ~~ exercitarii statale
ale puterii.

Boroi

Caractenzare general a a dreptului civil

13

raportulut de drept constttuponal se afla, de regula, pe pozilii de subordonare,

spre deosebtre de subtectele raportulut JUridic ctvil care se afla 1ntotdeauna pe
pozitii de egalitate JUridici\; normele dreptuiUI constttutional cer subtectelor
Sale o anum ita calitate, aceea de organ de stat sau de cet3}ean roman; maJontatea normelor dreptulut constttultonai sunt tmperattve; dreptul constitutional
are sanqium specifice, care nu presupun un proces (de exempiu, suspendarea
din funqte- art. 95 din Constitulie) etc.
In delimttarea dreptulw ctvil de dreptul admmtstrattv' trebute sa se pna seama
de urmatoarele aspecte mat semnificattve: dad ln dreptul ctvil predomma raporturile patrimoniale,. 1n dreptul admmtstrativ sunt ma)orttare raporturile nepatnmomaie; pe cand 1n raporturile de drept civil paflile sunt pe pozilii de egalitate
JUridica, 1n raporturile de drept admtmstrattv subtectele se afla, de regula, in
pozilie de subordonare; eel putin un subiect al raportuiUt de drept admmtstrattv
trebute sa fie organ al admtntstratiet publice (un organ al admtmstra(ret publice
poate sa apara Sl 1n raporturile de drept ctvil, dar 1ntr-un asemenea caz el se
manifesta ca persoana JUridica, tar nu ca purtator ai puterii de stat); daca ln
dreptul ctvil predomma normele dispozitive, 1n dreptul admmtstrattv sunt pre
ponderente normele 1mperat1ve; dreptul admmtstrattv are sanqtunt proprii,
precum: amenda contraventtonala, inchisoarea contraventtonala, confiscarea.
In practtca, problema delimitarii dreptuiu1 ctvii de dreptui admtnrstrattv se
pune ma1 ales In acele cazuri In care lncheterea unUI act JUndic ovil este precedata de em1terea unui act administrativ mdividual (de exemplu, o autorizatie).
.
Pnnctpalele asemanan 51 deosebirt dintre dreptul ctvil ~~ dreptul finanCJar
sunt urmatoareie: ca si 1n dreptui ctvil, maJOntatea raporturilor reglementate de
dreptui financtar au caracter patrimomal; spre deosebtre de dreptul crvil, in
raporturile de drept finanCtar parj:ile sunt in pozt(ie de subordonare; in
raporturile de drept financtar, 1ntotdeauna o parte este un organ al statulut cu
atributii fiscaie; de regula, normeie dreptului financtar sunt tmperattve; dreptul
financtar dispune de sanqtuni proprii, precum maJOrart pentru intarztere in
plata tmpozttelor.
lntre dreptul cwil ?t dreptul comerCiaP exista numeroase asemanari, care fac
destul de dificila delimitarea acestora. Atat dreptui ctvil, catS' dreptul comer' Dreptui admm1strativ este ramura de drept ce con~ine nonnele JUridice care reglementeaza conditiile reaiizarii puterii execut1ve in stat.
~ Dreptul financiar este ansamblui nonneior juridice care reglementeaza raporturile
soCiaie ce izvorasc din act1vitil~ile de constltuire 91 de utitizare a sumelor cupnnse in bugetul
statu lui.
J Dreptur comercial este acea ramura de drept ce contine normele JUridice care
reglementeaza raporturile ce 1zvorasc din acte!e JUridice, faptele 91 operatiunile considerate
de lege ca fapte de comer}, precum 91 raporturile fa care partrC!pa persoanele care au
calitatea de comerc1ant.

Drept crvil. Partea general a

14

:j1

~''

tlj.l

cral reglementeaza raporturr patrrmoniale ~~ nepatrimoniale, iar subiectele

acestor raporturr se afla pe pozilii de egalitate juridici!; In ambele ramurr exrsta
atat subrecte rndivrduale, cat ~~ subrecte colectrve, lnsi.L eel putrn una din
partile raportului juridic comercral trebure sa aiba calitatea de comerciant; de~r
contractu! este o mst1tu}ie propne ambelor ramuri de drept In discutie, lntre
contractu! crvil 1' contractu! comercral exrsta rmportante deosebiri de regrm
1uridic; de~t ambele ramuri de drept cunosc sanq1unea raspunderii, exista
deosebirr de regrm Juridic lntre raspunderea crvila ~~ raspunderea comerciala etc.
Cele mar semnificatrve deosebrri dintre dreptul civil ~~ dreptul familiei'
prrvesc urmatoarele aspecte: pe cand ln dreptul crvil domrnante sunt raporturile
patnmon1ale, In dreptul tamilie1 maJontare sunt raporturi!e nepatnmoniale; dest
ambele ramurr de drept utilizeaza metoda egalitatii 1uridice, in dreptul famili~r
exrsta o nuanta aparte atuncr cand este vorba de raportul dintre parrnte ~i copil;
ln dreptul familier se cere o calitate specrala subrectelor sale (so\, parrnte, copil
etc.); In dreptul familiei, majoritatea normelor sunt imperative; fiecare din ce!e
doua ramurr de drept are sanqiuni proprii (de exemplu, decaderea din
drepturile parrnte?tl este o sanqrune specifica dreptului familieiL
Cl.t prrve1te delimrtarea dreptulw c1vil de dreptul muncir retrnem ca: in
dreptul muncii pozitia de egalitate JUridica a p~r}ilor este prezenta doar Ia
lnchererea contractulur de munca, 1nsa, pe parcursul raportuiul de munca,
ex1sta o disc1p!ina a muncii care 1mplica subordonarea salanatuiut; In dreptul
muncii stera sub1ectelor este ma1 restransa decal ln dreptul crvil fde exemplu,
potr:v1t art. 49 alin. (4) din Const1turie, ,m1norii sub varsta de 15 ani nu pot fi
angaja}l ca sa!aria~i"J; dadi pentru dreptul C!vil este caractenstic5. raspunderea
crvila, ln dreptul muncii exlsta atat raspunderea materiala, cat ~i raspunderea
discrplinara; ma1ontatea normelor de dreptul muncii sunt 1mperat1ve etc.
Asemanarile dintre dreptul Civil ?I dreptui mtemaJ!onal pnvat sunt multiple,
deoarece ambele reglementeaza acelea~i raporturi soCiale. Tnsa, raportul de
drept mternationai pnvat se caracterizeaza pnn existenra unui element de
1
Dreptul tamilie1 reune?te normele JUri dice care reg!ementeaza raporturile personaie s1
pammon1ale ce tzvorasc din c3.s3.tone, rudenie, adop~ie ~i raporturile astmilate de lege, sub
anum1te aspecte, raporturilor de tamilie. Menttonam lnsa ca In maiontatea s1stemelor de
drept, raporturile de familie sunt considerate raportun _1uridice c1viie, nei-ecunosd.ndu-se
dec1 ex1stenta dreptulu1 tamilie1 ca ramura de drept distinct3. de dreptul civiL Pentru o
aplicare practtdi cu pnvtre Ia mterterenta dreptului ctvi! cu dreptul tamiliet, a se vedea C.A.
Suceava, s. CIV., dec. nr. 105/1998, in Culegere de pract1d judictara in materie civil a pe
a nul 1998, p. 23 (in speta, lmpre]urarea ca., Ia incheierea contractuiUI de v3nzare-cump3.rare
a unu1 apartament unul dintre so~1 nu a inscns-o ~~ pe so~1a sa ca fiind copropnetara, declar3nd mtnc1nos di nu este c5s3.tont, nu schimba natura JUridic.3 a acestui imobil ca fiind bun
comun, aplic3ndu-se dispozi~iile art. 30 C. tam.l.
.: Dreprul muncii grupeaza norme!e JUridice care reglementeaza relatiile mdividuale ?I
colecitve ce se nasc Tntre patron! ~i salana~ii care muncesc sub autontatea lor. cu ocaz1a
prestJ.rii muncii.

Boro1

1s

Caractenzare general a a dreptuiul CFvii

extraneitate 1 (ceta~enia sau na~iona1itatea str5.ina, situarea in str8.in5.tate a unor

bunuri, lri_cheierea sau executarea in str5.in8.tate a unui contract etc.). De
asemenea, metoda de reglementare specifica dreptulu1 mterna\lonal pnvat este
aceea de mdicare, pnn intermediui normei conflictuale, a legii aplicabile unui
raport JUridic cu element de extrane1tate.
Legatura dintre dreptui civil~~ dreptul procesual civil' da expres1e corelatrer
dintre contrnut ~~ forma, deoarece dreptul procesual crvil reprezinta aspectui
sanct1onator al dreptuiUI CIVil (matenai), contenndu-1 eficac1tate pnn folowea
constrangerii de st~t. Dreptul matenal c1vil ar fi ineficace daca. pe calea procesuiUI civil, nu s-ar asigura realizarea iuL dupa cum dreptul procesual civii nu
s-ar JUStificafara existen!a unui contmut (dreptui C!Vil) pe care sa II apere ~i sail
valorifice.

Sectiunea a 11-a. Normele de drept civil

1. lzvoarele (surseleJ drepiulul civil
1.1. Nofiune
Norma de drept civil ar putea fi defin1ta ca regula generala sr abstracta care
reglementeaza c~ndutta subiectelor In raporturi!e juridice c1vi!e.
Forma specifica de expnmare a normelor de drept c1vil poarta denum~rea de
1zvor (sursa) de drept civiL'
1n pnncrpru, pnnCipalele 1zvoare tormale ale dreptulur crvil sunt acteie normaUve, adica actele ce emana de Ia organele de stat lnvestrte cu prerogatrva
iegiferarii.
ln func\ie de organul de stat de Ia care emana 11 de natura lor, deoseb1m
urmi3.toare!e categorii de acte normative ce pot constitui 1zvoare ale dreptului
crvil: Constrtutra, legile (atat legile constrtu(ronale, cat?' legile organrce 51 legile

' DatoritJ. eiementuiui de extranettate, anume incheierea casatonei intr~un alt stat,
raportul juridic dedUs _iudec3tii este unul de drept mterna~ionai pnvat. Pentru amanume cu
pr.1v1re Ia spe}a, a se vedea 1.(.C.J., s. ctv., dec. nr. 2628/187, in Leg1s.
2 Oreptui procesual c1vil conttne normele !Uridice care reglementeaza organizarea s1
desfasura~ea activitatii de solut1onare a prlcmilor referitoare Ia drepturile subiect1ve ctvi\e ~~
la stt~atiile 1uridice Ocrotite de. lege, preCum ~~de executare silit5 a titlurilor executorii.
" Acesta este sensu! formal al expres1e1 ,1zvor de drept civil", insa, expresia Tn discuue
este susceptiblla ~~ de un al doi!ea in~eles. Asttel, in sens material, prrn 1zvor al dreptulu1 ctvil
se desemneaza condi~iile matenale de ex1sten~a care genereaza normele acesre1 ramun de
drept.
Boro1

16

Drept c1vil. Partea general a

ordinare)', ordonanteie Guvernului (inclusv ordonqnteie de urgenta), hotararile

Guvernuiut, ordinele, mstruqiunile $1 reguiamenteie conduca.tori!or organelor
centrale ale adrnmstrat1ei de stat, actele normative em1se de autontatile
adm1mstratie1 pub! ice lo~ale. 1n randul izvoareior dreptulu1 c1vil vom mclude ?'
acteie normattve anterloare anului 1990, In masura In care acestea mai sunt In
vigoare (legt, decrte, hotarari aie Consiliu!UI de Mini~tri, ordine ~i instructiuni),
precum 1' reglementarile mterna\IOnaie (conventii, pacte, acordun etc.) Ia care
Romama este parte prin ratificare 51 care asttel au devemt parte mtegranta a
dreptulu1 nostru mtern 2
Un Important IZVOr ai dreptulul CIVil roman 11 reprezlnta Codul CIVil. Avand
ca model Codui c1vil trancez de Ia 1804, Codul c1vil roman a tost adoptat 1n

1 in sens restr.ns (stncto sensu), prin lege se ln!elege actui normat1v adoptat, in temeiU[
art. 73 din Const1tutie, de ditre Parlament. No}1unea de lege este folositii uneori $i 7ntr-un
sens larg (Jato sensu). caz 1n care ea acopera toate actele normat1ve. Aceasta se explic.3. pnn
taptu! ca toate actele normat1ve, mdiferent de. organul de ia care emana, au fon;a obligatone
pentru persoanele d.rora !i se adreseaza.
~ Pentru exemple de 1zvoare trn sens tormal) ale dreptulu1 c1vil, pe categorii" de acte
normative. a se vedea Gh. Beiew. op. Cit., p. 54 $1 urm. Ne mul~umim sa men~1onam a1c1
doar cateva legi: Legea tondului func1ar nr. 18/1991, republkat5., cu modifidiri!e $1 complet.J.rile uitenoare; Legea nr; 64/1991 pnvmd breveteie de 1nvent1e, republicata; Legea
nr. 129/1 992 privmd protect1a deseneior $1 modele!or industrial e. republicatii.; Legea nr. 16/1994
a arend3rii, cu modifid.rile $1 completarile ulterioare; Legea nr. 32/1994 pnvmd sponsonzarea, cu modifici'irile si completi'irile ultenoare; Legea nr. 33/1994 pnvind expropnerea
pentru cauza de utili tate publica; Legea nr. 10/1995 privmd ca!itatea In construcrii. cu
modificarile ultenoare; Legea nr. 136/1995 pnvtnd asigurarile si reas1guriirile in Roman1a. cu
modifidlrile St compietari!e ulterroare; Legea nr. 7/1996 pr1vind cadastrui tunciar 51
publicitatea 1mobiliara, repub!icata; Legea nr. 8/1996 pnvmd dreptul de autor 51 drepturile
conexe, cu modificarile ~~ completarile ulter1oare; Legea locu1n}e1 nr. 114/1996, republicata,
cu modificarile $1 completari!e ultenoare; Legea nr. 119/1996 cu pnv1re Ia actele de stare
civi!a, cu modificarile $f complet5rile ulterroare; Legea nr. 95/2006 prrvind. retorma In domenlui sanatatii, cu modifidrile si compiet.3.rile ultenoare fTitlui VI: Efectuarea preievJrii $i
transplantulw de organe, tesutun _$i celule de origine umana in scop terapeutic); Legea
nr. 247/2005 prrv1nd reforma in domeniile propnetatii 51 1usti~ie1, precum 51 unele masurr
adiacente, cu modificiiri!e .$1 comp!etarile u!terroare; Legea nr. 84/1998 pr1v1nd marcile 51
1ndica~ii!e geografice, cu modificarile uiterroare; Legea nr. 213/1998 priVind propnetatea
publica ?I reg1mul juridic al aceste1a, cu modific5rile Sl completarile ulterioare; Ordonan~a
de urgen~a a Guvernu!ui nr. 34/2006. prrvmd atribU!rea contractelor de achizitie publica .. a
contractelor de concestune de !ucr.3.ri pub! ice Sl a contractelor de conces1une de serv1cii,
aprobata, cu modifidlri 51 complet3ri, prin Legea nr. 337/2006, cu modifid.ri!e ~~ completarile ultenoare; Legea nr. 99/1999 priv1nd unele masuri pentru acceJerarea retorme1 economice, cu modificarile ulterioare; Legea . nr. 190/1999 pnv1 nd creditul 1potecar pentru
mvesti!ii imobiliare, cu modificarile ultenoare; Legea nr. 10/2001 pnvind reg1mu! juridic a!
unor 1mobiie preluate In mod abuztv In perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 1 republicata, cu modifid.rile $1 completarile ultenoare; Legea nr. 455/2001 pr1vind semniitura
electron rca etc.

17

Caractenzare genera!a a dreptuiui civil,

anul 1864 sl a lntrat 1n Vlgoare Ia 1 decembne 1865. El este aid\tull dintr-un

titlu prelim mar- ,Despre etectele si aplicarea legilor 1n genere" (art. 1-5)- )I
tre1 dirt~: Cartea. i - ,Despre persoane" tin prezent abrogat:!i), Cartea II ,Despr~ bunuri ?' despre osebitele modifican ale propnetatii" (art. 461-643) s'
Cartea Ill - ,Despre difentele modun prin care se dob1mdeste propnetatea"
(art. 644-1914). Codul c1vil const1tU1e una dintre cele ma1 semnificallve
constante ale dreptului roman, deoarece, de51 a suferit In decursul timpuiu1
unele abrogan sau modificari, acestea nu au afectat pnnCipiile si inst1tu(iile sale
fundamentale.
Un Joe aparte In cadrul izvoarelor dreptuiUI nostru c1vil 11 ocupa reglementarile Uniunii Europene cu aplicabilitate directa 1n dreptul intern, 1n
masura In care contin norme _1uridice civile, precum ~~ Conventia Europeana a
Drepturilor OmuiUI.

1.2. Precizari privind obiceiui. morala

~~

jurispruaenta

ln literatura de speCialitate s-a ridicat problema de a jll daca, alatun de

actele normatiVe, ex1sta ?I alte 1zvoare ale dreptului civil. Mai exact, problema
care se pune este aceea daca s-ar putea atribUI sau nu obrce1ulu1, morale1 s'
JUnsprudentel calitat<ea de 1zvoare d"1sl!ncte ale dreptuiUI c1vil.'

Obiceiul (cutuma} constituie o practtdl lnde!ungata, lnradacinata ?I contmua, pe care ce1 ceo aplidi o considera obligatone. Pnn e11nsu?l, ob1ce1ul nu
constltuie izvor al dreptuiUI civil, cl numat In masura In care se lhtegreaza 1n
ipotezele ?I dispozitiile normelor JUridice ctvlle, pnn tnmiterea expresa f3cuta
1n cupnnsul unui act normat1v. De alttel, chiar ji 1n cazui cand un text de lege
tnm1te expres Ia ob1ce1, acesta din urma nu poate fi considerat un 1zvor distmct
(de sme statator) al dreptulu1 c1vil deoarece, dejl regula de conduita este data
de cutum.3./ sanqlunea pentru nerespectarea ei intervine In teme1ul dispozitlei
legale; daca s-ar abroga textui de lege care tnm1te Ia ob1ce1, atunc1 nerespectarea acestuia din urma nu ar mai putea sa fie sanqionata.
Cu titlu exemplificativ, mentionam urmatoareie dispozitii legale care tnm1t
1n mod expres ia obice1: art. 44 alin. (7) din Constrtute, care stabileste c5
'Principiile de drept(dect ~~ cele de drept c1viD nu pot fi considerate un izvor dist1nct de
drept, deoarece eie sunt consacrate 1n texte exprese din difente acte normat1ve, aplicandu-se
asadar In calitatea ior de dispozi~ii ale acestora.
De asemenea, doctrma Oiteratura de spee~alitate) nu este st nu poate sa fie 1zvor al
dreptului civil, lnsa ea ofera adesea solutii care sunt avute In vedere in practld sau care sunt
preiuate de ieg1uttor $1 transpuse In acte normative.
2
Pentru optma di, atunci cand textul de lege trimrte Ia obicei, acesta din urma ar const1tur
un 1zvor distinct de drept, deoarece ei ar stabili regula de conduitii, a se vedea totu~1 T. Pop,
op. cit., p. 35. A se vedea ~~ C.A.Ia~l, s. ov., dec. nr. 577/2001, !n iunspruden~a Curj:li de Ape!
lasi in materre civil pe anul' 2001, Ed. Lum1na Lex, Bucure~t1, 2002, p. 80.

Drept civil. Partea general a

18

,dreptul de propnetate obliga Ia respectarea sarcinilor pnvtnd protec;ta

mediulut 1' astgurarea bunet vecmatali, precum ei Ia respectarea celorlalte
sarcini care, potnv1t \egii sau obtceiului 1 revm proprietarului"; art. 600 C. civ.,
care dispune ca ,[ ... 1 inaltimea ingradirii se va hotari dupa regulamentele
parttculare sau dupa obtcetul obetesc 1. .. ]"; art. 607 C. civ., potrivtt caruta ,nu
e tertat a sadi arbon care cresc inalti decat in departarea hotarata de regulamentele parttculare sau de obiceiurile constante ?i recunoscute 1... 111 ,: art. 970
alin. (2) C. ctv., potnv1t caru1a conventiile ,obliga nu numa1 Ia ceea ce este
expres lntr-lnse!e, dar Ia toate urmarile ce echitatea, obtcetul sau legea da obligattet, dupa natura sa"; art. 980 C. ctv., ce stabileete ca dispoziliile indotelntce
,se tnterpreteaza dupa obtcetulloculut unde s-a inchetat contractu!"; art. 1447
C. CIV., care prevede ca reparatiile ce raman in sarctna iocatarulut se determtna
s1 potnv1t obtcetulut locului.'
Solu\la oferita in ceea ce pnveete obtce1ul urmeaza a se da ~~in legatura cu
moraia iregulile de convte!utre soctala). Moral a nu reprezmta un tzvor de drept
distinct, dar, In masura In care legea tace tnmitere Ia ea, atund este !ncorporata
de actul normatiV respectiV.
Ex1sta totu~t o particuiantate. in sensu!
incorporarea regulilor de convte~UJre soctala In anumtte norme JUridice poate avea loc nu numai atunci c.nd
norma tundica tnm1te in mod expres Ia aceste reguli, ct ~~ atunc1 cand nu extsta
o trtmttere expresa, dar Clrcumstan!ele speteJ permit lncorporarea, caz In care
compietarea dispozitiet legale cu regulile in discut1e se face pe ter.oerul art. 1
din Decretul nr. 31/1954.
1n pnnciptu, n1c1 tunsprudenfa nu constitute tzvor al dreptului ctvil. Organul
de Judecata are atributta de a solultona pnctna cu care a fost sestzat. pnn
aplicarea normelor JUrtdice Ia sttuatta de tapt pe care a stabilit-o cu a)utorul
probelor admtn1strate. tar ntcidecum atributta de a edicta asemenea norme.
Mat mult, hotararea i~1 produce etecteie numa1 fata de paf1ile din procesul 1n
care a lost pronuntata, dect, neavand caracter general ?' tmpersonal, nu poate
JUCa rolul unui izvor de drept.
Art1colul 124 alin. (3) din Constitutte, care prevede ca ,Judecatorii sunt
mdependen}i ~i se supun numai !egii", de~i a urmilrit, In pnncipa!, afirmarea
prtnCiplulut mdependentet JUdecatorilor, ar putea fi utilizat ?i ~a argument in
sprijinul opmiet ca., In ststemul dreptulu1 romanesc, jurisprudenta nu este izvor
de drept. Un a it argument de text care se opune recunoa~terii calitatii de tzvor
de drept ctvil pentru JUrtsprudenla il reprezmta art. 4 C. civ., care tnterztce
JUdeditoruiUJ sa se pronunte, In hotararile ce le da, pe 1/ca!e de dispozitii
generale ?' reglementare, asupra cauzelor ce-1 sunt supuse"

ca

I;11

Caracterizare genera!a a dreptului ctvi!

19

Totu?J, ex1sta unele cazurlln care s-ar putea recunoa~te JUrisprudentel 1 eel
pu\tn in tapt, caracterul de 1zvor de drept ctvil.
Astle!, vom retine in pnmul rand ca, potnvtt art. 147 alin. (41 din ConstltU(Ie.
dectziile Curtii ConsttlU\IOnale sunt general obligatorii ?' au putere numa1
pentru viitor, iar art. 31 alin. (11 din Legea nr. 47/1992 pnvtnd organtzarea ~~
funq1onarea Curtii ConstitutJonale re1a aceasta dispozitie ?t pentru dectziile
prin care se solutioneaza exceptiile de neconstitutionalitate
unel legi sau
ordonanle. A?adar, atunct cand Curtea ConsttlU\IOnala adm1te exceptta de
neconstitutJonalitate, decizia respecttva va juca ro!ul unui izvor de drept,
deoarece in soluttonarea unor litigii ultenoare, JUdecatorii nu vor mat putea
aplica textui declarat neconstttU\tonal.
De asemenea, in condiliile prevazute de Legea nr. 554/2004 pnvmd contenclosul admtntstrattv, tnstantele JUdecatore~ti pot anula un act admm1strat1v
cu caracter normallY. S-ar putea sustme ca mstanla JUdecatoreasca. anuland
actu! admrntstratJv cu caracter normativ ca nefiind conform cu un act normat1v
de for):a JUridici\ supenoara, nu a facut altceva decat sa aplice dispozitiile
acestuia din urma. Totu~i, apreCJerea tnstantei poate sa fie eronata, dar ?i lntr~o
asemenea situatie norma juridica din actul admm1strativ anulat nu se va ma1
aplica.'
ln once caz,. chiar daca nu 1 se recunoaste calitatea de 1zvor de drept.
JUrtspruden}a, In special cea a Cur~ii Constitu}ionale ?t cea a inalte1 Cur~1 de
Casatle ?I Justi}ie, prezmta o importan}3. deosebita pentru aplicarea unttata a
legii $1, totodat.3. 1 constltUJe un semnal de aten}re pentru !egtuitol.
ln schimb, ar trebut sa se admita fara rezerve ca JUrtspruden(a 1nstantelor
Untunii Europene ~~ [Urtsprudenla Cuf\ii Europene a Drepturilor Omulu1
constttute tzvoare ?' pentru dreptul c1vil roman.

1
Trebuie subllmat c3obicetul poate constttui izvor disttnct de drept Tn alte materii, cum
este drep[U] comerruiUI tnternaponal (de exemplu, uzan~ele poriUrilor, ale burselor de
martun sau de valori).

Oificulti:iti, In ceea ce pnveste caracterul de lzvor de drept al _lunsprudenfet, rididi ?I

art. 26 din Legea nr. 304/2004 pnvtnd organtzarea IUdiclara, republicata, contorm caruta.
dad. o seqte a mstan~el supreme considera ca. este necesar a se reveni asupra propnet
IUnspruden~e, judecata va fi lntrerupta ?i vor fi ses1zate Sec}ii!e Unite ale !naltet Curtt de
Casa~te Sl Justitie, tar numat dupa ce acestea s-au pronun~at asupra sesJz5rii pnvtnd
schimbarea JUnspruden~et, JUdecata va fi reluata.
De asemenea, in privlnta recursului in mteresu! legii, art. 329 alin. (3) C proc. ctv., In
forma prevazuta de Legea nr. 219/2005 pnvind aprobarea Ordonantei de urgen~a a Guvernulut nr. 138/2000 pentru modificarea ~~ comp!etarea CoduiUl de procedura Civil a, dispune
asttel: ,Solu~iile se pronunta numai in tnteresul legil, nu au etect asupra hotararilor [udedtorestl examlnate 51 nrCJ cu pnv1re Ia s1tuat1a p3r):ilor din acele procese. Dezlegarea daca
problemelor de drept judecate este obligatorie pentru mstan~e".

Boroi

Boroi

Drept crvil. Partea general:'i

20

Caractenzare generala a dreptuiUI civil

2. Clasificctrea normelor de arepl civil

Normele tmperat/Ve oneratiVe prevad expres obligatra pentru pa'\r de a avea

o anumita conduita. De exempiu: art. 813 C. crv. dispune ca ,toate donapunile

2.1. Norme juridice civile dispozilive $i norme juridice civile imperalive

Dupa caracterul condUiter prescrise, mar exact, dupa cum partile pot sau nu
sa deroge de ia eie, normele 1uridice crvile se clasifica in norme dispozitive si
norme imperative.

Normeie de drept c1vil dispozitive sunt acelea care suplinesc sau mterpreteaza vornta neexpnmata sau msuficrent exprimata a subrectelor de drept c1vil,
ingadumd; pnn chm con(mutul lor, sa se deroge de Ia dispozitiile pe care le
cupnnd.
La randui lor, normele dispozitive se impart in norme permrsive 51 norme
supletlve.
Normele dispozitive sunt permrsive dad nu impun, c1 doar permit ca
sub1ectele de drept sa aiba o anumita conduita, daca vor. Ca exemple de
norme de drept c1vil permrsrve citam: art. 1296 alin. (1 I 51 (21 C. crv., potnvrt
carura, ,vrnderea se poate tace sau pur sau sub condi(ie, Ea poate avea de
obrect doua sau mar muite lucrun alternatrve": art, 1587 C. c1v., care prevede
ca pa'!ile pot strpula dobanzr pentru un imprumut de banr, producte sau aite
lucrun mobile.
Normele dispozitive sunt suplet!~'e daca stabilesc o anumita conduit3, care
este obligatone pentru par~i numai In cazulln care acestea nu au prevazut, pnn

vomta lor, o alta conduita, Ca exemple de norme JUridice crvile supletrve

mentton.3.m: art. 1305 (. ClV., COntorm C.3.rUia 11 Speze!e y.nz.3.rii sunt Jn sarcina
cumparatoruiui, In !ipsa de stipulatte contrarau; art. 1534 C. civ., potnvit caruia
,mandatui este lara plata cand nus-a stipulat contranul"; art, 1615 C civ., care
stabile?te ca restttuirea 11 trebuie sa se taca, dadi prin contract nu se arata locui,
acolo unde se afla lucrui depoz1tat"; art. 1024 C CIV., care prevede d ,termenul este presupus totdeauna cas-a strpuiat in favoarea debrtoruiUI, daca nu
rezulta din strpulatie sau din crrcumstante ca este pnmrt ?' in favoarea
creditoruiui": art, 2 din Ordonanta nr, 9/2000 pnvrnd mvelul clobanzii legale
pentru obiiga!ii banestr, care stabiie1te ca ,1n cazul in care, potnv1t L,l
prevederilor contractuaie;.obliga!ra este purtatoare de dobanzi fara sa se arate
rata dobanzii, se va piati dobanda legala" etc.
Normele de drept civil tmperatrve sunt acelea care rmpun sub1ectelor de
drept c1vil o aq1une sau le obliga Ia o absten(rune 51 care, sub sanqiune, nu
permtt sa se deroge de Ia ele sau sa nu se aplice.
Din definitia de mai sus rezulta ca normeie rmperat1ve se impart, Ia randul
!or, In norme onerattve ?i norme prohibitive.

Bor01

se fac prm act autentic"; art. 994 C. civ. prevede ca, in cazulin care eel care a
pnmit o plata nedatorata a fast de rea-credin(a, atuncr el trebure sa restrture atat
lucrui, cat ~~ fructeie produse de acesta din zrua pia(ii; art. 1772 C. crv., in
privrnla rpotecii conventronaie, stabile1te ca aceasta nu poate fi constrtuita
dedit pnn act autentrc etc.
Norme/e imperative prohibitive interz1c expres o anumita conduita a
pa'!ilor. Ca exemple de norme de drept civil prohibitive mentronam: art. 965
alin. (2) C. crv., care prevede ca nu sepot face invoreli asupra' uner succesrunr
viitoare; art. 1513 C. civ., potrivit dirUia 11 Ste nul contractu[ prm care un
asoCial i~i strpuleaza totalitatea casttgurilor. Asemenea, nula este conventra pnn
care s-a st1pulat ca unui sau ma1 multi asoe~atr sa fie scutili de a partrcrpa Ia
pierdere" etc.

Cle

2.2, Norme juridice civile de ordine publica ~~ norme ;ur1dice civile

ordine privata

Clasificarea normelor JUridice c1vile In dispozitive 11 1mperat1ve, a1a cum

aminfati1at-o ma1 sus ?I cum, de altfel, este prezentata In (on se despnnde dinJ
maJoritatea lucr<lrHor de speoalitate, ar fi utila In ceea ce pnve~te faptul ca
nerespectarea une1 norme imperative ar atrage o sene de sanctrunt civile In
vreme ce parti!e pot Tnlatura {in mod expres) ap!icarea unor non~e dispozltive,
fara sa intervma pentru aceasta vreo sanqiune ctvila. Ea Tnsa nu este sufictenta

pentru a explica exiStenta unor diferen!e de regim JUridic in cazui anum1tor

mst1tutii, In speCial reg1mul JUridic diferit ai nulita!ii absolute ?I al nulitatii
relatrve.
T ocmar de ace_e~ s-ar _'r:'PU~e o a_.doua dasificare, In sensu! de a se distrnge
mtre normele Jund1ce c1vrle de ordme publica s1 normele JUridice crvile de
ordme pnvata, 1ar aceasta clasificare ar avea drept cntenu finalitatea textulu1
legal, adica natura mteresulu1 ocrotrt pnn edictarea norme1 JUndice crvile.
Potnvrt acestUI cnteriu, norma de drept civil este de ordine prrvata daca
L~rmare~te ocrotirea unur tnteres rndividual, In sch1mb, este de ord;ne publica
dad -~epa~e1te cadrul interesuiui mdividual al subrectelor de drept c1vil,
proteJand (~I) un mteres general, public
Cor~land aceasta clasificare a normelor JUridice c1vile cu cea antenoara,
vom observa ca normele de ordine publica sunt intotdeauna ~~ norme
Jm~erattve,
nu toate normeie JU~rdice ovile 1mperatrve sunt $1 norme de
ordme publ1ca; de asemenea, nonnele dispozitive sunt intotdeauna sr norme
de ordin' pnvata, in,.sa nu toate nonneie Jundice c1vile de ordine pnvata sunt ,
1
norme ~rspozt.trve. in alte .cuvmte, normele iuridice civile rmperatJve pot fi
norme de ordrne pnvata, daca partile nu pot deroga de Ia eie in momentul
"

_!n:a

Drept c1vil. Partea genera!a

22

Tncheterii actulut juridic, tnsa, ulterior acestui moment, ln anumite condi}ii,

legea perm1te derogarea (de exemplu, partea mteresata renun!a Ia dreptui de a
invoca nulitatea reiativ3. a actului juridic Tncheiat cu nerespectarea unei norme
1mperat1ve de ordine pnvata), dar pot fi ?' norme de ordine publica, atunc1
cJ.nd derogarea nu este admis3. de lege nici dupa lncheierea actului jurldic.

2.3. Norme 1uridice civile generaie $i norme juridice civile speclate

1n tunct1e de 1ntlnderea campuiu1 de aplicare, normele de drept c1vil se
Impart In norme generale si norme spec1ale.
Pnn norme de drept c1vil generale desemnam acele norme care se aplica in
toate cazurile ?i \nonce malene, daca o dispozitie legal a nu prevede altfel.
Normele de drept c1vil sunt speCJale daca \51 gasesc aplicare numai \n
cazurile expres stabilite de lege.
Calificarea une1 norme de drepl c1vil ca speCJala sau genera\a prezmta
1mportan1a practica deosebila, deoarece norma generala reprezmta s1tuapa de
drept comun, iar norma spec1ala constlluie excep(ia, astfel\ncat lrebu1e respectate doua reguli: norma spee~ala deroga de Ia norma generala - speCJalia
generalibus derogant; norma generala nu deroga de Ia norma spec1ala generalia speCialibus non derogant.
Fiind derogatorie de Ia norma generala, rezulta ca norma speciala se aplica
on de cale on ne gas1m In la)a unu1 caz ce 1ntra sub mCJden)a prevederilor
sale, deCJ norma spec1ala se aplica pnonlar fa(a de norma generala, ch1ar 51
atunc1 cand norma speCJala este ma1 veche decal norma general a.
Pe cale de consecm)a. ar trebu1 sa se admila ca o norma de drepl c1vil
spec1ala nu poale sa fie modificata sau abrogata decal expres \?1 direct) de o
norma genera\a ullenoara. Aceasla concluZJe rezulla si din regula expnmata
ma1 sus pnn adag1ul generalia speCJalibus non derogant, \n sensu\ ca, daca
norma generala \ultenoara) nu deroga de Ia norma speCJala (anlenoara),
\nseamna ca aceasta din urma nu a lost modificata sau abrogata. Spre exemplu,
dispozi!iile \nscnse \n art. 1903 s' art. 1904 c. CIV .. refentoare Ia termenele de
prescnp~1e extinctiv3. aplicabile In cazul valorific3.rii anumitor crean~e, ca
norme speCJale, nu au lost \nlocu1te de dispozi)iile \nscnse \n Decretul
nr. 167/1958, care reprezmta dreptui comun \n materia prescnp\lel extmcl1ve
In categona drepturilor de creanta. De asemenea, art. 44 C. prOc. civ. {care
prevede ca, \n cazul \n care mcapabilul nu are reprezentant legal 71 ex1sta
urgen!a, on \n caz de conflict de mterese \ntre reprezentanl ~i reprezentat,
1nstanta va num1 un curator special) nu a tost modificat de norme!e cu caracter
general din Codul familie1 (art. 132 ?I art. 152 C. tam., care stabilesc ca
num1rea curatorulu1 se face de ditre autoritatea tutelara), deoarece, de?i antenoara, dispozitia din Codul de procedura civila reprezmta o norma speCJala,
dec1, pentru 1poteza Ia care se refera (ex1sten)a unu1 proces \n care incapabilul

Borot

Caractenzare generala a dreptului cJvii

23

este parte), numirea .curatoru!ui se va face de c3.tre instanta, 1ar nu de ditre

autontatea tutelara.'
P;nlru aspectele pe care nu ie reglementeaza, norma speCJala se completeaza cu normelegenerale In ~atene_ \spre exemp\u, din lmpreJurarea ca. Legea
~r. ~: 4/1996 nu prevede d!spoz1t11 referrtoare ia cesiunea contractulu 1 de
mch1n:re a _locum)el~ nu trebuie trasa concluzia ca 0 asemenea operatJune
JUfl~lca ar f1 mterz1sa, deoarece contractu! de Jnchinere a ]ocuintei e;te 0
vanelate a contractu lUI de loca)iune de drepl comun. decL Legea nr. 14/1996.
care are caracterul ~e lege speciala, se completeaza pentru aspecteie pe care
nu le reglementeaza,_ cum este _cazul ces1unii contractu lui, cu dispozitiile de
~rept comun ale CoduiUI c1vd 111 matene de loca)1une, 1nclus1v cu art. 1418
'-1 c1v.J, b"\
1ar nu cu alte
(de exemplu ' \n cazul loc at IUnll bunu. norme Speciale

n or. mo 1e _se apl1ca regulile generate pnvitoare Ia probe, 1ar nu regulile

spe:1ale stabi11le prm art. 1416-1417 C. c1v. pentru [oca)lunea de Jmobilei,
~fa~ade cazunle expres prevazule de lege. Aceasta concluz 1e esle 1mpusa de
1nsa~1 regula specialia generalib~s derogant, In sensu[ ca, fiind derogatone de
Ia dreptul comu"n. norma speCial a este de stncta interpretare ~ 1 aplicare. deCI nu
poate f1 aplicata, prm analog1e. ia sJtuatiile ce nu se \ncadreaza \n prevede 1
sale. aceste s1tua(ii urmand a fi guvernale de normele general e.
" e

3. Aplicmea legii civile (aplicarea normelor de drep! civil)

Legea "c1vila, "ca once lege de altfel, aq1oneaza concom1tent sub lre 1 aspecte:
o anum1t~ durata; pe un anum~l lentonu; cupriv1re Ia anum 1le persoane. Asadar,
legile c1:il: se succed, coex1sta 51 au determmate categoriile de sub 1ecte carora li
se ~pl1c~. ~n consecm)a, _vorb1m despre aplicarea iegii c1vile \n limp aplicarea
leg11 c1vile 111 spa)IU 51 aplicarea legii c1vile asupra persoanelor.
'

3.1. Aplicarea legii civile in !imp

3.1.1. Precizari introductive
Legea c1~ilase aplica lnmtervalul de timp cat este \n v1goare.
lntrarea m" v1goare a leg11~ a1a cum rezulta din prevederile art. 78 din Constltutia revtzU!ta ?t republlcata, are !oc fie Ia 3 zile de Ja data publicJ.rii ei Tn
1

In aces~ sens, a se. v~dea: M. _Eiiescu, Curateia ca mijloc de ocrot1re a mrereselor

perso~n~or f1z1ce capabt!~ Jn dreptu! R.P.R., in revtsta "lega!itatea popu!ar3" nr. 1/1957,
~ 12, u-. Boro1, Codul de pro:edura ovi!3. comentat ?I adnotat, -val. !,. Ed. All Beck,
ucure~t1, 2001_, _P ~ 69. ~en~l'onam totu~1
a ex1stat o perioada de timp
care ma;omara

ca

rn

er~ op~n~a pot_nvtt careta m toat~ cazurile numtrea curatorulu1 s-ar face de ca.tre autontatea
ture!ara_; tn ultJma vreme insa, solu~1a la care ne-am raliat ?I noi tin de sa devma majoritara.

Borot

_,J...,

Drept civii. Partea general a

24

Caracterizare general a a dreptuiUJ c1vil

Monltorul Oficlal al Romame1, fie Ia data men11onata In cupnnsul legii l~ceasta

data trebUie sa fie ultenoara datel publicarii legii CIVile 1n Momtorul OfiCial a!
Romanleil. le~~rea din v 1goare a legii :~ produ;:e, pnn abrogarea e1, care poate
sa fie expresa (directa sau indirecta)on 1mplle~ta. .
.
.
Jn caz de succes 1une a iegilor c1vile, se pot 1v1 o sene de probleme ~nvmd

TrebUie sublin1at ca pnnCJp1ul neretroactlvitatii legii c1vile, consacrat In ch1ar

art. 1 C. dv., conform diruia ,legea dispune numai pentru viitor; ea n-are putere
retroact1va", a devemt un pnnCJpiu constJtU(Ional, art. 15 alin. (2) din ConstJtutJa
Roman1e1 din 2003 stabilind ca "legea dispune numa1 pentru viitor, cu excep(la
legii penale sau contraventJonale ma1 favorabile" Pe cale de consec1nta, ar fi
neconstJtU~Jonala prevederea dintr-o eventuala lege c1vila (ordinarii sau o;gan1ca)
sau dintr-un alt act normat1v ce ar dispune ca acea lege sau ace I act normat1v
1
s-ar aplica retroactiv. Ar putea avea caracter retroacttv numa1 un act normat1v de
o fol}a JUridica egala Const1tU~1e1, dec1 numa1 pnntr-o lege constJtu~Jonala leglultorul ar putea stab iii ca dispozitiile aceste1a se aplica retroact1v.

aplicarea In t 1mp, iar acestea trebuie. rezolv_ate }m.ndu-se cont de doua pnnctpii, care se presupun ~~ se .compieteaz~ ree~proc, anume:
- - pnnCJplul neretroactivitatii legii CJvJ!e n01;
- pnnCiplul aplicarii imediate a legii c1vile no1.

De retinut cal atunCJ cand se vorbe~te despre princtptul neretroaCtiVltatii

legii Civile, se are In vedere sensullarg al no11unii de lege, dec1 toate categoriile
de acte normat1ve. 2

3.1.2. Princlpiul nerelroaclivila!ii legii civile

Pnn pnnciptul neretroactiVItaJii legii ctvile se 1nlelege regul~ JUridica potnv~
carela 0 lege civila se aplica numa1 SJ!Ualiilor care se 1vesc m pract1ca dupa

La pnma vedere, rezolvarea probleme1 legii aplicabile une1 s1tuatii 1undice

concrete pare sa fie foarte Slmpla, in sensu) ca once lege noua regl~menteaza
numaJ s1tuatiile jundice 1vrte dupa intrarea eJ In v1goare, rar !egea veche se
aplica sJtuatiilor 1uridice IVJte lnamte de abrogarea e1. Aceasta regula este
exprimata pnn adag1ul tempus regtt actum.

intrarea ei tn vfgoare, 1ar nu ~i sJtuaFilor anteno~r: ... _ .. , .

."
Este firesc 1, logic ca "trecutul sa scape apllcaru legu CIVile no} d:oare:e
aceasta! fiind pnn esen}a un ordin, nu poate 1mpune .ca u~ fapt sa arba l~:>e In
conform 1tate cu dispoziliile ei decat dupa ce a tost adoptata. De al~el, subJectul de drept care ar lncerca sa pna seama de o eventuala :-:_ge vutoare. pnn
antlcmarea contmutuiUI aceste1a. ar nesocot1 legea apllcablla m prezent Sl s-ar
expu~e sanqJu;1ilor ei. Ma1 mult, voca~1a leg!i n~i d_e a mfirma st;ua}ule JU:Idice anterioare ar crea neslguranta In orcUitui c1vli ~~ ar msufla nemcredere 1n
lege, lntrud\t ar dispaxea once putm~a de prev1zibilitate side stabilitate.'

; In ce ne priveste, consideram ca desuetudinea (neaplicarea inde.!ungata a u~ei legi! ~u

constltU!e un 'mod de 1es1re din vigoare a legii. Ca exemple de teg1 care. cazus~ra m
desueiudine 0 penoada insemnata de ttmp, dar care In preze~t isl gasesc apltcar: on s-au
aplicat pana Ia abrogarea lor, citiim: Codul comerctal ~pro~ulgat p~m Oecr_etul~ d~n 10 mat
1887 s1 mtrat in vigoare ia 1 septembne 1887, publtcat tn torma actualt~ata. m M. Of.
nr. 133 din 27 iume 1997), Lege3. nr. 21/1924 pnvmd persoanele ruridice..d~ drep.t ~:tvat,
care insa a tost abrogata pnn Ordonan~a nr. 26/2000 cu pnvtre Ia asoctattl ?! tunda~n (act
normat1v modificat prm Ordonan~a nr. 37/2003, publicata In M. Of. n:. 62 ~m. 1 februane
2003 ~~ aprobat pnn Legea nr. 246/2005, pub!icata In M. Of. nr. 656 d~~ 25 1u!te 20~5), 1ar
ca exempie de dispozitii legale care, Ia cuno~tm~a noastra, nu s-au apl1cat n1c1odata de
intrarea lor in vigoare, ie mentioniim pe cele lnscnse ~n legea constriing~r~lo~ co:porale ?In
12 septembne 1864 {aceasta lege nu atost api icata, pnntr~ a!~ele, ~~ da:on~a ~1pse1 fondun lor
pentru constr01rea inchisori!or partJCulare Ia care se retera)~ ~ege -care msa, m ~rezen~, este
abrogata, deoarece, pn n Legea nr. 30/1994, Roman1a a rat1f1cat Conventta pen.rru aparare~
drepturilOr omulu1 ~i a !iberta!ilor tundamentale, precum Sl protocoale ~d1~1onale !~ aceasta
convent1e tar art. 1 din protocolul nr. 4 prevede ca. ,n1mem nu poate f1 prrvat de ltbertatea
sa pent;u ~mgurul mottv ca nu este in masura .sa execute o obligati~ ~~~~ract~~la."
_ "
2
Asa cum s-a ar<'itat In doctrlna ma1 veche, regula nererroactiVIta!ll !egnar este JUSta $1
uti!a; _t~sta, diet ar fi contra rattunii ca o lege care nu a .lnceput -sa extste deciit ~ZI sa
prohibe, sa condamne sau sa permita ceva pentru trecut; ut!la, d.c1 altfel nu ar ma1 f1 stgu-

!a

25

s.implitatea exista numar In cazui srtua}iilor JUndice care se constltUJe se

1
modifica, se stmg Sl l~i produc toate efectele sub 1mpenul aceleJasJ leg1. Tn
practtdi lnsa, lucrurile sunt mai complicate, deoarece pot ex1sta numeroase
s1tualii juridice care produc efecte succes1ve ~i indepartate, fiind deC! posibil ca
o s1t~at_1e Jundica sa produca unele efecte ori sa se epurzeze sub impenul uner
no1 leg1, care a abrogat legea ce era In v1goare In momentul na?terii acele1
s1tua~ii 1undice, punandu-se astfel problema de a determina care este legea ce
se va apl!ca srtua}ie1 1undice respective. Tocmai de aceea, este necesar sa se
stabileasca un cntenu ai (neiretroactJvitatii, cntenu care prezmta lmportanta nu
numa1 pentru a vedea daca dispozitiile lnscrise lntr-un act normattv contravtn
on nu pnnCJpiulu! consacrat de art. 15 alin. 12i din Const1tu(1e, c1, asa cum "
rezultat de1a din ceie men11onate ma1 sus, ~~ pentru a se as1gura respectarea

rant<'i in tranzactii -M.A. Dum1trescu, Manuai de drept c1vil, a nul J, ed. a IV-a, Bucurest ,
1929, p. 32.
1

:e~tru o~1~1a, ero~ata~ ~a prmC!pt~i ~eretroactrvit.3.~ii legilor s-ar 1mpune organu!UJ de

junsd1q1e ~~ P~f!:dor, nu msa ~~ !egrw.toru!UJ, care ar putea sa prevada expres in noua lege ca
aceas.ta se apiJC<'l. retroactrv, a se vedea totu91 St. Rifuschi, op. c1t., p. 27; 1. Oogaru, op. crt.,
P 39, P.M. CosmovJCJ, op. ctt., p. 45. t\~a cum vom ar.3ta :mediat in text, in materie c vi!5.
1
numa1 o lege constrtutronaJ<'i-ar putea avea caracter retroactrv.
.. ~ S-a decis, spre exem~l.u, ca pnnciprul neretroactivit<'i~ii este aplicabi! ~~ In cazul une
hotar~n emrse de un c~nsrhu lo~al, prm care. s-a dispus cu pnvire Ia data ap!id.rii noi!or1
pretun pentru cons~mur~le de apa ca urmare a retragerii subventiilor _ C.S.J., s. cont. adm ..
dec. nr. 272/1994, 1n BuietmuJ junsprudentei 1994, p. 407.
1

Boro1
Rnrr.i

Drept c1vi L Partea general a

26

pnnCiprulur constllU\IOnal 1n disculre atuncr cand organul de JUnsdiqre

urmeaza sa rezolve o situa~ie juridica ce a fast guvernata de legi succestve.

Dintre diversele teorii sustmute,' o vom re!ine pe aceea care, In prealabil,

deosebejte, pe de o parte, diferitele penoade 1n care trmpul poate fi considerat
(trecutul, prezentul si viitorul), rar, pe de alta parte, elementele prm care o
srtua\re JUridica poate fi legata de una din aceste penoade (fie constrtu~rea,
modificarea sau stingerea sttuatJeJ JUridice, fie efectele pe care aceasta le
produce). 0 lege ar fi retroactiva daca ar reglementa fie fapte care Tna1nte d~e
mtrarea ei In v1goare au dat na~tere, au modificat on au stms o sttua}Je 1undtca,
fie etecte pe care acea situalre 1undica le-a produs 1namte de aceeajl datiL
Apal\ln deCI trecutulul faptele constrtutrve, modificato_are sau extmctr~e de
situa}ii jurldice, realizate In lntregime !namte de intrarea m v1goare a leg11 n01,
cat sr efectele produse 1narnte de acest moment (facta praetenta), ceea ce
lnse~mna di leisea noua nu se ap\ica In pnvin~a acestora, deoarece, In caz

contrar ar lnsemna sa i se atribu1e etect retroact1v. In schimb, !egea noua se va

aplica, 'de Ia data mtr3rii e1 In v1goare (f3r3 a putea fi considerata retroactlval,
at.t 51 tuatii!or juridice care se vor na;;te, modifica sau stmge dup3 aceasta data,
precum >i etectelor viitoare ale SltUa\iilor JUrldice trecute ({acta futura), cat ?1,

'

~I
'

Caractenzare general a a dreptu!ut civil

27

de regula, s1tualiilor turidice in curs de tormare, modificare sau stmgere ia data

rntrarii ei in v1goare (facta pendent/a).'
Jin.nd cant de critenul mentJonat ma! sus, se despnnd urm.3.toare!e conseonte:
- faptele creatoare, modificatoare sau extmctive de situalii ;uridice s~nt
guver~ate ~e lege~ 1n vigoare Ia data cand ele au avut loc, o lege u itenoara
neputand sa aduca at1ngere constitu~rii, modificarii sau stmgerii s1tuatiilor JUridice. ~ntenoare, mdiferent ca legea noua ar supnma un mod de' tonnare,
mod1f1care sau stmgere, on ar schimba condiliile necesare;
- taptele care nu au putut determma constitu1rea sau stingerea unei s1tuatii
JUIIdice potnvrt legii 1n Vlgoare Ia data cand ele s-au realizat, nu pot sa fie
socot1te de o lege u!tenoara di au produs aceste efecte, ceea ce inseamna ca.
legea noua nu poate atribur unur !apt !recut efecte pe care acest tapt nu le
putea produce sub 1mpenul legii in v1goare in momentul realizarii faptulu 1;
- situaliile 1n curs de const1turre, modificare sau stingere Ia data 1ntrarii 1n
vrgoare a legii no1 cad sub impenul aceste1 legr lpnncrp1ul aplicarii rmediate 0
legi.i .noi), .lnsa, daca elementele ce alc3tuJesc constitUJrea sau stmgerea au
1nd1vrduailtate propne ~~ s-au 1nfaptuit inarnte de rntrarea 1n vrgoare a legii nor,
atunc1 aceste elemente sunt guvernate de legea 1n trmpul carera s-au produs:
, - efectel~ produse in t1mp ale une1 Situ alii jundice vor fi cele stabilite de legea
1n v:goare 1n momentul1n care se realizeaza fiecare elect 1n parte, dec 1, legea
noua nu poare reglementa etecte!e produse de o sJtuatJe !Undicil inarnte de
mtrarea ei 1n v1goare sau, dup~ caz, legea noua nu se va ~plica acestor efecte (1n
schimb, n.~ua lege se va ap!1ca etectelo_r produse de aceea;;1 situa!le JUridica dupa
mtrarea e1 m v1goare, In baza pnnop1ulut aplidirii imediate a legii noi);

lntr-o pnma teone cu pnv1re Ia cr\tenul neretroactiviti:itii, s-a f5.cut distinqJe ~~[re
drepturile c.3.?ttgate (drepturi!e definiliv mtrate In patrimontul unet persoan;>_ Sl_ stmpl:le
expectattve (simplele speran~e de a dob.3.ndi sau de a se tolost de un dreptl, aratandu~se ca ~
lege noua nu poate sa aduca atmgere pnmelor, 1nsa poate sa adu~a atmgere .ce\or d1n ur~m:
fJ.ra ca pnn aceasta sa devtn.3 retroacttva (Aubry et Rau, Cours de drott ctvd tran<;ats, 5
edition, tome i, p. 99 ~i urm.; M.F. Mourfon. Repetitions ecrites sur 1..:::_ prem1e~ examen de
Code Napoleon, neuv1eme edition, tome I, Pans, 1873, p. ~8-49). lntr:o alt~ optme,. ~-a
deosebit fntre dreptun ~i interese, apreciindu-se ca o lege ar ft retroact1va daca ar modlf1ca
etectele deja prod use ale unu1 act sau tapt anterior sau dad. ar .atmge ~n dr:pt pe care ~
persoana 11 are datorita unu1 tapt trecut. lnir-o a treta conceppe, s.e _:;uspne ca leg~a noua
poate sa adud. attngere Sltuatiilor juridice !ega!: sau ab~tr.acte.~a~lca a~elor stwapl cr:ate
pnn lege ln mod obiecttv, ln atara de once real1zare .~ndtvld~~!a, 1n ~c~tmb, legea noua ar
avea caracter retroact1v dad. ar aduce at1ngere Sltuatlllor JUndlce mdiV!duale sau concrete,
adid'l ace!or situa)ii create de o persoana pnn aplicarea legii anterioa;e. 0 teone asem~
natoare acesteia din urma tace deosebire lntre, pe de o parte, dreptunle ce nu sunt decat
aptitudim sau tacultati 51 nu se traduc In raportun determinate dec.3.t pnntr-un act de votnt.3
al subiectulm, trebui~d dect exemtate pentru ada !oc Ia asemenea raportun, 1ar, pede alta
parte, dreptu;ile care nu se nasc decat Tn remetu! unu1 raport deter_::ntna~, _Prea!abi! l~ncheJat,
cum este cazu! ln matene contractuala ~~ ln matene succesorala, aratandu-se ca numa1
drepturile din pnma categone ar putea fi st1nse sau transtormate p.entru viitor printr-o lege
postenoara nasterii !or (M.S. Cantacuzmo, Elementele dreptulu1 ctvd, Ed. All. c~lect1a Rest!tuilo, Bucure~tl, 1998, p. 22-24). Pentru prezentarea critic.3 a unor asemenea teon1, a se ~edea
51 c. Hamangiu, 1. Rosetti-Ba/anescu, AI. BJico1anu, op. cit., vol. I, p. 44-48; M .. Ehescu, 1
Aplicarea legii ctvile In timp ~i in spatiu. Conflictele de leg1, in Tratat de drept CJvtl, vol. I,
Partea generaL3, Ed. Academ1e1, Bucurest1, 1967, p. 85 ~~ urm.

' 1n acest s:ns, a se vedea: M: Eliescu, op. Cit., p. 90; A. Pop, Gh. Beiew, Drept c 1vil.
Teona genera!a a dreptulu1 ctvtl, Umvers1tatea din Bucure~t!, 1980. p. 72 51 urm.;
0. Capapna, Aplicarea legii fn t1mp ?l spattu, In Tratar de drept ovil roman, voi. i, Partea
genera\.3., Ed. Academ1e1. Bucure?tJ, 1989, p. 121-122: T. Pop, op. c1t., p. 38-39. De altfel.
ac~e~sta solu~ie a~_tost TmbrJ.~i$atJ. ?i Tn doctnna ma1 veche, de C. Hamangw, 1. RosettiBafanescu, AI. Ba/Cotanu {op. ctt., val. !, p. 48), care arata ca. sunt supuse legii vechi "consectn~e!e ?I eiecte!e de1a trecute, epu1zate sau comp!et realizate ale unor ade sau srtua{lun 1
antenoare". 1ns.3. ,,consectn~ele ~~ etectele viitoare, adica fnca nerealizate Jn momentul
mtr.3.rii Tn vtgAoare a_ noii leg1, ale ace!or acte sau srtuatium antenoare" vor fi supuse legii no 1,
sub care se tndeplmesc. A se vedea, cu pnv1re fa apficarea dispozijiilor art. 35 din Legea
nr. 3311994 pnvmd expropnerea pentru cauza de utifitate publica: C.S.j., s. civ., dec.
nr . .: 77/2000, In Legis; C.S.]., See1iile Unite, dec. nr. Vl/1 999 [prin acest recurs In mteresul
leg11 s-a statuat ca "dispozi~iile art. 35 L.J sunt aplicabile sr In cazul cererilor avand ca
obi:_ct retrocedar~a unor bunuri imobile expropnate antenor lmr.3.rii fn vtgoare a acestei !eg;,
daca nu s-a realtzat scopu! expropnerii"J; !.C.C.J., Sectiile Umte, dec. nr. Ll!l(53)/2007,
M. '?~ ~r. ?69 .din 1.3.. notembne 2007 linstan~a suprema a admis recursul in mteresul legii,
sta~~~~~d ca "dtspozJt~de art. 35 L.. ) se mterpreteaza In sensu! ca aceste dispozitii nu se
apl1ca ~n cazul aqtunllor avand ca obiect imobi!e expropnate Jn penoada 6 martre 1945-22
decembne 1989. mtroduse dupa intrarea ln vigoare a Legii nr. 10/20011.

Boro1

Borot

- "I--'

'""'"''!''-

----'11tTT"""

-~t-

Drept CIVil. Partea general a

28

_In cazui In care !egea creeaza o institutie JUridic.3. noua, ea nu ar putea sa

prevada ca noua Sltuatie jUridica s-a nascut jl din tapte anterroare rntra~ii sale
1n v 1goare sau, dupa caz, organul de junsdrclre nu ar putea dec1de ca noua
rnstitutre 1uridica s-a nascut din iapte 1ntamplate 1n 1ntregrme \narnte de intrarea

In v1goare a legii no1;

.. "

_ \n cazui cand iegea noua supnma o rnstrtutre Jundrca, ea se va aplrc~

numa 1 etecteior viitoare, nu \nsa )I efectelor produse de acea Sltuatre jurrdrca

lnamte de mtrarea In vigoare a iegii n01.

Aplic3.nd aceste reguli In concret, rezulta urm.3.toarele:
- validitatea acteior 1uridice se aprecraza potnvit conditiilor stabilite de legea \n
v 1goare 1n momentul1nchererii actulu1 JUridic fiind fara reievan(a iaptul ca legea
noua (ultenoara momentului \nchererii actuiui) ar adauga o conditie de validitate a
actului JUridic sau ar supnma o asemenea con~H~ie. Pe caie de _cons~cmta,_ ?I
nulitatea actului jundic este supusa legii \n vrgoare 1n momentul \ncherern actulul,
1ndiferent daca legea noua introduce sau supnma o cauza de nulitate;'
- admisibilitatea probe\or care constrtu1e mi[loace tehnrce lexpertrza )I
cercetarea ia tata iocuiuii, precum )I dovada faptelor 1uridice stncto sensu se
raporteaza ia legea In vigoare In momentul cand instanta se pronunta asupra
adm1sibilitatii laceeasr este solu\la 51 \n cazul admrn1strarii mijloaceior de proba, dec1 rntereseaza legea \n vrgoare \n momentui adminrstrariil, \n schimb,
dovada unur act 1uridic este carmuita de legea \n vrgoare 1n momentul \nchererii actuiui juridic respect1v, fiind fara reievanVi lmpre]urarea di legea noua ar
ingreuna dovada sau, dimpotnva, ar desfiinta cerrnta ad probattonem,
lngadurnd nor mijloace de proba;
- \n cazul prescnp\rer extrnctrve, 2 precum sr al prescnp\ier achrzitive (uzucap1unea),' deosebrm mai multe rpoteze: a) daca legea noua supnma prescnp(ia,

; A se vedea totu~i, pentru solutia valid.3.rii actulw 1uridic ovii ca urmare a abrogarii
textelor de lege ce stabilau cauza de nulitate respect1vi'i, C.S.j., s. ClV., dec. nr. 14!1991, in
rev1sta ,Dreptul", nr. 2/1992, p. 81; !.C. Vurdea, Evolu~1a legislatLel pnvtnd orculatta lmObileior, I, in rev1sta ,Dreptul", nr. 6i1990, p. 44-45; Gh. Beieiu, op. Cit., p. 204-205 (acest
din urm3. autor aprecJaz.3., Tn nota 11 de !a p. 221, ca sttuatia _jurididl generata de un act
lovtt de nulitate ar trebUI caractenzata ca facta pendent1a, 1ar nu d facta praetenta ori
causae fimte, deci ca. ar fi posibil ca o lege sa guVerneze cauzele de nulitate ..;;t o alta lege
etectele nulit3.tii, 1ar numat atuno c..nd un act s-a inche1at Sl a fost anuiai etect1v sub aceeas1
lege am fi in prezenta une1 causae fimte ori facta praetenta). Pentru solutia pe care o
tmbrast~am, a se vedea, spre exempiu, 0. Capapna, op. cit., p. 127; C. Blrsan, V. Sto1ca,
Evolu~1a leg1slat1E1 privind cJrculatla imobi lelor, II,. in revista "Dreptul" 1 nr. 6/1990, p. 49-51.
2 Pentru no}1unea de prescnpfie extmctivJ, a se vedea supra, partea I, cap1tolui IV,
sect1unea i, nr. 1.
~ Uzucapwnea sau prescnppa achizitivJ este acei mod de dob.3.ndire a dreptuiUJ de
propnetate Sl a aitor dreptun rea!e princ1paie prin exemtarea une1 posesii neintrerupte
3.supra unui bun, tn termenul?i In conditiile prevazute de iege.

Bor01

Caractenzare generala a dreptuiui civil

29

atuncr ea_ nu ~oate atinge prescripliile deJa lmplinrte,' 1n schimb, se va aplica

prescnptnlor In curs, lmp!edicandu-le sa i?i produca etectele; b) lnceputul
prescnp\r':r (determmarea dater de ia care prescnptra este socotita a curge) se
raporteaza Ia legea sub tmpenul carera se localizeaza acest moment 1ar nu Ia 0
lege ulterioara;' c) daca legea noua mrcsoreaza termenul de prescri~lle, atunci
a: fi retroactrva d~ca prescnpliile In curs potnv1t iegii vech1 ar fi socotrte
rmplrnrte, pot:rvrt le~11 nor, Ia rntrarea 1n vrgoare a acestera (solul 1a se 1ustifica
pnn aceea ca, daca s-ar consrdera. prescnpliile \mplinrte Ia data mtrarii In
vrgoare a legii nor,
\nsemna ca stmgerea/crearea uner srtuatii JUridice ar
rezul_ta,. conform legn no1, drn fapte petrecute \n 1ntregime sub lmpenul legii
vechr), m schrmb, termenul stabrht de legea noua se va aplica In masura 1n care
prescnp}ra s-ar lmplinr dupa intrarea \n vrgoare a legii nor;' d) cand legea noua

:a

_ar

I De exempiu, menrlonam (far~ a pune In discu~ie justetea solutlei junspruden~ei ~I doctnnel

antenoare anulur 1990, ~otnv1t carera, sub rmpenul Legilor nr. 58/1974 -Sl nr. 59/1974, in
prezent ~brogate, terenu~!le nu ma1 puteau fi dob.3.ndite pnn uzucap 1uneJ cas-a adm 1s ca, In
srtu:tl~ m care~ ier_menu~ u_:z:ucaptu_nn_ s_:-a impfimt Jnamte de intrarea 1n vigoare a acestor
doua leg1: d~~~ndtrea ramanea valabila, astfel indlt putea fi 1ntrodusa act 1unea in constatare; doband1nJ _dreptului de propr:~~ate prrn uzucap!Une ~~ dupa momentul respectiv.
_De :xemplu; m caz~l ~ct_1unrt m evJcfiune exerotate impotriva celu1 care a dobandit
tmobdul~ m cadrur procedun1 de
urmarire
silita 1mobfliara' fostul art s&-1 c proc. c1v. sia
b'!
_
_
_r ea ~a termenu 1 de prescnppe extmct1va (de- 5 ani) curge de Ia data executarii ordonant
de ad1u?ec~re (data pu_nerii in poseste a adjudecatarului), insa, ca urmare a mtr3.rii ;~
v1goare _Ja data de 2 mar 2001 a Ordonan!ei de urgenta nr. 138/2000, aprobata pnn Legea
nr. 219/~005, actua~ul art. ~20 C. -~roc. ctv. _prevede ca termenu! de prescnptie extinct 1va
(de 3 and curge de Ia data mscneru actulm de adjudecare in cartea funcJara" ''ad
d
t
r
b"l 1. ' ' q ar, aca
ad d
JU
_
eca aru tmo I u ur a tost pus in poses1e ante nor datei de 2 ma 1 2001 t
en t a xt r ~
.. ~
_
, a unc1 presp,~ ~ rnc IVa a ac~1un11 r~ ~NIC\:Iune exerCitate impotnva adjudecataruiUJ a lnceput sd.
curga de Ia momentul puner11 m posesJe, fiind fara relevanta taptul ca procesul dedansat
pnn ac):l_unea in evtq:iune (1n care proces s-ar pune Sl problema inceputulu 1 cur~uiUI
~res:nptle! extmctJVeJ ar ~vea lo~ dupa data de 2 mai 2001. Daca, de.s 1 executarea silita s-a
desfas.urat antenor
. _ date1 de 2 mat 2001_' 7nsa pana Ia aceasta" data" n u a avu t 1oc punerea -m
~oses1e a ~~JUdecat~rului _(~eo, potnv1t regiement3.rii vechi, nu a inceput sa curga prescnppa extm~r;aL atunCJ stabdrrea momentulu1 de ia care incepe sa curga prescnpt 1a ext 1nctJv3
a aqJu~ 11 m ev1q:June ~e va tace potriv1t noii reglement.3ri (data !nscnerii actulu 1 de adJudecare 1n cartea funcrara).

~ De e:empJu, lu~nd _:ceea~i ~poteza a act!Unii i'n evicpune exerc1tate impotnva celu 1
c~re a doband1t Jmobllul_ m cadrul procedurii de urmarire si!ita rmobiliara sa presupunem
c~ Ia d_a~.a de 1_ sep~embne 1997 a i'nceput sa curga termenul de prescnptie' exti nci 1va noile
d1spoz1tn legale retentoare ia termenul de prescnpj 1e extmctrva (de 3 anr) n
a r
: d
... u 1$1 vor gasr
/~~car~, eCI nu s-ar putea c_ons1dera ca prescnptJa extinct1va este implimta [a data intrarii
?r 10 Vlgoare (2 ma1 2001), deoarece ar insemna sa se atribU!e caracter retroactJv le ii nor
de vrAe~e ce, potrrv1t dispozitiilor saie, s-ar stinge o s1tuat1e jurididi in baza unor tapt! petre~
cute m mtreg1me s_ub rmperrullegii vechi (facta praeterita), ceea ce inseamna ca. termenul de
prescnpt1e extmct1va aplicabil in speta va fi eel prevazut de legea veche (de 5 ani) dec 1
prescnp!ra ext1nctrva se va !mplin1 Ia data de 1 septembne 2002 . Daca ~msa~ prescnp!ia
A

3.

'

'

Drept c1vii. Partea general a

30

mare~te termenu! de prescnptie, ea nu se va ap\ica prescnp}ii!or

l'

-lmplintte

fnainte de tntrarea ei fn vtgoare, insa prescrlptiile In curs vor fi supuse legii not,
dec1 se vor socot1 \mplin1te numa1 daca s-au prelung1t cat t1mp cere legea
noua;' e) \ntreruperea prescnp\IEI se raporteaza, atat \n pnvtn\a cauzelor, cit ji
a efecte!or, Ia legea In vtgoare In momentul interventrii faptului lntreruptiv;
fl suspendarea prescl"lp\Jet este guvernata de legea \n v1goare \n momentul
producerii et, In sa legea noua poate sa supnme cauza de suspendare existenta
\n momentul tntrarii et 1n vtgoare, respecttv sa mslitute o asemenea cauza

(supnmarea/crearea cauzei de suspendare se produce numal de Ia data mtr3rii

'

'

''

"
~j

'

(3ractenzare generai8. a dreptU!U!

in vrgoare a legii no1, altfel aceasta lege ar retroacliva);

- raspunderea pentru faptele iliCite cauzatoare de preJudicii lraspunderea
c1vila delictuala) se aprectaza \n raport de legea \n v1goare \n momentul
savar;:;trii taptei ilictte; 2
- mosten~rea legala lsuccestunea ab mtestat) este guvernata de legea In
vtgoare In momentu! deschiderii succestunii, adic3. Tn momentu! mot):.ii; 3
-In cazul mosten~rii testamentare, trebu1e deosebtt intre, pede o parte, validitatea testamentului, pentru care se aplica legea \n vtgoare \n momentul
redactilrii acestut act jundic unilateral (ch1ar daca decesul testatorului ar
survent dupa mtrarea 1n v1goare a legii noi), iar, pe de alta parte, efecteie
dispozitiilor testamentare (de exemplu, atributrea bunurilor legatarilor), care
sunt guvernate de !egea 1n vigoare 1n momentu! deschiderii succestunii. 4

C!Vil

3.1.3. Principiul aplicarii irnedia!e

0 legii Civile

Pnn pnnCJpw/ aplicarii !mediate a legii Civile n

.
conform carela, de1ndata ce a fast adoptata i
Ol se :ntele~e regula de drept
sttualiiior lYtle dupa intrarea et in vtg.
' ege~ cl;da noua se apltca tuturor
vechi.
.
oare, exc uzand apl!carea legii cJvi/e

De~t acest prmclpiu nu este consacrat in mod

extstenta luJ este unamm admisa A t~
~ ex?res de legrslatra noastra,
1
Tntemei.az.a pe doua rattuni si an~mes pe~ ds-a aratat cal prrnclprul in discu\re se
.
'

'
e 0 parte e este consecmt f
~
a pnncr.pru IUl neretroactivitatii, \n sensu I
d. o' I
,a treasco
ca.
aca
egea
noua
nu
are
t
re t roac t tva, pentru viitor ea trebuie aplicata d , d
pu ere
I d .
e m ata lar pe de alta
t
regu a e tnterpretare consacrata de art. 978 C . (I '
, .
pare,
mar tarZiu) fmpune aceasta so!utie IT l't
. crv.- a care.ne vom reten ceva
. .
, . n I eratura de speclalttate p t
.f.
carea prmctptulut aplicarii ,mediate
..
. .
, en ru jusli t1
argumente: legea noua trebute
a eg:' n?' se mat folosesc urmatoarele
.d.
prezumata ca repreZJnta un
.
JU.rr rc fata de legea veche asttel, 1 t b
progres tenn'c

'
mea re ute sa se aplice de 1
t
VJgoare_. ~~ sJtuatiilor juridice care sunt In curs d
,a rn .r~rea er !n
stmgere orl ale diror efecte sunt I
d
e constrtU!re._ modrfrcare sau
neretroacttvitatii Jn anumt.te cazun curs I~ a se produce, des!gur su.b rezerva
'
n, neap rcarea 1med
1

av~a drept consectn\a fie \mptedicarea acesteta de

ta a a ~gtt no I ar pout;a
ap!!carea ei dupii un timp relatlv !ndeilln_ t d ! a se ma!~ap rca vreodata, rre
se asigura unttatea legtslatiet nu este s~fi~t:nt e a lntrarea rndvlgoare; pentru a
In spa}ru, c1 mal trebure ~a 'lege ..... ~ ::=:
sa 5.e supnme !Vers!tatea !egilor
reg!ementate.2
a n,__.u_a sa se aplrce tuturor sJtua~ii/or ;uridice
0

extmdtva a inceput sa curga la data de 2 septembne 1998. atunci termenul de prescnptte

exttncttva aplicabil in speta va fi cei prevazut de legea noua (de 3 ani), fiind vorba de tapte
In curs de tormare la data mtrarii in v1goare a legii noi (facta pendentia), deC! prescrip~ia
exttnctiva se va fmplini Ia data de 2 septembne 2001.
, Retentor Ia aceasta ipoteza, precum ~i Ia cea antenoara, putem spune ca., atat ttmp cat
termenele de prescnp~1e nu sunt implintte, ele pot fi modificate, tara retroacttvitate, de o lege
noua.
Spre exemplu, luand o tpoteza stnct de scoala, sa presupunem ca astJ.z1 s~ar adopta o
lege pnn care s~ar modi fica art. 1000 a lin. (2) C. CIV., In sensu! ca. s~ar extmde r3spunderea
p5rin}ilor 51 Ia taptele iliette ~i prejudie~abile savarsite de copiii lor maiOfl dad. acestia din
urma se afla in contmuarea studiilor. 0 asemenea lege se va aplica numai faptelor savar~1te
dupa intrarea ei In vtgoare, dec1 nu s~ar putea angap raspunderea parin~Hor ~i pentru taptele
iliC!te .~~ pre1udiciabile savar~ite de dtre copiii lor majon aflati In conttnUarea studiilor, pana
1eri inclustv .
.1 De exemplu, dest art. 676 C. c1v., care conterea vocatte succesorala rudelor colat1=rale
pana \a gradu\ do1sprezece mclustv, a tost modificat pnn art. 4 al Legii nr. 91/1921, care a
restrans aceasta vocatte pana Ia gradul patru mdustv, totu?l, a fast posibi\ ca, fn cazul in
care decesul a avut lac Tnainte de 28 iulie 1921, Ia mostentre sa v1na si rude co!aterale de
grad mai indepil.rtat cu de cwus, chiar daca problemele succesorale lcum ar fi lit!gtul succe~
soral In care, pnntre altele, urma a se stabili calitatea de mostenttorl s~au pus dupa acea
data.
4
Spre exemplu, dad Tntre momentul intocmirii testamentuiUI ~~ eel a\ mor}:ii testatorulut
ar 1ntervent o lege care ar modifica torma testamentului, aceasta lege nu se va aplica
J

Boro1

De Ia prrnciptui aplicarii tmediate a le ii Civile not

. o, o
anume ultraactivltatea lsupravletwrea) leg7i Cl 'I
h extsta '.nsa o excepfie sr
rea, Ia unele srtualii determinate'. a leg" . 'I VIe vhec , care mseamna aplica11 crv1 e vee r desr
- t t "
noua lege ctvila. Ultraactivttatea le ii vecht
' .. , ~ In ra tn Vlgoare o
este IUSttftcata de necesltatea ca
anumlte sttuatii IUridice pendente
sa ramana guvernate de lege
b
caret a au \nceput sa se constttu te soa
d'f'
.
a su rmperru 1
"
. ~
_
'
se mo ! rce on sa se stmga
~ll. doctrr~a os:a SUSttnut Ca u\traaCtiVItatea iegii VeChi, fii.nd 0 e
to
tr; ure stJpurata rn mod expres 1n le ea noua.::; .
,- .
xcep,k,
careia aptitudinea legii vecht de a ,8
. , dar a exr.stat ~~ opmla contorm
.
carmur anumrte S!tuatrl JUndrce ~~ dupa ce a
u

testamentuiut de!a tacut; in schimb, dad In acelas . t

I
ar stabili o alta cotltate disponibila ( . d.
z In erva de tlmp ar Jntervenl o lege can~
aceasta lege se va a plica testamentul~~(:nt~~io~~~~~mrec de ca.re po~re dispune testatorul),
drepturile legatarilor se nasc Tn momentul d h'd .. a II cons~?erata retroactlva. deoarece
' Gh 8 1 esc J eru succesJunt 1
_

e e/U, op. ctt.,. p. 63.

2
A se vedea: M. E/iescu op crt P 98 99 A
op. cit., p. 39.
,
. ., . . - . . Pop, Gh. BeleiU, op. crt., p. 75; I. Dogaru.

~ Gh. BeieiU, op. Cit., p. 63; i. Dogaru, op.

Ctt.,

Boroi

P. 40.

Drept c1vil. Partea general:l

32

Caracterizare genera!a a dreptului civil

asernen:a I~Oteza, IOstanta Va apJica legea care a guvernat ace) raport JUridic,
nefnnd msa vorba de ultraactivltatea legii vech1, deoarece este o 51 tuape
juridica trecuta, ci de aplicarea regulii tempus reg1t actum, dee~ de neretroactiVItatea iegii 1n v1goare Ia data JUdecatii. Spre exempiu, sa luam cazul unu 1
\itig1u succesorai care a avut ioc dupa mtrarea 1n v1goare a Codului familie 1

lost abrogata ar putea fi dedusa ?i pnn mterpretare, ch1ar lara text expres in
tegea noua, atara de cazul in care aceasta din urma ar ~i-~pun_e 1n m~~ dif:;nt.'
1n ce ne pnve1te, apree~em ca excep(1a ultraac\lvlta\11 leg11vech1 '?' gase?t;
aplicare nu numai in cazul1n care legea ~oua prevede 1n mod "expres ac:asta,
c 1 5; in cazui normelor JUndice suplet1ve Aceasta deoarece. partde care mto~
m~sc un act 1ur1dic lasa adesea pe seama normelo_r JUrtd!ce su~lettve,_ ~n
v 1goare 1n acel moment. stabilirea unor conditii 5' etecte ale actulUI JUndic
respect 1v, astfei \neat abrogarea gase5te Jegea veche 1ncorporata, prm vom:a
partilor, in acteie JUndice 1nche1ate sub 1mpenul e1; pnn u~m~re, Jegea ~~ua,
daca s-ar aplica acestor acte JUrtdtce, ar nesocott vomta par~110r ?I ar darama
etectele pregatite de parp, dar nerealizate Inca. Tocmai de aceea, este firesc ca
legea care a guvernat actul JUridic respect1v ~a se apiice tuturor efectelor

decesul pr?duc3nd~~se ln...s~ anterior acestui moment, In care litig1u s-a pu~

problema de a stab1il daca Ia mosten~re vine on nu copilul neiegitim (copilul

nascut din afara casatonei) al fiuiUI lu1 de cwus; 1ntrucat dispozitiile din Codul
c1vil lpnn 1poteza, 1n v1goare ia data deschiderii succeSiunii) rec~no,teau cop 1luiU1 nelegitim doar posibilitatea de a ven1 Ia mo5ten~rea tatalu1, 1ar nu , Ja
1
mo~temrea _rudelor aces:Uia, lnseamna ca mstanta nu a putut sa constate exis-

acestuia, ch1ar si efectelor ce se vor produce dupa abrogarea et.

Donm sa s~bliniem ca problemele refentoare Ia ultraact1vitatea lsupravletu~real Jegii vech1 sau, dupa caz, Ia aplicarea 1mediata a legii no1 nu trebUie
contundate cu problemele ce pnvesc neretroact1V1tatea (ch1ar daca, asa cum am
ment 1onat 1,, de alttel, s-a putut observa, in trecvente cazun, pnnCipiul neretroacti~it3.~ii ?i princrpiul aplicarii imediate a legii not se completeaza rec1prod. "
Asttel. sa presupunem ca un raport JUridic s-a cons\ltUit. 51-a produs In
1ntreg1me efectele s' s-a stms sub 1mpenul unei smgure i<;g', care ins"a ..n~ mal
este in v1goare Ia data cand raportul JUndic respect1v este aedus JUdeca\11. lntr-o

33

'

tenp vocat1e1 succesorale a copiluiUI respectiv de a ven1 Ia mo,temrea bun 1cUIUI de tata: _deoarece preved"erile 1nscnse 1n Codul familie 1 care au regiemental poSibliltatea copliulUI nascut din afara casatone1 de a vem ?' Ia mosten~rea rudelor tatalu1 nu au putut fi aplicate retroactiv, adica ,; succe51 uniior
desch1se 1namte de intrarea 1n v1goare a Codu\01 tamilie 1.

Deoseb~rea dintre neretroactiVItate ?' aplicarea 1mediata a iegii no 1 0 vom

evidentla prm preluarea unu1 exempiu din \iteratura de spec1alitate.' Legea din
20 apnl1e 1932, care a supnmat mcapaCitatea femeii mantate, regiementata de
fostel:; ~rt. 197,-208 C. c1v., s-a aplicat de Ia data mtrarii ei in v 1goare , teme 15

Jor ~asatonte mamte de aceasta data, In sensu[ ca acele femei au devenit

capa~He. din _z1ua publicarii, legii respect1ve. Aceasta reprezmta consee~nto

' Pentru aceasta soiutie, a se vedea: M. Efiescu, op. ot., p. 103 $1 urm.; 0. capa_tfna, op.
cit., p. 140; 5t. RJuschi, op. ot., p.. 28-29.
..
.
2 (a exemplu de dispozitie legal3 ce prevede supravtetutrea legn vecht, menttonam
art. 71 din Legea nr. 114/1996, potnvit d.ruia, "persoancie care benefioaza de dreptun _mat
tavorabile dec3t ceie prevazute In prezenta lege, consacrate pnn legt specta!e. carese ref:r~,
pnntre altele, ia matena raporturilor 1uridice locattve $1 a celor conexe acestora, se bucura m
continuare de aplicarea drepturilor mai favorabile". De asemenea, putem amtntt ?I art. 123
alin. (1) din Legea nr. 1/2005 pnvmd organtzarea $1 functtonarea coopera!tet, contorm
diruta 11 La data intr3rii In vtgoare a prezentei legi se abroga: l... !legea nr. 109/1996 pnvtnd
organizarea ?I functionarea organizatiet de consum 1... ], cu exceptia art 123 Sl 124 !... !.
Prevederile exceptate raman In vtgoare- p.3.n3 Ia lmplintrea termenelor din prezenta _lege
pnvmd reorgamzarea orgamzatii!or cooperattve, a unrunilor si _asocia~ii!or tentona!e 91
nattonaie". A se vedea, cu pnvwe Ia apficrea art.47 a/in. (7) din Legea nr. 10/2001 pnvmd
regtmul juridic ai unor imobile preluate in mod abuZiv de stat fn penoada 6 martte 1945-2~
decembrie 1989 lcare prevede di persoana indrepta~ita se poate preva!a de acpunea leg11
vechi (a dreptulu1 comun civil), dar numai In ipoteza acttunilor aflate In curs de judecare Ia
data mtrarii In vtgoare a acestei legil, C.S.J., s. ov .. dec. nr. 792/2003, In Dreptul nr. 1/2004,
p. 212-213.
; La cele doua cazuri retinute de nm, unii auton mat adauga un al treilea si anume
dispozitiile iegale care aduc ~odificari inechitabile previziunilor legitime a!e p3rtilor (chiar
s1 atunci c.3.nd dispozi~iile !egii not ar fi imperattve, atara de situa!ta In care eie ar fi dictate
de un mteres grav de ordine generalal- C. Hamang1u, i. Rosetti-8.3/iinescu, Ai. Baicotanu,
op. ot., voi. i, p. 56-57.
w

Rnrn1

apl1can1 1med1ate a !eg11 noo. lnsa, 1n baza pnnc1p1uiul neretroact 1v1tatii actele
Jundice incheiate de o femeie mantata sub 1mpenul fostelor disp~;itii din
Codul CIVil 5' cu nesocot~rea acestora au ramas lov1te de nulitate relat 1va
nefiind validate de legea noua.
'

3.2, Aplicarea legii civile in spajiu

Aplicarea legii c1vile 1n spatlu prezmta un aspect mtern '' un aspect 1nternatlonal.
A:pectu; mtern v1zeaza Sltuapa raporturilor Civile stabilite, pe tentonul
Roman1e1,,'n_tre sub1ecte d_: dr<;pt Civil de ceta!en1e sau, dupa caz, de nar1onailtate romana s' se rezol'::'a _tmandu-se cant de urmatoarea regula: actele normative c1vde care emana de Ia organele centrale de stat se apiica pe 1ntreg
tentonul tilrii (ex~sta lnsa ;;1 un_et: acte normat1ve care sunt em 1se de organe
centrale de stat dar care se aplica doar pe o anumita parte a tentonuiu 1 nat 10 _
nal, spre exemplu, Legea nr. 84/1992 pnvmd reg1mul zonelor Jibere', Legea
~ M. Eliescu, op. Cit., p. 91; 0. C.3p.3Jfn.3, op. c!t., p. 138.
Modificata ~~ completata pnn Legea nr. 244/2004, pub Iicata In M. Of nr. 543 d. 7
rume 2004.

m '

Drept c1vil. Partea general a

34

Caracterizare general

nr. 315/2004 pnvmd dezvoltarea reg1onala 1n Romania etc.), mr reglementarile

c1vile care provm de Ia un organ de stat local se aplica doar pe teritonul
respect1vei unita!i

35

Scopui _i,nterP.retarii unei norme JUrtdice civile consta In a vedea care este
stera Sltualulor de fapt concrete Ia care norma JUndica respect1va se retera 51 a

se as1gura astfel co recta apiicare a acele1 norme. Dec1, Jnterpretarea legil ct~i le

admintstrat!v-tentonale.

Aspectul mterna}1onal v1zeaza 1poteza raporturilor c1vile cu element de

extrane1tate s1 se rezolva de normele conflictuale ale dreptuiUI mterna)IOnal
pnvat lnorme 1nscnse fn Legea nr. 105/1992 cu pnv1re Ia reglementarea rapor-

a a dreptulu1 CJvil

-:~

reprez1nta o etapa fn procesul aplicarii legii c1vile, con}lnutul lllterpretarii fiind

tocma1 stabd1rea sensu lUI vo1nte1 leg1u1toruiu, expnmata 1ntr-o anumita norma
de drept c1vi I.

tu ri!or de drept mterna}iona! pnvatl.

4. 1.2. Necesilotea lnterpre!arii normelor de oreDt civil

3.3. Ap!icareo legii Civile asupro persoanelor
Destmatarii legii civile sunt sub1ectele de drept civil, deCI persoanele fiz1ce
51 persoanele JUridice. Am aratat ca unul dintre pnnclpiile tundamentale ale
dreptulu1 c1vil 11 reprez1nta egalitatea 1n tata.legii c1vile, 1nsa egal1tatea ()I
generalitatea) aq1unii legii c1vile asupra persoanelor nu trebUie sa duca Ia
conc!uzta dl toate norme!e JUridice Civile sunt aplicabile, Tn aceea?l masura ?I
uniform, tuturor subJectelor de drept c1vi\.
Din punctul de vedere al stere1 sub1ectelor Ia care se aplica, normele con-

tmute In legile C!Vile pot fi lmpar~1te In tret categorii:

- norme de drept c1vil cu voca)le generala de aplicare, dec1 aplicabile atat
persoanelor fiZice, cat ?I persoanelor juridice (de exemp!u, art. 998 C. c1v., care
reglementeaz3. raspunderea C!Vi!3. delictualEi pentru fapta proprte);
- norme de drept c1vil care au voca)1a de a se aplica numai persoanelor
fiz1ce lspre exemplu, normele 1nscnse 1n Ordonan}a Guvernulu1 nr. 41/2003
pnvmd dobandirea 1' schimbarea pe cale adm1n1strativa a numelor persoanelor
fizJC 11 cu modifidirile ~~ complet3.rile ultenoare);
- norme de drept c1vil care au voca)la de a se aplica numa1 persoanelor
JUndice (de exemplu. art. 39 din Decretul nr. 31/1954, care reglementeaza
stabilirea sediului).

4. lnterpretorea normelor de drep! civil

4.1. Definitio, necesitoteo
drept civil

~i

closificareo interpreiorii normelor de

in practJc.3./ interpretarea norme!or de drept c1vil este tmpusa de mat mu lte

fmpreJUrari.

.Jnpnmul rand, oncat de buna este o lege Ia data adoptarii e1, ultenor ea

este depa~ita de dinamtca vtetii. aparand sJtuatii care nu au- fost avute In vedere
de leg1U1tor, punandu-se asttel problema de a ?ti daca s1tuat1a nou ivita poate fi
incadrata sau nu in 1poteza unel ~nUmlte norme de drept. CIVil. Ca exemplificare a celor men(1onate ma1 sus, 111 l1teratura de specialitate' se c 1teaza cazul
art. lOOOalin. (1) C. c1v., caru1a, dupa ma1 mul,ti an1 de Ia adoptarea codulu 1, 1

s-a atnbwt sensu[ pe car:= !l~are ?i In prezent textuL nascandu-se din 1nterpretarea acestUI text 0 adevarata leone a raspunderii CIVile de[ictua[e pentrU tapta
lucrulUI.

"
1n

~~-a[

doilea r.nd,

~nterpreta~ea

este !mpusa_ ?ide lmprejurarea c3. legJUitOrUI,

grqa~ sa de a nu scapanereglementate anum1te s1tua)ii din pract1ca, utilizeaza

tormulan generate 1n redactarea textelor de lege. Asemenea formulan cer fnsa

explicarea sensului lor, pentru a se putea stabili daca o anumita situat 1e se
incadreaza sau nu In 1poteza norme1 JUridice respect1ve. Spre exempiu. In

matena prescnp~t,;l extmcttve, legea nu enumera cauze!e de repunere in t.ermen,

~ul~u~~~ndu-se sa preCJzeze, genenc, ca. este vorba de ,,cauze temein 1c 1ust 1-

flcate , mtr-o asemenea sJtuatJe, a reven1t teonei ~i pract1cii Judictare sarcma de a

preciza ce se intelege prin aceste cauze ~J, pe ~ale de coOsecinta, s-a ajuns la
det;rmmarea domemulu1 repunerii 1n termenul de prescnp}le ext1nct1va.
. In al trelie~ rand, term:nii folosi(i_ de legiUitor in alcatUirea dispozltiilor
legale nu au mtotdeauna 1ntelesul dm vorb~rea obljnuita. Din punctul de
vedere -~~ termenilor Jntrebu1n,ta,t1 de legiUI!Or, putem deoseb1 unnatoare(e
categorll de cuvmte;
- cuvmte care au sensu[ din vorbtrea curenta

4.1.1. Definitia

~nterpretarii

normelor de dreot civil

Pnn mterpretarea normelor de drept ctvil (interpretarea legii c1vilel se 1nlelege opera(1unea de stabilire a conlmutulul jl sensu lUI normelor de drept c1vil.

' Aprobata pnn Legea nr. 323/2003, pub!icata !n M. Of. nr. 510 din 15 iu!ie 2003.

- cuvmte care sunt toloSite ~i 1n vorb~rea cur~nta, dar 1n limbajui jundic civil
au un sens ma1 larg. De exemplu, potnv1t art 462 C. c1v., bunurile 1mobile sunt
imobile prin natura lor (sensul obi~nuit), imobile pnn destma}ia lor ?i imobiie
pnn ob1ectul Ia care se aplica;

Gh. Beleiu, op. c1t., p. 66.

Boro1

Boro1

' _,., .. "~~I' ""''I""" .,

Drept ctvil. Partea general:]

36

Caractenzare generaia a dreptuiur civil

37

4.1.3. Clasificarea ln!erprelarii norme!or de drep\' crvil

- cuvmte care In limbajui dreptuiut ctvil au un sens specific, difertt de eel

din vorbirea obtjnuita. Spre exemplu, In termmologta dreptulut ctvil, prtn
obligatia de a da se 1ntelege 1ndatonrea de a constrtui sau transmtte un drept
real, dect smtagma ,ada" pnme~te o alta accep}tune decat In limbaJUI curent;

- cuvmte care au caracter tehnic JUr.tdic {seZina, gaj, ipotedl, fidejusiune,

uzucaptune etc. I.

M~nttonam

mstt\U\1~

ca, uneort, acelajt cuvant are semnificatii difente, 1n tunc(te de

sau categona )Urtdica. In care este folosrt. Spre exemplu, cuvantul

,terf' are un anumrt 1nteles In matena etectelor actulut )Urtdic crvil (toate persoanele In aiara de partile actuiUI 1uridic ~~ avanzii cauza ai acestora), un
lnteles mat larg In matene de srmuiatte (incluzand ~~ persoane care, 1n mod
obijnuit lac parte din categona avanzilor-cauza ai partilor actulut Juridic), un
alt ln}eles 1n matena cesiunii de crean}a (persoanele care nu au iuat parte Ia
contractu I de .cestune ?' nu sunt succeson umversa!i sau cu titlu umversal ai
paf\ilor contractante, dar lata de care cestunea preztnta interes, cum este cazul
debitorulur cedat pana In momentul lndeplinrrii formet de publicrtate, al
cestonarilor succestvi

~i

ultenori ai

aceleta~t creante,

al creditorilor cedentuluil

Trei cn~erii de clasificare pot fi folostte 1n stabilirea felurilor rnterpretarii.

Astfel, tn func}re de forJa sa obligatone sau nu lsau, mat exact. In functie de
ofirganlu"l on persoana de Ia care provine), se deosebeste 1ntre rnterpretarea
'
o t~ta a ~~ mterpretarea neofictala.
In. r~port de rez~~tatul mterpretarii, se distinge 1ntre: mterpretarea literal a
(nu...mtta ~~ declarattvaJ,

mte~retarea extensiva ~;i interpretarea r~stnctiva.

In funqt~ de procedeele cu a1utorul carora rnterpretul stabile~te lntelesul

normer tundtce, deer dupa metoda de mterpretare foiosJtJ. se deosebe~t~ lntre
mterpretar;~ gramattcala, tnterpretarea ststemattca, 1 ~terpretarea tstonco:
teleologtca, tnterpretarea logrca si interpretarea pnn analogte.

4.2. lnterpretarea oliciala

)uridice civile

~~

interprelarea neoliciala 0 normelor

4.2.1. lnterpretarea oficiala

un ait 1nteies In matena 1nstrainarilor de tmobiie (dobanditorii succestvt ai

acelurasi imobil ji de Ia aceeajt persoana).
Oestgur ca. problema interpretarii nu se mo.1 pune.!n ace!e ipoteze In care
lnsu?t actul normativ define?te notiunea sau nottunile cu care opereaza. Spre
exemplu, art. 8 alin. (3) din Legea nr. 18/1991 stabile~te care este suprafa(a
maxima de teren ce se atribuie ln propnetate unei familii, iar 1n aiineatul

. :.rin mt;_rpretare o~c~alii lntelegem mterpretarea f.3.cuta, In exercltarea atnbU\IIIor ce II revtn potnvrt legii, de un organ de stat.
Jnterpretar~a _of~ciala poate fi de doua felun: interpretare oficJafa autentidi ~~

urm3.tor se arata ca ,prin tami\ie se 1nteieg SO}ii ?I COp iii

tn erpreta1t~e: De ex~mp:u, o dtspozrtte dintr-o lege ordinarii este rnterpretata

prtntr-o a ta lege ordt~ara; un arttcol nectar dintr-o hotarare a GuvernuiUt este
~nterpret:rt prtntr-o alta hotarare a Guvernulut etc. interpretarea este autenttca i

51

necas3.tori~i, dacil gos-

podaresc \mpreuna cu partn\ii ior"; In art. 2 st art. 17 din Legea nr. 114/1996
sunt defintte anumite notrunr tolostte 1n aceasta iege llocum\a, locumta convenabila, iocuinta sociala, iocuinV'i de servtou, iocumta de interventie, locuin}3.

de necesrtate; iocutn\a
Ordonan\a nr. 52/1997
de francrzor, beneficrar,
1n al patruiea rand,

de protocol, casa de vacanta ~~ familieJ; art. 1 din

pnvtnd regimui )Urtdic al tranctzet defineste notrunile
know'how, retea de tranctza etc.
mterpretarea este necesara In unele cazun '' datorita

mterpretare of1C1ala junsdictionala.

,.

interpreta~ea oficia/a aut~nticJ este aceea care provme de Ia lnSU$1 orcranu! d.:.

st~t care a edtctat norma JUridicasupusa interpretarii, concretrzandu-se 1~ norm~

;;~~~ ~:;~~~:~~~~~ ~~;~~t:r0~!~~iinf:~:~:n~~~~~~~a1 :~;~~t'~;i:e~~nc~~~~~~~

aul esJgur m masura I~ care organul respectfv emite un act ~u caracter nor~~t.Jv care areca obJect mterpretarea unui text dintr-un act normatlv antenor al

faptulut ca. norma 1uridica are o formulare ambtgua, tmprecis2 sau neciar3..'
Preozam d. unii auton analizeaz d'
(A. Cojocaru, interpretarea n~~m~f~rn~~
VOl. I, Teona generala, Ed. Academlel '8
.
1

tel~ologlca

I nterpretarea
rept CIVile, m Tratat vde drept Civil.
p. 35-3.6: T. Pop op ot P 49 PM c' ucure,tt, 1989, p. 155-156;
Rauschi, op. ctt.,

osmovJet op cit
52 0 u
1
rept
Civil.
Partea
generala
ed
a
Ill
a
Ed
All
81
k.
B
.,
p.
,
.
ngureanu,
Manual de
d
vorbesc numaJ de mterpre~are; JSto;i~a ~ . ~c ' ucure_$tl, 1999, p. 32), Jar a!ti auton
generala a statulul 51 dreptulul Ed Did, tm~an
cea (eleo!ogJCa {Ch. Bobop, Teena
dimpotriva, numm de mterpret~rea .tel eo ~c tc~ ~~ p~ ~ agogldi., Bucure~tl, 1983, P 256) sau,
CIViL Teona generala. PersOanele I DR r'og~~a, ?ml~~nd-o
cea IStondi. (O.A Sitaru, Drept
A

Pentru uneie exemp!e de norme 1uridice reclactate defic1tar. mserate in reglementarea

ce tormeaz3 Titlul VI al Legii nr .. 99/1999, a se vedea G. Boro1, D. Boro1, Garantia rea/a
mobiliar5 reglementatii de Titlul Vi ai Legii nr. 99/1999, in rev1sta ,]uridica", nr. 4/2000,
1

p. 130 1' urm.

~nterpreta:ea ~Jstorrdi ~~

' . . . "

;t.

-ole

r:

Jcolae TJtulescu ', Bucure~tl, 7994,

p. 16).

Drept c1vii. Partea general;\

38

Caractenzare general a dreptuiul c:vil

4.3.1. lnlerpretarea literala

lnterpretarea este litera/a atune! cand ex1sta concordanta deplina lntre

formularea textulut legal mterpretat st situatiile practice care se \ncadreaza in

ipoteza acestuia, nefiind necesar a se extinde sau a se restrange aplicarea

dispozitiei in cauza.

mtr.3.rii fn vtgoare a actulut normattv interpretattv. Din punct de vedere teorettc,

se poate spune di nu se incalca pnn aceasta principiu! constitutional al

neretroacttvita(ii legilor, deoarece sttua(tei jundice concrete 1 se aplica legea ce

a carmutt-o, lege care nu a lost modificata de actul normattv tnterpretattv. Daca
Tnsa, sub pretextul unui act normatlv interpretattv, In realitate, se modifidi un

---------------------------~3~9

4.3. lnlerpretarea li!erala. irtl'erpretarea exiensiva ~~ inlerprelarea

reslrictiva

lnterpretarea ofictala autentica are caracter general obligatonu, Ia fel ca

actul normattv interpretat.
1n legatura cu actele normattve (legile) Interpretative, se afirma constant ca
acestea au caracter retroactiv, in sensul di actul normativ mterpretattv este
conStderat a face parte din actul normativ tnterpretat inca de Ia data tntrarii 1n
v1goare a acestuta din urma, data care, pnn ipoteza, este antenoara datet actu!ut normat1v mterpretativ. A?adar, interpretarea data printr-un asemenea act
normattv vtzeaza 51 situatiile turidice tntervenite in tntervalul de ttmp cuprins
lntre momentul m.tr3.rii i~ vigoare a actului normattv interpretat ;;i momentul

In

p~actic3.,. aceasta mterpretare, care se ma1

nume;;te ?I declarativ/!i, este cea

mat frecventa, fiind tmpusa fie de dispozitii legale avand o redactare clara. fie
de dispozitii ce contm enumerari limttattve.

fnt~rpretarea literala, care are In vedere rezuitatul (concluzla) lnterpretarii.

decal pentru viitor.

nu trebu1e confundata cu !nterpretarea gramatical3, 1 aceasta din urma fiind ~

varietate a int~rpret8.rii normelor jundice c1vile In funq1e de metoda de interpretare; est; -~orba dect de criterii difente de clasificare. Folostndu-se metoda

lnterpretarea ofioala JUnsdicponala este aceea care provtne de Ia un organ

de JUnsdiqte (de Ia o mstanta JUdecatoreasca sau de Ia un alt organ care,
potriv1t legii, are ~~ atribu(ii )Urtsdicttonalel. Pnnctpala componenta a tnterpretarii JunsdictiOnale este mterpretarea JUdicrara, pnn care se 1ntelege mterpre-

tnterpretarll gramattcale s-ar putea a1unge Ia o tnterpretare litera Ia, dar Ia aceasta
din urma s-ar putea aJunge 51 utilizandu-se alte metode de tnterpretare, dupa
cum pnn folostrea me:odet mterpretarii gramattcale ar fi posibil sa nu se ajunga
Ia o,tnterpretare ltterala, ct Ia o mterpretare extenstva sau restncttva.

act normattv anterior, atuno pretinsul act normativ mterpretativ nu se va aplica

tarea data de instan~ele JUdecatore~ti (judeditorii, tribunate, cur~l de ape\ ;>1

1nalta Curte de Casa(te ~~ iustitie). 1n pnnctptu, obligattvitatea acestet interpretan pnve~te numat spe\a respecttva, aceasta solutte decurgand din taptui ca, 1n
ststemul nostru de drept, JUrtsprudenla nu constttute izvor de drept. Totu~t, ~~ \n
cazul declziilor pron.uniate de Curtea Constitu~ionala cu ocazia rezoiv2irii
excepJii!or de neconstitutionalitate a !egilor sau .ordonantelor, ar trebui sa se
admit3 di suntem ln prezenta unei interpretan obligatorii pentru mstante. 1

4.3.2. lnteroretarea extensive

lnterpretarea este extens1va daca lntre formuiarea textului legal interpretat s1

cazurile din practica Ia care se aplica acesta nu extsta concordanta in sensu I

ca. for. mu!area
.
textulu1 este ':la1 restr3.nsa detat

4.2.2. ln!eroretarea neoficialo

Este neoficralti interpretarea care se da normelor JUridice civile In doctrma

tolos1rea metode1 analog1e1 sau a argumentului a tort10n, !a care ne vom refer 1

atunci cand vom analiza una din metodele de mterpretare si anume interpre-

sau de catre avocat, \n pledoariile saie \n fa(a tnstan(et. 0 asemenea interpretare

nu are putere JUridica obligatone, dar poate fi \nsusita de organul caruta ' se
adreseaza.

tarea logtca.

(,,

t
i:

'

s.
' Avern 'in vedere ipoteza 'in care Curtea ConstitutJonala ar decide di dispozi~ia lega!a In
cauza esre constltu~1onala numa1 dad. i se da o anumita interpretare.

Boroi

'

in practic3., o interpretare extensiv3 a tost data dispozitiilor lnscrise Tn

art. 1198 C. ctv., deoarece, Ia tmposibilitatea matenali de preconstttutre a
inscns"ulut, Ia. care se refera textul respecttv, s-a adaugat ~~ tmposibilitatea
morala de preconstttutre a 1nscnsulut. 2

I'

inten~Ja real.3. a ~~~ 1 u 1 torulu 1 ,

astfel tncat se atunge Ia concluZta ca textul legal mterpretat trebute ext 1ns 51 ia
unele s1tua}ii care nu s-ar lncadra In litera lu1.
La o mterpretare extenstva se poate a1unge, de cele mat muite on, pnn

Pentru contundarea mterpretarii gramatJca!e cu-mterpretarea literaJa, a se vedea C.S.).,

dec. nr. 14/1991, 'in revista ,Dreptul", nr. 2/1992, p. 82.
A se vedea: Trib. Suprem, s. CIV., dec. nr. 861/1976, In Culegere de dec 1zii 1976,

CJV.,
2

p. 237; dec. nr. 196/1984, in Culegere de deCIZii 1984, p. 135.

Boror

Drept c1vil. Partea generala

40

De o interpretare extenSiva este susceptibil s1 art. 21 din Decretui

nr. 31/1954, 1n sensu I di, de~' textul se refera numa1 Ia persoane ce au murit 1n
aceea~i 1mpreJurare lara sa se poata stabili daca una a supravle\Uit alteia, el se
aplica ~~ persoanelor care au munt 1n aceia51 t1mp, dar 1n 1mpreJUran difente,
f~ra a se putea stabili daca una a supravie)Uit ceieilalte.'
Nu pot fi mterpretate extens1v normele 1uridice c1vile care contm enumeran
lim1tat1Ve, exceplii sau prezum!ii. Ca exemple, citam: art. 655 C. CIV., dec1 nu
pot fi considerate a fi nedemne de a succede 51 aile persoane in afara celor
enumerate 1n text; art. 11 din Decretul nr. 31/1954, care enumera persoanele
lipsite de capacitate de exerciliu etc.

Caractenzare genera!a a dreptuiu1 civil

41

4.4. inlerprelarea grama!icala, imerpretarea sls!ematica, inrerprelarea istorico-teieologica. interprelarea logica ~~ interpretoreo prin
analogie
1namte de a trece Ia prezentarea metodelor de mterpretare a normelor de
drept Civil, este necesar sa sublimem ca numa1 din pu~ct de vedere didact1c

acestea sunt analizate separat, 1nsa, 1n pract1ca, acele1asi dispozilii legale , se

pot aplica doua sau ma1 multe metode de mterpretare, putandu-se a unge fie Ia
1
acela?l rezultat, fie Ia rezultate difente.

4.4.1. lnlerpretarea gramalicalc

4.3.3. lnterpretarea restricliva
Jnterpretarea este

restrictiva atunCI cand 1ntre formuJarea textuJui iegaJ

mterpretat 91 cazurile de aplicare practtdi nu extsta concordan}3., In sensu! ca

formularea este prea larga lata de 1potezeie ce se pot 1ncadra 1n text. Dupa cum
se observa, mte~pretarea restnctiva este diametral opusa mterpretarii extens1ve.
Ca exemplu de mterpretare restnct1va, mention am cazul art. 1897 alin. (1 I
C. civ., care, refentor la uzucaptunea prescurtaUi, dispune dl 11 justa cauza este
orice titlu translat1v de propnetate 1... 1", textul omitand 1nsa un element esentlai
51 anume ca tit!ul trebUie sa prov1na de Ia altcmeva decal proprietarui.
~i dispozitia lnscrisa In art. 1182 C. ov., In legatura cu dob3.ndirea date1
certe pnn 1nfati~area 1nscrisuiUI sub semnatura privata Ia o autoritate publica,
este susceptibila de o mterpretare restnct1va, 1n sensu! ca s1mpla prezentare a
lnscrisu!UJ nu este sufie~enta, ci ar fi necesar ca lnscrisul sa fie lnreg1strat ia
acea autoritate on cape lnscns sa se taca o ment1une despre data prezentarii,

menl1une certificata de autontatea respect1va.

Tot o mterpretare restnctiva ar trebu1 sa fie data art. 1 alin. (2) din Legea
nr. 31/1990, care prevede ca ,soc1etatiie comerc1ale cu sediul \n Romania sunt
persoane IUridice romane", 1n sensuJ Ca textui pnVe?te doar SOCieta\iJe
comerc1aie 1nfiinlate potnv1t acestei leg1. 2

lnterpretarea gramatica/a consta In tamunrea con~mutului une 1 norme jundice pe baza regulilor gramaticii, ceea ce. presupune folos>rea procedeelor de
analiza morfolog<ca ?i smtactica a textuiUI legal, 1inandu-se cont de \ntelesul
termenilor utiliza}l In textu! respectiv, de !eg3.tura dintre ace))tl terme~1, de
construq1a propozitie1 sau a frazei, de part1culele \ntrebum(ate, precum 51 de
semnele de punctuat<e.

Pentru ilustrarea acestu1 fei de interpretare, men}1onam cazul art. 13 din

Decretul nr. 31/1954, care dispune ca ,domiciliul une1 persoane fiz1ce este
acolo unde ea '~?' are !ocuin!a statormca sau pnncipala" Utiiizarea part1cule 1
"sau" Oar nu a part1cule1 ,?i") conduce Ia urmatoarea concluzie: daca persoana
fiZ!ca are o smgura iocuin}3. statormca, atuno aceea va reprezenta domiciliul

e<; daca persoana fizica are mai muite locuin)e statorn1ce, atunc1 dom 1ciliul e1
va fi acolo unde are locuinta pnnc1pala. A?adar, daca 1ntr-o norma de drept

CIVil se folose~te part1cuia ,sau" (,ori"), atuno este vorba de cennte alternative
dadi In sa se uti!izeaza particuia "9i", lnseamna ca suntem In Prezenta uno;
cennte cumulative.

Un ait exemplu, care eviden(1aza 1mportanta ce trebu1e acordata numaruiu 1

plural), \I reprezmta art. 9 C. fam:, potnv1t carUia, ,este opnt sa se
casatoreasca alienatul mmtal, debilul mintal, precum ?i eel care este lips 1t
vremeln1c de faculta(ile mmtaie, cat t<mp nu are discernamantul iaptelor sale"
Deoarece partea finala a textuiUI folose?te smgularul [,,( ... J cat t1mp nu are
l ... )"j, rezulta ca ea are 1n vedere numa1 pe cei lips1t vremeln1c de tacultatile

(s:n~uiar sa~

~mtale (decJ numai acesta ar putea sa se dlsatorea.sca, evident !ntr-un mom~nt

' A se vedea: Fr. Deak, Tratat de drept succesora!, Ed. Actami, Bucure~t1, 1999, p. 55-56;
Gh. BeieiU, op. c1t., p. 69.

in practica ~i in literatura de speClalitate, acela~J text iegal este supus uneon une1
interpretari extens1ve, aiteon unei interpret3.ri restnctive, cum este cazul art. 1000 a lin. (3)
C. crv., In ceea ce pnveste conditia savr~irii fapte1 pre!udiciabi!e de d.tre prepus in iunctiile
ce i-au tost lncredin~ate de c3.tre com1tent. A se vedea, pentru dezvo!t3.rl, C. Statescu,
C. Blrsan, Drept ovil. Teoria general a obllgatii!or, ed. a 111-a, Ed. All Beck, Bucurest1, 2000.
p. 247-252.
2

Boro1

de luciditate), 1ar nu ?' pe anenatul mmtai ?' pedebilul mmtal, deoarece pentru
aceasta leg<ultorul ar f1 trebu1t sa utilizeze pluralul (cat t1mp nu au discernamantul faptelor lor).
O,e asemenea, din mterpretarea gramat1cala a art. 98 alin. (1) din Titlul VI a!
L"e?n nr._ 99/1999, conformc3rUJa "creditorii privi!egia}1, inclus1v statui 91 uni-

ta1ile admm1strat1v-tentonale, pentru crean(ele proven1te din 1mpoz 1te, taxe,

amenz1 Si dm alte sume ce reprennta vemtun publice, pot avea pnontate fata

42

Drept c1vil. Partea general

de un creditor cu garan}le real.3., numai daca ;;i-au lnscris creanta Ia arhiv3. sau,
dupa caz, tn documentele de publicitate tmobiliara_, inatntea inscrierii unel
asttel de garan}ii de catre creditorul garantat", rezulta ca nu intotdeauna creditorul respecttv are pnoritate fa}3. de creditorii cu garantie rea!a, ct numa1 In
anum1te cazur~, care se despr1nd ca urmare a unei interpretafl ststemattce.'
4.4. 2. Inieroretareo sistematica

lnterpretarea sistematica implica !amurirea intelesulut une1 norme iurldice

(1nandu-se cant de legaturile sale cu alte norme [Ufldice, fie din aceia?l act
normat1v, fie dintr-un alt act normat1v.
Astle I, este necesar sa se recurga Ia o interpretare SIStematica pentru inlelegerea dispozitiel inscnse \n art. 8 alin. (3) din Decretul nr. 31/1954. potfiVI\
diruia 1/mtnoru! care se casatore?te dobande?te, prln aceasta, capacttatea
deplina de exerci}iu", textul trebumd coroborat cu art. 4 alin (21 C. lam. care
stabile~te di "pentru mottve temetmce 1 mmorui care a implin1t varsta de
;;atsprezece anise poate dis3.tori In teme1ul unui avtz medical, cu lncuviin~area
parmtilor on, dupa caz, a tutorelu1 s1 cu autor1zarea direq1e1 generale de aslstenla soe~ala 91 proteq1a copilului in a care1 raza ter~toriala 1?1 are domiciliuln
Rezulta dec1 ca numa1 m1norii care au \mplin1t varsta de 16 an1 pot dobandi, \n
condi~iile legii, capac1tatea deplina de exercitiu mai lnainte de 18 an1.
Recurgerea !a 1n~erpretarea SIStematica este impusa, In trecvente cazun, de
coex1sten~a unor norme JUridice c1vile generale ?I a unor norme JUridice civile
spec1ale. pentru a se putea stabili sfera de aplicare a une1 anum1te dispozitii
legale. 1n prinCiplu, mterpretul trebUie sa determine urmatoareie elemente:
- locul pe care 11 ocupa norma 1uridica supusa 1nterpretarii, In cadrui sistemulul de acte normative ce lormeaza 1zvoarele dreptuiUI ctvil, 1zvoare ce
trebu1e pr1v1te tmandu-se cont de 1erarh1a lor;
- felu! actulu1 normativ din care tace parte norma 1uridica supusa interpretarii, in sensu I de a stab iii daca este o lege genera Ia sau o lege speCial a;
- feiul norme1 Jundice \n cauza, \n cadrul actulu1 nonnatlv din care face
parte, In sensu! de a ~ti daca este vorba de o norma generala sau de o norma
spec1al8.;
- locul pe care 11 ocupa norma IUfldica respect1va in cadrul acelula?i art1col
din lege. in cadrul sect1unilor, cap1tolelor, t1tlulu1 etc., \n alte cuv1nte. s1stemat1zarea actulu1 normat1v din care lace parte norma ce trebuie mterpretata.

Caractenzare genera fa a dreptulu1 ctvll

Dupa ce s-a stabilit caracterul generai sau speCial al nonne1 In discutte,
mterpretul va aplica regulile pe care ie-am ment1onat atunc1 cand am vorb"
despre clasificarea. normelor In generale ~i special

e.

4.4.3. tnlerprelorea istorico-teleologlca

lnterpretarea Istonco-teleoiogica consta in stabilirea sensulu1 une1 dispozitii

legale tin.ndu-se seama de finalitatea urma:rita de fegiuitor Ia adoptarea acele 1
norme, eventualintr-un context istoflc dat.

Pentru aceasta interpretare prezmta mteres lucrari!e premerg3toare ale actului normatlv din care face parte norma JUridica sup usa mterpretarii, expunerea
de motive ?I prevederile din preambulul actulu1 normat1v respect1v, lorrna
mitiala a pro1ectului actulu1 normat1v, dezbaterile parlamentare etc. De asemenea, este folositoare ?i cercetarea reglementarii- anterioare, deci a dispozi}iilor legale abrogate pnn textele legale supuse mterpretarii.

Vom exemplifica aceasta metoda de interpretare cu urmatorul caz. Dupa

aparitia Decretulut-lege nr. 319/1944 pr~vind drepturile succesorale ale so(ulu1
supravie}u!tor, s-a pus problema de a ~t1 dadl art. 939 C. civ. mai este In
vigoare. Av.ndu-se In vedere dL In concepj:~a lnitiaLa a Codului civil, sotul
supravte(u1tor era chemat ia succes1une numa1 \n I ipsa rudeior de grad succesib!! ale defunctuiu1, dar, ca orice persoana, e! putea pnmi donatii sau legate
de Ia so~ul predecedat, In limitele prevazute de art. 841 s1 urm. C. c1v., s-a
raspuns afirmattv: aratandu-se ca. subZista ra~1unea pentru c~re e.l a fost edi.ctat.
anume de. a OCf0\1 1nteresele descenden(ilor defunc:tuiUI dintr-0 casatOfle antenoar3 lmpotnva liberalit3}ilor exces1ve pe care cei ce a tasat mosten1rea le-ar fJ
putut lace \n favoarea sotulul din ultima casatone.'
'
Este necesar sa se recurga Ia o mterpretare 1Stor~co-teleolog1ca ?I pentru a st 1
dadi prevederile art. 1000 a lin. {4) C. c1v. se refera numai Ia eievii SJ ucen1cii
minori sau, dimpotriva, r5spunderea institutorilor si art1zanilor se ang.a]eaza, pe
acest temei, 11 pentru faptele elevilor Sl ucen1cilor matorL Pentru a raspunde Ia
aceasta lntrebare, trebu1e re~mut ca., Ia data adoptarii CoduiUJ c1vil, tnst1tutorii
funqionau Ia ~coala pnmara, unde e!evii puteau fi numa1 m1non 1 tar maJoratul
se dobandea Ia varsta de 21 de ant, a?a inca!, vorbmd despre uceniCI, legiLIItorul a avut In vedere tot numa1 persoane minore. A?adar, lipsa prec1zarii ca
elevii ?i ucenicii trebute sa fie mmon pentru a se angaJa r<lspunderea instltutorilor ?I art1zanilor se explica pnn aceea ca, Ia data respect1va, o asemenea
menJ-iune ar fi reprezentat un pleonasm. Pe de alta parte, 8ste greu de admis ca
leg1uitorul ar fi urm5rit ca r8.spundere3 instJtutorilor ~i art1zanilor sa fie ma1
1ntinsa decat raspunderea parinlilor pentru faptele copiilor.

' A se vedea, pentru dezvolt3ri, M. Nicofae, Publie~tatea 1mobiliara Sl noile dirti

Ed. Press Mihaela, Bucure~t1, 2000, p. 91: C. Bor01, 0. Boroi, op. c1t., in rev1sta
,.juridica", nr. 4/2000, p. 133.

' A se vedea E. Borm, G. Boro1, Coreia}1a dintre prevederile art. 939 din Codul c1vil s:
Decretul~lege nr. 319/1944, 'In ,Revista roman de drept", nr .. 9~ 1 2/1989, p. 26 Sl urm.

Boro1

Boro1

tune~ are,

Drept ovil. Partea generalii

44

De asemenea, pe calea une1 1nterpretan teieolog1ce a art. 9 alin. (2) din

Decretul nr. 167/1958 pnvitor Ia prescrip\la extmctiva se aJunge Ia concluz1a
ca nulitatea relativa a actului JUridic lnche1at de mmorul cu capacitate CJvila de
exercitiu restransa poate fi invocata ?'de catre ocrotitorul legal..'

Caracterizare generala a dreptului crvil

45

De exempiu, art. 14 aiin. (1) din Decretul nr. 3111954 prevede ca ,domJciliui minoruiui este Ia parintii sai sau Ia aceia dintre parmti Ia care el locu1e1te
statornic";

intrucat textul tolose~te termenui generic de mmor, nedisting3.nd

/nterpretarea /ogJcJ presupune lamunrea sensuiUJ unei norme JUridice pe

baza legiior iog1cii formale I' a sJstemuluJ de argumentare pe care se sprijina.
Aceasta interpretare se bazeaza pe ratJonamentele mductive ?' deductive.
Folosirea irecventa a acestei metode de mterpretare, Inca de catre romani, a
condus Ia cnstalizarea anum1tor reguli de mterpretare. iogJca, expnmate In

despre care minon este vorba, lnseamna ca else aplica atat mmorulu1 sub 14
ani (fara capaCitate de exercitiu), cat~~ minorulu1 lntre 14 '' 18 an1 (care are
capaCitate de exerci!iu restransal.
Regula de mterpretare logica in discutJe poate fi foiosita I' Ia mterpretarea
unor norme 1uridice inscnse In Titlui X pnvmd CJrculatJa 1uridica a terenurilor
din Legea nr. 247/2005 pnvmd reforma in domeniile propnetalii I' JUStitiei,
precum ~~ unele masun adiacente. Astfei: lntrucat dispozitiile art. 1 din titlul
ma1 sus mentJonat, pnn care se stabile~te pnncipiul potnv1t carUJa ,terenurile
propnetate pnvata, mdiferent de destJna\Ja ~I tituJaruJ [or, sunt 51 raman in

adagii \atine, precum ~i Ia consacrarea unor arg4mente de mterpretare logldi.

crrcUitul civil", nu fac nicio distinqre, rezulta, pede o parte, di sunt In CJrCu!tul

Prima regula de mterpretare iog1ca se expnma prin adag1ui exceptio est

strrcnss1mae mterpretatloms (et aplicatlonisl. A?adar, excepjla este de stncta
mterpretare ~~ aplicare, ceea ce !nseamna ca, ori de cte on o norma j~ndidi
mstJtuJe o excep\le de ia regula, aceasta exceplle nu trebu1e extinsa Ia alte
sJtuatii, pe care norma JUndica respect1va nu ie prevede.
Spre exempiu, se poate recurge ia aceasta regula de mterpretare logJca
pentru stabilirea sensulu1 real a! art. 113 C. tam., tmandu-se cont de faptul ca
tutela reprezinta o exceptle tata de ocrotirea parmteasca, ceea ce 1nseamna di
tutela mmoru!UI se deschide numai ln cazurile indicate de acest articoi.
Apelandu-se tot Ia aceasta regu Ia de mterpretare, s-a dects ca, lntrucat
masura decaderii din drepturile pannte?tJ constJtuJe cea ma1 grava sanqiune
civi!a ce se poate lua lmpotnva pannteiUI, cazurile de decadere nu pot fi
extmse, fiind prevazute In ~od limJtatJv 1n art. 109 C. tam. alin 11 ), acest text
este de stncta mterpretare 2
0 aplicatJe spec1ala a aceste1 reguii de 1nterpretare o reprezmta stabilirea
coreiatJeJ dintre legea (norma) genera!a ei legea Inorma) speoala, Ia care ne-am
relent mai sus.
ln legatura cu aceasta regula de mterpretare log1ca. ma1 trebUie retmut ca
excepliile pot fi formale lcele expres prevazute de lege, pnn toloSJrea expresiilor: ,cu excep\la", ,afara numa1 daca" etc.), dar 9' v~rtuale (cele care decurg
din natura dispoZJtJeil.
Cea de a doua regula de rnterpretare iogic.3 se expnma pnn adagrul ubi lex
non distmgwt, nee nos disttnguere debemus, adica unde legea inorma ruridica)
nu distmge, n1ci interpretul nu trebu1e sa distmga. 1n alte cuvmte, generalitatea
formularii unu1 text legal conduce Ia generalitatea aplicarii iui, fara a se
mtroduce distmqii pe care textul respect1v nu le con(me.

civil atat terenurile proprietatea privata a persoanelor fiz1ce 9i 1uridice, cat 91

terenurile aflate In proprietatea pnvata a statuluJ ?' a unitatilor admJnJstratJvteritonaie, Jar, pede alta parte, ca terenurile propnetate pnvata sunt in circuJtul
civil, indiferent ca ar fi situate 1n mtravilanul sau 1n extravilanul localitatilor.
ln baza aceleiael reguli de mterpretare logJdi, s-a dem ca 51 vict1;.,a une1
eron rudicJare, care1a s-a aplicat suspendarea conditional~ a executarii
pedepseJ pnvatJve de libertate, are dreptul ia repararea de catre stat a preludicJuluJ sufent, deoarece art. 504 C. proc. pen. nu face n1cio distmqJe dupa
cum pedeapsa a fost executata efect1v sau executarea pedepse1 a fost suspendata.'

4.4.4. ln!erpretorea logica

' A se vedea supra, partea 1, capitolu! Ill, sectrunea alV-a, subseqrunea a 111-a, nr. 3.2.
Trib. Suprem. s. crv., dec. nr. 1691/1970, in Culegere de deozii 1970, p. 195.

De asemenea, lntrucat art. 45 a lin. (51 din Legea nr. 10/2001 nu distmge
lntre nulitatea absoluta ?i nulitatea relativa, se despnnde conciLIZia ca este
supusa prescnp}1el extinctive ~~ acpunea In declararea nulitatii absolute a
actelor ]Uridice care cad sub inciden}a acestei legi, 1ar nu numa1 actiunea In

declararea nuiitatii relative.

TrebUie In sa men}1onat ca. aceasta regu Ia de interpretare nu este absoluta,

a~alncat, 1n funq1e de situa\Ja concreta, se poate ajunge uneon Ia anum1te

distmqii, chiar daca eie nu rezulta 1n mod expres din textui de lege supus
1nterpretarii.

A9adar, regulii ubi lex non distingwt, nee nos distmguere debemus 1 s-ar
putea opune o alta regula de mterpretare log1ca, exprimata pnn adag1ul
cessante rat1one legts, cessat ews d;sposit;o sau ubi cessat ratio !eg1s, ib1 cessat
lex {unde 1nceteaza ratJunea legii, lnceteaza dispozitiile saiel.
Spre exempiu, cat pnve?te interpretarea notJunii de autor al posesoruiUJ,
folosita de art. 1860 C. c1v., s-a dec1s ca, de11 artJcolul men}tonat nu prevede in
mod expres, JOne(Junea posesiilor nu poate avea loc daca este vorba s1 de
posesia proprietarului/ deoarece Intr-a asemenea situa~1e nu se identifica, ace a

' C.S.}., s. civ., dec. nr. 865/1995, in Buletinul iunsprudenter 1995, p. 52.

Drept cJvil. Partea genera! a

46

JUStificare a uzucaprunii, care consta In sanqionarea pasrvita(ii 1ndelungate a

propnetarului. 1
in once caz, interpretul trebure sa (ma cont ?I de alte dispozi(ii legale
susceptibile a devenr mcidente speJer respectrve, deer nu trebUie scapata din
vedere " o eventuala interpretare Slstematrca.
0 u,ltim3. regula de interpretare logldi pe care o vom retine ~;I no1 se
expnma pnn adagrul actus rnterpretandus est potws ut valeat, quam ut pereat,
ce~a ce lnseamna di norma JUrtdidi trebute mterpretata In sensu I aplic3rti e1,
m nu in sensu! in care sa nu se aplice. Aceasta regula de mterpretare este
insmsa in art. 978 C. crv.,' pentru mterpretarea conven(iilor, dar. pentru
1dent1tate de ra(rune, ea este extmsa ji Ia mterpretarea normelor de drept c1vil.
Spre exemplu, se poate recurge Ia regula de mterpretare log1ca In discuJre
pentru a se combate opmra potnvrt carer a, daca partile au redactat inscnsul sub

semnatura pnvata lntr-un smgur exemplar, inseamna ca. ele au in!eles taCJt .sa
deroge de Ia regula inscnsa in art. 1179 alin. (1 I C. c1v. (refentoare Ia formalitatea multiplulur exemplar), deoarece, in cadrul uner astfei de oprnii, s-ar
aJunge ca, pe cale de mterpretare, dispozi(ia legal a inscnsa in artrcoiui men(ronat
nu T~i ma1 gaseasca, practic, aplicare.
De asemenea, regula de rnterpretare iogrca pe care o avem in vedere poate
fi folosrta 71 pentru stabilirea sensuiu1 exact ai art. 14 alin. (2) teza I din Titlul VI
al Legii m. 99/1999, potnv1t caruia 11 Contractul de garantie reala se lnche1e Tn
torma autentrca sau pnn lnscns sub semnatura privata ?i trebure semnat de
catre debitor''; aparerit, partea finala a acestui text de lege este lnutila, deoarece, pentru a fi ~alabil ca mijloc de proba, orice lnscris autentic sau lnscris sub
semnatura pnvata trebure sa fie semnat de parte sau, dupa caz, de pal}r; pentru
a da eficlenJa turidica dispozi(ier legale ment1onate, vom interpreta textul Tn
sensu! ca semnatura deb1torulur este o condi(ie de valabilitate nu numa1 a
!nscnsuiu1 probator, ci ch1ar a contractu lui de garantie reala mobiliara constatat

sa

' A se vedea, spre exemplu, Trib. Suprem, s. ctv., dec. nr. 299/"1 981, in Repertonu
1980-1985, p. 75, nr. 50; dec. nr. 2166/1986, in Culegere de decizii 1986, p. 19. S-a mal
dects ca, de~~ dispozi~iile legale In matena accestunii imobiliare artifie~al'e nu prevad In mod
expres, constructorui de buna-credin~a pe terenul altUta nu II poate ob!iga pe propnetarul
lerenuiUt sa preta construqia ~i, In consecmJii, sa 11 despiigubeasca, deoarece dispozHiile
lnscnse in
494 C. civ. au fast edictate In tavoarea proprietarulut, legJwtorul urm3rind sa
dea acestuta posibilitatea de a opta pentru desp3.gubirea cea mat mtd., tinand cant 51 de
taplul ca el nU poate cere desfiintarea construcpet, astte! lndt propnetarul are dreptul de a
alege momentulln care va invoca accesiunea (Trib. Suprem. s. ctv., dec. nr. 723/1979, in
Culegere de deClzii 1979, p. 50) .
.: Potnvtt art. 978 C. ctv .. ,d.nd o ciauza esie primttoare de doua lnrelesuri, ea se
1nterpreteaza In sensu! ce poate avea un etect, iar nU in acela ce n~ar putea produce niC!
unul"

art.

Boro1

Caracterlzare general3._a dreptulu1 crvil

prin Tnscrrsul respectrv, deer contractu! de garantre reala mobiliara este un
Contract solemn, 1ar nu consensuai. 1
Pe langa aceste reguli de mterpretare log1ca, deosebrt de utile Tn pract1ca
sunt 11 argumentele ce pot fi folosite Tn interpretarea iogrca.
Argumentul per a contrano se intemeraza pe prrnc1prul de iogica numa
!egea terj:ului excius (tertwm non datur); atunci c3:nd se afirma ceva, se neaga
contranul- qw dicit de uno, negat de altero.
Pentru a ilustra iolosirea acestUt argument, ne vom refen Ia cateva cazun
practrce.
Astfel, potnv1t art. 969 alin. (21 C. crv ... conventiile se pot revoca prrn
acordul pal}ilor sau din cauze autorrzate de lege; per a contrano. rezulta ca . in
afara cazurilor expres prevazute de lege, conven(iile nu pot fi revocate prrn
manrfestarea de voin(a a unei smgure partr contractante.
De asemenea, din rnterpretarea per a contrario a art. 24 lit. al din Legea
nr. 114/1996, text ce reglementeaza doar posibilitatea chiria?ulur de a denunta
unilateral, cu respectarea anumrtor cerrn(e, contractu! de inchirrere a locuinter .
rezulta ca locatorul nu poate denun;a contractu! de Tnchmere a locum(er
inainte de Tmplinrrea termenulu1 stabilit.
Tot prin utilizarea argumentulur per a contrano se aJunge Ia concluzra
faptele JUridice stncto sensu pot fi probate prrn declaratii de martorr fara vreo
Tn.gradire, lntrudlt art. 1191 alin. (1 l C. civ., care mstituie o regula restnct1va Tn
ceea ce pme7te admrsibilitatea prober prrn declaraJiile martorilor. se retera Ia
"dovada actelor _Juridice" _
Argumentul de care ne ocupam poate fi toiosrt ?I Ia in(elegerea art. 27
alin. (2) C. fam., care dispune ca ,Ia inchererea casatorrer. sotii pot sa-sr
pastreze numele lor dinarntea casatoneJ, sa ia numele unuJa sau altu1a dintre er
sau numele lor reunite"; per a contrario, nu este permrsa luarea unUt nume
strain de numele lor, dupa cum nu este posibi! n!Ct ca unul din soti sa l~r
pastreze numeie, iar ce!a.Jalt sa adauge, Ia numele sau, numeie celui!a!t sot.
Folosmd argumentul per a contrano deducem. cu retenre Ia reg1mul rurrdic
al crrcula(rer terenurilor, ca terenurile pot fi dobandite Tn mod vaiabii nu numa1
pnn testament autentlc, Cl ?l pnn testament olograt sau prrn testament mlStiC,
deoarece art. 2 alin. (1 l din Titlui X pnvrnd crrculatra turidica a terenurilor'
pretinde forma autentrca numar Tn cazul acteior JUrrdice Tntre vii, insa testamentul este un act JUridic pentru cauza de moarte.
Este necesar sa precrzam di folosirea acestur argument nu poate fi generala.
E! nu este concludent dadi, piec.nd de ia o dispozitie de exceptie, se afirm3 o

ca

' A se vedea ~i M. Nicolae, op. cit., p. 89, nma 1 14; G. Boro1, D. Boro1, op. Cit., in
revtsta nJuridica", nr. 4/2000, p. 131.
2
Legea nr. 247/2005 pnvmd retorma in domeniile propneta~ii ~~ justitiei, precum s1
unele masun adiacente (M. -of. nr. 653 din 22 iulie 2005).
Boro1

Drept civi I. Partea general:\

48

Caracterizare generala a.dreptuiu1 civil

49

regula generala. in once caz, valoarea argumentuiut 1n discu\te este relattva,

francez (.. .)"I ?' ra!ionand per a contrario, a a1uns Ia conciuzta (inadmtsibila) ca

lntrucat din t3.cerea iegii nu se poate deduce, cu puterea ev1dente1, ca.

str~iinii nu au dom1ciliu.

legtuttorul a 1nteles neaparat, 1ntr-un caz contrar celur reglementat, sa dea o

solutJe contrara celet prevazute de lege.
$.pre exemplu, s-a aratat 1n mod JUStificat Ca, din art. 1518 C. CIV., care
vtzeaza pe asoctatu 1 far a cal itatea de adm tn tstrator {potnvtt acestu 1 text, ,asoctatul ce nu este admmtstrator nu poate ntct vmde, ntct obliga lucrurile. chiar

In baza argumentulut a fortiori se a1unge la extmderea aplicarii unet norme

juridice Ia un caz nereglementat expres, deoarece ratiunile care au fost avute Tn

vedere ia edictarea acelei norme JUridice se regasesc, cu ?' mat multa tane, In
cazul dat.
Spre exempiu, In legatura cu mterpretarea art. 28 alin. (1) C. lam., mat

mobile, ale societ3.tii"), nu trebu1e .trasa concluz1a, pnn folosirea argumentuiui

per a contrano, ca asoClatul admtntstrator ar putea savar~t once fel de acte de

exact, In sprijinul soiutie1 di sotui supravietuitor are dreptul sa poarte numele

dobandit pnn lncheterea casatoriet ?I dupa decesuJ ceJuilalt SO\, poate fi adus
argumentul a fortJon, dedus din art. 40 alin. (1) ?' (2) C. tam.: daca sotul
divor)at, chiar vmovat de desfacerea casatoriet, are posibilitatea sa poarte
numeJe dobandit pnn casatone Si dupa diVOt'!, CU atat mat mult trebUle Sa se
recunoasca aceasta posibilitate sotulut supravietuitor, a carut casatone a lncetat
pnn decesul celuilalt sot.

dispozitie In baza mandatuiUi de admtntstrare; pentru actele de dispozitie care

nu -reprezinta opera}ii curente, ch1ar ~~ admlnistratorul statutar are nevoie de o
lmputernic1re special a. i

De asemenea, din art. 5 C. ctv., potnvtt caruta ,nu se poate deroga prin
conventii sau dispozitii parttculare Ia legile care mtereseaza ordinea publica?'
bunele moravuri", ar rezu!ta, fo!osind argumentul per a contrano, di se poate

Daca diferite scrisori, note, insemnari .care sunt opuse celui de la care

deroga de Ia normele 1uridice de ordine pnvata, lnsa, a~a cum am menttonat

de1a, In momentul lncheterii actului JUridic par)ile pot deroga numat de Ia
normele de ordine pnvata dispozitive, nu )I de Ia normele de ordine pnvata

provin, dar nu sunt semnate de catre acesta, pot constttut lnceput de dovada
Tnscnsa, a fortiori,. un lnscris semnat de eel diruia

a stab iii sensul exact al art. 45 alin. (21 din Legea nr. 10/2001, care prevede ca

De asemenea, se poate recurge ia argumentul a fort1on oentru a se rezo!va

"actele JUridice de Tnstrilinare, mclus1v cele f3.cute ?n cadrui procesului de

pnvattzare, avand ca obtect tmobile preluate tara titlu valabil. sunt iovite de
nulitate absoluta, In atara de cazul In care actul a tost lnchetat cu bunacredinta", mat precis, pentru a stab iii care este soarta JUndica a actelor 1uridice
de lnstrainare (de catre stat catre 0 terta persoana), avand ca obtect imobile
preluate de stat lara titlu valabii 1n penoada 6 martte 1945 - 22 decembne
1989, atunct cand ter)ul dobanditor a fost de buna-credinta la 1ncheterea

preferabila, ar urma sa se apeieze Ia regula contorm caret a, pentru aspecteie pe

care nu ie reg!ementeaza, norma speCial a se completeaza cu dreptu! comun In
materie, dee~ ar trebui sa se aplice regulile de Ia lnstrainarefl lucrulu1 aituia,

despnnzandu-se astfel concluzta ca actele 1uridice respecttve sunt lov1te de

nulitate re!ativa.

Un exemplu elocvent de folostre necorespunzatoare a argumentulut per a

contrario ne-a fost ofent de o parte din doctrina ~~ junsprudensa franceze mai

vecht, care, In baza art. 102 .din Codui ctvil napoleonean l,domiciliul oncarut

Fr. Deak, Tratat de drept ovi!. Contracte speciale, Ed. Actam1, Bucure;;tL 1999,. p. 475,

nota 65.

Boroi

se opun8, care nu este

vaiabil ca lnscns sub semnatura pnvata deoarece nu 1ndeplineste cennta

multipluiut exemplar sau formalitatea bun ?J aprobat, are valoarea u~ui 1ncep~t
de dovada sensa.

tmperatlve.
Utilizarea doar a argumentului per a contrario nu este suficienta nicr pentru

actu!ui; Intr-a prima mterpretare, s-ar putea trage concluzia ca. asemenea acte
1uridice sunt valabile, 1ar lntr-o a doua interpretare, pe care o consideram

);-

problema de a sti dad\ normele 1uridice care reglementeaz~ dobandirea dreptulut de propnetate pnn uzucaptune se aplica sau nu st la dobandirea altor
drepturi reaie principale, tar solutJa este afirmativa: daca posesorul poate
dobandi pnn uzucaptune dreptul de propnetate (cu cele tret prerogattve ale
saie - usus, fructus ?' abusus), cu atat mai mult el poate dobandi un dezmembramant al dreptulut de proprietate (de exemplu, dreptul de uzufruct); ctne
poate mat mult, poate ?' mat putm- qw potest plus, potest mmus.
Un alt exempiu de aplicare a argumentului 1n discutte II constttute cazul
art. 1536 aiin. '(1) C. civ., care dispune di mandatul. conceput In termen1
generali cuprmde numat actele de admmtstratie"; a fort1ori, mandatul conceput
In termem generali este valabil ~~ pentru actele de conservare, Tntruc.3t acestea
11

profita lntotdeauna reprezentatulur.

Prin folosirea aceluta)J argument a fortJon. se a1unge Ia concluzta potnvtt

car:1a -~aran~1a rea!a mobiliara poate fi constituita ~~ pentru garantarea uner

obltga}u afectate de un termen suspensiv on de un termen extmcttv, In sensu I

ca art. 10 alin. (1) din Titlul VI al Legii nr. 99/1999, astfel cum a tost modificat
pnn Legea nr. 161/2003 (,Orice tip de.obligatte de ada, a face sau a nu face
este susceptibila sa fie garantata .cu garan}ia reala reglementata pnn acest titlu,
tnclustv obligaJiile viitoare, sub condi}ie, div1zibile sau determmabile."),
perm1te garantarea obiiga\iet afectate de o conditie suspensiva on de o conditie
rezo!utorie, deCJ a une1 obliga(ii a ciirei existenta deptnde de un eventm~nt

Drept crvil. Partea generala

50

viitor )I nes1gur ca realizare; cu atat mal mult, este posibila garantarea une1
obliga\ii a carer exercrtare depmde de un evenrment viitor ?i srgur ca realizare.
Acela)r text de lege ofera posibilitatea utilizarii inca o data a argumentulu1 a
fortran, deoarece, daca este susceptibila a fi garantata o obliga\re determlnabila, cu atat mar mult va putea fi garantata o obligape determ1nata.
Argumentul reducerii Ia absurd (reductio ad absurdum) este procedeul pnn
care se invedereaza ca o anumita solu!1e propusa pnn 1nterpretarea data ar fi
smgura posibil5, deoarece sus!tnerea oridi.ru1 alt punct de vedere ar dUce Ia

consecmte 1nadm1sibile, de neacceptat, absurde. Acest argument este tolos1t

destul de des in literatura de specralitate, in problemele controversate, pentru
combaterea altar argumente ce pot fi invocate In spriiinul opm1ei contrare.
Pe langa argumentele de interpretare logica mentionate ma1 sus, uneori,
sunt folos1te )I alte argumente, de o valoare eel pu\rn discutabila, precum: argumentul ad popu/um lcare se lntemeiaza pe lmPrejurarea ca. exista un acord al
marorita(iil, argumentul ad hominem (care se refera Ia calita(ile persoane1 care
a lormulat o anum ita oprn1e); argumentul ex silentiO (potnvlt caru1a, daca un
lucru nu a tost negat de mmem, !nseamna ca. ace! lucru este afirmat), argumentul ad 1gnorant1am (care se bazeaza pe 1mposibilitatea de a dovedi contranul) etc.
4.4.5. Metoda analogie;
1'v'1etoda analog1e1 (ubt eadem est ratio, eadem lex esse debet sau ubi eadem
est ratto. ib1 eadem solutro esse debet) se bazeaza pe ideea di, unde ex1sta
acelea?t rattunt, trebU!e aplicate acelea?t norme _Jundice, trebute data aceea;;t

solU\Ie. Fundamentul aceste1 metode consta In faptul ca aceeas1 cauza trebu1e

sa produca acela?l elect.
lmportanla metode1 analogrei consta in aceea di ea reprezrnta procedeul
pnn care se lace completarea ,,acunelor legii", caz in care se pune nu atilt
problema de a rnterpreta un text de lege, c1 de a gas1 un text de lege care sa fie
aplicabil Ia s1tualia concreta, neprevazuta de lege. Completarea lacuneior legii
se face pnn recurgerea fie Ia normele (Undice c1vile, ipoteza in care se vorbe?te
despre analog1a iegii (analogi a legis), fie Ia prmc1piile dreptulu1 c1vil, 1poteza in
care se vorbejte despre analogi a dreptulul (ana!ogia JUris). 1n funqle de Sltuapa
concreta din spe\a, rnstanla de rudecata este chrar obligata sa recurga ia analogla legii sau, dupa caz, Ia analog1a dreptulu1, deoarece art. 3 C. c1v. dispune
di judecatorul care va refuza sa judece, sub cuvant ca. legea nu prevede saudi

Caractenzare general a a dreptulU! ctvil

51

este intunecata on neindestulatoare, va putea fi urmarit ca v1novat de denegare

de dreptate.'
Oetermrnarea cazurilor de folos~re in practica a metode1 analog1e 1 este
relat1v U)Oara. intrucat se folosesc expresii precum: ,pentru ident1tate de rat 1une"
,pentru identitate de figura juridica", ,pentru identitate de mot1vare" etc. '
.
Recurgandu-se Ia metoda In discu~ie, s-a dects ca, dadi, potrivit art. 60
alin. (2) c. lam., copilul din casatorie care 91-a p1erdut aceasta calitate, prrn
etectul hotararii _Judeditore?ti de admitere a aqiunii In tagadutrea paternitatii,

are dreptul sa introduca. in termen de un an, aq1unea in stabilirea paternitatii,

este in spiritul legii ca ?I copilu!UI din afara disatoneJ, care si-a pterdut pater2

nrtatea, sa 1 se recunoasca acest drept . In acela)l sens, pentru ipoteza In care

un copil a p1erdut situapa legala de copil cu filiatra stabilita lata de ambii
parinti, ca urmare a declararii nulitatii recunoa~terii de patern1tate ,sau a adm 1terii aqiunii In contestarea recunoa~erii de patern1tate, s-a aplicat pnn analogre
art. 60 alin. 12l C. lam. (care v1zeaza s1tual1a in care copilul ?1-a p1erdut filiat1a
"

"

tata de tata ca efect al admtterii aq1unii in t1gaduirea paternitati.i), in ceea ~e

pr~veste momentul de Ia care lncepe sa curga prescnp\ra ext1nct1va a ae(1unii In

stabilirea paternita(ii. 3 5-a mai decrs ca art. 19 din Decretul nr. 167/1958, ca 1e
reglementeaza repunerea In termenul de prescnptJe extinctJva, se ~plica, pnn

analog1e, )1 aq1unii In stabilirea paternitalii copiiulu1 din alara cas5tonei.'

precum ~~ aq1unii in tagadurrea paternitatii. 5
De asemenea, lntrucat In legislatJa e~vila nu exista vreo dispozitie din care
sa rezulte condi}iile ce trebUJe fndeplimte pentru a fi fn prezenta u~u1 abuz de

drept sub1ectrv civiL se poate recurge Ia aplicarea, pri~ anal~g1e, a art. 723
C. proc. c1v., care prevede, in pnmul ali neat ca. ,drepturile procedura!e trebu1e
exerc1tate cu buni3.-credinti3. ?J potrivit scopu!u1 in vederea ~aru1a au fost recunoscute de lege", tar, In eel deal do ilea alineat 1 ca. 11 partea care toloseste acestc

dreptun in chip abuzrv raspunde pentru pagubele pncrnurte", despn~zandu-se

astfel concluzia ca. va fi vorba de exercitarea abuziva a unU! drept sub1ect 1v

' Tn sensu!

~a analogta legii sau a dreptulu1 l~i gJ.se~te suportul In prevederile art. 3

C. CJV., a se vedea ~~ Gh. Belew, op. cit., p. 72;

p. 55.

Cit.,

5t.

R3uschi, op. c1t., p. 38; 1. Dogan1, op.

.Trib. Suprem, s. civ., dec. nr.1984/1989, in rev1sta ,Dreptul", nr. 4/1990, p. 73 .

C.A. Bucure~ti, s. a IV-a c1v., dec. nr. 601/1995, Tn Culegere de practJcJ. judic1ara c1vil5
1993-1998, p. 123.
4
Trib. JLid. Bac3u, dec. Clvil3 nr. 666_11981, In ,RevJsta romana de drept" nr. 5/1982.
p, 60.
.J

C.A. Bucuresu, s. a IV-a c1v., dec. nr. 1534/1996, In Cuiegere de praGic3 _ludiCJara

civila 1993-1998, p. 125.

Boroi

Boroi

Drept Civil. Partea generala

52

c 1vil atunc 1 cand l!tulanui acestu1a, cu rea-credin}a, 11 deturneaza de ia scopul

pentru care a fost recu noscut de lege. .
. .
.
.
.
Dintre aite exernpie practice de utilizare a metode1 analogeL ma1 men}IOnam: art. 969 c. c 1v., care reglementeaza pnnC!piul tot}el obligatorii. 51
~revocabilitatea contractuiUI, se aplica, pentru identltate de rat1une, jl actelor
1uridice unilaterale; va fi verba de un viCJu de consimtamant riu numai _atu~CI
cand doiul. provme de ia cealaita parte contractanta, ci si atunci cand dolu:
provme fie de Ia un tet}, 1ar cocontractantul are cunostinla de aceasta
impreJurare, fie de ia reprezentantui cocontractantulu1; regulile de mterpreta~e
a conven!iilor, stabilite de art. 970 alin. (2) 51 de art. 977- 985 C. c1v., se aplica,
in mod corespunzator, 51 actelor ;uridice unilaterale; dispozitiiie inscnse in
art. 64 alin. (1) C. lam. retentoare ia stabilirea numelu1 de familie al copilulu1,
se apiica pnn analog1e 51 in cazui modificarii numeiUI de familie ai copilulu1
nas~ut din parintl necunoscuti ~~ care, uitenor, 1$1 stabile$te filiatia tati de unul
dintre pannti etc.
Trebuie mentionat

ca nu constitUie un caz de analogle a

legii acela In care

norma JUndi~a stabileste ca Sltuatla Ia care se refera este guvernata. de

anum1te dispozitii legale, pe care ie men}1oneaza expres, incorporandu-le dec1

In cuprinsul pr~vederilor respect1vei norme juridice. Spre exempiu, potrivit

art. 1409 C.. c1v., regu!ile prescrlse pentru vanzare se aplidi ;;1 In cazui
contractuiUI de sch1rnb; conform art. 1203 C. civ., prezumtiiie simple sunt
admisibile numa1 In cazurile cand este adm1sibi!a dovada pnn martori, dect

textul de lege ment1onat a incorporat 51 prevederiie inscnse in art. 1191-1198

C. c1v., refentoare Ia adm1sibilitatea probe1 pnn declaratiile martoriior; art. 36
din Decretul nr. 31/1954 dispune ca ,raporturile dintre persoana ;uridica 51 ce1
care alc3tUiesc organele sale sunt

sup~se,

pnn asemanare, regulilor manda-

tuiUI, daca nu s-a prevazut altfel pnn lege, actul de lnfiin!are sau statut". In aite
cuvinte, normele de tnmttere nu sunt lacune aie iegii, ci, dimpotnva, ele tndica

textele de lege apiicabile.'

'A se vedea ~~ A Pop, Gh. Bele1u, op. cit., p. 91; A Co;ocaru, op. Cit., p. 155; f. Dogaru,
op. c1t., p. 55.

Bor01

Caracterizare genera\a a dreptuiui civil

53

In sfar51t, este necesar sa sublin1em 5i reiat1v1tatea metode1 analog1e1, ceea

ce Tnseamna ca. atunc1 cand se- folose~te aceasta metoda trebuie sa se aiba !n
vedere nu numat asemanarile, ci ~i deosebirile dintre situatta reglementata

expres de lege >i s1tuatia neprevazuta de lege jl pentru care se mtent1oneaza a

se aplica acela?i text de iege. De asemenea, nu trebu1e om1sa din vedere regula
conform care1a normele speciaie sunt de stncta mterpretare 11 aplicare, dec1
asemenea norme nu pot fi aplicate prin analog1e. De exemplu, de11 intre
contractu I de renta viagera ?' contractu I de intre(mere (care nu este regiementat
in 1eg1slala noastra) ex1sta o sene de asemanan, normele care reglementeaza
contractu! de renta v1agera (art. 1639-1651 C. c1v.) nu se vor aplica ,, in
pnvm(a contractu lui. de intre!inere, ci acesta din urma va fi guvernat de regulile
generale din matena obliga(iilor, in masura in care pat}ile contractante nu au
prevazut altfel.

Raportul juriaic civil

rilor", 1n realitate, se are In vedere condurta oamenilor lei 1ntre eil cu pnvrre Ia
lucrurr. Menponam totu~r ca a fost expnmat sr punctul de vedere potnvrt carura
dreotul subrectlv civil real creeaza un raport rmediat ~~ direct 1ntre un lucru ~~ o
per~oan8.. 1 1nsa, chlar jil in literatura d~ sp~Cialitate ma1 veche, s-a precizat ca
nu este exact sa se afirme ca dreptul real este un drept asupra unur lucru.
deoarece, pn.3nd cont de faptul ca. once drept subiectiv este inso~tt de o
obligatre crvila corespunzatoare, ar 1nsemna ca ~i lucrul, Ia randul lur, are
2
obliga~ii fa~a de om.

Copitolul II

Raportul juridic civi!

'

Sectiunea I. Consideratii generale

Rapartul iuridic crvil prezrnta trei caractere ?' anume:'

- este un rapart sacral:
- este un raport vo!ilional;
- partile au pozitia de egalitate 1urididL

tate juridica

Pnn rapart ;uridic crvil se 1nlelege relaJ!a sacra/a, patnmanrala sau nepatnmon1a/a, ~eg/ementata de norma de drept cJvif.1

2. Coracterele raporiului juridic civil

2.3. Coracterul de report JUridic in care parjile au pozi!ia de egail

2.1. Caracterul social al rapor!ului juridic civil

I

ii

2.2. Caraclerul volitional al roporlului juridic civil

0 relatre socrala devine raport jundic civil deoarece acest lucru s-a dont de
catre legiurtor, pnn edictarea normer de drept crvil. A~adar, primul aspect care
eviden(raza caracterul volilional al oncarur raport JUndic crvil rezulta din
norma de drept crvil, norma ce expnma vorn!a de stat
Extsta insa Sl un al do ilea aspect a! caracterului volitional~ dar numa1 pentru
raporturile JUndice crvile care izvorasc din actele Jundice crviie, 1n sensu I ca,
pe langa vornta expnmata In norma de drept crvil, exrsta ~~ vornta expnmata de
~utorul sau, dup8. caz. de autorii actului juridic ctvil. Tocmai de aceea se spune
ca asemenea raporturi jurrdice crvile au un caracter dubiu volitional.

1 Delinitio
juridic civil
. raportului
-

55

Raportul de drept crvil, ca once raport 1uridic, este ~n rapart socrai, adica
un raport ce se stabileste 1ntre oamenr, pnvili fie 1n calrtate de subrect rndrvrdual, fie 1n calitate de subrect colectrv.
Con(rnutul caracterului socral al raportulur 1urrdic crvil necesita doua precrzan.
d'
.d
ot norma de
1n pnmul rand, prrn reglementarea relaper rntre oamenr _ ':_care
.
clrept crvil, aceasta rela(re nu 1sr prerde trasatura sa pnmordrala, anume de a fr
relatre socralii.
d t
e
1' 1 do-lea rand norma de drept crvil se adreseaza numar con ur er oam nilo~ ~hla/ Sl atune~ c~nd aceasta conduita ar fl1n legatura cu an~~lte lucrun
(bun~ri). Pri~ urmare, atuncl cand se vorbe?te despre "regtmul jundJC al bunu-

Egalitatea JUridici! a parJilor reprezinta nu numar metoda de regiementare a

dreptulur crvil, cr ~~ un caracter propnu raportului iuridic crvil.
Contrnutui acestur caracter al raportului 1undic crvil se expnma 1n nesubordonarea unei pa'!i fala de cealalta parte a raportului iuridic respectiv.
3. Structure roportului juridic c1vil
Pr!n structura raportulut JUridic ctvil Tn}elegem efementele constitutive ale

rapartulur juridic c1vi/.

Ch. BeleJU, Orept CIVil roman. lntroducer_e In drep~u! Civil. Subiecte!e dr~p~~~UI Cl~~:
ed a V!-~ revazuta ~~ adaugita de M. Nico/ae ~~ P. Tru;ca, Ed. ~ansa, B~cur~Jtl,
.I ' ~ un
. t
Un:~n se adauga Sl un al patrulea caracter, anume ca. raportu }urtv IC CIYI es e
d 1'
St Ra"u.schi Drept ctvl!. Partea generala. Persoana ftztca. Persoana 1un~
raport 1 eo ogtc - . .
.
did, Ed. Funda>tet ,Chemarea", la71, 1993, p. 40.
L

Boro1

I A se vedea, spre exemplu: Aubry et Rau, (ours de droit CIVil francais, tome II, semc
edition, Pans. 1897, p. 72; M.B. Cantacuzmo, Elemente!e dreptului Clvit Ed. A!!, colec\13
Restitutio, BucurestL 1998, p. 30; C. Hamangiu, I. Rosetti~Batanescu, AI. BJico1anu, Tratat
de drept c1vil roman, vo!. L Ed. All, coieq1a Restitutio, Bucure~ti, 1996, p. 526 (ace~ti aut on
adm1t Tnsa di raportul _juridic care conpne un drept real este tot un raport 1ntre persoane,
insa acesta nu ar constitut decat un caracter accesonu. sublnteies 51 oarecum abstract al
dreptu!w real); N.D. Chimpa, izvoarele obligapunilor, p..12 ~~ p~ 18 ..
2
M.A. Dumttrescu, Manua"l de drept Civil, anull, Bucure~tl, 1929, p. 472-473.

Boroi

Drept c1vii. Partea generala

56

Raportul juridic c1vil

Elementele constitutive ale raportului Juridic c1vil sunt In .numar de trei:

parjcile, contmutul ~~ ob1ectul.
ParJile sau subiectele raportului ;uridic civil sunt persoanele fiZice on JUridice, In calitate de t1tulare de drepturi sub1ect1ve c1vile sau de obligatii c1vile.
ConJinutul raportu/UI JUridic civil este dat de totalitatea drepturilor sub1ect1ve c1vile ~i a obligatiilor civile pe care le au parjcile raportului jundic respect1v.
Obiectul raportuiUI ;undic Civil consta In conduita partilor, adica In actiunile sau maqiunile Ia care sunt lndntUite partite sau de care sunt tmute sa le
respecte.
Pentru a fi In prezen(a unu1 raport JUridic c1vil, aceste tre1 elemente trebUie
sa fie intrumte cumulat1v.

- 1zvorui raportului JUridic civil concret genereaza o s1tuat 1e Juridica determmata (concretal lntre anum1te sub1ecte de drept c1vil.
'

4.3. C!asillcoreo izvoarelor roporturilor juridice concrete

4.3.1. Fopte omenei

. Dupa cumlegea c1vila condi;ioneaza sau nu nasterea raportului jundic civil

d;' ;'x1sten!a mtenl1e1 producer11 acestu1 elect, deoseb1m, pe de 0 parte, taptele
savars1te cu ~nten;1a de a produce etecte JUr~dice, adica acte/e ;undice ovile,
m, pede alta parte, fapte!e savar)ite lara mten;1a de a produce etecte JUridice,
dar care" etecte se produc 10 temerullegii, adica faptele ;undice (stncto sensu).
.. Dupa cum sunt. sau nu contorme cu iegea, distmgem taptele !icite .;; 1 tapteie
i11C1te.

Pnn Izvor at raportuiui jundic civil concret se intelege o impreJurare (act sau
faptl de care /egea Civila ieaga na;;terea unui raport JUridic civil concret.
Sublimem ca actul sau faptui care este 1zvor ai unui raport JUridic c1vil
concret constJtute, In acela?J t1mp 1 ~~ izvor a! drepturi!or subJecttve civile ?I al
ob!igatiilor civile care formeaza contmutu! raportu!ui juridic respect1v.

Fa~tefe naturaie sau ~v~nrmentefe sunt T~prejurari care se produc independent de vomta omulu1 )I de care legea c1vila leaga nasterea de raportur~ JUridice. Sunt lapte naturale, spre exemplu, nasterea (1nseamna aparitia unu
1
sub1ect ~e drept c1vd), mundatla (poate fi for;a maJora, care, potr~VIt legii,
suspenda prescnp(la extmct1va, exonereaza de raspundere c 1vila) moartea
(inseamn~ ln~etarea capacita(ii de folosin!a jl de exerci!iu, marcheaz~ momentul desch1denr succes1un1i etc.).

4.2. Corelatio dinlre norma Juridica, ropor!ul juridic civil oostroc!,

roportul juridic civil concret ~i izvorul roportuiui iuridic civil concret
Pentru ex1sten1a raportuiUI JUndic c1vil abstract, defimt ia lnceputul aceste1
seq1uni, sunt necesare doua premise, anume: sub1ectele de drept c1vil (persoanele liZ!ce sau Jundice lntre care se stabilejte relat1a soe~ala); precum )1
norma de drept civil care reglementeaza rela}1a soc1a!a respectiva.
Pentru ex1stenta unu1 raport JUridic c1vil concret, Ia cele doua prem1se mentlonate mai sus, este necesar sa se mat adauge o a tre1a, anume o lmprejurare

4.3.2. Fapl juridic in sens larg ~~ lop! iuridic in sens restrons

na$terea

unu1 asemenea raport.

Ajadar, corelatla In diSCU\Ie este urmatoarea:
- norma de drept Civil este premisa necesara ~~ obligatorie pentru extstenta
atat a raportului jundic c1vil abstract, cat~~ a raportului jundic c1vil concret ~~a
IZvoruiui raportului juridic civil concret;
- raportul JUridic c1vil abstract este t1parul raportulu1 JUridic c1vil concret, In
sensu! ca. acesta din urma se va Jncadra lntr-un anum it ttp de raport JUridic CJvil
abstract, lar raportul juridic civil concret particuiarizeaza raportu! _juridic civil
abstract;

tople naturale

fnteiegem pnn fapte omenejtl ~cele .fapte (cQmiSIVe sau OmiSIVe) savars1te
de sub1ectele d: drept Civil cu s~u fara 1ntent1a de a produce etecte JUridice, de
care legealeaga na~terea,"mod1f1carea sau stingerea de raportur~ JUndice Civile
concrete. Asadar, ~ceasta categone reune)te atat aq 1unile sau maqrunile
voluntare (dante), cat 11 cele involuntare (nedor~tel.

4. 1. Definilia
izvorutui raportuiui iundic
civil concret
'
.

Clvila sa conditioneze

~~

Oupa cum depind sau sunt mdependente de vomta umana 1zvoarele

raporturilor JUridice crvile concrete se Impart in lapte o~ene~t 1 51 'tapte naturale, acestea din urma fiind num1te sr evenrmente.

4. lzvoareie raponuiui jundic civil concret

tun anum1t act sau fapt juridic) de care legea

57

Du~a sfera lor, deoseb1m intre fapt JUridic in sens larg (/ato sensu) 51 tapt
;ur~d1c 1n sens restrans (stncto sensu).
CU

In se~s_. i~rg, pnn _fapt JUridic se desemneaza atat faptele omenesti, savaJslte
;au fara mten;Ja de~ produce efecte JUridice, c.t ?I tapte!e naturale.
.

~n sens. . r:strans, pn_n tapt jurid!c se desemneaza numai faptele omene 5t1
savar~lte fa_ra mten!Ia de a se produce efecte JUridice, dar care se produc in
v

~-

temelullegn, precum si faptele naturale.

Se obs:rva
diferen!~ de sfera ln_tre fapt juridicin sens larg s fapt JUridic in
sens restrans o reprezmta actele _1undice. Prm urmare, interesu! aceste clasJ-

ca

Rnrn1

'-''""P~

'-'OYIIo

... ,,"""""

Iicari Vlzeaza opunerea actului JUridic fala defaptu~ J~ridic in 1n!el~s ~estrfms.
1ntre acestea exista importante diferente de reglm JUri?IC, spre exemp u; radiri
_ faptul Juridic tn inleles restrans poate fi probat, 1n pnnc1p1u, fara ~ng .. '
1
fiind admlsibil once mijloc de proba, in vreme ce dovada actelor JUndlce CIVI e

1.:

"
b d
t
este supusa unor condilii restrictive;
- capacitatea clvila cunoa~te reguli diferite, ~upa cum este vor a e ace
JUridice Civile sau de fapte JUridice in inJeles restrans; . . . .
- reprezentarea opereaza numai in matene de acte JUridic~,
-problema nulitalii se pune excluslv in cazul actelor JUrldlce etc.

4_3_3. lzvoare simple ~~ izvoare complexe

1n functle de structura lor, lzvoarele raporturilor JUridice civile concrete

i;
sun~

simple ~~ ~omplexe.
"
" t lea '
izvoare/e Slmpie sunt faptele JUridice (/ato sensu) a ~aror structura es e a . tuita dintr-un su]gur element, care da na~tere, pnn el msu?l, Ia raportul JUridic

clvi;z~~~~:~; compiexe sunt acele fapte

JUridice ~ caror str~ctura ested al~atuita

din mai multe elemente, ce produc efecte JUridlce valablie numal ac sunt
reunite toate, fie succesiv, fie concomitent.

r\,,

4.3.4. lzvoare de drepturi patrimoniale $1 izvoare de drepturi nepa-

irimoniale
rt de drepturile subiective CIVile dirora le dau na~tere, distingem
izv~ar~~ode drepturi patrimoniale ~~ izvoareie de dreptun personale nepatn'

momale.
.
.
.
rt i modun de

La randul lor, IZVOarele de dreptun patri~onla 1e se lmpa n

dobandire a drepturilor reale ?i izvoare de obilgal 11

I
I

II

Sectiunea a 11-a. Elementeie raportului juridic civil

li
.l

'

Subsectiunea I. Nofiuni genera/e prlvlnd

parfi/e raportului juridic civil

1. categoriile subiectelor de drepl civil

Exlsta doua man categorii de sublecte de drept Civil:

_ persoanele fizice;
BorOt

. L.

59

KapUII.UI lUI lUll.. "-lVII

0""''""'--

58

- persoanele juridice (numite uneori ?i persoane morale).

Prin persoana fiztca se desemneaza omui, privit ca titular de drepturi
subiective c1vile ~i obligatii civile.
Pnn persoana JUridica se desemneaza entltatea care, indeplinmd conditiile
prevazute de lege, este titulara de drepturi ?i obligatii.
Pentru a avea calitatea de persoana JUridica, entitatea trebu1e sa intruneasdi
urmatoarele cerinte, cumulatiV:
-sa aiba 0 organizare proprie;
-sa aiba un patrimoniu distinct;
- sa aiba un scop determinat.

2. Determinarea, pluralilatea ~~ schimbarea subieclelor raporluiui

juridic civil
2.1. Delerminarea subieclelor raportului juridic cavil
Prin determmarea sub1ecteior raportulw JUridic ctvi/in(elegem cunoa9terea
p!irfilor acestui raport.
Pentru a determ1na subiectele raportului JUridic c1vil, este necesar sa facem
o distinqie intre raporturile care au in con(inutul lor dreptun subJective civile
absolute ~i raporturile care au in conl~nutul lor drepturr subiect1ve c1vile

reiative. 1
In cazul raporturilor civile care au in conlinut un drept absolut (un drept
real sau un drept nepatrimonial), este cunoscut sau determ1nat numa1 sub1ectul
activ al raportulu1 JUridic, care este insu?l titularul dreptului sub1ectiv civil
absoiut (de exemplu, propnetarul lucruiui). Subiectul pasiv al raportului juridic
este format din toate celelaite subiecte de drept c1vil, deci subiectul pas1v al
unui asemenea raport JUridic este nedeterm1nat.
1n cazul raporturilor CIVile care au in conJinut un drept relativ (un drept de
creantal, sunt determinate atat subiectul activ (numJt creditor), cat ?I sub1ectul
pasiv (num1t debitor). Spre exemplu, intr-un raport jundic nascut dintr-un
contract de depozit, sunt determinate atat subiectul activ (deponentul), cat ~~
subiectui pas1v (depozitarul).
Sublin1em ca, in literatura de specialitate, s-a afirmat ca, in cazul raporturilor juridice care au in conpnut un drept de propnetate, numai subiectul
' A se vedea ~~ A. Pop, Gh. Beieiu, Drept CiviL Teoria generaLa a dreptului CIVil,
1980, p. 105~107; T. Pop, Drept CIVil roman. Teorla generala, Ed. Lumina Lex,
Bucur~tf, 1993, p. 58-59; !. Dogaru, Elementele dreptului dvil, val. I, lntroducere In dreptul

Bucur~tl,

civil. Subiectele dreptului dvil, Ed. Sansa, Bucure~tl, 1993, p. 65-67. Pentru nopunile de
drepturi subiective civile absolute ~~ dreptun subiective ctvile relative, a se vedea supra,

prezenta secpune, subsec~iunea a 11-a, nr. 2.2.2.

Bor01

Drept c1vil. Partea generala

60

activ (proprietarul) ar fi determinat Inca din momentui na~terii raportulUJ

JUridic, iar determinarea subiectului pas1v ar interveni ulterior, anume atuncJ
cando persoana ar lndilca obligatia general a ~~ negativa de ablinere de Ia stimJenirea exerciliuiui dreptului de proprietate de ditre titular.' Afirmalia, In
pnvinla determinarii ulterioare a subiectului pasiv, este lnsa mexacta, deoarece, In momentul nesocotirii dreptului de proprietate de catre o persoana, se
na~te un raport JUridic distmct de raportui Juridic real, avand In conlinutul sau
dreptul subiectiv de a trage Ia raspundere pe eel care a 1ndilcat dreptul de
propnetate, precum ~~ obligapa corelativa ce revine celui care a 1ncalcat
dreptui de propnetate de a restabili situapa anterioara, mciusiv prin repararea
preJudiciulu, cauzat.2 Spre exemplu, sa presupunem ca Primus este propnetarul
unUJ anum it autoturism. In raportul juridic real ce are In continut acest drept de
propnetate, este individualizat numa1 subiectt.il activ (Pnmus), subiectul pasJV
fiind format din toate celelalte subiecte de drept civil. Oaca Secundus ar
detenora autotunsmul respectiv, atunci s-ar na~te un raport JUridic obUgatJonal,
In al carui conpnut intra dreptul IUJ Primus de a pretinde de Ia Secundus repararea preJudicJuiui ce 1-a fost cauzat prin f'lpta ilicita a acestUJa.
Generalizand, putem spune di, In masura In care pnntr-o fapta ilicita
cauzatoare de prejudicii se aduce atingere unui drept absolut, se va na~te un
raport JUridic obligalional, 1n conpnutui di.ruia intra dreptul ia repararea
pre1udiciuiUJ cauzat SJ obligalia corelat1va acestui drept, fiind determinate atat
sub1ectul activ (creditorul), cat~~ subiectul pas1v (debitorull.'
2.2. Pluraiilalea subiectelor raportului juridic civil

Raportul
juridic civil
'
61
In cazul raporturilor JUridice civile nepatrimonia/e subiectul pa . f"11 d
nedetermmat, este constituitdin pluralitatea celorlalte
ct d d SJV,
cu exceptia subiectului actJv. In schimb plurai"Jtatea acte .e et rept
, t'l , d
to ,
.
'
IVd es e ma1 rara
Jn aI"nm u-se t'tu~J
raporturile
nepatrimomale ce decurg d" creat'1a .mte Iec-'
b

tua a_~~ prezen andu-se su forma coautoratuiui.'

. ~at pnve~te rapo~urife JUridice civile patrimomafe, urmeaza Sa deosebim
dupa cum acestea au In conlmut un drept real sau un drept de creanta.

~ubi

rn

~
CIV~,

rn

2.2.2. Pluralitatea subiectelor in cazul raporturilor reale

In ca;ul raporturilor JUridice CIVile reale, avand In continut dre tul de ropnetate, . subJectul paSIV este constitUJt din pluralitatea
b" t p d
drept CIVil,
putm titularul dreptuiUJ de propnetate. Subiectul
fie o persoana (propnetatea exclusiva) on poate sa fie aicatuit di
p
I
persoane (propnetatea comunaJ. Pluralitatea activa exista deci
mute
multor tltulan al dreptului de proprietate asupra unui I c .
orma mal
mase de lucruri.
u ru sau asupra une1

c~iorlalte ~
act~ l:ca~e s~
su~ ~a'

m~l

Proprietatea comuna poate sa lmbrace una di

,
coproprietatea, indiviziunea ~~ devalma~ia.
n urmatoarele tre1 forme:
1

cop~~~;,:~;~ta~:~i~r~~u~~~~rfe~a:a u~u:~ec;uer~~~n~~:::: ~oarta.denumirea de

fiecare dintre copropnetari avand

cola-parte ideala . b ucru:l _determmate,

j~~~~~~a:~e~~~:~~~~~s~t;e::~~~~:;nat~ ~~n luc~~~ p~\~~~; C::,:!r~~lti~~~~:

fiecare sa aiba cate

respective.

cola de 1/2

dinm~r~a l~pdreuna 0 casa, convenind ca

ptu

e propnetate asupra easel

lndivlzlunea presupune ca mai multe

. '
.
~n propn_etate o
unlversalitate de lucruri, fiecare av1md o cotl;~~~a~e
tul de propnetate, dar neavand un anum it I
I ea a ,~I a stracta _dm drepsalitatea respectiva Este cazui mo~te t .I ucru sau anumlte lucrun dm unJverrealizarii partaJUIUJ.succesoral.
"'on or unel persoane, pana 1n momentul

1;lrn

2.2. I. Precizali prea!abile

In circuitul civil, cele ma1 multe situalii sunt acelea 1n care raportul juridic
c1vil se stabile~te lntre o persoana, ca subiect activ (persoana care dobande~te
sau depne dreptui subiectJv c1vil ce intra 1n contmutul raportului juridic CJvil),
~i o alta persoana, ca sub1ect pas1v (persoana direia 1i incumba obligapa civil a
ce intra 1n continutul raportului JUridic civil). Sub aspectui subiectelor sale, se
spune di un asemenea raport juridic civil este simpiu.
.
Exrsta lnsa ~~ situatii In care raportul juridic c1vil se stabile~te 1ntre ma1 multe
persoane, fie ca sub1ecte active, fie ca subiecte pasive, vorbindu-se astfel
despre raporturi juridice civile cu pluralitate de subiecte.
' A. ionaJCU, Drept c1vil. Partea generala, Ed. Didactica ji Pedagog1ca, Bucurejti, 1963,
p. 37; ~t. Rauschi, op. cit., p. 43; P.M. Cosmovici, Drept dvii. lntroducere in dreptul. civil,

Ed. Ali, Bucuresti, 1994, p. 59.

' A se vedea si A. Pop, Ch. Beietu, op. cit., p. 106-107; T. Pop, op, cit., p. 58-59.
' Ch. Beietu, op. cit., p. 81.
Boroi

Se observa ca principaia deoseb d" t

.
. .
acestora; coproprieta;:~ m re copropnetate ~~ mdivlziune pnmdivlziunea areca obiect o universalita:;eoca O~Ject un lucru detern;mat, _iar
ren!len de ore! in calitativ (de reglm . .d" ) ~ masa) de lucrun. Neexlstand dJfeJUn IC mtre copropnetate ~i indivizlune, de

ve~te oblectui

In cazu/ coautoratului, deosebim pe de

. . .
.
~omuna
care a fast creata de maf mufte
o part;, opera c_.omuna diVJ~tbt!a, adlca opera
lar, pe de alta parte_, o era comuna,; . pe_rs~ne,_ lec_ar: avand o contnbuJie determinata,
nedeterminata.
'P
ndiV!ztblla, Sltuafie m care contribuJia coautorilor este

Problemele se pUn in mod

~lnut2 ce/e/alte
drepturi real e.
5.

asemanat

.
or~~. "m cazu I raportunlor
JUridice avand in
Boroi

con-

--'

'I~r. :

62

............ 1"'~

... --

-~--

0-

63

I
ii
'

I
II

regula, acestea sunt studiate Tmpreuna, sub denumirea de propnetate comuna

pe cote-part'
Pnn deviilmii~le se desemneaza acea proprietate comuna care se caracterizeaza pnn faptui ca titularii nu au precizata cota-parte ce ar reveni fiecarUia
din drept, ci acesta este nefraqionat, deci dreptul de propnetate nu este div1zat
~1, cu atat ma1 mult, mci lucrul sau lucrurile nu sunt fractionate. Ca exemplu de
devalma~1e, men;ionam proprietatea so;ilor asupra bunurilor comune dob1mdite Tn t1mpul casatone1.
Proprietatea comuna, Tn oncare din cele tre1 forme, Tnceteaza pnn partaj
(Tmpar;eala), cu excep;1a cazurilor de propnetate comuna pe cote-par)l for;ata
1' perpetua.'
2.2.3. Pluralilatea subieclelor Tn cazul raporlurilor de creanja

II
II

',.;
!

,;I
;:

'I'

II

1n cazul raporturilor JUridice civile obligationale (numite ~~ de crean;a),

pluralitatea poate sa fie act1vii (mal mul;i creditor;), pasivii (mal mul;i debitori)
sau m1xti! (mal mul;i crediton ~~ ma1 mul;i debitori).
Pluralitatea de subiecte In cazul raporturilor obliga;ionale poate Tmbraca trei
forme: obliga;iile con1uncte, obliga;iile solidare ~~ obliga;iile indivizibile.'
Obligatta con;unctii (numita ~~ obliga\le divizibila) este aceea care leaga ma1
mul;i creditori sau ma1 mul;i debitori, lntre care crean;a sau, dupa caz, datoria
este div1zibila. A~adar, fiecare dintre creditori nu poate pretmde de Ia debitor
(Tn caz de pluralitate act1va) sau de Ia debiton (Tn caz de pluralitate m1xta)
decat partea sa, respectiv fiecare dintre codebitori nu este tmut ded\t pentru
partea sa din datoria comuna (atat Tn caz de pluralitate pas iva, cat ~i In caz de
pluralitate mixta).
Spre exemplu, Primus ~~ Secundus lmprumuta pe Tertius ~~ Quart/us cu
suma de 1.000 le1; div1zibilitate Tnseamna ca, In lipsa de stlpula\le expresa
contrara, Ia scadenta, Pflmus nu poate pretmde decal 500 le1, 5ecundus nu
poate pretinde decat 500 le1, respectiv TertiUs nu poate fi obligat decat Ia
restitUirea sume1 de 500 le1, ca de altfel ~~ Quart1us.
' Este vorba despre: coproprietatea asupra p3rJ-ilor comune din.;.eladirile cu mal muite
etaje sau apartamente ce apa1:in unor proprietari diferiti; coproprietatea asupra bunurilor
comune necesare sau utile pentru foiosirea a doua imobile vecme care aparJ-in unor
proprietan diferi~i (anumite bunun care se gasesc pe lima de demarcat1e a doua propriet3ti,
precum f~ntam, potec1 etc.); coproprietatea despar!-lturilor comune (zidul comun, ~antuf
comun ~~ gardul comun); coproprietatea asupra bunurilor considerate ca fiind de tamilie.
2
Pentru dezvoltiiri, a se vedea: 0. Alexandresco, Principiile dreptuiUJ civil roman, voi. Ill!
Bucure~ti, 1926, p. 205-239; C. Hamangw, I. Rosetti-Ba/anescu, AI. Biiicoianu, Tratat de drept
c1vil roman, vol. II. Ed. All, Coleqia Resutut1o, Bucure~ti, 1997, p. 421-428; C. Stiitescu,
C. Birsan, Drept ctvil. Teoria genera\a a obligaJiilor, ed. a 111-a, Ed. All Beck, Bucure~ti, 2000,

Subliniem ca, In dreptul civil, divlzibilitatea r

. "
,
ep:ezmta reg~ Ia m matene de
obliga;ii cu pluralitate de subiecte 1n
prevazuta In mod expres, ci se subl~tele co~ecmla,, divlz;bditatea nu trebule

d_ibn.lce(le doua excep;ii (solidaritatea sau ~~divfz~~i~;~~~:)c~t~l~g~ln,.,uleesxulnsttaduna

e COn_IUnCtf,!).
IVIQbfigafia solidara este aceea fn care fiecare
d.
lntreaga datone (solidaritate actlva) sau fiecarecre ~tor poate cere debltoruiUI
obligat Ia plata fnl(egii datorii (solidantate P , ") de ltor este \I nut ?' poate f1
,
as1va .
5o l1.dantatea
activJ consta de ,
"l:i 1T 1 1 .
Ia debitor piata fqtregii creante ~a~~fa~;~ i ~ 7" fle~arUI creditor de a cere de
creditorii solidari 11 libereaza ia;a de tot' ~Ia ac~ta de d':b1tor unuia dintre
ce a lncasat toata creanla este obligat s"' c:' a l' ere lion sohdan, iar creditorul
De exempiu Primus <i. 5
d , a o lmparta cu cedal!l crediton.
'
Y
ecun us 1mprumuta
~ r
lei, fn contractu I de frnprumut artile
v ' pe enus cu sumav de 1.000
fnseamna ca, ia scadenia orica~e dint prevaz;nd so~dantatea actlva; aceasta
suma de 1.000 lel.de ia Tertius, care ;e :e' Ol" ere liOn poate cere lntreaga
reaza ?i fala de celalait.
' upa ce plate?te unula dmtre ei, se libe1

Zl I

Este de re;inut

ca solidantatea activa

"

"

. Soildantatea paslva consta In posibilitatea creditorul '

dmtre codebiton executarea inte I"

UJ

. "

de a cere oncaruia

ga!iei (plata lntregii datorii) pla~~a :a a ;.:e:tat~e' care formea~a obiectu I oblicodebitorii solidan Ti libere~z~ Si pe cu.~ i~ /":reJime de catre unul dintre
c';' a P a(a e cred~tor, iar codeb1torul
care a platit are dreptui sa se 1;d
1
prellnda tot ceea ce a platit peste ~'":.t:a'~!~tn~a celorlal\1 codebito!' 1, sa le
mal este solidara, ci divizibila.
.
' msa datona acestora fa(a de el nu
Spre exemplu, sa presupunem ca Primus 5
.
'
Tmpreuna 0 fapta ilicita, care produ
' /cun,dus ?I TertiUS savar?esc
iu, Quart/us, angajandu-se a~tfel r~e un preJu ICIU m .c"uantum de 3.000 lei
art. 1003 C. Clv., ,cand delictul sau c~~~~~~~~;al lor Clvda d;>lictuala., Potnvlt
soane, aceste persoane sunt tinute
l"d u este lmputabd mal multor perQuart/us poate pretinde de Ia oricare ds~' ar. pentru despagub~re"; aladar,
lntregii sume de 3 000 le, ('In
d~
m re eel Ire, auton a' faptei iliclte plata
.
.
mo normal prm cer
d h
, ,
se solicita obligarea In solidar a tutu '~
.I erea e c emare m IUdecata
gubirilor pentru pre;udiciul cau' zat rohr a~t~n or faptei iliclte Ia plata despa, " ~
~
, 1ar otararea va putea f 1
" ,
.
tnva
oncaruia dintre paratii obligar ,
l"d d
executata 1mpo1ar cei care 1i plate<te (sa z,cem p' m so) ' ar, es,gur pentru lntreaga sum. a),
. ~
Y
,
nmus are dreptul sa
, d~
,
ce Iorlaltl dOl cerand lnsa" d~e I f.
~
se m repte lmpotnva
.
'
a
1ecare
cate
1
000
1

d
,
. ~
Secundus )i Tertius fa;a de Pnmus
t
l"d . " . el.' eoarece obllgatla lui
nu es e so I

p. 381-394.
Boroi

oat

par(ilo~ sau din testament, decl dintr-un ~ct IU~i~~;.e nasca numal din conventla

Boro1

ara,

C!

dtvJzibila.

Drept civil. Partea generala

64

.,.-,
'

Solidaritatea pas1va se poate na~te fie din lege (cain exemplui de ma1 sus)',
fie dintr-un act JUridic (conventia par)ilor sau testa~ent). 1 ..
.
.
.
Obligapa indivlzibila este aceea care, datonUi natun_ ob~ctu_IUI _e~ _sau
datorita vointei par)ilor, nu poate fi fmpar)ita fntre cred1ton "(md,_vlzibdltate
actlvi'!) ori intre debitori (indivizibilitatepasivi'!). A~adar, dac~ o?llgat~ este
indiv1zibila, indiferent de numarul creditorilor sau al deb1tonlor, f~ecare
creditor poate cere intreaga prestatie ce formeaza obiectul obliga}e~, 1ar fecare
debitor poate fi constrans sa execute intreaga prestate; plata _facuta de oncare
dintre debitorii obligati indivizibil stinge datoria fata de t0\1 cella It codeb1ton.
Spre exemplu, daca. Primus~~ Secundus se obliga_ sa,, predea l~1 ~ertlus un
palton, nu este posibil ca fiecare debltor sa predea ~ate 1/2, astfel meat Tert1us
poate cere predarea paltonuiUI fie de Ia Pnmus, f1e de Ia. Secund~s- _Aiteon,
ob1ectui obligatiei este prm natura iUI div1zibil, insa par)de prevad In actul
juridic ca obliga(ia se executa ca ~ cum ar f1 indiv1zibila; de exemplu, Pnm~s
. ~ Secundus imprumuta suma de 1.00~ le ?~ Ia rer;ws ~ Qu~rtlus, 1ar_ ~n
contractu I de !mprumut se stipuleaza mdvzblltatea atat pas1va, cat~ act1va.

65

De~i lntre obligatia solidara ~~ obligalia indivizibila exista asemanari, mai

ales din punc!UI de vedere al efectelor, ele nu trebuie confundate, principalele

. deosebiri fiind urmatoarele:

~ - fn ceea ce prive~te 1zvorul lor, numai conventia poate fi izvor atat pentru
solidaritate, cat~~ pentru indivizibilitate, insa ex1sta ~i izvoare proprii, ~ anume,
iegea pentru sohdantate, respectiv natura obiec!Uiui obligatiei pentru indivizibilitate;
- sub aspectul !ntinderii, solidaritatea funq1oneaza numa1 lata de cei intre
car~ s-~ ~?scut (fala de mo~temtori obligalia transmi!andu-se divizata), pe cand
indiVIzlblhtatea se transm1te 51 succesorilor
.
'
-_In cazul indivizibilitatii pasive, debitorui chemat in 1udecata poate sa
solic1te mtroducerea In cauza a celorlalli debiton pentru a fi obligali impreuna
Ia executarea prestale datorate (art. 1065 C. civ.), in vreme ce, in cazul solidaritalii pasive, debitorul chemat in judecata poate sa solicite introducerea in
cauza a celorlalli codebit~n solidan numai pentru a se fntoarce lmpotriva lor,
pentru partea datorata de flecare dintre ei.'
2.3. Schimbarea subiectelorraportului juridic civil

i In afar~ de cazul prev:izut de art. 1. 003, Codul dvi\ mal stabi-~e~te urm.~toarele cazuri ~:
solidaritate pasiva: executorii testamentan ai acele1a~J succesJunJ su~t so11d~n re~ponsab1h

2.3.1. Precizari introductive

pentru bunurile mobile incredin~ate lart, 918 a[in. (2)]; _antreprenorul ~~ arh1tectul r~pund

solidar pentru d~ramarea construcJ:ieJ din cauza unUI VJCJU al_ aces~et~ sau a! terenu1u_1 p~
care construc~ia este situata (art. 1483); mandantii care au numtt.ace\a~t man~ata~ sunt JmuJt
sa raspunda solidar pentru toate efecteie mandatului (art. 1551 ) Cazun de soltdant~te past~a
legata mat pot fi tntalntte ~i in aite acte no~_?ttve; de e_xemplu,_ potnv~t art. 71 ~lm. (3) dm
Legea nr. 31/1990, admmtstrato~ul care1 .fara drept, fst _sub:~ttUle al~a persoana raspunde
solidar cu aceasta pentru eventualele pagube produse socteUilll.
2 Solidaritatea pastva trebute insa stipuiata fn mod expres tn actul _juridic civil, deoar~ce,
potnvit art. 104l C. civ., _ea nu se prezuma (a ,se vedea ~~ Trib. Suprem, s. <:v., ~ec.
nr. 561/1982, in Culegere de decizii 1982, p. 56). In schimb, in matene_ comerctala, so!Jd~
ritatea pastvi nu trebuie prevazuta in mod expres, tntrucat art. 42 alin. <1) C. com. prevede
ca "'". obligatiile comerciaie, codebitorii sunt linu~i solidarice~te, afara de stipulatiune
contrarie".
3
Se admite di tn contractui de intret1nere (ace! contract prin: care:-0 parte tnstraineaza un
lucru sau plate?te o suma de bani, tar"ceaialta parte se obHga sa ii ~stgu~e f~tre~rner.ea fn
natura pe ttmpul cat va tr.3.i ~~sao inmormanteze) 1 daca extsta o plur.ahta~e de ~aJ1t, o~ltga~ta
de fntretinere este indivizibila, ceea ce fnseamna ca., fn caz de plurahtate de credtton at
obligat1e1 de intreJinere, aceasta nu este consideraH'i indepli~ita ~ac,a ~.us-a executa; Integral
fa~a de to~i creditorii, fntinderea prestatlei fiind in rap?rt de durata Vte~l tut~ror, 1a~, m caz de
pluralitate de debiton, oncare dintre et poate fi obhgat sapresteze tnt~etmer~,. mtrepnerea
prestata de unul dintre ace~tia liber~ndu-t pe to~i - Fr. Deak, Tratat de drept c1vll. Contrac;e
spectale, Ed. Actam.1, Bucure~tt, 1999, p. 581; Trib. Supre~, s.. c1v., dec. nr. 1~ 22/1987, ~.~
Culegere de decizii 1987, p. 81; dec. nr. 2814/1988, m ,Rev1sta roma.na de drept,

nr. 9-12/1989, p. 128.

Boroi

Problema

~chimbarii subiectelor raportului JUridic civil se pune numai in

caz~l raporturdor patnmomale, deoarece, in cazul

raporturilor nepatrimoniale,
sub1ectul act1v este t1tularul unui drept intransm1sibil, 1ar subiectui pasiv este
nedetermmat.
Cat prive~te raporturile juridice civile patrimomale, trebuie sa distingem
mtre raportunle reale ~ raporturi le obligationale.
1

Prectzarn ca extsta uneie situaJii asemanatoare celor care tmpun solidarftatea pasiva
dar_ pe~tru care n1ci legea: ntci ..o ~v:~tu~la ~onvent1e a partilor nu prevad so/idaritatea, ia;
obltgafJa nu poate ~ :_onsr(jerata. mc1 .mdiVIZJbila .prin natura sa. Spre exemplu, obligalia de
lntrepnere,_ ca~d ex_tsta mat mu_llt deb1ton, este so1idara numai tn cazurile prevazute de lege
lart: ~0 al~n. (2) ~~ _art. 96 aim .. (2) C. fam.J, lnsa_ aceste cazun nu vizeaza ~~ obligatia
pi'innttlor de_a fntreflne pe -copii lor ~inon. Tocmat de aceea, se apreciaza ca. ar fi vorba
despre o obligaf_!" solidum (obligape !n totl - Trib. Suprem, s. c1v., dec. nr. 675/1969, In
Culegere de declzlll969, p. 182; J.P. Filipescu, Tratat de dreptul familiei Ed. All Bucuresti
19~3, ~ 472~473: Pent_ruopiniaca obligatiile m solidum constituie o ca;egorie distincta d~
obl!gal!! cu ~lurahtate de debiton, a se vedea ~i L. Pop, Drept civil roman. Teoria general a a
:~gatt~lor, td. l~mma_ Le~,. Bucure~ti~ 1998, _p. 403-405. Totu~i, o asemenea obligalle nu
r t ~eglem~ntat~ m ~legJslaJia noastra, Jar adm1terea extstenJet et ar avea drept consecinJ3. ca
:g~ftle de Ia solt~~ntatea ~astva s-ar aplica, pnn ana/og1e, ~i in alte cazuri decat convenlia
parttl?r sau Slt~atnle prevazute de lege, ceea ce ar echivala cu o extlndere indirecta a
cazunlor de sohdantate pas1v~t
Boroi

-~

II'.

bb

l../1-.;;;p~

.... IVILo

U.I1..._U

0'- 11'-''._.IU

II

1n ceea ce pnve~te raporturile JUridice ctvile patrimoniaie care au tn

con}tnut un drept real, se poate pune numai problema schimbarii subtectului
acttv, nu lnsa ~~ a subiectului pasiv, acesta din urma fiind nedeterminat.
Schimbarea subtectuiui acttv In asemenea raportun se poate face pnntr-unul
din modurile de transmitere (dobandire) a drepturilor real e.'
1n cazul raporturilor JUridice care au In con}inut un drept de crean!a, poate
sa intervma o"schimbare atilt a persoanei subtectului acttv (creditorul), cat~ 0
schimbare a persoanet subiectului pas tv (debitoru1). 2

II

2.3.2. Schimbarea persoanei subiectulul activ al raportului juridic

obligajional (schimbarea credilorului)

IJ

Extsta mat multe mijloace JUridice care conduc, direct sau mdirect, Ia
schimbarea persoanei subtectuiut acttv al raportulut juridic obliga}ionai. Dintre

IIi

'
Ii,.
'

Ii

acestea, ne vom referi cu predidere Ia cestunea de crean~a, Ia subrogapa

personala3 ~i Ia novalia prin ~chtmbare de creditor, urmand caIn finalul acestut
paragraf doar sa enunlam ~~ alte mijloace JUridice care pot avea ca elect
inlocuirea persoanet creditorului cu o alta persoana decal cea fala de care s-a
nascut obliga}ta.
Ceswnea de crean.ta este o conven~le prin care un creditor transmite o
crean}a a sa unet alte persoane. Creditorul care transmite crean}a se nume~te
cedent, persoana direia i se transmite creanta se nume~te cesionar, iar debitorul crean}ei transmtse se nume~te debitor cedat.<
Prin efectul cestunii de crean}a, noul creditor al debttorului cedat va fi
cestonarul. Creanta care a format obtectul cesiunii ramane lnsa neschtmbata,
pastrandu-se natu~a ei, precum ~~ eventualele garantii ce o lnso!eau; cestonarul
devine creditor al debitorulut cedat pentru valoarea nom mala a crean!ei, mdiferent de pre}ul cestunii ~~ chiar ~~ atunci cand cestunea s-a facut cu titlu
gratuit.

1'\.CltJVI\.UI JUII'-"1\.. \,..lVII

67

Parp In cestun.ea de creanla sunt numai cedentul ~~ cestonarul. asa lncilt

pentru validitateaacesteia nu este necesar ~~ constmlamantul debitorul~t ceda;
lnsa, pentru a-i fi opozabila, trebute lndeplintte anumtte formalitati (notificare~
cesiunii de creanla catre debitorul cedat, acceptarea cestunii d~ creanta de
catr: debitorul c:dat lntr-un_act autentic sau lnscnerea cestunii de crea~}a ln
Ar~tva Electrontca de Garan\11 Reale Mobiiiare).
In prmctptu, orice creanla poate forma obtectui unei cestunt; lac exceptte
creanlele declarate de lege incesibile (de exemplu, dreptul Ia pensia de lnt;elinen;l, precum ~1, de regula, crean}ele nascute dintr-un contract sinalagmattc
(caz m care credttorul este concomitent ~~ debttor, tar aceste calita;i nu pot fi
separate).'

Subrogafi~ persona/a (n~mita ~~ subroga!ia ln drepturile creditorului pnn

plata creanlet), reglementata de art. 1106-1109 C. ctv., este o modalitate de
transmitere legala sau convenlionala a dreptului de crean;a catre un tert care a
platit pe creditorul ini;ial, In iocul debitoruiut. 2 Persoana care plate~te datona
debttorulw se nume~te solvens, tar creditorul care pnme1te plata se nume~te
acclp1ens.

Ca elect a! subroga}iei personale, soivensul ta locul (se subrogal acctptensulut, deci subiectul activ ini;ial este lnlocuit cu o alta persoana, care devme
1
.

ln~a, dreptul_ de:foiosm!3 ce decurgedintr-un contract de loca~iune poate forma obiec-

t~l un~1.ces1um de ~rean!~ (art. 1418 C. ctv~). J?e asemenea, consideram ca, In pnncipiu, ar
f1 pos1bd ca una d1~ partlle contractului smalagmattc sa taca. unu1 tert atat 0 cesiune de
crean~a, c~t $i o cesi~ne de datone, dar numai cu consimtamantu.l celeilalte p3.rti a

contractu/~1 SJ~alagmatt~, ~deo~rece, a~a cum vo~m Aved~a, Tn s1stemul nostru 'de. drept
pre!~ar~a ~ator~e:~ po~te f1 facuta numat cu consJm!amantul_creditorului acelet datorii.
Ot~ defimpa pre:Zentata rezulta di sunt doua feluri de subroga~le persona!a ~~ anume

' Articolul 644 ~~art. 645 C. civ. enumera urmatoarele moduri prln care se dobiinde~te ~~
se transmlte proprietatea (precum ~i celeialte drepturi reale): succesiunea (legal3), legatul,
convenpa, traditiunea, acces1unea, uzucapiunea, legea sl ocupa~iunea: La acestea, urmeaza
a se mai adi:iuga ~i hotararea Judedi.toreasca (insa numai in masura in care aceasta ar avea
efect constltutlv, iar nu ~~ efect declaratlv).
2
A se vedea ~~ A. Pop, Gh. BeleiU, op. CJt., p. 1 08~ 111.
3
Cesiunea de crean}a ~~ subrogatia personala, fiind modun de transmttere a obliga~tel,
vor fi analizate, pe larg, Ia teona generala a obliga!ii!or '(a se vedea, spre exemplu!
C. Statescu, C. Birsan, op. Cit, p. 341-348; L. Pop, op. cit., p. 458-465).
4
Codul ctvil (art. 1391 ~~ urm.) regiementeaza numat -cesiunea de crean!a cu titlu oneros,
ca o varietate de van~are, Tnsa, cesiunea de creanta se poate face ;;t printr-un alt act _juridic
cu titlu oneros (de exemplu, pnntr-un contract de schimb), precum ;;i pnntr-un act 1uridk cu
titlu gratuit (spre exemplu, printr-un contract de dona~te).

subrogatta l~galii (de drept~ ~~ subroga~ia conven!ionala.

~rticolul 1~1 08 C_. c1v. prevede patru cazuri In care subrogatia In drepturile creditorutui
p1.3tJt opereaza d: drep~: cand un creditor pl3te$te altui creditor cu rang preferential (de
exe~p_lu, ~n ~redJtor:c~trogra~arpJate~te cr:anta unu1 creditor tpotecar a[ ace!uia$1 debitorJ;
daca doban~lt~rul ur;tul 1mobtl tpotecat plate;;te pe creditorii care au un drept de tpotedl.
~supra Jmobllu~UI ~espect~v; dad. o persoana, fiind obligata Ia plata datoriel cu alte persoane
(lpoteza codebttonlor solrdan, a codebitorilor obligarii!or mdivtzibile Sl a fidejusorilor Tntre
e~) sau pentru alte persoane (situapa fidejusorilor ~i a caupunii reale), tace plata, cand mostenJtorut ce a accepta~. s~ccesiunea sub benefictu de inventar pliite?te, din patrimontul sa~, 0
datone a succestunn. La aceste cazun treb~ie .adiiugat ;;i eel stabilit de art. 22 din Legea
nr. 136!19:_5, potnv1t car~1a, astguratorul, m hm1tele mdemniza!tei pliitite, se subroga de
drept $1 fara mct. o formahtate Tn toate drepturile asiguratuiUI sau benefictaru!w asigurarii
contra eel or raspunzaton de producerea pagube1.
Subr~~~Jia ~onvenJ~onaJa po~te~fi ~onslmJit.l: de creditorul care, concom1tent cu pnmirea plap1 de Ia o alta persoana, _11 da acesteia toate drepturile, actiunile, pnvilegiile sau
~poteclle ~e care le are Tmpotriva debitorului Iart. 1107 alin. (1) C. civ,Ji de debitorul care.
lmprumutandu-se cu :o suma de ban1 spre a-~1 plati datoria, subroga pe lmprumutator ~~
toate drepturile creditorulu1 sau Iart. 1107 a! in. (2) C. ctv.l.

Bor01

Bor01

Drept c1vil. Partea generala

68

noul creditor al aceluia~1 debitor. Solvensul (subrogatui) dobandeste toate drepturile acCJpiensuluJ (creditorului platit), deci dobande~te creanta cu toate
drepturile ~ accesoriile ei, indusiv cu eventualele garantii ceo insotesc.
Novapa' prin schimbare de creditor consta In substituirea unu1 nou creditor
ceiUJ vechi, debitorul devenmd obligat lata de noul creditor 51 fiind liberal lata
de vechiul creditor.
Trebuie subliniat di, spre deoseb1re de ces1unea de creanta ~~de subroga\la.
personala, cand are ioc toto schimbare a creditorulUJ, lara 1nsa a se transforma
~reanta initii!la (aceasta este doar transmisa), In cazul novatJeJ, inclus1v al
novatieJ prin schimbare de creditor, creanta veche se stinge si se transiorma
1ntr-o noua creanta, avand ca titular pe noul creditor (de~ obligatia veche se
stinge, eiecteie obligatiei vechi nu lnceteaza, ci se transforma In efectele
obliga)Jei nascute pnn novatie).'
Subiectul activ al raportului JUridic obligajJonal mai poate li schmbat prm
mo~tenire (In cazui persoaneior fizice), prin reorgamzare ~~ transformare (In
cazul persoanelor ;uridice), prin popnre sau chiar prin mtermediul stipulajief

pentru altul.
2.3.3. Schimbarea persoanei sublectuiul pasiv al raportului juridic
obiiga!lonal (schimbarea debilorului)
Schimbarea persoanei subiectului pasiv ai raportului ;uridic obliga)ionai, In
dreptul civil roman, nu se poate realiza pe calea directa a unei cesiun1 de
datone (care ar presupune 1nstrainarea de catre debitor a datoriei sale dtre o
teJ"\a persoana tara a fi nevo1e de consimtamantul creditorului acele1 obligatii).
Aceasta situatie a nereglementarii cesiunii de datone este JUStilicata In doctnna,
pede o parte, pe Iipsa de interes practic, Jar, pede alta parte, pe ideea potnvit
careia creanta este un raport personal, In care personalitatea debitorului
(solvabilitate, dnste etc.) prezinta un mteres primordial, astfel incat nu s-ar
putea concepe sa i se dea creditorului, iara voia lui, un alt debitor; de aitfei, o
eventuala cesJUne a datone1 ar putea sa produca efecte negat1ve 51 asupra celor
care s-au obligat sa garanteze acea datorie ori s-au obligat In solidar cu
debitorul instrainator.

i NovaJia, regiementat~ de art. 112"8-1137 C. c1v., .este o conven~ie prin care partfle sting
o obliga~ie existenta, Tnlocuind-o cu o noua obliga~ie. Novapa-este de doua feluri: obiectiva,
atunci c~nd se produce intre acelea~1 parti ale raportului -_Juridic obligational, dar cu

schimbarea obiectului sau cauzei acestUia; subiectiva, atunci ca.nd se schimba creditorui sau
debitorul raportului juridic obligalional.
2
Stingandu~se vechea creanJ3, inseamna ca. se Sting ~~ toate accesoriile ~~ garanJiile care
o inso~eau, insa p31}ile pot stipula in mod expres ca noua crean~a sa fie garantata prin
garan~iile ce inso!eau vechea creanta {art. 1134 C. civ.).
Boroi

Raportul juridic civil

69

Ar urma sa admitem ca, 1n masura 1n care ex1sta consimtamantul credi-

tor~IUJ, poate .avea loco pr:Juare de datone. ~adar, vom retine un pnm mijloc
JUridic de sch1mbare a debJtorulUJ, anume pre/uarea datort'e1 1n ma"su
,,~
1ered"ttorulw. acelei obligafii.
,a m care
exts' t"a constm,dmantu
Pentru atmge:ea unor ele~te ~semanatoare celor de Ia .cesiunea de datorie,
de?'. pentr~ sch1mbarea md~recta a persoanei subiectuiu 1 pasJv ai ra ortului
JUfldlc ~bhgaponal, pot li utilizate anumite mijloace juridice, precum: ~ovatia
pnn sch1mb~re ~e ~eb1tor, delega!Ja, st1pulapa pentru altul, popnrea etc.'

Menton~m msa ca pr~~lema sch1~barii persoanei subiectului pasiv nu se

poa~e pu~e m ~cele cazun m care obhgatia trebuie executata personal de cat
deb1tor, mtrucat a fost stabilita fn considerarea persoane 1 lui (obligaie intui~~

personae).

'

NovaJ~a p~m schim?are ~e ~ebttor are loc atunCJ dind 0 terta persoana se
anga1eaza lata d~ :red1tor s~ p:ateasca datoria. 0 asemenea operatiune poate
av<;_a loc cu.sau lara cons1m}amantul debitorului.
In c~ul}n care teJ"\ul se angajeaza fata de creditor sa plateasca datoria lara
cons~m)amantul debJtoruluJ (art. 1131 C. civ.), se spune ca novalia 5
1"ze~za pe cale de expromJsJune.
'
.
e rea '
In cazul 1n care se cere 51 consimtamantul debitoruiUJ, nova ia rm
sch1mbare de deb1tor este o delega!e perfecta.
t p
. DelefaJta este o ~onven)ie prin care un debitor aduce creditoruiUJ sau angaJamentu unuJ al dodea debJtor, alaturi de el sau In iocul iui. Debitorul care
;ace d eler;\Ja se nume~te delegant, persoana care se obliga alaturi de el sau 1n
ocul 1 1uJ ec persoana delegata ca nou debttor) se numeste delegat, iar creditoru ca~e pnme5te, acest angaJament se nume~te de/ega tar:
Du~a cum delegatarul II libereaza sau nu pe delegant delegaia este
perfecta sau mperfecta.
'
'

l"b Deieealia este perfecta atunCJ cand delegatarul, prin declaratie expresa 11
' ereaza pe delegant, multumindu-se cu noua obligatie a deiegatului PradJc
delegap~ perfecta se confunda cu novata pnn schimbare de debitor facut" '
conSJmtamantul deb1torului.
a cu
Delega(ia es;e imperfecta daca delegatarul nu consimte Ia liberarea dele~:~~~~~d:f!~~t~~~at el va avea, pe langa vechiui debitor (delegantul), un nou

Novatia (ati~.t cea prm schimba e d d b

,
_
delega~la Se studiaza ca modur'J dr t e ; ltor, dU ~~ cea prm schimbare de creditor) ~i

e ransoormare
a oblig"'
C. B1rsan, op. cit., p. 349_353 ; L p,
,
"'}1e_1 (a se ve dea C. 5tJtescu,
468 472
e~ec~tare silita indirecta, studiiridu~~~ ~~ ~:!~ ~i ~ ), lar popnrea ~ste o forma de
stipufat.ia pent.ru altuf- aceasta- convent
t p nal. drept _procesual CIVIl. C.t pnveste
, .. _
'
1e es e ana 1zata de re Ia

pnnc1p1ul reiativitatii efecteior actuiul _juridic.

'
gu , ca excepJ1e de Ia
1

70

Drept civil. Partea general:!

Raportul juridic civil

71

StipulaJla pentru altul (care se ma1 nume~te ~~contractu! in folosul unei i.er}e

II

III

Ill
I,

II

persoane) este acel contract prin care una din parti sttpuleaza o prestalte de Ia
cealalta parte 1n folosul unet ter\e persoane, lara sa fie reprezentantul acesteia
din urma ~~ lara ca tertul beneficiar sa partlctpe Ia lncheterea contractu lUI. Cel
care sttpuleaza prestalia 1n favoarea ter):ului se nume~te st1pufant, persoana care
se obliga fala de stipulant sa execute prestalia In folosul ter!ulut se nume~te
promitent, iar persoana 1n favoarea careta se face sttpulalia se numeste terJ
benefic1ar. Asadar, In cazul stipulaliet pentru altul, promitentul se obliga fala de
sttpulant sa execute 0 prestalie 1n favoarea ter):ului beneficiar, acesta din urma
neparttcipand Ia lncheierea convenltei respecttve nici direct, ntct reprezentat
de sttpulant.
Indirect, stipulalia pentru altul poate duce Ia o schimbare de debitor, anume
atunci cand sttpulapa este facuta In scopul achitarii unet datorii de catre
debitorul inilial, prin intermediui unei alte persoane, pe care o face debitor al
creditorului sau.' TrebUte sublintat ca, pe aceasta cale, nu se realizeaza o
transmitere directa a calitalii de debitor, lntrucat vechiul debitor (stipulantul) nu
este liberal fala de creditorul sau (terlul beneficiar) prm efectul sttpulallet,
neavand loco transmitere a datonei, ct se creeaza un nou drept de creanla. De
altfel, tet1ul beneficiar nici nu poate fi obligat sa accepte dreptul sttpulat In
favoarea sa.
Popnrea este o forma de executare silita mdirecta pnn care creditorul
urmareste sumele sau efectele pe care debitorul sau le are de pnmit de Ia o
ter):a persoana. Creditorul care urmareste sumeie respective se nume~te creditor
popritor, debitorui acestuta poarta denumirea de debitor poprtt, iar terlul, care
Ia randullui este debitor al debitorulut poprit, se nume~te terJ poprit.
Poprirea consta deci 1n indisponibilizarea sumelor sau efecteior 1n mainile
ter~ului poprit ~i 1n obligarea acestuia de a plati, ceea ce datoreaza debitorului
poprit, direct creditorulut popritor. Ter1u1 popnt devine debitor direct ai creditorului popntor, trebuind sa plateasca suma poprita numai acestuta, ceea ce
lnseamna di prin popnre se realizeaza o schtmbare indirecta a persoanet
subiectuiUI pastV al raportuiUI obligaponal. Menlionam ca prin poprtre se naste
un nou raport JUridic obligalional (1ntre creditorul popritor ~i ter):ul poprit)/ 1nsa
nu In toate cazurile se vor stmge cele doua raporturi (Uridice obligalionale
1

Dupa cum am precizat in paragraful antenor, stipula!ia pentru altul poate constitw

~~

un mijloc juridic indirect de schimbare a persoanei subiectului activ a\ raportului juridic

preexistente (este .vorbade raportuf ~intre creditorul popntor ~ 1 debttoruf poprit,

ca~e se menlme m ltmtta datonet ramase neacoperite dupa ce ter!ul poprit a
plattt credttorulut popn:or, precum ~~de raportul dintre debitorul poprit ?i tertul
popr.tt, care se menpne m !tmtta a ceea ce a ram as dupa ce tet1u 1 popnt a. pl~tit
credttorulut popntor).
Lao schimbare_a subiectului pasi~ se poate ajunge, mdirect, chtar ?i pnntr-o
ceswne de creanJa. Spre exemplu, sa presupunem ca Primus este creditor allul
Secund::s, _tar, Ia rfmdul lui, Secundus este creditor al lui Tertius; Secundus
cedeaza lut Pr;m~s crean}a sa fala de Tertius, astfel1ncat Primus devme creditor
al lUI ~ertws. lnsa, Pnmus ~a avea 1mpotriva lu1 Tertius crean}a lui Secundus,
cr:anla care s~ar putea sa fte mat pulin avantajoasa decal cea pe care 0 avea
fa}a de Secu~dus (de exemplu, nu este 1nsolita de garanlii); 1n asemenea cazun,
este ~referabtl pentru Primus sa fie de acord cu preluarea datonet lut Secundus
de catre Tert1us.
De asemenea, subiectu~ pasiv al raportului juridic obligat 1onal mat poate fi
schtmbat pnn mojten'!e (m cazul persoanelor fizice), respectiv pnn reorgamzare ?I transformare (m cazul persoanelor JUri dice).

3. Capacilatea civile
3.1. Notiune
Capaettatea ctvila' nu reprezmta altceva decat calitatea de a fi sub 1ect de
drept ctvtl. Ea este o componenta a capacitatii juridice.
In structu~a capaci~alii civile intra douii elemente: capacttatea de folosmlii 51
capacttatea de exerci}tu.

Pnn capacitatea de folosmJa se 1nlelege aptitudinea genera/a ?i abstracta a

une1 persoane de a avea dreptun jl obligatii.
Capac1tatea de exerciJiu este aptitudinea persoane1 de a-ji exerCJta dreptunle jJ de a-jl asuma obligaJii civile, prm inche1erea de acte 1uridice civile.
3.2. Capacitatea ciVild a persoanei fizice

Articolu~ 4 din Decretul nr. 31/1954, potr!VIt caruia ,capacitatea ctvila este
recunoscuta tuturor persoanelor", recunoa~te calitatea de sub 1ect de drept ctvil

tuturor persoanelor fizice.

obligaiioncil, anume atunci d\nd ea este dublata de stlngerea unei obliga!ii antenoare ~
promitentului fa~a de stipulant, obligalle avand ca obiect prestalia pe care promitentul
urmeaza sa 0 execute In favoarea tertului beneficlar.
2
Tocmai de aceea, a~a cum am menponat deJa, poprirea poate fi privita ~i ca un mi_jloc
indirect de schimbare a persoane1 subiectului act1v al raportului JUridic obligaponal,
fntruca.t, ca efect al popririi, tef1ul poprit trebUie sa efectueze plata catre creditorul popntor,
de~1, anterior infiint5.rii popririi, el era obligat fa~a de debitorul poprit.

lnt~udit vom anali:~ p~ l.arg ~specte!e referitoare Ia capacitatea civil a {atat a persoanei
ILZ!Ce, Cat ?I a persoane1 jUridiC) In partea a fl-a a acestei \ucrari, in ce\e Ce urmeaza vom
face doar unele precizari.

Boroi

Boroi

"

Drept c1vil. Partea generalii

72

3.2.1. Capacilaiea de folosinfa a persoanei fizlce

interdicfie judeditoreasc5.

Once persoana fizica are capacitate de folos~n}a. lntrudt lipsa _aceste1a ar

echivala cu lipsa calitatii de sub1ect de drept CIVil, art. 6 ~lm_. !1) dm Decretul
nr. 31/1954 dispune ca nicio persoana fiz1di ~~ ?.oate fi_ hps1~a de capae~tatea
de folosinta ~ 1 di !ngradirea (limitarea) capaCitatn de folosmta poate avea loc
numai !n cazurile $' !n conditiile prevazute de lege. Almeatul urmator al
aceluia$1 articoi .prevede dl persoana fiz1ca nu poate renun1a, mc1 total, mc1
partial, ia capacitatea sa de folosmtii.
..
lnceputul capacitii!ii de folosin!a este marcat de .":~mentul na~te~n persoanei. De Ia aceasta regula ex1sta ~~ o except1e, stabi11ta .de art. 7 aim. (2) dm
Decretui nr. 31/1954,. potnvit caruia ,drepturile copilu!UI sunt recunoscute de
ia conceptiune, !nsa numai daca el se na$le YIU" - mfans conceptus pro nato

habetur quoties de commodis eius ag1tur.

Raportul juridic civil

Continutul capacitatii de folosinta a persoanei fizice este dat de apt1tud1nea

de a avea toate drepturile $1 obliga}iile civile, cu exceptia celor opnte de l~ge.
1ncetarea capacitatii de folosinta are loc o datacu moartea persoane1 :.'z~ce.
Data mortii este, dupa caz, data trecuta !n ac:ul. de dec~s- (!n caz~l. mortn f_,~,c
constatate) sau data pe care hotararea ramasa ~revocabila a stabil1t-o ca fnnd
aceea a mortii (!n cazui morlii declarate pnn hotarare JUded\toreasdi).
3.2.2. Capaciiaiea de exercifiu a persoonei fizice

Daca orice persoana fiz1ca are capacitate de folosinta, ~u toate perso~~ele

fiz1ce au capac1tate de exercitiu. Sub aces! aspect, deoseb1":. tre1 categoru de
persoane fiz1ce: persoane lipsite de capaCitate de exerci\IU, p~rsoan~ :u
capacitate de exercitiu restransa ~i persoane cu capaCitate de exerc1t1u d_eph~a.
Sunt lipsite total de capaCitate de exercitiu: persoanel~ care nu au 1mplm1t
varsta de 14 ani, precum ~~ persoanele puse sub mterdiCtle 1udecatoreasc~:
Pentru aceste persoane, In prinCipiu, actele JUridice se !nche1e de reprezentantll
.
.
.
lor iegali (pannlii sau, dupa caz, tutorele on curatoru;).
Capacitatea de exercitiu restransa o are minorul mtre 14 $' 18 .""' ~! partlcipa personal Ia lncheierea actelor JUridice, dar, In pnnc1p1u, cu mcuvnntarea
prealabila a ocrotitorului_l~gal_ (p~ri~tele, tutc;rele sau, dupa caz, curatorul}. ._
Capacitatea de exerci\IU depl ma se dobande~te Ia maJora!, dec1 1': '";Ph
mrea ~arstei de 18 ani. Persoaneie care se casatoresc lnainte de aceasta varsta
dobandesc, prin casatorie, capacltatea deplina de exercitiu.
.
1ncetarea capacitatii de exercitiu a persoanei fizice are loc: o data cu
lncetarea capacitalii de folosin}a, adica Ia moartea persoane1; prm punerea sub

73
1
;

prin anularea disatoriel mai lnainte ca persoana sa

!mplineasca 18 ani (In acest din urma caz este verba de o !ncetare temporara a
capacitatii depline de exercitiu, respectiva persoana revenind Ia capacitatea
. restransa de exercitiu, dar numai pan a Ia !mplimrea varstei de 18 ani sau, dupa
caz, pan a Ia o noua casiitorle lnamte de aceasta varsta).
3.3 .. Copocitoteo civila o persoonei juridice
3.3. 1. Copociioteo de folosinfa o persoanei juridice

Potrivit art. 28 din Decretul nr. 31/1954, persoanajuridica ia fiinta dupa

caz:
a) prin actul de dispozitie al organului de stat competent;
b) pnn actul de lnfiintare al celor care o constituie, recunoscut de organul
competent sa verifice numai dad\ sunt lntrunite cerin}ele legii pentru ca acea
persoana juridici! sa poata lua fiinta;
c). prin .actul de lnfiintare a! ceior care o constitu1e, cu prealabila autorizare
a organului competent a aprec1a oportumtatea !nfiintarii ei;
d) printr-un alt mod regiementat de lege.
Cat prive$te !nceputul capacitatii de folosmtii a persoanei JUridice, dispozitiile !nscrise !n art. 33 alin. (1) $i (2) din Decretul nr. 31/1954 disting lntre
persoanele JUridice supuse !nregistrarii $i celeialte persoane JUridice (adica
persoanele juridice nesupuse !nregistrarii). Astfel, persoanele JUridice care sunt
supuse !nreg1strarii dobandesc capacitatea de foiosinla de Ia data !nreg1strlirii
lor. Persoanele JUridice nesupuse !nregistrarii dobandesc capacitatea de folosinta, !n functie de modul de !nfiintare aplicabil, dupa caz, de Ia data actuiu1
de dispozitie care le !nfiinteaza, de Ia data recunoa$lerii actuiui de !nfiintare,
de ia data autorizarii !nfiintarii; de Ia data !ndeplinirii altei cerinte pe care legea
o prevede.
Prin exceptle, uneie persoane JUridice au o capacitate de folosmtli anticipata
(numita ~i limitata sau restransa), !n cazurile $i !n condiliile prevlizute de art. 33
alin.(3) din Decretul nr. 31/1954, conform ciirUia ,chiar !nainte de data !nregistrarii sau de data actuiUI de recunoa~tere ori de data lndeplimrii celorlalte
cerinte ce ar fi prevlizute, persoana JUridici\ are capaCitate chiar de ia data
actuiui de !nfiintare cat pnve$te drepturile constituite In favoarea .ei, !ndeplinirea obligaliilor $i a oricaror masun prelim mare ce ar fi necesare, dar numa1
lntrucat acestea sunt cerute pentru ca persoana JUridici\ sa .Ia fiinta !n mod
valabil".

I.C.C.j., s. civ.,dec. nr. 3653/2004, pe www.legenet.indaco.ro (pentru o solutie fn care

nu se poate reline mi'isura punerii sub interdig:ie).

Drept c1vil. Partea generala

74
::i

Continutul capacitalii de foiosin!a a persoane1 1uridice este determmat de

scopul (ob1ectul de activitate) pentru care a lost 1nfiintata. Cum scopul nu este
acelasi Ia fiecare persoana juridica, rezulta di mc1 capaCJtatea de folosinta nu
este ~ceea~i peniru toate . persoanele JUridice, Cl difera dupa specialitatea
fiedire1a.
A~adar, capacitatea de folosinJii a persoane1 JUridice cuprmde aptitudinea
generala 51 abstracta de a avea toate acele dreptun ~i obligatii care servesc
realizarii scopu!UJ pentru care persoana JUridica a lost infiintatiL Tocmai de
aceea, in doctrina se vorbeste despre prinCJpiul specialitiilii capacitiilii de
folosm(a a persoane1 JUridice, pnnCJplu consacrat, cu caracter general, de
art. 34 din Decretul nr. 31/1954, care dispune ca ,persoana fUridica nu poate
avea deca.t aceie dreptun care corespund scopulu1 ei, stabilit prin lege, actul de
infiintare sau statut".
Capacitatea de folosmla a persoanei 1uridice se sfarse~te odata cu 1ncetarea
fiintei (desfiintarea) acesteia. 1ncetarea persoanei juridice poate avea loc pnntrun~i din urmiitoarele moduri:
a) reorganizarea sub forma comasarii (absorbtia 5i fuz1uneal sau sub forma
divizarii totale;
b) dizolvarea;
c) transformarea.
3.3.2. Capacilalea de exercijiu a persoanei juridice

f:~'

Persoana JUridica trebuie sa partiCJpe Ia CJrcuitui civil 51 prin incheierea de

acte juridice civile, acte a diror esen}a o reprezmta manifestarea de voin}l.L

-,,.'
!''

Tocmai de aceea, leglultorul a adoptat solutia considerarii vomtei unei persoane sau unor persoane din coiectivul persoanei juridice ca fiind 1nsasi vointa
persoanei juridice respective.
Capac1tatea de exerciliu a persoanei JUridice se pune in . valoare prin
organele sale de conducere. 1n acest sens, art. 35 din Decretul nr. 31/1954
stabileste urmatoareie: persoana 1uridica 1~i exercita drepturile 51 1~1 1ndeplineste obligatiile prin organele sale de conducere; actele 1uridice facute de
organele persoanei JUridice, in lim1tele puterilor ce le-au fast conferite, sunt
actele persoane1 )Uridice \nse~1; fapte\e licite sau ilicite savarsite de organeJe
sale obliga 1nsa5i persoana JUridica, daca au lost 1ndeplinite cu prileJUI
exercitarii functiilor lor; faptele ilicite atrag ~i raspunderea personala a ce!UJ ce
Je-a savarsit, atat fata de lJ"\i, cat si fa\a de persoana JUridica.
inceputul capacitalii de exerciliu a persoanei juridice este dat de momentul
1nfiintarii aceste1a, 1nsa realizarea efectiva a capacitalii de exerciliu astfel
doba~dita este condilionata, in practica, de desemnarea organelor sale de
conducere. Organele de conducere ~~ modurile de constitUJre a acestora sunt

Raportul juridic c1vil

75

reglementate de o serie de acte normative ce pnvesc orgamzarea s1 tunctlo

narea diferitelor categorii de persoane JUridice.

Con\inutul capaciliilii de .exerci\iu a persoanei lUrid ice este determmat de
douii limite: capac1tatea de folosmla 51 pluralitatea organelor de conducere ale
persoanei juridice respective.
Sfar~itul capacitiilii de exerci!iu a persoane1 JUridice corespunde cu incetarea capacitiilii sale de folosm\a.'

Subsecfiunea a 11-a. Conjinutu/ raportului juridic civil

I. Consideratii generale
Asa cum am aratat, prin conJinutul raportulw Juridic civilinleiegem totalitatea drepturilor subiective CIVile ~~ a obligafiilor c1vile pe care le au piirJile
acestw raport.
Drepturile subiective c1vile formeaza latura activii a contmutulul raportuiu1
Juridic c1vil, 1ar obligaliile civile alcatu1esc latura pasM! a acestuia.
Cele doua laturi ale conpnutulu1 raportuiUJ JUridic civil nu sunt mdependente, ci, dimpotriva, se _afla_ 'i'ntr-o stransa corela}ie, deoarece nu exista drept

subiectiv c1vil fara o obliga!ie c1vila corelativa 51, invers, nu ex1sta obligalie
c1vila careia sa nu 1i corespunda un drept subiectiv civil. Aceasta afirmatie este
vaiabiia pentru once raport JUridic civil, indiferent ca este un raport real.
obligaJional sau nepatrimonial.
Raportul juridic real, sub aspectul continutuiUJ sau, este un raport s1mplu, In
sensu I ca s~b1ectul activ (titularul dreptului real) are in princ1p1u numa1 dreptun, 1ar sub1ectul pasiv nedetermmat are numai obligaJia negativa de a nu face
nim1c de natura sa aduca atingere exercitiuiUJ dreptulu1 reai de catre tituiarul
acestuia.

Situatla se prezinta 1n mod asemanator si 1n cazul raportulw JUridic nepatn-

monial.

1n schimb, din punctul de vedere ai conlinutulu1 sau, raportul JUridic obligaponal poate fi nu numai un raport simplu (de exemplu, din momentul
incheierii unu1 contract de 1mprumut de folosmta se nasc obliga!ii numai
pentru comodatar, eventualele obligalii care se nasc pe parcursul executarii
contractului 1n sarcma comodantuiu1 fiind obliga!ii extracontractuale), c1 >i un
raport compiex, 1n sensu! ca fiecare parte a raportulu1 Juridic are atat dreptun
1

A se vedea, pentru lipsa capadtiWi de exercitiu a uneisocietati comerc1a!e dizolvate,

~-C:C.J., s. civ. si_ de proprietate intelectuala, dec. nr. 5302/2005, pe. www.scj.ro, precum ~~
m lnalta Curte de Casatie ~~ justitie. Buletrnul Jurisprudente1. Culegere de dec1zii pe anul

2005, Ed. C.H. Beck, Bucurejtr, 2006, p. 1-2.

Borot

Borot

Drept civil. Partea generala

76

subiective c1vile, cat~~ obligalii civile (spre exemplu, in contractu! de vanzarecumparare, dreptuiui vanzatoruiul de a ob!ine prelul lucrului vandut 1i corespunde obligalia cumparatorulu1 de a-i plati prelui respectiv, iar obliga!iilor
vanzatorului de a preda lucrul cumparatorului ~~ de a-1 garanta contra evic!iunii
~~contra viciilor li. corespund drepturile cumparatorului de a i se preda lucrul ~~
de a fi garantat contra eviqiunii ~~ contra viciilor lucrului).
2. Dreptul subiecliv civil
2. 1. Definifie

1n literatura de spec1alitate nu exista un punct de vedere unitar in ceea ce

definirea dreptului sub1ect1v civil.'
Vom defini dreptul subiectiv civil ca fiind posibilitatea subiectulw activ, fn
limitele normelor juridice crvile, de a avea o anumitii conduit!!, de a pretinde
subiectuiui pasiv o conduit8 corespunzatoare, iar, In caz de nevoie, de a
soliCita concursul forter coercitive a statuiui.
Asadar, se observa, !n primul rand, ca dreptul subiectiV CIVil este 0 posibilitate (facultate, putere), desigur recunoscuta de legea c1vila subiectulu1 activ
(titularului).

civil

77

ai do ilea rand, dreptul subiectiv civil presupune trer componente, anume:

posibilitatea subiectulut activ de a avea el !nsu~i o anum ita conduita In
'rlllmllcc prevazute de iege;
'
- posibilitatea subiectuiui activ de a pretinde, !n limitele stabilite de lege,
::,;,',sut>le<:tuui pasiv sa aiba o conduita corespunzatoare (sa dea, sa faca ori sa nu
ceva);

- posibilitatea subiectului act1v de a recurge Ia concursul forte1 de constrana statu lui, daca dreptul este nesocotit sau incalcat.

Este important de relinut di existenla dreptului subieCtiv c1vrl nu trebuie

),,~on:runa"''" cu exercitiui acestuta, deci posibilitatea JUridici\ nu este aceiasi
::, ,lucru cu posibilitatea materializata (cu efectiva punere !n valoare a posibilitatii
juridice).

pnve~te

Dreptul subi'ectiv civil a fast defin1t ca ,puterea ceo are fiecare mdivid de _a pretinde ca

facult3~ile, aptitudinile ~ci puterile sale care nu sunt lngradite, sau, mai exact, In lim ita In care

ele nu sunt lngd1dite prin lege, sa fie nu numa1 respectate, adidi nesuparate de alfii sau de
societate prin organele sale, c1 sa fie, atunci. cand ei'e s-au tradus in acte de voin!3 creatoare
de raportun cu al~ii, sprijinite de soc1etate prin organele sale spre a fi aduse Ia fndeplinire
efecteie raporturilor create" (M.B. Cantacuzino, op. cit., p. 25h 11 posibilitatea recunoscut~ de
legea c1vilii subiectului activ - persoana fiz1ca ori persoana juridicii - in virtutea direia
acesta poate, in limitele dreptului ~~ moralei, sa aiba o anumita conduitii, sa pretinda
conduita corespunzatoare - sa dea, sa fadi orl sa nu fadi ceva -de Ia subiectul pasiv, ~j sa
ceara concursul forte1 coercitive statului, in caz de nevoie" (Gh. Beleiu, op. cit., p. 87,
aceasta definiJie fiirlci preluata ~~ de f. Dogaru, op. cit., p. 76); 11 puterea (poslbilitatea) sau
prerogat1va recunoscuta de dreptui obiectiv persoanelor fiz1ce sau persoanelor juridice de a
sav~r~i anumite aq:ium, precum $i puterea de a pretinde subiectelor pasive sa savar~easd.
sau sa se abtina de ia savar~1rea unei aqiuni, apeland, ia nevoie, Ia fol}a de constrangere a
statului" (~t. Rituschi, op. Cit., p. 49); ,posibilitatea juridica a titularu!UI unui drept de a
desfa$ura, in l'imitele iegii, o anumita conduita in virtutea dire1a poate pretinde persoanei
obligate sa aiba o comportare corespunz.:itoare, ce poate fi" impusa, in caz de necesitate, prin
fof1:a coercitiva a statului" (T. Pop, op. cit., p. 69); "prerogativa pe care o acorda unei
persoane dreptul obiectiv, prerogativa garantata. prin mijloace juri dice, de a avea un anumit
comportament sau de a pretinde o conduita subiectuiui pas1v" {P.M. Cosmovict, op. cit., .
p. 63); "posibilitatea titularului (subiect activ) de a desfa~ura o anum ita conduita, garantata
de lege pnn putin~a de a pretinde subiectulut pastv o anumita comportare corespunzatoare
care poate fi impusa Ia nevo1e prin iorta de constrangere a statului" (0. Ungureanu, Manual

de drept c1vil. Partea generala, ed. a 111-a, Ed. All Beck, Bucurejtl, 1999 , p. 41 ).

2.2., Clasilicarea dreplurilor subieclive civile

2.2. I. Precizari prealabile

1n doctrina, de regula, sunt prezentate urmatoarele clasificari ale drepturilor

. subiective c1vile:'
- drepturi "sub_iective CiVile ab~lute Si dreptun subiective CIVile relative (a~a
cum vom,arata m paragraful urmator, nu ex1sta un punct de vedere unitar !n
pnv1n1a critenulu1 dupa care se face aceasta clasificare);
- dreptun sub1ective civile patnmoniaie ~~ dreptun subiective civile nepatnmomale (cntenul aceste1 clasificari !I constituie natura continutului)
- drepturi subiect1ve civile pnncipale $i dreptun subiective civile accesorii
(aceasta clasificare se face dupa core laVa dintre drepturile subiective);
- dreptun sub1ective CIVile pure ~i s1mpie $i drepturi subiective c1vile alectate de modalitali (cntenul aceste1 clasificari este gradul de certitudine conferit
lltularului).
2.2.2. Drepturi subieclive civile absolute ~~ drepturi subiective civile
relative

!n liter~tura de s~ecialitate, de regula, se arata ca aceasta clasificare a drep-

tur~or sub1ect1ve c1vtle are drept criteriu opozabilitatea lor.

In c~ ~e pnve$te, aprec1em ci\ un asemenea cntenu nu este Ia adapost de

once cnt1ca, deoarece, ca realitate Juridica, once drept subiectiv c1vil este, 1n
~~ se vedea: A. Pop, Gh. Be/eru, op. cit., p. 121-131; Gh. Be/eiu, op. cit., p. 88-92;
1
~M
ausch1, op; Cit., p. S0-56; T. Pop, op. Cit., p. 70-74; 1. Dogaru, op. c1t., p. 76-85;
: . Cosrr:ovJCI, op. Cit., p. 64 $1 urm.; 0. Ungureanu. op. c1t., p. 42-49; E. Poenaru, Drept
Teena genera/a. Persoanele, Ed. Dac1a Europa Nova, lugol, 2001, p. 51-52.

CIVtl.

Orept c1vil. Partea generala

78

pnncip 1u, opozabil tuturor subiectelor de drept, ln sensu\ dl acestea din urma
nu pot sa 11 nesocoteasdi.' De aceea, vom prefera sa lmp~rJ:im drepturi\e
subiective ovile In absolute~~ relative dupa cum titularul dreptuiUI poate sa ~i-1
exercite fara sau cu concursu\ a\tei persoane.
Oreptul sub1ectiv civil absolut este ace\ drept In temeiul dlruia titularul sau
poate avea o anum ita conduita, lara a avea nevoie de concursul altUia pentru a
~i-1 exercita.
.
.
1n categona drepturilor sub1ective c1vile absolute sunt inc\use atat drepturile
nepatrimoma\e, cat ~i drepturile rea\e.
Oreptul absolut prezinta urmatoare\e caractere:
- numai titularul sau este determinat, ca subiect activ a\ raportu\ui juridic ln
a\ carUI contmut intra, titularul obliga\lel corelative fiind format din toate
celelalte pers~ane, ca sub1ect pasiv nedeterminat;
- ti corespunde obliga}ia generala ~~ negativa de a nu i se aduce atmgere;
- ob\iga\ia de a nu 1\lnca\ca revlne tuturor celor\alte sub1ecte de drept c1vil
(sau, cum se spune In doctnna, dreptul abso\ut este opozabil erga omnes) ..
Oreptul sub1ectiv civil relatiV este ace\ drept ln temeiul caruia titularui poate
sa pretinda subiectului pas1v o anumita conduita, lara de care dreptu\ nu se
poate realiza.
Categona drepturilor subiect1ve civile relative include toate drepturile de
creanta.
Or~ptul relativ prezmta urmatoare\e caractere:
- este cunoscut nu numa1 subiectul actlv, ci ~i subiectul pas1v;
- 1i corespunde o obliga\ie corelatlva ce nu are lntotdeauna acela~1 con1mut,
ln sensu! ca aceasta poate consta fie lntr-o ac11une (a da sau a face), fie lntr-o
ab\mere (a nu face);
- obliga}ia corelativa incumba numa1 sub1ectului pasiv (sau, a~a cum se
spune ln doctnna, este opozabil numai subiectuiUi pasiv).
2.2.3. Dreplurl subiective civile patrimonioie (drepturi reole ~~ drepturi
de creonjo) ~~ drepturi subieclive civile nepotrimoniole

Criteriul dupa care se face aceasta clasificare este naturacon\inutului drepturilor subiect1ve c1vile.

111

i A se vedea ~i supra, partea \, capitolul \11, se~1unea a 111-a, nr. 4.2. in literatura de
specialitate, s-a subliniat deja di. distinq:1a fntre opozabilitatea absoluta (erga omnes) a
dreptului reai ~~ opozabilitatea fa~a de debitor a dreptu!UI de crea~a este consecinla une1
corlfuzii 1ntre, pe de o parte, opozabilitatea unui drept, iar, pe de alta parte, _efectul unui
drept- Ch. Larroumet, Droit ctvil, tome l, Introduction a \'etude du droit pnve, 2e edition,
Ed. Economica, Paris, 1995, p. 319-320.

Boroi

Raportul juridic civil

I~

Dreptul subiect1v civil patnmomal este acela al carui contlnut are o valoare
pecumara.
. La randul lor, drepturile subiective civile patnmon1ale se impart in drepturi
reaie ~~ dreptun de crean}a.'
Dreptul real (ius in re) este acel drept subiectiv patnmomalln teme1ul caru1a
. titularui sau 1~i poate exercita prerogat1vele asupra unui lucru in mod direct ~~
nemij\ocit, fara concursul alte1 persoane.
Oreptui de creanJil. (ius ad personam) este ace\ drept sub1ectiv patrimonial in
teme1ul caruia subiectul act1v, num1t creditor, poate pretinde sub1ectulu1 pas1v,
numit debitor, sa dea, sa faca on sa nu faca ceva, sub sanq1unea constrangerii
de stat
A?adar, creditorui nu l~i poate exercita dreptul sau lara concursul aite1 persoane (debitorul), concurs care, daca este cazul, va fi ob\inut pnn mtermediul
forJ:el coercitive a statu lUI. Tocmai de aceea, dreptul de crean)a ma1 este denumit ~~ drept personal (dintre reglementarile mai recente in care se prefera folosirea expresiel de ,drept personal" ln locul celei de ,drept de crean!i\'' men\IOnam, spre exemplu, art. 26 ~i art. 38 din Legea nr. 7/1996). De alttel, ln ceea
ce pnve?te acpunile ln \Ustilie referitoare Ia drepturile sub1ective patnmoniale,
dacil ac!iunile pnn care se urmare~te recunoa~terea sau realizarea unu1 drept
real sunt denum1te aqiuni reale, in sch1mb, actiunile prm care se urmare~te
recunoa~terea sau realizarea unu1 drept de crean\a sunt denum1te aq1um
personale. Totu~l, utilizarea sintagme1 de ,drept personal" pentru desemnarea
unu1 drept de crean!a nu este recomandabila, deoarece ea poate genera unele
confuzii, putandu-se crede ca nu ar fi vorba de un drept sub1ect1v patnmon1al,
c1 de un drept nepatrimomal (care, reammtim, mai este num1t ~i drept personal
nepatnmonial) ori de un drept subiect1v intransm1sibil (drept cu caracter stnct
personal).

1
Fclra a mtra fn amanunte, ment~anam di sunt 51 auton care tolosesc o c!asificare
tripartit3 3 drepturi\or patrimonia\e, anume: dreptun reaie, dreptun de Crean~a ?I drepturi
lntelectuale (aceasta din urma categone ar include, pede o parte, drepturile patrimontale ce
tzvorasc dincreaJia intelectuala, fiind vorba deci despre dreptui de folosinta exclustva a unei
creaSii intelectuale, iar, pede alta parte, drepturile referitoare ia clientela); a se vedea:
E. Picard, Le droit pur, Paris, 1920, p. 94; G. Marty, P. Raynaud, Droit civil, tome I, Pans,
1956, p. 248i B. Starck, Droit civil. Introduction, Pans. 1972, p. 97-98 (acest autor vorbe~te
despre categoria drepturilor de propnetate incorpora\8.); A. Weill, F. Terre, Droit c1vil.
Introduction gen~rale, Pans, 1979, p. 254 Si urm. Se subliniaza di aceste drepturi nu ar
putea fi. tncadrate In categor\a drepturilor reaie, deoarece nu pnvesc un obiect material {bun
corporal), dar mci In categona drepturilor de creant3, deoarece nu se exercit8. impotdva
unor persoane determinate. Dadi am admite insa ca. dreptul real poate avea ca obiect nu
numa1 un lucru, ci ~i idei sau activita,ri (desigur cu valoare pecuniara), atuno ar urma sa
includem aceste drepturi fn categoria drepturi\or reale. A se vedea ~~ G. Boroi, Les attributes
de Ia personne physique, in revista ,Anale\e Universitas;; Bucure~ti".- 1996, p. 86-87.

8oro1

- ------~-

..------

--"''""''''''''""~-~--~-

Drept civil. Partea generala

80

Drepturile de crean1a 1zvorasc din acte juridice .(contracte sau acte Juridice
unilate~ale) 1 , precum Sl din fapte juridice 1n sens restrans (fapta ilicita cauzatoare de prejudicii,' gestiunea intereseior altuia,' plata nedatorata4 ~~ 1mbogac
\Jrea fara JUSta cauza5 )_
Pe langa unele asemanan ce exista 1ntre dreptui real ~~ dreptul de crean\a
(ambeie sunt dreptun patnmomale; ambele au cunoscuJI titularii lor, ca
subiecte active), 1ntre eie exista importante deosebiri:'
-1n cazul dreptulw real subiectul pasiv este nedeterminat, pe cand 1n cazul
dreptului de crean}a este cunoscut eel carwa 1i revme obliga)ia corelativa
(deb1torul);
- dreptului real 1i corespunde obliga!ia generali:i ~~ negativ~ de a nu i se
aduce atmgere, 1n timp ce dreptulw de crean}a 1i corespunde fie o obligatie de
a da, fie o obligaJie de a face, fie o obligaJie de a nu face, care 1nsa 1nseamna
obliga!ia deb1torului de a se abtine de Ia ceva ce ar fi putut face daca nu s-ar fl
obligat Ia abstenpune;
- drepturile reale sunt limitate ca numar, 1nsa drepturile de crean1a sunt
nelimitate;
- numai dreptul real este 1nso!it de prerogativa urmaririi 7 ~~ de prerogativa
preferinJei, nu ~~ dreptui de crean;a. Prerogativa urmilririi consta 1n posibilitatea
tituiarulw dreptului reai de a pretinde restituirea lucrului de ia orice persoana
care 1-ar de!ine.8 Prerogativa preferinfel consta 1n posibilitatea titularulw drep' Pentru not1unea de act juridic, a.se vedea supra, partea I, capitoiullll, seqiunea 1.
Fapta ilicita cauzatoare de prejudicii (r.3spunderea c1vila de/ictua/.3) este reg/ementata
de art. 998-1 003 C. CIV.
~ Gestwnea mterese/or a/twa, denumita ~~ gestiunea de afac:eri (reglementata de
art. 987-991 C. c1v.L este operatra ce consta in aceea di o persoana intervine, prrn fapta sa
vo/untara ~i unilateral;), sava~md acte matenale sau JUri dice in mteresui alte1 persoane, tara
a fi pnm1t mandat din partea aceste1a din urma.
4
Plata nedatorata !art. 992-997 C. CIV.) consta in executarea de ditre o persoana a unei
ob!igatii Ia care nu era tfnuta .?1 pe care a facut-o Tara mtentia de a p1.3ti datoria altei
persoane.
5
lmbog5Jirea #ira justa cauza reprezmta faptui juridic prin care patrimoniUI une1
persoane este m.3rit pe seama patrimoniulw altei persoane, fara a )$1Sta un temei juridic
pentru aceasta.
6
A se vedea ~i A. Pop, Gh. Beleiu, op. cit., p. 123-124; I. Dogaru, op. cit., p. 80;
C. Blrsan, M. GaiJJ, M.M. Pivniceru, Drept civil. Drepturile reaie, inst1tutui european, ia?l,
1997, p. 18" 19; A. Weii/J. Terre, op. c1t., p. 260-262.
7
in sensu/ ca dreptui de urmarire este de esenta dreptului reai, a se vedea .Trib. Suprem,
s. c1v., dec. nr. 1973/1973, in Culegere de dec1zii 1973, p. 217.
8
Spre exempiu, propnetaru/ isi poate revendica 1mobilui de Ia orice persoana care 11
de~ine; uzufructuarui poate cere iucrui spre a-i foiosi ~i a-1 cuiege fructele de Ia orice
propnetar al acestuia, incius1v de Ia persoana ce a dobandit lucrul de Ia nudul proprietar;
titularul unei servituti i~i poate exercita dreptul chiar dadi: fondul aservit a fost instrainat de
proprietarul onginar; in cazui dreptuiw real de 1poted'i, da:di debitorui care a garantat
2

81

de a->i realiza dreptul respectiv cu pnoritate fata de tiiularii altor

oreptui nepatnmonia} (numit $i drept personal nepatrimonial) este acel

subiectiv a! carui con!inut nu poate fi expnmat1n ban1.

Dlrepturiie nepatnmoniale pot fi 1mparJite 1n !rei categorii:
dreptun care pnvesc existen!a ~i integritatea fizidi sau mora Ia ale
.persoanei (dreptul Ia vial~, dreptul Ia sanatate, dreptul Ia onoare sau Ia repu.. dreptulla demnitate etc.);
- dreptun care privesc identificarea persoanei (dreptul Ia nume, dreptul Ia
pseudonim, dreptul Ia dom1ciliu, dreptul Ia re$edin!a, dreptul Ia stare civila pentru persoana fiz1ca; dreptul Ia denumire, dreptul Ia sediu, dreptul Ia na!ionalitate, dreptulla con! bancar etc.- pentru persoana JUridica);
- drepturi decurgand din crea!ia intelectuala (1n masura 1n care nu sunt
patrimonialei.
. PreCTzam ca, 1n concep!ia potrivit careia dreptui familie1 nu este o ramura
de drept distincta de dreptul civil, ci doar o parte a acestwa, urmeaza a se
reline ~~ o a patra categorie de drepturi subiective civile nepatrimoniale, anume: drepturile (neevaluabile pecumar) ce formeaza con!inutul raporturilor de
familie.
2.2.4. Drepturi subiective civile principaie fl drepiuri subiec!!ve civile
accesorii

Aceasta clasificare se face 1n funqie de corela!ia dintre drepturile subiective

civile.
Dreptui subiectiv civil prmcipa/ este acel drept care are o ex1sten!a de sme
statatoare, soarta sa nedepinzand de vreun ait drept.
Dreptul sub1ec!iv civil accesonu este acel drept care nu are o existenta de
sine statatoare, 1n sensui ca el fiinteaza pe langa un alt drept subiecllv Civil,
acesta din urma avand rolul de drept principal.
Clasificarea prezmta lmportanla deoarece soarta JUridica a dreptului
accesoriu depinde (este determmata) de cea a dreptului pnnc1pal- accesorium
seqwtur prmcfpale.

restituirea unei sume de bani imprumutate printr-o IPoteca ar instraina imobilul ipotecat ?i
nu ?i-ar executa de bunavoie obligatia de restituire a sumei imprumutate, atunci creditorul
!Patecar poate urmclri imobilui ~~ in mainile noulul proprietar,. solicit.3.nd scoaterea lmobiJului Ia vanzarea sitita pentru ca din pretul obtinut Ia /idtatie sa i~i satisfaca dreptul sau de
creanta fata de debitor.
,. . ' De ~xemplu, din pre~ul imobifului ipotecat, scos fa vanzare silita prin licitaJie, mai lntli
1?1 va satisface creanfa creditorul ipotecar, ca titular a/ dreptului real de 1potedL iar num:.
eventualul rest va fi distribwt creditorilnr rhim ....~l'--. - '

Drept c1vil. Partea generala

82

Raportul juridic c1vil

lntrucat drepturile nepatrimomale nu depind de alte drepturi, 1nseamna di

ele sunt drepturi prmcipale, a?a 1nd!.t clasificarea 1n disculie vizeaza drepturile
patnmoniale.
Atragem aten!ia ca sfera de aplicare a tmparj:irii 1n dreptun princ1pale ?i
dreptun accesorii nu trebuie redusa Ia categona drepturilor reale, deoarece
ex 1sta ?I dreptun de crean!a accesorii, acestea 1zvorand ca drepturi corelative
obliga!iilor nascute din actele JUridice c1vile accesorii.' Dintr-un contract accesonu 1zvorasc nu numai obliga!ii accesorii, ci ?i dreptun corelat1ve acestora,
raportul juridic obligational nascut dintr-un contract accesoriu avand nu numai
o latura pasiva (obligatia, datona debitoruiui), ci ?I o latura act1va (dreptul de
creanta ai creditoruiui de a cere debitorului 1ndeplimrea acele1 obligatii)._
ln categoria drepturilor de creanfii accesorii includem: dreptul cred1to~uiU1
de a pretinde de la debitor dobanda aferenta creantei pnnCipale, dreptul nas"cut
din conventla accesorie numita clauza penala,' dreptul subiect1v care 1zvora?te
din fidejus1une,' dreptul de a pretinde arvuna.'
Pnnc1pala aplicatie a acestei clasifican se lntalne?te totu?i 1n matena drepturilor reale, deosebmdu-se drepturile reale prindpale ?i drepturile reale
accesorii.
Drepturile reate princtpale sunt urmatoarele:
dreptul de proprietate, 1n cele doua forme ale sale, adica: dreptul de
propnetate publica (titulari a1 dreptulu1 de propnetate publica sunt :'uma1 ~ta;_ul
?I unita!ile admimstrativ-teritoriale) ?I dreptul de propnetate pnvata (pot f~ tl,ulari a1 dreptului de proprietate privata: persoanele fizice, persoanele JUndlce,
mclus1v statui ?i unitatile admmlstrativ-teritonale);
,
, "
. drepturile reale principale corespunzatoare dreptuiUI de propnetate pnvata
(dezmembramintele dreptului de proprietate, numite ?i drepturile reale pnncipale asupra bunurilor proprietatea alte1 persoane), anume: dreptul de uzufruct,'
1n acest sens, a se vedea A. Pop, Gh. Belew, op. cit., p. 126.
Clauza pena/a este acea convenpe accesorie prin care pi3.r!i~e __ dete~min3._ antic~at
echivalentul prejudiclulut sufent de creditor ca urmare a neexecutam obhga~tet due catre
debitorul sau on a executarii cu lntarztere sau necorespunzatoare. Clauza penala poate
1

consta In obligatia debitorulw de a presta creditorului fie o suma de gant, fie o alta valoare
~
.
Fidejusiunea (denumita ~i cauJiunea) este ace\ contract pnn care o pe~soana, nom1ta
fidejusor, se obliga fa~a de creditorui altei persoane sa execute obliga~ia celUL pentr.u care
garanteaza, in cazul in care acesta nu o va executa.
_
~
. .
~ _
_
4 Arvuna reprezinta o suma de bam pe care una din parj:l o da celetlalte parp cu ocaz!a
incheterii une1 conven~ii, urmand ca, in cazu1 neexecutarii convenJiei _respective, partea m
.
cuipa sa ptarda suma data sau, dupa caz, sa restituie dublul sume1 pnm1te.
5 Potiivit art. 517 C. ctv., ,uzutructul este dreptui de a se bucura cmeva de lucrunle ce
sunt proprietatea a\tUia, intocmat ca insu~1 proprietarul lor, insa cu indatorirea de a le conserva substanla". A~adar, dreptul de uzufruct implidi segmentarea dreptulUJ
propnetate~
in sensu\ ca. uzufructuarului (titularul dreptului de uzufruct) ii revin prerogat1va de a folos1

patrimoma\a.

I i'''
'''

?e

Boroi

83

dreptul de uz,' dreptul de abitalie,' dreptul de servitute' ?I dreptul de superficie;4

. dreptul de administrare (de folosinla) al regiilor autonome ~i ~nslitutiilor
publice, cadrept real corespunzator dreptuiUI de proprietate publica;
'
- dreptul de concesiune (reglementat de art. 136 alin, (4) din Constltulie, de
Ordonanla de urgenta a Guvernuiui nr. 34/2006 pnvind atribu~rea contractelor
de achizilie publica, a contractelor de conces1une de lucran publice s1 a
contractelor de conces1une de serv1cii5 , Ordonanta de urgenta a Guvern~lui
nr. 54/2006 pnvind regimul contractelor de conces1une de bunun propnetate
publica' etc.);
- dreptul de folos~nla a unor bunuri propnetatea publica a statuiUI sau a
unitatilor admin1strativ-tentonale, confent, 1n condiliile legii, unor persoane
JUridice sau fizice;
- dreptul de folosinta a unor bunun propnetatea privata a statuiUI ori a
unitatilor admimstrativ-teritonaie, conferit, 1n condi!iile legii, unor persoane
1uridice sau fizice; 7
- dreptul de folosinta a unor bunuri proprietatea anumitor persoane JUndice,
conferit de acestea persoanelor JUndice anexa.
lucrul ~~ prerogativa de a-i culege fructele, Jar propnetarului (numJt nud propnetar) ii ramane
prerogativa dispozi~iei.

! Dreptul de uz este a varietate a dreptulu1 de uzufruct, deosebirea faUi de acesta

constand 1n aceea ca. titularul dreptulUI de uz nu are dreptul de a culege tructele decat
pentru nevoile sale_ ~i ale tamilie1 sale. Dreptul de uz poate fi definit ca fiind ace! drept real
in vlrtutea diru_Ja titularul sau se poate tolosi de un lucru ~~ ii poate culege fructeie numai
pentru nevoile lui~~ ale familiet sale.
2 Dreptul de abitaJie este un drept de uz ce poarta asupra unei locuinte.

J Articolul 576 C. civ. define~te servitutea ca ,o sarcma tmpusa asupra unui imobil
pentru uzul ~~ utilitatea unui imobil avand un alt stapan"~
4
Dreptui .de superficie este ace\ drept real ce rezulta din dreptul de proprietate pe care il
are o persoana (denumita superfic1ar) asupra construqiilor, planta~iilor sau a altar lucr3.ri ce
se afla pe o suprafata de teren care apar}lne une1 alte persoane, teren asupra drUJa superfiCJarul dobande~te un drept de tolosmta.
5
Publicata in M. Of. nr. 418 din 15 mai 2006, cu modificiirile st complet.?.rile ulterioare.
b Publicata 1n M. Of. nr. 569 din 30 tunie 2006, cu modifi~.?.rile ~~ completarile ultenoare.
7
Avem in vedere, spre exemplu: dreptul de folosin~a a unor terenuri din domentul privat
al comunei, ora~ului sau munic!piului, atributt in conditiile previ:izute in art. 19 alin. (3) din
Legea nr. 18/1991; dreptul de folosinUl reglementat de art. 17 din Legea nr. 213/1998,
potrivit ci:irliia ,statui ~~ unit~~ile admmistrativ-teritonale pot da !mobile din patnmoniul lor,
in folosin~a gratuita, pe termen limitat, persoaneior JUridice fara scop lucrativ, care desta~oara activitate de binefacere sau de utilitate publica, ori serviciilor pub! ice". intrud\t textul
de lege reprodus nu face nido distlncpe, inseamna ca. el se refer.?. atat Ia bunurile 1mobile
proprietate privata a statuiui sau a unita~ilor admmistrativ-teritoriale, cat Si Ia imobilele
proprietate publica - ubi lex non distinguit, nee nos distmguere debemus.

Boroi

.,,._,,~<'"'"'''''''"lm"'"'

Raportul juridic c1vil

Drept c1vil. Partea generalii

84

Menponam ca unii auton mai mclud in categona drepturilor reale pri"n~i

pale: dreptui de preempune (reglemen.ta.t, spre exemplu: de art. 17-19 dm
01 pnvind reg1mul fUrtdlc al unor 1mobde preluate in mod
Legea nr. 10/20
d
37 d. .
abuzlv In perioada 6 mart1e 1 945 - 22 decem_brie 1~89, e art.. m Legea
nr. 33/1994 pnvind expropnerea pentru cauza de ut11itate publica, d~ art. 15
alin. (2) din Legea nr. 16/1996 a Arhivelor nallonale, de art.
dm Legea
nr. 26/1996 privind Codul silv1d, precum ~~ dreptul de prefennla (reglementat
de art. 5 alin. (6) din Legea nr. 64/1991 privmd brevetele de mven11e ~"' de
art. 15 ~ 1 16 din Legea nr. 129/1992 privind protec11a desenelor ~~ modelelo~
industmle)' sau, in legatura cu acesta din urma, mal larg, dreptul de folosm!a
exclus1va care poarta asupra unei crealii intelectuale.'
Drepturile reale accesorii sunt urmatoarele:
"
"
.. 4
- dreptui de 1poteca~
_ dreptul de gaJ (amanetull reglementat de C?dul c1vil, ..
"
.s
_ garanlia reala mobiliara reglementata de T1tlul VIal Leg11 nr. 99/1999,

:!2

- privilegiile;'
.
' 7
- dreptul de reten11e.
i Gh. Beleiu, op. cit., p. 91. Pentru induderea dreptulu1 _de p_reemfiune ~i a dreptului de
concesiune In categoria drepturilor _reaie princ~pale, a se_ vedea ~~-E. ~oe!'a~u, op. Cit., P 52~
iar pentru considerarea dreptuiui de preemtiune ca drept real pnnc1pal, a se vedea ~~

f. Dogaru,

op. cit., p. 83.

"

" d

" I" "

A se vedea ~ 1 A. Petrescu, L. Mihal, Orept de propnetate. m ustna a: Intra ucere m

dreptul de propnetate tndustrialii. lnventia. lnovapa, Un1versitatea d1n Bucure~t1, 1_987, P 33.
3 Potrivit.art. 1746 alin. (1) c.e~v., ,1poteca este un drep~ real asupra 1mobd~lor afectate
Ia plata unei obliga~ii". A:;;adar, dreptul de ipotedi este acel drept ~eal ac~e_:;onu ce ~epre:
zinta 0 garantie 1mobi\iara, ce 1nsote~te obligat1a pe care o are debltorul faJa de cred1tor ~~
care nu presupune deposedarea celui ce o constJtUie.
_
_
.
4 Dreptui de ga) este acel drept real nascut din contractu! acce_sonu pnn ~are deb1torul.
remite creditorUIUI sau un iucru mo~il ... pentru garantare~ datonel ... (~ontr?:rul de gaj est.~

tat d" e art. 1685 - 1696 C c1v): In ,cazul dtnd_debttorul.

nu 1~1 ach1ta
reglemen
_
. ... datona,
1 cred1
torui gajist are dreptul fie de a cere_ mstanteJ sa li apr~~e retmerea.lucrulut 1~ contu... creante1,
pe baza unei expertize JUdiciare de est1mare a valom lucruiUJ,_ f1e de ~ sohc1ta ~a~zar;a Ia
llcitatie publica a lucrulUI gajat, cu dreptul de a fi pliitit cu prefennFi dm suma ob!tnuta fatii
de alti creditor! a1 aceiuia~i debitor.
_
.
~
,
sPentru dezvoltiiri referitoare ia acest drept real accesonu, a se vedea G. Borol, D. ~~ro~;
2

Garantia reala mobiliara regiementata de Titlul VI al Legii nr. 99/1999, In reviSta ,jund1ca
nr. 4/2000, p. 129-136.
.
d.
1
"' Privilegiul este dreptui recunoscut unu1 creditor: ce, d~c~rge de. reg~ Ia" m c~ 1tatea
creante 1 sale, de a fi preferat celorialti creditori ai a~el~.~a~1 de?Jtor, ch1ar_ d~ca ace~t1a sunt
.1potecari (art. 1722 C. civ.). Pentru categori!le de pr!VIIeg11 ~.1 ordmea de pr~tennta, a se vedea,
spre exempiu, C. States_cu, C. Birsan, o~. cit., p. 424 -~~ urm.i L. Pop, op. _c1t., P 4~~-451. _
' Oreptul de retentie, numit ~i deb1tum cum re /Unctum, este ~eel drept ~eal de garan~1e

impertect ce consta th posibilitatea detinatorului unui lucru mobil sau JmobJI al altUJa de...a
refuza re~tltuirea acelui lucru ditre propnetar, pan~ dmd nu 1se pl~te?te crea~fa n~cuta ~~
iegatura cu lucrul respectiv (de exemplu, cheltUJehle necesare ~~ utile facute de detentor c

85

Se observa ca toate drepturile reale accesorii presupun, ca drept prmc1pal,

un drept de crean\a.'

2.2.5. Drepturi subiective civile pure

civile afectale de modalilali

~i

simple

drepturi subieclive

Critenulln raport de care se face aceasta ciasificare a drepturilor subiectlve

civile 11 reprezmta gradui de certitudine confent tltuiarilor.
Dreptui subiect1v c1vil pur~~ simplu este aceia care confera. max1ma certitudine t1tularuiU1 sau, deoarece n1ci ex1stenta ~~ nici exere~tarea lUi nu depmd
de vreo impre(urare viitoare. Un asemenea drept poate fi exercitat de indata ce
s-a nascut, necondilionat.
Dreptui sub1ectiv civil afectat de modalitaji este acela care nu mal ofera
deplina s1guranta iitularului, in sensu! ca existenta lUI sau exere~tarea lUI
depmde de o impre1urare viitoare, certa sau incerta. Termenul, condilia ~~
sarcma sunt modalitatile actului 1uridic, dec1 este afectat de modalitate acel
drept subiectiv civil care este insotit de un termen, o conditie sau o sarcina.
Dreptui subiectiv c1vil afectat de termen este aprop1at, ca siguranta, de
dreptul pur~~ s1mplu, deoarece termenui, ca modalitate a actului juridic, consta
intr-un evemment viitor ~~ sigur ca realizare, a~a 1nc~t nu afecteaza existenta
dreptuiUI subiectiv, ci numai exercitiui acestuia, in sensu! ca amana sau, dupa
caz, pune capat exercitiuiUI dreptului subiectiv respectiv.
Dreptul subiectiv c1vil afectat de conditie este nesigur in ceea ce prive~te
existenta sa, intrucat condilia este un evemment viitor ~~ nesigur ca realizare,
a~a incat exista nesiguranta 1n privmta na~terii sau, dupa caz, a stingerii
dreptu lUi subiectiv.
1n doctnna, uneori, se vorbe~te despre dreptun eventuaie ~~ despre dreptun
viitoare. 2 Dreptul eventuai este prezentat ca fiirid un drept aflat in germene,

acellucru). Ca exemple de consacrare legislativ3a dreptulut de retent1e, menponiim: art. 8

alin. final din legea arendarii nr. 16/1994, potrivit ciiru1a ,Ia lncetarea contractului, se poate
recunoa$te arenda?uiui, prin hotarare judeditoreasdi, un drept de retentie cu privtre Ia
contraprestatiile sale fa~a de ceaialta parte, 1zvorate din contract"; art. 1619 C. civ., care
permite depozitaruiui sa retina lucrul pana Ia plata lntegrala a sumelor ce i se datoreaza de
ditre deponent In iegiitura cu depozitui etc.
1
De altfel, drepturile reale accesorii sunt analizate, de regula, ca mijloace JUridice de
garantare a obligatiilor- C. StJtescu, C. Bfrsan, op. cit., p. 409 si unn.
2
A se vedea, spre exemplu;- G. Marty, P. Raynaud, op. Cit., tome I, p. 277; A. Weill,
F. Terre, op. cit., p. 347-348; E. Roman,.Continutui raportului juridic civil, In Tratat de drept
civil, vol. 1,-Partea .generala, Ed. Academiel, Bucuresu, 1967, p. 204; P.M. CosmoviCJ, op.
cit., p. 75; 0. Ungu.reanu, op. cit., p. 49. Acest din ufrna autor se refera si Ia a~a-ziseie drePturi potestative, care ar fi acele drepturi ce confer3 titularuiui puterea de a crea, modifica sau
stinge o situatfe jurididi printr--un act unilateraL Este vorba despre ceea ce vom denumi, atunci

Boroi

............... ..... ,

oo

-;!1

-~--

o----

lntrucat li lipse~te fie obiectul, fie subtectul, deCJ una din componentele
necesare existentet sale, asa !neat el confera un grad ~~ mat reclus de siguran(a;
ca exemplu, se ctteaza dreptul Ia repararea unui prejudictu care s-ar putea
produce In viitor. Dreptul viitor este prezentat ca fiind ace I drept care ~u are
mct obiect ~~ mci subiect, lntrucat nu se poate ~tt daca obiectul dreptutut va
exista sau dad dreptul va apar!tne unei anumite persoane; ca exemplu, se
men~ioneaza dreptulla o succes1une viitoare.
1n acord cu alti autori,' consideram ca a?a-numttele dreptun eventuale ~i
drepturi viitoare, In realitate, nu sunt veritabile drepturt subtecttve civile,. ct
stmple elemente ale capacitatii de folostnta, deoarece ele apar ca o aptttudme
absiracta de a devent titular al unut drept subtecttv civil. Subliniem lnsa ca
art. 10 a lin. (1) din Titlul VI al Legii nr. 99/1999 se refer a In mod expres Ia posibilitatea constttuirii garanttet reale mobiliare ~~ cu prtvire ia o obligalie viitoare
(mai exact, legtuttorul ar fi trebuit sa utilizeze sintagma obligatie eventuala).2

2.3. Recunoa~lerea, ocrolirea ~~ exercitarea dreplurilor suoieclive

civile. Abuzul de drept
2.3.1. Recunoa~terea ~~ ocrotirea drepturilor subieclive civile

i'
I"

It"

li

I:

Premlsa diepturilor subiective civile consta In recunoa~terea, In sens de

reglementare a acestora prtn norme JUridice. Cat prtve?te recunoa~terea drepturilor subtective ctvile, vom distinge lntre recunoa~terea lor in general (globala) st recunoasterea spectala.
Re~unoa~ter~a glob~la a drepturilor subtective ctvile este realizata, pentru
persoanele fiztce, de art. 1 din Decretul nr. 31/1954, potrivtt caruia ,drepturile
ctvile ale persoanelor fizice sunt recunoscute in scopul de a sattsface mtere:ele
personale, matenale ~~ culturale, in acord cu interesul ob?tesc, potri~it legtt ~~
regulilor de convtetuire (... )", tar pentru persoanele IUridtce de art. 2 .dt.n acela~t
act normattv care dispune ca drepturile ctvile ale persoanelor )Urtdtce ,sunt
recunoscute in scopul de a asigura cre~terea neincetata a bunastarii materiale ?i
a ntvelului cultural" ale cetatenilor.
Recunoasterea speciala ~ drepturilor subiective civile este realizata de difertte acte n~rmattve, pe categorii sau specii de asemenea dreptun. Astfel,
cand vom infa~;~a unele probleme spec1aie referitoare Ia domemul prescnp!iei extinctive,
drepturi secundare (a se vedea supra, partea I, capitoluiiV, seq1unea a 11-a, nr. 4.5}.
1 A. Pop, Gh. BeleiU, op. cit., p. 131; Gh. Belew, op. cit., p. 92; I. Dogaru, op. cit., ~ 85.
1 Spre exempiu, par>ile une1 convenJii stabilesc, pnntre altele, ca. una d~n~~e ele va
constitUI o garant1e real a pentru a se asigura acopenrea eventualelor preJUd!CII pe_ c_are
aceasta le-ar cau~a unor tef1e persoane sau chiar cocontractantului in indeplimrea sare~ndor
incredintate prin conventia respect1va.

KdtJUII.UI _jUIIUI .... "'-lVII

87

Constitutta consacra anumite drepturi fundamentale ale cetateanulur, care sunt

In acel~~~ ttmp ~i drepturt subtective civile; Codui civil recunoa~te ma 1oritatea
drepturtlor patrtmon~~le (atat cele reale, cat ?t cele de creanta), prtn chtar
reglementarea na~tertt, contmutului ~i 1ncetarii lor; Decretul nr. 31/1954 reglementeaza o serte de drepturi personale nepatnmomale; Pactul mternaponal
privtnd dreptunle civile ~i politice ale omulut, precum ~~ Conventta tnternaltonala pnvtnd drepturile copilulut recunosc multe drepturt subtecttve civile
pentru persoana fizica.
Cat prive?te ocrotirea drepturilor subiective civile, reamtnltm ca unul dintre
prtnctp~ile fundamentale ale dreptulut civil este tocmat garantarea ~i ocrotirea
drepturtlor subiective ctvile.
. 1n c~zul incalcar~i unut_drept subtectiv ctvil, titularul lut poate sa cheme In
Judec~ta?ersoana raspunzatoare de nesocotirea dreptului respecttv, in vederea
restabtltrtt acestuia, deci mijlocul JUridic de ocrottre a drepturilor subtecttve
civil': 11 repreztnta, de regula, procesul civil, care este reglementat, in prtnctpal,
de catre Codul de procedura_ ctvila. o:. retinut ca, in cadrul procesulut ctvil,
dreptul subt_:ct:v ctvtl poate sa fte valortftcat nu numai pe cafe de acpune, ceea
ce mseamna ca p~tn cererea de chemare in JUdecata prtn care se declan~eaza
procesul se soltctta chtar proteqta JudiCJara a dreptulut subiecttv respecttv, c 1 st
p~ cafe de ~xcepJie (de ap!rare), ceea ce presupune ca tttularul unui drept
su01ect1v Civil este chemat m JUdecata de o persoana care formu/eaza fmpotriva acestuta ~.anumi;a pretentie, iar cei chemat in JUdecata se ap!l,;a !mpotrtva
acestet pretenttt mvocand tocmat existenta dreptului subtectiv.
Pentru ocrotirea drepturilor nepatrimontale, preztnta importanta deosebita sr
art. 54-56 din Decretul nr. 31/1954.
'
Norme Juridice exprese referttoare Ia ocrottrea drepturilor subiecttve ctvile
se gasesc inscrise ~i in Legea nr. 554/2004 prtvtnd contenctosul admtntstrattv
precum ?i intr-o sene de alte acte normative, care, consacrand un anum it drep;
subtecttv ctvtl, prevad ~~ particularitatile proteqtet sale JUridice.

. 2.3.2. Princlpiile exercilcrii drepturilor subJective civile. I abuzul de

drept
Am subliniat cu un ait prileJ ca dreptui subiectiv ctvil nu trebute confundat
cu :xercitiul ..iut. ~egula este ca exercitarea unui drept subiecttv ctvil nu este
obltgatone, fttnd Iasala Ia latitudinea tituiarulut acestuta.
~n doctrina. se subliniaza ca exercttarea dreptulut subtectiv civil esie guvernata de urmatoarele prtncipii:'
- dreptul subtectiv civil trebuie exercttat cu respectarea legii ~~a mora lei:
1

_A se vedea: Gh. Be/eiu, op. cit., p. 94; I. Dogaru, op. c1t., p. 87 -88i P.M. CosmovJCi,

op. Cit., p. 78.

I
'

Borot

Boroi

88

Drept civil. Partea generalii

- dreptul sub1ectiv civil trebu1e exercitat In limitele sale externe, atat de

ordin matenal (de exempiu, proprietarul unu1 teren nu poate sa constrwasca
dincolo de lima vecinataiiil, cat~~ de ordin JUridic (spre exemplu, creditorul nu
poate pretmde debitorului sau mai mult decal acesta li datoreaza);
.
- dreptul sub1ectiv c1vil trebuie exercitat In limitele sale interne, adica numa1
potnv1t scopulw economic ~~ social In vederea caruia este recunoscut de lege
[art. 3 alin. (2) din Decretul nr. 31/19541;
- dreptul sub1ectiv c1vil trebuie exere~tat cu buna-credin}a [art. 57 din
Consli!U\Ie, art. 970 alin. (1) C. c1v.j.
.
.
.
Aceste patru principii sunt cumulative, In exercitarea dreptunlor s~b1ect1ve
civile nefiind sufic1enta respectarea numa1 a unwa sau a unora dmtre ele.
Numa 1 dad. dreptul subiect1v c1vil este exercitat cu respectarea celor patru
principii mentionate ma1 sus 1~1 va dovedi exactitatea adagiul qut suo lure
utitur, neminem laedit (cine l~i exercita dreptui sau nu vatama pe n1menil.
In legatura cu exercitarea drepturilor subiective c1vile se pune ~i problema
abuzului de drept. S-a aratat di, In dreptul c1vil, prin abuz de drept se ln\elege
exerc 1tarea unu1 drept subiect1v civil cu lncalcarea principii lor exercitarii sale.'
In ce ne pnve~te, apreciem ca abuzul de drept v1zeaza numa1 ultimele doua
princ1pii din cele patru enumerate mai sus, deci ca se poate vorb1 de un abuz
de drept atunci cand titularul acestUia, cu rea-credin\a, II deturneaza de Ia
finalitatea lw. 2
Au ex1stat ~~ opinii In sensu I ca nu s-ar puteavorbi, In aceia~i t1mp, de drept
subiectiv civil si de abuz de drept, deoarece, fie dreptul subiectiv c1vil ex1sta ~i
exercitiul lui ~u ar putea sa fie niciodata abuziv, fie au lost depa~ite limiteie
dreptului, dar In acest caz ar fi Iipsa de drept. 3 1nsa abuzul de drept nu Inseam~
na depa~~rea limitelor externe, de ordin matenal sau Juridic, ale dreptulu1
respectiv, ipoteza In care am fi In prezenta unui fapt IUridicsavar~lt faradrept,
ci numai depasirea limitelor interne ale dreptului subiecliV civil. Deci, existenta
dreptului sub1~ctiv c1vil nu trebuie confundata cu modulln care este exercitat
un drept subiectiv civil care exista. Este adevarat di. institU\Ia abuzuiUI de drept
nu are o reglementare suficienta In leg1slatia noastra, ca de altfel ~~ In alte
legislatii, dar aceasta nu lnseamna ca drepturile subiect1ve c1vi!e pot fi
exercitate abuz1v, lara a line seama de anum1te pnncipii In matene.

' Gh. Beleiu, op. cit., p. 94; I. Dogaru, op. dt., p.. '88.
_ _
_
.
in sprijinul concep!iet noastre poate fi adus ~i. un argument de analogt_el dedus d~n
art. 723 C. proc. civ., text ce_ prevede in primul ali neat ca. ndrepturile procedurale trebut_e
exercitate cu buna-credinla ~~ potrivit scopului rn vederea diruia au fast recunoscute de
lege", iar in alineatui (2) di. ,partea care folose$te aceste drepturi in chip abuz1v raspunde
pentru pagubeie pncinuite"~ - '
' '
- - - .
erre

J A se vedea, de exempiu, M. Plamol, Tra1te elementa1re de droit CIVIl, 3

ed1t1on,
tome II, Pans, 1905, nr. 871.

Raportul juridic c1vil

89

Orice abuz de drept presupune doua elemente constitutive, 51 anume:

. - un element subiectiv, ce consta in exerc1tarea cu rea-credinta a dreptulu 1
subiectiv c1vil;

- un element obiectiv, care consta in deturnarea dreptuiUI subiectiv de Ia

scopu; pentru c~re a fost recunoscut, de Ia finalitatea sa legala, faptul savar~it
neputand f1 explicat pnntr-un mot1v legitim.
Pentru a caractenza exercitiul unUI drept subiect1v civil ca abuziv este
'
necesar sa fie indeplinite urmatoarele cennte:
- sa ex1ste un drept subiectiv civil, ceea .ce presupune, printre altele, respectarea lim1telor externe ale dreptulu1;

- autorul abuzului sa fie titularul dreptulu1 subiectiv civil in cauza 51 sa fie

capabil sa II exercite. Aceasta conditie este u~or de JUstificat, avand ln. vedere
ca, pnn ipoteza, ~buzul ~e _drept presupune folosirea (exercitiul) dreptului

respect1v,. ceea ce mseamna ca persoana despre care se afirma ca. a savar~it un

?e

a?~z
d~ept ~reb~1e, In pnmul rand, sa aiba acel drept, 1ar, In al doilea rand,
sa f1e m masura sa 11 exercite;
- dreptul sa fie dirijat spre realizarea unui alt scop decat acela pentru care a
lost recunoscut de lege, adica titularul sa l~i exercite dreptul sub 1ectiv CIVil In
scopul de a vatama pe altul, de a-l5icana etc.;

- dreptul sa fie exercitat cu rea-credin}a.

Se considera ca sanctionarea abuzu!ui de drept consta, de regula, In refuzul
concur:_uiUI f?rte1 d~ constrangere a st:tului, In sensu I ca organul de JUrisdict1e,
constatand ca este m prezenta exerc1tar11 abuz1ve a unui. drept subiectiv CIVil,
~uva ad~1te cererea t1tularuiU1 aceiUI drept (nu va admite cererea de chemare
m JUdecata astfel cum a fost formulata daca abuzul de drept provine de Ia reciamant, respectiv va lnlatura apararea paratului daca abuzul de drept provme de ia
acesta).' In
ne prive~te, ap~eciern ca, In lipsa unUI text de lege expres In acest
sen~, aceast~ solutle este d1scutabila; respingerea cererii titularuiUI dreptulu 1
sub1eCt1v c1v1l exerc1t~t abuziv va mtervem, eventual, In temeiul unor dispozitii
leg~le exprese, 1ar nu m baza s1mple1 exercitan abuzive a dreptulu1.

In op1n1a noastra, sanqiunea cu caracter general a exercitarii abuz 1ve a unUI

drept subiectiv civil consta In obligarea autoruiUI abuzului daca este cazul Ia
plata despagubirilor pentru preJudie~ul de ordin patnmon1~l sau moral cau~at
;;'n exerc1tarea. _:'buz~va a" dreptului sau, potnvit regulilor ce guverneaza
spund:rea c1vda delictuala. Alte sanct1un1, cu caracter special, ar putea sa
mtervma numa1 daca ar fi prevazute.ln mod expres de o norma spee~ala.

c:

Boroi

Gh . Ple~ul Trib. _Suprem, dec. nr. 13~1959, 'i'n Culegere de decizii 1959, p. 37. A se vedea ~~
1

Belew, op. c1t., p. 81;

$t. RJusch1, op. c1t., p. 61; ;. Dogaru, op. cit., p. 88.

Bor01

Drept c 1vil. Partea generala

90

Raportul juridic c1vil

3.2. Clasilicorea obligajiilor civile

3. Obligatio ciViles

3.2.1. Precizari inlroduclive

3.1. Notlune
Latura pas<va a con~inutuiui raportului juridic c<vil.este. tormaUi, a~a cum am
ment<onat deja, din obliga}iile ctvile care revm sub1ectulU1 paslv. I
rtului
.
.. .
"Iii , ~ legem fndatorirea subrectulw pasv a rapo
Pnn obllgafJe ctvt me .
d ra corespunzatoare dreptului subiectv

~~;~;~t~,v~a~: ;o:~:~Zn~~~~~
.

dc:na ~c:

sau a nu face ceva

r pusii pnn forJa coercJtiVa a statulw.

~~care, In caz de

nev~;~ ~Zf~n~ti~ ':zulta d\ obliga}ia civila prespun)e, intotd::~~~~ ~r:~~~;~:

a subiectului. pas<v (iar nu o posibilitate, facu tate ' care pr

tras_a~~~~tonrea subiectuiUI

pas<v consta 1ntrb conduita corespunzatoare cond .1

care 0 poate avea subiectul act<v;

Ul_e;.:atonreasubiectului pasiv poate consta 1ntr-o ac}iune sau, dupa caz,

1ntr:~:~:ze~: nevo<e, indatorirea

poate fi impusa sub<ectulut pasiv prm torla

a sensu! de mal sus.

coercitiva a statutului.
.
. .
.

Sub aspect terminolog<c, trebu<e relmut ca, pe 1ang

ua 1n ele

,obliga}l~~~v~~:: ~::,';~~~~a~~~~;,~~~~:~~~"~a;:;t~;:~~~~~~nal (n~mi;

expr;sia
sun. Astfel, pbrlt~ t") g d. ,ca un raport J'uridic civil in care subJectul activ (num<t
?' raport de o 1ga,u , a
.
. ) d
a f a on sa

cre~i~~)c~~:tra~:~~n~~;~~~:~~~~~~:;~ ~7~:~~~~~~~~~~~aob~~a;iei ~7 dreptul

De regula, 1n doctrina sunt oferite mal multe clasifidin ale obliga!iilor

civile.'
1n funcfie de ob<ectullor, se fac tre1 clasifidiri ale obligatiilor c1vile: obligalii
de ada, obligatii de a face~~ obligatii de a nu face; obligatii pozitive $1 obligatii
negative; obligatii de rezultat ;;i obligatii de mijloace.
Obligatiile ctvile mai sunt \mpar;ite tn obliga;ii obi;;nuite, obligatii scnptae
m rem (denumite ~ obligatii opozabile ~~ ter;ilor) ;;1 obligatii propter rem (numite $1 obligatii reale).
in raport de sancflunea ce asigura respectarea lor, obliga;iile c1vile se
clasifidi in obliga)ii civile perfecte ~~ obligatii civile 1mperfecte.
Dupii <zvorul lor, se deosebesc obligatiile civile nascute din acte JUrldice
unilaterale, obliga;iile c1vile nascute din contracte, obliga}iile civile nascute din
fapte ilicite cauzatoare de prejudicii, obliga\iile CIVile <zvorate din gest1unea
miereselor altet persoane, obliga;iile civile nascute din plata nedatorata, obligatiile c1vile nascute din !mbogatirea fara justa cauza.
. lntr-o alta clasificare, mat putem deosebi obligajiile Simple 1' obligatiile
complexe. Aceasta din urma categone ar include obligatiile atectate de modalital( (obligalii afectate de termen ?i obligatii afectate de conditie, acestea din
urma fiind numite $1 obligatii condi\ionale),' obliga}iile cu pluralitate de parj1
(obligatii divizibile, obligalii solidare ?' obliga;ii indivizibile) 3 ;;i obliga(iile cu
pluralitate de obiecte (obliga}ii alternative~~ obligatii iacultative). 4

j
j
j
j
j
j
j
j
j

~~m:n mai exact tn lnstitutiile lui lustlnian- obligatiO est uns vmcu um,.tqtu~
'
' .
/' .
i dae rei secundum nostrae CIVI a ,,
necessitate adstrmgimur
wra). De asemenea, prm

abJ/cJ_gu~~i:: ~:~ desem~eaza ?i \nscrisul constatator al

une1 creante.

1',

;t'

l'i .:i
I

L.

< Rx h;
cit ., p. 49' mcluSivt nota
17;
' A se vedea ~i Gh. Beleiu, op, cit., p. 95; .,.t. ausc ., op.
P 49
T. Pop, op. cit., p. 6970; I. Oogaru,_ op. cit., P 8990; .Q. Ungureanu, op. Cl ., . .
'
E.

p~l~a;~a:~ c~~;X;r~~~Li;~~~i~~~~~~~~i~t~iUI

~t1ut

c~ deo;bire~t ~intre

civitatis,
fiind
_
_:_ ... nPregrini disparuse Inca din anul 211, prln Lex antommana e CIVI a e.

j
' A se vedea: A. Pop, Gh. Belew, op. cit., p. 132-137; C. Stiitescu, C 13irsan, op. Cit.,
p. 4-5 st p. 6-10; Gh. Beleiu, op. cit., p. 96-98; $t. Riiuschi, op. cit., p. 56-59; I. Dogaru, op.
cit, p. 95i 0. Ungureanu, op. cit., p. 50-52; L. Pop, op. c1t., p. 15 9i p. 18-24.
1
A se vedea supra, partea I, capito!u! Ill, sec~!Unea a ll-a 1 subseq:wnea a Vll-a.
J A se vedea supra, prezenta seqiune, subseq.iunea I, nr. 2.2.3.
' Ob/igafia a/ternatJVii, regiementat~ de art. 1 0261 033 C. CIV., presupune Ca obiectul e1
consta tn daua sau mai multe presta~ii. dintre care, Ia alegerea uneta din pal}1 (debitoruL
afara de situa~ia tn care s-a prevazut tn mod expres di a!egerea va apaf1tne creditoru!ui ~ide
situa~Ja cand, Ia scaden~~. debitorul nu opteaza), executarea unet singure prestatii duce !a

j
j
j

stlngerea ob!igatiei - duo sunt in obligatione, una vero in solutwne. De exempiu, debitorui
se ob!iga sa predea creditorului un computer sau o ma~ma de scr1s electromdi; fie ca va
preda computerul, fie ca va preda ma~lna de scns electronidi, el va fi liberat prtn executarea
uneta din acesm doua prestatii. ObligaJra facultativ!i este aceea In care debitorul se obliga Ia
o smgura presta;ie (iar creditorul poate solicita numai executarea aceste!a), cu tacultatea
~ntru e! de a se Iibera executand o alta prestape determinata- non sunt duo tn obligatlone,
sed una. Spre exemplu) debitorul se obliga sa predea creditoru!w un computer, convenindu-se
!nsa case va putea Iibera plilttnd suma de 1000 let.
Borot

j
j
j
j
j

'''"''

,,,

,, ...,..... ,.

---------------------====--------------------------------~~~-

Drept civil. Partea generaia-

92

1n dreptul c1vil, prin obfigafia de a da se 1nt;;lege .1ndatomea de a c~,nstitui .

sau de a transmite un drept real. P9adar, ,.a da nu mseamna .,a preda . Spre
exemplu, obliga}ia vanzatorului de a transmite dreptul .de propnetate asupra
lucruiUI vandut tn patrimoniul cumparatoruiUI este o ob.hgalle de a da, care nu
trebuie confundata cu obliga}ia de a preda tn matenahtatea s~ lucrul vandut,
aceasta din urma fiind, a~a cum vom vedea imediat, o obliga11e de a_ face. De
asemenea, tot 0 obliga}ie de a da este ~~ tndatonrea pe care ~H) asu~a eel care
a imprumutat o suma de bam de a constitul un drept de 1poteca 10 fav?ar~a
ceiUI care 1-a tmprumutat, pentru a garanta dreptul de crean}il al acestUia dm

3.2.3. Obligafii civile pozilive ~~ obligafii civile negative

Aceasta clasificare reprezmta o varianta a ciasificarii anterioare.
ObligaJiile pozitive sunt aceiea care implica o ac}iune, ded vom include in
aceasta. cat~gone obligatia de a da ~~ obliga!ia de a face.
ObhgaJ!tle negative sunt acelea care presupun o abstentiune deci includem
in aceasta categone obliga}ia de a nu face. .
'
lnteresul. acestei lmpartin a obiigatiilor civile se manifesta In ceea ce pnve~te una dm. condi!iile ce trebUie lndeplinite pentru a se putea acorda daunemterese cred1toruiU1 ca urmare a neexecutarii obiigatiei on a executarii cu
lntarziere sau ~e:orespunzatoare, anume punerea in intarz1ere a debitorului. ln
regula generala, 1n cazullncalcarii une1 obliga}ii de a nu face debitorul este de
drept.in in:arziere (art 1078 C. c1v.), pe cand, in cazullncalcarii unei obligatii
poztve, m pnne1p1u, este necesara punerea in 1ntilwere a debitoruiUI
[art. 1079 alin. (1) C. civ.l. 2

urma.
Sublinlem ca, in . principiU, transmlterea dreptului r.eal. pru,_ contract se
realizeaza ln chiar momentulinche1eril contractu lUI, a~a meat se mta!nesc ma1
rar obliga}ii de a da pers1stente 1n timp, dupa 1nche1erea actului JUridic. Totu~1:
exista obligalii de a da ce se men}in ? dupa 1ncheier:a contractu.IUI, cum ar f1
cazul vanzarii unor bunun (lucruri) de gen, 1poteza m care par}lie convm ca .
transferul proprieta}ii sa opereze Ia un moment ulterior cel01 realizarii acorduiUI de vointa etc.
.
Prin oblig~jie de a face se ln}elege lndatorirea de a executa o lucrare, de a
presta un serv1c1u sau de a preda un iucru, deci, in general, once presta(1e
pozltiva In afara celor care se lncadr~aza 1~ notiunea de ,.a da": De. exempl~,
obliga}ia locatorului de a pune Ia d1spoz1(1a locatarulu; lucrul mch}nat, obi'-
ga(ia de a preda lucrul donal, oblig~}ia .de a presta mtre;merea m temeui
contractu lUI de 1ntretinere etc. sunt obllga;u de a face.
.
.
. ..
Obliga)ia de a n~ face consta In 1nd~toflrea sub1ectului pas1v de a se ab;me
de Ia o actiune sau de ia anum1te ae}ium.
_"
,
Aceasta obliga}ie are un continut diferit, dupa cum este corelat1va unu1
drept absolut sau unu1 drept relativ. Obliga}ia de a nu face, corelativa u~ui
drept absolut, tnseamna Jndatorirea generala de a nu face mm1c "de natura a
aduce atingere acestui drept, iar obliga}ia de a nu face corelat1va unUI drept '

daca nu ~-~~ \1 QU\\1~\ \~ d~\\~~~~.

Dbll\1,1\l1 C.e te\JiM

." ,

' Pentru obliga;ia conventionala de neconcurenta comerciala, a se vedea, pe larg1

G. Borot, Drepru/ concurenfeJ (note de curs)~ I.D.R.I. ,Nico!ae Tituiescu" Bucure..ti 1996
p, 4265.
I
I
y f
I
2

Punerea in 1ntiirzJere consta in manifestarea de voin!a din partea creditorului pnn care
acesta pretinde ex~~tarea de di.tre debitor, Ea se poate face fie prm notificar~; fie prin
mtroducerea cerern de chemare in judecata avind ca obiect executarea obliga(ie civile
asumate
d\ ~1 pentru obliga\iile pozitive ex1sta situO\ii in care
.1toru\deestedebitor.
. Men\ionam
.totu~1Asttei,
art. 1079 alin.
. \2) C cw.
10d' a tre asemenea
e
de
drept
In
1ntamere.
c
ca deb\torui
db

\ace te\la ce ar li putut sa ~ad

rso~ne de a 1\\l stanl(el\\ ro netaru\ui iondulu'..

O~l~~~uf;semenea

ob~lf~~;e~napexerci\\UI

aservl

cand ?3.rt\.\e au c.onvemt ex\)re-:.

. " cute lara imp\irnrea vreune
,
\ \ can~ trebu,a sa exe
'
.
t pe care
este \(1 \ntamere \a 1m?lm1Tea \ennen~ ~.: \init'a decat 1ntr-un termen ctetennmad~ gat 0 a
,. . ' d b\'oaua nu putea '' m'-"'P
.. sprudenta au rru u .

. \ormalltil.\1; can o 'o . . fa a sa execute), iar doctrina ~~

I de furnlzare a apel, a
deb\toru\ \-a \asat sli expire r 1 . blgatWor continue, prec~m. ce e.
_ ~n cazu o 1 . '
.
_,.__
patra Sltuatle, anume
--::> ......... v-sau
de
intretmPTP
\ectnce
ene-rg1e1 e

S\\ll4\i\ (1n c.az.ur\\e anume determma\.e de \e-&e,

..

drept;
netate a\ t\tu\arUIUI d natura a dimmua sa
pro? .t de a nu face ntmiC e

1
1
1

-1
1

--1
1
1
1
1
1
1
1
1
1

r.\.~ ~\~\\\~\~~~
\' l. ~~\\~6.~
. . . .
.
~ ' " ' ~~~~\ o.u:,o\ut, o\a\1\.
~~ ~ \\~ \c.t~, C.()\~ ~\\~{\\\1\\\~~etc\\iul dreptu\ul c\e
~~

93

proprietarul unu1 teren fa}a de vednul.sau de a nu construi Ia 0 distanta mai

mid! de 10 metri de lima despar}itoare etc.
Ca ob!iga}ie de a nu face core!ativa unui drept reiativ (de creanta), mentio. nam: obltgata ce ~1-o asuma eel tmprumutat de a nu tnstraina un anum 1t bun
pana dind nu va efectua plata catre lmprumutator., obliga}ia depozitarului de a
nu se folos1 de lucrul depoz1tat, obliga}ia asumata de un comerciant fata de un
all comere~ant de a. nu exercita un comer} concurent' etc.

Aceasta ciasificare prezinta interes In ceea ce priv~te calificarea unor acte

1uridice, precum ~~ posibilitatea aducerii Ia lndeplinire silita a obligatiilor.

3.2.2. Obligofil de a da, obligafil de a face ~~ obliga!ii de a nu face

reia~v este tn?ator.lreasubiectului pas\v de a1\U

Raportul juridic civil

1n sfar~it, dupa cum potfi exprimate sau nu ln bane, se ma1 distinge Jntre obligalii civile pecuniare ~~ obliga}ii civile de alta natura.
..

I"".

1
1
1
1

~--.--

94

--

~~-----------------------------------------------------

3.2.4. Obligajii de rezullat ~~ obliga)ii de mijloace

.
.
. bl' d 1
mate) sun! acele obligalii
Obligatiile de rezultat (numlte ~~~ o d,gaa}'o'bteln:r~n rezultat determmat, deci .
, , d. torirea deb1toru u1 e
,
. " b
care constau m m a
. ..
a tul di. obli a(ia este stnct preclzata su
caractenstlc acestor obllga\111 este f
d bitorJ ~sumimdu-~i lndatorirea ca,
aspectul obiectuiUI ~~ scopu Ul ur~an' "e
zultat bme stabilit.
desta~u:and_ o anum ita actiVItate, sa atmga ~n;~i de dili en\a sau obligalii de
Obltgatule de mtjloace tn um~~ ~'rob r~ ~onstau In~ndatomea debitorului
0 1 11
ga carea unui anum 1t rezuitat, fara a se
prudenta ~~ diligenlal ~unt ace e
de a depune toata staru mta pentru a1mge
obliga Ia 1nsuji rezultatul precomz~t. d t .
ce revlne medicuiUI de a action a ./
1
"t
... frecvent 1n a onrea
... " ,
Ca e:emp u se Cl eaz:ta dili enta cerute de jtiinla ~~ etica medicala, In .
cu toata prudenla ~ 1 to
. ]
T maladie neatmgerea rezultatulu1 .
vederea vmdecarii pae~entuiUI e o anu~d' a I' .
o'bl,ga'lel
,
, d,
d automat ne1n ep m~rea
>
urmant nemsemnan m mo
bl' t
sumata de avocat fata de clientul sau
De asemenea, In pnnCiplu, o 1ga_1a a
i
,
"I ace 1ar nude rezultat.
. "
. d
bl
este o o lga\le e ":''l o. '
. " . t es sub aspect probatoriu, \n sensu! ca,
Clasificarea In dlscupe prezmta m er
.
.
. .
nn ea
In cazul obligatiel de rezulta:,. neatdmgberea rlezu,,lntavt~~~:~~t ~~o::~~~~~,n~l obli " .
l de vmova\le a e 1toru u1,
'
msa~l, o prezum le .
ultatului preconizat nu reprezinta o asemenea
d. edi 1n mod direct 1mpre)urarea ca
galii de diligen}a, neatmgerea rez d

?t

. ..
1'',';

-1

ditorul are sarCina e a ov

1 1

_-

~~~~o~~~~e~~
a~=pus to~ta
star~i~}a ~~~~u ~~~~fg~~i, i\~~ ~~iil~a~:~~a~~~=~~~ta de
Mention am
di. aceasta lmpa. ,,
totu~l

.1:;
1 ..

,.'-.:!

...-

'
''

~~ obligajii

~ce~ae~:~~:~~~u(:_~a J~~~~~~u~u~:a~aa~:p~~~

Obligapa ctvilii obi;nuitii este

1
s-a nascut, 1n alte cuvmt:, ~rmeaza da
d
ant~ Majoritatea obligaliilor
1 e ere ..
este opozab I'l")
a ,,1ntre pa"'"
- '> , ca ~~bl' reptu
..
CIVile este !armata din asemenea o "lgal~l' atie opozabila ?i ter!ilor) se caracte1
Ob/igapa scnptae m rem in~m,~a ~ ~ ~g ~n lucru astfel1ncat creditorul
nzeaza pnn aceea di. este strans ega a e
'

!I

I!

" .
S/1995 1 Monltorul Oficial, partea I, nr. 90/1
Curtea Constitu~tonala,.dec.- nr. 4 t ~ lumma
' n _ d'1spoz1. ..11 1or Leg11 nr 51/1995 ' in revista
.
1
Fl. Baras, Princlpiile protesleJ d~;~o~~ InCiobanu, Tratat teoret!C ?i practlc de procedur5
95
Dreptul", nr. 10-11/19 P '
t 1996
104
~lvila, vol. I, T_eona ge~era_l_a, Ed. ~~a~Jonal:n~~c~~:~ retme; ~bnga~;a asumat5. de o per_soana
Ca exemple de obltga~IJ de miJ ~ace,
p - I concurs obligatia unui savam de a
de a preg5.ti o alta persoana in v:derea r_e~~~~:~ . ~ un
'
efectUa cercetari in vederea unel descopenn ?tiJntJflce etc.
Boroi

I,:

1nalnte de vanzare, constatata prlntr-un 7nscns autentic sau prlntr-un 1nscns sub

semnatura pnvata avand data certa, cu exceptla s1tual1e1 in care lncetarea

locatiunii din cauza vanzarii s-ar fi prevazut1n chiar contractu I de locatlune.
Qb/igapa propter rem \numita ~~ obliga\ie realal' este 1ndatonrea ce mcumba,
1n teme1ul legii sau ch1ar al convenpe1 parlilor, detmatoruiUI unu1 lucru, pentru
ratluni precum: proteqia unor lucruri de lmportanta nationala, exploatarea
judicioasa ori conservarea unor calitati ale unor lucrun importante, existenla
unor raporturi de buna vecinatate etc. Ca exemple de obligalii propter rem menlionam: 1ndatonrea de}inatoruiUI unui teren agncol de a-1 cultiva 11 de a aSigura
protecpa soluiUI (art. 74 din Legea nr. 18/1991 ); indatonrea delinatorilor de
bunuri imobile de a permite accesul spec1alijtilor pentru executarea lucrarilor de
cadastru, de a admite, 1n condiliile legii, amplasarea pe sol sau pe construqiL a
semneior ji semnalelor geodez1ce ~~ de a as1gura protee}1a Sl conse!Varea
acestora [art. 11 alin. (2) din Legea nr. 7/1996, republicataj; obliga\la de granltuire (art. 584 C. c1v.); indatonrea de a contribu1 ia cheltUielile efectuate cu
intrelmerea sau reconstruirea zidulu1 comun (art. 592 C. c1v.J etc.

parte a doctnne1 .

,v,te obinuile.. obliga!ii scriptae in rem

3.2.5. Obliga!ii C

propter rem
; ':\.

poate realiza dreptui sau numa1 daca tituiarul actual al dreptuiUI real asupra
1ucrului respectiv va fi obligat sa 1i respecte acest drept, de~1 nu a partic1pat direct
1, personal Ia formarea raportuiUI obligational. A~adar, obliga\la scnptae in rem
este acea obliga\ie care se na~te in legatura cu un lucru ~~ care 1~i produce etectele si asupra une1 ter!e persoane care dobande?te ulterior un drept real asupra
lucr~lul respectiv, ch1ar daca. aceasta persoana nu a partiCipat In vreun fel Ia
nasterea raportuiui juridic ce are in continut acea obligape. Un exemplu de o
as~menea obliga\ie ne este oferit de art. 1441 C. clv:, care prevede ca, daca locatorul vmde bunullnchinat, cumparatorul este dator sa respecte local1unea facuta

3.2.6. Obliga!ii civile perfecte l obliga!il civile lmpertecie

ObligaJia ciVi/ii perfecta este acea obligal1e care se bucura mtegral de
sanqiunea \Uridica, 1n sensu I ca, in caz de nevoie, creditorul poate obline concursu! for!ei coercitive a statu lui pentru executarea ei. Ceie ma1 multe obligatii
mtra in aceasta categorie.
Obligafia civila tmperfecta \numita Sl obligape naturala) este acea obliga(le
(tot juridica, iar nu morala), a care1 executare nu se poate obline pe cale silita,
dar, In masura 1n care ar fi executata de bunavo1e de catre deb1tor. acesta din
urma nu are dreptul sa pretinda res\ltUirea prestal1e1. 1n acest sens, art. 1092
. c. civ., dupa ce prevede 1n pnmui alineat ca ,once plata presupune 0 datone;
ceea ce s-a platit lara sa fie deb1t este supus repetitiunii", dispune In alineatul
'Atragem insa atentJa ca. denumirea de obligape rea13 nu trebule sa dudi Ia concluz1a ca
ar fi vorba de obligapa corelativa unui drept real (printre a/tele, ~i datorit.3 imprejurarii ca.
indatonrea nu incumba oncarei persoane, ci numa1 detinatorilor iucrurilor respective).
Boroi

Drept civil. Partea general a ,

96
urmator ca ,repeti}iunea nu este admisa In pnvmta obliga}iilor naturale. care au.
lost achitate de bunavoie".
Un exemplu de obliga}1e c1vila 1mperfecta II gas1m lnscns In art. 20 alin. (1) .
din Decretul nr. 167/1958, potnv1t caru1a, ,.debitorul care a executa\ obl1gal1a, .
dupa ce dreptul Ia aq1une a! cr~itorului s-a prescr:s,_nu are drept_ul sa ceara
inapoierea prestatlel, ch1ar daca Ia data executam nu ~t1a ca termenul ,
prescnp}iei era lmplinitn
.
,
De asemenea, In cazul contractuiui de JOC sau pnnsoare, potnv1t art. 1636
c. civ., creditorui (ca~tigatorul) nu are ae}iune in JUStitie pentru a-~1 reclama
ca~tigul 1ar art. 1638 C. c1v. dispune ca ,p1erzatorul nu poate In n1c1 un caz '
repeti ~eea ce a platit de bunavoie, afara numa1 In cazui cand ca~tigatorul a
lntrebumtat dol, ln~elaclune sau amagire".. .
.
.'
A~adar, sanc}1unea JUrididi a_ obligat1e1 _civile ~~~~~fe~te nu est:_ calea
ofens1va a act1unii, c1 calea pas1va a excep}1e1 (a aparam), m S<\nsul ca, dadi.
debitorul une.1 obliga}ii -1mperfecte, de11 nu putea fi constrans prin intermediul
for)ei coercitive a statulu1 sa execute acea obligatie, a executat-o totu~1 de .
bunavoie, atune! el nu va mai putea sail actloneze In 1udecata pe fostul sau
creditor pentru a ob}ine restituirea prestape1 executate de bunavoie.

Subsecflunea a 11/a, Obiectul raportului juridic

civil, Bunurile
1. Definlfia obiectului raportului juridic civil
Pnn obiect al raportului JUridic civil lntelegem condwta parjilor, adicii

acjtunea sau inacpunea ia care este indrituit subiectul activ ;ide care este Jmut
subiectul pasJV.
.
.
.
.

Obiectul raportuiu1 Juridic civil nu trebuie confundat cu con}mutul acestu1

raport, acesta din urma constand In drepturile 11 obliga}iile par)ilor, adica In
posibilitatile Juridice ale unor acpuni 1i In lndatorrrile Juridice corespunzatoare.
In aite cuvrnte, posibilitatea ~i lndatorirea une1 condurte nu trebu1e confundate
cu lnsa)l conduita. Spre exempiu, In cadrul contractulu1 de.yanzare-cumparare,
obligapa vanzatorului de a preda lucrul vandut ~~ dreptul cumparatorulul de _a
pretmde predarea lucrului rntra In no}iunea de con}inut al_ raportulur_Jundlc
nascut din acest contract, lnsa ae}1unea efectiva de predare ~~ pnmrre a lucrulu1
vandut reprezinUi ceea ce num1m obiect ai raportului juridic civil.
.
.
1n raporturile 1uridice patnmoniale, condu1ta par)ilor se refera adesea Ia
lucrun, dar acestea nu pot fi rnciuse In structura raportuiui JUridic c1vil, !rnand
cant de caracterul social a! acestu1 raport. De regula lnsa, lucrul este luat In
considerare ca obiect derivat a! raportului juridic civil.
Boroi

97

2.1. Nofiune. Corelajia dinlre bunuri ~~ pairimoniu

Codul clvillntrebuin(eaza termenul ,bun" lntr-un dublu sens.'
1n sens iarg, prin bunuri se desemneaza atat lucrurile, cat 1i drepturile
priv1toare Ia acestea. Spre exemplu, cuvantul ,bun" este folosit cu acest sens In
art. 475 alin. (1) C. c1v., care dispune ca ,oricme poate dispune liber de bunurile ce sunt ale lui", In art. 462, art. 471 C. civ., Ia care ne vom referi atune!
di~d vom vorbi despre ciasificarea bunurilor In imobile ~i mobile.
In sens restrans, prin. bunun se desemneaza numai lucrurile asupra carora
. pot ex1sta dreptun patnmonrale. De exemplu, acest inteles este utilizat de
Codul civil in art. 470, potnvit caruia ,poate avea cineva asupra bunurilor, sau
un drept de propnetate, sau un drept de folosinta, sau numai servitute".
Subliniem di aces\ al do ilea in}eles este mai des foiosit.
Putem definr bunul, in sens restrans, ca fiind vaioarea economica ce este

uti/a pe~t~u satisfacerea nevoilor materiale ;i spirituale ale omului ;i care este
suscept1~tfa de apropnere (i'nsu;~re) sub forma drepturilor patrimomale.
0 alta nol_1une frecvent folos1ta in dreptul civil, care este In stransa legatura
c_u aceea de b.unun, est~ c~~ de patrimomu. Prin patrimoniu se ln!elege tota-

/Jtatea ~r~p~nlor ;1 obilgaplior patnmon~ale care _aparfin une1 persoane fizlce

sau JU~dJ~e. Patnm?n1ul se compune dm doua laturr, anume, fatura activa,
formata dm dreptunle patrrmon1ale, precum ~i /atura pasiva aicatuita din

obligaJiile patri':'omale. A~adar, intre no!iunile de patrimor11 u ~ide bun exista 0

rela}1e de t1pul 1ntreg-parte, cu precizarea ca bunurile pot fi privite fie In mod
izolat, unul cat<;_ unul, fie _In mo~ global, ca o unrversalitate JUridica apar)inand
une1persoane,_ m acest d~n urma caz reprezentand insa~1 latura activa a patri
monlulul acele1 persoane."

. ~A se vedea ~i __A Pop, Gh. _Beietu,_ op. cit., p. 144.

Ra~~n ?ecr -mafara ~~trimonrulu~ toate drepturile ~i obligatiile care nu au

vaioare

pecu~rar~. A:mgerea exercrJrulu_r unur drept nepatrlmonral poate da nastere uner actiuni in

des~agu~rre rmpotnva autorulur atmgerii, insa, lntr-o asemenea situatie, dreptul Ia despagu~rre nascut c~ urmare a lnd'i.lci:irii dreptuiur nepatrimonral va face parte din patrimomu, iar
nu rnsu~r dreptul nepatnmomal.

: A~a .c~m s~a subliniat 'in do~trina {Gh. BeleiU, op. cit., p. 106), din punct de
v~dere JUndrc, smtagma ,..bun -patnmomal" constiture un pleonasm. Cu toate acestea
smtagma_ re:pecuva a fast f?losita, din er?are, de unii autori _de prestig 1u (C. Hamangi~
I. Rose~I-Ba/Jnescu, AI. BJICOJanu, op. Cit., vol. I, p. 522) ~~ este folosita in unele acte
normative recente.

Boroi

98

urepr ctvtt. ran.t:::a t;t:::tlerata

2.2. Clasificarea bunurilor

2.2.1. Precizdrl prealabile
In literatura de specialitate sunt ofente ma1 multe clasifidin ale bunurilor.'
In cele ce urme~za, ne vom refen, sumar, Ia urmatoarele clasifican:
- bunuri imobile si bunun mobile;
- bunun aflate 1n Circuitul c1vil ?i bunun scoase din circuitul civil;
- bunun determmate mdividual (res certa) ~i bunuri determmate generic (res
genera);
- bunuri fungibile ~i bunun nefungibile;
- bunun consumptibile ~i bunuri neconsumptibile;
- bunuri frugifere ~i bunuri nefrugifere;
- bunun corporale ~i bun uri incorporale;
- bunuri divizibile ~i bunuri indiv1zibile;
- bunuri pnne~pale ~i bunun accesorii;
- bunun din domemul public ?i bunuri din domemul pnvat.

2.2.2. Bunuri imobile ~~ bunuri mobile2

Aceasta clasificare se face 1n funq1e de un critenu mixt, anume natura
bunurilor ~~ calificarea data de lege.
In dreptul nostru c1vil, bunurile !mobile (num1te ?i bunuri nemi~catoare) sunt
de trei feluri:
- 1mobile pnn natura lor;
- imobile prin destmalie;
- 1mobile prin obiectulla care se aplica (numite ~i imobile pnn determ1narea
legii).
Bunurile tmobile prin natura lor sunt ,fondurile de pamant ~~ cladirile"
(art. 462 C. c1v.), ,morile de vant sau de apa, a~ezate pe stalpi" (art. 464
C. civ.), ,recoltele care 1nca se lin de radacmi ~i fructele de pe arbon, neculese
inca" [art. 465 alin. (1) C. c1v.l.
Bunurile tmobi/e pnn destmajie sunt defimte de art. 468 alin. (1) C. civ. ca
fiind ,obiectele ce propnetarul unui fond a pus pe el; pentru serviciul 1i

I!

II'

99

exploatarea acestui fondu A1adar, imobilele prin destmalie sunt, prin natura
lor, iucrun mobile, 1nsa, data fiind destinalia lor, stabilita de propnetar, legea le
declara imobile.

Articolul 468 alin. (2) - art. 470 C. c1v. enumera bunurile 1mobile pnn
destlna)ie, dar, desigur ca dispoziliile 1nscnse 1n aceste texte de lege trebuie
interpretate linandu-se cont de data adoptarii lor. Astfel, art. 468 alin. (2)
c1v.
stabile~te di ,sunt imobile prin destinalie, cand ele s-au pus de propnetar
pentru serv1c1ul ?I exploatarea fonduiUI: animalele afectate Ia cultura; mstrumentele aratoare; semm!ele date arendajilor sau colonilor par)ian; porumbii
din porumbarie; lapinii linuli pe langa casa; stupii cu roi; pe~tele din 1az
(helejteie); teascurile, caldarile, alamb1curile, cazile ?I vasele; instrumentele
necesare pentru exploatarea fierariilor, fabncilor de hart1e si altar uzme; pa1ele
ji gunoaiele", 1ar alin. (3) al aceiUiajl articol dispune ca ,,;a, sunt 1mobife pnn
destinalle toate efectele mobiliare ce propnetarul a ajezat catre fond 1n
perpetuuu Articolul 469 C. CIV. creeaza o prezum11e de ajezare 1n perpetuu
ditre un rmobil a lucrurilor mobile ,cand acestea sunt 1ntante cu g1ps, var sau
c1ment, sau cand ele nu se pot scoate tara a se stnca sau detenora partea
fondului catre care sunt ajezate"; textul extinde prezum!ia ?i 1n ceea ce pnve~te
oglinzile unui apartament, tab lou rile ~i alte ornamente, ,cand parchetul pe care
ele stau este una cu boaseria camerei" (lemnam care 1rnbraca peretii mtenon
ai unei 1ncaperi), iar pentru statui prevede ca ,sunt 1mobile ciind ele s-au asezat
inadins, ch1ar cand ele s-ar putea scoate fara tractura sau detenorare". In siars1t,
art. 470 C. civ. dispune ca ,urioaiele sau !evile ce servesc pentru conduce;ea
apelor Ia un fond de pamant sau Ia vreo casa sunt lmob(le 1' tac parte din
proprietalile Ia care servescu'
Ca o concluZie, re)mem ca pentru a fi in prezenta unu1 1mobil pnn destlnatle, trebuie indeplin1te doua cennte 1' anume, pe de o parte, sa ex1ste un
raport de accesorietate (adica de afectare), fiz1ca sau volitionala (1n sensu I ca
acest raport este stabilit fie pnntr-o legatura matenala, fie pnntr-o legatura
intelectuala), 1ntre bunul mobil ~~ imobilul pnn natura lu1 Ia care servejte, 1ar.
pede alta parte, ambele bunuri sa aiba acela?l propnetar.'

c.

ctvil, vol. l, Teoria generala, Ed. Academiei, Bucure?tt, 1967, p. 210-229; A. Pop, Gh. Be/eiu,
op. cit., p. 147-172; Gh. Be/eJU, op. cit., p. 106-114; ?t. Riiuschi, op. Cit., p. 64-72; T. Pop,
op. cit.; p. 80-91; i. Dogaru, op. cit., p. 98-110; P.M. CosmovJcJ, op. cit, p. 85-91_;
0. Ungureanu, op. cit., p. 58-67; E. Poenaru, op. ctt., p. 58~66.
2
Pentru dezvoltari, a se vedea: D. Alexandresco, op. cit., vol. I, p. 416A27;
M.B. Cantacuzfno, op. cit., p. 38-41; C. Hamangiu, I. Rosetti-Ba/anescu, AI. Bilicoianu, op.
cit., voi. i, p. 538-565.

Articolui 470 C. civ. urmeaza a fi interpretat extensiv, in sensu! ca sunt bunuri imobile
~i toate lnstalaliile, canaliz.3.rile etc. asemanatoare conductelor de apa, de exemplu, cele
pentru electricitate, gaze etc.
2
Distincpa intre imobile pnn natura lor~~ imobile pnn destinaJie prezJnta interes, printre
altele, in ceea ce pnve~te privilegiul vanzatorulut. Tnamte de a lua doua exemple in acest
sens, menJJonam in preaiabil ca vanzatoru! unu1 bun mobil $1 care nu a pn~1t pretul se
bucura de privileg1ul de a fi indestulat cu priontate din va!oarea acelui bun. Asttei. v.nz3torut unor dr.3.mlzl, care, ulterior, au fast foios1te de cumparator Ia constrUirea u~ei case
(ded imobil prin natura lui), p1erde pnvileg1ui asupra lor; dimpotriva, vanz3torul unor mstrumente de arat pastreaza acest privilegiu chiar ~i in cazu! cand cumparatorul le-a transtormat
in imobile pnn destina~Je.

Bor01

Boro1

'A se vedea: A.

[I'
!:

UIIUI\... \...lVII

lona~cu,

op. ctt., p. 58 Sl urm.; M.l. Eremta, Bunurile1 in Tratat de

1'""'"'"-'"'

',, '''"1'"'''1'1"''"'

Drept c1vil. Partea generalii

100

Bunurile 1mobile prin obtectul ia care se. aplicii' sunt, potnvit art. 471
c. CIV., ,uzufructul lucrurilor 1mobile, serv~ulile, act1u~ile care tond a revendica un imobil". 1n doctrina,' s-a aratat ca art. 47l '- c1v. ~st: oncomplet,
deoarece trebUie socotite imobile pnn ob1ectul Ia care se aplic.a ~~ celelalte
drepturi reale asupra imobilelor, altele dec~t uzufructul ~~ ser:-1tU\11e, precum ~1
drepturile de crean}a care au ca ob1ect darea unUI lucru 1mobli..
.
i\sadar, vom onclude 1n categona bunurilor imobile pnn ob1ectul Ia ;are se
aplica: drepturile reaie 1mobiliare (altele decat dreptu.l de propnetate)/ ?repturile de creantli coreiative obligalie1 de ada un 1mobli, precu~ ~~ acpum~e m
1usti!ie care auca scop vaiori~icarea unUI d!ept real asupra unUI 1u:ru 1m~bli.
Bunurile mobile (numite ~~ bunun m1~catoare) sunt ~~ ele de tre1 felun.
- mobile prin natura lor;
- mobile pnn determinarea legii,
- mobi ie prin antic1palie.
. .
.
.
Bunurile mobile prin natura lor sunt, potrivlt art. 473 C. c1v., ,corpunle care
se pot transporta de Ia un Joe Ia altul, atat cele care se m1~di de s1ne, precum
sunt animaleie, precum ~~ .cele care nu se pot stramuta don lac decal pron a
putere strain a, precum sunt lucrurile ne1nsuflelite".
. .
Bunurile mobile prm determmarea iegii sunt, potnv1t art. 474 c.. :1vc,
,obligaliile ~~ actiunile care au ca ~?1ect sume ex1gibile sau efecte mob11iare,
ac} 1uniie sau intereseie in companu de fonanle, de comer! sau de 1ndustne,
chiar ~ 1 cand capitalui acestor companii consta in 1mobile. Aceste aC\IU,nJ sau
interese se socot ca mobile numai in pnvon}a fiedirUI don asoc1a}l ~~ pe cat t1mp
}ine asociatia. Sunt asemenea mobile prin determin~rea, legii vemturile perpetue sau pe viala asupra statulu1 sau asupra part1culanlor.
1n literatura de spec1alitate s-a aratatca enumerarea dm art. 474 C. c1v. este
confuza ~ 1 incompieta; confuza, deoarece cuv~ntul ,aqiune" este intreb~ontat
de doua ori in doua sensuri difente; incompleta, intrucat nu vorbe~te n~c1 de
drepturile reale mobiliare, nici de drepturile intelectuale, niCI de fondunle de
.
.
comeJ1. 4
.
Yom onciude dec 1 1n categoria bunurilor mobile pnn determmarea legn:
drepturile reaie asupra unu1 lucru mobil, altele dedit dreptul de pr?pnetate;
drepturile de creanta corelative obligape1 dea da un lucru m_ob1l, obhga\lel de

Raportul juridic civil

a face ~~ obligatiei de a nu face (deci toate drepturile de creanta, cu exceptia

celor care au ca ob1ect obligalia de ada un imobil); drepturile mtelectuaie (numite ~i drepturi de proprietate intelectuala sau drepturi de creatie intelectuala,
categorie ce cupronde drepturile de proprietate industriala, drepturile de autor
~~ drepturile conexe acestora); actiunile in JUStitie referitoare ia un drept mobiliar;' fondurile de comert; actiunile ~~ paJ1ile-sociale in societatile comerciale;
rentele.
De~l Codul c1vil nu se refera ~1 ia bunurile mobile prin anticipape, in
doctrina se admite ca acestea sunt aceie bunuri care, prin natura lor, sunt
imobile, dar pe care partile unu1 act JUridic le pnvesc ca mobile in considerarea a ceea ce vor deveni In viitor. Sunt bunuri mobile prin anticipa\1e, spre
exemplu, fructele ~~ recoitele neculese inca, arborii, materiaieie ce vor rezulta
din demolarea unei constructii, piatra din cariera, des1gur pentru toate aceste
bunun numai daca sunt instrainate cu anticipatie prin act juridic.
Dupa cum ~a sublimat, mobilele prin anticipape au un caracter mobiliar
reiativ, in sensu! ca aceste bunun sunt mobile numai in raporturile dintre
paJ1ile actuiui juridic respectiv. Fata de terti insa, ele devin mobile numa1 dupa
desprinderea efectiva de fond. 2
Clasificarea bunurilor in imobile ~~ mobile. prezinta importan!a datorita
regimului iuridic diferit al celor doua categorii. Astfel:
- in ce prive~te efectele posesiei, pentru bunurile imobile posesia poate
conduce Ia uzucapiune (prescrip}ie achizitiva), Jar pentru bunurile mobile
posesia de buna-credinta vaioreaza, in conditiile care rezulta din art. 1909
alin. (1) C. civ., o prezumpe absoluta ~~ irefragabila de proprietate; de asemenea, se admite ca numai poses1a asupra unui bun imobil poate fi aparata pnn
intermediui ac(iunilor posesorii;3
- in privinla drepturilor reale accesorii, 1poteca poate purta numai asupra
unu1 imobil, iar gaJui ~~ garan\ia reala mobiliara reglementata de Titlul VI al
Legii nr. 99/1999 pot priv1 numai un bun mobil;

i
2

, 1n literatura de specialitate s-a prec1zat, in mod justificat, ca denum1_rea ma1 exacta ar fi

aceea de imobile prin detemunarea legii - D. Alexandresco, op. Cit.; val. I, P 424.
2 c. Hamangtu, i. Rosetri-BJ/anescu, AI. BaicOfanu, op. Cit., val. I, p. 553; M.l. Erem1a,

op. cit., p. 227; A. Pop, Gh. Beleiu, op. cit., p. 159. .

. . "'
Dreptui de proprietate asupra.unui lucru 1mobli nu este un bun Jmobll_pnn ov~ectulla
care se af>iid. (ci un bun.1mobil prin natura lui), deoarece, 1n cor1cept1a CoduiUt CIVtl, dreptul de proprietate este.incorporat $1 materializat in obiectul sau, dec1 se confunda cu lucrul
ce ii formeaza obiectul.
.
_
4
HamangiU, f. Rosetti-Bil/atiescu, AI. BJicotanu, op. ctt., vol. l,'p. 558.
J

c.

Boroi

101

Mobilis est actio quae tendit ad quid mobile, immobi/is quae tendit ad quid immobile.
C. Hamangiu, I. Rosetti-BJ/iinescu, AI. 8Jic01anu, op. cit., val. I, p. 556-557.

Fara a intra in amanunte, men-tionam ca unii autorl sustin ca $i bunurile mobile pot
forma obiectui uzucapiunii, insa numa1 al celei de 30 de am, nu ~~ ai uzucapiunii de 10
. pana Ia 20 de ani. 0 astfel de solutle este consecinta opmsei potrivlt d.reia ~~ aqiunea in
revendi'care mobiliara ar fi imprescriptibila extinctiv_ 1n cadrul acestei conceptii, ar urma sa
se admita di ~~ poses1a unui bun mObil poate fi aparata prin intermediul actiunilor posesorii,
in m~sura in care nu ar fi indeplinite toate conditiile de apiicare a art. 1909.alin. (1) C. civ.
in ce prive~e-prescripJia extinctiva in cazul.va.nzarii bunurilor mobile, aceasta nu curge
impotriva posesoruiUt de buna-credintii, poses1a util3 valora.nd titlu de proprietate. A se
vedea C.A. Bra~ov, s. civ.~- dec. nr. '483/2003, in Culegere de practica judidara in materie
CIVila 2003-2004, Ed. All Beck, Bucure~ti, 2005, p. 132-135.

Drept civil. Partea generala

102

publicitatea lnstrainari\or se aplica, 1n pnncipal, 1n matena bunuri\or

1mobile;
-\nstrilinarea anumitor bunuri imobile este supusa, uneon, unor cerinte ma1

nguroase;
- In cazul bunurilor comune ale so)ilor, lnstrainarea sau grevarea unui
1mobil nu poate fi facuta de ditre unu\ din soli dec:J.t cu consimtam:J.ntul expres
a\ celuilalt sot, In sch1mb, pentru 1nstrainarea bunurilor mobile, legea prezuma
existenta conslm\amantului celuilalt sot (prezum)ia de mandat tacit reciproc);
- executarea silita este supusa unor reguli diferite, dupa cum se urmare~te
un bun mobil sau un bun 1mobil;
- competenta tentoriala In pricinile pnvitoare Ia 1mobi\e apaf\ine, de regula,
mstanlei In a direi c~rcumscnptie tentonala se afla situat 1mobi\ul, lnsa, In
pricmile reteritoare Ia bunun mobile este competenta, fn pnncip1u, instan)a de
Ia dom1ci\iul paratu!UI;
- In dreptul interna}ional pnvat, 1mobilele sunt c:J.rmuite de legea locu!UI
imobiluiUI (/ex rei sitae), iar mobilele sunt carmuite de legea personala (/ex
personalis), care poate fi legea na(1onala (/ex patnae) sau legea dom1ciliului (/ex

domicilm;
- In matena prescnpt1e1 extmct1ve, aq1unea 1n revendicare are un regim
diferit dupa cum pnve?te un bun mobil sau un bun imobil.

2.2.3. Bunurl cflate in circuitul civil ~~ bunuri scoose din circuitul civil
Aceasta clasificare a bunurilor porne?te de ia reg1mul c~rcula\lei lor jundice.
Bunurile aflate in circwtul ciVil sunt acelea care pot fi dob:J.ndite sau
1nstrainate prin acte juridice. Regula este ca bunurile sunt In wcuitui c1vil,
afara de exceptiile prevazute expres de lege.
Tn cadrul aceste1 categorii putem distmge fntre, pe de o parte, bunurile care
pot e~rcula liber, ne1ngradit, ~ar, pede alta parte, bunurile care pot fi dobandite,
detmute sau lnstrainate lnsa numai cu respectarea anumitor conditii restnct1ve
(d~ exempiu, armele de foe ?i muni)iile,' materialele expioz1ve, produsele ?I
substantele toxice, ob1ecte de cult etc.).
Bun~rile scoase din circuitul CIVil sunt acelea care nu pot face ob1ectul unui
act JUridic c1vil translat1v sau constitutiv de dreptun reale.
Tn sensu\ propnu-zis ai cuv:J.ntu!UI, sunt scoase din circuitul civil nurnai
iucrurile care; prm natura lor, nu sunt susceptibile de a forma obiectul dreptu\ui de proprietate ?1, pe cale de consecm)a, obiect (denvat) a\ actelor JUridice,
adidi asa-numitele lucruri comune (res communis- aerul, razeie soarelui, apa
milrii etc.), care, fiind inepuizabile, "nu aparjin nlmanui ~i al di.ror uz e comun
tuturor" (art. 647 C. Clv.), fn conditiile ?i limiteie prevazute de lege.

Boroi

Raportu\ juridic c1vil

103
Notiunile de bunun af\ate fn ClrcUitu\ Civil, respect 1v bunun scoase din
circuitui civil, In realitate, vizeaza fie numai 1nalienabilitatea unor bunuri'
(bunun ce nu pot fi fnstrainate, dar care pot torma ob1ectul unor acte 1undice
netranslat1ve de propnetate), fie numai regimul juridic restnct 1v a\ Clrcuiat 1e 1
anumitor bunun. 2

lmportanta aceste1 clasifican se manifesta 1n ceea ce pnveste valabilitatea

actelor JUridice civile sub aspectul obiectului lor.

2.2.4. Bunuri determinate individual ~~ bunuri determinate generic

Dupa modul 1n care sunt determinate, deosebm1 bunurile determmate
Individual (numite ?I bunun certe- res certa) ?I bunurile determmate genenc
(numite ~i bunurile genence sau de gen- res genera).
Bunurile determinate mdividual sunt acelea care, potnv1t naturii lor sau
voinl~~ exprl~ate de paC~ile ,actuiul 1uridic, se mdividua\izeaza pnn lnsu?lrl
propr11, spec1f1ce. lncludem m aceasta categorie, spre exemplu, umcateie 0
casa indicata prtn \ocu\ ei de Situare (\oca\itate, Strada, numar) un autotun~m
individualizat prin seria motorului, a sa?1Ulu1, pnn numarul d~ 1nmatriculare

Me.

Bunurile determmate generic sunt ace!ea care se mdividualizeaza pnn

1ns~?~rile ~pectei sau categonel din care fac parte. Aceste bunun se Indica, spre
mdtvtduallzare, prm numar, greutate, masura etc. Sunt asemenea bunun:
alimentele, banii etc.
Sublin~em ca," 1n calificarea unui bun ca determmat individual sau genenc,
trebUie sa se tma cont nu numai de natura bunulu1 respect1v, c 1 , 1 de vo 1nta
par~ilor expnmata 1n actul juridic 1ncheiat, deoarece un b.un care prin natura ,;,i
ar urma sa fie socotit genenc poate fi privlt de partile contractante ca determinat mdividua\ (spre exemplu, Primus 1mprumuta iUI Secundus un exemplar

_lnalienabilita~ea unut bun atrage msesizabilitatea, precum ~~ Jmprescnptibilitatea

bunulut respectfv .. Le?ea dec\ara inal_ienabile bunurile care fac parte din domen 1ur public at
statuiUlsau al_ unt~aJtl?r ad~mistrativ-teritoriale (a se vedea mai _los nr. 2.2.10.), lnsa pot

e~tsta ~~ cazun de mallenabt_htate temporara [spre exemplu, cei prevazut de art. 32 alin. (1)
dm legea nr. 18/1991, potrivit d.ruia, 11 terenul atribult conform art. 19 alin. (1), art. 21 ~~
art. ~3 nu po~t; fi instrainat prin acte intre vii tim_p de 10 ani socoti~i de Ia tnceputui anul~i
urmator celUI In care s-a facut lnscnerea propnetatli, sub sanqiunea nu!itatii absolute a
actulw de lnstrainare"l.

2 '

In acest sem;, a se vedea Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speoaie, p. 47 si
urm .. Autorul prec1zeaza ca, In pnnc1p1u, un bun nu poate fi declarat inalienabil pn~ vomta
o:nuiUI (spre exemplu, o eventuaJa clauza dintr-un act Juridic pnn care s-ar mterz 1Ce
v~nzarea _bunuiUl cumparat, donat, L3.sat legat etc.), c1 numai legea poate sa scoata un bun
~In c!rCu1~tu1 ctvil; malienabilitatea convenponala ar putea n recunoscuta valabila numa1
dad~ s-ar justifica pnntr-un interes senos ~i legitim ~~ ar avea carader temporar.

Bor01

104

Drept civil. Partea generala

al une1 dir!i dintr-o anumita editie, iar par)ile convin restitUirea aceluia~i
exemplar, tntrudlt ei poarta o dedicape scrisa de autorui car!iil.
Aceasta clasificare a bunurilor prezinta importanla tn ceea ce pnve~te:
- momentui transm1terii dreptuiUI real, In actele JUridice lntre vii translatiVe
de dreptun reale, In sensu! ca; atunci cand oblectul actuiUI JUridic pnve~te un
bun determinat individual, dreptul reai se transmite, ca regula generala, In
momentul realizarii acordulu1 .de vointa, ch1ar daca nu s-a predat bunul
respectiv lart. 971 Sl art. 1295 alin. (1 l. C. civ.], In schimb, In cazul In care
ob1ectul actuiui JUridic prive~te bunun determmate genenc, dreptui reai se
transmite In momentul individualizarii sau al predarii, afara de cazul In care
par!ile au prevazut altfei;
- suportarea riscului contractului, In sensu! ca, atunci di.nd contractu!
sinalagmatiC a dat nastere obligapei de transmitere a dreptului de proprietate
asupra unui bun determinat individual, iar bunul p1ere lnamte de predarea lui,
farii sa existe vreo culpa a lnstriiinatorului, acesta din urma este liberal de
obligalia predarii, lara ca dobanditorul sa fie liberal de obliga\la sa (de a plati
pretul, spre exemplu), In schimb, daca ob1ectul contractulu1 smalagmat1c
prive~te bunun determmate generic, care pier fortuit lnainte de predare,
lnstrainatorui nu este liberat de obligalia de predare, trebumd sa procure alte
asemenea bunuri (genera non pereunt);
- in Iipsa de stipuia(ie expresa a par)ilor, locui de executare a obligaliei de
predare a unUI bun determmat individual este aceia unde se afla bunui 1n
momentul contractarii (art. 1319 C. civ.), pe cand predarea bunurilor de gen
trebUie facuta Ia dom1ciliui deb1torului (art. 1104 C. civ.J, spunandu-se, In acest
sens, di plata este cherabila, iar nu portabila.
2.2.5 .. Bunuri fungibile '' bunuri nefungibile

Dupa cum pot fi lniocu1te sau nu, unele cu altele, 1n executarea unei
obliga!ii civile, bunurile sunt fungibile ~~ nefungibile.
Bunul fungibil este acela care, in executarea unei obiiga!ii, poate fi !nlocu1t
cu altul, fara a fi afectata valabilitatea pla!ii.'
Bunul nefungibil este acela care nu poate fi lnlocu1t cu altul In executarea
une1 obligalii, a~a !neat debitorul nu este liberal decat pnn predarea bunului
datorat.
1n prmcip1u, bunurile determinate genenc sunt bunuri fungibile, iar bunurile
determinate individual sunt bunuri nefungibile. 1nsa caracterul fungibil sau
nefungibil al unuibuil este dat nu numai de natura bunului, c1 poate fi dat ~~de

' PreCizam ca, tn dreptul c1vil, pnn piata se intelege executarea oridire1 obligatii,
indiferent de obiectul ei, iar nu numat remlterea unei sume de ban1.

. Raportul juridic civil

105
vomla par!ilor unui act juridic, ceea ce 1nseamnii di par!ile pot convem ca
. doua bunun certe sa fie considerate fungibile.
lmporta~la !mpar!irii b~n~~ilor In _fungibile ~~ nefungibile se manifesta, dupa
cum rezulta dm ch1ar defmltla lor, m. ceea ce pnve~te aprecierea valabilitatii
pliitii.
.
2.2.6. Bunuri consumptibiie ~~ bunurt neconsumplibile

Aceasta clasificare se face dupa cum folos~rea bunurilor implica sau nu

consumarea substantel ori 1nstrainarea lor.
Bunul consumptibil este ace! bun care nu poate fi folosit fara ca prima lui
1ntrebumtare .~a n.u 1mplice consumarea substantel sau lnstrainarea lui. Spre
exemplu, bann, alimentele, combustibilii etc. sunt bunun consumptibile.
" Bunu/ nec~nsumptibil este acel bun care poate fi folosit 1n mod repetat, fara
sa fie necesara, pentru. aceasta, consumarea substantei sau lnstrainarea lui. Ca
exemple de bunuri neconsumptibile pot fi mentionate: cladirile terenurile
ma~inile etc.
'
'
lmportanla clasificarii In discuve se manifesta tn cazul uzufructului ji al
lmprumutului.
Astfel, daca dreptui de uzufruct poarta asupra unui bun neconsumptibil,
uzufructuarul va trebu1 sa restltwe nuduiui propnetar chiar ace! bun el avand
obliga!ia conservarii substan(ei lUI (sa/va substantia rei), pe cand, 1~ cazul1n
care es~e vorba de un bun consumptibil (Intr-a asemenea situa(ie, tn fapt,
suntem 1n prezenta unUI cvas1uzufruct, deoarece uzufructuarului nu i se transmit
doar folosmta ji d~~ptul. ~ea culege .fructele, ci !nsu~1 dreptui de proprietate),
uzufructuaruiUI nu 11 ma1 mcumbaobhga!ia de a conserva substanta bunului spre
a-1 rest1tu1 ch1ar pe acelajl, c1, potnv1t art. 526 C. c1v., el are obligalia de a restitUI
bunun de aceea~1 cant1tate, calitate ji valoare cu cele pnm1te.
De:semenea, felul bunurilor determina ~i natura contractu lui de lmprumut
ce .se mche1e cu ~r!VIre Ia ele,.'n sensu! ca bunurile consumptibile pot forma
ob1ectul numa1 al1mprumutuiU1 de consuma(1e (numit ~~ mutuum), in vreme ce
bunurile neconsumptibile pot forma obiectullmprumutului de folosintii (num 1t
jl comodat).
. Pre~1zam ca, dejl 1n maJontatea cazurilor, bunurile consumptibile sunt ~~
fung1bile, 1ar cele neconsumptibile sunt nefungibile, cele doua clasifican nu se
suprapun, deci consumptibilitatea nu trebUie confundata cu fungibilitatea.
Exemplul clas1c de bun consumptibil ji nefungibil este acela al ultime 1sticie cu
vm di~t:-o recolta de vm. ceiebra. De asemenea, pot exista ~i bunun neconsumptlbile, dar fungibile, spre exemplu, doua car!i din aceea~1 editie.

Drept c1vil. Partea generala

106
2.2.7. Bunuri frugifere ~~ bunuri nefrugifere

Raportul juridic c1vil

107

producte, care se cuvin nuduiUI propnetar; posesorul de buna-credinta dobannumai fructele (art. 485 C. c1v.J, nu 1nsa ~~ productele.

de~te

Dupa cum sunt on nu producatoare de alte bunun, numite fructe, bunurile

se Impart In frugifere ?I nefrugifere.
Bunurile frugifere sunt acelea care, In mod penodic ?i lara consumarea
substantei lor, dau na?tere altar bunuri, numite fructe.
Bunurile nefrugifere sunt acelea care nu au lnsuwea de a da na~tere altar
produse, In mod penodic ~i fara consumarea substantei lor.
Pornind de Ia prevederile lnscnse In art. 483 C. c1v., care dispune ca
,fructele naturale SaU industnale ale pamantului, fructele CIVile,, sporul anlmalelor (prasila) se cuvin proprietarului in puterea dreptului de accesiune",
vom distinge trei categorii de fructe:
- fructe naturale, adica acele fructe care se produc lara vreo interventie a
omulw [potrivit art. 522 teza I C. c1v., ,fructele naturale sunt acelea ce
pamantul produce de Ia sme; productia ?' prasila (sporul ammaielor) sunt
asemenea fructe naturaie"];

- fructe mdustnaie, adica acelea care se produc ca urmare a activitalii

omului (art. 522 teza a 11-a C. c1v. prevede ca ,fructele mdustriaie ale unui fond
sunt acelea ce se dobandesc pnn cuitura");
- fructe civile, pnn care desemnam ech1valentul in bani sau in alte bunun ai
folos1rii unui bun (conform art. 523 C. civ., ,fructele c1vile sunt chiriile case lor,
dobanzile sumelor ex1gibile, venitul rentelor; arendele mtra in clasa fructelor
civile").

Distincpa lntre cele tre1 categorii de fructe prezinta interes in ceea ce pnveste modul lor de dobandire, In sensu! ca fructele naturale~~ cele mdustnale
se.dobandesc prin cuiegere (percepere), mr fructele civile se dobandesc zi cu z1
(prin simpla scurgere a timpului). De exemplu, In materia dreptului de uzufruct,
fructele naturale~~ industriale neculese in momentul cand se desch.ide dreptul
de uzufruct sunt ale uzufructuarulw, iar cele neculese In momentul sfar?irii
dreptului de uzufruct sunt ale propnetarului (art. 524 C. c1v.),. In schimb,
fructele c1vile se cuvin uzufructuarului in proporpe cu durata uzufructului sau
(art. 525 C. civ.), deci, chiriile, arenzile etc. scadente Ia data lnceperii dreptului
de uzufruct se cuvin propnetarului, ch1ar daca acestea vor, fi lncasate dupa
aceasta data, iar cele ce devm scadente In cursu! dreptului de uzufruct se cuvm
uzufructuaruiUI chiar daca vor fi percepute dupa incetarea dreptulu1 de
uzufruct.
Fructele nu trebuie confundate cu producteie. Productele sunt foloase !rase
dintr-un bun cu consumarea substantel sale. 5pre exemplu, includem 1n categoria producteior: p1atra dintr-o cariera, nis1pui dintr-o albie etc.
Distinqia dintre fructe ?I producte prezmta 1mportanla pract1ca sub mai
multe aspecte, de exemplu: uzufructuarul are dreptul numai Ia fructe, nu ~~ Ia

Bor01

2.2.8. Bunuri corporale i bunuri incorporale

Aceasta clasificare are drept cntenu modul lor de percepere. Corporales hae
sunt quae tang1 possunt, velut fundus, vestis, aurum; mcorpora/es quae tang1
non possunt, qualia sunt quae m lure consistunt, s1cut hereditas, usufructus,
obligationes.
Bunurile corporate sunt acele bunun care au o existent:! matenala, fiind
U?Or perceptibile Slmturilor omului.
Bunurile incorporate sunt valorile economice care au o ex1stenta ideala
abstracta. Sunt astfel de bunuri drepturile subiect1ve patnmomale.

'
1n literatura JUrididi ma1 veche se sublinia ca 1mpal}irea bunurilor 1n
corporale ?i incorporale ech1valeaza cu opunerea dreptulu1 de propnetate, pe
de o parte, celorlalte drepturi reale ?i drepturilor de creanla, pe de alta parte.
Aceasta deoarece, a?a cum am prec1zat dep, 1n conceplia Coduiui c1vil, dreptui de proprietate este 1ncorporat in obiectul asupra caru1a poarta.
1n ce ne prive?te, vom distinge urmatoarele categorii de bunuri incorporaie:
- drepturile reale, alteie dedit dreptul de proprietate;
- propnetalile incorporale. 1n aceasta categone sunt 1ncluse bunun a caror
ex1stenta depmde de activ1tatea 1' de puterea creatoare a omuiUI, fie dintr-o
act1vitate in curs (de exemplu, fondul de comer!), fie dintr-o activitate trecuta I'
materializata 1n creatii sp1ntuaie (drepturile de propnetate industriala, drepturile de autor ?i drepturile conexe acestora);
- titlurile de valoare. 1n aceasta categone sunt incluse valorile mobiliare
facliunile, obligapunile, instrumentele financ1are derivate sau once alte titlur!
de credit 1ncadrate de Comisia Na!IOnala a Vaiorilor Mobiliare in aceasta
categorie- art. 2 alin. (1) pet. 11 ji 1.2 din Legea nr. 297/2004 pnvmd p1a1a de
capital, precum jl efectele de comer! (cambia, biletulla ordin ?i cecul);
- drepturi le de crean1a.
Clasificarea bunurilor 1n corporale jl mcorporaie prezmta 1mportanta sub
urmatoare.le aspecte:

- dobandirea propnetalii asupra bunurilor mobile ca elect al poses1ei de

buna-credinla fart. 1909 alin. (1) C. c1v.] v1zeaza numa1 bunurile mobile
corporale;
- dobandirea proprieta!ii prin s1mpla traditiune (rernitere) se aplica numai in
pnvinla bunurilor mobile corporale;
- titlurile de valoare se transmit pnn mijloace specilice dreptulu1 comerCial (cele
care sunt Ia purtator se transmit pnn tradi!iune, ceie nommale se transmit pnn
;es1une, 1ar cele Ia ordin se transm1t pnn 8" on andosament), transmi(andu-se
msaji creanta 1ncorporata In inscns;
Bor01

Drept civi I. Partea general a

108

- reg1mul de drept interna}1onai privat difera, dupa distinC!iile cupnnse !n

art. 52-63 din legea nr. 105/1992.

2.2.9. Bunurt dlviziblle ~I bunurllndivizlblle

Dupa cum pot fi sau nu !mpar}ite lara sa~~~ schimbe destinatia, bunurile se
clasifica !n divizibile ~i indivizibile.
Bunul divtzibil este acela care poate fi lmpartit lara sa l?i schimbe, prin
aceasta, destinatia sa economica.
Bunui indivizibil este acela care, pnn !mpar}1re, 1?1 schimba destinalia
econom1ca.
Spre exemplu, o bucata de stofa este un bun divizibil, !nsa un autoturism
este un bun mdivizibil, deoarece pnn lmpar}1re 1se sch1mba destina}1a.
Clasificarea !n discu(ie prezinta 1mportan}a In matena partaJIJIUI ~~ a obliga}iilor cu pluralitate de sub1ecte.
Astfei, !n cazui partajuiUI, !ntrudi.t bunul indiv1zibil nu poate fi fraqionat, ei
va fi atribuit unuia dintre coparta~1 sau va fi scos !n vanzare prin licita}ie, iar
pre}ul ob}mut va fi !mpar}it !ntre coparta~l.
De asemenea, bunul indivizibil care formeaza obiectul unei obliga}ii cu mai .
muite subiecte determina o mdivizibilitate naturala, a?a !neat, dupa caz, fiecare .
creditor poate cere tntreaga presta}1e sau fiecare debitor este }mut sa execute ..
1ntreaga prestatie.

2.2.1 0. Bunuri principale $1 bunuri accesorii

Aceasta clasificare a bunurilor se face In funq1e de coreia\13 dintre ele.
Bunuf pnncipaf este aceia care poate fi folosit In mod independent, lara sa
fie destinat a servi Ia lntrebuin}area altui bun.
Bunuf accesoriu este acela care este afectat lntrebumtarii altui bun, pnncipal. Ca exemple de bunun accesorii, citam: che1a pentru lacat, cureaua
pentru ceas, coperta pentru ca1et, prelata pentru autoturism etc.
Caracterul de bun pnncipal sau accesonu denva nu atat din insu~irile fiz1ce
ale bunuiUI, cat ma1 ales din vomla omuiUI.
lmportanta !mpar}irii bunurilor tn pnnc1paie ~~ accesorii consta tn aceea ca, ~'~~?'' ..
atunc1 di.nd face obiectul unu1 act JUridic, bunul accesonu urmeaza soarta bunului pnncipai (accesonum sequitur prmcipale), desigur, tn lipsa de st1pula}ie
expresa in sens contrar.
Sublimem ca nu exista suprapunere intre clasificarea drepturilor reale in
pnnc1pale ?' accesorii ?I ciasificarea bunurilor in principale ~~ accesorii, deoarece aceasta din urma pnve~te bunurile in materialitatea lor; asupra unu1 bun
principal poate sa existe un drept real accesoriu (spre exempiu, un autotunsm

Raportul juridic c1vil

109

este dat in gaj), dupa cum asupra unui bun accesoriu ex1sta ~~ un drept real
pnne~pal (chem unui ladit este proprietatea une1 persoane).

2.2.11. Bunuri din domeniul public ~~ bunuri din domeniul privat'

Aceasta ciasificare prive?te, cu precadere, bunurile ce apar}in statuiui ?I
unitatilor admm1stratiir-teritoriaie, deoarece, potrivit art. 136 alin. (2) din
. Constitupe, ,proprietatea publica apar}ine statu lui sau unita}ilor administrativteritoriaie"! acestea din urma fiind enumerate de art. 3 alin. (3) din Constitu}ie
(comunele, ora?ele, inciusiv municipiile, precum ~i jude(ele).
A?adar, statui ~~ unita!ile administrativ-teritoriale sunt titulan fie a1 dreptuiUI
de proprietate publica, fie ai dreptuiUI deproprietate pnvata, dupa cum bunurile mtra fie in ,domen1ul public de interes national" (dreptul de propnetate
publica apar}me statului) sau in ,domeniul public de interes local sau JUdelean" (dreptul de propnetate publica apar}ine comunelor, ora~eior, municipiilor
sau jude!eior), fie in ,domen1ul privat" (dreptul de proprietate privata apar}ine
statu lui sau, dupa caz, unitalilor administrallv-teritoriale).
Art1coiui 136 alin. (3) din Constitulie men}ioneaza bunurile care formeaza
obiectui exclusiv al propnetalii publice: bogatiile de orice natura ale subsolului, caile de comun1ca}ie, spatiui aerian, apele cu potential energetic valorificabil ?' aceiea ce pot fi foiosite In interes public, plajele, marea teritoriala,
resurseie naturale ale zone1 econom1ce ~~ aie platoului contmental, precum ~~
. . alte bunun stabilite de lege.
Rezulta ca, prm lege, pot fi stabilite ~~ aite bunun care sa formeze ob1ect
exclusiv de propnetate publica.

' A se vedea ~~ C. Hamangiur t. Rosetti-BJ/Jnescu, AI. BJicoianu, op. cit., vol. I, p. 534 ?i
p. 566-574. Sublimem ca. fn doctrina relativ recenta nu exista un punct de vedere unitar i'n
ce~a ce pnve?te concepteie de domemu public, domemu privat $1 propnetate publica; a se
yedea, spre exemplu: D.C. _Tudurache, Domeniui public ~~ domeniui privat al statului in
lumma Legii fonduiui funCiar, in revista ,Dreptul" nr. 5/1992, p. 18-20; L Frantescu,
Notiunile de domeniu public ~~ domemu privat al statului. Conpnut ~~ regim juridic, in
rev1_sta ,Dreptul", nr. 10-11/1993, p._ 41-47; I.P. Fifipescu, Domeniul public $i pnvat al
statulut $1 al unit.3.filor teritonai-admm1strative, in revista ,Dreptul", nr. 5-6/1994, p. 75-82;
I. Adam, No~iunile ~~ natura .domentulut public, domentului pnvat $1 propnet3.!ii Private, in
revtsta ,Dreptul", nr. 8/1994, p.. 28-34; L Giurgiu, Consideratii in legatura cu domentul
public, in revtsta ,Dreptul", nr. 8/1995, p. 34-42.

2
Din dispozitia constituftonala reprodusa in text nu trebuie insa trasa concluzia (cum de
altfel s-a ~i intampiat)-di toate bunurile statuiui ~i aie unita~ilor administrativ-teritoriale ar fi
propnetate publica, dect ca "domeni'ui pnvat constituie a parte a propriet3.Jii. pub!ice", ca
,~roprietatea publica poatefi de domeniui public sau de domentui privat". De altfel, art. 4
dt~ Legea nr~ 213/1998 prevede expres ca asupra bunurilor din domemul privat, statui $i
untta~ile admmistrattv-teritofiale au drept de proprietate privata.

Drept c1vi I. Partea general a

110

i:

,,
'

Astfel, potriv1t art. 4 alin. final din Legea nr. 18/1991, "terenurile din domemul public sunt cele afectate unei utilitati publice", Jar art. 5 alin. (1) din
aceea?J lege prevede di "apaJ1in domeniului public terenurile pe care sunt
amplasate constructii de interes public, piete, cai de comunicatii, retele stradale ~~ parcuri pub lice, portun ?' aeroporturi, terenurile cu destinatie forestiera,
albiile raurilor ?i fluviilor, cuvetele lacurilor de mteres public, fundul apelor
maritime intenoare ?I al marii teritonale, }armurile Marii Negre, inclusiv
plajele, terenurile pentru rezervatii naturale~~ parcun nationale, monumentele,
ansamblurile ?i siturile arheolog1ce ~~ 1storice, monumentele naturii, terenurile
pentru nevoile apararii sau pentru alte folosmte care, potrivit legii, sunt de
domemul public on care, pnn natura lor, sunt de uz sau mteres public".
Dispozitii legale refentoare Ia bunurile ce alcatUJesc domeniul public
lntalmm ~i fn alte acte normative, de exemplu~ art. 7 alin. (1) ~~ art. 10 alin. (2)
din Ordonanta de urgenta a GuvernuiUJ nr. 105/2001 privmd front1era de stat,
care mciud In domemul public culoarul de front1era $1 fa~ia de proteqie a frontJerei, respectiv imobilele In care functioneaza punctele pentru trecerea frontiereJ ~~ terenurile aferente acestora; art. 57 din Legea nr. 114/1996 a locumteJ,
care prevede di "locuinlele de protocol sun! propnetatea publica a statului";
art. 1 din Legea nr. 85/2003 a minelor, potnvit carUJa, "resursele mmerale
situate pe teritonul ?i In subsolultarii ~~ al platoului continental din zona economica a Romaniei (... ) fac ob1ectul exclusJv al propnetatii publice ?i apar!in
statu lUI roman'' etc.
Legea nr. 213/1998 privind propnetatea publica ?' reg1mul JUridic al acestela conpne o anexa In care sunt mentJonate, cu caracter exemplificatJV, bunurile ce alcatUJesc domeniul public al statului ~~ al unitatilor adminJstrativteritoriale.'

111

Raportul juridic CIVil

gabile interioare; 4. padurile si terenurile destinate impaduririi, ceie car_e servesc nevoitor de
cultura, de produciie on
admin1stra~ie silvica, 1azurile, albiile P.ra1elor, precum $1
terenurile neproductive mel use in amena1amenteie silv1ce, care fac parte din fondul forest1er
national ~~ nu sunt propnetate pnvata; 5. terenurile care au apar}inut domeniuiUI public al
statului inamte de 6 martie 1945; terenurile obpnute pnn iucrari de indiguiri, de desecari ]I
de combatere a eroz1unii_ soluiUI; terenurile institute! or ~i statiunilor de cercetari ~tiin~ifice I
ale unita~ilor de invatamant agricol ~~ silv1c, destinate cercetarii ~i producerii de semin!e ~~
de material saditor din categoriile biologJCe ~~ de an1male de rasa; 6. parcurile naponaie;
7. rezervaJiile naturaie ~~ monumentele naturii; 8. patrimomul natural al Rezervapei Biosferei
,,Deita Dunarii"; 9. resursele naturale ale zone! economlce 9i ale platoului continental,
impreuna cu platoul continental; 10. infrastructura dilor terate, mclusiv tuneiele si lucrarile
de arta; 11. tunelele ~~ casetele de metrou, precum $i instalariile aferente acestuia; _12. dru-

murile naJionale - autostrazi, drumuri expres, drumun nationale europene, pnne~pale,

secundare; 13. canalele nav1gabile, cuveteie canalulU!, constructiile hidrotehnice aterente
canalulul, ecluzeie, apararile ~i consolid3rile de maluri ~~de taluzun, zoneie de stguranta de
pe malu~ile canaiuiui, _drumur~le de acces ~~ tentoriile pe care sunt realizate acestea; 14.
reJelele de transport al energ1e1 electrice; 15. spectre de trecventa si reJelele de transport ~~
de distribu~ie de teiecomunicatii; 16. canalele magistrate ~~ re~elele de distribupe pentru
iriga~ii, cu prizele aferente; 17'. conductele de transportal ti~e1ulw, at produselor petroliere ~~
al gazelor naturale; 18. lacurile de acumulare ~i barajele acestora, in cazul in care act1v1tatea
de producere a energ1ei electrice este racordata Ia sistemul energetic na~tonal, sau cele cu
tran$e pentru atenuarea undelor de viitura; 19. digurile de ap3rare impotrlva munda~iilor:
20. lucr3rile de reguiarizare a cursurilor de ape; 21. cantoanele hidrotehntce, sta~iile
hidrolog1ce, meteorologice I de calitate a apelor; 22. porturile maritime $i fluviale, civile ~~
militare- terenurile pe care sunt situate acestea, diguri, chetun, pereun ~i alte construqii
hidrotehnice pentru acostarea navelor ~~ pentru aite activit3ti din naviga~1a civila, bazine,
acvatorii ~i ~enale de acces, drumun tehnoiogice In portun, monumente istorice aflate in
portun, chelun ~i pereurl situate pe malul cailor navigabile, in afara mcintelor portuare destinate activita~ilor de navigatie; 23. terenurile destinate excluslv instrucpei militare; 24. pichetete de graniceri ~i fortifica~iile de aparare a J5.rii; 25. pistele de decolare, aterizare, caile de
rulare ~~ platformele pentru imbarcare-debarcare situate pe acestea $i terenurile pe care sunt
amplasate; 26. statuile I monumenteie declarate de mteres public naponal; 27. ansamb!urile ~i siturile.. istorke $1 arheolog1ce; 28. muzeele, colectiile de arta deciarate de interes
public naponal; 29. terenurile ?i cl8dirile in care i~i desf3?oara activ1tatea: Par!amentul, Pre~edinpa, Guvernu!, ministerele. ~~ ceielalte organe de speclalitate ale admtmstrattet publice
centraie ~i inst1tutiile pub!lce subordonate acestorai mstantele _1udeditoret1 $1 parchete!e de
pe Janga acestea; unitap ale Ministerului Ap8r8rii Na~tonale 51 ale Ministerulu1 de Interne, ale
servlciilor publice de mformatii, precum ~~ cele ale Direqiel generaie a pemtenciarelor;
servlciile publice descentra!izate ale ministerelor ~~ ale celorlalte organe de speetalitate aie
admmistrapei publice centrale, precum $1 prefecturile, cu exceptia celor dobandite din
vemtun proprii extrabugetare, care constitute proprietatea privata a acestora.
II. Domenlul public judejean este alcatult din urmatoare!e bunun: 1. drumurile Juderene;
2. terenurile ~~ cladirile in care li desfa:;;oara activttatea consiliul judetean ~~ aparatul propnu
al acestwa, precum si institutiile publice de mteres judetean, cum sunt: bibliotec1, muzee.
spitale JudetEme ~~ aiie aseme'nea bunuri, dad. nu au- fast. declarate de uz sau mteres public
na~ionai sau iocal; 3. reteleie de alimentare cu apa rea!izate In sistem zonal sau microzonai,
precum $i sta~iile de tratare cu instala~iile, construq_iile i terenurile aterente acestora.
II._ Oomeniul public ioca/ ai comunelor, ora~elor $1 municipiilor este aldtuit din urmatoarele bunun: 1. drumurile comunale, vic1nale $1 strazile; 2. p1e~ele publice, comerciale,
targurile, oboarele $1 parcurile publice, precum si zone!e de agrement: 3. lacurile $1 pla!ele
care nu sunt deciarate de interes public national sau _iude~ean; 4. retelele de alimentare cu apa,
cana!izare, termoficare, sta~iile de tratare $1 epurare a apelor uzate, cu tnstala~iile. construqiile
~~ terenurile aferente; 5. terenurile ~i cl8dirile in care i$i desfa~oara acttvitatea consiliul local $1
prim8ria, precum ?i mstituJiile publice de interes local, cum sunt: teatrele, bibliotecile, muzeele, spitalele, policlimcile ~~ altele asemenea; 6. iocum~e!e soc1ale; 7. statuile ~~ monumentele, dadi nu au fast declarate de interes public na}tonal; 8. boga~iile de once natura ale
subsoluiui, in stare de zacamant, daca nu au tost declarate de lnteres public na~lOnal;
9. terenurile cu destinatie forest1era, dad. nu fac parte din domen1ul pnvat at statului 71 dadl.
nu sunt propnetatea persoanelor fiz1ce on a persoaneior Juridice de drept pnvat; 10. Clmltirele ora~enetl $i comunater'.

Boroi

Bora I

' Astfel, potrivit aceste1 anexe: ). Domeniul public a! statului este aid.tuit din urma-

toarele bunun: 1. bogatiile de orice natura ale subsolului, in stare de zacamant: 2. spa~iul
aerian; 3. apele de suprafata, cu albiile lor mlnore, malurile ~~ cuvetele iacurilor, apele
subterane, apele maritime interioare, faleza ~~ plaja marii, cu boga;iile lor naturale ~~ cu
potenfialul energetiC valorificabil, marea tentonala ~~ fundul apeior maritime, diile navl-

de

Drept civil. Partea generala

112

Este de retinut di lac parte din domemui public nu numai bunurile declarate
ca atare, In mod expres, de lege, dar ~i bunurile din patnmon1ul statului sau
unitatilor admmistrat1v-teritoriale care, pnn natura lor, sunt de uz sau de interes
public.' A~adar, apartenenta unui bun Ia domemul public sau Ia domeniul
pnvat se stabile~te In funcpe de doua criterii, anume, fie prevederile legii, fie
cntenul afectatiunii bunuiUI Ia uzui public (bunurile care sunt afectate folosmtel pub lice' directe) sau Ia mteresul public (bunurile care sunt afectate serviciil.or publice). Ca o consacrare iegala a determmarii apartenentei unU' bun,
propnetatea statu lui sau a unitatilor admimstratlv-teritoriale, ia domemul public,
prin utilizarea a doua criterii (fie prevederile iegii, fie natura bunului, In sensu!
ca acesta este de uz sau de interes public), mention am, alaturi de art. 5 alin. (1)
din Legea nr. 18/1991, ~~ o serie de dispozitii lnscnse ln Legea nr. 213/1998,
anume: art. 1 (,dreptul de proprietate publica apal}me statu!UI sau unitatilor
administrativ-teritonale, asupra bunurilor care, potr1v1t legii sau pnn natura lor,
sunt de uz sau de interes public") ~~ art. 3 alin. (1) (,domemul public este
alcatu1t din bunurile prevazute Ia art. 136 alin. (3) din Constitutie, din cele
stabilite In anexa care face parte integranta din prezenta lege ~~ din once aite
bunun care, potriv1t legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public ~~
sunt dobandite de stat sau de unitatile administrativ-teritoriale prm modurile
prevazute de lege").
Aceasta clasificare a bunurilor prezmta 1mportan(a deosebita, lntrucat numai
bunurile din domemul public (al statuiui sau al unitati\or admimstratlv-tentonaie) sunt inalienabile iart. 136 alin. (4) din Constltutlel' ?1, pe cafe de
consecmta, msesizabile ~i 1mprescriptibile.4 De aitfel, art. 5 alin. (2) din Legea
nr. 18/1991 precizeaza In mod expres ca ,terenurile care iac parte din domenlul public sunt malienabile, mseSIZabile ~~ 1mprescriptibile", 1ar art. 6 din
aceea?' lege prevede ca terenurile din domemul privat al statului, respectiv al
comunelor, ora~elor, muniCipiilor ?i judetelor sunt supuse dispozitiilor de drept
comun, daca prin lege nu se prevede a\tfel. Generalizand, art. 11 alin. (1) din
A se vedea, pentu completari, ~i art. 166 alin. (4)-(6) din Legea inva~amantului
nr. 84/1995, astfel cum a fast modificat prin Legea nr. 713/2001 ~i, ulterior, prin legea

nr. 354/2004.
1
Fr. Deak, op. cit., p. 49, nota 119. Tn sensui ca., In principiu, tOate bunurile afectate
folosmtei publice fac parte din domemul public, a se vedea C.S.j., s. cont. adm., dec. nr.

152/1994, 1n Buietmuf junsprudenfei 1994, p. 349.

Folosinta publica nu se confunda insa cu folosinta colectiva.
Acela~i text dispune di., In conditiile legii, bunurile proprietate publica pot fi date in
adminlstrare regiilor autonome ori inst1tu~iilor publice sau pot fi concesionate ori lnchiriate.
4 ln sensu! ca bunurile care fac parte din domeniul privat al statului pot fi lnstr~inate pnn
acte juri dice, a se vedea C.S.j., s. com., dec. nr. 36/1994, In revista 11 Dreptul", nr. 12/1994,
p. 62. Soiu~ia este aceea:~i ~~ in cazul bunurilor din domeniul privat al unita~ilor admli1istrativ-teritoriale. De altfel, trebUie re~inut ca., potrlvit art. 44 alin. (2) din Constitutle, "proprietatea privata este ocrotita in mod ega! de lege, 1ndiferent de tltuiar"
2

;j

113

Raportul juridic c1vil

Legea nr. 213/1998 dispune ca ,bunurile din domemul public sunt malienabile, msesizabile ~i imprescnptibile, dupa cum urmeaza: a) nu pot fi lnstrainate; eie pot fi date numai .in admimstrare, concesionate sau lnchinate, In conditiile legii; b) nu pot fi supuse executarii silite ~~ asupra lor nu se pot constitUI
g~rantii reale; c) nu pot fi dobandite de catre alte persoane prin uzucapiune sau
prin efectul poses1ei de buna-credin(a asupra bunurilor mobile"; iar, potrivit
alineatuiUI urmator al aceluias1 articol, ,acteie JUridice lnche1ate cu lncalcarea
prevederilor alin. (1) privind re~imul juridic al bunurilor din domeniui public
sunt lovite de nulitate absoluta". In schimb, art. 5 alin. (2) din Legea nr. 213/1998
stabile~te ca ,dreptui de propnetate privata al. statu lui sau al unitatilor admlnistrativ-terltoriaie asupra bunurilor din domeniul.privat este supus regimulu1
1uridic de drept comun, daca legea nu dispone altfel",

2.2.12. Aile clasificori ale bunurilor

Bunun ses1zabi/e si bunuri insesizabile

Atunc1 cand credito~ui are lmpotriva debitoruiUI o creanta avand ca obiect
remiterea une1 sume de bani (certa, lichida ~i exigibila), 1a; debitorul nu plate~te de bunav01e, el va putea sa tread\ ia executarea silita a bunurilor debitoruiUI sau, lndestulandu-~i crean(a din sumeie ob!inute prin valorificarea
acestora. Trebuie retinut lnsa ca nu toate bunurile debitoruiu; pot forma obiect
al executarii silite.
1n consecinta, vom deosebi, pe de o parte, bunuri/e sesizabi/e, adidi acele
bunun care sunt susceptibile de a forma obiect al urmaririi silite, 1ar, pede alta
parte, bunurile inses1zabile, adica acele bunun care nu pot fi urmante silit
pentru realizarea unei creante bane~1.
1ntrucat aceasta ciasificare prezinta importanJa In dreptul procesual civil si
va fi studiata pe larg ia aceasta disciplina, ne mul!umim aiel doar sa preciza,;,
ca regula, care se despnnde din art. 1718 C. c1v., o reprezinta caracierul seslzabil (urmaribil) al bunurilor debitorului, 1ar numai In cazurile expres prevazute
de iege bunurile sunt msesizabile (neurmaribile).
a)

b) Bunun comune ale soJilor~i bunuri proprii'

Bunurife comune sunt acele bunuri dobandite In timpul casatorie1 de
oncare dintre soti, cu exceptm cazurilor prevazute de art. 31 C. iam.
Bunurile proprii ale fiecarui sot sunt: bunurile dobandite lnamte de lncheierea casatoriei; bunurile dobandite ln timpul casatorie1 prin mo~tenire, legat sau
dona)1e, afara numa1 daca dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune; bunurile de uz personal ~~ cele destinate exercitarii profesiei unwa. dintre so;i; bunu' Aceasta ciasificare va fi cercetata pe larg ia dreptul familiei. A se vedea, spre exemplu,
I.P. Filipescu, Tratat de dreptul familie1, ed. a V-a, Ed. All Beck, Bucurejti, 2000, p. 51 ;i urm.
n---=

114

juridic civil

rile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele ~tiintifice sau

literare, schi}ele ~i proiectele artistice, proiectele de inventii ?i inovalii, precum
1i alte asemenea bunun; mdemn1zatm de as1gurare sau despagubirea pentru
pagubele pricinuite persoanei; valoarea care reprezmta ~~ inlocuie~te un bun
propnu sau bunulin care a !recut aceasta valoare.
c) Mijloace fixe, mij/oace mculante, produse ~~ fonduri bane~ti

Aceasta clasificare a bunurilor se

produqie, fiind un reflex JUridic al
politica. Ea ar prezenta un oarecare
al bunurilor din patrimoniul regiilor
mst1luliilor publice.

face in funcpe de rolul lor in procesul de

unei tmpal}iri a bunurilor din economia
interes in ceea ce prive~te regimu I JUridic
autonome, al soc1eta}ilor comerciale ?i al

Sectiunea a 111-a. Proba raportului

juridic civil concret
Subsecfiunea I. Considerafii generate privlnd probele

1. Definijia, imporlan)a ~~ clasificarea probelor. Sediul materiel

1.1. lnjelesurile lermenului de probe
1ntr-un sens ma1 larg, prm probii in!elegem lie aq1unea de stabilire a exlstenlei sau inexlsten!el unui raport JUridic concret, fie mijlocul pnn care se poate
stabili raportul JUridic ce trebuie dovedit, fie rezultatul realizat prin folos~rea
mijloacelor de proba, adidi masura in care acestea au reu~it' sa formeze
convingerea JUdeditorulUI cu priv1re Ia ex1sten!a sau mexisten}a raportului
JUridic concret litigios.
lntr-un sens mai restrans, nopunea de proba este utilizata in doua acceplium.
Pnma acceptiune in sens restrans este aceea de mij/6c de probii, adi~a
mijlocul prevazut de lege pnn care se poate dovedi un raport juridic concret. In
acest sens, art. 1170 C. civ. prevede ca dovada se poate face pnn lnscnsun,
martori, prezum}ii ~~ martuns~rea une1a din pal}i, iar Codul de procedura c1vila
ma1 reglementeaza expertiza ?i cercetarea Ia fa}a locuiUI, Ia toate acestea
urmand a se ma1 adauga ~i probele matenale.
A doua accep}iune In sens restrans este aceea de fapt probator, adica un
lap! matenal care, odata dovedit printr-un mijloc de proba, este folosit, Ia
ra.ndul sau, pentru a dovedi un alt fapt matenal, determinant In soluponarea

115

nr"m'" Din acest punct de vedere, faptele sunt de doua categorii: fapte pnnCJpale (facta probanda sau res probandae), care constitUie raportul juridic dedus
judecalii ~~ care trebuie dovedite, ~~ fapte probatorii (facta probantia sau res
probantes), care nu constituie raportul litigios, dar care contribUie Ia dovedirea

sau mex1stenlei acestu ia.

1.2. lmporianta probelor

Probele sunt deosebit de importante pentru proteqia 1i ocrot1rea drepturilor
subiective civile. 0 proba neech1voca este de natura sa contribu1e Ia respectarea de bunav01e a dreptuiUI subiectiv c1vil, Ia indeplinirea corespunzatoare a obligaliei corelative ~1, prm aceasta, Ia prevemrea litigiilor c1vile.
Dupa declan~area procesuiUI civil, probele au o 1mportanla pnmordiala.
Pentru a putea pronun;a hotararea, JUdecatorul trebUie sa cunoasca raporturile
juridice civile dintre pal}i, faptele care au dat na?tere conflictulu1 de interese
dedus ;udeca}ii, 1ar apoi sa aplice Ia aceste fapte norma de drept corespunzatoare.
Daca judecatorul cunoa~te iegea sau, eel putin, este presupus a cunoa~te
legea, el este strain de raporturile juridice civile dintre pal}i. Cum litig1ul nu
poate fi rezoivat numa1 pe baza afirmatiilor pal}ilor, afirma}ii care, de regula,
sunt contradictorii, rezulta ca probeie sunt indispensabile pentru stabilirea
situatlei de fapt, reprezentand tocmai mijloacele pnn care judecatorul poate
iua cuno~tinta de raporturile de drept material supuse JUdeca}ii. Deci, par;ile
trebUie sa dovedeasca afirmatiile pe care le lac cu pnvire Ia preten}iile tormulate ~i Ia apararile impotriva acestor preten}ii, mr JUdecatorul i?l va forma
convingerea ?' va pronun}a hotararea pe baza probelor cares-au adm1mstrat in
cauza- da mihi factum, dabo tibi ius.
Prin intermediul probelor, pal}ile stabilesc in fala instan}ei taptele 1uridice
din care 1zvorasc drepturile ce ie sunt contestate sau care se doresc a fi realizate pe calea procesului c1vil, iar din aceste lapte JUdecatorul desprmde apo1
ex1stenta sau 1nex1sten}a drepturilor in litig1u. 1n lipsa probelor, drepturile
subiective c1vile nu pot fi valorificate, in cazul in care ce1 care au obliga}la
negaliva de a nu le incalca sau obliga}ia pozitiva de a savar?' faptele pnn care
ele se realizeaza nu-~1 executa obligatiilor ce le revm. Probele apar astfel ca
fiind mijloacele pnn care se as1gura realizarea drepturilor sub1ect1ve c1vile
!mpotriva celor care le nesocotesc.
S-a aratat' ca probele constituie completarea drepturilor subleCtiVe CIVile,
valorificarea acestora din urma ramanand indo1elmca In Iipsa probelor. Trebu1e
subliniat insa ca dreptul subiect1v c1vil ~~ proba sunt not1um distmcte, deoarece, ch1ar lips it de once proba, dreptul sub1ectiv c1vil ex1sta ?' poate fi realizat
' A. lonaJCU, Probele In procesul civil, Ed.

Boro1

~tiin~ifidi, Bucure~ti, 1969, p. 5.

Boroi

civil

c1vil. Partea

116

independent de proba, daca nu este c~ntestat sau dac_:a obligatla corel~tlva

executata de bunavoie. Deoseb~rea dmtre cele doua not1um este ev1denta .
cazul in care un anum It mijloc de proba (de exempiu, un inscns) este lovit
nulitate insa aceasta nu afecteaza existenta dreptului sub1ectiv c1vd, care va .
putea ti' probat cu un alt mijloc de proba. 1

1.3. Clasificarea probeior

Probele pot fi ciasificate 1n mal multe categorii, 1n funq1e de diferite ,crlterii.
Clasificarea probelor nu urmare~te insa o 1e~arh1zare a lo~, deoarece, 1~ pnn" .
c 1p1u, toate probele sunt lasate Ia Iibera apreciere a JUdecatorulul, care
for- .
meaza convmgerea mtlma mdependent de felul sa~ de c?ntltatea el:mentel?r '
de dovada prezentate. Clasificarea probelor prezmta to!U$1 lmportanta, att<t d;n,
punct de vedere teoretlc, cat ?I practlc, intrucat, prm gruparea probelor In
diferite categorii, se scot in evidenta caracterele lor comune, precum $' partlcularitatile lor, asemanarile ?i deosebirile dintre ele, ceea ce a1uta Ia folos~rea
lor rat1onala.

'?'

?i probe extraJudiciare
,
Aceasta clasificare a probelor se face dupa cum ele se efectueaza In lata
mstante1 de 1udecata sau in afara aceste1a.
.
De,pozitiilor martorilor, cercetarea Ia fata locuiui, ma~unmea ~ne1 paifl
facuta 1n cadrul raspunsurilor Ia interogatonu sau spontan m mstanta, precum
?I alte probe care se efect~eaza in cursul 1udedrii ~ncinii 1n care ele ,se folosesc sunt probe judiciare. lnscnsul1ntocmlt de doua persoane pentru, mchelerea unUI contract, chitanta care constata plata, precum $' alte probe mtocm1te
1n afara instantei de !Udecata sunt probe extrajudicJare. TrebUie mentlon_at ca
probele efectuate 1ntr-un anumit proces p1erd caracterul de probe !Ud1c1are
atunci cand sunt fdlosite intr-un alt proces.
a) Probe judiciare

b) Probe matenaie $' probe persona/e

Dupa critenul naturii lor, probele pot fi matenale ?i personal e. .

Probele sunt materiale daca perceperea faptuiUI se fac;e cu aJutorul unUI
ob1ect matenai.
Probele sun! personale dadi faptul este relatat instantei de alte persoane, fie
verbal, fie In scns. Probele personale pot fi pozitive (deciaratii consemnate In
1nscnsuri sau facute oral), negative sau de ab}inere (de exemplu, Iipsa Ia 1~te
rogatoriu, ascunderea unui 1nscris etc.l ?'de ra!lonament (1n cazul prezumtulor
legale?' al celor simple).

117

c) Probe prlmare $1 probe secundare

. Jn funC!ie de caracterul original sau derivat, probele se impart in primare
cr;rne<iialtesau nemijlocite) ~~ secundare (mediate sau mijlocite).
Probele primare implica un raport nemijlocit intre proba ~~ fapt, precum un
inscris original, depozi}ia unui martor asupra unor fapte Ia care a as1stat etc.
Probele secundare sunt acelea care provin din a doua sau a tre1a sursa, cum
'ar fi copia de pe un inscris, depozitia unul martor care a auzlt faptul de Ia o
persoana etc.
judecatorul trebuie sa recurga Ia probe primare $1 numai in masura in care
nu le are Ia dispozi}ie va putea re}ine probe secundare, pe care insa le va
analiza cu deosebita aten}ie. Probele secundare reciama, in masura 1n care este
posibil, verificarea concordantei lor cu probele originale din care denva.
d) Probe directe ~i probe mdirecte

Referltor Ia aceasta clasificare, care are 1n vedere notiu nea de proba 1n

sensul de fapt probator, in literatura de spedalitate s-au sus}inut doua conceptii
,.. diferlte, in func}le de criteriul subiectiv sau obiectiv de Ia care se porne$te.
Jn conceptla care are Ia baza criterlul subiectiv, se considera ca o proba este
directa daca JUdecatorul percepe faptele probatorii prm propriile sale simturi,
iar o proba este indirecta daca intre judecator $i faptele probatorii se mterpun
martori, lnscrisuri etc. dec1 cand are loc un demers ocolit, bazat pe rationament,
1n vederea cunoa?terii realitatii. 1 Critenul subiect1v reduce practlc categoria
probelor directe ia cercetarea Ia lata iocuiUI, mal exact, Ia probele matenale. Se
folose?te chlar termenul de ,evidenW' pentru a se desemna proba directa,' cu
toate c~ uneori ?i judeditorul se poate 1n?eia.
Conceptla care are Ia baza cnteriul obiectlv porne$te de Ia relapa ex1stenta
1ntre faptui pretins $' rnijlocul de proba utilizat, adica 1ntre faptele pnnc1pale $'
iaptele probatorii. Proba este directa atunc1 c.'ind faptul probator, a caru1
veridicitate a fost stabilita de Judecator, este de natura sa dovedeasca prin el
1nsU?I raportul juridic dedus JUdeca}ii, deci faptul pnncipal (de exemplu, inscnsul ce constata contractu! cu privlre Ia care exista litig,ul). Proba este indirecta
dad! prln intermediul e1 se dovede$te numai un fapt vecm ?' conex, din a dirUI
cunoa$tere se despnnde concluzia existentel raportu lUI juridic litigios (este
vorba de prezumtii, atat cele .legale, cat ?' cele simple). Jn cazul probelor
1

' A se vedea: E. Bonmer, Trait thorique et pratique des preuves, cmquleme clition,
Paris, 1888, p. 4 ~~ urm.; E. Garsonnet,- Ch. -Cezar-Bru, Trait thorique et pratique de procedure civile et commerciale, troisieme edition, tome II, sirey, 1912, p. 385 ~~ urm.;
M. fliescu, Curs de drept civil roman. Teoria generala a probelor, Bucure~ti, 1951, p. 66-67.
2
. Bonnier, op.- cit., p. 5 $1 p. 13. Despre expertiz~i' se spune ca este atat o proba directa,
deoarece aceasta nu face dedit sa completeze expenen~a personal a a judecatorului, cat ~~ o
proba indirecta, deoarece vaioarea sa raspunde unei inductii trase din tncrederea pe care o
insplra expertuL

' A se vedea ~~ A Weilf, F. Terre, op. clt., p. 368.

Boroi
Rnrni

I I 'j

;-.:

directe, opera JUdeditorulut se reduce Ia aprecierea senozita~ii si co':ciudentei .

probet 1n raport cu celelaite probe. La pr??ele tndtre~te, dupa
.,
operaliune de aprectere ~~ dupa ce s-a stabtltt ca dovedtt faptul probator,.
mtervtne ?' rationamentul 1udecatorulut, necesar pentru a se putea despnnd~ :
concluzta cu pnvtre Ia existenta sau mextstenta raportulut de drept substanttal.
:
Men\ionam di extsta ?' auton care considera clasificarea probelor 1n_ ..
~i indirecte ca fiind inutil~ ~~ impre~is.~, deoare~e, ~e multe on, _1udecatorn nu 1:
gasesc 1n probele directe ,decal tndtctt sau tndtcattt pe care mtntea lor e chemata a le 1ndruma pe caie de deductie sau de mduqte spre descopertrea

adevaratulut raport dintre par)ile litigante" 2

. dreptuiul civil, cat~~ procedurii civile.

. .....

Deci, dupa modul1n care 1udecatorul percepe faptele, probele s: clastftca .....
\n probe constand 1n rezultatul perceperii personale a faptelor de catre JUde....,
cator (cercetarea Ia lata loculut, verificarea unut obtect matenal etc.) ?I
'.;
constand 1n perceperea fapteior de alte persoane (spre exemplu, depozitia
i
martor).

1.4. Sediul materiel

Matena probelor este reglementata, 1n pnnctpal, 1n cuprinsul a do~a .
normative, anume Codul civil (art. 1169-1206) ?i Codul de procedura I I .
(art. 167-241 ). Aceasta situalie este o remtnescenta a epocii 1n care a lost ela' .
borat Codui CIVil napoleonean, cand, sub influenta lui Pothier, Ia materta :'
pnvtnd teona obligatillor, 1n capttolul final, s-a tratat ?' despre mijloacele prin ','.:
care se probeaza obligatiile. Legiuitorul nostru, de Ia 1864 a preluat ststem~l . :
francez, tar, ulterior, aspectele nereglementate tn Codul ctvtl au fast tncluse tn ...
Codul de procedura civila. De lege ferenda, s-ar impune reglementarea .
a probelor ?'' in ce ne prive?te, apreciem ca aceasta matene ar trebu sa tjt :'
gaseasdi locul in Codul de procedura civila.
Pentru a se IUStifica reglementarea probelor de catre Codul ctvtl, se
teza caracterulut mixt al probelor, afirmandu-se di acestea ar apar)tne
v

probe se pregatesc dinamte, din precau(ie, lara sa se ?tie in acel moment daca
.se va ivi sau nu vreun litigtu 1n care sa fie nevoie de producerea lor. La aceste
argumente se mat adauga ?i aceia ca admtsibilitatea probelor, care este legata
de natura faptelor ce trebute dovedite, este o problema de fond. care ttne de
dreptul ctvil, iar nu o problema de procedura.

,
Este adevarat ca probele se folosesc ji independent de extstenta unut proces
(de exempiu, pentru a dovedi 1ndeplintrea unor condilii Ia \ncheierea unor acte
jwidice) ji ca unele dintre ele se preconstttute \n vederea unut proces care s-ar
putea sa n,u survma, 1nsa estede necontestat ca probele i?i 1ndeplinesc rolullor
prtnctpal tn cadrul procesulut, 1n caz de 1ncalcare on nesocotire a drepturilor
subiective ct~ile_ :_a~ a sttuatiilor JUndice protegutte de lege. Cat pnve1te problema admtstbtlttaltt probelor, de~t este legata de natura faptelor care trebuie
dovedite, ease pune 1n mod practic 1n cadrul procesuiUt. Caracterul precumpanitor judicJar al probe lor, raliunt de tehnica legtsiatrva, precum si necesrtatea
de~ U?Ura cercetarea materiel referitoare Ia probe ar imp~rie ca, de. lege ferendrJ,
reglementarea probe_lor i'; matene ctvila sa fie a1ezata Ia un loc. 1ntr-un smgur
cod, care nu poate ft decat Codul de procedura ctvila, 2 aja cum 1ntreaga reglementare a probelor 1n matene penala se gase?te 1n Codul de procedura penal a.

2. Obieclul. i sarcina probei

2.1. Obiectul probei

Obiectul probe1 este reprezentat de aceie fapte 1uridice care ttnd Ia dove?irea raportului juridic civil concret, anume actele JUndice si faptele JUridice 1n
tnleles restrans, care au creat, modificat sau stins raportul juridic respecttv on
care au determtnat ineficacttatea sa, dand dreptul de a se cere anularea,
rezolu\iunea sau rezilierea actului juridic etc.

A se ~edea: ~ Hamangtu, I. Rosetti~Ba/anescu, AI. 8.3icotanu, op. cit., voL II, p. 429;
M. Plamol, G. R1pert, ). Boulanger, Traite elementaJre de droit civil, deuxiE!me edition.
tom; !1, Paris, 1947, p. 680-681; A. Weill, F. Terre, op. cit., p. 368-369.

In acest sens, a s~vedea s1 A. lona~cu, op. cit., 1969, p. 17; 0. caoaflna, op. cit.,
p. 267; Gh. Belew, op. ctt., p. 121.

Pentru aceasta concepJ!e, a se vedea: A. /ona~cu, op. cit., 1969, P_ 63-64; 0. Ca!.oiifl'na,.'fii!i'i
Probele, in Tratat de drept c1vil, voi. I, Partea generala, Ed. Academ1el, Bucure~tl,
i

p. 266-267.
2

M.B. Cantacuzino, op. cit., p. 587.

Boroi

acest scop, se arata ca, des 1 probe!e

tost desfacuta, desfiintata sau a lncetat etc.), precum SJ cazuri In care anumite

Aceasta clasificare este In str1msa legatura cu cea anterioara, In sensul case

justifidi numat dadi se adopta critenul obiecttv atunct dl.nd probele se Impart
1n directe ?i indirecte. Daca s-ar adopta cnteriul subiecttv, cele dou~ cla:siti<:ari

''
1":

In

se folosesc 1n mod obt?nuit \n cursu I procesulut, ceea ce implica regl~mentarea

administrarii lor \n Codul de procedura ctvila, sunt totusi numeroase cazuri \n
care ele se utilizeaza 1n afara de once proces, fie 1n rel~liile cu parttcularii. fie
1n raportunle cu o autoritate (de exemplu, eel ce vrea sa se casatoreasca trebute
sa dovedeasdi faptul ca are varsta prescrisa de lege, ca eventual a sa casatone a

e) Probe constand in rezuitatul perceperii persona/e a faptelor de catre

judecator ?t probe constand in perceperea faptelor de alte persoane

s-ar suprapune, In mare parte.

Bor01

civi I. Partea

120

Civil

Astfel, contractu!, fapta ilicita cauzatoare de pre1udici~ lmbogatirea

rusta cauza etc. sunt fapte 1uridice /atosensu care creeaza rapo~un '""u1ce
civile; cesiunea de crean\a, subrogala, moartea, co~asarea: dvzarea
dizoivarea persoanelor JUridice etc. modifica raportunle JUridlce pnn
barea creditorulUI sau, dupa caz, a debitoruiUI, contra~t~le sau alte fapte
dice pot modifica ~i aite elemente ale raportuiUI !U~1d1:' .CIVil; pl_ata, w."'"'
21 unea, compensa\ia, remiterea de datone cu consmlaman:ul creditoruiUI
sunt fapte care st1ng raporturile 1uridice; vcerea_c_o~smlamantul~ une1a
pal}l
lnche 1erea actuiui juridic', lipsa capac1ta!11 de folosmla sau de .
ciliu, neexecutarea obligaliel contractuale asumate .etc. sunt fapte care
mina sau pot determma meficacitatea actelor respect1~e:
.
DeC!, pnn ob1ectul probei ln!elegem faptele JUndice. lato sen~u ,dm.
1zvorasc drepturile ~~ obliga!iile cu pnwe Ia care pal}! I~ se, af~a m l1
ob 1ectul probei lnglobeaza o mare diversitale de fapte l_u~d:ce, _nsa ~~ ~
dreptul subiect1v invocat ~1, In princip1u, mc1 norma JUridica apl!cabila m

Ia

- iura novit curia.

0 prima clasificare a fapteior ce pot forma obiectul prob~1 re~ulta dm

definilia data acestuia: fapte generatoare de. dreptun ~ obl!ga\11,. fapte
ficatoare de dreptun ~~ obligalii, fapte extinctiVe de dreptun ~ obl!ga\11 ~
de ineficacitate.
Faptele care trebuie dovedite pot fi materiale (c~le care se .
precum: dar.marea unui zid, taie!ea unw arbore, mf~rmtatea une perso_ane
urmare a unui accident etc.) ~ pshologce (cele care nu se extenonzeaza
pnn rezultatele lor, precum: dolul, reaua-credinla etc,).
. .
Pot fi dovedite atat faptele pozitive, c.t ~ faptele negat1ve, acestea dm
pnn dovedirea iaptelor pozitive contrare (de exemplu, mo~ten:torii
. ..
1n clasa trebuie sa dovedeasca, pentru a culege mo)temrea, ca mo)temt?~'~.
clasa superioara nu au acceptat-o; lntr-o cerere In tagadUirea patermta\11
dovede~te pozitiv ca a fost imposibilitate de coab1tare sau de concep}e
1nsa faptele nedefimte, indiferent ca ar f1 poz1t1Ve :a~ negat1ve, sunt a.orc>aoe
1mposibil de dovedit, dar aceste fapte nu intereseaza mtr-un proces c>vil,
este totdeauna vorba de fapte determinante. Si negattva mdefimta proban
potest id non mde este quia negativa, sed quia mdefimta, quum ne__c
indefintta potest. De exemplu, este aproape 1mposibil de'probat ca o
nu a fost nic 1odata 1ntr-o anum ita localitate (fapt negat1v nedefm1t), d?r" se
proba ca persoana respectiva nu a fast In acea localitate Ia o anu':'1ta
care se pretinde di a savar?it un accident de clrcutatle, pnn doved1rea

pozitiv ca Ia data respectiva se afla \ntr-o alta. localitate; de asem~nea,

foarte greu de dovedit cas-a exerC!tat tot t1mpul posesm asupra unu1 bun
A se vedea, C.A. Timl~oara, s. c1v., dec. nr. 753/2006, tn Buietmul Jurlspruden~ei

121

nedefinit), dar se poate proba ca acel bun a fest In poses1a persoanei

respec:tiveintr-un. anumit moment.
. Menlionam ca sunt $' cazuri In care lnsa~i legea 1mpune dovedirea unui fapt
negat1v, cum ar fi: art. 16 dm Decretul nr. 31/1954 (eel care cere declararea
.:AI<n;~ritieii sau a morj:ii pe cale JUdecatoreasca trebuie Sa dovedeasdi ca un
timp,. un an, respectiv. patru ani, nu s-a prim it nici o veste despre
e:dstenJ;a acele1 persoane); art. 993 ~i art. 1092 C. civ. (eel care cere restituirea
nedatoratetrebuie sa faca dovada faptului ca nu datora nim 1ccelui carUia
lacut plata); art. 1017 C. c1v. (eel care se prevaleaza de un drept supus unei
1suspens1ve negative trebuie sa faca dovada ca ace\ fapt nu s-a realizat);
1019 C. c1v. (eel care solicita constatarea consolidarii unui drept afectat de
condilie rezolutone trebuie sa faca dovada ca evemmentul respectiv nu s-a
re<w-< ~~ mc1 nu se mai poate realiza In viitor) etc.
Tn cazui In care JUdecatorul cunoa~te personal fapteie care formeaza obiecllitigiu~UI, el nu poate sa respinga probele cerute de catre pal}i, pe motiv ca
mutile, Cl trebu!e sa pronunle hotar.rea judecatoreasca numal In baza
fjxobE!Ior care.au fest administrate. In cauza, deoarece, In caz contrar, mstan!a
""oer11c>ara ar fi ln .. imposibilitate de a ma1 exercita controlul JUdiciar sub
,asr:~ecw I temein iciei hotar.rii.'
Fapteie asupra existen!ei drora toate partile din proces sunt de acord,
. nL1m1te fapte necontestate, nu au o fol}a probanta deosebita, judecatorul avand
: pcJsil>ilil:ate!a de a se convnge, pe baza de probe, de realitatea sau de fictiacestora.
lnstan!a se poate folosi In pronun1area solutiei de un fapt notonu, adidi de
fapt cunoscut de un mare numar de persoane, pa!iile urmand a fi dispensate
a mar adm!~IStra .~:Obe pentru dovedirea lui. In cazurile In care pentru
.P'"cac une1 ~1spoz1l11 leg~le se cere ca un fapt sa fie notoriu, partea mtereva trebUI sa dovedeasca notonetatea acelui fapt. Astfel, potnv1t art. 1542
2C. civ:, mandatarul raspunde pentru persoana pe care a substitUit-o !n
sau, chiar daca mandantul i-a acordat ateasta facultate, In cazul In care
{\p,erscJana su~stituita era .'n mod notoriu cunoscuta ca nedestoin1ca ~i ca
" mcredere; pnn urmare, pentru a se anga1a raspunderea mandafala de mandant, acesta din urma trebu!e sa dovedeasca notonetatea
'""''""'o"".c'e' ~~ neinspirarii lncrederii de catre persoana subst1tuita de
. Nu este nec:sar~ md dove?irea fapteior constante (num1te ~ 1 fapte prelegea msa~1 cons1derandu-le ex1stente. Astfel, odata dovedit faptui
~~ conex pe care se sprijina o prezumlie legala, nu ma1 este necesar sa se

Dadl. iud~~~rui cunoa~e lm~re]urari de fapt ~i depozitia sa este necesara pentru

_ pncmu, el poate fi aud1at ca martor, devenmd insa .. potrivlt art. 24 alin. (2)

proc. c1v., 1ncompatibil.

Ed. C.H. Beck, 2007, p. 1-3.

Boroi

Boroi

IL.J

JU

admimstreze dovezi pentru stabilirea situatiel de fapt pe care legea o

pu~~- pnvin}a chestiunilor prealabile, men\lonam ca faptele stabilit_: ~n

cerere reconvenllonala, o cerere de chemare in garantleJ, atunc 1 , se aplica in

regula comuna cu prlv~re Ia sarCina probe1.
proces obi)nUit, 1n prlnclplu, sarcina probe1 se 1mparte 1ntre recla
~~ parat.

Regula 1nscnsa !n art. _1169 C. c1v. este raponala, 1ntememdu-se pe cea ma 1

.
ech1tate. Ar f1 cu totul nedrept de a obliga pe cei contra caruia se
'..
pretentta dedusa judeca}ii sa dovedeasdi Jegitim1tatea SI!Uallel sale.
''Regula este despnnsa din 1nsa)l natura lucrurilor, legea trebulnd sa r~(lna ca
':' fiind consta~t ceea ce cons!ltu1e normalul ~~ obl)nultul, Jar nu faptele excep-..
Daca :,-~r alege, Ia intamplare, doua persoane, se va constata, aproape
.1
ca mtre acestea nu ex1sta n1c1 un raport juridic obligational. Dec 1,
poate prezuma ca n1men1 nu datoreaza mm1c altcUiva. 1n consecmta este
ca 1n cazui 1n care o persoana (reclamantui) pretmde ca o alta p~r~oana
(paratull 1i datoreaza ceva. afirmand dec1 o s1tua}ie contrara cele1 prezumate.
eel ce formuleaza pretentia sa fie obligat sao dovedeasdi. Odata facuta aceasta
dovada, 1ntre ce\e doua ~ersoan<'; se stabile)te ex1sten(a unet alte s1tualii decal
aceea care era prezumata Ia declan?area procesului, a~a lndlt reclamantul va
avea di)tlg de cauza, exceptand 1poteza in care paratul. Ia randul !u 1, va
invoca ~~ va proba un mijloc de aparare care sa paralizeze pretenlla tormulata
1mpotnva sa (a~adar, sarcina probe1 s-a transferal de Ia reclamant Ia parat, 1ar
daca reclamantul contesta cele stabilite pnn probele produse de parai, sarcina
probel c_ade di_n nou as~pra reclamantului). Aceasta rustificare a regulii pentru
rapo~un!e )Urldlce obilgali?na!e es~e asemanatoare ~~ 1n cazu\ raporturi!or
rundtce pnv1toare Ia dreptunle reale. In cele ma1 multe cazurl, posesorul este 51
. propnetarul lucruiUI pe care 11 poseda. Cand o persoana invoca un drept de
propnetate sau un alt drept real asupra bunulu1 detmut de o alta persoana.
.

me,,p,;,

litatea lor !n mstanta penala nu ma1 pot forma ob1ect de proba .'"
Clvila, niCI pentru confirmarea lor, care ar fi inutila ?I mci pentru mfJr~area
care este madm1sibila, deoarece art. 22 alin. (1) C. proc. pen. d1spune
hotararea penala are !n c1vil putere de lucru 1udecat cu privire Ia existeln\<{
taptel, persoana care a savar~lt-o ~i vmovalia acesteia.
.
.
1n mod exceptional~~ normele JUridice pot constitui obiect a! probe~.
conform art. 7 din Legea nr. 105/1992, ,conlinutullegii straine se stab1le]te
mstanta 1udecatoreasca pnn atestan oblmute de Ia organe!; statu lUI care
edictat-o, prin avizul unUI expert sau un alt mod adecvat , 1ar ,,~arte~
mvoca 0 lege straina poate fi obligata sa faca dovada confi~utulu1e1" \aim.
a! acestu1 articoi prevede ca 1n cazul1n care este 1mpos1blla stabdJrea Lu''l'""
tului legii straine, se aplica legea roman_al. .
_
._

_ ';.
Se adm1te ca obice1ul (cutuma), nef11nd decal o clauza taClta subm!eleasa 1
contracte (art. 981 C. clv.), cons!ltu1e o chest1une de fapt ~1, ca atare,
forma ob1ectul probei.'

2.2. Sarcina probel

Se pune problema de a )ti daca partea care formuleaza o pretenye
sa 0 dovedeasca sau, dimpotnva, cel!mpotnva caruia este formulata or<;terJti;
trebUie sa-]1 dovedeasca apararile sale, avand !n vedere ca. de multe orl,
ma 1 u1or sa com ball o afirmatle .decal sa o dovede~t1. De asemene~, ca
conseclnta, se mal ridica problema de a ~tl ce solupe se va pronunla m
unor probe suficlente, care sa formeze convmgerea JUdecatoru!UI. .
Potnvlt art. 1169 C. c1v., eel care face o propunere 1n lata mstantel
JUdecata trebule sa o dovedeasca, deC! sarCina probe! revlne ce!UI care lace
afirma\ie.
..
Pro.cesul civil fiind pormt de catre reclamant, prin mtroducerea cerer11
chemare 1n JUdecata, este firesc ca el sa-)1 dovedeasca preten}la pe care
supus-o JUdecalii - onus probandi mcumbit acton )l probatio mcumbtt et
dicit, non ei qw negat. Prin urmare, sarCina probel revlneteclan:antu:u~. .
Daca reclamantui a dovedit faptul generator a! dreptulu1 sau, paratul
obligat sa lasa din paslvltate ]l sa se apere, sa dovedeasca neten1elnicia''lli'
pretentlel reciamantu!UI.
.
.
.
.

Sunt sltuatii 1n care paratul este obligat sa prela mitiatlva probe1. Da~a ''nv<lca"'
0 exceptle procesuala, ei trebu ie sa faca dovada aceste1a - m exCJptenao reus
actor. De asemenea, dmd paratu I dobande~te cailtatea de reel amant

lns~amna di afirma o sJtuatie contrara celei prezumate si dee~ va trebu 1 sa 0

probeze. Odata proba facuta, se dobande~te o noua s1tuatie. difenta de cea

obi1nuita, care 1nsa poate fi contestata de eel ce a fast chemat1n judecata, pnn
1nvocarea unui fapt nou, care 1nsa trebUie dovedit.

Ca o concluzie, se poate spune ca. partea care pretrnde un fapt nou, contrar
po~iliel dobandite de adversar, trebule sa 11 dovedeasca.'
.

In literatur~ ~e spec1~litate,' r_efentor Ia repar!lzarea sarcmii probe1 1ntre

reclamant 1' parat, s-au facut urmatoare\e prec1zan: reclamantul va face proba
taptuiUJ generator ai raportulu1 1uridic dintre el )I parat; paratu\ va 1nvoca si va
dovedi, dupa caz,fi~ fapteie de natura a duce Ia meficacltatea faptulu1 generator de raport IUridlc, f1e faptele ultenoare care au modificat raportul 1undic
creat, f1e faptele ultenoare care au stms raportul jundic dintre parli. Tn cazulin
_ ' A se vedea ;if M.F. Mourlon,_ Repetitions ecrites sur le Cod ctvil, dixiEme edition,

rom; ll, Pans, 1877, p. 803; E. Bonmer, op. cit., p. 21.

1

M. Eliescu, op. CJt., p~ 17; A. /onapcU, op. cit., 1969, p. 49-50.

A. lona;;cu, op. cit., 1969, p. 43-44.

Boroi

Boroi

c1vil. Partea
D
124
care din aceste formuie nu re1ese cu1 revme sare~na probei,. j~decatorul
putea hotar1 care dintre pal'\i sa faca proba, ca d';: altfel ~~ atunCI cand
ofiCIU In discut 1a partilor o lmpreJurare de fa~t; m an~m1te ;azun, JU<je<:at<.)ru
ar mal putea dispune ca reclamantu~ sa faca o proba c~: m mo~ normal,
didea In sarcina paratului sau invers. In toate aceste s1tua!_11, 1udecatorul va
cant de lmpre 1urarea ca una dintre parp poate face_pr~ba unUI anum1t fapt
Ujor ji mai bine, dar ji de neces1tatea de a nu se mcalca pnnCipiul
de art. 1169 C. civ.'
.
Exlsta unele situa!_ii In care paratu i, pastrandu-11 aceasta poz1}1e pr<)e<,sua~;,;,o
0

are totu>l pnmu i sarCina probe1.

.
1n c~zul prezumtiilor legale relative, cand legea presupune ca star11 de
li corespunde 0 a~umita stare de drept, benefiCiarul prezumpe1 trebUie
dovedeasca numa 1 faptul din care decurge prezum!_1a, 1ar partea
daca dorejte sa rastoarne aceasta stare, este obligata sa admm1str:ze_
contrari:i.. Articolui 1202 alin. (1) C. c1v. prevede ca ,pr;zu~,!'a.le~ala d1
de once dovada pe aceia In favoarea carUia este facuta , msa for..rnula""
textului nu este rlguros exacta, deoarece benefic1arul une1 P~~zumtll
trebuie sa dovedeasca faptul vecin ji conex pe care se spr~Jma nn>zttmli'
respectiva (mult mai ujor de probat, uneori chiar evident), 1ar d.m
sarcma probe1 este rasturnata. De exemplu, pentru rap~~-unle
.
dintre sot1, art. 30 C. fam. stabile~te prezum!_ia comumta\11 de bunun,
lncat lntr-un proces de parta1 al bunurilor comune, sotul reclamant va
num;i faptul ca bunui a lost dobandit In timpulo casa~one1, 1ar daca s?.tul
contesta calitatea de bun comun, va trebu1 sa faca proba contrara,
art. 1138 alin. (2) C. civ., remiterea lnscrisului auten~ic constatator al rrf>onte
catre deb 1tor este o prezum(ie de plata, a1a lncat deb1torul nu~al este
sa dovedeasdi direct faptui liberapunii sale, Cl este sufie~ent sa prezmte.
constatator, urmand ca dovada contrara sa fie facuta de catre cred~tor
ca titlul 1-a lost furat, di 1-a p1erdut etc.). Aceea11 este s1tua!_1a 1' m cazul
zumtiiior iegale absolute ce pot fi rasturnate prm martuns~~?
prezum(iei va dovedi faptul vecm ji conex pe care se spriJma nn>zumtila,
urmand ca partea adversa Sa adm1n1streze mterogatonul pentru a ..
ob}ma recunoa 1terea faptului cont~ar), pr:cum 1' In cazul.prezum!_lllor
cate ca intermediare sau m 1xte, nu msa 1' m cazul prezump1lor legale ausutu""l\f
0

; 1n doctrina franceza mal veche s-a facut

~i

propunerea -de a se

a~ordad~~~.~~~~uil~~
(R ..

not 1ons fondamentales du droit pnve, Pans, 1911, p. 553, E. Picard, Le droit pur,
1930, p. 195).

Boroi

iefrag<lbiie (care nu pot fi combatute pnn nic1un mijloc de proba) ji nici al

-'''"" s1mple.'
; Stabilirea partii direia li . mcumba sarcina probei prezmta o lmportanta
ieosebita, lntrucat, In lipsa de probe sau atunc1 cand probele admimstrate sunt
nsu1fic1ente ji md nu s-ar mai putea produce alte probe, va p1erde eel diruia 1i
sarcina probei. 2 Deci, se poate lntampla ca o parte sa nu obtina cajtig
cauza, de11 ar avea .dreptate, pentru di li lipsesc mijloacele de proba
necesare dovedirii pretentiei sale. Se poate spune, metaforic, ca In fata instantei
judecata, din punct de vedere al rezultatuiUI, ,a nu avea probe" este acelaji

puter~a de a stabili, de ia caz i_a caz, .cUI r~vine mai intai s~rCina probe1

125

civil

Sarcina probei este rasturnata ~~ In litigiile de mundi privlnd contestatia 1mpotriva

de desfacere a contractului de mundi, precum ~~ contestatia tmpotrlva dedz1ei de
;miP""""' deoarece dovada temeinic1e1 ~~ legalitatH masurii luate revme unit~tii {art. 287
A~adar, sarcina probe! nu revine mai intai celui care pretinde di masura respectiva
"(de<iao:er<.a contractuiUi de muncli sau dec. de imputare) este nelegaJa sau netemeinica, ci
tmpotriva caruia se tormuleaza aceasta pretenJ.ie ~~ care are pozitia procesuala de

0 alta situatie in care sarcrna probei este rasturnata este aceea prevazuta de art. 58
1 (2) C. fam., potrivit diruia, "dad'i. -recunoasterea de paternitate este contestata de mama,
eel recunoscut sau de descendentii acestuia, dovada paternita-tH este in sarcina autorului
rec1Jnca1terii sau a mo$tenitorilor sai". Prin urmare, desi eel recunoscut, mama sau descenacestuia au calitatea de reclamant, nu ace$tia aU mai 1nt~i sarcina probei, ci autorul
.recunoasterii (respectiv mo$tenitorii acestuia 1n caz de deces) care, de~i parA!, fara sa se fi
probat ceva 1mpot!'iva sa, trebuie sa probeze ca. recunoa~erea de patermtate corespunde
realitatii.
2
. _ 1n trecut au fast formulate~' alte solutii in ceea ce prive~te problema de a $li ce se va
: decide in !ipsa unor probe sufic1ente (pentru analiza critica a acestor solutii, a se vedea
: .~. Bonmer, op. cit., p. 35-36). Yom trece peste aceiea care se refereau Ia repuiatia partilor, Ia
. tragerea Ia sorti sau Ia admiterea in proportie de lumatate a pretentiilor formulate, insa ne
vom opri putin asupra aceiera care porn~te de Ia a$a-numita ,prezumtie antejudiciarii"
_Aceasta prezumpe a tost dedusa dintr-o constatare practica, in sensu! di pricinile dl:~tigate
de ditre reclaman!i ar fi mult mar numeroase decat pncinile in care para~ii au .avut ca~tig de
-, cauza, deci, dadi ar fi sa ne raportam ia toate procesele, se poate presupune ca. reclamantii
: au dreptate; dadi probele admrnistrate in cauza sunt insuficiente, ar. urma sa opereze
,prezumtla antejudiCiara", ~a. incat pretentia reclamantului va fi admisa. Este oare iog1c sa
se admita ca pretenJia formuiata este rntemeiata, de~i reclamantul nu a reusit sa 0 probeze?
Nu s-ar deschide oare o poarta larga reclamanfllor de rea-credinta, care tara sa fie titularii
unor dreptun subieCtive, ar reui totu?i sa obtina condamnarea p.3.n1filor, pentru s1mplul
r:notiv ca ace?tia din urma nu au reu?it sa probeze faptul ca. nu le datoreaza nim1c, adidi un
fapt negativ nedefinit? De altfel, s-ar ajunge Ia eludarea dispoZiJiei inscrise in art. 1169
~ C!V., avand in vedere ca. problema soluJiei ce trebuie pronuntata atunc1 cand probele sunt
insuficiente este o contlnuare fireasca a probleme1 de a stabili cine are mai intai sarcina
probei. Mai. muit, insa~i "prezumJia antejudiclara" poate fi pusa sub semnul indoielii, fiind
posibil ca pentru un anumit interval de timp, intr~o anumita drcumscrlptie teritonala, proces.e!e. d~tigate de pAr.3.Ji sa fie mat numeroase dedit acelea in care acetia au pierdut; intr-un
htlgtu pendente Ia acea instanJ5., se va tine- cont de situatia particulara sau de situatia
genera Ia?
9.

Boroi

Drept crvil. Partea general a

126

127

a nu avea dreptate" _ idem est non esse aut non probari. Cum, de
I
ucru cu ,
.
"
, c f
l'ile sal
regula, reclamantul este eel care trebUie sa prob:ze mar ~n ar a 1rma'
e:
" ca", daca el nu reujeste
sa faca aceasta
dovada, preten}ra sa va fr
rezu Ita

- 1
respinsa - actore non probante, reus absolvttur.

4. Convenliile asupra probelor

3. Reguli comune privind admisibilitatea probeior

Once mijloc de proba, pentru a fi admrsibil, trebUie sa lndeplineasca urma-.
toarele condiJii generate: .
.
."
. "
- roba sa fie legala, deCI sa nu Ire opnta de leg:a. matenala sau procesuala:
De
1n cazul1nscrisurilor autentice, con_:;tatanle
instrumentator nu pot fi combatute dedi.t prin 1~s:r~erea m fals, m cazu pre-. ,
zumtiilor legale absolute ~refragabile este inadm1srbda pro~a pentru
. . ".:
acestora, mr celelalte prezum(ii legale absolute pot f1 _rastur~ate numa1 pnn ,
marturiSire JUdiCiara 1n proceseie de diver}, art. 612 aim. uitlm C. proc. CIV..
mtewce foloSirea 1 ~terogatonu!UI pentru dovedirea"mot1velor de d_lvo_:l;
.
.
_ proba sa fie veros1mi/a, adidi sa nu contravma legdor naturu, sa nu !1 . ,
Ia dovedirea unor fapte imposibile, cia unor fapte reale, demne de a fl ~rezute,
_ proba sa fie pertlnenta, dec1 sa aiba legatura cu ob1ect~l proces~IUI,
_ proba sa fie conc!udentii, adidi sa poarte asupra unor 1~pre1uran care . . .
de natura a duce Ia rezolvarea cauze1 respective lart. 167 aim .. (1) C. proc. c1v.;
textul permite 1nsa 1ncuviin(area pr~bel, f~ra, a se mar examma concluden(a,
daca ar fi pnmejdie ca ea sa se p1arda pnn lntarzrere].
. .
Once proba concludenta este 1' pertmenta, dar este pos1bli ca o .
ertinenta sa nu fie totuji conciudenta. Astfel, lntr-un proces care are ca I
;epararea preJudiciului cauzat pnntr-o fapta ilicita, proba test1momala
de ditre parat pentru a dovedi ca au mai lost jl al\1 parllcrpan\r, dejl :ste
nenta nu este jl concludenta, deoarece art. 1003 C. c1v. prevede ca
derea' este solidara. Daca lnsa paratui solicita lncuviin!area u~e1 probe
dovedj CUlpa COncurenta a VICtlmei, proba este "p;rtmenta jl rn,nrlo LC1PrHa.
lntrucat raspunderea se 1m parte 1ntre autor jl v1ct1ma.
0

e~emplu,

pe:sonal~ ~le org~nulu1

1 Cererea de chemare tn 1 udecat~ va fi respinsa ca nefondata (nelntemeiata),,~:r nu

nedovedita, deoarece, In sistemui "?stru procesual_, )ude_dit?rul fies:e o~lig:t :: ~-~a ~~s

activ in matene probatorie, putilnd

sa

ordone probe ~~ dm o

ICIU,

up

.,

pre~la~:l :~e:~~!~ ~~~~~r~eruta de dirau,ul-parat pentru a dovedi di oa dat prepu,ilor i li

indica~ii asupra modului de efectuare a transportulw nu este concludent~ deoarece,

art. 425 c. com., carau~ul este abso!vit de raspunderea pentru.. p1er er~~ saui stnca,r"'
lucrurilor transportate numat pentru cazul fo~t~it,~ torta~ maJora, vtcllle propnl al~e ch,am''"
fapta expeditorulul sau a destinatarului. Daca msa d.rau;;;ul a... formulat o cerere
ln. garantie a prepu~ilor, o astfel de proba, neconcludenta m ceea ce pnve?te

Boro1

Se pune problema daca par}ile, cu ocazia 1nchelerii unu1 act juridic, on 1n

.cursu! procesulur, au posibilitatea de a largi sau de a restrange reg1mul probelor
stabilit de lege, pentru dovedirea raporturilor Juridice dintre ele. Se adm1te, in
general, ca legea nu prohibe~te de plano conventiile asupra probelor. c1 aceste
conven}ii sunt admisibile In masura 1n care nu lncalca dispoziliile imperative
ale legii ofl nu lngreuneaza posibilitatea de dovedire a raportului juridic.
in raport de obiectul lor, se disting urmatoareie categorii de convenJii asupra

probe/or.

- conventiile pnvltoare Ia sarCina probe! sunt valabile in masura 1n care

stabilesc reguli aplicabile numa1 paifilor, lara a aduce vreo atmgere obligat1e1
judecatoru!UI de a avea un rol actrv 1n matene probatone;
- convenliile refentoare Ia ob1ectul probe/ sunt valabile atunc1 cand partile
deplaseaza obiectul probei Ia fapte vee~ne ji conexe, mai u~or de dovedit, lara
a atinge 1nsa dispoziliile 1nscnse 1n Codul de procedura c1vila pnvitoare Ia rolul
.activ al judecatorului 1n matene probatone);
- convenliile cu pnvire Ia adm1sibilitatea probe/or sunt valabile numa1 daca
dispoziliile legale ce reglementeaza admrsibilitatea sunt dispozitive, 1ar nu
imperative. Astfel, art. 1191 alin. (3) C. c1v. permite parlilor sa convma ca ji Jn
cazurile Ia care se refera pnmele doua alineate ale aceluraji articol sa se poata
face dovada cu marten, daca este verba de dreptun de care ele pot sa dispuna;
o asemenea conven11e este adm1sibila jl 1n cazul in care lnscnsul sub semnatura pnvata nu 1ndepline)te cerinlele prevazute de art. 1179 C. civ. lforrnalitatea multiplulu1 exemplar) sau de art. 1180 C. c1v. (mentiunea ,bun ~i
apr.obat"). Ar fi 1nsa exagerat sa se spuna ca 1n toate cazurile 1n care, Ia 1ntocmirea 1nscrisului, s-au lncalcat prescnpliile legii. parlile au convemt In mod
tacit sa renunle antic1pat Ia aceste dispozitii legale, deoarece ar lnsemna ca, pe
baza une1 pretinse conventii a partilor, aceste dispozilii sa nu se ma1 aplice
niciodata, 1ar norma JUridica trebu1e interpretata 1n sensu! In care ea sa se
aplice, mcidecum In sensu! In care sa nu se aplice. De asemenea, ma1 este
necesar ca forma sensa sa fie ceruta de lege numai ad probat10nem, cand Iipsa
ori neregularitatea ei nu afecteaza existenta operatiunii JUridice, nu lnsa ad
va/iditatem, ipotezii 1n care actul JUridic, 1n sens de negotium, este iov1t de
nulitate;
- conven(iile refentoare Ia puterea doveditoare a probe/or pot fi luate In
considerare numai daca maresc puterea doveditoare a probe; respectrve, tal<'
de cea stabilita pnn lege, cu conditia de a nu se 1ncalca o norma JUfldica impe..
rativa. De exemplu, ar fi inefic1enta o conventle a paifilor 1n care s-ar prevedea
cererii pnncipale, devine condudenta In ceea ce

garan!ie.

Bor01

pnve~te solu$ionarea cererii de chemare in

c1vil. Partea

128

ca nu este necesara inscrierea in fals pentru combaterea constatarilor oe1rsonai~

ale agentului care a lntocmit actul autentic, on o convenlie prin care
perm1te combaterea prezumtiei dedusa din puterea de lucru JUdecat. Deoa:recp
dispoziliile legale pnvitoare Ia forta probanta a mijloacelor de proba sunt,
general, de ordine publica, convenliile din aceasta categorie sunt mai
teoretice;
- convenliile pnvind admimstrarea probeior vor putea fi socotite ca valabil
daca normele care reglementeaza admimstrarea probeior nu sunt 1m;peratilrei
Ni se pare ca nu este vorba de o astfel de conven11e in acele situatii in
partea, care ar putea sa profite de decaderea parlii adverse din dreptui de a
admimstra o proba, nu se opune Ia admmistrarea aceste1a, nefiind in or<,zenh
unei convenlii tacite, c1 a unei decaderi din dreptul de a invoca de:aclerE'<l
parlii adverse. Astfel, In cazurile In care propunerea probelor nu s-a facut
cererea de chemare in JUdecata, prm lntampinare on eel ma1 tarziu Ia prima 1
de lnfali~are, daca nu s-au indicat nominal martorii sau nu s-a depus
fixata pentru onoranul expertuiUI, despagubirea martorilor, cand nu s-au
pieseie de comparale pentru verificarea de scnpte etc., potrivit legii, opere;az
decaderea din proba respectiva. 1nsa, fiind vorba de norme care tac:illteaz
desfa~urarea procesului, lncalcarea lor trebuie invocata intr-un anum it
sub sanqiunea decaderii din dreptul de a ma1 putea mvoca aceasta ""d"-d"',

5. Asigurarea dovezilor
1n mod obi~nu1t, probele se admmistreaza.in cursu! dezbaterilor J
1
deci dupa sesizarea 1nstan}e1 cu iudecarea cauzei. Sunt insa situalii cand
mijloc de proba ce ar putea serv1 Ia solulionarea pricmii ar putea sa
inca ihalnte de ihceperea procesului, on chiar in cursu! procesului, dar
inamte de faza administrarii probelor. Dadi persoana interesata ar fi limitata
admmistrarea acestei probe pe calea obi?nuita, adica In cursu! uc:>~d;eu"
procesului, este posibil ca ea sa nu mai fie In masura sa isi dovedeasdi
ten}ia sau, dupa caz,. apararea. Pentru a preven 1 o astfel de situa}le, legea
regiementat procedura as1gurarii dovezilor (art. 235-241 C. proc. c1v.), care
este cunoscuta ~ sub denumirea de ancheta m futurum, procedura care
scop conservarea une1 probe necesare intr-un eventual proces sau chiar
proces In curs de desfa~urare.'

civil

129

Subsecjiunea a 11-a. inscrfsurfle

1. Definijia ~i clasificarea inscrisurilor
Prin lnscris se lnlelege orice deciaraie desp~e un act 'd'
'
'd'
fr
.
.
> '
JUfl IC sau apt }Ufl 1c

. ~ ;r~en

sehn:u. acuta prm scnere de mana, dactilografiere, litografiere, impnpe artie sau pe once aft matena/

1nscrisurile cuprinzand dedaraliile facute lnaiilte de 1 l

.. d .
.
.
ex1s en a vreunUI pro
o1er~ garan1II e smcentate exactitate, reprezentand un important mijloc
proba, cu atat ma1 mult cu cat ele_sunt u~or de pastrat ~~ greu alterabile prin
. AtmyuiUI, s~. admmstreaza mai u~or in fala instanlelor, iar uneon
conAstinu.:e 1~sas1 condl~~ ~e ~ala?ilitate aactuiui juridic ce urmeaza a fi probat.
m: msc.nsun .preconst1tu1'e
... lnscnsunle. se clas1f1ca
, .
,, (ace1 ea care au oost
..
. ~u ~tenya de a fi folosite ca mijloc de proba in cazul ivirii unui
evenrual htguJ ~~ mscnsun nepreconstituite (care nus-au Ant
't A
1d
fol sit
"I d
A
.. .
' ocm1 m scopu e
, o. _e ca m11 oc e proba mtr-un htgu, dar care, In mod accidental sunt
,.
u~i'zate pentru dovedirea raportului juridic litigios).
'
: Dup~ scopul pentru car,:' au f~st intocmite, precum ~~ dupa efectul lor,
...
mscnsunle
preconsti!Uite
se 1mpart
m:. ongmare sau .pnmordia1e (sun m ocm te
..
. . A
d
. ..
1 1
1
10 ve erea cons1ataru mche1eru, modificarii sau stingerii unul raport 'd' )
recoonitive
(s
t t
1 JUri IC,
. o
.
un In ocm1 e m scopui recunoasterii ex1stentei u
ongmar perdut,. p~~tru a-1 inlocui) ~~ confirmative (sunt iht~cmit:u e~~~r~
co~flfma un act JUridic lov1t de nulitate relativa).
p
_In funqe de modu!
de intocm~re, inscnsurile preconstituite se clasifica
1n mscr~un autentc_e ~ mscnsuri sub semnatura pnvata.
.Dupa raportul dmtre el':, inscnsurile se Impart in origmale si copii. ArtiCOIUI 11 ~-8 C. c~v. se ocupa de s~~ualia lnscrisurilor autentice de pe care s-au
copu le_gahzate. Aceste copu fac dovada, sub rezerva prezentarii ori i"?lulu:. _Daca ongmalul nu ex1sta, copiile legalizate au 0 putere doveditoa~e
~fe;~ta, m funcle dAe distin~liile facute in alineatul (2) al aceluia~i articol. 1nsa
up catele de pe mscnsunle notariale (care se scot cu citarea partilor)
ace~~~ lofla probanta ca ~ originalul (art. 55 din Legea nr 36/ 19 ) au
certlflcatele ehberate In temeui reglstrelor de stare .. ,,
.
.95 , lar
dovedito
CIVI 4 au aceea~1 putere
.
areca~ acte 1e lntocmlte in registreie de stare civila (art 13 d' L
nr. 119/1996).

1n egea

!'

!or

Pentru dezvoltari, a se vedea, spre exempiu, G. Boroi, Codul de procedura

comentat ~i adnotat, vol. I, Ed. All Beck, -Bucure~ti, 2001, p. 366-367, precum ~~ G.
0. Spmeanu-Mate1~ Codul de procedura civila adnotat, ed. a 2-a, revazuta ~i
Ed. Hamang1u, Bucurejtl, 2007, p. 431-438.
1

Rnrru

Boroi

130

Drept civtl. t-'artea generala

2. inscrisurile autenlice
2.1. Nojiune
Arttcoiul 1171 C. civ. defineste lnscrisurile autentice ca fiind acelea care
s-au facut cu solemnita;ile ceruie de lege, de un functionar public, care are
dreptul de a func;tona ln locul unde actul s-a lncheiat.
A~adar, pentru ca lnscrisul autentic sa fie valabil, trebuie lndeplinite cumuiativ tret condi;ii: sa fie lntocmtt de un func;ionar public; acesta sa fie competent din punct de vedere matenal ~~ teritorial; sa fie respectate formalita;ile
prescrise de iege.
Constitute lnscrtsun autenttce: lnscrisurile autentice notanale, acteie de
stare civila,' hotararile Judecatore~ti, procesele-verbaie lntocmite de agen;ii .
procedurali lnsarctna;i cu lnmanarea actelor de procedura, actele de procedura
lndeplinite de executorii judeditore~tt etc. Deci, categona lnscrisurilor auten-
tice nu trebuie redusa Ia cea a lnscrisurilor autentice notanaie, a~a cum se
lntampla uneori ln practica sau chiar ~i ln doctrina.

2.2. Avanlajele inscrisulul autentic. Forta proban!a

Tn unele situa;ii, lncheierea actulut 1uridic ln forma autentica este prevazuta
de lege pentru lnsa~i valabilitatea actulut ca opera;tune juridica (negotium).'
Tn alte situa;ii, de~i pentru valabilitatea operapunii JUridice nu este necesara
forma autentica, pat}ile recurg totu~i Ia aceasta, ln considerarea avantajelor pe
care le prezinta lnscnsul autentic. Astle\:
- inscnsul autentic se bucura de o prezum;ie de autenttcitate ?i vol;,];,,," ::
astfel \neat eel care 11 folose~te este ;cutit de once dovada, proba m11t"""
revenind ceiut care 11 contesta. A?adar, 1nscnsul, care prin forma ?t aparen;a
(semnatura func;tonarulut, sigiliui autorita;ii etc.) are infati?area unut lnscris
autentic reguiat lntocmit, se bucura de prezum;ta ca el emana 1n realitate de I~
cet care figureaza ca semnatari, iar daca i se contesta autenticitatea, eel
invoca 1nscnsul nu are a face nicto dovada, sarcma probei trecand asupra
care contesta sinceritatea ?' autenttcitatea inscnsului;
- lnscrisul autenttc notanal care constata o crean;a certa ~~ lichida,
momentulin care aceasta a Junge Ia scadenta, are putere executorie (art. 66
Legea nr. 36/1995), dect poate fi pus in executare, lara a mat fi nevote de
1udecata ?i ntct macar de investirea cu formula executorie. Executarea si\ita
obligapet constatate in 1nscrisui autenttc se suspenda de drept 1n cazu\1n
Potnvit art. 1 din Legea nr. 119/1996, ,actele de stare ctvila sunt lnscrisun autentice,
prin care se dovede~te na~terea, disatoria sau decesu! uneJ persoane"
2
A se vedea supra, partea I, cap1tolullll, seqiunea a 11-a, subseqiunea a VI-a, nr. 2.2.
1

Bor01

CIVIl

131

se pune 1nmt?Care aqiunea pena\a 1mpotnva pretmsuiUI autor a\ falsuiUI, 1nsa

dadi inscnsul autentic este defaimat ca fals, pe cale mcidentala, ln fata une;
instan;e ctv~le, suspendarea executarii este Iasala Ia aprecterea 1 ~stantet
[art 1173 aim. (2) C. ctv.];
- data 1nscrisuiUI autenttc face credin;a pima Ia lnscnerea 1n fals, fiind
0 p,ozabila ~i ter;ilor;
- fnscnsu\ autentic face dovada pana Ia declararea falsulut (fiind dec 1
nec:~ara lnscnerea 1n fals) ln ceea ce prive?te constatarile persona\e ale agen;ulut mstrumentator, percepute pnn propriile lut stm;uri'; celeialte mentiuni fac
dovada pana Ia proba contrara (menpunea ca pretul a lost cte1a platit de cumpara\or, valabilitatea consim;amantului exprimat de pat}t ln fa;a agentulut
etc,l, P~trtvtt art, 1174 aim, (1) C. ctv,, fac dovada pana Ia proba contrara ~ 1
men;iuntle "acctdentale, care depa?esc obiectui propnu-zis al actuiu 1, lnsa
numat daca au un raport oarecare Ia ace\ obtect, 1n schimb, menttunile
referitoare Ia fapte. straine de ob,u;ctul actulut JUridic constatat pnn ln~cnsul
autenttc. nu au decat puterea unut tnceput de dovada sensa lart, 1174 alin, (2)
C. c1v.l:'

2.3. Opozabili!atea erga omnes a inscrisulul auienlic

Codul civil consacr~ ~poz.abilitatea erga, omnes a celor constatate pnn
mscnsul autenttc, prevazand tn art. 1173 altn, (1) ca lnscrisul autentic are
deplina credinla 1n privtn(a oricarei a\te persoane despre dispozitiile ?i
1

C.A. Bucure~ti, s. a _1~-a civ., dec. nr. 2477/2001, in Practica Judiciara cJvila pe anil

_2001-2~02, p. 534 (cu pnv1re Ia forta probanta a men~iunilor f.3.cute ex propriis sensibus de
agentul mstrumentator}.

,-

In a~est sens, art. 14 ~in L_egea nr. 119/1996 dispune ca. ,pentru tot ceea ce reprezmta

constatan personate ale of1~eru~w de stare civil a, a~tele de stare civil.3. fac dovada pana Ia
c?n:tatarea falsuiUJ pnn hoHirare 1Udec.3.toreasc3- definitiv.3., 1ar pentru celelalte inscnen.

pana Ia proba contrara".

S-a ~dec1s ca. men~iunile privitoar~ Ia declaraFile pal}i!or fac dovada pana Ia proba
contr~ra, deo.ar.e~e .agentul tnstrumem~tor nu a putut ded1t sa 1a act de aceste declaratii,
neavand POSI?tlltatea sa contro!,eze dad ele corespund rea!it3~ii - C.S.J., s. dv., dec.
.nr. 222/1994, tn revtsta ~~~reptul , nr. 5/1995, P. 82. Dad!. insa una dintre p3rti contesta ca

au fast

nku~e anu~ite de~laratii

ct_;sp!e care se men;toneaza in inscriSul autentic (de

e~emplu, fn mscnsu_t autenttc se arata ca parJ:ile au declarat fn fata agentului instrumentator

ca pre~ul a fo~ pl3tJt, tar vAnzatorul suspne ca. nu s-a facut o asemenea declaratie) atuncl
.este nevo~e de fnscrierea in fals. De asemenea, s-a mai decis ca. tac dovada ~ana Ia
tn fats ~~ consemnarea corecta a dedara~iilor tacute {spre exemplu, renuntarea Ia
7 ITIOjlem1re), precum ~~ constatarea unui fapt petrecut in fata notarulUJ public_ C.S.J., s. c1v..
n_r, 2468/1992, in reviSta ,Dreptul", nr, 10-11/1993, p, 117.

lmpre_1urarea c3 tin act juridic a tost fntocmit- in forma autenttca nu exclude

I __ a~ac3rii_ lu~1 _Pentru: ~~~ii de.consimtamant, !ipsa de capac1tate, traudarea legii
stmula~Je, tmpreturan ce pot f1 doved1te pnn orice mijloc de proba.

Boror

civil

c1vi I. Partea

132

convenliile ce le constata. Aceasta dispozilie trebuie mterpretata !n corelalie cu ..

art. 1174 alin. (1) C. civ., ceea ce !nseamna ca opozabilitatea actului fala

tef'li pnve~te drepturile ~ obliga!iile pa!filor contractante, considerate ca fapte

diror ex1stenla nu poate fi ignorata de catre te!fi.
Prec1zam di daca tertii pretind ca actui a lost !ntocmit !n vederea fraudarii
mtereselor lor, e1 nu trebu ie sa se !nscrie !n fais, deoarece nu contesta con;tata- '
rile personale ale agentuiui instrumentator, Cl fondul (conlinutull actului. lntr-o
astfei de situalie, te!fii nu sun! linuli nici de dispoziliile art. 1192 alin. (2)
C. civ., !ntrucat actui JUridic al pa!filor reprezmta pentru e1 un simplu fapt
JUridic. In consecin!a, ter\ii pot face dovada contrara prin orice mijloc de .
proba. Daca !nsa ei ar contesta data !nscrisuiui autentic sau orice aite menliuni
ce sunt rezuitatul constatarilor proprii ~~ directe ale agentului, este nevme de .
!nscrierea !n fais.

2.4. Conversiunea inscrisuiui autentic in Tnscris sub semnalura

privata sou in incepul de dovada scrisa
cat prive~te consecin!ele JUridice ale !nscrisului nevalabil . ca !nscns
autent1c, urmeaza sa deosebim dupa cum forma solemna era sau nu ceruta
pentru !nsii~1 validitatea actului juridic.
Astfel, pentru situatia !n care forma nu era ceruta ad validitatem, art. 1172
C. civ. dispune ca act~ I care nu poate fi autentic din cauza necompetenle sau
a incapacitatii funcuonaruiui on datorita nelndeplinirii conditiilor de forma (de
exemplu, lipse~te !~che1erea de autentificare ln cazul actelor ~otanale,' nu sunt :.
semnate ~tersaturiie, adaugirile ~~ rectifidirile, nu s-a trecut menliunea di
lnscrisui a lost semnat de paJ"\i !n fala agentului instrumentator etc.) este vaia~il ,
ca !nscris sub semnatura privata, daca este semnat de paJ"\ile contractante. In ,
cazul !n care nu este semnat, valoreaza !nceput de dovada sensa.
Daca !nsa forma solemna era ceruta ad validitatem, actul 1uridic este
de nulitate absoiuta ~ nu se mai pune problema probe1.

133

3. inscrisurile sub semnatura privata

3.1. Precizarl introductive

"inscrtsurile sub semnatura privata sunt aceie !nscrisuri !ntocmite de pa!fi,

:lara intervenlia vreunui organ al statu lui, semnate de pa!file sau de partea de Ia
care eman5..
In princ1piu, singura condi!ie care se cere pentru valabilitatea Tnscnsului sub
semnatura pnvata este se:nnatura pa!fii sau, dupa caz, semniiturile pa!filor de
Ia care emana !nscrisul. lnscrisul poate fi scris de mana de una din pa!fi, de
ambele pal}i sau de un te!f, dactilografiat, litografiat sau imprimat, dar semnatura trebuie sa. fie executata de mana autorului lnscrisului respectiv. Prin
urmare, o ,semnatura" dactilografiata, litografiata, executata prin parafa sau
pnn punere de deget nu este sufiCienta.
Se admite ca partile nu sunt obligate sa semneze cu numele lor patronimic
!ntreg, fiind suficient,. dar In acela~1 timp ~~ mdispensabil, ca semnatura sa fie
astfel facuta !neat ea sa !I mdividualizeze pe semnatar. Din locul unde este
a~ezata semnatura, trebuie Sa rezulte ca autorul ei !~i !nsu~e~te !ntregul COn\inut
al !nscrisuiUI.
Ca regula generala, ln afara de semnatura pa!fii sau, dupa caz, de semnaturile pa!filor, legea nu cere nicio alta condi!ie pentru valabilitatea lnscnsurilor
sub semnatura privata.
Pentru anumite !nscrisun sub semnatura pnvata se cere totu$i ~i !ndeplinirea
unor condilii speciale.
In cele ce urmeaza vom analiza numai condi!iile prevazute de art. 1179
C. c1v. (formalitatea multipiuiUI exemplar) ~~ de art. 1180 C. c1v. (menliunea
' ,bun ~ aprobat"), mul!umindu-ne sa precizam ca este posibil ca legea sa ceara
!n unele cazuri ~~ aite conditii spec1ale. De exemplu, testamentul olograf
trebuie sa fie scris !n !ntregime, semnat ~~ datal de mana testatorului, cerinte
.care sunt necesare pentru !nsa~1 validitatea actului; cambia trebuie sa cuprinda
mentiunile. aratate !n art. l din legea nr. 58/1934, biletui Ia ordin pe cele
. aratate de art. 104 din aceea~1 lege, iar cecul pe cele din art. 1 din legea
nr. 59/1934,. titlul de valoare caruia !i lipse~te vreuna din aceste men!iuni
neputand avea vaioarea JUridica a unei cambii, a unui bilet Ia ordin sau, dupa
caz, a unu1 cec, afara de cazurile expres adm1se de lege.

3.2. Formaiitatea multiplului exemplar

1
Autentificarea nu poate fi dovedita cu martori (Trib. jud. Timi~, dec. civil a nr. 950/1972,
In ,Revista romana de drept", nr. 10/1973, p. 169), astfel in'dt dadi nu exista incheierea de
autentificare, actul nu valoreaza ded!t lnscns sub semnatura pnvata (Trib. reg. oradea, dec.
civila nr. 137/1957, cu nota de I. Ciupe, in revista 11Legalitateapopulara" nr. 7/1957, p. 856
~~ urm.) sau, dupa caz, inceput de dovad.3. scrisa.

Rnrn1

Aceasta formalitate este ceruta !n cazui lnscrisurilor sub semnatura privata

care constata conven(ii sinalagmatice.
Formalitatea multipiului exemplar presupune ca lnscrisul sa fie redactat !n
atatea exemplare originaie cate persoane (pa!fi) cu interese contrare sunt, iar pe

civil. Partea

134

!;,'"

fiecare exemplar sa se faca men\iune de numarul or1gmalelor 1ntocmite [art. 11

alin. (1) ~i (2) C. c1v.]. Lipsa de mentiune ca origmalele s-au 1ntocmit 1n
1ndoit, 1ntreit etc. nu poate fi opusa de acela care a executa\ din parte-1 con-
ventia constatata prm act [art. 1179 alin. (3) C. c1v.J, iar 1n practica s-a decis ca
aceasta dispozilie se aplica ~i 1n cazul1n care 1nscnsul nu s-a redactat 1n mai
multe exemplare.'
Eventualele deosebiri de redactare 1ntre exemplarele ongmale ale unui
tnscris sub semnatura privata, care lnsa nu afecteaza 1ntelesul conventlei, nu
mfluenleaza validitatea ~i puterea doveditoare ale 1nscnsuiUI. Daca diferentele
se refera Ia 1ntinderea obligatiel uneia dintre par\i, 1nscnsul va fi considerat
valabil pentru obliga\la cea mai miCa (art. 983 C. civ.). Daca Iipsa de conlormltate a exemplarelor originale vizeaza alte aspecte pnvitoare Ia fondul conventlei sinalagmatice, instanta va aprecm, \ln.and cont de 1mpreJurarile pncinii, .
care a lost sensu! exact al convenliei, 1ar cand constata contradiclii care nu

li conciliate, va considera 1nscnsul nul. Se va putea totu~1 proba, prin

mijloc (1nsu~i 1nscrisul poate constitui un 1nceput de dovada), eroarea sau
lrauda care a dus Ia aceasta situape. Se adm1te ca partea care prin lrauda ei a
contribUit Ia producerea neconcordantel nu va putea invoca nevalabil"
1nscnsului.2 .
Ratiunea dispoziliei 1nscnse 1n art. 1179 alin. (1) C. civ. consta 1n faptul ca.,
existand obligalii ree~proce, este normal ca liecare din contractantii cu mterese
contrarii sa detina dovada sensa de care sa se poata serv1 i~ cazu I 1n care
celalalt nu 1~i 1ndepiinejte obligatia asumata. Daca nu s-ar cere aceasta lormalitate ~i daca unicul exemplar a11nscrisului sub semnatura privata ar ramane
1n pastrarea une1a dintre par\!, cealalta parte ar fi expusa Ia pencolul de a nu
mai putea proba conven!ia smalagmatica 1nchelata, 1n cazul1n care partea ce
detine 1nscnsul ~~ pentru care conventia nu 1-ar mai aduce niC\Un loios 1-ar
distruge sau ar refuza sa-l 1nlali~eze 1n JUStilie, negand exlsten\a conven\iei.3
Cat prive~te dispozilia cupnnsa 1n art. 1179 alin. (2) C. civ., rostul aceste1a este
acela de a da fiecare1 par\1 posibilitatea de a dovedi cu u1urm1a laptul ca
1
Trib. Suprem, s. c1v., dec. nr. 696/1973 i'n Cuiegere de decizii 1973, p. 124. A se vedea
0. A/exandresco, Principiile dreptului CIVil roman, vol. Ill, Bucure~H, 1926, p. 433.
2 A se vedea: P. VasileScu, Tratat teoretic $1 practic de procedura cJvi\3., vol. 111, Bucure~ti,
.
1943, p. 494-495; A. /ona~cu, op. cit., 1969, p. 121.

CIVil

135

, JrtscristJI a lost 1ntocmit fn numarul de exemplare ongmale cerut de lege, 1n

1n care cealalta parte ~i-ar distruge sau ar ascunde exemplarul ongmal ce
de}ine, pentru a suspne ca lormalitatea multipiuiUI exemplar nu a lost
indu-se de la ideea de ocrotire a parlilor contractante care au mterese
contrarii, 1n literatura de specialitate ~i fn pract1ca Judiclara s-a aratat ca nu este
necesara 1ndepiinirea formalita}ii multipluiUI exemplar 1n urmatoarele s1tua)ii:'
- cand un 1nscns este nevalabil ca fnscns autent1c, dar este valabil ca 1nscns
sub semnatura privata. Aceasta concluz1e se despnnde ~~din interpretarea per a
contrario a art. 1172 C. c1v., care, relermdu-se Ia 1nscnsul autentic neregulat,
cere numai condilia semnarii lui pentru a fi valabil ca inscris sub semnatura
pnvata. Prin urmare, nu mai este necesara lormalitatea multipluiui exemplar
sau, dupa caz, menliunea ,bun ji aprobat" pentru validitatea ca 1nscns sub
semnatura pnvata.
- 1n cazul1n care conven)ia smalagmatica este constatata pnntr-o hotarare
1udecatoreasdl.;
- 1n situa\la 1n care s-a redactat un singur exemplar, care a lost lasat 1n
pastrare unui tel"\;
-1n cazul contractelor lnche1ate prin coresponden)a;
- fn materie comerciala, cu excep\la acelor situ alii in care legis! alia comerciala cere 1ntocmlrea actului In scrls;
- in cazu 11n care inscnsu I este rl'eunoscut expres de par) I sau cand una din
par)! nu se opune Ia lolosirea exemplarului unic 1n mstan)a de catre partea
potnvnidi;
- 1n cazul 1n care una dintre par\i 11-a executa\ mtegral obligat1a asumata
pnn convenlia sinalagmatica, 1namte sau o data cu semnarea 1nscrisulu1, deoarece cealalta parte nu ma1 are mteresul de a avea Ia dispozi!ie, un exemplar
original, drepturile sale fiind pe deplin realizate;
- prin ipoteza [art. 1179 alin. (1) C. c1v. mterpretat per a contranoj, formalitatea nu este ceruta pentru actele JUridice unilaterale ?I niCI pentru 1nscnsurile ce constata conventii unilaterale;2

Sl

..; Desi in mod obi~nwt fiecare exemplar ongmal se semneaza de toate p3.r}ile, se
intampla uneon ca o parte sa semneze numa1 exemplareie Inman ate celorlalte parp, tara a
semna propriui e1 exemplar, in considerarea taptulw dl, dadi este necesar ca fiecare parte sa
se oblige fa!a de celela\te paJ1iprm semnatura e1, nu trebuie sa se oblige in acela~i fel ~i fa~a
de sine. S-a aratat insa ca. aceasta practica poate prezenta inconveniente in cazulin care nu
ma1 ramane in fiinta dedit un singur exemPlar orlgmal, nesemnat de partea care il detlne ~~
care fntre tlmp a decedat, 1ar mo~tenitorii aceste1a contesta perfectarea conven~iei, invod.nd
lipsa semn3turii autorului lor- P. Vasilescu, op. Cit., val. Ill, p. 494.

A se vedea: 0. Alexandresco, op. cit., vol. Ill, p. 433-435; P. Vasilescu, op. cit., vol. lll,
P 489-49:; A. iona;cu, op~ cit.,_1969, p. 121-123; /. Stoenescu, 5. Zifberstetn, Drept procesual CIVIl. Teona genera\a. ludecata Ia pnma instanta. Hotararea, Ed. Didactic5 ~i Pedagogtca, Bucurelti, ~ 983, p. 355; V.M. Ciobanu, Tratat teoretic ~~ practic de procedura civil a,
vo\11, Ed. Na~Jonal, Bucure~ti, 1997, p. 168; 0. Oipiijina, op. c1t., p. 284-285.
_S-a aratat di art. 1179 C. civ. nu se aplic3 n1ci in cazul asa-numitelor contracte
smatagmatice imperfecte, adidi aceiea care fn momentulincheierii nu dau nastere dec.t [a 0
o~l~g~~ie unilaterala, fiind susceptibile de a produce ulterior o obligatie pentru partea care
tm~tal nu era obligata (M.F. Mourfon, op. Cit., tome II, p. 818_; 0. Alexandresco, op. cit.,
vol. 111, p. 434-435; C. Hamangiu, i. Rosetti-Batanescu, AI. Bclicoianu, op. ctt., voi. II, p. 436).

Bor01

Boror

Drept civil. Partea general a

136

-I ipsa men\IUnii numarulu1 exemplarelor se acopera dadi toate exemplarele

se prezinta in instanta;

-tertii nu se pot prevala de Iipsa men\iunii multiplulul exemplar.

Nerespectarea formalita\ii multipluiUI exemplar atrage nevalabilitatea inscrisului ca mijloc de proba cu acest titlu, lara insa a fi afectata valabilitatea conventiel, care va putea fi dovedita prin alte mijloace de proba. De altfel; insu~i
ins~risul respectiv constituie inceput de dovada scrisiV in considerarea faptului
d! semnaturile par\ilor sub acela~i text denota mten\ia ~i voin\a lor de a-~i
insu~1 cuprinsul acelui text, dec1 se poate vorbi de o scriere care sa emane de Ia
partea direia i se opune.
S-a aratat ca nulitatea2 inscrisUIUI SUb semnatura privata pentru nerespectarea formalita\ii prevazute de art. 1179 C. c1v. este o nulitate relat1va, intrucat
acest text urmare~te ocrotlrea mtereselor par\ilor contractante.'
3.3. Menfiunea ,bun '' aprobat"

Menjwnea ,bun 11 aprobat" este ceruta in cazul inscnsurilor sub semnatura

pnvata care constata obliga\ii unilaterale avand ca obiect plata unei sume de
bam sau a unei cantita\i de bunun determinate generic.
Articolul 1180 a lin. (1) C. civ. prevede ca actul sub semnatura privata prin
care o parte se obliga catre alta a-1 plati o suma de ban1 sau o catime oarecare, ..
trebuie sa fie inscris in intregime de acela care 1-a semnat ori eel pu\in acesta,
inainte de a semna, sa adauge Ia sfar~itul actului cuvintele ,bun ~~ aprobat",
aratfmd intotdeauna in litere suma sau catimea (cantitatea) iucrurilor ~I ap01 Sa .
semneze.
In caz de nepotnv1re intre suma mdicata in cuprinsui inscnsului ~~ cea din
formula ,bun ~i aprobat", debitorul se considera obligat Ia suma cea mai midi,
solupe valabila ~~ atunci cand atat cuprinsul actuiUI, cat ~i formula ,bun ~i
aprobat" au fast scrise in intregime de mana debitoruiUI, insa este ingaduita .
dovada contrara (art. 1181 C. civ., care reprezmta o aplicat1e a princip1uiU1
i A se vedea ~~ C.S.j., Coiegtul ctvil, dec. nr. 1001/1949, in revista ,,Justitia noua",
nr. 2/1959, p. 267; Trib. Suprem, Colegtul civil, dec. nr. 119/1957, rn Culegere de dedzii
1957, p. 322; C.A. BrCl$oV,. dec. civ. nr. 325/R/1997, in Culegere de practtca 1udiciara
1994-1998, p. 29; C.A. Bucure?tl, s. a IV-a ctv., dec. nr. 1962/1999, In Culegere de pfactidi
judictara in materie.ctvila. 1999, p. 148.
2
Foiostrea cuvantulu1 ,,nulitcite" pentru aceasta ipoteza nu este_ nguros exacta, intrucat,
a~a cum vom vedea in capltolul urmator, in seq1unea consacrata nulitatii, aceasta este o _:
sanq:iune care intervine in cazui actului juridic dvil lncheJat cu nerespectarea conditiilor de_:
validitate, 1ar nu al lnscrisuiui constatator al actuiui juridic.
3
A se vedea:'A. lona;cu, op. dt., 1969, p. 128; 0. Capa{tna, op. cit., p. 289. in sensul eli
ar fi vorba de o nulitate de ordine publica, a se vedea totu~i D. Alexandresco, op. cit.,
voi. Ill, p. 433.

Rnrni

Raportul juridic c1vil

137

prevazut de art. 983 C. civ., potrivit caruia, in caz de indoiala, obliga\ia se

interpreteaza in favoarea ceiUI care se obliga; In matene de cambie si bilet Ia
ordin, se da pnontate sumei scrise In litere ~~ numai daca suma a fast. scrlsa de
mai multe _ori, -iar intre acestea exista nepotriviri, se ia in considerare suma cea

mai mica).
Scopul urmarit de legiuitor prin conditia prevazuta in art. 1180 alin. (1)
C. civ. este acela de a ocroti pe debitori.impotriva abuzurilor Ia care ar putea
:da lac semnaturile in alb, preintampinandu-le. Daca din graba, din u~urin!a
sau din alte motive debitorul ar semna o foa1e in alb ~~ apoi ar remite-o creditorului, urmand ca acesta sao completeze cu con!inutul obliga\ie1, este posibil
ca un creditor de rea-credin\a sa profite de aceasta imprejurare si sa tread! in
cuprinsul lnscrisuiUI o suma sau o cantitate de bunuri mult ma1 mare decat
aceea stabilita de paifl. Daca insa inscnsul trebUie scris in intregime de mana
debitoruiUI sau daca acesta trebUie sa scrie cu mana sa mentlunea ,bun ~i
aprobat", aratand in litere suma on catimea ia care se obliga, posibilitatea
savar~irii deabuzuri este inlaturata.
In privin!a conditiei impuse de art. 1180 C. civ. trebuie facute urmatoarele
prec1zan:
- mentiunea ,bun ~i aprobat" nu este o formula sacramentala, putand fi
.inlocuita prin alta echivalenta, fiind insa obligatoriu ca suma ori cantitatea sa
fie aratata in litere (sau si In litere aiaturi de cifre, dar nu numai in cifre);
- menpunea ,bun si aprobat" de Ia sfarsitul actului nu este necesara daca
inscrisul este scns in intregime de eel ce se ~bliga;'
- formalitatea este necesara numai in cazul obliga!iilor unilaterale (deCI nu
se aplica ace lor contracte care produc obligalii reciproce intre par\i) care au ca
ob1ect o suma de bam sau o dltime determinata de lucruri determinate generic
(nu ~~ atunc1 cand obiectul obliga\iei este un lucru cert, ori atunci cand este
vorba de o obliga\ie nedeterminata);
- art. 1180 C. civ. nu se aplica In cazul inscnsului nevalabil. ca inscris
autentic, dar care este semnat de eel ce se obliga;
. - formalitatea nu este necesara.mci in cazul chitan!elor liberatorii, acestea
v1zand executarea unor obliga!ii, iar nu na~terea ior.
- iormalitatea nu este aplicabila comerciantilor si niCI mesenasilor [art. 1180
alin. (2) C. civ.],'dispozilie care i~i are JUStificarea in expenenta.profesionala a
unor asemenea debiton;

' Asadar, ceie doua formalitaJi aratate tn art. 1180 C. ov. nu se cer cumuiatJv, folosirea
une1a scutmd de respectarea celeilalte.
2

In P!IVInta c~merdantilor, formalitatea nu este necesara indiferent dad'i obligatla

contractata de ace~t1a are sau nu. caracter comercJal, textui _nefacand mc1o distinctie In acest
~

sens.

Articolui 1180 alin. (2) c. -civ. se mai refera Ia piugan; oieri, slugi ~~ Ia oamen1 care
muncesc cu ztua, insa aceasta excep~ie ridica textuiUJ art. 1180 alin. (1) c. civ. o mare parte
Rnmi

Drept civil. Partea general:!

138

- dadi mai multe persoane se obliga prin acela~i act catre un smgur creditor,
1nscnsui se va 1ntocmi 1ntr-un smgur exemplar, fiind vorba de obligatii unilaterale, 1nsa fiecare dintre debitofl va trebui sa adauge 1namte de semnatura
men11unea "bun~~ aprobaf';
- formalitatea se aplica nu numai obligaliilor princ1pale, dar ~~ celor accesorii, precum fidejusiunea;

- art. 1180 C. civ. se aplica ~i 1n cazui 1nscnsurilor care constata obligatia

unilaterala de a plati o renta sau o suma de bani 1n urma une1 dan de socote\i
ori prm care se recunoa~te prim ~rea 1n depozit;
- formalitatea este necesara ~~ 1n cazul 1n care o obligape unilaterala este
constatata 1ntr-un 1nscns 1n forma aparenta de conventle sinalagmatidi, precum
~i atunci d\nd obliga\ia unilaterala este asumata cu ocazia 1nche1erii une1 convenlii smalagmatice, fiind consemnata 1n 1nscrisu11ntocmit pentru constatarea
convenliei smalagmat1ce, deoarece, 1n realitate, este verba de doua operatiuni
JUridice.
Sanc\iunea nerespectarii formalitiilii cerute de art. 1180 C. c1v. este aceea~i
ca ~~ 1n cazul lipse1 forma\italii multiplului. exemplar, adica 1nscnsul respectiv
nu este valabil ca 1nscns sub semnatura pnvata,' fara 1nsa a fi afectata valabilitatea obliga1ie1 unilaterale, dec1 actul JU;idic va putea fi dovedit prin alte miiloace de proba, 1nsu~i 1nscrisul respect1v valorand 1nceput de dovada scrisii.1
3.4. Forta probanta a lnscrisului sub semnaturo privata

1nscrisul sub semnatura pnvata 1~1 trage puterea doveditoare din semnatura
par)ilor. Pana cand semnatura nu este recunoscuta voluntar sau nu este
verificata 1n JUS!i\ie, nu se poate ~ti daca ea apar)ine sau nu 1n realitate celui
care figureaza 1n 1nscris ca semnatar. Din acest punct de vedere exista o
din utilitatea sa, deoarece, de?1 persoanele respecttve sunt cele mat expuse a fi fraudate1
tocmai ele sunt lipsite de proteCJia legii. Oispozi~ia legal a a fast explicata pe tmprejurarea ca.

persoanele respective fiind, de regula, ne?tiuton de carte, daca s-ar cere formalitatea ,bun~~
aprobat", ar insemna ca ele sa fie obligate a recurge Ia inscrisul autentic - C. Hafnangiu,
I. Rosetti-Biii!Jnescu, AI. Biiico1anu, op. c1t., vol. II, p. 438.
1
Nevalabilitatea inscnsului va putea fi invocata numa1 de persoana mteresata, deci de
debitor, art. 1180 C. civ. urmarind protectia mtereselor debitorului. S-a aratat caIn cazul7n
care debitorul a executat par):ial obliga!ia, determinand cu aceasta ocazle catirnea datonei,
neregularitatea se acopera (/. Stoenescu, 5. Zilberstemr op. cit., p. 357), dar~~ ca. pentru a se
acoperl neregularitatea inscrisuiui intocmit fara respectarea art. 1180 alin. (1} C. civ.
executarea trebUie sa fie mtegrala, deoarece dintr-o executare parJ.iala rezult3 destgur recunoa~terea existen!et obligatiei - care mCI nu este in discu~t.e ~~ ntci nu formeaza obiectul
dispozi~iilor art. 1180 C. civ. - precum ~i intinderea ei p~na Ia cuantumui executat, 7nsa nu
retese impreJurarea di debitorut s-a obligat ~~ Ia diferenta dintre ceea ce a executat ~~ ,
cuantumui trecut in inscris (A. lona;cu, op. cit., 1969, p. 133).
2
Trib. Suprem, s. ctv., dec. nr. 2561/1987, in Culegere de decizii 1987, p. 75.

Boroi

Raportut JUnmc ctvu

importanta deosebire !ntre 1nscrisul sub semnatura pnvata ~~ !nscnsul autent1c.

deoarece acesta din urma se bucura de prezumlia de autentiCitate, partea care
fi contesta provenien~a de Ia eel sau de Ia ce1 care figureaza ca seri-matan trebuind sa dovedeasca falsitatea 1nscnsuiU1 pe calea producerii 1nscnerii 1n tals.
Articolul 1177 alin. (1) C. c1v. ~i art. 177 alin. (1) C. proc. c1v., intr-a
redactare asemanatoare, stabilesc ca acela caruia i se opune un 1nscris sub
semnatura privata este dator fie sa recunoasca, fie sa tagaduiasca semnatura
sau. daca este cazui, scnsul (scnerea). S-a aratat ca partea care dore~te sa nu
recunoasca un 1nscris sub semnatura pnvata ce 1 se opune este obligata sa
tagaduiasca formai sensu! on semnatura sa, deoarece. dadi nu protesteaza
1mpotriva folosirii fnscrlsului respectiv sau nu se pronun}a ntci fntr-un sens, nict

in celalalt, o astfel de atitudine se prezuma a fi o recunoastere tacita.'

Potnvit art. 1177 alin. (2) C. civ. ~i art. 177 alin. (Z) C. proc. c1v., daca
1nscnsul este opus mo~tenitorilor sau succesorilor in dreptun a1 acelu1a de Ia
care se pretinde ca 1nscnsul provine, ace~tia pot declara ca nu cunosc scrisul
sau semnatura autoru lui lor.
in cazul1n care scnerea sau semnatura a fast tagaduita de parte on declarat5 ca necunoscuta de mo~temtorii sau succesorii ei 1n drepturi, se va trece ia

procedura verificarii de scripte, ceea ce inseamna ca, 1n mod provizoriu,

1nscnsul sub semnatura pnvata este lipsit de putere probatone, pana Ia verificarea scrierii sau semnaturii ?i sub rezerva aceste1 verifidin.
Artlcolul1176 C. c1v. dispune ca 1nscnsul sub semnatura prtvata recunoscut
de acela caruia i se opune sau pnvit, dupa lege, ca recunoscUt are ace!a?l efect
ca $i 1~scri.sul autentic, intre cei care 1-au semnat $1 intre cei care reprezinta

dreptunle lor (este vorba de succesorii 1n drepturi a1 celor care au semnat

1nscrisul respectiv). Deci, cupnnsu11nscrisuiUI, ~u menpunile sale pnv1toare Ia
actul JUridic pe care 11 constata sau Ia faptele relatate, face credinla, ca ''
cuprmsul 1nscnsului autentic, pana Ia dovada contrara, care se va putea tace
potriv1t dispozi~iilor legale referitoare Ia adm1sibilitatea probe lor. Daca 1nsa se
pretinde ca 1nscrisul a fost falsificat dupa semnare 1n ceea ce pnve~te con(lnutul sau, prm 'tersatun, adaugiri sau 1ndreptari, on ca s-a savar~lt un tals
intelectual, partea interesata va putea sa defaimeze 1nscrisul ca fals, pe caiea
proceduri i prevazute de art. 180-184 C. proc. civ.
Cit Prive?te for)a probanta a 1nscnsului nesemnat de par)' sau de una dintre
P5tli, acesta nu este valabil ca instrumentum, 1nsa, 1n masura 1n care torma
sc~isa nu este ceruUi ad vaiiditatem, operatiunea juridica (negotium) ramane

valabila, putand fi dovedita pnn alte mijloace de proba, de exemplu, recu~o~~terea. Chiar inscnsul respec!lv poate const1tu1 inceput de dovada smsa,
msa numa1 daca este opus partii care 1-a scns. Pentru 1poteza fn care fnscnsu I

este semnat, dar nu s-a 1ndeplimt formalitatea multipiuiui exemplar sau, dupa
1

E. Bonnier, op. cit., p. 598; A. iona?CU, op. cit., 1969, p. 134~ 135.

Boroi

Drept civil. Partea generala

140

141

caz, mentiunea ,bun ~~ aprobat", am aratat de;a ca acesta valoreaza 1ntot- .

deauna !~ceput de dovada scrisa. Tn sprijinul acestei solutii s-a mai adus ca
argument ~~ faptul ca, daca diferite !nscnsun, precum: 1nsemnari, note sau
scrisori, ch;ar nesemnate, pot const;tu; un !nceput de dovada scrisa, a fortiorl
trebuie admis ca !nceput de dovada scrisa ace! !nscns semnat de pafli, care nu
!ndepline~te condi)iile formale cerute de art. 1179 51 de art. 1180 C. civ., dar
care a lost preconstituit ca mstrumentar probator.'

-din z;ua In care !nscrisul a fast prezentat Ia o mstitu!ie publica;'

-din z1ua inscrierii .lui lntr;..un registru anume destinat;2

-din ziua moflii pilflii care a semnat lnscnsul sau a uneia dintre paflile care
au.semnat;

- prin trecerea actului, chiar ~ In prescurtare, In acte !ntocmite de funqtonan de stat, cum ar fi: procese-verbale pentru punere de stgilii, de mventariere
etc.
Enumerarea este limitativa, a~a !neat, orice alta 1mpreJurare, chtar dad ar
avea aceea~1 putere de certitudine, nu poate confen data certa !nscnsului sub
semnatura pr;vata. A~adar, ~tampila po~tet aplicata pe !nscnsul expediat,
amputarea sau paralizarea ambeior maini ale semnataruiui, moartea ceiui care
a scris actul filra sa-l fi ~ semnat, executarea ce a urmat 1ntocmirii lnscnsului,
. declararea )Udecatoreasca a disparitiet unuia dintre semnatari etc. nu pot
conferi data certil!nscnsulut sub semnatura pnvata.
Tefli !n aceasta matene suntpersoaneie care au dobandit, cu titlu particular,
drepturi de Ia pilrtile contractante, precum ~ creditorii paflilor atunci cand,
.invoc:anta drepturi proprii, aqioneaza pe calea actcunii revocatorii (pauliene).
Nu sunt 1nsa tefli succesorii universali ~~ cei cu titlu untversal, cu exceptia
mo~tenitorilor rezervatari dirora le este atinsa rezerva succesorala pnn acte cu
titlu gratuit. De asemenea, nu sunt tefli ntci creditorii chtrografan at paflilor,
cand invoca drepturi aie debitoruiui lor.
Spre exemplu, art. 1441 c. CIV. prevede ca, In ipoteza vanzarii lucrulut
!nchiriat sau arendat, cumparatoruiu1 nu 1i sunt opozabile decat acele contracte
de !nchiriere sau arendare !ncheiate anterior vanzarii care au data certa;
art. 1295 alin. (2) C. civ. dispune ca drepturile care rezulta dintr-un contract de
vanzare-cumparare 1mobiliara nu pot fi opuse, !nainte de !nscnerea actului,
unui tefl care ar avea ~~ ar fi conservat unele drepturi asupra imobilului vandut,
!nsa art. 972 C. ctv. conpne o exceptie de Ia aceasta regula, prevazand ca daca
lucrul, pe care cineva s-a obligat succes;v sa-l dea Ia doua persoane, este
mobil, persoana pusa In posesiune este preferata si ramane propnetara, ch iar $'
atunci cand titlul acesteia este cu data postenoara, numat posesiunea sa fie de
buna-credinta [textul reprezinta o aplicare a art. 1909 a lin. (1) c. civ.l.

3.5. Data inscrisului sub semnatura privata

Data !ntocmirii unui !nscns sub semnatura privata este un fapt material.
lndicarea datei In 1nscris2 este !nsa numa1 o mentiune a paflilor, care nu poate
sa aiba alta putere probatorie decat ceielalte mentuni ale 1nscrisulut .. A~adar, In
raporturile dintre pafli, data 1nscrisului sub semnatura privata este supusa con-
ditiei recunoasterii, eventual verificarii de scripte, ca de altfel 1ntreg cupnnsui
!nscllsuiui. Proba contrara se va putea face !n acelea~1 condi)ii ca ~i 1mpotriva
celoriaite menpuni aie !nscrisului, ceea ce !nseamna ca, !n principiu, data
trecuta In !nscris nu va putea fi combatuta decal tot pnntr-un lnscris [art. 1191
alin. (2) C. c1v.], gasmdu-~1 aplicare !nsa toate derogarile de Ia regula !nscrisa In
textu I mention at, derogari de care ne vom ocupa atune; d\nd vom analiza .
adm1sibilitatea probe; cu martori.
Tn cazul In care eel care semneaza !nscrisui sub semnatura privata este
reprezentantui conven)ionai sau legai al partii, mentiunea datei face credinla .
pana Ia dovedirea contrara atat lata de reprezentat, cat ~i fata de rep>re2:enltan1:uv
care 1-a semnat, aceea~i fiind s;tuatia 51 In cazul mmorulut cu capacttate .:
restransa aststat de ocrotitorul sau legal.
Fata de tefli, spre deosebtre de ceieialte men(iunt care formeaza cuprinsul
lnscnsulu; sub semnatura privata 51 care au putere doveditoare (evident In ceea
ce prive~te drepturile ~ obligatiilor paflilor contractante) pan a Ia proba contrara
(care poate fi facuta prin orice mijloc de proba), data !nscrisuiut, prin ea !nsa~i,
nu face credinta. Aceasta abatere de Ia regula puterii doveditoare a !nscrisului
sub semnatura pnvata pana Ia proba contrara se explica pnn grija legtuitorulut
de a ocroti pe tefli 1mpotriva pericoiului care poate sa 11 reprezmte pentru ei
trecerea une1 date false 1n lnscns, de regula, antedatarea !nscnsului.
Articolul 1182 C. civ. stabile~te ca teflilor le este opozabila numa1 data
certa, care se dobande~te printr-una din urmatoarele patru modalitati:

.. ..

insa, s1mpia prezentare a inscrisuiw sub semnatura privata une1 institutii .publice nu

~ste suficienta pentru dobJ.ndirea de data certii, ci trebuie ca actul sa fie inregistrat Ia acea

' A se vedea: A. Garson net, Ch. CezarwBru, op. cit., tome II, p. 413; A. lonajcu, op. dt.,
1969, p. 125.
2
Cu unele exceptii, cum ar fi testamentui olograf ~i titlurile de valoare, data fnscnsului
sub semni'Uura privata nu constitule o formalitate necesara pentru validitatea lnscnsului.

mstitufle, on ca pe inscris sa se fadi o .menfiune despre data prezentarii, certificata de

1tampila (D. Chirica, nota critic Ia dec. ctvila nr. 707/1979 a Trib. JUd. CluJ, In "Revista
romana de drept", nr. 10/1980, p. 56-57; V.M. Ciobanu, op. cit., vol. II, p. 170, nota 559). A
;a~m1te soiupa contrarii, inseamna a accepta -faptul di proba datei certe se poate face prin
once mijloc de dovadii, ceea ce duce indirect Ia eludarea art. 1182 C. civ. s( Ia posibilitatea
de fraudare a mtereselor tertilor..
2
Printre atribu~iile notaiilor publici figureaza ~~ darea de datil: certa inscrisurilor care lise
prezinta!n acest scop (art. 90 din Legea nr. 36/1995).

Boroi

Rnrnl

LUI JUIIUII.... \..lVII

Sunt unele situafii In care ter!ul nu s-ar putea prevala de Iipsa date1 certe, de
exemplu, dad\ a recunoscut formal realitatea datei trecuta In inscris, daci\ a
participat el insu~i Ia trecerea unei date neadevarate in inscris.
Ex1sta inscnsuri ce constata acte JUridice care dobandesc data certa prm alte
mijloace prevazute de lege. Astle!:
_ cesiunea de crean\a este opozabila ter!ilor numa1 dupa notificarea cesiunii
facuta debitorului sau dupa acceptarea cesiunii de catre debitor prin lnscris
autentic (art. 1393 C. civ.) on dupa lnscrierea acesteta In Arhiva Electron lea de
Garan\ii Reale Mobiliare;
- In cazul pnvilegiilor ?' al ipotecilor, preferinla fa\a de alti crediton
pnvilegiali sau ipotecan se stabile?te prin rangul mscnpJiei (art.1738-1 !43 ?i
art. 1778 C. civ.), iar gaJul ?I garantta reala mobiliara sunt opozabile ter!dor de
Ia data lnscnerii In Arhiva Electromca de GaranJii Reale Mobiliare;
_ actele supuse formalita!ilor de publicitate tmobiliara sunt opozabile ter!ilor
numal din momentullnscnerii In cartea funciara. 1
De asemenea, extsta unele lnscnsuri care lac dovada faJa de ter!t in ce
pnve?te data trecuta in ele, lara a fi necesar ca aceasta sa fi devenit data certa
prin vreunul din mijloacele prevazute de art. 1182 C. ctv. Astfel:
- chitanJele prin care se constata pnmirea unor sume de bani lac dovada ?i
lata de terJi despre data trecuta In ele, pana Ia proba contrara. Aceasta excepJie
?i:ar gas: JUStificarea In 1nconven1entele care s-ar lVI daca lnscrisuri atat de
frecvente ar fi supuse formelor prevazute de lege pentru ca data lor sa fie
opozabila tertilor;
- testame~tul olograf face dovada prin ellnsu~i atat de conJinutul sau care
cuprinde ultima voinla a testatorului, cat 11 data sa, care este un element
constituliv al acestuia (art. 859 C. c1v.). De altfel, daca formalitaJile cerute de
art. 1182 C. c1v. ar trebui lndeplinite, s-ar aduce atingere caracterului secret al
dispoziJiilor testamentare;
_ In materie comerctala, lnscrisurile sub semnatura privata nu sunt supuse
prevederilor art. 1182 C. civ., tar, in ceea ce pnve?l~ stabilirea datei, cand
aceasta este contestata, se poate admintstra orice mijloc de proba admts de
legea comerciala [art. 57 alin. (2) C. com.]. Aceasta soluJie I?' gase~t; JUstificarea In necesitatea ca operatiunile comerciale, care se caractenzeaza pnntre
aitele ?i prin celeritate, s~ n~ fie stanJenite pnn 1ndeplinirea formalitaJilor de
dobandire a date1 certe.

Pentru alte cazurl, a se vedea supra, partea I, capitolullll, sectlunea a 11-a, subseq:iunea

a VI-a, nr. 4.2.

Bor01

143

4. Alte Tnscrisuri
4. 1. inscrisul Tn forma eieclronica
Arttcolul 4 alin. (2) din Legea nr. 455/2001 pnvmd semnatura electrontcil
desemneaza prm no)iunea de inscns in forma electronica ,o colecJie de date Jn
forma electronic"- 1ntre care extsta relatii logice ?i funqionale ?I care redau
Jitere, cifre sau orice alte caractere cu semnificape inteligibila, destmate a fi
citite prm mtermediul unui program mformatic sau al altui procedeu Similar."
Articolul 5 din aceea?i lege asimileaza, Jn pnvmJa conditiilor si efectelor. cu
inscnsul sub semnatura privata acei inscns in forma electrontc~. caruta , s-a
incorporat, ata~at on i s-a asocial logtc o semnatura electron tea extmsa,' in
masura in care aceasta semnatura indepline1te doua conditii: este bazata pe un
certificat calificat2 nesuspendat sau nerevocat Ia momentul respecttv; este
generata cu a1utorul unu1 dispozitiv secunzat de creare a semnaturii electronice.3

Daca pentru actul JUridic constatat prin lnscnsul in forma electron tea este
necesara, potrivtt legii. forma scrisa ad probatwnem sau ad va/iditatem, inscnsulin forma electron1ca este considerat a indeplini aceasta cerinta de torma in
masura In care poate

fi asrmilat lnscrisului sub semnatura privata, deer atunci

dnd i s-a incorporat, atasat on ! s-a asocial log1c o semnatura electronidi

I Articolul 4 pet. 3 din Legea nr. 455/2001 prevede ca. semnatura e!ectronica reprezinta
date 1n forma electronica, ce sunt ata~ate sau iog1c asociate cu alte date 1n torma electronrca
~~ care servesc ca metoda de identificare, iar, conform pet. 4 al acelu1a~i articoi, semnatura
electromca. extinsa trebuie sa 1ndeplineasca urmatoarele conditii: este legata ln. mod un1c de
semnatar; as1gura identificarea semnatarulu1; este creata pnn miiloace controlate exclus1v de
semnatar; este legata de datele 1n forma electronica Ia care se raporteaza 1n asa tel 1nc.t
orice modificare ultenoara a acestora este identificabila.

2
Certificatul calificat este acei certificat (o coiectie de date 1n forma e!ectronrca ce atesta
legiitura dintre datele de verificare a semnaturii eleCtronice ~~ o persoana, confirm.3nd identitatea acelei persoane) care cuprinde menfiunile ari'!tate de art. 18 din Legea nr. 455/2001 51
~are este eliberat de un furn1zor de serv1cii de certificare ce indepline~te condi>iile prevazute
de art. 20 din aceea~i lege.

J Dispozitivul securizat de creare a semnaturii electron ice este defin1t de afl. zt-p-eh-7 si 8
din Legea nr. 455/2001 ca ,sottware ~i/sau hardware configurate, utilizat pentru a implew
menta datele de creare a semni'!turii electronlce", care indep!ine~te urmatoarele condi~ii;
~atelede creare a semnaturii, utilizate pentru generarea aceste1a, sa apara numa1 o stngura
data ~i sa poata fi as1gurata confiden~ialitatea acestora; datele de creare a semnaturii, utili~
zate pentru generarea aceste1a, sa nu poata fi deduse; semnatura sa fie prote}ata impotriva
falsific.3rii prln mijloacele tehn1ce disponibile Ia momentul generi:irii acesteia; datele de
creare a semnaturii sa poata fi protejate In mod etectiv de catre semnatar 1mpotriva utiliz3rii
ac~stora de catre persoane neautorizatei sa nu modifice dateie 1n torma electronica, ce
trebuie sa fie semnate si sa nu lmp1edice ca acestea sa fie prezentate semnatarului ina1nte de
finalizarea operatfunii de semnare.
.

Borot

civil. Partea

144

extmsiL bazata pe un certificat calificat $1 generata cu ajutorul unui dispo;titi\

securizat de creare a semnaturii electromce (art. 7 din Legea nr. 455/2001 ).
Sub aspectu I for!ei probante a lnscrisu lUI In forma electron ica, .art. 6
Legea nr. 455/2001 con!ine o dispozilie asemanatoare celei ln.scnse In art. 1
C. c1v., prevazand ca lnscrisul In forma electromca, ce 1 s-a lncorporat,
on 1 s-a asoCiat logic o semnatura electromca, daca este recunoscut de
. eel caru1a i se opune, are, lntre ce1 care 1-au subscns $i lntre cei care ie
zmta drepturile, acela$1 elect ca $i lnscnsul autent1c. Pentru 1poteza In care
dintre par)l nu recunoa$te lnscrisul sau semnatura, art. 8 alin. (1) din
nr. 455/2001 obliga mstanla sa dispuna efectuarea unei expertize tehnice
spee~alitate.

4.2. Raboafele
Rfiboa;ele reprezmta o proba preconstituita, deoarece sunt rezultatul
. gandin materializate prin anum1te semne pe doua bucali de iemn. Cnest<:iturile
raboruiui constituie lnregistrarea simbolicii a unei presta!ii efectuate oer1orlic'.'
Raboarele sunt dec1 doua bucali de lemn ajustate astfellndit cr<,t<llur
facute In aceia$1 timp pe ambeie buca!i. Cand aceste crestaturi se ootm1eso-\~
atunci dovada adusa de rabor este completa (art. 1187 C. c1v.l; cand
ootrivesc, ooate fi luat -In considerare numai numaru I de crestaturi
potnvesc, deCI cei ma1 mic (art. 983 C. C1V.).
Este posibil ca numai reciamantul sa prezmte. bucata sa din rabor, nu
paratul. Intr-a astfel de s1tual1e, s-a aratat ca dad\ paratul afirma ca a u1t"m'""'
bucata de rabor ce o de!mea, crestaturile de pe bucata redamantuiUI
dovada deplina, deoarece paratul este In culpa, ma1 putin In cazulln care
dovede 0te frauda reclamantuiUI; daca lnsa paratui pretinde ca nu a
preconst1tu1t vreun raboJ, crestaturile respective nu mai au for)a probanta,
de cazui In care reclamantul dovede$1e ca paratui a avut bucata din
solicitand apo1 a se face apiicarea art. 172 C. proc. civ.

4.3. Regislreie, caf!ile ~~ hCirliile casnlce

Regtstrele, cfirj:i/e $1 hartiile casnice reprezinta diferite lnsemnari In Jegatura
cu unele evemmente din v1a1a persoanelor ce ob1$nu1esc sa !ina astfei
documente casmce scrise, putandu-se refen $1 ia fapte JUridice curente,
exemplu, un lmprumut, plata unei datorii etc. Aceste lnscnsuri nu fac
in favoarea celui care ie-a scris, dar au putere doveditoarea contra ac<,ttHao
anume cand cuprmd prim ~rea une1 plali ~~ cand cuprind menliunea expresa
nota sau scrierea din ele s-a facut ca salina \oc de titlu In favoarea cred
' M.F. Mourlon, op. cit., tome II, p. 834; E. Bonmer, op. cit., p. 623.

Boro1

civil

145

1185 C. civ.). Avand puterea doveditoare a unei martunsiri extraJudiciare,

Ia .care se refera lnsemnarea respectiva poate fi combatut prin once
de proba.'

Menliunea likuta de creditor pe titlul de creanla are putere doveditoare,

daca nu este semnata $1 datata de creditor, daca tinde a proba liberarea
""'""""'"'. de datorie. Aceea$i putere doveditoare o are $1 scnerea facuta de
,.,.,,J;,," pe doslll, marg1nea sau In JOSul duplicatuiui unui act sau chitan1a, dar
dind duplicatul se afla In mainile debitorului (art. 1186 C. c1v.). lmpoacestor menliuni este permisa dovada contrara prin orice mijloc de proba,
1191 C. civ. nefiind incident In spe!a. Textul se aplica numai In cazul
. nilor prin. care creditorul atesta o plata care profita debitorului, nu lnsa $i
ipoteza menliunilor care ar lngreuna Sltuatia debitoruiUI .

.4.5. Scrisorile
Scrisorile pot constitu1 o proba In JUStilie, In masura In care ele con11n
.
i
extrarudiciara a unor fapte care au relevanla In cauza, cu condi!ia
ca aceste scnsori sa nu aiba un caracter confidenl1al, precum $1 cu condi!ia ca
"'''"'"n'" care ie prezmta sa fi aJuns In posesia lor pe caie licita.
Avand natura juridica a une1 marturisiri extrajudiciare, scrisoarea este
'''"P'"a aprecierii judecatoruiUI.

4.6. inscrlsuri specilice dreplului comercial

ln materie comerCiala pot fi foiosite ca mijloace de proba o serie de lnscri
, sun specifice activitalii comerciaie, $1 anume:
- facturile acceptate;2

' Din cuprinsui art. 1185 C. civ. _rezulta ca.- scrisui trebu1e sa apartlna propnetarului

' ['egistrului sau hrtlei casmce. Se admite ca lnsemn.3rile pot fi facute $1 de o alta persoana,
insa necesar .ca ele sa fie semnate de proprletar sau ca persoana respectlv~ sa fi fast
_anume insarcinata cu inscrierea mentiunilor.
Se mai considera ca . instan~a nu poate ordona producerea acestor mijloace de proba: . nemo contra se edere cogitur (D. Alexandresco, op. Cit., vol. II, p. 71'8). -ln ce ne Pnve~te,
:: 1
i
spre ceaialta :soiLf!.ie,.-deoarece art. 1185 C. civ. este a~ezat in sectiunea mtltuiaUi
~~Despre inscrisuri", iarart. 172 C. proc. civ. nu face niCIO distincJie in pnvmia inscrisurilor a
caror prezentare poate fi ordonata de mstan~a ~1, prm ipoteza, nu este vorba de o chestiune
~ strict personal a.
2
Factura comerciala este .un inscris_ sub semnatura privata prin care se constata executarea unei operapuni comerc1ale, fiind deci o nota scrisa privitoare Ia marfurile vi!ndute,
Bnrm

146
- corespondenta;

Drept civil. Partea generala

1

Raportul juridic c1vil

- registre/e

147

comerciaie. 1

- te\egramele;2

5. Adminislrarea probei prln inscrisun

predate in depozit, gaj, comodat etc., in care acestea sunt aratate amanun~it, indicclndu-se
natura, calitatea, cantitatea, pre~ I modalit3~ile execut3rii contractulut etc.
Factura comercta\3 face dovada tmpotnva emitentului ?i in favoarea destinatarului ei, .
dar, dadi. factura este acceptata de ditre destinatar, ea face dovada ?i in favoarea emi~.:

Adm<nistrarea probe1 pnn 1nscnsun este regiementata de art. 172-185

C. proc. c1v. ~~ se studiaza Ia disciplina drept procesual c1vil. 2

tentulul.
Factura face proba contra emitentulut, in privm~a tntregului sau cuprins, mdependent

~-

!~

: .,

'

dadi a fast sau nu acceptaUi, fundamentul juridic a\ acestei forJe probante fiind marturisirea
extrajudictara. ~adar, factura constituie in mana destinatarulut dovada ob\iga~iei em[,.
tentului de a-i preda bunuri\e mobile, mdicate fn ea, chiar dadi nu este semnata, \ipsa
semnaturii constituind elementul care o deosebe?te de inscrisurile sub semnatura privata.
factura nu face dovada impotriva destinatarulul ded.t in cazul in care este a~~~~:::;
deoarece nu se poate preconstitul un mi_iloc de proba contra unei persoane fara c
acesteia. Pentru ca factura sa-i fie opozabila ca mijloc de proba, destmataru\ trebuie sa
restituie emitentului factura acceptata. Acceptarea faciurii poate fi expresa (cand destinataru\
subscr\e exemplaru\ ce i-a fast expediat, apoi il restituie emitentului, ori cand confirma
factura pnntr-o scrlsoare, telegrama, fax, telex, teiefon sau chiar oral), dar ?_i tacita (cand:
rezulta din manifestari de volnta neindoieln1ce care atesta vo1nta de a accepta tactura).
i Prin corespondenfii comercialii se intelege orice fel de inscnsuri (scnsori, adrese, note,
te\egrame etc.) tntervenite intre comerc1an~i fn scopul fnche1erii unor contracte comerciale ;
sau ~al modifidirii ori stingerii unor obliga~ii comerc1aie.
lnscnsurile expediate ~~ primite de comerc1ant, care alcatuiesc coresponden}a comerCia!a, fac parte diri categoria fnscrisuri\or sub semnatur~ privata, evident dadi sunt semnate
de comerciantul de Ia care emana, iar in uneie cazuri au natura _1uridid.i numa1 a unei
marturisiri extrajudiciare.
Ca o particU!aritate, trebu1e menponat ca nu numa1 originalul scnsorii are foJ1a probantal
cl ?i copia ei trecuUi in registrul copier, car~ face dovada potrivlt regulilor care guverne~a
proba cu registrele comerciale. Copia scrisorii poate face dovada numai asupra con~mutulUI
scnsorii, nu ~~ asupra impre1urarii dad. ea a fast expediata ~~ primita._ A?adar, daca destinataru\ neaga primirea scnsorii, expeditorul trebu1e sa probeze faptul predarii scnsorii Ia
pQ?ta, nefiind sufi.cient sa prez1nte copta scnsorii impreuna cu extrasul din registrul de 1e~ire.
2
Telegrama este un inscns caractenzat pnn faptui di destmatarul telegramei nu pnrne~te
originalul care emana de Ia expediter, c1 a cop1e certificata de un funqionar, diruia 1 se
transmite pnn semne con~inutul ongmalului, de c3tre alt funq,onar.
Articolul 47 C. com. prevede ca. teiegrama face proba, ca act (inscris) sub semniltura
privata, d.nd onginalul este subscns de insa~i persoana ar3tata intr-in?a ca trimit3torul e1.
Acela~i text acorda forta probanta a unui inscris sub semnatura privata ~~ telegrame1 a\
dire1 anginal nu poarta semnatura angina Ia a aut<?,rului declara~1ei .de vom~a c~nstatata, dar
care poarta o semnatura efectuata de o alta mana. In aces~ caz, trebute probat ca ?ngmal~l a
fast predat ofic1ului teiegrafic sau tnmis spre a i se preda de chiar persoana care f1gureaza ca
expediter fn origtnalul telegramei.
_
In cazul in care eel caruta 1 se opune telegrama nu recunoa?te semniltura, se va trece Ia
verificarea de scripte. Cind onginalul este semnat de o alta persoana ~ec3t autorul
declarapei de vomJ3, proven1en~a se va proba de c3tre destinatar pnn once ml]loc de. ~rob. .a
admis de iegea comercala. Dad. insa semn3tura origmalu\ui teiegramei este autentlftcata,
vor fi incidente regulile aplicabi\e inscnsuri\or autentiflcate. Daca_ identitatea persoane1 care
a semnat sau a predat onginalul telegrame1 s-a stabilit pnn tormalita~ile prevazute de

regulamenteie t~iegrafo-po?taie, art, 47 alln. (2} C. com. permite proba contradi, care poate
fi ffl.cuta pnn once mi_iloc de proba admts de legea comercia\a.
Artico\u\...49~ C. com. prevede caprin telegrama se poate transmite ?I o imputern1c1re sau
un consJm~amant pentru care este necesara forma solemna, dar cere ca semnatura
originalului telegrameJ sa fie autentificata in condi~iile legii.
Pot~v1t art. _47 a~in. (3) C. com., data oficiului telegrafo-po~tal stabile~te, pana Ia proba
con~rar?, z1ua ?1. or~.m care telegr~ma a fast in adevar expediata de oficiui telegrafic.
Prmtre obhgaJule profes1ona\e ale comerc1an~ilor, legea prevede ?l pe aceea de a t1ne o
eviden~a a actlvit5Jii comeroale prin 1ntermediul reg1strelor comerciale. Registrefe comerciaie au ~i o funcpe probatorie, alatun de tunctii!e de cunoastere.
eviden~a ~~ control ale activit3tii comerdale.
-
Registrele comerciale obligatorii sunt: registrul-iurnal, registrul-inventar, registrul-copter
(art. 22 C. C?m.) $1 reg1strut cartea mare lart. 20 alin. {1) din Legea nr. 82/19911.
Regis~re.le ~?~erciale, daca s~nt regulat pnute, pot face proba fn justi~ie dupa urmatoarele d1st~nqn: mtre comerclantl, conform art. SO C. com., registrele 1inute in regula fac
proba deplmii pentru fapte ~~ chestium de comer!; in litigiile dintre un comerciant s1 un
necomerc1ant, registrele de camel} nu fac dovada impotnva necomerciantuiul, dar eie au
puter~ do~~ditoare impotriva comerciantuiUJ, cu preCizarea ca nu se poate scinda cuprmsul
fnregtstraru (ar~. ~ 183-_1184 c. CIV.). Se observa ca art. 50 c. com. stabileste 0 derogare de Ia
reg~la ~emo sJbJ/ tltulum constituere potest, derogare care se aplica pnn natura $1 tunctii!e
regtstrelor comerctal_e, precum ~i pnn conditiile instituite de lege pentru tinerea lor. Pentru
ca reg1strele come rei ale sa aiba for~ probanta at3t impotriva comere~antulUJ care le tine cat
~i in favoarea acest~Ja, trebUte indeplinite urmatoarele cenn1e: registre\e sa fie obiiga{oru;
registrele sa fie regulat }inute; \itigiul sa fie fntre comerciant-; litigtu] sa priveasc3 operatiUni
sau acte ]Uridice care constituie fapte de comert.
Daca registrele nu au fast regulat ~inute,_ ei~ nu pot tace proba in justitie in tolosu\ celui
ce te~a Jinut \art. 51 alin. (1) C. com.J, dar fac proba in contra acestuJa, f~ra insa a se putea
scmda continutul lor (art. 52 C. com.).
Tot in Ceea ce prive~e litigiile dintre comercianJi, fn cazul in care registrele comerc1ale
ale p3f1:i\or in litig1u nu concorda, urmeaza a aprecia mstan~a de judecaUi (art. 54 C. com.).
Valoarea probatorie a registrelor comerc1ale este Jasata Ia aprecierea mstanlel. lnstanta
este indrept5tit3 chiar sa~~ refuze acest mijloc de proba, fnsa inlaturarea registre\or come"rctale ca mi_iloc de proba trebUie motivata.
2
Asevedea, deexemplu, G. Boroi, op. cit, vo\.1, p. 381-386.

Boro1

Boro1

civil

civil. Partea

148

Subsectiunea a 111-a. Proba prin declarafiile martori/or

(marturia sau proba testimonia/a)
1. PrecizCiri introductive
1.1. Nofiunea il caracteristlcile marturiei
Martorii sunt persoane straine de intereseie !n conflict, care rela"teaza 1n

tnstan~ei de 1udecata despre fapte referitoare Ia pncma ce se 1udeca, fapte ce

. putea servi Ia rezolvarea ei.
..
Relatarea facuta de martor !n fata instan~ei se nume$(e depoz1jle frledara
de martor sau martune. TrebUie retinut ca mijlocul de proba este de1Jo2:i!ia
martoruiw, in care se matenalizeaza cuno$tin(ele acestUia despre faptele
cute pe care le-a recepponat ~~ memo rat, 1ar nu martorul.
.
. ."
Martuna care se ma1 numeste s1 proba testimomalii, ar putea f1 defm1ta
fiind decla;aJia facuta oral de.catre.o persoana (fiztca), .inaintea instan(ei
udecata, cu priVIre /a un fapt trecut, prec1s ~~ pertinent, despre care are

1
tinJa persona/a.
.
0 trasatura specifica martunei este cunoa~terea personalii de ditre martor

impre1urarilor de fapt pe care le relateaza. Legisiatia noastra nu ...

martuna asupra opmiei rasp:l.ndite in public cu pnwe Ia faptele ht1g~oase,
numita ,commune renomme" 1 (adidi" depoziliile din auzit~,. dupa ceea
spune lumea), care nu este acceptata nici de doctrina, nici de
"
Nim1c nu ar fi ma1 vag~~ mai arb1trar dedlt o proba prm care se consul~a
publica, pentru a fi !ntrebata ce gi\nde~te despre un anum1t fapt. In
marturiei dupa opinia !ndeobste cunoscuta, martorul nu ar relata rml<t:ti'i,ile
saie personale despre faptele ce formeaza ob1ectul litigiulw, fiind in
.
vorba de zvonuri mai mult sau ma1 pupn raspi\ndite, al diror 1zvor este . "
termmabil, 1ar verae~tatea ior este necontroiabila, semnifica(1a ind01elmca
acestor zvonuri faci\nd ca ele sa fie foarte nes1gure. Daca este cazul,
poate asculta un numar de marton ma1 mare decal de obice1, dar fiecare
va relata despre ceea ce cunoaste personal, apoi instanla va stabili ea ms.aji;.F;':
ex1stenla sau mexistenla faptului litigios.'
1 Mentiomlm ca. ie_gtslatia franceza ad mite acest mijloc de prob3 nu_mai 1n cat~va cazuri>.: ,;
de excepfie. A se vedea: E. Bonmer, op. Cit., p. 220 ~~ urm.; A. Weill, F. Terre, op.
.,p. 401.
'b
.
' D. Alexandresco, op. cit., p. 451; A. iona,cu, op. c1t., 1969, p. 172-173; Tn
col. c1v., dec. nr. 1689/1955, in Culegere de decizii 1955, vol.l, p. 216.
~A se vedea V.M. Ciobanu, G. Boroi, La.valeur du temoignage en droit c1vil -

Jn votumul La valeur du temoignage en droit ctvilffhe probative value oftesttmony In

law, Kluwer Law international, 1995, p. 206.

149

Este adevarat ca legea cere uneori sa se dovedeasdi notonetatea unw fapt,

insa, intr-o astfel de situatte obiectul probe1 nu il reprezinta faptul insu~1, ci
. imprejurarea ca el este cunoscut 1n general de toata lumea de pe o anumita
'~tmdere teritonala, deci, martorii vor relata despre notorietatea faptului, 1ar nu
despre acei fapt.
De asemenea, nu suntem in prezen~a uner rharturii dupa oprnia !ndeob~te
. r:lso~n<Jitii !n cazul!n care martorul ar relata despre un fapt pe care 1-a auzit de
Ia o altapersoana, .ce a fost prezenta Ia producerea acelui fapt (marturia secundara sau mediata), deoarece depozilia martorului are un izvor prec1s, indivrdualizat. De altfel, trebUie subliniat ca marturia secundara este admisibila
numa1 atunci c~nd, din motive obiective, instanla nu ar putea sa-l audieze pe
eel care a fost prezent Ia producerea faptului de probat.
0 alta trasatura specifica miirturiei este aceea ca ea trebwe lacuta oral!n
iata rnstantei de judecata. Aceasta deoarece admrnistrarea probelor este guvernatii de pnnCipiul nemijlocirii, iar exceptiile de Ia acest prtncip1u sunt liml!ativ
prevazute de lege. A~adar, declaratiile scrrse ale unor tefle persoane,' facute
chiar in forma autentica, nu au niCio vaioarea probatone. Daca un te!f are
cuno~tinla despre faptele ce formeaza obiectullitigiulw, nu este suficient ca ei
sa trim ita o declara11e scrisa, c1 instanla 11 va c1ta ca martor, urmi\nd a relata
oral, !n cadrul dezbaterilor. Explicalia este simpla. lnstanla ~~ pa!file trebuie sa
aiba posibilitatea de a pune intrebarr martoruiUI, insa, pentru aceasta, este
necesar ca martorul sa fie prezent.

1.2. Defimitarea marturiel de aile mijloace de proba

Martuna trebwe deosebita de alte mijloace de proba cu care ar avea unele
trasaturi comune.

Astfei, atat marturra, cat ~~ expertiza provin de Ia un tert dez1nteresat de

solulla pe care o va pronun!a instanta cu pnvire Ia pretenpa supusa JUdecatii.
lnsa, martorui reiateaza despre faptele litig1oasepe care le cunoa~te, in t1mp ce
expertul este un tehmCian ciiruia instanta ii cere sa i~1 exprime parerea orr sa
dea lamunri asupra unor impre1uran de fapt ce solicita anum1te cunojtmte de
spec1alitate sau sa le constate ca specialist, impre1urarr care au legatura cu
obiectul prrcinii ~~ aJu!a Ia rezoivarea aceste1a. Ma1 sunt ?' aite diferenle 1ntre
cele doua mij/oace de proba, de exemplu, pa!file trebuie sa fie legal c1tate
pentru terme11ul de tudecata Ia care-se vor audia martorii, In vreme ce pentru
etectuarea expertizer partile vor fi c1tate, de catre expert, numa1 dadi este
necesara o lucrare ia fala loculur; in anum1te cazuri prevazute de iege expert1za
'- legislatia franceza

recunoa~te

valoare _probatone declaratiilor scrlse facute de terte

.;... f"fSOane (,..les attestations"),- insa judeditorul are puterea suveraria de a ardon a, permite sau
retuza primirea unei astfel de declaratii sau de a proceda Ia audierea persona! a a autorulu1 eJ.

150

CIVIl. t'arrea

este obligatorie, sub sanqtunea nulitajii hotararii, 1nsa admimstrarea probe 1

tesllmomale este 1ntotdeauna lasata Ia aprecierea mstanjei; 1n unele situatii .:
rezultatul expertizet nu poate li lnlaturat decal pnntr-un mijloc de proba d~
aceea]l valoare ?tiinjifica, mr nu pnn declarajiile martorilor etc.
Martuna nu trebUie confundata ntct cu cercetarea /ocala. Legea acorda
instanJei de JUdecata dreptul de a verilica ea lnsa]l anumite lapte care formeaza
obiectui litigtului, de a lua cuno]tinJa directa despre acestea. Cu ocazta unei
cercetari locale, daca este cazul, mstanJa poate asculta martorii pricinii, pentru
a obJme lamurin suplimentare, lnsa, Intr-a astlei de sttuajte suntem In prezenja
a doua mijloace de proba difente, anume cercetarea )ocala ]I proba
momala, dec1 se va lntocm1 un proces-verballn care se consemneaza rezultatul
cercetarii locale, precum 1' cate un proces-verbal pentru fiecare declarajie de
martor.
Spre deosebire de martune, care emana de Ia un terJ: strain de pretenjia :.
dedusa Judecajii, marturisirea provme chiar de Ia una dintre parjile In
fiind declarajia pnn care o parte recunoa1te ca adevarat un fapt de natura
produca lmpotnva ei consecm)e JUridice. in plus, marturis~rea este, In ,
cipiu, mdivtzibila, In limp ce declarajia martorului poate li rejmuta de instanta
numai ln parte; martuns~rea este, In prine~ptu, irevocabila, lnsa martorul poate
reveni asupra declarajtet sale, schtmband-o sau tacand adaugiri.
De?' depozijia martorului se consemneaza lntr-un proces-verbal, aceasta, nu
lnseamna ca lntre proba prin declarajiile martorilor 1' proba pnn lnscnsur{ nu
extsta dilerenjten. Distmejia 1ntre aceste doua mijloace de proba este loarte
tmportanta, atat 1n ceea ce pnve1te dovada actelor juridice, cat ]I datorita
faptuiUI ca smgurele probe noi admisibile ln recurs sunt lnscrisurile.

1.3. Evolujia probei prln declarajiile martorilor

Martuna a lost una dintre probele privite mult limp favorabil, fiind constderata cea mat tmportanta, mai ales In perioada In care 1tiinja de carte era
puJm raspandita. in dreptul roman, proba testimomala era aproape obligatorie
- testtmoniorum usus frequens ac necessanus est. Un foarte vechi adagtu temoins passent les lettres - semnifica laptul ca se acorda mat multa credibilitate marturiel decat lnscnsurilor.
Treptat, ma1 ales dupa descoperirea tiparulut 1' raspandirea scnsuiUI ?I a
cititulu1, au lost observate avantajele probei prin lnscnsuri: este o proba preconstituita lnamte de once litigiu, ceea ce lnseamna ca are o credibilitate mai
mare; 1nscnsul are o valoare obiect1va, care nu este in nic1un fei ata~ata
ra}iilor unor persoane; lnscnsul se poate pastra u~or, iar con}inutul sau nu
altereaza ma1 greu, deci valoarea sa probatorie nu se diminueaza cu trecerea
ttmpulut, In timp ce alte mijloace de proba sunt susceptibile de a se altera 1
chiar sa dispara.
Borot

CiVIl

151

~e as:me~ea, s-a mai evidenjiat 1' fragilitatea probe 1 testimoniale. martorii

putand sa se m?ele sau, s1_ma1 rau, sa se lase cumpa-rat1 Jncert 1t d' h

11
b
. '
.
u mea 11 c tar
penco u pro e1 testtmontale au fast recunoscute chiar In dr t 1
f. r
.
ep u roman tantum acutatem, per q~os multa veritati contrana perpetrantur , rara vt et
1
probttas ubt regnat grandts egestas, precum ?i In vechiul drept francez _ le fus
_
qw mteux abreuve, mteux preuve.
p

In co~stderarea a:;estor lmpreJUran, In dreptui francez, pnn art. 54 al Ordonante_ 1 dm 1566, data de Carol a\ IX- lea 1n localitatea Moul'tns a 'ost
t - 'b'l'

.
. ''
res ransa
adm1s1 1 1tatea martunei In ceea ce pnveste dovada actelor urd
d.

~ t A
- .A
.. .
J 1 1ce, 1spoztt1e
.
.. care a as tnscnsa 1' m OrdonanJ~ dm 1667. Restrangerea adm 1sibilitatii m~r.; .
pentru doved~rea actelor JUrtdice este trecuta ?' In Codul ctvil n~ oleode unde a pre\uat-o legtuitorul roman.
p
o_e1iAproba testtmoni~!a nu mat este atat de importanta caIn vechiui drept.
ea raman~ totu?_' ~n mqloc_ de proba lolosit In multe procese, prezentand
. tmportanja practtca deosebtta mai ales In acele cazuri In care nu se ma 1 t
P0
produce jtalte probe.

2. Admisibilitatea probei prin declarafiile marlorilor

Cat pnve?te admisibiliMea probet pnn declaraiiiie martorilor, trebute disttns
mtre doved~rea laptelor JUndtce stncto sensu ?i dovedirea actelor JUndice.

. 2.1. ~dmisibOilatea probiirii prin declara!ii de morton a faplelor juri-

dice stncto sensu

ln prmctptu~ st~bilir~aA pn~ d~clarajiile martorilor a fapteior Juridice stncto

sensu este postbtla lara mgradtn.' Aceasta concluz 1e se desprmde din chtar
redactarea art. 1191 C. c~v., care se refera Ia ,dovada actebr JUrtdice (... )"
(ddect, per a c_ontrano, nu 1' Ia dovada faptelor JUridice stricto sensu) precum q
m prevedenle art. 1198 alin. 11) C. ctv.

'
Y
De _altfel, ln. cea mat mare parte a cazurilor, faptele tundice stncto sensu
vtze~~a sttualu m care nic1 nu s-arputea preconstitui o pr~ba Ja data producerii
lor, fun_d ;orba
~e lapte ce survm independent de votnfa omulut, fie de tapte
ce se savar1Aesc lara mtenlt_a de ada na1tere Ia efecte juridice, etecte care totust
se produc In te~~1u I l;g~. Astle I, se pot dovedi prin declara\iile martoril~r
poses1a ~~ tulburanle e1, ran1rea unet persoane, 0 munda!ie, un triiznet, v;ciile

It:

nr.

;/lT;~bj

deci'z~

Sup3r6e1m, ColegJul crvil, dec. nr. 1846/1956,- fn revJsta ,legalitatea poputar3"

'p,

se Vedea ~i. Pl~nUI Trib. Sup rem, ?ec.. de indrumare nr. 14/1962, fn Cule ere de
1960 1;~2,_ p. 20, Tnb. Suprem. Colegoul civil, dec. nr. 610/1960, !n Culegere degdeCizii
P 0, C.S.]., s. CIV., dec. nr. 2010/1992, !n Prob\eme de drept 1990-1992, p. 256.

Bor01

Civil

civil. Partea

152

de conslm!amnt, faptul neexecutarii obliga(ie1 contract~ale, ~e!ictele"~~

delictele, gestlunea de afaceri, plata nedatoratuiUI, lmbogawea fara
cauza, faptul edifidirii une1 construqii pe terenul altUia etc.
.
.. ,
Sunt totu~i unele fapte naturale care, de regula, nu po~ ~ probate. pnn
declaratiile martorilor. Astfel, na~terea sau decesul se probeaza, m pnne1p1u,
actele de stare civila (certificatele eliberate in temeiul reg1strelor de stare
avnd aceea~i putere doveditoare ca ~~ actele intocmite sau inscnse in
registre). 1nsa marturia devme admisibila dacii: nu ~u ex1s~t regist!e de stare
c 1vila; reg 1strele de stare civila au fast pierdute on d1struse, m totailtate sau. .
parte; nu este posibila procurarea din strainatate acertificatelor de stare ~
sau a extraselor dupa acteie de stare civila; intocm1rea actelor de stare CIVIIa
fast omisa (art. 16 din legea nr. 119/1996).
De asemenea, proba test1moniala este madm1sibila ~~ atunci cand s-ar
pe aceasta caie sa se rastoarne o prezum(le absoluta, chiar daca ar fi vorba .
fapte JUridice stricto sensu. De exemplu, potnv1t art. ~.l C: fam., starea CIVIl
care rezulta din certificatul de na~tere ~~ foloSirea staru c1vde (poses1a de
conforme cu acest certificat nu pot fi puse in discu(ie, n1ci de d.tre copilul .
ar reclarna o alta stare civil a, niCI de catre o alta persoana care ar contesta-o.'
2.2. Admisibilitaiea probarii prin deciaratii de martori a actelor '
juridice
1n privinla admisibilita(ii probarii acteior JUridice prin declara!iilemartoriloi ,
dispoziliile cuprinse in art. 1191 alin. (1) ~i (2) C. CIV. prevad doua
.
restnct1ve:
- interdiqia de a dovedi cu martori actele JUridice cu o valoare mai
decat cea prevazuta de lege;
- interdic!ia de a dovedi cu marton impotnva sau peste cuprinsul
lnscns.
2.2.1. inierdicfia de a dovedi CU mariori QC!ele Juridice a caror VOIIOClle f;
esle mai mare decat cea prevazuta de lege
Articoiui 1191 alin. (1) C. c1v. prevede ca ,dovada actelor JUridice al
obiect are o valoare ce depa~e~te suma de 250 lei 2 , chiar pentru de(JOzit
1 Tn acest sens s-a deCIS dl nu se poate dovedi cu martori contra posesiei de stat de I ___ :'--:_:;
din disatone, contorma cu certificatUI de na~tere, o stare c1vila de fiu din afara
i L:~-:,'
(Trib. Suprem, Colegiui c1vil, dec. nr. 1456/1955, in Culegere de decizii i 955, vol. L,

2 A se vedea 51 art. 1 alin. (1l 51 art. 5 alin. (5) din Legea nr. 348/2004 .
1
mtnarea monede1. nationale, precu~ ~~ dec. nr. 666/2006 a Curt,.ii Constitu~ionale (M.
nr.
din 23 ianuarfe 2006), In Codui civil ~~ 15 legi uzuale, ed. a 4-a, actualizaUi Ia 1
mart1e 2008, Ed. Hamang1u, p. 158.

59

Boroi

153

.voluntar, nu. se poate face decat sau prin act autentic, sau prin act sub
5emnatura privata."
.
Pentru .dovada acestor acte JUridice nu se pnmesc nic1un fel de alte probe,
.. nicl alte_ ms:nsur~ _n1c1 de:lara!Hle martorilor si mci prezum!ii, leg1uitorul
.donnd sa obhge pal}1lecare mche1e acte juridice sa-~i preconstituie probe care
sa ~s1gure cert1tudine? _:;tabilitate raport~rilor JUridice create. Vaioarea prevazuta de leg~ este mod1ca, cee~ ce denota mtentla leg1uitoruiU1 de a amplifica
sfera de apilcare a probe1 pnn mscnsuri.
Regula enuntata ma1 sus se aplica Ia toate actele juridice, mdiferent daca
sunt convenlii sau acte unilaterale, acte pnn care se stabilesc raporturi JUridice
sau pnn ~ar~ _se. recunosc, se confirma, se modifica, se transmit sau se sting
raportun_ Jund1ce preexistent~.'. Sunt in sa. unele cazun in care legea prevede
expr~s ca dovada UnUI a:t !"~1d1c poate re1e~i din anumite tapte; spre exemplu,
conf~rmarea unw act JUridic lov1t de nulitate reiativa poate rezulta din
executarea voluntara a actuiUI respectiv; remiterea datoriei poate rezuita din
faptele prevazute de art. 1138-1142 C. civ. etc.
In ~ceie situalii complexe In_ ~are s-au savar~it ori se invoca fapte materiale
m legatura cu anum1te acte JUndlce, proba testimonial:! este admisibila numai
In ceea ce pr1ve~te dovada faptelor materiale, nu ~~ a actelor juridice. Spre
exemplu, potr1v1t art. 676 C. proc. c1v., cererea posesorie poate fi introdusa si
de eel care de!me 1mobilul in interesul sau propriu, in teme1ul unu1 contract
1n~he1at cu pos:so!ul, insa detentorui va fi linut sa dovedeasca, prin orice
IT!IJIOc de. proba, mdephmrea pnmelor doua conditii stabilite de art. 674
C: proc.. c1v., dar~~ titlulin baza caruia detine bunui, iar sub acest aspect i~ 1 va
gas1 aphcare regu~a inscrisa in art. 1191 alin. (1) C. c1v.; 2 in cazul raspunderii
~ontractuale, deb1torul va putea dovedi prm declaratii de martori anumrte
. IIT!preJuran ~e fa~t care _au impiedicat executarea obligatiei sale, dar nu va
putea doved1 decatprm mscns contractu! in care s-a inserat clauza ca acele
lmpreJuran vor fiexoner~torii de raspundere; dacii paratul i~i poate dovedi
, pose:_1a asu~ra unu1 1mobll pnn marton, reclamantul ce ar pretmde ca paratul
este m reahtate un s1mplu detentor, in teme1ul unui contract de loca!1une
mtervenit i~tre ace~tia,, va trebUI sa probeze contractu! respect 1v conform
art. 1191 aim. (1) C. civ."
A se v~de~ ~iPienul Trib._Suprem, dec. de 1ndru~are nr. 7/1961, in Culegere de decJzii
196,1, p. 16, Tnb. Suprem, s. CIV., dec. nr. 2443/1983, 1n Culegere de decizii 1983, p. 153.
A se vedea s' C.S.)., s. c1v., dec. nr. 1592/1991, in Probleme de drept 1990-1992
p. 253.
'
1

S-~ deds ca t~Jl~l co~testat?r c~re p~etinde ca bunul !'"obil urrnarit este propnetatea sa,

~~ deb1:orul urrn~nt ll_detJne ~e Ia el c~ tJtl_u precar,, va treb~i sa faca dovada contractu lui in

za carUia deb1t~ru1 ~r~ant a ?obandlt detentla bunUJUI, prin lnscris cu data certa
antenoara date1 ~e.~hestraru bunuiUJ (Pienul Trib. Suprem, dec. delndrumare nr. 14/1962 In
Culegere de decJZII 1962, p. 20).
'
- Rnrni

155

JUriCIIC CIVIl

154
Regula madmrsibilitatii probei pnn declara}iile
numar 1n matene crvila, ci ~~ 1n materie penala, 1n ceea ce pnve~te do,;ad,
actelor JUridice \n legatura CU care se pretinde ca au fost savarjile mfrcactiut
de 1n~elaciune 1n conven}ii, de abuz de 1ncredere etc., deoarece ju,:Je,:area
chestiunilor prealabile de natura civila, de care deptnde solu}ronarea
penale, se face de instanta penala, potrivit regulilor ~~ mijloacelor de
prevazute de iegea crvila tart. 44 alin. (1 l ~i (2) C. proc. pen.].
Cu excep}ia acelor acte JUridice pentru care forma scrisa este ceruta
validitatem, caz 1n care nerespectarea ei atrage nulitatea opera}runii JUridice,.
restnctia impusa de art. 1191 alin. (1) C. civ. este numar de ordin probator;
actul juridic exista chrar daca nu s-a 1ntocmrt 1nscnsul, dar nu va putea fi
dovedit pnn declara}iile martorilor, Cl, eventual, pnn marturisrre.
Evaluarea obrectulur actulur JUridic se face pnn raportarea Ia momentul
care par}ile au lncheiat actul juridic, deoarece 1n acel moment paf\ile puteau
aprecreze daca este necesara sau nu preconstitUirea 1nscnsului. Pnn un11are:
dad\ Ia 1ncheierea actului Juridic valoarea obrectulur acestuia era mar
decal cea aratata 1n art. 1191 alin. (1) C. civ., 1nsa pana Ia momentul mrrnrll.
ucerii cererii de chemare 1n judecata a ureal peste aceasta suma, proba
declaratiile martorilor este admrsibila; dimpotnva, dad\ Ia 1ncheierea actului :
Juridic valoarea obiectulu!
aceasta suma, dar a scazut pana
.
momentui propunerii probelor, proba testrmonrala este madmrsibila. Pntmit ;.;
art. 1192 C.. civ., actul JUridic va putea fi probat cu marten In cazul1n care
valoarea prevazuta de lege se depa~e~te numar ca urmare a adaugarii cu.an- '"'
tumului dobanzilor Ia capital. Artrcolul 1193-1196 C. crv. stabilesc o sene
restriqii pentru a nu se eluda regula 1nscrisa 1n art. 1191 alin. (1 l C. civ.,
fragmentarea crean}er, restrangerea obrectului cererii sau rntroducerea ,n,nr''c
ceren succesrve. Astfei, dovada prin deciara}iile martorilor este 1
daca partea pretinde pnn cererea de chemare 1n judecata o suma mar
decal cea prevazuta de lege, iar, ulterior, 1?' restrange obrectul cererli
aceasta vaioare (art. 1193); cand se pretrnde o sum a mai mrca. decal cea, .
prevazuta de lege, dar care este un rest dintr-o creanta mai mare neconstataH\
printr-un 1nscris (art. 1194); 1n cazul 1n care o persoana introduce Ia aceeaji
mstan}a mai muite ceren 1mpotnva acelurajl debitor, (ara a avea m:scriSun ....~
pentru ele, fiecare cerere sub valoarea stabilita de lege, dar toate 1m,nrPlln~
depajind aceasta sum a, chiar ~~ atunci cand crean}ele ar izvor1 din acte JU ru"'" ...
deosebite, 1ncheiate Ia date difefrte, cu exceppa srtuatrei 1n care creditbrul ar i
dobandit aceste crean}e de Ia alte persoane (art. 1195); de asemenea, pentru a
se evita eiudiuea legii nu numai pnn fraqronarea crean}ei 1n mar multe
concomitente, ci ~~ atunci cand crean~a este frac!Jonata In mai multe
succesrve, art. 1196 C. crv. prevede ca toate cererile 1mpotnva acelura~i
tor, mdiferent de titlul invocat. care nu sunt justificate prtn 1nscrisun, treuure.
!acute pnn aceeajl peti}ie, sub sancpunea de a nu se mar pnmr once alta rp,o<P''

depa~ea

-i

nedovedita .prin rnscris jl care s-ar fi putut formula Ia data celer

A

2.2.2. lnterdicfia de a dovedi cu marlon. rmpotnva

. sau peste cuprlnsul
. .
unuiinscris
Potrivit art. 1191 alin. (2) c
,
. .
martor.i, In contra sau pest~ c~ecarvc. "n...! se v~ pnmJ_ nici~data o dovada prln
.
e cupnnde actul n-
1 1 des
pretmde ca. s-ar fi ZIS 1namtea la r
-1
"
' 'pre ceea ce se
chiar cu privlre Ia o suma sau

"

"

v~l 0 a

s~u ~n

Jmpu

, ;"
" ..
Aceasta regu Ia, care a pare ca o conventl
lege, pe care 1nsa partile 0 pot combat~ es~ac.:a ~ parJ;rlor, prezumata de
contrara, apara continut~l1nscrisui .
b
u rnlatura pnntr-o conven(le
au concretizat vomta ior De vrem ur pro" r, 1n care se presupune ca partile

e ce par):r e au a 1 .. "
1nscns 1n care au consemnat actul . .d. ,
. vu grqa sa rntocmeasca un

JUn rc mtervenrt este de

1
rn!e 1es ca raportul iuridic dintre ele sa f're sr, sa raman a eel ce presupus
re It" d.ca e e au
pana cand acesta nu va fi modificat to ,
zu a m rnscns,
pal}ile au 1nleles sa-~ confere posibil'~!nn~-un mscns, fr~nd PUlin probabil ca
ori sa-l poata modifica verbal 1n f ; ea e ~I cofr:;~ate rnscnsul pnn martorr

a~ol

'

lnscris.

a, a marton or ara a mai redacta un nou

I cat timp partea (paratuD s-a opus ia admlnistrarea

ignora opttunea paratUtui (a se vedea Trib Bu
-probel cu m~rtori, JUdeditorul nu putea
Cu!egere de practidi judie~ara in ~ate;ta c~~~r~t2~Q a 2lV-a CIV., d:c. nr. 1742/2001' in1
2
Ed. Rosetti, Bucure~tt, 2004, p. 320).
- 003 a Tnbunatulut Bucure~t ,
~ Pentru situaJiile in care legea cere torma a .
b .
capttolullll, sectlunea a 11-a, subsectiunea a VI- d pr3o2atJonem, a se vedea supra, partea I,
.
a, nr. . .

Boroi
Boroi

urma confeqJonarii actu!UJ,

re ce nu depaseste 250 lei "

juridic crvil

crvil . .Partea

156

- marturia este admrsibila pentru lamurirea sensulur exact al unor clauze

rnrntr<!Ctluale, dadi acestea sunt confuze, obscure sau susceptibile de mai multe
_
1 deoarece a Tnterpreta nu !nseamna a proba lmpotnva sau peste
cupnnsul unui 1nscris.'

Articolul 1191 aiin. (2) C. civ. cupnnde doua restnctii distincte, rar nu
sm~ura.

.
.
.. .
.
.
In pnmul rand, nu se poate face dovada prin declarat" de martpn
.
unUI lnscns, deci proba testimomala nu este admrsibila pentru a :e stabili
lnscnsul ar cuprinde ciauze sau mentruni inexacte, de exemplu: ca prelul
altul decat eel prevazut !n lnscns; ca termenul pentru executarea
aratat !n !nscris, este !n realitate aitul; ca prelul nu a fost platit Ia ir;rroP""0 '
contractului, a~a cum se mentioneaza ln-lnscris; di lnscrisul nu co,re,;pLmdle
realitatii, fiind srmulat etc.
1n ~I doilea rand, nu se poate dovedi prm declaralii de marten peste cuonn.
sui unur !nscris adica proba testimomala este madmrsibila pentru a se
lmprejurarea
pal}ile au adus verbal modifican actulw JUridi:: co~statat
!nscrisui respectiv, mdiferent de momentul!n care se pretmde ca ~r fr ir_;tprwnit
acestea. Disculiile pe care le-au avut piir!ile lnamte de redactarea mscrrsulur,
trmpul redactarii acestura sau ulterior, cat timp nu au !mbracat forma
acord de vomla concretizat !ntr-un !nscns, urmeaza a fi considerate 1 .
tratative. Astfel, nu se poate dovedi cu martori ca dupiHnchererea contractu!
. parlile au convenit verbal sa modifice termenui de executare a obli~alrei_
dintre ele, ca s-ar fr introdus un termen sau o condrlre despre care mscnsul
face mcro menliune, ca s-ar fi prevazut o dobanda nemenlionata !n !nscns,
s-ar fi adaugat once alte ciauze pnn care au lost modificate dreptunle ~~
gatiile pal}ilor a~a cum acestea rezulta din !nscns..
Refentor Ia dispozitia !nscrisa !n art. 1191 aim. (2) C. crv., care poate
exprimata pnn adagiile contra -scriptum test1monrum, non scnptum
nium non fertur ~~ testes quam de fide tabuiarum nihil diCJtur, adversus
turam interrogari .non possunt, !n literatura de specialitate ~~ In practica i
crara s-au facut urmatoarele precrzari:'
. regula nu se aplica decat !nscrisurilor preconstituite (convenlia tacita
partilor ar putea fi inclusa numai !n astfel de !nscrrsuri);
: eroarea, dolul, vrolenla, !ipsa cauzer, cauza faisa, ilicita sau
fraudarea Jegii 2 se pot dovedi \ntotdeauna CU marton, chiar ~I atunCI cand
1uridic a fost constatat printr-un !nscns autentrc;
. martuna este admisibila pentru stabilirea unor acte s.au fapte distincte
actul constatat pnn lnscrrs l' ultenoare lnchererii acestura, care
moduri de executare sau stingere a obligaliilor (de exemplu, plata,
pensatia, remiterea datoriei etc.), daca aceste operalium, pnvite separat, pot
dovedite cu marton potrivit pnmulur alineat al art. 1191 C. crv.;
i

ci.

,,.,,'

2.2.3: Excepjii comune de Ia regulile prevazute de art. 1191 alin. (1) ~~

C.CIV.

anumrte situalii, proba testimoniala devme admrsibila, mdiferent de

obr;ctului actului 1uridic, precum ~~ !n completarea sau !mpotriva
-n1reved<orilor mscrrsulur preconstiturt de par!r.
a) Artrcoiul 1191 alin. (3) C. civ. prevede ca pal}ile ,pot conveni ca ~~ In
le aratate mai sus sa se poata face dovada cu martori, daca aceasta
care ele pot sa dispuna". A~adar, chiar In ipotezele vizate
oriveste ?repturi.
regulrle stabrlrte de art. 1191 alin. (1) si (2) C. civ., pal}ile pot convem,
sau tacrt (spre exemplu, reclamantul propune proba prin declaratiile
,
martorilor, rar par~tul, In loc sa se opuna Ia aceasta, solicita ~~ el proba prin
martonlor pentru dovedirea acelura~l act juridic), sa admmrstreze
.
pnn declaratiile martorilor.2
:
S-a pus problema de a sti daca, !n cazul !n care una dintre pal}i solicita
proba testimoniala !mpotnva dispozilii!or art. 1191 alin. (1) 51 (2) C. crv.,
... rnstanta este sau nu obligata sa atraga atenl!a par):ii adverse ca ar~ dreptui sa se

?e

Trib. Suprem, Colegrul CIVil, dec. nr. 1974/1955, In Culegere de decizii 1955, val. 2
. p. 205; dec. nr. 1666/1957, in Culegere de decizii 1957, p. 330; Trib. 1ud. Cluj, dec. c1vila

I.

nr. 14/1973, in "Revsta romana de drept", nr. 2/1974, p. 163.

2
~eopuner.ea p.3.f1:ii atune cand adversarul a solicitat proba cu marten se considera a fi
ach1esare (Tnb. Supre~, ~oleg/UI civil, dec. nr. 1194/1956, in Culegere de decfzii 1956,

2, _p._ 253), astfel meat .once opunere_ ultenoara devine moperanta (Trib. Suprem,
. Coleg1u1 ~1vil, dec. nr. 112/1959, in Repertonu 1952-1969, p. 786, nr. 293); a (ortion, partea

:respectJva ...nu s-~r putea plange pe c~lea apeluiUI sau, dupa caz, a recursuiui, pe motiv ca
:_. a tncu_;unJa! ~reba cu marten cu nerespectarea dispoziJiilor art. 1191 alin. (1) ~i (2)
C: _ctv. PreCizam ca, m conceppa conform care1a dispoziJiile iegale ce stabilesc admisi. b1lttatea pro?e cu marten, de~ a~ezate in Codui civil, sunt totu~i norme proceduraie, aceste
I
pot f1 arg~m~ntate ~~ ~e _co~si~ere~t.ul di, fiind verba de norme de ordine privata,
. lor ~rebwe mvocata m hmme_ litis, sub sanctiunea dediderii p.lrJ:ii interesate din
:_

Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 459/1977, cu nota de C. Tunanu, in ,Revista roma.na

drept", nr. 5;1978, p. 4!\-53; dec. nr. 1733/1978, in Repertonu 1975-1980, p. 294, nr. 87.

Bor01

de a o mvoca ulterror. Cu aceasta _iustificare, apare ca gre~ita soiutia di, dadl partea
~robe1 cu m~rtori (de?i era legal citaUi), .ea se va putea opune ulterior

; A se vedea Sl A. lon~cu, op. cit., 1969, p. 183-184; /. Stoenescu, 5. Zilberstem,

cit., p. 367-368; V.M. Ciobanu, op. crt., vaL II, p. 190-191.

157

. p.

. Cap1tale1, Caleg1ul al Ill-lea c1vil, dec. nr. 2390/1959, cu nota critica de

In rev1sta ,Legalitatea populara" nr. 2/1061, p. 104-107). S-a mai decis caIn
in ~are partea s-a_o~us ia ?ud_ierea martorilor, depOzitiile luate nu pot fi pnmite ca
IT~1b. Suprem, Co1eg1ul CIVIl, dec. nr. 301/1955, in Culegere de decizii 1955, vol. 2,
209; dec. nr. 1289!1956, in Cu/egere de dectzii 1956, val. 2, p. 256).

Bnrnl

A.

158

,KaporLUI

opuna Ia

159

fncuv~inlarea frobet. Cont~ar ~~~ ~o~~~i:a~~~::~lc~~;~~~,i~:~a~;ece,

c) !n matena dreptulu1 familie1, In ceea ce

a~:o~:tu:~:e~~~u~=c~toruf

1ntfacord cu. all<

sa provoace, din iniliativa sa, 0 .
al el s-ar
, . .
v afle adevarul, dec< mtervenl<a
.
fmpreJurare
m
care
;st;
<mtp
~edgl~a~~~foacele
de
proba,
de~
aflarea
adevarului
.
torului ar f1 de natura sa res ran a
. . .

aJ~nge

. .
I al desfasurarii procesu!UI c<VI 1.

este un pnne1p1u genera IV , .

u proba prm declaraliile martorilor este
b) 1n materie comercia a, m pnnc<p< '
bl' Cle comerciale '
adm1sibila fara

re~triC\~-

Potn:

li~eraliuniler~~~~~st~~~~~~a~f ac~asta ch<ar 1n cazurile prevazut_evd; art 1191..

~~~aca~du-s~0~=i g;,~ud":c::~~~~~r:a~~;~~~r;~: ~~~;~i~~~s~~t~:~e~~~-

'
. .

lor uridice comerciale, rapiditatea desfa?uraru operal<Unl or ,

doved~rea

In

~omerdale.

va~~ar~~~~~
A

.:.

Boroi

Bucure~tl,

~~

sume de bani, menl<unile unu1

lnventar, socoteli facute intr-un reglstru casn1c, concluzii sense ina1ntate

mstan~elor _Judecatore?ti, ceren, memorii etc.:;

:.id:.~(

1 Trib. Suprem, ColegJul Cl~ll, dec. nlr.\14 ct~n' legatura cu admisibilitatea probe! cu
se vedea Si I. Antonw, ExerCitarea ro u UJ a IV I

nr 3/1965 p 102-104.
1
marton, in revista , ustJpa nou '
81,7/1971 a Trib. JUd. Suceava, fn "Revista
2 Gh Piiriiusanu nota Ia dec. c1v. nr.
.
t
"'1-1:11:>:!1:~
. nr. . 7/1972 , p 131-132' /. Stoenescu, 5. Ztfberstem,-~ op. Cl ., p.
de drept",
624
V.M. Cioba!}ut op.. cit., val. II, p. ~91bt~ot:~ sa fsi motiveze solutia de respingere a cererii
10
J S-a aratat ~ mstanta nu ar
tga a

1
- ar conferi o putere
tncuviintare a probei pnn declaratiile ~~zo;i~~~~~~~~e~em:~~~~-oria generala a
i i
tionara de aprectere- I.L. Georgesc~,
P
arare comerciala, . lucrare
Probele. Contractu\ ade
Lex,
1994, P 119-120
completaUi ~~ adusa Ia Zt de I. B canu, ~ . e e rive te aprectem ca. art. 46 C. com.
doctrina citata de acest autor m nota 183. Inc n pt u: s~ putea reaHza controlul judiciar,"
acorda instantet_ o scutire de m?ttvare, deoar~ce~pae~ rde pnma instanta, aceasta trebute sa
pe calea apeluiUI,- cu pnvtre Ia te~:mJcJ~~ at l~c~~~ta de una dintr~ p3rp, admisibil_a
arate de ce a considerat o anumJta pr~ a ~~ Alexandresco op. cit., vol. Ill, p. 461 ).
Princlpiu, ca inutil3 {tn acest sens, a seve ea ~~ .
' .

a"

condifii:

aprobat ori care nu este semnat)1 o scnsoare, fnsemnan, note, declaratii scrise

de~<

89/1957 in Culegere de dectzii 1957, p. 325.

sau a celUI ce el reprezmta ~~ care scnptura face a fi crezut faptu I pretms"

A?adar, lnceputul de dovada sensa presupune lndeplinirea cumulativa a tre<

extraJudie~are, chitan!e care atesta pnm~rea une1

~~i7,u~:;,u:mbele

- - - - - - - - - - - .~-

df Existen1a unu1 lneeput de dovada scrisa da posibilitatea administrarii

probe< prin declara)iile martorilor. Potflvit art. 1197 alin. (2) C c1v. ,se nume?te

- sa exlste o scrlere, In sensu! de once fel de lnscns, chiar nesemna{2

acele pcazun 1n care par!ile au redactat un mscns pentru

sau peste conlmutul acelui 1nscns.
.
IV
Articolul 55 C com. dispune totu~< ca daca le?ea comerc<a ~
es<tatea unUI 1nscns pentru dovedirea actelor JUrld<ce comerc<~ e,
neve
oate fi adm<sa dedit 1n conditiile 1n care ea este perm<sa de
reguli stabiiite in art 1191 alin. (1) ?' (2) C c<v.
aplicabile.
Ita ca
se consacra o ma1 mare
. Din prevederile art 46 C com. ma< rezu
'
este obli ata sa
libertate In folosireva probe< t~st<momale, <pn:~~~~n~~esate, c<, gdimpotriva, are
leze aceasta proba, Ia Simp a cerere a
v ' f
re de Sltllat~:a
dreptul sa admita-sau sa respmga cererea de proba, m unc '
concreta din spe\iL"

in raporturile patrimomale dintre so}<, ambeiereguli sunt inaplicabile, deoarece

art. 5 alin. (1) din Decretul 11r. 32/1954 dispune ca aceasta dovada se poate
face pnn orice mijloc de proba.'

nedatat (de exemplu, un fnscns autentJc nevalabil ca atare lntrucat nu s-au

respectat unele dintre formalita}ile prevazute de lege, un fnscns sub semnatura
pnvata carUia fi lipse?te menl1unea multipluiUI exemplar sau formula bun

. , .

c<a~a~~~;J dove~irea actelor. JUridice mdif:rentde valoarea lor: precum 1'

pnve~te dovada bunurilor proprii

tnceput de dovada once scnptura a aceiuia in contra carwa s-a format peti}ia

a~;, ~! c~;e ~~~~st~nt~g=~~ec 1 aza ca trebu1 .

~ ~fv~~!:asta dispozilie legaia este JUstificata _de ~e~es<tatea fac~:<taru '

JUIIUil. l.IVU

- scrierea sa provma de Ia eel caru1a li este opusa sau de Ia o persoana fala

de care partea este un succesor In dreptun ori lnscnsul sa fie lntocm1t de o alta
persoan~. dar semnat de parte. 1nsa; daca actul a lost fntocm<t in fala unu1
func!ionar competent care 1-a atestat con!<nutul ca fiind corespunzator declaralieJ par\ii, semnarea de catre aceasta parte nu mai este necesara;
- scrierea sa fie de natura a face demn de crezare faptu I pretins. Aceasta este
o chestiune de fapt, ce urmeaza a fi apreciata de mstanla, de exemplu, o
scrisoare adresata creditorului prin care debJtorul se scuza ca nu i-a putut plati
datona, are acest caracter. Scnerea poate face verosimil faptul pretins ?' daca
se refera Ia un ait fapt, conex cu eel ce formeaza obJectullitig<uiUI, din cunoa?terea caru<a instanla ar putea !rage concluzia ex<sten)ei probabile a taptulu1
Pretins, datorita legaturii dintre ceie doua fapte. De exemplu, ar putea const<tuJ
Pentru dezvoltari, a se vedea I.P. Fifipescu, op. cit., p. 77 ~i urm., iar pentru solupa ca.
derogarea nu ar avea fn vedere
regula tnscrisa tn art. 1191 alin. (2) C. civ., a se vedea:
1

~~

I. Albu, Dreptul familiei, Ed. Didacttca ji Pedagog1ca, Bucuresti, 1975, p. 149; P. Anca, Cu
privire
la dovada bunurilor proprii, In "Revlsta romana de drept" I nr. 2/1981 I p. 15 ~~ urm.
2
Trib. Suprem, Coiegiul civil, dec. nr. 1260/1965, in revista ,Justi;ia noua", nr. 3/1966,
p. 158.
J

A se vedea

~i Trib.

Suprem, Coiegrul

CIVil,

dec. nr. 1288/1956, in revfsta ,Lega!itatea

populara", nr. 12/1956, p. 1531; s. c1v., dec. nr. 1391/1969, in Culegere de decizii 1969,
p. 99 (in aceasta din urma decizfe se mai arata ca, daca pe baza tnceputulu1 de dovada
scrisa se tinde a se dovedi cu martori tmpotnva sau peste cupnnsu[ inscnsului, ei trebu1e sa
lie ultenor datei tnscrisulUJ respectiv, fntrUcat ,numa1 astfel poate ccnstitur o dovada concludenta cu pnv1re Ia ultimui acord at p3rj:ilor").

Borot

civil. Partea

160

161

1nceput de dovada sensa chitanla prin care o persoana_ adevere~te pnmi

une 1 sume de bani, fara mcio alta precizare, pentru a se doved1 apm, pnn
mijloace de proba, titlul cu care s-a facut acea plata; o scnsoare prin
persoana 1i promlte aitela sa li vanda un bun, pentru ~ se putea dovedi 1n
nuare, prin martori ?' prezumlii, 1nche<erea contractulu< de va,nz<ue-<;L<m(>arar,
cu priv<re Ia bunul respectlv etc.
De asemenea, conform art. 225 C. proc. c1vc, poate fi considerata ca
1nceput de dovada atitudinea parj;ii care, lara motive tememice, refuza
raspunda Ia mterogatoriu sau nu se 1nfali?eaza, de~i a fest citata cu
.i
expresa de a se prezenta ia interogatoriu.
e) lmposibilitatea preconstitU<rii probe< scrise constltUie o alta excep(ie de ..
art. 1191 alin. (1) s< (2) C. c1v., ale carer reguli nu se aplica, potnv<t art. 11
pet. 1-3 C. c1v., 1n ~rmatoarele situalii:
.
. .
- ia obligaliile care se nasc din cvasicontracte,del!cte sau cvasldel!cte;'
.
- Ia depozitul necesar, 1n caz de mcendiu, ruina: tumult sau _nauf:ag<u si I_
depoz1tele ce fac calatorii 1n ospataria unde trag {pract<ca JUd<e~ara a
.
textul si Ia cafenele, restaurante, bai publice, bibliotec<, 1nchinerea de

mobil~te, garderobele salilor de spectacoie etc.);

- Ia obligaliile contractate 1n caz de accidente neprevazute, cand nu era
put<nla parlilor a face 1nscnsul.
. _
. ..
_ ,
)unsprudenta a adaugat Ia aceste cazun de <mpos<b<l<tate matenala
imposibilitatea morala de a preconstitui 1nscnsui, 1mposibiHtate rezultand,
raporturile dintre so(i, rude apropiate, afim, de pneteme, de deterenla
.
mferioruiui fala de supenor etc.'
f) lmposibilitatea conservarii probe< scrise este regiementata de art_. 11
pet. 4 C. c1v. ca o alta exceptie, dovada pnn declaraliile martorilor fiind
sibila 1n situat<a 1n care creditorul a p<erdut titlui ce-1 servea de proba
din o cauza de forta majora neprevazuUi."

" Notiunea de fo~a maJora este mterpretata mai iarg 1n practlca, unde
decid~ constant ca textul este aplicabil 51 1n cazul sustragerii, distrugerii
retmerii 1nscnsului de partea potr<vn<ca sau de un terj; care refuza sa 11 pr<~zu1te;:
ln. mstan\a, al pierderii dosarului, al sustragerii lnscnsu!UI din dosar.' Este
necesar sa nu existe o culpa a parj;ii interesate.4 Aceasta Rarte, mai 1namte
reconst1tuirea prin deciara(iile martorilor a conlinutului 1nscrisu!UI, va trebu<
' Trib. Suprem, Colegiul c1vil, dec. nr. 211/1961, in revista ,Legalitatea pOJ>UI<!ra;,?:

nr. 9/1961, p.119.

2

Trib. Suprem; s. ctv., dec. nr. 861/1976, in Cuiegere de decizii 1976, p. 237;

nr. 1324/1979, in Culegere de deCizii 1979, p. 266; dec. nr. 196/1984, in Culegere de
zii 1984, p. 135; C.S.J., s. c1v., dec. nr. 1030/1993, in revista ,Dreptul", nr. _711994, p. 93.
'Trib. Suprem, Coleg<UI c1vil, dec. nr. 1461/1957, in Culegere de deCIZII 1957, p. 327.
4

Trib. reg. Suceava, dec. civil a nr. 1282/1956, cu nota de B. Diamant, in revista

J.. otiilb,'ii

dovada pierderii sau sustragerii 1nscrisuiui, dec1 a faptului ca a existat

respectlv (dovada care poate fi facuta prin once mijioace de proba).
+A>ac<ar, eel interesat va proba existen(a antenoara a lnscrisului prin chiar
~"vedirea lmpreJurarii p1erderii 1nscrisuluJ dintr-o cauza neimputabila lui. Tn
normal, ar trebUI apoi sa probeze regulantatea acelui lnscris, deci ca
'n:riSIUI respect1v raspundea tuturor cennlelor <mpuse de lege, 1n funqie de
actului juridic pe care 11 constata.
deosebire de excepliile aratate Ia literele a)-e), care l~i gasesc aplicare
atunCI cand lnscrisul este cerut ad probattonem, nu ~~ 1n cazul 1n care
sensa este necesara ad validitatem, 1n <poteza lmposibilitalii de censera 1nsc~i:ului nu mtereseaza dadi forma sensa este. ceruta ad probationem
ad val!dttatem, deoarece aceasta forma, prin definilie, a lost respectata in
;_m,,m,mt<Jl1ncheierii actului juridic.
'g) Uneon ?i tel}ii au interesul sa invoce actul JUridic incheiat de parj;i, 1nsa,
regula, e1 sunt 1n lmposibilitate de a-1 proba printr-un lnscris. De altfel, In
hcmiv11nta terj;ilor, actul JUridic .ai parj;ilor apare ca un s1mplu fapt JUridic. Tn
.. ccmS<~Cill\a, terj;ii pot sa probeze acest act JUridic prin or ice mijloc de proba 11,
pot proba pnn declara!iile martorilor 1mpotriva sau peste
. cuprinstJI1nsmsuiui constatator.1

3. Administrarea probei prin declarofiile martorilor

Administrarea probei prin declaraliile _martorilor este reglementata de
art. 186-200 C. proc. c1v. ~i va fi studiata Ia disc1plina drept procesual civil.'

4. Aprecierea declaratiilor martorilor

, In apre:erea pr~bei prin declara(iile martorilor exista anu'!'1te particuiantal<, J~decatorul avand de rezolvat succeSIV doua probleme. In primul rand,
Judecatorul trebu1e sa stabileasca daca martorul este smcer, iar, 1n al doilea
rand, presupunand ca martorul este de buna-credinla, daca declaralia lui corespunde realita!ii.
Si~centatea martoruiUI se apreCiaza cu aJutorul unor aspecte de fapt
valablie de Ia o spe!a. Ia alta, precum: masura In care martorul este interesat In
. proces, afeqi~nea sau du~man<a dintre martor ~~ una din pal}i, gradul de
rudeme sau af<mtate, 1zvorul mformaliilor martorului, dar ~~ prm confruntarea
depozilieJ martorului cu lmpreJurarile de fapt ale spe(e< stabilite suficient de
As~ vedea ?i Trib. Suprem, Colegiul civil, dec. nr. 901/1956, in Cuiegere de decizii
1956,
vol. 2; .p.. 251.
2
.
1

A se vedea, de exempru, G. Borot, op. cit., val. I, p. 395-398.

noua", nr. 1/1957, p. 100-101.

Rnrru

n---

ctvll. !"'arrea

162

prec1s pnn alte mijloace de probiL Astfel, simpia legatura de rudenie

martor 51 una din parj:i nu creeaza prezum(1a de !ipsa de ob1ectiVitate, Ia
astfel d~ concluz1e- putandu-se aJunge numai din analiza declaratiHor
rului 1n complexul1ntregului material probator, cu atat mai mult cu cat 1n
procese (divorj:, stabilirea paternitalii etc.) este greu de produs alte probe 1 .
afara de depozi(iile rude lor parJ:ilor.'
_
_
_
In s1tuapa 1n care 1nstan(a ajunge Ia concluzia ca marturia nu este sincera,
va 1nlatura din proces. lnstanta trebuie 1nsa sa dea posibilitatea parJ;ii care
propus martorul respectiv de a audia eventual 51 alli marton care ar P,utea
confirme sustmerile considerate ca nesincere, dar 51 partea potnvn1ca
propune noi marton 1n combaterea celor ce se vor declara de catre
adversaru lu i.2
Dupa ce a stabilit smceritatea martoruiUI, .mstan}a trebuie sa apree~eze 1n
masur~ depozitia acestuia reflecta realitatea. Aceasta problema se rezolva
efectuareaunu.l examen asupra facultatilor fiz1co-psihice ale martoruiUI.
mstanla trebuie sa se raporteze Ia cele tre1 momente ale martunei: perce1perea
faptuiUI, memonzarea faptului perceput, reproducerea faptuiUI perceput

jUfiOIC CIVIl

163

aceste 1~preJurari u,rmand a li apreciate 1n lunette de inteligenta martorulut,

gradulsau de cultura, obi5num}a de a se expnma etc.
ForJ;a probanta a martune1 este lasata Ia apreCJerea mstan(el, care, dupa ce
evalueaz~. critic declaratiile martorilor, se va pronunta asupra laptelor ,
5
1mpre1uranlor relatate ae martori. TrebUie sublimat ca 1n dovedirea unu 1 fapt
litigios nu prezmta lmportanta numarul martorilor. La pronuntarea hotararii,
instan!a poate sa reti~a depozitia unUJ singur martor ?i sa 1nlature depozitiile
celorlal\1 marton aud1ali 1n cauza, avand 1nsa obliga(ia de a arata pentru ce
motive a retinut sau a lnlaturat, total sau parJ:ial, depozitia unuia sau mal multor
martori.
Rezultatui aprecierii depozitiei unut martor poate consta 1n: faptul probata
. lost dovedit ?I nu lasa mcto 1ndoiala; faptul este nesigur st va trebui sa fie
dovedit pnn alte mijloace de proba; martorul nu a lost stnce;, astfel1ncat nu se
va pne cant de depozitia acestu1a Ia pronuntarea soluliel.

Subsectiunea a IV-a. Mcirlurislrea

memorlzat.

Gradul 1n care un fapt este perceput de o persoana depinde de unele

mente obiectlve (distanta dintre martor si faptul perceput, gradul de v1zibili
locui, timpul 51 condiliile 1n care s-a realizat perceplia, anumite 1.
fiziCe care nu permit perceptla 1ntr-un anumit mod etc.), dar 51 de Pl,,m,ent-
subiective (intensitatea cu care faptul respectiv a trecut 1n constiinta
starea sufleteasca 1n care se gasea 1n ace! moment martorul, preocuparile
oblsnUite, profesia etc.).
Cat pnveste memonzarea 51 stocarea taptului perceput, instanta trebu1e
tina cant de factorul timp, care poate uneori sterge din memoria
detalii sau chiar si 1mprejurari esentlale, precum 51 de laptui ca 1n m<~moria
martorului sunt retmute imagini succes1ve 1n limp, care se pot
deformand astfel 1magmea mitiala. De asemenea, frecvent, martorii adauga,
mod involuntar, Ia laptele percepute 5i propriile lor concluzii.
_
--_.
Cel de-al treilea moment (relatarea) prezmta o importan)a deosebita, fiind
numeroase cazurile 1n care o persoana, de$i a perceput bi.ne faptui 51 1-a
servat nealterat In memorie, nu este 7n masura sail redea corect, mai ales
martorul este o persoana cu pregatire 1nferioara, ori este !carte emot1v.
acest punct de vedere, un rol foarte mare 11 are presedinteie completulc11, ""''" -ar trebul sa !I lase pe martor sa se expnme asa cum poate, lara sa-11ntrerupa,
evite ori sa inlatUre intrebari!e ce sugereaza raspunsurile martorulut,
1

I. Definirea. natura juridico ~~ feiurile marturisirii

1.1. Definirea moriurisirii
Miirturisirea poate fi definita ca liind recunoa;terea de ciitre o parte a unui
fapt pe care partea potrivnicii f;i fntemeiazii o pretenJie sau o apiirare ; 1 care
este de natura sii producii i'mpotriva autorului ei consectnJe ;uridice.

Martunsirea se deosebe?te de explicaliile pe care parj:ile ie dau tnstantel de

ju"d~cata, din propria lor initiati_va sau Ia cererea acesteia, deoarece explicaliile
parj:llor cupnnd doar tnlormatll referitoare Ia laptele ce formeaza obtectul litigiului, iar mcidecum recunoajten de c~tre o parte a unor fapte pe care trebUJe
sale dovedeasca partea adversa 51 care sa produca anumite consecinte 1uridice
1~p?triva parj:ii care le face. De altfel, 1n sistemul nostru procesual, e.xplicatiile
paf\!_lor nu sunt reglementate expres ?t, mat mult, nu pot fi foios1te ca mijloace
de proba. Este 1nsa posibil ca uneon, 1n cadrul explicatiilor date, par}ile sa tad\
recunoa?ten, care vor li re}tnute ?I aprec1ate de instanta ca marturisiri JUdictare
spontane.
"Pentru ca recunoajterea unu1 fapt litigtos de catre o parte sa constitute o
martunstre, nu este necesar ca autorul acesteta sa o fi facut cu intentia de a
putea fi folosita 1mpotnva sa, fiind sulictent ca recunoajterea sa fi lost lacuta
voluntar ?i ca din cuprinsul e1 sa se desprinda aceasta posibilitate. Trebu 1e 1nsa

Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 706/1978, In Culegere de decizii 1978, p. 167.
A se vedea ~i Trib. Suprem, Compietul de 7 judeditori, dec. nr. 44/1970, in Repertoriu

1969-1975, p. 375, nr. 133.

Boro1

Borot

164

civil

civil. Partea

1.3. Felurile marturisirii

1.2. Natura juridica a marturisirii

Natura JUridici\ a martunsirii este m1xta, In sensu! ca marturisirea rer1rezir1t;t

In primui rand, un mijloc de proba,' dar ?i un act de dispozitie al partii ce
face, care lnsa, In principiu, nu este obligatoriu pentrll judecator, ci, u11np<>.''
triva, trebUJe sa fie prim it de acesta.
S-a sustinut ?i opmia ca martunsirea s-ar reduce Ia intervertirea
probei, In sensu I ca partea care face marturisirea scute?te pe cealalta
sarcina ce li revine aceste1a, potrivit legii, de a face dovada faptuiUJ
dec1 ca marturis~rea ar fi renuntarea partii ce r.narturise$te Ia dreptul e1 de a
partii adverse sa dovedeasca iaptul pe care aceasta 1$i lntemeiaza pretentia
apararea.4 1nsa, din reglementarea de ansamblu, se desprinde concluzia
martunSirea nu poate fi privita doar ca o manifestare de vomta, ca un act
dispozilie al partii care o face, .lntrucat, pe de o parte, iegea prevede expres
marturisirea este un mijloc de proba, 1ar, pe de alta parte, forta nrr'h''""' ,
martuns1rii este lasata Ia Iibera apree~ere a mstantel, ceea ce lnseamna ca
ex1sta situalii In care benefie~arui marturisirii nu este scutit de sarCina probe1.
S-a mai suspnut di. martunSirea ar consta Intr-a depiasare a obiectu
probei de Ia faptul martuns1t, petrecut In trecut, Ia faptul cunoscut ai
risirii, din ex1sten1a caruia judecatorui va putea trage concluz1a ex1sten!ei
trecut a faptului marturis1t. 5 Aceasta afirmal1e, insp~rata probabil din reg:lernerl''
tarea mai veche, In care martuns~rea figura printre prezumliile legale, nu
nguros exacta, deoarece deplasarea ob1ectuiui probe1 nu este decat co1nse:cin1ta0'
actului juridical marturisirii, iar nu lnSa$1 natura actului.
De asemenea, martuns~rea nu poate fi analizata doar ca un mijloc de Pr<)O<I;'
facandu-se abstractie de .lmpre1urarea ca ea reprezinta ?i un act uni
voinla, !ntrucat s-ar neglija o sene de cennte ale legii, care trebUJe lncJer>linite/
tocma1 datorita naturii JUridice mixte a martunsirii, mai exact, datorita ldf"u''"'
ca martunsirea trebUie privita $1 ca un act unilateral de dispozitie. Dar,
' Astfel, propunerea unei p3f1i de a se 1ncheia o tranzac~ie nu i'nseamna di partea
propune tranzact,ia recunoa~te 1mplicit faptui pe care se sprijina pretenJia. ceieilalte pil.rl-i.
1
D. Alexandresco, op. cit., vol. Ill, p. 482, autorul adaug~nd di recuno~terea care

este clara si precisa ar putea constitui un inceput de dovada.

3

Marturisirea era considerata o proba 91 In dreptul roman, astfei cum rezu!Ui i

adagii\e: confessio omnium probationum maxima est ~~ est enim confessio probatta certa
manifesta adversus confitentem, et ali arum probatiorum verior de potentior.
4 Pentru aceasta -opmie, precum ~j pentru critica e1, a se vedea A. /ona~cu, op. cit., 1
p, 256-257.
5
M. Eliescu, op. crt., p. 83.

165

aSf'~c,.u consecintelor sale, marturisirea nu poate fi pnvita exclusiv ca un act

v01nta sau ca un act de dispozitie.

ca recuno?terea sa rezulte In mod nelndoielnic din declaratla partii,'

clara $1 pree1sa2 - certum confessus pro iudicato erit; mcertum non ent.

Din prevederile art. 1204 C. civ. rezulta ca marturis~rea poate fi extra; 1 sau JUdiciara.
Marturisirea extrajudiciara este cea facuta In afara JUdecatii procesuiUI in
se fol?se~te aceasta proba. Marturisirea extraJudiciara poate sa fie scrisa
~e__rbala. Prezmta caractenul unei martunsiri exlrajudiciare sense: declaralia
1 1~tr-o cerere adresata unu1 organ de stat, cea consemnata intr-un procesmtocml~ de_ executorul J~decatoresc, cea fiicutii. In fala organelor de
''"'milnre penala, m:rtunSirea JUdlciara dintr-un alt proces, recunoa$terea facuta
testament,. mtr-o scnsoare etc.' Potrivit art. 1205 c. civ. ,mii.rtunsirea
. 1 ~erbala nu poate servi de dovada cand obiectui contestatiei nu
.,
f1 doved1t pnn martori"; ~ispozitie l.egala fireasca, deoarece a permite
,, . " d?vada pnn declaratllle martonlor pentru a proba 0 marturisire
verbala ar msemna eludarea mterdicpei admisibilitatii probei testimoniale In
. ..
prev~ute d:; ?rt. 1191 alin. (1) ~~ (2) C. civ. 1nsa martunsirea extraJu.
ver~~la facuta m fa!a alte1 mstan!e sau a altui organ de stat, dadi. este
:. consemnata 1n scns, poate fi folositii. In orice proces, chiar si In ace Ia in care
proba t~st1momala este madmisibila, deoarece, cuprinsui mirturisirii fiind con,: semnat m scns, ~u ma1 este nevoie de audierea martorilor pentru a-1 dovedi.
, . De asemenea, martuns~rea extraJudie~ara orala este admisibila In toate cazurile
, pe care le-am analizat ca excep!~i de Ia regulile stabilite de art. 1191 alin. (1) $I
(2) C cv. Legea nu se ocupa 1n mod special de martuns~rea extraJudiciara
:cnsa, care este astfel supusa regulilor generaie refentoare Ia proba pnn

1nscnsun.

, Milrtunsirea JUdiciara este aceea ob!muta In cursu 1 JUdecatii, In fala in stan-

lei, pnn mter~ed1~,1 lnterogato:~ului, dar poate fi facuta ~ 1 fara a fi provocata,

dec1 spontan, mscrundu-se apo1 1n lncheierea de ~edinta.

' A se vedea ji C.S.)., :, c1v., dec. nr. ~75/1992, in reviSta ,Dreptul", nr, 7/1993, p. 94.
facuta 7ntrun proces ar trebur sa fie considerata
~artuns~re J~drcrara $1 tntr-un alt proces intre acelea~i p.3.fli,"i'ntrucat acei~i fapt nu poate sa

~S-a. ~us~mu_t to:u~~ __ca martunmea

,e adevarat. ~

pn~ul

proces ~ neadevarat In cei de-al doilea (pentru aceasta opime, precum

~~P:~tru . .cntrca er, a se vedea. P. Va~ilescu, ?P crt., vof. 111, p. 640). fnsa, pede 0 parte, se
fieg~Jeaza. . cara:terul de ac:ualrtate al ~arturisirii judiciare, care rerese din conditia ca ea sa
ne f~::uta m chrar proce~ul rn care este mvocata,_mstanta av~nd posibilitatea de a0 constata
~r]loCit,.rar,, pede alta parte, argumentul folosit ar trebUI sa duca Ia solutia ca marturisirea
rudrcrara

d~ntr-~n proces urmeaza a fi

autoru!uJ e1, ch1ar cu alte persoane.

considerata miirturisire judiciara in Orice ait proces al

Boroi

166

167

Nu este necesar ca martuns1rea sa fie facuta In prezenla celeilalte

. _
pentru ca ea sa fie considerata o martuns1re JUdie~ara.'
Din dispozitia lnscnsa In art 1206 aim. (1) c. CIV. se desprmd doua rnn..ll.:: .
ce trebuie lndeplimte pentru a putea SOC0\1 0 martunsire Ca fiind jucfiCiara.
\n primul r~nd, marturis1rea treb01e facuta In chiar procesul In care este
invocata ca mijloc de proba.'Astfel: martunsirea facuta lntr-un proces penal de'
ditre autorul faptei ilicite cauzatoare de preJudicii va constitUI o
1
extra1udiciara In procesul civil, declan~\t de v1ctima care nu s-a conslltUit
c 1vila In procesul penal, pentru obligarea autorului faptei ilicite Ia repararea
pre1udiciilor suferite de aceasta; marturisirea facuta In fala une1 instanlei sesizate cu o cerere posesorie va fi considerata martunsire extra1udiciara In
sui petitoriu dintre acelea?i parp; martunslrea facuta lntr-o pncma rl~rloln<o>'
pnntr-o cerere de chemare In JUdecata care, .ulterior, s-a peri mat va fi socol:ita.
miirturlslre extra1udiC1ara lntr-o a doua pncina In care se reitereaza du,ea.~t

cerere de chemare In judecata. ln schimb, marturisirea facuta lnamte de

pendarea JUdecalii va fi considerata o marturis1re 1udic1ara dupa reluarea
ciilii, fiind verba de contmuarea acelu1a11 proces, aceea?i fiind solupa ji
cazul marturimii !acute de o parte Ia JUdecata In pnma mstanla 11 invocata
cealalta parte Ia JUdecata In apel.
\n al doilea rand, pentru a fi jUdiCiara, martunsirea trebUie facuta lna.lnt<ea ,;
mstan\el de JUdecata. Pnn urmare, martuns~eea facuta de o parte in t:mpul
cesul01 lntr-o scrisoare tnmisa celeilalte par\1, lntr-o cerere adresata unei
autoritali admmistrative etc. In legatura cu ob1ectul litig1uiU1, nu reprezmia
marturislre judiciara, ci extrajudidara.
Q marturiSire extraJUdiCiara poate deveni lnsa 0 marturiSire JUdiciara,
este reiterata In lata mstantel de JUdecata, In condiliile aratate ma1 sus.
asemenea situatie, In realitate, suntem In prezenla a doua felun de
cu priv~re Ia acela11 fapt, una extra1udicma 11 alta JUdie~ara, mstanla 11rrm11n
ca, in teme 1ul art. 129 C. proc. civ., sao 1a In considerare pe aceea care li
o posibilitate mai mare de a stabili adevaratele raportu.njur~di~e.. s"l'_'''"r'tl'a.le..'
dintre parp (de exemplu, daca s-ar pune problema lndlvlzlbilltalll martunsm1.

m'''' ,;,,;,;

juridiciare, lnstanta va folosi marturisirea extrajudiciara, deoarece aceasta

urma poate fi scindata In toate cazurile).

D. Alexandresco, op. cit., val. Ill, p. 481 i A. fona~cu, op: cit., 1969,_ p. 263.
~
~
di in dreptul roman, marturisirea iudic1ara, pentru a-?1 produce etectele, trebUla facuta
prezen~a p5'1ii adverse sau a unui lmputernicit al aceste1a.
. _ _

Clasificarea martunsirii In jUdiCiara ?I extra,udiclara prezenta 0 importanta

ita In trecut, sub aspectul forte' probante, deoarece pnma se 1 mpun~a
wde<:atOrtJ.h 1 (probatlo probatiss1ma), lnsa cea de a doua era lasata Ia Iibera sa
In actuala reglementare, distinq1a lntre cele doua felun de martuare o lmportanta ceva mai redusa, dar nu neglijabila, anume din punctul
vede:~ -~~- ad_mlsibil~talii :nartunsirii extraJudiciare orale, al probleme1
: indiVIZibilltalll martuns1n1 JUdiCiare, Ia care se ma 1 adauga lmpreJurarea ca
270 C. proc. c1v. se aplica numai In cazul une1 martuns1ri 1udie~are, ca de
11 art. 275 C. proc. civ.
Martunwea JUdiciara provocata (adica acea martunme Judic1ara obtmuta
i~termediul interogato~iului) se c~asifica In s1mpla, calificata sau complexa.
Martu~IS!rea este s1mpla atunc1 cand partea chemata Ia mterogatonu recunoajte, lara rezerve sau adaosun, faptul pretins de adversar. Spre exemplu,
., reclamantul recunoa,te ca a pnmit plata mvocata de catre parat; paratul recu' noajte ca a prim it cu titlu de lmprumut suma de ban1 pretinsa de reclamant etc.
Marturis~eea calificatti conline o recunoa1tere a faptuiUI alegat de partea
a pr~pu_s int~rogatoriul, lnsa se adauga anum1te elemente sau lmpre uran
1
1 legatura d~recta cu acest fapt 11 anterioare sau concomitente acestu 1a. care li
schimba consecmlele 1uridice, facand ca, In fapt, raspunsul sa fie negat 1v Ia
lntrebarea formulata de partea adversa. Astfei, reciamantul pret1nde restltu~rea
unu1 ~mprumut_ :u dobanda 11 paratul recunoa1te suma lmprumutata, dar
adauga faptul ca 1mprumutul a fost facut lara dobanda; paratul recunoa~te ca a
i
suma de ban1 pretmsa de redamant, dar nu cu titlu de lmprumut. c 1 ca
~' pret al uneJ vanzari etc.
. Ma~urisi:ea corn_plexa contine o recunoa1tere a faptuiUI pretins de partea
adversa, lnsa cu adaugarea unUI alt fapt, 1n legatura cu eel recunoscut si ulterior ace:tu~a, care tmde sa dimmueze sau sa anihileze efectele 1uridice ~le faptuiUI martuns1t. De exemplu, paratul recunoa~te ca a lmprumutat de Ia reclamant suma pretmsa, insa adauga 1mediat ca a restit01t-o sau ca a operat compensalia, ca a fost lertat de datone sau ca aceasta obligatle a tost trimstormata
in alta prin efectui une1 novatii; cumparatorul recunoajte ca a pnm1t bunul ce a
;orma: 0b1ectul unel Vanzari, dar adauga faptul ca nu datoreaza prelul con venit
mtrucat a descopent ca bunul are vicii care II lac inutilizabil etc.

2. Caracterele ~~ admisibilitalea marturisirii

ca.

necompeten~a relat1vii a instanteJ nu lnl3tura caracterul JUdlcJar

marturisirii, In schimb, marturisirea f5cuta in fa~a unei instante necompetente absolut
considerata extraJUdiciara (0. Alexandresco, op. cit., val. Ill, p. 481; M. Eliescu,. op.

z Se considera

p. 86; A. tona1cu, op. ctt., 1969, p. 262). Aceasta distincpe nu are insa metun teme1 legal,
ambeie situa~ii fiind verba de o marturisire judicJara.

Boro1

2.1. Caracterele marturisirii

~in definilia data martuns~eii, precum 11 din natura sa JUridica, se despnnd

urmatoarele caractere ale martunmii:
- este un act JUridic unilateral;
Bor01

Drept civil. Partea generala .

168

- este un act JUridic de dispozi~ie;

- este un act Juridic personal;
- constituie un mijloc de proba lmpotnva autoruiUI ei ?I ln favoarea

care l?i lntememza pretentia sau apararea pe faptul martuns1t.

La aceste caractere, subliniate constant ln doctrina, se mai adauga ~~ acela
_di, In prmdpiu, martunsirea este un act expres.

2.2. Consecinjele juridice ale caraclerelor marturisirii

Din caracterele martuns~rii, astfei cum ie-am prezentat mai sus, rezulta
m1te consecin(e JUridice, dintre care unele sunt chiar condi}ii de valabilitate a
martunsirii. Astfei:
- martunsirea poate fi fa.cuUi. numai ln legatura cu drepturile de care partea
poate sa dispuna;
- vointa ceiUI care face recunoa?terea trebUie sa fie con?tlenta ?i Iibera,'
marturisirea neavand valoare daca a tost data sub 1mperiui violen\el, starii de .
nebunie, be!ie1 sau hipnozei;
.
- eel care o face trebUie sa aiba capacitatea necesara pentru lnche1erea
acteior iuridice de dispozitie, ceea ce lnseamna ca mmorii ?I mterzi~ii judecatore~ti nu pot face martunsin .care sa ie fie opozabile2 - qui non potest
donare, non potest confiteri;

- fiind un act JUridic unilateral, marturisirea l~i va produce efecteie fara a fi .

nevo1e sa fie acceptata de cealalta parte ~i este irevocabila; in mod exceptional,
recunoa~terea poate fi revocata pentru eroare de fapt Iart. 1206 alin. (2) teza
a 11-a C. civ .) ;
- marturisirea, fiind pnvita de lege ca un act JUridic personal' ~~ de dispozi(ie, nu poate fi facut~ decat de lltularui dreptului sau de un mandatar cu
procura speCiala; art. 220 C. proc. c1v. prevede ca reprezentantul legal poate fi
chemat personal Ia interogatoriu, deci poate face o recunoa~tere, dar
1
pentru actele inche1ate ~~ faptele savar~ite ln calitatea sa de reprezentant legal;

A se vedea ~i C.S.j., s. civ., dec.. nr. 575/1992, in revista ,Dreptul", nr. 7/1993, p. 94.
Pentru solu~ia dl recuno~terea de maternitate sau de paternitate ar presupune numai
discernam~ntul necesar ~~ dec1 ar putea fi facuUi ~~ de mmor sau de eel pus in interdiqie,
lntrun moment de luciditate, a se vedea totu~l/.P. Filipescu, op. cit., p. 286 ~i p. 327.
.: Tocmat de aceea, tn cazui coparttCiparii procesuate pasive, marturisirea unui parat
poate fi opusa ceiorlalti parali, intrucat, fiind un act personal, ea nu este opozabi_ta
p3rtii care o face, soiulia menlin3ndu-se ~~ atunci ca.nd exista raporturl de solidaritate
tndivtzibilitate, art. 48 alin. (2) C. proc. ctv. viz3nd numai actele favorabile. Aceea~i
situatta ~i in cazul coparticip3rii procesuale active, dmd unul dintre reclamanp re<:unoa'''"'
faptU! pe care se intemeiaza ap3rarea paratuiui, dect aceasta m3rturisire nu poate fi
1

ceiorlalti reclaman~i.

Boroi

Raportul juridic CIVil

169

- marturimea trebUie sa fie expresa, neputand fi dedusa tac1t "din tacerea

par!ii; cu titlu de exceplie, art. 225 C. proc. c1v. dispune ca instanla poate
socot1 refuzul nejustificat de a raspunde Ia interogatonu sau neprezentarea Ia
interogatonu ca 0 marturime deplina, 0 prevedere asemanatoare fiind cuprinsa
~i in art. 174 C.proc. civ.;'
- fiind un mijloc de proba, martuns~rea nu se poate refen decal Ia lmpreJurari de fapt; eventualele declaralii ale par\ilor referitoare Ia legea aplicabila
intr-un litigiu, in ipoteza unui conflict de legi In timp sau in spa\IU, nu constitwe martuns~ri, ci simple paren cu priv1re Ia o problema de drept a carei solulionare estede atributui exclus1v al instan!ei; daca insa una dintre par\i pretinde
di. Ia inche1erea unui contract cu elemente de extraneitate s-a convemt ca
aceiUI contract sa i se aplice o anumita lege, marturisirea par\ii adverse este
adm1sibila, numai ca, intr-o astfei de situa11e, este vorba tot de o impreJurare de
fapt, 1ar nu de stabilirea con!inutului legii straine.

2.3. Admisibilitatea marturisirii

ln pnncip1u, marturisirea este admisibila in toate materiile.
Prin excep!ie, marturis1rea nu este adm1sibila :
- cand este expres prohibita de iege; 2
- daca pnn admiterea martunsirii s-ar eiuda dispozilii legale Imperative;
- cand prm adm1terea marturisirii s-ar putea aJunge Ia p1erderea totala sau
par\lala a unui drept Ia care nu se poate renun!a sau care nu poate face
. obiectu I unei tranzae}ii;
- daca legea cere ca unele fapte JUridice sa fie dovedite numai pnn anumite
mijloace de proba.
1
1n l~teratura de spec1~1itate ~ ~iscutat ~ad. ar putea fj verba de o marturisire tad~ ?i
m cazul m care partea nu 1a o at1tudme potnvmca fa~a de afirma~iile avocatuiui ei, afirmatii
ce- ar putea constitUI o m.3.rturisire. Pentru soiu~ia di. t.kerea piirtii intr-o asemenea situat.ie
poate fi considerata ca o ma~turisire tacit.3., a se vedea: M.F. Mourlon, op. cit., tome II,
p. 86~; D. Alexandresco, ~P Cit., val: Ill, ~ 481; M. Eliescu, op. cit., p. 85. 1n ce ne pnve?te,
aprectem ca. tacerea piirJII, _pnn ea msii?l, nu poate fi considerata ca o miirturisire tacita
deoarece poate avea ?i alte explicalii decat confirmarea afirma~iilor avocatulut e1 cum ar fi'
~~e~plu, ~elntelegere~ de ditre parte a feh.ilui in care s~a expnmat avocatul, neatenti~
parj:u, taptul ca partea nu _mdrazne~te sa i~i combata avocatul in mstanta etc.; de aceea, eSte
necesar ca mstanla. de judecata sa intrebe partea daca i?i insu~e~ie sau nu afirmatiile
_r~spect1ve. A se vedea ~~ A. Jona~cu, op. cit., 1969, p. 266; /. Stoenescu, 5. Zilberstein, op.
Cit., p. 390.
2
S~re exemplu, art. 612 :lin. final C. proc. dv. mterzice folosirea interogatonului pentru
d~ved1rea mo~1velor de desparlente. Din tnterpretarea per a contrano a acestui text, rezulta
~a se poate lua mterogatonul pentru dovedirea imposibilitiiJii continuarii cas~tone!, a
Japtelor pnn care se combate cererea de divert; ?i a faptelor in legatura cu efectele patrimomale ale divortulul.
"

ct:

Boroi

uv

l /"J

3. Adminislrarea marturisirii
Legea (art. 218-225 C. proc. civ.) reglementeaza "n~;nat modalitatea de
obtlnere a marturisirii _1udiciare provocate, Ia cererea par~11 _adverse o~~ dm 1n1~
ttativa mstan}et, prin intermediul interogatonului.' De altfel, declara}ttle sponiane ale unei pa'!i ntci nu necesita o reglementare expresa, instanla urmand a
lua act de acestea ~~ a le consemna 1n 1ncheterea de jedinta.

4. Problema indivizibiiilajii mariulisirii judiciare

';

Potnvit art. 1206 alin. (2) C. civ., marturtstrea (judiciara) nu poate fi luata
dedit 1n 1ntregime 1mpotriva celut care a marturtstt, consacrandu-se astfel

regula indivizibilita(ii marturtstrii judictare.

S-a pus problema de a ~ti daca regula mdivizibilita}ii marturtsirii judietare 1?i
mai gasejte aplicare dupa ce, prtn Decretul nr. 205/1950, marturtsirea JUdictara
a fast transformata dintr-o proba legala ce facea deplina dovada 1ntr-o proba
obi~nuita, lasata Ia aprecierea instan(et.
S-a sustinut teza potrivit careta regula tndivtzibilitalii marturtstrii [Udiciare
nu mai !e.aga pe JUdecator, aratandu-se fie ca iegiuitorul a Savar~tt 0 madvertenta atunci. cand, desfiinland caracterul de proba legala a marturtstrii, a
pastrat totu~i din vechiul text indivizibilitatea ei, deoarece 1ntr-un ststem consecvent, pe linia reducerii marturtstrii Ia rangui devrobaobt?nuita ?' pe aceea a
caracterizarii marturisirii nu ca act de vomla, ct ca o proba JUdiciara, este firesc
sa se lase tudecatorului puterea sa aprecieze daca 1ntreaga recunoa~tere sau
numai o parte din ea 1i ms"pira 1ncredere,' fie ca, 1n conditiile 1n c~re jud:catorul are un rol activ ~~ apreciaza liber toate probele admmtstrate tn cauza,
regula mdivizibilitalii nu mat poate fi considerata ca are caracter obligat~rtu,
ci const1tU1e o s1mpla indrumare pentru judeditor, care va putea pnm1 marturtstrea 1n totalitate sau 1n parte, punand 1n vedere ambelor par!t sau uneta
dintre ele sa mat admmtstreze probe ori leva ordona din oficiu.'
1ntr-o alta optnie, regula mdivtzibilitalii marturtstrii )Udic1are 1?i gasejte in
contmuare aplicare, de vreme ce legtuitorul a men!inut dispozitiile art. 1206
alin. (2) C. civ. care se refera Ia aceasta regula.

Pentru dezvoltari, a se vedea, de exemplu, G. Boroi, op. cit., vol. I, p. 412-414.

/.

Stoenescu, 5. Zilberstem, op. cit., p. 393.

::Gr. Porumb, Problema indivizibiliUirii miirturisirii, in revista "justi~ia noua", nr~ 1/1956,
p. 69 ~~ urm.i AI. Velescu, nota Ia dec. civila nr. 717/1960 a Trib. Capitalei, In revtsta ,lega~
lita(ea populara" nr. 7/1961, p. 131)1 urm.; A.lona;cu, op. ctt., 1969, p. 275-176; Gh. Belew,

1n ce ne prtve?te, consideram ca regula indivlzibilitalii martunSirii tudiciare

nu este In contradicpe cu pnnciptul rolulut act1v a! JUdecatorulul In matene
.. probatorie ~i ntCI CU princtpiul liberet aprecteri a probe!or de catre JUdecator.
Aceasta deoarece problema indivtzibilita!ii marturislrii JUdictare se pune in
acele cazurt in care martuns~rea respectiva ar constttu1 mijlocul de proba
deCtsiv, In sensu! ca toate celelalte probe admtntstrate nu sunt de natura a
forma convingerea JUdecatorulut cu prtv~re Ia existenla sau tnex1stenta faptuiUI
juridic ce constituie obiectul litigtu!ut on ca nu ma1 este posibila admmistrarea
altar probe.' Daca, dimpotnva, nu este necesar ca judecatorul sa i?i 1ntemeieze
solupa exclustv pe marturisirea [Udietara a unet pat1i, Cl poate sa stabileasca
adevaratele raporturi de drept substanttal dintre par\t cu atutorul celorlalte
mijloace de proba admmtstrate 1n cauza. atunct nu ma1 este cazul sa se
vorbeasca de mdivtzibilitatea marturtsirii JUdiciare, fiind ma1 exact sa se spuna
di judecatorul va inlatura mottvat marturis~rea astfel cum a fast facuta de parte,
a carei fot1a probanta este lasata de lege Ia Iibera lui apreCtere. De asemenea, o
eventuala marturis~re JUdiciara facuta de una din partile in litig1u nu 11 impledica pe jUdecator Sa incuviinteze SaU Sa ordone ~I a!te probe. lntrucat
judec~torul nu mat este obligat sa pronun!e hotararea pe baza acesteia.
Problema posibilitalii de a scmda o martuns~re ;udictara nu se pune in
cazul m3rtunstrii srmple ~1, In mod normal, nu ar trebui sa se puna nici In cazul

martunsirii calificate, deoarece partea, dand. o alta caiificare IUrtdica faptului

recunoscut, nu a facut practic o recunoa?tere. Spre exemplu, sa presupunem ca
reclamantul solicita instantet obligarea paratului Ia plata unet anumtte sume de
bant, pe care i-a imprumutat-o acestUta. Se observa di reclamantul nu se
multumejte sa afirme ca t-a dat paratuiUt 0 anumita suma de bant, lara a
preetza ~~ cu ce titlu, deoarece altfel ar insemna ca lipse?te unul din elementele
cererii de chemare in JUdecata, anume cauza aceste1a (fundamentu! preten\tet
formulate). Dect, reclamantul face practic doua afirma!ii: faptul ca t-a dat
paratului o anumita suma de bani ji faptul ca suma respectiva a fast data cu
titlu de imprumut. Ajadar, eventuala intrebare adresata de reclamant paratulu1
- "Recunoa~te}i di v-am dat o anumitasuma de bani cu tit!u de i'mprumut?"
poate fi formulata si sub forma a doua lntreban: ,Recunoa?teli ca v-am dat o
anum ita suma de bani?"~~ ,Recunoa?telt ca suma respectiva v-am dat-a cu titlu
de imprumut?" 1n aceasta din urma tpoteza, daca paratul raspunde afirmattv Ia
prima lntrebare, iar Ia cea de a doua raspunde negat1v, reclamantul nu va fi
scutit de a proba faptul pretins In cea de a doua lntrebare, anume ca suma de
bani t-a dai-o paratului cu titlu de imprumut, tar nu cu un alt titlu, afirmat de
parat. 1n pnma tpoteza (cand se formuleaza o smgura lntrebare), daca paratul

nr. 301/1955, in Culegere de dectzii 1955, vol. 2, p. 209; dec. nr. 339/1956,- in Culegere de

dectzii 1956, vol. 2, p. 264; Trib. reg. Suceava, dec. crvil3 nr. 2097/1954, cu nota apro~
batrva de l. Hecht, in revista ,Justitia noua", nr. 1/1955, p. 81.
'A se vedea ~i D. Afexandresco, op. cit., vol. Ill, p. 483.

Bor01

Boroi

op. cit., p. 129; ?t. Riiuschi, op. cit., p. 149; T. Pop, op. ~it., p. 113.
4

..

M. Eliescu, op. cit., p. 88 ~i urm. A se vedea ~~ Tnb. Suprem, Colegtul ctvd, dec.

Drept c1vi I. Partea general a

172

raspunde - ,Recunosc ca mi-ati dat aceasta suma de bani, dar nu cu titlu de

fmprumut, c1 ca prel a! unui bun pe care VI l-am vandut" - a adm1te posibi\itatea scmdarii acestei martunsin, 1n sensui de a se reline doar faptul remiterii
sume1 respective, ar 1nsemna sa se accepte ca reclamantul este scutlt de a
dovedi s1 titlu\ cu care 1-a dat paratului suma, deCI sarcma de a proba eel de a\
doilea t~pt pretins de rec\amant nu ar mai revem acestuia din urma, c1 paratul
va trebUI sa probeze ca suma 1-a lost data cu un alt tit\u decat eel afirmat de
rec\amant; iar daca nu s-ar accepta aceasta consecinla, 1n sensu\ di reclamantul este tmut 1n continuare sa dovedeasca 1mprumutu\, 1nseamna ca, practiC,
marturis;rea paratului nu a lost scmdata.
A$adar, problema mdiv;zibilita(ii marturisirii 1udie~are este 1n stransa
legatura cu sarcina probe;.
1n cazul martunslrii comp\exe,. regula mdiv;zibilitalii cunoa~te anumite
\imitan, care se IUStifica pe considerentu\ ca, neputandu-se face abstraC}Ie de
sarCina probei faptulu1 afirmat de una dintre pal}i, este posibil ca faptul adaugat
sa nu fie 1n mterdependen!a cu faptul recunoscut, c1 doar o urmare acc1dentala
a acestUia din urma, reprezent~md ded o noua afirma}ie In justitie, ce nu este
intim \egata de cea deJa formulata ~~care va trebu1 dovedita de eel ce a facut-o.
1n literatura 1uridica s-au cnstalizat doua tendinte de rezolvare a probleme1
mdiv1zibilita(ii marturis;rii complexe.
Conform prime; tendin(e se considera di, daca 1ntre faptul princ1pal (eel
pretins ~~ recunoscut) ~i faptul modificator (adaugat de eel chemat Ia interogatoriu) exista o stransa conexitate; 1n sensLii d\ a\ do ilea fapt este urmarea
fireasca (normala 1n derularea actu\u; juridic) a celu; dintai, se va aplica
prine~p;u\ indiv;zibilitalii martunsirii. Cand 1nsa ce\e doua fapte marturis1te nu
sunt 1ntr-o stransa legatura de conexitate, faptul adaugat nereprezentand consecin(a \og1di a faptului pnncipal, marturisirea este div1zibi\a. Astfel, daca paratul
recunoa~te ca a 1mprumutat de Ia rec\amant suma pretinsa, dar adauga ca a
restituit-o, martuns1rea sa nu poate fi scindata, deoarece restituirea lmprumutu!uJ constitUJe o consecmta norma\a a contractu lui de 1mprumut. Daca 1nsa
paratu\ afirma ca ~I recJamantu\ Ji datoreaza 0 suma de bani ~I ca, prin urmare,
a opera! compensapa sau ca a lost lertat de datorie, atunci judecatorul poate sa
pnmeasca numa1 o parte din marturisire, urmand ca paratul ,sa tad\ dovada
liberatiunii sale.'
1n ~ea\alta opm1e, se considera ca martuns~rea complexa este mdivizibila ~~
atunc1 cand faptul postenor 11 presupune 1n mod necesar pe eel dintai, deer pe
eel pretms de partea care a propus mterogatonul, fiind scmdabila numa; daca
faptu\ postenor este o alta obliga(ie 1ntre ace\ea$1 persoane, care o _stmge pe
cea dintai prin compensape, lara sa ex;ste vreo conex1tate 1ntre ele. In aceasta

' E. Barttn, citat de A lona>cu, op. c1t., 1969, p. 272-273;

Rnmi

Raportul juridic civil

173

concep!le, marturisirea complexa ar fi mdiv;zibila ~~ daca faptul postenor este

remiterea de datorie sau novafiunea. 1

S-a aratat ca martunsirea dedusa din !ipsa pal}ii Ia mterogatonu sau din
refuzui pal}ii de a raspunde Ia mterogatonu nu poate fi scmdata. 2 Solu(ia, care
s-ar 1ustifica pe considerentul ca 1n realitate este verba doar de o prezumpe de
marturislre, este mal mult teoretidi, deoarece nu se vede ce anume s-ar putea
divide, de vreme ce, pnn ipoteza, nu se ma1 adauga niciun alt fapt anterior,
concomitent sau postenor faptului pretins de partea care a propus ;nterogatoriu I. Daca 1nsa 1ntrebarile pnvesc ma1 mu \te fapte, iar mstan1a considera
atitudinea pal}ii ce trebUia sa raspunda Ia interogatoriu ca o martuns;re, 1ar nu
ca un 1nceput de dovada, atunc1 vor fi prezumate a fi recunoscute toate faptele
pretinse, iar nu numai uneie dintre acestea.

Regula indivJzibilitalii marturis~rii. nu se ap\ica 1n cazul marturisirii extraludidare, deoarece art. 1206 C. civ. v1zeaza numa1 martuns1rea JUdiciara
[alineatu\ (2) a\ acestui articol este continuarea primuiUJ alineat, 1n care se
vorbe~te expres numai de martuns~rea Judiciara].3
1n practica, mdivizibilitatea sau. div1zibilitatea martunSJrii JUdie~are (provocate) ma1 ridica unele dificulta!i, deoarece mterogatonul nu se rezuma Ia o
smgura 1ntrebare, adeseori 1ntrebarile (nu numai contmutul lor, ci ~i ordinea 1n
care sunt prezentate celui interogat) fiind formulate .cu multa abilitate. 1n rea\itate, interogator!ul are 1n vedere ma1 multe fapte 1n legatura cu pncma, asttel
!neat raspunsul Ia fiecare 1ntrebare 1n parte poate conduce ia o martunSJre
judic;ara. Tocma1 de aceea, posibiiitatea JUdecatoruiUJ de a se~nda martunsirea
une1 pal}i trebUJe analizata 1n corelat1e cu problema ~revocabi\italii marturisirii
JUdicJare, precum ~~ cu fol}a probanta a acestui mijloc de proba.

' M.F. -Maurion, op. cit., -tome II, p. 867; E. Bonmer, op. cit., p. 317 ~~ urm.;
D. Alexandresco; op. cit., vol. Ill, p. 484-485, precum ~~ autorii dtat1 de A lona~cu, op. cit.,
1969, p. 272.
2
l. Stoenescu, S. Zilberstem, op. dt., p. 392, nota 156.
3
S-a ar~itat ca regula lndivizibilitiilii marturisirii judiciare are o aplicatie mult mai redusa
in materle comerciala, fa~a de impreJurarea di art. 46 c. com. declara admisibile, fara nicio
restricpe, toate mijloacele de proba (0. Alexandresco, op. cit., voi. Ill, p. 485; 5. Deieanu,
Prob/eme in dreptul comercial,-in "Revista de drept comercial", nr. 2/1992, p. 38).1n ce ne
pnve~te, apredem ca. posibilitatea de a com bate cu mai multa U$Unnta faptul adaugat de eel
care a recunoscut .faptul pretms nu lnseamna o atenuare, fn materie comerciala, a principiului indivizibilitalii marturisirii _iudiciare, astfel cum l-am prezentat pana acum, deoarece
sarcina probe! nu se transfera Ia cei care a fiicut marturisirea, iar daca miirturisirea respectiva
ar_ fi smgurul mijloc de proba, nu _exista niciUn text de iege care sa perm ita mstanle sa o
scmdeze, pentru a pronun~a .hotararea numa1 pe baza unei parJ:i din aceast~ marturisire.
12.

Boro1

L..llt;:;jJL '-lVII, I CUL"<;;O. 5<;;11t;:;l<;lld

I I ..

5. lrevocabilitatea marturisirii

f
j _,

Fiind un act de vointa unilateral, marturisirea este, 1n princip1u, irevocabila.

1n mod exceplional, autorul une1 marturisiri judiciare poate sao revoce daca va
proba ca a facut-o din eroare de fapt tart. 1206 alin. (2) teza a 11-a C. c1v.l. Dar,
pentru a putea reveni asupra marturisirii JUdiciare, eel care a facut-o trebuie s.a
dovedeasca eroarea de fapt 1n care s-a aflat, dovada care poate fi facuta pnn
once mijloc de proba.
T rebUie prec1zat ca numai eroarea de fapt este susceptibila de a fi o cauza
de revocare a marturisirii judie~are, nu 1nsa ~~ eroarea de drept. Solulia adoptata
de legiUitor 1n privm\a erorii de drept se JUStifica pe considerentul ca faptui
recunoscut ramane adevarat chlar daca autorul martunmii demonstreaza ca,
fiind 1n eroare cu pnvire Ia dispozi!iile legii, nu ~i-a dat seama de conseCin\ele,
vatamatoare pentru el, ale marturisirii facute.
.
Astfel, mostenitorul care, fiind chemat 1n 1udecata pentru restltuirea unei
sume de bani. pe care autorui sau a 1mprumutat-o de Ia reclamant, recunoa~te
datoria, iar ultenor descopera un 1nscns ce atesta ca datona a lost platita de
ditre autor, va putea sa revma asupra marturisirii sale. In schimb, dadi paratul,
1n loc sa invoce compensalia legala, recunoa~te pur~~ simplu datona sa fa!a de
reclamant, el nu ma1 poate revoca marturis~rea sa, aratand ca nu ?tia ca legea 1i
permite sa invoce compensa\la.

Raportul JUridiC CIVIl

175

favorabila celeilalte par~i, fiind aceea ca aceasta corespunde realitatii, alttel

partea respectiva nu ar fi facut-o. Avand 1n vedere pozi;ia contradictone a pariilor 1n cadrul procedurii contencioase, este pu\m probabil ca una dintre part'
sa recunoasca un fapt pretins de adversar ~~ care nu corespunde realita;ii,
pentru a 1nlesni ca~tigul. acestuia.
.
De asemenea, dadi din punctul de vedere al iegii, forta probanta a marturisirii JUdie~a:re este egala cu cea a marturisirii extrajudiciare, de multe ori, ln
practica, marturis~rea 1udiciara are o putere de convmgere ma1 mare. Aceasta
deoarece o recunoa~tere facuta 1n afara procesuiui 1n care este utilizata. fara a
se ~t1 daca va fi sau nu folosita ca mijloc de proba, nu presupune aceea?'
reflectare din partea autorulu1 ei ~~ mci aceea?l precizie, ca 1n cazul martunwii
facute de parte 1namtea mstan;e1 de judecata, 1n chiar procesul 1n care va fi
utilizata ca mijloc de proba. 1n plus, 1n cazul martunmii extra1udic1are, JUdecatorul mai poate avea !nd01eli cu priVIre Ia ex1stenta sau cupnnsul aceste1a, 1n
funq1e de mijlocul de proba prin care a fast stabilitil, 1nsa asttel de !ndo1eli sunt
excluse 1n cazul marturisirii JUdicme, care este perceputa personal de catre
1udecator.

Subsecfiunea a V-a. Prezumtiile

1. Notiune. Clasificare
6. Forte probanta a marturisirii
Gi.t pnve?te forta probanta a martunsirii, dupa abrogarea art. 1200 pet. 3
C. civ. (care considera marturis~rea JUdiciara ca o prezumlie legala ce facea
j,,

dovada deplina 1mpotriva celui care a marturisit), marturisirea a fast trecuta 1n

randul dovezilor de drept comun, putand fi combatuta prin proba contrara,
facuta prin orice mijloc de proba admis de lege, iar 1udecatorul poate sa 1nlature motivat recunoa~terea une1 pal'\i, daca, din ansamblul probelor admintstrate in cauza, l~i formeaza convingerea di m5.rturisirea respectiva nu corespunde adevarului.'
1n practidi, marturisirea, atat cea judiciara, cat ~~ cea extraJudiciara, repre-

zinta o proba destul de importanta pentru a sprijini o hotarare, deoarece, daca

este smcera ~i Iibera, marturis~rea se impune convmgerii judecatorulu1, cea ma1
raponala explicalie a recunoa~terii pal}ii, care este potnvnica mtereselor e1 ~~
! Totu~i, potrlv1t art. 270 C. proc. civ., dad!. paratul recunoa~te o parte din preten~ii!e
redamantuiUI, Ia cererea acestwa din urma, mstanta este obligata sa pronun~e o hotarare
parpala, ceea ce lnsearnna di. marturisirea respecttva este o proba deplina, ce se 1mpun~
JUdeditorului, mdiferent de convingerea acestu1a $1 fara a exista posibilitatea de a f1
Combatuta pnntr-o proba contrara.

Bor01

Articolul 1199 C. c1v. define?te prezum~iile ca fiind ,consecmlele ce legea

sau mag1stratul trage din un fapt cunoscut Ia un fapt necunoscutu
1n literatura de specialitate se aprecmza di pr~zumtiile nu sunt mijloace de
proba 1n sensul propriu-zis al cuvantului.' Judecatorul este obligat deseori sa
porneasca de Ia fapte probatorii conexe pentru ca, pe cale de ra;ionament, sa
aJunga sa stabileasca existen!a sau inexisten!a faptuiUI princ1pal care formeaza
obiectul litig1uiU1. Prin prezumtii nu se poate dovedi direct faptul care a dus Ia
na~terea litig1ulu1, c1 un all fapt vecin ~~ conex. din a carui ex1stenta se va trage
apoi .concluz1a cu prlvire Ia existenta sau inexJstenta faptuiUI necunoscut ce

trebuie dovedit.
Prezum!iile sunt dec1 probe indirecte 1ntrucat, reprezentand concluziile
!rase de lege sau de 1udecator de Ia un fapt cunoscut Ia un tapt necunoscut,
pentru stabilirea raportuiUI 1uridic dintre piil'\1, este necesar sa se apeleze Ia
mduq1a sau deduqia realita!ilor 1mpreJurarilor spe(el, pe calea ra;1onamentelor
de Ia cunoscut Ia necunoscut.

A se vedea: D. Alexandresco, op. cit., voi. IlL p. 473; L. Mihal, Natura Juridica a
prezumtii!or1 In revista ,Studii $i cercetari _iuridice" nr. 1/1979, p. 49 $1 urm.

Boroi

Drept civil. Partea generala

176

Prezum)iile reprezinta rezultatul a doua ral1onamente: mai intai, din

probelor directe (inscnsuri, marturii etc.), judecatorul mduce,
pnntr-un pnm ra)ionament, exi.stenta 1n !recut a unu1 fapt, care este vecin 1i
conex cu faptui generator de drepturi; pnntr-un al doilea ra)1onainent, din
cunoa~terea faptului vecm ~i conex, IUded!torui deduce exJstenta faptuiu1
prinCipal, datorita legaturii de conexitate dintre aceste doua fapte.'
Astfel: rem1terea titluiui de catre creditor deb1torulu1 nu dovede~te direct
liberarea debitorulu1 (cain cazul inscnsuiui semnat de catre creditor pnn care
acesta atesta prim1rea plalii ori cain cazul deciaratiilor martorilor ce au vazut
faptui plaliil, insa art. 1138 C. civ. prezuma ca deb1torul ~i-a platit datona,
avand fn vedere ca, de regula, debitorul care plate~te cere ~I pnme~te dovada
pe care o are creditorui; art. 30 C. lam. ms\ituJe prezumtia potnv1t care1a
bunurile dobandite in timpuf casatoneJ sunt bunun comune ale SO\ilor,
stabilind iegatura de. vecmatate ?i conex1tate 1ntre taptui dobandirii unui bun,
de oncare dintre sO\J, in timpul casatoriei ~i faptul ca bunul respectiv este
comun, deoarece, in mod obi~nuit, ambii soli contribuie Ia dobandirea unui
bun in timpul disatorie1; art. 53 C. lam. stabile~te legatura de conexitate intre
faptul na~terii sau conceperii copilului in timpul casatorie1 ~~ faptul ca solui
mame1 este tatal copilulu1, 1mpunand concluz1a paternitatii soluluJ mamei etc.
1n toate aceste exempie, prezum)iile sunt create chiar de catre lege, in
considerarea unor cazun determmate, JUdecatorul fiind dispensat de a mai face
ra\JOnamentul pe care il face insa~J legea. judecatorul va trebuJ sa stabileasdi.
numai faptul vecin ~~ conex pe care se sprijina prezumtJa legala.
Din art. 1199 C. c1v. rezulta ca, alaturi de prezum)iile legale, ex1sta 1i
prezum)ii simple (ale omului), pnmeie fiind cele ,determinate special prm
lege" (art. 1200 C. cJv.), Jar celelaite fiind ,prezum)iile care nu sunt stabilite de
lege". c1 ,,asate Ia lummile ~i inlelepc1unea magistratuiui" (art. 1203 C. cJv.).
cunoa~terea

2. Prezumtiile legale
Prezum)iile legale sunt stabilite pnn norme 1uridice care nu pot fi interpretate extens1v.

In art. 1200 C. civ. sunt mentionate, exemplilicat1v, patru cazun de

prezumtii legale:
- declararea ca nule a unor acte pe mot1v ca sunt facute in frauda iegii (de
exemplu: art. 812 C. civ. declara nule dispoziliile cu titlu gratuit in favoarea
unu1 mcapabii, lacute in forma deghizata sau prin persoane interpuse,
aratandu-se ?i 'persoanele prezumate ca lnterpuse - parin~ii, descenden}ii ~~

Raportul juridic civil

177

solui persoanei mcapabile; art. 940 C. CJV. dedara nule donatiile deghizate
intre soti sau lacute pnn persoane mterpuse, peste lim1tele indicate in art. 939
C. dv., Jar art. 941 C. civ. prezuma ca persoane interpuse pe copiii sotului
donatar din alta casatone, precum ~i pe rudele pe care donatarul le poate
mo~tem; art. 1309 C. civ. declara nule ces1unile de drepturi litig1oase in lavoarea JUdecatorilor, procurorilor $i avocalilor; art. 128 C. fam. interzice actele
1uridice incheJate de tutore, solul acestUJa, o ruda in lime dreapta on fra)ii sau
surorile tutoreiUJ, pede o parte~~ minor, de cealalta parte etc.);
- dobandirea proprieta)ii in anumite impre1uran determinate Lspre exemplu:
art. 492
civ. prezuma ca proprietarul terenuluJ pe care s-a facut 0
construqie, plantape sau lucrare este ~~ proprietarul acestora; art. 1909 alin. (1)
C. civ. prezuma ca posesorul unui bun mobil este propnetarul IUJ etc.];
- liberaliunea rezultata din anum1te impreJurari de lapt lspre exemplu: cele
doua prezumtii institUJte de art. 1138 C. civ. refentoare Ia liberarea debitoruiUJ
caruia creditorul i-a rem1s titlul constatator al crean)ei; prezum)ia potrivit care1a
aprobarea situaliei financiare de lichidare ~~ repart1zare libereaza pe lichidaton
-art. 263 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 etc.];
- puterea de iucru Judecat, care prezuma ca hotararea JUdeditoreasdi.
rifmasa irevocabila corespunde adevaruiUJ.
Exista numeroase aite prezum)ii legale, in alara celor men!Jonate pana
acum, cum ar li, spre exemplu: prezum)Ja de mandat tacit reciproc intre S0\1 art. 35 alin. (2) C. fam.; prezumlia de filia)ie dedusa din concordan)a intre actul
de na~tere ~i lolosm)a starii civile -art. 51 C. lam.; cele tre1 prezumtii stabilite
de art. 469 C. c1v. privind imobilele prm destmal1e; art. 492 C. c1v. ma1
cupnnde doua prezumlii, conform carora constructiile, pianta)iile sau lucrarile
au fast facute de proprietarul terenuiUJ ~i pe cheltu1ala sa; prezumpa de
coproprietate a zidulu1 despar)itor sau a $antulw dintre doua proprietali art. 590 $1 art. 602 C. c1v.; scutirea de raport in cazul donaliilor facute fiulw
persoane1 care are calitatea de erede- art. 754 C. civ.; prezum!Ja de exJstenta a
cauze1 ~~ prezum)ia de vaiabilitate a cauzei - art. 967 C. c1v.; prezum11a ca
debitorul s-a obligat pentru suma cea ma1 mica trecuta in inscns- art. 1181
C. c1v.; prezumtia culpabilitatii locatarului in caz de incendiu - art. 1435
C. c1v.; prezumtiile potnv1t carora posesorul poseda pentru sine ~i sub nume de
proprietar- art. 1854
civ.; prezumtia ca posesorul este de buna-credinta art. 1899 alin. (2) C. civ. etc.

Articoiul 1202 alin. (1) C. c1v. arata ca ,prezumpa legala dispensa de once

c.

c.

dovada pe ace Ia in favoarea ci3.rUia este facuta" i

In sa, a~a cum am aratat deja,

; 1n cazul prezumJiilor legale, eel de-al doilea rationament nu este opera 1udecatoruiU1,
c1 este impus clcestUia de c.3.tre lege- A.Jona~cu, op. cit., 1969, p. 286.

lormuiarea nu este exacta, deoarece benefic1arui prezumpei legale trebuie sa

dovedeasca laptui vecm ~~ conex pe care se sprijina prezum)la. A~adar, prezum!iile legale scutesc partea careia ii revme sarc1na probe1 de a dovedi faptui
generator de dreptun, insa partea respectiva va trebu1 sa dovedeasca faptui
vecm ~ conex cu faptul generator de dreptun. iar daca aceasta dovada, care

Rnrni

Boroi

............ 1'"'~

110

~~

...... ~ ......... 0""'''-' ... '""

este uneon ~i foarte U?oara, a fast facuta. ~i este vorba de o prezumpe legala ce
poate fi combatuta prin proba contrara, sarcina probei privmd faptul generator
de dreptun trece asupra paifii lmpotriva careia este stabilita prezumlia, care va
trebui sa fadi dovada inextsten~ei acestui fapt, prezumat de lege, data dore~te
sa lnlature prezumlia respectiva.
Arttcoiul 1202 a\in. (2) C. civ. precizeaza ca nicio dovada nu este primita
lmpotnva prezumliilor legale, cand legea, In temetul unei astfei de prezumtii,
anuleaza un act oarecare ori nu da drept a se reciama In tudecata, cu exceplia
cazurilor In care legea permite dovada contrara ~i afara de ceea ce se va zice 1n
priVtnla marturistrii ce ar face o parte In JUdecata. Din aceasta dispozitie,
rezulta ca prezumJiile legale sunt de doua feluri: absolute ?i relative.
Prezumfiile legale absolute sunt acelea 1mpotriva C:irora, In pnnctptu, nu
este permtsa dovada contrara, tar prezumJii/e legale relative sunt acelea lmpotriva carora se poate face proba contrara.
Regula este caracterul reiativ a\ prezum}iilor legale, deci posibilitatea administrarii probei contrare.

Chtar ~~ 1n cazul prezumtiilor legale absolute se face o excep}ie de Ia

puterea doveditoare absoluta a acestora, deoarece ele pot fi rasturnate prin
inarturisire judiciara, legea mterzicand numai celelalte mij\oace de proba
(1nscrisun, martort etc.). A?adar, cand litigtul poarta asupra unor dreptun ce pot
forma obiectu! unet tranzactii st nu se 1ncalca ordinea publica, prezum}ta
iegala absoluta poate fi rastur~at:i prin martunsire JUdiciara.'
Daca 1nsa martunstrea este inadmtsibila, prezumlJa legala absoiuta nu mal
poate fi rasturnata pnn mciun mijloc de proba, asemenea prezumlii fiind
denumite 1n doctnna prezumJii legale absolute ~refragabi/e (puterea de lucru
judecat, prezumlia pnvind cea mai \unga ~~ cea mat scurta pertoada de gestape
cu a)utorui careia se stabile?te ttmpui iegal al concep}iei copilului - art. 61
C. fam. 2 ; prezumlia ca vanzarea s-a facut pe bant gata, 1n cazu\1n care comtstonarul nu a aratat comitentulut, 1n scnsoarea de avtz, persoana cumparatorulut ?t termenul acordat - art. 410 C. com., text ce nu admtte proba
contrara etc.).

S-a sustinut ca., dupa modificarea legislativa intervenita in anui 1950, prin care marturisirea JUdiciara a fast pusa, sub aspectui tol}ei probante, aliituri de ~marturisi~ea extraJu:
diciara, ambele fiind tasate ia apreCJerea JUdeditorulUI, prezum~1a legala absoluta ar putea fl
combatuta nu numa1 pnn marturisire Judiciara, c1 ~i pnn marturisire extrajudie~ara
(A Jona;cu, op. cit., 1969, p. 298). Aceasta solu~ie este insa diS:cutabila, ta~a de redactarea
art. 1202 alin. (2) C. ctv., putand fi pnmita, eventual, ca o propunere de lege ferenda.
2 A se vedea, cu pnvtre Ia admtnt~trarea unor probatorii complexe ~i complete (experttza

medico-legala pentru stabilirea penoadet de concepfie a mtnoru!ui, expertiza serologid ~~

dermatoglifidi), C.S.J., s. ctv., dec. nr. 2264/1992, in L. lrinescu, Fillafta fa~a de tata. Practtca
_iudictara, Ed. Hamangiu, Bucure~ti, 2007, p. 8.

Borot

Kaput lUI

179

JUIIUtl. uv11

Cat pnve~te prezumtiile legale relative, legea 1ngaduie rasturnarea lor prm
orice mijloc de proba, chiar pnn prezumtii simple sau marton.
Exista ~i o categorie mtermediara sau mtxta de prezumlii legale, prezentata
uneori ca o subdivtziune a prezumliilor legale relattve;' este vorba despre
prezurnliile care pot fi combatute, dar numat de anumtte persoane (astfei, prezumtia de paternttate poate fi combatuta de Ortcare dintre sop, precum ~I de
ditre copil, aqiunea 1n tagadwrea paternita!ii putand fi doar contmuata de
mo?tenitori) sau numai prin anumite mijloace de proba [prezumliile prevazute
de art. 590 ?' art. 602 C. ctv. nu pot fi combatute decal pnn 1ns~risun sau
semne contrarii - probe matenaie; prezumlia prevazuta 1n art. 45 din Legea
nr. 31/1990 poate fi combatuta numai prtn contractu\ de soctetate, dect pnn
1nscris, cea din art. 61 alin. (2) din aceea?i lege doar prin contractu\ de soetetate ~~ statut etc. I ori numai 1n anumtte condilii (prezum\ta de responsabilitate a
iocatarului pentru mcendiu poate fi combatuta numat daca se probeaza torta
maJora, ca;ul fortuit, vtctul .construqtet sau ca focul a proven it de Ia o ca~a
vectna - art. 1435 C. ctv.; raspunderea mandatarulut prezumata de art. 379
C. com. poate fi 1nlaturata numat daca se dovede~te forla maJora, cazul tortutt,
victullucrurilor ce s-au detenorat sau natura acestora etc.l.

3. Prezumfiile simpie
Concluziile logtce pe care JUdedi.torul le poate trage de Ia un fapt necunoscut ~~ care nu sunt determinate prin iege se numesc prezum,tii simple.
Prezumtiile stmple pot fi deductive, 1n cazul1n care se despnnde o concluzie parttculara dintr-una generala sau inductive, atunct cand se despnnde o
concluzte generala din mat multe concluzii parttculare. Prezumtiile stmple se
pot baza pe anumite mij\oace de proba directe (depozitia unut martor, un
1nscris, un 1nceput de dovada sensa etc.) sau pe anumtte 1mpreJuran ce permit
)udecatorulut sa traga concluzta extsten!et sau mextsten(et faptulut ce trebu1e
probat. Astfel, 1ntr-o cerere pnn care tata.l solicita sa-t fie 1ncredin(at lUI spre
Cre?tere ~I educare COpi\u\ naSCUt \n afara casatortei, tnstan\a ar putea prezuma
ca respectivul tata nu are afeqiune fa}a de copil, tar cererea lut este determtnata de motive straine tntereselor mtnorului, din 1mpre)urarea ca paternttatea
acestut copil nu a fast stabilita pnn recunoa?tere, ct pnn hotarare JUdecatoreasca; refuzul par}ii de a 1nlesni stabilirea prin dovezt certe lspre exempiu,
1nscrisuri emanand de Ia mstitu(ta bancara) a situa(iet extstente 1n legatura cu
depunerile de bani facute poate constitui o prezum!ie care, coroborata cu alte

1
A se vedea: M. Eliescu, op. ctt., p. 98-99; A. lonacu, op. cit., 1969, p. 296; f. Oe/eanu,
V. MJrgmeanu, Prezum~iileln drept, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1981, p. 45.

Bor01

Drept ctvi I. Partea general a

180

mijloace de proba, sa dud\ ia concluzta existentel sumei de bani pretinse de

..
. .
partea adversa etc.
In ceea ce pnveste admtsibilitatea prezumptlor stmple, art. 1203 C. ctv.
stabile~te doua condi)ii:

. ...
,
_ prezum)ia ,sa aiba o greutate ~~ put~~ea de a n~ste probaotiltatea ;
-sa fie admisibila proba prm deciaratllle martor11or.
.
. . . .
onditie are 1n vedere temeinicta raponamentuiUI logtcO-JUdtCiar, tar

Pnma c
.
.
d' "I
- t
d
doua urmareste sa nu se eiudeze tndirect mter tC\11 e prevazu e m
~~~ 1 ~9~ alin. (1) ~ 1 (i) C. civ. Dec1, nu este admisibila ': prezum)te stmpla
pentru dovada unUI act ;uridic ce nu poate H probat pnn _martune, deoare~e, a
perm 1te dovada fapteior vecme 51 conexe {eventual chtar prm decl~r~\1~
rt r') din a caror existen)a se poate trage concluzta extsten)el actuiUI ;undtc,
;na o ' 'x a proba actul respectiv cu nesocotirea dispozitiilor 1nscnse 1n
mseamna
.
. (' . .
art. 1191 c. civ., text cu care se completeaza art. 1203 C. ctv. mc1us1v cu excep-
tiile de ia acesta). De exemplu, daca 1ntr-un proces 1n care se pretmd~ restttulrea
~nUl 1mprumut cu 0 valoare mai mare dedi.! cea Ia care ~e refera art. 1191
c. ctv. s-ar admlte proba testimoniali\ pentru a se doved1 un _fapt vecm S'
conex, de exemplu, ca martorii ~t1u ca 1ntre reclamant ?' p~rat a extstat o
discu)te cu privire Ia 0 suma de bani, s-ar putea _a1unge .Ia concluzta as.~pra
extsten)et 1mprumutuiUI, care 1nsa nu ar putea It dovedtt pnn declara)ll de
martori. Destgur ca solu)ta trebUie sa fie nuan)ata, 1ntrucat art. 1203 c. CIV. nu
se completeaza numa 1cu art. 1191 alin. (1) ~~ (2) C. ctv., ~~ s'. cu toate celelalte
texte ce stabilesc derogari de Ia acesta, care de altfel, n:fimd tmperattv, poate ~
1nlaturat pnn conven(ta par)ilor. Reclamantul proyunand proba testtmomala,
~ar par~tul neopun~ndu-se, ci eventual propunand marton pen.tru dovada
contrara, 1nseamna ca. par)ile au 1n)eles sa probeze ac:~l _Jundtc pnn alt:
mijloace de proba decal 1nscnsun, mdusiv pnn prezum)ll stmple. 1n ace~s:a
51 tuatte martorii pot relata fie despre extsten)a sau mexiSten)a actuiUI ;undtc
(car~ deci va fi probat printr-un mijloc de proba direct), fie d':spre anum1t:
1mpre uran de fapt (ca par)ile au discutat despre un even~ual tmprumut~ ca
1
paratul s-a aflat 1n posesia une1 sume de ban1 tmedtat dupa data mvocata de
reclamant ca fiind cea Ia care a avut loc 1mprumutul etc.), din care mstan)a ar
putea trage conciuZia ex 15ten)e 1 actului ;uridic, eventual_ din coroborarea .;,;""
acestor depozi)ii cu aite mijloace de proba. . . . .
..
.
De ia cea de a doua condi)ie de admtstbditate a prezumtlllor stmple,
art. 1203 c. c 1v. prevede si o derogare: ,afara numa1 dacii un act nu este a~acat
ca. s-a facut prin frauda, dol sau violen)ii'', textul fiind 1n concordan)a cu
art. 1198 C. c 1v., deoarece 1n cazul fraudet, doluiUI sau vtolen)el exiSta o tmpo-

?e

sibilitate de procurare a probei scrise.' De asemenea, prezum)iile Simple sunt

admtsibile si 1n toate celelaite situatii care reprezinta excep)ii de Ia regulile
prevazute de art. 1191 alin. (1) ~~ (2) C. civ.
Prezum)iile simple sunt destul de frecvent utilizate In practica, fiind un
mportant
mijloc de proba, deoarece In multe cazuri probele directe sunt
1
nesatisfacatoare sau insuficiente, astfel 1ncat JUdecil.torul trebute sa recurga Ia
probe tndirecte pentru a stab iii corect situatia de fapt Este 1nsa necesar ca 1ntre
faptui vecm ~~ conex pe care se sprijina prezum)ia si faptui principal sa existe o
conexitate (de altfel, cu cat este mat stransa iegatura dintre aceste doua fapte,
cu at~t prezum(ia este mai convingatoare), precum si sa nu existe dubii cu
privire Ia existen)a faptului vec1n si conex faptului generator de drepturi. De
asemenea, un rol deosebit II are si ra)ionamentul JUdecatoruiut - tant vaut ie

luge, tant vaut /'induction du )Uge.

In practica judiciara ~~In literatura de specialitate anterioare anului. 1948, se

admitea ca judecatorii pot sa l~i lntemeieze prezum(iile si pe fapte vecine ~i
conexe cu faptele principale, a caror existen)a nu a fast stabiliUi In mod contradictoriu 1n proceseie In care sunt folosite prezum)iile respective, precum ~i pe
fapte rezuitand din: dosare penale, anchete administrative, expertize neregulat
efectuate etc., cu smgura restnqie de a se arata modui In care s-a aJuns Ia
formarea convmgerii folosindu-se acele fapte. 2 1n ce ne prive~te, apreciem ca,
pentru a se respecta pnncipiul nemijlocirii $i pnnciptul contradictoriaiitalii,
trebwe totu~1 sa se verifice extsten)a acestor fapte In chiar procesul 1n care
par)ile le propun ca probe de plecare 1n vederea utilizarii unor prezum)ii
simple, fiind totodata necesar ca ele sa fie. puse In discu)ta contradictone a
par)ilor, respect~ndu-se astfel si prinCipiul dreptulw de aparare.3

Subsecfiunea a VI-a. Alte mijloace de proba

I. Probele materiale
Probeie matenale sunt acele obiecte care prin aspectul ior exterior, pnn
calitillile lor spectale, prin semneie sau. urmele ramase pe eie, ar putea sa
prezmte interes probatonu. 1n procesul ctvil aceste probe au un rol mat redus

Av.3.nd In vedere ca. in caz de fraudal dol sau violenta, proba prm deciaratiile martorilor
este admisibila fara a se tine cont de regulile restrictive inscnse in art. 1191 alin. {1} ~~ (2)
C. c1v., se .poate spune di partea final a a art. 1203 C. civ. este mutila.
2
A se vedea P. Vasilescu, op. cit., vol. Ill, p. 764, precum ~i junsprudenta ~i lucrarile
citate de acest autor.
3

Borot

181

Raportul juridic civil

In acest sens, a se vedea ~ A. lonajcu, op. cit., 1969, p. 289-290.

D---~

182

Raportul JUridic crvil

decat 1n procesul penal, Codul de procedura ctvila neocupandu-se ~e prclbE,Ie;

matenale, care de altfel, nici nu au nevoie de o reglementare spectala.
Spre deosebire de celelalte mijloace de proba, probele matenale
caractenzeaza prin faptul ca nu pot fi 1nlocutte, ceea ce presupune a
atentre 1n observarea lor pana Ia 1udecarea definitiva a procesulut.
Un 1nscris poate constitui nu numat o proba sensa din care rezulta ""'""''W
unui anumtt raport JUridic, ct ~i o proba matenala, 1n masura 1n care, pe
..
con~inutul si3.u 1 intereseaza ?i forma sa exterioara, h.rtia pe ca~e s-a scris,
cerneala cu care s-a scris, eventualele ~tersatun sau adaugrri, on chiar exrstenla::
lut 1ntr-un numit lac sau 1n posesia unei anumite persoane f1nscrisui
semnatura pnvata aflat 1n posesta debitoruiui constituie faptul vecm ~~
pe care se bazeaza prezumpa legal a absoluta pn~md liberatiunea
_,
..
art. 1138 alin. (1) C. civ., iar pe faptul exrste8let tnscnsulut autenttc tn
.
debitorului se sprijina prezumlia legala relativa a liberaltunii debttorului ~
art. 1138 alin. (2) C. crv.; 1nscrisurile Ia care se refera art. 179 C. proc. ctv.,
urmeaza a fi depuse pentru verificarea de scnpte, nu sunt altceva decat .
matenale]. Planurile, fotografiile, schitele pot fi ~i ele probe matenale,
stabilesc unele calitali ale obiectuiui 1n litigtu. Prezumtiile de coproprietate
zidulut ji a jantului despaf\itor, stabilite de art. 590 jt art. 602 C. crv., pot .. ,
combatute prtn anumite probe matenaie (,culmea zidulut este dreapta . ,
perpendiculara despre peretele de o parte, tar despre ceaialta parte 1nfa\ijeaziL
un plan 1nclinat" - art. 591, _,pama~t~l este 1nallat :au aruncat ~u"."a' de o
parte a 1antului" -art. 603). lntr-un littgiu car~ poarta as~pracalttatu
.
vandut, lucrarii executate etc., va It o proba matenala chtar obtectul
...
lucrarea respectiva, daca aceasta mar este 1n fiin\a.
.
.
.
Verificarea prober matenale se face fie printr-o cercetare Ia lata loculut, deci
chiar de catre' rnstanta, fie pnntr-o expertiza, atunci cand cercetarea probei
tmplica elemente de tehnrcttate sau este necesara a evaluare a daunelor.
observa ca, 1n aceste cazun,cercetarea Ia lata loculut ?i experttza nu
ventabile mijloace de probaliune JUdicrara, ct numat mijloace
concretizare (valorificare) a probeior matenale. Desrgur di, 1n masura 1n care
fi posibil, proba materiala poate fi verificata chiar 1n jedinla de JUdecata.

deoar~ce raportul de expertiza 1ntocmit de un expert, pe de 0 parte. prezinta

garanl~t mat man de :xactitate ~~de utilizare a ultimelor date ale ?tiinlet, rar, pe
de alta parte, prezmta avantaiUI ca poate fi discutat 1n contradictonu de catre
parj:t, pe dind aprecterea 1udecatoruiut nu ar putea fi discutata. nefiind cunoscuta dec~t Ia pronun!are sau c~tar dupa redactarea hotararii. \n plus, potnvtt
art. 24 aim. (2) C. proc. crv., calttatea de JUdecator este rncompatibila cu aceea
de expert.
Expe;ttza ~oat: fi deli nita ca fiind activrtatea de cercetare a unor 1mpre 1uran
de fapt tn legatura cu obtectul ltttgtulut, ce necesita cuno)tinte de spectalitate.
acttvitate desfa~urata de un specralist, numrt expert, care este desemnat de
instanla de iudecata. Relatarea facuta de expert 1n scrts sau uneori oral, 1n care
.ac:sta expu"ne constatarile jt concluziile sale, deci 1jr prezinta oprnta cu privtre
Ia tmpreJuranle de fapt a carer lamurire a fast solicrtata, poarta denumtrea de

2. Proba prin rapoartele de experliza

1n practica apar frecvent srtuatii 1n care lamurirea faptelor ce forn;eaza
obiectul litigiulut sau a legaturii dintre anumtte 1mpreJurari invocate de parlt
aceste fapte necesita cunojtinle de specialitate. Tocmai de aceea, legea orE,V''i{~f
de posibilitatea mstanlei de a dispune efectuarea unei experttze.
Expertiza este necesara )i 1n cazurile 1n care, 1n mod 1ntamplator,
torul ar avea cuno?tintele de speoalitate de care ar fi nev01e lntr-un m''res.
Boroi

183

raport de expert1za.

Expertiza )t raportui de experttza sunt doua noltunt distincte. dar tnterdependente, 1ntrucat raportui de expertiza este urmarea expertizet tar aceasta din
urma este activitat:'a de cercetare pe care se 1ntemetaza raport~ 1 de expertrza.
Experttz~ _neurmata" d~ raportul de expertiza ar fi tnsufictenta, tar raportul de
experttza tntocmtt lara cercetarea pe care o presupune ar fi netemeintc. Este de
repnut :_a, din p~nc"t de vedere JUridic, mijlocui de proba este raportul de
expe~1za, ~~~ nu lnSa?l e'"'xpert1za, precJzand totodata ca. raportul de expertiz3

constrture mqloc de proba nu numai 1n partea ce cupnnde concluziile cercetarii

expertulut, ci 1n 1ntregul sau, deoarece pentru 1n;eiegerea deplina a concluziilor,
pentru argumentare~ acest~:a~ cat jt pentru a se veri fica daca expertu 1 s-a
conforn;at prescnplrrlor leg11 rn ceea ce prive?te efectuarea experttzet, este
necesara ~~ cercetarea constatarilor din raportul de expertrza. Menttonam 1nsa ca.
uneon: 1n practica, 1n doctrina sau chiar 1n legtslape, no;runea d~ experttza este
folosrta pentru a se desemna 1nsu~t mijlocul de proba.
Codul de procedura ctvila reglementeaza experttza 1n art. 201-214, care
consttture dreptu~ comun 1n .n;aterie, Ia care se adauga alte legi spec tale, pnvrnd
expertrza te~nrca )t contabda, expertiza asupra metalelor pre;roase, expertrza
cnmrnaltsttca, experttza meoico-legala, expertrza sanitar-veterinara etc.'

3. Cercelarea Ia fa!a locului

Unul din_t:e mijloaceie prin care JUdecatorul poate aJunge direct 1' nemijloctt Ia stabrlrrea raporturilor JUridice dintre par;t este observarea directa, care

, Pentru aspectele referitoare Ia admisibilitatea, admm1strarea ?i torta probanta a expertlZel, a se vedea, de exemplu, G. Boro1, op. ctt., vol. 1, p. 400-405.

Borot

Drept civil. Partea general a

1M

..

.
obiecte planun schlte etc.) sau
.
poate fi facuta In instan(a (prm cerce~;;:, ~~orrelurari, Ja fata i;cuiUI.
In afara acesteia.' pnn cercetarea anu
dp b"ll ca lnstanta sa nu se mul}u. ...
e este recoman a
,
,
Pot ex1sta s1tua}11 m car
.
cu lecturarea unui raport de
audierea unor marton sau
" .d
measca numal cu
- " . I cercetare directa a unor lmpreJuran e
expertlza Cl sa procedeze ea msa~l ao
. d "t..
'
" . "
b ctui pretenpel deduse IU eca II.
.
.
fapt ce au legatura c~ o "le
Ia lata locuiUI ca fiind 0 proba JUdiciara
Unii auton consldera cercetarea"
... , de proba Cl un act procedural
directa.' 1n realitate, ea nu reprezmta unt mtlel oac unor probe materiale. Ceea ce
.
. d" I . . I
cercetarea In atara ms an I .
care are ca seep
f" ut~ de instanta In afara se 1u u1 e1, a
constituie dovada nu este cerceta~ela ac t te fiind verba decl de o proba
" "I
.I d
.
I
. . . bunul sau bunun e cerce a '
lata oculul, Cl
I
. b mobillnfati<at In instanta, mil ocu e

I"
A
a
cum
In
cazu
unu1
un
'
.
~ .
"
matena a. ~ _ ' _ _
cf - r Ru cercetarea lui 10 mstan~a,
.
.
proba II reprezmta chlar iucrul respe IV:IIa I de proba este bunul imobil
a~a, In cazul cercetari~ Ia lata locul~l,d:lll:s~~ea mstantel Ia locul a~ezarii
dupa caz, bunul mobil cerce~t pn D ~asarea mstantei In afara sediuiUI ei
mr nu lnsil.$1 cercetarea ace lUI bu~ ... ep
t ansiorm~ dintr-un act procedural
.
schimba natura JUridica a cercetaru, nu o r
ste denumita ~ 1 descmdere /ocala,
lntr-un mijloc de proba. .
Cercetarea Ia lata locu 1ul, care male .. . .
.1 nul oblect a locului
Ia constatarea directa ~ 1 nemij!ocita a sta;u ~~~~~~:t: uunor bunuri' imobile
. d I . de a~ezare a unor Jucrun etc., m g

~~b~eUI netransportabile .l.n in stan~~; ~~~~:~:!~,"~~a;;:, b~~~~~:~~~

privmd: servltU}I, gram;um, degrad b I materiale In mstanta, care nu

Spre deosebire de cerc:tarea P:~ a~~~a dispozi}iile proc~durale de
reglementata de lege ~~ caremd. I . d . decata cercetarea Ia fala locuiUI
comun privind desfa~urarea ~e m\el e I~
'
reglementata In art. 215-217 C. proc. CIV.

Capitolullll
Actul juridic civil
Secfiunea I. Nofiunea '' clasificarea actelor juridice civile
1. Defini)ia actului juridic civil
Pnn act JUridic CIVil se 1ntelege manifestarea de vomJfi fficutfi cu intenpa de
a produce efecte JUridice, adica de a na~te, modifica sau stinge un raport
JUridic c1vil concret. 1
Din aceasta defini(ie rezulta di elemente/e caracteristice actuiui juridic civil
sunt urmatoareie:2
- prezenla unei manifestari de voin(a, care poate sa provm~ de Ia una sau de
Ia ma1 mu lte persoane fiz1ce ori juridice;
- manifestarea de voinla este exprimata cu inten}ia de a produce efecte
JUridice civile (pnn aces! element, actul JUridic civil se ::leosebe~te de faptul
juridic civil, acesta din urma frind savar~it lara inten}ia de a se produce efecte
juridice, efecte care 1nsa se produc In temeiullegii);

; Actul juridic civil a mai fost definit ca fiind "o manifestare de vomta - unilaterala,
bilaterala sau multilateralif- savar~ita cu mtentia de a stabili, modifica sau stinge, potriv1t

i obiectiv, raporturi juridice, cu conditia ca de existenta acestei intentii sa depinda

producerea efectelor ruridice" - D. Cosma, Teoria generalii a actu[UI juridic c1vil,
. Stiintifid.; Bucure$ti, 1969, p. 14; pentru o defini~ie asemanatoare, a se vedea ~~ A. Pop,
Beleiu, Drept civil. Teoria generala a dreptuiui. CIVil, Bucure~i, 1980, p. 186~l87, care
subliniaza di introducerea in cuprinsul definitiei a unui element de clasificare nu este
esen~a fenomenuiUI definit. S-a aratat tnsa di partea finalii a acestei definifii,de~l exacta
fond, nu este necesar a fi retinuta, deoarece, pede o parte, este inutila, 1ntruclt 1n prima
a definitiei se afirma eli actul juridic este o manifestare de vbinta savar~ita cu inten~ia
modifica sau stinge raporturi juri dice, 1ar, pede alta parte, actul juridic trebwe

numa1 de faptul juridic (stricto sensu)

' A. Sitaru, Cercetarea Ia fata iocului in dreptui procesual civil, In rev1sta

populara", nr. 1/1958: p, 48.

2

Pentru dezvoltan, a se vedea, spre exemp 1u,

n ____ ;

G BorOJ op. cot., vol.l, p. 405-407.

.

civillici~

c1

~~

de eel ilicit- Gh. Beleiu,

roman. lntroducere tn dreptul civil. Subiectele dreptului civil, eeL a VI-a, revazuta
de M. Nico/ae ~~ P. Tru~cii, Ed. $ansa, Bucure~ti, 1999, p. 135.
Beleiu, op. cit., p. 135; /. Dogaru, Elementele dreptuiUI civil, vol. I, lntroducere 1n
I civil. Subiecteie dreptuiw civil, Ed. ~ansa, Bucurey:i, 1993, p. 137; M. Nicolae, Actul
civil, in Drept civil roman. Curs selectiv pentru licen~a (2000-2001), Ed. Press Mihaela,
'nlJCU,O<ti

2QQQ,

p. 6.

'

a ......'"'.-

urept

186

ctvn. t'artt!a bt!11era1a

_ efectele 1uridice urmante pot consta 1n a da najtere, a modif_ica sau a

stinge un raport juridic civil concret (pnn acest element, actul JUridiC c1vil se
delim1teaza de actele JUri dice din alte ramuri de drept).
TrebUie sublimat ca termenul ,act" poate avea doua 1ntelesuri.'
Primul sens este acela care se desprinde din definitia de mal sus, dec1 de
operat1une Jurididi. Pentru acest sens, se utilizeaza )I formula negotium tUrfs
sau, ma1 simplu, cuvantul negotium.

fnsa, atflt fn legisla~ie, cat 9i In doctrin5. sau In

_ _
..,
IUrisprudenta,

prm "act"

(uneon chiar pnn smtagma ,act JUridic") se desemneaza ji 1nscnsul ~onstatator

al manifestarii de vomta, adica suportul matenal care consemneaza sau reda
operaJiunea 1uridica. P~ntru aces! al do ilea sens, se folosejte ?', expres1a mstrumentum probattOnis sau, ma1 simplu, cuvantul instrumentum. Intr-a expnmare
nguros exacta, pentru eel de aJ do ilea sens ar:trebUI sa se foJoseasca termenul
de lnscns.
Uneon, ieg1uitorul are In vedere ambele sensuri ale termenu!UI act ch1a~ 1~
aceea? 1 dispoziJie iegala. Spre exemplu, In legatura cu acce~tarea m~j~emrn,
art. 689 C. c1v. prevede ca ,acceptarea poate fi sau expresa sau tae~ta. Este
expresa cand se 1nsujejte titlul sau calitatea de erede 1ntr-un act autent1c sau
pnvat (instrumentum - p. n., G. B.); este tacita cand eredele face un act
(negotium - p. n., G. B.), pe care n-ar put:a sa-l fadi decat 1n calitatea ,;a
erede 51 care lasa a se presupune neaparat mtenJia sa de acceptare , De
aseme~ea, 1n art. 1191 a! in. (1) C. civ., termenul de act este 1ntrebumlat atat 1n
sensu! de operatiune JUridica, precum 1' \n sensu_!_ de lnscns ce constat:!
operatiunea JUridica, textul de lege menJionat stabilmd ca ,dovada a;:telor
1uridice (negotium - p. n., G. B.) a! caror obiect are o valoare ce,depajejte
suma de 250 lei, chiar pentru depozit voiuntar, nu se poate face decat sau prm
act autenttc, sau pnn act sub semnatura pnvat3" Unstrumentum).

2. Clasilicarea aclelor juridice civile

ACtul JUridiC CIVIl

i87
acte pe c?re le cupnnde. Este 1nsa uti! ~~ ch1ar necesar ca acest concept sa fie
pnv1t 1' dm p~rspect1v~ ~ategor11lor de acte lUrid ice c1vile, stabilite 1n funq 1e de
anum1te cnter11 de clas1f1care.

cele ~e urmeaza, vom analiza, pe scurt, urmatoarele clasifican ale actelor

JUridiC CIVile:'

!n.

- acte 1uridice unilaterale, acte JUridice bilaterale ?I acte juridice multilaterale (cntenu_l ~ceste1 cl~sificari 11 constituie numarul paf\ilor);
- acte 1ur;d1ce cu titlu oneros ?' acte JUridice cu titlu gratu 1t (cr 1tenul
scopu!UI urmant Ia lnche1erea actului jundic);
,- acte 1uridice constitutive, acte JUridice translative 1, acte Juridice declarative (cntenul efectuiUI actului juridic);
- _acte juridice de ~onservare, acte JUridice de admimstrare , acte undice
1
1
de dispOZIJie (cntenulimportantel actului juridic);
- acte juridice consensuale, acte 1uridice solemne I' acte )uridice reale
(cntenul moduiUI de formare);
- .a~te JUridice patnmoniale ?i acte juridice nepatnmon1ale (critenul conllnutulul lor);
- acte 1~ridice 1ntre vii. jl acte juridice pentru cauza de rnoarte (cntenul
momentuJUi\n care actul juridic 1)1 produce efectele);
"-.act; Juridi~e sub1ect1ve ?i acte JUridice condilie lcntenul rolulu1 vomte 1
paf\ilor 1n stab11irea continutuiUI actuiui juridic);
'
. : acte Juridi:~ pu~e ji s1mple ?' acte JUridice afectate de cnodalitati (cntenui
legatur11 actuiUI JUridic cu modalitatile);
'
- acte !uridice pnne~pale ?' acte juridice accesorii (cnteriul raportulu1 dintre
actele JUrldice);
- acte 1uridice cauzaie ?i acte jundice abstracte (cntenul legaturii cu cauza);
- :cte JUridlce stnct pers?~~l<;_ )' acte.Juridice care pot fi \nche 1ate ?i pnn
repre~entant (cntenul modalitat" mche1er11 actului jundic);
- act~. )uridice numite ji acte. 1uridice nenum1te (criteriui reglementarii 51
denum1r11 legale);

- acte 1uridice cu executare dintr-o data ?i acte JUridice cu executare

succes1va (mtenul moduiu1 de executarel.

2.1. Precizari introductive

Conceptui de act juridic civil este un concept general, oblmut
proces de abstractizare ?' de generalizare ale caracterelor comune difer1telm
~ A se vedea ?t A. Pop, Gh. Befei~, _op. cit., p. 18~; _.$t. R.3uschi,, Dre~t. c1vil. Parte~
generalit Persoana fiztca. Persoana _1undtdi, Ed. Fundattet "Chemarea, la~1, 1993, P 75,
r. Pop, Orept civil roman. Teona genera\a, E~. lumina. Lex, Bucur~t1, 199_3, p. 1
P.M. Cosmov1ci, Orept CIVil. lntroducere tn dreptul civil, Ed. All, Bucure~1, 1994, P
0. Ungureanu, Manual de drept c1vil. Partea gen~rala, ed. a 111-a, Ed. All Beck,
1999, p. 68; E. Poenaru, introducere in dreptul c1v1l. Teona genera\a. Persoanele, Ed.
Europa Nova, Lugoj, 2001, p. 93.

Bor01

_A se vedea ?' A. P?p, Gh. Be/eiu, op. cit., p. 188 -~~ urm.; Gh. BeleiU, op. ctt., p. 136 ~i
urm., $t~ Rausch!, op. c1t., p. 75 ~i urm.; T. Pop, op. cit., p. 120 $1 urm.; i. Dogaru, op. cJt.,
P 139 ~~ urm.; P._M. Cosmov!CI, op. Cit., p. 96 $1 urm.; 0. Ungureanu, op. cit., p. 68 ~~ urm.;
f. Poenaru, op. c1t., p. 94 ?1' urm.
1

Boroi

~ ""'''''"'"'"'-

juridic civil

Drept c1vil. Partea generala _

188

2.2. Acie jurldice unilalerale. acte jurldice bilaleraie ~~ acte juridice .

mullilateraie

. d
x .I
'rt'lor actele JUridice civile se clasifidi In unilaln functle e numctru pa ,I '
terale, bilaterale ?I multi\aterale.
_
Actul juridic unilateral este rezultatul vom\el une1 smgure pal'\1
Categona actelor JUridice Civile unilaterale mciude: testamentu 1~
d'
I
. d nuntarea unul contract de catre una m ..
mo?temrii, renunlarea al mo?temre,teeace;sta ori partile au stlpulat In contract

~!7i
b\~~t;e~~;n~~~~~d~~gpi;~g~:,;%~~;~~r::~nau~~~:r~cr~~i~~~~~:ii~~~:
;ubi~~
.
de recompensa, o e a _
'
f
ea unui act
1
1

cu depa?~rea lmputermCirii .de a reprezenta, con ~rmar

.
u\abi\ 2 martunsirea etc.
an Du ~ cum formarea sau producerea efectelor impune sau nu c?n:'umca~ea
anif~starii de vointa catre destmatarul direct al actu\UI; actele JUndlce u~l'-'a: .
m I
bclasific~ In acte supuse comunlcarii toferta, promiSIUnea pu ICa
~;ar!c~ems~ensa, denunlarea unilaterala a contractu lui de mandat etc.) ?I
nesupuse .comunlcarii (de exemplu, testamentul). . , .
. de voinla) a'
Actul JUridic bilateral reprezmta vomla concordanta tacordul
.
doua parli. Sunt acte 1uridice bilaterale: contractu\ de
_
-
contractu I de schimb, contractu I de dona\1, contractu! de locapune,

d I -d
a trei sau
Actui JUridic multilateral este rezultatul acor u Ul . e vom aT d ,

de mandat etc.

a i. Un asemenea act este contractu! de socletate CIVI a~ aca a

asociali.' Din 1mprejurarea ca, de regula, :cesta
smgurul exemplu ~ferit .In literatura de speciaHtate, nu tr<;bule tra:a.
, nu ar mal exlsta si alte acte JUridice multdaterale. Dunpotnva, In acleas<.
~:tegorie maL putem .mclude: conven\ia de lmpar):eala atuncl c~nd sunt trel

~~~:1ft de eel putin trel

Oferta de . u a_ este .acea oferUi facuta de dobanditorul unui_ imobil lpotecat

~e

sarcmd~leb~p~~e~:~bft~~as~~ ~o~~~r~:~~

creditorul 1potec':r
a plati datoriile ?i
1
"' ct I cu titlu oneros pnn care a 0 an
prevazut m a ulmObiluiui dobandit prin act cu titlu gratuit. 1n cazul1n care ......
valoarea de pre~wre a ~ f rt" ar dobanditorul plateste pre~ul sau consemneaza
i potecar accepta aceastd o e a, t
_

iinobilui este curatit (purgat) de tpoteca respecttva.

" enunta Ia dreptul de a
2 Actu/ confirmatiV _este ace_ld~ct :r~: ~=~~ao s~ep~aoa;r::entul. capitol, sectlunea a
nulitatea relat1v~ a unu1 act 1un tc.

-re-ditarut.:

sub~e<_:\iun::uf ~~~~r:~~~~; de

socletate civil a, fiecare- asociat se

obli~a

la .un

~port

mai multi <:opartasl, contractu I de tranzaqie lncheiat de eel pu\in trei par):i,
. contractu! de JOC sau prinsoare dintre tre1 sau mal multe persoane.
!n ceea ce prive;te critenul acestei ciasifican, sublimem di nu trebuie pus
semnul egalitalii lntre not1unile de parte a actului JUridic civil ?i de persoana,
1ntruc~t o parte poate sa fie formata ;i din doua sau ma1 multe persoane. Spre
exemplu, dadi doi coproprietan fac o oferta de vanzare, suntem in prezen!a
unui act JUridic unilateral, deoarece, de;1 este vorba de doua persoane, ele
formeaza o singura parte tofertantul).
Atragem atentia ca nu trebUie confundata clasificarea actelor JUridice CIVile
1n unilaterale si bilaterale cu c\asificarea contractelor civile In contracte unilateraie' ;1 contracte bilaterale. 2 Clasificarea actelor 1uridice in unilaterale ?i
bilaterale se face dupa criteriul numarului par):ilor, pe cand clasificarea
contracteior in unilaterale 51 bilateraie se face dupa cnteriul con!inutuiUI lor.
Toate contracteie, deCI ;i contracteie un iiaterale, fac parte din categona actelor
1uridice biiaterale sau multilaterale, 1n .schimb, actele 1uridice unilaterale nu
sunt contracte, deoarece nu sunt consecmta unui acord de voin!a, ci sunt
rezultatul manifestarii unilaterale de vom!a-
Aceasta pnma clasificare a actelor JUridice civile prezinta importanla
practica sub urmatoareie aspecte:
cat prive?(e formarea vaiabila a lor, 1n cazul actelor JUridice unilaterale,
cercetarea valabilitiilii vom!ei unice este nu numa1 necesara, dar ?i sufie~enta,
pe C:\nd, 1n cazui acteior JUridice bilaterale sau multilaterale, trebuie sa se
cerceteze fiecare din cele doua sau ma1 multe manifestan de vomta;
- reg1mul juridic ai v1ciilor de conslm!amant este diferen!iat;
- actele -,uridice bilaterale sau multilaterale pot fi revocate de comun acord
de catre. par):i, deci pnntr-un act simetric celui de constituire (mutuus consensus
- mutuus dissensus), In vreme ce asupra acteior 1uridice unilaterale nu se poate

i Contractu/ unilateral este acel contract care da n(i$tere Ia obligatii numai pentru una
dintre p5f!i, cealalta parte avand numa1 calitatea de creditor, cum este cazul: contractulw de
donatie, al contractuiw de lmprumut de folosmta (comodat) 1 ai contractulu1 de 1mprumut de
cansumatie (mutuum), chiar '?I atunci cand ar fi cu dobanda (1ntrucat atat obligatia de
restitUire, cat~~ obliga~ia de plata a dobimzilor revin 1mprumutatului}, al depozitulw cu titlu
gratuit (neremuneratlt al promisiunii unilateraie de vanzare sau de cumparare (afara de
situatia d.nd-beneficiarul promisiunii, 1n schimbul dreptuiUI de op~iune ce 1 se confera, se
obliga Ia plata unet sume de bani) etc.
2
Contractu/ bilaterai, numit ~i contract smaiagmatic, se caracterizeaza prin reciprocitatea obligaJiilor ce revin par-J:ilor ~~ prin- mterdependenta obligatiilor reciproce deci'fiecare
parte are atat calitatea de creditor, cat ~~ calitatea de debitor, cum este cazul1n: contractu!
de vanzare-cumparare, contractui de antrepnza, contractui de schimb1 contractu! de locatlune, contractu! de 1nchiriere a suprafe~elor locative, contractu! de arendare, contractu! de
depozit cu titlu oneros, contractU! de intreJinere, contractu! de tranzaqie, promisiunea
bilateral a de vanzare-cumparar.e, contractu! de conces1une etc.
1

$1

~~~:i~~~:e-1~ ~:~~~~n~~;~e :~~i~~~t~~~~~:: ~:jo~p~=~7~~l~;~~pi!i~~rsl~~r\tcld'_"e"Fre.rgeme

{iar nu concurente, dtfente)l Jar scopu urm n e
9
459
Tratat de drept ctvil. Contracte speC!alel Ed. Actaml, Bucure$tll 199 'p.
.

13.

Rnro1

189

Boroi

I,.._~.,.,

-- .

testarea de votn\a 1n sens contrar a autorului actulut, cu excep-

revem pnn mam

(ia cazurilor expres prevazute de lege.

2.3. Acle ju!ldice cu lillu oneros ~~ acte juridice cu litlu graiuil

.
, . ., h
lor deosebim actele juridice civile cu
Dupa scopul urmant 1a tnc eterea.
'
.
titlu oneros jl actele l~ridice ctvile cu tttl~ g_;~t~~~e 1n schimbul folosulut patriActu/ JUridic cu ttt/u onerosl e~t~t:ce;rt,' se ur;,arejte obtmerea altut folos
mont a! procurat de 0 parte ~e et a t ~ul 'de vanzare-cumparare, vanzatorul
patnmontal._ Spre :xempllu: tn hcon;al bunulut iar cumparatorul urmare?te sa
urmareste sa obttna pretu tn sc tm u
'
obtina bunul.1n schtmbul pretului.
I 'n care se procura un folos patnmoActu/ JUridic cu ttt/u gratwt este ace a t .
. I c chtmb Ca exemple de
mal lara a.se urn~art oblt.nerea altui ~~:~~~~~~a~,:~a c~n~odatul.(1mprumutui de
acte !Uridtce ctvtle cu tttlu gratutt c f: - dobanda mandatul gratutt, depofolosinta) 1mprumutul de .consumatte ara
I'

zitul n~r~munerat, co~tractui devo,lu~ftar!a\ '=~=~; JUridice vtzeaza urmatoalmportanta practtca a acestet c ast teart
. .d. d"fertt din punctul de vedere al capacitatii, legea
rele aspe<;_te:
- extsta un regtm jUrt tc - t
. and este vorba de acte juridice cu titlu
spec'tale actele cu titlu gratuit nu pot
fiind 1n general mat extgenta atunct
gratuit (sun! instt~Utte >numtte :n~~pa~t ~~ capaCit~te de exercitiu sau cu capafi 1nchetate de catre persoane e tpst e
ntantullegal sau dupa caz, ntci cu
citate de exerci~iu restransa ntcl pnn_ repreze
'
autonzare.a prealabila a ocrotitorulut legal); d
. l" , nt difera dupa
. .
I . "die al viciilor e constm ama
'
. 1n princtptu, regtmu jUrt
d
ct cu titlu gratult (de exemplu,
este vorbade un..act cu titlu on.~r~~:~~ JUeri~~c: cu titlu gratuit; spre a fi vorba
problema leztunu nu se pune '- ' t 'n cazul actelor cu titlu oneros este
de o eroare-vtctu de constmtaman ' t
.I
"t)
a
r
t ra fata de actele cu ttt u gratut '
necesara o certn\ sup tme.n a
.
bl" atiile par)ilor sunt reglementate cu
- 1n cazul actelor cu tttlu on eros, o. tg .
.
. . ..
de
.. ..
I
tta 1mpotrtva evtcpunll apare,
. :
mat multa severitate (de exemp u, !laran~
alin actele cu titlu
>
1n actele cu titlu oneros jl numat tn ~ult;~~~~r:~a~e (spre exemplu, 1n
. ...
iar raspunderea se aprectaza cu mat
ed , pentru culpa cand mandatul
mandatulut, art. 1540 alin. (Zl C. cltv._prev ec~~~ina ngurozit~te decat 1n caz
este lara plata, raspunderea se ap tea cu mat .

err

contrariu"j;
.I

ratuit prin care o persoana fitid.,

Contractu/ de voiuntanateste acea con~e_nli_e ~~ tl~~~it3 or amzaJ!e gazda, s~ "'""''e

numita_ voluntar, se obligab"l~a!af":<d: o p~~~~~a:ac~u~~~~~~~statie mat!tala Iart. 2 lit. d)
Le,,eac~e
o activttate de tnteres pu tc ara a o .
nr. 195/2001 a voluntanatuluil.
1

}~'

,....,,.._

191

'-'vII

- ac)iunea revocatone (pauliana) 1 va reu?' 1n condi;ii ma1 lesntctoase daca

se pune problema revodirii unor acte cu titlu gratu1t, fiind sufictent sa se dovedeasca frauda savar?ita de catre debttor, tar nu 1' parttctparea Ia trauda a
tertuiui dobanditor al bunuiui;
_ 1n matene succesorala, extsta o sene de reguli deosebtte pentru anum1te
acte cu titlu gratu it.
La randul lor, actele 1uridice cu titlu oneros se subclasifidi 1n acte
comutative ?i acte aleatorii.
Actele comutative sunt acele acte Jurtdice cu titlu oneros 1n care par;ile
cunosc sau pot sa cunoasdi, din chtar momentul 1ncheterii lor, extsten;a Sl
1ntinderea obliga}iilor ce le revtn. Sunt comutattve, spre exemplu. contractu! de
vanzare-cumparare, contractu! de loca}iune, contractu\ de antreprtza etc.
Actele aieatorii sunt acele acte JUridice cu titlu oneros 1n care par;ile au 1n
vedere posibilitatea unui ca)ttg jt nscul unet pterderi, datortta unet 1m pre Juran
viitoare jt tncerte, de care deptnde 1nttnderea sau chtar extsten}a obligaliilor
lor. Trebuie repnut di 1n actele JUridice aleatorii extsta janse de di.?ttg ?i de
pterdere pentru toate partile actulut JUrtdic respectiv, fiecare dintre acestea
urmarind sa realizeze un ca?tig ?' sa evite suportarea une1 pterdert, iar aceste
1anse nu pot fi evaluate In momentui 1ncheterii actulut jUridic, ct numai 1n
momentu11ndeplintrii sau al ne1ndeplintrii eventmentulut; 1n schimb, tncertitudinea, adica 1ntinderea sau chtar ?i existen(a obligapei, poate sa fie unilaterala,
bilaterala sau multilaterala. Dintre actele Juridice cu titlu oneros aieatoriL
men!ionam: contractu! de renta vtagera, contractu! de 1ntre}inere, contractu\ de
_joe sau prinsoare, contractu! de as1gurare, conven!ia de constituire a unui

1
Prin aCfiunea revocatorie (numita i aqiunea pauliana), reglementata de art. 975
C. ctv., creditorii unei persoane urmaresc sa obtini:i desfiintarea acteior turidice frauduloase
ale debitorului ~~ care au adus atingere dreptului lor de gaj general (este verba de desfiintarea actului juridic numai fa~a de creditorul care a exercitat actiunea revocatorJe, nu si fata
de alte persoane, deci de 1ni~Hurarea opozabilit3,tii acelui act Juridic tala de creditorul
respectiv). Ca exemplu de aqiune revocatorie, menpon3.m cazul In care Primus, in calitate
de creditor al iut Secundus, solicita desfiin}area actului juridic pnn care debitorul sau iRa
donat lui Tertius un !mobil, cre.3.ndu-st pnn aceasta o stare de insoivabilitate, astfel !neat
Primus s~ nu mat aiba posibilitatea de a-?i satrstace crean!a prin urm.3.rirea bunurilor lu1
Secundus. Actiunea revocatorle nu trebute confundata cu acttunea oblicJ (numita S!
subrogatorie s"au indirecta), care este reglementata de art. 974. C. c1v. 91 care poate fi
exercitata, in numele debitoru!ui, de c.3.tre creditorii chirogratan at acestuia, urm.lrindu-se
ded valorificarea unw drept ce apartine debitoruiur. Spre exemplu, Primus are Ia lndem.3.na
a actiune in revendicarea .unui imobil lmpotriva lui Secundus ii, de~i acesta din urma este
pe caie sa ii opuna uzucap1unea, negliieaza intentarea a<1iunii respective; Terttus, creditor a!
lui Primus, Tn baza art. 974 C. civ., exercita ei aqiunea In revendicare, av.3.nd astfel posibiJitatea ta, dupa readucerea rmobilului iri patdnioniul debitorulu1 sau, sa treadi Ia executarea
silita asupra ilnobilui'ui respectlv.

Bdroi
Borot

Drept c1vil. Partea generaia

192
uzufruct v1ager, v~nzarea unui lucru viitor atunci dnd cumparatorull~i asuma
. . .
..
nscul nerealizarii, v~nzarea unui drept litigios etc.
Distmctla dintre actele 1uridice comutatlve ~i actele jund1ce aleatoru prezmta cons~cinle practice, precum: problema re:_C1z_1uni~ pentru .1ez1une se poat~
pune numai In cazui actelor comutat1ve, nu. msa ~~ m cazul. celor aleatoru,
actele ;uridice aleatorii care se refera ia JOCUrl de noroc 1nterz1se de lege sunt.
\ov1te de nulitate absoluta, pentru cauza ilicita.
.
Actele JUridice cu titlu gratuit se subdivid, Ia r~ndullor, In acte dezmteresate
~~

Jiberalitali.
.
.
. . .

Acteie dezmteresate sunt aceie acte 1uridice cu titlu gratwt prm care d 1Spunatorul procura un avantaj patnmomal cuiva lara sa 1~1 m1qoreze patnmomul. Sunt
acte dezmteresate: mandatul gratuit, comodatul, depoz1tul neremu~erat :,tc. .
Liberalitafile sunt aceie acte 1uridice cu titlu gratwt pnn care ?1spunatorul151
micsoreaza patnmomul cu folosul patrimonial procurat grat1f1catulu1. Sunt
libe~alitali: legatui, contractu) dedonalie, mecenatul.'
_.
1mportan)a distincliel lntre liberalita!i ~i acte dez;nteresate ~onst~ ~~ urm~
toarele: condiliile de forma sunt mai restrictive m cazul ilberailtalilor (m
general, liberalitalile sunt acte 1uridice solemne, ceea
_nu es~e c~zul actelor
dezmteresate); regulile prevazute In matene succesorala m legatura cu reduc- ..
)iunea ~~ raportui se aplica numai 1n cazulliberalita)ilor.

c:

2.4. Acte JUridice constitutive, acie JUridice translative i acte juridice declarative
Clasificarea actelor JUndice civile 1n constitutive, translative ~i deciarallve se
face dupa criteriul efectului lor.'
. . ..
Actu/ juridic constitutiv este acela care da na$tere unw drept sub1ect1v ';!vii
ce nu a existat antenor. Ca exemple de acte 1uridice const1tut1ve men\lonam:
instituirea unui uzufruct, conventia pnn care se mstituie un drept de ga) sau o
garantie reala mobiliara, convenpa de ipoteca etc.

; Mecenatui este acea liberalitate prin care o persoana fizicii sau jurtdidi, numitii mecena,
transfera, tara obliga~ie de contrapartida directa sau indirecta, ~reptu~ de propnetate.
unor bunuri materiaie sau miiloace financzare ditre o persoana fiz1ca, c~ actzv.1~ate f1~
p1C3 avand _caracter umanltar, pentru desfa~u:area unor act~vitat~ in ctomen11le: cultural,
artistic, medico-sanitar sau ~tiin~ific-cercetar~ tundamentala }t aphcat~ tart. 1 aim. (3)
Legea nr. 32/1994, cu modifidirile ultenoare\.
_
_
"
,.
2 oup~ aceta~i critenu (efectele produse), se mat -~oat~ tace a alta dastftcare a
JUridice, anume acte _juri dice constitutive sau_ translattve de dreptun. reale ?l acte
generatoare de drepturi de creanJa. A se vedea, ~entru ?ce~.sta c\astficare a contr<cte,Jor,
c. Statescu, C. Bfrsan, Drept ctvil. Teona generala a obhga~ulor, ed. a 111-a, Ed. All
. Bucuresti, 2000, p. 36.
Bor01

Actul juridic c1viJ

193

Adui Juridic translativ este acela care are ca efect stramutarea unUI drept
subiectiv din patrimomul unei persoane in patrimoniul aitei persoane. Sunt
translative, de exemplu: contractu) de vanzare-cumparare, donalia, cesiunea de
creanla etc.
Actui juridic deciarativ este acela care areca elect consolidarea sau definiuvarea unui drept subiectiv c1vil preexistent. Fac parte din aceasta categorie:
convenpa de partaj (de 1mpar!eala), actul confirmatlv, tranzaclia.'
lnteresui aceste1 clasifican se manifesta sub urmatoareie aspecte:
- actele juridice constitutive $i ceie translative 1~i produc efectele numai
pentru viitor (ex nunc), 1nsa actele JUridice declarative i~i produc efectele $i
pentru trecut (ex tunc);'
- calitatea de avand-cauza (habentes causam)' o are numai dobanditorul
unUI drept pnntr-un act translat1v sau constitutiv, iar nu ~~ partea dintr-un act
deciarat1v;
- numai un act juridic translat1v poate constitui just titlu pentru uzucapiunea
prescurtata, astfel cum rezulta din prevederile art. 1897 alin. (1) C. civ.;
- in pnnCipiu, numai actele constitutive ~i cele translative sunt supuse
publicita}ii imobiliare;
- numai acteie JUridice translat1ve ~i constitutive, dadi sunt contracte sinalagmatlce, sunt supuse rezolutiunii sau, dupa caz, rezilierii, iar nu $i actele
JUridice declarative.

2.5. Acle juridice de conservare, acte juridice de administrore

acte juridice de dispozifie

~~

1n raport de importanla lor, actele JUridice civile pot fi: de conservare, de

admm1strare $i de dispozi}ie.
Actul JUridic de conservare este aceia pnn care se urmare$te preintampmarea p1erderii unw drept sub1ectiv c1vil. Actui de conservare este intotdeauna un act avanta)OS pentru autorul sau, deoarece presupune chelt01eli de
o valoare mult ma1 m1ca decat valoarea dreptului ce se tinde a fi salvat. Sunt
considerate acte de conservare: lntreruperea unei prescnptii, inscnerea unet
ipoteCI sau a unui pnvileg1u, somalia, punerea pecelilor etc.
' De~t, in princtpiu, tranzacpa produce efecte declarative, in anumite cazuri ea poate
produce ~~ efecte constitutive sau transiatrve (de exemplu, atunci cand, in schimbul
renunlarilor facute de o parte, ceaialta parte efectueaza sau promite anumite prestatii). A se

vedea, pentru dezvoltari, Fr. Deak, op. c1t., p. 613-614.

2
- S~re

exempiu, parta[ui i?i produce efectele nu din momentul_ realizarii imp3rtelii, cr

chtar dm momentul. tn care a luat na~tere copropnetatea sau mdivrztunea (art. 786 C. crv.).
Tocmai de aceea, se spune ca actu! _juridic declaratiV produce efecte retroactiv.
3
Pentru notJUnea de avand-cauza, a se vedea supra, prezentul capltoi, secpunea a lil-a,
subseqtUnea a 1\wa, nr. 4.3.3 .
Rnrni

Drept CIVil. Partea general a

194

1\ClUI JUIIUIL LIVII

195

Actul juridic de admintstrare este acel act JUridic c1vil prin care se urmare1!e '
sa se realizeze o normala punere In valoare a unui_ bun sau patrimoniu. In .
legatura cu aceste acte, trebuie facuta distincpa, impusa de chiar dispoziliile
legale In materie (art. 105, art. 124, art. 129 etc. din C. fam.), lntre actul de
admimstrare a unui bun smgular (ut smgu/1) ~i actul de administrare a unui
patnmon1u. Primul are semnificatia de act de punere In valoare a unui bun,
fara sa se ajunga Ia lnstrainarea lUI. Cel de al do ilea include lnsa ~i acte care,
raportate Ia- un anum it bun, reprezmta acte de instrainare,. dar, raportate ia un
p~tnmomu, reprezmta masun de normala folosire, exploatare, valorificare a
patnmoniuiUI respectiv. Sunt socotite acte de admm1strare: culegerea fructelor,
as1gurarea unui bun, locatlunea unui bun' etc.
Actui Juridic de dispoziJie este acela care are ca rezultat ie~irea din
patnmoniu a unui drept sau grevarea cu sarcml reale a unui bun. Pot fi incluse
In aceasta categone: vanzarea, donalia, renuntarea Ia un drept, constituirea
dreptuiUI de uzufruct, de superfic1e, constitUirea unei ipoteci, a unui gal sau a
une1 garantii reale mobiliare (care reprezinta, totodata, grevarea unui bun cu
sarcini reale) etc.
lmportanta aceste1 clasificari a actelor JUridice vizeaza urmatoarele aspecte:
- capacitatea de a lncheia acte JUridice civile, In sensu! ca actele de
conservare pot fi lncheiate ~i de eel lipsit de capaCitate de exercitiu; actele de
administrare, In masura In care nu sunt lezlonare, pot fi fncheiate de minorul
cu capacitate de exercitiu restransa lara a fi nevo1e de lncuviinlarea prealabila
a ocrotitoruiU\ legal, iar, pentru eel lipsit de capacitate de exerciliu, actele de
admmistrare se lncheie de reprezentantul legal; actele de .dispozitie pot fi
inche1ate de eel cu capacitate de exerci}iu deplina, de mmorul cu capacitate de
exercitiu restransa, dar numai cu lncuviin!area prealabila a ocrotltoruiUI legal,
precum ~~ cu lncuviinlarea autoritatii tutelare, mr pentru eel mcapabil de catre
reprezentantul legal, lnsa numai cu lncuviintarea prealabila a autoritatii tutelare;
-in cazul in care s-a dat un mandat general (mandatarul a pnm1t lmputemlcirea de a se ocupa de toate treburile mandantului - procuratio omnium
bonorum), pentru actele de dispozilie este totu~i nevo1e de un mandat spec1al
[art. 1536 alin. (2) C. civ.];
- acceptarea mo?temrii, in sensu I ca nu pot fi considerate,acte de acceptare
tacita a mo~tenirii mci actele de conservare ~i mel actele de admmistrare cu
caracter urgent, in schimb, actele de admmistrare ce nu au caracter urgent ~~
anga1eaza viitorul, precum ~i actele de dispozitie presupun mtenlia neechivoca
de a accepta tacit mo?tenirea.

2.6. A~ie juridice consensuale. acte Jurldice solemne (formaie) ~i

acle JUndtce rea1e

1n funqie de modul de formare, acte JUrldice civile se impart in consensuale, solemne (formale) si reale.

Actul juridic ~onsensuai este acel act JUridic care 1a na~tere in mod valabil
pnn s1m~la~mamfesta_;e ~e _vo1~lii a pal}ii sau a parlilor, neinsotita de niCiun tel
de forma. '-hlar daca pal}de inleleg sa insoteasca manifestarea de voinlii de
redactarea unUI fnscns care sa o consemneze, ele 0 fac nu pentru validitatea
actuiUI, c1 pentru a-?1 as1gura un :"ijloc de proba pnv 1nd lnche 1erea ~i con\lnutul acestUia. Trebu1e sublimat ca dm punctul de vedere al '
,
, h
. .
. .
'
.
,ormel m care se
me e1e actele JUndice, acrul Juridic consensual reprezmta regula. vorbindu-se
astfel despre pnne~p1ul consensualismuiUI.

" Actul jur~dic so/~mn (denumlt si formal) este acel act juridic pentru formarea
~aru1a s1mp1a ma~lfestar:' de VOinJa nu este sufic1enta, c 1 aceasta trebu 1e sa

1mbrace o anum1ta forma prescnsa de lege. Aceasta forma (de reg I" '
t
u a, ,orma
")
"
.
au en 11ca reprezmta o conditie pentru insa51 valabilitatea actulu 1 Juridic
respect1v. Se ob11nU1e~te sa se spuna ca forma este ceruta ad validitatem sau ad
solem~ttatem.
Sunt acte jundice solemne: testamentul, donat 1a contractu! d
'
1poteca etc. 1
e

Actui ;uridic real

este acela care nu se poate forma valabil a'eca't" "
"
,
.
.
.
uaca man 1festarea d. e vomta
este msollta de rem1terea (predarea) bunuiu 1 De
t 1
"d"
1

c1, ace e
1un 1ce rea e nu 1au na~tere in mod valabil dedit din momentul
d- (
1) b
. ,
.
pre am rem 1t
er;' matena e a unului. lntelegerea prealabila predarii poate fi considerata ca
av,and valoarea un~1 Simple prom1siuni (unilaterale sau, dupa caz, bilaterale) de
a mche1a actul JUridic real, dar nu se confunda cu acesta din urma" F
t
d.
1
. .
,
ac par e
m cate?ona acte or JUnd1ce reale: 1mprumutui, atat eel de folos 1nta (comodatu!), cat ~~ eel de consumalie (mutuum), depozitul, darul manual: gaJul cu
deposedare etc.
Jn;portanta aceste1 clasifican pnveste urmatoarele aspecte:
- In cazul actelor 1uridice solemne, nerespectarea forme 1 prescnse de lege
atrage sanq1unea nulitatii absolute;
_-cat pnve?te incheierea actului JUridic solemn prin mandatar, aplicandu-se
pnnc1p1ul s1metnei de forma, este necesar ca si procura sa imbra
f
solemna;
. ce orma
- modificarea actulu1 JUridic solemn nu se poate face decat tot pnn fo "
solemna;
rma
- reg1mul probe lor este difent in cazul celor tre1 categorii de acte jundice.

1
Precizam i'nsa ca. locapunea unui imobil, incheiata pe o durata ce depa~e~te termenul
de 5 ani, este considerata de lege ca fiind un act juridic de dispozi~ie (art. 1419 C. dv., care,
ca norma de tnmitere, a incorporat $1 dispozi~iile corespunzatoare ale fostului art. 1268
C. civ.). A se vedea ~i Fr. Deak, op. cit., p. 189, indusiv nota 12.

Boro1

Pentru alte acte _iuridice solemne, a se vedea supra, prezentul capnoi secjiunea a 11-a
su bseq1unea a VI-a, nr. 2.2.
'
'

Boroi

CIVil

196

2.7. Acte jurldice.palrlmonlaie ~~ acte juridice nepalrlmoniale

Dupa cnteriui continutului lor, acteie JUridice civile se clasifica In patrimomale ~~ nepatnmoniaie.
.
_
Actul JUridic este patrimonial daca are un continut evaluabil pecumar. In
pnne~piu, sunt asemenea acte cele care privesc drepturile reale ~~ drepturile de
creanta.
Actul JUridic este nepatnmon1al daca are un continut neevaluabil In bani.
Spre exempiu, lntelegerea panntilor unUI copil din afara casatorie1 ca acesta sa .
1a numele unu1a dintre ei sau numele lor reunite reprezinta un act JUridic
nepatnmomal.
.
Aceasta clasificare a acteior JUridice c1vile prezinta interes In matena nulitatilor (nu se pune problema ,restitu~rilor" ln. cazui acteior nepatrimomale),
precum ~i In materia ocrotirii incapabilulu1.

2.8. Acte juridlce civile inire vii i acte juridice civile pentru cauza
demoarte
In funclie de momentul In care i~i produc efectele, actele 1uridice c1vile se
impart in acte lntre vii ~~ acte pentru cauza de moarte.
Actul JUridic intre vii (inter v1vos) este acela care i~i produce efecteie
neconditionat de moartea autorului sau autorilor iu1. Acteie lntre vii reprezinta
maJoritatea actelor JUridice c1vile.
Actui JUridic pentru cauzii de moarte (mortis causa) este aceia de a carui
esenla este faptul ca nu l~i produce efectele decat Ia moartea autorulu1 sau, un
asemenea act 1uridic fiind facut tocmai in considerarea mortii. Testamentul este
un act juridic mortis causa.
Clasificarea respectiva prezinta importanta dupa cum urmeaza:
- actele 1uridice mortis causa se bucura de o reglementare amanuntita, pe
cand nu toate actele 1uridice inter v1vos au o asemenea reglementare;
- actele 1undice mortis causa nu pot fi decat cele prevazute de lege, deCI
sunt numai acte JUridice t1p1ce lnum1te);
- acteie JUridice mort1s causa sunt supuse, in general, upor conditii mai
restnct1ve \n ceea ce pnve~te capaCitatea de a dispune, iar uneori ~~ capacitatea
de a pnmi;
- actele mortis causa sunt acte juridice solemne, In vreme ce actele fnter
vivos sunt solemne numa1 ca excep~le.

2.9. Acte juridice civile subieclive i acle juridice civile condijie

Aceasta clasificare se face in raport de rolul vointei paf\ilor in stabilirea
continutuiUI acteior JUridke c1vile.
Rnrni

197

Actui JUridic subiectiV este acei act al carui continut este determinat prin
vointa autorului sau autorilor iui. MaJoritatea acteior JUridice c1vile intra in
:.aceasta categorie.
Actui JUridic conditie este acei act Ia a carui incheiere paf\ile l~i exprima
vointa numai In privinta na~terii actuiUI, continutul acestuia fiind predeterminat
de norme de ia care paf\ile nu pot deroga. Ca exemplu de act JUridic conditie
mentionam casatona.
lnteresui aceste~ dasifican a actelor JUridice prive~te aprecierea condiliilor
lor de valabilitate. In cazul actelor juridice conditie, continutullor fiind stabilit
de norme juridice imperative, partile. nu pot modifica, prin v01nta lor, aceste
reguli ~i nici nu pot deroga de !a acestea, deci regimul acestor acte juridice este
apreciat cu multa seventate. In cazul actelor JUridice subiective, pat!ile pot
deroga de Ia normeie JUridice dispozitive, astfel incat aprecierea valabilitatii
unor asemeneaacte juridice se face In limite mai Jargi.
Dintr-un alt punct de vedere, actele juridice conditie nu pot fi dedl.t cele
stabilite de lege (deci sunt acte juridice numite, tip ice), pe cand actele JUridice
subiective nu se limiteaza Ia cele expres reglementate de lege.

2. I 0. Acte juridice civile pure i simple. i acte juridice civile afectate de modalilafi
Dupa legatura ior cu modalitatile (termen, conditie, sarcma), deosebim acte
juridice c1vile pure~~ simple $1 acte JUridice civile af~ctate de modalitati.
Actul juridic pur 11 simp/u este acela care nu cuprinde o modalitate. De
altfel, unele acte JUridice sunt incompatibile cu modalitalile, spre exemplu,
actul de Op\iune succesorala (acceptarea sau renuntarea Ia o mo~enire),
recunoa~terea filiatiet, disatoria, adoplia etc.
Actul juridic afectat de moda/itiiJi este acela care cuprinde o modalitate,
adica un termen, o conditie sau o sarcina. Unele acte juridice civile sunt esenlialmente acte .afectate de modalitali, de exemplu, contractu! de lmprumut,
contractu! de renta v1agera, contractu! de lntretinere, contractu! de donatie cu
sarcina, contractui de as1gurare etc.

Jinand cont de cele menponate mal. sus, poate rezulta 51 o alta clasificare a
acteior JUridice In funqie de criteriullegaturil lor cu modalitaFle 51 anume:
- acte 1uridice mcompatibile cu modalitatile

- acte JUridice care pot fi sau nu afectate de ;,odalitati

- acte JUridice inseparabile de modalitati.
''
lnteresul aceste1 clasifican se manife,rta In ceea ce pnve5te valabilitatea
actelor JUridice (de exemplu, In cazul actelor JUridice de a c~ror esenta este
ex1stenta une1 modalitatio lipsa acesteia .conduce Ia meficacitatea actului),
precum ~~ producerea efectelor actelor juridice.

Rnrni

urept

CIVIl.

ranea 15enera1a

2.11. Acle juridice civile principaie ~i acte juridice civile accesorii

Dupa raportul dintre ele, actele juridice civile pot fi pnnctpale.sau accesorii.
Aciul JUridic pnnc1pal este acel act care are o existenta d~ sme statatoare,

regimul sau JUridic nedepmzand de eel al altui act JUridic. In circuitul ctvil,
cele ma1 multe acte juridice sunt acte pnncipaie.
Actul juridic accesoriu nu are o exJstenta de sme statatoare, soarta sa
JUridica depinzand de soarta altui act juridic, principal. Sunt acte JUridice civile
accesorii: clauza penala, fideJusiunea, arvuna, contractu! de gaJ, contractu! de
constituire a unei garantii reale mobiliare, convenlia de ipoteca etc. Actul JUridic accesonu poate fi 1ncheiat 1n aceia?i timp cu actui JUridic princtpal, dar ~~
1ntr-un moment difent; de asemenea, el poate fi un act separat, dar poate fi
indus ~i 1n actul princtpai, sub forma unor clauze.
lmportanta acestet clasifican consta 1n aceea ca, pe cand validitatea actulut
juridic pnncipal ~i men}merea Jut se exammeaza numai 1n funclte de propriile
eiemente, independent de aite acte JUridice, vaJiditatea ~I eficacitatea actului
JUridic accesoriu se aprec1aza nu numai 1n raport de propriile elemente, ci ~i 1n
func}ie de validitatea~t eficacttatea actului juridic pnnctpal; soarta actului juridic accesoriu urmeaza soarta actulut JUridic pnnctpal - accesorium sequitur
prmcipale. Desfiin}area sau 1ncetarea, din once cauza, a actului JUridic pnncpal atrage ~i desfiin}area sau 1ncetarea actului juridic accesonu.'

2. l 2. Acte juridice civile cauza!e ~! acle juridice civiie abstrac!e

Dupa legatura cu cauza (scopul), acteie JUridice civile se clasifica 1n cauzale
abstracte.
Prin act JUridic cauzal se 1n}elege acel act a carUI valabilitate 1mplica analiza
cauzei sale (scopului sau); 1n cazul1n care cauza lipse~te, este faisa, ilicita sau
morala, 1nsu?, actul JUridic este lovtt de nulitate. Cele mat multe acte )Uridice
ctvile sunt acte cauzale.
Prin act JUridic abstract se desemneaza ace! act a carui valabilitate nu tmplidi
analiza cauze1. Apari}ia acteior )uridice abstracte a lost 1mpusa de nevoile mcuituiUI c1vil ~i comerc1al, care presupun uneon o desfa~urare rap1da a anumtor operatii juridice ~, prin aceasta, elimmarea posibilitatii permanente de a
pune 1n discute valabilitatea lor din punctul de vedere al cauze1. Pe aceste
premtse, au aparut titlurile de valoare. In cazul acestora, actul JUridic (nego:
tium), care a dat na?tere unUI raport obligational, este inseparabil de 1nscrisul

~i

' Spre exempiu, s-a decis di desfiin~area contractu!Ul de 7mprumut (pnn rezol_u~iune)
atrage ~~ .stingerea contractului de 1poteca prin care s-a garantat obligapa de restJtUlre a
sume1 de bani imprumutate- C.A. Bucure~ti, s. a IV-a civ., dec. nr. 1827/1998, in Culegere
de practidi judic1ara civilil 1993-1998, p. 9.

Boroi

f'\L.lUI JUt lUI\.. \..IVH

199

constatator (instrumentum), dec1 1nscnsul respect1v 1ncorporeaza creanla ce a

Juat na~tere din actul juridic. Avanta)ul titlurilor de valoare consta 1n faptul di
executarea lor nu cere o cercetare a scopulu1 (cauzei) actulut Juridic. deb1torul
neputand invoca exceptia nevalabilita}ii cauzei pentru a refuza executarea.
Aceasta clasificare 1~i manifesta importan}a pe planul valabilitalii actelor
juridice, precum ~i al regimuiu1 probatoriu.

2. 13. Acle Juridice civile strict personale ~~ acte Juridice civile care
pot fi incheiate ~~ prin reprezenlant
Aceasta clasificare se face 1n raport de modalitatea 1ncheterii actelor !Uridice.
Actul JUridic strict personal este ace! act care nu poate fi 1nchetat decal
personal, nefiind dec1. susceptibil de a fi 1ncheiat pn~ reprezentare. Cu titlu
exemplificativ, pot fi mcluse 1n aceasta categorie: tesiamentul, casatona,
recunoa~terea unu1 copil.
MaJoritatea actelor JUridice civile este formata din acele acte ce pot fi
inche1ate personal, dar care pot fi fnche1ate 11 pnn reprezentant.
Clasificarea prezinta importanta sub urmatoarele aspecte:
- constituind excep}ia, normele JUridice care regiementeaza actul JUridic
strict personai sunt de strlcta interpretare ?I apl icare;
- capacitatea de a 1ncheta acte 1uridice stnct personale este guvernata de
anum1te reguli speetale, prevazute expres de lege;
- problema actelor stnct personale nu se poate pune decal 1n cazul
persoanelor fizice;
- valabilitatea actuiUI JUridic strict personal se apreetaza numa1 1n raport de
persoana sau persoanele care 11 lnche1e, 1n sch1mb, de regula, Ia aprecterea
actului juridic 1nchetat pnn reprezentare se are 1n vedere ?' persoana reprezentantului.

2. 14. Acle juridice civile numile ~~ acle Juridice civile nenumile

Dupa reglementarea ~~ denumirea lor legala, actele 1uridice civile se clastfica 1n acte juridice numite (tip ice)?' acte JUridice nenumtte (atiptce).
Prin act JUridic c1vil num1t (tip1c) se 1ntelege acel act care are o denumtre
stabilita de legea civila, precum ?' o reglementare propne.
Prin act Juridic c1vil nenum1t (attptc) se 1n}elege ace! act care nu se bucura
de o denumtre legala ~i de o reglementare propne. Aceste acte JUridice dau
expresie principtului libertalii actelor JUridice, de care ne vom ocupa atunct
cand vom analiza princtpiile vomte )Uridice. De exemplu, coniractul de
1ntrelinere, nefiind reglementat de legislala noastra, este un contract nenumit.

Boro1

Drept civiL Partea generalli

200
Este 1nsa de retmut ca 1n categorla contractelor nenumlte nu se includ ~~
contractele complexe, adica acele contracte care reunesc eiementele a doua
sau mai multe contracte numlte (de exemplu, contractu I hotelier, ce reune?te
eiementele contractu lui de loca;lune, 1n privm;a camerei 1nchinate, precum ?i
ale contractuiUI de depozit, 1n privinta lucruriior calatoruiUI aduse 1n hotel).
Pentru asemenea contracte, 1n masura 1n care nu ar ex1sta o reglementare
speciala, se vor aplica normele prevazute de lege pentru elernentele (contrac.
tele) componente.'
lnteresul acestei clasific~ri se manifesta 1n ceea ce prive~te determmarea
regulilor aplicabile. Astfel, pentru actele JUridice numite~ nu ;ste ~ecesar ca
partile sa prevada 1ntotdeauna 1ntregul con;mut all~r, c1, m ~a~u~a m care nu
au derogat de Ia dispozitiile legale ce reglementeaza actul JUridic mche1a~ (sau
nu puteau sa deroge), acestea se vor aplica 1n mod automat ~~ complet. S1~p!a
calificare a actului JUridic (1ncadrarea lu1 1ntr-un anum1t t1p d_e actJundlc
numit) este sufiCienta pentru cunoa~terea reg1muiU1 sau JUridi~. In sch:mb, 1n
cazul actelor 1uridice nenumite, se vor aplica regulile stabd1te de par;1, 1~r
pentru aspectele ia care partile nu s-au referit 1n m~d ~~pres 1~i vor gas1 apllcare regulile generate care dirmuiesc materia o~llga;nlor. lar nu cele care
guverneaza actul juridic nurn1t cu care se aseamana eel ma1 mult actul nenum1t
1ncheiat de part!.' Spre exemplu: a~a cum am aratat deJa, contractuiUI de
1ntrepnere nu 1i sunt aplicabile dispozitiile legale din materia c?nt~~ctuiUI de
renta viagera, c1 regulile generaie 1n materie de contracte. ?' obllga;n: afara ~e
cazul1n care partile au stabilit altfel; de asemenea, prom1s1unea de a mche1a m
viitor un contract real nu va fi guvernata de regulile aplicabile contractu lUI real
proiectat, c1 de ceie generale 1n matene de obligalii etc. _
.
. ..
Ment1onam ca este posibil ca un act 1uridic nenum1t sa devma un act JUridic
nurnit in rnasura 1n care se adopta o regiernentare corespunzatoare. Spre
exern~lu: dupa adoptarea Legii nr. 32/1994 privmd sponsorizarea, contra.ctul
de sponsorizare, dintr-un contract nenum1t, a devemt un contract num1t, ca
urrnare a emiterii Ordonan;elor nr .. 51/1997 ~~ nr. 52/1997, contractu! de
Jeasmg ~~contractu I de franciza au deven1t acte JUridice numite etc.

Actul juridic civil

201

Actul JUridic CIVil cu executare dintr-o data (uno ictu) este acel act a carui
executare presupune o singura prestatie din partea debitoruiUI. El se ma1
nume~te ~i act cu executare instantanee.
Actul JUridic cwii cu executare succesiva este acel act a dirUI executare
presupune rnai multe presta;ii e~alonate 1n tirnp. Pot fi incluse In aceasta categone: contractu! de iocatiune, contractu! de arendare, contractu I de 1nchiriere
a suprafetelor locat1ve, contractu I de societate civila etc.
Clasificarea respectiva prezinta interes din urrnatoarele puncte de vedere:
- sanctiunea pentru neexecutarea cuipabila sau pentru executarea necorespunzatoare va fi rezolutiUnea 1n cazu I contractelor smaiagrnatice cu executare
dintr-o data (deci contractu! se desfiinteaza cu elect retroactlv), iar in cazul
contractelor sinaiagmatlce cu executare succesiva va intervem rezilierea (care
areca efect desfacerea contractu lUI numai pentru viitor);'
- Ia actele 1uridice cu executare .succes1va, de regula (anume atunc1 cand
executarea este ~reversibila), efecteie nulitatii se produc numa1 pentru viitor (ex
nunc), 1ar nu ~~ pentru trecut (ex tunc');
- problema suspendarii executarii, din motive de forta maJora, pe toata
durata imposibilitatii de executare, se pune nurnai 1n cazui acteior juridice cu
executare succesiva;
- 1n cazul actelor juridice cu executare succesiva, pentru fiecare prestatle
curge cate o prescrip!ie extinctiva distmcta.

' Este_ insa de re!inut cal a$a cum s-a sublin1at in literatura de spedalitate, in materia
de intrepnere, neexecutarea culpabila a obligafiei de intretinere atrage ca

contr~ctu_IUI
san~:pune

rezolutiunea, 1ar nu rezilierea, deoarece aceasta din urrna presupune ca obligaJiile

parp contractante sa aib:i caracter succes1v, ceea ce nu se intJ.mpla in cazul

con~ractuiui de 'intretinere, deoarec~ tranSferui dreptului de Ia creditorul -rntretinerii Ia
,deb1torul aceste1a se produce uno ldu; in caz de neexecutare culpabila, contractu! de
ambelor

2.15. Acte juridlce civile cu execuiare dintr-o data,~~ acie juridice

civile cu executare succesivti
Aceasta ciasificare are drept criteriu modul de executare a acteior 1uridice
c1vile.
1n acest sens a se vedea Fr. Deak, op. ctt., p. 8, nota 11.
Pentru soiu~{a potrivit careia contracteior nenumite li se vor apli~a regulil.e
..
.
cu care ele au mai mu\ta asemanare, a se vedea, totu~t, 0. Alexandresco, Pnnctpule dreptuiUJ civil roman, val. HI,. Bucure~ti, 1926, p. 11.
1

Rnrni

intretmere se desfiinteaza ~i 'bunul sau alta prestaJie se redobande~e cu efect retroactiv, iar
!mpre1urarea ca. nu se restituie valoarea intreflnerii prestate ~~ contravaioarea folosJntei
bunului se 1ustifidi pnn caracterul aleatoriu al contractuiul {respectiv pnn compensare Cu
prestatiile efectuate)- Fr. Deak, op. cit., p. 587, nota 215. Sanctiunea incidenta este rezolupunea (iar nu rezilierea) ~i in cazui contractuiUI de renta viagera (desigur, numai in acele
1poteze i~ ..care legea adm1te desfii~tarea contractului de renta viagera pentru neexecutare),
precum ~~ m cazul altar contracte smalagmatice in care obligatia uneia dintre parJi presupune o srngura presta~Je .(de exemplu, vanzarea cu plata pretului in rate; de altfel, referitor Ia
acest exemplu, se poate considera ca plata in rate reprezinta doar o modalitate de executare
a unei prestatii unice, anume plata pretului).

ii

~-~

Drept civil. Partea general a

202

Sectiunea a 11-a. Condi~ile actului juridic civil

Subsecfiunea I. Definifia ~~ clasificarea condiflilor
actului juridic civil
1. Definifie
Pnn condiJiile actulw Juridic ciVil vom 1n}elege aceie componente care
trebuie sau pot sa mtre 1n structura actului 1uridic c1vil, dec1 elementele din
care este a\c~tuit actul juridic civil.
Subliniem di, in teOria actului juridic civil, cuvantui ,conditie" are~~ o alta
semnifica}le dedit cea men}ionata mai sus, desemnand ~~ o modalitate a actului
juridic civil, adica un evemment viitor ~~ nes1gur ca rea\izare, de care depinde
na~terea sau desfiin}area actului juridic civil. De asemenea, 1n vorbirea curenta,
cuvantul condi!ie ma1 este folosit ~~ cu sensu\ de ciauza a actu\ui Juridic c1vil.
Desigur ca, din contextu\1n care apare cuvantul condilie, interpretul va deduce
sensu\ ce 1se atribUle de fiecare data.
in considerarea 1nlelesuiui polivalent ai termenului ,condilie", 1n doctrma ~'
1n JUrispruden;a, pentru desemnarea condiliilor actu!Ul IUridic CIVil, se prefera
uneori utilizarea expresiei ,elementele actului iuridic civi\" 1 sau chiar ,,cerinlele actulUI JUridic c1vil"- in ce ne prive?te, optam pentru denum~rea tradi;ionala, care, de a\tfel, este consacrata de legislalia noastra. Astle\, art. 948 C. c1v.
folose~te expresia ,condi}iile esentiale pentru va\iditatea unei convenlii \. .. \",
iar 1n Legea nr. 105/1992 sunt 1ntrebuinlate constant expresii\e ,condipi de fond"
~~ ,condi}ii de forma"-

2. Clasificarea conditiilor actului juridic civil

in literatura de spee~alitate s-au propus mal multe clasifican ale condiliilor
actului juridic civil.'
0 pnma clasificare a condiliilor actului 1undic se poate face 1n tunqie de
aspectul\a care se refera acestea. PotriVIt acestu1 criteriu, rezulta doua categorii
de condi}ii ale actu\ui juridic, anume: condiJii de fond (numite ~~ condi}ii

: i:

' S-a expnmat lnsii ~~ punctul de vedere conform caruia expresiile 11 elementele actuiu1
.1uridic civil"~~ 11 conditiile actului juridic civil" nu sunt sinonime, In sensu! ca. prima expresie
prive9te examinarea actului juridic civil sub aspect structural, deci camponentele actului, iar
cea de a doua expresie uTmeaza a fi utilizata atunci cand actul _1uridic este pnvit din
perspectiva intreb3rii de a 9ti daca fndepline$te sau nu cennrete de validitate - E. Poenaru,
op. cit., p. 101.
2
.
A vedea, spre exemplu, D. Cosma, op. cit., p. 113-115; Gh. BeJeiu, op. cit., p. 146.

Actul juridic c1vil

~UJ

intrinseci) ~~ condiJii de form!l (num1te ~~ condilii extnnseci). CondiJiile de fond

sun! cele care pnvesc con!mutui actulu1 JUridic c1vil, 1ar condijii/e de forma
sunt cele care se r~fera Ia extenorlzarea voin~ei.
Dupa criteriul obligativitalii sau neobligat1vita\ii lor, condi}iile actului juridic
se impart 1n condiJii esenJiale ~~ condi)ii neesenJiale. CondiJiile esenpale sunt
cerute pentru 1nsa~i va\abi\itatea actului juridic, dec1 e\e trebuie indeplin1te In
mod obligatoriu, \ipsa une1a dintre e\e atragand nevalabilitatea actulu1 JUridic.
CondiJiile neesenJiale, num1te ~~ condi}ii 1ntamplatoare, sunt ace lea care pot fi
prezente sau pot lipsi din actul juridic, lara a fi afectata vaiabilitatea aces!Ula.
0 a tre1a clasificare a condi}iilor actuiu1 JUridic c1vil se poate face dupa
sanq1unea ce mtervme 1n cazul nerespectarii lor. in func}1e de acest mtenu,
condi}iile actu lui JUridic pot fi: condijii de validitate ~~ condiJii de eficaCitate.
Nerespectarea condi\ii\or de validitate se sanc\IOneaza cu nulitatea actulu1
1uridic c1vil, 1n schimb, nerespectarea condiliilor de eficac1tate nu atrage
nulitatea actuiUI JUridic ovil, c1 alte sanqiuni (spre exemplu, inopozabilitatea
falii de ter)i).
in funclie de vocal\ a lor, condiliile actuiu1 1uridic c1vi\ mai pot fi clasificate
1n condiJii generale ~~ condipi spec1ale. CondiJii/e generale privesc toate actele
juridice civile, iar condiJiile speciale pnvesc numa1 anumite acte juridice CIVile.

Subsecjiunea a 11-a. Capacitatea de a 1ncheia

actul juridic civil
1. Nojiune. Sediul mate1iei
Prin capacitatea de a inche1a actul JUridic Civil se 1ntelege aptitudinea
subiectulu1 de drept civil de a deveni titular de dreptun ~~ obliga\ii c1vile pnn
1ncheierea actelor JUridice c1vile.
Capaotatea de a 1ncheia acte JUridice civile este o conditie de fond,
esentiala, de validitate ~~ genera\a a actului juridic c1vil.
Capacitatea de a 1nche1a actui JUndic c1vii este numa1 o parte a capaotalii
civile, reunind, 1n structura sa, o parte din capacitatea de folosmta a persoane1
fizice sau JUridice, precum ~~ capac1tatea de exerci}iu a aceste1a.
Reglementarea i:apacitalii de a 1nche1a actul Juridic civil este raspandita 1n
mal multe norme juridice, din difet\te acte normative.
Codul c1vil, neconlinand prevederi consacrate actuiUI juridic c1vi\ 1n
general, se refera, 1n art. 948 pet. 1, Ia ,capacitatea de a contracta" ca o con .
di!ie esentiala pentru validitatea oricarei conven}ii (tot un caracter general au ~~
prevederile 1nscrise 1n art. 948-950), reglementand apot aceasta condi}ie pe

se

Boroi

Bora!

204

Drept civi I. Partea genera/a

categorii de acte JUridice civile fart. 806-808, art. 856, art. 1306, art. 1706
a/in. (1), art. 1769/.
Dispozitii privmd capacitatea de a 1nche1a acte Juridice se ma1 gasesc ~~ 1n
alte acte normative [de exemplu, 1n Codul familie1 -art. 105 a/in. (1 ); art. 129
a/in. (1 ), art. 133 alin. (3) etc.].

2. Regula (principiul) capacilafii de a incheia acte juridice ~~

exceptio incapacila!ii
2.1. Regula in materia capacitCi!ii de a inchela acie juridice civile
1n aceasta matene, regula sau prmc1piul 1/ reprezmta capacitatea de a
1nche1a acte JUridice c1vile, mcapacitatea constifumd excep\la.'
Cu caracter general, aceasta regula se desprinde impliCit din art. 6 a/in. (1)
din Decretul nr. 31/1954, conform caruia ,nimen1 nu poate fi lngradit In
capaCitatea de folosin!ii ~i niCI lips1t, In tot sau 1n parte, de capaCitatea de.
exerci!iu, decal 1n cazurile ~~ 1n condi!iile stabilite de lege". Fragmentar, regula
este consacrata -~i 1n art. 949 C. civ., potnvit d!rUia ,poate contracta once
persoana ce nu este declarata necapabila de lege", 1n art. 856 C. :1v., care
dispune ca ,once persoana este capabila de a face testament, daca nu este
op;ita de lege", precum ~~ 1n art. 1306 C. civ., care prevede ca ,pot cumpara ~i
vinde tot1 eel carora nu le este opnt prin lege"
1n iegatura cu regula capacita!ii de a lnche1a acte JUndice civile, se 1mpun
doua predz~m. 2
1n pnmul rand, sub aspectul corela!1e1 dintre capaCitate ~~ discernamant,
este de repnut ca, 1n timp ce capacitatea constltuie o stare de drept (de lure),
discernamantul este o stare de fapt (de facto);' capac1tatea 1zvora~te numai din
lege, pe cand discernamantul este de natura psiholog1ca. 1n conseciri!ii, discernamantul poate ex1sta, izo/at, chiar ia o persoana incapabila, dupa cum o persoana capabila se poate gasi 1ntr-o s1tua!1e 1n care, vremelmc, sa nu aiba
discernamant.
1n ai doilea rand, pentru persoanele juridice, regula capacitatii de a 1ncheia
. acte JUridice Civile este subordonata pnnclpiului speclalitaVi, consacrat de
art. 34 din Decretul nr. 31/1954.

' Trib. Suprem, s. CIV., dec. nr. 273/1977, In Cuiegere de dec1zii 1977, p. 86; dec.
nr. 1129/1987, In Culegere de decizii 1987, p. 120.
2
A se vedea ~~ Gh. Beleiu, op. cit., p. 148; M. Nicoiae, op. cit., p. 13.
-' Ca stare de.fapt, discernarTI~ntul se apreciaza de la persoana fa persoana, i'n funq:ie de
aptltudinea ~~ puterea psiho-mteiectlva ale aceste1a -I. Oogaru, op. cit., p. 172.

Actul juridic ovil

205

2.2. Exceptio incapacitOjii de a ihcheia acte juridice civile

Asa cum rezulta din art. 6 alin. (l) din Decretui nr. 31/1954 ~~din art. 950
civ., excepjia incapacitatii de a 1nche1a acte 1uridice civile trebuie sa fie
expres prevazuta de lege. Fiind vorba de o excep!ie de Ia regula, orice dispozijie legala care institUie asemenea mcapacita!i este de stricta interpretare ~i
aplicare.
/ncapacitajile de a lnche1a acte Juridice civile pot fi ciasificate 1n functie de
mai multe cnterii.
Astfel, dupa natura lor, deosebim: incapacita!i de folosmta ~i incapacitali de
exercitiu.
!n raport de continutul sau 1ntinderea lor, distingem: incapaciUiJi generale
(care vizeaza, 1n prine~piu, toate actele juridice) ~~ mcapaciUiji speciale (care
sunt institUite pentru anum1te acte juridice). Pentru persoaneie fizice, aceasta
clasificare se suprapune cu c/asificarea antenoara, deoarece 1ncapacita!ile de
exercitiu sunt incapacitati generale, iar mcapacitatile de folosmta sunt incapacitiili speciaie.!n schimb, pentru persoanele JUridice, mcapacitatea de foiosinta
nu vizeaza, lntotdeauna, numa1 anum1te acte JUridice, c1 din pnncip1ul spee~a
litatii capacitatii de.folosmta a persoanei juridice rezulta ca o persoana JUridica
nu poate 1nche1a acte JUridice (indiferent de felul lor) din care ar 1zvorl dreptun
1' obligatii ce contravin scopuiUI pentru care a fost 1nfiintata.
Dupa izvorui (sursa) lor, mcapacitatile c1vile pot fi clasificate 1n: incapacitafi
stabiliie de /egea Clvi!a (incapacitatile de exercitiu ~~ maJontatea _mcapacitatilor
de folosm!ii) ~~ incapacitap civile stabilite de legea penala Onterz1cerea dreptunlor parinte~ti ~~ interzicerea dreptuiUI de a fi tutore sau curator, precum ~~ unele
masun de siguran!ii luate de instanta penala sau de procuror, de exempiu,
masura de Slguranta ce consta 1n interzicerea dreptului de a se afla In anumite
localita!i afecteaza dreptul Ia Iibera circulatie ca drept subiectiv civil nepatnmomal).
1n funqie de modul.1n care opereaza, deosebim: mcapacitaji ce acjloneaza
de drept (ope leg1s) ~~ incapacitaji ce opereaza ca efect a/ unei hotarari judecatore~ti (1n aceasta din urrna categone se includ unele mcapacitati de foloSinta
cu caracter de sancpune, cum ar.fi, spre exemplu, decaderea din drepturile
panntesti, precum ?i incapacitatea de exercipu a persoanei puse sub mterdictie).
1n raport de opozabilitatea lor, distingem: incapacitaji absolute fin sensu! ca
lmpiedica lnche1erea valabila a .actului JUridic de catre incapabil cu orice alta
persoana - incapacitatile de exercitiu ~' anum1te incapacitati de folosmta, cum
este, de exemplu, mcapacitatea stabilita de art. 44 alin. (2) teza a 11-a din

c.

Actul 1unaJc c1v11

ConstJtu\ie' ~~ mcapacitaJi relative [in sensu! di imp1edica incheierea valabila a
actuiUJ 1undic de ditre mcapabil cu o anumita persoana sau cu anumite
persoane- spre exempiu, incapacita\ile stabilite de art. 810 C. c1v., de art. 833
C. c1v., de art. 1307 alin. (1) C. civ., de art. 128 C. lam. etc.J.
Dupa finalitatea lor, mcapacitalile c1vile se impart in: mcapacitiiJi cu caracter
de sa~cpune (decaderea din drepturile pannte~ti, pedepsele c1vile stabilite de
' Astfel, conform art. 44 alin. (2) teza a 11-a din Constitu!ie, ,ceta~enii romam sau apatrizii
pot dobandi dreptul de propnetate privata asupra terenurilor numai _In conditiile rezultate
din aderarea Romamei Ia Uniunea Europeana ~~ din alte tratate internationale Ia care Romania
este parte, pe baza de reciprocitate, i'n condi~iile prevazute de legea organica, precum ~~ prin
mostenire lega/3". Actul normativ Ia care dispozi~ia constituponala tace trimitere il reprezinta Legea nr. 312/2005 privmd dobandirea dreptulUI de proprietate pnvata asupra terenurilor de ditre ceta~enii str~ini ~~ apatriz1, precum ~~ de Catre persoanele _iuridice str~ine. Prin
dispozitiile acesteia (art. 1~6), legea realizeaza anumite diferen~ieri in materie, dupa cum
urmeaza. 0 pnma distinqie vizeaza faptul ca cet3tenii unui stat membru, apatrizii cu dom1~
ciliul intr-un stat membru sau in Romama, precum ~~ persoanele JUridice constitulte in
conformitate cu legisla~ia unu1 stat membru pot dobJ.ndi dreptul de propn.etate_ asupra
terenurilor in acelea~1 conditii cu cele prevazute de iege pentru cetiitenii romam $1 pentru
persoanele _juridice romJ.ne, spre deosebire de cetatenii unui stat. membru nerezidenti in
Romania, apatrizii nerezidenti 1n Romania cu domiciliul1ntr~un stat membru, precum $i fata
de persoanele JUridice nerezidente, constituite in conformitate cu legislatia unUI stat membru,
care pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor pentru re~edinJe secundare,
respectiv sedii secundare, numai la implinirea unui termen de 5 ani de Ia data aderiirii
Roi-nJ.niei Ia Uniunea Europeana (prin stat membru se intelege once stat membru al Uniunii
Europene sau al Spa~iuiui Economic European).
De asemenea, trebuie adaugat faptul eli cet3tenii straini, apatrizii ~~ persoanele JUridice
apartinJ.nd statelor terte pot dobJ.ndi dreptul de propnetate asupra terenurilor numa1 1n
cOndi~iile reglementate prin tratate mternationale, pe baza de reciprocitate. ACe$~ia nu pot
dobandi dreptul de propnetate asupra terenurilor, in conditiile mai favorabile decat ce!e
aplicabile ceta~eanuiUI unu1 stat membru ~~ persoanele .iuridice constituite in conformitate cu
h~gislatia unu1 stat membru (prin stat tef1, legea desemneaza once ait stat decJ.t statele
membre).
0 alta diferen~iere realizata de dispoziliile legale o reprezlnta regimul juridic a! terenurilor agricole, precum $i ai padurilor ~~ terenurilor forestiere. Acestea pot fi dobandite in
acelea$1 condilii cu cele aplicabile cet3Jenilor romJ.ni doar de catre fermterii care desfa~oara
activitJJi independente (in aceasta categorie incadrandu-se orice pE!rsoana fizidi care
desfa~oara o activitate agncola sau silvtdi! in vederea realiziirii de produse agricole ve~etale
on anlmale, precum ~~ de depoz1tare ?t prelucrare a produselor ob~lnute din act1vitatea
propne sau care desf3$oara o activitate in vederea realiz3rii de produse lemnoase $1 nelemnoase ale fondului forestier) ~~ care sunt, dupa caz, cetiifenl a1 statelor membre, apatrizi cu
domiciliul intr-un stat membru, care i~i stabilesc re?edinta iri Romama sau apatnzi cu
donllciliulin Romama. Spre deosebire de aceasta categorie de persoane, cetatenii unu1 stat
membru, apatrizii cu domiciliullntr-un stat membru sau in Romania, precum ~~ persoanele
1Liridice constitUJte in c;onformitate cu legisla!ia unut stat membru pot dob3ndi dreptul de
"propnetate asupra terenurilor agricole, p3durilor ~~ terenurilor forestiere la 1mplinirea unui
termen de 7 ani de Ia data aderiirii Roman1ei Ia Umunea Europeana.

Boroi

207

Codul civil in materie succesorala, precum ~~ incapacitatile c1vile stabilite de

legea pena\a) ?' mcapacitiiJi cu caracter de protecpe sau de ocrotlre.'
Nerespectarea incapacitalii de a inche1a actul Juridic c1vil atrage sanct1unea
nulitatii actuiUJ JUri~i~ respec~v. Cat pnve?te felul ~ulitatii (absoluta sau relativa), vom reline urWJatoarele: m cazul persoanelor fiZICe, va mterven1 nuhtatea
absoiuta daca s-a nbsocotit o mcapac1tate de folosmli\ 1mpusa pentru ocrotJrea
unui interes ob?tesd, tnsa va mterven1 nulitatea relativa daca actul juridic a fast
' une1 lncapacitati de folosinta lnstituitapentru ocrotJrea
incheiat cu .lndilcafea
unui interes mdivid~al sau cu nesocotirea regulilor refentoare Ia capac1tatea de
exerciliu; in cazul persoaneior juridice, !ipsa capacitalii de folos1n!a ?I nerespectarea principiullii specJalitalii capacitalii de folos1n(a atrag sanct1unea nulitalii absolute a actylui juridic respect1v, 1ar nerespectarea regulilor privmd capacitatea de exerciliu atrage nulitatea relativa.

Subsecfiunea a 111-a, Consimfamantul

I. Consimfamantul, ca element al voinfei juridice
1.1. Corelafia dintre consimtamont ~~ vo1nta juridica
A~a cum rezulta din insa?' definiliii actuiUJ Juridic c1vil, voinla 1uridica
reprezinta un element fundamental al acestuia.
Voin!a este un fenomen complex atat din punct de vedere psiholog1c, cat ?I
din punct de vedere juridic. Sub aspect juridic, vom\3 este complexa deoarece
reune?te in structura sa doua elemente: cons1m!amantul ~~ cauza (scopull.
1

1ntr-o alta clasificare, s-ar ma1 putea deosebi: incapacit.3Ji Jnstltuite 1n considerarea

persoanei (intuitu personaej ~i lncapacitJJi mstituite fn considerarea naturii sau destinapei

Specifice a anumitor bunun (intuitu reiJ. Aceasta din urma categone ar include, spre

exempiu, rnterdic~ia prevazuta de art. 32 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 linterdicpa de
1nstrainare, prin acte Juridice 1ntre viL a terenulw atribu1t contorm art. 19 alin. {1), art. 21 si
art. 43 din legea nr. 18/1991, tfmp de 10 ani, socotiti de Ia inceputLil anuiUIurmator celui in
care s-a tacut inscnerea propneUi~iil; mterdicpa de lnstrfiinare, pnn acte juridice intre vii,
timp de 10 am de Ia dat.i cumpararii, a apartamentelor cumparate de chiria~i in conditiile
Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobi!e cu destinatie de
locumte trecute in proprietatea statului etc. Mentlonam insa di ma)oritatea autorilor considera di interdictiile de instriiinare mtuitu ret sunt doar cazuri de malienabilitate, simple
restriq:li ale drePtului de propnetate, fiind independente de capaCitatea persoaneJ. Fara a
intra in amanunte, subliniem doar ca nu este lipsita de 1mportan!ii calificarea ca incapacitate
intUitu re1 sau ca inalienabilitate, spre exernplu, pnma calificare are drept consecm~a
impre_jurarea ca, in cazul decesului persoanei in considerarea ca.reia s-a mstituit mterdiqia,
aceasta din urma dispare, deci mo$tenitorii vor putea instraina bunul ~~ mai lna1nte de
exp1rarea termenului prevazut de lege.
Boroi

civil. Partea

208
A~adar,

lntre vom}a juridica ~~ consim}am~nt exista o coreia}le de tipul lntreg,

parte.
1.2. Formarea ~~ principiile vointei juridice in dreptul civil
1.2.1. Formorea vointei iuridice

Formarea vointel, inciusiv a vomlei JUridice, reprezinta un procespsihologic ..

complex. Punctul de porn ire II constltuie nevoia s1m}ita de om, nevo1e pe care ..
acesta vrea sa o sa!ISfaca. Dupa reflectarea aceste1 nevo1 In mintea omului,
urmeaza reflectarea mijlocului de satisfacere a nevoii respective. Pe masura ce
reprezentarea scopuiui devine ma1 putermdi, se trece de Ia tendinla Ia dorinta
de satlsiacere a nevoii. De cele ma1 multe on,.o dormta nu ramane 1zoiata, ci
ea se lntlne~te c,u aite tendinte ~i dorin}e, uneie In acord cu pnma dorinla,
altele potnvmce. in acest context, lncepe urmatoarea faza a procesului psihologtc, anume deliberarea, care presupune cantanrea avantaJelor ~~ dezavantalelor pe care le prezmta dormtele ~i mijloacele lor de realizare. Ca urmare a .
aparitiel unu1 mot1v determ1nant, ce le lnlatura pe celelalte, de Ia deliberare se
trece Ia luarea hotararii de a lnche1a actul juridic c1vil, act care apare ca un
mijloc de realizare a scopuiUI propus. Toate aceste faze ale procesului psihologtc de formare a voin\el Jundice au caracter mtern; pentru ca faptul psihologtc sa devina fapt social, este necesar ca hotararea luata sa fie extenonzata,
astfelincilt alte persoane sa aiba posibilitatea de a lua cuno~tin}a de ea.'
Din acest proces psiholog1c complex, dreptui c1vil nu retine decat doua
elemente: hotararea extenorizata (constmtamantull ~i mot1vul determinant tcauza
sau scopui actului. juridic).

Actul juridic c1vil

209

a) Principiuf libertaJii actefor JUridice c1vile este consacrat, indirect, .tn

art. 969 alin. (1) C. civ;, potrivit di.ruia ,conventiile legal facute au putere de
lege lntre paf\ile contractante", precum ~i In art. 5 C. civ., care prevede ca ,nu
. se poate deroga prin convenlii sau dispozilii particuiare de Ia legile care intereseaza ordinea publica ~i buneie moravuri" _
Din aceste doua dispozitii legale rezulta, smtetic, conlmutul principiulul
liberta}ii actelor JUridice c1vile, ~~ anume, dadi. se respecta legea ~~ regulile de
convtetutre soctala lrnorala), subiectele de drept civil sunt libere sa lncheie
conventii ori sa faca acte JUridice unilaterale.
Analitic, con(inutul princ1piulu1 In disculie poate fi expnmat dupa cum

urmeaza:

' A se vedea: A. lona~cu, Drept civil. Partea generala, Ed. Didactica ~~ Pedagogidi,
1963, p. 79-80; Tr.. lonajCU, Elementele vointei juridice, in Tratat de drept civil,
voL l, Partea general.3., Ed. Academ1e1, Bucure~ti, 1967, p. 258 $i urm.; Ch. Beiew, op. dt.,
p. 149; T. Pop, op. Cit., p. 130-131.
2
A se vedea: A. Pop, Gh. BeleJU, op. c;t., p. 212 51 urm.; Gh. Beietu, op. cit., p. 149-151;
T. Pop, op. Cit., p. 131-132; I. Dogaru, op. Cit, p. 156-159; E. Poenaru, op. Cit., p. 105 si
urm.; M. Nicofae, op. Cit., p. 15-18.

- subiectele de drept c1vil sunt libere sa lncheie ori nu un act juridic c 1vil;
-In cazulln care lnche1e un act JUridic civil, paf\ile sunt libere sa stabileasca, a$a cum doresc, continutui acestuia;
paflile sunt libere ca, prm acordul lor, sa modifice ori sa puna capat
actului juridic pe care 1-au lnche1at antenor.
,Pin acest pnncipiu se desprind doua consecmte importante.
In primul rand, subiectele de drept sunt libere sa lnche1e nu numai acte
1uridice numite, ci ~~ acte JUridke nenumite.
. 1n a~ doileav rand, cand legea nu prevede In rnod expres altfel, paf\ile sunt
ltbere sa aleaga forma pe care o vor da actului juridic.
. Tovt ~in dispozi(iil.e .legale menli~nate ma1 sus rezulta ~i limitele prmcipiulu 1
l~berta}ll actelor JUfldtce. Aceste limite sunt trasate de normele Imperative
(tnclustv normele care reglernenteaza ordinea publica), precum ~; de morala.
Sanq1unea ce mtervme In cazulln care actul juridic este.lncheiat cu depa~irea
acestor limiteconsta In nulitatea absoluta sau relat1va a actului respectiv.
b) PrinCiptU/ vomJel reaie este eel de al doilea pnncip1u care guverneaza
fonnarea. voin}el JUridice, aceasta din urma cupnnzand un element mtern
(psihologtc) ~~ un element extern (social). Daca ex1sta concordanla lntre aceste
dou~ elemente,. de:i cand exista identitate lntre VOtn\a mterna ~j VOin\a eXterionzata, nu se ~d1ca ntcto problema de determmare a prmctptulut aplicabil,
de?arece ex1sta, pract1c, o smgura vomta. Se pot ivi insa situa}ii in care tntre
cele. d~ua elemente :_a nu ex1ste concordanla, punandu-se astfel problema
stabdtrll elementuiUI caru1a urmeaza sa i se dea prioritate.
. Solu}ionarea aceste1 probleme depmde de conceplia cu privire Ia raportul
d1ntre votnla mternii. (real a)~~ voin}a declarata (extenonzata). Concepti a sub 1ecttva acorda pnontate voin}ei interne, satisfacand prm aceasta secuntatea statici\
a_mcuitulul civil, lntrucat s-ar putea p~ne In discutie valabilitatea actuiui JUridic pnn care s-a transrniS dreptul sub1ectiv civil pe motiv de neconcordanta
lntre vom(a mterna .?' cea expnmata. Concep}ta obtecttva a cord a lntaietaie
vomte' declarate, satisfacand astfei securitatea dinamica a circuitului civil
deoarece, dupa ce a fast exteriorizata, voin}a jurididi produce efecte ce .nu a;

Rnrm

Boroi

1.2.2. Principiile voinjei juridice

Codul civil consacra Implicit, dar nelnd01eln1c, doua pnnc1pii care carrnUiesc
vom}a 1uridica:2
. - pnnc1p1ul liberta}ii actelor 1uridice c1vile tnurn1t ~~ princ1piul autonom1e1
de vom}aJ;

- princip1ul voin}eireale (nurn1t 51 princ1p1ui voin(ei interne).

Bucure~ti,

~u

--r-~

- .... --- o----....

putea sa fie lnlaturate pe motiv ca vom!a deciarata nu comcide cu voin~a

mterna.
Codui c1vil roman a consacrat, este adevarat ca nu In mod expres, prinCip;ul
vointei interne.

Astfel, art. 977 c. civ. prevede ca ,interpretarea contractelor se face dupa

mtentia comuna a par}ilor contractante, iar nu dupa sensu! literal al terme.
nilor".
De asemenea, art. 1175 C. c1v. dispune ca ,actul secret care modifica un
act public nu poate avea putere decat lntre partile contractante ~i succesorii lor
universali; un asemenea act nu poate avea nie~un efect In contra altar

persoane". Rezulta ca, In matene de simulatie, lntre pal}i produce efecte _actui
secret, care este real, corespunzand dec1 vomtei interne, 1ar nu actul public, ce
corespunde vointei declarate.
Un alt argument de text In sprijinul exstertte princip;ului voin\el reale II
reprezinta art. 953 C. civ., potrivit caruia ,consmtamantul nu este valabil cand
este dat prin eroare, smuls prin violenta sau surprins prin dol", In sensu I ca, din
aceasta dispozi)ie legala, rezulta ca manifestarea de vomta este producatoare
de efecte JUridice daca a lost Iibera ~ con~tienta, adica reala, 1ar nu ~i atunci
cand a lost alterata pnntr-un ViCIU de consimtamant.'
Codul c1vil stabile~te lnsa ~i anumite exceptii de Ia pnncipiul vomtei interne.
Astfel, In caz de simula)ie, tef\ilor de buna-credinla nu le poate fi opus actui
JUridic secret, ce corespunde vomtei reale a par}ilor contractante, ci numa1
actui JUridic aparent, lntrucat numa1 acesta putea B cunoscut de terti (ter)ii de
buna-credinta sunt lnsa lndrepta)ili sa invoce In favoarea lor ~ lmpotriva
par}ilor efectele actului juridic secret).
A doua excepte se desprinde din dispozitiile art. 1191 alin. (2) C. civ., In
sensu! ca ar li posibil ca vomta consemnata In lnscns sa nu fie cea real a jl
totu~i aceasta voinla l~i va produce efecteie, cu toate ca vointa reala s-ar putea
stabili pnn declaratiile unor marton, dar textul de lege mentionat nu perm1te
aceasta.

~''

jUIIUI>... '-'lVII

Trebuie sublimat ca termenul ,cons1m)amant" este folos1t 'In doua sensuri

diferite.
1ntr-un pnm sens, prin consmtamant se lntelege manifestarea unilaterala de
voin\a, adica voinla extenorizata a autoruiUI actuiUJ juridic unilateral sau a
uneia dintre partile actulu1 JUridic bilateral on multilateral. Acest sens este
toios1t, de exemplu, In art. 953 C. civ.
lntr-un al doilea sens, care este mai aprop1at de semnificapa et1mologca a
cuvantuiUI (cum sentlre), prin consmtamant se desemneaza acordul de vomta
al par}ilor In actele JUridice bilaterale sau multilaterale (concursus voluntatuml.
Acest sens este utilizat, spre exemplu. In art. 969 alin. (2) C. civ.

2.2. Cerin!ele valabilila~i consim!omonluiui

2.2. 1. Precizcri introauctive
Pentru a fi valabil, conslmtamantui trebUJe sa lndeplineasca urmatoarele
cerinte (conditiil, cumuiat1v:'
-;a provm~ de Ia o persoana cu discernamant;
-sa fie expnmat CU intentla de a produce efecte JUridice;
- sa fie exterionzat;
-sa nu fie alterat de vreun VICIU de consimtamant.
Unii auto" considera ca ar trebu1 lndepiinite jl alte cermte. precum:
"consimtamantul sa fie serios" ;,;1 f}consimtamantul sa fie precis". 2 S-a subliniat
1nsa, In mod justificat, ca. nu este necesar sa se retina~~ aceste cennte, lntrudlt:
cerin\a potriVIt care1a COnSim\amantui trebuie sa fie facut CU mten\la de a
produce efecte juridice o include jl pe aceea de a fi series; cennta de a fi prec;s
vizeaza mai degraba obiectul (sa fie determinat sau determinabil) sau oferta;
manifestarea de vom)a poate sa fie nu numa1 expresa, c1 ?' tacita, 1ar In acest
din urma caz ea nu este lntotdeauna pree~sa, dar totU?I poate avea vaioare de
consimtamant. 3

2. Defini!ia i cerinjele de valabililate ale consimtamontului

2.1. Definijia consim!Cimonlului
Prin consimtamant se lntelege extenonzarea hotararii de a lnche1a un act
;uridic civil.
Consimtamantul este o conditie de fond, esentala, de validitate ~ generala
a actului juridic civil.
' Gh. Belew, op. cit., p. 151; M. Nico/ae, op.

Boro1

cit., p. 17-18.

'A se vedea: A. Pop, Gh. BeieiU, op. cit., p. 217 ~~ urm.; Gh. Beleiu, op. cit., p. 152 ~~
urm.; $t. Rauschi, op. cit., p. 86 ~~ urm.; T. Pop, op. cit., p. 133-134; i. Oogaru1 op. ctt.,
p. 154-155; E. Poenaru, op. ctt., p.109-1 10; M. Nicolae, op. cit., p .. 19 ~~ urm.
2
Tr. lona1cu, Constm~amfmtul, ca elemental voin}el JUridice, in Tratat de drept civil.
vol.l, Partea generala, Ed. Academtei, Bucure9ti, 1967, p. 263 ~~ p. 264.
'A. Pop, Gh. Belew, op. c1t., p. 217, nota 131.

Boro1

c1vil. Partea

212

2.2.2. consimtamantul sa provino de Ia o persoana cu discemamant

Aceasta cenn(a decurge din caracterui con~tient al actului Juridic CIVil, 1n

sensu I ca sub1ectul de drept c1vil trebwe sa aiba puterea de a aprecia efecteie
JUridice care se produc 1n baza manifestarii sale de vo1n)a.
Reammlim d\ nu trebuie confundata aceasta pnma cerinta a conslmtamantulw cu condi(ia capacita(ii, chiar daca 1ntre eie exista o stransa legatura,
deoarece prezenla sau !ipsa discernamantului reprezmta o stare de fapt, pe ..
dmd capac1tatea este o stare de drept.
.
.
Persoanele fizice cu capacitate deplina de exercitiu sunt prezumate ca au
discernamantul necesar pentru a 1ncheia acte JUridice civile. Cel lipsit de :
capacitate de exerci(iU este prezumat a nu avea dis~ernan;ant, fie datorita
varstei fragede, fie datorita starii de sanatate mintala. Mmorul mtre 14 ~~ 18 an1
are discernamantul 1n curs de formare. Pentru persoanele juridice nu se pun
probleme 1n aceasta pnvmta, deoarece reprezentantii lor sunt 1ntotdeauna persoane fizice cu capacitate deplina de exercitiu.
In afara de ca.Zurile 1n care legea prezuma persoana ca lipsita de discer-
namant (numite mcapacitali legale), pot exista ~~ cazuri 1n care persoane cu
discernamant 1n drept (dupa lege) sunt totu~1, 1n fapt, lipsite temporar de discernam1mt (numlte cazuri de incapacitate naturala- bella, hipnoza, somnambulismui, maniaputernidi).
Lipsa discernamantuiui Ia 1ncheierea unui act JUridic atrage ca sancliune
nulitatea relativa a aceiui act.'
2.2.3. consimtamantul sa fie exprimat cu intentia de a produce eleele
iurldice (animo contrahendi negofii)

Aceasta cenn(a se despnnde din chiar esenla actuiui juridic civil, care este o
manifestare de vointa facuta cu mtentia de a produce eleele JUridice.
Consim(amantu( nu este conside;at a fi exprimat cu intenlia de a produce
efecte juridice In urmatoareie cazuri:
- cand manifestarea de voinla a fost facuta 1n gluma (jocandi causa), din
pneten1e. din curtoazie sau pura complezenla;

Pentru aplicatii practrce, se vedea, spre exempiu: C.A. Bra~ov, dec. dvil~ nr. 374/R/1995,

in Culegere de practid. iudiciara 1994-1998, p. 51 (Jipsa discernamantuiUJ In mom.entul

1ntocmirii testamentului); C.A. Plore$ti, dec. c1vila nr. 477/1998, in Buletmul iurispruden~ei

semestrul 1 1998, p. 181 (lipsa discernamantului Ia incheierea unui contract de vanzare-cumparare cu clauza de lntrerinere); C.A. Bucureti, s. a Ill-a civ., dec. nr. 2079/1999, in Culegere
de practid. judictara in materie ctvil~. 1999, p. 80 (lipsa "discernamantuiui Ia 1n~here~e~ un~t
contract de vanzare-cump3rare) 51 dec. nr. 3247/1999, tn Culegere de practtca jUdtCiar~ m
materie ctvila 1999, p. 64- (!ipsa discernamantului Ia incheierea unui contract de schimb).
Boroi

Actul juridic civil

213

- cand s-a facut sub condilie (suspensiva) pur potestativa din partea celui
care se obliga (art. 1010 C. civ.);'
- dadi. manifestarea de voinla este prea vaga;
- daca manifestarea de voinla s-a facut cu o rezerva mentala (reservatio
mentalis), cunoscuta de destinatarul acesteia.
2.2.4. Consimf(imantul sa fie exferiorizat

Cerinla aceasta este impusa de 1nsa~i definilia consimtamantuiUJ.

Principiul aplicabilln privmta exterionzarii consim!iimantulu1 este, a~a cum
am aratat cu un alt prileJi prlncipiul consensualismuiUJ, deCJ par)ile sunt libere
sa aleaga forma de. exteriorizare a vomlei lor. De Ia acest princ1p1u exista 1nsa
~~ excep!ii, cum este cazul actelor JUridice pentru care legea cere ca manifestarea de voinla sa 1mbrace o forma spedala.
Manifestarea de voin\3 poate fi exteriorizata expres sau tacit.
Manifestarea de voin(a este expresa atunci cand .ea se exteriorizeaza prm
modalitiili de natura sa o faca 1n mod nemijlocit cunoscuta cocontractantilor
sau ter)ilor.
Manifestarea de voinja este tacita (implicita) atunci cand 'ea se deduce. De
exemplu, succesibilul care face un act. de dispozilie cu privire Ia un bun
succesoral este socotit ca a acceptat, In mod tac1t, mo~temrea (art. 691 C. civ.).
Mar.ifestarea tacita de vointa prezinta avantajul econom1e1 de timp, 1nsa,
uneon, prezmta dezavanta)ul echivocitalii.
TrebUJe sublimat di pentru anum1te acte juridice este necesara manifestarea
expresa a vom(ei [actele solemne, scutirea de raport a donatiilor- art. 751
C. c1v., acceptarea unei donalii - art. 814 alin. (2) C. dv., solidaritatea conventionala 1n materie civila- art. 1034 ~~ art. 1042 C. civ. etc.J, 1n timp ce alte
acte JUridice pot fi facute fie printr-o manifestare expresa a vomtei, fie pnntr-o
manifestare tacita a vomlei (acceptarea mo~tenirii, relocatlunea etc.)

Modalitatile de extenorizare a consimtamantulu 1sunt: 1n scris, verbal ~i pnn

. gestun sau fapte concludente (de exemplu, stationarea unUJ ,taxi" avand afi~at
mdicatorul ,liber'').
ln legatura cu extenorizarea conslmtamantuiUJ, se ma1 ridica problema
valorii juridice a tacerii, anume daca 1n dreptui c1vill~i gase~te aplicare adag1ul
qw tacit consentJre videtur. ln princip1u, raspunsul este negat1v, dec1 tacerea nu
valoreaza consimt5.mimt exteri'orizat. 2

Prin exceptie, tacerea valoreaza consim!3mant 1n urmatoarele cazun:

A se vedea supra, prezenta sectlune, subseq:lunea a Vll-a, nr. 2.2.2.

Pentru o aplicatie practidi, a se vedea, spre exemplu, C.A. Bucure~t1, s. com., dec.
nr. 1090/1998, in Cuiegere de practidi _judie tara. comerctala 1993-1998, p. 119.
2

IJI
~----i

Actul

\,..lVII. r.:llll;;tl

_ dind legea prevede expres aceasta [de exemplu, art. 1437 C. civ., art. 82
alin. (2) din legea nr. 31/1990 etc.];
. .
_ dadi, pnn vointa expresa a parj:ilor, se atnbute ~aoc~."' o a~um1ta semnlfica)ie JUridica (de exemplu, !n cazul stabilirii modailta)u de remno1re a une1
conventii sau de denun)are a aceste1a);
. . .
_ ca~d tacerea are valoare de consimtamant potnvit ob1ce1ulu1.

Consimtamantul sa nu fie alterot de vreun viciu

;n

11

'A se vedea: 1. Ructireanu, Viciile de consimtamant, in Tratat de dr;pt civil, vol. I, Teo~!a
generala, Ed. Academie1, Bucure~ti, 1967, p. 281 1 nota 75; A. Pop, Gh. Belew, op. CJt.,

;~ceasta terminologie este adoptata, de altfel,

de majorita.tea" autorilor. A s:. vedea:

p. 20, C Ham.a ngw'_ I. RosettJ-Balanescu,
AI. Ba!CO!anu,
_
.
(
.
Tratat de drept civil roman, vol. II, Ed. ALL, colectia RestJtUtJo, B~.cure?~l, 1.?,97, p. 498 ~e~
tionam ca acesti auton, in pnmul volum, folosesc expresta VICI11e vomteJ ); N.D. Chtm~ '
izvoarele obligaJlunilor, p. 155 ~~ urm.; A. lonascu, op. clt.l p. 82; /. Rucare~nu, op. Cl~.,
p. 281; o. Cosma, op. cit. p. 150; A. Pop, Gh. Beletu, op. c~., p. 222; Gh. Be e~u, op .. ~~~
p. 154; ~t. Riiuschi, -op. Cit., p. 87; T. Pop, op. cit., p. 13~; /. Dogaru, op. ct~., p. ~10:
P.M. Cosmov1c1, op. cit., p. lOS; 0. Ungureanu, op. Cit., p. 83; E. Poenaru, op. c1t., p. '
M. Nicolae, op. cit., p. 22.
D. AIexand.resco, o p.

ct., vol .

215

3. Viciile de consimfamant

Aceasta cennta este impusa de caracterul con~tient, liber al actulut JUridic

c1vil. lntr-o forn{ula gener~la, putem spune ca viciile de cons1m)amant sunt
acele tmpreJurari care afecteaza caracterul con~tient ~i liberal v':_mlel d~ a face
un act JUridic. Specific viciilor de conslmtamant este faptul ca ex1st': n:a~l
festare de vom)a (ex1sta dec1 consim)amant), !nsa aceasta este alterata f1e
con)inutul sau mtelectual, con~tlent, ca !n cazul -~rorll ~~ al dolulut, f1e m
caracterul sau liber, ca !n cazul violentel ~i alle~1un11. .
. ..
. ou _,
Sub aspect terminolog1c, trebute remarcat ca expres1a ,v1c11 de vomla e,,e
ma 1 exacia decat expresta Vtcii de cons1m~amant", deoarece, pe de o parte,
Vlciile respective altereaza nu num~1 consim)amoan:_ul, Cl ~~ cauza. "'Lu~"''
0
actului 1uridic, ori, dupa cum am vazut, cons1m)amantu_l ~~ cau:a alcatutesc
vointa juridica, iar, pe de alta parte, cons1m)amantu! avand. d~ua accep)1un1,
viciile respective pot fi !ntaln1te nu numa1_ !~ cazu_l actelor, JUndlce bliaterale
sau multilaterale, ci ~i (n cazul actelor jund1ce umlaterale. Pentru a nu crea
unele confuzii, vom prefera sa tolos1m expres1a tradi)ionala (v1c11 de conslmtamant),' ch1ar daca aceasta nu este nguros exacta.
.
Viciile de cons1mlamant sunt urmatoarele: eroarea, do lui (v1clema), v1olen)a
~i ieziunea. Analiza acestora presupune abordarea ma1 multor aspecte, a1a
!neat o vom face !n paragraful ce urmeaza.

p.

CIVil

2~2.5.

JUridic

3. I. Eroarea
3.1. I. Definitie i reglementare

Prin eroare se !n)elege falsa reprezentare a unor !mpreJuran Ia !nche1erea

unui act JUridic.
in afara de art. 953 ~~art. 961 C. c1v., care cupnnd dispozilii comune atat
erorii, cat ~~ doluiui ?i v1olenlei, art. 954 C. c1v. este consacrat reglementarii
viciulut de conslm!amant de care ne ocupa acum, stabilind, !n pnmul alineat,
di ,eroarea nu produce nulitate decat cand cade asupra substan1e1 ob1ectuiU1
conven~iei", iar, fn eel de al doilea alineat, ca. ,eroarea nu produce nulitate
cand cade asupra persoane1 cu care s-a contractat, afara numa1 cand conslderalia persoanei este cauza prmcipala pentru care s-a facut convenlia".
3.1.2. Clasificare

Clasificarea erorii poate fi facuta !n raport de doua criterii, anume consecln~ele ce intervm1 precum ~~ natura realita~ii fals reorezentate.
a) 1n funq1e de consecmtele care mterv1n (sau dupa grav1tatea ei), eroarea
este de trei feiuri:
- eroare obstacol;
- eroare grava;
- eroare mdiferenta.
Eroarea obstacol, numita 11 eroare distruct1va (distrugatoare)' de vom!a, este
cea ma1 grava forma a erorii, 1mpiedicand !nsasi formarea actuiui juridic.
In cazul erorii obstacol, falsa reprezentare cade fie asupra naturii actulu1
juridic ce se !nche1e terror in negotium), !n sensui ca o parte crede ca !nche1e
un anumit act juridic, iar ceaialta parte crede ca. lncheie un alt act JUridic (de
exemplu, o parte crede ca !ncheie un contract de localiune, 1ar cealalta parte
crede ca. incheie un contract de vanzare-cumpilrare),l fie asupra identrtatii
fiz1ce a ob1ectuiU1 (error m corpore), !n sensul ca una dintre parli crede ca trateaza cu pnv~re Ia un anum1t bun, mr cealalta parte are !n vedere un alt bun (de

111 ,

11

Boroi

C. Hamangiu, I. RosettiBfi/anescu, AI. 8Jic01anu, op. cit., vol. II, p. 498.

1ntr-o speJ3, s-a adm1s acpunea in declararea nulita~ii absolute a unui contract de
vanzare-cumparare pentru eroare obstacol, intrucat instrainatorul a facut dovada ca a dorit
sa inche1e un contract de intre!inere, iar nu de vanzare-cumparaie - Trib. Bucure~tl
s. a IV-a civ., dec. nr. 1564/1996, in Culegere de practica _iudicJara a Tribunalului Bucure~tl
1993-1997, p. 45; pentru aceea~f situaJle, a se vedea ~i Trib. Bucure~tf, s. a IVa civ., dec.
nr. 3332/1998, 1n Culegere de practidi judic1ara civila 1998, p. 39.
2

Bor01

Actul juridic Civil

Drept civil. Partea generala

216

217
Eroarea asupr~ identita!ii sau lnsu?irilor esen;iale are persoanei cocontracd
tante sau benefJCJare a actuiUJ Juridic V1zeaza de regula" actel
~ h
A
"d
.
'
,
e JUri 1ce
JuC e1a1e In cons1 erarea une1 anumite persoane, dec 1 acte 1e JUn
d1ce mtwtu

exemplu, o parte vrea sa vanda un 1mobil din provincie, Jar cealalta parte
accepta crezand ca este vorba de un 1mobil sJtuat 1n Bucure~ti).'
Se observa ca eroarea obstacol este ma1 mult decat un v1c.iu de conslmtamant, deoarece, practic, partea nu ~i-a dat consJmtamantul pentru 1ncheierea
actuiUJ JUridic 1n cauza, or, v1ciul de consJmtamant presupune totu~1 un

personae.

Ero.a~e~ ~rava (eroarea-vicu de consJmtamant) atrage nulitatea relat 1va a

actuiUJ JUndc respectiv.
Trebwe re}inut ca atunci cand falsa . reprezentare cade asupra valorii
econom1ce a contraprestatJeJ, este vorba de o eroare fezronarx care A 1"1 d
a,
Jnsa nu
este supusa regu 1or e Ia er~area grava (error in substantiam), Cl regulilor de Ia
1ez1une
ca VICIU .de consJmtamant
1 nu va putea
1nseamna" c"a ma1oru
. _
.. . .
- , ceea ce A
obpne anularea actuiUJ JUridic astfellnche 1at.'
. Eroarea m~iferenta este falsa reprezentare a unor 1mpreJurari ma 1 putm
1mportante Ia mche1erea actului juridic, neafectand insas1 valabilitatea acest~ia
(de ex:'~?!.u, eroarea asupra starii c1vile a cumparatorului,' eroarea asupra
sol~abdJtatJI cocontractantuluJ, eroarea asupra calitatilor nesubstantia:le ale
abJectuiUJ actului juridic etc.).'

cons1mtamant exprimat.

Tocinai datorita faptuiUJ ca eroarea obstacoi echivaleaza cu !ipsa consimtamantului, sancpunea care mtervme 1n cazul erorii obstacoi, 1n ambele saie
forme, este nulitatea absoiuta a actului juridic, deoarece, a?a cum vom vedea
cand vom analiza cauzele de nulitate, aceasta este sanctiunea lipsei totale a
consimtamantulUJ.
Eroarea gravii, numita ~~ eroare-vicJU de consimJiimilnt, presupune ca falsa
reprezentare cade fie asupra calitatilor substan(iale ale obiectului actului juridic
(error m substantJam), fie asupra persoanei cocontractante sau benefic1are a
actului jundic (error m personam).
Atunc1 cand vorb1m despre calitatile substantiale ale ob1ectului actuiUJ
JUridic, trebuie sa avem 1n vedere nu numai lucrul considerat 1n materialitatea
lu1, ci ~~ contmutul prestatieJ (ac\Junea sau mactiunea) ce constituie obiectui
actuiUJ JUridic, iar cum prestatia este determmata de partile actului Juridic,
rezulta ca eiementele ce alcatuiesc prestatia vor fi privite sau nu ca substantiale dupa cum partile au intentional on nu sa le dea acest caracter. A~a cum
s-a subliniat 1n JUrispruden\a, 2 substanla obiectuiui actului JUridic este
cons!ltuita din acele calita\J ale sale care au lost determinante pentru parti sau
parte lntr-o asemenea masura !neat, daca ar fi lost cunoscuta lipsa acestora,
actul jundic nu s-ar ma1 fi 1ncheiat (de exemplu, cumparatorul s-a 1n~elat In
pnvmta origmii lucrulUJ, a vechimii sale on asupra persoanei care a confeclionat lucrul respect1v). 3

A ~roarea J~d~ferAen!ii poate. atrage cei multo diminuare valorica a prestatiei,'

msa pAoate sa ramana ch1ar ~~ lara vreo consecinta juridica.

b) In funq1e de natura realitatii fais reprezentate, eroarea este de doua feluri:

- eroare de fapt;
- eroare de drept.
Eroarea de fapt.co.n~ta in !alsa reprezentare a une 1stan sau situatii faptJce Ia
mche1erea actu\uJ JUridic civJI.

Eroarea de drept este faisa reprezentare Ia 1ncheierea actuiUJ JUridic a exJstenle sau contmutuiuJ une1 norme JUridice.
vedere subiectiv, calitatea determinanta pe care cump~taruJ 0 a
d
t 11
_,
. -.
did
re '" ve ere este tot
me au respe_ctrv. _A~adar, In ambele conceptii, v.nzarea este anulabila entru eroare asu ra
~ubstan~et ~btectu.lut a:tului _iurid_k. Pot exista lns3 ~j situaJii in care sol~tia difera, in ra:Ort
e conceptra, obtecttva sau sub1ectrva,. asupra nouunii de substan b" t
1
1
>d a o tee u1ur actu u 1
1 'd' 0
und IC. ~ ex~mp ~~ o. persoana cumpara o bijutene, av:ind in vedere antfchitatea ei, dar
0
cr~ e con ecttonata dm aur, de~\. aceasta este confeqionata din bronz; in cadrui teonei
obtecttve, _o asemenea .eroare poate antrena anuiarea actului juridic in schimb in cad 1
~~arret subrecttve, n~ va mtervem nulitatea, deoarece calitatea determ~nanta nu e~te meta~~~
m care este confeq:ionata bijuteria, c1 antichitatea ei
A

i La aceste doua cazun, unii auton mal adauga ~~ un al treilea caz de eroare obstacoi,
anume eroarea asupra existen~el cauzet actuiUI juridic1 ofenndu-se ca exemplu ipoteza in
care o persoana se obliga sa plateasdi o datorle care in realitate nu extsta - Aubry et Rau,.
Cours de droit civil fran<;ats; seme edition, tome IV, p. 489, nota 1. Acest exemplu poate fi
lnsa considerat ~~ ca un caz particular de error in negotium.
2
C.S.j., s. ctv., dec. nr. 160/1993, in revista ,Dreptu\", nr. 7/1994, p. 84. 1n aceasta
decizte se mat precizeaza, in mod justificat, ca eroarea asupra substantei obiectuiUl actulul
juridic nu trebule confundata cu vtciile ascunse ale iucrului.
3 Precizam totu~i' di, in doctrina mai veche, Sma sustinut ~i opinia .di nopunea de
substan~a ;ue un inJeies obiectiv, refermdu-se .fie Ia matena din care este aidltuit obiectui
actuiui juridic, fie ia ansamblui ca\itatilor sau p.ropriet3Jilor ce ii sunt specifice ~~ care 11

deosebesc de obiectele de alta speta- Aubl)' et Rau, op. cit.,tome IV, p. 490.
In uneie cazuri, atat concePpa obiectiva, cat ~~ conceptia subiectiva asupra substantei
obiectulut actului juridic due Ia aceia$i rezuitat, spre exemplu, dadi o persoana cumpara un
lucru confecttonat din bronz, crez~ndu-i confectlonat din aur, deoarece substanta constderata sub aSpect obiecuv este metatut din care este conteq1onat lucrut, iar, din punct de

Rnmi

'Trib.5

uprem, s. cv.., dec. nr. 1985/1975, fn Culegere de deczii 1975 p 74

Pentru o. ._ ap \"J~a.re
1 -P~actrcd,_
a se vedea Tnb.
_Bucuresti,

'
Sectia a lV-a civila dec
nr. ;~/1997, m Culegere de practica judic1ara 1993-1997, p.' 2.

'

validit~~m:~~~~c~idi~~~ot~);o~semenea er~re este denumita. "eroare fa~a ~fecte asupra

nu 't{
J
osma,_ op. cu., P 164. Alteon, eroarea mdtferenta este
m1 eroare usoara - C Hamangiu .'. Rosetti-Ba/anescu AI ax ,
1
p. 500.
,
, . aJCOJanu, op. Cit., VO. II,
ved 4 1n
ea ~~

~~su81 ~a eroare~
.

indiferenta -po~te atrage o dirninuare valonca a prestatiei', a se

etew, op. c1t., p. 155; M. NJcolae, op. cit., p. 24.

Borot

219
Jn \iteratura de spee~alitate nu ex1sta un punct de vedere unitar 1n ceea ce
priveste problema de a ?ti dad! este admisibila eroarea de drept ca VICIU de
consimtamant.
.
. . .
.
1n favoarea solu!lei inadm1sibilitatii erorii de drept ca vic1u de conslmtamant
s-a adus ca argument obligalia cunoa?terii legii, 1ntemeiata pe prezumtia
cunoa?terii \egii, astfel 1ncat nu ar fi 1ngaduita apararea bazata pe mvocarea
necunoa?terii legii- nemo censetur ignorare legem.'
, _
, .. "
1n sprijinul solutiei adm1sibilita!ii erorii de drept ca VICIU de consl,mla~ant,
pot fi aduse urmatoarele argument~: art. 9~: ~ oc1v. preved'; nevaiabilitatea
cons 1mtamantului ,cand este dat dm eroare , fara a d1stmge 1ntre eroarea de
drept ~~ eroarea de fapt, iar ubi lex non distinqwt, nee nos d1stmquere debemus;
legea prevede o sene de cazun 1n care nu este ':dm1sa ~roarea de drept [de
exemplu, art. 1206 alin. (2) C. civ. 1n pnvmta martun51n1 )ud1C1a:e], c;ea ce
1nseamna d\ 1n celelalte cazuri eroarea de drept este adm1sa; 1n masura m care
se produce, eroarea de drept are acela~1 efect ca.~~. eroarea de fapt, anume falsa
reprezentare a realitatii, iar ub1 eadem est ratio, 1b1 e~d~m so/u!1o esse ~e~et.
1n ce ne prive?te, apreciem ca se impune aceasta dm urma solut1e, lmbraNata de altf~l?i 1n junsprudenta.'
0

3.1.3. Structure erorii- viciu de consim)amont

1n alcatUJrea erorii - v1ciu de cons1mlamant mtra un smgur element, de
natura psihologid\, anume falsa reprezentare a realitatii.

A Jona;;cu, op. cit., p. 83. Meniionam insa di Inca in doctrina mai veche a f~s~

exprimat ~~ punctul de vedere potrivit d.rUia princ1p1ul nemo censetur tgnorare !eg_~IT} 1~1
gase~te aplicare numai in dreptul public, nu ~i in dreptul pnv~t- M.F. M_ourlon, Repet1t1ons

Tocmai de aceea probarea erorii- v1ciu de consimlamant ridica dificultal1

real e.' Fiind vorba de un fapt JUridic stricto sensu, eroarea poate fi probata prm
once mijloc de proba.

3.1.4. Cerlnfele erorii - vlciu de consimf6mant

Pentru ca falsa reprezentare a realitalii Ia 1ncheierea unu1 act 1undic sa fie
viciu de consim(amant, trebuie 1ntrunite cumulativ doua cennte (conditii): 2
- elementul asupra caruia cade falsa reprezentare sa fi fosi hotarat~r (determinant) pentru 1ncheierea actului jundic, 1n sensu\ ca, daca ar fi fast cunoscuta
realitatea, actul juridic respectiv nu s-ar fi inche1at;
- 1n cazul actelor JUridice bilaterale sau multilaterale, cu titlu oneros, este
necesar ca partea cocontractanta sa fi stiut ori sa fi trebUJt sa ltle ca elementul
asupra caruia cade falsa reprezentare este hotarator pentru inche1erea actulu 1
JUridic C1Vi\1n cauza.
.
Cat pnve~te pnma cermta, caracterul determmant al elementuiUJ fals reprezentat se apre~iaza, de regula, dupa un criterlu subiectlv, adica In concret, de
Ia caz Ia caz. In mod excep(ional, s-ar putea recurge ~i Ia un cntenu abstract,
anume comportamentul. oncare1 persoane 1ntr-o s1tua11e s1milara; ca exemplu.
se ofera cazul 1n care vanzatorui cere un pre! foarte m1c pentru o mobila pe
care cumparatorul o considera de epoca, aratandu-se ca ac~sta din urma nu va
putea lnvoca ultenor eroarea asupra substantel iucruiUI, Yntrucat pretul foarte
mic nu indrepta(ea un om normal sa creada ca mobila respecnva' ar fi un
exemplar de epoca.'

" _cat pr.l~ey:~ cea de a doua.cennla, aceasta este 1mpusa de necesitatea aslguram stabd1tatu CJrCUitU\UJ c1vd, certitudinii opera(1unilor JUridice care 1nterv1n
1n acest CirCUit, fiindca altfe\ cealalta parte s-ar vedea expusa abuzurilor
cocontractantulu1 sau, care ar putea obtme cu ma1 multa u1unn(a desfiin(area

ecrites sur le Code CIVil, tome II, Paris, 1877, p. 548i N.D. Ghtmpa, op. Cit., p. 158.
21n acest sens: /. Rud1reanu, op. cit., p. 282; D. Cosma, op. cit., P_ 162~1 ~3; A Pop,
Gh. Belew, op. cit., p. 224-225; ). Kocsis, Unele aspecte teoretice ?I pract1ce pnv1nd eroarea
de drept, !n revista ,,Dreptul", nr. 8/1992, p. 39~42; M. Nico/ae, op. Cit., p. 23.
II
3 De exempiu, Trib. jud. Bihar, dec. civila_ nr. 449/1~81, in ,Rev1sta rama.na de drep~,
nr. 8/1982, cu nota de T. Menesi, p. 38 ?i urm.; Tnb. _1ud. Cara~~Sevenn, dec. cJvll3
.nr. 474/1985, in ,Revista rama.na de drept", nr. 12/1985, cu nota ~e $~ Belig~adeanu, p. 55
s1 urm. Menpanam di, relativ recent, a fast reafirmata opinia patrivit d~reia er~area de drept
3.r fi inadmisibila, aduc.ndu-seca argument in plus faptul art. _954... C.~ c1v. pree~zeaza
situatiile <:and eroarea constitu1e VICIU de cons1m~amant, neammtind msa de eroare~ de
drepi _ E. Poenaru, op. dt., p. 114. Apreciem insa ca acest arg~m~nt ~u ~st~ convmgat~r,
deoarece se amested. doua clasifidiri ale erorii, ce au Ia baza cntem d1fente. Ma1 m~lt,
autorui menUonat admite eroarea de drept in cazul normelor imperative sau de ordiile
publica, ins~ aceasta distinqie nu se sprijina pe vreo dispozi~ie legala; de vreme ce, !a
inche1erea unur act juridic, o parte a avut o falsa reprezentare asupra _ex1sten~e1, ~a~
conunutului unei norme juridice, solutia, sub aspectul vi~ierii ~~n~Jmlamantul~l, ~trebu1e sa
fie aceea~i indiferent dac3 normii _iUrididi respectiv3 este drspOZitiVa SaU 1mperat1Va.

S-a decis d. in cazu/in care actul juridic (contract de imprumut) s-a 1nche1at in forma
autentidi~ nu s~ar putea tnv~ca eroarea asupra naturii juridice a actului $i md eroarea asupra
persoane1 cocontractante decat dad. partea se inscne in fals, deoarece este vorba de
combat~~ea unor constatari ~ersonai:. ale notarului public (prezenta pB.r}ilor, conpnutul
dedaraJidor lor, faptul d. II s~a cJtJt contractu/ anterior semn.lrii) - C.A. Bucurestl,
s. a IV-a civ., dec. nr. 425/1999, In Culegere de pracuca judic1ara in materie ctvila 1999,
p. 44. Consideram insa ca. solu~1a trebuie nuanJata; in funq:ie de situatra concreta din speta,
s~a~ put~a 1nvoca, spre exemp!u, e~oarea asupra persoane1 cocontract.3.nte, dar nu cu pnv;re
Ia 1dent1tatea acesteia, cl in sensu! ca partea a avut o reprezentare falsa a ex1sten~ei unor
legaturi, raportun cu acea persoana (de exemp!u, a crezut Ca este verba de persoana care t~a
salvat vtata, de~1, 1n realitate, o alta persoana o salvase).
2
A se vedea 11 A. Pop, Gh. Bele1u, op, cit., p. 226-227; Gh. Beiew, op, cit., p. 155-156;
M. Nicolae, op. c1t., p. 25-26.
3
P.M. Cosmovrci, dp. Cit,.p. 107.

Boroi

Bor01

ca.

Drept c1vil. Partea generalii .

220

Actul juridic c1vil

actuiUI 1uridic. Cerinta nu vizeaza 1nsa actele JUridice unilaterale, deoarece,

prin 1poteza, nu ex1sta un cocontractant.
.
.
Mal mu It, aceasta cermta poate li restransa n~ma1 Ia" contractel~ cu t1tl~
oneros, 1ar 0 asemenea solutie s-ar JUstifica pe 1deea ca prmC!plUI ocr~tln!
vomtel dispunatoruiui 1n contracteie cu titlu gratUit trebUle sa prevaleze lata de
pnn~ 1 p 1 ui stabilitatii raporturilor Juridice, 1ntrucat c:l ~e al doilea pnnC!piu ar ...
opera 1n lavoarea gratilicatu!Ul, care se stradu!.e]te sa"pastreze ~n avantaJ (certa!
de Jucro captando), 1n vreme ce dispunatorul se stradu!e~te sa ev1te o paguba .
(certat de damno vitando).'

1n slars1t, ma1 men\lonam ca 1n cazui actelor 1uridice bilaterale sau

. .
terale, nu este necesar ca fiecare parte sa se gaseasdi 1n eroare, pentru a l1 m .
prezenla viciuiui de consimta.mant, c1 este sulic1ent sa c~d~!n eroare numa1 una
dintre parti.' Daca totus1 ambele par)i (sau ma1 multe part1 1n cazul contract7l?r
multilaterale) au fost 1n eroare, liecare poate cere anularea actulut JUndtc
pentru eroarea direia 1i este v1ctima.'
3.2. Dolui (viclenia)

221

di, fara aceste ma~matii, cealalta parte n-ar li contractat", iar, 1n alin. (2), ca
. ,dolul nu sepresupune...
)ntrucat dolul reprezinta. o eroare provocata, s-ar putea pune 1ntrebarea
daca se justifica reglementarea lui ca un VICIU de consimtamant distmct de
eroare, pe motiv ca reglementarea acesteta din urma ar li lost sulicienta; daca
ero~rea sp~mtana constituie vidu de consimtamant, a fortiori, eroarea provo-

. cata ~onstltU!e ~~ ea un VICIU de cons1mtamant, urmand a 1 se aplica ~~ e 1

regulde de Ia eroarea spontana (de altfei, a1a cum vom vedea, vom lolosi acest
ra!ionament 1n cazul actelor Juridice bilaterale, atunci cand do lui nu provine
de Ia cealalta parte contractanta, careia nu i se poate re!ine nici 0 vina, ci de Ia
un tel}). Totu~i, slera de aplicare a dolului este mai larga decat cea a erorii v1ciu de consim!amant (1n sensu I ca nulitatea relativa a actulut juridic pentru
dol ar putea sa mtervma ?i atunci cand eroarea provocata ar cadea asupra altor
ele~ente de:at s~~stan!a obiectulut sau, 1n actele juridice mtwtu personae,
cahtatea on tnsu~1nle persoane1 cocontractante sau beneliciare a actului 1n
masura 1n care aceste elemente au lost determinante Ia 1ncheierea act~lui
Juridic),' iar, 1n pius; dolul poate li probat mai u~or decal eroarea, a~a 1ncat
reglementarea distincta a dolulw este pe deplin Justilicata.'

3.2.1. Definitie ~~ reglemenlare

3.2.2. Clasificare

Doiul este ace! vtciu de cons1m(amant care consta 1n mducerea 1n eroare a

une 1 persoane, pnn mijloace . . vtdene s~u dolos~ve, pentru a o determm...a _sa
1ncheie un anum it act Juridic. In alte cuvmte, dolul este o eroare provocata (tar
nu spontana, precum eroarea propnu-z1sa).
.
1n alara de art. 953 jt art. 961, Codul civil consacra do lulU! art. 960, :are
dispune, 1n alin. (1 ), ca .do lui este o cauza de nulitate ~. co~vent1e1 ~and
miiloaceie v1clene, 1ntrebuintate de una din par)!, sunt astfe1 meat este ev1dent
' A. Pop, Ch. Belew, op. c1t., p. 228; M. Nico/ae, op. cit., p. 25-26.
. .
.
2 1. RuCareanu, op. ctt.~ p. 285; 9t. Rauschi, op. cit.,p. 89. Aceasta :olu~te este evtdenta
in cazul error in personam. in schimb, in cazul error m substanttam, 1n doctnna

. Avandu-se ia baza distinqia care se lacea 1n dreptu! privat roman 1ntre

dolus malus (dolul grav) ~~ dolus bonus (do lui u~or), dupa consecmlele pe care
le are sau nu asupra valabilita!ii actului juridic, se deosebe~te 1ntre dolul

principal ~i dolul incident.

D~lui prtncipal (doius dans causam contractU/) este acela care cade asupra
unor tmpreJuran 1mportante (determinante) ia 1ncheierea actului JUridic, atragand nulitatea relativa a acestuia.
Dolul incident (dolus incidens), numit ~i incidental sau secundar, este acela
care cade. asupra unor 1mprejuran nedetermmante pentru 1nche 1erea actului

mat veche s~a sustmut ~i punctui de vedere potnvit di.rULa o asemenea eroa~e _nu
constttUT un viciu de consim~amant ded.t atune~ can~ este c~m~na ambe~or ,palj.l co~trac~

tante sol uti a s-ar sprijint pe un argument de ech1tate, m sensul ca eroarea m care se gase~
num;l una din p31}i se datoreai3 ?I neglijen~ej sale, astfel ind.t anularea ~ontract~IUI ar ~
inechitabila pentru cea\alta parte- A. Colin et H. Capltant, Cours e\ementatre de dr?lt CIVIl
francais, 3eme edition, tome \1,. p. 282. Argumentul .respe~1v nu :ste insa convmgiitor,
omi}andu-se faptul ca., in masura in care ex1stii o culpa a celUI ~fl_at tn e~oare, 1~r anularea
contractuiw pentru error in substant1am ar produce un pre]udiCIU cele_ilalte pa~1,
aceasta din urma are dreptui de a fi desp3gubita, urm.nd ~ se aphca regulile de Ia
riispunderea civila de\ictua\3 (a se vedea ?1 M.F. Mourlon, op. cit., tome II, ~ 548-549).
pius, soluJia contrara ar introduce o distinCJi~ intre error m personam~~ error m
Care lnsa nu este justificata de vreun text de lege.
3 Ch. Bele1u, op. Cit., p. 156; M. Nicolae, op. cit, p. 26.

Boroi

De exemplu,.atuncJ cand ceea ce 1-a determmat pe Primus sa cumpere un anumit lucru

de Ia Secundus a ~ost credin~a eronata ca a pierdut un lucru identic, vanzarea-cumpilrarea
nu poa~e fi anulata pentru eroare spontana, insa, dad. aceasta eroare a fast provocatii de
Secun.du:,
.
car~ a ~ustras on_ a ascuns rucrul identrc pe care il avea Primus, pentru a-1 face sa
cre~da ca 1-~ p1erdut, atunci vanzarea-cumpararea este lovita de nulitate relativa.
, Se ~a1- aduce ca argument impreJurarea ca., in timp ce eroarea da na~tere numai Ia o
aq1une m anulare, dolul da na~tere ?i ia o .aqiune in raspundere c1vihl delictua/a
(C. Hamangiu, i. Rosetti-Ba/anescu; AI. BJicoianu, op. c1t., val. 11, p. 505), insa, aceasta nu
este ~onsecm~a reglementarii dolulu1 ca un vic1u de consJmtamant distinct, ci a aplidirii
_

regul1lor de Ia raspunderea c1v.ila pentru fapta ilicita cauzatoare de prejudicii.

15.

Boroi

._...., .... t' ...........

o-----~

223

juridic, neatragand nevalabilitatea acestuia, putandu-se cere, eel mu\t, o reducere a contrava\orii prestat1e1, daca este cazul.'

captapei
se, exclud, datorita
incompatibilitatii
, .
...
. lor', nu ex 1sta" dol d aca- tmpreJUrarea pretms ascunsa era cunoscuta de cealalta parte.'

LLL

--~--

3,2.4. Cerinjele dolului

3.2.3. Structura dolului

Ca v1c1u de consimtamant, dolul este a\catuit din doua e\emente:'

- un element obieciiv (materia\), ce consta In utilizarea de mijloace v1clene
(masmatium, manopere fraudu\oase, ~iretenii etc.) pentru a mduce In eroare;'
_: un. element sub1ectiv (intentional), ce consta In intentia de a mduce In
eroare o persoana, pentru a o det~rmma sa lnche1e un anum it act JUridic.
Cat pnve~te elementul obiect1v a\ dolu!UI, acesta poate consta atat lntr-o
ac\IUne (fapt comis1v), cat ~~ lntr-o inaqiune (fapt omislv). Spre exemplu, In
materia \iberalita(ilor, faptul comis1v se concretizeaza In sugestie sau captafle,
adica In specularea afeq1unii sau pas1unii unei persoane pentru a o determina
sa faca o donatie sau un Jegat.4 Cand e\ementul obiectiv consta lntr-un fapt
om1siv, se folose~te expresia dol prm reticenfii, acesta concretizandu,se In
ascunderea sau necomunicarea celeila\te paf\i a unei lmpreJurari esen(iale, pe
care aceasta ar fi trebu it sa o cu noasca. 5
1n Jegatura cu eiementul subiectiv a\ dolului, In doctrina ~i 1n JUnsprudenta
s-au facut urmatoarele pree~zan: provocarea unei erori din s1mpla neg\ijen(a,
fara rea-credinja, nu constltuie dol;' \ipsa discernamantului ~~ dolul sub forma

~ Posibilitatea de a solicita o reducere a contravalorii presta~iei tn contractele slnalagmatice este justificat~ de tmpre_1urarea ca. manoperele dolos1ve ale celeilalte p~!li constituie,
intotdeauna: o fapt~ ilicit3, iar reducerea respectiva reprezinta tocma1 acoperirea pre_judiciuiui cauzat, dec! o modatitate de despagubire.
2 A se vedea ~~ /. Rucareanu, op. cit., p. 285; A. Pop, Gh. Beleiu, op. cit., p. 229; Gh. B'eiefu,
op. cit., p. 157; ~t. Rausch!, op. cit., p. 89; T. Pop, op. c1t., p. 138-139; /. Dogaru, op. cit.,
p. 163; E. Poenaru, op. CJt., p. 115; M. Nico/ae, op. CJt., p. 27. .
.
. .
" Nu constituie dol, deoarece lipse~te elementul obiectiv, simplul tapt de a proftta Ia
tncheierea actului juridic de ignoran~a sau de !ipsa de experiensa a une1 persoane. Eventual,
In raport de impreJurarile concrete ale spe~et, nevalabilitatea actului iuridic ar putea fi atrasa
de alte cauze.
4 Pentru jurisprudenta in materie, a se vedea, cu titlu exemplificativ, "frib. Suprem, s. civ.,

dec, nr. 1426/1979, in Culegere de deCIZii 1979, p. 125; C.S.j., s, c1v., dec. nr. 1160/1992,
in Probleme de drept 1990-1992, p. 145.

5 S-a sustinut ~~ opinia di reticen~ nu poate sa constitULe dol, deoarece legiuitorul

vorbe~te desPre mi_j\oace\e videne intrebum~ate de una din pi:'irti, ceea ce ar implica un tapt
comisiv. ln cadrul acestei concepfii, dolui pnn rettcenJa ar fi admisibil numai In cazurile
expres prevazute de lege sau ca.nd partea ca.rela i se imputa absten~iunea avea obligatia

determmata de a face cunoscuta imprejurarea respectiv3 celeilalte par11 - Ch. Beaudant,

Th. Hue, R. Demogue, citaJi dupa N.D. Ghimpa, op. cit., p. 207.

6 0. Cosma, op. cit., p. 166; A. Pop, Gh. Belew, op. cit., p. 229. insa partea indusa in
eroare din negti_ien~a celeilalte parti va putea sa solicite despagubiri, daca este cazul. Desigur
Boroi

Pentru a fi v1c1u de conslmtamant, dolul trebUie sa lndeplineasca doua

cerinle (condilii), cumulativ:'
- s~ fie det:rmmant pentru lnche1erea actului juridic;
-sa provma de Ia cealalta parte.
" !rima cennla se_desprinde din partea finala a art. 960 alin. (1) c. c 1v. L.I .. .J
lara ace;te ma$1~alu, ceala\ta parte n-ar fi contractat"J. Caracterul determinant
al une1 lmpreJuran pentru lnche1erea actu!UI juridic civil se apreciaza dupa un
cntenu sub1ect1v, deCI de Ia caz Ia caz, In raport de expenenta d
l" d
T
d 1 d

.
.
. e v1a a, e
1
prega 1rea ~~" e ate ate care 1 privesc pe eel ce pretmde ca a lost v1ctima a
dolulu~ ~ac~ manoperele dolos1ve lntrebuintate de una din paf!i nu au deter..
mmat msa$1 mche1erea actulut Juridic, ci numa1 acceptarea de catre cea\alta
parte ~ unor clauze mat pu(in favorabi\e, nu se va putea invoca nu\itatea
relat1:;a a actului juridic (fiind vorba de un doi incident); lnsa se vor putea cere
despagubm.
..cea de a doua .cerinta se deduce tot din art. 960 a\ in. 11) c. civ. 1.. 1... )
miJ\oace\e Vlclene mt;e?Uintate de una din par}l (. .. )"] ~~ l?i are ongmea 1n
d;eptul ron:an- s1 ~1hilm ea re dolo malo auli agerii factum s1t neque fiat, oe 11
d~n aceasta cermta ar rezulta ca dolu\ este aplicabil doar acteior JUridice
bdaterale, deoarece numai 1n cazul acestora se poate vorbi de .. cea\alta" parte",
este de repnut ca dolul (sub forma captapei sau sugestiei) poate fi lntalnit ~ 1 In
cazul testamentulu1, care este un act JUridic unilateral. !ntr-un asemenea caz
des_1_gur di nu ma1 este necesara lndeplinirea cenntei In discu}ie, aceasta solutl~
sprqmmdu-se ~~ pe un argument de topografie a textuiUI, In sensu\ ca art. 960
aim. (1 l C. CIV. este a~ezat 1n titlul Ill al cartii a 111-a, consacrat contractelor 1ar
nu acte\or JUridice In general.
'

ca., in masura in care sunt indeplinite cerrnreie erorii, ac~ul 1uridic va putea fi desfiin~at
pentru acest VICIU de consimtamant.

p. ~:rib. jud. Hunedoara, d'ec. civil a nr. 98/1982, in ,Rev1sta romana de drept", nr. 2/1983,

Trib: j~d. S~ce~va,~dec. civi~a nr. 1398/1986, in 11 Revlsta romana de drept", nr. 7/1987,
P 69. Solutta se JUStlfica pe cons1derentul d. dolul, ca vicJu de conslmtamant, este 0 eroare
~r~vocata, or, pnn 1poteza, partea a inche!at actul juridic in cunostlnHi de cauza deci fara a
2

1 10

eroare.

'

St '~ se vedea: A Pop, Gh. Belew, op. cit., p. 231-232; Gh. Beiew, op. ot., p. 157- 158;
0 P Cit., P. 89-90; T. P~p, op. Cit., p. 139; i. Dogaru, op. c1t., p. 163-164;
Poenaru, op. Cit., p. 115-117; M. Ntcolae, op. cit., p. 28-29.

E RauschJ,

Bor01

Drept c1vil. Partea generala

224

Se admite, fn mod justificat, ca, !n actele JUridice bilaterale, cennla ca doiui

sa provina de Ia cealalta parte contractanta este 1ndeplinita ~~ atunci d!nd doiul
provme de Ia un tel}, dar cocontractantui are cuno~tinla de aceasta lmpre1urare
(practic, este vorba de o complicitate Ia doll, precum ~~ atunci cand dolul
provme de ia reprezentantul cocontractantului.'
Ma1 subliniem ca, in cazul actelor 1uridice bilateraie, daca nu ar fi !ndeplinita cea de a doua cerinla a doiului, actul juridic CIVil este totu~i anuiabiltn
masura !n care ar fi !ntrumte cennlele erorii. Daca !nsa nu sunt !ndeplin1te
cenntele erorii, Vlctima doluiui are Ia !ndemana numai o ac11une !n despagubire !mpotnva tertulu1, autor ai dolulu1, nu lnsa ~~ !mpotnva cel.eilaite parti
contractante, straine de dolul!n cauza.
Ca ~~ In cazul erorii, nu este necesar ca do lui sa fie comun, adica sa existe .
pentru fiecare parte a actuiu1 JUridic bilateral (sau multilaterall. Daca ar exista ,
. reC!proC\tate de doi, atune! fiecare parte are dreptul sa ceara anularea actului
pentru dolul a carui victima este.2
3.2.5. Sanctiune
A~a cum a rezultat deja din cele menJionate ma1 sus, sanq1unea care
mtervme !n cazul dolului (pnnclpal) este nulitatea relat1va a actuiui juridic.
PreC\Zam ca existenla elementuiui matenal 1n structura doiUIUI JUStifidi ~i
exere~tarea une1 ac\!Un! 1n temeiul art. 998 C. c1v., utilizarea de mijloace
viclene constituind o fapta ilicitii..
A~adar, v1ctima doiuiUI are Ia 1ndemana doua aq1un1, anume, pede o parte,
o aqiune 1n declararea nulitalii relat1ve a actului juridic, iar, pede alta parte, o
aq1une ln repararea prejudiclului ce i-a fost cauzat pnn lntrebuin!area de
mijloace v1clene !n scopul mducerii sale !n eroare. Aceste doua aq1un1 pot fi
cumulate.

Actul juridic civil

225

3.2.6. Proba dolului

,1n.t~ucat dolul nu. se pr:z~ma [art. 960 alin. (2) C. c1v.], persoana care
soi!C!ta anul~rea actulu1 JUridic pe motiv ca a avut consimlamfmtul viciat prin
dol trebUie sa. fad\ dovada do lulU!.
Fi~nd un fapt Juri.dic stricto sensu, .~olul poate fi probat prin orice mijloc de
proba. Spre deoseb~re de proba eroru, dovada dolului este ma 1 usor de facut
datorita elementului sau material.

3.3. Violenta
3.3. 1. Definifie ,; reglementare

Vioienta este ace! vic1u de consimlamant care consta !n ameninlarea unei

persoane ~~ un rau de natura sa li produca o temere ceo determma sa !ncheie
un act JUridic, pe care altfel nu 1-ar fi 1ncheiat.
1n afara de artc 953 .si art. 961, Codui c1vil consacra Inca patru articole
Vlole~le!. As~el: art. 9.55 p~evede ca ,violen)a !n contra ceiUI ce s-a obligat este
cauza de_ nu litate, :h 1ar cand este exercitata de alta persoana decat aceea !n
f~losul care1a s-a facut conven)ia"; potrivit art. 956, ,este violenta totdeauna
can~, spre a f~ce o. persoa~a a contracta, i s-a insuflat temere~, ra)ionabila
dupa dansa, ca va ft :xpusa p:_rsoana sau averea sa unui rau considerabil ~ 1
prezent. Se !me cont 1n aceasta materie de elate, de sex 51 de conditia persoanelor"; art. 957dispune ca ,violenla este cauza de nulit~te si cand s:a exerCitat. asupra _:;olului sau so}lei, asupra descenden)ilor ~~ ascend~nlilor"; art. 958
stabde~te ca ,s1mp1a temere reverent1ara, far a violenta nu poate anu Ia

conventra"

'

3.3.2. Clasificare

1
A se vedea, spre exemplu, N.D. Ghimpa, op. cit., p. 209-21 0; A. lona~cu, op. dt.,
p. 85; A. Pop, Gh. Belew, op. cit., p. 232. 5-a ar3tat c~; pentru 1poteza~ln care conven~ia se

lnche1e 7ntre ma1 muite persoane, 1ar conslmJamantul debitorului a fast surpnns prin dolul
numa1 ai unuia dintre creditori, nulitatea nu ar putea fi invocata decat lmpotnva creditoru\ui

autor al doluiui

~1,

eventual, a creditorilor complici Ia dol; dadi. Tnsa ob!igatia este tndivi-

zibila, victima dolului nu ar avea Ia tndemana decilt o ac~iune tn despagubire lmpotriva

autorului dolulut- Aubry et Rau, op. clt., tome IV, p. 506.
2
in lipsa unel dispozitii legale exprese, dolui uneta din parti nu poate fi anihilat de
celeilaite pl:irt.i. Mentionam ca. In dreptul roman, tntr-un asemenea caz, se admitea
compensa~-ia - s1 duo- dolo malo fecerint, mv1cem de dolo non agent (dad. doua persoane
sunt de rea-credinta una fata de cealalta, nictuna nu va putea sa exerclte acftunea
lzvora~te din dol) sau dolus cum dolo compensatur.

Bor01

Violenla poate
- 1ur
_ fi... clasificata !n func)ie de doua criterii , anume natura rau
care se ameninla si caracterul amenlntarii
a) Dupa natura r~ului cu care se am~ninia, v1olenla poate sa fie fiz 1ca sa
morala.
u

Cu

Violenla fizi:a (vis) ex1sta ~tunc1 .cand ameninlarea cu un rau pnveste

mtegntatea.fiz1ca a persoane1 on bununle sale.

Violen)a mora Ia &netus) ex1sta. atunC! cand amenintarea cu un rau se refera

Ia ono~rea, cmstea on sentimentele une1 persoane.
In raport de caracterul amenin;arii, se deosebeste 1ntre amenin!area
leg1t1ma s' amenmtarea nelegitima..
'

?!

Boroi

Drept civil. Partea generala

226

AmenmpHea legitimii (justa) cu un rau nu constituie vidu de consJmtamant.

Ca exemplu, se citeaza cazulln care creditorul11 amenmja pe debitorul sau cu
darea In 1udecata daca nu l?i executa de bunavoie obliga)la.'
Numa1 amemnJarea nelegitimii {injusta) cu un rau constituie vic1u de consmtamfmt, atragand nulitatea relativa a actului juridic lnche.at sub imperiul ei.
3.3.3. Structura vlolen)el

Ca structura, volenta - vlclu de consmtamant este alcatuita din doua elemente:2

- un element obiectiv (exterior), care consta 1n amenm)area cu un rau;
- un element sub1ectiv (intern), ce consta 1n msuflarea unei temeri persoanei
amenm)ate.
ln legatura cu elementul obtect1v, preczaiTI ca arnenin)area poate sa
pnveasd\ un rau de natura patllmoniala (de exemplu, distrugerea unui bun), un
rau de natura fizica (de exemplu, vatamarea integrita)ii corporale) sau un rau
de natura morala (spre exemplu, compromiterea reputapei).
Dupa cum rezulta din art. 956-957 C. civ., raul cu care se amenmta poate
sa se refere fie Ia persoane, fie Ia bunuri. 1n categona persoanelor Ia care se
refera raul ce produce temerea, mtra nu numa1 persoana victima a volen)ei,
deci cea cu care se lnche1e actul juridic sub 1mperiui temerii, c1 ?' sojul sau,
duoa caz, so)ia, descenden;ii ?i ascendenjii acesteia. ln literatura de speCialitate
s-a aratat ca enumerarea din art. 957 C. c1v. nu trebuie socotita limitativa,
textul urmand a fi interpretat extensiv, lntruciit, pentru identitate de ra)1une,
trebuie asimilata acestor persoane ?i persoana de care eel amenintat este legat
de o temeiOica afee)iune.'

Actul juridiC CIVIl

.Cat prive~te efementul subiectiv, este de observat di tocmar temerea

1nsuflata victimei V10len~ei altereaza consimtamantu I aceste1a; starea de team a
provocata de amenintarea cu un rau este aceea care da najtere mot1vulu
(evitarea raului) ce determina VIC\Ima Vioiente sa lnchele contractu!. De aceea,
refenrea din art. 956 C. civ. Ia un ,rau considerabiljl prezent" nu este exacta,
deoarece temerea trebuie sa fie considerabila 1' prezenta Ia inche 1erea actu lu 1
1uridic, raul puta~d sa ~e 11 viitor.' A?adar, ameninlarea cu un rau viitor poate
const1tU1 volen~, daca este de natura sa nasca In sufletul partii 0 temere
K~~
,
3.3.4. Cerinjele vioienjei
Doua cennte (conditii) trebuie intrunite cumulativ pentru ca v1olenta sa
constituie viciu de consim)amant, anume:2
- temerea insuflata sa fie determinanta pentru lnchelerea actului juridic civil;
: ameninlarea sa fie iniUSta lnelegitima).

In aprecierea prime cerinte, lnsa? iegea vine cu o sel/e de indicatii. Astfel

~~ ceea ce privejte te':'erea msuflata celui amenm)at, art. 956 C. c1v: preved~
caa:e~st~ treb~~ sa f1e ,ratlonabila dupa dansa" (dupa persoana amenin)ata),
ad1ca sa f1e hotaratoare pentru lncheierea actului juridic. ln apreCJerea caracterului determinant. hotarator al temerii, se iau In considerare: persoana victima
a Violentei sub aspectul varste1, forte, graduiUJ de cultur~, starii psih1ce,
p~rsoana de l_a" care provine VIO\en)a, locul unde se exercita violenta, timpul
cand se exerc1ta v1olen~a etc., dec\ clltellul de apreciere este unul sub1ectiv, 1ar
nu obiectJv.'
A doua cermta trebuie in}eleasa In sensu I ca nu once ameninlare, pnn ea
ca vic1u de consimtamant, ci numal atunCi c8.nd
amenmt:re~ este. nejustificata, cand reprezinta o 1ncalcare a legii.
Va fi msa Violen(a - vcu de consm)amant In cazu lin care, dee se urmarejte realizarea unu1 drept, s-ar folos1 mijloace ilic1te (spre exemplu, pentru a
ob)me recunoa?terea datoriei de catre deb1tor, creditorul11 ameninta cu vatamarea mtegrita)ii corporale). Cat pnve?te folos1rea unu1 mijloc legal lntr-un
scop ilicit, daca aceasta nu lndeplinejte cennteie Vlolentei - Vlciu de consm)amant, va putea fi sanc(ionata ca un abuz de drept.

insa?t, constitU!e o violen}ii

1
C. Hamangw, I. Rosetti-Balanescu, AI. Bclicoianu, op. cit., val. II, p. 502i Gh. Beleiu,
op. cit., p. 158. insa, a~a cum s-a decis constant 1n junsprudensa mat veche, dad. ame-

nintarea cu exercitarea dreptului Ia acttune a fast un prile] pentru creditor de a obtine un

avantaj exagerat ~i in JUst, atunct este verba de o Vto\en~a care vtc1aza consimtamantul.
z A se vedea: I. Rucareanu, op. c1t, p. 287; A. Pop, Gh. Beleiu, op. cit., p. 233;
Gh. Beletu, op. cit., p. 159; T. Pop, op. cit., p. 141; E. Poenaru, op. cit., p-. 118; M. Ntcolae,
op. cit., p. 30.
~A se vedea: A. Jona9cu, op. cil, p. 86; f. Rucareanu; op. cit., p. 289; 0. Cosma, op~ cit,
p. 174; A Pop, Gh. BeleJU, op. cit., p. 234; $t. Riiuschi, op. cit., p. 91.1n sensu\ di art. 957
C. civ., fiind o dispozi~ie de excep~1e de Ia regula potrivit care1a violen~a trebule exercitata
asupra p3f1ii, con11ne o enumerare limitat1va, a se vedea N.D. chimpa, op. cit., p. 186.
Menfionam ca. s-a sus~mut ~~ opima ca. atune\ d.nd ameninlarea ar pnvi una din persoane\e
enumerate de textul de lege respect1v ar fi vorba de o prezumpe de violen~a, iar, dad. ar
privi a\te persoane, atunci celui c'are invoca violen~a li revme sarcma de a proba atat
iegatura de ateq:1une,cat :;;i faptul ca. temerea insuflata a fost sufiCJenta pentru a-i determma
sa fnchele actul _juridic.

In dreptut roman, aprecrerea v10len~ei se H.icea in raport de t1pul abstract al omu\u, eel
mai curajos - metum non vani homims, sed qw merito et in hommem constantissJmum
cadat ad hoc edictum pertmere dicemus.

Bor01

Boroi

M.F. Mour/on, op. cit.~ tome II, p. 550; C. Hamangtu, I. Rosetti~BJ/anescu, AI. Biiicoianu,
op. cit., val. II, p. 501; N.D. Ghimpa, op. cit., p. 184.
2
..
se _vedea !' A Pop, Gh. Bele1u, op. Cit., p. 233-234: Gh. Beleiu, op. cit., p. 159;
~t. Rausch1, op. c1t., p. 91-92; T. Pop, op. cit., p. 141-142; /. Dogaru, op. c1t., p. 165-166;
E. Po:naru, op. cit., p. 1118-119; M. Nicolae. op. cit., p. 31-31.
1

t'

228

Actul juridic civil

Se considera ca art. 958 C. civ., care se refera Ia s1mpla Iemere

1
neinsotita de violenta, reprezmta tocmai o aplicare a cerinte' ca vioienta
viCiu de cons1m}amant numai dad! amenmtarea este nelegitima.' Temerea ,
reveren\fara reprezinta mal puJin o amenin!are, c1 mai muit un respect pe care
unele persoane 11 datoreaza altora, asa indlt temerea generata de un asemenea
respect nu ma1 apare ca neiegitima.
se observa ca, pentru acteie JUridice bilateraie sau multilateraie, spre
deosebire de dol, in cazul vioientei nu se mai cere ca aceasta sa provlha de Ia
cealaita parte contractanta, ci, a~a cum prevede art. 955 C. civ., amenintarea :
cu un rau poate sa provma ~~ de Ia un te/}. 2
Ma1 muit, se apreciaza ca starea de necesitate in care se gase~te o nPor<n.>n~
situa}le ceo determina sa 1ncheie un act juridic pe care altfel nu 1-ar lnche1at,
trebUie as1milata vioien)ei - v1c1u de conslmtamant, deC! ca s-ar putea cere
anujarea actuiU! juridic ~~ atunci cand amenm!area cu un rau provme dintr-o
1mpreJUrare ce conslituie o stare de necesltate.' S-a sus}inut 1nsa ~~ opmia di
starea de neces1tate este o impreJurare care !me mal degraba de lez1une ca
v1ciu de consim}amant, decat de violen)a.'1n ce ne pnve~te, consideram ca, 1n
raport cu stadiul actual ai regiementarii violentel ca viciu de conslmtamant,
starea de neces1tate 1n care s-a aflat o persoana $i care a determmat-o- sa
inche1e un act juridic nu poate fi asimilata viciului de consim}amant al
violen!ei ~~ deci nu atrage sancJiunea nulita!ii relative, insa, in mod exceptional
~~ anume 1n masura in care, datorita starii de necesitate, a iipsit conslmtamantul
par(ii respective, actul JUridic este iovit de nulitate absoluta. 5 fn orice caz, este
' A se vedea, spre exemplu, N.D. Chimpa, op. cit., p. 189.
Pentru a se JUstifica aceasta deosebire Creata de legiuitor intre dol ~i violen~a, i'n

doctrina mar veche s-a spus di, In caz de dOi. cand cealalta parte nu este cu nrmlc vmovata
de dolul comis de tert, ar fi nedrept ca ea sa suporte consecrnteie anui.J.rii contractului,
nefiind responsabil.3, insa victima dolului are o oarecare vin.3, fiinddi ar fi putut ini.J.tura
dolul dad. ar fi fast mai prudenta sau mai inteligenta; 1n schimb, in caz de vrolenta, vrctima
acestera nu se poate apara ~i nu poate evrta vrolenta {a se vedea, spre exempiu,
M.F. Mour!on, op. cit., tome II, p. 553.554). 0 asemenea justificare nu este insa Ia adapost
de orice critidi, deoarece, pe de o parte, chiar ~~ atunci dlnd dolul provine de-Ja un .terJ:,
daca sunt indep/inrte cerintele erorii, actul juridic bilaterai este susceptibil de anulare, iar, pe
de alta parte, consrm~amantui piil}ii este vldat indiferent ca. doiul.provine de Ia cea/alta parte
contractanta sau de ia un tert.
3
/. Rudreanu, op. cit., p. 288, nota 110; D. Cosma, op. crt., p. 174; Gh. Beieiu, op. dt.,
p. 159; ,)t. Rauschi, op. cit., p. 91; /. Dogaru, op. ot., p. 166.
4
A Pop, Gh. Beieiu, op. cit., p. 236. 1n sensu/ di starea de necesitate Jn care s~a aflat
partea nu poate constitui o constrangere in sensu I dispozitiilor art. 956 C c1v., a se vedea ~~
N.D. Ghimpa, op. c1t., p. 217.
s Pentru soiutia ca. perico/ul fortuit, care a determinat pe cineva sa incheie un act jUridic,
poate uneori ,zdrunci.ila ratiunea victimei Sl a o distruge, a~ incat consimtamantul sa fie
inexistent", a se vedea C. Hamangiu, I. Rosetti-Ba/linescu, AI. Bliicoianu, op. crt., vol. II,
p. 503.

Bor01

229
deret!nut ca, daca una dintre paf\ile actuiw Juridic profita de starea de neceSilate m care s-a aflat cealalta parte, actul juridic respectiv este Jovit de nulitate
absoluta pentru cauza imorala. 1
3.3.5. Sancjiune
Sa~qiunea care interv1ne 1n cazul violenJei - viCiu de consimtamant consta

~~ ~i in cazul dolulu1, existenta unui element obiectiv 1n structura violente1

JUSllflca ~~ exerc1tarea une1 acJiunl 1n raspundere Clvila deiictuala, pe temelui
art. 998 C. c1v., amenmJarea (nelegitima) cu un rau const1tuind delict civil.

in nuhtatea relativa a actului juridic.'

3.4. Leziunea
3.4.1. Definifie ~~ regfementare
Prin !ez1une ~e intel~ge prejudiciul material suferit de una din parti din
cauza d1sp:opol}1el.. vad1te de valoare 1ntre contraprestatii, ce exista in chiar
mom:n!uj 1.nche1eru conv~ntiel. A~adar, ca viclu de consim!amant, iez 1unea
consta m d1spropol}1a vad1ta de valoare 1ntre contrapresta}ii (iaedere _a rani
'
laeSIO- ran a, vatamare, paguba).
Codul c1vil con sacra lez!Unii ma1 multe articole, anume: art. 951, art. 1157 _
1160, art. 1062-1065. Acestea trebuie insa raportate Ia prevederile 1nscrise
art. _2,~ alin. (1) ~~ (2) din Decretul nr. 32/1954, conform carora ,aplicarea dispOZilll.l.or refent?are Ia ac}iunea in anulare pentru Jeziune se restrange ia
:nmo~1_1 care, avand. varsta de patrusprezece ani implini!i, inche1e singurl, tara
mcuvun!area ?armt.l.lor sau a tutorelUI, acte JUridice pentru a caror valabilitate
nu se cere ~~ mcuvun}area prealabila a autorita}ii tutelare, daca aceste acte Je
?"C/~U/es~ vreo vi\tiimare .. Actele juridice ce se inche1e de minorii care nu au
lmp~lhll varsta de patrusprezece an1 sunt anulabile pentru mcapacitate, chlar

daca nu este lezrune"~

S~mnal~m ca, in literatura de speC!alitate, plecandu-se de Ja dispozitiile art.

25 dm Decretul nr. 32/1954, s-a sus}inut ~~ op1ma potnvit careia Jeziunea nu ar
r

M. Nicolae, op. cit., p. 31.

_5-a apredat di,_rn..m~d exceptional, violenJa poate atrage ~~ nulitatea absoluta a actulu 1
jundrc, an~me at~~c~ c~nd, datorit~ er, consimtamantul_lipse?te cu desavar~rre, spre exemplu,
O persoan_: eoste ~~~~ta Sa :emneze IOSCnsu/ consta:tator aJ UOUI act juridic, prm aceea ca afte
~ersoane 11 ~In ~~ II. conduc ~ana - C. H_amang1u, I. Rosetti~Biillinescu, AI. Bicoianu, op.
lt., val. II, P 5~1, N.D. Ghu:npa, op. cit., p. 178.. Se observa ca, in acest exemplu, este
vorba ma1 m_ult decat de o vro,enta, ca vrc1u de consimtamant, care, In sensu! Codului civil
presupune doar .amenrntarea cu un rau, nefiind insa necesara Si exerdtarea unor act~
matenale de vrolenta.

Drept civil. Partea general;\

230

fi un viciu de cons1m}amant, ci o problema in legatura cu capacitatea.' Aceasta

. opinie este discutabila, in considerarea urmatoarelor argumente: 2 in mod
excep!IOnaJ, Jeg1sia\ia in Vlgoare admite JeZiunea ~i in cazui ma(OriJor (art. 694
teza a 11-a C. civ.J, iar, intr-un asemenea caz, nu s,ar ma1 putea adm1te ca
leziunea ar fi o cauza de anulabilitate pentru mcapac1tate; chiar In cazul regiemental de art. 25 din Decretul nr. 32/1954, anularea actulu1 1uridic ~1, ca o
consecin}a, restitUirea mtervin nu atat pentru mmoritate, cat pentru paguba
materiala suferita de eel cu capacitate restransa de exerci!iu Ia inche1erea actului JUridic, adica pentru lez1une - minor restituitur non tanquam mmor, sed

tanquam /aesus.
3.4.2. Slructura leziunii

Structura leziunii difera in raport de concepti a care sta ia baza reglementarii

Actut JUridiC CIVIl

relative a actului 1uridic pentru leziune, atunc1 ,cand iez1unea rezulta dintr-un
eveniment cazual ?I nea1teptat");
- prejudic1ul matenal sa ex1ste in raport cu momentul inche1erii actu\ui
juridic;
. - dispropof\ia de valoare 1ntre contraprestalii sa fie vadita.
3.4.4. Domeniul de aplicare

Fala de stadiul actual a/ reglementarii, leZiunea are un domen 1u de aplicare

restrans, atat sub aspectul persoaneior ce 0 pot mvoca drept cauza de anulare
cat ji sub aspectul actelor Juridice susceptibile de anulare pentru lez 1une.
'
Sub pnmul aspect, lez1unea privejte numa1 pe mmorii intre 14 11 18 an 1,
dec1 pe ce1 cu capaCitate de exerciliu restransa. In acest sens, art 1165 c. c 1v.
prevede ca. ,majorul nu poate, pentru ieziune, sa exere~te actiunea In rescr-

ziune"

el.

231

'

1n cadrul concepllei sub1ective, leziunea presupune doua eiemente: un

Ex1sta insa o excep)le. Astfel, majoru\ poate invoca leziunea in cazul in

element obiectiv, ce consta in disprop01}ia de valoare intre contraprestalii; un

care, dupace a acceptat succesiunea expres sau tacit, 11 5Ucceslunea ar fi absor-

element subiectiv, constand in profitarea de starea de nevo1e in care se gasejte

cocontractantu I.
1n cadrul concepliel ob1ect1ve, Jeziunea are un smgur element ?i anume
preJudiciul matenal ega! cu dispropor!ia de valoare intre contrapresta})i.
Legisla}ia noastra consacra conceplia ob1ectiv.a despre leziune. In consecinla, eel ce mvoca ieZiunea trebuie sa dovedeasca numal vadita dispropor)ie
de valoare intre contraprestalii. Daca insa o parte a profitat de starea de nevoie
in care se afla cealalta parte, in momentulinche1erii actuiUI JUridic, acesta nu
ma1 este lov.it de nulitate re\ativa, c1 ch1ar de nulitate absoiuta pentru cauza
imorala.'

bita sau miqorata cu mai mult de Jumatate, pnn descoperirea unu 1 testament,
necunoscut In momentul acceptarii" (art. 694 teza a 11-a C. c1v.J.
Exceptand situa~ia In care este perm is ~i maJorului sa in voce leztunea, actele
JUridice care pot fi anu\ate pentru leZiune trebu1e sa intruneasca urmatoarele
cennle:
-sa fie acte juridice CIVile de administrare;2

-sa fie acte JUridice bilaterale, cu titlu oneros s1 comutat1ve

- sa fie lncherate de mmorul tntre 14 ?i 18, ani -singur, fara incuviintarea

ocrotitorului legal;'
-sa fie lezionare pentru minor.

3.4.3. Cerin!ele leziunii

/. Rucareanu, op. cit., p. 289; D. Cosma, op. cit., p. 153.

A se vedea ~~ A Pop, Gh. Beleiu, op. cit., p. 239.
~ In acest sens, I. "Rucclreanu, op. dt., p. 289; A. Pop, Gh. BeleiU, op. cit., p. 239;
M. Nicoiae, op. cit., p. 32-33.
4
A se vedea ~~ Gh. Beleiu, op. cit., p. 161.

~
Cu pnvire Ia admisibi!itatea !eziunii, ase vedea ~i C.A. Bra~ov, s. ov., dec. nr. 81/2002,
m Curtea de Apel Bra~ov. Buletinul Junspruden~e1. Culegere de pract1ca !Udiciara 2002,
Ed. lumma lex, Bucurest1, 2004, p. 99.
2
Actele _iuridice inchelate de minorul_ cu capac1tate de exerci!iu restransa fara
incuviintarea prealabi!aa autorit3~ii tutelare, de~1 o asemenea incuviintare ar fi fost necesara
potriv1t legii, sunt anulabile fara a_ ma1 trebui sa se dovedeasca lez1~nea - Trib. Suprem,
s.. CIV.~ .deAc. nL 1985/1~975, in Curegere de decizii 1975, p. 74. A~adar, actul JUridic de
~1spo~.1l1e mche1at d~ catre mmorul cu capacitate de exercitiu restr2nsa, smgur {fara dubla
tncuvun~are prealablla: a ocrot1toru!U1 legal ~i a autorit3!ii tutelare), este lov1t de nulitate
relativii, indiferent di_ ar fi sa~ nu le~r~n~r pentru mmor. Deasemenea, nu este susceptibil
de anulare pentru lezrune mc1 actul JUridiC de conservare incheiat de ciitre minor, deoarece
un asemenea act este Jntotdeauna uti I.
3
D~ca a~tul Juridic a fast Jncheiat cu incuviin~area ocrotrtorului legal, atunc1 ei nu ma1
Poate f1 desf1m~at pentru paguba suferita de minorul cu capacttate de exercitiu restransa, cr
eventual, se va anga1a raspunderea ocrotitorului legal fa}3 de mmoru! respecltv.
'

BorOJ

Boroi

Pentru anularea actuiUI JUndic c1vil pe motiv de lez1une, trebUie sa fie

lntrunite cumulativ urmatoareie cerinte: 4

- pre(udie~ul material sa fie o co~secinla directa a inchei<!rii actuiUI 1uridic

respectiv (aceasta cerinla rezulta din art. 1158 C. c1v., care dispune ca minorul
nu poate exercita actiunea in resciz1une, adica aq1unea in declararea nulitalii

232

Drept c1vil. Partea generalii

3.4.5. Sanctiune
Se admite ca, !n prmcipiu, leziunea poate conduce Ia doua sanqiuni alter.
native:
- nulitatea relativa. Reamintim ca ac(1unea !n JUStilie prin care se solicita anularea actului juridic pentru leziune poarta denumirea de acJiune fnresciziune.
- reducerea sau, dupa caz, marirea une1a dintre presta)ii.
1n 1poteza prevazu"ta de art. 694 teza a 11-a C. c1v., eel care a acceptat
mo~temrea poate cere anularea actului juridic unilateral de acceptare.

3.5. Comparajie intre viciile de consimtamanl

Pnnc1palele asemanari !ntre eroare, dol, v1olenla ~~ leziune sunt urmatoarele:
- toate sunt lmpreJuran de fapt care lmp1edica formarea sau darea unu1
consimtamant liber ~i In deplina cunostin)a de cauza;
- lmprejurarea asupra careia poarta VICIUI de conslm)amant trebuie sa fie
determinanta pentru lncheierea actuiUI Juridic, 1ar aceasta cennla se apreciaza
de Ia caz ia caz;
- sancliunea care intervine, In pnnc1piu, este aceea~i, anume nulitatea
relatlva a actului juridic;
- v1ciul de cons1m)amant trebUie sa ex1ste In momentul lncheierii actului
juridic;
- !n cazul actelor JUridice bilateraie sau multilaterale nu este necesar ca
v1c1u 1de consim(amant sa fie comun;
- eel care mvodi viciui de consim)amant trebUie sa 11 dovedeasdi, deoarece
acesta nu se prezuma.
Principaiele deosebiri lntre v1ciile de consimtamfmt privesc urmatoarele
aspecte:
- dolul ~~ violenta sunt alcatUite atat dintr-un element ob1ectiv (material), cat
~~ dintr-un element sub1ectiv (intentional), pe cand eroarea presupune dear un
element subiectiv, iar In structura leziunii intra numa1 un element ob1ectiv;
- dintre viciile de cons1m(amant, eel ma1 usor de probat e;;te leziunea, iar
eel ma1 greu de probat este eroarea;
- eroarea este aplicabila atat actelor JUridice unilaterale, cat ~~ celor
bilateraie, pe Cand doiul, VIOien(a si leziUnea pnvesc, de regula, actele JUridice
bilaterale, cu prec1zarea ca dolul 51 violen(a pot fi lntalmte si In cazul actelor
JUridice unilateraie, iar leziunea este aplitabila une1 categorii lim1tate de acte
juridice; sub un alt aspect, eroarea are o sfera de aplicare ma1 mica decat cea a
doiUIUI sau a vioien(ei;
- ex1sta cerin)e specifice fiedirui viciu de consim(amant;

. Actul juridic c1vil

233

- spre deosebire de eroare, care este spontana, dolul si violenta, fiind 51

. fapte ilicite (datorita existen(ei elementuiui obiectiv), pot sa atraga ;;i raspun. derea civila delictuala;
- spre deoseb1re de celelalte vicii de cons1m)amant, lez1unea poate antrena,
In prmc1p1u, fie anularea actuiui JUridic, fie reducerea une1 presta)ii sau sporirea ceieilalte.

Subsecfiunea a IV-a. Oblecful actului juridic civil

I. Definijie
Prin obiect al actuiui JUridic civil se ln)elege condUita paifilor stabilita pnn
acei act JUridic, adica actiunile sau mactiunile Ia care sunt lndreptatite ori de
care sunt )inute paifile.'

Ob1ectul constituie o condi)iede fond, esen)iala, de validitate ~~ generala a
actului juridic civil.
Se observa di obiectui actului JUridic civil coincide cu .obiectul raportului
juridic civil care s-a nascut din actul juridic respectiv. A~a cum pentru obiectul
raportului JUridic civil am luat In considerare ~~ bunurile Ia care se refera
condUita par)ilor, tot astfei si pentru obiectul actuiui juridic civil bunurile pot fi
socotlte ca obiect derivat aLactului juridic civil.
Obiectui actuiui juridic civil nu trebuie confundat cu continutul sau efecteie
actuiUI JUridic c1vil, deci cu drepturile subiective civile si obligaliile civile
nascute din actul juridic. De exemplu, nu se poate pune semnul egalita(ii !ntre
obliga(ia vanzatoruiUI de a preda lucrul cumparatorului, pede o parte, iar, pe
de alta parte, predarea lnsasi.

i Gh. Belew, op .. dt., p. 161; M. Nico/ae, op. dt., p. 35. MenJionam di in doctrin.3. nu
exista un punct de vedere unitar in pnvinta nofiunii obiectului actuiui juridic CIVil $i nici
chiar a existen~et acesttua. Astfel,- unii auton considei"a -ca din -art. 962 C. civ. ar rezulta ca
obiectul actului juridic ar fi obliga~ia sau stingerea ei - C. Hamanglu, 1. Rosetti-Batanescu,
Af. Baicoianu, op. cit., voi. II, p. 506, alti auton apreciaza d. obiectul actUiui juridic ar fi
crearea unei obliga!ii -N.D. Ghimpa, op. cit., p. 228, crearea, modificarea, transmtterea sau
stingerea unui raport juridic- A. lonajcu, op. cit., p. 96 (se confunda insa obiectui actulut
1uridic cu efectul acestuia) sau in interesele reglementate .de p:1r~i, in baza ~i in limitele legii,
prln mijiOe~rea actulut. JUridic- D. Cosma, op. cit., p. 213 (insi1 interesul Jtne de cauza
actuiui juridic).
in sPrijinul definiJiei Ia care neam oprit poate fi adus ~~ un argument de text, in sensu!
ca, potrivit art. 962 C. civ., nobiectUI conventiilor este -acela Ia care p3f1ile sau numai una
din p<irti Se oblig3", or, ceea ia ce se obliga piirt.ile este tocmai obiectui obligatiet sau

obligaliilor, adidl o anumita prestatie.

Boroi

LJI t:pl I... IV llo I Qll>;;;Q 5>;;;11>;;;1 dld

2. Cerintele valabilitatii obieclului actuiui juridic civil

2.1. Enumerarea cerinjelor valabilitojii obieclului aclului juridic civil
Pentru a fi valabil, obiectul ondirui act JUridic ctvil trebute sa 1ndeplineasca
urmatoarele cenn}e (condi}ii): sa existe; sa fie 1n ctrcuttul civil; sa fie determtnat
sau determmabil; sa fie posibil; sa fie licit~ morai. Acestea sunt cerin}e generate
pentru valabilitatea obtectului actului juridic ctvil.
Pentru valabilitatea obiectului anumitor acte turidice civile, extsta 1nsa jl
cennle speciale: obiectul sa fie un fapt personal al celui ce se obliga; eel care
se obliga sa fie titularul dreptului subtectiv civil; sa existe autorizapa admtnistrativa sau JUdiciara prevazuta de lege. De asemenea, natura unor acte tundice impune ca obiectul lor sa pnveasca numai anumtte bunur.t, de exemplu.
1mprumutul de folosmla priVe?te numai bunun neconsumptibile, 1mprumutul
de consuma}te nu poate pnvi decal bunun tungibile ?' consumptibile potrivtt
naturii lor, gaJul se refera Ia un bun mobil, tpoteca nu se poate constitut dedit
cu privire Ia un bun tmobil etc.

2.2. Analiza cerinfelor vaiabili!Ci!ii obieclului actului juridic civil'

2.2.1. Obiectul sa existe
Aceasta este prima~ cea mat tmportanta cenn}a pentru valabilitatea obtectului actului JUridic civil, 1ntrucat, daca obtectul nu extsta, nu se mat pune
problema 1ndeplinirii celorlalte cerin}e.
1n masura 1n care condutta par}ilor pnvejte un bun, devm incidente urmatoarele reguli:
- daca bunul a extstat, dar nu mai extsta Ia data 1ncheierii actulut JUridic,
cerin}a nu este 1ndeplinita ji dect actul juridic nu este valabil (o aplica}te a
acestei reguli 0 face art. 1311 c. civ. 1n materia vanzarii, dispunand ca ,daca
1n momentul vanzarii, lucrul vandut era pient 1n tot, vinderea este nula. Daca
era pierit numai 1n parte, cumparatorui are aiegerea 1ntre a se lasa de contract
sau a pretinde reducerea pre!ului");
- bunui prezent In momentul1ncheierii actuiui juridic !ndepline~te cennla 1n
discu!te;
- un bun viitor poate forma, 1n pnnctptu, obiect valabil al unui act turidic
civil (de exemplu, o recolta viitoare, iucrul care se va confee}iona etc.). Exista
1 A se vedea: A. Pop, Gh. Be/eiu, op. cit., p. 247-251; Gh. Beleiu, op. cit., p. 163-165;
~t. Rif.uschi, op. cit., p.. 93-95; T. Pop, op. cit., p. 144-147; /. Oogaru, op. cit., p. 175-177;
P.M. CosmoviCI, op. cit., p. 111-113; E. Poenaru, op. clt., p. 123-126; M. Nicolae, op. cit.,
p. 36-41.

Bora/

I,..._.~~

_I-" - -

.,

!nsa jt excep}ii, de exempiu, succesiunea viitoare nu poate torma obtect mci

pentru convenlie, mci pentru actul JUridic unilateral care este renuntarea Ia
succestune (art. 965 C. civ.). De asemenea, 1n sistemul Codulut ctvil. bunurile
viitoare ale debitorului nu pot forma obtectul unei conven}ii de tpotedi
(art. 1775 C. ctv.); 1n schtmb, 1n sistemul Legii nr. 190/1999 pnvmd creditul
tpotecar pentru investi}ii tmobiliare, tpoteca poate avea ca obtect chtar
imobilul ce se va construt sau cumpara cu creditul garantat, dect un bun viitor.
2.2.2. Obiectul

sa fie Tn ctrcuitul civil

Aceasta cenn}a se refera Ia bun uri, ca obtect denvat al actulut turidic ctvil
fiind prevazuta 1n mod expres de art. 963 C. ctv., potnvtt caruta ,numat lucru:
rile ce sunt 1n comet} pot fi obtectul unut contract" jt reluata, 1n matena vimzarH, de art. 1310 C. c1v., conform caruia 11 toate lucrurile care sunt In comert
pot sa fie vandute, afara numai dadi vreo lege a opnt aceasta"i iar In maten~
contractu lui de ipoteca, de art. 1750 C. civ., putandu-se astfel tpoteca ,tmobtlele caresunt In comef!:, cu accesoriile ior, ce dupa lege se pnvesc ca imobi!e" _
Prin bunun aflate In circwtul ctvil vom 1nlelege acele bunun care pot fi
dobandite sau 1nstrainate pnn acte turidice ctvile, indiferent ca ar fi vorba
despre..bunun care pot ctrcula ne1ngradit sau despre bunun care pot ctrcula 1n
condt}ll restrictive.'
lnche1erea actulu1 _1undic cu nesocotirea mterdict1el de lnstrainare sau a
cerintelor restnctive de ctrculalie a anumttor bunun ~trage sancpunea nulitatii

absolute a actului juridic respecttv.

Reammttm 1nsaca ~ bu~urile scoase din ctrcuitul ctvil pot forma obtectul
anumitor acte turidice (de exemplu, bunurile propnetate publica pot constttut
obtectul denvat al unui contract de concestune sau de 1nchinerel.
2.2.3. Obiectul

sa fie determtnal sou delerminabil

Aceasta cennta este prevazuta atat de art. 948 pet. 3 C. ctv ., care vorbeste
despre ,un obiect determtnat", ca o condi!ie esenliala pentru vallditatea u~ei
conven}ii, cat ?ide art. 964 C. ctv., care stabilejte ca ,obligalia trebuie sa aiba
de obiect un lucru determinat, eel putin 1n specta sa. Cantitatea obiectului
poate fi necerta, de este posibila determinarea sa",
Cerinla trebuie respectata 1n toate cazurile, sub sanqtunea nulitiilii absolute
a actului JUridic, indiferent 1n ce ar consta obtectul condUttet par}ilor (aqtune,
absten}tune sau bun).
Cand obtectul actulut JUridic pnveste un bun mdivtdual determmat lres
certa), prin tpoteza, aceasta cerin}a de vaiabilitate a obtectului este 1ndeplinita.
1

A se vedea supra, partea I, capitolulll, seqlunea a 11-a, subseqiunea a 111-a, nr. 2.2.2.
Bor01

Drept civil. Partea generala

236

Dadi este vorba de bunuri determinate genenc (res genera), cennla este lndeplinita fie prin stabilirea prectsa a cantitalii, calitatii, 1 valorii (lntr-o asemenea
situalie, se spune ca obiectul este determinat), fie prin stabilirea numat a unor
cnterii de determinare, care se vor folosi In momentul executarii actului juridic
(1n acest caz, se spune ca obiectul este determinabil).
2.2.4. Obieciul sa lie posibil

Aceasta cennta de valabilitate a obiectulut actului JUridic este impusa de

regula de drept potrivit careia nimeni nu poate fi obligat Ia tmposibil- ad impossibilium, nulla obligatio. lmposibilitatea obiectulut echtvaleaza practtc cu !ipsa
obtectului, ceea ce duce Ia nulitatea absolutaa actului juridic.
Cennla ar fi ne1ndeplinita numai 1n cazul 1n care este vorba de o imposibilitate absoluta (obtectiva), 1n sensu! ca obtectul este tmposibil pentru oricine.
Daca 1nsa imposibilitatea este relativa, adidi. obiectul este imposibil numai
pentru debitor, atunci obiectul actului JUridic este posibil, ded actul JUridic
este valabil, tar 1n caz de neexecutare culpabila din partea debitorului se va
anga1a raspunderea sa ctvila.
lmposibilitatea poate sa fie de ordin material (daca obtectul actuiui JUridic
nu poate fi 1nfaptuit datorita unei stari de fapt), dar ~i.de ordin JUridic (daca se
datoreaza unei 1mprejurari de drept). Ea se apreciaza 1n raport de momentul
1ncheierii actulut JUridic. Daca 1n momentul 1ncheierii unui contract stnalagmattc obiectul era posibil, dar ultenor executarea lut devtne tmposibila din
cauza unui caz fortuit sau de fot1a majora, atunci se va pune problema risculut
contractulut, tar daca executarea devtne imposibila din culpa pat1ii, atunct se
va anga1a raspunderea sa civila.
2.2.5. Obieciul sa fie

licit~~

moral

Potnvit acestet cerinle, care se desprinde din prevederile art .. 5 C. civ.,

conduita (aqtunea sau tnae}iunea) pat1ilor actului Juridic civil trebuie sa fie 1n
concordanta at~t cu legea, dit ~~ cu regulile de convtetutre soctala (morala).
In cazul1n care obiectul actului JUridic este ilicit, sanqtunea care tntervine
este nulitatea absoluta sau relativa a actulut respecttv, dupa cum norma
imperativa 1ncalcata este de ordine publica on de ordine privata. Daca obiectul
actului juridic este tmoral, va intervent sanqiunea nulitalii absolute.

Actul juridic ctvil

237

2.2.6. Obieclui sa fie un fapt personal al celui care se obliga

Cermla este necesara 1n cazul tn care obiectul actului juridic consta 1ntr-un
fapt ~~ decurge din principiul potnvit caruia o persoana nu poate fi obligata
decat prin votnla sa. Prin urmare, o parte nu poate promite 1ntr-un act JUridic
fapta altuta, ct numat propria sa fapta, cu excep!ia ipotezei 1n care promtstunea
s-ar face 1n calitate de reprezentant al ace lei persoane.
In alte cuvtnte, sub aspectul opozabilitalii, promisiunea faptei altuia este
lipsita de eficienta JUridica 1n pnvinla persoanei a caret fapta a lost promtsa. In
schimb, este valabil actul JUridic prin care o parte se obliga sa depuna toata
diligenla pentru a convinge un tet1 sa 1ncheie on sa ratifice un act juridic (convenlie de porte-fort), deoarece este vorba de propria fapta a celui ce ~t-a asumat o asemenea obligalie, iar daca tet1ul consimte ultenor, el1nsu~i 1ncheie un
co~tract, adera Ia un contract sau 11 ratifica, prin votn!a sa.
In actele JUridice cu caracter strict personal (intuitu personae), precum:
contractu! de mandat, contractu! de antrepriza, contractu! de angajare a unut
avoca! etc., obiectul trebute safie un fapt personal al celui care se obliga,
deoarece cocontractantul a 1nchetat actul JUridic 1n considerarea 1nsu~irilor
acestuta.
2.2.7. Cel care se oblige sa lie tilu!arul dreptului

Aceasta certnla este necesara 1n cazul actelor JUridice constituttve sau

translative de drepturt, fiind 0 aplicalie a princtpiulut de drept potrivit carUta
nimeni nu se poate obliga valabilla ceva ce nu are sau Ia mat mult dec~! arenemo dat quod non habet sau nemo plus iuns ad a/ium transferee potest, quam
1pse habet
Certnla pune In disculie valabilitatea sau nevalabilitatea v~nzarii (1nstrainarii) lucrului altuia. De~i problema este controversata, 1n ce ne pnve~te,
apreciem ca trebuie deosebite urmatoarele Sttuatii:'
a) daca 1nstrainarea pnve~te bunurt de gen sau bunuri viitoare, Iipsa calitalii
de propnetar 1n .momentul 1ncheterii actuiUt JUridic nu atrage nevalabilitatea
acestuia, 1ntrucat, 1n asemenea cazuri, dreptul de proprietate nu se transmtte
din momentul1ncheierii actului juridic;.
b) dad\ v~nzarea (sau alt act JUridic de 1nstrainare, mai pu\in donatta ~ 1
legatul, pentru care extsta reguli speciale) prive~te un bun tndividual determlnat,urmeaza sa facem urmatoarele diStinctii:

Obiectul este determinat ~~ atunct d.nd paTtile stabilesc cantitatea, fara sa precizeze
lnsa calitatea, intrud.t, piif'l:ile.nederogand prin stipula!ie expresa, i~i va gasi aplicare criteriul .
legal de stabilire a calita~ii, cnteriu prevazut de art. 1103 C. ctv., potrivit druia 11dad.
datona este un lucru determlnat numai prin specta sa, debitorul, ca sa se libereze, nu este
dator a-1 dade cea mai buna specie, nici insa de cea mal rea".
i

Rnmi

- cand partile au fost de buna-credinla sa~ eel pultn cumparatorul (dobanditorul) a lost de buna-credinla, crez~nd ca bunul apar!ine v~nzatoruiui (lnstrainatorului), actul Juridic este lovtt de nulitate relativa pentru eroare asupra
' A se vedea, pentru dezvoltari, Fr. Deak, op. ett., p. 56-63.
Rnmi

~''"'t"~

~~-~

b"''''-IO.IQ

calitatii esenliale a vanzatoruiUI, care a lost socotit proprietar de ditre cumparator (este vorba decide o nulitate relatJva);'
- ca.nd ambele par!l au fost de rea-credinta, adidi ~tiau ca lucrul vandut
(lnstrainat) este proprietatea alte1 persoane, atunc1 actui juridic este lovit de
nulitate absoluta pentru cauza ilicita; 2
-In cazullnstrainarii unui bun mobil ce apar!ine altUia, In masura In care
sunt lndeplimte condi!iile de aplicare a art. 1909 alin. (1) C. CIV., actul JUridic
este valabil;
c) donalia lucrului altuia este lovita de nulitate absoluta in toate cazurile,
deoarece donatorul s-ar putea abpne sa dobandeasca propnetatea lucrului
respectiv ~~ dec1 donatia contravine pnncip1ului irevocabilitatii donaliilor;
d) in cazul in care ar fi vorba despre un legal (act JUridic unilateral mortis
causa) cu titlu particular ce areca obiect un lucru asupra dirum testatorul nu
1
Nulitatea relatJVa a actului juridic nu poate fi tnsa invocata de adevaratul proprietar,
care nu este parte in actul juridiC respectiv, ci acesta are Ia indemana ac~iunea in revendi~
care- C.S.j., s. c1v., dec. nr. 132/1994, in Buletinul]urfsprudenJei 1994, p. 37. De aseme~
nea, nulitatea relativa a actului juridic nu poate fi invocata nici de instr3inator sau de succesorii acestuia, chiar ~i atund cand instrain3torul a fast de bun3-credin!3 {s~a crezut pro~
prietar), deoarece eroarea com1sa de o parte contractanta asupra propriel sale persoane nu
poate vie~a contractu!, c1, potrivit ..art. 954 alin. (2) C. civ., eroarea trebuie sa cada ,asupra
persoanei cu care s-a contractat". In star~ it, dad ulterior instrainarii, adevaratul propnetar a
ratificat actul JUridic sau instr3in3torul a devenit proprietarul lucrului, atund nici doban~
ditorui nu mal poate cere anularea actului _juridic.
Pentru opinia ca. tn ipoteza cumparatoruiUI de buna~credinta problema care se pune nu
este cea a anul~rii vanzarii, cia desfiintarii acesteia pentru neexecutarea de catre vanzator a
obliga~iel sale de a transfera proprtetatea asupra lucruiUI vandut (ar fi verba decJ de
rezolutiune), a se vedea 0. Chiricii, Drept civil. Contracte spec1ale, Ed.- Lumma Lex, Bucure~ti, 1999, p. 63.
2
0 aplica~ie a aceste1 solu~li este facuta in art. 45 a lin. {2) din Legea nr. 10/2001 pnv1nd
reglmul JUridic al unor !mobile preluate in mod abuziv in penoada 6 martie 1945 - 22
decembrie 1989, care dispune di ,actele juridice de instrainare, mdus1v cele filcute in
cadrui procesuiUI de pnvatizare, avand ca obiect imobile preluate tara titlu valabil (de stat,
deci instr3inatorul- nu are calitatea de propnetar - p. n., G.B.), sunt lovite de nulitate
absoluta, in afara de cazul in care actui a fast incheJat cu buna-credinta."
Preciz3m d.i s~a sustinut ~~ opima potrivit care1a, in cazul in care ambele par~i au ~t1ut d
\ucrul apart-ine altei persoane, acordul de voin~a urmeaza a fi interpretat in sensu\ ca par):ile
nu au urmarit imediat stramutarea proprieta~ii lucrulu1, c1 vanzatorul s-a obligat numa1 a-l
procura mai tarzlll cumparatoruluJ, in caz de neexecutare fiind pasibil de plata daunelorinterese- M.B. Cantacuzino, Elementele dreptulUI civil, Ed. All, colecpa Restitutio1 Bucure~ti,
1998, p. 620; c. Hamangiu, 1. Rosetti-Ba/anescu, AI. Baico1anu, op. cit., v~l. II, p. 555i Trib.
Suprem, s. civ., dec. nr. 412/1980, in Culegere de decizii 1980, p. 20. In ce ne pnve~te,
consideram insa ca. ar fi verba despre o alta problema, anume aceea a aplicarii princip1ului
conversiunii, in sensu/ ca. manifestarea de vomla a paij:ilor, nul a ca act juridic de tnstr3inare,
ar putea'fi considerata, in anurriite impreJur3ri, ca antecontract {iar nu vilnzare sau alt act
juridic translativ de propnetate) afectat de o condi!ie suspensiv3.

Bor01

1\ClUI JUilUlL l..IVlJ

are mciUn drept, actual sau viitor (legatul lucruiUI aitUia), trebu1e distms dupa
cum testatorul a dispus de lucrul altUia, crezand ca este ai sau, 1poteza in care
legatul este lovit de nulitate absoluta {art. 907 C. c1v.), pentru error 1n corpore.
ori, dimpotriv.3., testatorul a ~tiut ca. lucrul nu este al sau, ipoteza In care Ia data
deschiderii succesiunii se va na?te pentru eel instrainat cu executarea legatulu1
o obliga!ie alternativa, anume, fie de a procura acel lucru ~i a-1 transm1te
legataruiUI, fie de a plati iegataruiUI valoarea ace!UI lucru, apree~ata in raport
de data deschiderii succes1unii (art. 906 C. c1v.);
e) in cazul copropneta\ii sau al mdiv1ziunii, daca unul dintre copropnetari
(coindiv1zari) instraineaza bunulin materialitatea sa, nu se aplica, de Ia inceput,
regulile. de Ia instrainarea bunului mdividual determinat al altum, c1 soarta
acestui act juridic depmde de rezultatul partajului (care, potrivit art. 786
C. civ., are caracter decJarativ, dec1 imparteala produce efecte retroact1v), in
sensu! ca, daca bunul este atribuit Ia partaJ coparta?ului instrainator, atunc1
actul JUridic ramane valabil ~~ dreptul dobanditorului se consolideaza retroactiv, 1ar daca bunul instrainat cade in lotul altUI coparta~, actul JUridic de
instrainare va fi desfiinlat retroactiv pentru iipsa calitatii de propnetar a lnstrainatorului.'

2.2.8. Existenja autorizajiei administrative sau judiciare, or! a allei

cennte prevazule de lege

1n cazul unor acte JUridice care au ca ob1ect (denvat) anumite bunun, sub
sanctlunea nulitalii absolute, actul JUridic nu poate fi inche1at daca nu se
ob(ine autoriza!ia admm1strativa prevazuta de lege. Spre exemplu, potnv1t
art. 11 alin. (1) ~~ (2) din Legea nr. 295/2004 pnvmd reg1mul armeior ~i ai munitiilor, ,dreptul de procurare, de de!inere sau, dupa caz, de port ~~ folos1re a
armelor letale ~I a celor neletale supuse autorizarii se dobandeste de Ia data
emiterii de catre autoritalile competente a autorizape1 de procurare a arme1
sau/~i, dupa caz, a permisu[ul de arm.3."_ 2
1
C.S.J., s. c1v., dec. nr. 2369/1992, In rev1sta ,Dreptul", nr. 10-11/1992, p. 112. Daca.
insa un copropnetar sau coindivizar 'instr3ineaza cota sa parte ideal a ~i abstracta din dreptul
de propnetate comuna asupra bunuiUI mdividua! determmat sau, dupa caz, asupra
universalita!ii ori chiar dintr~un bun determinat al universalita~ii, atunci actul juridic este
valabil, dobanditorul substitu~ndu-se in drepturile copropnetarului (co!ndivlzarului) lnstrai~
n3tor, fiind tara relevanJ.3. rezultatul parta1ulU1 ce va interveni u!tenor $i Ia care va partiC!pa Sl
dobanditorul in calitate de copropnetar (coindivizar). Pentru o aplica!ie relat1v recenta, in
pnvin~a unui contract de donape, a se vedea C.S.j., s. c1v., dec. nr. 1306/1995, in Buletinul
JUrispruden(ei 1995, p. 48.
2
De asemenea, este nevo1e de o autorizare prealabi!a (din partea C.E.C.) si in cazul
instrain3rii, prin acte juridice intre vii, a locuintelor cumparate din fondui de stat cu credit
de Ia stat (pnn C. E. C.), pan a Ia rambursarea mtegrala a creditulUI.

Boroi

civil. Partea

240

Alteori 1ncheierea vaiabila a unor acte JUridice este condilionata

existenla ~ne1 autorizal.ii Judiciare. De exemplu, art. 42 alin: (1) din L_egea
nr. 85/2006 privind procedura insolvenlel prevede di ,dupa ce s:a d1spus
deschiderea procedurii potnvit art. 33, este interz1s admmistratonlor debi- '
torilor, persoane 1uridice, sub sanc11unea nulitalii, sa 1nstraineze, fara, acordui
1udecatoruiU1-smdic, acliunile on pal"\ile sociale sau de in_teres d~pnute de
deb1torui care face obiectui acestei proceduri" sau art. 46 aim. (1) dm aceea~1
lege: Jn afara de cazurile prevazute Ia art. 49 (din ~ege, s. ~-1 sau de ceie
autonzate de JUdecatorul-smdic, toate actele, operar1umle ~~ pla)de efectuate de
.
debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule." (s. n.- C. 8.).
Mai re)inem di, 1n sistemul Legii nr. 190/1999 privmd creditul 1potecar
pentru mvesti\ii imobiliare, pan a Ia rambursarea integra Iii a credituiUI,
.
ipotecat poate fi 1nstrainat de catre deb1torul care a const1tU1t 1poteca num~r.c~
acordul prealabil, In scns, a/ creditoru/ur rpotecar, sub sanq1unea nulita)u
absolute (art. 5 alin. (1) ~i (2) din Legea nr. 190/1999).

Subsecfiunea a V-a. Cauza (scopul)

actului juridic civil
1. Definijia ~~ reglemeniarea cauzei aclului juridic civil
Prm cauza (scopul) actuiUI JUridic c1vii se 1n)elege oblectivul
lnche1erea acestu ia.
Cauza este o condi)ie de fond, esen}1ala, de validitate ~~general a a actulu1
JUridic Civil. Ea raspunde Ia 1ntrebarea ,pentru ce s-a 1nchelat actul JUridic
CIVil?"
Cauza actuiui JUridic nu se confunda cu conslm)amantul, Cl, dimpotnva,
1mpreuna CU acesta tormeaza VOin\a JUridica, aceasta din urma CUpnnzand ~~
scopul urmarit de parte atuncl cand ?1-a dat conslm)amantul ia 1ncheierea
actulu1 JUridic, obligat1a pe care 51-a .asumat-o nereprezentand altceva dedit
mijlocul pnn care se aJunge Ia realizarea scopuiUI respectiv.' De asemenea, .
cauza actuiUI JUridic nu trebu\e confundata mo cu ob1ectul acestUia ~~ n1c1 cu
1zvorui raportului juridic c1vil concret.
.
Dad\ imem cont 51 de sensu I filosofic al no}iunii de cauza (causa eficiens),
constatam ca termmoiogla foiosita de Codul civil este relatiV impropne, fiind
preferabil ca pentru desemnarea acestel condi}ii a actulu1 JUndic c1vil sa se
utilizeze cuvantui scop. Des1, aparent, cauza 1n sens juridic {causa finaiis on
S-a aratat

ca.

scopul actu!Ul _1uridic este aldi.tult dintr-o succesJUne de reprezent.3ri a

ceea ce se doreste sa se obtina prin lnche1erea actuiUJ JUridic respect1v, reprezentliri care
pnvesc motJvele- ce determma 0 persoana saN! Tncheie- J. Dogaru, op. cit., p. 179.
!

Baro1

Actul juridic civil

241

scopul) ar urma efectului, 1n sensu! ca realizarea scopului propus este ulterioara momentului 1ncheierii actului JUridic, 1n realitate, cauza precede efectu. Jui, 1ntrucat, fiind prefigurarea mentala a scopului urmilrit, se realizeaza 1nainte
~i 1n vederea inche1erii actuiui juridic.
1n afara de art. 948 pet. 4 C. civ., care se refera Ia ,o cauzil licitil", ca o
condilie esenpala a convenliel, acestei condi!ii a actului JUridic 1i mai sunt
consacrate art. 966-968 C. civ. De~i dispoziliile din Codul civil referitoare Ia
cauza vizeaza materia conven)iilor, se admite unanim ca teoria CiiUZei are
. aplicabilitate ~i 1n materia actelor JUridice unilaterale,

2. Elementele cauzei aciului juridic civil

1n doctrma actuala,' se sublimaza constant ca 1n structura cauzei actului
JUridic c1vil intra doua elemente, anume scopul imediat ~~ scopul mediat, ca
acestea douil sunt elementele componente ale nopunii unice, complexe, de
. cauza, 1ar nu doua elemente autonome.

2. I. Scopul imediat
Scopul 1mediat (causa proxtma), num1t ~~ scopul obliga11ei, este stabilit pe
pnnc1paieie categorii de acte JUridice civile, dupa cum urmeaza:
- 1n contractele smalagmatice - reprezentarea sau prefigurarea mental a, de
catre fiecare parte, a contrapresta\iei (o parte se obliga ~tiind ca ~~ cealalta
parte, ia randui ei, se obliga);
- 1n actele JUridice cu titlu gratuit care sunt liberalitali - mtenpa de a gratifica (ammus donandr);
-in actele JUridice reale- prefigurarea remiteriibunului;
-in contracteie aleatorii- prefigurarea unei 1mpreJuriln viitoare ~i incerte de
care depmde ~nsa ca~tigulu1 sau nscul pierderii.
De repnut di, 1n cazul actelor JUridice unilaterale, 1n pnnc1p1u, scopul I medial este stabilit pentru fiecare tip de asemenea act. Astfel: 1n cazul promis1unii
publice de recompensa, scopul obliga!iei prom1tentuiU1 consta 1n prefigurarea
mentala a executarii presta!iei pentru care urmeaza a plati recompensa; pentru
purga, scopul imediat 11 reprezinta mtenlia de a curali 1mobilui de sarcmile
'A se vedea: D. Cosma, op. cit., p. 221; A. Pop, Gh. Beieiu, op. cit., p. 253; Gh. Beleiu,
op, cit., p. 166; lt. Riluschi, op. cit., p. 96; T. Pop, op. cit., p. 148; I. Doiaru, op. cit., p. 180
~~ urm.; E. Poenaru, op. -cit., p. 128; M. Nicolae, op. cit., p. 42-43. Mentionlim di, Tn
literatura de spedalitate mai veche, se reducea notiunea de cauza Ia ceea ce vom denum1
seep imediat (deexemplu, -C. Hamang/u,.f. Rosetti-Biiliinescu, AI. Biiicoianu, op. cit., vol .II,
p. 512 ?I urm.), 1ar, uneori, se considera di noplmea de cauza este falsa ~i mutila (spre
exemplu, f. Laurent, citat dupa N.D. Ghimpa, op. cit., p. 267).

Actul juridic c1vil

reale care 11 greveaza; In cazul acceptarii unei mo~teniri, scopul imediat 11
constitUie consolidarea calitiilii de mo~tenitor; In cazul ofertei de a contract'!,
scopul imediat consta In prefigurarea acceptarii acesteia, deci In prefigurarea
lncheierii unui contract; In cazul recunoa~terii de maternitate sau de pater'
nitate, scopul 1mediat consta in stabilirea legaturii de filialie intre eel ce face
recunoa~terea ~~ eel recunoscut etc.
De asemenea, ma1 predz3.m ca., pentru unele acte juridice, scopul imediat

trebUie apreciat linandu-se cont nu numai de un anum1t caracter JUridi<; al

actului respectiv.' Spre exemplu, in cazul contractu lui de comodat (act_Iundic
real ji cu titlu gratuit), scopul imediat consta atat In prefigurarea rem1ter11 lucruIUI, cat ~~ In mten!ia comodantului de a procura, gratuit, un folos comodatarului.
Scopui 1mediat se caractenzeaza pnn aceea ca, In cadrul une1 anumite
categorii de acte juridice civile, este un element abstract (deoarece esterezuitatul unui proces de generalizare) ~~ invanabil (lntrucat este acela~i, este
comun). De exemplu, In cazul oricarui contract de vanzare-cumparare, scopul
imediat al consimtamantului cumparatorului consta in prefigurarea mentala a
dobandirii dreptuiUI de proprietate asupra lucruiUI ce formeaza obiectul derivat
al contractului, ;ar scopul 1mediat al consmliimantului vanzatoruiUI consta In
reprezentarea mentaia a pliilii pretuiUI.

2.2. Scopul medial

243

3. Cerintele valabilitojii cauzei actului juridic civil

Pentru a fi valabila, cauza actulu1 juridic c1vil trebUie sa lndeplineasca
urmatoarele cenn(e (condi!ii), cumulatv:
-sa exJste;
- sa fie reaia:
-sa fie licita ji morala.

3.1. Cauza sa existe

Aceasta cerin!a este prevazuta In mod expres de art. 966 C. c1v., care
dispune ca ,obiigaJ!a far~ cauza (.. .) nu poate avea niCIUn elect" Ea esle In sa
lnteleasa difent in doctrina.
Astfel, s-a sus(inut ca !ipsa cauzei se confunda cu cauza falsa, care, Ia
randul e1, nu este decat o eroare asupra cauzei. 1 S-a ma1 aratat ca, de regula,
absenta cauzei se reduce propriu-zis Ia o eroare asupra existen(el cauze1/ ori
ca, in ce pnve~te scopui imediat, inex1sten1a ji falsltatea cauze1 nu se confunda
in toate cazurile, 1ar In ce pnvejte scopul medial, !ipsa acestUia se reduce Ia
eroare asupra cauze1, deci Ia cauza falsa.::

1n ce n-e pnve~te, apreciem ca. se impune opmia care, In preaiabil, face o

dubla distinc}ie: pede o parte, trebUie deoseb1t scopul medial de scopul medial, 1ar, pede alta parte, trebuie deosebite molivele. pentru care lipse1te cauza

actulu1 juridic sau, cum se spune In doctrin3., ,cauzele lipsei de cauza"

Scopul medial (causa remota), num1t 1' scopul actului juridic CIVil, consta In
motlvul determinant allnche1erii actului juridic~ se refera fie Ia lnsujlfile unei
.
. ..
.
prestalii, fie Ia calitalile unei persoane.
Scopui medial se caractenzeaza prin aceea ca este concret ~ vanab1l de Ia
o categone Ia alta de acte 1uridice c1vile ~~ chiar In cadrul acele1a~ categor11 de
acte 1uridice c1vile. Spre exemplu, In cazul contractu lUI de vanzare-cumparare,
scopul medial consta in destma11a _concreta ce ur;ne~za _a s: da iucrului "c~m
parati respectiv sume1 ce reprezmta prelul, astfel meat d1fera de Ia cumparato~
Ia cumparator (o persoana cumpara o locum(a pentru a o dona cu1va, alta
persoana cumpara o casa pentru a locui In ea, 1ar o alt~ po;r,soana :um?ara o
casa pentru a face o mvestilie etc.), respect1v de ~a vanzato; }a vanzator lo
persoana vmde un lucru pentru ca din suma oblmuta ca pre! sa 1~1 cum~er~ ~n
alt lucru, o alta persoana vmde un lucru pentru ca dm suma ob(muta sa '1'
plateasca o datone etc.).

Rezulta urmatoarele SllUalii (~I sanqiuni):4

- cand !ipsa cauze1 se datoreaza lipse1 de discernamant, atunci alat scopul
medial, cat jl scopul imediat lipsesc, deoarece In structura voinlei jundice intra
consimlamantul si cauza, ambele presupunand existenla discernaman1ulu1; 1n
aceasta s11uape, Iipsa cauze1 atrage nuli1a1ea relativa a actului jundic. deoarece
aceasta este sancliunea care intervine in cazullipsei discernamantuiUI;
- cand !ipsa cauze1 se datoreaza lipse1 scopului 1mediat (dec1. dupa caz,
lipsei contraprestaliel 1n contractele smalagmatice, lipse1 predarii bunuiUI 1n

' A. iona?cu, op. cit., p. 91. in sensu! di aceasta cer~nsa se lng!obeaza In cennta potnvit
care1a cauza ti"ebule sa fie reala, deoarece o obliga~ie nu poate fi lipsita de cauza ded.t
atunc1 c.nd este tondata pe o cauza falsa, a se vedea ~i M.F. Mourlon, op. cit., tome 11.

p.575.

~t. RJuschi, op. cit., p. 97.

0. Cosma, op. Cit., p. 229 ?i urm.
4
A se vedea ~~ A. Pop, Gh. Beleiu, op. c1t., p. 259-260; Gh. Beieiu, op. cit., p. 167;
T. Pop, op. cit., p. 148-149; E. Poenaru, op. cit., p. 129; M. Nicolae, op. c1t., p. 44-45.

in acest sens ?i A Pop, Gh. BeleiU, op. cit., p. 254, nota 260.
Boro1

Boroi

 Actul juridic civil

Drept c1vil. Partea general a

244

1n ~octnna s-a pus problema coreia!iel dintre art. 968 C. civ. ~~ art. 5 c. c1v.,
mtrucat, aparent, ar ex1sta o suprapunere intre sferele de aplicare a celor doua
texte. S-a aJuns Ia concluzia JUSta ca art. 968 C. c1v. nu este mutil deoarece in
baza art. 5 C. civ., pot fi declarate nule numa1 actele JUridice ava~d o cauzi ce
;:ontravine dispo~iliilor exprese care mtereseaza ordinea publica ~i morala, a?a
meat, vor putea f1 declarate nule numa1 pe teme1ul art. 968 C. civ. acele acte
JUridice a caror cauza, de~1 1morala,. nu contravine unei dispozilii legale
exprese (spre exemplu, convenlia inche1ata in scopulinceperii, mentinerii sau
reluarii une1 relatii de concubinaj).

Sanq1unea care intervme in cazul cauzei ilicite (imoraie) este nulitatea

absoluta a actului juridic respectiv.'
S~blimem c~, .pen.tru ~ctele Juridice CIVile numite (tipice), numai scopui
medial poate sa f1e il1cit. In sch1mb, in cazul actelor 1uridice c1vile .nenumite
(atipice), ar fi posibil ca ~~ scopul imediat sa aiba caracter ilicit, de exemplu,
conven(la pnn care Primus se obliga sa-1 plateasca lui Secundus 0 suma de
bam daca acesta din urma savar~e~te 0 anum ita infraqlune. 2

acteie 1uridice reaie, lipsei riscuiUI in actele 1uridice aleatorii', lipsei lntenliei
de a gratifica in cazul liberalitil.lilor etc.), atunci lipse~te un element esential al
actului JUridic c1vil, mr lipsa scopului imediat se rasfrange ~i asupra scopului
mediat, lasandu-i fara suport Juridic, astfel incat sanqiunea va fi nulitatea
absoluta.

3.2. Cauza sa fie reala

~i aceasta cerin}a este consacrata expres tot de art. 966 C. civ. l,obligalia
L.. ) fondatil. pe o cauza falsil. (... ) nu poate avea niCiun efect"l.
Cauza nu este reala, c1 falsa, dacil. existil. eroare asupra motiVUIUI determi~
nant, adica asupra scopuiui medial. Sanqiunea care intervine consta in nulitatea relat1Vil. a actului juridic,' insil. numai dadisunt indeplinite cerinlele erorii
grave (erorii-VICIU de consimlamant), ceea ce evidenliaza stransa legatura ce
existil. intre aceasta cerinla a cauzei ~i eroarea-viciu de consim!amant (error in
substantiam ~~ error m personam). Spre exemplu, s-ar putea obline anularea
unui legat pentru cauza falsa dad se face dovada ca testatorul nu a ~tiut di i se
va na?te un copil (ceea ce implica necunoa~terea, de catre testator, a sarcmii
femeii) ~~ ca, daca ar fi cunoscut aceasta impreJurare, nu ar mai fi lasat legatui.
Cauza este falsa ~~ atunci cand, intr-un act 1uridic nenumit (atipic), ar ex1sta
eroare asupra scopuiui imediat.'

3.3. Cauza sa lie llc!ta ~~ morale

Cerinla este prevazuta tot de art. 966 C. civ. [,obligalia (... ) nelicita nu poate
avea mciun efect"], iar conlinutui ei este precizat de art. 968 C. civ., potrivit
dirUia ,cauza este nelicita cand este prohibita de legi, cand este contrarie
bunelor moravuri ~~ ordinii publiceu
Se observa ca, in conceplia legiuitorului, cerinla cauze1 de a fi morala nu
este distincta, ci, dimpotnv~i'; este o componenta a cerintei cauzei de a fi licita,
aceasta din urma cupnnzand 51 o a doua componenta, care v1zeaza concordant cauze1 cu legea.

245

4. Proba cauzei

Potrivit art. 967 alin. (1) C. c1v., ,convenlia este vaiabila cu toate ca. cauza
nu est': expresa"; iar conform alin. (2) al aceiUia~i articoi ',cauza este' prezumata pana Ia dovada contrarie"Prin aceste dispozitii legale, sunt institu1te douil. prezumtii:
- prezumlia de valabilitate a cauze1, mdiferent de faptul redarii e 1 in
mscnsul constatator al actului juridic:
- prezumtia de existenta a cauze1, ceea ce fnseamna ca ea nu trebuie

. dovedita.

JUdiCiara 1n matene CIVila 2005, Ed. C. H. Beck, Bucurejti, 2006, p. 107-110.

2
Gh. Befeiu, op. cit., p .. 168; $t. Rauschi, op. cit., p. 97.
3
1n aceS:t sens, M. Nicoiae, op. cit., p. 45. In mod justificat,_ autorul sub1imaza ca., prln
excep~ie, poate ex1sta eroare asupra scopului imediat ~i Ia acte _iuridice numite (tipice), spre
exempiu, In cazui v3.nzarii lucrulw altu1a, cumparatorul de buna-credin~a l~i reprezlnta
gre~Jt contraprestaJia vanzatorului neproprietar (transferul dreptulw de proprietate asupra
lucrului vandut).

' _Spre exempiu, s-a deci~ ca. anteco~tractul de vanzare-cumparare i'nchelat pentru a se
mentme_o relatJ~ ~e-concubmal este lov1t de nulitate absoluta pentru cauza imorala _ C.A.
PloJe~tJ, dec. cJvda n~. _2,11/1998, _Buletrnul _iunspruden~eJ - semestrul l 1998 , p. 198. A se
vedea: p~ntru. c:uza IIJCJ~a... a unw cont~act.. de imprumut {In care s-a stipulat 0 cJauza prin
~are, m SJtuatJa ~~care parata..,nu.. restJtUie, m t:,rmen de 30 de Zile, suma de 10.000.000 le1
~prumutata, reclamanta va rama~e propnetara pe apartamentul proprietatea paratei), C.A.
PJte$tJ_, s. CIV., dec: ~r. 260/2~?3, m Buletmul Jurispruden~ei - Baza de date. De asemenea,
cu P~I~Jre Ia cond1tnle aq1unu pentru constatarea nulita~ii absolute a testamentuiUE pentru
cauza 1morala~ as~ vedea C.A. Bucure;tl, s. a IV-a c1v., dec. nr. 1146/2005, In Curtea de
Apel B_ucure~tl, Culegere de pract1ca JUdiCJara In matene crvila 2005 coord o Lupa~cu
Ed. Umversul Juridic, Bucure~tl, 2006, p. i 07-111.
'

'
2

A~a cum s-a observat in literatura de speciatitate, dad. obiectul actului juridic civil este
theft sau 1moral:. atunc1 ~~ cauza actului juridic respectlv este ilicita sau imorala In schimb
po~ ~XlSt__a :1tu.a~u in care cauza actului _juridic sa fie ilicita sau 1morala, iar obiect~l acelui a~
]undJC sa f1e licit ~~ moral.

Rnmi

Bor01

; A se vedea, pentru !ipsa cauzei (scopuiui imediat) in cazul unui contract de intreJmere,
C.A. Bra~ov, s. civ., dec. nr. 839/2005, in Curtea de Apel Bra?OV. Culegere de pract1ca

LJ''-'1-'' ...... ,.,,.-~--a---~

,.. -LU"'~/1

legale sunt relat1ve. Prin urmare, eel care invodi lipsa ori
nevalabilitatea cauze1 are sarCina probei.' Fiind vorba de un fapt juridic stricto
sensu, este admisibil orice mijloc de proba.

Subsecfiunea a VI-a. Forma actului juridic civil

1. Considerafii generale
1.1. Definifia formei actului juridic civn

n ... u... J'"'''""'''-

247
"
f'
"
.
I
. . . nca nu se va I numarat"J sau mai
larg, contracte e translat1ve de dreptun reaie ( rt 971 C .
.

t t 1
.
a
Clv., care
d1spune ca
,m con rae .e e ce au c.a Oblect translaia pro . "l"
.
.
.
>
pne~ 11 sau unUI alt drept
1
propnetatea sau dreptul se transmite pnn efectul conslmtiim'
. . " . rea .
h
. antUIUI par!dor, ~I
lucrul ramane1n nzico-pericolul dobanditorul
punea lucrului")
d 1"

"' c lar cand nu ' s-a fiicut tradi

pe e ata parte, legea stabile~te expres excepliile de Ia prin1
CIIPt'".,consensua 1ls~ulul.' La aceste doua argumentes-ar mal putea adauga un
"f
a re1 ea, anume ca art 948 C civ
1 1
.

nu enumera orma pnntre conditiile esen

Jla e a e convenJiel, ceea ce inseamna ~a 1n
I"
I" .
t~
\,.. '
regu a genera a forma nu
reprezm a o asemenea condi!ie a actului juridic.
'

de~i lucruJ !neil nu se va fi predat 51 pretul1

Prin forma actului JUridic c1vi/ se 1n!elege modalitatea de extenorizare a

manifestarii de volnJii facuta cu inten11a de a crea, modi fica sau stinge un raport
JUridic c1vil concret.

Pe langa aceasta accep}iune restransa, expres1a ,forma actului JUridic civil"

poate avea ~~ un sens larg, desemnand tre1 cennte de forma: forma ceruta
pentru 1nsa~l validitatea actului JUridic (forma ad validitatem sau ad soiemmtatem); forma ceruta pentru probarea actului JUridic (forma ad probat1onem);
forma ceruta pentru opozabilitatea actului juridic fa!a de tef\1.

1.2. Principiul consensualismului

PriviUi 1n 1n!elesul e1 restrans, forma actului JUridic c1vil este guvernata de
principiul consensualismuiUI, care, Ia randul lUI, reprezinta o aplicare in
aceasta matene a princip1ulu1 libertalii actelor juridice civile (pnncipiul autonomlel de voinla).
Pnn pnnc1p1ul consensualismului se in):eiege acea regula de drept potnv1t
careia Slmpla manifestare de vomla este nu numa1 necesara, ci ~~ suficientii
pentru ca actul JUridic c1vil sii 1a na~tere in mod valabil sub aspectui forme\
care 1mbradi manifestarea de voinla fiicuta in scopul de a produce efecte
1uridice.\n alte cuvinte, pentru a produce efecte JUridice c1vile, manifestarea de
vom1a nu trebUie sa imbrace o forma speciala.
1n legislatla actuala, nu exista o consacrare expresa, cu qracter general, a
acestu1 pnnc1p1U. Se apredaza 1nsa ca ex1sten!a sa este neindoieln1dl ~~ poate fi
dedusa din doua imprejurari: pe de o parte, consensualismul este consacrat 1n
mod expres pentru anum1te acte 1uridice c1vile, precum: contractu! de vanzarecumparare Iart. 1295 a lin. (1) C. c1v., care stabile~te ca , vmderea este pertecta
intre par)J ~~ propnetatea este de drept stramutata Ia cumparator, 1n privmla
vanzatorulUI, 1ndata ce paflile s-au invoit asupra lucru lui ~I asupra pre\UIUI,
1

._,~,,

1.3. Clasificarea condi)iilor de forma a actului juridic civil

Ddouii

~r iterii

JUri IC CIVI..

pot fi folos1te pentru clasificarea conditiilor de tormii a actulu,

..

a) r.Dupa cons:cmlele nerespectarii lor, condiliile de forma se impart .

l:d.~ctma ceruta pentru va/abilitatea actuiw juridic ctvi/ (numita ~~ ~~~,;,a ad
va 1 1 a em sau forma ad so/emn 1tatem) a "
absoluta a actului juridic civil;
' care' nerespectare atrage nulitatea
. - forma c:_eruta pentru probarea actuiw JUndic (numita
;10nem), a care1 nerespectare nu atrage nevalabilitatea

m prmCipiu, lmposibilitatea dovedirii lui cu un alt

form

~~ forma
1 .

ad

mi'lo~a~tu "' ~~r.'d'c

t"
J ~ e pro_ a,
a ceru a pentru opozabilitate faJii de terti a carei neres

roba
P,
-

CIVIL Cl,

t
d
pee are, e
asemenea, nu atrage nevalabilitatea actuiui Juridic' c' IV'II cl n

b'l' " .. f "

.
.
'
uma1 sanct1unea
mopoza I ltatll ala de ter\i, ace~tla din urma fiind in drept sa facii ab
,. "
Ignore) de actul JUridiC CIVil ce trebuia Sale fie d .I
.
.
straqle (sa

a us a cuno~t1n1a.

b) Dupa surs':. (iz~o~u I) lor, se poate distinge intre:

-forma /ega/a, ad lea forma care este impusa pnntr-o dispozilie le alii
- forma voluntara (convenponala), care este lmpusa de pafli, mr n~ d~ lege,

2. Forma ceruta ad va/iditatem

2. 1. Notiune, justificare, carac!ere ~~ cerlnfe

co:;i\~ef~ma ~;~uta
.

pentru va~abilitatea actulul JUridic Civil se inlelege acea

e va . ttate, esen~!ala ?l spectata, care consta In necesitatea lnde-

A se vedea ?l C.S.j., Completul de 7 judec3tori, dec. nr. 39/1994, tn Buletmul jurispru-

den(ei 1994, p. 45.

I

Boroi

A se vedea: Gh. Beieiu., op.

Cit./

p. 169; M. Nicola~ op. clt., p. 48.

Boroi

'""""""''""'"'""!''

""""''''""'"'"l"f""'~""""""~

Drept c1vil. Partea generalii,

248

plinirii formalita!ilor prestabilite de lege, In lipsa carora actul JUridic civil nu

s-ar putea naste In mod valabi I.
.
lnstitUirea; de catre lege sau chiar de catre par\i,' a formei necesare pentru
lnsasi valabilitatea actului juridic c1vil se bazeaza .pe urmatoarele ra\IUni:
ate,{l!Onarea par\ilor asupra 1mportante1 deosebite pe care o au .~num1te acte
jurkiice pentru patrimoniul celui care le face sau pentru patnmonule c~l?r care
le fac (de exempiu, In cazui dona\lei, al conven11e1 de co~st1tu~r~ a une1 1pot-;c~:
ai renunlarii exprese ia succes1une etc.); as1g~rarea hberta\11 ~~ cert1tudmu
consimlamantului (cum este cazul testamentuiUI); exen;1tarea .unUI control ~
soc 1etalii, pnn organeie statu lUI, cu priv~re Ia actele IUridlc': c1vile care prez1n~a
0 1mportan\a ce depa~e~te cadrul strict~~ mt_eres:~o~ ~.arlllor (~e exemplu, m
cazul contractulu 1de societate comerCiala, al mstramaru terenunlor etc.).
Forma ceruta ad validitatem prezinta urmatoarele caractere:'
_ reprezmta un element constitutiv (esen11al) al actuiUI JUridic civil, In lipsa
caru1a actul juridic va fi lov1t de nulitate absoiuta;
_ este incompatibila cu manifestarea tacita de vomta, deCI presupune mamfestarea expresa de voinla;
. .
.
_ este excius 1va, In sensui ca, pentru un anum1t act JUridic c1v1l solemn,
trebuie lndeplinita o anumita forma, de regula, forma autent1di (de Ia acest
caracter exista lnsa ~i o exceptie, prevazuta de art. 859 C. c1v ., anume testamentull.'

i 1n ce ne pnve~te, apreciem ca. forma ad vafiditatem poate sa_ f~e ~~ numai l~g~la, c1 ~~
voluntara, deCi nu ar trebui exclusa posibilitatea partilor actulw 1und1C de ~ r~d1ca, P.n.n.
vomta lor, forma unui act juridic care; potrivit iegii, nu este solemn, Ia rangu_1 de co~d1~1e

esen.}ia!a pentru lnche1erea vaiabila a actului 1uridic respectiv. Spre exemplu, ~arti\e se
inteleg cu priVIre ia incheierea unUI contract {pentru care _legea nu ar pr:_tm~e forma ~d
validitatem), stabilind drepturi\e ~~ obligatHie ce constitUie efectele acestwa, msa m~1 -~on~~n
ca. respectivul contract va fi considerat vaiabil incheiat numa1 din momentul intocm1rn \~1 m
forma autentidi; pana Ia indeplinlrea conditiei de fonna imp~sa d~ -~ar11, nu su~t~m deca~ in
prezenta unu 1antecontract (desigur di, in baza prm~1p1ulU1 hberta!n actelo~ ~ur1~1~e: _parJ:Ile,
pnn acordul lor de vointa, ar putea renun~a uiterior Ia forma pe care o st:a.blllsera Jnltlal). De
asemenea, ar fj posibif sa S fadi 0 Oferta in ve?erea _ln~helerii UnUI COntract pentrU _car~
legea nu cere forma ad validit~tem, da~ o~ertan:ul sa st~puleze _c~ s1mpla acceptare a oterte1
nu este suficienta, ci contractu! trebUle mche1at m forma autent1ca.
2 Gh. Beleiu, op. cit., p.-1. 70-171; M. Nicolae, op. cit., p. 49.
_
_ ..
J. Chiar dadi., fn cele mai mUite cazuri, forma ad validitatem imbrad. forma autenhca,
,,,, ,,,,,
4
trebuie retmut ca. intre cele doua nopuni nu exista identitate. Spre exemplu, testamentulpoate imbraca nu numai forma autentid, dar poate fi si ~/og~f (scri_s intregime, datat ~~
semnat de ditre testator) sau mtst1c (semnat de testator, mch1s ~~ s1g1lat ~~ prezentat une1
1udedl.torii in vederea intocmirii unUI proces-verbai ~-e suprascr1ere pe hartia pe care s-a
scns dispozi~ia testamentar~ sau pe plicul in care a fest mtrodusa hart1a respect1va).

!"

Bor01

Cenn;eie care trebUie respectate pentru as1gurarea forme1 ad validitatem

sunt urm~itoarele: 1
- toate clauzeie actului JUridic civil trebUie sa lmbrace forma ceruta pentru
valabilitatea sa, ceea ce lnseamna ca, In pnnCiplu, nu este admisibil asa-numitul
act per relationem, adidi. actulln care, pentru determinarea con~inutu-IUI sau, se
face tnm1tere Ia o sursa externa;2
- actul JUridic aflat In mterdependen}a cu un act JUridic soiemn trebuie sa
lmbrace Sl el forma solemn a (de exemplu, mandatul dat pentru lncheierea unUI
act JUridic solemn trebUie constatat printr-o procura autentica);
- actul JUridic care determina meficien)a unUI act ruridic solemn trebuie sa
lmbrace ~1el forma solemna (exista 1nsa o excep)ie in cazul legatului, acesta
. . putand fi revocat ~i In mod tacit).

2.2. Aplicafii ale formei ad va/idifatem

PrinCipalele acte JUridice pentru care iegea pretinde forma ad validitatem
(de regula, forma autentica) sunt urmatoarele:
-contractu! de dona}ie (art. 813 C. civ.);
- testamentul (art. 858 C. c1v.);
- revocarea expresa a unui legal (art. 920 C. civ.);
- acceptarea succesiunii sub beneficiu de mventar lart. 704 C. c1v. Sl art. 76
alin. (4) din Legea nr. 36/1995];

- renunlarea expresa Ia succes1une [art. 76 alin. (4) din Legea nr. 36/1995];
- subrogatia In drepturile creditorulu1 cons1m!ita de catre deb1tor {art. 1107
pet. 2 C. CIV,);
- conven11a de constitUire a unui drept de ipoteca (art. 1772 C. civ.);3
1

A se vedea: Gh. BeieiU, op. cit., p. 171; ~t. Rauschi, op. cit., p. 99; M. Nicolae, op. cit.,

~~~

1n cazul in care conven~ia, pentru care legea pretinde forma ad validitatem; este
inche1ata pnn corespondenla, atat oferta de a contracta, cat.$' acceptarea ofertei trebUie sa
i'ndeplineasd. cennteie de forma.
De asemenea, potrivit art. 7 din Legea nr. 455/2001, lnscrisul in forma eiectromca este
considerat a indeplim condilia de forma ad validitatem (sau, dupa caz, ad probationem)
daca i s-a incorporat, ata$at sau 1 s-a asociat log1c o semnatura electronidi extinsa (art. 4
pet. 4 di~ legea nr. 455/2001 ), bazata pe un certificat calificat. (art. 4 pet. 12, art. 18 1,
art.. 20 dm Legea -nr. 455/2001) ?i generata prin mtermediul unui dispozitiv secunzat de
creare a semnaturii- (art. 4 pet. 8 din Legea nr. 455/2001 ).
~S-a decis ca_~nserarea in conven~ia p.3rJ:ilor (contract de credit) a unei clauze pnn care
deb1torul constituie un drept de 1poteca in favoarea creditorului nu este sufiCienta cata
vreme convenlla nu -a fosi incheiata 1n torma autenticli, ci aceasta clauza consti{uie 0
obliga~ie de a face, care. tre~>Ui'a urmat3 de incheierea contractu lui de ipoteca in forma
autent1d- C.S.j., s.com., dec. nr. 129/1996, in Buletinui jur~spruden1e1 1996, p. 310.
lnstanta suprema ma1 precizeaza ca nu s-ar putea pronunfa o hotar~re care sa llna foe de
2

Rnrni

250

f\LlUI JUIJUII... \...lVII

- actul JUridic lntre vii de lnstrainare a unUI teren cu sau lara construC!ii,
situat In mtravilan ~i extravilan, 1ndiferent de destina\la sau lntmderea acestuia,
act care se lnche1e ln forma autentica lart. 2 alin. (1) din Titlul X privind
e~rcula\la JUridica a terenurilor din Legea nr. 247/2005];'
- contractu! de arendare scris [art. 3 ~~ art. 6 alin. (1) ~~ (4) din Legea
nr. 16/19941;
- actul de mecenat, care se lnche1e In forma autentlca Iart. 1 alin. (4) din
Legea nr. 32/1994, cu modificarile ~i completarile ultenoare];
- expnmarea, ln forma autentica prm act notarial, a cons1mtamantuiU1 parintelui ln cazul adoppe1 copilu!UI de catre sotul parintelui sau [art. 15 alin. (2)
din Legea nr. 273/2004 privmd reg1mul juridical adoptiei];
- expnmarea In scns a consim\amantuiUI de a dona organe, tesuturi ~~ celule
de ongme umana In scop terapeutic Lart. 144 lit. a) din Legea nr. 95/2006
pnvmd reforma In domemul sanatalii];

- contractu! de cesiune a drepturilor asupra marcii, care, sub sancpunea

nu litatii, trebuie inche1at In scns Iart 40 a lin. (1) din Legea nr. 84/1998 privmd
marcile ~i indicatiile geografice1;
-contractu! de .administrare a fondului forestier Iart. 17 alin. (2) din Ordonan\a nr. 96/19981;
- contractu! de constitUire a garanttei reale mobiliare, care trebule Jncheiat

sub forma unui lnscns autent1c sau a unui lnscns sub semnatura pnvata ?i semnat
de catre debitor [art. 14 alin. (2) din Titlul VIal Legii nr. 99/19991, aceasta din
urma cennl'\ ridid>nd forma sensa Ia rangul de conditie de validitate;2
- actele constitutive ale asociatiilor ?i fundatiilor lara scop patnmon1al Iart. 6
alin. (1) ~i art. 16 alin. (1) din Ordonanla Guvernului nr. 26/2000 cu priwe ia
asoCia\ii ?i fundalii];
- contractu! de voluntanat, care, sub sanctiunea nulitalii absolute, trebu1e
lnche1at In forma sensa Lart. 8 a! in. (1) din Legea nr. 195/2001 a voluntariatului];

contract de 1potedi, 1nsa aceasta parte a solupe1 este discutabila, intrucat, in funqie de
imprejurarile concrete al.e spe~ei, dauza respectiva ar putea fi interpretata ca un antecontract
de ipoteca, iar obliga~ia rezultata dintr-un asemenea antecontract este susceptibilii de
executare silita in natura.

Pentru a aplica~ie practidi... in legatura cu dispozitiile Legii antenoare a cJrcUia~!ei

juridice a terenurilor nr. 54/1998, in prezent abrogaUi, a se vedea C.A. Bucure~ti, Secpa
a IV-a c!vila, dec. nr. 16/1999, 'i'n Cuiegere de practidi 1udiciara in materie cJvi\a 1999,
p. 122 (contractu! de schimb de terenuri).
2

A se vedea, pentru amanunte, M. Nicoiae, Publicitatea imobiliara i noile dirtt funClare, Ed. Press Mihaela, Bucureti 1 2000 1 p. 89, nota 114; G. Boroi1 D. Boro1, Garan~ia reala
mobiliara reglementata de Titlul VI al LegiL nr. 99{1999 1 in revista "Juridica"1 nr. 4/2000,
p. 131.

251

- actul constituliv al socielatii comerciale Iart 5 1111

. ( ) .
.
.
Legea nr. 31/1990]';
a 6 . ~ 1 art. 56 l1t. a) dm
- actul constitutiv al socletatii cooperatlste in c
I,
subscrise ca aport Ia capitalul ~oclal se alia u~ tere~z~r;~ 1~a~i~rl(n3t)redbunlurile
nr. 1/2005];

.
m egea
- actul constituliv ai cooperative! agncole Iart 10 al,n (1) d' L
nr. 566/20041.

.
m egea

3. Forma ceruta ad probafionem

3.1. Conslderajii generaie

Pnn forma ceruta pentru probarea actu!UI uridi
. 'I
,
cennta, lmpusa de lege sau de parti, care consti in , c CIVI se ln}d~ge acea
scopul de a dovedi actul juridic CIVil.
mtocm~rea UnUI lnscns cu

_A~easta forma este Justificata, pe de 0 arte, de .

JUndlce Civile, lar pede alta parte de avant~iul . r lmportanta a_numltor acte
sensu! ca aslgura redarea certa
fidei"
. prac ICI pe care ea d prezlnta, In
.
.
.
a a contmutu Ul actulul )Undic CIVil '
f
pnn aceasta, 1e preven~rea unor eventuaie lit' .. f
. ..
I'
de~unsdic!le In ceea ce pnve~te stabilirea Slt~g~;;e,'~~?f~pr~r~natr~aorcslpn't' "odrgatnulul

s;

nata.

_ e. a

e ermJ-

Forma ad probationem este obligatone, iar nu facultativa Tn sensu!

"

~i~~s~:~~r:~ ~i~l~~g~~ l;r~~~~~~iud madmisibilitatea dovedirii' actului JUrid~~

nu atrage nevalabilitatea

actul~i ~~~d~2 c~~~~s~1e';.tarea forme1

ad probationem

~netervpr:ac~~~~ 'din lmdposibilitatea dovedirii a~tulu:)tr:~~~~~~~1 ~~n.~~~~~e~i~~~

ova a actu 1Ul JUridic c 1vil s

t
.
chestiuni distincte, prima nefiind necesara dec~; ~~x~:;~: li~i~~~~ula sunt doua

I De asemenea, prospectul de emisiune al unet

- ~ .
forma autentica fart 1.8 aln (2) d' L
3
soctetatl pe aqiuni trebuie sa imbrace
._

m egea nr. 1/19901 Fo

"
~~ rn c~zul cambiei (deoarecel obligatla fiind m . r rm~ sensa est_e ceruta ad validitatem
poate ft pretins numai daca exista inscrisui ca b' ~ter;a rzata fn fnscn:_, dreptul de crean)a
(art. 532 C. com.)~~ ai contractuiUI de imprumm t Ia I .at. colntractulUI de mro!are a echipajulul
2
u man rm art. 601602 c com l
5e mat. canst.dera di forma ad robationem
re
:
consensualismuiUJ, deoarece manife~area de vatn ~rezl~ta ft: o evxce~p: de Ia principiul
Gh. Belew1 op cit P 172 M N' I
f tre Ule lmbracata m torma. sensa
1

1co ae op c1t p 51 fi
J' consensualismuiUI, deoarece nedovedirea' ra . .,_ -....' '': o tm_ltare adusa princrpiului
consecinta ineficacitatea acestul rapon I Dportulut IUndJc nascut dm actul juridic are drept
v

. "- ogaru, op.

Bor01

Cit.,

p. 190.

Drept CIVil. Partea generalii

252

3.2. Aplicajii ale formei ad probationem

Nu exsta vreun text 1n Codul c1vil care sa enumere cazurile in care forma

. .
.
.
scrisa este ceruta ad probatlonem.
Totusi exista 0 sene de dispoziJii legale care lac aplica!'.a _acestel cermte.
deosebindu-se, in aceasta pnvin(a, .doua procedee tehmco-Jundce: .
.
a) mstitUirea forme! ad probatlonem pentru o anume categone de act:: JUridice CIVile, anume cele care au un ob1ect de o valoare mal mare decat cea
prevazuta de lege lart .. 1191 a lin. (1 l C. c1v.J;
.
b) mstltu~rea forme ad probauonem, cu caracter part1cular, pentru anumtte
acte JUridice 51 anume:
-contractu I de loca(iune (art. 1416 C. CIV.J;
- depoz1tul voluntar (art. 1597 C. civ.);
- tranzactia {art. 1705 C. c1v.);
_ contractu! de sponsonzare lart. 1 alin. 12) din Legea nr. 32/1994 pnvmd
sponsonzarea, cu modifidirile uiterioareJ;
.
_ acordul petrolierfart. 31 alin. (1) din Legea nr. 238/2004 a petroluiUi];
_contractu! de as1gurare (art. 10 din Legea nr. 136/1995);
_ contractu I de ces1une a drepturilor patrimoniale de autor 51 contractu ide
reprezentare teatrala sau de execute muzicala [art. 42, art. 59 a lin. (1 l 51 art. 68
.
.
,
alin. (2) din Legea nr. 8/1996];
_ contractu I de inchiriere a Jocumtelor lart. 21 dm Legea nr. 114/1996] etc.

4. Forma cerulo pentru opozabilitate toto de terti

4. 1. Consldera!ii generaie
Pnn forma ceruta pentru opozabilitatea lata de tef\l a actului Juridic ovil
desemnam acele formalitali care sunt necesare, potnvit leg~i, pentru a fa'::e
actui uridic opozabil ~i persoanelor care nu au part1C1pat Ia mche1erea lUI, m
1
scopul ocrotirii drepturilor sau intereseior acestora. .
.
.
Aceasta cermta de forma a actului juridic c1vil se Justifidi pnn ideea de_protectle a terti lor fata de eventualele efecte prejudiciabile ale u_nor acte JUfldlce

CIVile, exp~es pre~azute de iege.

..
.
.
Forma ceruta pentru opozabi\itate fata de terp este obligatone, 1ar nu
facultat 1va.'1n cazui nerespectarii acestei cennte de forma,. sanct1unea cohsta
i Pentru. solutia ca, in cazul contractului de inchiriere a loculn~ei, forma scrisa este cerut~
ad probationem~ 1ar nu ad validitatem, a se vedea ~i C.A.. Bucure?tl, s. a 111-a c1v., dec.
m. 618/1999, in Culegere de practid1 judiClara in matene ClV!Ia 199?, P 45.
. .
2 S-a mai aditat .di forma ceruta pentru opozabilitate ta~a de terti prezmta ~~ un al dol lea
caracter, anume di reprezmta.' 0 exceppe de ia prindpiul consensualismu!Ut, deoarece actul

Borot

. Actul juridic civil

253

in inopozabilitatea actului JUridic, adidi in posibilitatea tef\ului mteresat de a

1gnora actul JUridic mvocat de piil"!ile acestUia sau de una dintre ele impotriva
sa.ln consecinta, actul juridic civil produce efecte intre paf!i, dar este meficace
lata de tef!l, deCI pal"!ile nu au posibilitatea de a se prevaia de drepturile
izvorate din acel act JUridic fata de tef\i.

4.2. Aplica!ii ale formei cerule pentru opozabililate fafo de terti

Dintre principaleie aplicatii ale forme1 cerute pentru opozabilitatea fata de
tef!l, mentionam urmatoarele:
- publicitatea 1mobiliara prin cartile funciare (art. 20 si 21 din Legea
n~m~~
- publicltatea constitUirii gaJUlUI 5i a oricarei garantii reale mobiliare prm
inscrierea in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare (Titlul VI din Legea
nr. 99/1999);
- notificarea cesiunii de creanta, acceptarea de catre debitor prin inscns
autentic sau inscnerea ei in Arhiva Electromca de Garantii Reale Mobiliare
(art. 1393 C. c1v. ~i Titlul VIal Legii nr. 99/1999);
-data certa a inscrisului sub semnatura privata, dobandita prm una din cele
patru modalitati prevazute de art. 1182 C. civ.;'
- inregistrarea contracteior de arendare in conditiile prevazute de art. 6 din
Legea arendarii nr. 16/1994;
-. inscrierea in cartea funciara a contractelor de 1nchiriere ~ a cesiunilor de
ven1tun pe un timp mal mare de 3 ani (art. 19 din Legea nr. 7/1996);
. : 1nscnere~ in cartea !unCiara a ~ontractuiUI de leasing care are ca obiect
uti11zarea _unUI bun mobil (art. 21 aim. (1) din Ordonanta nr. 51/1997 privind
operatumle de. leasing ~ societatile de leasmg, republicata) 51 inscrierea
contractulw de leasmg care are ca ob1ect bunun mobile in Arhiva Electronica
de Garan(ii Reale Mobiliare (Titlul VI ai Legii nr. 99/1999);
- 1nregstrarea 1n registrele de publicitate 1mobiliara sau in Cartea funciara
de catre concesionar a contractelor de concesiune a terenurilor de orice natura
(art. 71_ din Ordonanta de urgenta nr. 54/2006 privind regimul contractelor de
conces1une de bunuri proprietate publica, astfel cum a fost aprobata pnn Legea
nr. 22/2007);

luri_dic c1vil trebuie tacut cunoscut tertilor pnn Jndeplinirea unor masuri specifice, prevazute
de lege-M. Nico/ae, op. cit., p. 52.

1
...
Este evi?ent ca. op?zabili~atea faJa de terJ:.i a datei inscrisului sub semnatura privata nu
ar ~n~emna mm1c dad~, m reailtate, nu ar fi varna despre opozabilitatea fata de terti a actului
JUnd1c _ce este constatat pnn inscrisul sub semnatura privata (mai exact, opozab(litatea fata
de terJ:i a drepturilor ~~ obligatiilor riirtilor ce izvorasc din actul juridic consemnat intr-~n
inscns sub semnatura prrvata).
17.

Rnmi

....... ,

'"'r-'~

...... , ..

~ ~~~

o- .... , '-''<1

- inregtstrarile ~ publiC!tatea prevazute de Legea socteta}ilor comerctale

nr. 31 /1990;
- inregtstrarea in Cartea petroliera a actelor JUridice de once natura privttoare Ia penmetrele de exploatare ~i/sau explorare iart. 54 lit. k) din Legea .
nr. 238/2004];
- inregstrarile sau, dupa caz, fnscnerile prevazute de Legea nr. 64/1991 privmd brevetele de inven\ii, de Legea nr. 129/1992 privind proteqta desenelor ?
modelelor industriale, de Legea nr. 84/1998 privind marcile ~i indicaliile geografice, de Legea nr. 255/1998 pnvind proteclta noilor sotun de plante finregistrarea Ia Ofic1ul de Stat pentru lnven!ii ?i Maret a contractu lUI de cestune sau
de licenla a drepturilor prevazute de art. 45 alin. (1) din Legea nr. 64/1991;
!nregstrarea Ia Oficiui de Stat pentru lnven!ii ?i Marci -in Regtstrul desenelor ?i
modelelor- a contractu lui de cestune sau de licenla a drepturilor prevazute de
art. 38 din Legea nr. 129/1992, transmiterea loi produdind efecte falii de terti
numai de Ia data publiciirii !n Buletinul Oficial de propnetate mdustrialii al
O.S.I.M. a men!iunii de transmitere; !nscrierea contractului de cesiune sau a
contractului de licenlii a drepturilor asupra marcii Ia Ofictul de Stat pentru
lnvenlii ~ MarC! - !n Regtstrul na!ional al marcilor; !nscnerea Ia Ofie~ul de Stat
pentru lnven}ii ?i MarC! -in Regtstrul nalional al cererilor de brevete pentru soiuri
sau, dupa caz, !n Regtstrul nalional al brevetelor pentru so tun - a contractu lui de
cesiune ori a contractului de licen!a exclus1va sau neexclus1va a drepturilor
menlionate de art. 39 alin. (1) din Legea nr. 255/1998, republicata];
- men}iunile cu caracter de protectte, precum ?i inregistrarile !n materia dreptului de autor ?i drepturilor conexe (art. 126, art. 148 etc. din Legea nr. 8/1996);
- inregistrarea contracteior de admimstrare a fondului forestier Ia mspectoratele silvice teritoriale !n raza ciirora se afla fondul fores\ler [art. 17 alin. (2)
din Ordonanla nr. 96/19981.

Subsecfiunea a V/1-a. Modalitatile

actului juridic civil
l.Termenul

~~--}---

Regulile cu caracter general referitoare Ia termen, ca modalitate a actu!u 1

JUridic civil, sunt !nscnse in art. 1022-1025 C. civ. Alatun de acestea extsta
insa ~ reguli speciale, !nscrise fie !n Codul civil (de exemplu, art.' 1079,
art. 1101, art. 1362 etc.), fie in alte acte normative (de exemplu, art. 7 din
Legea nr. 16/1994, art. 39, art. 41, art. 44 etc. din Legea nr. 8/1996 etc. I.

1.2. Clasificare
ln funqie de diferite criterii de clasificare, deosebim mat multe categorii de
termene. 1

a) Dupa efectul sau, termenul este de doua felun:

- termen susp~nsi_v, adidi acel termen care amana, pana Ia lmplinirea lui.
fnceputul exercl}tulut dreptulut subiectiv civil ?i al executarii obliga!1e 1 c 1vile
corelat1ve (de exemplu, termenulla care trebute restituita suma de bani tmprumutata);

- termen_ ':xtinctiv, adica ace! termen care amana, pana Ia Tmplin~rea lu 1, stingerea exerCI\IUiut dreptulw subiec\lv civil ?I a executarii obliga!lei corelative (de
exemplu, data mortii credirentierului !n cazul contractu lui de Tntre!inere).
b) ln raport de persoana care benefiCiaza de termen (Tn funqte de titularul
beneftCiul(u termenului), se deosebesc trei felun de termene:
- t:;rn;en stabilit In favoarea debitorulut (care reprezmta regula, asa cum
rezulta dm art. 1024 C. c1v.);
'
- termen s!abilit In favoarea creditoru/ut (cum este cazul depozitulu 1, Tn
care, de regula, termenul este stipulat Tn favoarea deponentului)
- termen stabil~t atilt Tn favoarea debitorulu1, cat ~~a creditorulu 1 (de exemplu,
termenul sttpulat mtr-un contract de asigurare).
Ac;easta clasificare prezmta mteres deoarece numa1 eel fn folosul carUia este
stab11it termenul poate sa renunle Ia benefictul termenulu1, iar, Tn cazul tn care
termenul a fost fixat Tn favoarea atat a creditorului, cat ~ 1 a deb 1torului, nu se
P?ate renunla Ia beneficiul termenului respect1v decat prin acordul ambelor
paf"lt.
c) Jn funC)te de IZVoruJ sau, termenuJ poate sa fie:
- termen voluntarl numit ~i termen conventional, care este acel termen ce s-

1.1. Definifie ~~ reglementare

Termenul (dies), ca modalitate a actulu1 JUridic c1vil, este ace! eventment
viitor ~ sigur ca realizare, pan a Ia care este amanata !nceperea sau, dupa caz,
stingerea exerci!iului drepturilor subiective ctvile ?I a executarii obliga!iiior
civile corelative.

a stabilit pnn act Juridic unilaterai, bilateral sau multilateral; ma 1oritatea terme'_A se vedea>i A. Pop, Gh. Belew, op. cit., p. 280-284; Gh. Belew, op. Cit., p. 175:
;;1 Rauscht, op.ot., p. 101-102; T. Pop, op. ctt., p. 157-158; 1. Oogaru, op. Cit., p. 193-194;
~.M. Cosmovtcl, op. CJt., p. 122-123; 0. Ungureanu, op. cit. p. 105-1 07 M Nicolae op
Cit., p. 54-55.
'
I

Borot

BorOJ

Actl11 juridic civil

Drept c1vil. Partea generala

256

257

1.3. Efecte

nelor este formata din aceasta categorie. Dupa modulin care a lost prec1zat in
actul JUridic c1vil, termenul voiuntar poate sa fie expres (atune! cand este
prevazut in mod expres de ditre piir!i) sau tacit (dad! este dedus din natura
raportului juridic concret sau din aite lmpreJurari);
. .
termen iegai, adidl ace! termen stabilit pnntr-un act normatlv ~~ care face
parte de drept din actu I juridic;
tennen JUrisdicJional, prin care se inlelege ace! termen acordat debitorului,
1n cazurile prevazute de lege, de catre organul de JUrisdiqie [de exemplu,
termenul degralie- art. 1101 alin. (2), art. 1366 a lin. (2) C. civ. etc.l.' Atunc1
cand organui de JUnsdiclie este o instanla JUdeditoreasca, se folose~te denum~rea de termen JUdie~ar.

Trebuie relinutca termenul, ca modalitate a actului juridic, afecteaza numai

executarea actului juridic, iar nu ~~ ex1stenra acestuia.
Cat priveste efectele termenului, trebuie sa distingem 1ntre efectele termenulUI suspens1v ~~ efectele termenului extinctiv.'

1.3. 1. Efectele terrnenului suspensiv

. :ermenul.suspensiv areca elect 1ntarzierea 1nceputului exercitarii dreptuiUI
suorectiVCivtl ~~ a lndeplinirii obligariei civile coreiative. Dreptul subiectiv civil
~~ obligalla civila corelativa au 1nsa o existenla certa. De aici decurg urmatoarele consecinte:2
- ~a"ca debitorul executa ~bligal;a s.a 1namte de scadenliV el face 0 plata
valablia, tar nu una nedatorata, asa meat nu poate cere restituirea e 1 (art. 1023
C. c1v.l,' faptul executarii 1namte de termen fiind pnvit ca o renunlare Ia beneficiul termenului;5

d) Dupa criteriul cunoasterii sau nu a datei 1mplinirii saie, deoseb1m:

- ter,;enui cert, adica ~eel termen a ciirUI data (calendanstica) de lmplinire
se cunoaste din chmr momentul1ncheierii actului juridic;
- ter,;enui mcert, prin care se desemneaza ace! termen (dec' tot un evemment viitor 51 sigur ca realizare) a carui data de 1mplinire nu este cunoscuta_1n
momentullncheierii actuiui juridic, desi 1mplinlrea iUI este sigura (de exemplu,
data mor!ii credirent1eruiui 1ntr-un coniract de renta v1ageral. 2

~ se ~edea ~!A

Pop, 'Gh. Beleiu, op, cit., p. 284-285; Gh. Beleiu, op. cit., p; 176;

~t. Rausch1, op. c1t., p. 103; T. Pop, op. c1t., p. 158-159; i. Dogaru, op. cit., p. 195;
P.M . CosmovzcJ, op. c1t., p. 123; 0. Ungureanu, op. cit., p. 107-109; M. Nicolae, op. cit.,

p. 55 .

~~ -:_v~~ in vedere cazuri~e in care termenul suspenslv este in favoarea (sau ~~ in favoarea)

deb~~o,uiUI, deoare~e, _daca termenul este numai in favoarea .creditorului, acesta poate
Termenul de gratle se acord.3. de mstanta de fond numal tn favoarea debitorului, tn
considerarea situa~iel sale patrimoniale, fara a se cere consimlamantui creditorului ~~ chiar
fara a se tine cant de eventua[eie stipula~ii din actul juridic. Acest termen poate fi acordat, In
principiu; pentru orice obliga~ie, indiferent de izvorui sau de obiectul ei; totu~i, termenul de
gratie nu poate fi acordat in cazui depozitului, nici atunc1 cand p3rJlle au prevazut un p~ct
comisonu expres de gradul II sau subsecvent (nu insa ~,1 atunc1 di.nd, prin pactul comisonu,
p.3.J1ile nu au facut altceva decat sa reproduca prevederile art. 1021 C. civ. - pa~t comiso~IU
de gradull), nici atunci cand se cere rezolutiunea vanzarii imobiliare pentru neptata pre~uiUI
daci3. vanzi3.toru[ este in pencol de a p1erde IUCrui ~~ prelul (art. 1366 C. CIV.), mdin matene
comerciala (art. 44 C. com.) ?i mci in cazurile prevazute de art. 263 C. proc. civ. (dadi.
bunurile debitoruiui se urmaresc de alti creditori, dadi. debitorul este in stare de faliment sau
de msoivabilitate indeob~te cunoscuta, daca, pnn fapta sa, debitorul a mlqorat garantiile
date prin contract creditorului~ dad. debitorul nu a dat garanliile promise). Termenul de gra~ie
amana, pana Ia implimrea lui (sau pana Ia ded.derea debitoruiUI din beneficlui termenuiui de
gralie), executarea silita a obliga!iel, insa nu imp1edid, daca este cazul, compensatia. Un alt
exemplu de tennen jurisdictional iJ 'intalnim in materia imprumutuiUI de consumatie (mutuum);
anunle termenui de restltuire pe care il stabile~te instanta atunci ca.nd in contract p3rlile nu
au stipulat termenui restituirii (art. 1582 C. CIV.), respectiv dadi. iil contract s-a prevazut ca.
imprUmutatul va pl5ti cand 1i va fi cu putinta sau va avea mijloace (art. 1583 C. dv.).
2 Mentionam ca, uneori, se prefera foios1rea denumi"rii de "termen cu scadenta incerta" E. Poenaru, op. cit., p. 139.

oncand ,.sa renunJe Ia beneficJUI lUI, dec1 creditorul poate sa solicite executarea obligafie1
atunc1 cand termenul a fost st1pulat in favoarea lui
.~ ir:nplinirea ter~e~~lui. s.us_pensiv se nume~~e. scadenJif. Prin ajungerea Ia scadenta,
ob!JgatJa devme e~1g1bJ~a (dm ziua urmatoare acele1a in care s-a implinit termenul), ia'r din
acest mo~ent cred1toru1 poate pretinde plata.
D~ reli~Ut ca atuncl cand termenul este stabilit in favoarea (sau $i in favoarea) creditoruJUI, ~ebttorul nu poate s~ il oblige_ pe creditor sa primeasca plata inamte de scadenta.
Chl~r $1 pentr~ _ca~~~ In care, dm _eroare, debitorul plate~te inainte de termen 0 suma
care~ potnv1~ actuiUJ _.IUrl~tc, nu era p_roduditoare de dob.nzt, se admite ca el nu va putea sa
ceara ~estttUirea mc1 macar a sume1 reprezentand dobanda aferenta sumei pliitite (pentru
penoad~ cupnnsa intre momentui pliitii ~~ momentul Ia care urma sa se fmplineasca termenul
suspen:tv st1pulat ~n favoarea ~ebitorulw - Aubry et Rau, op. cit., tome JV, p. 136, nota 10;
A. C~~m, _H. Capttant, op. ctt., tome II, p. 168-169; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bii/iinescu
AI. BaiCOJanu, op. Cit., val. II, p. 410.
'
5
~e-~un~area Ia benefic!UI termenulUI suspensiv produce acelea~i. efecte ca si in cazui
lmph~m~ lu1. Aceea~t este Sltua~ta ~i fn cazui dediderii din beneficiul termenulu(suspensiv
numa1 ca ~ceasta este o sanq.1une ctvila, prevazuta de art. 1025 c. ctv., care mtervine atunci
cand: debltorul a1u~ge fn s!are de insoivabilitate, mdiferent daca are sau nu vreo vina in
producerea.... et; de~1torul ~tqoreaza _garantiile pe care ie-a adus creditorului, iar aceasta
mtqorare II este tmputa~da. Me~tionam ca, t~ cazul termenului de graJie, art. 263 ?i
art. 382 C. proc. CJV. stabilesc ~~ alte cazun de decadere din acest tennen (intrucat cazurile
ment10nate de art. 263 C. proc. civ. le~am enumerat"Jntr-o nota anterloara, precizam doar ca

BorOJ

Boro1

.<C>O

- inainte de implimrea termenuiUI suspensiv, !itularul dreptuiUI poate lua

masun conservatorfi asupra patrimoniului debitorului sau;
- \n acte\e JUridice translative de drepturi reale cu privire Ia bunun mdivJdua\ determmate, termenu\ SUSpenSIV nu amana transferu\ acestor dreptun,
afara de cazul in care s-a prevazut in mod expres contrariul;
-in actele JUridice translative de proprietate, nscul pie1rii fortuite a bunului
mdividual determmat inainte de implimrea termenulu1 suspens1v va fi suportat
de catre dobanditor, deoarece acesta a devemt proprietar inca din momentu\
inche1erii actu!UI JUridic, cu excep}ia situapei cand par}ile au prevazut ca
transferul dreptului de propnetate se va produce Ia implinirea termenului, caz
in care nscul va fi suportat de instrainator (in ambele 1poteze, este vorba de
aplicarea regulii res pent dommo);'
- pana Ia implin1rea termenului suspens1v, creditorul nu poate cere plata de
Ia debitor (art, 1023 C clv,);
- inamte de implinirea termenului suspensiv, creditorul nu poate opune
debitoru\u.i compensa!Ja tart. 1145 alin. (1) C civ.J; totu~i, termenul de gra11e,
de?i este un termen suspens1v in favoarea debitoru!UJ, nu imp1edica insa compensalia (art. 1146 C c1v.), c1 numa1 executarea silita;
- preswptia extinct1va incepe sa curga de Ia data implin1rii termenului suspensJv Iart. 1885 alin. (1) C CJV. ?i art. 7 a\ in. (3) din Decretul nr. 167/19581.
Se apreCJaza di, inamte de implimrea termenu!UJ suspensiv, creditorul nu este
in drept sa intenteze acpunea oblica (subrogatorie) ~i mel aqiunea pauliana
(revocatorie).2 Aceasta solutie este mot1vata, de regula, pnn aceea ca aq1unea
oblica ~i actiunea revocatorie ar depa~i cadru\ unor acte de conservare. 1n ce
ne prive~te, consideram ca rezolvarea problemei trebUie data lmandu-se cont
de impreJUrarea ca atat ac\iUnea ob\ica, precum ~i ac}iunea pau\iana presupun,
printre alte condilii, msolvabilitatea debJtoruluJ (in caz contrar, ac}iunea ar

urma sa fie respmsa ca lipsita de mteres), Jar, intr-a asemenea s1tual 1e, potnv 1t
art. 1025 C. c1v., deb1torul este decazut din benefiC!ul termenulu 1, deci creditorul este in drept sa exerC/te acjiunea ob/ica sau, dupa caz, acpunea revocatone, deoarece creanta sa devine ex1gibila. 1
1.3.2. Efectele termenului extincliv

:ermenul extmctiv _ar~ ca_ efe:t stmgerea dreptu!UJ sub1ect1v c 1vil )I a

ob\.JgalJeJ co~elat1ve. Pana Ia 1mplinJrea termenulu1 extinct1v, raportul juridic
CJvd concret 1~1 produce efecte\e sale, insa, dupa imp\in~rea termenu!u 1 acestea
1nceteaza.

'
Spre exemp\u: moartea credirentieru!UI marcheaza momentui Ia care 1au
sfar~it atat dreptul de a pretinde renta v1agera, cat ~~ ob\iga!Ja de a 0 plati;
exp1rarea termenulu1 pentru care a fost inche1at contractu\ de \ocat1une areca
ef~ct stingerea atat a dreptului de folosinta a\ locataru!UJ, cat~~ a dreptulu1 Ia
ch1r1e allocatorului (des1gur ~i a obligaliilor corelative acestor drepturi) etc.

2. Conditio
2.!. De!ir:i!ie ~~ reglemen!are

Con?ilia, ca modalitatea actulu1 JUridic, este un evemment viitor ?i nes 1gur

ca rea\izare, de care depinde ex1sten}a (na?terea sau desfiinlarea) dreptuiUJ
subiectiv civil ?i a obligaliei civile corelative. 2

R~gul~\e generale referitoare Ia ~ceasta moda\itate a actului juridic c 1vil sunt

stabd1te 111 art. 1004-1019 C. CIV./ Jar o serie de reguli spec 1a\e se gasesc in

De exemplu, Primus ii vmde lUI Secundus un lucru mdividual determmat (res certa),
stipulandu-se Un termen suspens1v, atat In pnvin!a obligaJiel de plata a preJuiUJ, cat $i a
obligatiel de predare a lucrului; dad!. lucrul piere fortuit inainte de scaden~~C Primus
(v~nzatorul) este liberat de obliga~ia de a preda lucrul, lnsa Secundus (cumparatorul) va
trebui sa plateasca pre~ul, deoarece el suporta rlscui in calitate de proprietar al lucrului
respect1v, calitate dobandita Inca din momentul actulu1 JUridic. Dad. lnsa p31}ile au
prevazut in contract ca. dreptul de proprietate asupra lucruiU1 respect1v se va transfera In
momentul implinirii termenulw, atunc1 nscu! va fi suportat de v~nzator, deci cump3r3torui
nu va mai fi ti.nut sa plateasca pre~ul.

2
A se vedea, spre exemplu, Gh. Beiew, op. cit., p. 176; /. Oogaru, op. cit., p. 195;
P.M. CosmovJCI, op. cit, p. 123. in sensul potrivit caruia crean~a trebUJe sa fie ex1gibila
(ajunsa Ia termen)~ a se vedea ~~. pentru aqiunea oblica, Trib. Suprem, s. c1v., dec.
nr. 2185/1976, in ,;Revista romJ.na de drept", nr. 4/1977, p. 59, 1ar, pentru actiunea revo~
catorie, Trib. Suprem, s. dv., dec. nr. 1589/1985, in Culegere de decizii 1985, p. 53.

~~ sensul solu~~e1 pe care o sustlnem, a se vedea ~~ C. Hamangwf 1. Rosetti-Ba!Jnescu,

AI. ~a1coranu, op. c1t., vol. II, p. 348~1 p. 358.: M. Nicolae, op. c1t., p. 55, nota 162.
..
M. NJcolae, op. ~~t., p.56. Unu auton ~efmesc aceasta modalitate a actuiui juridic ca
~und "un evemment VIJtor $1 nes1gur ca reallzare, de care depinde insasi ex1stenta actulu1
JUridic" - $t. Rauschi, op. c1t., p. 103 {in acela?J sens, a se vedea $1 A. P~p, Gh. Belew, op.
c1t., p. 286; /. Dogaru, op. Cit., p. 196; 0. Ungureanu, op. cit., p. 109; E. Poenaru, op, cit.,
p. 142)._Este insa preterabila defini~ia pe care am men~ionat-o in text, lntrucJ.t actul juridic
afectat ~e ~~easta mo~alitate exista ca atare, iar numal exlsten!a drepturilor subiective civile
Sl a ?bhgatn!or corelat1ve _este sub semnul!ndo1elii; de altfel, din art. 1017 C. civ. rezulta, In
mo~ dar, ca este vorba de na~terea obligatiei, iar art. 1019 C. ctv. se refera Ia desfiintarea
o?ltga!iel. Pentru sublinierea ca., In cazul condi~ieJ suspensive stipulate intr-un contraCt de
vanzare-cumparare: se ama~a transterul propnetatii, dar nu se atecteaza perfectarea vJ.nz.3.rii, a
se v:dea ?J Fr. DeaK, Tratat de drept civil. Contracte speciale, p. 18, mclus1v nota 28.
~ Subl~n1em ~a, de~i in secJiunea consacrata conditiel, ca modalitate a actu!UJ juridic,
Cod~ I CIVIl mal. l~clu~e rl art. 1020-1 021: In cup~rinsui acestora, expresia ,condi!ie rezoiu~
tone este folos1ta nu m mJelesul pe care II avem m vedere In acest paragraf, ci In sensu I de
clauza rezolutone, de pact comisonu sub!nJeles.

Boroi

Borol

art. 382 C. proc. c1v. se retera Ia cazul d.nd debitorul a fugit, precum i Ia cazul dmd

debitorul risipe?te averea sa miciitoare sau

nemi$Ciitoare}.

260

Drept c1vil. Partea generala

alte acte normative (de exemplu, art. 9-47 din Legea nr. 136/1995 privind
asigurarile ~~ reas1gurarile).
2.2. Clasificore
1n func}!e de difente cnterii de ciasificare, deoseb1m mai muite categorii de
conditii.'
2.2. 1. condi!ie suspensive ~~ condifie rezoiutorie
Dupa efectele pe care le produce, conditia poate fi suspens1va sau
rezolutorie.
Condifia suspensiVfi este aceea de a care!. lndeplin~re depinde na~terea
drepturilor subiect1ve civile ~i a obliga}iilor coreiat1ve .(art. 1017 C. c1v.); de
exempiu, ,l!i vand garsoniera mea, dacii vor fitransferat In alta loca/itate"- Un
exemplu de conditie suspensiva ne este oferit de art. 804 C. c1v., care reglementeaza a$a-numita substitu}1e vulgara, ce consta lntr-o dispozitie prevazuta
In actul de liberalitate, prin care dispunatorul desemneaza, pe langa pnmul
gratificat, $i un al doilea gratificat, care sa beneficieze de liberalitate daca
aceasta ar deveni ineficace In pnvinta primului gratificat (primui gratificat nu ar
putea sau nu ar vrea sa pnmeasca liberalitatea).
Conditia rezolutone este aceea de a care1 1ndeplinire depmde desfiintarea
drepturilor subiective civile ~~ a obliga}iilor corelative [art. 1019 alin. (1)
c. civ.J; spre exemplu, ,lli vand autoturismui meu, dar, daca ma voi muta fn
provinCJe pan a Ia sffir;ltui anulut, vilnzarea se desfiinteaza"-'

2.2.2. Condijie cazuala, condijie milda ;1 condi\ie polestaliva

In raport de legatura cu vointa pa!'filor a realizarii sau nerealizarii evemmentuiUI (dupa cauza de care depinde realizarea sau nereaiizarea evemmentului),
conditia este de trei feiuri: cazuala, m1xta ~i potestatlva.

Actul juridic c1vil

261

Condi!ia este cazuala (casus.= lntampiare, dec1 este gre$1t sa se spun a

condilie cauzala) atunci cand realizarea evemmentuiUI depinde de hazard, de
lntamplare, fiind ded independenta de vointa pa!'filor, sau, cum spune
art. 1005 c. CIV., cand ,nu este nici In puterea creditoruiui, n!Ci lntr-aceea a
debitorului"; spre exemplu, )li vand schiurile mele, daca pilna Ia Cracrun nu
va ninge'. Un exemplu de conditie cazuala (ol rezolutone) ne este oferit de
art. 825 alin. (1) C. c1v., care dispune ca ,donatorul poate stipula lntoarcerea
bunurilor daruite, atat In cazul cand donatarul ar mun lnaintea lui, cat $1 In
cazul cand donatarul oi descendentii sai ar muri lnaintea sa"
Condi}ia este mixia atune! cand realizarea evenimentuiui depinde atat de
vointa uneia din pa!'fi, cat $i de voin}a une1 persoane determmate (art. 1007
C. c1v.); de exemplu, ,ll:i vand garsomera mea, daca pfina Ia sffir;ttul anulut ma
VOl casatori cu X'.
Condi!ia este potestativa daca realizarea evenimentului depinde de vom}a
uneia din pa!'fi, ori, In expnmarea art. 1006 C. civ., ,conditia potestativa este
aceea care face sa depinda perfectarea conventiei de un eveniment pe care oi
una si alta din pa!'file contractante poate sa-l faca a se lntampla sau poate sa~l
lmpiedice'
La randul ei, condilia potestativa poate fi pura sau simpla.
Condifia pur potestativa este acea conditie a carei realizare depinde exclusiv de vomla une1a dintre pa!'fi; de exemplu, ,1\i donez autotunsmul meu, daca
vreatl' (a$a cum vom vedea, obligatia asumata sub o astfel de condilie este
nula) sau ,1\i donez autoturlsmui meu, daca vei dori If prime;tl'.
Condifia potestativa simp/a este acea conditie a carei realizare depinde atat
de vom!a uneia din pa!'fi, cat si de un element exterior acesteia (fapt extenor
sau voinla une1 persoane nedetermmate); spre
exemplu,
,lti. vand aceasta casa ,
1

sa

daca te ver casatorl'.

lmportan}a JUridica a acestei subciasificari consta In diferenta de reg1m

1uridic. Astfel:
- obligalia asumata sub condi}ie suspensiva pur potestativa din partea celui
care se obliga este nola (art. 1010 C. civ.), deoarece o asemenea conditie
echivaieaza pract1c cu !ipsa intentiei debitorulw de a se obliga - sub h~c
conditione, s1 voiam, nulla est obligatio;

' A se vedea 51 A. Pop, Ch. Bele1u, op. cit., p. 287-290; Ch. Beleiu, op. cit., p. 178-179;
;;t. Rausch!, op. c1t., p. 103-1 04; T. Pop, op. cit., p. 159-160; I. Dogaru, op. Cit., p. 197-198;
P.M. CosmovfCI, op. Cit, p. 124-127; 0. Ungureanu, op. cit., p. 109-112; M. Nicofae, op.
Cit., p. 56-57.

2 S-a aratat ca. obligatia sub conditie rezolutorie ar fi, in realitate, o .obligatie pura ~i
smpla, pe care indeplimrea condipei o desfiin~eaza, dec1 once condi~ie ar fi suspensi~a,
tnsa ea suspend3 cand existenla.obligallet, d.nd desfiin~area ei- D. Alexandresco, op. c1t.,

- obliga}1a asumata sub condi!ie (suspensiva sau rezolutorie) pur potestativa

din partea creditorului este valabila (concluz1e desprinsa din interpretarea per a
contrarro a art. 1010 C. c1v.);
- obligal!a asumata sub condi}ie rezoiutone pur potestativa din partea deb!torului este valabila, deoarece ex1sta inten!ia de a se obliga, dar deb1torul ~1-a
rezervat dreptul sa puna capat obligallel atune! cand va don;

vol. Ill, p. 166.

..
Pentru condilia rezoiutorie subinteleasa In contracteie sma!agmatice, a se vedea lnb.
Bucure$1i, s. a 111-a civ., dec . .nr. 665/2000, In Culegere de practrd. iudiciara in matene ctvila
a Tribunalului Bucure~ti pe anii 2000-2003, Ed. Rosettl, Bucure~ti, 2004, p. 81.
Rnrni

Rnrni

262

LJrept civil. Partea generala

- obligatia asumata sub conditie potestativa simpla este valabila, chiar daca
depinde de vomta debitorului.'
Aceasta din urma concluzie, precum ~~ cea antenoara necesita unele preCIZ~ri, avand In vedere ca art. 1010 c. civ., potriVIt c~ruia ,obligapa este nul a
cand s-a contractat sub o condilie potestallva din partea acelui ce se obliga",
nu distinge dupa cum conditia este suspens1va sau rezolutorie ~~ nicl dupa cum
condi!ia este pur potestativa sau potestat1va s1mpla. Totu~1, vom da o mterpretare restnctiva acestu1 text de lege, linand cant de ra!iunea lUI (!ipsa mtenliel
debitorului de a se obliga). Astfel, dispozilia legala men!ionata, vorbmd despre
,obligalia contractata", se refera Ia condi!ia de care depmde ex1sten!a obliga!iei, iar nu stingerea e1, ceea ce 1nseamna cas-ar putea stipuia 1n mod valabil
o condi!ie rezolutorie pur potestativa a care1 realizare depmde de vomla celu1
ce se obliga.2 De asemenea, In sfera prohibiliei stabilite de art. 1010 C. c1v. nu
se mciude condi!ia potestativa s1mpla, deoarece aceasta nu depmde excius1v
de voinla par!ii, ci ~~ de o 1mprejurare exterioara.'

2.2.3. Condijie pozitiva ~~ condi!ie negative

Dupa cum consta 1n realizarea sau nerealizarea evemmentuiui, condi!ia
poate sa fie pozitiva sau negativa.
CondiJia pozitiva este aceea care afecteaza existen}a drepturilor sub1ective
c1vile ~~ a obliga!iilor coreiative printr-un evemment ce urmeaza sa se lndeplineasca, mai exact, daca este formulata 1n sens afirmat1v (de exemplu, ,1!i
vand autotunsmul meu, dacii voi fi transferat in provtncJe").

Se admite insa existen~a unei excep~ii, in sensul ca. in materia contractuiui de dona~ie

obliga~ia

asumatll sub condi~ie potestativii s1mpla din partea donatorului ar fi mila, aceasUi
concluzie fiind desprlnsa din dispozitiile inscrise in art. 822 C. civ., text ce dispune di "este
nu\a once dona~iune fikuta cu condi~ii a diror indeplinire atarna numai de vomJa donatorului" (s. n., G. B.). In ce ne prive$te, aprectem totu~1 ca. rezulta cu destula claritate di
prevederea legala reprodusa se refera doar Ia conditiile pur potestattve ce depind de vom!a

donatorului, iar, fiind verba de o norma ce cuprinde o restrlqte, acesteia t;u t s-ar putea da o
tnterpretare extensiv.3..
Sub un aft aspect, este de observat di art. 822 C. ctv. vizeaza nu numai condi~iile
suspensive pur potestative, ci ~~ condi~iile rezolutorii pur .potestat1ve din partea donatoru!ui.
2
Exista i'nsa ~i exceptii. Spre exemplu, este lovita de nulitate absoluta vanzarea cu pact
de rascump.3.rare, care nu este altceva decat o vanzare supusa unet conditii rezolutorii ce
consta in t~cultatea pe care ~1-o rezerva vanz.3.torul de a rel~a lucrul vandut, restituind pre!ul
~i cheltulelile f3cute de cumparator, intr-un anumit termen -a se vedea Fr. Deak, Tratat de
drept civil. Contracte spec1aie, p. 110.
Pentru o asemenea mterpretare, a se vedea ~~ D. Alexandresco, op. cit., vol. 111, p. 168;
M.B. Cantacuzino, op. cit., p. 504-506; C. Hamangiu, I. Rosetti-BJ/anescu, AI. Biiicoianu,
j

op. cit., voi. I, p. 99-100 ~~ vol. II, p. 414.

Boro1

f\LlUI JUIIULL LIVll

263

Conditia negattvii, dimootnva, consta dintr-un evemment care urmeaza sa

nli se prod_u_ca: ma1 exact, atunc1 cand este formulata 1n sens negat 1v (spre
exemplu, ,1~1 vand apartamentul meu, daca In termen de doi ani nu mi se va
najte un copil").
Se observa ca lndeplimrea sau ne1ndeplimrea prive~te even1mentul respectlv, deoarece, dintr-un alt punct de vedere, atat conditia pozitiva cat 51
condi!ia nega!lva pot sa nu se lndeplineasca (1n cele doua e;emple de ,.;,ai su;,
55. nU lnterv~na transferul!n provincie, respectiv, sa OU i Se nasca v.nz3.torU[UI,

in termen de do1 an1, copilui). Prin urmare, mdiferent ca este pozitiva sau
negativa, realizarea sau nerealizarea condi!iei trebu1e sa fie posibila.
Aceasta clasificare prezmta utilitate 1n ceea ce priveste modul 1n care se
1~~epline~te evenimentul. ln iegatura cu lndepiinmia sa~ neindeplimrea condl!lel, legea cuprinde a sene de reguli. Astfel:
- 1mplimrea condi!iel trebuie sa se faca astfel cum au 1nteles pal}ile sa fie
facuta (art. 1011 C. c1v.J;

- daca s-a prevazut ca evemmentul trebuie sa aiba lac 1ntr-un anum 1t

termen ~~ acest termen a exp1rat lara ca evemmentul sa fi avut lac, conditia
pozitiva se socote~te ne1ndepiinita, 1ar daca nu s-a prevazut vreun term~n
condi!ia pozitiva se socote$le ne1ndeplinita numa1 atunCI cand este sigur c~
evemmentul nu se va mai lntampla (art. 1012 c. c1v.);
- daca s-a prevazut ca evemmentul nu trebu1e sa aiba lac intr-un anum1t
termen, condi!ia negat1va se socote$te 1ndeplinita daca termenui a exp1rat lara
ca evemmentul sa se fi produs sau chiar daca mai 1namte de 1mplinJrea
termenulu1 este Slgur ca evemmentul nu se va produce;
- daca nu s-a prevazut vreun termen, condi!ia nega!lva este 1ndeplinita
~uma1 atunc1 cand este sigur ca evenimentul nu se va ma1 produce (art. 1013
L. CIV.);
- condi!ia se socote$te 1ndeplinita daca deb1torul, obligat sub condilie, a
impiedicat indeplin1rea e1 (art. 1014 C. c1v.J.

2.2.4. Aile clasificari

. 1n teme1ul prevederilor 1nscnse 1n art. 1008 C. c1v., ma1 deoseb 1m doua
clasificari: condilia posibila ~~ condi!ia imposibila (aceasta din urma consta
1ntr-un eveniment care nu se poate realiza, fie sub aspect matenal, fie sub
aspect JUridic); condi!ia licita $i morala, pe de o parte, 1ar, pe de alta parte,
condi!ia ilicita sau 1morala (adica acea condi!ie ce contravme legii sau regulilor
de convie!Uire soc1ala).
Referitor Ia conditia 1mposibila, se poate discuta daca ea reprez~nta totus1 0
Ve(ltabila condi!ie Ca modalitate a actuiUI jundic, deoarece aceasta din u;ma
este un eveniment viitor ~i neslgur ca reali~are, in vreme ce nerea[izarea condiliei imposibile este s1gura.
Boroi

Drept CiVil. Partea generala

264

Condilia 1mposibila sau ilicita ori imorala este Jovita de nulitate. 0 asemenea conditie desfiinteaza actui JUridic c1vil numai atunci cand este vorba de o
condi!ie suspensiva; In schimb, daca este o conditie rezoiutone, ea nu
desfiinteaza actul juridic, c1, fiind Jovita de nulitate, actul juridic se va socoti ca
nefiind afectat de aceasta modalitate.
Mai pree~zam ca, potrivit art. 1009 C. c1v., condi!ia de a nu face un lucru
imposibil nu afecteaza valabilitatea actului JUridic fncheiat sub o asemenea
conditie.

2.3. Efectele condi!iei

2.3. 1. PrecizCiri introductive
Efecteie condi!iei, ca modalitate a actului JUridic, sun! guvernate de doua
reguli.
1n primui rand, condi!ia afecteaza fnsa?i ex1sten!a drepturilor subiective
c1vile ?i a obligatiilor c1vile corelat1ve (art. 1004 C. CIV.).
1n al doilea rand, efectele condi!iel se produc, In principiu, retroact1v (ex
tunc), In sensu! ca momentul de ia care sau pana Ia care se produc nu este
acela allndeplinirii sau nelndeplinirii condilie1, c1 momentullncheierii actului
JUridic civii sub conditie (art. 1015 teza ! C. civ. - ,condi!ia lndeplinita are
efect din ziua In care anga)amentul s-a contractat). Se admite d regula retroactivitalii efecteior condi!iei nu are caracter imperativ, a?a lncat pat1ile ar putea
deroga, prin vointa lor, de Ia aceasta regula, prevazand In mod expres di efecteie condiliei se vor produce din momentul lndepiinirii sau al nelndeplinirii
evenlmentuiui. 1

Prezentarea efecteior conditiei presupune o dubla distinqie: pe de o parte,

fntre conditia suspensiva ?' condilia rezolutorie, 1ar, pede alta parte, fntre. intervalui de t1mp cuprins lntre momentul fnche1erii actului juridic ?i momentul fn
care fndeplinirea sau nefndeplinirea conditiei devine s1gura (pendente conditione) ?i penoada ulterioara acestui moment (evemente conditione).'
2.3.2. Efecteie condlflei suspensive

Pendente conditione, specific condiliei suspensive este ca 1'n toata aceasta

perioada actul juridic civil nu f?i produce efecteie, drepturile subiective civile ?i
obligatiile coreiative fiind sub semnul fntrebarii .. 1n consecinta:
1

A. Pop, Gh. Beiew, op. c1L, p. 291.

A se vedea ~i A: Pop, Gh. Beietu, op. cit., p. 290 $i urm.; Gh. Beleiu, op. cit.,
p. 179-180; T. Pop, op. cit., p. 160-162; i.Dogaru, op. cit., p.199-201; 0. Ungureanu, op.
cit., p. 113-115; E. Poenaru, op. cit., p. 146-153; M. Nicoiae, op. cit., p. 57-58.
2

Rnrru

Actul juridic Civil

265
- creditorui nu poate cere executarea obligatei (piata);
~ deb1torul nu datoreaza mmic, ar daca totusi plate?te ei poate cere

'
restitUirea platii ca fiind nedatorata;
- obli~a!ia nu se poate stinge prin compensate, deoarece nu se stinge nicl
pnn plata;

. - presc_riptia extinctiva nu lncepe sa curga [art. 1885 alin. (1) c. c 1v. ?i art. 7
aim. (3) dm Decretul nr. 167/1958];
- fnactele iuridice translative de drepturi reale nu se produce efectul
"translatv;
. : r.n actele )Uridice translative de propnetate, riscul pie~rii fortuite a bunuiUI
md~dual determin~t, c~re face obiectui obligale de a da, va fi suportat de
deb1torul ac':te1 obhga\11 fart. 1018 a lin. (1) c. civ.], adica de lnstrai.nator, cu
preCizarea ca maJOntatea doctnnel, parnind de Ia 1mprejurarea ca fnstrainatorul este propnetar sub condilie rezolutorie, arata ca este vorba despre reguia
res pent dommo; 1
- creditorul po~t:; totu? sa faca acte de conservare a dreptului sau (art. 1016
C. c1v.)," c_um ar flmtrerupereaunei prescriplii, iar dobanditorul sub condilie
suspens1va al unUI drept real 1mobiliar fl poate lnscrie provizonu fn cartea
func1ara (art. 29 din Legea nr. 7/1996);

- creditoru I po~t_e :_a solie~te ~~ sa obtma garanlii pentru creanta sa (gaj,

garan!e reala mob1hara, 1potedi, fdeJUSiune)
- creditorui po.a~e sa ~edeze, prin,acte mt~r v1vos sau prm acte mortis causa
d~eptul s!u condtonal,. acesta transmitandu-se ditre dobanditor asa cum se
gase~te In patnmon1ul creditoru!UI, adica afectat "de condilia ~uspensiva
(art. 1015 teza a 11-aC. c1v., care se refera Ia transmsunea prin mo?ten~te), iar
nu ca drept pur s s1mplu - nemo plus wns ad a/ium transferre potest quam
1pse habet.
' "

Evemente c;onditione, efecteie condiliel suspensive difera, dupa cum

aceasta s-a realizat sau nu.
Atun:i .cand condi!ia suspen,_siva s-a realizat, se considera, retroactiv, ca
actul JUridic a fost pur s simplu. In consecinta:
~ plata efectuata pendente .conditione, d~?i era nedatorata si se putea cere
restltUirea e1," este.vahdata prm mdeplimrea condi\iei ? nu mai poate fi resl!tuita;
- transmsunde de dreptun consmlite pendente conditione de catre
lltularu!UI dreptulu1 conditional sunt consolidate.
' Spre exemplu,-in cazul unUI contract de v~nzare-cumpiirare inchetat sub condifie
suspens1va, da~ l.u~rul pter: fortuit, Jar ulterior se impl~ne~te condifia suspens 1va, nscul va fi
supo~t. num~r ae ditre vanziitor_ (debltorul obligatiei de a preda fucrul Ia im lintrea
con~te), ~ec1 cumparatorul nu ma1 este tmut de obligatia de a plati prejul.
p

E~1sta to~u~t _o excep~te ?I anum~, potrivit art. 925 C. civ., ,orice dispozitie testa~en1~a~a.'. facut? .s~b cond1!1e suspensrva, cade c3nd eredele sau legatarul a murit 'i'naJntea
tmp

1n1r11 condJ~Iel"-

Bnmi

Drept ciVil. Partea general a

266

De Ia caracterui retroact1v a/ electe/or condi}iei suspensive indeplinite exista

urmatoarele excep1ii:
- prescriplia extinctiva incepe sa curga numai de ia data implinirii condi(iei;
- fructele culese de eel care a instrainat bunul raman ale sale, de?i dreptul
sau dispare cu efect retroactiv, a?a incat dobanditorul va culege fructele numai
din momentulindeplinirii condi!iei;
- actele de admmistrare facute de eel care a instrainat inamte de implimrea
condi!iel raman valabile, de~1, ca efect al implinirii condi!iei suspensive, se
considera di el nu a mal lost propnetarul bunului din momentul inche1erii
actului juridic;
. .
- riscurile produse pendente conditione sunt, dupa cum am vazut deJa, in
sarCina celUI care a instrainat [art. 1018 alin. (1) C. civ.J, cu toate ca efectul
retroactiv al condi!ie1 ar fi 1mpus ca acestea sa fie suportate de catre dobanditor, care, ca efect alimplimrii condi!ie1 suspensive, ar fi devenit proprietarul
. lucruiUI inca din momentul inche1erii actulUI juridic.' Este in sa de retinut ta
reguiainscrisa in art. 1018 alin. (1) C. c1v. v1zeaza numa1 p1e1rea fortuita totala
a lucruiUI, deoarece, potnv1t celUI de ai treilea alineat al aceiUia~l articoi, daca
lucrul s-a deteriorat fara gre?eala debitorulu1 obliga(iei de predare, creditorul,
dupa implimrea condi}iei suspensive, trebuie sail ia in starea in care se gasejte,
fara scadere de pre1.'
Daca nu s-a fndeplimt condi(ia suspens1va, atune~ paflile se gasesc fn
situa(la in care ar fi fast dadi nu ar fi incheiat actui juridic. Pnn urmare:
- toate presta!iile efectuate trebUie restituite;
- garantiile constituite se desfiinteaza;
- toate drepturile constituite de ditre debitor se consolideaza (de exemplu,
daca pendente conditione, vanzatorul a constltUit fn favoarea unui ter) o ipo- .1
teca asupra imobilului vandut sub conditie suspensiva, aceasta ipoteca se
consolideaza).3
1
Tocmai de aceea, este preferabil sa se iustifice solu~1a reteritoare Ia suportarea nscului
p1eirii fortuite a bunului In cazul contractului sinaiagmatic afectat de o condiJie suspensiva
pe aplicarea regulii potrivit careia riscul este suportat de debitorul obligatlei' iinposibil de

f\l..lUl JUIIUI\.. \..IV II

2.3.3. Efectele condi!iei rezolutorii

Pendente conditione, conditia rezolutone nu f~i produce efectele, actul jundic comportandu-se ca pur~~ s1mpiu. Tocma1 de aceea, se spune ca persoana
care datoreaza sub condi(ie rezolutone, datoreaza pur ?I s1mpiu - pura obligatiO quae sub conditione reso/vitur.
In consecinla:
- debitorul trebUie sa 1?1 execute obliga(la asumata, 1ar creditorul poate sa
solicite executarea acesteia (pura est sed sub conditione resolv1tur);
- dobanditorul sub condi(ie rezolutorie a\ unu1 bun mdividual determmat
suporta nscui p1eirii fortUite, fn calitate de propnetar (res pent dommo);
- dreptul dobandit sub condi!ie rezolutone poate fi transm1s prin acte mter
vivos sau pnn acte mortis causa~~ va fi dobandit tot sub condilie rezoiutone.
Eveniente conditione, urmeaza a se deoseb1 dupa cum condi(ia rezolutone
s-aindeplinit sau nu .
Atunci cand condilia rezolutorie s-a realizat, actul juridic se desfiinteaza cu
elect retroactiv, drepturile sub1ective civile ~~ obligaliile nascute din ~cest act
juridic liind considerate a nu fi existat n1ciodata. Prin urmare:
- pal"\ile trebUie Sa ijl resti!UI prestaliile efectuate, adica dobanditoru\ trebuie sa restituie bunul, iar eel care 1-a instrainat trebu1e sa rest1tu1e pre(ul;
- dacapendente conditione dobanditorul a const1tu1t anumite drepturi cu
pnvire Ia bun, acestea se desfiinleaza retroactiv (resoluto lUre dant1s resolv1tUr
ius acc1pientis) ~~ mvers, drepturile const1tuite de eel care a lnstrainat se
consolideaza.
De Ia caracterul retroactiv al conditie1 rezolutorii fndeplinite exista urmatoarele exceplii:
.
.
- riscurile produse pendente conditione sunt suportate de dobanditorul
proprietar sub condi(ie rezolutorie, a?a fncat el va fi lmut sa plateasca prelui

:: Av3nd fn vedere efectele condi~iei suspensive, rezutta ca. este necesar sa se faca deosebire intre contractu\ afectat de o conditie suspens1va ~~ promisiunea unilateral a sau bilaterala
de a incheia un anumit contract. Astfel (lu3nd ca ipoteza de lucru vanzarea-cumpararea), in
cazul contractulu1 de vanzare-cumparare atectat de o conditie suspensiva, transterul dreptului de propnetate va avea foe numal dadi se indepline~te condi!ia, fnsa, in masura in care
se indepline~te conditia, .se considera cli dreptut de proprletate a tost transterat din chiar
momentul realiz3rii acorduiui de vomta. 1n schimb, promisiunea unilaterala de vanzare (de
cumparare) sau promisiunea bilatera!a de vanzare-cumparare, adica antecontractul de

va~zare-cumparare, da na9tere numai Ia un drept de crean}a, una dintre p3rJ.i sau, dupa caz,
:mbele ~par~~. obligandu-se sa ':anda (sa cumpere) in viitor un anumit bun, respectiv sa
mche1e m Vlltor contr~ctul de vanzare-cump.3.rare Ia pretul conveniti transterul dreptului de
propnetate se va produce pe data inche1erii contractului de vanzare-cumparare, iar nu din
momentul inche1erii antecontractului. A$a cum am aratat, piirtile ar putea sa conv1 na ca, in
~a~ul implinirii con~i~ieisuspensive, efecte!e sa se produd. din momentul implinirii condi!11 (dec1 nu retroact1vJ, dar~~ pentru o asemenea situatie nu se poate pune semnul egalitatii
1ntr~ antecontractul d~ vanzare-cumparare ~~ vanzarea sub conditie suspens1va, deoarece,
pede o parte, in cazul antecontractulw nu s-a vandut mmic, ci s-a promis numa1, 1ar, pede
a~ta parte, even1mentul viitor ~i nesigur ca realizare tcondi~ia} nu poate sa fie insu~i conslm~am.ntul. Des1gur ca. nu este exclus ca o promisiune de vanzare sa fie HicuUi sub conditie
suspens1va (de exemplu, cazul pactului de preterinta, prin care proprietarul unui bun se
obliga ca, in cazul in care 71 va vmde, sa acorde prefennta unei anumite persoane, Ia pret
ega I).

Boro1

Boroi

executat, tar nu pe regula res perit dommo.

2 Daca lucrul sa detenorat din cuipa debitoruiUI obligatieJ de predar, dupa 7mplimrea
condi~ie1 suspens1ve, creditorul are dreptui sa ceara desfiin!area obligat1e1 sau sa ia lucrul in
starea in care se gase~te, cu daune-interese (art. 1018 alin. final C. c1vJ.

Drept civil. Partea generalil

268

bunui.UI, de~i, in momentul implinirii condi!iei, dreptul sau de proprietate

dispare cu efect retroact1v;
- actele de administrare facute de dobanditorul sub condilie rezolutone
raman valabile;
- fructele cuiese de dobimditorul sub conditie rezolutone raman in
propnetatea sa;
- in actele turidice cu executare succes1va, efectele indeplinirii conditiei
rezolutorii se produc numai pentru viitor.
In ipoteza in care conditia rezolutone nu s-a realizat, actul JUridic se consolideaza definitiv, fiind socot1t inca de Ia na?terea sa ca pur ~i simplu.

2.4. Comparatie inlre lermen i condifie

Atat termenul, cat ~i conditia sunt modalitati ale actuiUI JUridic civil; ca 51
termenul, condilia este un evemment viitor.
Principalele deosebiriintre termen ~~ condilie pnvesc urmatoareie aspecte:
- spre deosebire de termen, in cazui conditiei realizarea evenimentului este
nes1gura; chiar daca ?i in cazul termenuiUI incert ex1sta o nesiguran\a, aceasta
prive~te numai momentui realizarii termenului, realizarea fiind sigura, in vreme
ce, in cazul condi!iei, nesiguranta pnve~te insa~i realizarea evenimentuiui;
- termenul afecteaza numai executarea actu!ui JUridic, pe cand conditia
afecteaza insa~i existenla drepturilor sub1ect1ve civile~~ a obligaliilor coreiative;
- termenu I produce efecte ex nunc, in vreme ce condilia produce, in prinCipiu, efecte ex tunc.

3. Sarcina

..,

3. 1. Definilie il reglementare
SarCina ele o obligatie de a da, a face sau a nu face, impusa gratificatuiUI
de catre disptnator, in actele turidice cu titlu gratuit (mai exact, liberalitati).
Codui civlil nu contine o reglementare cu caracter general a sarcmii, insa
exista o serielde aplicatii, in matena donatiei (art. 828-830) ~i in,cea a legatului
(art. 930).

Actul juridic civil

- sarcina in favoarea gratificatului (de exemplu, 1ntr-un contract de donalie,

donatoruJ impune donatarului sa foloseasca suma de bani donata in scopul
efectuarii unei lucrari de specialitate);
- sarctna in favoarea unei terJe persoane (spre exempiu, se lasa prin testament o casa unei persoane, cu indatorirea legatarulu i de a plati o renta viagera
soliei supravle\Uitoare a testatorului).
Aceasta clasificare prezmta interes datorita regimului juridic diferit ai celor
trei feiun de sarcina. Astfel: 1
- numai printr'o donalie se poate institui o sarcina in favoarea dispunatorului (donatorului) ce urmeaza a fi prestata in timpui vielii acestUia, gratificatul neputand fi obligat prm testament sa execute o indatonre a testatorului in
t1mpui Vlelii acestuia, deoarece, pede o parte, efectele testamentuiUI se produc
numa1 dupa moartea testatorului, 1ar, pe de alta parte, in caz contrar, ar fi
verba de un pact asupra unel succesiuni viitoare, expres prohibit de art. 965
alin. (2) C. c1v. (este insa valabila clauza testamentara prin care se instltuie o
sarcina in interesul testatorulu1, daca sarcina urmeaza a fi executata de ditre
legatar dupa .deschiderea succesiunii, spre exemplu, sarcina consta in suportarea, de catre legatar, a cheituielilor ocazionate de inmormantarea testatorului);
- Sarcina poate influenta natura actului JUridic, in sensu( d\, atunCI Cand
consta 1ntr-o obligalie care egaleaza sau intrece vaioarea emolumentului
,donapei", actul JUridic nu mai este cu titlu gratuit, c1 devine un act JUridic cu
titlu oneros, cu toate consecintele ce decurg dintr-o astfei de calificare JUridica;
- sarcina in favoarea unu1 terl este o forma de manifestare a stipulaliei
pentru altui, iar nu a Slmulatiei pnn interpunere de persoane, ceea ce 1nseamna, printre allele, dl tertul beneficiar va avea dreptui de a cere executarea
obligat1e1, 1ar nu ?I posibilitatea de a solicita revocarea (rezolutiunea) actului
pentru neindeplinirea sarcmii, deoarece nu este parte in cont;actul inche1at
1ntre stipulant ~~ promitent. 2
lntr-o alta clasificare, se deosebe~te uneon intre sarCina posibila ~~ sarCina
imposibila. Alteori se distinge intre sarCina licita ~i morala, pe de o parte, iar,
pede alta parte, sarcma ilicita sau imorala.

3.3. Efecte
Sarcina nu afecteaza valabilitatea actului juridic in caz de neexecutare a e1,

3.2. Clasircare

ci numai eficacitatea acestu ia.

In fune}ie ~e persoana benefie~arulu1, exista trei feiuri de sarCina:

- sarcma ~n favoarea dispunatorului (de exemplu, intr-un contract de donalie, donatorulii impune donatarului obligapa de a-1 plati o datone a sa fala de
un tert);
I

Neexecutarea sarcmii atrage ca sanqiune, in principiu, revocarea (rezoiuliunea) actului juridic cu titlu gratuit pnn care a lost instituita.
1

269

Bor01

1R

A se vedea: A Pop, Gh. Beleiu, op. cit., p. 297;

$t. Rauschi, op. cit., .p. 1OS.

Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contracte spec ale, p. 171 ~ p. 173.
Rnrni

uv

L/1

f\UUI JUIIUIL UVII

Totu~ 1 , datorita caracterului pro parte smalagmatic, conferit de sarcma

actuiui juridic gratu1t, neexecutarea sarcinii da dreptul dispunatorului de a opta
1ntre a cere rezoluliunea (revocarea) actului 1uridic sau a pretinde obhgarea Ia
executarea In natura a sardnii. 1

3.4. Comparajie 1ntre condijie ~~ sarcina

Princ1palele deosebiri sunt urmatoarele:
_ pe d\nd condilia poate afecta atat un act juridic cu titlu gratuit, cat ~~ un
act JUridic cu titlu oneros, sarcina este admisibila numai 1n cazulliberalitalilor;
- condilia afecteaza existenla efectelor actulu1 JUridic, 1n vreme ce sarcina
afecteaza numai eficacitatea actului juridic;
- 1n cazul condiliei rezolutorii, cliiar daca ar fi potestat1va din partea gratificatului, nu se creeaza nic1o obligalie pentru acesta, care are deci posibilitatea
de a actiona cum doreste, fara riscul de a-~i vedea anga)ata raspunderea, 1n
schimb; sarcina obliga pe gratificat, putandu-se exercita aqiunea 1n e~ecutarea
sarcinii;
- 1n timp ce condi!ia opereaza de drept (1n caz de litig1u, instanla judecatoreasca numai constata efectele produse de realizarea sau nerealizarea
conditiei), revocarea (rezolupunea) pentru neexecutarea sarcmii trebuie ceruta
instan.lei judecatore~ti (art. 832 C. civ.). 2
Ca asemanare, se poate re}ine di atat revocarea sau rezolutiunea pentru
neexecutarea sarcinii, Cat ~I desfiin\area actuJui juridic pentru 1ndepJinirea SaU,
dupa caz, ne1ndeplinirea condiliei produc, 1n pnnc1piu, eleele retroactive, 1ar
excep!iile de Ia retroactivitate sunt, de regula, acelea~1.

Secfiunea a 111-a. Efectele actului juridic civil

Subsecfiunea I. Considerafii generate

1. Definifia ~~ reglemenlarea efecle!or actului juridic civil
1.1. Delinifia electelor actului juridic civil
Pnn efectele actulw JUridic civil 1nlelegem drepturile subiective oviie ?'
obligaJii/e civile carora actul juridic le da na~tere, le modifica sau le stmge.'
A~adar, ceea ce pentru raportul1uridic CIVil reprezmta conlinutul acestu1a,
in acela~1 limp, constituie efectele actu!UJ 1uridic civil care genereaza acel
raport 1uridic Civil.

1.2. Reglementarea efectelor actului juridic civil

Principala reglementare a efectelor actului JUridic CIVil se gase~te 1n Codul
civil. De~1 nu cuprinde o reglementare a actului JUridic CIVil1n general, Codul
civil conline doua categorii de norme 1uridice (1n funqie de sfera lor de
aplicare), care privesc, pe de o parte, etecteie conventiilor sau contractelor, 1n
general (art. 969-985), 1ar, pe de alta parte, efectele difentelor contracte reglementate de Codul Civil (art. 800-855 1n ceea ce pnve~te contractu I de dona(ie,
art. 1294-1404 pentru. contractu I de vanzare-cumparare. art. 1405-1409 pentru
contractu! de schimb, art. 1410-1490 pentru contractu! de locatiune. art. 14911531 pentru contractui de soc1etate, art. 1532-1559 pentru mandai. art. 15601575 pentru comodat, art. 1576-1590 pentru 1mprumutul de consumalle,
art. 1591-1625 pentru contractu! de depoz1t, 1636-1638 pentru contractu! de
JOC ~i prmsoare, art. 1639-1651 1n ce prive>te contractu! de renta viagera.
A se vedea ~~ A. Pop, Gh. Belew, op. crt., p. 299; Gh. Belew, op. crt., p. 189: T. Pop,
op. cit., p. 163; . Poenaru, op. cit., p. 153; M. Nicolae, op. cit., p. 60. in literatura de specralitate, s-a mai sus~inut ca: ,actul juridic areca efect crearea, modificarea, transmiterea sau
stmgerea unor dreptun I obliga~ii-lntre persoanele care sunt subiecte aie raportului juridic"$t. RJuschi, op. Cit., p. 105; ,efectul actului _juridic civil consta in naterea, modificarea sau
stingerea unw raport JUridic, in funqie de scopul urmarit pnn manifestarile de vorn~a
expnmate" - P.M. Cosmovici, op_ cit., p. 128 (pentru defimrea in mod asemanator a etectelor
actuiui juridic, insa tara partea fin ala, a se vedea ?I A. tona.scu, op- cit., p. 102; V. Economu,
,Efecteie actului juridic civil", in Tratat de drept civil, vol. I, Partea generala, Ed. Academ1ei,
Bucure\)ti, 1967, P- 306; 0. Ungureanu, op. crt., p. 116); "efectul general a! oricarur act
_turidic consta in legarea anumitor persoane - subiecte de drept civil -in ~~ pnn raporturr
juridice c1vile, adica realizarea unor !egaturi iuridice {vinculum Juris)" - I. Oogaru, op. c1t.,
p. 203.
1

1 Actiunea in rezoiu~1unea unei dona~ii pentru neexecutarea sarcinii este transmisibila

prm deces, mo~tenitorii avand ~~ posibi!itatea de a exercita direct a asemenea aq1une, 1ar nu
numa1 de a continua acpunea mtrodusa de autorul lor - Trib. Suprem, s. c1v., dec
nr. 733/1972, in Repettonu 1969-1975, p. 116, nr. 139. De asemenea, actiunea in executarea sarcinii sau in revocarea (rezolu~iunea) actului _juridic poate fi intentata nu numar de
dUre dispunator sau de catre mo~tenitorii acestuia, ci ~j de creditorii chirografari in baza
art. 974 C. civ. A se vedea ~i Fr. Deak, Tratat de drept crvil. Contracte speciale, p. 172-173.
2 Se admite ca partite Pot stipula in contract, in mod valabit un pact comrsonu expres,
prevazand revocarea (rezoluliunea) de drept in cazul neexecutarii sarcinii.

Bor01

Bor01

civil. Partea

272

art. 1652-1684 pentru fideJUSJune, art. 1685-1696 In pnvinra amanetului,

art. 1704-1717 pentru tranzacr1e, art. 1769-1777 1n privinra 1potecilor convent1onale), precum ~~ efecteie unui act JUridic unilateral, anume testamentul (art.

856-931 ).

Ex1sta ~~ reglementari speciale refentoare Ia efectele altar contracte civile,

dintre care amintim: Legea nr. 16/1994, cu modificarile ~~ completarile ultenoare, pentru contractu! de arendare, Legea nr. 32/1994, cu modificarile si
completarile ultenoare, pentru contractu! de sponsorizare, Legea nr. 136/1995
pentru contractu! de as1gurare, Legea nr. 8/1996 pentru contractu! de val?ri- .
ficare sau de exploatare a drepturilor patnmomale de autor ~~ a dreptunlor
conexe acestora, Ordonanta de urgenra nr. 34/2006 pentru contractu! de
ach1zitie publica, contractu! de concesiune de lucran publice, cat ~i pentru
contractu! de concesiune de servicii, Ordonanta de urgenla nr. 54/2006 pentru
contractu! de concesJune a bunurilor proprietate publica, Legea nr. 195/2001
pentru contractu! de voluntariat etc.

2. Delerminarea efectelor actului juridic civil

2. 1. No)iune
Prin determmarea efectelor actului JUridic civil se 1ntelege stabilirea sau
fixarea drepturilor subJective Civile ~~ a obligatiilor coreiative generate, modificate sau stinse de un asemenea act.
0 astfel de operatiune JUridica este necesara d<;loarece nu 1ntotd.,auna
continutul actului juridic civil <;!St<;! dar, ci, uneori, cei putm Ia prima v"der.,, el
este' neciar, datorita unor cauze precum: neconsemnarea manifestarii de voinla
1ntr-un 1nscns, gre~Jta exprimare a par):ilor ia 1ncheierea actuiui JUridic, folosirea unor cuvinte nepotrivite, conciziunea excesiva- a expresiilor sau cuvinteior
utilizate etc.
1n asemenea sJtUa\ii, pentru determmarea continutului actului JUridic civil
trebuie sa se parcurga anum1te etape sau faze, 1n cadrul carora se folosesc o
serie de reguli ori procedee.

2.2. Reguli de determinare a efecielor actului juridic civil

Probarea actuiUJ JUridic c1vil reprezmta faza preaiabiia, dar obligatone
pentru stabilirea efectelor actuiUI JUridic civil. Daca nu se dovede~te existenta
actului JUridic CIVil, atune! nu se ma1 pune problema stabilirii efectelor sale idem est non esse et non proban. Aceasta faza presupune aplicarea regulilor
pnvmd proba raporturilor juridice civile concrete; de care ne-am ocupat cu un
alt prileJ.

Actul juridic civil

273

Atune! cand ex1sta mijloace de proba suficiente ~i condudente, odata cu

dovedirea actului JUridic civil se stabilesc ~i efectele sale, 1n masura 1n care
acestea sunt dar exprimate.
Pot exista 1nsa ~i cazuri 1n care, des1 existenta actului juridic c1vil este ne1ndoielnica, efectele sale nu apar cu destula ciantate, mentinandu-se unele
1ndoieli cu privire Ia continutul actului respectiv.1n asemenea cazuri, se lmpune o a doua faza a determmarii efectelor actuiUI JUridic cJvil, care consta 1n
interpretarea dauzelor actuiUI.
lnterpretarea poate avea ca scop fie calificarea JUridica a actuiUJ, fie stabilirea 1ntelesuiU1 une1 sau unor clauze, 1n functJe de care vor fi stabilite drepturile subiectiVe ?' obligatiile civile ce revm par):ilor, fie atat calificarea JUridica a
actului, cat ~i stabilirea 1ntelesuiU1 unei sau unor dauze ale acestuia.
~adar, un pnm rezultat al mterpretarii actuiui JUridic civil este calificarea
acestUJa, adica incadrarea actului JUridic Civil concret 1ntr-un anumit tip de
acte JUridice. Corecta calificare JUridica a actuiUJ prezinta o Jmportanta de
necontestat, deoarece, daca se aJunge Ia conciuzia ca 1n speta este vorba
despre un act JUridic CiVil tip1c (numit), atunc1 vor fi incidente regulile stabilite
1n mod expres de lege pentru acel tip de act JUridic, iar daca se aJunge Ia
conciuzia cain speta este vorba de un act JUridic civil atipic (nenumit), atunci
se ~or aplica regulile generaie 1n materie de obligatii civile.
In frecvente cazun, operatiunea de interpretare nu se opre~te ia calificarea
actuiUJ juridic civil, intrucat incadrarea actului 1ntr-o anum ita categorie atrage
dupa sme efectele proprii acelei categorii de acte JUridice, iar aceste efecte pot
constitUJ ~i ele obiect de interpretare 1n masura 1n care neclaritatile persista,
fiind deci necesara lamunrea in(eiesu!UI exact al unor ciauze, prin cercetarea
manifestarii de vomJa a par):ii sau a par):ilor 1n stransa corelatie cu vointa
interna.

Cat pnveste regulile de mterpretare a actului JUridic civil, este de retinut ca

art. 970 alin. (2) C civ. si art. 977-985 C. c1v. stabilesc anum1te regufi refentoare Ia interpretarea conventiilor, Jar, pentru ident1tate de ra\iune, aceste reguli
se aplica si 1n cazul mterpretarii actelor 1uridice c1vile unilaterale, cu exceptia
ceior care, pnn ipoteza, presupun un act juridic bilateral sau multilateral.
Regulile de interpretare stabilite, cu caracter supletiv, de Codul crvil sunt
urmatoareie:'
- actul juridic se mterpreteaza dupa vomta interna (reala), Jar nu dupa sensu!
literal a! cuvintelor intrebuinlate (art. 977); 2

' Pentru dezvolti:l.ri, a se vedea-.c. Statescu, C. Bfrsan, op. cit., p. 56-59; L. Pop, Drept
ctvil roman. Teona generala a obligafiHor, Ed. Lumina lex, Bucure$ti 1 1998, p. 64-65.
2
Artlcoiul 977 C. ctv. are i'nsa o redactare defectuoasa, deoarece folose~e expresia
,.mtentia comuna a pi:l.rtilor -contractante", de~1 este impropriu sa se vorbeasca despre o

274

ur~pl

LIVIJ. rctllt::ct ot:rlt:ldta

actu i JUridic produce, pe langa toate efectele in vederea di.rora a fost

inche1at, ~i acele efecte pe care legea, echitatea sau obice1ul dau obliga~iei
dupa natura aceste1a [art. 970 alin. (2)];
- clauzele ob1~nuite intr-un act JUridic se subin~eleg, chiar daca nu sunt
men\IOnate expres in cuprinsul acestuia (art. 981 C. civ.);
- clauzele unUI act JUridic trebuie supuse unei mterpretan sistematice, deci
se mterpreteaza uneJe prin altele, dandu-se fiecare1a intelesu I ce rezu Ita din
intregul act (art. 982);
- daca o clauza este susceptibila de a pnmi doua intelesuri, ea se interpreteaza in sensui in care poate produce efecte, 1ar nu in sensu! in care nu ar
produce vreun elect (art. 978) - actus mterpretandus est potius ut va/eat quam

ut pereat,
- clauzele indoielnice se interpreteaza in sensu! care rezulta din natura
actuiui Juridic (art. 979) - quottens idem sensa duas sententias expnmJt, ea

pottssimum accipiatur, quae ret gerendae apttor est;

- in cazul in care raman indo1eli, dispozitiile respective ,se mterpreteaza
dupa obiceiul locului unde s-a inche1at contractu!" (art. 980) - in obscuris
inspici solet, quod verisimilius est, aut quod pleremque fieri solet (clauzele
obscure se mterpreteaza dupa ceea ce este mai verosimil sau dupa cele ce se
intampla ma1 des);
- clauzeJe indmelnice se mterpreteaza in favoarea celui care s-a obligat
(art. 983)- m dubio pro reo;'
- oricat de generali ar fi termenii intrebuin)ap, efectele actului jundic trebuie
sa fie numai acelea care pot fi presupuse ca pal}ile le-au voit (art. 984) - actus

non debent operari uitra intentionem agentos;

- cand s-a folosit un exemplu pentru explicarea in}elesuiUI unor clauze,
intinderea efecteior actuiui juridic nu trebUie redusa Ia efectele din exemplui
dat (art. 985) - quae dubitatioms tollendae causa, contractibus inseruntur ius

commune non /aedunt.

mten~ie comuna a p3J1ilor, intrudit fiecare dintre parp este animata de inten~ii ~~ mobil uri
proprii.
Aceasta regula de mterpretare se aplica ~i in pnvin~a legatelor, atunct cand indotala
prive~te nu existenta iegatu!UJ, ci numai fntinderea sa, deci fndoiala se va i nterpreta in favoarea mo~tenitorului legai ?i impotriva Jegataruiut. Daca. insa indoiala pnve~te lns3?i ex1stenla
legatului, s-a aratat ca ea va fi interpretata_ in tavoarea legataruiw, deoarece clauze!e unul
act trebu1e interpretate astfel lncat sa produd. efecte - D. Afexandresco, op. ctt., val. Ill,

p. 88-89.

Actul juridic c1vil

275

Subsecfiunea a 11-a. Principii/e efectelor

actului juridic civil

I. Precizori inlroductive
Prin principiile efectelor actului juridic ctvilin(eiegem acele reguli de drept
civil care arata modul In care se produc aceste efecte, respectiv cum, In ce
conditii ~i lata de cine se produc aceste efecte.
1n literatura de spec1alitate nu exista un punct de vedere unitar in pnvinta
,
numarului princ1piilor care guverneaza efectele actului juridic c1vil.
1ntr-o pnma conceplie, sunt re}inute tre1 pnne~pii ale efectelor actului juridic
CIVil: princ1piul fol}ei obligatorii, principiul irevocabilita!ii ~i pnnc1p1ul relatlvitatii.'
intr-o a doua concep!ie, se apreciaza ca irevocabilitatea nu reprezmta un
pnnc1piu distinct, ci dear un aspect al prinCipiului fortei obligatorii. 2
Principiile efectelor actului JUridic c1vil sunt consacrate leg1slativ, insa numai pentru convenlii (contracte), de art. 969 C. civ. si de art. 973 C. c1v. Se
admite unanim ca aceste pnnc1pii se aplica, pnn an~logie, ~~ actelor JUridice
unilaterale.
Astfel, potriv1t art. 969 alin. (1) C. c1v. ,conventiile iegal facute au putere de
lege intre paf!ile contractantP", fiind astfel consacrat princlpiul tor(ei obligatorii
a conven;iilor. Art1coiui 973 C. c1v., conform caruia ,conventiile n-au elect
decat intre pal}ile contractante", consacra princ1p1ui relativitatii efecteJor
conven(iilor [acest pnnc1piu rezulta 51 din mterpretarea per a contrano a
art. 969 aiin. (1) C. civ.l. Cat pnve~te ~revocabilitatea actuiu1 Juridic civil, se
apreciaza ca aceasta este consacrata in mod expres, pentru conventii. de catre
art. 969 alin. (2) teza I C. civ., potrivit carUia conven(iile ,se pot revoca pnn
consJmtamantul mutual" (in sensui ca,, din mterpretarea per a contrano a
acestel dispozi(ii legale, rezulta ca nu s-ar putea revoca 0 conven(Je numal prin
voinla uneia dintre pal}i), 1ar pentru acteJe JUridice unilaterale consacrarea
rezulta 1mplic1t, dar neindo1elnic, prin aceea ca legea men(ioneaza expres
Sltua(iile in care actul JUridic unilateral este revocabil, ceea ce inseamna cain
ceielalte cazun actul juridic unilateral este ~revocabil.'
A se vedea: A. Pop, Gh. Beleiu, op. Cit., p. 303 Sl urm.; Gh. BeleJU, op. cit., p. 192 ~~
$t. Riiuschi, op. Cit., p. 105 ~~ urm.; T. Pop, op. c1t., p. 164 ~~ urm.; f. Oogaru, op. c1t.,
p. 208 ~~ urm.; P.M. Cosmov1cl, op. cit., p. 128 ~i urm.; 0. Ungureanu, op. c1t., p. 116 Sl
urm.; . Poenaru, op. cit., p. 154 ~i urm.; M. Nicolae, op. cit., p. 62 }i urm.
2
C. Stiitescu, C. Bfrsan. op. cit., p. 59 si urm.; L. Pop, op. cit., p. 58 ~~ urm. A se vedea }i
A. Weill, F. Terre, op. cit., p. 332 ~i urm.
' Gh. Belew, op. cit., p. 194; }t. Riiuschi, op. cit., p. 106: /. Dogaru, op. c1t., p. 211-212;
1

urm.;

M. Nicolae, op .. cit., p. 65.

Boroi

)->-.

Bora;

Drept civil. Partea generala

276

2. Princlplul fortei obligalorii

2.1. No!lune ~~ fundament

Princrpiul fol}ei obligatorii, exprimat ~~ prin ad~~iul pa~ta sun~ servanda,
este acea regula de drept potr\vit d\rera actul Jundrc CIVIl legal mcher~t.se
impune par!ilor (In cazul co~ventiilor) sau pal}ii. (I~ .cazul: actelor JUridrce
unilaterale) lntocmai ca legea. In alte cuvmte, actuiJundrc crvil este obhgatonu
.. . . . .
,
.
pentru pal}i, rar nu facultatrv.' _
s-a sublimat, In mod lntemerat, ca actul JUridrc crvrl legal mchemt are ~orta
obligatone nu numar pentru pa~i~e acestu\a, ;' ~~ p:'ntru organul de JUnsdr<:~re
lnvestit cu solutionarea unUI htrgru decurgand dmtr-un astfel de act, deer
instanta este obligata sa as1gure executarea actul.ui juridic legallnchemt, tmand
seam~, In mterpretarea clauzelor lui, de vo1nta pal}ilor.'
.
.
Trebuie retinut
formula lntrebuintata de art. 969 aim. (1) C. c1v.
l,,conventiile (. .. ) au putere de lege"l urmeaz~ _a.~_1nteleasa doar 1n sens metaforic deoarece nu se poate pune semnul egahta\11 mtre lege~~ contract.
F~ndamentul pnne1p1ului fortel obligatorii a actuiUI JUridic crvil este reprezentat, pe de o parte, de necesitatea as1gurarii stabilitatii ~~ s1guran1e1 raporturilor juridice generate de actele juridice c1vile, 1ar, pe de alta parte, de 1mperat1vul moral al respectarii cuvantului dat.

ca

2.2. Exceptii
Pnn excepfii de fa prmctptuf for}ei obligatorii desemnam acele_ s1tua~i _In
care efectele .actului juridic CIVil nu se ma1 produc a~ cum au prevazut par!ile
Ia lnche1erea lui, c1, independent de vo1nta partilor sau, dupa caz, a par!ii,
aceste efecte sunt fie mai restranse, fie mai lntmse decal cele stabilite milial.

1 tn aplicarea prlnctptului pacta sunt servanda, sMa dec1s di ...0 pa~e ~o.ntractanta nu poate
sa modifice, in mod unilateral, pre~u! convenit in momentul mchetem contractuiUI (C.S.!.,
s. com., dec. nr. 890/1995, in Buletmul junsprudenJei 1995, p. 313; dec. nr: 1086/1996,_'"
Buletinul JUnspruden~e 1 1996, p. 278) ~~ mci clauza referitoare I~ modailtaple de plata a
preJului (C.S.J., s. com., dec. nr. 78/1995, in Buletinul jurtsprudente~ 1995, p. 287).
z N.D. Ghimpa, op. c1t., p. 283i A. Pop, Gh. Beleiu, op. Cit., p. 304~ T. Po_p,. op. c~t.,
p. 165; E. Poenaru, op. cit., p. 155. Spre exe~plu, in s1stemul ~ostru de drept~. dad. pa~tl~
au prevazut 0 ciauza penala (adica au detesmmat ant1c1pat ec~1valentul pre1Ud1c1ulu; sutent

de creditor ca urmare a neexecutiirii on execut3rii cu intarztere sau necorespunzatoare a

obligape1 asumate de ca.tie debitor), instanta n~ P?ate nic1
redudi, mc1 sa maJoreze
cuantumul dauzel penale lart. 1070 C. c1v. permite mstan~e1 sa m1qoreze cuantumul aces~
teia numa1 atunci cand debitorul ~~-a executat par;ial obliga~1a).

:a

Rnrru

Actuljuridic crvil

277

in doctnna, se deosebesc cazuri de restrangere a fol}ei obligatorii a unui act

JUridic c1vil, precum ~~ cazun de extindere a acesteia.'
a) Cazurile derestrangere a for}ei obligatorii sunt acele situatii, prevazute In
mod expres de lege, In care actul JUridic l~i lnceteaza efectele lnainte de termen, datorita disparitiel unUI elemental sau. Dintre excepliile ce pot fi induse
-In aceasta categone, mentionam:
- lncetarea contractului de locatiune din cauza pieirii totale sau considerabile a iucrului [art. 1439 alin. (1) C. civ.];
- 1ncetarea contractului de societate civila datorita anumitor cauze
prevazute de art. 1523 ~~ urm. C. civ. [pierderea obiectului societatii; moartea,
punerea sub mterdi<:~ie sau insolvabilitatea unuia dintre asoda\1, afara de cazul
cand s-a stipulat ca soc1etatea poate continua cu mo~tenitorii asociatului
decedat sau cu asociatii rama~i In viata ori cu asoCiatii capabili sau solvabili;
p1eirea lucrului In conditiile aratate 1n art. 1525 a lin. (1) ~~ (2)];
- lncetarea contractului de mandat din cauza mol}ii, interdiqiei, insolvabilitalii sau falimentuiUI mandantului on mandatarului (art. 1552 pet. 3 C. c1v.);
- lncetarea lmprumutului. de folosinla din cauza mol}ii comodatarulu1, daca
lmprumutui respectiv s-a facut cu luarea In considerare a persoaner comodataruiUI Iart. 1563 alin. (2) C. civ.], precum ~i lncetarea altar acte JUridice mtuitu
personae ca urmare a mortii par!ii In considerarea careia s-a lncheiat actui;
- obligarea comodataruiui, de catre instan1a, Ia reslltuirea lucrului 1nainte de
exp1rarea termenului stipulat de par!l sau lnamte de satlsfacerea trebumleior

sale, lnsa numai. atunCJ c~md comodantui ,ar didea In o trebuinta -mare ~~
neprevazuta de acel lucru" (art. 1573 C. civ.);
- lncetarea contractuiui de conces1une datorita disparitiel, dintr-o cauza de
forta maJora, a bunuiUI conces1onat, precum ~~ lncetarea aceluia~r contract,
pnn renuntarea concesionarului, datorita imposibilitalii obiect1ve de a exploata
bunul concesionat Iart. 57 alin. (1) lit. e) din Ordonanla de urgenta nr. 54/2006
privind regrmul contracteior de conces1une de bunuri propnetate publica];
-1ncetarea, Ia cererea titularuiUI, a acorduiui petrolier, in caz de survenire a
unor evenimente care constltuie cauze de forta maJora ~~ care determma imposibilitatea ob1ectiva ?I definitiva de lndeplinire a unor obligalii ~i/sau realizare a
unor dreptun ale tituiaruiui, prevazute In acord si care sunt esenpale pentru
realizarea operatrunilor petroliere [art. 38 lit. d) din Legea nr. 238/2004];
- stabilirea, pnn lege,' fie a duratei contractului, mfenoara celei prevazute
de parti In contractui aflat In curs de executare, fie a altar efecte, ma1 restranse

A se vedea $1 Gh. Beietu, op. dt., p. 193-194; M. Nicolae, op. cit., p. 63-64.
A~a cum am .arcltat dlnd am studiat prinCipiul neretroacttvit5.tii legii civile, ca regula,
dispozi~iile Imperative (nu ~~ ceie supletive) din legea noua se aplica ~~ efectelor viitoare. ale
situa~iilor juridice trecute (facta futura), adidi, in ceea ce ne intereseaza acum, drepturilor ~i
obligatiilor partilor dintr-un contract incheiat sub impenui legii vechi. A se vedea supra,
2

partea 1. capitolui I, seqrunea a 11-a, nr. 3.1.2.

Rnrni

~~r--

uo

- -----

decat cele prevazute de par):l [de exemplu, art. 5 ~lin.. (1! din Ordonant~
nr. 9/2000 pnvmd nivelul dobanzii legale p"entru ~bliga\11 ba"ne~t1 d1spune ca .
,ln raporturile civile, dobanda nu poate depa~1 dobanda legala cu mal mult de
50% pe an", astfel!ncat, !n cazul contractelo; !n curs ~e.executare I~ data
mtrarii !n vigoare a acestui act normat1v ~ m care pal}1le ~~. prevazut o
dobanda ma 1 mare, aceasta s-a redus, !ncepand cu data 1ntraru m v1goare a
Ordonanle nr. 9/2000, Ia nivelul men}ionatl.'
b) In categoria cazurilor de extmdere a fortei obligato:ii. se mclud:
..
_ prorogarea (prelungirea) efectelor anumitor acte tundce, ~nn :fectul legu,
peste termenul convenit de par!i lspre exemp~u, p:orogarea, dm 5 m 5 an1 sau
Ia alte intervale de timp, a unor contracte de mch1nere, cum a fost cazul art. 1
din Legea nr. 17/1994, al art. 7 alin. (1) din Legea nr. 112/1995, al art. 1 din
Ordonan}a de urgenla nr. 40/1999 etc.];
. "
."
_ prelungirea efectelor actuiUI JUridic cu executare _ succes1v"a datonta
suspendarii temporare a executarii acestUia pe tot timpul cat dureaza cauza de
suspendare;
_ moratortul fegai, adica acordarea, pnn lege, a unUI termen c~re are ca
elect amanarea generala a executarii unor obligatii contractuale de catre o anumita categone de debitori, 1n considerarea unor !mprejuran exceptionale pre2
cum crize economice, conflicte militare etc.
.
c) Toto excepte de Ia pnnC!piul pacta sunt servanda o constituie ~i reviZUirea efectelor actului juridic (contract sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ
~ cu executare succes1va) din cauza ruperii echi!ibru.lui contractual. ln urm~
schimbarii 1mpre 1urarilor avute !n vedere de pal}! m momentul mche1er11
actului JUridic. (a~a-numita teorie a impreviZiunii -: rebu; SIC stantibus), ~eoa
rece se aJunge ca efectele actului jundic sa fie altele decat cele pe care par!lie,
1 s-a ar3tat ca. nu constitUie o exceptie de Ia pnnctpiul for1e1 obligatorii cazul i~ care
parJ:ile contractante au convenit posibilitatea denunt5~i~ unilatera!e a contractulUI ~(a~~
numtta cJauza de dez1cere, care, in fapt, este o cond1~1e rezolutone pur potestat1va dt~
partea benefictarului acestet dauze), intrud.t este vor~a des~re un asp:ct al pnnoptulut
Jibert.3Jii actelor 1uridice, tar denun~area {revocarea) undaterala 1nterv1~~ .'~ ~aza ~cordulu1
partilor _ M. Nic01ae, op. cit., p. 63-64. Pentru op1n1a ca st1_pular~a P?Sibl_llta}ll ~e denunJare
unilaterala a contractului reprezmta o except1e de Ia pnnctplul tot1e1 obltgatorn, a se vedea
C. St.3tescu, C. Birsan, op. ctt., p. 60.
.
_
2 Nu vom retme insa ca e)(cepSii de Ia prmctp1ul in discu~ie:_ taota re~ocaJwne (~ama
nerea locatarului in folosinta lucruiui dupa exp1rarea termenulul st1pulat m contractu! de
Jocauune Sci fara ca \ocatorul sail imp1edice), intrudlt in cazul acesteta este ~orba despre un
nou contr~ct de locatiune, ce se considera a fi inchetat in condiliile pnmulw contract, dar
tara termen ~i tara g~rantiile din pnmul contract; cazul in care partile contractante ~u p~e.~
vazut.. Ia incheierea contractului, posibilitatea prelungirii etectelor acestuza sau a r~mno1ru
contractuiui (de exemplu, intr-un contract de depozit bancar Ia termen, se msereaza clauza
potrivit ca.reia, in cazUI in care, Ia exp1rarea termenului, deponentul nu _solicit~ r~s~~twrea
Sumel, se va considera inche1at un nou depoz1t pe acela~i termen ~i in acelea~l condl}ll).
v

Bor01

279

f'\(...LUI. JUIIUII... (..lVII

o---~u

In momentullnche1erii respectivuiUI act, au lnteles sa le stabileasca ~~ care sa

fie obligatorii pentru ele.'
Ca aplica11e leglslativa a teonei imprev121unii, men!lonam, In pnmul rand,
ipoteza ia care se refera art. 43 alin, (3) din Legea nr. 8/1996, potnv1t caruia,
,!n cazul unei dispropor!ii evidente !ntre remunera11a autorulu1 opere1 ~i beneficiile ceiUI care a obpnut cesiunea drepturilor patnmon1ale, autorul poate
solicita organelor JUrisdic\ionale competente revizUirea contractului sau manrea convenabila a remuneratiei."

Tot despre o aplica\ie iegala a teoriei 1mprev1Z1Unii este vorba ~~ In art. 54

din Ordonanla de urgenta nr. 54/2006, text ce prevede ca ,raporturile contractuale dintre concedent ~~ conces1onar se bazeaza pe pnncip1ul echilibrulu1
financiar al concesiunii, lntre drepturile care !i sunt acordate conces1onaruiU1 Sl
obliga!iile care 1i sunt impuse. In consecin\a, conces1onarul nu va fi obligat ;a
Pentru justificarea teonei imprev1ziunii, unii autori arata ca., ori de cate orr executarea
unui contract sinalagmatic devine prea oneroasa pentru una din par~ile contractante, este
admisibila revlzuirea efectelor contractulut, ln vederea restabilirii echilibrulut valerie al
prestatiilor, deoarece p.3.rtile s-au obligat in condiliile economtce existente Ia data incheierii
contractului, a$a incat, dad. iotre timp aceste condi~ii s-au schimbat, este necesar ca ~~
contractu! sa fie adaptat Ia noile impreiurari economice: cum schimbarea conditiilor economice a fost lmprevtzibila, inseamn~ ca. revtzuirea efectelor contractulut corespUnde vomtei
prezumate a partilor contractante. Al~i adepti ai teonei imprev1ziunii o 1ustifidi.- fie recurga~d
Ia o interpretare extensiva a notiunii de forta ma_iora, asimiland 1poteza imposibilit.3.1ii
absolute de executare a contractu lui cu ipoteza in care executarea lui ar fj foarte dificil.3.. din
cauza clauzelor devenite intre timp prea .oneroase, fie pe lmbog3tirea fara _justa cauza. fie pe
ideea de echitate coroborata cu buna-credin~a a part:ilor in executarea contractelor. Pentru o
prezentare comparativa a argumentelor pro ~~ contra admiterii teoriei 1mpreviz1unii, a se
vedea Gh. Be/eiu, Teoria 1mprev1ziUnii- ,,rebus sic stantibus"- in dreptul Civil, I!, in revista
11 Dreptul", nr. 10-11/1993, p. 34-36; In sensu! admiterii teoriei imprev1ziunii, a se vedea $1 /.
Albu, A. Man, Utilitatea termmoiogiei juridice latine, cu referire special;} Ia adagiile 11 pada
sunt servanda" ?i ,rebus s1c stantibus", In revista 11 0reptul", nr. 2/1996, p. 22-27; L. Pop, op.
cit., p. 67 ~~ urm.; M. Nicolae, op. Cit., p. 60. Cit pnve$te JUrisprudenta recenta ln matene,
prectz3m ca. aceasta este contradictorie (in sensu\ recunoa~terii posibilit5.~ii rev1zuir'!i dauze1
retentoare Ia pre~ dintr-un.contract cu executare succes1va- chiria in cazul unu1 coniract de
locatiune inchetat pe o durata de 5 an1, a se vedea C.S.J., s. com., dec. nr. 21/1994, ln
Buletinui junsprudentei 1996, p. 230 - contractus qui habent tractum succeslvum et

dependentiam de futuro rebus siC stantibus mtelliguntur):

Este de retinut di, in situapa in care p.3.rtile au st1pulat in contract o clauza ce prevede
rev1zuirea efi;ctelor contractulUI ln cazul schimb.3rii impre]urarilor avute 1n vedere In
momentul incheierii, nu mai suntem in prezenla unei exceptii de Ia pnnc!piul pacta sunt
servanda, c1 de un aspect al pnnciplului libertatii actelor 1uridice. Pree~zam totus1 ca. intr~o
dec1zie a mstanteJ supreme clauzele de 1rTiprev1Z1Une sunt considerate m~dmisibile,
apreciindu-se ca ele ar contraveni art. 1 085 C. c1v., potrivit dirUJa "debitorul nu raspunde
dedit de dauneie-mterese care au fost prevazute sau care au putut fi prevazute Ia iacerea
contractului, cand ne1ndeplinirea obliga~tei nu provine din dolul s.3.u" - C.S.J., s. com.,
dec. nr. 591/1994, In Buletinul jurispruden~ei 1994, p, 243.

Boroi

Dreptcivil. Partea general a

280
suporte cre~terea sarcinilor legate de exec~tia ob!iga(iilor sale, .!n cazui !n c_ar;
aceasta cre~tere rezulta !n urma: a) uneo masur1 dospuse de o autor1tate publica;
b) unu 1 caz de for;a ma1ora sau unui caz fortuit."
. .
. .. .
1n mod exceptional, iegouitorul a consacrat teor1a omprevozounu ~ on cazul
unui anum it act JUridic cu titlu gratuit, anume contractu! de voluntar~at. Astfel,
art. 14 din Legea nr. 195/2001 prevede ca ,dadi pe parcvur~ul exe~utarii
contractu lui de voluntariat intervone; independent de vomta partolor, o sotuate
de natura sa !ngreuneze executarea obligatiilor ce revon voluntaruluo, contractu!
va fi renegociat, iar daca situatia face imposibila executarea !n contmuare a
.
.
contractuiuo, acesta este reziliat de plin drept."
d) 1n randul exceptiilor de Ia principoui fortei obligatorii vom mc_lude ~~
acele situatii !n care legea ar recunoa~te uneoa din partile actuluo_ JUridic ~oso
bilitatea de a aduce modifidlr1 unilaterale actuluo respectov, dec de a modofica
actul juridic lara a avea nevoie de acordul ceieilalte part ~lara ca aceasta din
urma sa se poata opune. Astfel, potrivit art. 53 alih. (1) din Ordonan;a de
urgen(a nr. 54/2006, ,concedentui poate mo?_ifica unilatera! vpartea reglementara a contractului de concesoune, cu notofocarea prealabola a concesoonaruiui, din motive exceptionaie legate de onteresul naponal sau local, dup~
caz"; alineatul urmator ai aceiuia~o articol prevede ca ,!n cazul !n care modofocarea unilateral a a contractu lui !i aduce un prejudiciU, concesionarul are dreptui sa pnmeasdi lara 1ntarzoere o justa despagubire", oar !n alin. (3)se adauga
faptul ca ,!n caz de dezacord !nt_r7 concedvent ?' concesoonar :u pr~vor; Ia suma
despagubirii, aceasta va fi stabolota de catre mstan)a JUdecatoreasca competenta", stipulandu-se !n continuare di ,acest dezacord nu poate, !n nicoun caz,
sa perm ita concesionarului sa nu !~i execute obliga)iile contractuale."

3. irevocabilitatea actului juridic civil.

3.1. Noflune ~~ fundament
Prin ~revocabilitatea actuluijuridic, ondiferent di ar fi privita ca un prmcipiu
al eiectelor actuluo JUridic sau doar ca o consecmta a pr~ncipouiui iortei obligatorii, !ntelegem faptul di actului juridic bilateral sau multilat~ral nu _1 se poate
pune capiit pnn vointa numat a uneta din parfl, tar actulw JUndtc untlateral nu
se poate pune capat prm manifestarea de voinJil, in sens contrar, dm partea
1

autorulw acestwa.
lrevocabilitatea decurge din principiul forte obligatorii a actului Juridic, fiind
o consecinta ~1, 1n acela?i tomp, o garantoe a acestui pnncipou. Pr:n

281

Actul juridic co vii

ra)ounile care servesc ca fundament pnncipoului fortei obligatorii sunt, concomotent, ~ ratouno pe care !ntemeiaza irevocabilitatea actului juridic.'
Este 1nsa de retinut ca irevocabilitatea dona(iilor (art. 801 c. civ., dar ~
art. 8~~ ?~ ~rm. _c. _cov.) nu reprezinta o simpla aplica(ie a ~revocabilita)ii
actuluo JUridic covd bolateral, 1n sensu I ca, 1n mater1e de dona)ii, irevocabilitatea
pnve~te nu numao efectele actulw juridic, co 1nsast esenta contractulu 1 de
donatie, ..fiind o condi)ie de validitate pentru formarea acestuia. 2 Tocmai de
~~eea, uneor1, ~e face dis:i~c(~e !ntre, pede o parte, ,lrevocabilitatea de gradul
I , care voz;aza actul JUrl~lc on general, iar,_pe de alta parte, ,rrevocabilitatea
de gradulll , care se refera Ia contractu! de dona)ie.

3.2. Excepfii
Co~stitui~ e~cepjii

de Ia lrevocabilitatea actulw juridic acele cazuri !n care

act.ul_u JUrl~oc bolat~ralo se poate pune capat prin vom)a uneoa din parti, actului
JUndocmultolateralo se poatep~ne cap_at prin voin)a uneia sau mao multor parti,
dar nu atuturor, oar actuluo JUridiC uno lateral i se poate pune cap at prin vointa
autoruluo luo.

a) Principalele excep)ii de Ia irevocabilitatea actelor juridice covile bilaterale

sau multilaterale sunt urmatoareie:
- revocarea dona)oei 1htre so;; (art. 937 C. civ.J;
- denuntarea contractului de locatiune 1ncheoat pe durata nedetermmata
[art. 1436 alin. (2) C. civ.];'
.
- 1ncetarea (desfacerea) socoeta)ii civile !n condi)iile prevazute de art. 1523
pet. 5 ~ art. 1527 C. cov.;
- revocarea contractului de mandat de catre mandant (art 1553-1555
C. covy ~ renuntarea mandatarului Ia mandat (art. 1556 C. civ.); .
-. oncetarea contractului de depozit ia cererea deponentului (art. 1616
(. CIV.);

I . Men~i?nam ca pri~cipiui ~ortei obligatorii a -actuiUI juridic ~~ irevocabilitatea actului

rundJc Qobandesc an_um1te partrcularitilti in cazui contracteior sinalagmatice, 1n sensu/ ca
aceste ~ontra~e produc ~~ urmato~rele efecte specifrce: excep~ia de neexecutare (exceptio
non ad~rnpletl contractus); rezolutJunea sau rezilierea pentru neexecutare culpabila rise J
Efectele specifice contracte/or smalagmatice se studiaza Ia teona
oblrgatrllor. A se vedea, spre exemplu, C. St<ltescu, C. Blrsan op. c1t. p 83-95 L 0 op op
Cit., p. 75-96.
I
I

I
r<
I

co~tra~uluJ.
2

gen~rala ~

A se Vf!dea, pentru dezvolt.3.ri, Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contracte spec 1ale

p. 141.

'

: C.S.J., s. econ. -~~com., dec. nr. 78/1992, in Problemede drept 1990-1992, p. 498.
C.S.J., s. CIV., dec. nr. 1226/1992, in Probleme de drept 1990-1992, p. 64.
Rlf'lrru

282

F\"-~UI

denuntarea unor contracte de ditre admm1stratorul sau lichidatorul

JUdiCiar lart 20 alin. (1) lit. ?I art. 25 lit. e) din Legea nr. 85/2006 privind
procedura 1nsoivenj:ei];
- lncetarea acordului petrolier pnn renunlarea din partea titularuiu1 acestuia
Iart. 38 lit. b)?'. art. 40 alin. (1) din Legea nr. 238/2004 a petroluiui];
- denun!area de ditre chiria? a contractu lUI de lnchiriere a locum}ei lnainte
de lmplinirea termenului stabilit, cu condilia notifidirii prealabile lntr-un termen de eel pulin 60 de zile lart. 24 lit. a) din Legea nr. 114/1996];
- denunlarea contractu lui de comanda a unei opere viitoare lart. 46 alin. (3)
din Legea nr. 8/1996];
- denun1area contractuiui de as1gurare, cu condilia notificarii prealabile a
celeilalte par):l lntr-un termen de eel pulm 20 de zile (art. 20 1 din Legea
nr. 136/1995);
- 1ncetarea contractului de concesiune, pnn denunlarea unilaterala a
concedentuiUI ?i cu plata une1 despagubiri juste ?I prealabile catre concesionar,
1n cazul 1n care interesul nalional sau local impune o asemenea 1ncetare
Iart. 57 alin. (1) lit. b) din Ordonan!a de urgenla m. 54/2006 privmd contractele de conces1une de bunun proprietate publica];
- denun}area unilaterala a contractu lui de voluntariat, fie de catre voluntar,
fie de ditre benefic1arul voluntanatuiUI, termenul stabilit pentru prezentarea
preav1zului fiind de 30 de zile (art. 16 din Legea nr. 195/2001).'

b) Excepliile de Ia ~revocabilitatea actelor JUridice civile unilaterale sunt

urmatoarele:
- iegatul (art. 920 C. civ.); 2
- retractarea renun!arii Ia mo?tenire, care poate avea loc daca nu a expirat
termenul pentru exercitarea dreptuiUI de op\iune succesorala (6 lum de Ia data
deschiderii succes1uniil ?' daca, 1ntre t1mp, mo?temrea nu a lost acceptata de
al}i succeson a1 defunctului (art. 701 C. c1v.);
- revemrea asupra acceptarii exprese sau tac1te a moitenirii, In cazu\ln care
succes1unea ar fi absorbita sau mic~orata cu mai mult de jumatate, pnn descopemea unui testament necunoscut In momentul acceptarii (art. 694 C. civ.);
- revocarea martunsirii pentru eroare de fapt Iart. 1206 alin. (2) C. c1v.J;
- revocarea conslm\amantului parin!ilor sau al parintelui' firesc on, dupa
caz, al tutorelui Ia adop}la copilulu1 de catre o alta persoana sau familie, 1n

S-a subliniat ca. revocarea convent tel pnn conslm!amantul mutual al p.3.1}ilor (adic3 pnn
acordul lor de vomta, posterior) nu reprezinta o excepfle de Ia pnnciptul irevocabilitii~ii, Cl
un aspect al pnnc1piuiui liberta.Sii actelor JUridice, in sensu! dl, a~a cum convenJta se inche1e
mutuus consensus, tot astfel i se poate pune capat pri n mutuus disensus - A. Pop,
Gh. BeieiU, op. cit., p. 307i Gh. BeleJU, op. cit., p. 195; M. Nico/ae, op. cit., p. 66.
2
A se vedea ~i C.S.j., s. civ., dec. nr. 1912/1992, in revista ,Dreptul", nr. 8/1993, p. 82.
1

Borot

JUIIUI"- "-'VII

283

~~rmen

de 30 de zile de Ia data expnmarii lui 1n conditiile legii Iart. 16 alin. (2)

m Legea nr, 273/2004 pnvm~ r<;g1mul juridical adoptiei];
- revemrea asupra cons1mtamantulu1 expnmat de 0 persoana In sen sui de a
1
se preleva tesuturi, organe 51 celule de origme uman~'
_
.
", "
a m scop terapeut1c. revemre ce se poatereailza pana m momentul prelevarii fart 144 lit 1 d. L
10
nr. 95/2006 privmd re!orma In domemul sanata}ii];

c
egea
- revocarea oferte1 mamte de a aJunge Ia destmatar (art. 37 c. com ..
J

4. Principiul relativilo!ii efectelor actului juridic civii

4.1. Defini!le i fundament

. Prin prmc1piul relativitatii efectelor actului 1undic c 1vil desemna
1 d
drept potrivlt careia actul juridic civil produce efecte numal lata de m ;egul a e
dupa caz autori 1 f~ ~
.
au oru sau,
1 - I~ f I Ul, ara a putea sa profile on sa dauneze tel}elor persoane.
ntr ~ a ta o~mulare, se poate spune ca actul JUridic Civil bil~teral sau
multilateral da na~tere Ia dreptun subiective ~ 1 obli a}ii numa 1
~
lui, lar actul juridic unilateral obliga doar pe autorul agcestula.
pentru par(lie
,. Con}mut~_l_ acestu1 pnncipiu este foarte exact exprimat de adag 1ui res tnter
a los acta, _a.u: ne~ue nocere, neque prodesse potesi.
Pnne~p1ul m d1scu}1e ~~~ gase~te justificare~ in doua ide 1 de baz~
'I ~ t
a 51 anume,
..
Pede o. parte
aseme. . _ , ,.. nsa?1 na ura vo 11\lonala a actului _1Ur'id-1c c 1v11 1m pune un
ne~pnnCipiu, m sensu! ca, daca este firesc ca o persoana sa devma deb 1tor
c~e ltor pen~u ~a ?i-a man!festat vom(a In aces! sens, Ia fel de firesc este c~a~
a ta persoana sa nu devma debltor sau creditor lara vola sa lar pe de alta
parte, soiU\Ia contrara ar fide natura sa aduca atmgere libertatii per;oane,.

. .4-_2. Principiul relaliviiCi!ii ~~ opozabililalea tala ae terti 0 actului

.
.

JUridiC

.In literatura de~ speCialitate, uneon, se sublinlaza necesltatea de a distin e

prinCipiul rel_atiV~t~lll,efectelor actului juridic de problema opozabilitalii fala Je
tel}1 a actulu1 JUridic. Daca un act JUridic, ca regula, nu poate sa dea nastere Ia
dreptun sub~ect1ve )I obligalii decat In beneficiul, respectiv In sarcma artilor
actulu1 JUridic (pnnc1p1ul relatlvita}ii), aceasta nu 1nseamna ca actul urfdi~ nu
ar reprezent~ ;'lmiC pentru tel}eie persoane, Ca acestea din urma ar utea sa 11
Ignore sau sa II nesocoteasca. Dimpotnva, actul JUridic, ca realitate !'oclala (ca

! A se vedea: C. Statescu, C. Bfrsan

op cit p 62 63 T p,
L. Pop, op. cit., p. 103.
'
., - , ' op, op. ett., p. 171-172;

Borot

Drept c1vil. Partea generala.

284

s1tuape JUrididi), este opozabil ~~ persoanelor straine de el, des1gur In pr1v1n1a

drepturilor ~i obligatiilor ce revin pil.r!ilor actului juridic.
N;adar, un act JUridic nu poate genera, In pr~ncipiu, dreptur1 sub1ective si
obliga!ii pentru un tert, In sch1mb, drepturile ~~ obligaliile piiifilor actului juridic
trebuie respectate ~ide teifl.'
Tn concret, opozabilitatea actului juridic fajii de terti lnseamna dreptul par(ii
de a mvoca ace I act JUridic lmpotr~va ter}uiui care ar ridica pretenlii In legatura
cu un drept sub1ect1v dobandit de parte prin actul JUridic respectiv, iar prin
inopozabilitatea actului JUridic fata de telfl se ln!eiege lipsa unui asemenea
drept. De regula, opozabilitatea falii de teifl a unUI act JUridic este condi!ionatii ''
de respectarea anumitor formalitiili.'
TrebUie precizat ca pot ex1sta cazur1 In care ~~ ter}ele persoane ar avea
mteresul sa invoce, 1n favoarea lor, un act JUridic lmpotriva paifilor acestuia.
Este de re11nut ca, atunci cand se pune problema opozabilitalii fata de terti a
actuiUI JUridic, din punctui de vedere ai teifilor, actui JUridic apare dear ca o
situa!ie JUridici!, deci ca un fapt JUridic stncto sensu.'
Men;1oniim ca, In doctrinii ~i In praclldi, uneori, no;1unea de opozabilitate
(respectiV mopozabilitate) este folosita ~~ pentru raporturite )uridice fie dintre .
partile actului JUridic, fie dintre una din par}ile actului Juridic ~~

celeilaite piil'\i, fie dintre succesorii par!ilor actuiui juridic. Trebuie lnsa te!inut
ca, pentru astfel de raporturi juridice, no!iunea de opozabilitate lnseamna .
dreptul de a invoca actul JUridic respectiv pentru a cere executarea obliga!iei :
sau obliga;iilor Ia care actul a dat na~tere, 1ar inopozabilitate lnseamna !ipsa
unui asemenea drept.

Tocma1 de aceea: actul juridic poate fi invocat, de ditre una din paJ1i, fara de un
-,
ca titlu de dob.3.ndire a unui drept real sau de crean~a; fn cazul uzucapiunii prescurtate/."_,..__:.:; ':
posesorul de buna-credin~a poate invoca drept _just titlu rmpotriva proprietarutui imobilului ;.,. ,:-: '
actul juridic (transiat\v de proprietate) pe care 1-a incheiat cu o alta persoana dec3t acel
proprietar; actul juridic poate constitui just titlu pentru justificarea maririi patnmoniului
persoane, putand fi opus unei persoane str5ine de ace\ act juridic ~"i' care ar introduce
aqJUne tn 'i'mbog5!irea fara justa cauza impotnva une1a din p3.rtile actuiui juridic respect1v.
2 A se vedea supra, prezentui capitol, seqiunea a 11-a, subseqiunea a VI-a, nr. 4.2.
j Din fmpre_1urarea ca fa~a de terti actul juridic urmeaza a fi considerat ca un
JUridic, rezulta eel putin doua consecmte importante: daca un tert incalca un
aparpne unei p3.t1i dintr-un act JUridic sau dad. impiedidi pe una din partile actului 1
sa execute obliga~ia ce ii revme din ace\ act, atunci se va angaJa raspunderea
deiictuala a. terJului, iar nu r3spunderea contractuala, aceasta din urma revenmd
partilor contractante; atunc1 ca.nd are mteresul sa se prevaieze de un act juridic Ia care
fost parte, tertul poate sa fo[oseasdi orice mi_jloc de proba pentru a-1 dovedi,
restrictive prevazute de art. 1191' alin. (1) ~i (2) C. civ. nefiindu-i aplkabile.
1

Actul juridic civil

4.3. Nofiunile .de parte.

tert i avdnd-cauza

285

Tntelegerea con!inutuiui principiuiUI relativitiilii efectelor actulu' . 'd'

~:~:,::~n~-::~e:~~~; ...d~~~ua~~st,pr~nciplu necesita preCIZarea noli~ji~~~ ~~

, .,,
,mraportcuunanumltactJur'd' , 'I
subiectele de drept civil se plaseaza lnt
d'
,
, ' IC CIVI , toate
r-una m aceste tre1 notium.
4.3.1. Nofiunea de parte

. Prin parte se ln!elege persoana care lnchele act I , . . . .

prin reprezentare, ~i fata de care se p od
~
I u JUridic Civil, personal sau
Tn legatura cu notiunea de a r uc e ecte e a_ctu lu' respectlv.
precizari.'
,
p rte a actulul JUridic Civil se lmpun unele
_Tn_ pr~mu I rii.nd, cuvantu I .,parte" desemneaza a
. " .
.
JUridic civil bilateral sau multilater 1 't .. at t pe una dm pal'\lle actulu1
unilateral. Des 1gur caIn raport dena:' ca ~; P~ ~u_toru ~ a_ctulu1 JUridic civil
diferite (ofertant testator vanzator . ura a:t~ Ul JUridic, par(de poarta denumiri
Tn al doilea ;and, trebUie sublin;~~~~~~r~~or, aso_CI_a\1, coparta~i etc.).
nu numa' persoana care lncheie direct '' er nsl JUridic, pr~n parte_ s~ ln!~lege
jl persoana care lnchele actul prm ,:t P s~~~ un anum,t act JUridic CIVIl, ci
co~ven!1onal).
erme IU unUI reprezentant (legal sau
in ~l.tr~ilea rand, este de remarcat d1 din .
.
. . .
actuiUI Jundic civil poate fi alcatu'tii d' ' . pu~ct de vedere JUridiC, oparte a
care promoveaza ori au un interesl
In ma~ ~U te persoane fizlce sau jUridice
C
, .
sau o pOZI\Ie comuna.
,
a o concluzle, relinem ca Piirtile re re. , "
fa!a de care actul juridic civil Is,
P zmta acea. categor~e de persoane
relativitatii.
' produce efectele m temeiul pnncipiului
4.3.2. Nofiunea de fert
Terjii (penitus extranei) sunt persoaneie t "'
d
.
care nu au partic:ipat niCI direct jl n c . s rame e un anum It act JUridic,
. ji fa(~ de care actul iuridic respe t' ' prm reprezentare Ia lncheierea acestu.'a
t ..
,
c IV nu produce mciun ef t ' 1
. .
ertu ~u sunt afecta!i pnn lnchel,erea unUI act ' 'd'
ec . " n pnnclplu,
proflta, dar niCI nu le dauneaza.
JUri IC, m sensu I ca acesta nu le

~ A se vedea .si Gh. Beieiu,. op. cit, p. 197; M

Nicolae o

Uneon/ pentru a desemna categoria tertii or, legea

crt

fo/~s~~e e~:r~~~ ,eel de al treilea".

urepr ovtl. r-arLect !:)t::edta

286
4.3.3. Nofiunea de avdnd-cauza

Prin avilnd-cauza (habentes causam) se desemneaza persoana care, de~1 nu

a part1c1pat Ia !ncheierea actuiUI juridic civil, este totu~i lndntuita sa profite de
efecteie actului respectiv sau, dupa caz, este linuta sa suporte aceste efecte,
datorita legaturii sale 1uridice cu una din parJ:ile acelUI act Juridic.
De regula, se apreciaza di ex1sta tre1 categorii de avanzi-cauza:
- succesorii untversali ~~ succesorii cu titlu umversal;

- succesorii cu titlu particular;

- creditorii chirografari.'
a) Succesorul universal este acea persoana care dobfmde?te un patnmomu,
adica o universalitate (universitas bonorum). Este cazul mo~ten1toruiU1 legal
un1c, al iegatarulUI care a cules lntreaga mo~tenire ~i al persoanei JUridice
dobanditoare a unu1 patnmomu pnn efectul comasarii (fuziunii sau absorblei)
sau al transformarii.
Succesorul cu titlu umversal este acea persoana care dobande?te o fraclune
dintr-un patnmomu, precum: mosten1torii legali, legatarul sau legatarii care a(u)
dobandit o cota-parte din mo~tenire,' persoana JUridica dobanditoare a une1
par):i din patnmo~1ul persoane JUridice divizate (indiferent ca ar fi vorba de o
div1zare totala sau de o divizare parJ:mla).
Se observa ca !ntre succesorul umversal ?i succesorul cu titlu umversal nu
exista vreo deosebire de ordin calitatlv, ci numai de ordin cantitat1v, a?a !neat
ei formeaza o singura categone de avanz1-cauza.
Din punct de vedere JUridic, succesorii un1versali sau cu titlu universal sunt
conside-rali continuaton ai personalita}ii autoruiui lor, tocmai pentru ca dobandesc un patnmomu sau, dupa caz, o frac;iune de patrimomu.
Calitatea succesorilor universali sau cu titlu umversal de a fi avanzi-cauza
consta !n aceea dl actul juridic civil !ncheiat de autorul lor (adica de eel de Ia
care au dobandit patnmomul sau o fraclune din acesta) !?' produce efecteie ~
fala de ei, !n sens-u! ca ace~ti succesori pre1au toate sau o parte din drepturile

1 A se vedea: A. Pop, Gh. Beie1u, op. ctt., p. 316; C. Statescu, C. 8/rSan, op. cit., p. 64;
Gh. Beieiu, op. cit., p. 197; :?t. Riluschi, op. cit., p. 107; T. Pop, op. cit., p. 169; /, Dogaru,
op. cit., p. 215-216; P.M. CosmoVICI, op. Cit., p. 131; E. Poenaru, op. Cit., p. 159; L ~op, o?.
cit., p. 99; M. Nicolae,. op. cit., p. 69. Na cum vom arata, unele rezerve ar putea fl facute, m
ceea ce pnve~te mduderea creditorilor chirogratari in categoria avanzilor-cauza; in once

caz, ace~iia au o pozi~ie sped ala.

_
..
2 1n ce ne priveste, consideram ca distinqia lntre succesorul umversal ~~ succesont cu
titlu universal ~use face in funqie de voca~ta lor de a dobandi intreg patnmontul sau num~l
o fract1une din acesta, ct de dobandirea etectiva, pentru ca. numai atunc1 se pune_ pracuc
probl~ma transmiterii drepturilor ~~ obliga~iilor patnmoniale. Pentru un alt punct de vedere, a
se vedea Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, Ed. Actam1, Bucure~ti, 1999, P 233.

Boroi

L~7

/"\\..LUI _II,UIUI\... \...lVII

subiective $i obligaliile autoruiUI lor, cu exceplia drepturilor 1' obligatiilor

strans legate de persoana autoruiui, precum 1' ceie declarate de part1 ca
intransm1sibile.
'
Este de relinut ca, In cazurile prevazute de lege, ar fi posibila !ncetarea calitalii de av~nzi-cauza a succesorilor umversali sau cu titlu universal tala de
anumite acte JUridice !ncheiate de autorul lor. Ca exemplu, mentionam cazul
mo1temtorilor legali rezervatari !n pnvinla liberalitalilor !acute de-autorui lor 51
care lnca/di rezerva succesorala.

b) Succesoru/ cu titlu parttcular este acea persoana care dobande1te un

anum1t drept sub1ectiv, pnvit mdividual (ut smgult). Este cazul cumparatorulu 1
unui bun, donatarulu1, cesionaru!UI, legataruiUI cu titlu particular etc:
Trebuie subliniat ca, !n cazul succesorulu1 cu titlu particular, calitatea sa de
avand-cauza se aprec1az1i nu In raport de actul JUridic pnn care a dobandit un
anum1t drept sub1ectiv (In acest act JUridic avand pozilia JUridica de parte) 51
n1ci !n raport de alte acte juridice !nche1ate de autorul sau (eel de Ia care ac~l
drept subieCtlv) cu alte persoane ?' care acte nu au niCio legatura cu dreptul
subiect1v respectiv (fa}a de aceste acte JUridice avand pozilia deter):), c1 numa1
ln raport <;_U actele )Uridice anterioare aje autorului, refentoare Ia acela?l drept
sau bun, mche1ate cu alte persoane (fala de aceste din urma acte JUndice,
succesorul cu titlu particular poate sa fie avand-cauza sau tert).
Astle!, dobanditorul unui anum1t drept are calitatea de ~vand-cauza (dec
poate exercita drepturile $i este linut sa execute obligaliile autoruiUI sau $i care
decurg din actul JUridic respectiv) numa1 dad! sunt !ndeplinite cumulat1v
urmatoarele cerinte:

- sa fie vorba de dreptun $i obligalii strans legate de dreptui sub1ectv

dobandit;
- sa fie vorba de acte juridice antenoare !nche1ate de autorul lui cu alte
persoane ~~ refentoare Ia aceja?i drept sau bun;
- sa fi fast respectate formalitalile de public1tate prevazute de lege pentru
acel act juridic' sau !nscrisul ce constata actuj juridic respectiv sa fi dobandit
data certa (!n alte cuvinte, actul JUridic fala de care urmeaza a se stabili calitatea de avand-cauza sau de ter): a succesorulu1 cu titlu particular sa !ndeplineasca cennlele pnv1toare Ia forma pentru opozabilitate fala de ter}i).
1

Totu?i, !ipsa inscnerii dreptului real imobiliar in cartea funciara nu poate fi invocata de

~atre dob3nditorul ulterior care a avut cuno~tin~a de exJsten}a dreptuiui neinscns in cartea

func1ara (este vorba de dobanditorul pnn act juridic cu .titlu oneros, de rea-credint3) SJ met
de catre dobanditorul pnn act JUridic cu titlu gratuit, indiferent daca este de bun~-crdinta
sau de rea-credinJa (conduzie ce se desprinde in special din art. 28 din Legea nr. 7/1996,
potnvtt carwa, ,dob.nditorul anterior poate cere mstantei judecatore$ti sa acorde inscrierii
sale rang preteren;ial fa~ de inscnerea efectuata Ia cererea unui tell, care a dob.ndit ultenor
Jmobilul cu titlu gratuit sau care a fast de rea-credinra Ia data incheterii actului").

Boroi

Drept c1vi I. Partea general a

288

d'm aceste cennte

1n cazui neindeplin~rii vreune1a
, , dobanditorui cu titlu
. ..
.
.
part1cu iar se va alia in pozi}ia de terj:.
s re exemplu, sa presupunem ca se inche1e un contract de 1oca}1une. cu
p 1a un 1mo
b'11, 1ar ' dupa aceea ' prop. netarul (locatorull -vmde
1mo.bliul
pnv1re
1d 1
res ectiv unei terj:e persoane. Potrivlt art. 1441 C. civ., contr~ctu e ocat;une,
,m masura
p
,m care are data certa anterioara contractu
lu...1 de
...
d vanzare-cumparare,
- , ,.,
...
i i va roduce efectele ~~ lata de cumparator, afara e s1~ua)1a m :are_ ~~
~ontra~ul de loca}1une s-a prevazut expres inceta;ea acestUia ~ cazul van~an~.
o t daca Ia data cand contractu! de vanzare:cumparar~ a doband1t
d~~pc~~~a:au, mai exact, au fost indeplin1te formalita}ile de publle~tate 1mob1liara (pnn aceasta, el devme opozabil terj:ilor, dec1 ~i locataru~UI), contractu! de
locatlune inche 1at anterior nu avea data certa, atunc1 c~mparatorul nu ma1 es:,e
obli. at sa respecte loca} 1unea consim}ita de catre vanzator.' Este de re}~nut ca~
in a~elea~ condi!ii, contractu! de loca\iune ~~ va produce efectele ~~ fa}a de altl
dobanditori cu titlu particular ai bunuiUI ce 11 formeaza ob1e ctul 0pre exemplu,
2
'n
1 cazul instrainarii bunuiui pnntr-un contract de dona}1e, de mtre}mere, de
h. b tc) precum 51 fata de eel carUia locatorul ii constltUie un dezmemsc
1m eai dreptuiUI

(d exemplu con
braman!
de propnetate
asupra bunu 1u1 respect1v
e
. ,
ven\la de constitUire a unui drept de uzufruct sau a unu1 drept de superf1c1e) ...
Men}lonam ca producerea efectel~r unUI act JUn~ic ~~ hl~. de succesor~
umversali sau cu titlu umversai al. parj:dor, precum 51, m condltllle arat~te, fa}a
de succesor"l cu titlu particular este ;ustificata 51 depnne~plul potnvlt carula dun
drept se transmite a 5a cum apare el in patnmoniul transmi}atoruiUI,acesta. 1n
urma neputand ceda ma 1 muite dreptun decat are- nemoplus wns ad alium

transferre potest quam ipse habet.

c) Creditorii chirografari sunt acei crediton care nu au o garan}ie reala care
sa le asigure realizarea creantei pe care o au impotriva deb1toruiU1 (gaJ, 1poteca, privilegiu), ci numai un drept de ,ga1. general" asupra bununlor prezente
~~ viitoare ale debitorului lor (art. 1718 C. CIV.J.
. .
.
..
Creditorii chirografari sunt considerat1 de maJO~Itatea autonlor ca f11.nd
avanzi-cauza ai debitoruiui lor, in sensu! ca e1 suporta mfluen}aa?telor 1Und1ce
patrimoniale incheiate de debitor cu aite persoane, acte J~nd1~e pnn care
actlvul patnmomal (gaJulgeneral) se poate man sau m1qora. In pnnCipiU,
aceste acte trebu 1e respectate de creditorul ch~rog:atar, deoarece el ?u ~re
dreptui sa se amestece in treburile deb1toruiU1 sau. in alte cuvmte, cred1tonlor
; ln ipoteza In care contractu! de locaJiune a unui imobil a fo~t 'inc~~1at pe o ..durata ~ai
mar~ de trel ani $I nu a tost tnscrls 'in documentele de publicitate 1mobd1ara, .dar mscn~u_ ce
i'l constata are data cerUi. locatiunea 'i'$i va produce etectele fa~a de dob~ndttor numa1 t1mp
de trei am de Ia data inst;ainarii- Fr. Deak, Tratat de drept c1vil. Contracte spect~:sj,'i ~..
2 Pentru 0 aplica~ie practidi, a se vedea Trib. Bucure~tl, s. a IV-a ctv., dec. nr. 1
,m

Culegere de practtca judictara 1993-1997, p. 26.

Borot

Actul juridic c1vil

289
chirografan ie sunt opozabile acteie juridke lncheiate de debitorul lor cu terte
persoane; insa, din aceste acte nu se nasc drepturi subiective ~~ obliga~ii in
beneficiul sau in sarcma creditorilor chirografan; ace;t1a nedevenind crediton
sau debitori ca urmare a unor asemenea acte JUridice. Tocma1 de aceea, pozitia
creditorilor chirografari in raport de acteie JUridice inche1ate de debitorullor nu
v1zeaza atat .principiul relativitalii efecteior actuiUI JUridic (din perspect1va
acestui prindpiu, creditorii chirografan urmeaza a fi inclu~i in categona tertilor), cat opozabilitatea lata de ter)1 a drepturilor sub1ective civile ~i, ImpliCit, a
obligatiilor parj:ilor actuiui juridic.
Exista totu~1 o part1cularitate, in sensu! ca legea mstituie anumite reguli
specifice, prin care creditorii chirografan pot sa 1nlature opozabilitatea lata de
ei a actelor JUridice incheiate de debitor in frauda intereselor lor, fie pnn ae}iunea revocatorie (pauliana), regiementata de art. 975 C. c1v., fie pnn aqiunea in
deciararea simuia}iei, regiementata de art. 1175 C. civ. Aceasta posibilitate
recunoscuta de lege se explica prm aceea ca, spre deosebire de s1tua}1a ter}ilor
desavar~i!i, intre creditorul chirografar ~~ debitorul sau (parte in actui juridic
respectiv) ex1sta anumite raportun, concretizate in dreptui de gaJ general.

4.4. Excep!ii de Ia principiul relativitapi efectelor aciului juridic civil

ConstltUie excepJii de Ia prmcipwlreiativita{ii efecteloractului juridic acele
cazun in care efectele actul JUridic c1vil s-ar produce $i lata de alte persoane
care nu au participat Ia incheierea actului respectiv, deci fa}a de alte persoane
dedit parj:ile. A$adar, cand. vorb1m despre excep}iile de Ia acest principiu,
trebuie sa fim in prezen}a fie a unui act Juridic care da na$tere Ia drepturi
subiective direct in favoarea alte1 persoane deciit aceea sau acelea care au
incheiat actul respectiv, fie a unUI act JUridic care da na$tere Ia obligatii civile
direct in sarcina alte1 persoane decat parj:ile lui.
Reamintim ca opozabilitatea lata de ter}i a actuiUI JUridic c1vil (a situa}1e1
1uridice create de un asemenea act) nu reprezinta o excep}ie de Ia princ1p1ul
relativitalii efectelor actuiUI JUridic c1vil, deoarece in sarcina tertilor nu se nasc
obligatii c1vile din actul 1uridic respect1v, ci este vorba numa1 de impreJurarea
ca ter}ifor nu fe este perm IS Sa aduca atingere drepturilor subiective nascute din
ace! act JUridic, desigur in favoarea par}ilor acestu1a.
1n literatura de spee~alitate, excep}iile de Ia pnne1p1ui reiativita}ii sunt
impar}ite in: excepJii aparente 5i excepfii rea/e. Nu exista insa un punct de
vedere unitar in ceea ce pnve$le mciuderea anumitor s1tua}ii in categoria
excep}iilor reale sau a celor aparente.
Opinia maJontara este in sensui ca excep!ia reala de Ia prmcipiul relat1vita}ii
ar presupune ca, prin voin}a parj:ilor actului Juridic (~i numa1 prin vomta aceslora, nu insa ~i 1n temeiul iegii), actul respectiv creeaza drepturi subiect1ve sau
obliga}ii pentru o persoana ce nu a partiCipat Ia 1ncheierea iui, n1ci personal,

Drept CIVIl.

290

~artea

genera1a

mc1 prin reprezentant. In consecm\a, smgura exceptie reala_ de Ia pr~ncipiui

relativitatii actuiUI JUridic civil ar fi stipulalia pentru altul. S!tuata avanzliorcauza, prom 1siunea fapte1 altUia, reprezentarea, ac\iunile directe .~i. ~~ulatia
sunt incluse 1n categoria excepliilor aparente de Ia principlul relatlvlla\11 efectelor actului juridic civil.' De asemenea, 1n randul exceptiilor aparente de Ia
acest pnnc1piu vom mal mclude ~i cesiunea de crean\a, ipoteza gestiunii
mtereselor altei persoane, actele JUridice colective ~i, chiar daca nu este un act
JUridic c1vil, c1 un act de dreptul muncii, contractu! colectiv de munca.
\n ce ne prive~te, apree~em totU?I ca este preferabil ca situatia une1 anum1te
categorii de avanz1-cauza, anume cea a creditorilor ch~rografan, precum ~i
s 1mula\la sa fie considerate exceptii de Ia opozabilitatea actulu1 JUridic, iar nu
exceplii aparente de Ia pnne~piul relativita\ii efectelor actuiUI juridic, 1ntrucat
nu este vorba de drepturi subiective c1vile 11 obl-iga(ii civile care sa apaflina
sau, dupa caz, sa revina unor persoane ce nu au part1c1pat nici dire~t ?' mci
pnn reprezentare Ia !nche1erea actulu1 JUridic ?' care nu au mc1 calltatea de
succeson a1 paf\:ilor. Cele doua si!Ualii men11onate sunt incluse 1n categoria
excepliilor aparente de Ia prmCiplui relativita\ii pe considerentul ca dreptul
creditorilor chirografan de a ataca actele JUridice frauduloase ale debitorului
lor, precum ~i, 1n cazul simulate, dreptul tertilor de buna-credinla de optiune
1ntre a invoca actul JUridic aparent (simulat) sau actul JUridic ascuns (real) se
nasc din Jege, 1ar nu din actuJ JUridic fncheiat de paf\:1; Se observa Jnsa ca
aceste doua dreptun exced notiunii de efecte ale actului JUridic c1vil. De altfel,
daca am admite ca asemenea dreptun pnvesc relat1vitatea efectelor actulu1
juridic, 1ar nu lnopozabilitatea acestuia, ar 1nsemna sa accept8.m dl orl de cate
ori o persoana are dreptul de a ataca un act juridic Ia care nu a lost parte (de
exemplu, nulitatea absoluta a unui act JUridic poate fi mvocata de orice persoan~ interesata) suntem tot 1n prezen!a une1 exceplii de Ia pnnc1p1ui rela\1vitalii efectelor actului juridic.
Stipulatia pentru altul (numita ?i contractul1n folosul une1 terle persoane),
adica ace.l contract pnn care o parte (promitentul) se obliga fala de cealalta
parte (stlpulantul) sa ~xecute 0 prestate 1n favoarea unel a trela persoane (teflul
beneficiar), fara ca aceasta din urma sa part1cipe Ia 1ncheierea conventlel
respective mc1 direct~ nicl reprezentata de stlpulant, este analizata unanim ~a
excepte veritabila (reala) de ia princpiul relativitalii efectelor actuiUI 1undc
c 1vil, deoarece dreptui subiectiv civil al tertului se na?te direct ?i 1n puterea
conventei dintre stipulant ?i prom1tent, 1ar numa1 exercitiul acestu1 drept
depmde de vointa tel}ului benefic1ar.
Situapa avanzilor-cauzii nu const1tu1e o exceple reala_de Ia prm~1p1ul relatlvitalii efectelor actulu1 JUridic CIVil, deoarece: succesoru umversall ~ ce1 cu
1

A se vedea, spre exemplu, Gh. Befeiu, op. c1t., p. 199 ~~ urm.; T. Pop, op. cit., p. 172 ~i

urm.; 1. Dogaru, op. cit., p. 216 ~i urm.; P.M. CosmoVJCJ, op. cit., p. 134 ~i urm.

Boroi

1\CWI _IUfiOIC CIVIl

291

tit!u un~versal sunt persoane as1milate par\ilor, 1n sensu I ca 1au locul partilor
mtale m pnvm}a efectelor actului juridic, fiind deCI ,continuaton a 1 a~torului
lor", iar, de cele mai ~u~teori (de exempiu, 1n cazul comasarii), aceasta 1mpreJUrare ~1c1 n"u este_ stram~ d~ vomta acestor succeson; succesorui cu titlu particuJ_a~, m m~sura mdep_lm~~~~ ceJo~ trei conditii aratate, 1a locul piiflii actuiUI
)Ur.'dc, doband~re~ callta\11 de avand-cauza facandu-se cu vo1a lUi; creditorii
ch~r~grafan, admlandu-.se ca fac parte ?i el din categona avanzilor-cauza, nu
dobandesc dreptun sub1ective sau obligatii din actul JUridic 1nche 1at de deb 1torul lor, 1ar dreptul de a ataca actul fraudulos al debitorului lor (drept care,
OriCUm, depa$e~te Cadrul nO\IUnii de efecte ale actuJUI JUridic) Se naste din

lege.
PromJsJunea fapte1 aituia (numit::i ?i conventia de porte-fort), adica acea
conventie pnn care o parte iprom1tentull se obliga fata de cealalta parte (credtorul promiSIUnii) Sa determine 0 a treia persoana sa 1nche1e, Sa adere on sa
ratific~ ~~-act juridic, reprezinta numai 1n aparenta o exceptie de Ia pnnc1p1ui
relatiVItatu efec~elor actulu1 JUridic, 1ntrucat, 1n realitate, prom 1tentu.i prom 1te
propna lUi fapta (de a determina pe o tefla persoana sa 1~1 asume un anume
anga1ament juridic 1n folosul creditorului prom1siunii), 1ar tertul nu dev 1ne
obligat prin aceasta conventie, Cl numai daca se obliga personal ~au pnn reprezentant, dec! ter\ul devme parte 1n actul juridic respectiv numal pnn vomta sa.
Reprezentarea este procedeuJ tehnico-Juridic prm care o persoana ireprezentantul) 1ncheie un act JUridic 1n numele ?i pe seama alte1 persoane lreprezentatul), efectele actului juridic astfel 1nche1at producandu-se direct 1n persoana ceiUI reprezentat.' lndiferent de felul e1, reprezentarea este, In aparenriL
' Codul civil nu cupnnde dispozi~ii cu caracter general reteritoare Ia reprezentare
reglementand numa1 contractu I de mandat {art. 1532-1559).
'
a) Clasificarea reprezenUirii
in tuncpe de i~orul saul reprezentarea poate sa fie conventiona/a (7mputern 1c 1rea de
r_:prezentare izvora~te din vom~a p3!1ilor exprimata in contract'ui de mandat) sau Jegala
(tmputerntetrea de a reprezenta tzvora~te din lege). Mandatul este contractu[ prin care o
persoana (numita mandatan se obliga sa tncheie unul sau mai multe acte luridic"e pe seama
une1 alte persoane (numita mandant), careti da aceasta tmputernlcire ~~ pe-care o reprezinUt
Repre~e~tarea legala tntervtne In cazui mcapabiluiUI (minorul sub 14 ant~~ cei.pus sub
~~terdiCJie JUdeditor~asd.), dar ?i in alte cazurl expres prevazute de lege. Precizam ca., in
llteratura de spectalltate, ~neon (A Jona~cu, ~P cit., p. _1 04; 0. Cosma, op. cit., p. 80:
T. Pop, op. Cit, p. 17St m tunctte_ de cntenul in discutie, se distmg trei telun de repre~
zentare, Ia cele doua men~tonate mat sus, adaugandu-se ~~ reprezentarea JUdiciara, care ~ 1 ~ar
avea _1zvorul in imputerntcJrea data de_ tnstan~a, d3ndu~se ca exemp!u cazul sechest~ulut
JUdicmr. S-a aratat insa (A. Pop, Gh. BeleiU, op. cit., p. 338, nota 472), in mod intemetat ca
este verba tot de o reprezentare legala, lntrucat, pe de o parte, iegea (art. 598 st ~rm.
c._ proc. ctv.J este tzvorul puterii persoanei numite ca sechestru [Udie~ar de a inche;a anumtte acte _1uridice lacte de conservare ~~ de administrare cu privtre Ia bunul sau bunurile
puse sub sechestru judicJar) pentru paJ1ile In litigtu, iar, pe de alta parte, desemnarea

Boro1

Drept c1vil. Partea general a

292

~ste sufidenta p~ntru a deduce exi:t~n~a unui ai treilea

fel de reprezentare, deoarece ar insemna sa se schimbe cntenul de claslf1care {organul ca~e
des mneazii pe reprezentant; de altfel, mcapabilul este reprezentat de tutor~, acesta dm
urm~ fiind desemnat de ditre autontatea tuteiara, fara tnsa a tnceta de a f1 vorba de o
reprezentantului de dltre mstanta nu

reprezentare legala).
1 (
I")
ln tunq.ie de tntinderea puterii de a reprezenta, deosebim reprezentarea tota a genera a
$i reprezentarea partial a (special a). Reprezentarea total este ce_a _care confera r~prezentan
tului puterea de a 1ncheia pentru reprezentat toate actele 1und1Ce (cu excep~1a c7_1or cu
caracter strict personal) ~~ cu priv1re Ia toate ~unuril~, cum este cazul reprezentaru m~a:
pabilului sau al mandatuiui general_- procuratu~ omnt~m_ bonorum. Reprezent~rea parJtala
este cea care confera reprezentantului puterea de a inche1a .pentru rep~e~ent~t f1e numa1 un
anumit act juridic _ procuratio unicus rei, fie numa1 a~umite ~cte _turJdJce det~r~mate, fie
numai acte cu privire Ia un anumit ~;>un sau Ia. anumite bunur! determmate. Subl!mem d!. nu
trebUie confundat mandatul general cu mandatul conceput 1n termem -gener~h, Ia car~ s~
refera art . 1536 C. civ. (stabilind ca mandatul conceput in t~rmem genera \I este ~al~bd
numa 1 pentru actele de administrarei a fortiori St pentru. actele de conservar:, nu 1nsa ~~
pentru actele de dispozi~ie), acesta din urma fiind un caz de reprezentare part1ala (speCJala).

b) CondiJii!e reprezentarii
"
.. _
,
De regula, in doctrina se arata ca reprezentarea presupune tntrun1rea cu~u~a~1va a tre1
conditii: imputermdrea de a reprezenta; mten!Ia de a reprezenia; votn~a valabda a reprezentantului.
d
ln Jegatura cu conditia pnvitoare ia lmputernicirea de a reprezenta, se pun,? sene e
probleme refentoare Ia actul c~ :~~: inSU$1 Sl d_u~la reprezentare t 11autocontractul ), precum
si Ia consecintele lipset on depa$Iru Imputernl~l~ll de a rep~ez~nta.
"
Actul cu sme rnsu~i consta in ace\ act 1und1C ce. este mchetat de catre reprezentant, p~
de 0 parte in numele reprezentatulul, iar, pede alta parte, in numele sau ?I pentru stne (dect
actul- juridic incheiat prin procedeul reprezentarii are ca part,1 pe reprezentat ~~ pe repr_:zentant}. Dub/a reprezentare presupune di. actul JUridic este inchetat de ~ p"er~oana I~
numele 51 pe seama ahor doua persoane pe care le ~eprezmta deopotn~a (decl parp in a:rul
juridic sunt doua persoane care insa au avut acela~1 reprezenta~t). In pnmul ~caz ex1sta
pericoiul neglijarii mtereseior reprezentatuiUI, Jar in c~l de. ~-1 dodea caz extsta pencolul
neglij3rii mtereselor unu1a dintre reprezentati: Unele d1sp~z1~~~ legale mterzJC, p~n.tru ;mumite 51 tua~ii asemenea opera~ii (art. 128 C. tam. opre~te mche1erea de acte __JundJCe mtre
tutore Sl m/nor, art. 1308 pet. 2 C. c1v. interz~ce mandata~ilor sa dev1~a, d1rec~ sau pnn
persoane mterpuse, adjudecatan ai bunurilor cu. care sunt m~a~cma~1 sa le v~nda). Pentru
alte cazun care nu sunt interzise in mod expres de lege, nu ex1sta un punct de vedere un1tar
in ceea ce pnve~te valabi\itatea unor astfe.l de opera~ii juridicei in ce. . ne pnve~te, aprec1em
di reprezentatui poate cere anularea actu!u.l pe~tr~ dol pnn. ret1cen~a sau, ma1 ~arg, ~entru
v1olarea de catre reprezentant a obliga~_iel de l01ahtate ta~a de repre~entat, atara de. SJtua!I~
c~nd reprezentantul a primit imputermcirea in acest sens sau dl:nd _clauzele actu1u1 s~m
astfel pfec 1zate incat este exdusa vatamarea mterese\or reprezentatulut sau reprezentatilor
(in acest sens, a se vedea Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contract~ spec1ale, P 347).
_
1n pnvln~a consecmtelor lipsei on dep3$irii imputermcirii de a repr:z~n~a, trebUie sa
deosebim doua ipoteze: daca este verba de a reprezent~~e aparenta, ~?u~ 1~nd1c mche1at de
reprezentant cu tertul cocontractant va fi valabil (valab1htatea actu\UI JUridiC resp:ctlv ~oate
fi justificata fie pe reguia validiUitii aparentei in drep_t- error communts factt t~s, f1e pe 1deea
riispunderii civile delictua!e), adidi i~i va produce efectele tata de reprezentat tspre exemplu,
A

293

Actul juridic civil

art. 1554 C. civ. prevede di revocarea mandatului, notifkata numa1 mandatarului, nu poate
fi .opusa ter}ului- care, de buna-credin~a, a contractat cu acesta, iar art. 1557 C. civ. declara
valid ceea ce face mandatarulln numeie mandantuiui- at.t timp cat nu cunoa?te exiStenJa
une1a din cauzeie ce desfiif"!teaza mandatul); dadi. nu sunt lntrunite cerintele reprezentarii
aparente, actul _juridic incheiat tara: sau cu depa~irea imputermcirii de a reprezenta nu l?i va
produce efectele fata de persoana pretins reprezentata, cu excepfla cazului in care aceasta
din urma tl ratifica expres sau tacit.
Ratificarea-este actul juridic unilateral pnn care persoana in numele careia s-a tncheiat
un act iuridic, in lipsa ori cu depil~irea 1mputernicirii de a reprezenta, 1nl.1tura ineficadtatea
actuiui respectiv, devenind prin aceasta parte tn actul- _juridic pe care if ratifica. Ratiflcarea
nu presupune consimt3ni3ntui celui care a tncheiat actul juridic tn numele altUia ?i nlci al
tertuiui cu care s-a contractat, ci valabilitatea ei se apreciaza numai in raport de persoana
ratificantuiUI. Ratificarea consolideaza retroactiv efectele ia care da na$tere actul iuridic
ratificat, insa retroactivitatea privete numa:i pe p<3.rJi ?i pe succesorii acestora, tara a se
rasfrange ~~ asupra terJ:ilor, fata de care ratificarea opereaza numai de Ia data Ia care a fast
savar$ita.
.
Chiar ~i in !ipsa ratifidirii, este totu?i posibila obligarea reprezentatulu1, in masura in care
sunt 1ntrunite condi~iile de Ia .gestiunea de afaceri. De asemenea, atunc1 cand nu ar fi
1ndeplinlte condiSiile de Ia gestiunea de afaceri (de exemplu, prin contractu! de mandat s~a
interz~s In mod expres. depasirea limiteior imputernicirii de a reprezenta, actul juridic
inche1at nu prezmta utilitate pentru reprezentat etc.), daca este cazui, reprezentantul f-ar
putea aeJiona in judecata pe reprezentat pe temeiulimbogatirii fara justa cauza.
C~t pnveste condi~ia reteritoare Ia inten,tta de a reprezenta, aceasta consta In cunoa$terea
~~ acceptarea, atat de catre reprezentant, cat ~~ de catre persoana cu care se incheie actul
Juridic, a fa~tuiUI ca. acei act juridic se incheie pr1n procedeui reprezentarii. Oaca reprezentantul_ nu aduce Ia cuno?tinta tel}.ului cocontractant intenJla sa de a reprezenta pe cineva,
atune! e/ va devem parte in actul juridic ce urmeaza a fi incheiat, asa inc.3t lui ii vor revem
obligatiile c1vile ce decurg din acest act juridic; se spune di actUI juridic se 'incheie pe
seama reprezentatului, dar nu si in numele acestula, ci in numele reprezentantuiUI.
CondiJia pnvitoare Ia vointa vaiabi/a a reprezentantului se pune cu mai mare sau cu mai
mica intens1tate in r~port de tntinderea puterii de a reprezenta. Astfel,-in cazul reprezentarii
totale, reprezentantul manifesta o deplina- initiativa in incheierea actului juridic prin procet:leul reprezentarii, a~a inc~t el trebUJe sii-~1 dea seam ape deplin de consecintele actului ce 11
in~~ete, ca ~~ cum ar incheia un act juridic pentru sme insu?i In cazul reprezent3rii parJ:iale,
mipatJva reprezentantulw scade pe masura cre~terii graduiui. de precizare, de catre reprezentat, a conditiilorin care se va-inche1a actul_juridic prin procedeul reprezent3rii.
c) Efectele reprezentarii
Fata de reprezentat, actul juridic tncheiat prin reprezentare produce efecte intocmai ca
in cazulin care reprezentatul ar fi incheiat per-sonal acest act _juridic cu tertul cocontractant.
Fat~ de ter}ul cocontractant, actul juridic inche1at pnn reprezentare produce efede intocma1
ca fata de reprezentat, deoarece ace~tia au calitatea de p5r}i in actul juridic respectlv (in fapt,
terJu! trateaza cu reprezentantul, tnsa, in drept, contracteaza cu reprezentatul). Fa~a de reprezentant, in princ1piu, -actul juridic -incheiat pnn procedeul reprezentarii nu produce vreun
efect.
d) lncetarea reprezentarii
Reprezentarea legala inceteaza in urmatoarele cazun: c~nd mmorul lipsit de capacitate
de exercitiu impline~te v~rsta de 14 ani, dobandind, prin aceasta, capacitate de exercitiu

Borot

294
excep\t de Ia prmclplul relativitatii, in sensui ca efectele _actulut ju~idic se
produc fa;a de reprezentat, de~l actul JUridic re:pe_?tv a "lost mchetat ~tztc) de
ditre reprezentant. Aceasta exceptte nu este msa reala, deoarece, tn cazul
reprezentarii conven~lonale, reprezentatul intra, a~a cum am vazut, fn not_1un~a
de parte a actulut JUridic (prin contractu! de mandat, reprezentatul ~t-a
manifestat vointa de a devent tttularul drepturilor ~~ obligaliilor ce se vor na~te
din actul juridic pe care il va lncheia reprezentantul), iar, In cazul reprezentarii
legale, reprezentatul se vede in temetullegii tttular de drepturt ~~ obligatii izvorate din actul JUridic lnchetat de reprezentant, tar nu temeiul vointet altet
.
..
persoane, parteln actul juridic In cauza.
Pnn acJiunile directe desemnam acele sttualii in care, potnvtt legu, o
persoana (reclamantu I) cheama In JUdecata o alta persoana (paratull cu care nu
se alia In raportun contractuale, reclamantul fiind In raportun contractuale cu o
alta persoana, cu care ~i paratul se afla In raporturi contractuale. Codul civil
prevede doua asemenea cazurt. Astfel, potrlvit art. 1488 C. civ., In cazul
contractulut de antrepnza de cladiri, lucratorii anga!ali de antreprenor (care
sunt tef\i lata de contractul de antrepriza) au dreptul de a actiona direct pe
beneficiarul. constructtel (numlt comitent sau client, acesta fiind tert fa;a de
contractu! dintre antr~prenor ~i lucratori), pentru plata sumelor ce li se cuvin,
dar numai In masura In care clientul s-ar gast dator catre antreprenor In momentul cererii. De asemenea, conform art. 1542 alin. (2) C. ctv., dadi pentru
executarea contractulut de mandat, mandatarul ~t-a substttuit, pe baza unUt
contract separat, o alta persoana, mandantul (din primul contract) are dreptul

de a-1 ae)iona In Judecata pe submandatar, de?i este tert fa}a de contractu I pfln
care s-a prod us substituirea.'

Se observa ca, in cazul aqtunilor directe, posibilitatea reclamantulut de a

prettnde un drept subte~tlv, tnvocand un act Juridic Ia care nu este parte, nu se
na~te dtn a~eJ act JUrtdtc, ct Izvora~te din lege, a~a !neat suntem Jn prezenta
unet excep111 aparente de Ia pnnctptul relattvitalii efecteJor actului jundic c 1vil.
P~tn simulaJie se intelege operaltunea JUridica pnn care pflntr-un act JUndic
pub!t~," aparent, denumtt ~~ stmulat, se creeaza o alta sttuatte Juridica decat cea
s~abtlt~a pnntr-un act Juridic ascuns, secret, dar adevarat (actul ascuns trebUie
sa se '?che~e concomitent sau inatnte de 1ncheterea actului public). Simulalia
poat<; 'n:'braca tret forme: actul fictlv {actuJ public este inchetat numat de
forma, f11nd contr~is de :ctul secret);' actu/ deghizat (1n actul public se indica
un a~umtt act Jundtc, tar tn actul secret se arata adevaratul act Juridic 1nchetat
de paf\t - degh1zan; totali!f, respecttv adevaratele clauze convenite de partl _
degh1zare parj:~a/a);" m.terpunerea de persoane (actul public se 1nchete J~tre
anumtte persoane, tar tn actul secret se mentioneaza adevaratul benefictar al
actulut juridic, altul decal eel care apare 1n actul publici.'
Sanc1iunea specifica stmulaliei este tnopozabilitatea lata de tertii de
bun~-credinta a ~itua(iet juridice create prtn actul JUridic se~ret, prec~m ~ 1 ,
daca este cazul, tnlaturarea_s;mulat~etpe calea aqiunii 1n simula! 1e. A~adar,
potnvtt ~rt. 1175 C. ctv., de~t tntre par}t (precum ?i fa\ii de succesorii universali
sau cu tttlu untversal ai par}ilor} 1~t produce efectele actul JUrtdic secret (real),
Uyn.caz de acpune direct~ este ~?nsacrat ?ide art. 71 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, ce
vizeaza tpoteza_fncare admtmst~atoru care au dreptul de a reprezenta soctetatea au transmts
acest dre~t un:t alte ~persoane, de?i aceasti:i facultate nu li s-a acordat in mod expres, textul
de leg~ ~tspunand ca ,so~Cle:atea poate pretinde de Ia eel substltult beneficii!e rezultate din
o~era~te , msa se observa ca acest caz nu reprezinta a!tceva dec3t 0 aplicatle a art. 1542
1

restrans3; dadi moare mmorul sub 14 am sau eel pus sub mterdicpe _juded1toreasdi; dad. se

rididi interdiqia juded.toreasdi, fostU\ interZIS avand peste 14 301. 0 datcl CU fncetarea
reprezentarii legale, lnceteaza ~~ calitatea de reprezentant legal. tnsa aceasta din_urma ma1
pOate lnceta prin: moartea reprezentantului legal (p.3.rinti, tutore sau, dupa caz, curator);
punerea sub interdi~te JUdecatoreasca a reprezentantulu1 legal; lnlocUJrea tutoreiUI sau a
curatoruluilnlaturarea tutorelui sau a curatoruiUI.
Reprez~ntarea conven~1ona\a lnceteaza, In afara de cauzele generale de stlngere a obligaSiilor contractuale, pnn: denun~area mandatuiui (revocarea mandatului de ca~re mandani
sau renun~rea mandatarului Ia mandat); moartea mandantuiUI sau a mandataru\w; punerea
sub interdiqle a mandantului sau a mandatarului; insolvabilitatea sau falimentul mandantuiui sau mandataru\01.
Ca regula generala, este de re1mut di etectele incet3.rii reprezentarii se produc de Ia data
Ia care cei interesa~l au cuno~tin~a efectiva de cauza incet3rii reprezent3.rii.
e) Reprezentarea frauduloasa
_
Prin reprezentare frauduloasa se ln~elege incheierea actului juridic de catre reprezentant
in dauna (frauda) intereselor reprezentatului, reprezentantul aqJon3nd cu mten!ie ~~in in~e
legere cu tefl.ul cocontractant. Legea nu prevede expres sar.cpunea ce tntervme ~n. cazul
unui act JUridic astfel incheiat, dar in doctrin3. se apree~aza ca. un asemenea act jundtc este
lovit de nulitate.

Un caz particular de simulat1e pnn lnterpunere de persoane este asa-numita conventJe

de prete-nom, care este un mandat tara reprezentare ~~ Ia care se reCurge atunct c.nd. 0
persoana ~(mandantul) dore~te sa 1nchete un act iuridic In a~a fel Tncat persoana sa sa nu fie
cunoscuta de cealalta parte a actului juridic ~i/sau de ter~t.

Boro1

Boroi

afm.

(2)

C.

CIV.

~pre _e_x:mplu, P:im_us, in~~ntion3nd sa scoata un tmobil de-al sau de sub tmtnenta
u:manre stltta a credttonl?r sat, stmuleaza Tncheterea cu Secundus a unu 1 contract de
vanzare~cumparare a tmuo~J]u[UJ .respect!~, contract a carui extsten~a este anihilata pnn actul
secret dm care r~zulta ca, tn reahtate, Pnmus nu 1-a vandut nimic iui Secundus.
" De exe~plu, actul public este un contract prin care Primus ii vinde 1mobilul Ju
Sec~ndus, de~t in _realitate intre p3!1t s-a incheiat un contract de donatie, asa cum rezulta din1
~ctul se~ret (degh1zare totalcl); in actul public se men~ioneaza un am.imtt Pret al vanz<lrii tar
m a~ul secre~ s~e men~ioneaza adevaratul pre! al vanzarii, care este rTiult mai ~are
2

(degh1zare par)iaJa).
4

Spre exempiu, prtn actul public Primus ii doneaza un autoturism lut Secundus dar in
actul secret se mentioneaza ca. adev<'iratul beneficiar ai donatiel este Tert1us 'iar nu

Secundus.

'

Orept ctvil. Partea generala

296
ter!ilor de buna-credinla nu le este opo~abil aces! act J_uri~ic, ci ~uma1 act~l
- 'd'
parent \simulat) mat mull tertii de buna-credmta. pot sa mvoce, m
JUri IC a
.
.
'
_ . .

d' 1 -beneficiUI lor~~ lmpotriva par!ilor, actul 1undtc secret, pnn tnterme 1u acttun11
In simulatie.'

" 1

- 1

Cesiunea de creanJii poate fi privita ca o exceppe aparenta de a prmc1p1u

relativitatii efectelor actuiUI juridic ctvil. De$i par!ile conventiel care ar~- ca
obiect cesiunea unei creante sunt cedentui $1 cestonarul, de?tto~ul cedat fllnd
'1 lata de aceasta conventie, totu$1, dupa ce i-a fost nottftcata cestunea sau
1
~:o: ce ~ acceptat-o ori dupa ce aceasta a fost lnscrisa In Arhiva Electronidi de
G~rantii Reale -Mobiliare, debitorul va trebUI sa efectueze plata catre ces1?.nar:
Este ;orba tnsa de aceea~i creanta (sub aspectul obiectuiUI, al natur11, al
garanliilor care o lnsotesc, al eventualelor d?_banzi), fiin~ schimbata n~ma1
persoana creditorului; oncum, efectele ces1un11 de creanla se produc fala de
.
debttor In temeiullegii.
Gestiunea mtereselor a/tet persoane (denumita $1 gesttunea de afacen) este
operatta ce consta In aceea ca o persoana, numita gerant, prm fapta sa ~olu~
tara ~i unilaterala, intervine $i savar~e~te acte matenale sau acte J~ndtce m
interesul alte 1 persoane, numita gerat, tara a fi pnm1t mandat dm partea
acesteta din urma. 1n masura In care acteie juridice !nchetate de gera_nt, cu
mtentia de a gera interesele aitUia, sunt utile geratUIUI,_ atu~c1 ace~tea 1$1 vor
produce efectele fata de gerat, In alte cuvtnte, de~' actul JUn~tc ~:te mchetat de
gerant cu o ter!a persoana, totu~i el va na~te dreptun $' obltgal" pentru ~erat.
Aceasta se datoreaza lnsa dispozitiilor legii (art. 991 partea I C. ctv.J, a$a meat
suntem In prezenla unei exceplii aparente de ia principiul relativitatii efectelor
..
actului juridic.
_
Acte/e iuridice coiective (hotararile asociatilor) sunt tot excep\11 aparente de
Ia principi~lln discutie, !ntrucat ele !~1 produc efecteie fata de aso~ialii car: ~u
au parttcipat Ia adoptarea lor, precum $i fata de ce1 care au votat tmpotnva, m
temeiullegii [spre exempiu, art. 43 din Legea nr. 1/2005 pnvmd organtzare~ ~~
tunctionarea cooperatiei dispune ca .,hotararile adunarii generale a membrdor
cooperaton iuate In conformitate cu prevederil~- actulut constttuttv $1 ale prezentei leg1 sunt obligatorii pentru toti membru cooperaton, t~clustv pentru
membrii cooperatori care nu au luat parte Ia adunarea gen:r-;la sau au votat.
lmpotriva", fiind posibil ca hotararile resr.ecti~~ sa pnveasca mcheterea unor
acte uridice],' linandu-se cont 1' de actul JUndtc Ia care ace~ta au constm\lt
1
initial (actul constitutiv).
A se vedea

~i C.S.J., s. civ., dec. nr. 1823/1992, in revlsta Dreptul", nr. 10-11/1993,

11

p. .194.
2

.
.

h "- 'I 1 t de
De asemenea, art. 132 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 prevede c~" ot~ran ~ uae

adunarea generala 1n limiteie legii sau actului const1tutlv su~t _obhgatoru ch~ar pent~u
aqionarii care nu au iuat parte Ia adunare sau au votat contra , 1ar art. 174 aim. (1) dm
Rnrni

297

Actul juridic ctvil

De asemenea, contractu/ co/ecttv de muncii reprezinta tot o exceptie aparenta de Ia principiul 'relativitalii efectelor actulut JUridic, deoarece efectele
acestUia se produc ~i In pnvtn(a salariatilor care s-au angaJat ulterior lncheierii
lui, In temeiul iegii (potnvit art. 9 din Legea nr. 130/1996 privind contractui
colectiv de munca ,prevederile contractu lUI coiectiv de mundi produc efecte
pentru to!t salarialii din umtate, mdiferent de data angajarii sau de afilierea lor
Ia o orgamzape sindicala din unitate"), precum $' al constmtamantului implicit
al acestor saiana(i, consimramant care rezulta din lnsa?i lncheterea contractu lui
Individual de mundi..
1n concluzie, In ce ne pnve?te, vom repne urmatoarele:
- stipulapa pentru altui constitute o exceptie reala de ia pnncipiul relativitalii efectelor actului juridic;
- situalia succesorilor universali, cu titlu universal on cu titlu particular ai
partilor actului JUridic, prom1s1unea faptei altuia, reprezentarea, aqiunile
directe, cestunea de creanta 1 tpoteza gestiunii intereselor aitei persoane, actele
JUridicecolective ~i contractu! colectiv de munca sunt numa1 exceptii aparente
de Ia pnncipiulln discutte;
- sttuatia creditorilor chirografari ?' simulapa sunt exceplii de Ia opozabilitatea actului JUridic fata de terti (ca de altfel $1 alte cazuri In care, potriv1t
legii, ter!ul ce ar JUStifica un interes ar putea sa atace un act JUridic).

Secfiunea a IV-a. Nulitatea actului juridic civil

Subsecfiunea i.- Nofiuni generaie
I. Definijia, reglementarea

~i

funcjiile nulitajii

1.1. Definijia nulitajii

Neexistand o definitie legala, In literatura de spectalitate au fost formulate
mai multe definilii ale nulitatii actului juridic civil.
Dintre definiliile oferite, o vom reline pe aceea potrivtt careia nulitatea este
sanqiunea de drept civil care lipse$te actui JUridic ctvil de efectele contrarii
aceeasi lege dispune di ,hot3r.3.rile luate de adunarea detinatorilor de obligatiunl sunt
obligatorii ?I pentru deJm3torii care nu au luat parte ia adunare sau au votat contra", 1n
~mbele cazun exist.3.nd 1nsa posibilitatea atadirii lor in justitie, dar numa1 daca sunt contrare
legii sau actului constitutiv. Ma1 pot fi retinute; ca exemple ~~ prevederile 1nscnse in art. 24
alin. (4} din Legea nr. 230/2007 privind 1nfiintarea, organizarea ~~ funcponarea asociafiilor
de proprietari.

Drept c1vil: Partea general a

298

Actul juridic Civil

299

normelor JUridice edictate pentru lnche1erea sa valabila. 1n alte cuvmte, nulitatea este sanctlunea ce intervlne In cazul in care, Ia lnche1erea actulul jundic
c1vil, nu se r~specta dispozitiile legale referitoare Ia condi}iile de validitate a
actu lui juridic (indiferent ca sunt conditii de fond sau conditii de forma).
Din aceasta definitie, pot fi desprmse trasaturile caracteristice nulitatii,

- momentulln raport cu care se apreciaza conformitatea actulu1 juridic cu

legea este acela allnche1erii actului ju.ridic.

anume:2
- nulitatea actului juridic civil este o sanq1une de drept civil;
- prive~te numai actele JUridice, nu ~i faptele JUridice stncto sensu;

1n stadiul actual al legislal1ei civile, nu exista o reglementare unitara a

nulitalii actuiui juridic Civil, ci normele JUridice care formeaza aceasta ins!Jtutie
se gasesc raspandite \n tot Codui c1vil [art. 5, art. 790 alin. (1 ), art. 803,
art. 822-823, art. 839, art. 886, art. 907, art. 953-art. 961, art. 965-966,
art.1008, art. 1010, art.1067, art. 1156, art. 1167-1168, art.1190, art. 13081309, art. 1311, art. 1339, art. 1513, art. 1645, art. 16S9 alin. (2), art. 1712,
art. 1716, art. 1774-1776, art. 1806 aiin. (3), art. 1897, art. 1900], precum ~i in
alte acte n~rmat1ve ce const1tuie izvoare ale dreptului c1vil [de exemplu, art. 20
~~art. 34 dm Decretulnr. 31/1954, art. 22 alin. (3) jl art. 24 alin. (1) din Legea
nr. 16/1994, art. 11 dm Legea nr. 112/1995, art. 41 aiin. (2) 51 art. 51 alin. (2)
din Legea nr. 8/1996, art. 2 alin. (1) ~~ art. 5 alin. (1) din Titlul X privind
CJTCulapa 1uridica. a ter~nurilor din Legea nr. 247/2005, art. 5 alin. (2) din Legea
nr. 190/1999, art. 9 dm Ordonan}a nr. 9/2000, art. 45 din Legea nr. 10/2001
etc.l.

- intervine atunci cand sunt indilcate normel'e juridice care regiementeaza

conditiile de validitate a actului juridic;
- consta In lipsJTea actulu1 JUridic de efectele ce contravin normelor JUridice
edictate pentru lncheierea valabila a actulu1 JUndic, dec1 nu pnve~te, lntotdeauna, actul juridic In intregullui;
- pentru stabilirea concordan}el sau neconcordan}ei cu legea a efecteior
actului juridic, se recurge Ia finalitatea legii, \n sensu! ca actul Juridic este lips1t
numai de acele efecte care contravin scopulu1 urmarit de dispozilia legala
lncalcata;

1
Gh. Beletu, op. cit., p. 203. Pentru definitii asemanatoare, a se vedea ~~ D. Cosma, op.
cit., p. 293; ~t. Ruschi, op. cit., p. 112; i. Dogaru, op. dt., p. 223; P.M. Cosmovict, op. cit.,
p. 138; E. Poenaru, op. eft., p. 167; M. Nicofae, op. cit., p. 74. Alp autori definesc.nulitatea

ca fiind ,sanqiunea lnd!.ldirii prin act juridic- lncalcare Ia data ca.nd actui a fost facut- a

1.2. Reglementarea nulitajii

1.3. Funcjiile nulitajii

lnst1tu!'a nulitalii actulu1 JUridic c1vil are atat un rol prevent 1v, cat 51 un rol
repres1v. In consecmla, nulitatea lndepline~te nu numa1 0 funq 1e prev~nt 1 va, c 1
~~ o funclle sanctionatone.
~uncJia preventiva consta in efectui mhib1tonu pe care il exercita asupra
sub1ect~lor de drept civil~ tentate sa lncheie actul1uridic c1vil cu nerespectarea
condl\lllor sale de valabl11tate, in sensu! ca, stiind di un asemenea act va fi
lipsit de efecte, persoanele sunt descuraJate ~~ \ndemnate sa respecte legea
CNiia.
.

une1 dispozi~ii a legii" (Tr. lonajCU, E. Barrasc,h, Nulitatea actului juridic civi\ 1 in Tratat de
drept civil, val. I, Partea generala, Ed. Academlei, Bucure~ti, 1967, p. 320) sau 11 sanc~1unea
care 1ntervine dupa infrangerea dispozitiei legale, lipsmd actul juridic de efectele in vederea
carora el a fast fnche1at" (A lon~cu, op. cit., p. 105) orl"acea sanc!iune civil a care mtervine dupa ind.lcarea normei de drept, lipsind actul juridic de efectele urmarite Ia inche1erea
lui" (T. Pop, op. cit., p. 178-1-79). Aceste defini~ii sunt deficitare, deoarece nu rezulta cu
claritate ca. nu\itatea intervine in cazul ind.ldlrii normelor juridice care reglementeaza:
condiliile de validitate a actului _juridic, c1, dimpotriv3, iasa sa se inteleaga ca ar putea fi
vorba ~~ de alte norme JUridice ce trebuie respectate Ia inche1erea actuiui juridic {dar care
totu~i, in caz de inciilcare, atrag alte sanqiuni Civile, de exempiu, imposibilitatea probarii
actului juridic, inopozabilitatea actului juridic tata de terj:i).1ntr-o alta defini~ie, nulitatea ar fi
,o san<:l.iune de drept civil, care suprimc'C In mclsura stabilita pnn hotarare iUdecatoreasd.,
efecteie actului juridic, potrivnice scopuiUJ urm3rit de dispozitiile legale referitoare Ia
condi~iile sale de validitate" {0. CJpJpna, Nulitatea actului juridic CIVil, In Tratat de drept
civil, val. I, Partea generala, Ed. Academ1ei, Bucure~ti, 1989, p. 212), insa o asemenea
defini~ie prezinta neajunsul di exclude de plano nulitatea am1abila.
2
A se vedea jl A. Pop, Gh. Belew, op. cit., p. 350-351; I. Dogaru, op. cit., p. 224;
M. Nicolae1 op. cit., p. 74-75. Se mai sublinmza, in mod _iustificat, ca. este necesar sa se ~ma
cont. ~i de concordan~a efectelor actului JUridic cu regulile de convletuire social a, ded cu
morala. Nu am re~inut aceasta prec1zare in text, deoarece, a~a cum aratam cu un,alt prilej,
morala nu reprezmta un Jzvor distinct de drept dvil, ci regulile de convle~uire sociala sunt
incorporate fn dispozitiile legale ce trimit, expres sau Implicit, Ia acestea, induslv in acele
dispozilii legale referitoare ia inchelerea vaiabila a actelor Juridice.

Gh. Beieiu, op. cit:, p. 204; I. Oogaru, op. cit., p. 225; E. Poenaru, op. cit. 1 p. 167.
1ntr-o alta conceppe, se tace deosebire intre funqia poten~1ala a nulitarii ~i funcpa operativa

Bor01

Boro1

. FuncJia sancponatone mtra in aq1une atunci cand funq1a prevent 1va nu 51 _3

dovedit efiCJenla, constand In inlaturarea efectelor contrarii normelor 1uridice
edictate pentru inche1erea valabila a actului juridic civil.
Unii autori adauga ?I o a treia funqie a nulita}ii actului juridic c1vil ca fiind
o sinteza. ~ celorialte doua, anume funcJia de mijloc de garan(le a pn~crpiuiw
lega!ttfiJII m domemul actelor JUridice civile, \n sensu! ca, pnn realizarea
tunqiei preventive ~~ a cele1 sanq1onatorii, se as1gura respectarea normelor
1uridice civile care reglementeaza condiliile de vaiabilitate a actulu1 JUridic
civil.'
.
1

Drept ctvil. Partea generala

300

2. Concepfia despre nulilate

In decursul timpuiUI, conceptta despre nulitatea actului juridic ctvil a cunoscut o anum ita evolutie.
lntr-un trecut mai lndepartat, se considera ca un act JUridic lovit de nulitate
nu poate produce mciun elect, deci, In pnnCJpiu, nulitatea era totala ~i iremediabila tconceptia nulitiilii ,actuiUt-orgamsm"; In sensu I ca nulitatea actuiui
JUridic ctvil era asemanata cu boala orgamsmului uman).
Mai tarztu, tinandu-se cont de faptul ca nulitatea, ca sanqtune a actului
JUridic civil, nu reprezmta altceva decat mijlocul JUridic prin care se restabile~te legalitatea lncalcata Ia lncheierea actulu1 JUridic ctvil, a lost formulata
conceptia propoJ"\ionalizarii efectelor nulitatii In raport cu finalitatea legii,
spunandu-se ca trebUte lnlaturate numa1 acele efecte care contravm scopului
edictarii dispozitiet legale lncalcate, mentmandu.se lnsa celelalte efecte ale
actului juridic respect1v. In cadrui acestei conceptii, se afirma ca nulitatea este,
In princtpiu, pal}iala ~~ remediabila. In sprijinul acestet conceplii pot fi aduse ~~
doua argumente de text, anume art. 1008 C. civ. ~i art. 1 alin. (3) din Decretul
nr. 167/1958.' Astle I, potnvit art. 1008 C. civ., ,conditia tmposibila sau contrane bunurilor moravuri sau prohibita de lege este nula si desfiinteaza conventia
ce depinde de dansau Dand cuvantuiui ,condi!ie" accepttunea de clauza,
rezulta ca, pe de o parte, clauza ilicita sau imorala este nula ~i desfiinteaza
conventta ce depmde de aceasta, iar, pe de a ita parte, convenpa nu este
desfiintata In cazulln care clauza. respecttva nu a lost determinanta Ia lncheierea e1 (argument per a contrano), a~a lncat va fi nula numai acea clauza. Conform art. 1 alin. (3) din Decretul nr. 167/1958, ,once clauza .care se abate de Ia
reglementarea legala a prescriptiei extinctive este nula", dec1 nulitatea afecteaza numa1 ciauza, iar nu lntregul act juridic.

Actul juridic c1vil

301

lui JUridic ctvil cu alte sanctium de drept ctvil, confuzie ce nu este admtsibila,
deoarece este vorba de concepte JUridice diferite, fiecare avand un regim
JUridic propriu.

3. 1. Nulitatea '' rezolufiunea

Rezolujiunea este acea sanqiune ce consta In desfiintarea retroactiva a unu1
contract smalagmatic cu executare uno ictu, In cazul neexecutarii culpabile a
obligatiilor de catre una din paJ"!i.'
Asemanari/e dintre nulitate ~~ rezoluliune sunt urmatoareie:
- ambele sunt cauze care atrag ineficacitatea actului juridic ctvil;
- atat rezoiuliunea, cat ~i, In principiu, nulitatea produc efecte retroacttv;
- ambeie presupun, In prinCJpJU, o hotarare a organulut de JUrisdiclie.
Principalele deosebiri dintre ceie doua sanqiuni de drept ctvil s~nt urmatoarele;
- nulitatea presupune un act JUridic incheiat cu nerespectarea unei condilii
de validitate, pe cand rezoluliunea presupune un act JUridic valabillnchetat;
- nulitatea se aplica oricaru1 act Juridic civil, In vreme ce rezoluttunea mtervine numai In cazul contractelor sinalagmatice cu executare uno ictu;
- cauza de nulitate exista In momentullncheierii actuiUJ JUridic ~i consta In
nerespectarea une1 dispozitii legale refentoare Ia lncheterea valabila a actuiUJ,
lnsa cauza rezoiutiunii apare ultenor momentului lncheierii ~i consta In neexecutarea culpabila a obligattei de ditre una din pal}i;
- rezolu!iunea ~i nulitatea relativa sunt supuse unor reguli diferite In privinta
inceputulu1 prescnpliet extinctive, iar nulitatea absoiuta nu este supusa prescnptiei extmct1ve.

3.2. Nulitarea ~~ rezilierea

3. Delimilarea nulitQ!ii de alte sanc!iuni de drepl civil
Mai buna lntelegere a instituttei nulitatii actului JUridic civil presupune ?i
operatiuneadelimitarii acesteia de alte cauze de meficacitate a actului JUridic
civil.2 0 asemenea delimitare contribute ~i Ia evttarea confundarii nulitiilii actu-

Rezilierea este sanc!iunea de drept ctvil ce mtervme In cazul neexecutarii culpabile a unui contract sinalagmatic cu executare succes1va

p. 122-124; T. Pop, op. Cit., p. 207-208; I. Dogaru, op. cit., p. 242-245; P.M. Cosmovici, op.
Cit., p. 174-176; 0. Ungureanu, op. Cit., p. 128-130; Poenaru, op. Cit., p. 174-176. Cu
a nulit.3.~ii, tar,-in analiza acestei din urma functii, se vorbe$te, printre altele, de finalitatea
represtva ~~ de finalitatea preventiva (0. capc1Jinii, op. cit., p. 212214). insa, a~a-numlta
funq:ie potentiala -nu este altceva ded.t starea legal.3. a actului juridic in lntervalul de timp
cuprins lntre momentui incheterii ~~ momentul anul.3.rii lui, perioada in care actul juridic
lovit de. nulitate se bucura totu~i de o prezumtJe de validitate.
' A se vedea: A. Pop, Gh. BeieJU, op. Cit., p. 354; T. Pop, op. ctt., p. 181,
2
Pentru delimitarea nulita~ii .de alte sancJiuni de drept civil, a se vedea: A. Pop,
Gh. BeieJU, op. c1t., p. 411-415; Gh. Be!eJU, op. cit., p. 205-207; $t. Rauschi, op. c1t.,

Boroi

priVIre Ia meficac1tatea actului juridic ~~ cauzeie acesteia, a se vedea, pe larg, D. Cosma, op.
c1t., p. 415 ~~ urm.
1
_
Spre exempiu, dad. Ia incheierea unu1 contract de vanzare-cumparare, cumparatorul a
tost in eroare cu J?rivire Ia calit.3.tile substantiale ale bunuiua, atunci el va putea solicita
anularea contractu!UJ respectiv. Dadi insa contractui a fost inchelat in mod vaiabil dar
vanzatorul nu preda lucrui vandut sau cumparatorul nu plat~te pretul, atunci eel int~resat
va putea sa ceara rezoluJiunea contractului respectiv (eel interesat poate sa solidte ~~
executarea silita a obligapei ce revme celeilalte partr contractante).
70.

Boroi

1-'1\..jJ~ \..IYIIo

> Qllc;-Q

5 ,_;-lll;!ldla.

)i consta 1n 1ncetarea efectelor contractuiUI respectlv numai pentru

viitor.'

Rezulta ca rezilierea se deosebe)te de rezolu}iune prin aceea ca intervme In

cazul contracteior slnalagmatice care se executa pnn presta}ii succesive ?I di

opereaza numa1 pentru viitor. 1n consecm)a, comparapa dintre nulitate )I rezolu}lune prezinta numeroase puncte comune cu aceea dintre nulitate )i reziliere.
Ca element propnu aceste1 din urma comparalii, re1mem ca, de)l efectele
nulita}ii se produc In principlu retroact1v, 1ar rezilierea opereaza numa1 pentru
viitor, totU)I, In cazul actelor JUridice cu executare succesiva mc1 nulitatea nu
produce efecte pentru !recut.
3.3. Nulilatea ~~ revocarea

Revocarea, ca sanqiune de drept civil, consta In lnlaturarea efectelor actului

JUridic c1vil datorita mgrat1tudinii gratificatului sau neexecutarii culpabile a
sarcinii. No}iunea de revocare este folosita uneon )1 In sensu! de denun}are
unilaterala, In cazurile prevazute de lege, a unu1 act JUridic (acest sens este
folosit, spre exemplu, de art. 920 )i urm. C. civ.), 1ar alteori In sensu I de desfacere
a unUI contract prm acordul par)ilor [de exemplu, art. 969 alin. (2) teza I C. civ.].
Revocarea se aseamana cu nulitatea prin aceea ca )i ea reprezinta o cauza
de ineficacitate a actului juridic CIVil.
Tnsa, lntre cele doua sanc)iuni c1vile exista importante deosebin, anume:
- revocarea presupune un act JUridic valabil lnche1at, pe cand nulitatea
presupune un act JUridic 1ncheiat cu nerespectarea unei condi}ii de validitate;
- nulitatea este aplicabila oricarui act JUridic, In limp ce revocarea se aplica,
In principlu, liberalitalilor;
- cauza nulita)ii este contemporana momentului lncheierii actului juridic, pe
cand revocarea presupune cauze ultenoare lncheierii actului juridic;
- prescrippa extinct1va este supusa unor reguli difente.

3A. Nulilatea i caducitalea

Caducttatea este acea cauza de meficae~tate ce consta In lipsirea actului
juridic civil valabillnche1at de orice efecte datorita intervenirii 'unei 1mpreJurari
ulterioare lnche1erii sale )I care este independenta de voin}a autorului actului
JUridic.' De exemplu: legatul cuprins intr-un testament valabil devme caduc

,.

303

ACtUIJUridJC CIVIl

dad legatarul predecedeaza testatorulu1, daca Ia data deschiderii succes1unii

ex1sta o mcapac1tate a legataruiUI de a pnm1 legatul, daca legatarul renunla Ia
succesiune sau daca bunui ce formeaza ob1ectul legatuiUI cu titlu particular
piere: oferta de a contracta devme caduca in cazulin care nu este acceptata de
catre destin alar sau daca ofertantu I decedeaza ina1nte de acceptarea ofertei
respective' etc.
Spre deosebire de nulitate, caducitatea se caracterizeaza pnn urmatoarele
trasaturi:

- presupune un act juridic valabilincheiat;

- produce eleele numai pentru viitor (deoarece pentru trecut actul JUndic
respectiv nu )i-a produs nic1un efect);
- presupune o cauza uitenoara inche1erii actului juridic;
- impre1urarea care determina caducitatea este. intotdeauna, straina de
vomla autorului actului juridic.
3.5. Nulifatea i inopozabililatea

lnopozabilitatea este sanc)iunea care intervine In cazul nesocot1rii unor

cerinle de publicitate fa)a de ter)i, prevazute de lege pentru anumite acte JUridice. Tot despre inopozabilitate se vorbe)te )i In cazullncheierii unui act JUridic prin procedeul reprezentarii, lnsa cu lipsa sau depa)irea puterii de a
reprezenta.
Principalele deosebiri dintre nulitate )i inopozabilitate sunt urmatoarele:
- nulitatea presupune un act JUridic nevalabil, in vreme ce mopozabilitatea
presupune un act JUridic incheiat cu respectarea dispozi}iilor legale refentoare
Ia condi!iile sale de validitate;
-in caz de nulitate, efectele pnvesc atat par)ile actuiUI JUridic, cat )i ter}ii,
lnsa, in caz de inopozabilitate, efectele actului Juridic se produc fa}a de par}l,
dar drepturile )i obliga!iile nascute din actul respectiv nu pot fi opuse ter)ilor;
- cauzele de nulitate exista in momentullnche1erii actuiu1 jundic, pe dind,
mopozabilitatea presupune, de regula, neindeplimrea unor tormalitati ultenoare inche1erii actului juridic;
- nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare, In limp ce inopozabilitatea poate fi 1nlaturata, in materie de reprezentare, prm ratificare.

1 De exemplu, lncheierea unul contract de locatiune pnn v1olenta atrage nulitatea

relatrva a acestuia, In vreme ce neplata chirie1 de ditre locatar poate conduce Ia rezilierea
contractulw.
2 Cu pnvire Ia delimitarea nulita~ii de caducitate, In cazul unu1 act administrativ (decizia
emlsa de fostul Sfat Popular at ora~uiUI Bra~ovJ, a se vedea, C.A. Bra~ov, s. civ., dec.

nr. 368/2002, in Curtea de Apel Bra~ov. Buletinul lunspruden~ei. Culegere de pract1ca judiclara 2002, Ed. Lum1na Lex, Bucure~ti, 2004, p. 113.
1
Pentru o solu~ie gre~ita datorita taptului dl se pune semnul egalit3.tii 1ntre, pe de o
parte, caducitatea oferte1 de donatie ca urmare a decesulw ofertantuiUI surven1t lnainte ca
acceptarea ofertei de dona~ie sa i'i fie comunicatii, iar, pede alta parte, nulitatea contractulw
de dona~ie, a se vedea CA. Bucure~ti, s. a IV-a dv., dec. nr. 1688/1997, in Culegere de
pract1ca iudidara c1vila 1993-1998, p. 19.

Boroi

Boroi

Drept civil. Partea generala

304

Actul juridic civil

4.1. Nulitatea absolute

numitele acte inexislenle

3.6. Nulitatea ~i reducfiunea

Reducpunea este sanqiunea c1vila aplicabila 1n cazul actelor JUridice
1ncheiate cu nesocotirea unor interdiqii stabilite de lege pentru ocrotirea unor
persoane sau pentru restabilirea echilibrulw contrapresta}iilor 1ntr-un contract
smalagmat1c cu titlu oneros ~~ comutatlv.
1n consecin}a, deosebim, .pe de o parte, reduqiunea liberalitalilor excesive,
adicaa legatelor ?i dona!iilor facute de cel ce lasa mo?temrea (de cuius) ?I care
1ncalca rezerva succesorala, 1ar, pe de alta parte, reducpunea une1 prestalii
pentru ieziune sau, In anumtte clrcumstan}e, pentru eroare indiferenta, precum
~i 1n cazurile 1n care ~1-ar gas1 aplicare teoria 1mpreviz1unii.
PrinCipalele deosebin dintre nulitate ~~ redUC\IUne vizeaza urmatoarele

aspecte:
- nulitatea este aplicabila tuturor actelor JUridice, pe cand reduct1unea se
aplica fie liberalitatilor exces1ve, fie contractelor cu titlu oneros ?i comutat1ve
(sfera de aplicare a reducpunii este ~~ ma1 restransa atunc1 cand se pune problema reduqiunii unel prestalii pentru leziune, cu precizarea ca, 1ntr-o asemenea s1tuape, eel interesat poate opta 1ntre a solicita fie reducerea presta11ei Ia
care s-a obligat on marirea presta11e1 partii adverse, fie anularea actului jundic);
- nulitatea impiica un act nevalabil 1ncheiat, pe cand, 1n cazul reduqiunii
liberalita!ilor exces1ve sial aplicarii teonei imprev1z1unii, actele JUridice au fast
facute 1n mod valabil, dar, ulterior, intervine ineficaCitatea totala sau par11ala,
datorit5. Jndildirii rezervei succesoraie sau datorita apari}iet unor lmprejur5.ri,

neavute 1n vedere de parti 1n momentul lnche1erii actulu1 JUridic, care due Ia

ruperea echilibrulw contractual;
- cauza nulitalii consta tn nerespectarea une1 dispozilii legale referitoare Ia
1ncheierea valabila a actului JUridic, iar reduqiunea este determmata fie de
1ncalcarea rezerve1 succesorale (depawea cotitalii disponibile), fie de exlstenta,
de data aceasta 1n chiar momentullnche1erii actului juridic, a une1 dispropor!ii
vadite tntre contrapresta!ii.

4. Clasificarea nulitatilor actuiui juridic civil

1n vederea clasificarii nulila!ilor actulw JUridic civil,' pot fi folosite mai
multe cnterii, Ia care ne vom refen 1n cele ce urmeaza, prezentand 51 categoriile de nulitati tn funqie de acestea.
i Pentru clasificarea nulita~ilor actuiw juridic C1Vil, a se vedea ~1: A. Pop,
op. cit., p. 357 >I urm.; Gh. Beieiu, op. c1t., p. 208-21 0; 0. Ciipajin!i, op. c1t., p.
~t. Rauschi, op. cit., p. 112 1i urm.; T. Pop, op. cit., p. 183-186; I. Dogaru, op.
229; P.M. Cosmovict, op. cit., p. 140-141; E. Poenaru, op. c1t., p. 176-178;
op. c1t., p. 76-78.

Boro1

Gh. Beieiu,
216 >i urm.;
c1t., p. 227-

M. Nico/ae,

305

,a

nulilaiea reialiva. Precizari privind

a~a

4. I. I. Nulitatea absolute ~i nulilatea relative

1n functie de natura mteresuiui (general sau individuan ocrotit prin dispozitia legala tncalcata Ia lncheierea actulw JUridic civil, deosebim nulitatea
absoluta 5i nulitatea relativa.
Nulitatea absoluta este aceea care sanqioneaza nerespectarea, Ia tnche1erea
actulw JUridic civil, a unei norme JUridice care ocrote5te un interes general,
ob?tesc (deci a unei norme JUridice Imperative de ordine publica, desigur, care
inst1tuie o condi!ie de validitate pentru lnche1erea actului juridich
Nulitatea relativa este acea care sanqioneaza nerespectarea, Ia 1nche1erea
actulw JUridic civil, a unei norme JUridice care ocrote5te un interes particular,
mdividuai (deci a unei norme juridice 1mperative de ordine privata, care
inslltuie o condilie de validitate pentru tnche1erea actului juridic).
Sub aspect terminologic, 1n legislat1e, dar 51 tn pracllca sau tn doctnna,
nulitatea absoluta este desemnata prm diferite formule, precum, actul este
,nul", ,nul de drept", "nul de plin drept" sau, In ultimul timp, tot mai mult prln
sintagma .,nulitate absoluta" fde exemplu, art. 29 alin. (2) din Ordonanla
nr. 68/1994, art. 11 din Legea nr. 112/1995, art. 41 alin. (2) din Legea
nr. 8/1996, art. 2 alin. (1) din Titlul X al Legii nr. 247/2005, art. 11 alin. (2) din
Legea nr. 213/1998, art. 45 alin. (2)-(4) din Legea nr. 10/2001, art. 5 alin. (2)
din Legea nr. 190/1999, art. 4 alin. (1) din Legea nr. 16/1994, art. 36 alin. (5)
din Legea nr. 182/2000, art. 4 alin. (4) din Legea nr. 422/2001, art. 64 Legea
nr. 152/1998, art. 6 a lin. (2) ?i (3) ?i art. 16 alin. (1 )-(3) din Ordonan!a Guvernulul nr. 26/2000 etc.], 1ar nulitatea relativa este desemnata pnn formule precum ,actui este anulabil", ,actul poate fianulat" sau chiar ,actul este nul"
Uneon, indiferent de formula utilizata tn cupnnsul normei JUridice, este
totu?i recomandabil sa se stabileasca, de Ia caz Ia caz, natura mteresulw ocrotit
pnn edictarea normei JUridice care a fast nesocotita ia 1ncheierea actului
JUridic, facandu-se ap01 corecta calificare JUridica a nulitalii 1n absoluta on
relallva. Desigur di, daca leg1uitorul pree~zeaza tn mod expres ca, 1n situalm
respectiva, este vorba de o nulitate absoiuta sau, dupa caz, de o nulitate
relativa, nu mai este necesara stabilireafelului nulitalii tn raport de natura mteresului ocrotit, iar aceasta chiar ~~ atunc1 cand s-ar aJunge Ia o alta solu!ie decal
cea Ia care s-a oprit legiuitorul. Spre exemplu, art. 5 din Legea nr. 190/1999
prevede ca, sub sanqiunea nulitalii absolute, pana Ia rambursarea integrala a
creditulw 1potecar, 1mobilul .ipotecat va putea fi tnstrainat numai cu acordul
prealabil, 1n scns, al creditorului ipotecar, de~i se observa ca textul de lege,
mstituind o condi!ie spec1ala de validitate a actelor juridice de tnstrainare a
imobilului ipotecat pentru garantarea creditului ipotecar pentru investilii imobiBor01

306

Urept LIVII.' ratu;;;a. 5-.;;;IICICI.ld

liare, nu a urmarit sa as;gure proteC\ia unui interes general, c1 a interesului

creditorului ipotecar, deci a unui interes individual.

4.1.2. PrecizCiri privind a,a-numitele acte lnexlstente

ln doctrma clas;di a lost formulata aja-numita teorie a actelor inex;stente
care a fost apo1 preluata ?ideo parte a doctrine; moderne.
'
Adeplii teonei actelor inexistente considera di ar fi msuficienta lrnpartirea
nulita\ilor In absolute 1' relative, lntrudit aceasta nu ar acopen toate s.itu~liile
practice, aja lndit ei propun o clasificare tnpartita: acte JUridice lov1te de
nulitate absoluta, acte JUridice lovite de nulitate relativa ji acte mexistente.
Teoria actelor mex;stente a fost elaborata pornindu-se de Ia unele probieme
care s-au pus In matena dlsatonei. Potrivit une1 reguli stabi\ite de o parte a
doctrine! ?i jurispruden(el din trecut, regula mar mult decat discutabila, nu\itatea casatonei nu ar putea fi ceruta decat In cazurile prevazute de lege (en
matiere de mariage pas de nullite sans texte); pentru acele cazuri in care legea
nu ar stabili nulitatea, dar 1n care ar fi 1mposibil sa se considere casatona ca
valabila, deoarece ar lips1 unul dintre elementeie sale esenl;aie (de exemplu,
\ipsa totala a consim\amantu\UI, identltatea de sex, \ipsa celebrarii disatonei de
ci\tre ofi(erul de stare civila competent), s-a spus ca respectiva disatone nu ar fi .
nula, c1 inex;stenia, aja !neat nu mal era nevo;e de un text de lege expres
pentru a considera casatona ca meficace. Ultenor, teona mexistenlei a fost
extinsa ?i Ia alte acte turidice, afirmandu-se ca un act ar fi inexistent dacii 1-ar
lipsi un element mdispensabil formarii sale (de exemplu, \ipsa totala a voin(ei
1uridice, mexistenla lucrului sau prelului In cazul une1 vanzari, \ipsa formei ad
validitatem etc.).'
Teona aja-numitelor acte inexistente este, pe de o parte,-falsa, iar, pede
alta parte, mutila, fiind respmsa aproape In unanimitate de doctnna noastra
actuala. 2 Este falsa, In primul rand, datorita faptuiUI ca, Ia ongine, a urmarit
1nlaturarea inconvenientelor rezultate dintr-o regula care, In realitate, nu ex;sta,
iar, In a\ doi\ea rand, datorita 1mprejurarii ca nu se poate vorb1 de inexlstenta
actUIUI JUridic cat limp acesta creeaza 0 aparenlii In circuitul CIVil, avand 0
A se vedea: Aubry et Rau, op. Cit., tome 1, p. 180-181; D. Alexandresco, op. cit., val. I,
p. 80 ?i urm. Pentru pre\uarea aceste1 conceptii in doctrina moderna, a se ,
vedea, spre exemplu, G. Marty, P. Ra_ynaud, Droit CIVil, tome I, Introduction gf!nera\e a
\'tude du droit et des mstitutions JUdiclaires. Les personnes, Pans, Sirey, 1961, p. 599;
0. Ungureanu, op. cit., p. 130-131.
2
Tr. Jon~cu, E. Barrasch, op. cit., p. 341-342; D. Cosma, op. c1t., p. 300-302; A. Pop,
Gh. BeleiU, op. cit., p. 360; 0. CapifJina, op. Cit., p. 220; T. Pop, op. cit., p. 186-187;
/. Dogaru, op. cit., p. 229; P.M. Cosmovict, op. cit., p. 140; E. Poenaru, op. cit, p. 1b~. \;<;;
Pentru critica teonei acteior mex1stente, a se vedea ~~ M.B. Cantacuzmo, op. dt., p. 62-63;
C. Hamangiu, I. Rosetti-85/anescu, AI. Baicoianu, op. cit., vol. I, p. 120 ~~ urm.
Bucure~ti, 1926,

Borot

f\C{UI _jUflUil.- {.;lVII

307

existenlii extenoara ji, mai mu It, bucurandu-se de o

. .
. .
(desigur, pilna Ia anularea sa). Este inutila deoarece <i ~~rezuml tie de valid;tate
1
tente urme "'
,
r
cazu asa-z1sel mexts; .
. aza ca mstan}a sa verifice cauza ineficacitatii actul~; lar re ;m
jund;c a! mex1sten}e1 este tocmai reg1mul jundic al nulit~tii absolu;e M g ~I
teona mexlsten}el denva din conceplia nul't"t"
I .
. a; mu t,
... ..
...
I ct II ,actu UJ organtsm" ! concep\l
aban donata m prezent. In sfii.rjit motivul real .
'" e
lmpartii?easca aceasta leone (f;ptul ca nulita~=~e~~~;,~;!:'~na pe un11 autori sa
de drept, de exemplu ,
f
a, In anum;te s1steme
1
fi ;gnorat in sistemul' ~~~;u ~:n~~~p;s~entsuup~sta pr,escrip(iebl extmoct;ve),' poate
'
r ca nu ltatea a soluta este 1mprescriptibila.
0

'

42 Nulitatea parfiala i nulitatea totala

~c~asta clasifica~e se face dupa critenul intmderii efecte/or nulitatii

u ttatea parjJa/a este acea nulitate care desfiinl

efectele. actului JUridic civil, celelalte efecte men\lna~"::.s~u~~t' o'tparte d;ntre
v1n leg11.
ruca nu contra0

1ntr~~~=~ea

totala este acea nulitate care desfiin}eaza actui tundic c;vil in

Se apreciaza di, In Slstemu I nostru d d

I"
regula, iar nulitatea totala constitu;e excep~ia.;ept, nu ltatea par;;ala reprezmta

.~~ebu;e totu?'

re!lnut ca nulitatea Par;iala presupune, cu necPs;tate un act

:~r~e~i ~a~nmc~~;~~~~c~oemdplex, in sensu\ ca actul JUndic are mal m. ult~ clauze
-

eoarece numa1 fntr-o aseme

-1

f~~~~ p~~~:~:aa ~:s~~n~~~~~~;~~~~~~:=r~' ~a;uer~~n~:i :~~~::7:~cp~:;l'',eaDI;-:;:elt~:

carte numeroase.

a nu sunt

im~~efu~~:inc: s~auu ~~cnus~i~u~:n~u1~:~ec~rari ~mportante In l~gatura cu anum;te

reprezmta nulitate partiala, trebuind

de~i s~~~f,Aesctfoel.t,

urdmatoarele s;tualii nu

r "

nun ate cu aceasta 4

an~l~~~;.;a ~ntcare, dmtre mar multe acte Jundice, aflate In stransa legat~ra se
t

In In

reg1me numa1 unu I;

'

I Astfel, comparandu-se actul juridic cu un or anis

~ ~
. . .
este precum un organism perfect sanatos
t I g 'd'm _uman, se ar?ta ca actu[ JUridic valid
organism atins de o boala ~are se oate vi ac u _run lc .. Jo~~~ de nuiJtate relatJva este ca un
prec.um un organism atins de o pboal)( _ndeca,b~lctul JUridic lovlt de nulitate absoluta este

d mcura 1 a care li va adu

me~Jstent e~te ca un orgamsm ce nu a putut sa pnnd~ VJata.
ce moartea, Jar actul
_A. Weill, F. Terre, op. cit., p. 330.

~ A se vedea, spre exemplu A Po Gh 8 1

p. 1} 6; T. Pop, op. cit., p. 184 _
p,
e ew, op. Cit., P- 379; 5t. Rifusch1; op. c1t,

A Pop, Gh. Belew, op. cit, P 382-383.

Borot

----------'- '-"*""'"""""'""'"""

ctvii:'Partea
308
_ ipoteza In care, de~ 1 nevalabila ca un anum it act JUri.~ic, manifestarea de
vomta produce efecte ca alt act JUridic, In ~aza co~ver~tunu; . .
.
_ cazulln care actul juridic lov1t de nulitate retattva este validat pnn confircand actul JUridic lnc~e 1 at este lov~t de nulitate. absolut~, l~sa .
ulterior este lndeplinita cennla legala nerespectata m momen:ul mcheteru _lut,
_ sttUalta dl.nd forma ad probatJOnem nu a fost respectata, dar operaltunea
JUridici\ (negotium) este valabila.
.
.
.
A~adar, nulitatea par\iala lnseamna inefica~i~atea numat a une1 clauze sau a
unor ciauze, dar nu toate, ale aceluta~t act )Urtdtc.
.
Atragem atenlia ca nu trebuie confundata clasifica:ea. In nulitali parpale ~~
nulitali totale cu clasificarea In nuliti\li absolute~~ nuliti\li relat~ve. Combmand
cele doua cnterii de clasificare (natura .tnteresulut ocrot1t ~~ 1~tmdere~ efe~
telor), vom deoseb 1: nulitate absoluta ~~ par\iala, nulitate absoluta ~~ totala, nulltate relativa ~~ partial a, nu litate relattva ~~ total a.

ma~e\poteza

4.3. Nulitatea expresa ~~ nulitatea virtuala

ln funcpe de modul de consacrare legis/ativa, distingem nulitatea ex~r:sa
(numita ~~ nulitate textuala sau chiar explicita) si nulitatea vtrtuala (numtta ~~
nulitate implicita sau tacita).
"
Prin nulitate expresa se desemneaza acea nulitate care este pr~vazuta ca
atare lntr-o dispozilie legala. Cele mat multe nulitali lac parte dm aceasta
categorie, fiind previ\zute fie In Codui ctvil, fie 1~ alte acte normattve.
"
Pnn nu/itate virtuala se desemneaza acea nulttate care nu este expres preva:
zuta de lege, dar care rezu lUi nelndotelmc din mo~u I In _care este reglem_e~tata
0 anumita condi!ie de validitate a actulut JUndt~ ctvtl. ~xts:enla. nulita!tlor
virtuaie este unamm admisa atat In doctrma noastra actuala, cat ~~ m JUnspr~
denta.' Ca exemple de nulitali virtuaie, menlionam nulita!ile ce se despnnd dm
art.'813 C. CIV., art. 858-859 C. CIV .. art. 966 ~~ art. 968 C. CIV., art. 1095
alin. (1) C. ctv., art. 1772 ~~art. 1774-1776 alin. (1) C. civ. etc.
.
. ..
Clasificarea nulitalilor In exprese ~~ vtrtuale nu trebute confundata cu clastft:
carea nulitalilor In absolute ~~ relative, deoarece este vorba despr: "d?ua cntem
diferite. ln consecm0, pot exista: nulitali exprese ~~absolute; m!litalt exprese ~~
relative; nulita!ivirtuale si absolute; nulitali vtrtuale ~~ relattve.

A se vedea, de exempiu, Trib. Suprem, s. c1v., dec. nr. 410/1977, In Culegere de dec1zii
1977, p. 99.

Bor01

309

Actul juridic civil

4.4. Nulita!l de fond i nulitafi de forma

Dupa felu/ condiJiei de validitate lnca/cate Ia 1ncheierea actului juridic ctvil,
nulitalile sunt de fond sau de forma.
Nulitatea de fond este acea nulitate care intervme In cazul lipsei on nevalabilitalii unei condi!ii de fond a actuiw JUridic ctvil (constmlamant, capacitate,
obiect, cauza). Nulitalile din aceasta categorie sunt cele mai numeroase In
practica.
Nulitatea de forma este acea nulitate care intervine In cazul nerespectarii
forme1 cerute ad va/iditatem. Spre exemplu, art. 886 C. civ., care prevede ca
"formalitalile Ia care sunt supuse deosebitele testamente (... ) se vor observa sub
pedeapsa de nulitate", instttwe o nulitate de forma.

4.5. Nulitati amiabile

nulitati de drept

nulitOJi judiciare. Precizari privind

a~-numitele

Unii autori mai Impart nulita!ile, In raport de modui de va/orificare, In

nulita!i judiciare ~~ nulitali amiabiie, tar alli auton, dupa aceia~i criterii, deosebesc 1ntre nulita!ile JUdiciare ~~ nulita(ile de drept'
DistinC\ta dintre nulita!ile amiabile ~~ nulita!ile JUdiciare poate fi prim ita, In
sensu I ca putem face deosebire lntre situatia In care pat1ile se 1nteleg cu pnv1re
Ia nulitatea actuiui JUridic 1nchetat de ele ~~ lipsesc de efecte actul respectiv
prin voinla lor, lara a se mai adresa organuiu1 de junsdiclie competent (caz In
care am fi In prezen!a unei nulitaF amtabileJ ~~ situapa In care parple nu se
lnteieg In aces! sens ori In care ar fi vorba de un act Juridic diruta nu 1se poate
pune capat printr-un act simetric ceiw pnn care a iuat na~tere, dec1 nesusceptibil de o nulitate amtabila, precum: recuno~terea de filia!ie, casatoria, adoppa
etc., fiind astfel necesar ca nulitatea actuiui JUridic sa fie declarata de organul
de junsdictie competent (intr-o asemenea situa!ie vorbim de nulitate JUdiciara).'
ln schimb, distine)ia lntre nulitatea de drept (care creeaza impresia ca ar
putea extsta nulita!i tndependent de vreo hotarare JUnsdic!lonala sau de
1nleiegerea partilori ~~ nulitatea judiciara nu poate fi pnmita, In considerarea
urmatoareior argumente:' actuf JUridic lnchetat beneficiaza de 0 prezum!ie de
valabilitate, chiar ~~ atunc1 dl.nd a lost lncheiat cu nesocotirea legii, a~a !neat,
In masura In care paf\ile nu se 1n!eieg (sau nu au posibilitatea sa se 1n!eleaga
~ A se vedea, spre exemplu, 0. Ungureanu, op. cit., p. 136, autorul afirmand ca ,nulit.3.Jile absolute opereaza de plin drept, 1arcele relat1ve opereaza numa! daca sunt pronuntate
prin hotarare Judeditoreasdi", afirmatie asupra direia o sa revenim In text.
2
A. Pop, Gh. Beieiu, op. cit., p. 387.
~ A se vedea ~~ ..Yr. iona?CU, E. Barrasch, op. cit., p. 343-345; D. Cosma, op. c1t.,

p. 331-333; A. Pop, Gh. Beietu, op. cit., p. 386; 0. CJp5jln5, op. cit., p. 220;
op. c1t., p. 116, nota 110.

?t.

Rauschi,

Drept c1vil. Partea generala

310

asupra nulitatiil, lnlaturarea prezumtiet respective urmeaza a se face pe calea

JUdeca\ii; lntrudl.t nimeni nu poate sa l~i faca smgur dreptate, dad partile nu se
lnteleg, trebUie sa hotarasca instanta; cercetarea problemei unei eventuale va\idan u\tenoare a actului juridic, precum ~i problema de a jti daca este vorba de
o nulitate totala sau pa'\iala impun interventta organului de JUnsdiqie competent.
Subliniem ca., sub aspect procesuai, exista totujt o remmiscenta a distinC\iel
dintre nulitatea de drept ~~ nulitatea JUdiciara, In sensu! ca, uneori, In JUrisprudenta sau In doctnna,' se face afirmatia potrivtt dre1a nulitatea abso\uta se
constata, iar nulitatea relativa se pronunta, vorbindu-se despre aqiunea In
constatarea nulitatii absolute 1' aqiunea In pronunprea (In realizarea) nulitatii
relative; se considera ca, lntrucat nulitatea absoluta ar opera prin puterea legii,
ch1ar din momentu\1nche1erii actuiut JUridic, mst.anta constata nulitatea absoluta, fara sa faca o apreciere proprie, pe di.nd, nulitatea reiativa este supusa
aprecierii instantei, care o pronunta.
1n ce ne prive~te, apreCiem ca aceasta distinqie este artific1ala, deoarece,
atat In cazui nulitatii absolute, cat ji In cazul nulitatii relative, instanta apreCiaza (constata) existenta sau mex1stenta cauze1 de nulitate, 1ar, In caz afirmativ, va pronunta nulitatea, dect va anuia actul JUridic.' Mat mult, distinqia
cu care nu suntem de acord poate crea impres1a

ca

actiunea prin care se

mvoca nulitatea abso\uta ar fi actiune (cerere) In constatare, reglementata de

art. 111 C. proc. c1v., dejl, 1n realitate, aqiunea 1n declararea nulitatii unu1 act
JUridic este o ac}lune (cerere) 1n reaiizare, mdiferent ca ar fi vorba de o nulitate
absoluta sau de o nulitate relativa.

Subsecfiunea a 11-a. Cauzele ae nulitate

1. Prezentare generala
Dupa cum rezulta din chm definitia nulitatii actului JUridic c1vil, aceasta
sanctnine de drept ctvil are drept cauza genenca nerespectarea Ia 1ncheierea
actulUI JUridic civil a dispozi\iilor legale care reg\ementeaza conditiile sale .de
va\abi\itate.
1 Cu titlu exemplificativ, a se vedea: Plenul Trib. Suprem, dec. de indrumare nr. 2/1967,
In Culegere de decizii 1967, p. 20; C.A. Pite~ti, s. com. ~~ de cont. adm., dec. nr. 94/1998, in
Culegere de practidi judiciara 1998, p. 141; A lona~cu, op. c1t., p. 111; ~t. Rauschi, op. cit.,
p. 11 5; T. Pop, op. cit., p. 193-194.
2 Oupa cUm s-a pree~zat in \iteratura _turidic3 ma1 veche, )n toate cazurile de nulitate~
judecatorul constata cauza meficacitiiJii actului ~r, odata cauza constatata, el prodama
-nulitatea actului"- C. Hamangiu, I. Rosetti-8.3/iinescu, AI. Baicoianu, op. cit., voi. I, p. 123.

Boroi

Actul juridic c1vil

311

1ntr-o exprimare globala, se poate spune ca sunt cauze de nulitate a actuiUI

JUridic CIVi\ Urmatoarele:
- 1~cal~area .dispoziliilor legale privmd capacitatea de a face (de a 1nche 1a)
actul JUridic civil;
-\ipsa on nevalabilitatea conslmJamantului;
- nevalabilitatea obiectulu1 actuiui jundic c1vil;
- nevalabilitatea cauze1 (scopului) actului juridic c1vil;
- nerespectarea fonne1 cerute ad va/iditatem;
- nesocotirea limitelor autonom1e1 de vointa (ale libertalii actelor 1undice);
- nerespectarea dreptu\Ui de preemtiune;
fraudarea legii.

. Dintre aceste cauze, unele atrag nu\itatea absoluta a actulu 1 1uridic civil, 1ar
a\tele a~a~ nu\itatea. re\ativa. Cand legea nu prec1zeaza felui nulitatii, acesta
u~mea~~ sa lie s:ab'!'t d: interpret, 1n raport de natura mteresului ocrot1t pnn
dispoZI\Ia legala mca\cata Ia lncheierea actului juridic civil operal 1une care nu
este lnsa 1n toate situaliile foarte s1mp\a.

'

2. Cauzele de nulilate absolute

Urmatoareie cauze atrag nulitatea absoluta a actului juridic civil:
- lncalcarea dispozitiilor legale refentoare Ia capac1tatea c 1vila a persoa~elor, lnsa ~numa1 daca ~s~evorba de: nerespectarea uner incapacita~i specia!e
~e f?\osmta a pers~a.nel f1zice, inst1tuite pentru ocrotirea unu1 mteres ob?tesc
lmcalcarea mcapaCitaplor spec1ale de to\osmta mstituite de art. 810 c. c 1v., de
art. 1309 C. c1v., de art. 44 a\ in. (2) din Constitu(ie ?'art. 3 din Legea nr. 247/2005,
Tit\ul X pnvmd circulaJia JUridica a terenurilor, de art. 4 a\ in. (1) 5, art. 18 din
Legea nr. 16/1994 a arendarii]; \ipsa capacitatii de folosmta a persoanei JUnd'c.e;. nerespectare.a pnnclpiului specialitalii capacitaJii de folos 1nta a persoane 1
JUridice [art. 34 aim. (2) din Decretul nr. 31/1954];
- \ipsa totala a consimJamantu\ui' (de exemplu, cand manifestarea de vo1nta a
lost expnmata fara intenJia de a produce efecte JUridice, In cazul erorii-obst~coi
etc.);
- nevalabil!tat:a ob1ectulu1 actului juridic c1vil leu exceppa \ipse 1calitatii de
propnetar a vanzatoruiUI, 1poteza 1n care actul juridic este lov1t de nulitate rela;iva ~ad ~obanditorui. este de buna-credinta, respect1v l?i va produce efectele
m masura m .care sunt mtrumte condiJiile aplicarii art. 1909 a\ in. (1) c. c 1v.J;
, - n~valabd1tatea cauzei (a scopu\ui) actu\Ui JUridic c1vil, dar numa1 atunCI
cand lipseste cauza datorita absenJei scopului imediat on cand cauza este
Trib. Suprem, s.crv., dec. nr. 1998/1989: rn revista ,Dreptul", nr. 7/1990, p. 66: Trib.
8ucure~tr, s. a IV-a c1v., dec. nr. 3641/1998, m Culegere de pracuca judiciara crvila 1998
~~.
'
1

Bor01

Drept civii.:Partea genera/a

312

ilicita sau 1morala (daca lnsa cauza lipse~te datorita lipse1 discernamantului
sau cauza este falsa datorita erorii-v1ciu de cons1m!amant asupra scopului
medial on, In actele JUridice nenumite, chiar asupra scopului imediat, atunci
actul juridic civil este Ievit de nulitate relat1va);
- nerespectarea formei ad va/iditatem;
- nerespectarea dreptuiUI de preem~iune (al statu lui) In cazul prevazut de
art. 45 alin. (5) C. silvic (Legea nr. 46/2008 2), In cazul prevazut de art. 36 din
Legea nr. 182/2000 pnvmd protejarea patrimomului cultural nalionai mobil,
precum ~i In cazul prevazut de art. 4 din Legea nr. 422/2001 privind proteJarea
monumentelor istorice (cu precizarea di, In acest din urma caz, exista un drept ,
de preem11une subsecvent ceiUI al, statului In favoarea autoritalilor publice
locale);
-lncalcarea ordinii publice;
- fraudarea legii.' .
1

Actul juridic c1vil

313
tuite de art. 806 C. civ., de art. 807 C. civ., de art. 809 C. c1v., de art. 883
C. CIV., de art. 1307 a lin. (1) C. civ., de art. 1308 C. civ., de art. 128 C. fam., de
art. 129 aim. (1) C. fam., de art. 133 alin. (3) C. fam.];
-lips? discernamantului In momentullnche1erii actului juridic civil;'
- Vlcule de consim\iimant (eroarea grava; dolul, vioien~ ~i Jez 1unea);
- nerespectarea dreptuiUI de preem11une In cazurile prevazute de art. 37 din
Legea nr.. 33/1994 pnvmd expropnerea pentru cauza de utilitate publica, de
art. 15 aim. (2) ~~ art.. 30alin: (3) d.in Legeanr. 16/1996 a Arhivelor nalionaie,
de art. 17 ?' ~rt, 42 aim. ;2) ~~ (3) dm Le?ea nr. 10/2001 privmd regimul juridic
a/ unor 1mob1le preluate m mod abuz1v m penoada 6 martie 1945 _ 22 d
_
brie 1989.

ecem

Subsecfiunea a 111-a. Regimul juridic at nulitdfii

I. Precizari prealabile

3. Cauzele de nulilate relative

Urmatoarele cauze atrag nulitatea relativa a actului juridic civil:
- nerespectarea regulilor referitoare ia capacitatea c1vila a persoanei,
numai atunc1 cand: actul JUridic de administrare sau de dispozilie este lncheiat
de persoana lipsita de capacitate de exerci!iu, actul juridic de administrare s-a,
lncheiat fara lncuviinlarea ocrotitoruiUI iegal ~~ este lez1onar pentru minorul
lntre 14 ji 18 am, actul JUridic de dispozitie s-a lncheiat lara lncuviinlarea
prealabila a ocrotitorului legal sau a autoritalii tutelare, actul JUridic s-a
lncheiat pentru persoana JUridica In lipsa ori cu depajirea puterilor conferite.
(asadar, In toate aceste s1tualii este verba despre nerespectarea dispoziliilor
legale refentoare Ia capae~tatea civila de exerciliu), actul JUridic s-a lncheiat cu
nerespectarea unei incapacitati speciale de folosmla, mstituite pentru proteclia
unor interese mdividuale [lncalcarea incapacita!ilor speciale de folosin\ii insti'A se vedea, spre exemplu, Trib. Suprem, s. c1v., dec. nr. 1815/1989, In revista ,Drep-

tul", nr. 7/1990, p. 66 (nulitatea absoluta, pentru cauza imorala, a contra_ctuiUI de tnnetil1er<> .,,
lnchelat In scopul mentinei"ii starii de concubinaj); dec. nr. 144/1983, fn Repertonu
1985, p. 79, nr. 70 {nulitatea liberalitatii prin care s~a urmarit lnceperea, continuarea sau_
reluarea unei rela~ii de concubinaj).
2

Publicata tn M. Of. nr. 238 din 27 mart1e 2008.

Clasificarea n~l~tatil.or In absolute ~i relative prezmta lmportanlil sub aspectul reg1mu/U1 )Und1c d1fent pe care II are fiecare dintre aceste doua f j d
nulitati.
e un e
Pnn regim JUridic a/ nulitaJiilnlelegem regulile carora le este supusa nulitatea_absoluta sau, dupa caz, nulitatea relativa.
t
lntrucat efectul nulitatii este acela~i (ineficacitatea actului 1ur'1d1c). d''
" f
b d
.
.
, m 11eren
ca ar 'vor a ~ on~litate a?~ol.uta sau ~eo nulitate reiativa, vom reline ca, In
. esenl~ reg1mul JUnd~c al nulitatu v1zeaza tre1 aspecte: cine poate mvoca nulitatea, cat t1mp poate f1 mvocata nulitatea ?' daca nulitatea poate sa fie acoperita
on nu pnn confirmare.

2. Regimul juridic al nulilafii absolute

2.1. Enumerarea regulilor care guverneaza reglmul juridic al nulilatli
absolute
'
1n cazul nulit~lii absolute, regimul juridic ai aceste1a se concretizeaza In
urmatoare/e reguli:

:~ Prin fraudarea /egU se inJeiege acea operaJiune care consta in folosirea anumltor

dispozi!ii legaie, dar nu in scopul pentru care acestea au fast edictate, ci in vederea eludarH
aitor dispozilii legale, imperative. Se observa ca fraudarea legii poate fi privita ~i ca un caz
particular de cauza ilicita (fn sensui de scop mediat contrar unor norme 1uridice imperativei.
Pentru cazuri, din practidi, de traudare a legii, a se vedea: Trib. Suprem, s. civ., 'dec.
nr. 1857/1973, in Culegere de decizii 1973, p. 105; dec. m. 661/1979, in ,Revista romana de
drept" nr. 11/1979, p. 63; C.S.]., s. civ., dec. nr. 671/1993, in revista 11 Dreptul" nr.. 7/1994, p. 82.

nr. 374/R/1995, .'" Cu/egere de practidi judic~ara 1994-1998, p. 51; C.A. Ploiejti, dec. c1vila
nr. 477/1998,d m BuletmulIjunsp.rudentel
semestrui 1 - 1998, .
p 181, C..
A Bucurejti
salll

_-a Cl~-~ ec. nr. 2079_1999 ~~.dec. nr. 3247/1999, in Culegere de practidi judic1ara r~
matene CIVIia 1999, p. 80 '' p. 64.

Rnmi

Rnmi

Trib. Supr:m, s. civ., ?ec. nr: 1998/1989, citata ma1 sus; C.A. Bra$OV, dec. cJvila

Drept CIVil. Panea generala

314

- nulitatea absoluta poate fi mvocata de oricine are interes (par!ile actuiui

1uridic, avanzii-cauza a1 par!ilor, alte persoane ce nu au part1c1p~t I~ inche1erea
actului juridic dar care ar JUStifica un in teres propriu), de mstanta dm of1c1u, de
procuror, precum ~~ de alte organe prevazute de lege;
- nulitatea absoluta poate fi invocata oridmd, pe cale de ac}1une sau de
excep}ie, ae}iunea 1n declararea nulitatii absolute fiind imprescnptibila (art. 2
din Decretul nr. 167/1958);
- 1n pnncipiu, nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare (nicl
expresa ~~ mci tacita).

2.2. Nulitatea absolute poate fi invocate de oricine are interes, ae

mstante. de procurer sau de aile organe prevazute ae lege
Aceasta regula 1~i gase~te 1ustificarea 1n faptul ca nulitatea absoiutii este
men ita sa ocroteasca interese ob~te~t1, a~a 1ncat trebuie sa se dea pos1b1iltatea
unui cere larg de persoane sau organe sa invoce o asemenea nulitate a UnUI act
JUridic civil.
.
_ .
.
. .
_
.
_
. _ ..
Dorim sa subilmem ca mvocarea dm of1c1u de catre mstanta a nuilta;n
absolute nu trebUie 1n;eleasa 1n sensu! ca mstanta ar putea sa se sesizeze din
ofic1u cu o ae}iune 1n declararea nulitalii absolute a unUI act JUridic ~~ n1c1 ca
instan;a ar putea, 1n !ipsa une1 cereri exprese formulate 1ntr-un litig1u pnvind .
actul JUridic incheiat cu nesocot1rea unei norme .J~ridice care ?crote~te_ u~
interes ob~tesc, sa se pronunte 1n dispozitivul hotararn asupra nuiltatn (ad1ca sa
declare nul actul JUridic respect1v), deoarece s-ar 1ncalca pnncl.piul dlspombilita;ii. Atuncl cand spunem ca instan;a poate sa mvoce din ofiCIU n.uilta:ea
absoiuta a unui act 1uridic, avem 1n vedere 1poteza 1n care una dm par\1
decianseaza un litig1u. CIVil avand ca 0b1ect executarea UnUI act juridic (in alte
cuvint~, reclamantui solicita obligarea paratului Ia executarea presta)1e1 ce li
revine potrivit acelui act JUridic, de exempiu, se cere ca paratul sa fie obligat Ia
predarea lucruiu1 pe care 1-a vandut reclamantului), iar mstan;~,,~onstatand di
actul JUridic ce constitUie fundamentul pretent1e1 sup~se IUdecaJ" este lov1t d:
nulitate absoluta, va respinge cererea de chemare 1n 1udecata ca nefondata
(ne1ntemeiata),' lara 1nsa a pronun)a ~~ nulitatea actu!UI juridic_ respect1v (afara
de cazut 1n care paratul, prin cerere reconvenponala, a solicitat anularea).
Se mai 1mpune inca o precizare, care vizeaza tot un aspect de ordm procesuai. Avand 1n vedere condi)iile exercitarii acpunii civile (mai exact, cond1)ia
mteresului, prin care se 1n;elege folosul pract1c urmarit de eel care recurge Ia

AClUI _IUriOIC CIVIl

315
ae}iunea Civila, CU mentiunea ca, in prinCipiU, mteresui procesuai trebUie sa fie
personal), rezulta ca nulitatea absoluta nu poate sa fie mvocata de 0 persoana
co":'~let straina de actul JUridic respectiv, 1ntrucat o astfel de persoa.na nu ar
iUStlflca un 1~teres propnu, care sa lie 1n legatura cu cauza nulitalii absolute a
actuiUI jUnd1c respect1v. A~adar, de~1 nulitatea absoluta ocroteste un interes
ob~te.sc {general), un .asemenea interes nu exclude existenta 51 ~ unui mteres
md1v1dual (personal), 1ar persoana care invoca nulitatea ~bs~luta a unu 1 act
JUridic trebu1e sa urmareasdi ob(inerea unu1 folos propnu din anularea actulu 1
respectiv; in caz contrar, actiunea va fi respinsa ca lipsita de mteres. Numai In
anum1te ~azun, :xpres prevazute de lege, se recunoa~te legitimare (calitateJ
procesuaJa act1va unor organe sau persoane care nu ar [ustifica un mteres
propnu. In alte cuvmte, acordand unu1 cere larg de persoane posibilitatea de a
mvoca nul1tatea ~bsolu~ a UnUI act JUridic, legea ie acorda acestor persoane
cailt~te procesuala act1va, dar aceasta nu 1nseamna ca, In mod automat ele ar
justlfl~~ !.' un mt:res propn~, deoarece, 1n pnvm(a conditiilor procesuale ale
exerCitaru aq1unu c1vde, cailtatea procesuala nu se confunda cu 1nteresui.

2.3. Nulitatea absolute este imprescnptibila

lndifer:.nt ca se valorifica pe _caie .de aq1une sau pe cale de except 1e,
nuiltatea <~Osolutapoate f1 sol!c1tata oncand. Regula imprescnptibilitatii nulitatii
absolute este expilcata 1n mod diferit 1n literatura de spec 1alitate.
Astfel, intr-a pnma_ o~:n~e, im~rescnptibilitatea es!e JUstificata prin caracterul consta:ator al aq1unu m nuiltate absoluta, 1nstan)a limitandu-se doar sa
constate ~a actul nul absolut nu a luat fiinta ab initio.' Aceste 1 op 1nii i se poate
r~pro~a ca ammte~te prea mult d_e_teona actuiUI 1nex1stent ~~ ca se bazeaza pe
d1st1~Cl.'a dmtre constatarea nul1tap1 absolute ?' declararea sau pronuntarea
nul;ta)u relat1ve, d1stinC}ie care, a~a cum am vazut, este gre?ita.

lntr-o a doua opm1e, caracterul 1mprescnptibil este explicat prm natura

nepatnmomala. a acpunii }n nulitate absoiuta.' Tnsa acela~1 caracter 11 are ~ 1
aq;unea 1n ~uiltaterelat1va, care totu?i este supusa prescnppe 1extinct1ve.
. lntr-?, alta op1~1e, i~_P;_escnptibilitatea l~i gase?te expiicatla 1n finalitatea
1nst1tU1r11 sanc)1unu nuiltatu absolute, 1n sensu! ca pnn mtermediul ei se ocrote?te un_ mter;s ob~tesc, a~a 1ncat este necesar ca nulitatea absoiuta sa poata fi
1nvocata oncand, lie pe cale de ac)iune, fie pe cale de excep(iune.'
1

Mal mult, pentru a se asigura respectarea unui alt principiu care- guverneaza procesui

civil [pnnctpiul contra~ictonalit~tii.- art. 129 alin. (5~ t~a a liMa C. P~?c. c1v.j, tnstanta ~este
obligata sa puna in d1scutia pal}1lor problema nuhtiltu absolute, fund f3ra re_levanta d
aceasta este retinuUi doar ca un mijloc de aparare impotriva pretenpe1 redamantulut.
Boroi

M. Elh::scu, Unele probleme pnvitoare Ia prescrip!ia extinctiva 'in cadrul unei viitoare
I cercetari iuridice", nr. 1/1956, p. 259-260; Plenul
Tnb. Suprem, dec. de indrumare nr. 15/1965, in Culegere de decizii 1965, P. 125; Trib.
Sup;em, s. c1v., dec. nr. 22~7/1967, in Culegere de decizii 1967, p. 84.

re?lementan legale, tn revista ,Studii

~ Tr. lona~cu, E. Barrasch, op. cit., p. 372 ~i urm.

D. Cosma, op. cit., p. 305.

Boroi

Drept c1vil. Partea general~.

316

In sfar~ 1 t, s-a ma1 aratat ca explica!ia imprescriptibilitalii acti~~ii ~~ excepliei

bazate pe nulitatea absoluta trebUie cautata In corela!ia ce ex1sta mtre nulitatea
absoiuta 51 prescnplia extmctiva, 1n sensu I ca ambele urmaresc ocrot~rea unui
mteres g~neral, asa !neat nu este cazul a ~e subordon~ nulitatea absoluta
prescrip\lei extinctive (spredeoseb~re de nulltatea relat1va,_ care ocroteste un
in teres individual fiind dec1 subordonata prescrip}lel extinctive).'
.
De Ia regula ~otrivit care1a nulitateaabsoluta este imp:escnptibila extinctiv
ex1sta totu~i o exceplie, care rezulta din art. 45 aim. (5) d1n Lege~ nr. 10/2001
privind reg 1mui JUridic al unor 1mobile preluate 1n mod abuZiv m penoada 6
mart1e 1945-22 decembrie 1989, potnv1t carwa, ,pnn derogare de Ia dreptul
comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul Ia ac}iunese prescne 1n termen
de un an de Ia data 1ntrarii 1n v1goare a prezentei legi" (ultenor, termenul de
prescripl 1e extmctlva a fost prelung1t cu trei ium, 1ar apo1 cu 1~ca tre1 _luni).
intrucat acest text de lege nu distinge 1ntre nulitatea absoluta ~~ nulitatea
relativa, se desprinde concluzia ca sunt supuse prescnp}iel extinctive. a,;~~ ae}iunea 1n declararea nulita}ii relative, cat 51 ae}iunea 1n declararea nulita}ll absolute a actelor JUridice care cad sub incidenla acestei legi.

2.4. Nulitatea absoluta, in principiu, nu poate fi acoperila prin

confirmare
Clt pnve~te regula inadmisibilita}ii confirmarii nulita}ii absolute, relinem ca
aceasta nu este prevazuta cu caracter general in legisla}1a noastra, dar art. 1168
c. c 1v. face aplica}1a acestei reguli 1n matena dona!iei, stabilind ca ,donatorul
nu poate repara, prin niciun act confirmativ, viciurile une1 don;}iunl 1ntre vii
nul a 1n privinla formei; ea trebUie sa se refaca cu fo.r':'ele leg1~1t~.. . .

De altfel, aceasta a treia regula a reg1mului fUndic al nulita\11 absolute este

consecinla primeior doua (care ar fi practic anihilate daca ~-ar putea renunla
valabil Ia dreptul de a invoca nulitatea absoluta) ~i se exphca prm caracterul
ob~tesc al interesuluT ocrotit de norma JUridica a carei1ncalcare atrage nulitatea
absoluta. Mai mult, nulitatea absoluta putand fi invocata de un cere larg de
persoane sau organe, ar fi greu sau chiar 1mposibil (de exempiu, In cazul
reprezentantuiUI MinisteruiUI Public, adica ai procurorului) c~ to}i ce1 care au
un asemenea drept sa renun}e Ia el prin confirmarea actulu1 nul absolut. .
Confirmarea expresa on tacita a nulitalii absolute fiind, 1n pnncipiU, madm1sibila, rezulta di un eventual act de confirmare ar fi ~~ el lovit de militate
absoluta.
Men11onam 1nsa di legea prevede 51 uneie excep(ii de Ia 1mposibilitatea
confirmarii actului juridic iov1t de nulitate absoluta.

Actul juridic civil

317
Astfel, potrivit art. 1167 alin. (3) C. civ., confirmarea, ratificarea sau executarea vo!untara a unei dona}ii nula absoiut pentru lipsa formei cerute de
lege, de c~tre mo~tenlton sau de catre cei care reprezmta drepturile donatorulw, dupa moartea aces:_<ua, ac?pera aceasta" nulitate. In lipsa unei dispozilii
legale, s~ adm1te to~~~ ca 51 nulitatea absoluta a unui legat poate fi acoperita
prm conflrmare de c~~re per_soanele care ar benefiCia de ineficacitatea legatului
respect1v (mo~~emtoru legal! sau legatarul universal daca testamentul cupnnde
~1.un legat cu t1tlu part1cular, 1ar acesta din urma ar fi lcivit de nulitate).'
. De .a~emenea, art. 20 c. fam., potriVit caru Ia ,casatona 1ncheiata 1mpotnva
d1spoz'l.'dor pnvitoare Ia varsta iegala nu va fi declarata nula daca 1ntre limp
ace~ dmtre S0\1 care nu avea varsta ceruta pentru casatone a 1mplinit-o ori
daca SO\Ia a dat nastere unui copil sau a ramas 1nsarcmata", poate fi privit ca
un caz particular de confirmare tacita a nulitalii absolute a casatonei.
~a1 trebUie :eli nut ca_ inadmisibilitatea confirmarii actului juridic lovit de
nulitate absoluta nu trebu1e confundata cu refacerea actului juridic nul absolut
r~facer:.. care este admisibi"i si valabila, 1n masura 1n care sunt respectat~
dl:rOZI\IIIe legale pnv1toare Ia condi!iile de validitate, inclusiv cele nesocotite
Ia m:he~erea pnmuiUI a~t juridic. Yn cazul une1 refaceri a actului juridic, primul
act r:mane lov1t de nul1tate-absoiuta, iar actul refiicut este un nou act JUridic,
care, 's' va produce efectele de Ia data 1ncheierii sale, 1ar nu de Ia data cand a
fast mtocm1t pnmul act.
. Se vorbe~te uneori despre validarea actuiUI 1uridic nul absolut prin 1ndepilmre~ ultenoara a cenn!ei legale nerespectate 1n momentul1nchei~rii lui (spre
ex~mp1u, ob!merea, pana I~ declararea nulitalii, a autonza!iei admmistrative),
validare care ar decurge ~m ~oncep!ia despre nulitate, precum 5; din regula
prevazuta de art .. 978 C. c1v. In ce ne pnve5te, apreciem ca si 1ntr-un asemene~ c:az act~ I. 1undic 1si va ~roduce efectele de Ia data 1ndepli.nirii condi(iei de
vaild1tate m1?1al nerespectata. Oncum, nic1 aceasta situalie nu trebuie confundata cu conf~rmarea.

3. Regimu! juridic al nulilatii relative

3._1. Enumerarea regulilor care guverneaza regimul juridic al nulitatii
relalive

1n cazul nulitilll, relat1've , regrmu

., jun
'd'1c. a 1 acesteia se concretizeaza In
urmatoarele reguli:

~Fr. Deak, Tratat de dre~ succesoral, p. 196 ?' p. .256.

A se vedea, spre exemplu, Gh. Beleiu, op. cit, p. 212.

' A. Pop, Gh. Belew, op. Cit., p. 369.

Bor01

21.

Rnmi

urepL l:IVII. rd.llt::d Ot::llt::Ji:ila

318

1'\LlUI JUIIUIC CIVIl

- nulitatea relativa poate fi invocata, in pnne~piu, numai de persoana ocrotita ~ al carei interes a fost nesocotit Ia incheierea actului juridic;
_
- nulitatea relativa trebuie invocata, pe cale de aqiune Silu pe cale de
exceptiune, in termenui de prescnplie extmcttva, ac!iunea In aeclararea nuli-

tatii relative fiind prescnptibila;

- nulitatea relat1va poate fi confirmata, expres sau tac1t, de partea interesata
(sau de succesorii in drepturi a1 aceste1a).

3.2. Nulilatea relative poole fi invocate. in principiu. numai de persoana interesate

Aceasta regula se JUstifica pnn aceea ca nulitatea relativa este menita sa
ocroteasdi un mteres mdividual. Dintre aplicatiile legslative ale acestei reguli,
putem retine art. 952 C. civ., art. 51 alin. (2) dln Legea nr. 8/1996, art. 30
alin. (3) din Legea nr. 16/1996 etc.
Trebuie Jnsa subliniat ca, de~i regula in disculie este formulata restrictiv,
totu~i, posibilitatea de a invoca nulitatea relativa a unui act JUridic apar):ine
unu1 cere mai larg de persoane. Astfel, nulitatea relativa poate fi invocata:' de
eel al carui interes a fost nesocotit ia inche1erea actului juridic (de exemplu, de
v1ctima violenlei, de eel lipsit de discernamant, de titularul dreptului de preemtiune etcV de reprezentantul legal al ce!UI lipsit de capacitate de exercitiu,
care de a(tfeJ este eel care Jncheie actu( JUridic pentru mcapabil, a~a )neat, CU
atat mai mult, trebuie sa aiba dreptul de a mvoca nulitatea menita sa 11 ocroteasca pe eel aflat sub proteqia sa; de succesorii parJ:ii ocrotite prin norma
1 uridic~ indilcata ia inche1erea actului JUridic, cu excepla aqiunilor mtuitu
personae; de catre procuror, in condiliile prevazute de art. 45 c. proc. civ.; de
creditorii chirografari al parJ:ii ocrotite, pe calea aqiunii obi ice; afara de cazul
in care ar fi vorba de drepturi stnct personale (art. 974 C. clv.). De asemenea,
de~ 1 nu exista un text de lege expres in acest sens, se adrnite unanim ca ~i
autoritatea tuteiara poate invoca nulitatea rela!lva a actului JUridic inchemt de
sau pentru incapabil.
_
ln doctnna nu ex1sta insa un punct de vedere unitar cu pnv~re Ia problema
de a sti daca nulitatea relativa poate fi mvocata ~ de catre ocrotitorul legal al
minorului cu capacitate de exercitiu restransa, in cazulin care acesta din urma
' A se vedea 1' A. Pop, Gh. Be/eiu, op. Cit., p. 372-373.

De regula, persoana interesata sa invoce nulitatea relativa este una dm parple ~ct~l~t
turidic. Sunt lnsa cazuri in care norma juridica nerespectata Ia incheierea actulut _IU~I~Jc
ocrote~te mterese\e unei terte persoane, iar nu interesele une1a din ~p~rt.ile act~\~1 )U~IdlC,
0

astfel ind.t nulitatea relattva nu va putea fi invocata de vreuna din pal}1le actuiUI Jund1c, c1
de catre tefi:ul respect1v. _Spre -exemplLi, interesUI de a 1nvo~a nulitatea rel~tiva a un~i .le~at
peritru v1c1erea consim~amantului testatoruiUI apartihe mo~tenitorilor legalt, care, pnn 1poteza, nu sunt parti in actul jUridic a dirUI nulitate o mvoca.

Bor01

319

~u ac~oneaza di_~ neglijent~- 1ntr-o prima solu!ie, dommanta, se considera ca.

mtrucat dlspOZI\IIIe legale m ~:g~are nu prevad un asemenea drept pentru
ocrot1torul legal, mvocarea nuilta\11 relative trebue sa se fadi persona( de catre
mmorul cu _capaCitate de exercitiu restransa, dar cu Jncuviintarea prealabila a
ocrot1torulu legal ima1 exact, pentru a respecta dispozitiile legale refentoare Ia
capa:ta~ea procesuala de exerciliu, anume art. 42 C. proc. civ., ar trebUI sa se
spuna ca. ~C)1une~ 1~ JUS!itie se exercita de catre eel cu capacitate procesuala
de exerCI!IU restransa, as1stat de ocrotitorui !egaD. Solutia contrara, care recun_oa~~e dreptul oc:<;titorului legal de a 1nvoca nulitatea r~lativa ~i pe care 0 consderam preferabd~, se bazeaza pe o interpretare extens 1va ~ teleolog 1ca a
art. 9 a~n. (2) dm Decretul nr. 167/1958, in sensu! ca., dad prescnplia
extmct1v~ curge ~uma1 _de Ia odata cand ocrotitorul legal cunoa~te cauza de
anulare, msearnna, mpllclt, ca acesta o poate ~i mvoca, fiindca altfel nu s-ar
ma1 ~t.nge sc?p~l legii de a asigura o proteq1e reala ceiUI cu capacitate de
exerclu restransa, ar, pede alta parte, cennta cunoasterii de catre. ocrotitorul
legal a cauze1 de nulitate relativa ar fi in mare masura i.nutila.'

3.3. Nulitatea relative este prescriplibile

Regula potrivit careia nulitatea relativa trebUie mvocata Jnauntrul termenuiUI d: prescriplie extinctiva se JUStifica prin aceea ca nulitatea relativa, fiind
mst1tU1ta pentru ocrotlrea unor interese mdividuale, urmeaza sa cedeze in tata
mtereselor generale pe care le asigura institu!ia prescnpliei extinctive. Nece~
tat~a de a asigura certitudine si siguranla circuituiUI c 1vil vizeaza 51 cauzele de
nul1tate relat1va, aceasta n~c:sitate fiind rnai puternica decat nevoi~ de a a 51 gura
oc~ot~rea unor mtere~e.mdvduale. De altfel, interesul general, de? are prioritate
lata de mteresul indiVIdual, nu 11 nesocote~te pe acesta din urma intrucat eel
car_e. apreciaza ca pnn incalcarea dispozitiilor legale Ia inche:erea actuiUI
IUnd1c 1-au fo~: aduse atinge_r~ p_r~priilor mterese nu este lipsit de posibilitatea
de a cere desf11n1area actulu1 JUrtdlc lovit de nulitate relatva, des 1gur Jnauntrul
terrnenuiUI de prescriplie extinctiva.
Sublin;em c~ Decretul nr. 167/1958 nu prevede in mod expres ~i direct ca.
aq1unea m nuiltate re~at1va este supusa prescr_ip\lei extinctive, dar stabile~te
momentul_d:"la care mcepe sa curga termenul de prescnp\ie a act1unii pnn
care se solcta anularea actulu1.

_ Menlionam ca problema de a 5ti daca mvocarea nulitiltii pe cale de excepte (pe cale de aparare de fond) este sau nu supusa prescnp!iel extmctive nu a
pnm1t o rezolvare unitara in literatura de spee~alitate.'

M. Nicoiae, op. cit., p. 83.

A se vedea ~11upra, Partea I, capitolul IV, sectlunea all-a, nr. 4.1.
Bdroi

Drept c1vil. Partea general a

320

1ntr-o opime, se considera ca invocarea nulitalii relative pe caie de exceplie

este 1mprescriptibila (quae tempora/ia sunt ad agendum, perpetua sunt ad
excip1endum),' aducandu-se urmatoarele argumente: potnvit art 1 din Decretul
nr. 167/1958, prin prescnp}le se stinge ,dreptulla aqiune", ded'nu ?' excep}ia;
In cazurile In care se refera Ia nulitatea absoiuta, iegea arata di aceasta poate fi
mvocata ondmd, fie pe caie de aq1une, fie pe caie de excep}ie (art. 2 .din
Decretul nr. 167/1958), In timp ce pnv1tor Ia nulitatea relat1va limiteaza In timp
numa1 exere~tarea dreptuiUI Ia aqiunea In anuiare, lasand astfel In afara campului sau de aplicare calea excep}1ei, care constituie numai un mijloc de aparare; daca nulitatea reiativa nu ar putea fi invocata orica.nd pe cale de excep\ie,
creditorul de rea-credinla ar putea sa lase sa treac~ termenul de prescriplie
pentru a aq1ona ultenor (ca exempiu, se citeaza cazul ceiUI care cumpara un
1mobil de ia un mmor, lara lnsa a lua lucrul ln. poses1e, determmandu-1 prin
aceasta pe vanzatoru I a;uns ma;or sa creada di nu ma1 are de gand sa solicite
executarea contractuiUI ?' deci ca vanzatorul nu ar ma1 avea mteres sa introduca act1unea Tn anularea vanzarii), Tnsa o asemenea Sltuatle defavorabila debitorului este ev1tata prm posibilitatea acestUia din urma de a invoca nulitatea
relativa pe cale de exceplie.
1ntr-o alta opime, ia care ne raiiem, invocarea nulitalii relat1ve pe caie de
excep\ie este prescriptibila. 2 1n sprijinul acestei solutii, In literatura de specialitate au fost aduse diferite argumente, precum: invocarea nulitatii relative pe
cale de excep\le trebu1e sa fie supusa prescript1ei extmct1ve Tn acelea~i conditii
In care se prescne actiunea fn nulitate relativa, fntrucat ?' In acest caz se
regase?te finalitatea prescnptiei extinctive, aceea de a nu lasa sa dainuie mcertltudinea, de a limpezi raporturile JUridice Civile; tmand cont de faptu I ca pretenliile patnmomaie In teme1ul unu1 act Juridic lov1t de nulitate relaliva sunt,
pnnCipiu, prescnptibile, rezulta ca, practic, dispare interesul so'lu}lei lmprescriptibilitatii exceppei de nulitate relativa a actuiui juridic; indiferent de faptul di se
mvoca pe cale de aqiUne sau pe cale de exceptle, nulitatea relativa ocrote?te un
mteres individual, a?a lncat ?' solulia asupra prescnptibiliUilii mijlocuiUI procedural de invocare trebu1e sa fie aceea~1; In cazul fn care exceptia ar fi iolosita
pentru iormularea unor pretentii ce trebUiau valorificate pe cale de aq1une, ea
va fi supusa prescnpliel extmct1ve, deoarece, altfel, ceea ce este prescnptibil
potrivit legii ar devem imprescnptibil pnn vomta celui mteresat dar lmpotriva
legii; expirarea termenului de prescnptie extincttva iasa sa se presupuna voinla

1
Pentru aceasta opime, a se vedea, spre exempiu: T. Pop, op.. dt., p. 192 ~i p. 226-227;
T.R. Popescu, Drept civil, vol. I, introducere general~, Ed. Oscar Print, Bucure~t;, 1994,
p. 153; E. Poenaru, op. cit., p. 180; M. Nicolae, op. cit., p. 83.
2
0. Alexandresco, op. dt., v61. Ill, p. 406-407; A. lona~cu, op. cit., p. 157; Tr. /ona~cu~
E. Barrasch, op. cit., p. 376; D. Cosma, op. cit., p. 319; A. Pop, Gh. Belew, op. cit.,-.
p. 376-377; 0. Ciipiijfnii, op. c1t., p. 234; P.M. CosmoviCJ, op. cit., p. 172.

Rnmt

Actul juridic c1vil

321
. tacz't"a de con f'lrmare a actului juridic iovit d . .
, ,
ocrotlt pnn mstitUirea nulitaii r I t'
e nuhtate relatzva; znteresele ceiUI

,
,
' e a IVe nu sunt nesocon

.
;ar:za ?' ex~eptla de nulitate reiativa este
. . .': pnn solutza potrivit
msa~z .legea hmiteaza posibilitatea znvo ....prescnptzbila extznctlv, deoarece
de aq1une.
caru 10 limp a nulitatii relative pe cale

3.4. Nuliiatea relaliva poate fi

._ _
tacita
acopenta Prln confirmare expresa ori
Avand menirea de a ocroti anumite in
, ...
soana lnteresata sa poata renunta
d terese zndtvlduale, este firesc ca per
1r x d
m mo valabil Ia dreptul d
,
. t
' ea rea IVd, aca apreciaza ca acest fa t e
e a mvoca nuhta(area Ia un asemenea drept ar
~ p ste conform mtereselor sale. Renunlida. rea actului juridic anuiabi~ ca e ectl~copenrea nulita!ii relative (deci conso. $' se rea IZeaza prin confi
. A d.
. $a ar, confirmarea este acei act , 'd
lrmare.
dreptul de a invoca nulitatea reiativa. )un IC unilateral pnn care se renuntii Ia

Co~li:':'area poate sa fie expresa sau tacita.

Poszbd,tatea conf~rmarii exprese rezulta
.
.
(. CIV., pO!r/VIt caruia actul d
f'
' CU Caracter general, dzn art. 1190
' "
e con 1rmare 5
"f
car~ia legea admite aqiunea In nulitatau ratl zcare a u~e' obligalii, In
.
cuprznd~-~biectul, cauza ~i natura obli e,_ nu est~ valabtl decat atunci
I aC\IUnll m n.ulitate precum c d.
. gatzez ?I cand face me. ntiune de
. acea acliuneH '
'
. mtemeta
. espre znte n~-Ia de a repara victul pe care
Pentru a fi vaiabil, actul de confirmare e

.
.urnnat<Jarele cennte:'
xpresa trebUie sa mdeplineasca
. .
_ .
- ~a-provina de Ia eel lndreptatit sa i
Ina cuno?tinta de cauza - .
nvoce nuhtatea relatzva $1 sa fie facut In

viciul care afecta actui 'Juridic lovit de

.
.
;rel;lt.llva) sa fi lncetat In momentul confirm" ~~~;~ate relatzva (cauza de nulitate
'
este anulabil);
aru In caz contrar, lnsu?i actul de
- sa cuprinda ob ct 1
.
. ..
le u ' cauza $1 natura obli . ,

.
gatzez ?' sa faca mentiune de
' . aq,unll zn nulitate relativa;
- dzncupnnsul actuiui sa se desprinda inte .
Conf~rmarea tacita rezulta d'
ntla de a acopen nulitatea.
In apte care nu Ia
d . .
. de acopenre a nulitatii relative
sa nze~o In ozala asupra
Astle!, executarea voluntara a un~i act
. . . .
eo""'''" o confirmare tacita (este .,
JUridic lovlt de nulitate reiativa
.
nsa necesar ca pers
.
'""'"CIJt cauza de nu litate reiativa c f'
oana respectiv.a sa fi
1n acest sens, art. 1167 alin. ( ,I) Csa ,' executat actu
I
~ cuno$tin(a de
1
>nnrm;lre sau ratificare, este destui ca ob~.v. pre':,ede ca ,In hpsa unui act de
'galla sa se execute voluntar, dupa
'AsevedeasiA Po Gh 8 I.
.
.
p,
. e e1u, op. c 1t., p. 377 <t R- h'
'>"
ausc l,op.cit.,p.115,nota 109.

322

CIVil. Partea

Actul juridic civil

epoca In care obliga~ia putea fi valabil confirmatli sau ratificata", 1ar, oolrriviH'>
daca n n

.
323
. . u I atea absoluta poate fi invocata d
.
a lin. (2) at aceiUia~i articol, ,confirmarea, ratificarea sau exe~utarea vollunto.< '''''
m oficlu sau de a. ite organe prev t d le oncme.are mteres, de instanla
1n forma ~~ 1n epoca determmate de lege, \in ioc de renuntare In nr'"'"''
1nvoc;ata. m pnnc!piu, numai de eel dZU
- poate fi
al e ,e. ege' nu. litatea re 1atlva
mijloacelor ~~ excep!iilor ce puteau fi opuse acestui act, fara a se vatama
actului juridic;
caru, mteres a lost nesocotit Ia 1ncheledrepturile persoanelor a treia"
- n_ulitatea absoluta este lmprescriptibila In
. .
.
.
Se aprec1aza ca ar fi vorba de o confirmare tacitli ~~ 1n cazul ne1mvoc:>rii
supusa prescnpliei extinctive
.
'
schlmb, nulltatea relatlva este
nulitalii relative inauntrul termenuiUI de prescrip!le extmctlva.' Aceasta opmi<:'<'
- daca nulitatea absoluta ~u poate 1.
't t
. .
I, m pnnclplu
acope n't"a pnn confirmare
este insa ma1 greu de pnmit, deoarece confirmarea este un act JUridic un!lal:era1.L:'
I a ea relat1va poate fi confirm. t"
_'
a
a,
expres
sau
tac
t.
'
1
~1, deci, 1revocabil, a~a 1ncat nu s-ar ma1 putea pune de acord mst1tU!ia ccrk'''''
firmarii actului turidic lovit de nulitate relat1va cu mstitu~ia repunerii
termenul de prescnpl1e extmctiva. Cel mutt, s-ar putea spune ca nemvocareo'c''C'
Subsecfiunea a IV-a. Efectele nulitafii
nulitalii reiat1ve inauntrul termenului de prescrip!ie extinctiva constituie
prezum!ie (simpla) de confirmare tacita, care, caorice prezum!le simp Ia, po;ate::C::
1. Considerafii generate
fi rasturnata.
Confirmarea, indiferent ca este expresa on tacita, are ca elect
1
1.1. Definitia efectelor nulildfii
actului juridic lovit de nulitate reiat1va; 1ar acest elect se produce retroactiv
tunc), adica de Ia data cand a lost 1ncheiat actul juridic confirmat.
Pr~n..efecte/e nulitatii actului juridic Clvi/1ntei
.
Confirmarea nulita!ii relative nu trebuie confundata cu ratificarea, dL''"'"'
hcan1 sanctiunii nulitalii adi . d egem consecmlele JUfldice ale

'
ca urman 1e atorate desfi' - ..
din urma fiind actui prin care o persoana devine parte in actul JUridic mcnel.a\f.c'::
a unUI act juridic Civil care a fo t , h .
,'"1~"' m mtregime sau
In lipsa ori cu depa?irea 1mputernic~rii necesare pentru a 1ncheia actul resJJC
. refentoare Ia conditiile sale de val~dilt~~e elat cu mcalcarea dispoziliilor
tlv. De asemenea, confirmarea nu se confunda n1c1 cu refacerea actului,
I este exprimata 1n ch 1ar definitia nulita ... A~a~~r, .~senta efectelor nulirece 1n cazui acesteia ia na?tere un nou act juridic, care i~i produce efe,cte,lei
1 de efectele contrarii norme.lor , 'dt'.' ~~ co~sta m upsirea actului JUridic
din acel moment, pe cl.nd confirmarea opereaza retroact1v. 1n sfar1it,
H
I
JUri 1ce ed1ctate pe t .
h .
'""'ou.a.
ectu nulitalii actului JUridic Civil este
.
n ru me elerea sa
necesar sa se faca deoseb~re intre confirmare ?i actul recognitiv, prm acesta
quod nullum est, nul/umproduct ffe
expnmat foarte sugestiV prin
urma recunoscandu-se un act turidic preexistent numai 1n privinla ex1ste*i
u~1ner1r ef t 1 /'
I e
ctum.
, . ec u nu ltatii consta 1n desfiinla
,. . .
.
lui, 1ar nu 1i cu pnv1re Ia validitatea lu1, ceea ce lnseamna C:i persoana imt<:re,,:
. rea raportuiUJ JUndlc CIVIl nascut
Jundlc civil lovit de aceasta
sata nu renunta Ia dreptul de a invoca, daca este cazul, nulitatea reJ<mva:a:r: ""'';,,,;11;
sancllune ~1, prin aceasta, restabilirea
actului juridic preexistent.
,
. "
Concret lnsa, efectele nu litatii difera in .
.... :c,:--totala sau pafliala iar In ai .doilea : d pr~mul rand, dupa cum nulitatea
' 'uridic civil ran.t 'dm 1unctre
"
4. Comparajie de regim juridic Tntre nulilatea absoiuta ~i n nlilinl'>:,,
me he1erea actuiUJ
. de cee ace s-a "mtamplat
1
1ov1 e nu 11tate
f
ma1
t
d
tea relaliva
a ost sau nu executat si dupa
f
,
'
exac' up a- cum
ulteno;up in legatura cu acel~a~l drep~~~- au ost mche,ate sau nu acte jundice
Este de re(mut ca nu ex1sta deoseb1re de efecte lntre nulitatea absoluta
eel de al doilea aspect menlfonat mal sus, vom distinge urmatoareie
nulitatea relat1va, In ambele cazun actuiJuridic lovit de nulitate fiind
. daca actuljuridic nu a lost executat a
efectele 1n vederea dirora a lost lnche~at ?i care contravm une1 dispozitii
sanqiunii nulitatii inseamna c} nal In momentul m care este anulat.
reteritoare Ia condiliile sale de validitate.
.
d ace act nu ma 1 poat f

acest
moment, deCJ partea sau ar ile
.. . ..
e ' executat n 1ci
Deosebirile de regim juridic lntre nulitatea absoluta ?i nulitatea rel.ati;a
nu ar fi facut actul JUridic resp pr l 1 actuiUI JUfldlc se af/a 1n Sltua(ia in
fi exprimate, sintetic, In felul urmator:
n ~onsecmta, eel pentru care actul
I ar fi urmat sa dea na~tere Ia d~c
d.

-A

;v

aceste drepturl, care sunt soc!trt~n :u lectlve ':,'vile nu ~~~ va mal putea
I urma sa dea nastere Ia obligat" . ~a nu s-au nascut, lar eel pentru care

' Gh. Beletu, op. cit., p. 213; M. Nicolae, op. c1t., p. 83.

Boroi

""'"""''"e:

,II

CIVI e nu va maJ fl linut sa le aduca Ia

Boro1

Actul juridic ctvil

ca orice exceplie de Ia principiul resoluto lure dantts, resoivitur ius acctptentis

civil. Partea
324

d di actul uridic a lost executat, In tot sau In parte, pima In mc>m<~nbul

de~lar:rii nulita}k aplicarea nulita}ii l~seamna dvesfiinlare~ r:t;~l~ct~vapraE~st<tliilot;
JUridic, precum ~~ restitutrea rectproca sau, dupa caz, unt a e
'
. '

efe~t~:~eal:~~~~~i~~~:~~=~~xecutat, tar pa~a.ln momentul declar~rii

.
.
. v .
a a lnchetat un act JUrtdtc cu o terla persoana, prtn. '
una dm pal'\tle adces~u~ v cut din actul nul fie s-a constitutt oris-a transmts
fie s-a transmts rep u nas
' d
1 1 plicarea

dre~: ~ stransa legatura..cua~;:p~~!r~=~~~~ ~n a~~~uin~~ri~ic executa!

~~r\~~~~~p~~~~i,~~~tit~~:~~n;restaliilor efectuate In baza acestut act, precum

desfiin}area actuiui juridic subsecvent.

1.2 . Enumerarea principiilor efectelor nulita!ii

efe~t~~~;o~~!:~~i~;ea efecteior nulita\ii, 7n sensu!

ca efecteie nulitalii se
din momentullncheierii actului.juri~ic; . . . .
.
- repunerea In situalia antenoara (restitutiO tn tnt~?rll.m}, car~ s~
prin restitutreaprestaliilor efectuate In temetul actulut jUrt~tc anu,t, su\)se:cv<
- anularea atat a actulut jUridic mitial, .cat ~~ a actu ut jUrt tc
(resoluto lure dantis, reso/vitur tus acctptentts).
. .. ,
.
Cat rive te corelalta dintre principiile efectelor nult2altt, este de
ca pnn~iptul retroacttvmilii efectelor nulitalii determtn~ pnnctptul .
1

su us restituirii. Pnnetplui retroacttvitalii ~~t~rmlna (nu msa dtrect, Cl I. I

aJca prin intermediul pnnciplulut restablltrtl sltuapel anten~~re) -~~
anularii actu\Ui subsecvent ca urmare a anularii ?.ctulul tnl\tal, tn t
dre tul transmiS prin actul jurtdic nul, fiind desfll~\at retroac:tv, es e
res~tutrii, dar aceasta restttutre nu se poate ~ac~ decat pnn desfunlarea
subsecvent de transmltere catre un subdobandt~or sau pnn ca;e s-a i ii
un dre tIn ie atura cu acesta. Se poate spune ca ultlmele dctua ~r;n.~ p
tionat: mat s~s apar drept consec.i~le ale pnnctptulut retroa;ttv"tt,atrcl'l',tctivt'
nulitalii reprezentand, totodata, mtjloace de astgurare efectt~a a
'nta
ceea ce' lnseamna ca once excep\ie de Ia cele doua pnnctpll r~~r~zt . ,
. .
l'te (eel putin partiala) de Ia pnn.ctptul retroactlvlta\t.'. De
ctt, st o excep
. . ,
.
. I' v d f" l a e\'entu'
nea. lntrucat restabilirea situatiet anterioare tmp tea. es un are
act 'su bsecven t, tncheiat de una din pal'\ile actulut tnt\tal cu un ter\,

' A se vedea

jl

A. Pop, Gh. Be!eJU, op.

Cit.,

P 390-391.

constituie ~~ o exceplie de Ia prmcipiul restitutio in mtegrum.

Princtpiile efectelor nulitalii sunt consecinte ale princtpiuiui mai larg quod
nullum est, nul/um producit effectum, care se manifesta ~~ se realizeaza tocmat
prin ceie tret principii menlionate mat sus. De atct vom despnnde conciuzia ca
excepliile de Ia pnnctpiile efectelor nulitalii constitute, In acela~i limp, ~i
limitari ale principiuiui quod nullum est, milium producit effectum.

1.3. Reglemenfare
In stadiui actual allegtsialiei civile, nu extsta dispozilii legale de principiu
referitoare Ia efectele nulitalii actului juridic civil. Exista lnsa, a~a cum vom
vedea, dispozilii legale pnvitoare Ia efectele nulitiilii In anumite cazuri, precum
1; texte care consacra exceplii de Ia principiile efectelor nulitalii.

2. Principiul retroactivitCifii efectelor nulitCifii

lpotezele menlionate mat sus permit evidenlierea celor trei princtpii

~:~i':1 ~:~~~~:r~::~r~~~:~inc~~e~:~f~~~~~~~~~~~i:~~~~~~X,~~u~i~:~'~u

325

2.1. Nofiune ~~ fundament

Prin princtptui retroactivitiilii efectelor nulitiilii inlelegem regula potrivit
careia nulitatea produce efecte nu numat pentru viitor, ci ~~ pentru trecut, adica
efectele nuiitatii se produc din chiar momentul incheierii actului JUridic civil.
Ajadar, vor fi lnlaturate ~i efecteie actului JUridic care s-au produs intre
momentul incheierii acestuia si momenrul anularii elective a acrului. In temeiul
retroactivitiilii efecteior nulita;ii actului Juridic ctvil, pal'\ile ajung In sttualia in
care s-ar fi aflat daca nu ar fi lncheiat ace\ act JUridic.
Prinetptul retroactivita;ii efecteior nulitalii actului JUridic ctvil decurge din
princtpiui legalitalii, in sensu! ca restabilirea iegalitatii, lncalcata Ia lncheierea
actuiui JUridic civil, tmpune lnliiturarea efecteior produse In temeiui actului
respectiv. Aces! prmcipiu contribuie ia asigurarea ordinii de drept, fiind de
neconceput ca ordinea de drept sa fie rulburata, lnsa efecteie ce li aduc atin gere sa fie totu~t menpnute.

2.2. Excepfli
Exista unele cazun In care, pentru anumite ratium, sunt men;inute efectele
,: produse lntre momentullncheierii actului -juridic~~ momentul anularii acestuia,

. dect cazun cand nulitatea produce efecte numai pentru viitor.

1n ce ne prive?te, vom repne ca excep~ii de ia princtpiui retroactivitalii efec1 nulitiilii actului juridic urmatoareie:

Boroi

-!"'~

- -

~--

o- ...... , ..,,<1

pastrarea de Catre posesoruJ (dobanditoruJ dintr-Un act JUridic translativ ori

constitutiv de drepturi reale principale asupra unui bun lrugiler) de buna-credinla,
in temeJul art. 485 c. civ., a lructelor culese 1n intervalul de tlmp cat a durat
buna sa credinta, caz 1n care neretroactlVltatea electelor nulitalii se inteme1aza
pe ideea prote"ctiei posesorulu1 de buna-credinla, deci pe pnnClplul ocrotirii
bune1-credin}e. Spre exemplu, printr-un act juridic inche1at cu nesocotirea unor
dispozitii legale releritoare Ia conditiile sale de validitate, Primus 1i transmite iu 1
Secundus dreptul de proprietate asupra unui bun trugiler; de~i pnnClplul retroactivita}ii electelor nulitalii ar 1mpune ca Secundus sa 1i restitu1e lui Primus
lructele aceiUJ bun ~i pe care le-a cules, 1ntrucat se considera ca el nu a fast
nlCIOdata propnetarui aceiUJ bun, deCJ nu a avut mCJuna din prerogativele
dreptulUI de proprietate (alCI intereseaza prerogativa de a culege lructele),
totu~i, Secundus, 1n masura in care a lost de buna-credinla (ceea ce inseamna
ca, Ia incheierea actului JUridic, a avut convmgerea ca a dobandit in mod
valabil dreptul de proprietate, deci nu a cunoscut cauza de nulitate), va reline
fructele culese in mtervalul de limp cat a durat buna sa credinla (buna-credinla
inceteaza, eel mai tarziu, In momentul mtroducerii cererii in declararea nulitatii, fiind in sa posibil sa inceteze ~i inainte de acest moment),' urmand a restitui numai bunul, precum ~~ lructele dobandite ultenor momentului in care a
incetat buna-credinla (de asemenea, daca este cazul, va restitui productele,
mdiferent de buna sau de reaua sa credinla);2
- cazul casatone1 putative lart. 23 alin. (1) C. lam.], in sensu! ca efectul
retroactiv al declararii nulitalii casatonei este 1nlaturat lata de solul ce a fast de
' Astfel, s-a deCis ca. declararea nulit3tii unui contract de vanzare-cumparare nu justifica
obligatfa cumparatorului Ia restitUtrea fructeior culese, decat incepand cu data mtroducerii
actiunii in anularea contractului respectiv, deoarece pentru perloada antenoara ei era
indrepta~it sale culeaga, in virtutea exercit3rii posesie1 cu bun3-credin~a asupra bunului ce
constituit obiectul vanzarii; de asemenea, vanz3torul urmeaza. sa fie obligat Ia plata dobanzii
aferente sumei ce a primit-o ca pre~ al vanz3rii tot numai de Ia data introducerii aq:iunii in
anularea v3nz3rii (Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 322/1980, in Culegere de decizii 1980,

p. 63; dec. nr. 1005/1985, in Culegere de decizii 1985, p. 34l.

S-a sustinut ca. situa~ia pe care o avem in vedere nu ar constitui o veritabila exceptie de
Ia pnnc1p!ul retroactivit3tii efectelor nulit3tii, ci de Ia principiul restitutio m integrum,
deoarece temeiul juridic al pastdlrii fructelor percepute de posesorul de buni3.-credin~a nu 'il <."'10' 0
constituie actul juridic in baza caruia a mtrat in posesia lucrului, c1 art. 485 C. Clv., care
recunoa~te un astfel de efect posesiei de bun3-credinta- M. Nicolae, op. cit., p. 87. Totu~1,
nu se poate face abstraqie de lmpreJurarea ca. actul _1uridic ce ultenor a tost deciarat nul
constituie un element intrinsec lconstitutiV) al bunei-credinfe, astfellncat se poate spune c3'
acest act juridic produce unele efecte, chiar daca nu este verba de efectele urm3rite de parJ~
Ia Tncheierea lu1. Desigur ca. excepJia este numai pai1lala I datorit3 impre_jur3rii ca.
efecte se produc numai pentru mtervalul de timp cuprins intre momentul intr3rii in posesie
(care nu coincide intotdeauna cu eel al incheierii actului juridic) ~i momentul Tncetarii
bune1-credinte (care, lritotdeauna, este anterior momentul~1 anularii efective a actului
respectiv).
2

Bor01

buna-credinla Ia incheierea casatonel, care pastreaza statutul de SOl dintr-o

casatorie valabila pe perioada cuprinsa intre momentui inche1erii casatone1 Sl
ceJ1n Care hotararea )Udecatoreasca de anulare a casatonel devme definitiva ,
.
'
- cazul copiilor dintr-o casatorie anulata Iart. 23 alin. (2) C. lam.], in sensu!
ca anularea casatorie1 nu produce me~un elect lata de copiii din aceasta casatone nu numaJ pentru trecut, dar nlCi macar pentru viitor (se observa ca. in
acest caz, prindpiul ocrotirii intereselor mlnoruiui lnlatura nu numai retr~ac

tivitatea electelor nulitalii, Cl insii?l nulitatea, desigur numa1 In pnvmta minorilor rezulta\1 din casatoria ce ultenor a fast anulata);
- modificarea numelw de familie numai pentru viitor, In cazul anularii recunoa;;terii de filiaJie, precum ~~ fn cazul anul!rrii casatonei (aceea~l este solulia ?I
in cazul anularii adopJiel), purtarea numeiUJ de lamilie pan a Ia data desliintarii

recunoa~terii voluntare de liliatie, casatoriei (sau adoptiei) liind un fapt lre~er

s~il;

- cazul dec/ararii nulitafii une1 societaJi comeroale fnreg1strate fn reg1strul

comerfulw lpotrivit art. 58 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, ,pe data ia care
hotararea judecatoreasdi de declarare a nulitatii a devenit ~revocabila soc 1e-

. tatea 1nceteaza lara elect retroactiv (... )"1.

'
A~a cum am precizat deja, in categona excepliilor de Ia pnnClpiul retroactlvitiilii electelor nulitiilii urmeaza a li mcluse ~i excepliile de Ia ceielalte doua
principii aie efectelor nuliUitii, de care insane vom ocupa mai jos.

3. Principiul restabilirii situa!iei ante;!oare (restitutio in Integrum)

3. i. Nofiune i jus!ilicare
Pnncip1ul restabilirii Sltualiel antenoare (repunerii in Sltuatla anterioaral este
acea regula de drept potrivit careia tot ce s-a.executat in ba~a unu1 act jundic
anulat trebUJe restitUJt, astfel incat pa.rtile raportulu1 JUridic sa a)unga in s1tuatia
in care ace! act JUridic nu s-ar li inche1at.
Ca ~~ prinClplul retroactivitalii, prinCipiul restitutio 1n mtegrum vizeaza electele nulitatii actuiUJ JUridic intre paflile raportuiu1 JUridic nascut din actul respectiv, iar nu ?i electele falii de tef\1.
Acest principiu este consecinla pnncipiului retroact1vita!ii electelor nulitalii
?1, totodata, apare ca un mijloc de as1gurare a eliclenlei lu1 practice.

3.2. Temeiul juridic al resliluirii presta!iilor

Prin desliintarea actulw juridic dispare fundamentul executarii prestaliilor,
ceea ce inseamna ca teme1ul JUridic al restitUJrii prestaliilor electuate in executarea actului juridic anulat nu mai poate fi acest act JUridic.
Boroi

Drept c1vil. Partea generala

328

Tocma1 de aceea, se admite di aqiunea pnn care se solicita restituirea unor

asemenea presta}ii trebuie fundamentata pe lmboga}irea fara JUSta cauza.'
Totu~1, atunci cand este vorba de un contract smaiagmatlc, 1ar ambele pa'\i ~i
au executa! obligaliile lnainte de anularea acestuia, nu ar mai fi indeplimte
conditiile materiale ale intentarii aq1unii lnteme1ate pe lmbogalirea fara justa
cauzi (actio de m rem verso), nemaiputandu-se vorbi despre marlrea unui
patrimoniu $i mic?orarea altui patrimoniu; intr~o asemenea i"poteza, restituirea
presta}ii lor executate urmeaza a fi fundamentata pe plata nedatorata (art. 1092
C. c1v.), intrucat obliga(ia fiecareia dintre pii'1ile contractuiUI sinalagmatic
(desfiintat retroactiv) apare ca ~i cand nu a ex1stat vreodata.
1n o~1ce caz, trebuie re}inut ca aq1unea in rest1tuirea prestaliilor efectuate in
baza unui act juridic anuiat (actiune care, in pnncipiu, este prescriptibila extinctiv, indiferent ca ar fi vorba de 0 nulitate reiativa ori de 0 nulitate absoluta)' nu se
confunda cu lnsa~1 aq1unea In nulitate (aq1une prescnptibila sau nu, dupa cum
nulitatea este reiativa on absoiuta). A~adar, sub aspect procesual, eel mteresat
poate sa aieaga una din urmatoarele doua cai procedurale: sa solicite, in
acela~i t1mp, atat declararea nulita}ii, cat ~i restabilirea situa}ieJ anterioare, .
ipoteza In care actui de procedura prin care se declan~eaza procesul civil va
avea doua capete de cerere ~~ anume un capat de cerere principal, pnn care se
solicita declararea nulita}ii actuiu1 juridic, precum ~i un capat de cerere
accesoriu, pnn care se solicita restitUirea presta;iilor efectuate in temeiul actuluJ JUridic respectiv (acest din urma capat de cerere va fi solu}ionat pe fond
numai daca se va admite capatui de cerere principal);' sa solicite mai intai
anularea actulu1 JUridic, Jar, daca instan(a va dispune qesliin}area acestuia, sa
declan~eze un a) doilea proces, avand ca obJect restitUirea presta;iilor efectuate
In baza actului juridic anulat.

3.3. Excepfii
ConstitUie excep}ii de Ia principiul restitutio m integrum acele situa(ii In
care, pentru anumite raliuni; presta(iile efectuate in temeiul actuluJ JUridic
anulat nu sunt supuse restituirii, ci sunt menlmute In tot sau in parte.
In ce ne prive~te, apreciem ca sunt excep}ii de ia princ1p1ui restitutio in
mtegrum urmatoareie:

A se vedea, spre exempiu, A Pop, Ch. Bele1u, op. cit., p. 395.

Pentru amanunte, a se vedea supra, partea i, capitolullV, seqiunea a 11-a, nr. 4.7.
3
Subliniem c~ dad!. reciamantul nu a cerut dedt anularea actului juridic, 1ar nld paratul
(cealalta parte contractanta) nu a solicitat, pe calea cererii reconVentionale, restituirea
presta~iilor efectuate, instanta nu poate s~ dispuna din ofidu restabilirea situatiei antenoare,
intrudi:t s~ar indilca prlnCiplul disponibilit:ilii [art. 129 alin. (6) C. proc. civ.J, prmcipiu
specific procesulul civil si care prevaieaza fata de princ1piile dreptului matenal.
!
2

Boroi

, Actul juridic c1vil

329

- men(inerea, pana Ia data anularii, a efectelor produse de un contract cu

executare succes1va; justificarea acestei excep}ii constand in imposibilitatea
ob1ectiva de restabiiire a sJtua}JeJ anterioare (spre exemplu, dadi s-a lncheiat un
contract de loca(iune, este 1mposibil ca foiosm~a bunulw, de care a beneficial
locatarul pana In momentul anularii contractului, sa fie restituita locatorului,
astfel inca! mci acesta din urma nu va restitui chiria pentru folosm}a respectJva,
deoarece, In caz contrar, locatarui ar realiza o lmboga}ire fara justa cauza);

- cazul celui lipsit de capacitate de exerciJiu sau cu capacitate de exercifiu

restransii, care este. tinut sa restituie presta(iile primite numai daca a profitat,
integral sau pal}ial, de avantaJele patrimoniale prileJuite de ace I act JUridic
(art. 1164 C. civ.), aceasta excep}ie fiind justificata de principiul ocrotirii minorilor ~~ a persoanelor puse sub interdiq1e JUdecatoreasca (spre exemplu, sa presupunem ca un minor vinde un lucru al sau unei persoane capabile, iar cu o
parte din suma obtinuta ca pre} i?i plate~te o datorie pe care o avea fa}a de o
alta persoana ~i restul sumei 11 ris1pe~te; ultenor, se anuleaza contractu! de
v~nzare-cumparare; lnsa restabilirea situaliei anterioare va fi numaJ pal}iala, In
sensu I ca minorul va redobandi lucrul ;;iva restituJ numaJ acea parte din pre(ul
vanzarii pe care a folosit-o pentru stingerea datone1 sale fata de te'1a persoana,
deoarece numai de aceasta a profitat efectiv);
- cazui aplicarii princ1p1ului nemo auditur propriam turpitudinem al/egans
(nimanui nu li este ingaduit sa se prevaleze de propria incorectitudine sau
Jmoralitate pentru a obline proteqia JUdiciara a unui drept) Ia actele juridice cu
obJect imoral sau cauza imorala,' aceasta excep}ie fiind apreciata ca o arma de
descuraJare a .lncheierii unor asemenea acte, dec1 ca o garan}ie a respectarii
regulilor de convie~wre sociala (a moralei) In raporturile juridice civile;
- cazul in careJ-ar giisi ap/icare art. 493 C. civ./ ipoteza fiind urmatoarea:
se inche1e, cu incalcarea unei condi}ii de validitate, un act JUridic prin care se
transfera propnetatea unor materiale de constructJe, care sunt Incorporate in
terenui proprietatea cump.aratoruiui, iar numa1 dupa aceasta se anuleaza actul
JUridic de lnstrainare a materialelor respective;'
1

in doctrina admisibilitatea aceste1 exceptii este controversata, iar in practica _judiciara

exista unele soiUJ:ii tn care s-a aplicat prmcipiul' nemo auditur propriam turp1tudinem allegans,
spre exempiu, Trib. suprem, s. civ., dec. nr. 544/1979, in Repertoriu 1975-1980, p. 80,
nr. 75; dec. nr. 807/1980, .in Cuiegere de decizii 1980, p. 66; dec. nr. 1416/1981, in
Culegere de deCJzii 1981, p. 74.
2
Potrivit art. 493 C.-c1v., proprietarui terenului devine~~ propnetarullucr~rilor pe care le:.a

etectuat pe. terenul sa~, dar cu materialeie altei persoane, avand insa obligaJia de a-1 desp3gubi
pe proprietarul matenalelor cu contravaloarea acestora ~i, eventual, daune-interese.
~ Este lnsa posibil ca excepJia .de ia restitutio in integrum sa fie doar partialii, anume
atune! d.nd Ia data anul3rii actului juridic numai o parte din materiale se ga.SesC Incorporate
in sol, celelalte matenale fiind inca nefolosite; deoarece cu privire Ia acestea din urma nu
opereaza accesiunea, inseamna ca. proprietarul terenului leva restitUI ~~ va prim1, Ia r:lndul
lUI, numa1 partea din pretlll pe care il platise ce corespunde matenaielor restituite.

Bor01

Drept c1vi I. Partea general a

330

Actul _juridic ctvil

331

- cazul cand dobanditorui dintr-un act JUridic pnn care s-a transm1s dreptul
de propnetate sau un all drept real pnne~pal, iov1t de nulitate, ar putea mvoca
uzucap1unea;

- cazul in care a intervemt prescrip\ia extmcliva a aC\IUnii in rest1tutrea

prestaliilor executate in temeiul actului jundic lovit de nulitate.
Reammt1m ca in randul excepliilor de Ia pnncipiul restitutio in mtegrum
vom include ~~ excepliile de Ia prmC1p1ul resoluto lure dantis, resolvttur 1us
acc1pient1s, pe care le vom infali~a mai jos.

4. Principiul anuldrii actului subsecvent co urmare a anularii

actului initial (reso/uto lure dantis. resolvitur ius accipientis)

rizatiet administrative (anulare care reprezmta un act admm 1strativ) conduce Ia

anular~a ~~ a actul~t !Urtd.tc ctvtl care se inteme 1a pe acea autonza!le; in cazul
a doua acte jurtdtce, dm care unul este prmcipal, tar celalalt accesonu
anularea actulut prme~pal atrage ?i anularea actulut accesonu, in temeiui
pnn~iptulut acceson~m seqwtur principale (se observa insa ca In acest din
urma caz nu suntem tntpoteza propriu-ztsa a princtpiuiUI resoluto lure dantts
r.esolvttur IUS acCJptentts, pnncipiu care presupune doua" sa

It
'
'd'

u mat mu e acte
)Urt tee succesive, prin car_e s-a~ transmts acelea~ 1 dreptun on s-au conslitUit
sau transm1s dreptun aflate m stransa legatura).

4.2. Excepfii
Sunt considerate exceplii de Ia pnncipiul resoluto ture dantls resoivitur IUS
a~~1p1ent1s acele cazuri in care, pentruanum1te raliunt, anularea,actului jundic

4.1. Nojiune ~~ justificare

Desemnam prin acest prmcipiu regula de drept potrivlt dire1a anularea
(desfiinlarea) actu!UI JUridic ini!ial (pnmar) atrage ji anularea actului JUridic
subsecvent (urmator), datorita legaturii lor juridice.
Acest princtptu privejte efectele nulitalii actului juridic fa!a de ter\i.
1n literatura de spectalitate, se subliniaza ca prmcip1ul resoluto iure dantts,
resolvitur Ius acclp1entis este o consecin!a atat a celorlalte doua pnnctpii ale
efectelor nulitalii, cat ~~ a principtuiut nemo plus iuris ad allium transferre
potest, quam ipse habet (nemo dat quod non habet), in sensu! ca, daca prin
anularea actului juridic milia! se desfiinleaza dreptul transmi}atorulut din actul
JUridic subsecvent (~t care a fast dobanditor a! unut drept In actul juridiC in ilia!),
lnseamna ca acesta a transmts un drept pe care nu II avea, deci ntci subdobanditorul nu putea deveni titularul acestui drept.'
Principiul In disculie nu se bucura de o consacrare legala cu titlu general,
insa extsta o aplicalte in materie de ipoteca (art. 1770 C. CIV.).
S-a aratat ca, in practica, aplicarea acestui princtpiu se concrettzeaza )i in
doua situa}ii specifice, anume:2 In cazul "actelor autorizate11 , anuiarea auto-

lnt\lal nu atrage ?t anularea actulut JUrtdic subsecvent, ci acesta din urma este
menltnut, de)t se afla In stransa legatura cu actul juridic desliintat Asadar d
anfularea actulut JUridic primar are drept con.sectn!a desliin!are~ dreptulu;' c::~
~. o_:;t COnStlt~tt s:u transmtS prtn tntermedtul acestui act, totUjt, ramane in
fltn!a act~IJun~tc ~nchetat ultenor ?e ~na din parjile actului Juridic pnmar cu
un ter} I' tn legatur~ cu dreptul doband1t prin actul 'in ilia!, odata cu actul juridic
subsecvent men(lriandu-se ~~ dreptul dobandit de ter1 in teme 1ul acestu 1a
d" De regula, ~ceste exceplii ~e lntemetaza lie pe pnnciptul ocrotirii bu~el-cre
tn!e a su?dobandttoru!UI unUI bun cu titlu oneros (in cazurile expres prevazute
de !ege), fte pe necesttatea as1gurarii securitalii ?' stabilitiilii circuitulut ctvil.
In ce ne pnve1te, vom retme urmatoarele excep}ii de Ia prtnCiptu lin discupe:
- cazul.~c~elor ?~ c~nservare sau de admm1strare a bunului, 1 mentinerea
acestora fll.nd justtftcata de mteresui economtc on soctal sau de o~rotir
bunet-credtn\e. 2
ea

potrivit d.reia ar fi necesar ca actul juridic subsecvent sa fie un act consiftutiv sau trans\ativ
de drepturi reale. Principiul anul:irii actului subsecvent ca urmare a anularii actului primar
t~i gas~te aplicare ?I atund c3nd este verba de drepturi de crean!a (spre exemplu, d1,.1pa
tncheierea unui contract de vanzare-cumparare, cumparatorul tncheie un contract de
loca~iune, contract ce da na~tere numal unui drept de folosinJ.3 ca drept de crean~a, iar dadi.
uiterior se va desfiinta contractu\ de v3.nzare-cumparare, tn prinCipiu, se va desfiinJa ?i
contractul de loca!iune). De altfel, este posibil ca niciunul dintre cele doua acte _iuridice sa
nu fie constitutive sau translative de drepturi reale (de exemp\u, actul juridic primar II
reprezinta un contract- de locapune, 1ar actul JUridic subsecvent este un contract de
sublocaliune sau de cestune a contractu lui de locapune).
2
Gh. BeleiU, op. cit., p. 217; M. Nico/ae, op. cit., p. 90.

. '_ Pentru l_ncluderea ac~stu_t caz tn categona excep~iilor de Ia pnncipJul resoluto iure
dantts, resolvltur tus acetp1ent1s a se vedea c:j A Pap Gh 8 1- -
Cil '" ii
,
.
'
.
'
'
e eiU, op. Cit, p. 401-402; 0.
pa;m 'op. ctt., p. 247, ?t. Rau~c~1, op. cit., p. 119; i. Dogaru, op. cit., p. 239. Retentor Ia
actele ~e dconservare sau de admt~tstrare, s-a sustinut ~ 1 opinm ca. ele nu pot fi considerate
:xcep~~~, ~oarece nu sunt translatiVe- M. Nicoiae, op. cit., edi~ia din 1996, p. Bl, nota 54
{m edtJta dt~ anul 20?~, autorAul a revenit asupra acestei optnii, mcluzand cazul actelor de
conservare $1 ~e admtntstrare tn categona exceptiilor de Ia pnnctptulln discu~iel 1n ce n
pnve~te, aprec1em_di nu ex_ista mciun teme1 pentru a reduce sfera de aplicare a P;lnClpJulu~
;esotuto Jure dantts, reso~vttur tus acclplentis Ia categona actelor _luridice conStitutiVe sau
ra~s 1att~~ de dreptun reale, .c~, a~a cum am aratat de_1a, prindpiultn discuue ar urma sa se
a~ltce ~~ ~~ cazul ac:elor JUndJce generatoare de dreptun de ciean~a, asa r~cat este necesa~
Sa_ se re~ma ~~ aceasta eJ:Cceptie.

'
~ De exemplu, se va menJine contractu\ lncheiat de cumparatorul uner case cu un
antreprenor ~~ care prive~te efectuarea unor reparatii curente Ia acea casa tcaz fn care
contractu! de antrepnza reprezmta un act de admlnistrare) chiar dadi se va anuia actul

Boroi

BarOJ

' A. Pop, Gh. Bele1u, op. cit., p. 399-400; 0. Cilpiifinil, op. cit, p. 246; ~t. Riluschi, op.
cit, p. 118-119; M. Nicolae, op. cit., p. 90. Din aceasUi. _iustificare nu treb~le trasa concluzia

"/.
Drept civil. Partea generala

332

- cazul aplicarii art. 1909 a/in. (1) C. civ. (coroborat cu art. 972 C. C\V.),_' ~n
ipoteza in care proprietarul unui bun mobilil.instraineaza. (~ri~tr-u~ act l~ridic
iov1t de nulitate), dupa care dobanditorul din acest act JUridic mstra1~eaza ace!
bun mobil unui tert de buna-credin(a (in momentulin care a mtrat m poses1a
bunului respectlv), 'Jar ulterior primul act JUridic este anulat. Prin ~ctul Juridic
ini!ial s-a transm1s dreptul de proprietate asupra bunului mob1l, _cu toate.
prerogatlveie sale (inclusJv dispozitia), a~a incat anularea acest~1a ar urma ~a
dudi Ia desfiin!area retroactiva a dreptulUI de propnetateal doband1toruiU1 dm
actul 1uridic respectiv, care ar atrage ~~ desfiin!area actelor juridice inche1ate
ulterior de acest dobimditor cu tel"\e persoane, insa, in baza art. 1909 aim. (1)
c. c 1v. va fi men(mut actul juridic inche1at cu ter!ul de buna-credin!a;
_ c~zul aplic!irii art. 20 a/in. (2) din Oecretui nr. 31/1954, potnvit carUia,
de~ 1 eel care a lost deciarat mort pe cale ,udecatoreasc~ poate cere, dupa a?ularea hotararii declarative de moarte, inap01erea bununlor sale, totu~l, dobanditorul cu titlu oneros nu este obligat sa le inapoieze, decat daca se va dovedi
ca Ia data dobandirii ~tla ca persoana declarata moarta este in via!"- A~adar,
anularea actulu1 JUrisdiqJonai declarativ de ,moarte atrage desfiin!area drepturilor transmise catre mostenitorii ceiUI declarat mort ~1, pe cale de consecm!a,
JUridic prln care cumparatorul (clientui din contractui de antrepnza) adobandit ~es~ectiva
casa. De asemenea, contractu! de iocapune inche1at pe o duraUi de eel mult 5_ ant, fimd un
act juridic de admlnlstrare, i'$i va produce efecteie Chiar dad. s-ar desfiin}a cu ete~t ret~oac~iv
titllil locatoruiUI,

lnsa numat dadi locatarul a fast de buna~credin~a (a se vedea ~~ Tnb.

Suprem, s. civ., dec. nr. 2479/19&3, In Culegere de dec1zii 1983, p. 69; dec. nr. 442/1986,
In Culegerede deCIZii 1986, p. 221).
.
_
_
_
Sublimem insa di actele juri dice de admmistrare nu vor fr menlmute m cazul 1n care
acestea au fost i'nche1ate In fraud a drepturilor lnstrain:itorului din actul pnmar- fraus omnta

corrumplt.

; De regula, In literatura de specialitate (a se vedea, spre exemplu, A. Pop, Gh. Beteiu,

op. cit., p. 401; T. Pop, op. cit., p. 20Z; D.A. Sitaru, Drept ctvil. Teoria generala. Persoanel~~
I.D.R.I. ,Nicolae Titulescu", Bucure~t1, 1994, p. 151), se arata ca. ipoteza aceste1 excep!ll
este urmatoarea: Primus 7i i'ncredinteaza iUI Secundus un bun mobil, cu titlu precar (spre
exemplu, se lnchete un contract de comodat, d~ depozit etc:, adic~ un con~ract pnn care nu
se constitwe sau transmite un drept real cu pnvtre Ia bunul mobil respect1v), tar Secundus
vmde bunul In cauza ILii Tertius, acesta din urma intr~nd i'n posesla BunuiUI fiind de
buna-credinta (crezJ.nd di a tratat cu adevaratul proprletar); ulterior, contractu\ dintre Primu~
~~ Secundus se anuleaza (de exemplu,_ pentru error m negOtio)_, dar aceasta. nu antrenea~a Sl
anularea contractului dintreSecundus $i Tertius, lntruca.t Tertius a dobJ.nd1t bunul mobil cu
titlu oneros Sl a tost de buna-credinJi3.. Se observa lnsa ca. ipoteza astfel luata nu constitUie
atat o excePJie de ia princip1ui anularii actului subsecvent ca u~m_are a anularii actului
mitial, ca.t a exceptie numai de Ia pnnctpiul nemo dat quod non habet, de vre'!le ce, pnn
aclul juridic rni~ial_ nu s-a ,.,cre~t sau transmis un drept care sa li permita lUI Se~un.d~s
tnstri.iinarea bunulw mobiL In alte cuvmte, nu s-ar pune problema ca, anu!and actul JUfl~lc
mi~ial, sa dispara (retroactlV) un drept subiectiv care, ulterior, a stat Ia baza incheierii actului
luridic subsecvent.
Boro1

Actul juridic Civil

333

~r u~~a sa. fie desfiinJate ~~ acteie JUridice prin care acesti mo~teniton au
mstramat catre terte persoane bunurile (nu numai cele mobile, ci si cele

imobile- ubi iex non distinqutt nee nos distinquere debemus) care au apartrnut
celw declaratmort, insa, in temeJUI art. 20 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954
va fi men;inut actul juridic cu titlu oneros incheiat cu un subdobanditor d~
buna-credint5.;

- c~zul_,care_ rezulta din art. 34 pet. 1 ~~ art. 36 din Legea nr. 7/1996,
repubhcata , ad rca ipoteza celw care, lntememdu-se pe inscrierea din cartea
fu~CJ.ara, a _dobandit un__ dr:pt real 1mobiliar cu buna-credinta ~i pnntr-un act
JUridrc cu t1tlu oneros, msa numa1 dupa trecerea unu1 termen de 3 an 1 de Ia
data Ia care a fosUnregistrata cererea sa de inscriere a dreptulw real imobiliar
respe~1v ~~ cartea funciara. Astfel, potnvit art. 34 pet. 1 din Legea nr. 7/1996,
repubhcata, ,once persoana interesata poate cere rectificarea inscnerilor din
cartea funciara, daca pnntr-o hotarare JUdedltoreasca definitiva ~ 1 irevocabila
s-a constatat ca inscrierea sau actulin temeiul caruia s-a efectuat inscrierea nu
~ fo':,t_ v~labil" (~. n., G. B.,_ c~ precizarea ca persoana interesata poate fi chiar
1~stramato~ul dm actul JUridic lovit de nulitate), iar art. 36 din aceea~i lege
?1spune ca "aq1unea in rectificare, intemeiata pe prevederile art. 34 pet. 1-4,
1~1 va pr~duc;e efectel:' fa!a de_ te_rtele persoane care ~i-au inscris vreun drept
real, doband1t cu buna-credmta 51 prin act Juridic cu titlu oneros, intemeinduse pe cupnnsui cal"\ii funcrare" (s. n., G. B.), insa alin. (2) al acestui articol
mstitwe,_p:mtru i~?teza dinprimul alineat, un termen de prescnptie extinctJva
a ac\IU0\1 m rectJflcare, de 3 am "de .Ia inregistrarea cererii pentru inscnerea
dreptulw a carw rectificare se cere", deci, de ia data Ia care subdobanditorul
de buna-credin!a ~i cu titlu oneros ai dreptului real imobiliar a solicitat inscrierea acestui drept in cartea funciara. Rezulta ca, in cazulin care dobanditorul
din actul IU!"idic -~n'?ar (instrainator in actui JUridic subsecvent) ~i-a inscris
dreptul re~l.rmobd_Jar m cartea funCJara, 1ar ulterior transm1te acest drept printrun act JUndJc cu t1tlu oneros unur subdobanditor de buna-credinta acesta din
urma v~ pute~ ~ aq1onat in Judecata, dupa declararea prin hotiir~re 1udeca~ore~~c~ deflm~1va ~~ 1revocabila a nulitatii actuiui JUridic primar, de ditre
mstramatorul dm actul pnmar, insa numai in termenul prevazut de art. 36 din
Legea nr. 7/1996 (3 ani de Ia data inregistrarii cererii prin care subdobanditorui
a soliCJtat inscrierea in cartea funciara, ,afara de cazul cand dreptul material Ia
aq1unea de fond nu s-a prescris); dupa expirarea acestui termen subdobandito~l. ~e. buna~~redinta ~i cu titlu oneros se bucura pe deplin 'de efecteie
pubhcltatu lmobdJare, dec\ dreptul sau inscns in cartea funciara va fi opozabil

' M. Of. nr. 201 din 3 martle 2006.

22.

Rr~rr~i

334

Actul juridic c1vi\

tnstrainatoru!UI din actul JUridic primar, ceea ce echivaleaza cu men(inerea

actuiui juridic subsecvent;'
- cazui care rezulta din art 34 pet 1 ?I art 35 a\in. (2) din"Legea nr. 7/1996,
republicata, adidi 1poteza subdobfmditorulu1 de buna-credinta ?I cu titlu gratuit
a\ unui drept real imobiliar, 1nsa numai daca au trecut 10 am de Ia data Ia care
s-a 1nregistrat cererea lui de 1nscnere a respectJvulu1 drept tn carteaJunciara, cu
excep\la cazului tn care dreptul material Ia acpunea 1n fond nu s-a prescns mai
lnainte.
Vom ma1 retme o exceptie de Ia prmcip1ui tn disculie tn ipoteza prevazuta
de art. 22 C. lam., care dispune ca ,tn cazul tn care sotul une1 persoane
declarata moarta s-a recasatont ?i dupa aceasta hotararea declarat1va de moarte
este anulata, disatoria cea noua ramane valabila", prima disatone fiind desfacuta pe data (ncheierii noii casatorii (acest caz oeste prezentat uneori ca 0
excep\ie de Ia regula potrivit careia nulitatea abso\uta nu poate fi acoperita prin
confirmare, alteori ca o excep\ie de Ia principiu\ retroactivitatii efectelor nulitatii). Astle\, tncheierea celei de a doua casatorii a lost posibila tocma1 datorita
hotararii declarative de moarte (care are ca elect, printre alte!e, fncetarea
pnme1 casatorii), a?a \neat, 1n \ipsa textu\UI de lege men\ionat, anu\area hotararii judeditore?ti declarative de moarte, producand electe retroactiv, ar li
antrenat ?I desliinlarea ce\e1 de a doua casatorii pentru b1gam1e. Se observa ca
aceasta excep\ie prezmta o particularitate, 1n sensu! ca actul pnmar, care a stat
Ia baza actului subsecvent, nu este un act (Uridic, c1 un act JUrisdictional.

Menttonam ca. o parte a doctrmet, precum ~i unele solu~ii din junspruden~a {a se vedea
Trib. Suprem, s.. civ., dec. nr. 468/1983, In Culegere de decizii 1983, p. 31; dec. nr.
1812/1984, fn 11 Revista romana de drept", nr. 7/1985, p. 68; Trib. Bucure~ti, Seqia a IV-a
ctvila, dec. nr. 2231/1997, in Cufegere de practica judictarii .1993-1997, p. 73) au extms
excep!ia Ia cazul oric3rui subdobanditor de bun3-credint3 ~~ cu titlu oneros, a! unui imobil,
considerand di numai 1n tpoteza speciala In care actul _juridic primar ar fi desfiin~at pentru
lipsa capacita~ii de exerci~iu sau pentru restrilngerea capacit3~ii de exerci~iu a lnstr3in3torulul
(ini~ial~ adidi din actul_ pnmar), prinC1p1ul resoluto JUre dantis, resoivitur IUS accipientis
redevme aplicabil, deoarece interesul ocrotirii ce!UI tara capacitate de exerciriu sau cu
capacitate de exercitiu restr3nsa trebuie s~ primeze faJ3 de mteresui securita~ii circuitului
civii, care ar impune apararea tef1ilor de bun3-credin~a ce au dobB.ndit buflul cu titlu oneros
(a se vedea, spre exempiu, 0. Cosma, op. cit., p. 357-358; 0. Opii)inii, op. cit., p. 247). 0
astfel de largire a exceptfei nu se sprijina fnsa pe vreun text de lege, c1, dimpotriva, atunci
cand \egiuitorui a dorit sa deroge de Ia princ1p1ul tn discuJie, otennd proteq:1e tertului
dob3nditor (subdob3nditor) de buna-credinJa, fn anumite situaJii, a f3cut-o in mod expres
i

335
Mentionam ca unii autori repn ?i ca I
excepti~ de Ia rinci tul re .
. zu tn care opereaza uzucaptunea ca o
este d~ observaf ca d~bandi~~~u~ wre dantis, resolvJtur IUS acCJpJentJs,' lnsa,
siei fn conditiile prevazute de \e ~p:~;ut real esteco~:eetnta exercitarii posevent pnn care uzucapantui a mtr! Jn nu a men(merll actulut JUridic subsecsttuatie 1n care s-ar putea discuta d posesta bunulut respectiv. Totu?t, extsta o
anume atunci cand posesoru\ ,.n es're o excep\te de Ia pnnctpiul fn discutte,

voca uzucaptunea d 1 0 o 1
.
.e
pana a 20 de ant,
prevalfmdu-se, fiind de buna-credin .a. d
(Uridic trans\ativ inch t
) ' oe un JUSt tlt\u Ce reprezmta Un act
d b' d"
ela cu o persoana care ant
printr-un act JUridic lovit de nulitate. S r
' . enor,
on tse tmobilul
dus un imobil. U\tenor, Secundus fi
p e exemplu, Pnmus II Vtnde lUI Secunactu\ juridic fncheiat de Primus ~ Se~~~~~~~:s~~~ '~obi\ lUll ~ertlus,. dup~ care
opereaza retroactiv rezulta ca
f
. .
. ec arat nu. lntrucat nulttatea
intervenit fntre Sec~ndus <I Tertvtau IdloVJt de nu!Jtate ~~ actu\ JUridic trans\ativ
~
.
.
.
'
s, eoarece se cons1dera di 5
d
ost mciodata propnetar al lmobilului, deci Tertius de buna cr ed~u~~ us nu a
cu un neproprietar F"" d I ' d
r
' ' - e In a, a tratat
C. CIV., actul
18t9t 7.
(31 )
pentru acesta din urmo
d
.
ns I Ul (US lit U
uzucaplunii prescurta~~ cj~ecva evem propneta~ a\ imobiluiut prin mtermediul
veritabila excep\ie de la pn~c~~~r~~e~~' constderam ca nu este vorba de 0

?.

juridi~ tr~~slat~v~int~en~e-~~~~~~~:iti~=~Ju~tpr~~~ea~~

de~arece actui JUridic translativ ~intre Se~~~~~~

nulttate (,elativa), existand In sa particu\arita

~lint.

~i ~e~~~s ~e o ap\ic~r~

a lui,
evme /I e OVIt de

f:C~~~~~~;~~~:~~i~~~~t d_e ~uli~aie reiativa p~:~e ~~n;~tu~~:;~~tl~;z~~~i'~~~

~:;;~~~~~7e~ ~:t~l~~al~~i~~~~~~i:~!~?l::~:~:~~~~~~r~~~ap~:;il~ Ia~~,~~

putut translera proprietatea.

'
m urm act JUfldtc nu a
A~adar din lmprejurarea ca mst t r
. ..11
nuliti'ilii actului juridic ctvil nu trebu:eut;:s~~~ca~tun ~oate P?raliza mstitu)ta

excep)ii de Ia prmct~tul resoluto Jure dantis,

r:~~~~~~u~~:sma~c~~~~~~~senta une~

~~:~::.~:~~! ife~~~~ac~ae~t=x~~;J~e ddeo~~ de laprmctptu\ rest/t~tlo ~~~;~u~,

1

piunea obi~nuita.

ucaptunea prescurtata sau de uzuca-

fart. 1909 alin. (1) C. civ., art. 20 alin. (2) din Decretui nr. 31/19541, tar excep!iile sunt de
strlcta interpretare ~~ aplicare - excepuo est strictJssimae interpretationis. Dupa intrarea in
vigoare a Legii nr. 7/1996, nu mai exista mcio [ustificare pentru preiuarea solutiei potrivit
careia, fn toate cazurile, dec1 tara mcio nuan~arel ar trebUJ men~mut actul JUridic cu titlu
oneros daca. subdobJ.nditorul imobilului a fost de bun3-credinUi, deoarece o astfel de solutle
incaldi dispozitii\e imperative fnscrise fn art. 36 din Legea nr. 7/1996.
.
!

A se vedea, spre exemplu, 0. CJpJJf'na. op cit p 246 .

1 0 ogaru, op. cit., p. 239.

Borof

.,

8oroi
............

Drept Civil. Partea general a

336

5. Reguli de . drept care tnlatura

principlul quod nullum es;,

nu/lum producit efectum

.. .
f
I .
" , I' rea actuiUI JUr(dlc de e ecte e
Asa cum am aratat, nulitat~a consta In ,IP;~eierea sa valabila, iar acea~ta
cont;arii normelor lurid ice edlc~a~~e\:~~~it~~ii se realizeaza .~rin mtermedlul
regula generala refentoare Ia e e . " .. de care ne-am ocupat m;l.l sus, precelor trel principii ale efectelor null~~:~ri de excepliile analizate, care reprezentimd ~~ excepliile de Ia acestea. da nullum est, nullum produCI: ef<;,c~m,
zinta <i limitan ale pnnc1p1UIU1_ qu~ . l.piui mentlonat, uneon fund mlatu'.
. t" care lnlatura pnnc
.
exlsta ~~ anumlte Situ au
.
I efecte aie acestela.
rata In sa? I nulitatea, lar nu n.umal une e u nnCI lUI quod .nul/um. est:. nullum
Regulile de drept care, ~n concurs _c p le' ~nnCiplul converslunll actuiUI
producit efectum, il inla.tura sun~ ur~a~~:eprindpiul raspunderii civile delicIUridic, regula error cc:_m;nums tc\'ueior doua, este lnlaturata chlar sanc\IUtuale (cu sublinlerea c~, .m cazu u tim
nea nulitatii actuiui jund1d.
5 .1. Precizari prealabile

5.2. Princlpiul converslunii actulul juridic

521 No!iune
" d
. . .
. . . . se 1nteie e considerarea manifestam e
actulw ]Urtdtc
. , 'dg va.iabil lar nu numai in sensu I
Pr in converstunea
.
nta un act JUri IC
'
.
,
I
vomla In sensu! ~~care reprezl. . lovit de nulitate. 1n aite cuv~nte, m cazu
in care reprezmta un act jUridiC - t alificata ca echivalenta unUI anumlt
..
t t ea de vomta es e c
convers1uni1, mam es ar
. . it t JUridic.

. .
act jUridic, ch iar daca nu este v~iabila ca aar:~u caracter general a pnnCipluiUI
ln leglslatia noastra ~u.exl,:;ta_o consacrlementate uneie aplicatii ale acestul
conversrunii actu!UI jundrc, rnsa sunt reg

pnncipiu.

5.2.2. Fundament

. . .
. . 'die a nmit JUstifican d1fente.
.
ln doctnna, conversiUnea actuiUI JUri
pt ceruta <i impusa cie concep\la
...
,
onversrunea es e
"~
-.
-f
1
are
Astfe\, intr-o pnma opm~e, c .
fi' d 1ndreptata 1mpotnva e ecte .or ~ .
asupra nulita\ii, in sensul ca nuli~atea,t lltne e'ectele ce nu contravin legu sa fie
1'

1egu,
u rmeazrt ca oa
contravm
scopulul
..
------'------.-::~--

op. cit ., p. 218-219;

t
404 jl urm.; Gh. BeIelu,
A se vedea:_ A. Pi:;o~:'4 ~e;:.~~i~~ia~, -~~- e~t., p. 92-93.
I. Dogaru, op. Cll., p.
,

DF>_....,,

Actul juridic civil

337

menlinute ~~ deci trebuie sa se admita solulia ca, 1n locul actului nui, i~i va
produce efectele aft act juridic, valabil. 1
1ntr-o alta opime, conversiunea reprezinta aplicarea principiului mar general
al mentinerii actelor JUridice, conform caruia manifestarea de voin!a cupnnsa
1ntr-un act JUridic trebuie sa prezinte, In limiteie legii, eficacitatea max1ma
posibila pentru .realizarea scopuiui practic urmarit de parte sau de paf'!i. 2
1n sfar?it, s-a aratat ca teme1ul conversiunii actului juridic 11 reprezmta
regula de interpretare statornicita de art. 978 C. c1v. - actus interpretandus est

potius ut vaieat, quam ut pereat. 3

5.2.3. Condifii

Pentru a opera conversiunea actuiUI jUridic, trebuie intrunite cumulativ

urmatoarele condijii:4
- sa existe un eiement de diferenta lntre actul juridic nul (actul juridic pentru
care a lost emisa manifestarea de vointa) ~~ actul JUridic ce urmeaza a fi considerat valabil; acest element de diferenta poate privi natura eel or doua acte juridice (spre exemplu, primul este un contract, rar eel de ai doilea un act juridic
unilateral), conlinutul acestora, efectele (in sensu I ca drepturile ~~ obligatiile ce
s-ar na~e din cele doua acte sunt diferite) sau forma celor doua acte;
- actui Ju;ldic pentru care a fost em1sa manifestarea de voin;a sa fie anulat
efectiv $i total (sublinrem ca, din perspectiva conversiunii, nu prezinta rele. vanJa daca nulitatea totala.este relativa sau absoluta, deoarece, lntre cele doua
felun de nulitati nu exista deosebiri de efecte, inclusiv In ceea ce pnve?te srtuatiile care 1nlatura pnncipiul quod nul/urn est, nul/urn producit effectum, deci,
Tr. lonaCU, E.- Barrasch, op. cit., p. 384.
D. Cosma, op. dt, p. 339-340.
' A se vedea: A. Pop, Gh. Beleiu, op. crt., p. 406; Gh. BeieiU, op. cit., p. 218;
$t. RJuschi,_ op. cit., p. 120; T. Pop, op. dt., p. 205; I. Dogaru, op. cit., p. 240; E. Poenaru,
1

op. cit., p. 185; M. Nicoiae, op; cit., p. 92. S-a mar aratat di prmcrplul conversiunii este
consecinra atat a regulii de interpretare prevazute de art. 978 C. civ., dit ~~ a regulii potrivit
direra cine poate mai mult poate ~~ mal putin, .in sensu/ ca, in cazul conversrunii, conditiile
cerute pentru actul valabil sunt mar recluse ded.t condiJiile cerute pentru actul nul D.A. Sitaru, op. cit., p. 146.
4
A se vedea: A. -Pop, Ch. Belew, op. Cit., p. 406-408; Gh. Be/e;'u, op. cit., p. 218;
M. Nicolae, op. crt., p.. 92. Predz.lm di. unii autori adauga si conditia cain cele doua acte
iuridice sa existe identitate de parJI, adica sa figureze aceiea~i parti ~i in actul nul ~i in actul
in care se converte?te actu/ nui (0. Cosma, op. cit., p. 341; 0. CJpJpna, op. cit., p. 238;
~t. Rauschi, op. cit., p. 121; T. Pop, op. cit., p. 205; i. Dogaru, op. cit., p. 241 ). ExiSta 1nsa
situaJH in care aceasta condifie se dovede~te a fi inexacta (cele despnnse din dispoziJiile
art. 689 C. civ. ~~ art. 923 C. civ.), in sensu! di. actul juridic lovrt de nulitate este bilateral, iar
actul 1uridic in care se converte~te este unilaterai, a~a: fnd.t nu se mai poate vorbi de
identitate de parfl.

Boroi

Orept CIVil. yan:ea E;~ll'='a'a

, 1n cazul nu\itatii
338
. v
v ca ar fi posibila converslu~ea ~~~:~a\tele, o aplica\i~
este gre~it sa se spun a 923 C. CIV ., care consacra, p te absoluta sau re\atlva
relative; de altfe\, ~.rt. u distinge dupa cum nuhtatea ~s
\egala a conversiUnll, n nee nos distinquere deb~mu:\ de \ineasca toate .'::on- ubi lex non dtstmqwt,
v a fl socotit vaiabli sa ~n Pt 1 JUridic_ de_sfun\at
'd' ce urmeaza
v 1 chlar ac u
I
t sa se regaseasca n
t \e constitutlv_ e a e
- actul JUri IC
d't
te
lar
aces
ea
dv
te
elemen
e
ditiile de val I I a . 'd
\itate sa cuprin a toa . A heiat 1n temelul con'actul Juridic \ovlt e nu v
f'l considerat valabll me
'
d'
urmeaza a
b'lv
actu\ui JUri IC ce
v
arti\or sa fie favora I a
s~ nu rezu\te inadmlversiUniil;
d omta a pal\ii sau, dupa caz,
- manifestarea e ~
.
manifestare de voln
.. d. a din aceas~
.
rba de converslune In
converslunll, a IC ..
sibilitatea converslunll. te cond'l\ii, rezulta di nu <:ste vo
.
.
zum\la de vahAvand 1n vedere.,, aces
A du se de pre
.
urmatoarele c~zun. este Inca desfiintat, bucuran .
.
ute (fiind deci vorba de o
- actui jUridiC nu
ditate;
anulate, ;ar altele men\m
.
- uneie c\auze sunt
, d t de partl (1ntr-un
v)
. .. re<lte a e
'
' d
.ltate partlala '
I datorita denumlfll g ' . . .d.IC \n funC\Ie e.
n Ul
'd'
areca nu
v
ctulul JUri
- actul JUri IC ap
, calif\carea corecta a a , d'
epunandu-se decl
va ;ntervenl
.
I
ctu\ul jUri IC, n
. v d a fi
.
. de natura clauze or a
f.. d susceptihlla_ e
asemenea caz,
v
rti\Or 51
tv ne lin
d
e
:. manifestarea de vom,a , n anum.t act .JUri IC, P
voin\a real a a pa.'
. Alntrudl.t partile au dont u . om me negoti;
roblema converslunll,
P
v A d ua sensun,
.
,
- _error m n
,
u
, pal\i (concom1tent sa
interpretata 1n
b'l dar \-au denumlt gre~ 11
care \-au tnchelat va 1a 1_, 'dice \nche\ate de ace 1ea~l
dintre doua acte JUri
,
I
- .
. fiinteaza numal unu '
, a
succesiV), se des . .. d'c
, A de \'lnlfea u\tenoara
- refacerea actuluqun~.' pnn confirmare sau pnn In p ~i 1n-cel antenor,
- validarea actuiUI JUri ~~a tnche'lerea lui (\n ace~t caz,s~~~cenntei \egale_n~~espec~:t a trea condilie men\10\~atla. ";,_~~erio~re vaiabile, ceea
ne existenta unel ob lga II
ovatla este totdeauna
nu este tndephnlta cea
- novapa A(car~ ~~e~~~~l converslun_ii; de ase~e~~~~~ act']!Jridic se deduce
ce nu se mtamp a A
I conversiunll, eel de
v
And m cazu
v . )
expresa, pe ca ' v pal\ii sau a pari 1or .
.. vomta
. prezumata a
dm

ali

t'\l..lUI

339

JUriOIC CIVil

5.2.4. Aplicafii
PrinCipalele aplicaJii ale convers1unii actului juridic sunt urmatoarele:
- cazul manifestarii de vomta, care este nula ca vanzare-cumparare, dar
valoreaza antecontract de vanzare-cump3rare; 1
- cazul actuiUI de 1nstrainare lov1t de nulitate, \nsa vaiabil ca act de revocare
a legatului ce avea ca ob1ect bunul Ia care se referea ?i actul de 1nstrainare
desfiintat (art. 923 C. c1v.J;'
- cazul actului de lnstrainare a unui bun succesoral de catre mo?tenitor, nul
ca atare, 1nsa valabil ca act de acceptare a succes1unii (art. 689 C. c1v.);
- ca aplicatii cu totul particulare (1ntrudlt, de?l ex1sta un element de diferenliere ?i anume forma, nu este vorba totu?i de doua acte JUridice difente) ar
putea fi re!inute ?i cazul testamentului autentic sau m1stic, nul ca atare pentru
v1cii de forma, dar valabil ca testament olograf In masura In care este scris 1n
Tntreg1me, semnat ?i datal de ditre testator precum si cazul1nscnsuiw autentic
nul ca atare, dar vaiabil ca \nscns sub semnatura pnvata (art. 1172 C. cv.) sau
al\nscnsului sub semnatura pnvata iovit de nulitate, dar valabil ca lnceput de
dovada sensa.'

5.3. Regula

error communts tacit ius

Aceasta regula, denumita de unii auton ?I pnnc1p1ul vaiiditatii aparenlei 1n

drept, lnlatura nulitatea unu1 act JUridic 1ncheiat Tntr-o Sltuape de eroare
comuna, obsteasca.
0 aplicaiie iegala o 1ntalnlm 1n materia actelor de stare civil a. Astfei, potnvrt
art. 7 din Legea nr. 119/1996, ,actele de stare c1vila intocm1te de o persoana
care a exerc1tat 1n mod public atributiile de ofiter de stare civila, cu respectarea
prevederilor prezentei leg\, sunt valabile, chiar dadi. acea persoana nu avea
aceasta calitate" ,4
Trib. Suprem, s. CJV., dec. nr. 412/1980, in Culegere de dec1zii 1980, p. 22.
Trib. Suprem, s. CIV., dec. nr. 28/1979, In "Revlsta romana de drept", nr. 1/1980, p. 22.
:: in acest sens, a se vedea Trib. Suprem, s. CJV., dec. nr. 2259/1977, In Culegere de
1

deCIZii 1977, p. 89.

Des1 nu exista un text de lege expres, se adm1te atat in doctrina, cat ~i in JUnsprudenta,
ca. error communis facit ius se aplidi. ~i in cazul d.nd o persoana a dobandit un imobii de ia
4

mo$tenitorul aparent, in m.iisura in care sunt indeplinite urm3.toarele condi~ii: actul JUridic
este cu titlu particular $i' cu titlu oneros, iar tef1ul a fast de buna~crecfin~a ~~ dovede?te di a

ex1stat o eroare comuna (ob?teasdi) $i invincibila asupra calitatii de mo~tenitor a celui carera transmrs Jmobi/u[. Este posibil ca mo~enitorul aparent sa fie un legatar, iar, dupa ce a
instrainat lmobilui printr-un act 1uridic cu titlu oneros catre o persoana de buna-credint.3.,
legatui respectiv sa fie declarat nul, ceea ce 1nseamna ca am fi in ipoteza unei excep~H de Ia
reguia quOd nul!um est~ nullum productt effectum. 1n ce ne prive~te, consideram totu~r ca
solutia este cea care rezult.3. din coroborarea art. 34 alin. (1) ~i art. 36 din Legea nr. 7/1996
Boroi

BorOI

Drept Civil. Partea general a

340
5.4. Principiul rCispunderii civile deiictuale
. - ..
. elictuale poate conduce, tn anumite cazun, Ia
PrinCipiul raspundem CIVIle. d 'd' .. , iovit de nulitate:lpoteza presupune
mentinerea efectelor unul act JU",. IC CIVIl' 't" anularea actului juridic c_ IVil, de~l
za de nu 1tate so 1c1 a
. d
-"
.
" dcaP_ artea vmovata
e cau
" f
n pre,udiciu tocmal atonta
t ta ar urma sa su ere u
ab'l
trebul sa fie reparat de eel culp ' .
cealalta parte contrac an . . ..
tiV preJUdiCIU care va
. _ - "
d -anularll actuiUI respec ~
!'tat" ca urmare a princlpiulUI raspun ern
1n legisiatia noastra, lnlaturarea nu ', -",,
" ura tn care mmorui ar savar~'
te cazul mmoru ul. n mas
.
c1vile delictuale pnve~ . , h , .. ct lUI JUridic (de exemplu, ar crea prm
un delict CIVH cu ocazla Inc" ~~e~;a~a~e ca este maJor), _atuncl ei nu. va ~~tea
manopere dolos1ve o aparenta ~
- Ita" parte ar fi pre 1ud1c1ata, eel
.
spect v deoarece cea1a
- - . .d.
'
l'c'lt"a
anularea actului _JUri.. IC
cere anularea_ actu 1Ul re't" , 1orul
care
ultenor
so
1
care a savar~it fapta '1ICI_ a ,m,~ 'I '
" b ca pe eel care a fast prejudlclat
entru
incapacitate)
trebule
sa
'
despagu
t;)aspreJudiciul respectiV ur_mand sa
P
" , llta parte contractan " ,
- .x
prin acea fapta ,cea a . . . 'd' 'n cauza a~a tncat cea mal potnvlta
provlna tocmai din anularea _actulul JU;~ ~~n mere; actuiUI JUridic ca valabiL
forma_ de reparare a prejudlclulul ;s.. ,
ttur' a o'bligatiilor <i a principi.ulUI
- iui executarll m na "
'
.
Practic, tn baza pn~~ 1 P 1 u
b 1
ctullovit de nulitate va f1 mentmut,
repararii tn natura~~ mtegr~le a pagu e or, a rejudicluiui ces-ar putea produce
tntrudtt reprezmta cea mal b_u_n~ reparare
cocontractantului pnnfapta ihCit~ a ml~_o;,u~i,~oruiul (art. 1159 C. civ., potrivit
1n. asemenea cazun, pnnCIPIU olcro "',' - c' este maJor are aqiune tn
.
1
,
51 mp a dec aratle "
carUia, ,mlnOrU1 ce ,ac~ 0 - . - iUI raspunderii Civile delictuale; In acest
resclziune") cedeaza m _ala prm:;lpiu
I n-are actlune tn resclzlune contra
1162 C. CIV. dispune ca ,m,noru_ . - - "
~~~~~~ior ce rezulta din delictele sau cvasldehctele sale

at, .

"'nd am

rezentat

:
.
.

excep~iile de Ia pnnclpiul resolut? lure

partea a doua din aceea~i l~ge v(dm care r:~~~i~mu~: ~e acesta, in prealabil, il va tnscne _m
Jmobiliar prin succestune, daca dore~te s
~
te ona celor care au mteres sa exerctte
cartea functara), precum ~~ de ymp~~~urre_a ca m ~anit~rii \egali, deci cet care au mvocat ~~
ac~tunea In rectiftca~e urmeaza aft me u~t ~~ mo~ e
au ob~mut nulitatea legatuiUI.

Rnmi

Sectiunea I. Consideratii generale referitoare

Ia prescripfia extinctive .

(Ia care ne-am refent atune\ ~ p

- d dispozitia inscrisa in art. 26 aim. (1)
dantis, resofvitur IUS acCiplentJs),_ ~mand cont ~~ we erSoana care a dob~md.,t un dreptre~l
v

Capitolul IV
Prescripfia extincfiva

I. Delinitia ~i reglemenlarea prescripfiei extinctive

In literatura de specialitate, de regula, pornindu-se .de Ia prevederile tnscrise
tn art. 1 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958, prescrip\ia extinctiva este definita ca
fiind stmgerea dreptului Ia acllune' neexerc1tat tn termenul prevazut de lege.'
in literatura de drept civil, de regula, se arata ca. dreptUI Ia aq:lune are doua sensuri ~i
anume, un sens material (posibilitatea de a obfine concursul organelor co'"flpetente in realizarea, prin fort:a coercitiva a statuiui, a dreptului indUcat sau contestat, in alte cuvinte, dreptul
Ia admiterea aq:iunii), precum.~i un sens procesual (posibilitatea une1 persoane de a se adresa
organului de JUrisdiq:ie in vederea ocrotirii unui drept; in alte cuvmte, dreptul Ia intentarea
aq:iuni.i) 1 subliniindu-se.di numai dreptul/a acjiune in sens material este supus prescripJiei.
ln ce ne priv~, consideram di dreptui Ia aq:iune presupune mai multe componente
(posibilitatea de a ses1za organui de jurisdiqie, posibilitatea de a formula cereri, posibilitatea
de a invoca except.ii procesuale, posibilitatea de a propune probe, posibilitatea de a pune
concluzii, posibilitatea de a obJine condamnarea pArntului, adidi posibilitatea titularulw
dreptulw subiectiv de a obtlne obligarea subiectului pasiv Ia executarea obliga~ie1 corelative
sau ia recun~erea dreptului subiectiv, posibilitatea de a exerdta diile de atac prevazute de
lege, posibilitatea de a cere executarea silita, posibilitatea de a .obpne executarea si/ita etc.).
Dintre aceste componente, sunt supuse prescripflel extinctive numai posibilitatea de a obtine
condamnarea paratului (a~a-numitul drept Ia aqiune tn sens material), precum ?I posibilitatea
de a obtine executarea silrta, cu precizarea di prescrip~la -extinctiva a dreptu.lui de a ob~ine
executarea silita, fiind reglementata de art. 405-4053 C. proc. civ., se studiaza in cadrul
disciplinei drept procesual- civil.
Prec1zam cain prezentul capitoi, on de dlte ori vom foiosi (pentru u~unnta exprimarii), cu
refefire ia drepturile de creanta $i Ia drepturile reaie accesorii, sintagmele 11drept subiediv civil"
prescriptibil, ,drept Ia aq:iune" prescriptibil, "aq:IUne" prescriptibila sau "drept Ia acpune In
sens matenal" vom avea in vedere numa1 acea componenta a dreptului laaqiune ce consta In
posibilitatea t1tularuiui dreptuiUI subiectiv civil de a ob~me cibligarea subiectulw pastv Ia
executarea obligatiei c1vile-corelative sau Ia recunoasterea dreptului subiectiv civil contestat.
In finaluJ acestei note, men~lonam di in reglenientarile recente, cu referire Ia prescnpJia
extlnctiva, ieg1uitorul .nostru utilizeaza, de regula, smtagma ,dreptul Ia aq:iune" rde exemplu,
art. 12 din legea nr. 11/1991 pnvmd combaterea concurentel neioiale, art. 45 alin. (5) din
legea nr. 10/2001 etc.J, chiar dadi, uneon, folose~te smtagma 11dreptul material Ia aqiune"
lspre exempiu, art. 35 alin. (1) din .Lege.a nr.. 7/1996, art. 405 1 alin. {1) C. proc. c1v., text
mtrodus prln Ordonanta-de urgen~a Guvernulu1 nr. 138/2000 etc.l.
2
A se vedea: Gh. Belen), Drept Civilroman. lntroducere in dreptul dvil. Subiecteie dreptuiUI civil, ed. a VI-a, revazuta ~i .adaugita de M. Nicoiae ~r P. Tru~ca, Ed. ~ansa, Bucure~ti,
1

Drept c1vil. Partea generala

342

Tinandu-se lnsa cant ~~ de prevederile art. 20 alin. (1) din Decretul

nr. 167/1958, prescrip}ia extinctiva a ma1 fast definita ca fiind acel mod de
transformare a raportuiUI JUridic civil care consta In stingerea dreptu.lu1 de
realizare silita a obligatlel civile (stmgerea posibilitatii tituiarului unu1 drept
sub1ectiv de a obtine obligarea sub1ectului pasiv Ia executarea obligaliei corelative sau Ia recunoa~terea dreptului sub1ectiv c1vil contestat) neexercitat de
subiectul activ In termenul prevazut de lege.' Ca efect al lmplinirii termenului
de prescnplie extinctiva, obligatia c1vila care intra in conlinutul raportulu1
juridic c1vil se transforma din obligatie perfecta In obligape 1mperfecta, nemaiputand fi adusa Ia lndeplimre pnn mtermediul for}el coercitive a statu lui, fnsa
poate fi executata de bunavoie.
Aceasta definilie, lntemeindu-se pe dispozitiile lnscrise In art. 20 alin. (1)
din Decretul nr. 167/1958, prezinta totu~1 un mconvenient, In sensul di
prevederile actuiUI normativ menliOnat nu se aplica ?I In pnvmta drepturilor
reale prine~pale. Se ridica astfel problema, susceptibila de controversa, de a ~ti
daca prevederile art. 20 alin. (1) pot fi aplicate, pnn analog1e, ?i In cazulln
care a operat prescnp!ia extinct1va cu pnv1re Ia un drept real principal prescriptibil. 1n alte cuvinte, prescnppa extmctiva poate fi analizata ca un mod de
transformare a raportuiU! JUridic obliga!ional, lnsa, este ma1 greu de adm1s ca
ea constitUie un mod de transformare a raportulu1 1uridic care are In contmut
un drept real pnncipal (cu atat ma1 mult cu cat trebUie sa avem In vedere ?I
caracterele drepturilor reale pnnc1pale, printre care ?i .acela ca obliga!la CIVil a
corelat1va unu1 drept real pnnc1pal este lntotdeauna o obliga}le generala ~~
negativa). Des1gur ca. asemenea dificultati nu se ridica In cazul drepturilor reale
accesorii, deoarece un astfel de drept presupune, ca drept pnnC!pal, un drept
de crean!a, iar regimul JUridic al dreptului accesonu este eel. al dreptului
pnncipal; In sch1mb, problemele reapar In cazul acelor dreptun personale
nepatrimon1ale care sunt supuse prescnptiel extmctive.
1n ce ne pnve?te, vom defim prescrip\ia extmct1va ca fiind stingerea, dupa
caz, fie a acelei componente a dreptului Ia aqiune care este posibilitatea titularului dreptu!UI de creanta de a obline obligarea sub1ectului pasiv Ia executarea
obliga!iel corelative sau Ia recunoa~terea dreptuiU! sub1ectiv contestat, fie a

Prescriptia extinctiva

343

lnsu~i dreptului real pnnopai (sau, In s1tua}iile expres prevazute de lege, a

dreptului nepatnmon1al), datorita neexercitarii In termenul prevazut de lege.'
Sub aspect termmolog1c, no}iunea de presmp}1e extinctlva poate fi tolosita
In doua accep}~uni, anume,desemneaza, pede o parte, institupa de drept c1vil
care are aceasta denum1re, mr, pede alta parte, stmgerea dreptulu1 de a obtme
condamnarea paratuiUI.

Jn Stadiul actual al reglementarii, normele JUridice Care formeaza mstitU(Ia

prescnptiel extinctive segasesc In mai multe acte normative, precum: Decreiu 1
nr. 167/1958 pnvitor Ia prescnplia extinct1va, despre care se afirma ca
reprez1nta legea generala sau dreptul comun In aceasta matene2; Codul c 1vil.
ma1 ales articolele lnscnse In titlul XX al dr!ii a 111-a, In masura ln care nu au
fast modificate sau abrogate; alte acte normatiVe lCodul iamiliei _ art. 21,
art. 52, art. 55, art 60; Legea nr. 554/2004 privmd contenc1osul adm1mstrativ,
Legea nr. 31/1990 pnvmd soc1eta}ile comere~ale, Legea nr. 11/1991 pentru
com~a.terea concurentei nelo1ale, Legea nr. 7/1996 a cadastrulu1 ~~ publicitalii
1mobd1are, Legea nr. 10/2001 pnvmd reg1mul JUridic al unor 1mobile preluate
In mod abu21v In penoada 6 mart1e 1945-22 decembne 1989 etc. I.
De lege lata, prescnp}ia extinct1va este reglementata ca o mstitutie 1uridica
de ordine publica, destmata deC! ocrotirii unu1 1nteres general, adica lnlaturarea mcertitudinii In raporturiie JUridice c1vile ?I as1gurarea stabilitaJii lor.'
Acest caracter al inst1tupe1 rezulta ~~din aceea ca legea prevede, pede 0 parte
inadm1sibilitatea ciauzelor care s-ar abate de Ia normele ce reglementeaz~
prescnp(ia extinctiva, dec1 pat~ile nu pot deroga, pnn act jundic, de Ia normeie
juridice respective (art. 1 alin. ultim din Decretul nr. 167/1958, potnv 1t caruia,
1

1999, p. 157.
' M. Nicolae, Prescrrmia extinct1va, in lucrarea lnstitutii de drept civil roman. Curs
selectiv pentru licenta 2000-2001, Ed. Press Mihaela, Bucure~ti, 2000, p. 95.

1n a:est context, pnn exercitarea dreptului desemnam, In pnncipiu, ses1zarea organulUJ

de i~nsd1q1e c~ o cerere (de che~are in Judecata) pnn care se solicita obligarea ce!ui chemat m JUdecata Ia e~ec.~tare_a obhgatiel corelative sau Ia recunoa~terea dreptuiu 1 subiectiv,
dec~ dedan~areaaq:1unu CIVIle, a procesuJui avand ca obiect proteqia judiciara a dreptu!UJ
subJectJv respect1v. Pot insa exista ~~ situa~ii in care exerc1tarea dreptului inauntrul termenului de ~rescnptie exti_n;t_i~~ nu P_resupune, in mod necesar, declan~area unUJ proces (de
exemplu, 1n cazul exercJtanJ dreptului de op~iunesuccesorala).
2
1n acest sens, Gh. Beie1~, op. cit., p. 225; T. Pop, op. cit., p. 213; 1. Dogaru, op. crt.,
p. 247i E. Poenaru, Drept CIVIL Teona general a. Persoanele, Ed. DaCia Europa Nova, Lugoi,
2001, p. 191; M. Nicolae, op. c1t., p. 96 .
3
De ~ltfel, In literatura de speclal.itate se sublin1aza ca. prescnptia extinct1va Jndeplineste
tre1 funqu: func~Ja educativa ~~ stimulatoare, functia sancJ:ionatoare si functia de canSo! id3re
a raporturilor JUridice ~~ de lnl.3.turare a dificult.3.Jilor in administrarea prob~lor _ Ch. Beiew,
?P c!~-, p. 226; M. Nicolae, op. cit., p. 97. Menponam ca nu toti autorii tormuleaza Ia tei
func.tule prescnpJiei extinctive (a se vedea, spre exempiu, 5t. Rauschi, op. c 1t., p. 167, care
r:~me ~~ a~a-z1sa func~1e de a contribw Ia realizarea ~~ intarirea legalita~ii ~~ a ordinii de
drept,
~op, op. ci~., p. 21 S-21 6! care Jnsista asupra unor aspecte ale rolului prescrippet
extmct1ve m raportunle patrimoniale dintre agen~ii economtct, insa aceste aspecte nu privesc
dreptul ctvil, ct dreptul comerctal).

Boroi

Borot

1999, p. 224; $t. Rauschi, Drept c1vil. Partea generala. Persoana fizica. Persoana JUridic~,
Ed. Fundatiel 11 Chemarea", ia~i, 1993, p. 165; T. Pop, Drept civil roman. Teona generala,
Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1993, p. 213; f. Oogaru, Elementele dreptului civil, val. I, lntroducere tn dreptul civil: Subiecte\e dreptului Civil, Ed. ?ansa, Bucure?ti, 1993, p. 24~;
0. Ungureanu, Manual de drept c1vil. Partea generata, ed. a 111-a, Ed. All Beck, Bucure~tt,

Drept civil. Partea general a

344
,orice clauza care se abate de Ia reglementarea iegala a prescnp\iei extinctive
este nula"l 1 , tar, pe de alta parte, obligattvitatea aplicarii, din .oficiu, de catre
organul de 1urisdiqie a normeior JUridice privind prescrip\ia extmctiy~ (art. 18
din Decretul nr.l67/1958).Z

2. Natura juridico a prescrip!iei extinctive

1n stabilirea naturii juridice a prescrip\iei extinctive, trebuie, In prealabil, sa
se ~ina cont de 1mpreJurarea ca prescrippa extinctiva este cunoscuta de toate
ramurile de drept, iar nu numat de dreptul ctvil.ln consecinta, datorita faptului
ca presciptia extinctiva se tnfati~eaza ca o mstitutie JUridica avand un caracter
complex, natura sa juridica urmeaza a fi stabilita 1n cadrul fiecaret ramuri de
drept. A determina natura JUridica a prescrip\tei extinctive pentru dreptul
ctvil
3
tnseamna a stabili ce este pentru dreptui civil prescriptia extinctiva.
Cat prive~te natura Juridici\ a prescrippei extincttve In cadrul dreptului ctvil,
au fost exprimate mai multe opinii.
1ntr-o pnma conceptie, sustinuta cu precadere In doctrina anterioara Decretulut nr. 167/1958, prescriptta extinctiva a lost considerata o sancttune de drept
civil, care consta In stmgerea dreptulut subtecltV civil ~~ a obligaliei civile
corelat:ve acestwa.
1ntr-o a doua conceptie, prescriptia exttnct1va a fost privita ca o sanctiune
1uridica (de drept civil), care consta !n stingerea dreptulut Ia acpune (!n sens
4
materiall neexercitat !n termenul de prescnptie.

; Spre exemplu, ar fi lovite de nulitate absoluta acele clauze inserate lntr-un act 1uridic
prin care s-ar prevedea un ait tennen de prescnp~ie deca.t cei stabilit de lege, alte cauze de
1ntrerupere sau de suspendare a cursuiui prescriptiei dedit cele stabilite de lege,. prln care
s-ar determina momentui de Ia care incepe sa curga prescnpJia dupa a\te reguli dedl.t cele

stabilite de dispozitiile legale etc.

Este insa de rettnut ca., in sistemul Codului civil, instanla nu putea ,aplica prescnpt1a
2
dadi eel interesat nu va fi invocat acest mijloc de api'irare" (art. 1841 ); totu~i, debitorul putea
opune prescrippa In orice moment al juded~ii de fond, chiar ~~ direct in ap,.el (art. 1842) ~~~
mal muit, prescrip!ia putea fi invocaU'i ~~ de creditorii debitorului, precum ~~ de arlee
persoana interesata, chiar dad. debitorui renuntase Ia prescrimie tart. 1843); de asemenea,
debitorul nu putea renunla Ia prescriptle maitnamte de implinirea ei .. (art. 1838}. ln
considerarea acestor dispozilii legale,. prescnplia a fast calificata ca o institu~le de ordine
publica ~~ in sistemul Codului c1vil - D. Afexandresco. Principiile dreptului civil roman,
val. IV, Bucure~tl, 1926, p. 645. Pentru justificarea institu~!el prescripfiel extinctive tot pe un
interes de ordlne publicii, a se veclea ~~ C. HamangiU, I. Rosetti~Ba/anescu, AI. Baicoianu,
Tratat de drept ctvil roman, voi. II, Ed. All, coieqta Restitutio, Bucure;ti, 1997, p. 390.
3 Gh. Belew, op. cit., p. 228; M. Nicolae, op. dt., p. 97.
4 A. Pop, Gh. Befeiu, Orept Civil. Teona generala a dreptuiUI civil, Bucure~ti, 1980,

p. 512-516.

Prescriplia
extincttva

3~

lntr-o alta aconceptie

se ap
- a ~n:scnp!ia extinctiva este un mod de
transformare
con ~~u;ului
r reetazac
atat din punctui d~ vedere a~~~~~~~ jundtcetvd, deoarece trebwe analizata
zmtii o sancliune, cat~~ din punct~l d~ ~~d~~~v~llar sub acest aspect ea reprepre_scr:rtia extinctiva se
ca un
paslv, pentru care
lnsa,
cum am aratat deja numai !n
I g . .
tionale (care au !n contlnut un d;ept de
ca;)u raportunlor JUridice obliga,
creant ' prescnptla extmctiva poate fi
analizata ca un mod de t
rans.ormare a contmutulul raportul . "d" ~ I
nu ~i !n cazul raporturilor J~urid"lce care au tn contmut
.
un dre Ul
t JUrt1 tc Clvi'
~ iar
In ce ne priveste consideram ca e t d
~ . p rea pnnetpal.
este o sanctiune !ndreptata !mpotri~: n ru .t:?tul CIVIl, prescnptia extmctiva
c1vil,sanqiune ce urmeaza a fi privitf~~;~;ia)~ tlt~larulw dreptulu1 subtectiv
parte, de un drept de creanla sau de un dre t, r upa cum este vorba, _P_e de o
pnn prescriptla extinctiva se stinge o co
pt _eal daccesor~u, 1poteza m care
, . . mponenta a reptu luI Ia acpune, iar, pe
de alta parte, de un dre t
numai dadi le ea re~e~~a~ pnnclpal sau de un drep~ ~~patrimonial (desigur,

a~a

drept), ipoteza

1nfati~eaza

benefici~~~~:f~lut

1~ ca~ prescn~~ia:~~n:~~e:ti~~:s~~~~~;:~~~l :unb~~c~is~el

de

3. Efectul prescripfiei extinctive

3.1. Confroversa privind efectul prescripfiei extinctive
1n doctnna nu exista un punct de vedere
~ - .
problemet de a Stl ce se stm e .
unltar In legatura cu soluponarea
doctrma se dator~aza dispozitiiTor ~~~tr~~~~~~~J~a extin<;tlva. Controversa din
~i !n alte acte normative) refentoare Ia t ru mscnse m Codul Civil (precum
Ast1i
d
aces aspect.
' . . e'1 pe eo parte, art. 1091 C. civ. enume. ,
,
.
, de sti~gerea obliga\iilor civile, iar art. 1837 C ra ~rescrtp\la pnntre modurile
un m[lloc de(...) a se Iibera de 0 obligati " ~~~- lspun: ca ,prescnptia este
ca prm prescriptia extinctlva se stin ob~ ~ ~m e e texte lasand sa se 1n\eieaga
dreptul subiectiV cvil corelativ. Pe dg It" g \a clvda ~I, pe cale de consecmta,
1904 C. ctv. se refera Ia pre;cn ,::c~parte, ~rt.1890, art. 1900, art. 1903,: ?espnnde concluzta ca pnn pres:Cfptia e'x~nllor _In Justl\le, a~a !neat se poate
In !ntregul sau, Cl num. ai aMiunea 1n J. t"t nctlva nu se stmge dreptul subiectiV
. .
-,
us 111e.
~
Subl m1em ca 1n sistemul c d 1 1
literatura de specialitate a foost ud~~~~~' antenor Decretului ~r. 167/1958, !n
stlnge obligatia civila ~~ dreptul subiect nta slolu\ta potrtvlt carela prescnptia
IV COre atiV acesteia, ramanand totu~i !n
.

r - . . ' ,.
98: , .

I Gh. aeieiu, Natura juridica a presc 1

1
4/1985, p. '335~34l,Precum ~i op. :,'f. =~ ~~l~~~~~, " revista ,~tudii ~~ cercetari juridice",
Cit., p. 208-209; M. Nicolae, op. cit:, p.
ogaru, op. Cit., p. 250; E. Poenaru, op.

t:?nrru

Orept CIV\1. yanea

gl::!m::~rata

346

sare~na debitorului o obliga}ie naturala, lipsita de sane}iune, dar care poate face
obiectul unei pla}i voluntare valabile.'
Dupa aparilia DecretuiUI nr. 167/1958, care prevede \n mod clar ca prescnp\la extinctiva stlnge ,dreptulla ac\lune", nu s-a pus totU?' capat controversei.
1ntr-o opmie,2 se considera ca prescnp}la extinct1va stinge dreptul subiectiv
c1vil ?' obligapa c1vila corelat\va, flind de neconceput supravie}Uirea dreptulu1
subiect\v civil, de vreme ce s-ar stinge posibilitatea ocrollrii lUI pe calea
constrangerii de stat.
1ntr-o a doua opime (dominanta), se considera di prescnppa extmct\va
stmge numa1 ,dreptul Ia acpune \n sens matenal", 1ar nu \nsu?l dreptul subiectv c1vil. 1n sprijinul acestei solu}ii se aduc urmatoarele argumente:' argumentul
de 1nterpretare gramaticala a art. 1 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958, \n sensu!
ca textul nu folose?te cuvantul ,dreptul" sau smtagma ,dreptul subiect1v", c1
formula ,dreptul Ia actune", \n completarea acestul argument urmand a se
folosi argumentul de interpretare logiCa per a contrano taceste doua argumente
sun! aplicabile ?' unor dispozi}ii legale ultenoare Decretului nr. 167/1958,
precum art. 34, art. 48 alin. (3) ?i art. 67 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, art. 12
din Legea nr. 11/1991, art. 147 din Legea nr. 105/1992, art. 45 alin. (5) din Legea
nr. 10/2001 etc.]; argumentul de interpretare logica a art. 19 a lin. (1) din Decretul nr. 167/1958, In sensu! ca, dadi pnn \mplinirea termenuiUI de prescnp}ie
extinctiva s-ar stinge \nsu?i dreptul subiectiv civil, nu s-ar mal JUStifica repunerea \n termenul de prescnp}ie extmctiva (reglementata de dispozitia legala
men}ionata), deoarece. mstania nu ar mai avea ce ocroti; argumentul de interpretare gramaticala a art. 20 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958, coroborat cu
vaiabilitatea pla}ii facuta dupa \mplinirea termenuiUI de prescnp}ie extinctiva.
1n masura In care se admite ca prescrip}ia exlinct1va stinge numa1 a?a-num1tul
,drept Ia ae}iune \n sens matenal" (acea componenta a dreptlilu i Ia aclune ce
constii \n posibilitatea de a oblme condamnarea paratului Ia executarea obliga\lei
ce \i revine), urmeaza a se desprinde doua importante consecnte:
- supraveluirea dreptului subiectiv civil ?' a obligapei c1vile coreiative,
aceasta din urmii fiind transformata, devemnd imperfecta din calitatea pe care
A se vedea: M.B. Cantacuztno, Elementele dreptuiUI ctvil, Ed. AIVco-lec!ia Restitutio,
1
Bucurejti, 1998, p. 492 si urm.; C. Hamang!U, I. Rosetti-Billilnescu, AI. Biiic01anu, op. Cit.,

vol. ' II,I. p.Kessler,

404. C. Oprisan, Prin prescrippa extinctivi! nu se stinge oare insuji dreptul dvil
subiectiv?, in revista ,]ustiJia noua", nr. 4/1961, p. 32 >' urm.; E. Safta-Romano, Probleme
teoretice ji practice actuale din domeniUI prescnpJiei extinctive, i, in revista ,Dreptul",
nr. 9-12/1990,
p. 113-114.
J A se vedea, spre exemplli, Gh. Beleii.J, C.A. Moarca1, Probleme teoretice ~~ practice
actuale din domeniul prescripJiei extmctive, II, in revista ,Dreptul", nr. 9-12/1990.
p. 128-129; Gh. Beteiu, op. cit., p. 231; ~t. Riiuschi, op. c1t., p. 166-167; I. Dogaru, op. cit.,
p. 255-256.

rrescnppa exnnct 1va

o . avea
-" " -m sensu! di ocrotirea dr
347
. .d e a f '. pe.,ecta,
I .
. .
.
obl!ga\lel CIVIle respective poat f' b . " eptu Ul subieC!iV CIVil _corelativ
, d
.
e I o lmuta numa 1 p
1
d
excep\iel, aca debitorul 51-a executa! d b "
. e ca ea etenslva a
- imprescnptibilitatea
ed
obl!gata;'
adidi lmprescnptibilitatea acelor co
" r pt ,Ia aqune_ \n sens procesual",
\n posibilitatea de a seslza organul ;pone~~e ale dreptului Ia aqlune constand
pune probe, de a pune concluzii d e JUriS ICtJe, ~e a formula ceren, de_a prot I
,.
' e a exerCJta cade de ata
"
e c., m ate cuvmte, posibilitatea de a exer i
..
c prevazute de lege
mentate de lege?' care alcatulesc a t.
c ta miJioacele procesuale regieA
c_1unea c1vrla.

~?a-numituiUI

~navOie

- $3. cu~ am mention at deja, In conce

r"

"

;r

3.2. Principiile efectului prescripfiel extinctive

1n literatura de specialitate,' se aratii c
..
carmuit de doua prmcJpii:
~ efectul prescnp\e
extmctive este
. .
.
- odata cu stingerea dreptuiui Ia actiune
se stmge ?i dreptul Ia actiune . , .. d pnvmd un drept subectlv principal
.
.
. pnvma reptunle s b' ,
:.
am. :2) dm Decretul nr. 167/1958];
.
u lectlve accesorll !art. l
I
: In cazul cand un debitor este obli a I
..
aqune cu privire Ia fiecare d'nt
g t a presta!u succeslve, dreptul Ia
1
."
re aceste prestaii
t
,

eoseb1ta (art. 12 din Decretul nr.

16711958 ). > se s mge pnntr-o prescnpt e
d
In drept
1 notiunea de excepfie este ~ 1 a
_ uI ctvt_,
substan~ia/,
deci ceea ce in dre tul
o Oslt ' de_ regula, in sensu/ de excepfte de
.ap~rare defond".
p procesual crvil se desemneaza prin expresia

rept

Potnvtt art. 20 alin. (1) din Decretul nr 167/1

.
dup3 ce dreptul Ia aqiune al creditorul
.
958, ,debltorul care a executat obligatla
chiar dad. Ia data executarii
pr:scns nu are dreptu_J sa ceara

presta~iel,

~~ s~~

inapoier~a

~xemplu; Pr~mus pli!tejle de bunavoie datoria'~~~ ~~~~enul prescnpJrer era implinit". 5pre
e~l er~ tmpllntt termenul de prescriptie extincti . . _et pe ~are ? avea fa~a de Secundus,
~ecundus, solicitand instan~ei obligarea acestwav~ ~lte.nor, Pnmus d cheama 1n _judecata pe
Ia ~ata Ia care ~1-a executat de bun3v01e obli . estltwrea ~sumet respecttve. motiv3nd ca.
o~tlne

realizarea silita a creantei respe f

gapa nu

~tta ca dreptul

creditorului sau de a

dts~ozi~iile_legale reproduse m~u sus si ~~v:v::acer~scns; Secu__n~us se va apara invodr:d

s~btecti~ cJvil de crean~a at lui Secundus fata d ~tt? de cauza. lnseamna dect ca dreptul
tetn;enulur de prescriptie extinctlvi!.

e Pnmus nu s-a stms ca etect al implinirii

. Gh. Beleiu,
op. cit., p. 232-233 I. Do ru
p,. 212-213i
M: Nicoiae, op. cit.- P 1ao: 0 u ga
'

'

op. cit., p. 256; E. Poenaru, op. crt.,

ngureanu, op. ctt., p. 159.

BorOJ
Boroi

extinCtiVe difera dupa cum e t.

b fi
p;ia noastra, efectul prescnptiel
s e vor a le de un drept d
"
,
rept real accesonu caz In
e creanta sau de un
'
....are se stmge acea compo
t"
.
d aqune care consta \n posibilitatea ed't
,
nen a a dreptuiUI Ia
debitorului Ia executarea obligat,. ,
'orublu de a obline condamnarea
1

. e ce " meum a fie de u d

,
sau e un drept nepatnmonial su
. ,' _ . n rept rea pnncipal
d
stmge \nsu?i dreptul sublectiv.
pus prescnp}iel extmctlve, ipoteza 1n care se

Drept civil. Partea generala

348

Se observa ca ambele pnnctpii pnvesc efectul stingerii prin prescriplie

extincttva a unut drept de creanta (mat exact, a acelei componente a dreptuiut
Ia aqtune ce consta in posibilitatea creditorului de a obp~e condamnarea
debttoruiut ia executarea obligatiet corelative dreptulut de creanla), deoarece
primul princtptu vtzeaza un drept accesonu, iar un asemenea drept, indiferent ,
ca este de creanla sau real, poate avea ca drept prmctpal numat un drept de
creanta; de asemenea, numai un drept de creanta este susceptibil de a imbraca
forma unor prestalii succestve.
Principiul prescnerii aqlunii privind un drept subtectiv accesoriu odata cu
prescnerea actiunii privtnd un drept subtectiv pnnctpal reprezinta 0 aplicatie a
regulii accesorium seqwtur prtncipale. A~adar, odata cu stmgerea dreptului ia
actiune pnvind un drept (de creanta) principal, se stmge ~~ dreptul Ia aqiune
pnvmd eventuaiele dobanzii garanlii reale sau personale.
Din principtul in discutie decurg doua consecinte tmportante ?i anume,' pede
o parte, tmprescriptibilitatea dreptuiut subtectiv pnnctpal areca efect tmprescriptibilitatea dreptulut subiectiv accesonu,' tar, pe de alta parte, stingerea pnn
prescriptie extincttva a dreptului Ia acpune privind un drept subiectiv accesoriu
4
nu atrage ~ stmgerea dreptului Ia aqtune privind un drept subtectiv pnncipal.

Trib. jud.

Prescrip!ia extinctiva

dec. nr. 770/198411 dec. nr. 2270/1984; in Culegere de decizii 1984, p. 28 jt p. 48; dec.
nr. 2813/1988, in ,Revista romana de drept", nr. 9-12/1989, p. 135.
4 Spre exempiu, sa presupunem di., Ia data de 1 martie 1998, Primus \-a 1mprumutat pe
SecundiJs cu o sumii de bani (dreptul lui Primus de a pretinde restituirea acesteia este un
drept de creanta pnncipal), parj.ile stabilind ca. aceasta va fi restltuit3 Ia data de 1 septembrie <.~
2000
cum vom vedea -cu un a\t prilej, de Ia acest moment incepe sa curga termenui

(a~a

prescnp!ie extinctiva a dreptu\ui de a cere ~i ob~ine restituirea sumei imprumutate, tonme1n :

care este de 3 ani) ?i di imprumutatul va p\ati, incepand cu data imprumutului, o
doband3 lunara (dreptullui Primus de a pretlnde restituirea aceste1a este un drept de
accesoriu). Dadl. Primus!! cheama In JUdecata pe Secundus ia data de 10 septembne 2001,.
Rnmi

Principiul stingerii pnntr-o prescnptie distmcta a dreptului Ia

.. d

~::r~l~:;~e~~ e~~;u;ino!lir:l~~~:~z~i :::~~~~: suc~e.~i~a s;c~~~c~P~~~~~~

ratele de renta

~~~gera ~tc.), mdiferent de izvorul obli~~~~;~'

arenzt, dobanzt,

. bui~:;e;~n~~~~~~t apltcarea .concreta a acestut prmetpiu, daca este cazul, treprescrip\ie;' extincttv~'. d~s;e~tdeatnutanccelu}ladlt pnnctpiu care guverneaza efectul
. .
'
' can se pune proble
r
..
a unut
a:cesonu avand ca obiect prestalii
. . ' n prealabtl, daca nu s-a stms pnn prescrtp!ie d
_ .
1d
ctpal, deoarece prescriere d
reptu e creanla pnn1. . . .
liilor succesive ce aldi.tut:sc ~~~c~t~~:c~~l a~age pres_cnerea tuturor presta.mutil sa se mai verifice daca entru ~eca~' e creanta accesonu, devenmd
prescnp!ia extinctiva.'
p
e prestate a mterventt sau nu

~~~~~:~~~~

~rept

:~c!s'i~!~r;;e~~~:

4. DeHmitarea prescripfiei extinctive

Prescrip\ia e.xtinctiva poate fi t b d I' .

. .
(uzucapiunea), de decadere (forcl~~~~e e~te de tmttata ~e ~rescrtp!ia achizitiva
n ~ e acea mo alttate a actului juridic
care este termenui extinctiv.

Maramur~, dec. ctv. nr. 616/1981, in 11 Revista rom~na de drept", nr. 2/1982,

p. 64.A se vedea ~~ A. Pop, Gh. Beieiu, op. dt., p. 439; M. Nico/ae, op. dt., p. 100.
2
"' Aplid.ndu~se aceasta regula, s-a dects di, tntrucat cererea de partaj nu este prescriptlbila extmcttv, nict cererea accesone pentru tmparwea fructeior produse de bunui aflat in
indivtziUne nu este prescriptibila- Trib. Suprem, s. dv., dec. nr. 1.08/1969, in Culegere de
decizii 1969, p. 242; dec. nr. 1565/1972, in Repertonu 1969-1975, p. 202, nr. 509; dec.
nr. 86/1974, in ,Revlsta romana de drept", nr. 11/1974, p. 69. Ultenortnsa, lnstanta suprema a adoptat, in mod justificat, o solutle nuan~ata, facand urmatoarea distinct.ie: in cazul in
care fructele produse de bunurile aflate in mdiv1zlune exlsta 1n materialltatea Iori .cererea de .
impartue a acestora are caracterul unel aCliUnl reate, fiind imprescriptibila; dadi. fructele nu
ma1 ex1sta in materialitatea lor, cererea de aducere Ia masa de 1mparj.it a echivalentului
valoric a\ acestora are caracter patrimoniai ~~ personal, fiind prescnptibilli in termen de trei
ani de ia data culegerii fructelor (1n aite cuvinte, se poate solicita numai echivaientui valerie,
in functie de cotele-parti, a\ fructelor produse in ultimii trei ani, socotili de Ia data introducerii cererii)- Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 860/1983, in Cuiegere de aeci'zii 1983, p. 87;

349

4.1. Prescripfia exlinctiva i presc;iptia

.
. achizl'l'lva ( uzucap1unea)
Principaleie. asemaniin dintre prescnplia extinctiva <i
(uzucaptunea) sunt urmatoarele;
Y prescrip!ia achizitiva

atunci el nu va putea sa obtina ?i suma ce r

1998-1 septembrie 1998 (dreptui de crea t"J"ezmta do?anda aferenta pe pertoada 1 martie

slve, ~~r pentru fiecare dintre 3cestea exist~ :t~~esonu lmb~aca forma.unor prestaJii succeprescnpfie extinctiva distlncta) rns- t' , p IVIt art. 12_ dm DecretUl nr. 167/1958, cate 0
'
a s mgerea pnn prescnpti
..
nu afecteaza cu nimic dreptul de c ea ta . _
_, e a aces~or presta~u (accesorii)
perioadei urmatoare.

r n_ pnncJpa'1 ca de altfel met dobanzile aferente

' Trib. Suprem
d
,,
rn Culegere de deCIZii 1977 p 52
'Trib
S
' s. civ
. ., dec.
nr. 18 8 9,1977,
3 De ~x~~rp~m, s: CIV., ec. nr. 1366/1981, in Culegerede . decizii 1981, p. 121

. u, sa presupunem ca, Ia data de 1 feb

- 1

Secund~s cu 1000 lei, piirJ:ile stabilind ca aceas

;.uan~ ?~8, Prtmus 1-a i'mprumutat pe
ca, pana Ia restituirea lntegrafa a sume' " ta va I restJtUita Ia data de 1 august 1998 ~i
I

dobanda lunara de 3~ Dadi. p .

"I' lmprumutate,_ Secundus ii va pl~ti lUI Primus o
.
.
o.
nmus J aq,oneaza in IUdecata
S
d I d
octombne 2001, solicitand instantei sa 11 obi"
S .
ecun us a ata de 1
mutata $i dobanda afeienta aceste.ia, instan a ~g~ ~ae ecundus sa .u pla~easdi suma lmpru~
pa~e, !n~rucat prescnpfia extinctiva a dr! tulw d~utea sa admJta, acpunea mcJ miicar ~n
ext~nctJVa a t~turor presta~iilor ce aldi.tuiestobie I dcreanta prmcJpal a atras prescnptla
~tndlv3 a dob3nzilor aferente perioadei c " ctu reptu!UI accesonu (decl $' prescriplla
dadi, de Ia data exJgibilita,fir presiatiilor respee ~- mceput cu data_ de 1 octombne 1998, chiar
.
1ve, au trecut mal putm de 3 ani).

r:

23.

Boroi

350

urept CIVIl. aanea b'=''era1a

- ambele se !nfa\i1eaza ca sanqiuni de drept c1vil pentru titularii drepturilor

sub1ective c1vile inactivi.;

- ambele presupun termene;

- ex1sta unele reguli comune privmd calculul termenului, lntreruperea 11
suspendarea.
Ceie ma1 semnificative deosebiri dintre prescnp\la achizitiva 1i uzucap1une
v1zeaza urmatoarele aspecte:
- sediul pnncipal al matenei prescripliel extinctive 11 reprezinta Decretui
nr. 167/1958, In vreme ce uzucapiunea este reglementata In Codui Civil;
- termeneie de prescriplie extlnctiva sunt mai scurte 1i ma1 numeroase;
- prescriplia extinctlva stmge o componenta a dreptulu1 Ia acliune, In cazul
drepturilor de crean1a ~i al drepturilor reale accesorii, respectiv lnsu1i dreptui
real pnncipal, In vreme ce prescriplia achizitiva conduce Ia dobandirea unui
drept real pnncipal;
- exista reguli proprii care pnvesc suspendarea ~~ lntreruperea cursu lui prescripliei, iar repunerea In termen se aplica numai In cazui prescripliei extinctive.

4.2. Prescriptia extinctive ~~ deceaerea

Decaderea, care este acea sanc\lune de drept c1vil ce consta 1n stingerea

dreptuiUI subieCtlv civil neexercitat In termenul prevazut de lege, se aseamana
cu prescnplia extinctiva deoarece ambele mstitulii:
- sunt sancliuni de drept civil;
- au elect extinctlv;
- presupun termene.
Principalele deosebiri dintre prescnplia extinctiva 1i decadere sunt urmatoarele:
-In 1poteza drepturilor de creanla 1i a drepturilor reale accesorii, prescriplia
extinctiva stinge numai o componenta a dreptului Ia aq1une, pe cand dediderea stmge lnsu11 dreptul sub1ect1v civil, indiferent ca ar fi vorba despre un
drept de creanla sau despre un drept real;
- termenele de prescrip\le extmctiva sunt mai numeroase 1i mal lungi, 1n
vreme ce termenele de decadere sunt ma1 puline 1i ma1 scurte (de altfel, legea
prevede destul de pulme situalii In care opereaza decaderea, ca sanC\IUne de
drept c1vil)1;

t'l ~:)LiltJpd. ~JI.LIIIl..liVd.

numa1 prescrip!ia extinctiva se bucura de o reglementare prlvmd tntreru-

perea, suspendarea ?I repunerea !n termen, dec1, de lege lar"a, termenul de

dedidere nu este susceptibil de lntrerupere, de suspendare. neex1stand mc 1
posibilitatea repunerii In termenul de dedidere.

4.3. Prescripfia extinctive i termenui extinctiv

Deosebiri/e mai importante dintre prescnplia extinct1va ?i termenul extmctiv

privesc urmatOarele aspecte:
- prescriplia extinct1va reprezinta un mod de transformare a conlmutuiu 1
raportuiUI Juridic c1vil obliga}ional, precum ?' o sancliune, iar termenul
extinctiv este o modalitate a actului juridic;
-In c~ul drepturilor de cre"an}a 11 al drepturilor reaie accesorii, prescriplia
extmct1va stmgeo componenta a dreptului Ia aqiune, In vreme ce termenul
extinctiv stinge chiar dreptui subiectiv c1vil1i obligalia coreiativa acestuia;
- termenul de prescriplie poate fi stabilit numai de iege, pe cand termenul
extmctiV poate 1zvor1 nu numa1 din lege, c1 ?' din conven11a par!ilor sau poate fi
acordat de catre organul de JUrisdiqie;
, - numa1 termenul extinct;v poate fi modificat prm acordul par}ilor actulu 1
JUridic, nu ?' eel de prescrip}ie;
- suspenctarea, lntreruperea ?i repunerea In termen sunt proprii numa1
termenuiui de prescrip}ie extmctiva.

Sectiunea a 11-a. Domeniul prescripfiei extinctive

1. Notiune i criterii de delerminare
1.1. Nofiunea domeniuiui prescripjiei extinctive
Prin domentul prescnpJiei extmctiVe se ln}elege sfera drepturilor sub1ect1ve
car; cad sub mciden}a prescnp}iel extmct1ve.
. In concret, a determma domemui prescripliel extlnct1ve lnseamna a stabili,
pnn raportarea tuturor drepturilor subiective Ia mstitU\ia prescnppe1 extmctive,

1usti~ie, termen stabilit de art. 30 alin. (3) ~i (4) din Legea nr. 132/1997 pnvmd rechizitiile de
bunun ~~ prestarile de serv1cii 1n mteres public etc.

~ublimem di decaderea, ca sane11une de drept material, nu trebUie contundata cu

decaderea, ca sanC1iune de drept procesual civil, aceasta din urma intervenind In cazul
neindeplinirii actuiu1 de procedura 1n termenele procedurale 1mperat1ve prevazute de lege.
Pentru_ re~inerea _ca termen de dedidere $1 nu ca unul de prescnp!ie extincttva a
termenulw de formulare a apelului, a se vedea, C.S.j., s. de cont. adm., dec. nr. 1263/2002,
in M.-M. Pi~mceru~ C. Moldovan, Prescrip~ia extinctiva ~i principalele ac~1uni In justitie;
Ed. Hamang1u, Bucur~ti, 2007, p. 20.

Boro1

BorOJ

1
Ca exemple de termene de ded.dere, men!lonam: termenul de 1 an pentru revocarea
dona~iei pentr~ ingratitudine lart. 833 alin. (1) C. ctv.L termenul de 3 lunl stabilit de art. ~2

alin. final din Legea nr. 31/1990, republicatii, termenul de 60 zile prevazut de art. 37 dm
legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, termenul de 30 de
zite de ia prumrea hotarE.rii Comisiei Centrale de Rechizi~ii, pentru atacarea acesteia in

Drept CiviL Partea generala

352
care sunt drepturile subJective ale- caror: dreptun I~ aqiune sunt- supuse
- - - xt'nct1ve - .-,
deci ' a 1e deosebl
_de dreptunle
sub1ectve ale d!ror
prescnp1tel e
Y,
, ,
_ -,
drepturi Ia acliune nu sunt supuse prescnpl_e extmct1ve.

1.2. Crlterlile detennlnorii domenlului prescrlpjiel extinctive

Sfera drepturilor subiective supuse pr~~cnpl_iei extinctiVe se determina pnn
utilizarea combinata a urmatoarelor cnteru: _ _
_ _
__ natura drepturilor subiective civile, In funqe de care d1~tmgem, pede o
parte, domeniul prescnpl_iei extmctive fn categona. dreptunlor patnm?male
(deosebmdu-se apo 1domeniul prescnpl_1e1 extmct1ve 1n cate~ona dreptunlor ~~
" domeniul prescnpti_ei extinct_ive 1n categona dreptunlor reale accesom,
crean l a,

- 1
1 pnn
precum ~ domeniul prescnp;te1 extmct1ve 1n categona drep~un or reae
Clpaie), lar, pe de alta parte, domenlul prescnpl_lel extinctive In categona drepturilor nepatrimoniale;
_ _
_ _
_ actul normativ care reglementeaza prescnpla extmct1va, m raport cu care
deosebim domeniui prescripl_iei extinctive.guvernatde Decretul nr. 167/1958,
domemu I prescripl_iei extinctiVe carmUit de Codu I CIVil ~~ domemu I prescnpl_lel
extmctive guvernat de alte acte normat1ve.

Prescripl_ia extinctiva

353

asigurarile de v1al_il pentru obligal_ii de plata scadente In viitor (art. 40 din Legea
nr. 136/1995 privind as1gurarile ~i reas1gurl!rile din Romania: ,Drepturile asguralilor asupra sumelor rezultand din rezervele tehnice ce se constituie Ia
asigurarile de vial_a pentru obligatii de plata scadente 1n viitor nu sunt supuse
prescnptiei"

2.2. Prescripjia extinctivo I drepturile reale accesorii

Din interpretarea per a contrano a art. 21 din Decretul nr. 167/1958, care
prevede ca dispozitiile acestu1 act normativ ,nu se aplidl dreptului Ia aqiune
pnv1tor Ia drepturile de proprietate, uzufruct, uz, abita!ie, servitute ~~ superfide", rezulta di drepturile reale accesorii sunt supuse prescripl_iei extinctive
potrivit dispozi!iilor Decretului nr. 167/1958.'
De altfel, avand 1n vedere di drepturile reale accesorii exista lntotdeauna pe
langa un drept de creanl_a ca drept principal, aceasta solu}ie se desprinde ~ din
prevederile art. 1 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958, care dispune ca, odatl! cu
stingerea dreptuiui ia aqiune pnv~nd un drept principal, se stinge ~~ dreptul Ia
ac!iune privind drepturile accesorii.

2.3. Prescripjia exlinctiva lli drepfurile reale principale

2. oomeniul prescripfiei extinctive In cadrul drepturiior patrimoniaie
2.1. Prescripfia extinctiva ~~ dreplurile de crean!a
ln prmopiu, drepturile de creanl_a, indiferent de 1zvorui lor (acte JUrid,ice,
fapte JUridice liote, fapte JUridice ilklte), sunt supuse prescnpl_e extmct1ve.
Aceasta regula rezulta atat din art. 1 alin. (1) din Decret~l nr. 167/195_8:
combmat cu art. 21 din acela~i act normat1v, precum 51 dm alte d!spozl\11
1nscnse fie In Decretul nr. 167/1958 (de exempiu, art. 7, art. 8, art. 11 _etc.),~~:
1n alte acte normative (spre exempiu, art. 1903-1904 C. c1v., art. 12 dm Leg
nr. 11/1991 etc.).
.
- . -

De Ia pnnclplul potrivit caruia acl_lunile pers?nale (aqlUnl 1: In JUStl}le pnn

care se solicita protecl_ia 1udiciara a dreptunlor de creanl_a). sunt supuse
prescriplie 1extinctive, ex1sta ~i excepJii. De exe~plu, aq1un:a avand ca obef
partea cuvenita din rezervele tehmce asguranle de v1al_a, deo dreptun e
asgura}ilor asupra sumeior rezultand din rezervele tehn1ce ce se const1tu1e Ia
Cu prtvlre Ia prescnp~ia dreptuiui Ia aqiune privind acordarea ~e despag ubiri ~a
urmare a savar~irii. unei fapte i\icite, a se vedea I.C.C.J., s. CIV. ~~ de propnetate mte 1ectua '
dec. nr. 3378/2005, in Dreptul nr. 4/2006, p. 273.

Bor01

A~a cum am menponat deJa, art. 21 din Decretul nr.. 167/1958 stabile~te ca
dispozi}iile acestui act normativ nu se aplica dreptulw de propnetate, dreptului
de uzufruct, dreptuiUI de uz, dreptuiUI de abitatie, dreptului de servitute ~~
dreptului de superficie, deCI, 1n privinl_a prescripl_ie1 extinctive, drepturile reale
pr~ncipale nu sunt guvernate de Decretul nr. 167/1958, c de prevederile
1nscnse 1n Codu I civil sau 1n alte acte normative.
De asemenea, reamntim ca, spre deoseb~re de drepturile de creanta care
sunt nelimitate, drepturile reale sunt limitate ca numar, astfei 1ncat devine
posibila stabilirea prescnptibilita!ii sau imprescriptibilitii!ii lor pentru fiecare
caz 1n parte.
Se apreoaza ca, 1n domeniul drepturilor reale prmcipale, regula o reprezinta imprescriptibilitatea, iar _prescnptibilitatea constituie excepl_ia. De
asemenea, mai mentionam ca, 1n Iipsa unor texte de lege exprese, 1n doctrina ~
1n JUrisprudenl_a nu exsta un punct de vedere unanim in pnvinta incidenl_el
prescriptiei extinctive asupra anumitor actiuni reale.
ln ce ne pnve~te, consideram ca sunt imprescriptibile extinctiv urmatoareie
acl_iun i reale:

in acest sens, a se vedea: A. iona:;cu, Drept civil. Partea generala, Ed. Oidactfca ~~

Pedagog1ca, Bucure?ti, 1963, p. 153; ~t. Rauschi, op. cit., p. 170; T. Pop, op. cit., p. 222.

Drept CIVil. Partea general a

354

- aq1unea In revendicare' imobiliara sau mobiliara lnteme1ata pe dreptul de

proprietate publica, mdiferent ca titularul dreptului de propnetate publica este
statui sau unitate administrativ-tefltoriala lart. 136 alin. (2) din Constitutie,
art 11 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 ~~art. 1844 C. civ.]; 2
.
- actiunea In revendicare imobiliara lntemeiata pe dreptul de proptletate
privata iaceasta aqiune poate fi lnsa paralizata pnn invocarea uzucapiunii);
- act1unea In revendicarea unUI bun mobil propnetate privata' de Ia posesorul d~ rea-credinta sau de Ia detentor;
.
- acliunea de p~rta), adidi aq1unea pnn care se cere lrnpaf\irea bunurilor
aflate In propnetate comuna (art. 728 C. c1v.);

- ac~1unea negatorie4;

- aq1unea confesone5 pnn care se urmare~te apararea unui drept de superficie;6

1

Prin mtermediul ac~lunii in revendicare, propnetarul care a p1erdut posesia unui bun

Prescnp!ia extmctiva

355
- aqiunea In gramtuire. 1
Aprec1em ca sun! prescriptibi/e extmctiv urmatoarele ac(iunl reale:
- acliunea In ;evendicarea unUI bun mobil propnetate. pnvata, p 1erdut sau
furat, exere~tata l~potnva posesoruiUI de buna-credinla lart. 1909 alin. (2) ,
1
art. 1910 C. CIV.];
- aqiunea In revendicare imobiliara In cazurile prevazute de art. 498 c. c 1v.
(avuls1unea) ~~ de art. 520 C. proc. CIV. (revendicarea 1mobilulu, adjudecat !n
cadrul pr?ce~urii ~e urmatlre silita 1mobiliara), In ambele s1tuapi cu excep! 1a
cazuiUI cand 1mobdul revendicat este propnetate publica;
- acllunea confesorie pnn care se urmarejte apararea dreptuiu1 de uzufruct
(art. 557 C. CIV.) a dreptuiUI de uz sau de abitalie (art. 565 c. c1v.J , a dreptulu;
1
de servitute (art. 639 C. c1v.l.'

3.. Domeniul prescripjiei extinctive in cadrul drepturilor nepatrimoniale

individuai determlnat solicit~ mstantei sa 1 se recunoasca dreptul de proprietate asupra

bunulu1 respectiv ~i sa redob~ndeasca posesia lui de Ia eel care il stapane~te fara a fi

proprietar. Acpunea in revendicare este mobiliara sau imobiliara, dupa cum se revendica un
bun mobil sau un bun imobil. Sub aspectul regimului _juridic, este necesar sa se faca
deosebire ~i tntre aqiunea in revendicarea unui bun proprietate privata,_ pe de o parte, 1ar,

3.1. Principiul imprescriptibilitojii drepiurilor nepotrimoniale

Prin acest pr!nc1piu se desemneaza acea regula de drept potr 1v 1t careia

pr~t';clla dreptu;dor nepatrlmon1ale, pe calea aq1unii In iustilie, nu este liml-

pe de alta parte, ac~iunea in revendicarea unui bun proprietate publica.

2
Prec1zam ca. este inexacta afirmatia potrlvit direia ar fi 1mprescriptibila acpunea tn
revendicare inteme1ata pe dreptul de prOprietate de stat (/. Dogaru, op. cit., p. 169), tntrucat
statui poate sa fie titular nu numa1 al dreptuiUI de proprietate publica, ci ~~ al dreptului de
proprietate pnvata, 1ar, potrivit art. 44 alin. (2) din Constitupe, 11 proprietatea privata este
garantata ~~ ocrotit.3. tn mod ega! de lege-;-fi1diferent de titular',
.
Este de retinut di aqiunea in revendicare a unui bun proprietate publica este
imprescriptibili extinct1v ~i in cazurile v1zate de art. 498 C. c1v. ~~ de art. 520 C. proc. civ.
J A se vedea, spre exemplu, Trib. Suprem, s. CIV. dec. nr. 1447/1982, tn Cul:gere de
decizii 1982, p. 13; C.S.j., s. civ., dec. nr. 1899/2000, citata de P. Perju in Probleme de
drept c1vil ~~ drept procesual civil din pract1ca secpe1 civile a Cur~ii Supreme de _lustitie, in
rev1sta ,Dreptul" nr. 4/2001, p. 178.
4
Acpunea negatorie este aceea pnn care propnetaru\ unui bun sau o alta persoana care
ar JUStifica un interes propriu cheama in _tudecata pe eel care pretmde ca. este t1tularul unUI
drept real princ1pai aSupt-a bunuiui respect1v, contestJ.nd existen~a acestuJa, deci actiunea
prin care rec\amantul solicita incetarea exercitarii de di.tre parat a unui dezmembr.3.m3nt al
dreptului de propnetate privata.
Se observa ca., pnn intermediu1 aqiunii negatorii, se apara insu~i dreptul de proprietate,
dec1, sub aspectu1 Prescnptibilitalii sau imprescnptibilitatii, ac~iunea negatorie se bucura de
acela~i regim juridic ca ?I actJunea fn revendicare.
_
_
5 Prin acJiunea confesone, reclamantui urmare~te apararea unui dezmembram~nt a\
dreptului de propnetate privata, deci pnn intermediul aceste1 aq1un1 se apara dreptul de
uzufruct, uz, abitaJie, servitute ~~ superfiCie. A se vedea ~~ C.S.j., s. c1v., dec. nr. 1767/1992,
in M.-M. Pivmceru, C. Moldovan, op. cit., p. 37-38.
6
So!u~ia imprescnptibilit3~ii s-ar tustifica prin aceea ca. dreptui de superfioe presupu~~
un drept de folosinJ3 asupra terenului, precum ~~ un drept de propnetate asupra constructJel

0 alta a;ti~ne reala supus~ ~rescriptiet ~xtinctive este ~~ actiunea posesorie (art. 674
C. proc. ctv.) msa, pnn intermedtul acesteia, reclamaritui nu urm3re~te apararea unu 1 drept

real, Cl numa1 a poses1e1, ca stare de fapt care produce etecte Juri dice.
~ai preciz3m ca~ fn cadrul conceptiel conform careia actiunea in revendicarea bunulur
mobd pr?~r~etate pnvata este supusa prescnptiet extinctive, ar urma sa se admita ca. este
prescnpt1blia extmct.IV ~~ ~cpunea negatone prin care se contesta existenta unu 1 drept .de
uzufruct sau a unu1 drept de uz avand ca obiect un bun mobil.

Bor01

Boroi

tata

In

limp, putandu-se ob!me oncand.

sau ptan~a~~ei.' ~or, dupa cum am vazut, aqtunea in revendicare imobiliara este considerata
1mprescnpt1b1la exttnctiv.
1

A~Jiunea in grfinifUire este acttunea in justitie prin care propnetarul unu 1 teren, in
contr_adJcto~tu _cu propnetaru~ terenulu1 vecin, solicit3 instan}ei sa determine, prm semne

extenoare, m~nderea celor doua terenun invecmate. ln acest sens ~i C.S.j., s: civ., dec
nr. ~13/1992, m rev1sta ,Dreptu[" nr. 2/1993, p. 74.
'
lmprescnptibilitatea acpunii in gr.3.m~uire ar decurge din caracteru[ perpetuu al d t 1
de propneta;e 1mobiliara, fiind pract1c verba de ~n atribut al dreptului de proprietat::~uup~
unu1 teren; 1n a~te cuvmte, ~rm .acpunea in gr8.nt~u1re se apara insu~i dreptul de proprietate
as~pr~.:erenulu1, .deq, solu~~~ data cu pnvtre Ia prescrtptibilitatea sau imprescnptibilitatea
ac~1~nn tn revend~care u~obt!lara trebuie data ~i in privin~a acpunii in gr8.nituire.
~~nt1onam msa ca opinia matoritara este in sensu[ d. termenul de. 3 ani de ia data
p1erder11 sau a furtulUI, 1a care se refera art. 1909 alin. (2) - art. 1910 c. civ., nu ar fi un
termen de prescnptte extinctiva, c1 de decadere
3

Drept civil. Partea generala

356

Princip 1ui 1mprescriptibilitli\ii drepturilor nepatrimoniaie nu ~s:e :onsacrat i~

termims 1n legisialia noastra, dar ex1sten1a sa este unamm adm1sa, fund dedusa
din interpretarea per a contrario a art. 1 alin. (1) din Decretul_nr. 167/1958,
precum ~~ din faptui ca legea stabile~te 1n mod expres exceplule de Ia acest
princip 1u. PnnCipiUI 1n disCU\Ie se 1ntemeiaza pe caracterul perpetuu al drepturilor nepatnmomale ~i pe 1mprejurarea ca astfel de dreptun sunt mseparablie
de persoana fizidi sau JUridica. .
.
.
cu titlu exemplificativ, mentionam ca sunt imprescnptibile extinct1v, deoarece au caracter nepatrimomal: aqiunea 1n contestarea existenlei 1mpreJurarilor
care sa faca aplicabila prezumlia de paternitate,' aq1unea 1n contestarea recunoa~terii voluntare de maternitate sau de paternitate, aqiunea 1n contestarea
filialiei fala de mama atunci cand filialia rezulta din certificatul de na~tere lara
1nsa a exista o folosintii a starii civile conforma cu. acest certificat, aC\IUnea 1n
stabilirea filiapei falii de mama, aqiunea pnn care se solicita 1nregistrarea tardiva
a na~terii, ac}iunea prin care se solicita desfiinlarea, modificarea, rectificarea sau
completarea unui act de stare civila sau unei menpuni de pe acesta etc.

3.2. Excepfll de ia principiui imprescriPiibilita~i drepturilor nepalrimoniaie

Urmatoareie aclium, de~1 au un obiect nepatrimoniai, sunt totu~1 prescnptibile extinct1v:
- aqiunea 1n nulitatea relativa a unu1 act JUridic civil nepatnrnoniai (art. 9
din Decretul nr. 167/1958);2
- actiunea 1n nulitatea relativa a casatonei (art. 21 C. fam.);
- aciiunea 1n tagaduirea paternita}ii [art. 55 alin. (1) C. farn.];'
- actiunea 1n stabilirea paternitalii !art. 60 a lin. (1) C. farn.L atunc1 cand este
porn ita' de marna sau de reprezentantul legal al copilu!UI, deoarece, .conform

i S-a decis di i'n cazui aq:runii in contestarea filiatiei din casatorie nu pot fi aplicate
dispozitiile de exceptie r'eferitoare la prescnptibilitatea acpunii In tagadwrea paternit.3.tii
(aq.iunea prm care se urmarete i'n15.turarea prezumtier de paternitate, intruc~t este cu neputinta ca sotul mamei sa fie tatal copiluiui), deCI, o asemenea aqiune este imprescnptibila
exiinctiv- C.A. Bucure~tir s. a IV-a crv:., dec. nr. 520/1997, in C.P.I.C. 1993-1998, p. 126.

2 Calificarea ca nepatnmonia1.3. a acpunli in dedararea nulit3.Jii unui act juri_diG:

patrimomal nu este Ia ad.apost de orlce critica, de vreme ceo asemenea aqiune areca _seep
desfiinJarea actului _juridic patrimonial ~i, pe cale de consecin~a, readucerea dreptu!UI real
sau de creanJ3 in patrimoniul in care a existat inamte de inche,ierea acelui act~ 1ar aceasta
tndiferent daca se solicit:i sau nu ~~ repunerea paf1ilor in SitUaJ!a antenoara pnn- restttwrea
eventualelor prestatii executate in temeiul actulu1 desfiintat.
j Pentru un studiu amplu $i recent asupra tagaduirii paternit3tii, a se vedea FI.A. Ba1as,
M. Avram, C. Nicoiescu, Modifidirile aduse Codului fami!ie1 prin Legea nr. 288/2007,

357

Prescriplia extinctiva

art. 60 alin. (4) C. fam., ,aq1unea apar)inand copiluiu1 nu .se prescrie 1n timpul
vietif acestuia."

4. Probleme speciaie referitoare Ia domeniul prescripfiei exlinelive

4.1. Valorificarea dreplului subiectiv civil pe calea excepflei
(a apararii de fond)

Din definitia data dreptului subiectiv civil rezulta di de esenla acestuia este
posibilitatea recunoscuta titularului de a recurge, 1n caz de nevoie (adica atunc1
cand dreptul subiectiv este nesocotit sau 1ncalcat), Ia for)a coercitiva a statu lui.
Valorificarea (realizarea sau recunoa~terea) dreptu!UI subiectiv civil poate fi
obpnuta nu nurnai pe calea ofensiva a. actiunii, ci ~~ pe calea defensiva a
exceptiei. ~a cum am menlionat cu un ait prilej, nu trebuie sa avern 1n vedere
exceptia procesuala, ci vom folos1 nopunea de excepfie pentru a desemna
apararea de fond. Spre exemplu, atunci ca.nd reclamantul formuleaza o pretenlie 1mpotriva paratului, iaracesta din urma, pentru a obtine respingerea pretenliei formulate 1mpotriva sa, se apara invodl.nd un drept subiectiv civil, se
spune ca dreptui subiectiv respectiv este valorificat (aparat, ocrotitl pe cale de
excep!ie (de drept matenai, substanlial). ~adar, vaiorificarea unui drept
subiectiv c1vil pe cale de exceplie presupune di titularul dreptului, fiind chemat 1n judecata, se prevaleaza de ace! drept spre a obtine respingerea pretentiei formulate 1rnpotriva sa, tara lnsa a supune JUdecatii o pretentie anume fata
de adversar.'
In doctrinii nu ex1sta un punctde vedere unitar 1n ceea ce priveste problema
prescriptibilitalii sau imprescriptibilitatii exceptiei (de drept material).

_' Se 1mpune o prec1zare. Este verba de o valorificare a dreptului subiectiv c1vil pe cale de
aqiune (iar nu pe cale de excep~iune), nu numai atunci dind dreptul respectiv este supus
IUd~catii pnn 1ntermediul une1 cereri de chemare in -_judecata (act de procedura prin care se
declan~eaza procesul civil), Cl ~~ atunc1 dind dreptul sublectlv este dedus JUdeditii (nu cu
scopul de a obtine doar respmgerea preten!iei formulate de adversar, ci cu scOpul de a
ob~ine realizarea acestui drept faJa de partea adversa sau faJa de a aita persoana care nu este
1~c~ parte In proces) printr~un act de procedura formulat in cursui unu1 proces de_Ja
declan~at, dar care act, ca natura juridica, reprezinta o veritabila chemare in JUdecata (cum
este cazul, spre exemplu, al cererii reconventionaie). in alte cuvinte, sub aspect procesual,
valorificarea dreptului subiect1v civil pe cale de aqiune tmplidi fie mtroducerea unei cereri
de chemare in judecata, fie formularea une1 cereri incidenta"le prin care se invodi o preten~ie
~roprie, In schimb, valorificarea dreptului subiectiv civil pe cale de exceptie presupune doar
formularea unei int21mpmari.

pet. II, In Dreptul nr. 3/2006, p. 26-41.

Rnrni

Boroi

urept CIVII._t'anea genera1a

358

1ntr-o opime,' cu care nu suntem de acord, se considera ca apararea

dreptulu1 subiect1v pe cale de excep\ie este imprescriptibila,~ que tempora/ia
sunt ad agendum, perpetua sunt ad excipiendum. 1n sprijinul acestei solulii,
sunt aduse, In principal, doua argumente: legea nu se refera decal Ia prescnplia
acliunii, nu ~~ a excep\iei [art. 1 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 interpretat per
a contrario]; necesitatea de a formula aparari pe cale de excep11e nu depmde de
pozilia paratulUI, ci de atacul reclamantuiui. S-a aratat lnsa ca o asemenea
solu!ie, ce echivaleaza practic cu anihilarea efecteior prescripliei extinctive ~i,
pe cale de consecmla, cu eludarea normelor 1uridice care guverneaza aceasta
mstitulie, ar putea fi adoptata In s1stemu I de drept In care normele ce reglementeaza prescnp\ia extinctiva nu ar avea caracter de ordine publica, ci
aplicarea prescrip\lel ar fi condilionata de invocarea e1 de catre parat.'
1ntr-o a doua opinie,' se distinge lntre, pe de o parte, excepliile pr1n care se
vaiorifica un simplu mijloc de aparare, care nu ar putea fi invocat decat pe
aceasta cale, exceplii care sunt 1mprescriptibile (cum este cazul, spre exemplu,
al exceppei de neexecutare a contractu lui smalagmatic), iar,
de alta parte,
excepliile pnn care se valorifica un drept ce putea fi ocrotit ~~ pe cale de
ac\iune, exceplii care sunt prescriptibile.
1ntr-o a tre1a opinie (care, In realitate, nu difera In esenla de cea men!ionata
anterior) se face urmatoarea distinqle:4
- daca dreptul subiect1v putea fi valorificat pe calea aq1unii, iar aceasta
ac(lune este prescnptibila, atunc1 ~~ excep\la este prescriptibila, In acelea~i
co.ndilii ca ~i aqiunea.5 Solupa se lnteme1aza ati\t pe necesitatea de a nu
permite eludarea normeior de ordine publica pnvmd caracterul prescnptibil al
aqiunii, cat ~i pe un argument de analog1e - ub1 eadem est ratio, ib1 eadem
solutio esse debet,
- daca ac\IUnea este imprescnptibila, atunc1 ?i ocrollrea dreptului subiect1v
pe calea excep\iei este 1mprescnptibila (art. 2 din Decretul nr. 167/1958 face o

ve

I II::.:'IO...IItJ}ICli::JI.LIIILliVd

359

aplicalie a acestei reguli In pnvmla mvocarii nulitalii absolute a unui act

juridic).
Ad!:"i}i\nd di valorificarea dreptului subiect1v c1vil pe cale de exceptie este
supusa prescnp}1e1 extmctive in acelea?i condilii ca ~~ valorificarea dieptuiUI
resp~ct1v pe cale de aqiune, totuji, nu trebuie exclusa posibilitatea de a se
co~s1dera~1n funq1~ de 1~preJu~arile concrete aie spe\el, ca prescnp\la extmcttva nu... a mceput sa curga on ca a fast lntrerupta prin recunoastere tacit.3. sau

expresa.

4.2. Ac!iunea in constatare

AcJiu._nea in. constatare, regiementata de art. 111 c. proc. c 1v., este acea
aq1une m JUStl\le pnn care reclamantul solicita instantei doar sa constate exlstenla unui drept su_b~ectiv. ~I sau fala de pi\ri\t ori, dupa caz, inex 1stenta unui
drept sub1ect1v al paratuiUI 1mpotriva sa.
Ata:. ~unsprudenta, c~t .?1 doctrma au adoptat solul1a 1mprescnptibilita!ii
~c~1unu m constatare, aratandu-se ca aceasta solul1e decurge din 1mprescnptlbdltatea aja-numltUIUI ,drept Ia acpune in sens procesual" '
lmprescriptibilitatea aq1unii In constatare (aq1une care este madmisibila
daca partea poat~ soli<;ita realizarea dreptuiUI sub1ectiv) rezulta ~ 1 din aceea ca,
aja. cum se. s;'bhmaza constant in Junsprudenlii, 2 reclamantul nu urmare?te
obl!garea paratuiUI Ia executarea vreune1 presta(ii, c 1 numa 1 ca mstanta sa
constate ex1sten1a sau, dupa caz, 1nex1stenla unUI drept sub 1ect 1v. 1n alte
cuv~nte, lmprescri_ptibilitatea aqiunii In constatare se lnteme 1aza nu neaparat
pe ~mpre1urarea c~ dreptul de a sesiza mstan(a este 1mprescnptibil extinctiv, c 1
pe 1mpre1urarea ca dreptul sub1ect1v ex1sta sau nu ex1sta ca atare, iar lntrucat
partea~ nu ~r~ ~a lndemana calea unel aqiuni in realizare, trebu 1e. sa ( se recunoascaposl~ditate~ de a oblme constatarea existen}el sau mex 1stenle 1dreptuiu 1
sub1ect1v c1vd oncand are mteres.

A se vedea: I. Rosetti-Bafanescu, 0. Sachelane, N. Nedelcu, Principiile dreptulut c1vil

romAn, Ed. de Stat, Bucure~ti, 1947, p. 260; A. Hilsenrad, Oespre noua reglementare a

prescriptiel extinctive, tn revista 11 Legalitatea popularli" nr. 8/1958, p. 26; E. Roman,

Prescriptia extinctlva, tn \ucrarea Tratat de drept civil, val. I, Ed. Academtel, Bucure~ti, 1967,
p. 441; T. Pop, op. cit., p. 226-227.

2 Gh. Belew, op. c1t., p. 242.

J M. Eliescu, Unele probleme pnv1toare Ia prescnptia extmctiva, in cadrul unet viitoare
reglementari legale, in revista "Studii ~~ cerceUiri JUridice'', nr. 1/1956, p. 263-264i
}. Matelaj; Domeniul de aplicare a prescrip~ieJ extmctive, in \ucrarea Prescrip~ia extmctiv3,
de ). Mateiaj, P.M. Cosmovici, Ed. Stiin~ifica, Bucure~ti, 1962, p. 67 ~~ urm.; E. Poenaru,
op. cit., p. 230 ~~ urm.
4 A se vedea: A. Pop, Gh. BeleJU, op. cit., p. 452; Gh. Beleiu, op. cit., p. 242; i. Dogaru,
op. cit., p. 262; E. Lupan, Drept civil. Partea generala, Ed. Argonaut, Cluj, 1997, p. 276.
5 Spre exemplu, a~a cum am aratat cu un alt prile.i, nulitatea relativa este supusa prescriptiet extinctive, indiferent di. este invocata pe cale de acliune sau pe cale de exceplte.

Bor01

4.3. Actiunile mlx!e

. Unii autori desemneaza prin aqiuni mixte acele actiunl care au caracte-

r~stiCI de ac(ium real~, .P.ersonale sau .in constatare, 3 a;ati\nd ca prescnptibl-

litatea sau 1mprescnpt1billtatea lor se determma de Ia caz Ia caz, in funci1e de

~ A. Pop,

.ch. BeleJU, op. cit., p. 452.

A se vedea, spre exemplu, C.S.j., s. civ., dec. nr. 3107/1994, in Buletinul junsprudentei
1994, p. 85.
.
3

A. Pop, Gh. Be/eiu, op. dt., p. 453; i. Dogaru, op. c1t., p. 263; P.M. Cosmovrci, op. elL

p. 173; E. Poenaru, op. cit., p. 235.

Boro1

Drept c1vil. Partea generala

360

calificarea data In concret aqiunii, dupa scopul urmant Ia decian~area e1 (de

exemplu, predarea unui imobil, plata unei crean;e etc.).
..
Al!i auton definesc acpuni/e mixte ca fiind aceiea pr.in care reclamantu~
urmareste ocrotirea, In acela~i timp, a unUI drept real ~~ a unmdrept de crean!a
ce sunt efectui aceleia~i cauze (de exemplu, izvorasc din acela~1 contract) sau
lntre care exista o stransa legatura.' In cadrul acestei concep!ii, se deosebesc
doua categorii de aq1uni mixte ~~ anume, pe de o parte, aq1unile prin care se
solicita anularea, rezolu!iunea,' rezilierea sau, dupa caz, revocarea unu1 act
juridic pnn care s-a constituit ori s-a transmis un drept r~a~, 1ar, pe de alta
parte, ac;iunile prin care se solicita executarea unUI act 1und1c const1tut1~ sau
transiativ de drepturi reale (mat exact, predarea bunulut ce a format obtectul
acestUia).'
Este de re!inut ca ~~ In cadrul acestei concep!ii, prescriptibilitatea sau
tmprescriptibilitatea aqiunii urme~za a. se determina In :u~:lte de sitUa\i:
concreta (spre exemplu, aqiunea m nulttate este prescnpttbtla sau nu, dupa
cum nulitaiea este relativa sau absoluta; actiunea In predarea bunuiUI vandut
este prescnptibila potnvit Coduiui ctvil sau imprescriptibila, dupa cum este
vorba de un bun mobil sau imobil etc.).
Asadar, prescriptibilitatea sau tmprescriptibilitatea nu deptnde de calificarea
data acestor actiuni ca fiind mixte.

4A. Duaiitalea de acjiuni

Prin dualitatea de aqiuni unii autori desemneaza situapa In care titularul
dreptulut subiectiv civil are Ia dispozi!ie doua aqiuni pentru proteqia dreptului
1

Prescriptia extinctiva

361

sau ~i anume, pe de o parte, o aqiune bazata pe un contract, deCI o actiune

personala, supusa prescriptiei extinctive potnvit Decretului nr. 167/1958, iar,
pe de alta parte, o acttune reala, In revendicarea bunuiUI, prescrtptibila sau
imprescnptibila potrivit Codului civil. 1 Ca exemple, se ctteaza cazul deponentulUI/ al comodantului,' ai proprtetarului bunulut dat In ga1 etc.
Se observa lnsa ca, In realitate, nu este vorba de acela~t drept subiectiv ocrotit
prtn doua aqiuni distincte, ci de un drept de crean!il tzvorat din contractu I de
depozit, de comodat, de locapune etc. (dreptulla restt!Uirea bunului) ~~ care este
aparat printr-o actiune patrimoniala ~~ personala (prescnptibila extinctiv), precum
~~ de un drept de proprtetate asupra acelUia~i bun, aparat printr-o actiune reala
(prescriptibila sau, dupa caz, imprescriptibila).4
Deosebtrea dintre aceasta ipoteza (dualitatea de aqiuni) ~~ aqiunile mixte
prin care se solicita predarea bunuiui ce a format obiectul derivat al unui act
JUridic constitutiv sau translativ de drepturi reaie consta In aceea ca, prin definitie, In cazul dualitil!ii de aqiuni nu este vorba de un act JUridic constttuttv
sau translattv de drepturi reaie, deci dreptul real st dreptul de crean;a nu au
aceea~t cauza generatoare, ci tzvorul dreptului real preexista izvoruiui dreptuiui de creanla. 0 alta deosebire tmportanta se situeaza pe taram probatoriu,
In sensu! ca In cazul actiunii mixte este .suficienta dovedirea actului juridic
respectiv, In vreme ce, In cazul dualita!ii de ac!iunt, daca a intervenit prescrip!ia extinctiva a .ac!iunii personale, admiterea aC~iunii reale este condi!ionata de
dovedirea dreptului de proprtetate. Deosebirea dintre cele doua tpoteze se
manifesta ~~ pe planul prescrip}tei extinctive. Astfel, In cazul acttunii mtxte,
fiind vorba nu de doua aqiunt cumulative, ct de o singura aqiune, preten;ia
constand In predarea lucrulUI se fundamenteaza pe lnsu~i actul JUridic constituttv sau translativ de drepturi reale,S iar prescrtp!ia extinctiva se va raporta

A se vedea, de exempiu: V.M. Ciobanu, Tratat de procedura civila, vol. I, Teoria

generala, Ed. Na~ional, Bucure~ti, 1996, p. 299-300; G. Boroi, Codul de procedura c1vila
comentat ~~ adnotat, vol. I, Ed. All Beck, Bucure~t1, 2001, p. 329.
2 Subliniem insa di aq.iunea in rezoiul1unea vanzarii este calificata de art. 1368 C. c1v.
ca fiind o aq:iune reala. 1n consecm~a, prescnptibilitatea sau imprescriptibilitatea aceste1
actiuni se raporteaza Ia dispozitiile inscrise in Codul civil.
_
_
- 3 Existenfa acpunilor mixte este contestata de unii auton, care sus~in ca ar fi vorba de
actium cumulative sau de cumulul a doua aq.iuni (o ac~iune personala $1 o act1une reaUi) 1. beleanu, Procedura dviUi, vol. i, Ed. Servo Sat, Arad, 1998, p. 126 ~~ urm.;. J. Le~, Princtpii
si institutii de drept procesuai civil, val. I,. Ed. Lumina lex, Bucure$ti, 1998, p. 251. lnsa,
3qiunea mixta nu tnseamna o ac~iune cu mai multe capete de cerere, dintre care u~eie au
caracter princ1pai, iar alteie caracter accesonu, pentru a fi vorba de eel pu~in doua ac~ium _ce
pot fi exerdtate cumulativ sau succes1v. Spre exempiu, ac):iunea prin care. se solicita re~?lu
uunea unUI contract sinalagmatic translativ de propnetate, tara a se sohcna ~~ restab1hrea
Situatiei anterioare, nu presupune dedit un singur capat de cerere, prin care se valorifica un
drept izvorat din contractui respectiv, dar care, tn caz de admitere, areca efect desfi~n~area
retroactiva a contractului $i deci readucerea dreptu\ui de -proprietate ln patnmomul tostuiUI
vanzator, chiar daca acesta nu va dobandi $i stapanirea material a bunuiUI.

Boroi

A. Pop, Gh. Beleiu, op. cit., p. 453; I. Dogaru, op. cit., p. 263; P.M. Cosmovlci, op. cit.,

p. 173; E. Poenaru. op. cit., p. 235.

2
A se vedea ~i Trib. Suprem, s. c1v., dec. nr. l369/1969; in Culegere de dec1zii 1969, p.
93; C.A. Bucure~i, s. a 111-a civ., dec. nr. 1303/1995, tn Culegere de practica judiciara civila
1993-1998, p. 12.
; A se vedea $i Trib .. Suprem, s. civ., dec. nr."2300/1989, tn revista 11 0reptul", nr. 8/1990,
p. 78.
4
1n acest sens, M. Nicolae, op. cit., p. 108, nota 22. Sub aspectul prescriptiei extinctive,

aqiunea reaUi este ma1 avantajoasli decat aqiunea personala in restituire. De asemenea,
spre deosebire de aq:iunea personala. in restitu1re, aqiunea reala poate fi exercitata ~~
impotriva tertilor care ar de~ine lucrui ce a fonnat obiectul actului juridic netranslat1v. 1n
schimb, aq:iunea personala in restituire nu 1mplica dovada dreptulm de proprietate, fiind
suficienta simpia dovada a actului juridic din care s-a nascut dreptulla restituirea lucruluL
5
Fari:\ a intra tn amanunte, precizlim
ln. cererea de chemare in iudecata trebuie sa se
mentioneze, printre altele, nu numai pretentia supusa judecli~ii (obiectul cererii), c: ~~
tundamentul, temeiui acestei. pretenlii (cauza cererii), iar instanta, tn solutionarea cererii,

ca.

este obligata sa !ina cant de fundamentul pretentiei indica! de parte, lara a-1 putea schimba.
Borot

urept CIVIL t'arrea general a

numai Ia dreptul real: dimpotriva, in cazul dualitalii de ac)iuni, daca preten)ia

in restitUire este fundamentata pe contractu I de depoz1t, comodat, locapune etc.,
cererea va fi respinsa ca prescnsa daca, prin raportare Ia dreptui de crean\ii, ar fi
implimt termenul de prescnp)ie extinctiva Ia data exercitarii .acpunii personale,
urmand ca deponentul, comodantul, locatorul etc. sa introduca 0 noua aqiune
in JUSti)ie, pe un a it fundament, adica o aqiune real a.

4.5. Drepturile secundare (potestative)

1n literatura de spee~alitate,' prin drepturi secundare (numite ?' dreptun
potestative) sunt desemnate acele dreptun subiect1ve c1vile care nu dau na?tere
direct unui drept Ia ac)iune, adica acele prerogative constand in. puterea de a
da na?tere pnn manifestare unilaterala de voin)a unu1 efect juridic ce afecteaza
?' mteresele alte1 persoane, precum: dreptul de alegere in cazul unei obliga)ii
alternative; dreptul de denun)are unilaterala a unui contract, in cazurile adm1se
de lege; dreptul tel'\ilor, in cazul s1mula)iei, de a opta intre actul aparent ?i actul
real; dreptul de a ratifica o gestiune a mtereselor altUia; dreptul de op)iune al
utilizatorului, in contractu! de leasmg, ce consta in posibilitatea de a solie~ta
achizi)ionarea bunuiUI, restitUirea acestuia sau prelungirea contractuiUI de
leasing; dreptul de a revoca o oferta etc. Se observa ca, in realitate, a?a-numltele
dreptun secundare nu sunt veritabile drepturi sub1ective c1vile, ci doar simple
faculta)i ori beneficii legale sau conven)ionale.
lntrucat nu dau najlere direct ?' 1mediat unUI drept ia aq1une, drepturile
secundare sunt apreCiate ca fiind 1mprescnptibile extinctiv. Totu?i, efectele
prescrip)ie1 extinctive se vor produce indirect, anume in ceea ce priVe?te
dreptul Ia aqiune care se na?te din raportul juridic referitor Ia care s-a exerCitat
dreptul secundar. Spre exemplu, in cazul unei obliga)ii alternative, nu se
prescrie dreptul (de regula, al debitorului) de a efectua alegerea intre cele doua
presta)ii ce formeaza obiectul obliga)iei, insa, prescnp)ia extinctiva poate intervem in privm)a dreptuiUI creditorului de a pretmde de Ia deb1tor presta)la
aleasa.
Sublimem cain categoria drepturilor secundare poate fi indus ?i dreptul de
op)iune succesorala (dreptui persoanei care indepline,te condj)iile pentru a
putea mo?teni de a alege intre consolidarea titluiui de mo?tenitor prin acceptarea mo?tenirii ?i desfiin)area acelui titlu pnn renun)area Ia mo?tenire), insa, a?a
cum vom vedea, acesta este supus prescrip)iei extinctive.

1
A se vedea: M. Eliescu, op. Cit., In revista "Studii ?I cercetari juridice", nr. 1/1956,
p. 258; E. Roman, op. cit., p. 450; Gh. Beleiu, op. cit., p. 243; P.M. Cosmovici, op. cit.,
p. 173; E. Poenaru, op. cit., p. 236.

Boro1

rlt!lU

ltJ~ld

363

t.ll.llliLliVd

4.6. Acjiuneain repararea ccompensarea) pre)udiciului moral

De?' preJudic1ul este moral (adica nepatnmomal in sine), repararea (compensarea) acestuia poate fi atat nepatrimoniala, cat '' patrim0111 ala (in aceasta
din urma ipoteza este verba, in fapt, despre o compensare).
Aqiunea in repararea nepatrimomala a unUI prejudie~u moral (art. 54-56
din Decretui nr. 31/1954) este 1mprescnptibila extmctiv.
in schimb, aqiunea in repararea (compensareaJ patnmon~ala a unu1 prejudiciu moral, fiind o acpune in JUSti)ie prin care se valorifica un drept de
crean)a, dec1 o ae)iune patnmoniala ?' personala, atrage mciden)a dispozi)iilor
legale care guverneaza prescnp)ia extmctlva in categona drepturilor de creanta
?i, In consecin}a, este prescnptibila extinctiv. 1
'
0 confirrnare leg1slativa a prescnptibilita)ii aq1unii in repararea (compensarea) patrimon~ala a unUI prejudiciu moral o gasim in Legea nr. 11/1991
pnvmd combaterea concuren)el nelo~aie lart. 9 alin. (1) ?i art. 121.

4.7. Acjiunea in. resliluirea preslajiilor execulaie In baza unui act

juridic civil anulal (desfiin!al)
A?a cum am aratat cu un alt prileJ, aqiunea in nulitate (prescnptibila sau
imprescriptibila dupa cum nulitatea este relatlva sau absoluta) nu se confunda
cu aqiunea In restitu1rea, totala sau, dupa caz, pat1iala a prestatiilor executate
in temeiul actului JUridic care a fost desfiin)at, chiar daca este posibila exerCJtarea concom1tenta a ceior doua ac)iun1, intr-un proces 1n care nulitatea
formeaza obiectul capatuiUI de cerere pnnc1pal, 1ar restitUirea prestaliilor executate constituie obiectul unUI capat de cerere accesonu
Cat prive?te mc1den)a prescr;p)iei extinctive asupra. act1unii in restitu1rea
presta)iilor executate in temeiul unUI act turidic care ultenor a fest desfiintat,
trebuie, In primul rand, sa se )ina seama de natura patrimomala a aceste~a.1~ ai
doilea rand, este necesar sa se Ia in considerare naiura dreptului pi'ltnrnoniai ce
se urmare?te a se valorifica pnn intermediul une1 asemenea act1un1 (drept real

sau drept de crean)a).

1n cazui desfiinlarii unUI act juridic translat1v sau constitutiv de dreptun
reale asupra unor bunun individual determmate, actiunea pnn care eel ce a
instrainat sau constitu1t dreptul reai solicita restitUirea presta)1e1 sale are
caracterui une1 ae)iuni reale, devenind dec1 aplicabile regulile care guverneaza
domemul prescripliel extinctive in categoria drepturilor reale. Spre exemplu,
aqiunea pnn care fostul vanzator solicita obligarea fostuiul cumparator sa ii

1n acest sens $i C.S.j., s. civ., dec. nr. 4105/2000, citata de P. Perju, op.
,Dreptul", nr. 4/2001, p. 180.
Boro1

C!t.,

In revista

Drept civil. Partea generala

364

predea iucrul ce a format obtectui contractulut de vanzare-cut:nparare care

uiterior a fost desfiin}at are natura JUridica a unei aqtuni !n revendicare.'
1n toate celeialte cazun, aqtunea !n restituire are caracterul unei aqiuni
patrimomale ~~ personaie, fiind deci o aqiune prescnptibila extmcttv, care se
!ncadreaza Jato sensu !n ae}tunile bazate pe !mboga}irea fara JUsta cauza sau,
uneori (declararea nulita}ii contractu lui sinalagmatic dupa ce ambele patfi ~i-au
executa! obligaliile asumate prin ace! contract), !n ac)tunile !ntemetate pe plata
nedatorata.
Solu}ia este asemanatoare $i !n ipoteza !n care se solicitii restituirea prestaliilor executate !n temeiul unui contract sinalagmatic desfiin.}at ca urmare a
rezoluliunii, desfacut ca urmare a rezilierii (de exemplu, aqiuhea prin care se
solicita restituirea bunulw care a format obiectul unei loca!tunt reziliate pentru
nepiata chiriei) on al unut act juridic revocat.

4.8. Acfiunile tn materie de carte funciara

Glt pnveste prescriptibilitatea sau imprescriptibilitatea aqiunilor !n materie
de carte funciara, trebute precizat, !n prealabil, ca Legea nr. 7/1996 a
cadastrulut ~~ publicitiilii tmobiliare, republicata, conltne dispozilii exprese !n
pnvin\a aqiunii !n prestalie tabulara (inclusiv Ia cea !n radiere), precum ~~ Ia
aqiunea In rectificarea !nscnerilor din cartea funciara.
Articolui 35 alin. (1) din Legea nr. 7/1996, republicata,'dispune ca ,ac!iunea
!n rectificare, 2 sub rezerva prescnp\tei dreptulut matenalla ac!iunea In fond, va
fi tmprescnptibila". A~adar, aceasta dispozilie trebwe coreiata cu prevederile
art. 1890 C. civ., urmand a se aplica princtpiul accesorlum sequitur principale.
Alineatul urmator ai aceiula$t articoi prevede di ,falii de ter)eie persoane
care au dobandit cu buna-credinla un drept real prin donalie sau legat,
aqiunea In rectificare nu se va putea porni dedit In termen de 10 ant, socotili
din ztua cand s-a !nregtstrat cererea lor de !nscnere, cu excep!ia cazuiui !n care
' A se vedea ~i M. Nicolae, op. cit., p. 108.
2

Ment1onam eli, potrlvit art .. 33 din Legea nr. 7/1996,

republicat~,

,In cazul in care

cuprinsul c~rlii fundare nu corespunde, fn privlnJa fnscrierii, cu situa!la lurididi. reala, se

.poate cere rectificarea acesteia. Prin rectificare se fntelege radierea, indreptarea sau menlionarea fnscrierii oricarei- opera~iuni, susceptibila a face obiectul unei lnscneri In cartea
fundara". De asemenea, conform art. 34 din Legea nr. 7/1.996, repub\icata, ,once persoana
mteresata poate cere rectificarea fnscrierilor din cartea funciara, daca printr-o hotarare
judedtore3.sca definitiva ~i lrevocabila s-a constatat ca: 1. tnscrierea sau actul tn temeiui
dlrUia s-a efectuat lnscrierea nu a fast vaiabil; 2. dreptul fnscrls a fost gre~lt calificat; 3. nu
mat sunt lntrunlte conditiile de existenJ3 a dreptuiui Tnscns sau au Tncetat efectele actului
juridic In temetUI d'iruia s-a facut fnscrierea; 4. inscrierea fn cartea tunctara nu mai este In
concordan~a cu situaJla reala actuata a imobiiului" In sfar~it, mal re~inem ca art. 53 d~n
legea nr. 7/1996, republicata, reglementeaza fndreptarea (rectificarea) erorilor matenale
savar~lte cu priletul fnscnerilor sau radierilor In/din cartea funciara.

Prescriplia exttncttva

,.,_ -- '" -1

'

365

dreptul matenal ia ac)tunea de fond nu s-a prescris mai lnainte." Prin urmare,
aqiunea !n rectificare exercitata !mpotriva tet1ilor dobanditori de buna-credinlii
~~ cu titlu gratuit este prescriptibila, termenul de prescrtp!te extinct/Vii fiind, In
pnnctpiu, de 10 ant de Ia data lnregtstrarii cererii tet1uiui prin care acesta
solicita !nscrierea dreptului sau !n cartea functara l~t !n aceasta tpoteza !~i
gas~te aplicare prmcipiul accesorium sequitur principale, !nsa numai dacii
terrnenul de prescriplie extincttva ar fi mai scurt decat eel institutt prm aceasta
dispozilie iegala).
Daca !nsa este vorba de un tet1 dobanditor de buna-credinta ~~ cu titlu
oneros, art. 36 din Legea nr. 7/1996, republicatii, prevede ca termenul de
presc.~tp~te extincttva a aqiunii !n rectificare este de 3 ant de ia data !nregistrarii
cerent pnn care te$1 respectiv a solicitat !nscrierea dreptulut sau, ,afara de
cazul cand dreptul material Ia aqiunea de fond nus-a prescns".
Sintetizand cele men!ionate mat sus, vom reline urmatoarele: actiunea !n
rectificarea !nscrierilor definitive ~i a celor provizorii, exercitata Jmpotriva
dobanditorilor nemijloci!i sau a tet1ilor subdobanditon de rea-credin!a, !n
pnnctptu, este tmprescriptibila extinctiv [art. 35 a lin. (1 )]; aqiunea In rectificarea !nscrierilor definitive ~~ a ceior provtzorii, exercitata !mpotriva tet1elor
persoa_ne care ?-au !nscns un drept reai dobandit cu buna-credinla ~~ pnntr-un
act IUrtdtc cu tttlu gratuit este prescnptibila extinctiv [art. 35 alin. (2)]; aqiunea
in r~ctificarea inscnerilor definitive ~~ a ce!or provizorii, exercitata impotriva
tet1elor persoane care $t-au !nscris un drept real dobandit cu buna-credinta st
prtntr-un act Juridic cu titlu oneros este prescriptibila exttncttv (art. 36).

La aceste precizan, mat trebwe adaugat ca acfiunea fn rectificarea erorilor
matena/e cuprinse fn cartea funciara este imprescriptibila sau dupa caz
prescnptibila extinctiv, !n condi(iile prevazute de art. 35 ~~ ur~. din Lege~
nr. 7/1996; republicata, care, potrivit art. 53 alin. (2) din aceea~i lege, se aplica
pnn asemanare.
Legea nu se refera ~i Ia prescriptibilitatea sau tmprescriptibilitatea acpunii fn
rectificarea notarilor cu efect de opozabi/itate sau de mformare pentru terje
p~:;oane, dar !~_doctnna se apreciaza ca o asemenea aqtune este tmprescripttbtla extmcttv, fund vorba de acte ~~ fapte JUridice privitoare Ia dreptun personale, Ia starea $i capacitatea persoaneior !n legatura cu tmobilele cupnnse In
cartea functara.' Un argument !n acest sens !I constituie teza final a a articolului, ,afara de cazul cand dreptui material Ia aqiunea de fond nu 5.a
prescns", care reflecta accesonalitatea acestei aqtUni falii de dreptul material.

M. Nicoiae, Publicitatea 1mobiliara ~i noile ci:irti funciare, Ed. Press Mihaela, Bucure~ti,

2000, p. 422.

Borol

lJrept crvil. 1-'artea generala

366

Acpunea in prestape tabu/ara, 1ntemerata pe art. 27 din Legea nr. 7/1996,

republicata,' este rmprescriptibila extmctrv, indiferent de drptul real care face
obrectul er, 1ntruca.t artrcolul 1n cauza nu distmge daca se fundamenteaza pe
dreptul de uzufruct, de uz, de abita;re sau de servitute.
Jn !ipsa unor dispozi}ii legale exprese, S-ar putea SUS\ine ca problema prescnptibilita}ii sau imprescriptibilita}ii ae}iunii 1n JUStificare,' urmeaza a se rezolva
1n functie de calificarea acester aqium ca nepatnmoniala on, dimpotnva, ca
patnm~niala. Dadi s-ar admite ca este vorba de o ae}iune nepatrimoniala, ar
insemna ca ar fi rmprescriptibila extinctiv; 1n schimb, daca s-ar considera di
este vorba despre o aqiune patrimonial:\ ~~ personala, atundi 1nseamna ca
aqiunea 1n discu}ie ar fi prescriptibila 1n termenul general >de prescnp}ie
extinctiva, aplicabil aqiunilor personale (3 ani),' iar dadi s-ar aprecra ca ar fi
vorba de o ac\iune patrimomala ~i real a, atunci ar urma sa se adm ita ca devm
Potrivit art. 27 alin. (1) din Legea nr. 7/1996, ,eel care s-a obligat sa stramute sau sa
constitulein folosul altuia un drept real asupra unui imobil este dater
ii predea toate
inscrisurile necesare pentru inscrlerea acelUI drept", iar alineatul 3. al aceluia?i articol

sa

situa~ia in care eel obligat nu preda inscrisurile, persoana interesata va putea

solicita instantet sa dispuna tnscrierea in cartea tunciarii", hotararea mstan~ei de JUdecata
suplinind consimtamantul Ia inscriere al pal):ii care are_ obliga~ia de a preda inscrisurile
necesare inscrierii. De asemenea, trebUie precizat di acpunea in presta~te tabulara poate fi
indreptata ~~ impotriva tertuiUI dobanditor inscris in cartea functara, dad. sunt intruntte
cumulativ urmatoarele condi!ii: actul juridic in baza d.ruia se solicita presta~ia tabulara sa
fie incheiat anterior celui in baza diruia a fost inscns dreptul teftului in cartea funciadi, iar
tertul sa fi dobandit imobilui cu titlu gratuit sau, daca 1-a dobandit cu titlu oneros, sa fie de
re~-credint~ lart. 27 alin. (5}].
De o ~CJiune in prestajie tabu/ad speciala, este verba ~i in cazul reglementat dea~. 28
din Legea nr. 7/1996, conform di.ruta, ,dobanditorul antertor poat~ cere instan!et JUded.~
tore~tt sa acorde inscrierii sale rang preferenpal ta~a de inscnerea etectuata Ia cererea unur
tert, care a dobandit ultenor imobilul cu titlu gratutt sau care a fast de rea-credinta Ia data
incheterii actului"
2 Ac.tiunea in JUStificare este aceea prin care se solicita transformarea in inscnere
definitiva a unei inscrien provizorii in cartea funciara. Conform art. 29 alin. (2) din Legea
nr. 7/1996, republicata, ,inscrierea provizorie poate fi ceruta in urmatoarele sttuatii:
a) cand dreptul real ce se cere a fi Tnscris este afectat de o condi~ie suspensiva;
b) ca.nd se solicita intabularea unut drept real in temeiul unei hotarari judecatore$ti ce nu
a ramas trevocabila;
c) dadi se dobande~;te un drept tabular care, anterior, a fast lnscris provizonu;
d) daca debitorul a consemnat sumele pentru care a f6st inscrisa. ipoteca on privilegiul
tmobiliar;
e) dadi pentru solu~ionarea cererii sunt necesare tnscrisurl suplimentare, care nu aduc
insa atingere tondulut dreptulu1 ce se cere a fi lnscns ~~ nu fundamenteaza not capete de
cerere."
3 Pentru solutia potnvlt di.reia aej:lunea tn prestape tabulara este supusa 'termenulul de
prescrip~1e de 3 ani, a se vedea, spre exemp!u, C. Birsan, M. GaiJJ, M.-M. Pivniceru, Drept
c1vil. Drepturile reale, lnstitutul European, la~t, 1997, p. 222-223.

prevede d. ,in

Boroi

Prescnp}ra extinctiva

367

incidente regulile care guverneaza domemul prescnp}rei extinctrve In categorra

drepturilor reate.
1n ce ne privejte, apreciem ca solu\ia trebure data pornrndu-se nu de Ia
caracterul nepatrimonia\ sau patrimonial a\ acester aqiunr, cr de Ia premisa ca
dreptul de a face opozabil fala de ter}i dreptul real imobiliar care s-a transmrs
ori constiturt are caracter accesoriu 1n raport cu lnsu~r dreptul real rmobiliar
respectiv. Prin urmare, 1n prrncrpru, aceasta aqiune este supusa sau nu
prescrip}lei extinctive, dupa cum dreptui real imobiliar Ia care se refera este sau
nu prescriptibil extinctiv (accesorium seqwtur prrnc1pa/e). Mai exact, aceasta
solu}ie urmeaza a se aplica 1n privin}a acpunii in JUStificare 1' cererii prin care
se solicita lnscriere<J dreptulw real imobiliar in cartea funCTara.
Acpunea 1n radiere', 1ntrucat este reglementata 1n cadrul acelu1a~1 artrcol ce
prive~te ~i ae}iunea 1n presta}ie tabu lara generala, este considerata, pe cale de
consecrn}a, de iegrurtor drept o ac1rune 1n prestalie tabulara, astfel 1ncat 1'
aceasta este, de lege lata, imprescriptibila extinct1v fart. 27 alin. (2l coroborat
cu alin. (4) Legea nr. 7/1996 republicatal.
Pentru rezolvarea probleme1 de a ~ti daca acpunea in prestaJ!e tabulara
(speciala) intemeiata pe art. 28 din Legea nr. 7/1996, republicata, este sau nu
supusa prescnp}ier extrnctive, trebuie avuta 1n vedere ~i 1mpre1urarea ca
admiterea unei asemenea ac!iunr va avea ca elect ?' rectificarea cupnnsulur
cartii funciare, prin supnmarea 1nscnerii facute de tertui dobanditor, ceea ce
1nseamna ca trebuie s~ se tina 5~ama nu numar de prescnptibilitatea sau
rmprescriptibilitatea dreptului reai rmobiliar efectiv valorificat. cr ji de dispozr}iile care reglementeaza prescrip}ia aqiunii 1n rectificare exercitata lmpotnva
unur ter} dobanditor de buna-credin\a ?' cu titlu graturt sau, dupa caz, de
rea-credin\a. Astfel, ac\iunea exercitata lmpotriva ter}ulur dobanditor de
rea-credinla este rmprescriptibila extrnctrv, sub rezerva prescnp}rer dreptulur Ia
aqiune 1n fond [concluzre desprinsa din coroborarea art. 28 cu art. 35
alin. (1)], iar aqiunea exercitata 1mpotriva tertuiur dobanditor de buna-credinla
~i cu titlu gratuit este prescnptibila [conciuzie desprrnsa din coroborarea art. 28
cu art. 35 alin. (2)]. 2

4.9. Prescripjia exlinctiviHn malerie succesorala

Dreptul de opJ!une succesorala este sup us prescnp}iei extrnctrve I art. 700
alin. (1 J C. crv., care dispune ca ,dreptul de a accepta succesiunea se prescne
pnntr-un termen de 6 luni socotit de Ia data deschiderii succesrunii"l. .

1
Ac~iunea in radiere prlve~te obligarea tituiaruiui dreptului sa predea celui indrept3~it
inscrisurile necesare radierii [art. 27 alin. (2) din Legea nr. 7/1996, republicatal.
2
A se vedea ?J M. NicoJae, Publicitatea I... J, p. 412.

Boroi

Drept c1vii. Partea general a

368

Aqiunea prin care se solicita iejtrea din mdivtziunea succesoralii (partajul

succesorall este 1mprescriptibila extinctiv [art. 728 alin. (1) C. c1v., potriv1t
diruia, ,( ... ) un coerede poate cere oridlnd 1mparteala succesiw'lii, ch1ar cand
ar exista conven!ii sau prohibi!ii contrarii"]. 1 De retinut di aqiunea de partaJ
este imprescnptibila extinctiv nu numai Tn ceea ce prive?te Tmpartirea bunurilor
mobile ~i imobile care aldltuiesc masa succesorala, ci ~~ a fructelor produse de
bunurile indivize, Tn masura Tn care aceste fructe mai exista Tn materialitatea
lor; dadi Tnsa fructele nu ma1 exista Tn matenalitatea lor, cererea de aducere Ia
masa de Tmpal}it a echivalentului valonc al acestora are caracter patrimonial $i
personal, fiind prescriptibila Tn termen de trei ani de Ia data culegerii fructelor
respective.
Aqiunea pnn care se solicita constatarea masei succesota/e, a ca/itiifii de
mojtemtor sau a coteior succesorale este imprescnptibila extinct1v, fiind vorba
de o actiune 'i'n constatare.
Acpunea rn reducjiunea /iberalitiifilor exces1ve are caracterul une1 aqium
patnmon 1ale ?I personale2; este, pe cale de consecm!a, supusa prescriptiei
extinctive, .termenul de prescriplie fiind de 3 ani, socotindu-se de Ia data
deschiderii succes1unii. 3

369

Prescnplia extinctiva

Aceea~i este solutia ~i In cazul ac!illnii privind raportu/ donaJiilor, deci o

asemenea aqiune, avand caracter patrimomal ~i personal,' poate fi introdusa Tn
termenul general de prescriptie de 3 ani,' fiind lara relevanta Tmpre1urarea d
raportul donatiilor se solicita separat (fie Tnainte de partaj, fie ulterior parta;ului
succesoral) sau Tn cadrul procesului de iewe din indiviziunea succesorala.

' Trib. Suprem, s. c1v., dec. nr. 673/1982, In Culegere de dec1zii 1982, p. 36; dec,
nr. 860/1983, in Cuiegere de dectzii 1983, p. 87. De~i imprescrlptibila extmctiv, aq:iunea de
partaj succesoral poate fi totu~t paralizata temporar in cazui extstentel unei conventii de
menpnere a st.3.rii de mdiviziune pe o penoada de eel mult 5 ani {art. 728 alin. (2) C. CIV.J,
respectiv definitiv (eel putin in. parte) in cazul in care unul dintre coindiv1zari a exercitat
asupra unor bunurl succesorale o posesie utila de 30 de ani, care sa conduca Ia dobandirea
lor pnn uzucapiune (art. 729 C. civ.).
2
Este vorba de acea aqlune pnn care mo~tenitorii rezervatarl (sau, dupa caz, mo~te
nitorii acestora ori ce1 care ie tnf3!i~eaza drepturile, adica ce1 care au dobandit de ia
mo~enitorii rezervatari drepturi succesorale pnn acte tntre vii, precum ~~ creditorii
mo$ten1torilor rezervatari) solicita reducerea iegatelor si donatiilor care tncalca rezerva
succesorala, astfellncat aceste liberalit3ti sa se lncadreze In cotltcitea disponibila ordinara.
Ac~1unea In reductiunea liberalita~ilor exces1ve nu este o actiune reala, c1 o aq:1une
patrimomala ~i personala, deoarece dreptul de a cere reduqiunea poate fi opus numa1
legatarilor ~~ donatarilor, mo~tenitorul rezervatar neputand urmari bunurile ce au format
obiectul liberalitatilor exces1ve (mal exact, bunurife donate) tn mJ.inile tet}ilor subdo~
banditon, 1poteza In care rezerva se intrege$te prin echivalentui p3!1ii ce depa~e$te cot1tatea
disponibWi (art. 855 C. c1v.).
3
Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. dec. nr. 1649/1972, In Repertonu 1969-1975, p. 204,
nr. 518; dec. nr. 1973/1973, in Culegere de deCIZii 1973, p. 215; dec. nr. 732/1986, in
Culegere de dee~zii 1986, p. 86, in aceasta din urma dec1z1e aratandu-se cain cazul in care,
di~ motive mdependente de voinJa sa, titularui dreptului Ia aqrune nu a avut cuno~in~a de
ex1stenta testamentulu1 prin care 1-a fast iezata rezerva succesorala, termenul de prescripfie
lncepe sa curg2 de Ia data.ia care a luat cuno~tinta de testamentui respectiv (aprec1em ca si
lntr-o asemenea 1poteza prescnptia lncepe sa curga de Ia data deschlderii succesiunii, inSa
lmpre]urarea din spe~a constitUJe o cauza care justific3 repunerea In termenui- de prescriplle

extmctrva). 1n acee~i decizie se mai mentioneaza di in situafia. in care eel care invoca
reduq:iunea se afla tn posesia obiectului reduqrunii, nu i se poate opune prescnpfia, deoarece nu i se poate repro~ o neglijen~ 1n valorificarea -unor drepturi ale sale, d.t timp a
exercitat tn fapt toate prerogativeie rezultand dintr-o astfel de situatie, iar beneficiarul liberalitii~ii _nu a cerut predarea oblectului Jegatului. 1n acela~1 sens, instanta suprema decisese
antenor ca. reduq:iunea poate fi ceruta ~~ pe cafe de aparare, care nu este prescriptibila, daca
eel care invoca reduq:iunea este in poses1a obiectului legatului- Trib. Suprem, s. civ., dec.
nr. 700/1972, in Repertonu 1969-1975, p. 206, nr. 258 (pentru aceasta solu!ie, a se vedea f'
Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, p. 387). S-a avansat 1nsa ~~ soltJtia potrivlt direia
reducpunea libera:lita~ilor excesive este supusa prescripJiel extinctive in.diferent daca se
solicita pe cafe de aqiune sau pe caie de excepJie, deoarece valorificarea dreptuiUJ pe cafe
de excepJie (aparare de fond) este prescriptibila sau imprescnptibila dupa cum valorificarea
dreptului respectiv pe caie de aqiune este sau nu prescriptibilii (a se vedea, In acest sens, Trib.
Suprem, s. dv.,. dec; nr. 11.19/1977, in Culegere de decizii 1977, p. 92; St.D. Carpenaru,
Dreptul de motemre, In Drept c1vil. Contractele speCJale. Dreptui de autor. Dreptul de
m0~tenire, Umversitatea din Bucure$ti, 1983, p. 478; E. Safta-Romano, op. dt., in revista
,Dreptul", nr. 9-12/1990, p. 118). Este insa de discutat daca reduqiunea liberalit<ltilor exceSIVe poate fi obJ.inuta pe cale de excep~ie (in sensu I de Simp! a aparare de fond), deoarece, In
realitate, paratui (m~tenitorul rezervatar) supune judec3fii o pretenJie proprie fata de
reclamant (legatarui sau donatarul care solicita executarea legatului sau a donatiei), pentru
care trebuie sa formuieze cerere reconvenJionala (in acest $i 0. Chirica, Drept c1vil. SucceSium, Ed. lumma. Lex, Bucure~ti, 1999~ p. 191 ), ceea ce lnseamna ca. este vorba tot de o
vaiorificare a dreptului pe cale de acJiurle (numal daca reduqiunea ar opera de drept, iar
instanta ses1zata ar urma doar sa tonstate aceasta, ceea ce nu este cazul, ar fi verba de o
ventabila aparare de fond}. Desigur ca., in funq:ie de circumstanJele speJel, s-ar putea adm1te
ca prescripJia extinctiv3 nu a- inceput sa curga. on a fast intrerupta, dadi posesia mo$tenitorulul rezervatar ar avea semnifica~ia unel recunoa~ten din partea gratificatului.
' AcJiunea privind raportul donajiilor este acea aq:.iune pnn care se vaiorifica obligaJia
pe care o au intre ei descendenJii ~~ so!ul supravie~uitor ai defunctuiw, care vin efectiv $1
~mpreuna Ia mo$tenire, de a readuce Ia mo$temre, In natur;l sau prin echivalent valonc,
bunurile pe care le-au primit cu titlu de donatie de ia de cuius, cu exceptla cazului cand
donatorui a dispus.scutirea de raport a donatiei.
Aceasta a-q:iune este personala, iar nu reala, deoarece dreptul mo$tenitorilor de a pretinde raportul este .un drept personal (de creanJ3.) nilscut din lege $i din vOinJa presupusa a
donatorulw, aqiunea care II sancJioneaza putand fi exercitata numai impotriva mo~tenito
rilor -donatan, 1ar mo~enitorii care solicita raportul nu benefie~aza de un drept de urm<lrire.
2
1n acest sens, de exemplu, Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 1663/1981, In Culegere de
decizii 1981, p. 129; dec. nr. 2238/1985, in ,Revista romana de drept", nr. 9/1986, p. 62;
dec. nr. 685/1989, In revista."Dreptul", nr. 3/1990, p. 66.

Bor01

Boroi

I 1'-'-''-''

c~t prive~te petitia de ereditate,' se apreciaza .ca aceasta este supusa

prescnp\iel, termenul de prescnplie fiind de trei ani de Ia data dmd paratul a
facut acte de mo?ten1tor. 2 Tinand 1nsa cont ca peti)ia de ered~at1= este calificata
de maJoritatea autorilor ca o acpune reala, 3 ar trebui sa se &dmita ca ea este
guvernata, !n ceea ce prive?te prescriplia extlnctiva, de regullle prevazute de
Codul c1vil, iar nu de cele cupnnse !n Decretul nr. 167/1958. In once caz, a?a
cum de altfei s-a ?i deCis In junspruden)a, daca nu se solicita rest1tuirea bunurilor succesorale, ci numai constatarea vocape1 succesorale, peti\ia de ereditate .
este, In realitate, o s1mpla a<:~iune In constatare, fiind deCI 1mprescriptibila

extinctiv. 4

Referitor Ia prescnptibilitatea acpunii pnn care se cerepredarea (executarea)

legatuiUI cu titlu particular, solu!ia trebuie data In fun(\le de obiectul legatuiui
cu titlu particular. Astfel, daca legatul cu titlu particular areca obiect drepturi
de creanta sau bunurl de gen, actiunea are caracter patnmon1al ?I personal,
fiind dec; supusa regulilor de drept comun referitoare Ia prescriplia extinctiva
cupnnse In Decretui nr. 167/1958; daca lnsa ob1ectul legatuiUI 11 constituie
dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra unui bun individual determmat, atunc1 este verba de o ac11une reala, astfellncat, sub aspectul prescriptibilitatii sau imprescnptibilitalii aceste1a, urmeaza a se aplica regulile care
guve~neaza aqiunea tr1 revendicare sau, dupa caz, aqiunea confesone.
_
Acpunea fn deciararea nulitafii legatului se prescne In termen de 3 an1 daca
se invoca 0 cauza de nulitate relat1va a acestu1 act JUndic, lnsa este imprescriptibila extinctiv atuncl cand se mvoca 0 cauza de nulitate absoiuta.
.
Acpunea fn revocarea (desfiintarea) legatuiui pentru neexecutarea sarc1nii
este o ac;tiune patrimoniala ?i personala, fiind supusa prescnp!iel extmctive !n
termenu 1de 3 ani prevazut de Decretu I nr. 167/1958. ApreCiem ca aceea?l este
soiu(ia ?i In cazul ac(iunii In revocarea (desfiin(area) legatuiUI pentru ingratitudinea legatarulu1, cu precizarea ca, In cazul!n care cererea de revocare este
1

Petijia de ereditate este acea aqiune 1n JUStitie prin care reclamantul solicita instantei

recunoasterea calita~ii sale de mo~tenitor umversal on cu titlu umversal, precum ~~ obligarea

paratulu-i, care se pretinde de asemenea mo~tenitor un1versal sau cu titlu universal, Ia

restituirea bunurilor succesorale pe care le detine, drepturile. pretinse de cele doua parp fiind
inconciliabile.
2 St.D. Ciirpenaru, op. cit., p. 513; E. Safta-Romano, op. Cit., In revista "Dreptul",
nr. 9:-12/1990, p. 115; V. St01ca, Oob3.ndirea poses1unii mo~tenirii, 1n Mo~tenirea testamentara. Transmisiunea ~i impart.eala mo~tenirii, Ed. Proarcadia, Bucure~ti, 1993, p. 1'63.
A se vedea ~~ C.A. Pl01e~ti, .dec. CIV. nr. 1407/1998, in Buletinul junsprudentei - semestrul I
1998, p. 209.
J A se vedea, _spre exemplu: M.B. Cantacuzmo, op. cit., p. 240; C. Hamangiu, I. Rosett!BJ/finescu, AI. 8Jic01anu, op. cit., vol. Ill, p. 493; St.D. CJrpenaru, op. cit., p. 513; Fr. Deak,
Tratat de drept succesoral, p. 536; 0. ChiricJ, op. cit., p. 268; L. Stiinciuiescu, op. cit.,
p. 260.
4 Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 1051/1969, in Culegere de dee~zii 1969, p. 160.

Bor01

't'~'

....

:'J I !

._.,~~' ''-~' ~""

1nteme1ata pe o 1n1urie grava facuta memonei testatoruiUI, art. 931 C. c1v.

stabile?te un termen de un an de Ia data delictuiui.'
Nu exista un punct de vedere unitar !n legatura cu soiU\IOnarea probleme1
prescnptibilitaJii s;;.u imprescnptibilitalii ac(iunii pnv1nd lichidarea cheltwelilor
de fnmormantare. lntr-o solu!ie, actiunea este imprescriptibila, lntrucat ?' ac}IUnea de 1ewe din indiviZiunea succesorala este 1mprescnptibila2 (solu!la aceasta
ar decurge din nevo1a sociala de a nu loifa mdirect pe mo?ten1torul care a facut
cheltuielile de !nmormantare sa !i Cherne !n (udecata pe ceilaiJi ffiO?temtori). 3
intr-o alta solulie, Ia care ne raliem, ac(iunea este supusa prescnpJiel extmct1ve.
deoarece areca obiect valorificarea unui drept de crean1a, fiind deCI vorba de
o ac(iune cu caracter patrimonial?' personal. 4
Aceea?l este soiu(ia !n cazul lichidarii oflcaror datorii ale mo~tenirii (aceie
obligalii patnmomale ale defunctuiUI care, 1ndiferent de 1zvorul lor, ex1sta !n
patrimoniul succesoral Ia data deschiderii mojtenirii) ~~ sarcm1 ale mo;temrii
(acele obligaJii patrimon1ale care, lara a fi existat !n patnmomul ceiUI ce iasa
mo?temrea, se nasc !n persoana mojtenitorilor Ia deschiderea mo?ten~rii sau
ultenor, independent de voinla defunctuiUI on a mojtenltorilor, precum
cheltuielile pentru adm1nistrarea 1' lichidarea mo?tenirii, plata legatelor cu titlu
part1cular etc.), deCI ac(iunea exerc1tata de catre mo?temtorui care a platlt peste
partea sa 1mpotriva celorlalti mo?tenitori este supusa prescripliel ext1nct1ve !n
termenul general de prescriplie aplicabil drepturilor de creanJa, 1ar aceasta
indiferent ca cererea se valorifica pe cale separata sau In cadrul procesuiUI de
ie~ire din indiviziunea succesorala.5 lnsa, a?a cum s-a decls In junsprudenti3.. 6

1
Mentionam 1nsa ca. maJOritara este solu~ia potriv1t ca.reia, In toate cazurile de mgratitudine, cererea de revocare trebuie intentata in termen de un an, fie In teme1u1 art. 833
alin. (1) C. c1v., fie in temetUI art. 931 C. c1v. Totu~1, art. 930 C. c1v., referitor Ia cauzele de
revocare a iegatuiw, trlm1te numai Ia art. 830$1 art. 831 pet. 1 ~i 2 C. civ. {ce stabilesc cauze
de revocare a donatiei), tar nu si Ia art. 833 alin. (1) C. civ., iar norma inscnsa in acest din
urma artico\ fiind speciala, lns~amna ca nu poate fi aplicata pnn analog1e. De asemenea,
art. 931 C. c1v. este toto norma speciala ~i decl nu se aplica decat ipotezei Ia care se retera.
2
Trlb. Suprem, s. civ., dec. nr. 1699/1972, In Repertoriu 1969-1975, p. 226, nr. 612.
~ Gh. Beieiu, C.A. Moardf}, op. cit., in revista ,Dreptul", nr. 9-12/1990, p. 130, autorii
fi3.dnd urm.3toarea distincpe: fata de como~tenitorii acceptanti a1 mo~teniriL cererea de plata
a p3rJ:ii lor din cheltu1elile de inmorm~ntare trebu1e sa fi socotit.3. imprescrJptibiJa, ca insu~i
dreptul de a cere parta1ul; fat.3. de mo~ten1torii neacceptanti, actiunea este prescnptibil.3. in
conditiile art. 3 jl art. 7 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958.
4
Trib. Suprem, s. CJV., dec. nr. 503/1987, in Culegere de dee~zii 1987, p. 1 16: f. Ivanov,
ln leg.3.tura cu prescriptibilitatea ceren - formuiata in cadrul procedurii de parta1 - pnvmd
llchidarea pretentiilor dintre como$ten1ton referitoare Ja cheltu1elile de inmormJ.ntare, in
,Rev1sta romana de drept", nr. 8/1986, p. 21; E. Safta-Romano, op. c1t., In rev1sta ,Dreptul",
nr.9-12/1990,p.118-119.
sA se vedea ~i Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, p. 517.
r. Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 503/1987, citata ma1 sus.

Bor01

~3~7~2_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _...:D::.:r:eip:.:t..:c;_iv-'-il-'-.;_P;_art-:-e_a_g,_e_nerala i

dadi este cazul, poses1a exercitata asupra. bunurilor succ:sorale afl_a~e ~n

mdivlziune de catre mo~tenitorul care a platlt peste parteasacare sem~1f1cat1a .,
une 1 recunoa~ten din partea celorialti mo~teniton, fiind dec1 vorba de o m~reru
pere a prescrip\iei ori de o aman~~':_ a lnceputulu~ cursulu"1 ace~e1a; mtr-o
asemenea 1poteza, prescnptla aqiUnll m rest1tu1re va m~ep: sa ~.urga de Ia data
pierderii poses1e1 bunurilor succesorale ori d':, Ia data l':'part;lu .voluntare sau
de Ia data formularii une1 cereri de parta1 de catre unul dm cedal\1 mo~temton.
1n privinta separatfet de patrtmonii,' Codul c1vil distinge: sub aspe~tul
prescriptie1 extinctive,dupa cu':" bunu~ile succeso~ale sunt mob de sau 1mobtle. . .
Astfel, In cazul bununlor mobile, pnv1leg1ul cred1torulu1 separat1st se prescne
In termen de 3 ant de Ia data deschiderii succesiunii (art. 783 C. civ.); m cazul
bunurilor imobile, pnvilegiul este imprescnptibil, sub rezerva prescrip\iei
dreptulut Ia aqiune In fond, fiind opozabil ~~ tert!lor dobandito:i, !n masura In
care a fost conservat potnvit regulilor de Ia pubhcitatea 1mobtltara (art. 783 ~~
art. 1743 C. civ.).
Cat prive~te. prescriptibilitatea sau imprescriptibilitatea aqiunii In anularea
certificatulw de. moptenitor, trebuie mentionat di o asemenea aqiune nu este o
aqiune de sme statatoare, ci o aqiune grefatii pe a:'fiunile :ar: sanction:az~
direct drepturiie mo~tenttorilor sau, dupa caz, ale tert1lor, a~a meat urmeaza aft
supusa regulilor, In matene de prescriptie extinctiva, aplicabile acestor actiunt,'
fiind deci necesar sa se stabileasca daca dreptul care se prettnde ca a fost
lndllcat este sau nu supus prescrippei extinctive. 3 1n concret, vom face urmatoarea distinqie: a) cand eel care solicita anuiarea certificatulu1 ~e mo~tentto: .a
partictpat Ia procedura succesorala notariala ~~ a constm\it Ia eltberarea certlftcatulut anuiiuea acestuia poate fi ceruta numai pentru vtcii de conslm\amant
sau m~apacitate, ipoteza in care, fiind vorba de o nulitate rel~tiva, aqiunea
este supusa prescriptiet extinctive,< ori pentru cauze de nulttate absoluta,
5
1poteza1n care aqiunea este imprescnptibila extinctiv; b) eel care nu a participat Ia procedura succesorala notanala, lntrucat mentiunile cuprinse In certifi-

' Prln separatia de patrimonii se lntelege pnvilegiul ori beneficiul individ_uai care poate fi
mvocat de orice creditor al succesiunii, rndusiv creditorul-legatar, in temetul dirwa acesta
are dreptui de a fi pliitit din vaioarea bunurilor succesorale cu prefennta fata de creditorii
personall at mo~enitorilor.
2

0. Chiricii, op. Cit., p.. 286.

..

3 1n .acest sens, R. Petrescu, Aspecte din practlca Judic1ara In legatura cu anularea certlflcatu!UI de mostenitor, In ,Revlsta romana de drept", nr. 9/1975, p. 39; E. Safta-Romano, op.
cit., in revista ~Dreptul", nr. 9-12/1990, p. 116.
4
A se vedea, spre exemplu, Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 514/1972, In Culegere de
deCizii 1972, p. 164; dec. nr. 844/1981, in ,ReviSta rom~na de drept", nr. 1/1982, p. 57;
C.S.)., s. c1v., dec. nr. 790/1990, in rev!Sta ,Dreptul", nr. 1/1991, p. 69; dec. nr. 232/1992,
In Probleme de drept 1990-1992, p. 136.
!>

C.S.j., s. c1v., dec. nr. 459/1993, 'Buletinul jurisprudentei 1993, p. 28.

Boro1

Prescriplia extinct1va

373

catul de mo~tenitor li sunt opozabile pana Ia proba contrara, poate solicita

mstan!ei sa constate calitatea lui de mo~tenitor, stabilirea masei succesorale ~~ a
. drepturilor fiecarui mo~tenitor, ipoteza in care aqiunea _In anularea certificatuiut de mo~tenitor deja emis are caracterul unet aqiunt In constatare ~~ deci
este imprescriptibila extincttv' (In sa, . desigur, prescnptia extmcttva ar putea
1nterveni In pnvmta dreptulut de Op\iune succesorala), ori, nefiind mo~tenttor,
poate contesta cuprinderea In masa succesorala a unui bun propnetatea iui,
ipoteza In care aqiunea in anularea certificatului de mo~temtor este guvernata
de regulile aplicabile ac!tunilor reaie.

Secfiunea
a 111-a. Termenele de prescriptie
.
.
extinctiva
1. Nofiune ~ clasificare
Termenul de prescripfie extinctiva este intervaiul de timp, stabilit de lege,
lnauntrui caruta trebute exercitat dreptul Ia aqiune, sub sanqiunea pierderii
posibilitalii de a .ob!ine condamnarea paratului Ia executarea obligatiei ce li
revine (respectiv, sub sanqtunea pterderii dreptuiui real principal sau dreptului
nepatrimoniai, In masura In care acesta este supus prescriptiei extinctive).
Ca orice termen, $i termenui de prescrip!ie extinctiva are un inceput (marcat
de data Ia care incepe sa curga prescriptia extinctiva), o durata, precum $1 un
sfar~it (marcat de data 7mplinirii prescriptiet extinctive).
Termenul de prescrip\ie extinctiva este un termen esenpalmente legal,
deoarece numa1 prin lege se poate stabili un asemenea termen [partea finala a
art. 1 alin. (1) din Decretui nr. 167/1958].1n consecinta, prin act Juridic, partile
nU pot ntCI sa Stabileasca alte termene de prescrip\le extinctiVa, ntci sa
modifice termenele de prescrip\ie extinctiva edictate de lege; o clauza In acest
sens arfi Jovita de nulitate absoiuta [art. 1 alin. (3) din Decretul nr. 167/19581.
De regula, In literatura de specialitate se utilizeaza doua criterii de clasificare a termenelor de prescrip\ie extinctiva.
Astfei, dupa vocatla sau sfera ior de aplicare, se face distinctie lntre termenele generale de prescriptie extinctiva si termenele spectale de prescrtp\ie
extinctiva.
i A se vedea ~i Trib. SUprem, s. civ., dec. nr. 514/1'972, citata mal sus. Pentru solutia,
gre~ita in opinia noastra, di aq1unea in anularea certificatului de vacanta succesorala ar fi o
aqiune personala ~~ deci supusa prescnptiel extinctive in termenul generai de 3 am, a se
vedea C.A. Bucure~r, s. a IV-a civ., dec. nr. 1611/1996,1n.Culegere de practica judiciara

civila 1993-1998, p. 85.

375

Prescrip\ia extinct tva

Drept ctvil. Partea general a

374
ln ra ort de 1zvorul normativ, deosebim lntre termene d~. prescnp}i':
extinc\lv~ instituite de Decretul nr. 167/1958, termene de prescnpj1eextmcttva
d c dul c1v'tl 51 termene de prescriptte exttncttva mstttutte de alte
mst1tu1te e o
.
.
.

gatorii),' aq1unii revocatorii (paulienel,' cererii pentru plata contravalorii tructelor,' cererii prin care se solicita rezoluliunea unu1 antecontract de vanzarecumparare,' cererii pnn care mandantul solicita mandatarulu1 restttuirea
bunurilor primite de acesta din urma ln teme1ul contractu lUi de mandat,' cere-

acte normat1ve.

rii prin care se

2. Termenele generale de prescripjie exlinctiva

2.1. Precizori prealabile
Prin termen general de prescripJte extinct/Vii. ln_}elegem acel termen care se
aplica practic on de cate on nu 1? 1 gase?te apl!ca}te un termen spectal de
prescnp}te extinctiva lntr-un anume caz dat.
.
. .
. .
'nd con\ de solutiile adoptate !n ce pr\Ve?te domentUI prescrtp}tet
exti~~t~ve, urmeaza sa facem 0 distmqte ~i ln legatura cu termenele generale
de prescrip}ie extinctiva, anume, pede o parte, pentru ac)!unde (cerenle) pe:sonale, ad\ca acelea prin care se urmare?(e valonftcarea_ unut drept de creant~.
termenul general de prescrip}ie extinctiva este eel stabdtt de art. 3 _aim. (1 l dtn
Decretul nr. 167/1958 (3 ani), 1ar, pe de alta parte, pentru ac}tun~e (cerenle)
rea\e, mai exact, pentru aqiunile (cererile) reale pnn care se. urm~re?~e ..ocrottrea unui drept real princtpal, termenul general de prescnp\le exnncttva este
eel stabilit de ~rt. 1890 C. civ. (30 ani).

2.2. Termenul general de prescripjie extinctivo. ~~ ~ ani. aplicabil

acjiunilor personale (acjiunilor prin care se va1onf1ca un drepl de

solicita

pronuntarea unei

hotaran

care

sa tina

loc de contract

(este vorba de executarea silita ln natura a obligat1e1 de a face izvor~ta din

antecontract) etc.
S-a aratat" ca termenulln disculie 1si gaseste aplicare ?i In cazul pretentiilor
patnmon1ale care lnsolesc o aqiune, indiferent daca aceasta din urma este sau
nu prescriptibila extindiv (spre exempiu, pretentiile patnmonlale ce lnso}esc
act1unea in nulitate/ actiunea In reduqiune, actiunea tn rezolutiune sau
reziliere etc.). 1n ce ne pnveste, consideram ca s~lutia trebu1e nu~ntata. ln
sensui ca termenul de pre.scripiie extinctiva de 3 an1 est~ aplicabil numa; atune!
cand aC}iunea ln restitUtrea prestaliilor executate in teme1ul unu1 act JUndic ce
ulterior a fost desfiintat are caracterul une1 aqiunl (patnmon1ale sil personale,
nu lnsa ?i atunci cando asemenea aqiune are caracterul une1 aqiuni reale, caz
ln care urmeaza a se aplica regulile proprii acestor acltun1.
De asemenea. se adm1te ca acest termen generai de prescnppe extmct1va
este aplicabil, prin analog1e, 51 aqiunilor nepatnmomaie prescnptibile extinct1v
pentru care legea nu stabileste un termen spectal de prescnplte extmctiva (de
exemplu, cererea prin care se invoca nulitatea relatrva a unui act _Juridic), 8 Jnsa

nu poate fi extms si Ia acliunile reaie.'

S-a mal prec1zat ca termenui general de prescnplie de 3 ani nu 1si va gas1
aplicare ln cazurile cand, printr-o dispozilie legala expresa, se mstttuie un

creanto)
Termenul de prescrip}ieextinctJva, cu cara?er gen~ral, aplicabil raporturilor
juridice obliga!ionale este mstituit de art. 3 aim. (1) d,:n Oecretul nr. 167/1958,
potnvit caruia ,termenul prescrip}iet este d~ 3 ant( ...) . . .
.
Acest termen se aplica tuturor acttuntlor personale, mdtferent de 1zvoru 1
concret al raportului JUridic obligational, cu excep}ta cazunlor pentru care
ex 1sta termene spectale de prescrip}ie extmct1va.
. _
.
. .
Cu titlu exemplificattv, menltonam ca, 1n practtca, t~_rmenul general de
prescnp}ie extincttva de 3 ani a fost ap~i~at ln cazul: c,ererll d<;_ raport al dona~
iiilor,' acl1unii !n reduq1unea liberal!ta\tlor exces1ve, aC\IUnll obl!ce lsubro

dec. nr. 1085/1972, ..In " Revista romana de drept", nr. 1/1973,
p 165; dec. nr. 1663/1981, In Culegere de dectzl\1981, p. 129.
.d

Tnb. Suprem, s. cJv.,

Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 743/1985, fn Repertonu 1980-1985, p. 123, nr. 271, ec.

nr. 2338/198.5, in ,Revista romana de drept", nr. 9/1986, p. 62.

Boroi

Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 653/1973, in ,Revfsta rom ana de drept", nr. 4/1974,

p. 145.
2

Trib. jud. Suceava, dec.

etvila nr. 21/1985, In

,ReVISta

romana de drept", nr. 5/1985,

p. 73.
3
Trib. Suprem, completul de 7 _judediton, dec. nr. 74/1982, In Culegere de dec1zii 1982,
p. 49; s, ctv., dec. nr. 129/1983, In Culegere de dec1zii 1983, p. 80; dec. nr. 2791/1984. Tn

Culegere de dectzii 1984, p. 50.

4
C.A. Bucure~tl, s. a IV-a civ., dec. nr. 63/1999, In Culegere de practid. iudie~ara Tn
mater1e civila 1999, p. 29.

~ C.A. Bucure~ti, s. a 111-a c1v., dec. nr. 2339/1999, In Cuiegere de practidi judi clara In
matene civila 1999, p. 60.
.

'Gh. Belew, op. ctt., p. 251; M. Nicoiae, op. c1t., p. 112.

7
S-a decis di aqiunea In restituirea prestapei ca urmare a anul3.rii

(desfiin~ilriil actului
juridic este supusa prescrippe1 extinctive In termenul general de prescnp}ie de 3 am - Trib.
Suprem, s. civ., dec. nr. 785/1978, in "Revista roman a de drept", nr. 10/1978, p, 51.
8
A se vedea, spre exemplu, C.A. Bucureti, s. a 11!-a CIV., dec. nr. 3246/1999 ~~ dec.
nr. 2079/.1999, In Culegere de pract1d. _iudiciara in matene c1vila 1999, p. 39 ~~ p. 80.
9 M. Nicofae, op. cit., p. 112.

Boroi

Drept c1vil. Partea generaia

376

termen spec1al de prescnp11e tot de 3 ani.' Precizarea prezmta U!ilitate pract1ca

1n s1tuat1a In care leg1U1torui ar modilica termenul general 'de prescnplie
extinctiva, lara lnsa a modifica ~~ normele speciale, linand cont de corelalia
care ex1sta 1ntre normele generale ~i normele speciale (o norma speCiala nu
poate li modilicata sau abrogata decat expres de o norma generala ulterioara).

2.3. Termenui general de prescripjie extinctive. de 30 ~ni. apiicabil

acjiunilor reale prescriplibile exlinctiv
Avand In vedere ca, potrivit art. 21 din Oecretui nr. 167/1958, dispozitiile
acestui act normativ (inclusiv cele releritoare Ia termenui general de prescriplie
extinct1val ,nu se aplica dreptului Ia ac\iune privitor ia drepturile de proprietate, uzufruct, uz, abita(JUne, serv1tute ~~ superfide", rezulta di pentru drepturile reale pnnCIPale prescriptibile extmct1v termenui general de prescnplie
extinctiva este cei instituit de art. 1890 C. c1v., care dispune ca ,toate aq1unile
(... ) reaie (...), pe care legea nu le-a declarat neprescnptibile ~i pentru care n-a
delipt un termen de prescnplie, se vor prescrie pnn tre1zeci de ani (. ..)"
Termenul de prescriplie extinctiva de 30 ani este aplicabil acliunilor reaie,
ca termen general, on de cate ori nu exista vreun termen speCial.
Se admit ca termenul1n disCU\Ie se aplica:
- ac}iunii In revendicare mobiliara 1ntemeiata pe dreptul de propnetate
pnvata (desigur, 1n masura ln. care se adopta concep\ia potrivit di.reia o asemenea actiune este supusa prescripliei extinctive);'
- ac}1unii negatorii prin care se contesta un drept de uzulruct sau de uz
avand ca obiect un bun mobil;
De asemenea, se apreciaza ca termenui general de prescripfie extinctiva,
prevazut de art. 1890 C. civ., se aplidi ~i acliunii conlesorii3 (cu exceplia cazuIUI 1n care prm intermediul aceste1a se apara dreptul de superficie, ippteza 1n
care aq1unea este considerata imprescnptibila extinctiv).1n iegatura cu aceasta
' Gh. Beiew, op. cit., p. 251; ~t. Rauschi, op. cit., p. 176; M. Nicoiae, op. cit., p. 112.

2 Tin.nd cant ~i de dispozitiile inscrise in art. 1909 C. c1v., precum ?i de mterpretarea

data acestora fn doctrina si in jurisprudenf5., rezulta d. termenul de prescrip!ie de 30 ani ar fi
aplicabil acpunii in revendicarea bunulUI mobil de ia hot1 g5.sitor ori de ra_ dob.nditorul de
rea-credint~L Pentru ipoteza in care proprietarul a p1erdut sau i-a fast furat bunui mobil, iar
acesta se afla In posesia unui ter} dob.nditor de. buna-credinta, aq1unea in revendicare
poate fi_ introdusa In termen de 3 am din momentul p1erderii sau furtuiui Iart. 1909 alin. (2)
C. CIV.L cu prec1zarea ca. majorftatea autorilor apreciaza di. acest termen nu ar fide prescrip~
tie extinct1va, cl de ded.dere, calificare ce este lnsa discutabila. In sfar?it, pentru situa!ia
d\nd propnetarul se desesizeaza de bunavoie de bunul mobil, incredintandu-1 unui
detentor, care ulterior instraineaza bunul respectiv unui tef1 dobanditor de buna-credin!a,
acesta din urma devine t>roprietar [art. 1909 alin. (1) C. civ.l, asa !neat actiunea in reven.
dicare nu mal poate fi adlnis-a.
~ A se vedea, spre exemplu~ Gh. Beleiu, op. cit., p. 252; E. Poenaru, op. cit., p. 241.
r:lnrru

Prescnpfia extinctiva

377

aq1une reala, trebwe 1nsa precizat ca, de~1 termenul. de prescnplie extinctiva
este de 30 de am, totu~1, termenul respectiv este prevazut de norme juridice
spec1ale (art. 557 C. c1v.- pentru acpunea confesorie prin care se apara dreptul
de uzufruct, art. 565 <::_ :1v., raportat Ia art. 557 C. c 1v. _ pentru aq 1unea conlesone pnn care se apara dreptul de uz sau dreptul de abitat 1e, art. 639 c. civ.
::- pentru va"!lunea co~lesorie pnn care se apara dreptul de .servitute), ceea ce
mseamna ca suntem 1n prezenta unUI termen speCial de prescrip(te extinctlva,
ma1 exact, a unor termene speCiale, a~a lncat, daca iegiUitorul ar modilica
term~~ul gen~ral ~~-prescnp11e extinctiva aplicabil aqiunilor reale, lara 1nsa a
mod1~1ca. ~~ d1spoz1\11le legale mentionate mal sus, atunci acestea din urma 1~i
vo~ gas1 m continuare apl icare.
In sl~r~it, mai sublimem ca, 1n cadrui concep\lei potnvit care 1a sunt
prescr~pt1b1le extmct1v ~~ aq1unea 1n revendicarea unui bun imobil proprietate
pnvat~, aq1unea neg~tone; aq1unea confesorie pnn care se apara dreptul de
superf1c1e ~~ aq1une_a m grani\Uire, urmeaza a se adm1te ca pentru toate aceste
aq1u"m este aphcabd termenul general de prescriplie extmctiva, de 30 de am,
prevazu_t de art. 1890 C. c1v. Aceea~i ar trebw sa fie solulia ~i 1n cazul petitie 1
de ere_d1~te, precum ~~ al altor aq1um calificate ca reale (spre exemplu, aciiunea va~~atorulu1 pentru rezoiU\Iunea vanzarii, 1n cazui 1n care cumparatorul
nu a plat1t ~relul -art. 1368 C. civ.), 1n masura 1n care nu ar exista norme speCiale care sa d1spuna altfel.
Reamintim 1nsa ca maJOritara, daca nu chiar unanima, a devenit conceptia
potnv1t c~~e1a drepturile reale principale sunt 1mprescriptibile extinctiv, alara
de excep}ule ex~res prevazute de lege, a~a \neat termenul general de prescripfle extmct1va aphcabd dreptunlor reale a devenit practlc maplicabil.

3. Termenele speciale de prescripfie extinctive

3.1. _Termene speciale de prescrip!ie extinctive aplicabile acliunilor
nepatnmoniale

Aceste termene sunt urmatoarele:

" : term_enui de prescrip\le extinctiva de 6 .lun1, aplicabil cererii 1n anularea
casatoriel [art. 21 alin. (2) C. fam.];
- te!~~-nul de prescrip\le extmct1va de 3 ani, aplicabil cererii 1n tagadu~rea
paternJta}ll [art. 55 alin. (1) C. lam.];

?e

. - t~r~~nu I prescnp\le ext1nctiva de 1 an, aplicabil cererii 1n stabilirea

patermtalu copdulwdm afara casatoriei [art. 60 alin. (1) c. lam.].

Boroi

1-JI<;;jJ~ ~IYIIo

UI~~U

5<;;11Cidld

379

3.2. Termene speciale de prescrip!ie extinctive aplicabile acjiunilor

personale

comercianli, acliUnea directorilor de pens1une pentru plata pens1unii ~colarilor,

acpunea mai?trilor pentru plata prelulu1 ucen1c1e1, aq1unea servitorilor ce se
tocmesc cu anul pentru plata simbnei).
1n aite acte normative sunt mstituite o serie de termene speCiale de prescnp
lie extmctiva (unele dintre acestea interesand 1nsa alte ramun de drept), dintre
care, cu titlu exemplicativ, men!1onam:
- termenul de prescnptie extmctlva de 18 iuni, prevazut de art. 506 alin. (2)
C. proc. pen., pentru acpunea In repararea pagubei 1n cazul condamnarii sau
luarii une1 masun preventive pe nedrept, termen care se socote~te de Ia data
ramanerii definitive, dupa caz, a hotararilor mstantel de 1udecata sau a ordonan)elor procurorului;'

- termenui de 6 lum prevazut de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004
pentru aqiunile pnn care se solicita anularea unw act adm1mstrat1v mdividual,
a unu1 contract adminlstrativ, recunoa~terea dreptulw pretins ~~ repararea pagubei cauzate
- termenele speciale deprescriplie extinctiva prevazute de Legea nr. 31/1990
privmd societa)ile comerCiale, anume: termenul de 6 lun1 de Ia data publicarii
1n Monitorui Oficial al Roman1ei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale a
actionarilor care a hotarat dizolvarea antic1pata, pentru act1unea 1n daune
exercitata de fondatori 1mpotnva societalii atunCI cand dizolvarea ant1cipata a
societatii s-a facut 1n frauda drepturilor lor (art. 34); termenui de un an de Ia
data 1nmatricularii soe~etatii comerc1ale, aplicabil dreptuiw Ia aq1unea de
regulanzare 1n cazul neregularitillilor constatate dupa 1nmatnculare [art. 48
alin. (3)]; termenul de 3 am pentru restitwrea dividendelor platite cu 1ncalcarea
prevederilor legale, socotit de Ia data distribwrii dividendelor [art. 67 alin. (5)];
termenul de 3 ani de Ia data cand s-a filcut mentiunea de transmitere 1n
registrul aqionarilor, pentru plata aqiunilor de ditre. subscriitorii ~i cesionarii
ultenori [art. 98 alin. (3)];
termenul de prescrippe extinctiva de 1 an, prevazut de art. 12 din Legea
nr. 11/1991 pentru combaterea concuren}e1 nelo1ale, aplicabil dreptului Ia
aq1une pentru repararea daunelor patnmoniale sau morale cauzate prin fapte
de concuren}a neloiala;

- termenul de 6 lun1 (1n cazul tnmiterilor po?taie interne) sau de 1 an (In

cazul tnmiterilor po~tale mternationale), pentru aqiunea 1n raspunderea operatorilor pentru prestarea serv1ciilor postale (art. 41 din Ordonanta nr. 31/2002
privmd. serviciile po~tale);
. .
'
termenul de 3 ani aplicabil aqiunilor pentru daune-mterese 1ntemeiate pe
raspunderea operatorUiUI de transport feroviar de Ciliatori \n caz de deces ~I de
ran ire a cilliltorilor lart. 33 alin. (1) din Regulamentul pnvind transportui pe
caile ferate din Romania, aprobat prin Ordonan!a nr. 7/2005, completata ~~

Decretul nr. 167/1958 prevede urmatoarele termene speciale de prescnplie

extinctiva:
- termenul de prescnp11e extmct1va de 2 am, prevazut de art. 3 alin. (2),
aplicabil raporturilor JUridice ce 1zvorasc din as1gurare, cu excep11a acelor raportun ce 1zvorasc din as1gurarile de persoane In care obligatiiie devm ex1gibile prin
aJungerea Ia termen sau pnn amortizare (caz 1n care se aplica termenul general
de prescnptie extinctiva, de 3 ani), precum ?I a drepturilor asiguratilor asupra
sumelor rezultfmd din rezerva de pnme tcare sunt imprescnptibile);'
- termenul de prescnptie extinctiva de 6 luni, aplicabil cererii 1n raspundere
pentru viciile ascunse' fara v1clenie (art. 5); per a contrano, daca v1ciile au fost
ascunse CU Vlcieme, S aplica termenul general "de prescnp\ie extinctiva, de
3 an1;
- termenul de 3 am 51 termenul de 1 an, care se aplica dreptulUJ Ia aq1une
pnvmd anumite sume d~ bam consemnate sau depuse 1n condiliile art. 23;
- termenul de 60 de zile, aplicabil pentru sumele de bam 1ncasate din
vanzarea biletelor pentru spectacolele care nu au ma1 avut loc (art. 24).
Codul CIVil stabileste urmatoarele termene speCiale de prescriptle extmctlva:
- termenul de pre;cnptie extinctiva de 6 luni, aplicabil dreptului de optiune
succesorala [art. 700 alin. (1 )];
- termenul de 1 an, aplicabil ac}iunii vanzatorului pentru complinirea pretului ~I a cumparatoruiu1 pentru scaderea pre!UiUI sau pentru Stricarea vanzarii
(art. 1334):3
- termenui de prescriplie extinctiva de 6 lum, stabilit de art. 1903 C. civ.
pentru anumite creanle (acliunea mae?trilor sau institutorilor de ~tiin;e pentru
ieqiile ce se dau cu luna, aqiunea ospatarilor ~i gazduitorilor pentru hrana $i
locumta procurate, actiunea oamenilor angajap cu z1ua pentru plata zilelor, a
matenal~lor procurate ~~ a simbriilor);
- termem.il de prescnptle extinctiva de l an, stabilit de art. 1904 C. c1v.
pentru crean;ele anume indicate 1n acest text (acpunea medici lor, chirurgilor ?I
farmaci~tilor pentru plata vizitelor, a opera)iilor ~i a medicamentelor, aq1unea
comercianlilor pentru plata marfurilor vandute particularilof ce nu sunt
1 Pentru termenele de prescnp~ie extinctiva in materia asigurarilor, a se vedea, pe larg,
Fr. Deak, Tratat de drept c1vil. Contracte speclale, Ed. Actami, Bucure~t1, 1999, p. 566 ~~ urm.
2 A se vedea, pentru momentul de Ia care tncepe sa curga prescnptia extinct1va, in caz~l
V1dilor ascunse, I.C.C.J., s. com., dec. nr. 2627/2004, in . Riidulescu, Prescrip~ia extinct1va.

Cule~ere

de pract1cii judiciara, Ed. C.H. Beck, Bucure1t1, 2006, p. 23.

. .

In sensul ca termenui de 1 an prevazut de art. 1334 C. c1v. ar fi un termen prefix \ad1ca

termen de decadere), a se vedea, totU$1, C. HamangJU, I. Rosetti~Ba/anescu, AI. BiiicoJanu,
op. cit., vol. II, p. 406.
3

'A se vedea >i C.S.j., s. civ., dec. nr. 3282/1996, In Buletmul jurispruden(ei 1996, p. 71.

Boroi

Borot

t''"'"' -,

Drept cJvil. Partea generalii

380

a probata pnn Legea nr. 110/20061, termenui de 1 an aplic~bil pentru celeialte

actiun1 care 1zvorasc din contractu! de transport lart. 33 aim. (2)], termenul de
2 ~m aplicabil acpunilor indicate de art. 69 alin. (2) al acelu1a~l act norm:t1v;
- termenul de 3 ani (de Ia publicarea in Momtorul OfiCJal al_ R?mam_e, ?
date1 inceperii plaliil pentru prezentarea proc:sului-verbal_de rechJZI\Ie Ia hchldare in vederea pla}ii despagubirilor [art. 28 aim. (2) ~~ (3) dm Legea nr. 132/1997
privind rechizi}iile de bunuri ~i prestarile de serv~cii in int~res public); .
_
- termenul de 1 an, stabilit de art. 23 aim. (3) dm Legea nr. 146/1997
pnvmd taxeie JUdic1are de t1mbru, aplicabil dreptului_ de a s~lieita-;FestitUJrea
sumelor ach 1tate cu titlu de taxe JUdJCJare de t1mbru, m cazunle prevazute de
primui ali neat al aceiu1a~i articol; _
_
_
.
.
- termenui de prescriptie extmctiva de 3 am, prevazut de art. 40 aim. (1) dm
Oronanla de urgenla nr. 158/2005 pnvind concediile ~i in~emmza(iile de
as1guran soCJale de sanatate, in care pot fi s~liCJtate md<;_mniZa\llle~ termen.care
incepe sa curga de ia data Ia care benef1c1arul_ era _m. drept sa le sohCJte,
precum ~ 1 termenui de 3 ani, stabilit de art. 187 aim; (1) dm Lege~nr. 19/2000,
pentru recuperarea sumelor incasate necuvemt cu t1tlu de presta(ll de as1guran
SOCiale;
_ _ .
_.
_ termeneie de prescnp!Je extinctiva de 30 de am ~~ de 10 am, stab1hte de
art. 12 alin. (1) din Legea nr. 703/2001 privmd raspunderea civila pe~tru ~aune
nucleare, primul termen fiind aplicabil in 1poteza In care aq1une~ m raspundere c 1vila se refera Ia o dauna nucleara legata de deces sau de ramre, 1ar eel
de al doilea termen fiind aplicabilln celelalte cazun de daune nucleare potnvlt
art. 3 lit. d) pet. 2-5 ~~ pet. 7 din aceea~i lege.

3.3. Termene speciale de prescriptie extinctive aplicabile unor

acjiuni reaie
lncludem In aceasta categone:
- termenul de 1 an, prevazut de art. 498 C. c1v., in caz de avuls1une;
.
- termenui de prescnppe extinctiva de 3 ani, prevazut de art. 520 C. p~o-~. c1~.,
In cazul revendidirii 1mobiluiU1 adjudecat In cadrul procedur11 urmanr11 s1hte
1mobiliare sau al pretinderii unu1 dezmembramant al dreptulu1 de propnetate
avand ca obJect acest 1mobil;'

Prescnptia extihctiva

381

- termenui de 1 an, prevazut de art. 674 C. proc. civ., in cazul aqiunilor

posesorii;
- termenui de 30 de ani, prevazut de art. 557 C. civ., aplicabil aq1unii confesorii prin care se apara dreptul de uzufruct ~1, In baza art. 565 C. c1v., aqiunii
confesorii prin care se apara dreptul de uz. ~~ dreptul de abitatie, precum ~~ de
art. 639 C. CIV.,. aplicabil acpunii. confesorii prin care se apara dreptul de
servitute;
- termenul de prescrip\ie extinctiva de 30 de am, stabilit de art. 840 C. civ.,
aplicabil ac(iunii In restituirea bunuiui care a format ob1ectul une1 donatii revocate (de drept) pentru survenienJa de copil.

Secfiunea a IV-a. Cursu! prescripfiei extinctive

Subsecfiunea I. fnceputul prescripfiei extinctive
I. Regula generala privind inceputul prescripflei extinctive
Regula generala privind lnceputul prescnp\iei extinclive este stabilita In doua
texte de iege, lntre care nu exista deosebiri de fond, ci numai de formulare.
Astle I, potrivit art. 7 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958, .. prescrip\ia in cepe
sa curga de Ia data cand se na~te dreptui ia aq10ne (... )", iar art. 1886 c. civ.
dispone ca .. niCJo prescriptie nu poate lncepe a curge mai lnainte de a se na~te
actiunea supusa acestui mod de stingere"
Aceasta regula era cunoscuta inca In dreptul roman, fiind expnmata pnn
adagiul actione non natae, non praescribitur.
Prin urmare, ori de cate on nu l~i gase~te aplicare o regula speciala, edictata
pentru o anum ita situa(ie, se va aplica regula general a potnvit careia prescripfla
extinctiva fncepe sa curga de fa data na~terii dreptului fa acpune.

2. Reguli speciale privind inceputul prescripfiei extinctive

2.1. lpoteza dreptului subiectiv civil pur~~ simplu

Asadar, este vorba, in primul ran.d, de ipoteza tn care executarea silita _a avut ca obiect
un 1ma"bil care, in realitatei nu era proprietatea debitoruiui urmarit, ar, ultenor, apare o ter}ii
persoana (adevaratul proprietar) care revendidi acest tmobil de ;a adjudec~tar.
..
.
De asemenea, art. 520 c. proc. c1v. vtzeaza ~~ s1tua~a m care eel care a do~andtt
j

imobilul In cadrui procedurii de urm3rire silit3 imobiliara se vede chemat _In JUdecata_ de o
tel}3 persoana care pretinde un drept real princip~l asupra acestui imobil, tormu!a.nd . .deCI ~
aqiune confesone, on chiar un drept de tolosm~a. ca drept personal (de creanta) avand ~
obiect imobilul respectiv (spre exemplu, un drept de tolosinta 1zvorat dintr-un contract de

Boroi

Pentru dreptul subiect1v pur ~~ simplu, prescnp}ia extinctiva lncepe sa curga

de Ia data na~terii raportului juridic.

foca~iune care, potrivit iegii, nu a incetat pnn instr3inarea silita a imobiluiUI catre adjudecatar), formuland deCI o aqiune personala.
25.

Bor01

3tll

I l"-"''--''t-'}''-'

1n aces! sens, art. 7 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958 prevede ca ,In
obliga\iile care urmeaza sa se execute Ia cererea creditorului, precum ? 1n
acelea al caror termen de executare nu este stabilit, prescnp\a 1ncepe sa curga
de Ia data na?lerii raportului de drept".
)n praclica, aceasta regula speciala V!Zeaza raporturile JUridice CIVile avand
ca izvor actul JUridic civil, ceea ce fnseamna ca, in prinCipiu, data na?terii
raportuiUI de drept substan}al este chiar data 1nche;erii actului juridic.
Cat prive~te sfera de aplicare a acestei reguli spec.ale, 1n doctrma s'au facut
urmato:uele precizari:' a) prin expresia ,1n obligaliile ce urmeaza sa se execute
Ia cererea creditorului" se in\elege situala in care fie ex;sta un termen suspensiv, dar acesta este fn favoarea creditorului (care poate renunla Ia benefic;ul
termenului, deci creditorul poate cere de indata executarea obligapei),2 fie
exista o conditie, dar care este rezoiutone tceea ce se datoreaza sub o conditie
rezolutorie se datoreaza pur ~ simplu - pura est sed sub conditione reso/vitur);
b) prin expres;a ,1n obligaliile al caror termen de executare nu este stabilit" se
1nlelege situa}a obligatiilor in care termenullipse~te cu desavar~1re. 0

2.2. lpoteza dreptului subiectiv civil afectal de o condi!ie suspensive sou de un termen suspensiv
Pentru dreptul subiectiv afectat de o condi\ie suspens;va on de un termen
suspens1v, prescripl'a extmctiva 1ncepe sa curga de Ia data realizarii condifiei
sau, dupa caz, de Ia data fmplinirii termenulw fart. 7 alin. (3) din Decretul
nr. 167/19581.4
1n masura 1n care se adm;te ca regula spec1ala prevazuta de art. 7 alin. (2l
din Decretui nr. 167/1958 se aplica 1' dreptului subiectiv atectat de un termen
stipulat exclusiv 1n favoarea creditorului, ar urma sa se admita ca regula speCiala instituita de art. 7 alin. (3) din Decretul nr. 167/1958 se aplica dreptuiUI
sub;ecliv afectat de un termen suspensiv slipulat in favoarea lsau ~i fn favoarea)
deb;torului, precum ~ dreptului afectat de o conditie suspensiva.

A. Pop, Gh. Belew, op. cit., p. 475; Gh. Belew, op. cit., p. 259; M. Nicolae, op.

Cit.,

p. 118.

2 Totu~l, pentru solutta d. termenul de prescriptie ext1nct1va 1ncepe sa curg3 de_ Ia data
expiriirii termenului de depozitare prevazut ln contract, chiar ~i atunci dnd termenul este in

tnteresul exclusiv al deponentulu1, iar nu de Ia data incheterii contractului de depoz1t, a se

vedea Fr. Oeak, Tratat de drept c1vil. Contracte speciale, p. 420, nota 39.
3
Spre exemplu, daca In contractu! de 1mprumut de consuma~ie nu swa prevazut termenul
restituirii, prescnp~ia aqiunii 1n restitu1re 1ncepe sa curga de ia data 1ncheierii cohtractului.
4
In situa~1a ln care exista ma1 muite termene suspensive, succesive ~i independente; va
exista c3te un i'nceput de prescnpJie extinctiv3 pentru fiecare din aceste terme-ne - Trib.
Suprelil, s. civ., dec. nr. 1137/1970, 1n Culegere de deCJzii 1970, p. 157.

Boroi

'-'ALIII'--~IVO.

j~j

2.3. lpoteza raspunderii civile peniru fapla ilicila ~~ cazur1 asimilale

. _1n cazu~ aqiuni! fn raspundere c;vila pentru paguba cauzata prin fapta ilicita
jl m caz~nle as;milate, prescnplia extincliva incepe sa curga, fn pnnc;piu, de
Ia data cand Fiigubitul a cunoscut sau trebwa ori putea sa cunoasca paguba ~ 1

pe eel care raspunde de ea.

Aceasta regula special a este consacrata fn art. 8 alin. (1) din Decretul
nr. 167/1958, c_a:e prevede ~~ ~~r;scnp\!a dreptulu; Ia aqiunea 1n repararea
pagube1 pnc;nu;ta pnn fapta he~ta mcepe sa curga da Ia data cand pagub 1tul a
cunoscut sau trebUia sa cunoasca atat paguba cat ~ pe cei care raspunde de
ea':: ~ar alineatu~ urmat?~ al aceiuiaji articol stabilejte ca aceste dispozitii ,se
ap11ca prm asemanare ~~ m cazullmboga!irii fara. just temei." Precizam ca. art. 8
alin. (1) din Decretui nr. 167/1958 se refera Ia eel care raspunde de paguba Oar
nu _Ia c:l care a cauzat paguba) pentru a acopen atat raspunderea c 1vila
dehctua:a pentru fapta propne, Cal jl formele de raspundere CIVila delictuala
md:.ecta (pentru !apta aile! persoane -. raspunderea panntilor pentru faptele
copulor mmon, raspunderea comitentuiul pentru fapta prepusuiui ~ raspunderea ~nst;tutorilor sau artizanilor pentru faptele elevilor sau ucen!Cilor; pentru
preJud;cule cauzate de ruma edific;ulu;, de animate on de lucruri fn general).
De asemenea, art. 19 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenc 1osui
adm;n;strativ stabilejte ca !n cazul1n care ,persoana vatamata a cerut anularea
actulu; admmstrativ, fara a cere 1n aceia?i timp ~~ despagubin, termenul de
prescnp~1e pentru cererea de despagubin curge de ia data Ia care acesta a
cunoscut sau trebUia sa cunoasca fntinderea pagubei" (pnn ;poteza, autorui
pagube1 este cunoscut).
_ Se observa ca aceasta regula speciala de determmare a fnceputuiui prescnple exlinct~vein ipoteza aq;unii 1n raspundere civila pentru preJudiciile cauz~te
pnn fapte ihCite se caractenzeaza pnn stabilirea a doua momente alternative de
Ia care prescnp\ia poate 1ncepe sa curga ? anume, pe de o parte, momentu 1
sub;ectv al cunoa?terii pagube; ~ a celui care raspunde de ea (moment ce
P?ate fi_ s~abilit prin or ice mijloc de proba, propus fie de catre reel amant, fie de
catre paratul care pret1nde ca a operat prescrippa extmctiva) 1ar, pe de alta
parte, mon:entul ob;ect;v (care urmeaza a fi determinat de mstanl3) al datei Ia
care piigub;tul putea ori trebu;a sa cunoasca aceste elemente.
. 0 nuanlare a acestei reguli spee~ale o fntalnim fn cazul prevazut de art. 11
dm Legea nr. 240/2004 pnvmd raspunderea producatorilor pentru pagubele
generate de produsele cu defecte. cu modificarile uitenoare, care dispune ca
,dreptul Ia aq;une pentru repararea pagube1 ce decurge din prevederile prezente; legi se prescne fn termen de 3 an1, care curge de Ia data Ia care reclamantul a ~vut s.a~ .~r fi treb~1t sa aiba cunojtinta de ex;stenla pagubei, a defectulu; ?'.a ;dent~l" pr~~ucatorulu;, 1ar aq;unea pentru repararea pagube 1 nu
poate f1 mtrodusa dupa 1mplm~rea a 10 ani de Ia data Ia care producatorul a
Boroi

Drept civil. Partea generala.

384

pus produsul respect1v ln cireulalie". Semnifiealia termenului de 10 ~ni_ ~a c~r:

se refera aceasta dispozilie iegala este aceea de a marca momentul limJta pana
ia care poate fi introdusa aqiunea, fiind un termen de decadere .. v
. .. ,
0 partJculantate exJsta ln ceea ce pnve)te prescnp\la extmctJva avac)Junu Jvn
raspundere pentru prejudieiile cauzate prin faptele de concurenta nel01ala.
Astiel, potnvit art. 12 din Legea nr. 11/1991 pentru com~aterea concuren}eJ
neloiale, ,dreptu 1 ia aC~iune prevazut de art. 9 se preserJE! m termen de un an
de Ia data ia care pagubitui a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoasdi dauna ?i pe
eel care a cauzat-o, dar nu mai tilrziu de 3 ani de Ia data savar~irii faptei": Cat
prive~te semnificatia termenuiui de 3 ani, aprec1em, contrar unor suslinen din
literatura de speeialitate,' ca nu este vorba de momentul Ia care eel ma1 tilrz1u
lncepe sa curga termenui de prescrippe extinctiva de un an (pentru ipoteza 1n
care. lnauntrui acestui termen de 3 am victima practicii neloiaie nu a luat
cuno~!Jnla de paguba ~; de eel care a cauzat-o); c1 textul de lege instituJe un
termen limita lnauntrui carwa trebuie introdusa cererea de chemare ln ;udecata, sub sanqiunea stingerii dreptului Ia acliune, ch1ar dad eel lezat nu a luat
cuno~tmla de paguba ~~ de ce_l care a cauzat aceasta ~aguba;'. chiar )1 ln
sitUa!Ja ln care vict1ma practJCJJ nel01ale a luat cuno~tmla de cele doua elemenie Ia un moment situat spre sfar)Jtul termenulu1 de 3 am (mai exact, Ia
peste 2 am de ia data savar~irii pract1cii neio1aleJ, ea nu va ma1 avvea Ia 1ndem3.nii' un termen de un an calculat de Ia acel moment ova trebUI sa acponeze

lnauntrul termenuiUJ de 3 an1 de Ia data savarwii faptei.

ln privinta act1unii ln raspundere civila pentru daune nucieare, art. 12 din
Lege .. nr. 703/20tl1, dupa ce stabile?te, ln alin. (1 ), momentul de Ia care 1nce~e
sa curga termenul de prescnptie extmctiva (de 30 am sau, .dupa caz, 10 am),
anume data producerii accidentuiw nuclear, mstJtuie, ln alin. (2), un termen
lim ita pana ia care trebuie introdusa actiunea, anume 3 am de ia data Ia care
victima daunei nuc/eare a cunoscut sau ar fi trebwt sii cunoascii dauna ~; identitatea operatorului responsabil, lara ca, termenul de prescrip\Je extinc!J_va
prevazut de art. 12 alin. (1) sa fie depa)it. lntrud\t termenulde 3 am este stabil1t
de art. 12 alin. (2) sub sancpunea stmgerii dreptuiUJ ia despagub1re, deci a
dreptuiu1 subiect1v c1vil de creanla, rezulta ca urmeaza a fi calificat ca ~n
term en de decadere. Se observa ca acest termen de decadere trebUJe avut 1n
vedere 1n toate situapile ln care mtervalui de timp SI!Uat 1ntre' data Ia care el
incepe sa curga (fie momentul subiectlv al cunoa?terii, de ditre vict1ma, a
dawie1 ~~ a identita(ii operatorulu1 responsabil, fie momentul pe care 11 va
determma mstan\a, ia care vJctJma ar fi trebuit sa cunoasca. cele doua elemente) )1 data Ia care s-ar lmplini termenul de prescrip\le extinctiva este ma1
; A se vedea Gh. Beleiu, op. cit., p. 261.
G. Bor01 , D. Boroi, Consideratii reieritoare Ia aqiunea in concurenta neloiala, in revista
,juridica", nr. 4/2001, p. 151.
2

Borot

Prescnptia extinctiva

385

mare de 3 ani, deoarece 1mplinirea termenului de decadere marcheaza

momentul pana Ia care trebwe mtrodusa actiunea ln raspundere civila pentru
daune nucleare; daca lnsa, termenul de decadere ar lncepe sa curga cu mai
pulin de 3 ani lnamte de lmplin irea termenului de prescrip!ie extinctiva, atunci,
1n prinCJpiu, momentul lmplinirii termenului de prescriptie extinctiva marcheaza data paria Ia care trebuie mtrodusa aq1unea (afara de cazul dind
prescriptia extinctiva fiind suspendata sau 1ntrerupta, termenul de decadere s-ar
1mplini 1namte de 1mplimrea termenului de prescriptie extinctiva).
. Trebwe retmut ca sfera de aplicare a regulii spec1aie Jnstituite de art. 8 alin. (1)
dm Decretul nr. 167/1958 este foarte larga, inciuzand nu numai raspunderea
civila delictuala, d~i raspunderea civila contractuala; (mentionam ca 1n cazul
'
.
'
m care neexecutarea .sau e~ecutarea necorespunzatoare a obligatieJ contractuale con~tJ!UJe un delict VCJvil, se adm1te ca, 1n prmcipiu, va fi angajata raspunderea cJvila contractuala, Jar nu raspunderea c1vila delictuala) desigur 1n
masura ln care nu ar fi incidenta o alta.regula.
'
'
De .~s.emenea, regula. speci~la ln dis:utie :e aplica, ln mod corespunzator,
aq1unu mtemeJate pe Jmboga(Jrea lara JUsta cauza, astfel cum precizeaza
;xpres a~. 8 a~n .. (2) din Decn:tul nr. 167/1958 (deci prescriptia extinctiva
mcepe sa curga dm momentul m care eel care ~1-a miqorat patrimonial a
cunoscut sau trebwa sa cunoasca. atat faptui maririi altui patrimoniu, cat si pe
eel car~ a benefiCJat de aceasta marire), precum )1 actJunilor asimilate de
doctnna aceste1a din urma: acpunea bazata pe gestiunea intereselor altuia
(gestJUnea de afaceri), actiunea 1ntemeJata pe plata nedatorata2, actiunea revocat?~ie (pauliana), actiunea ln restitwreaprestatiilor executate 1n b~za unui act
;und1c care ulterior a fast anulat.
2.4. ipoteza acfiunii in declararea .nulilafii relative
Potrivit art .. 9 din o:~retul nr. 167/1958, ,prescriplia dreptului Ia aq1une ln
anularea ~nUJ ac~ JUndJC pentru VJolenta lncepe sa curga de Ia data cand
aceasta a mcetat. In caz de VJcleme on eroare sau ln celelalte cazuri de anul~re, prescnp\ia lncepe sa curga de Ia data cand cellndreptiilit, reprezentantul
sau legal sau persoana chemata de lege sa-i lncuviinteze actele a cunoscut
cauza anularii, 1nsa eel ma1 tarz1u Ia lmplinirea a 18 l~ni de Ia data 1ncheierii
actului"
, A~adar, momentul de Ia care 1ncepe sa curga prescrip!ia extmct1va a acr 1unii
m declararea nulita(ii relative difera 1n funqie de cauza de nulitate relat 1va.

~ Gh .. Be/eiu, op. cit.,. p. 261; M .. Nico/ae, op. c1t., p. 119.

A se vedea I.C.C.}., s. com., dec. nr. 5544/2004, 1n Bulet1nul Jurisprudente1 - Baza de

date.

Rrorni

urepl uvu.

386

re~..1u::e~..

oct::dtd

Pentru v1olenta exista un moment obiectiv ~i anume eel Ia care a incetat

acest vtciu de ca'n~tmtamant, deci prescrip\ta extinctiva a acpunii in declararea
nulitatii relative pent;u violenla 1ncepe sa curga de Ia data 1ncetar\i acestut
v1c 1u de constmlamant.' Solutia legal a este fireasca, deoarece numai dupa
momentul respectiv vtcttma violenlei poate aqiona.
Pentru celelalte cauze de nulitate relattva, legea fixeaza doua momente
alternative de Ia care poate 1ncepe sa curga prescnplia extmctiva, anume, fie
momentul subiecttv al cunoa~terii cauzei de anulare, fie momentul obtecttv al
exp 1rarii celor 18 luni de Ia 1ncheterea actului juridic.'
. Subliniem ca terrnenul de 18 lunt stabilit de art. 9 din Decretul nr. 167/1958
nu este un termen de prescrip\te extmctiva sau un termen limita pana Ia care
trebuie declan~ata ae}tunea, ci are funqi: de a marca mome~tul de Ia :are
tncepe sa curga prescrip\ta pentru tpoteza tn care cauza de nulttate relattva nu
a fast cunoscuta 1nauntrul acestor 18 luni. Se poate spune di.legea a tnstttutt o
prezumtte absoluta conform careta cauza de nulitate re.lattva (al~a decat
violenla) a fast cunoscuta ori trebu}a sa fie cunoscuta de eel mteresat sa mvoce
nulitatea relativa eel mat tarztu Ia expirarea termenului de 18 lunt de Ia data
incheierii actului juridic.
. "
Regula prevazuta de art. 9 din Decretul nr. 167/1958 nu se apltca tn cazul
cererii de anulare a casatonet pentru eroare sau viclenie, deoarece, potrtvtt
art. 21 C. fam., anularea casatoriet pentru eroare, vtciente sau violenla poate fi
ceruta de eel al caru 1 constmlamant a fast vtetat in term en de 6 lunt ,de Ia
incetarea violenlei sau de Ia descoperirea erorii sau a vtclentei"; a~adar, pentru
acest caz, nu extsta un termen care sa marcheze momentul de Ia care, eel mai
tarziu, 1ncepe sa curga prescrip\ia extincttva.
De asemenea, se admite ca regula prevazuta de art. 9 din Decretul nr. 167/1958
nu se aplica nict 1n cazul cererii de anulare a unut legal, considerandu-se ca
prescrtp!ia 1ncepe sa curga de Ia data deschiderii succesiuniL' Pentru aceasta
din urma situatte, s-ar putea da ~i o alta solutte, 4 pe care, 1n ltpsa unut te:_<t d:
lege expres, o constderam preferabila, 1n sensu; d: a se aplica regula pre~azu;a
de art. 9 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958, msa cu o derogare, constand tn

! A se vedea ~i C.A. Bucure~ti, s. a 111-a civ., dec. nr. 3246/1999, in Cuiegere de practidi
judiciara in materie c1viUi 1999, p. 39.
_ _
.~ . _ .
2 A se vedea, pentru aqiunea in dec\ararea nulitatii relative dator~ta hpse_1 dl~ce~nam~a~
tuiui, C.A. Bucur~ti, s. a 1\1-a civ., dec. nr. 2079/1999, in Culegere de pract1ca JUdiCtara In
materle civi\a 1999, p. 80.
" A se vedea, spre exemplu, Gh. Beleiu, op. cit., p. 262; M. Nicolae, op. _cit.,
120;
Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 377/1972 $1 dec nr. 1588/1972, in Culegere de dectzll 1972:
p. 167 ~~ p. 161; CA. Bucure?tt, s. a Ili-a ctv., dec. nr. 567/1995, in Culegere de practtca
1udictarli CIVila 1993-1998, p. 89.
4 Asevedea?i Fr. Deak, Tratatdedreptsuccesoral, p. 257.
A

.P

Boro1

,._.,._,,~~1<,.<

._.1'\.UII\...~IYO

001

aceea ca termenul subiectiv de 18 luni se calculeaza nu de Ia data 1ncheterii

actulut, ct de Ia data deschiderii succestunii.
De repnut ca 1n sistemul Legii nr. 10/2001 pnvmd regtmul JUridic ai unor
tmobile preluate 1n mod abuziv 1n penoada 6 martie 1945-22 decembrie 1989,
indiferent de cauza de nulitate (relaliva sau absoluta), termenul de prescnptie
extmcttva a 1nceput sa curga, potrtvtt art. 45 alin. (5), de Ia data 1ntrarii 1n
vtgoare a acestei legt, adica de Ia 14 februane 2001.

2.5. lpoteza rospunderii pen1ru viciile ascunse ale lucrului. lucroril

sau conslrucfiel
Tn cazui raspunderii pentru vtciile ascunse ale lucruiut, lucrarii sau construcliei, prescrtp\ia extinct iva incepe sa curga de ia data descoperirii viciilor, in sa eel

mat tarzw de Ia implimrea termenu/Ui de garanJie pentru aceste vicii.

Potrtvit art. 11 din Decretul nr. 167/1958, ,prescnptta dreptulut Ia ac\lune
privmd vtciile ascunse ale unui lucru transmis sau ale unei lucrari exec,utate

1ncepe sa curga de Ia data descopertrii viciilor, insa eel ma1 tarztu de Ia implintrea unut an de predarea lucrulut sau lucrarii. Prescnptta acttunii pnvmd vtciile unet construqii 1ncepe sa curga de Ia data descoperirii vtciilor, 1nsa eel mat
tarziu de Ia implimrea a trei ani de Ia predare. Pnn dispozitiile prezentuiui arttcol nu se aduce ntCIO atingere termenelor de garantle lega.le sau conven~tonale"_

Se observa ca aceasta regula spectala vtzeaza viciile ascunse ale lucrulut

iucrarii sau constructiei, adica acele lipsuri ori defecte de calitate de natura s~
1mptedice 1ntrebuin!area iucrului, construc}iet sau lucrarii conform destmatie 1
lor, ori sa mtqoreze folosmta acestora 1ntr-o masura aprectabila (art. 1J52
C. ctv.). Textul de lege se refera numai Ia viciile ascunse ale lucrulut sau
lu~rarii, adica Ia acele vtcii care nu pot fi descopente Ia predare sau receptte cu
mtjloace obi~nUtte, nu fnsa ~~ Ia vtciile aparente, adica Ia acele vtcii care pot fi
observate fara ntcto dificultate Ia predare sau receptte, iar solutia legislattva
este fireasca, deoarece 1n dreptul nostru, in pnnctptu, nu este admtsa raspunderea pentru vtciile aparente (art. 1353 C. ctv.).
A~adar, regula in discu}ie nu se aplica vtciilor de consimtamant, pentru
care, dupa cum am vazut, extsta o alta regula spectala care determina fnceputul prescnptiet extinctive pentru aqiunea in justitie care le sanctioneaza.
Regula refentoare Ia 1nceputui prescrip\tei extinctive tn cazul acttunii in
raspundere pentru vtciile lucrulut, lucrarii sau construqiei' se caractenzeaza
P~ate fi vorba de acpunea redhibitorie (pnn care cumpJ.ratorul solicita rezoiu~tunea
vanz~m), de aqrun~a esti':!atorie (pnn care cumparatorui solicita reducerea pretulut corespu~~a~c:are reducem ~~1oru 1ucru1ut ca urmare a vic1uluil sau chiar de acpunea pnn care se
sollctta mlaturarea vtclllor de-catre ori in contut vanzatorulw.
A

'

Boro1

Drept c1vil. Partea generala

388

prin aceea ca stabile~te doua momente alternat1ve de Ia care poate lncepe sa

curga prescrip~ia ?i anume, pede o parte,.un moment subiectiv, j:onstfmd In
data descoperirii viciilor (acest moment urmeaza a fi dovedit prin once mijloc
de proba), iar, pede alta parte, un moment ob1ectiv, constand In data 'expirarii
termenu IUJ de garantie.
A~adar, daca fnauntrul termenuiUJ (legal sau, dupa caz, convenponal) de
garant1e partea a descoperit v1c1ul ascuns, atunci de Ia momentul descoperirii
lncepe s~ curga termenul de prescrip~ie extinctiva (6 lum In cazul viciilor
ascunse lara viclenie, respect1v 3 ani In cazul v1ciilor ascunse cu viclenie);
daca lnsa partea nu a descoperit v1ciul ascuns lnauntrul termenului de garan(ie,
atunci Ia expirarea termenului de garan~ie lncepe sa curga termenul de
prescnp~ie extinct1va. Este deci necesar sa se re}ina di, In prmCiplu, termenul
de garan(ie nu marcheaza momentul limita panii Ia care trebu1e mtrodusa
aqiunea In JUSti~ie; dacli 1nsa viciile ascunse nu au aparut 1nauntrul termenului
de garanlie, atunCJ obligatia de garantie se stmge In momentul expirarii termenului de garan~ie, astfellncat nu se va ma1 pune problema lnceputului prescnpliei actiunii In raspundere, chiar si atunci dl.nd, dupa acest moment, s-ar lVI
v1ciile respective.
Se observa ca art. 1l din Decretul nr. 167/1958 stabile?te ?i termenul de
garanlie, care dilera dupa cum este vorba de viciile ascunse ale lucrului sau
lucrarii (1 an), respectiv de v1ciile ascunse ate construc~1e1 (3 ani). Ambele
termene legale de garan~ie prevazute de acest act normativ au 1nsa caracter
subsidiar ?I general, In sensu I ca exp~rarea lor marcheaza momentulla care eel
ma1 tarz1u poate lncepe sa curga prescrip~1a extinct1va numa1 daca, In cazui
concret, nu l~i gase~te aplicare un termen spec1al de garantie, indiferent ca
acesta ar fi legal sau conventional. Spre exemplu, art. 29 din Legea nr. 10/1995
privmd calitatea In construcW prevede doua termene spec1ale de garan}ie ~~
anume un termen determinat (1 0 am de Ia recep\ia lucrarii) pentru viciile
ascunse obi~nuite, precum ~~ un termen nedeterminat .(durata de existen~a a
construq1ei) pentru v1ciile structurii de rez1sten(a.

2.6. Aile reguli speciale privind incepuiul prescripflel extinctive

_,

Prescrip\ia extinctiva

389

sa curga de Ia data cand ar fi trebuit sa aiba loc spectacolul (art. 24 din

Decretul nr. 167/1958).
Prescriptia_ ext~nctiva a dr:ptului de op!1une succesorala lncepe sa curga de
Ia data desch1dem SUCCS1Unll Iart. 700 aim. (1) (. CIV.I. Se admite 1nsa ca, de
Ia aceasta regula, ex1sta urmatoarele exceptii:' In cazul unui copil conceput,
dar nenascut Ia data deschiderii succeslunii, termenul de prescnppe extinctiva
lncepe sa curga de Ia data na~terii; de?i data deschiderii succesiunii celui
declarat mort pe cale JUdecatoreasca este data stabilita prin hotarare ca fiind
data ~o1ii, ~~escrip~i.a dreptu~UJ ~-e op!iune succesorala lncepe sa curga de Ja
data ramanem defimt1ve a hotarar11 JUdecatore?(l prin care s-a declarat moartea
deoarece numai din acei moment dreptul de op~iune poate li exercitat2 dac~
hotararea JUdecatoreasca pnn care se stabile?te legatura de rudenie cu
cuius
ramane definitiva dupa data deschiderii succesiunii, atunci prescnptia extinctlva a drept~lu1 de opJiune vsuccesorala pentru eel ce 51-a stabilit astfel Jegatura
de ~u~eme mc;_epe sa curga de Ia_ data ramanerii definitive a hotararii respective, m cazul 1n care legatarul a luat cuno?tinta ma1 tarziu de calitatea sa de
mo~tenitor (testament~ I din care rezulta calitatea de Jegatar a unei persoane a
lost descopent ma1 tarz~u), termenul de prescrip\ie a dreptului de op~iune
succesorala se calculeaza de Ia data cunoa~terii acestei calitati. Pentru aceasta
din urma 1poteza, deci cand s-a descoperit mai tarziu calitatea de mo?tenitor,
l1e pnn descopenrea unUJ testament, fie prin descoperirea legaturii de rudeme
cu de cu1~s, apreciem ca ar fi mai indicat sa se aplice regulile releritoare Ja
repunerea m termenul de prescnp!ie extinctiva.
Prescnplia..extin:tiva a ac)iunii fn tagaduirea paternitiilii lncepe sa curga de
Ia data na?ter11 cop1lulu1. Pentru soful mamei, termenul curge de Ja data Ja care
a luat cuno~tin!! de na?terea copilu.iUJ. Tn ceea ce prive~te copilul, acesta poate
porm ac)1unea 1ntr-un termen de 3 ani de Ia data majoratulur sau daca aceasta
nu a lost mtrodusa cat timp el era mmor (art. 55 c. lam.).
v ~rescn~!ia extin_;tiva a ac)iunii fn stabilirea paternita!ii copilului din afara
casatone1 mcepe. sa curga de Ia na~terea copilului [art. 60 alin. (1) c. fam.l.
Termenul de prescnptie extinctivade un an se aplica numai In cazul dreptuiUJ
Ia act1un; al mame1, ~:oarece dreptul Ia ae)iune apa!1inand copilului nu se
prescne '". t1mpu1. v1eln a~~stu~a [art. 60 alin. (4) C. lam.]. Daca un copil a
p1erdut calltatea de copli am casatone prm efectul unei hotarari 1 udecatore~ti
pnn carev s:a admls cererea de tagaduire a paternitalii, .termenul de prescnplie
extmct1va de un an pentru pornirea ac)iunii In stabilirea paternitatii va curg~ de

de

Prescriplia extmctiva a dreptulu1 Ia aqiune referitor Ia sume de bani

consemnate sau depuse Ia mstitu(iile de banca, credit ?' economice pe seama
statu lUi on a organizatiilorde stat lncepe sa curga de Ia data consemnarii ori
depunerii; atunc1 cand eliberarea sumelor consemnate sau depuse este condiiionata de un act al organului Judecatoresc sau al aitui organ de stat,
prescrip~ia fncepe sa curga de ia data cand se poate cere restituirea pe baza
actuiUJ organuiUI de stat (art. 23 din Decretul nr. 167/1958).
Prescnplia extmct1va a dreptuiUJ Ia aqiune referitor Ia sumeie de bani
lncasate din vanzarea biletelor pentru spectacole ce nu au mai avut ioc 1ncepe

' A se vedea, spre exemplu, Fr. Oeak, Tratat de drept succesoral p. 447-448 v Sto
op ;1.,_
t
125 D Ch'.
lea,
p.
i
':Jca, op. cit., p. 212-213; L StJnCfulescu, op. cit., p. 218-219.

Rnrm

Boroi

'

Tnb. Suprem, s. CIV., dec. nr. 617/1974, 1n Culegere de dee~zii 1974, p. 156.

'

Drept civil. Partea general a

390

Prescnp}ia extinctiva

Ia data dind acea hotarare a ramas definitiva [art. 60 alin. (2) C. fam.l. 1n cazul
1n care mama a convleluit cu pretinsul tata sau daca acesta din ulma a prestat
copilului 1ntrelinere,' prescrip\ia extinctiva va 1ncepe sa curga de Ia 1ncetarea
convie\U1rii sau a 1ntre!merii [art. 60 alin. (3) C. lam.].
1n cazul aqiunilor posesorii, prescriplia extinctiva 1ncepe sa curgii.;de Ia data
tulburarii posesiel sau, dupa caz, a deposedarii lart. 674 alin. (1) C. proc. civ.l.'
Prescflp\ia extinctiva a aqiunii 1n revendicarea 1mobilului ce a format
obiectul urmaririi silite 1mobiliare (sau a aqiunii confesorii pnn care se pretmde un dezmembramant al dreptuiUJ de proprietate asupra acestu1 1mobi1 on
chiar al acliunii personale prin care se mvoca un drept de folosinla asupra
imobilului respectiv) 1ncepe sa curga de Ia data 1nscflerii actului de adiudecare
1n cartea fune~ara (art. 520 C. proc. civ.).
Prescriplia extmctiva a aq1unii 1n raspunderea operatorilor pentru prestarea
serv1ciilor po9tale 1ncepe sa curga de Ia data primirii raspunsuiUJ ia reclamalia
prealabila sau, 1n cazul1n care nu s-a raspuns Ia reclama\la prealabila, de Ia
expirarea termenului de solulionare a aceste1a lart. 41 alin. (2) din Ordonanla
nr. 31/2002 privind serviciile po9tale, cu modificarile ulterioarel.
Prescriplia extmctiva a actiunii 1n rectificarea 1nscnerii 1n cartea funciara
exercitata 1mpotriva ter!ului dobanditor de buna-credinla 1ncepe sa curga de Ia
data Ia care a lost Jnreg1strata cererea pnn care tef\ul respect1v a solic1tat
1nscnerea dreptului sau in cartea func1ara lart. 35 alin. (2) ?i art. 36 din legea
nr. 7/1996].
1n sfarjit, ne mul1um1m doar sa precizam ca. reguli speciale refentoare Ia
1nceputul cursuiUI prescrip\iel extmct1ve se gasesc ?i 1n Reguiamentul de
transport pe caile ferate din Romania (art. 64 )i art. 68).

391

Subsecfiunea a 11-a. Suspendarea

prescripfiei extinctive
l. Nofiune. Justificare
.. Pnn. suspendarea prescripliel extinctive se in}elege acea modificare a cursulUI aceste1a :e consta
oprir~a de drept a curgerii termenulu 1 de prescnp\ie,
pe li~P~! cat dureaza s1tuatule, hm1tat1V prevazute de lege, care il pun in
1mposlbd1tate de a aC\Iona pe t1tularul dreptului Ia aqiune.
Pentru, ca prescnp!ia extmctiva sa 1~i produca efectu I sau sancponator, este
~ece_:;ar, 10 ceea ce d pnve?te pe titularu/ dreptuiul Ia aqiune, sa 8X1Ste pe
langa vom)a . de a acpona ~~ posibilitatea reala (efectiva) de a se adresa
orga~u!u1 de JUrisdicpe, so~citand proteqia JUridica a dreptului sau subiect 1v.
Dac~, m acel: .c~zun prevazute de lege, 1n care tltularul dreptului Ia aq 1une
este m lmpos1b1htate de a a~!lona, cursu I prescnp)iel extinct1ve nu ar fi opnt,
atunc1 s-ara1unge~ao Sltua\la m care titularuiUI dreptului Ia ae}iune 1s-ar aplica
efectul extmct1v lara a, 1 se putea 1mputa pas1vitatea sau neglijenla sa Jn a
ac11ona, ceea ce ar ech1vala cu deturnarea prescnp\ie 1 extmctive de Ia finalitatea sa. Tocma1 de aceea, legiu1torul a reglementat suspendarea cursuiui
prescnpllel extinctive.

!n

Sublin1e~ ca, pe~t:u a fi vorba de suspendarea prescnp\lel extinctive, este

nece~a: c~ lmpreJurarde care, potrivit legii, const!tuie cauze de suspendare sa
apara m t1mp. ce presc;iplia :xtinctiva este Jn curs, deci ctupa ce prescnp\la
extmctlva a mcep~t sa curga )1 mai fnamte de fmplimrea termenulu 1 de
pres:np}le ext1?Ct1va. De relmut ca 1n cazul 1n care aceste 1mpre1urari mterv 1n
ma1 mamte de mceperea cursu lui prescnp11ei extinctive, efectul produs va fi nu
de suspendare a prescnp11e1 extinctive, c1 de amanare (1ntarZierel a 1nceputulu 1
prescr'f\181 extinctive.' Aceasta preCizare ar prezenta importan}a practlca in
cazul. 1n care _termenul de prescnp11e extinct1va ar fi ma 1 scurt de 0 luna, 1n
sen:ul ca, .nefund vorba de suspendarea cursulw prescrip!iel extinct1ve, c 1 de
am~na;ea mc~putulw prescripllel extinctive, nu 1)1 vor ma 1 gas 1 aplicare prevedenle mscnse 1n art. _15 alin.(2) din Decretul nr. 167/1958 (1n Jegatura cu efectul
speCial al suspendaru prescnppe1 extinctive), deCI, dupa 1ncetarea cauze 1 care a
determinat amanarea 1nceputului cursuluie1, prescnp\ia extmctiva se va Jmplini
!a :xp1rarea termenuiUI de prescnp11e (pnn 1poteza, acesta este ma 1 scurt de 0
luna), 1ar nu Ia expirarea termenulu1 de o luna Ia care se refera art. 15 alin. 12)
d1n Decretul nr. 167/1958.

Aplid.ndu-se prin analogie art. 60 alin. (2) C. tam. (care se refera numai la p1erderea
situapei legale de copil din c3s3torie ca efect al admiteril aqlunii in t3g3du!rea paternit3Jii),
s-a deCis di. termenul de un an, pentru declan{iarea aq.iunii in stabilirea pateJ-nita~ii, curge de
Ia data ramanerii definitive a hotararii judeditore~ti de dedarare a nulitS.~ii recunoa?terii de
paternitate on de admitere a contest3rii recunoa~terii de patermtate- C.A. Bucure?tl, s. a tV.1

a CIV., dec. nr. 601/1995, fn Culegere de practlca judiCiara c1vila 1993-1998, p. 123.
2

Daca nu se tace dovada convtetuirii sau a prestarii 1ntreJmeri.i, termenul de un an se

calcuieaza de Ia data na~terii copllului- C.A. Bucure~ti, s. a \V-a civ., dec. nr. 144/1995, in

Culegerede practic3judiciara ctvila 1993-7998, p. 124.

3
S-a decis ca. in cazul unor fapte continuate de tulburare a posestet, termenul de
prescnplie extinctiva se socot~te de Ia data primului act de tulburare a posesiet (de Ia
inceputul tulbur3rii posestei), iar nu de Ia ultimul act de acest fel - Trib. _iud. Suceava, dec.

civila nr. 578/1971, in .Revista romilna de drept", nr. 1/1972, p. 149.

Bor01

' .Gh. Beletu, op. cit., p. 269; ~t. Riluschi, op. Cit., p. 188; M. Nico/ae, op.
Bor01

Cit.,

p. 126.

Drept c1vil. Partea generala

392

2. Cauzele de suspendare

'

Cauzeie de suspendare a cursu lui prescrippe1 extinctive prezinta urmatoarele caractere turidice:
- sunt legal~, In sensu! di ele sunt stabilite numa1 pnn lege;
- sunt limitative, ceea ce inseamna dl ele sunt de stncta interpretare ~~
aplicare, nefiind susceptibile de aplicare pnn ana Iogie;
- produc efecte de drept (ope iegis), organul de JUrisdiClie neramanandu-i
decat sa constate producerea lor, deci, daca In cursu! procesulw (avand ca
obiect recunoa~erea sau stabilirea dreptulw subiectiv) se invoca prescriplia
extinctiva, instanta va constata ca a opera! suspendarea cursu lUI acesteia ~i va
trece ia solulionarea cauzei In fond.
Potnvit art. 13 din Decretul nr. 167/1958, .,cursu I prescript1ei se suspenda:
a) cat timp eel lmpotriva diruia ea curge este lmpiedicat de un caz de forta
ma1ora sa facii acte de intrerupere; b) pe timpul cat creditorul sau debitorul
face parte din fol}ele armate aie Romanie1, 1ar acestea sunt puse pe picior de
razbo1; c) pana Ia rezolvarea reclamatiei administrative facute de celindreptalit
cu privire Ia despagubiri sau restituiri, in temeiul unu1 contract de transport sau
de prestare a serviciilor de po~ta ~i telecomunica(ii, insa eel mai tarziu pana Ia
exp1rarea unui termen de trei luni, socotit de ia inregistrarea reclamaliei"
Articolul 14 din aceia~1 act normativ dispune ca ,.intre parmti sau tutori ~i
cei ce se alia sub ocrotirea lor, 1~tre curaton ~~ acei. pe care-i reprezinta, precum ?' intre orice alta persoana care, In temeiu I iegii sau al hotari\rii JUdecatore?ti, administreaza bunurile altora ~i ce1 ale caror bunuri sunt astfei administrate, prescnplia nu curge cat timp socotelile nu au lost date ?I aprobate.
Prescnppa nu curge lmpotriva celui lipsit de capac1tate de exerci(iu cat timp nu
are reprezentant legal ?i mci lmpotnva ceiui cu capacitate restransa cat timp nu
are cine sa-i lncuviin(eze actele. Prescnppa nu curge intre so(i In timpul
casatoriei"Se observa ca primeie doua cauze de suspendare prevazute de art. 13 din
Decretul nr. 167/1958 au In vedere lmprejurari care II pun pe titularul dreptulw
Ia aCliune In imposibilitate matenal1i (fizica) de a acliona, 1ar cea de a tre1a
cauza stabilita de aceia~1 articol II pune pe titular In 1mposibjlitate Juridici!,
iegala de a aC\iona, deoarece acesta nu se poate adresa organuiw de JUrisdiclie
I

i Ne mui~um1m sa sublinlem doar intr-a nota ca., 'in baza art. 21 din Decretul
nr. 167/1958, ar trebul sa se admita solu~1a potrivtt care1a, in cazul drepturilor reale
prindpale supuse prescriptiel extinctive, cauzele de suspendare a prescnptlei sunt ceie
prevazute de Codui civil, in sistemui diruia prescriptia nu curge (este suspendata): impotriva
mmorilor si interzisilor; intre sot!; impotriva succesl.unii ~i in favoarea mostenitorului care a
acceptat rTio$f:enirea sub benefic1u d inventar; in privmta raporturilor irltre o persoana ~~
admmistratorullegal ai. averii sale (art. 1876, art. 1881, art. 1882, art. 1883) .. Aceea~i soiutie
ar trebUl sa se adopte ~i in privinta cauzelor de intrerupere (art.. 1865 ~~ urm. C. dv.).

Boroi

Prescnplia extinctiva

393

lnainte de parcurgerea fazei prealabile ~~ obligatorii a reclamatie1 adminiStrative.

Prima~~ cea de a treia cauza de suspendare stabilite de art. 14 din Decretul
nr. 1~7/1958" vizeaza lmpreJuran ce constituie lmposibilitali de a actiona de
natura morala, 1ar cea de a.doua cauza de suspendare prevazuta de art. 14 din
?ecre:ul nr. 167/1958 se refera Ia o imposibilitate JUridica, legala de a acliona,
mtrucat,neavand ca~aCitate (e~vila ~~ procesuaia) de exerci(iu deplina, titularul
dreptulu 1 nu poate s~ mtroduca acpunea, ci aceasta se exercita de reprezentantul legal sau, dupa caz, de eel cu capacitate de exercitiu restransa asistat de
ocrot1toru I legal.

. Cat pnve~te fol}a maJora, sublimem ca legea nu o define?te, iar doctnna 51

JUnsprudenJa adm1t ca fol}a ma1ora este un eveniment 1mprev 1zibil ~i insu~
;no~ta~d (de exemplu, un cutremur de pam ant, o mundatie etc.).' S-a aratat
msa c:_a ~~m fo~a .";lora trebuie sa se lnteieaga o lmpre1urare externa, extraordmara ~~ lnVI~Cibda, spre deoseb~re de cazui fortwt care desemneaza 0 lmpreJU"rare externa, extraordmara ~~ 1mprevizibila (se line cant de faptul potnv 1t
carUia ceea ce este 1mprev1Z1bd este ?' invmcibil, insa nu lntotdeauna ceea ce
este mvmcibil este ~~ imprevizibil).' Pentru a suspenda cursu! prescripliel
~xtmct1ve, for!a maJora tre~Uie sa II pnveasca pe t1tularul dreptului Ia aqiune
(1ar nu pe eel m favoarea carwa prescnppa curge), impiedicandu-1 sa formuleze
cererea de chemare In JUdecata.
c:_at pnve?te particip~rea Ia ~ol}ele armate ale Romaniei, care sunt pe pie~or
de razbo1, se observa ca aceasta Sltua11e poate sa II priveasca fie pe creditor fie
pe debitor, fie pe ambii. Tnsa, s1mpla participare Ia fol}ele armate ale tarii '(de
exem.!'lu, sat1sfacerea stagiUIUI militar), nu este sufie~enta pentru a repr~zenta 0
cauza "de suspendare a prescnp!iel extinctive, c1 ma1 este necesar ca aceste
fol}e Sa f1e puse pe piCIOr de razbo1. 3
Refentor ia reclamatia adm~nistrallva, pentru. a se produce suspendarea
prescnpl1e1. :,xtmctlve,. ~re~u1: _mtrumte cumulat1v doua cerinte: reclama(ia
adm1mstrat1va prealab1la sa a1ba ca ob1ect despagubiri 51 res\ltuin (in temeiul
unu1 .~~n~act de tr~nsport sau de prestare a serv1ciilor de po~ta ~i telecomunlc~111), sa ,nu treaca ma1 mult de 3 1un1 de Ia lnregistrarea reclamatiei (daca
pet1(1onarU1 pnme?t; raspuns nefavorabil lnainte de implinirea cei~r 3 iun 1,
pres_cnp!la extmct1v_a este s_uspendata numat pana Ia Imp lin ~rea ace!UI raspuns;
daca nu pnme~te raspuns 1n mterval de 3 luni de Ia lnreg1strare, suspendarea
Cl

' A se v~dea: Ch. Be/eiu, op. Cit., p. ~6~; /. Dogaru, op. cit., p. 278; P.M. CosmoVICI, op.
t., P 184,_ ~: Poenaru, op. Cit, p. 267;Tnb. Suprem, s. c1v., dec. nr. 1860/1986 fn Cui

gere de dec1z11 1986, p. 47.

2

'

M. Nicolae, op. cit., p, 124.

e-

~. :entr~ asimllarea cu ~area de razbo1, sub aspectul efectu!UI suspensiv, a starii de

mobdrzare m cares-ar afla fortele armate.ale !arii, a se vedea A Pon Gh Bete 1u op
p. 495.
. ,.,,
.
I
Cl 1.,
Boroi

394

Drept CIVil. Partea generala

prescnptiei extinctive lnceteaza Ia lmplimrea celor 3 luni, cand prescnptia lji

va relua cursu I).
De asemenea, 1urispruden)a a as1milat cazului prevazut de art. 13 lit. cl din
Decretul nr. 167/1958 1' durata demersurilor necesare obtmerii lncuviin)arii
prealabile date de autoritatea tutelara pentru acceptarea une1 mojleniri 1n numele mmoru\UI de catre reprezentantul sau legal, 1n conditii\e art. 129 C. lam.,'
deji, pentru aceasta situa\ie, ar li preferabil sa se recurga Ia dispozitiile care
reglementeaza repunerea 1n termenu\ de prescnp(1e extinctiva.
Mentionam ca dispozitii asemanatoare celor din art. 13 lit. c) din Decretul
nr. 167/1958 se gasesc ji 1n Regulamentul de transport pe caile ferate din
Romania (Ordonan)a Guvernu\UI nr. 7/2005). Astle\, In legatura cu prescrip)ia
aqiunii privmd expedi)iile de marfuri, art. 68 alin. (4) dispune ca ,1n caz de
rec\ama)ie administrativa, lormulata In contormltate cu prevederile art. 64,
adresata operatoru\UI de transport leroviar, prescnp)ia se suspenda pana
solutionarea acestem, dar nu mai mull de 3 lun1 de Ia data introducerii ei. In
caz 'de acceptare pal"\lala a rec\ama)iei, prescrip)ia re1ncepe sa curga pentru
partea de reclamatie care ramane 1n litig1u. Dovada pnm~rii rec\ama)1e1 sau a
raspunsului, prec~m jl cea a restituirii documentelor sunt 1n sarCina par)ilor
care invoca acest lapt. Rec\ama)ii\e ulterioare avand acelasi obiect nu
suspend a prescnp)ia".
Prima cauza de suspendare a prescrip)1ei extmctive prevazuta de art. 14 din
Decretul nr. 167/1958 vizeaza, fn primul rand, raporturi\e dintre ocrot1tor jl
ocrot1t, adica raporturiie dintre parinte, tutore sau curator, 1n calitate de reprezentan)i \egali sau de ocrotitori legali, pe de o parte, 1' mmor, cei pus s~b
mterdic)ie JUdecatoreasca sau eel ocrotit pnn curate\a, pe de alta parte. In
asemenea raporturi JUridice, daca sub1ectu\ act1v este eel ocrotit, 1ar subiectui
pas1v este eel prm care se realizeaza ocrotirea, prescrip)la extmct1va este
suspendata pana Ia darea jl aprobarea socoteli\or, aceasta ultima opera)lune
juridica liind de competen)a autoritatii tutelare. In a\ doi\ea rand, trebUie
subliniat ca aceasta cauza de suspendare se ap\ica ji 1n alte situa)ii In care o
persoana admmistreaza bunurile a\te1a, de exemplu, 1n cazul raporturilor
JUridice dintre, pe de o parte, admlnlstratorul-sechestru, ca subiect pas1v, 1ar,
pe de alta parte, eel care a cajtlgat litig1ul pe fond Oitig1u cate a ocazionat
numirea admimstratoru\ui-sechestru), ca subiect act1v.
Cea de a doua cauza de suspendare a prescnp)iei extmctive prevazuta de
art. 14 din Decretul nr. 167/1958 pnvejle pe mmorul sub 14 am ji pe eel pus
sub interdictle JUdeditoreasca (care sunt lipsi)i de capacitate de exerci)iu), daca
acejtia nu ~u reprezentant legal, precum ji pe mmorullntre 14-18 ani (care are
capacitate de exerci)iu restransa), daca nu are ocrotitor legal. Dad. acejlla sunt

!a

~;

Trib. Suprem, s. c1v., dec. nr. 590/1986, in Cu!egere de decizii 1986, p. 82. A se vedea

Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, p. 450.

ne!:>LflfJ~Ia

exuncnva

395

tltulan, de drepturi subiective prescnptibile, atunc1 prescnp)1a extincliva nu

curge 1mpotnva lor, dec1 cursu\ prescnp)1e1 extinctive este suspendat pana Ia
num~rea reprezentantuiui legal sau, dupa caz, a ocrotitorului legal.'
De re)inut ca aceasta cauza de suspendare nu se aplica In cazui cererii de
eviqiu~e, tot~la_ sau p~~iala, privind 1mobilul adiudecat 1n cadrul procedurii
de urmanre sd1ta 1moblliar~, ~eoarece art. 520 C. proc. civ. mst 1tu 1e 0 derogare
de Ia ~reptul comun, prevazand ca ,prescnp)ia curge ji fmpotnva disparu)ilor,
m1~onlor 1' persoanelor puse sub 1nterdiq1e",
In rapo_rturi\e dintre so)i pre;cnp_)'a extinctiva este suspendata pe toata
2
~~r~ta casatone1, md1lerent daca so)ll conv1e)uiesc 1mpreuna on sunt desparl'\1 m lapt. S-a decis, In mod justifica~ ca aceasta cauza de suspendare nu se

poate aplica, pnn analog1e, raporturilor dintre concubini.'

L.a. aceste cauze (generale) de suspendare a cursulu1 prescrip)1e1 ext1nct1ve,
stabd~te de art~ 13 jl ~e a~. 14 din Dec~etul nr. 167/1958, vom ma1 adauga 0
cauza (spee~ala), prevazuta de art. 36 dm Legea nr. 85/2006, care dispune ca
,De Ia data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate aqiunile 1udiCiare sau extrajudic1are pentru rea\izarea crean)elor asupra deb1toruiUI sau

bunurilor sale"

3. E!ectele suspendarii
3.1. Efectele generale
:,otrivlt art. ,1 ~a\ in. (1) din Decretul nr. 167/1958, ,dupa fncetarea suspendaru, prescnp)ia ljl re1a cursu!, socotmdu-se ji t1mpul scurs 1namte de suspendare",
P\ecandu-se de Ia aceasta dispozi)ie legala, 1n doctrma se deosebe1te 1ntre:
efectul antenor apari)iei cauze1 de suspendare; efectui pe durata cauzei de
suspendare; efectul ulterior 1ncetarii cauze1 de suspendare:
Pentru perioada antenoara cauzei, suspendarea nu produce n1c1un elect
JUridic, 1ntrucat intervalul de limp scurs 1ntre momentul Ia care se s1tueaza
1nceput~l cursu lui prescnp)ie1 extinctive~~ data apari)ie1 cauzei de suspendare
va mtra m calculul termenului de prescriplie extinctiva.
Destgur c~, ~n IP?teza ~n :a~e cei cauza nu au reprezentant legal sau ocrotttor legal
Ia mom~ntul cand ar ft trebwt sa tnceapa cursu I prescnp~iei extlncttve, nu va mai fi verba de
suspendarea, ci de ~manarea tnceputuiUI cursulut prescnp~iet extinctive.
2
Pentru a fi verba de suspendarea prescriptiei extinctive, este necesar ca raportul juridic
avfmd rn conpnut ctreptul prescriptibil sa se nasca inamte cte fncheierea casatOnei rckca se
na?te in timpul casatoriet va fi verba de o amanare a tnceputu!UJ cursului prescnpt1ei), tar
te~enul de prescnptte exttncttva sa nu se fi implinit antertor tncheJerii disi.itoriei.
C.S.j., s. CIV., dec. nr. 2426/1992, in reviSta ,Dreptul", nr. 1().11/1993, p. 122.
1

t!'

Boror

Drept c1vil. Partea generala

396

Pe durata cauze1 de suspendare, efectui consta In opnrea cursu lui prescnp.

tiel extinctive, deci intervalul de limp Situat lntre momentul aparitiei cauzei de
suspendare ~~ momentullncetarii cauzei de suspendare nu va intra In caicului
termenului de prescnptle extinct1va.
Ultenor cauze1 de suspendare, cursu I prescnptiel extinctive este reiuat din
momentul In care fusese oprit, deci Ia intervaiui de !imp scurs lnainte de
suspendare se va mai adauga un interval de timp astfel lncat sum a acestora sa
fie egala cu durata termenului de prescnptie extmct1va.
Pract1c, daca a opera! o cauza de suspendare a cursu lui prescriptiel extmctive,
determmarea momentuiu1 p~na Ia care poate fi declan~ata aqiunea se face pnn
adaugarea Ia durata termenuiUI de prescriplie aplicabilln speta, socotit de Ia
data Ia care prescriptia extinct1va a lnceput sa curga, a mtervalului de limp c~t
a dura! cauza de suspendare. Spre exempiu, daca termenui de prescriplie
extmct1va de 3 ani a lnceput sa curga Ia data de 8 februane 2000, iar Ia data de
1 septembrie 2001 a aparut o cauza de suspendare a cursu lui prescriptie' care
a lncetat Ia data de 1 noiembne 2001, deci suspendarea a dura! 2 iuni,
prescnp\ia ex!inctiva se va lmplini Ia data de 8 aprilie 2003.

3.2. Efeclul special

Acest elect al suspendarii cursuiui prescnptiei extinctive este prevazut In
art. 15 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958, care dispune ca ,prescrip\ia nu se
va lmplini totu~i inamte de expirarea unu1 termen de 6 ium, socotit de Ia data
lncetarii cauze1 de suspendare, cu excep11a prescripliilor ma1 scurte de 6 luni
care nu se vor lmplim dec~t dupa exp1rarea unu1 termen de o luna de Ia
suspend are"
A~adar, efectul special ai suspendarii nu se. produce In toate cazurile, c1
numa1 atunCI cand pana Ia lmplimrea termenuiUI de prescnptie extinctiva au
ramas:. ma1 putm de 6 luni, daca termenul de prescriptie extinctiva aplicabilln
speta este ma1 mare de 6 'luni sau chiar de 6 lum; mai putm de o luna, daca
termenul de prescriptie extinctiva aplicabilln speta respectlva este ma1 m1c de
61um.
Efectul speCial al suspendarii cursuiUI prescnptiel extmctive consta In
prorogarea momentului lmplimrii termenului de prescnptie extinctiva In a~a fei
Ineat mtervalu i de timp cuprins lntre momentul lncetarii cauzei de suspend are
~i cei ai lmplinirii prescriptiei extinctive sa fie de 6 iuni sau de o iuna, dupa
cum termenul de prescriplie extmct1va aplicabil In speta este de eel putin 6
lum, respect1v este mai mic de 6 lum.

Boroi

Prescriptia extinctiva

397

Subsecfiunea a 111-a. fntreruperea

prescripfiei extinctive

1. lllofiune, Justificare
Prin lntreruperea prescriptiei extinctive se lnlelege modificarea cursului
aceste1a constand in inlaturarea prescnp\iel scurse lnainte de aparitia une 1
cauze lntreruptive ~~ lnceperea unei alte prescriplii extinctive.
Pentru lntelegerea fundamentului lntreruperii prescnptiei extinctive, trebuie
pormt de Ia doua premise, anume, pe de o parte, lipsa de convmgere a titularuiUI dreptului In pnvmta temem1c1ei pretentiei sale, lipsa dedusa din starea sa
de paslvitate, 1ar, pede alta parte, prezumarea situat1e1 de fapt a celui in folosul
car~1a curge prescnplia extinctiva ca fiind con forma cu starea de drept, bazata
pe 1mpotnv1rea acestu1a. On de cate on aceste doua premise nu se mai
confirma, In sens~l c~ titularui dreptului sub1ectiv prescriptibil parase~te starea
de pas1V1tate, dec1an~and procesul ce areca ob1ect protecpa JUdiciara a acelui
drept sau eel in folosul caruia curge. prescriplia extinctiva abandoneaza at 1tudinea de lmpotrivire lata de titularul dreptului, prin recunoasterea datone 1sale,
inseamna ca nu se mai justifica producerea efectulu1 prescrippei extinctive.
Asemanator suspendarii prescriptiei extinctive, 1' In cazul lntreruperii
presc!'Pl'e! extmct1ve e_~te neces:r ca l?'preJurarea ce constituie, potrivit legii,
cauz.:' de ~~~erupere s~ mt_ervma dupa ce prescnptla extinct1va a lnceput sa
curga ~~ ma1 mamte de 1mplimrea termenuiUI de prescnptie extinct1va.'

Tri_b. Sup~em, s. CIV., dec. nr..1944/~ 986, in Culegere de decizii 1986, p. 125, in care
se m:~f'?neazaA ca.,_ ~entru a se produce etectul intreruptiv de. prescnpJie, este necesar ca atat
conv1etU1rea, cat ~~- mtrepnerea, ~Ia care s~ refera art. 60 alin. (3) C. fam., sa fi fnceput in
perroada terme~ul~'- de prescnpfle extmctiva a aqiunii in stabilirea paternit.ltii, de un an de
Ia na~terea cop1luiUI. A se vedea ~i. C.A. Bucure~ti, s. a 111-a ctv., dec. nr. 1317/1996, in
Culegere de practid. _iudic1ara civila 1993-1998, p. 74, in care se st..iblimaza ca demersurile
ultenoarelmplinirii .termenului de prescriptie nu pot avea valoarea unor acte intreruptive.
~rectzam ca, in cazu~ in care, dupa implinirea termenului de- prescriptie extincti.v.l,
~eb1torul recun~~te datorra sa fata ~e creditor_~i_ se obliga sao pl.lteasdi, de~1 nu mai poate
ft vor~a. desp~e mtreru~rea _cursuiUI_ prescnptiel extinctive, suntem totu~i in prezenfa unei
nov~~~~ Walabd:} ~ o?hgaf_ieJ c1vile 1mperfecte intr-o obligafie perfecta - in acest sens, cu
re~enre Ia obllgat1a .'mprun:utatulu1, asumata dupa implinirea termenulut de prescnpJie
exmct1ya, de a rest1tut lucrul tmprumutat, a se vedea Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contracte
spec1aie, p. 392.
1

...

Boroi

Drept civil. Partea generala

398

2. Cauzele de intrerupere
Cauzele de lntrerupere a prescnp\tei extinctive prezinta urmatoarel~ caractere
uridice: sunt legale; sunt limitative;' produc electe de drept (ope leg1s), organul
1
de (UnsdiC\le urma.nd doar sa constate producerea lor.
. '
.
Articolul 16 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 stabile~te doua cauze de
lntrerupere a prescripliei extinctive (ca institulie de drept material):
a) ,recunoa~terea dreptulUI a carUJ actiune se prescne lacuta de eel In
lolosul caruia curge prescriplia (...)";
b) introducerea unei cereri de chemare In JUdecata on de arbltrare, chiar
II
.
"II
daca cere rea a lost introdusa Ia o mstanta (... ) necompetenta .
Cel de al do ilea alineat al aceluia~l art1coi dispune ca ,prescnplia nu este
intrerupta daca s-a pronunlat incetarea procesului,.daca cererea de chemare in
tudecata sau executare a lost respmsa, anuiata sau dadl s-a penmat, on daca
eel care a lacut-o a renuntat Ia ea"
Recunoa~terea dreptul~i a dlrui aq1une se prescne, pentru a produce electe
intrerupt1ve, trebUJe sa fie lacut~ de cei in folosul dirUJa _curge prescrTl'a
extmctiva ~~ sa fie netndotelnica. lntrucat textul de lege nu dtstmge, rezulta ca
prezinta elect lntreruptiv nu numa1 recunoa~terea expresa, c1 ?I recunoa~terea
iacita (desigur, In masura In care aceasta este dedusa din lmpreJuran neechivoce). Spre exemplu, s-a dec1s dl este vorba de_ o lntrerupere a p~e_:cnpp~i
extinctive pnn recunoa~terea dreptuiUI atunct cand debttorul solic1ta credttorulut un termen pentru plata creantet.2 S-a mal dects ca predarea bunulu1 ce
lormeaza obiectul antecontractului de va.nzare-cumparare In posesia celui ce
urmeaza sail cumpere echivaleaza cu o recunoa~tere a dreptulut acestuia de a
cere lncheierea c~ntractului de vanzare-cumparare, recunoa~tere care lntrerupe prescriplia, iar o noua prescriplte extmct1va nu va incepe s~ curga atat
timp dit bunul se afla In poses1a celui ce urmeaza sa-l cumpere De asemenea, poses1a exerCJtata asupra bunurilor succesorale allate in indivtziune de
v

"'

1 Astfel, s-a decis ca prescrip~la extlndtva nu este intrerupta prin stmplele negocieri Ia
care se refera Legea nr. 64/1991 (dintre mventator ~~ unitatea ce a aplicat inventia), care
negoe~eri nu au semnificatia unei recunoa~teri - C.S.j., s. civ., dec. flr. 790/1997, tn

Buletinul jurisprudenjei 1997, p. 53.

1n cazul posesiilor incepute tnamte de adoptarea Legilor nr. 58/1974 ~i nr. 59/1974,
prescnptia achizitiva asupra terenurilor nu a fost 1ntrerupta pnn mtrarea yn v1goare a acestor
legi (a se vedea I.C.C.)., Seqiile Umte, dec. nr. IV/2006, in Codul e~vd )I 15 leg1 uzuale,
actualizat Ia 12 martie 2008 1 Ed. Hamangiu, 2008, p. 261-262).
2 Trib. Bucure~ti, s. a IV-a c1v., dec. nr. 1887/1994, 1n Culegere de practicii JUdidara
"
1993-1997, p. 149.
l Trib. Suprem, s. ctv., dec. nr. 188/1981, 1n Culegere de dec1zii 1981, p. 65. Dac~
bunul a fost predat in momentul incheierii antecontractuiUI sau chiar mai _inainte de acesi
moment, practiC, este vorba de o amanare a inceputului cursu lUI prescnppe1 ext1ncuve.
Boroi

Prescnplia extinctiva

399

catre mo?(enitorul care a platit peste partea sa din datoriile )i sarctnile mostenirii poate echivala cu o recunoa~tere din partea celorlalli mo~ten1tori;' ex,;rcttarea de catre mo~temtorul rezervatar a posesiei asupra bunurilor ce formeaza
ob1ectul unor liberalita~i exces1ve poate avea semnilica~1a une1 recunoa~ten
tacite, de catre legatar sau, dupa caz, donatar, a dreptului mo~tenitorulu1 rezervatar de a solicita reductiunea liberalitatilor exces1ve.
Cererea de chemare. In )Udecata lnirerupe cursu I prescrip\iei extinctive, cu
lncepere de Ia data introducerii e1, In masura In care va fi adm1sa pnntr-o hotarare delinitiva sau, In cazurile prevazute de art. 300 C. proc. c1v., trevocabila.
Electullntreruptiv de prescnptie extinctiva al cererii de chemare in 1udecata nu
se va produce 1nsa daca reclamantui renunta Ia JUdecata, cand cererea de
chemare in judecata este respmsa,' este anuiata3 ~~ nici atunct cand, procesul
ramanand in nelucrare din culpa partii, instanta constata penmarea cererii de
chemare In judecata.
1n cazul .In care cererea de chemare in Judecata este introdusa Ia o tnstanta
necompetenta, prescrip\la extinctiva se lntrerupe de Ia data tntroducerii cererii
Ia acea mstanla, iar nu de ia data sesizarii mstanlei competente, potrivit legii.
ca urmare a declinarii competenlei. Totu~i, prescnp\la extincttva nu va fi
considerata intrerupta atunci cand, liind sesizata o instanta necompetenta.
aceasta nu ar urma sa pronunte solu~ia declinarii competeniei, ci va ;esptnge
cererea ca nefiind de competenta mstan;elor romane (art. 157 din Legea
nr. 105/1992 cu priwe Ia reglementarea raporturilor de drept mternaltonal
pnvat) sau, .constatand ca, in spe\a, competenla apartine unut organ fara
activitate JUrisdiqionala, va respinge cererea ca inadmtsibila. 4 De asemenea,
prescrip\ta extinctiva nu este lntrerupta mc1 atunci cand cererea de chemare in

A se vedea si Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 503/1987, 7n Culegere de decizii 1987,

p. 118.
2

in cazul 7n care cererea de chemare in _ludecata a tost respinsa ca netondata, neinte':'eiata {deci instanta, solutionAnd procesui pe fond, a constatat ca dreptul subiect1v pretms
de reclaman~ nu exista sau ca redamantul nu este titularUI acestui drept), nu va mai prezenta
mteres faptul ca prescripJia extinct1v~l. nu a tost 7ntrerupta ori de c.3.te ori, 7ntr-un al doilea
p~oce:, paratul s-ar putea apara _i~vocand exceptla puterii de iucru _iudecat dedusa din prima
hotarare {ceea ce presupune tnpla identitate de elemente: aceleasi piirt1, acelasi obiect s1
. aceeas1 cauza).

3
Es~e insa de reJinut_ ca., 7n sistemui CoduiUI dvil (care, reamintim, se aplid. 7n cazul
dreptunlor reale pnnc1pa1e), nulitatea cererii pentru vicii de torma {Codul c1vil se ma1 reter.3.
~~ Ia nulitatea cererii pe motiv de necompetenta, 7ns3, 7n regiementarea procesual-civila
actual a, necompeten~a mstanJel nu atrage nulitatea cererii de chemare In Judecat3) nu 7moledidi. efectul 7ntreruptiv al cererii, daca reclamantul formuleaza o noua ce.rere de chemare In
.iudecata $1 care se va admite (art. 1870-1871 ).
4
Pentru soiuriile ce urmeaza a fi pronuntate de ditre mstanta ses1zata de reclamant
atunci cand aceasta constata ca., poirivit l~gii, nu este comp~tenta sa rezolve cauz~
respectiv3, a se vedea, spre exemplu, G. Boroi, op. cit., vol. I, p. i2.

Bor01

Drept civil. Partea genera iii

400

JUdecata a lost introdusa Ia un organ lara activitate jurisdicponala, deoarece un

astfel de organ nu poate fi as1milat unei instante.'

3. Efectele intreruperii
Potrivit art. 17 din Decretul nr. 167/1958, ,1ntreruperl'a ~terge prescnptia
lnceputa fnamte de a se ivi lmprejurarea care a lntrerupt-o. Dupa lntrerupere
Tncepe sa curga o noua prescnplie. 1n cazu I dnd prescriplla a lost lntrerupta
printr-o cerere de chemare fn 1udecata on de arbitral (... ), noua prescriplie nu
lncepe sa curga cattimp hotararea de admitere a cererii nu a ramas definitiva
(...)."

Rezulta ca lntreruperea cursuiUJ prescripliei extinctive produce urmatoarele

eiecte:
- !nlaturarea (~tergerea) prescriptieJ extinctive scurse anterior momentulu1
apariliei cauzei de lntrerupere;
- lnceperea, dupa lncetarea cauze1 de lntrerupere, a cursuiui unei noi
prescnplii extinctive.
Cat prive~te felui (natura) noii prescnplii extinctive care lncepe sa curga
dupa ce a operat fntreruperea, ln doctnna, de regula, se arata ca acesta se
determma ln raport de cauza de Tntrerupere a prescriptlei extinctive.' Astfel,
daca lntreruperea s-a produs ca urmare a recunoa~terii, va lncepe sa cu;ga o
prescnp\le extmctiva de acela~i fel cu cea Tnlaturata, deci tot o prescriptie
extJnctiva a a~a-numitu\UJ ,drept ia aqiune 1n sens material"; daca Tntreruperea
s-a produs ca urmare a introducerii cererii de chemare Tn JUdecata sau de
arbitrare (adm1sa pnn hotarare definitiva ori ~revocabila), va Tncepe sa curga o
prescriplie extinc\Jva noua, avand un ait obJect, anume prescrip\ia extinc\Jva a
dreptulu1 de a cere ?' obtine executarea silita. Este Tnsa de retmut ca, uneori,
aceasta prescriptie (a dreptuiUJ de a cere ~~ ob}me executarea silita) poate fi
lnsotita ~i de o prescnptle extinctiva de aceea~J natura cu cea care a fast
Tntrerupta (prescnptia a?a-numitului ,drept Ia aqiune Tn sens material"), anume
atunCJ cand termenui de prescrip}ie extmctlva a ,dreptului Ia acpune Tn sens
matenal" are o durata ma1 mare decat termenul de prescriplie extmct1va a
dreptuiui de a cere ~i ob\ine executarea silita; este cazui drepturilor reale
principale prescnptibile extinct1v Tn termen de 30 de an1. avand Tn vedere di.,
potnvit art. 405 alin. (1) C. proc. civ., termenul de prescrip\ie a dreptului de a
cere si obtme executarea silitil a titlurilor executorii emise Tn matena aq1unilor
reale 1mobiliare este de 10 ani (spre exempiu; daca dupa ramanerea definitiva
a hotararii pnn care s-a admis aq1unea confesorie au trecut mai mult de 10 ani,
' A se vedea ~~ C.A. Hucure?tl, s. a 111-a ctv., dec. nr. 820/1995, in Culegere de pracudi
JUdiciara c1vila 1993-1998, p. 73 (In speta, cererea a fost adresata Guvernului).
2
A se vedea, spre exemplu, Gh. Be/eiu, op. cit., p. 273; E. Poenaru, op. cit., p. 256.
Rnrni

Prescriptia extlnctiva

401

lnsa mat putin de 30 am, fara a se cere executarea silitii a aceste 1 hotaran
tJtul~rul dezmembramantuiui dreptului de propnetate poate sa introdudi. ~
noua cerere de chemare In JUdecata In scopul oblinerii unu 1 nou titlu
executoriu). 1
in cazu_i lntreruperi~ prescriptiei extinctive prin recunoa~terea dreptuiUJ de
catre eel m folosul carUJa curge prescrip\la, efecteie lntreruperii se produc
mstantaneu.
. in sa, In cazu I lntreruperii prescripliei extinctive prin introducerea cererii de
~hemare In J~_decata. ~de arbitrare), efectele lntreruperii se produc definitiv pe
data ~.amaneru de~mt1ve sau, dupa caz, irevocabile a hotararii de admitere a
cer~r~'. resp~ctive. I~ consecinta, Tntre data sesizarii mstantei ~i data ramanerii
deftn1t1ve (irevoca?~le) a" hotararii, Tntreruperea prescriptiei extmctive este
prov1zone ?' cond'l'?~ata, in sensu! ca. definitivarea (consolidarea) efectului
1~trerupt1v este .c?~d~tJonata de admiterea cererii de chemare Tn judecata ~i de
;amanerea defm1t1va sau, dupa caz, irevocabila a hotararii. Tnsa, efectui
mtrerupt1v de prescnptle extinctiva al_cererii ~e chemare ln judecata va dispare
;u efect_retroactJv (deCJ se va cons1dera ca prescnptia extinctiva nu a fast
mtrer~pta P~'n. ~ntroducerea cer~rii) daca nu se va aJunge Ia pronun\area unei
hotaran (defJmt~ve sau ~revocabile) de adm1tere a cererii respective. Tocmai de
ac7ea, se pun; mtrebarea de a ~ti care a fast scopul legiuitorului atunci cand a
atnbUJt _elect mtreruptiv de prescnp\ie extinctiva simp lei ceren de chemare Tn
)Udecata, de vreme ce efectul Tntreruptiv depmde de soiut1a pe care 0 va da
mstanla~ dee~ de h~t~ra~ea ce se. va pronunta asupra cererii de chemare in
JUdec~ta. Se observa msa cu u~unnta ca solutia legisiativa este logica deoarece,, '"~':. mo~~?tul mtroducerii. cererii de chemare In judecata ~/eel ai
s_~IU\IOna:u. defmJtJve sau 1revocabile a procesulu1 exista un mtervai de timp,
fund pos1bil ca t~r~enul prescnptlei extinctive sa se Tmplineasca ln cursu!
procesuiUJ, astfel meat s-ar aJ.unge Ia consecmta inechitabila ca de< 1 1t 1 1
d t I . b" , .. I. . .
. '
'
y
' u aru
rep u UJ su JectJv c1v~ a 1e~1t din pasivitate Tnainte de 1mplimrea termenuluJ
d~ prescnpye extmct1va~ mstanla nu ar mai putea pronunta hotararea pnn care
sa " dea ca~t1g d~ cauza, ceea ce ar Tnsemna deturnarea institulie 1 prescnptieJ
extmct1ve de fmahtatea sa.

A se vedea ~~ M. Nitoiae, op. cit., p.. 129.

Boroi

Drept ctvil. Partea generala

402

Subsecjiunea a IV-a. Repunerea in termenul'

de prescripfie extinctive
1. Nofiune. Justilicare
Repunerea ln termenul de prescnp\ie extinctiva este consacrata, cu caracter
general, de art. 19 din Decretul nr. 167/1958, care, ln pnmul alineat, prevede
ca, ,tnstanla Judedltoreasdi sau organul arbitral poate, ln cazulln care constata
ca fiind temeinic justificate cauzele pentru care termenul de prescrip\te a lost
depa~it, sa dispuna chiar din ofictu judecarea sau rezolvarea acltunii, ori sa
tncuviinleze executarea silita." Potrivit ceiut de al doilea alineat al aceiuia~t
articol, ,cererea de repunere ln termen va putea fi facuta numai ln termen de o
lunll de la.lncetarea cauzeior care justifica depawea termenulut de prescnp\te."
Pornmdu-se de Ia aceste dispozilii legale, ln literatura de specialitate, de
regula, repunerea ln termen este definita ca beneficiul acordat de lege tituiarulut dreptului Ia aqtune care, din motive temetnice, nu a putut declan~a
ac):tunea \nauntrul termenului de prescrip\te, astfei Ca organul de JUrisdiqie este
lndreptalit sa solulioneze, ln fond, cererea de chemare ln judecata, de~t a lost
mtrodusa dupa lmplintrea termenulut de prescriplie.'
0 asemenea definilie nu acopera lnsa ~i reglementarile speciale 1n aceasta
matene, ln care repunerea ln termenul de prescrip\te extmctiva nu rnat are
caracter JUdiciar, ct opereaza direct ln temeiul legii (de dreptl. Astfel: pnn
art. 13 alin. (2) din Legea nr. 18/1991 s-a prevazut ca ,mo~tenitorii care nu-~t
pot dovedi aceasta calitate, lntrud!t terenurile nu s-au gasit ln circuitul ctvil,
sunt socotili repu~t de drept ln termenul de acceptare, cu privtre Ia cola ce lise
cuvine din terenurile ce au apar!inut autorului lor. Ei sunt considera\t ca au
acceptat mo~tentrea prin cererea pe care o lac comtsiei"; pnn art. 5 alin. (4) din
Legea nr. 112/1995 s-a dispus ca ,mo~tenttorii, ln sensu! prezentet legt, sunt
socolili de drept acceptanlii succesiunii de Ia data depunerii cererii prevazute
Ia art. 14", pentru restituirea in natura a apartamente\or sau, dupa caz, acor-

darea de despagubiri; art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 pnvmd proprietatea publica~~ regimul JUridic al acesteta, dispunand ca ,bunurile preluate de
stat lara un titlu valabil, tnclusiv cele oblinute prin victerea consimlamantuiUt,
pot fi revendicate de fo~tii propnetari sau de succesorii acestora, daca. nu fac
obiectul unor legt speciale de reparalte", a consacrat, tmplictl, un caz de
repunere de drept ln termenul de prescnplie extmctiva a aqiunii ln declararea
nulitalii relative; de asemenea, potrivit art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001,
,succesibilii care, dupa data de 6 martie 1945, nu au acceptat mo~tenirea sunt
repu~i de drept ln termenul de acceptare a succestunii pentru bunurile care lac
1

A se vedea, de exempiu, Gh. Belew, op. ctt., p. 276; I. Dogaru, op. CJt., p. 281.

Borot

403

Prescriplia extinctiva

obie?ul prezentei ~egt. Cererea de restitutre are valoare de acceptare a succestunu pentru bununle a caror restiluire se solicita tn temeiul prezentei legi."
T_?cmai de aceea, consideram preferabila definilia conform careta repunerea m. termenul ~e prescnp\te exttncttva este benefictul recunoscut de lege
tt:ulanlor drep;unlor subiective, In condiliile anume prevazute, tn temetul
caruta a:e~tta_ 1~1 pot valonfica drepturile chiar daca termenul de prescriplie
exttncttva s-a tmpltnlt.'
Cat p~ive~te fUSt~ficarea.reglementarii _repunerii tn termenul de prescrtplte
extmcttva, trebute sa selma c?nt de ftnalttatea mstituliei prescnp\iet extincttve
(sanc\tOn~r;a condUttet ~~~abtle, constii.nd In inactivitate, a titularului dreptului
subtecttv), tn ac_ele sttua\11 tn care tnacttvttatea titularulut s-ar datora unor motive
temetntce, ~roa_ucerea efectelor prescrtpliet extinctive ar deturna aceasta instttu\t~ de Ia fmafttatea ei, a~a lncat s-ar sancpona atitudinea titularulut dreptulu 1
:ubtecttv de~t nu 1 s-ar putea repro~a acestuta o conduita culpabila. Repunerea
tn _term;nul de prescrtp\te extinctiva permtte 1nliiturarea contradictiet ce ar
aparea tntre ceea ce legea a prezumat prtn tnstttutrea prescrtpliet exttnctive 51
ceea ce repreztnta realitatea. 2

_Tre~uie lnsa reli~ut ca repunerea ln termenul de prescnplle extincttva este 0

masura exceplionala.

2. Domeniul repunerii in termenui de prescriplie exlincliva

Spre deosebire de c~uzele de susp~ndare ~~de lntrerupere ale prescrtp\iel
extmcttve, care sunt tndtcate expres ?t ltmitattv de lege, cauzele de repunere tn
termenul de prescnppe extinctiva nu rnat sunt menponate de lege, ct art. 19
a~n. (1) dtn Decretul nr. 167/1958 se mullume?te sa prectzeze, In mod genenc,
ca este vorba de cauze temeinic justificate, liind deci lasate Ia Iibera apreCtere
a organului de fUrtsdiqte carUta 1 se solicita sau care dispune di~ ofictu
repunerea ~n terrnenul de prescrtplie extinctiva, care urmeaza sa decida de Ia
ca;;, Ia caz, tn funclte de sttualta concreta din spe1a.
" In d~ct_rina s-~ :ratat di" prln cauze temeimc justificate trebuie sa se
tn!eleaga doar acete tmpreJuran care, lara a avea caracterul forlet ma 1ore. sunt
1

M. Nico/ae, op. cit., p. 130.

De aceea, nu p~tem- ~ec~t

:a

dez~prob~m oprnra potrivit direia mstitutia repunerii in

p!escnptre extmctrva ar trebw eltminatit intrucat ar fi o "mstitutie ilogrca", ce
perr_nrte JUdec~toru!UI, Tara sa ii d~,a alta indicape decat cea a existen~ei unor Cauze tememrc
rustrficate, ~~~a nu r~spe~e le~ea , socotlnd termenul de prescriptie neimplinit; In cadrul
acester opr~11, se mar sustme ca ar exrsta o contradicpe subti/a intre dreptu! judeditoruiUJ de
a mvoca dm ofic1u prescnp!l~ extinct1va ~~ dreptul judecatorulw ,,de a dovedi cJementa
pentru nerespectarea termeneJOr lnsa nu In anumite cazun precJs determinate c1 doar Ia
aprec1erea sa'~- V.D. Zlatescu, Considera~ii in !egatura cu institupa prescnpti~ 1 in rev 1sta
,Dreptul", nr. 2/1999, p. 19.

' '
.

term~nul de

Boro1

Drept c1vil. Partea generala

404

exdus1ve de cuipa.' Este ded vorba de p1edici relative, iar nu absolute (caIn
cazul lor!ei maJore), in sensu lea lmpreJurarile de fapt respective~u caracterul
de p1edidi in exercitarea aqiunii pentru redamant ~~ pentru cei c'!r1e s-ar alia In
condilii asemanatoare (dar nu in mod necesar ?i pentru un om diligent) ?1,
totodata, nu i se poate imputa vreo culpa titularului dreptului Ia act1une.
In aite cuv1nte, repunerea In termenui de prescnp\le extmctiva exclude atat
lorla maJora (deoarece cursu! prescnpliel extinctive ar fi suspendat cat timp
dureaza lorta maJora, a?a lncat nu s-ar mai pune problema repunerii In
termenul de. prescrip\ie extinctiva), cat ?I culpa (deoarece, Jn caz contrar, ar fi
deturnata mstitutia prescripliel extinctive de Ia finalitatea sa). Domemul
repunerii In termenul de prescriplie extinctiva lncepe unde lnceteaza culpa $1
lnceteaza unde incepe lor!a majora;
ln JUrisprudenta au lost considerate drept cauze care ar JUStifica repunerea
In termenul de prescrip\1 extinctiva: ex1stenta unor impreJurari speciale in care
s-a gasit mo1temtorul, care 1-au impiedicat sa afie despre deschiderea une1
succesium Ia care era chemat;2 spitalizarea indelungata sau repetata a mamei
lmpreuna cu copilul in numele caruia urma sa mtroduca aqiunea In stabilirea
paternitalii; 3 parasirea minorului de catre reprezentantul legal;' cunoa$terea
unor lapte stabilite de organul de urmarire penala numa1 dupa lmplinirea termenului de prescnp\le extinctiva etc.
1n schimb, au lost apredate drept cauze care nu JUStifica repunerea 1n termenul de prescriplie extinctiva5 : eroarea de drept invocata de titularul dreptuiUI sub1ectiv;' depa$irea cuipabila a termenuiui de acceptare a mo$tenirii, In
7
sensui ca, Ia data decesului, succesibilui se alia lntr-o alta localitate sau
i A se vedea: M. Eliescu, op. cit., in revista ,Studii ~~ cercetari tUridice", nr. 1/1956,
p. 293-294; A. Hilsenrad, op. cit., in revista 11 Legalitatea populara" nr. 8/1958, p. 87-88;
A. iona$CU, op. cit., p. 185-186; A Pop, Gh. Beieiu, op. cit., p. 506; Gh. BeleiU; op. cit.,
p. 279;. ?t. R~uschi, op. cit., p. 190-191; I. Oogaru, op. cit., p. 282; M. Nicoi~e, op. cit.,
p. 131. S-a sustinut totusi di repunerea in termen ar trebui. adm1Sa $i in cazut d'tnd s-ar
Constata existerlra unei Culpe
o gravitate cu totul redus~ - Gh. Fekete, Suspendarea,
intreruperea prescrip~iei extinctive ~~ repunerea in tf~rmen, in revista ,Legalitatea popularii"

de

nr. 6/1961, p. 18-19, tnsa aceasta opmte a r:imas tzolata.

2 Plenul Trib. Suprem, dec. de indrumare nr. 7/1963, in Culegere de detizii 1963, p. 15;

C.S.)., s. c1v., dec. nr. 129/1993, !n Buietinul jurisprudentei 1993, p. 81.

3 Trib. JUd. Covasna, dec. civil a nr. 53/1977, in ,Revista romana de drept", nr. 10/1978,
55.
4 Trib. Suprem, s. ctv., dec. nr. 590/1986 in Cuiegere de dectzii 1986, p. 82.

1
5 A se vedea ?i I.C.C.j., s. CJV. ~~ de proprietate tn~electuala, dec. nr. 5493/2005, in fnalta
Curte de Casa~ie ~i lusti~ie (.:.), op. cit., p. 4-5.
.
Trib. Suprem, Colegiui CIVil, dec. nr. 1465/1968, In ,Revista romana de drept",

p,

t;

nr. 3/1969, p. 170.

7
Trlb. Suprem, s.
p. 74.

CIV.,

dec. nr. 213/1987, in ,Revlsta romana de drept", nr. 11'/1987,

Boroi

Prescriptia extinctiva

405

rupsese legaturile cu de cwus' ofl ca anterior deschiderii succesiunii succesibilui s-a stabilitln strainatate ~i nu a mai lntrelinut relalii cu rudele din lara;'
absenla on aglomerarea cu probleme a conducatorului persoanei juridice sau a
jur!_Stulw acesteia, boala JUnstului; nesocotirea unor cerinle legale etc.
In s1stemul legilor nr. 18/1991, nr. 112/1995 si nr. 10/2001 a lost vorba de
o repunere de drept In termenul de acceptare ~ mo$lenirii [art. 700 alin. (1)
C. civ.], care a opera! in lavoarea mo~tenitorilor lo$tilor proprietari ai
terenurilor intrate prin orice mijloc.in patrimomul fostelor cooperative agricole
de produC\ie sau a mo~ten itorilor lo$tilor proprietari a1 imobilelor Ia care se
relera legile nr. 112/1995 Sl nr. 10/2001, mostenitori care din dilerite motive
nu au acceptat succesiuniie deschise Ia dat~ mor!ii autorului lor.' Aceasta
repunere de drept In termenul de prescriplie extinctiva a lost lnsa urmata de
mstituirea unui termen special de dedidere, In care putea li lormulata cererea
de atribu~re in proprietate a 1mobilului ori de piata a despagubirilor, !n condiliiie legilor mentionate.

3. Termenul penlru repunereain termenul de prescripfie extinctive

Articolul 19 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958 stabile$! atat durata termenulul de repunere in termenul de prescnplie extinct1va (o iuna), cat ~i lnceputul
acestui termen (data lncetarii cauzei care justifica repunerea 1n termen). Aces!
termen pnve$te nu .numa1 cererea de repunere in termen lormulata de reclamant, d ~~ acordarea din ofidu a repunerii In termen.
In doctnna, estecontroversata natura JUridica a termenuiUI de o iuna prevazutde art. 19 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958.
'Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 1413/1973,-tn ,Revista romana de drept", nr. 12/1973,
p. 156.
2
C.A. Bucure~fi, s. a Ill-a clv.,-dec. nr. 1119/1996, In Culegere de practidi. judiciara

CIVila 1993-1998, p. 83.

Pentru solu~ia ca .aceasta repunere de drept In termenui de prescriptle a operat ~i in
favoarea :mostem~orului .care a renuntat expres Ia m~tenire, a se vedea, de exemplu,
Gh. Belew, op. c1t., p. 243-244. Doua argumente au fost aduse in sprijinul acestei solu~ii:
art. ~ 2 alin. (2) d~n Le?ea nr. 18/1991 trebUie sa i ..se dea o mterpretare teleolog1ca, bazata pe
finalt.~tea aceste~ l.eg1 (:rea~e~ drep~uiUI de a fi lmpropnetariJi cu pam~nt ~~ pentru mo~te
mtortt .care, potnv1t leg1slat1e1 antenoare, nu aveau acest drept sau nici interesul in acest
sens); mterpretarea logidi, bazata pe regula actus interpretandus est potius ut valeat, quam
ut pereat, aplicata atat art. 12 alin~ (2) din legea m. 18/1991, dt ?I art. 701 C. civ. lmentionam ca., In urma modifid.rii. ?i a republidirii Legii nr. 18/1991, fostul art. 12 alin. (1) a
devemt art. 13 alin. (1)]. junspruden~a s-a oprit insa Ia soiUJia contiara (spre exemplu, C.S.}.,
s. c1v., dec. nr. 494/1994, In Buietlnui _Jurtspruden~el 1994, p. 21; dec. nr. 760/1996, in
re~tsta ,o:eptul", nr. 5/1997, p. 102), care se spri_iina pe mterpretarea gramat1cala a art. 13
aim. (1) dtn Legea nr. 18/1991, precum ~i pe mterpretarea logic:i, bazata pe folosirea argumentulul per a contrarto, a parJ:ii finale a aceie1a~1 dispoziJii legale.
.

Rnrni

Drept c1vil. Partea generalii.

406

lntr-o opinie, se considera ca este vorba de un termen procedural de

deciidere.'
.,
In alta opime, se apreciaza ca termenul de repunere In termenul de
prescrip\le extinct1va trebUie calificat ca termen de prescnp11e extinctlva, cu
toate consecmlele care decurg dintr-o asemenea calificare JUridica, mclus1v
aplicarea regulilor referitoare Ia suspendarea ~~ lntreruperea prescrip\11 sau
chiar ia repunerea In termen.'ln cadrul acestei din urma opinii, s-a subliniat ca
termenul de o luna pentru a cere repunerea In termenul de prescriplie a
dreptului Ia aqiune ln. sens matenal apartine dreptului c1vil, iar termenui de o
luna pentru a cere repunerea In termenul de prescnptie a dreptuiUI de a cere ?i
obline executarea silita apartine dreptuiUI procesual ctvil.'
S-a preclzat, In mod JUStificat, ca termenu I de 0 luna prevazut de art. 19
alin. (2) din Decretul nr. 167/1958 pnve~te atat cererea de repunere In termenul de prescrip\ie extinctiva, cat~~ introducerea Cererii de chemare In jUdecata
privind pretenpa pe fond, deoarece, dacii leg1uitorul ar fi avut In vedere numai
cererea de repunere 1n termen, atunci ar fi trebuit sa stabileascii un al doilea
termen In care sa se formuleze cererea de chemare 1n 1udecata privind fondul
litigiului, dupa 1ncuviinlarea repunerii 1n termen, ceea ce nu a facut.4

Prescnp~ia

extinctiva

407

bire d: suspendarea prescrtp\iel extinctive ?i 1ntreruperea prescnp11e1 extmct1ve

(ale caror efecte se produc de drept, organul de JUnsdiclle doar constatand
mtervemrea une1 ca~ze de suspendare sau de 1ntrerupere a prescrtp\lel
extmct1ve), repunerea m termenul de prescnp\le extmcttva are caracter 1udic1ar,
deCI presupune pronUn!area une1 hotaran de catre organul de junsdictle.
Aceasta hotarare, care poate fi data Ia cererea t1tularului dreptulut subiect1v ;au
din oficiu, trebuie sa fie motivata, spre a putea fi supusa controlului JUdic 1ar.
SoiU\Ionarea cererii de repunere in termenu I de prescnplie extmctiva este de
competen!a organului de )Urtsdiqie competent sa rezolve pricma care are ca
ob1ect dreptul sub1ectiv respectiv.
ln sch1r;tb, in conditiile Legilor nr. 18/1991, nr. 112/1995 jl nr. 10/2001,
repu~erea tn termenul de prescrtplie extmct1va (a dreptului de op\lune succesorala) a opera\ de drept (ope legis).

Subsecfiunea a V-a. Implinirea (catcuful)

prescripfiel extinctive
I. No!iune

4. Efectul repunerii in termenul de prescripjie extinctive

ln s1stemul Decretului nr. 167/1958, etectul repunerii In termenul de prescnptie extinctiva consta, in esen~a, tn socotirea prescript1e1 extinctive ca nelmplinita, de~t termenul de prescnp\le extmctiva a exp1~at. ln alte cuvmte, prin
repunerea 1n termenul de prescnptie extmctiva este anihilat efectul exttnctiv al
prescripliei, organul de JUrisdictle avand astfel posibilitatea sa treaca Ia solulionarea prictnii pe fond.
In conditiile art. 13 a lin. (2) din Legea nr. 18/1991, art 5 alin. (4) din Legea
nr. 112/1995 ~~ art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, efectul repunerii 1n termen a constat in indrituirea mo~temtorulu1 de a solicita ,reconstituirea" dreptului de proprietate asupra pamantului sau restitutrea in natura a 1mobiiului on
acordarea de despagubiri.
. .
Cat priVejte modul in care opereaza repunerea 1n termenul de prescnp11e
ext1nct1va, este de retmut ca, in s1stemul Decretulu1 nr. 167/1958, spre deose-

Stabilirea momentului Ia care se 1mpiine~te prescriplta extmct1va 1mplica un

calcul, care presupune cunoa~terea urmatoarelor e/emente:

- termenul de prescrtplie extinctiva apiicabil1n spe!a;

- data Ia care 1ncepe sa curga acest termen;
- daca a mtervemt sau nu vreo cauza de suspendare sau de 1ntrerupere a
prescrtp\11 extinctive;
- regulile 1n funq1e de care se determina momentul Ia care se 1mpline?te
prescrtplia extinctiva.

2. Regulile de stabilire a momentului implinirii Prescripfiei extinctive

V.M. Ciobanu, nota 11 Ia dec. nr. 93/E/1985 a Trib. _iud. \a~i, In "Revista romana de
drept", nr. 8/1986, p. 50~~ urm.
"
2 1. Deleanu, Repunerea in termen, in condi~iile art. 19 din Decretu\ nr. 167/1958, I, m
11 Revista romana de drept", nr. 9-12/1989, p. 35 ~i urm.
~ Gh. Beleiu, RepuOerea in termen, in Condiliile art. 19 din Decretul nr. 167/1958, II, In
,,Revista romana de (kept", nr. 9-12/1989, p. 41.
4
A. /ona~cu, op. cit., p. 188.

Regulile 1n funq1e de care se determ1na momentulimplinirii termenelor de

prescrtp\le extinctiva nu sunt reglementate 1ntr-un smgur act normat1v. Astfel,
Decretul nr. 167/1958 stabile~te numa1 regulile pnvmd inceputul termenuiUI
de prescnppe extinct1va; Codul c1vil conltne o reglementare fragmentara a
regulilor de calcui; Codul de procedura c1vila se aplica in completarea

dispoziliilor din cele doua acte normative menlionate mai sus.

Cat pnve~te modul de calcul al termenului de prescrtplie extinctiva stabilit
~e ani sau pe luni, vom recurge Ia dispoziliile inscrise in art. 101 alin. (3) ~ 1 (4)
c,. proc. ctv. A~adar, termenul stabilit pe ant sau pe luni se va implini 1n ziua
corespunzatoare (zilei 1n care a 1nceput termenul sa curga) din ultimul an sau

Boroi

Bor01

408

Drept civiL Partea generala

din ultima iuna (spre exemplu, un term en de prescrip}e extinct1va de 3 ani care
a inceput sa curga ia data de 1 octombrie 1998 ~~ care nu a fo~t suspendat sau
intrerupt s-a implinit Ia data de 1 octombrie 2001 ); daca ultima 'iuna nu are o zi
corespunzatoare, termenul se socote~te implinit in ultima zi a aceste1 lum (de
exemplu, un termen de prescnp}ie extinct1va de o luna care a inceput sa curga
Ia 31 ianuane 2001 s-a imp lin it ia 28 februarie 2001 ).
Referitor Ia calcularea termeneior de prescrip}ie extmctiva stabilite pe zile,
este de re}inut ca, potnv1t art. 1887 C. civ., ,termenul prescnpliei se calculeaza
pe zile ~~ nu pe ore. Prin urmare, z1ua in cursu! care1a prescnp}a incepe nu
intra in ace I calcul". Aceasta pnma regula poate fi expnmata prm adag1ul dies
a quo non computatur in termmo. De asemenea, art, 1889 C. civ. dispune ca
,prescrip}1a nu se socote~te ca~!lgata decal dupa implinirea cele1 de pe urma
zile a termenului defipt pnn lege", consacrand astfel. adagiul dies ad quem
computatur in termmo. Aces! sistem de calcui se' nume~te mtermediar, deoarece nu se 1a in calcu i prima zi in care prescrip}ia extmctiva incepe sa curga,
insa se socote~te ziua in care prescrip}ia extinc!lva urmeaza sa se implineasca
(de exemplu, un termen de prescrip}ie extinctiva de 15 zile care a inceput sa
curga Ia data de 1 octombrie 2001 s-a implinit Ia data de 16 octombne 2001 ). '
1n final, sublimem ca, indiferent de modulin care este stabilit termenul de
prescrip}ie extmctiva (pe am, pe iuni, pe zile), data Ia care se impline~te
prescnp}ia extinctiva marcheaza momentul pana ia care, eel mal tarz1u, dreptul
subiectiv poate fi vaiorificat de catre titularul acestuia.

1
In sistemuf termenulw exc/usiv, numit ~i pe ziie libere, nu se iau In calcul nict prima zi,
nJcJ ultima zi ale termenului lacest sistem a fost adoptat de iegiuitorul nostru in ceea ce
prive~e cakulul termenelqr procedurale stabilite pe zile- art. 101 alin. (1) C. proc. civ.J, tar
in sistemul termenuiui inc/usiv, numit ~~ pe zile pline, intra in ca[cul atat prima zi, cat ~~
ultima zt ale termenului.

Boroi

Partea a 11-a
Persoanele

Capitolull
F'ersoana fizica
Secfiuneo I. Consaderotii generole refe1itoare
Ia persoano fizica
1. Nofiunea de persoana fizaca
Subiectele de drept civil, adica participanlii Ia raporturile JUridice c1vile
(purtatorii de dreptun subiective c1vile ~~ de obliga)ii Civile), se Impart ln doua
categorii: persoanele fiz1ce ~i persoanele juridice.
Prin nopunea de persoanii fizicii se desemneaza omui, privit ca titular de

dreptun subiect/Ve. c1vile ~~ de obligafii civile.

Trebuie subliniat ca, In dreptul modern, orice fiin)a umana are calitatea de
subiect de drept civil, deci arlee om are calitatea de persoana fizica.
Sub aspect etimologic, este de men!ionat ca termenu I ,persoana" provine
din cuvantui latin persona, ce desemna Ia teatru masca pe care o purta pe
scena actorul, sugerand rolul sau In piesa; preiuandu-se acest cuvant ln drept,
s-a dont sa se exprlme rolul omuiUI de actor pe scena vielii juridice.
Este de re!inut ca, In dreptul roman, cuvantul persona nu era foiosit ~~ pentru
desemnarea persoanei furidice, pentru care, de altfel, mc1 nu ex1sta un termen
special (se lntrebuin!au, dupa caz, termenii Fiscus, CIVitates, universitates personarum sau corpora, umversitates rerum sau piae causae). De altfel, ch1ar 11 ln
limbajul juridic actual, termenul persoana este utilizat uneori pentru a desemna
numal fiinla umana ca subiect de drept. Alteori, pnn cuvantul respect1v se
desemneaza atat persoanele fiz1ce, cat ~i persoanele JUridice (des1gur Ca sensu I
ln care este lntrebum!ata nol1unea de persoana rezulta din context).
De~i, ab originem, no!iunea de persoana fiZica apar!lnea numa1 dreptuiUI
civil, ln sensu I ca expnma calitatea omulu1 de a fi subiect de drept c1vil, este
totu~1 de re!inut ca, uneori, ma1 ales ln literatura de spee~alitate, no!iunea de
,persoana fiz1ca" este lnso!ita de atributul ,ca subiect de drept civil". 1ar
aceasta datorita faptului ca no!iunea Jn discupe a aJUns sa fie utilizata nu
numai In dreptul civil, ci ~~ ln a!te ramun de drept, pentru a expnma calitatea
omuiUi de sub1ect de drept lntr-o ramura sau alta.

Boroi

Drept civil. Persoanele

412

2. Clasificarea persoanelor fizice

Categoria persoanelor fiz1ce, ca sub1ecte de drept c1vil, este susceptibila de
ma1 multe clasifican.

Persoana fizidi

Ultimele doua clasificari menlionate ma1 sus prezmta importanla si pentru a

determina legea aplicabila raportului JUridic cu element de extrane1tate, lnsa,
de aceasta problema se ocupa dreptul international privat.

'

1ntr-o prima clasificare, deoseb1m:

.
_ minorii pana Ia 1mplimrea varste1 de 14 ani;
_ minorii cu varsta lntre 14 ~i 18 ani;
. .
__
_ majorii (persoanele fizice de peste 18 ani, pr:_cum. ~.i mm~rul care se ca~atore~te, In conditiile prevazute de lege, ina1~te d? 1_m_phn1rea varste1 de 18 a~1) ...
Aceasta ciasificare prezinta 1mportanla lund1ca sub aspectul capac1ta(u
civile de exerciliu. Astle!, minorii sub 14 am (impreuna _cu ce1 pu~1 sub mterdicpe) sunt lipsili de capacitate c1vila de exerci(iU, mmoril1n~e-14 ~~ 18 _an1 (cu
excep(ia celor pu~i sub mterdic\le ~~ a ~morul~1 care se casa:ore~te, m condi(iile prevazute de lege, 1namte de 1mpun1reavarste1 de 18 am) au capacitate .
c 1vila de exerciliu restransa, 1ar persoanele fiz1ce de pe~te 18 am ~cu exc~~~1a
celor pu~ 1 sub mterdic(ie), precum ~~ mmorul care se casatore~te, m con?~ule
prevazute de lege, lnamte de a 1mplim v~rsta de 18 am au capaCitate CIVIia de
exercitiu deplina.
1nt;-o a doua clasificare, putem distmge:
- persoanele fizice cu ceta}enie romana;
- pers0anele fizice cu ceta(enie straina; ..
- persoanele fizice lara cetaleme (apatnzu)._ . . .
.
.
. .
Clasificarea 1n discu(le prezinta 1mportanla Jund1ca ~~ pentru dreptul c1vd,
spre exemplu, 1n privinla dobandirii dreptul~i d':. pro?.net~te asup~~ terenur~or
[potrivit art. 44 alin. (2) din Constitu\le, ,ceta(e~u stram1 -~~ apatn~u.. pot dobandi dreptul de propnetate pnvata asupra terenunlor ~uma1 m cond1(11le rezultate
din aderarea Romamel Ia Umunea Europeana ?I dm alt.:' tratate. ~~terna(1~nale
Ia care Romania este parte, pe baza de reciproe~tate, m cond1(11le prevazute
pnn lege organ1ca, precum ~~ prin mo~temre_legala"L a schimbarii numeluipe
caie administrativa (potnvit art. 4 ~~ art. 5 dm Ordonanla nr. 41/2003 p~1vmd
dobandirea ~i schimbarea pe cale administrativa a numelor persoanelor f1z1c~:
schimbarea numelu1 pe caie admmistrativa poate fi solicitala de ceta}enu
romam ~~ de apatnzii dom1cilia(i In Romil.ma) etc.
1ntr-o alta clasificare, putem face distmc(ie 1ntre:
- persoanele fizice cu dom1ciliulln Romania;
,
- persoanele fizice cu dom1ciliulln strai~atat~., _ .
Aceasta clasificare prezinta 1mportanla JUrldlca, de exemplu, m ceea ce
pnve~te adop(ia, schimbarea nume!UI, dobandirea dreptului de propnetate
pnvata asupra terenurilor, In conditiile prevazute de Legea nr. 312/2005 etc.

Boroi

413

3. Sediul maleriel
Normele JUridice care alcatUiesc institu(ia JUridica a persoanei fiz1ce se
gasesc In ma1 multe acte normative.
Dintre aceste acte normative, men(ionam: Codul c1vil, Decretul nr. 31/1954
privitor Ia persoanele fiz1ce ~i persoanele juridice (art. 1, capitolull ~~ capitolullll),
Codul familiei (in special titlul Ill), Decretul nr. 32/1954 pentru punerea 1n
aplicare a Coduiut familiei ~i a Decretu!UI privitor Ia persoanele fizice ~i
persoaneie 1uridice, Ordonan(a nr, 41/2003 pnvind dobandirea ~i schimbarea
pe cale administrativa a numelor persoanelor fizice, Ordonan(a de urgen(a
nr. 97/2005 privmd eviden(a, domiciliul, re~edin(a si actele de identitate ale
ceta(enilor romani, Legea nr. 119/1996 privind acteie de stare civilii, Legea
nr. 273/2004 privind reg1mul JUridic al adop!iei, Titlul VI privind efectuarea
preievarii ~I transplantului de organe, !eSuturi ~i celuie de engine umana In
scop terapeutic din Legea nr. 95/2006, Legea nr. 487/2002 a sanata(ii mintale
~i a protectie1 persoanelor cu tulburan psihice etc.
Dupa cum se observa, unele dintre aceste acte normative constitUie principale 1zvoare pentru alte ramun de drept, lnsa ele con(in si norme 1~ridice
civile, norme care intereseaza institupa de drept c1vil a persoanei fizice.
Dintre reglementarile internaponale,' amintim: Pactul mternational privmd
drepturile civile~~ politice ale omului (ratificat pnn Decretui nr. 212/1974), Conven(ia europeana a drepturilor omuiUI (ratificata prin Legea nr. 30/1994),
Conven(m cu pnvire Ia drepturile copilului (ratificata pnn Legea nr. 18/1990) etc.

'Potrivit art. 20 alin. (1) din ConstituJie, ,dispozifiile constitutlonale pnvind drepturile $1
libert.litife. cetatenilor vor fi interpretate ~~ aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a
Drepturilor Omul Ul, cu pactele ~~ cu celefalte tratate Ia care Romama este parte", iar alin. (2)
al acelula~i artico/ prevede di ,dad. exlst.li neconcordanJ.li 1ntre pactele $1 tratatele privitoare
Ia _drepturile fundamentale ale omulut, Ia care Rom~nia este parte, ?i legile interne,. au
pnorltate regiementarile internatlonaie."
27.

Boroi

Drept c1vil. Persoanele

414

Secfiunea a 11-a. ldentificarea

persoanei fizice
Subsecfiunea I. Considerafii generate referitoare
Ia identificarea persoanei fizice
1. Nofiunea de identificare a persoanei fizice
Prin identificarea persoanet fizice se ln}elege mdividualizarea persoanei
fizice in raporturile juridice, dec1 determmarea pozi!iei sale 1n v1a}a 1uridid\.
Este de re\lnUt dl individualizarea persoane1 fizice se realizeaza nu numai
1n raporturile 1uridice civile, ci !n toate celeiaiie raporturi JUridice In care
persoana fizidl apare ca titulara de drepturi ~~ obliga\ii.
In consecm\a, ca ansamblu de norme juridice ce reglementeaza individualizarea persoane1 fizice In raporturile juridice Ia care aceasta partic1pa, 1dentif1carea persoane1 fizice este o mstitu!ie complexa, iar numai o parte din aceasta
mstitu}ie JUrididi apat~me dreptu!UI c1vil, anume aceea formata din normele
JUridice (civile) care reglementeaza mijloacele de 1ndividualizare a persoanei
fizice !n raporturile JUridice c1vile.
Mai pree~zam ca, In lucrarile de spee~alitate, materia identificarii persoane1
fiz1ce este desemnata ~i tratata sub diferite denumiri, precum: ,atributele persoanel fizice", 1 ,drepturile personale nepatrimomale" ,2 ,lndividualizarea persoanel

fiz1ce", ,drepturile personalita\ii umane." Sub aceste denumiri sunt analizate

mijloacele care servesc Ia identificarea persoane1 fiz1ce, mijloace denumite, Ia
randullor/ ,,atribut sau //elemente" de identificare a persoanei fizlce.
De asemenea, o term1nolog1e diferita este folosita ~~ In legisla}le, spre
exemplu, cap1to\ullll din Decretul nr. 31/1954 este mtitulat ,Ocrotirea drepturilor personate nepatrimon1ale", art. 293 C. pen. utilizeaza termenul de ,iden11

I'

titate" etc.

415

rersoana TIZICd

2. Necesitatea identificarii persoanei fizice

:~en~i~icarea persoaneifi~lce constltuie o necesitate general a~~ permanenta.
~ . ~n I ~~area persoanet flzlce reprezmta o necesitate genera/a deoarece
mdiVIdualtzarea persoanel fizlce se realizeaza In toate raporturite'J 'd' i
care aceasta partiCipa, deci In toate ramurile de drept.
un Ice a
lde"ntlflcarea" persoanel fizlce este o necesttate permanenta, lntrucat fiinta
umana p~rtl~l~a continuu (de Ia nastere ~~ pima Ia moarte) Ia cele m . d' .
a1 1verse
raportun jundlce.

Sub un alt aspect, necesitatea identificarii persoanei fizlce este atat de d'10
general
cat ji de ordin personal (individual).
or
, Necesltatea identificarii persoanei fizice este de ordin e
i d
msa~l societatea are mteresui ca fiecare com anent a! , " g ne;a:. eo~rece
In multiplele raporturi j~i~ice ia care partlci:a.
el sa poata fl ldentlflcat

(ob~tesc),

. NecesJtatea ldenttficarll persoanei fizlce este ~~ de rd'

~. ~numerarea

mijloacelor (alributelor) de identificare a persoa

nea f1Z1ce

Pentru iden~ificarea persoanel fizlce sunt necesare anumlte mi'loace (atnbute), care, larandullor, nu aparpn unel smgure ramun de drept' J
Este de retmut ca din pun t d
d
.

identificare" ~re dou~ sensuri; eve ere termmologlc. expresia ,mijloace de

mdt~:~~n
der;~e~~i~i~a~: ~~a;~~~
vom avea In vedere !n cele ce urmeaza, pnn
, d' 'd I'
l . g m toate acele atnbute sau calitati care servesc

1a 1!:' lVI ua IZar~a persoanedizic~ jl care sunt reglementate de l~ge.

lntr-un. a! dodea sens, pnn mljloace de identificare se mai desemneaza I

~~~;~li~ 1 !~a~~d~i~ur:,y~~:~;ns~;isuri) P;, ~are se dovedesc atributele slu

10

livr~uls~~~t:r ~~~~a,

spre exemplu, actele de stare

~fal~ce

~reptu!ul

I Dintre mijloaceie de identificare a persoan - f

amintlm: cetatenia (1n dreptul constitutional)
care nu apartin
ctvil,
cazter judklar" {1n dreptul penal Si 1n. dre t' l"c
r ~ntecedente penale sau ,cu/fara
dreptul muncii) etc.
.
p u procesual penal), vechimea in mundi (rn

2
A se vedea $i Gh. Beleiu' Drept
p.195-196.
.

'J
CIVI.

persoanee,
1 Universltatea din Bucure~tl, 1982,

fizidi In dreptul R.P.R., Ed. Academ1e1, Bucure~tl, 1963, p. 425 ~~ urm.

Boroi
Boroi

~:t~a~~r~;;:~~~=s::~~~ s~ P~!i~~~d~~~~~~\';~i~~~~a~u~i~~~~s~:Ya~~~;~)1~~~~~~::

Clvila, cartea de identltate,

' A se vedea, spre exemplu, C. Statescu, Orept civil. Persoana f1zidi. Persoana juridica.
Drepturile reale, Ed. Didactici1 ~i Pedagogidi., Bucure~ti, 19701 p. 98; E. Poenaru, Drept civil.
Teona genera/a. Persoanele, Ed. Dacia Europa Nova, Lugoj, 200, p. 302.
2 A se vedea Y. Em;nescu, Orepturile personale nepatrimoniale, in lucrarea Persoana

. ,

Drept c1vil. Persoaneie

416

1n dreptul civil, pnncipaieie mijloace (atribute) de identificare a persoane1

fiz1ce sunt: numele, dom1ciliul ~~ starea dvila.' A~a cum se spune uneori,
numele perm1te sa recunoa~tem persoana fizica ~i sa o desemnam, dom1ciliul
ne mdica locul uncle ea poate fi gasita, 1ar starea civila stabile~te identitatea
. 1uridica a persoanei fiZice respect1ve.

4. Natura juridica a alributeior de identificare a persoanei fizice

i'-j
'

A~a cum am aratat atunci cand am prezentat dasificarea drepturilor subiective

civile In funqie de natura continutuiUI lor, drepturile subiective civile nepatrimoniale (personale nepatrimoniale) pot fi ftnpartite In ma1 multe categorii, una
dintre acestea fiind formata din drepturile care privesc identificarea persoane1.2
Asadar, ca natura JUridica, atributele de identificare a persoanelfiz1ce sunt
drepiun nepatrimon1ale. 1n mod exceptional, unele atribute de 1dentificare a
persoane1 fiZice, care 1nsa apartin altor ramuri de drept, mr nu dreptuiUI c1vil,
nu sunt dreptun subiective (de exempiu, persoana cu caz1er JUdie~ar, reCidivist).
Calificarea atributeior de identificare a persoanei fizice ca drepturi subiective
c1vile nepatnmomaie este In afara oncarei lndo1eli, sprijinmdu-se ~~ pe un
argument de text, 1n sensu I ca art. 54 alin .. (1) din Decretul nr. 31/1954, care este
situat In capitolul Ill, intltulat .,Ocrotirea drepturilor personaie nepatnmoniaie",
prevede d! .,persoana care a suferit o atmgere 1n dreptul sau ia nume ori Ia pseudonim, ... sau 1n once alt drept personal nepatnmonial va putea cere mstantei
JUdecatore~tl 1ncetarea savar~irii faptel care aduce atingere drepturiJor mal SUS

aratate"ln consecinta, atributele de identificare a persoanei fizice prezmta acele

caractere JUridice care sunt ale drepturilor nepatrimoniale. Astfel:
-au ca obligatie civila corelativa acea obligatia generala ~i negat1va de a nu
lise aduce atingere, obligat1e ce revine tuturor celorialte subiecte de.drept (sau,
cum se spune 1n doctrina, sunt opozabile erga omnes);
- sunt inalienabile (totu~i, exista o exceptie 1n privinta numeiUI, In sensu I ca,
In conditiile legii, este posibila o transmis1une sw-generis);
- sunt 1nses1zabile;
- sunt 1mprescnptibile extinctiv (cu exceptia unor actiuni de stare dvila) ~~
achizitiv;

Persoana fiz1ca
417
- nu sunt susceptibile de exercitare prin re rezen
. I
.. .
In privmta numelui ~~ a stiirii civile);
P
tare (une e excepfu ex1sta
- apartin oricarei persoane frz1ce.
La aceste caraderejuridice comune vom mal ad"
.
proprii fieca~l. atribut de identificare a ~ersoanei fizic=~~: :~:eel~ caractere
numeiUI, stab1htatea umcitatea i obi" . .
. _ . . . _mp u, un1tatea
starii Civile).
'
~.
lgatlvltatea domlclhuiUI, lndivizibilitatea

Sub un ait ":'pect, atributele de identificare a persoanei fizice ot fi . .

1
ca eleme_n~e _dm confinutul capacitatii de folosmta (In sensu! d~ a :~f~~~~e ~
persoanel fiZice de a avea drepturile nepatrimoniale r .
p
. ea
m care caracterele Juridice care sunt ale capacitii ii ~:a~~~te de lege), Sltuape
fizice (l~?alitatea, generalitatea, egalitatea, inalien!bilitatea o~~~~;~~;~~anel
umversa ~tatea) sunt ~~ caractere!e JUridice ale atributeio; de "d t"f" ea ~~

persoane1 fizice. r

I en 1 1care a

Subsecfiunea a 11-a. Numele

I. Nofiunea ~~ caracterele juridice ale numelui
l.l. Nofiune
Nu existii o definitie legalii a
1- -1
.
ditiile In care numele ~e sta.bileste :~mmeoudl:f.c~ egea Clvhi!a reglementeaza con1
. . ,
I 1ca on se sc 1mba
n doctnna au lost ofente mai muite def . ..
.
litatea cuvinteior care sunt destmate a indiv~~~~"l precum: .,cuvantui sau totapnn scris'',' .,cuvantul sau totalitatea
.
ua IZa o persoana, pnn gral sau
persoana",' .,apelativul servind Ia des~~~ntelor pnn care este.mdividualizata o
juridica"' marca de ~- d" "d I"
area unel persoane m viata social a Sl
.
, "
n lVI ua tzare a unet perso
, s
'b
.
:
flcare a persoanel fizice care consta In d
. ane : .,?ce1atn ut de ldentiindividualizat In familie si socletate .
reptul_ suble~IV ~I omulu1 de a fi
cu acest titlu sau cu acea~ta semnific~~~~.;=uvmtele stablhte, m conditiile legii,

domemu de activitate, printr-un cuvant ori o grupare de cuvinte. Pseudonimul nu trebwe

~ A se vedea, in a~est sens, Gh. Beleiu, op. cit., p. 204.

C. Hamangtu, I. Rosetti-8/nescu AI Biiicoianu 1:
Ed. All, coleq:Ja RestJtutto, Bucuresti 1996 . 138
' ratat de drept ctvil roman, vol. I,
lcs~
_,
,p. .
tat~s~u, op. Cit., p. 107, E. Poenaru, op. cit., p. 304
4
A. Wet//, Droit c1vil. les person
i f 'II
.
.
1970, p. 25.
nes, a ami e, les mcapacits, tome I, Dalloz, Paris,

confundat cu porecla, .aceasta din urma neformand obiectul unUJ drept subiecttv ~i, dee1,
nebucurandu-se de protectia legal a a drepturilor nepatrimon1ale.
2
A se vedea supra, partea L capitoiulll, sectiunea a 11-a, subsectiunea a 11-a, nr. 2.2.3.

s Ch. Larroume~ Droit civil tome i fntroductio , l'e d

~ 2e edition, Pans, 1995, p. 264 ,
'
n a tu e du droit pnve, Ed. Economka,
'Gh. Beiew, op. c1t., p. 211.

Alte atribute de identificare a persoane1 fizice care prezmta importanta- ma1 mare in
dreptul civil sunt re~edin~a $1 pseudonimul. Pseudonlmul, care se caracterizeaza prin
autodesemnare, individuaiizeaza persoana flzidi in soc1etate, mai aies intr-un anumit
1

BoroJ

Rnrnl

Drept c1vil. Persoanele

418

Se observa ca unele dintre aceste defini\ii nu sunt de natura sa asigure o

diferentiere clara a numeiUI de alte atribute de identificare a persoane1 fizice
(spre exemplu, de pseudonim, de porecla). Cat prive~te ultima definitie reprodusa ma1 sus, este de remarcat dl aceasta scoate 1n evidenta natura juridica de
drept sub1ectiv a numelui, 1nsa, a~a cum vom arata ceva mai jos, numele poate
fi pnvit nu numai ca un drept subiect1v civil personal nepatnmonial, Cl ~~ ca un ,
elemental capacita\ii de folosmta a persoanei fiz1ce.
1n ce ne Prive?te, apredem di, in definirea numeiui, ar trebui sa se lina
seama de urmatoarele aspecte:
, numele este un atribut de identificare a persoanei fizice;
- numele este constituit din ma1 multe cuvinte, iar nu dintr-un singur cuvant,
deoarece, potrivit legtslatiei noastre, numele este alcatuit din doua elemente
(numele de familie ?i prenumele); de altfel, aceasta sublin1ere ar contribui Ia
delimitarea numelui de alte atribute de identificare a persoane1 fizice, precum:
pseudonimul, porecla;
. - numele individualizeaza persoana fiztca atat 1n SOCietate, Cat ~i )n familie;
aceasta subliniere ar scoate. 1n evidenta 1mportanta unu1a din elementele
componente ale numelu i (este vorba despre prenume);
- legea este cea care acorda cuvmtelor ce alcatUiesc numele semnificatia de
a mdividualiza persoana fiz1ca 1n familie ?i 1n soe~etate.
In consecmta, vom defin1 nume/e ca fiind ace/ atribut de identificare a persoanet fiztce ,;are consUl. fn cuvmtele pnn care aceasta se individualizeazii. in
fami/ie ~~ in societate, cuvmte stabilite, fn condiJiile Jegii, cu aceastii. semnificaJie.
Din punct de vedere structural, numele este alcatuit din numele de familie
~i din prenumele persoane1 fiz1ce. Numele de familie mai este desemnat 1n vorbirea curenta ~~ prin expresm "nume patronim1c", 1ar pentru desemnarea pr_enumelui se mai folose~te expres1a ,nume de botez", cu toate ca 1' persoanele ce
nu sunt botezate au prenume. Numele de familie este acea componenta a
numelu1 persoanei fizice care mdica legatura acesteia cu o anumita familie 1i
deci 0 mdividualizeaza, In primul rand, In SOCietate, deosebind-o, de regula,

de membrii alte1 familii. Pre.numele serve1te Ia individualizarea unei persoane

fiztce, ma1 ales, 1n raport cu ceilalti membn a1 familie1 din care aceasta face
"
parte, dar ~i 1n raport cu alte persoane ce au acela~i nume de familie.
A1adar, din perspectiva dreptulu1 ctvil, numele reprezmta reumrea a doua
drepturi subiective civile nepatnmoniale ale persoane1 fiz1ce, anume, dr:'pt~l
asupra numelui de familie ~~ dreptul asupra prenumelui, a~a cum rezulta dm
dispozitiile 1nscrise 1n art. 12 din Decretul nr. 31/1954, text ce prevede,l~
alineatull, ca ,once persoana are drept Ia numele stabilit sau dobandit potnv1t
legii", iar, 1n alineatul 2, ca ,numele cupnnde numele de familie 1' prenumele."

Borot

t'ersoana T1Z1ca

419

Structura. numelu1 nu trebuie confundata cu con\inutul dreptului subtectiv

asupra num~IUI, co~tmut dat de prerogativele titularulu1 numelui, aceste
prerogat1v~ f'.'?d urmatoarele: posibilitatea (dreptul) de a tolosi (de a purta) acel
nume;postbthtatea _(d~~ptul) de a cere 1ndreptarea, din once act, a gre?elilor
pnvmd numele; pos1b1htatea (dreptul) de a se opune, 1ntemeiat, lolosirii acetu 1
nume de o alta persoana. 1
Se mat 1mpune o precizare de ordin terminologtc, 1n sensul ca, atat 1n
legisla\le, Cat ~I 1n doctnna SaU JUnspruden\a, CUVantul ,nume" este folosit )n

doua sensuri.

Lata sensu, prin nume se desemneaza atat numele de lamilie, cat , pre1
numele.
Stricto sensu, prin nume se desemneaza numai numele de familie. De
exemplu, art. 27 C. lam. folose1te cuvantul nume 1n sens restrans, acest articol
~:,fe!mdu-.se Ia numele de familie pe care sotii se 1nvotesc sa 11 poarte 1n t 1mpul
,asatonel, de asemenea, art. 28 C. lam. desemneaza pnn acela?l cuvant
numele de famdte comun declarat Ia 1ncheierea casatoriei. TotUSI este de
men!tonat ca art. 18 alin. (2) din Legea nr. 119/1996 utilizeaza term~~ul nume
pentru a desemna prenumele.
, De regula 1nsa, termen~I ,nume" este loloSit 1n 1ntelesul sau larg, cupnnzand dec1 num~le de famd1e ~~ prenumele, tar atunci cand se dore~te a se
des:~~a unul d1~tre aceste doua componente, se utilizeaza expresia ,nume de
famll1e sau, dupa caz, termenul ,prenumei/,

S~mnalamtotusi faptu; ca,uneon, 1n chiar acelasi text de lege, numeie de

fam11ie este desemnat atat pnn expresia ca atare, cat 1; prm cuvantul nume
(stncto sensu), tehnica legislativa ce nu este, evident, cea ma 1 1ndicata liind
ma1 pulin suparatoare o repetitie ~e;:at folosirea unei termmologii neum;are ?'
care ar putea genera unele confuz11. In acest sens, poate fi c 1tat art. 53 alin. (1 1
dm Legea nr .273/2004 pnvmd reg1mu1 JUridic al adopt1e1, potrivit caru 1a
"~~optatul ~obande;;te pnn adoptie numele adoptatorului", 1ar alin. (2) prevede
ca '? cazul,.n care ,adoptia se face de catre 2 soli on de catre solul care adopta
cop1lul celudal; so(, 1ar solii au nume comun, adoptatul va purta acest nume...
De asemenea, m.art. 62 aim. (2) C. lam., 1n art. 64 alin. (1) ~i (2) C. tam. leg 1u 1torul folose~te atat Stn\agma ,nume de famiJie", cat ~I CUVantul ,nume" pentru
a"desemnaacea componenta a numelu1 care este numele de familie. Ma 1 preCIzam faptu/ ca., 1ntr-o norma JUrididi relativ recenta, fn care se folose?te

Pentru ?esemnarea a~~stor prerogatrve, In literatura de specralitate se mal foloseste sr

e_xpresra ,atnbutele dreptulw Ia nume"- M.l. Eremia, Numele, In tucrarea Persoana fizr~a T.n
dreptul R.P.R., Ed. ~c~demief, Bucure~ti, 1963. De~r acest autor se retera Ia atributele
:rer~g~trvele) dreptuluf Ia numele de tamilie, in realitate, dupa cum s-a sublinrat dep in
octnna (Gh. Beleiu, op. Cit., p. 211, nota 87), aceste prerogative sunt comune dreptului Ja
numele de tamilie ~~ dreptului Ia prenume.
1

Boroi

Drept c1vi I. Persoanele

420

cuviintul ,prenume", aceea~1 componenta a numelu1 de familie ma1 este

desemnata si prin cuvantul ,nume"; este vorba despre art. 18 a lin. (2) din Legea
nr. 119/1996, potnvit caruia, .,ofiterul de stare c1vila poate refuza lnscrierea
unor prenume care sunt formate din cuvinte indecente ori ridicole, parin!ii
putand opta pentru un nume corespunzator."
1.2. Caractere )uridice

Ca elemental capacitatii de folosmta a persoanei fiz1ce (aptltudinea omului

de a i se stabili, de a-~i modifica on schimba numele, In condi!iile prevazute de
lege), numele prezmta caracterele ;uridice ale aceste1 capacitii!i, urmand a
vorb1 despre: legalitatea numeiw; generalitatea numelu1; egalitatea numeiUI;
malienabilitatea numeiUI; intangibilitatea numeiUI; universalitatea numeiUI.
Ca drept subiectiv civil nepatnmonial, numele se caracterizeaza pnn
urmatoarele: este un drept subiectiv absolut; este un drept subiectiv malienabil;
este un drept subiectiv inses1zabil; este un drept subiectiv imprescnptibil, atat
extinctiv, c~t ~~ achizitiv; este un drept subiectiv stnct personal ~~ deci nesusceptibil de exercitare pe cale de reprezentare; este un drept subiectiv umversal.
Se observa dl unele dintre caracterele juridice rezulta atat din calificarea
numelui ca elemental capacitiitii de folosmta, cat~~ din calificarea acestuia ca
drept sub1ectiv civil nepatnmomal (inalienabilitatea, universalitatea). La caracterele JUridice menponate mai sus, vom mai adauga un caracter specific,
anume unitatea numeiUI, precum ~~ un alt caracter, ce rezulta din legalitatea ~~
umversalitatea numelui, anume obligat1vitatea numeiUI.
Prin iegalitatea numeiUI, lntelegem, pede o parte, faptul di numele este recunoscut ca aptitudine, de lege, 1ar, pede alta parte, condi!iile dobandirii, modificarii ori schimbarii numelui sunt stabilite pnn lege. Acest caracter juridic al numeiUI este consacrat In mod expres de art. 12 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954,
care dispune ca ,once persoana are drept Ia numele stabilit sau dobiindit
potrivit legii", de art. 12 alin. (3) din acela~1 act normat1v, care prevede di
,schimbarea In once fel a numeiUI de familie sau a prenumelui nu este lngaduita decat In cazurile 51 In condi!iile stabilite de lege", precum 51 de art. 18
alin. (1) din Legea nr. 119/1996, potnvit caruia, ,numele de familie si prenumele copilului se stabilesc potnvit legii."
Ca element al capacitalii de iolosmta, numele se caracterizeaza pnn generalitate, In sensu[ ca numele consta lntr-o sene de aptitudini abstracte (aptitudinea copilulu1 de a dobandi numele potnv1t legii, aptitudinea persoanei fizice
de a-~ modifica numele, In conditiile legii, ca elect al modificarilor ce mtervm
In starea sa civila, aptitudinea persoanei fizice de a solicJta ~ obtine, In condi!iile legii, schimbarea numelui, aptitudinea de a recurge Ia mijloacele de
drept c1vil prin care numele este ocrotit etc.). Se observa ca nu exista ded\t o
aparenta contradic(ie lntre acest caracter juridic ~~ faptul ca numele individuaRnrt'lr

Persoana fiz1ca

421
lizeaza persoana fiz1ca, deoarece acest din urmii aspect vizeazii numele ca
dr~pt s~~1ecti~ ci~il personal_ nepatri':'onial1de altfel aptitudinea persoane1 de
a f1 md1v1duahzata este o alta apt1tudme ab racta a numeiUI privit ca element
al capacitii(ii de folosintii).
Ef!aiitatea numeiUI este acel caracter juridic ce consta In aceea di regimul
;und1c al numelu1 persoanei liz ice este acelasi, ega I pentru toti oamenii, inditerent de rasa, na(ionalitate, ongine etnidi, religie, sex sau alte asemenea criterii.
Prin inalienabilitatea numelui desemnam acel caracter ;uridic conform
ciirUia persoana fizica nu poate renun(a Ia nume, dupa cum nu poate nici sa 11
lnstrain_e_ze. Este de remarcat di si In cazurile In care, In conditiile legii, numele
de famd1e este tranSI111S (pnn filia(ie, casatorie, adOp\ie), titularul numeiUI nu va
fi lipsit de acesta.

i"!,a~gib!litatea num:l~l ~s!e acel caracter JUridic potr1vit caruia mci 0 persoana flz1ca nu poate II hps1ta de folosmta on exercitiul dreptului Ia nume iar
event~~lele lng_radir~ In folo~i.nta sau exercitiul drept~lui Ia nume pot inter~eni
numa1 m cazunle ~~ m condi!Uie prevazute de lege.
Universalitatea numelui presupune, pe de o parte, ca toti oamenii au dreptul Ia nume, 1ar,pe de alta parte, ca omul se individualizeaza pnn numele siu
onunde s-ar gasi, In spa!iu ~~ timp. Primui aspect a[ acestui caracter JUridical
num:IUI rezulta atat din art. 12 alin. (l) din Decretul nr. 31/1954 [,,orice persoana are drept_la nu':'ele (... )"!.cat~~ din art. 24 pet. 2 din Pactul international
pnvmd dreptunle CIVIle ~~ pollt1ce ale omuiUI, ce stabile~te, pnntre altele, ca
,once copd trebu1e (.... ) sa aiba un nu'?'e"; din art. 7 pet 1 din Conventia
pnvmd dreptunle coplluiUI, conform carUia, ,copilul are (... ) dreptul Ia un
nume <...)".
. Ca drept subiectiv absolut, dreptul Ia nume poate fi exercitat de titular lara a
f1 nevo1e de co_ncursul alte1 persoane, tuturor celorlaite subiecte de drept
revenmd~-le obllgaya general a 51 negativa de a nu li duce atmgere,' deci, cum
se spune m doctnna, numele se caractenzeaza prin opozabilitate erga omnes.'

A~adar, In cazul raportuiUI.]uri~ic ce a~e In con~inut dreptul asupra numeiui, este

cunoscut (deter_mmat) ~umat su~1ec:.u1 a~tv al acestw raport JUridic (tituiarul dreptuiui Ia
numele respecttv), :ubt~ctul_ p~stv fttnd _format din toate celeialte subiecte de drept, fiind
dect nedetermt~at: '" s~tu~~ta 1n care cmev~ aduce atingere numeiui respectiv, atunct se
na$te u~ raport JUndtc dtsttnct, cu un alt con~inut'(ce priveste restabilirea dreptului indilcat)
ce .are determ~n~t ~tat subie~tui activ {titularul dreptuiUI asupra numelui, dar care, in acest
dorlea r~port JUn~tc,.. se_ prezinta ca _titular al _unui drept relativ, anume dreptul Ia restabilirea
dre~tuiUI absolut mcalca~, c~t ~~ subu:ctul_ ~s1v (autorul lndilcarii dreptuiU! asupra numelui).
. Dupa cun: am subhmat ~u un ~It pnleJ, a~a-numita opozabilitate erga omnes nu este, In
reahtate, un cntenu care sa d1ferentieze drepturile subiectlve absoiute de cele relative. A se
vedea, pe~tru dezvo/tari, s~pra, partea i, capitolul II, seeJ:Iunea a 11-a, subseqiunea a 11-a
nr. 2.2.2. ~~ cap1tolullll, secpunea alll-a, subsectiunea a 11-a, nr. 4.2.
1

ai

Rnmi

urepr c1vn.

422

r~,:,udnete

lnsesizabilitatea numeiUI constitUie un caracter JUridic ce decurge din califi-

'
;;

':,-

carea numelui ca drept nepatrimonial; nefil.c~nd parte din patrimoniul persoanei fiz1ce, i'nseamna di nu poate forma obiect al executarii silite.
fmprescriptibilitatea numelui este acel caracter JUridic potrivit carUia, pede
o parte, ondl.t timp ar dura neutilizarea numeiUI, dreptul asupra numelUI respecllv nu se stmge datorita acestei neintrebuintari (deci dreptul asupra numelu1
nu este supus prescnpliei extmctive), iar, pe de alta parte, oridlt limp ar folosi
cineva un nume, s1mpiui fapt al posesiei numeiUI respect1v nu poate conduce
Ia dobandirea dreptului asupra acelUI nume (dee~ numele nu poate fi dobimdit
prin prescnp\le achizitiva).'
Persona/itatea numelui desemneaza acel caracter JUridic care se indica prin
formula ,dreptui Ia nume are caracter stnct personal", ceea ce inseamna di
dreptui asupra numelui nu este susceptibil de exercitare prin reprezentare.
Exista totu~i o exceplie, in sensu! ca, in cazul numeiUI minorului, este admisa
reprezentarea tn procedura sch1mbarii numelUI pe cale administrativa.
Obligativltatea numelui decurge, dupa cum se poate observa cu u~unnta,
atat din texteie de lege care consacra legalitatea numelui, cat ~i din cele referitoare Ia universalitatea acestuia. De asemenea, ca argument de text in favoarea exlstenJe acestu1 caracter JUridic al numelUI ma1 pot fi aduse ~ dispoziliile
ce reglementeaza stabilirea nume(UI copilu!UI nascut din parinJi necunoscul
Prin funqiile sale sociale, numele se prezmta nu numai ca un drept sub1ectiv,
c1, in acela~1 timp, ~ ca o mstitulie de evidenla a persoanelor fiz1ce, precum ~
ca un mijloc de identificare a persoane1 fiZ!ce; in consecinJa, dreptul subiect1v
asupra numelUI este dublat, in mod necesar ~ inseparabil, de obligalia de a
purta numele pe care legea il indica, fara posibilitatea de a-1 schimba sau
modifica decat in cazurile ~~in condiliile prevazute de lege.'
Unitatea numeiUI este un caracter JUridic specific acestui atribut de identificare a persoanei fizice, constand tn aceea ca, de~i numele este alcatuit din
numele de familie ?i din prenume, totu~i, cele doua componente ale numeiui
individualizeaza aceea~i persoana.

2. Stabilirea (dobandirea) numelui de familie

~~

423
uneori,
se
intrebumteaza
?i
alte
expresii
precum
dob'
d"

f T ,
_ '
,
an trea nume 1ut de
.,
a"l' le ~a prenume1Ul ',deter~inarea numeiUI de familie ~~a prenumelui"
, In once caz, este necesar sa nu confundam stabilirea (dobandirea deter
mmarea) nu~eiUI ~e familie ~~ a prenumeiUI, care reprezmta concr~tlzare~
vocale cop11uiU1 nascut de a avea un nume de tam"l'e
(d
,
x
..
~ un prenume
ec1
pnn 1potezd, stab1 11rea numeiUI vizeaza copilul care nu
,
'
f T
.
. .
are Inca nume de
amite ~~ prenume), n~~~ cu modificarea numelUt de familie Si met cu schimbarea numeiUI de fam1ile sau a prenumeiUI lacestea doua d.

f
.

m urma presupun
cahpe~?an~ IZ!ca are .d:'Ja nume de familie ~~ prenume, insa, datorita unor
lm. an e stare Civil a, respectiv altar impreJuran, numele urmeaza a fi
In lOCUli, transformat).

:c
de

;~b~li~<;a ~u~elui de familie al copilulu1 (~I a prenumelui) este reglementata

. In
r onan1a nr. 41/2003, de art. 62 Sl art. 64 a lin (1) si (3) c fa
precum ~ de.~rt. 18 ~~art. 24 din Legea nr. 119/i 996.

m ...
Este semnflcativ faptul ca art. 62 <I art 64 din Codul r 1
ftl 1 111 1

. .
'

am1 1e1 sun1 a~ezate tn

' u
a acestul cod (mtltulat ,Rudema"), capitolu\11 (,Filiatla"), ar aceasta
a~eza;e a textelor legale respective se explica pnn aceea ca numele de familie
md!cand, apartenenla persoanei fizlce Ia o anumita familie, se bazeaza ~
rudem_:., Astfel, a~a cum vom vedea, stab.ilirea numeiUI de tamilie se iniememza m prmc1p1u pe filial 2

'

_ ,

_ , '

.'e'. t~r, anumite schtmban intervenite tn filiatie,

predcufm ~ mstllU\Ia adoptiel (rudema civila) antreneaza

mo 11carea numeiUI de familie.
Cu aceasta semnificatie, art. 2 alin. (1) din Ordonanta n
ca
I d f T .
,
.
'
,~umede e a';'' 1e se dobande~te pnn efectul filia!iei
preyazute e 1ege" _-

d"
4112003

ISPune
( ) in conditiile

In funqie. de situatia IUridica in care se gase~te copilul Ia na~tere, trebuie

deoseb1te tre1 1poteze de stabilire a numeiUI de familie
.
. t
.
, anume.
.d
- tpo eza capt 1u 1u l in casatorie;
- lpoteza copilului din afara casatoriel:
, - 1poteza copilu_IUI nascut. din pannl necunoscu( 1 (a copiluiUI care, pan a Ia
mreg1strarea na~tern, nu are flialia stabilita n1ci falil de mama, nlci lata de tatal.

a prenumelui

2.1. Consideratii introductive

1n prealabil, trebuie precizat ca terminologa folosita pentru a desemna
,stabilirea numeiui de familie ~~ a prenumelui" nu este unitara, In sensu\ di,

' A se vedea ~i Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 950/1977, in ,Revista romana de drept",

nr. 1/1978, p. 66.

2 ln acest sens, a se vedea: C. Statescu, op. c1t., p. 108; Gh. Beie1u, op. cit, p. 213, nota 96.

Boroi

sau pot antr~na

Bor01

424

Persoana fiz1ca

Drept civil. Persoanele

2.2. Stabllirea numelui de familie ~ a prenumelui copflului din casalorie

2.2.1. Stabilirea numeiui de familie al copi!uiui din casatorie

Potnvit art. 62 a lin. (1) C. lam., ,copilui din casatone ia numele de familie
comun al pann)ilor", iar alineatul (2) al acelui~i art1col prevede di ,dadi
parin}ii nu au un nume de familie comun, copilul va lua numele de familie al
unuia dintre e1 ori numele lor reun1te. In acest caz, numele copiluiui se va
stabili prin 1nvoiala pann}ilor ~~ se va declara, odata cu na~terea copilului, Ia
serviCiul de stare c1vila. in lipsa une1 asemenea fnvoieli, autoritatea tutelara de
Ia domciliul copilului va hotar1, ascuit~nd pe parin}i, daca copilul va purta
numele unuia dintre ei sau numeie lor reunite."
De asemenea, vom re)me ~~ prevederile lnscrise 1n art. 18 alin. (3) din Legea
nr. 119/1996, conform dl.rora, ,dad! parin)ii nu au nume de familie comun sau
ex1sta neconcordan)a 1ntre prenumele copilu lu 1 trecut 1n certificatu I medical
constatator al nasterii si deciarat1a verbala a declarantului, lntocm1rea actului
de na~tere se fa~e pe baza deciara}iel scrise ~~ semnate de ambii pann)l, din
care sa rezulte numele de familie ~~ prenumele copilului. in caz de ne1n)elegere
1ntre parin;, va decide serviciul public comumtar local de eviden}a persoanelor
de Ia locul lnreg1strarii na~terii, prin dispozi)ie scrisa." Pentru aceea~i 1poteza,
art. 30 alin. (4) din Metodolog1a p~ntru aplicarea un.itara a dispozi)iilor Legii
nr. 119/1996 cu privire Ia actele de stare civila tmetodolog1e em1si\ de ci\tre
Departamentul pentru Administra}ie Publica Locala 1i Ministerul de Interne)
dispune ci\ ,dad parin)ii nu se 1n)eleg cu pnvire Ia numele de familie ~~ prenumele copilului, va decide primarul localita}ii unde se 1nregistreaza na1terea,
prin dispozi)ie."
'
Se observa ca, Implicit, art. 18 alin. (3) din Legea nr. 119/1996 a adus unele
modifican art. 62 alin. (2) C. lam., 1n sensu I ca, pe l~nga prec1zarea potnvit
care1a 1nvoiala parin)ilor asupra numeiUI de familie al copilului trebUie sa
1mbrace forma unei deciara)ii sense 1' semnate de ambii parm;1, mai stabile1te,
pentru cazul 1n care parin}ii nu se 1n)eieg asupra numeiUI de tamilie al copllului, di autoritatea admmistra)ie1 pub lice locale de Ia locul1nregistrarii na~terii
va hotil.ri prin dispozitie sensa, iar art. 30 alin. (4) din Metodolog1a pentru
aplicarea unitara a dispozi)iilor Legii nr. 119/1996 preCizeaza ca autontatea
administrativa respectiva este primarul.
A~adar, cat pnve~te stabilirea numeiUI de familie al copiluiUI din casatorie,
vom distinge dupa cum parin)ii copiiului au nume de familie comun sau,
dimpotnva, parin)ii nu au nume de familie comun.
ln cazul1n care pffrintii copiluiw din cas!itorie au nume de familie comun,
copilul va avea, 1n mod obligatoriu, acest nume de familie. Este vorba despre o

425

regula imper~~iva, l:gea nepermi)and dobandirea de catre copil a unui alt

nume
fa_:nh~. dec~t num~le de familie comun al panntilor.
_ Daca pan~j~ cop1/ulur dm casatone nu au nume de familie comun (dec1, Ia
mcheer.ea casatone1, fiecare ?-a pastrat numeie de famil,e av t
t
" "t ")
b"l"
u an enor
c~sa ~ne1 ,_ atunCI_sta 1 ~rea numelui de familie al copilului se face prin 1nvoiala
pan~flor,.. mv01ala ce trebUie consemnata 1ntr-o deciara)ie sensa si semnati\ d
am~11 pannt Atune cand parin}ii nu se 1n)eleg, stabilirea numeiu[ de familie a~
coplluiUI se. ~ace de_catre pnmarul localita)ii unde se 1nreg1streaza nasterea,
pnn d1sp_oz~e sensa, dupa ascultarea prealabila a parin)ilor. A/a cu.m s-a
preCizat m hterat~r.a de specialitate, autofltatea admm1stratiei publice locale
(pnmarul) va stabi11 numele de familie al copiluiUI )inand. cant de mteresul
acestu1a, 1ar nude mteresul unUia dintre parinti.'
_Estede re)inut ca, indiferent de c1ne stabile~te numele de familie al copiluiUI
(pann)ll _sau autonta.te_a_ ~d.m1ms~rat1e1 publice locale), urmeaza a se alege una
dm urmato_arelep~sl~llitat: copl.ului i se va stab iii, ca nume de familie, numele d:fa~11ie al tataiUI;. cop1lulul 1 se va stabili, ca nume de familie, numeie de
fam~l~e a1 mame1; copilului se va stabili, ca nume de familie, acel nume de
famile_ rezultat din re~nirea numelor de familie ale parintilor. Se observa ca, 1n
fapt, cat pr.'~e~te sta~11ir~a numelur de familie al copiluiUI prin reunirea numelor_ de f~m.'lle ale pann}1lor, sunt posibile doua vanante: numele de familie al
tataiUI s':_ f1e trecud~ lna1ntea numeiUI de famiiie al mamei; numele de familie al
marne~ sa precea a numeTUI de familie al tatalui.
~r:buie m~n)ion,:'t ca nu exista ~i alte posibilita)i de stabilire a numelui de
faamlle al copluiUI, m afara celor prevazute de art. 62 alin. (2) c fam., nici pentru
P nnl $1 "'~' pentru autontat:~ admm1stra)1ei publice locale. De exemplu, nu se
poate_sta~11i, ca nume de famd1e al copilului, un nume strain de numele de familie
a~e pann)dor Sl niCI u~ nume rezultat din reun~rea numelui de familie al unUI
pannte cu_un n~m-e stram de numele de familie ai ceiuilait parinte.
Pr"eCiz~m ca, m caz~l uno: .copii succeslvl, din aceea~l casatorie, parlntii
n_ea_vand msa un nume de famille comun, nu este obligatoriu ca to)l ace~tla sa
a1ba _acela~l n~me de familie, dec1 legea perm1te stabilirea unor nume de
fam1he d1fente, spre :xemplu, pnmul copil 1a numele de familie al tatalui, 1ar
eel deal dollea cop ilia numele de familie al mamei.
. ~upa cum. s-a subliniat 1n literatura de spec1alitate,' stabilirea numelui de
famile al copduiUI se 1ntem;aza ~ot pe filialie ?i 1n cazul1n care pannlii nu au
nume de famd1e comun, mtrucat, rolul 1nvoielii panntilor sau al dec 1z 1e 1

d:

' Gh. Beiew, op. crt., p. 219.

A ~e v~dea. si Gh. Bele~u, Drept civil roman. lntroducere In dreptui

reptu[UI CIVil, ed. a

re$ti, 1999, p. 357.

J

CIVil.

VI-a, revazuta ?' adaugita de M. Nicoiae <:j p Tru;ca- Ed

C. Stittescu, op. cit., p. 111.

:r

,..

<

Subiectele
B

yansa,

ucu-

426

Drept CIVil. Persoanele

autorita;ii admmistra~iei publice locale (dispozitia sensa a primarului) este

limitat numa1 Ia precizarea numelui de familie Ia care, in v1rtutea na~terii, are
voca~ie copilul, voca;1e ce 1i este data de filiatie, 1ar nu de actul juridic ai
inv01elii ori al decizlel administrative; un argument 1n acest sens 11 reprezi'nta ~i
1mpreJUrarea ca nu 1 s-ar putea stab iii copilulur un nume de familie strain de
numele de fami\ie ale parmtilor.
2.2.2. Slabilirea prenumelul copilului din casatorie
Art1colul 2 alin. (2) din Ordonanta nr. 41/2003 dispune ca ,prenumele se
stabilejte Ia data 1nregistrarii na~terii, pe baza declaratiei de na~tere fkuta de
persoana care declara na~terea", Legea nu limiteaza numarul cuvmtelor care
pot fi atribuite cu semnificaJia de prenume ~~ nici nu contme vreun critenu de
determinare a prenumelui, ceea ce 1nseamna ca, 1n pnncipiu, parintii au o
libertate deplina in aceasta privinta. Totu~1, art. 18 alin. (2) din Legea
nr. 119/1996 prevede ca ofiteru I de stare civila poate refuza 1nscrwea unor
prenume care sunt formate din cuvlnte indecente ori ridicole, caz 1n care
pann)ii vor opta pentru alte cuvinte avand semnifica)la de prenume.
Pentru ipoteza 1n care ex1sta neconcordanta intre prenumele copiluiui !recut
in certificatul medical constatator al najterii ji prenumele aratat in declaralia
verba Ia a n~terii, art. 18 alin. (3) din Legea nr. 119/1996 prevede ca stabilirea
prenumeiUI se va face 1n baza declaratleJ scrise jl semnate de ambii pann\1, iar,
1n caz de neintelegere lntre pannli, va decide autoritatea administratiel publice
locale (primarul) de Ia locullnregistrarii na~terii, prin dispozilie scrisa.
2.3. Slabilirea numelui de familie i a prenumelui copiluiul din clara
casaloriel
2.3.1. Slabilirea numelui de familie al copilului din afara casatorlel
Conform art. 64 alin. (1) C. fam., ,copilul din afar a casatone1 dobande~te
numeie de familie al aceiUia dintre pannt' fa)a de care filia(Ja a fast mai lntai
stabilita", iar alineatul (3) al acelu1aji articol dispune ca ,1n cazul In care
copilul a fast recunoscut In acelajl timp de ambii parinti, se aplica dispozi)iile
art 62 alin. (2)."
Rezulta di, In 1poteza copiluiUI din afara casatoriei, trebuie sa deosebim
dupa cum, Ia n~tere, copilul are stabilita filia\la numai lata de un parinte (de
regula, falii de mama) ' sau filia!la copilului a lost stabilita concomitent lata de
ambii parin\i.

t'ersoana t1Z1ca

Tn cazui In care, !a najtere, copi/ul are stabilita filia,tJa numai fata de un

pannte, atunc1 el dobande~te numele de familie pe care II are acest parinte.
. Daca, Ia najtere, copilul din afara casatone1 a fast recunoscut fn ace/ajJ tlmp
de ambii parinJi (mal exact, ambii pannt' au recunoscut copilul mai inamte de
sau, eel mai tarz1u, o data cu declararea najterii acestu1a) ' atunci numele de
familie al copiluiUI se stabilejte cain cazulln care ar fi v~rba despre numele
de familie al copilulu1 din casatorie, ai carUI parin}l nu au nume de familie
~omu~. Dec~ numele de familie al copilulu1 se va stab iii pnn lnvoiala pann\llor [mvo1ala care, potrivit art. 18 alin. (3) din Legea nr. 119/1996, trebuie sa
i';_'brac': for~a unel.declara\ii scns_e}' semnate de ambii parin\il, iar, atunc1
cand panntll nu se ln\eleg, va hotan autontatea admmistra\iei publice locale
(pnmarul localita~ii unde se inregist:eaza na~terea), pnn dispozitie sensa, dupa
ascultarea prealabila a parmtilor. In ambele cazuri, copilul va dobandi fie
numele de familie al unuia dintre pann}i, fie numele de familie rezultat din
reunirea (indiferent In ce ordine) numelor de familie ale parmtilor.
Ne vom mai opn aten\la ?i asupra afirmatiei, care s-a fa~ut 1n literatura de
s~e:ialitate,' ca, sub aspectulstabilirii numeiUI de familie al copilulu1 din atara
c~satone1, nu ar prezenta mteres felulin care se stabilejte filia}la. Este adevarat
ca art. 64 C. fam. nu distinge dupa cum filia\ia copiluiUI s-a stabilit pnn recun?a~tere voluntara sau pnn aqiune in IUStitie, 1nsa, in ce ne pnvejte, aprec 1em
ca o asemenea distinqie nu este lipsita de relevanta. Astle!, pentru a se putea
vorbi despre stabilirea (dobandirea) numeiui de familie al copilului, este necesa: ca filialia acest~ia s.a fie stabilita !nainte de declararea najterii copilului Ia
~~~:~1 de stare civ1la (m caz contrar, se va pune, eventual, problema modiflcaru numelui de familie al copilului); or, aceasta presupune, In pnnc 1p 1u, o
recun?~~tere, voluntara, ,deoarece, stabilirea filiat1e1 pe cale 1udecatoreasca
neces1ta un m:erval ma1 mare de timp (in care este mai greu de admis ca.
respecttvul copil nu va avea un nume) ?i, fn orice caz, avand fn vedere anumtte
dispozitii procesuale [in special, art. 112 pet. 1 s1 2 C. proc. c1v. ~~ art. 133
alin. (1) C. proc. c1v., raportate Ia art. 42 C. pr~c. c1v., precum ~~ Ia art. 52
alin. (1) C._f~m. sau. ~rt. 59 alin. (1) C. fam.J, pentru a nu fi anulata cererea pnn
care se soilc1ta stab1ilrea flila\leJ, t1tularul aqiunii (copilul) trebu 1e sa aiba nume
de familie.

~in. mod _iusti~cat s~a- de.cis ca., in cazu~ ca~e dedara~ia de tnreglstrare a na?terii unui
capt! dm afara casatonet (~t care are stabthta fiha~ta fa~a de mama) a fast facuta de tatal
~ce:t~ia, care. a recunoscut cu acea ocazle ~~ paternitatea, atunci, in prlvinta numelui de
ta~rulle al copllului, vor fi incidente dispozitiile inscrise fn art. 64 alin. (3) C. fam. si fn art. 62

!"

Este insa posibil ca filia\sa copiluiu1 sa fie stabilita mai fntai fata de tata, spre exempiu,
un barbat recunoa~te voiuntar un copil gasit.

~hn. (2) C. fam., tar nu prevederile tnscrise fn art. 64 alin. {2) C. fam. - Trib. Supr.em 1 s. ctv.,
dec._ ~r. 446/1..98~, tn Culegere de de~~zii 198~, ~- _13; fn alte cuvinte, este Yorba despre
stab_ll_trea (do~andtrea) numelw de famdte al coptlu!Ul, tar nu despre modificarea numelui de
fam~lte al coptlul.ut ca efect a! stabilirii filia~iei ~i fa~a de eel de a\ doilea parinte.
C. Statescu, op. cit., p. 112.

Boro1

Bora/

Drept ctvil. Persoanele

428

2.3.2. stabilirea prenumelui copiluiui din afara casatoriei

copilui
are. stabilita filia}ia
In cazu 1 m care 1 a data declarrii
" naterii
>
'

1 "n_ uma1d
fata de un parinte, acesta din urma va fixa cuvantul sau cuvmte e avan

s~mnificalta de prenume.
.
.. .. . f d
b"
Oadi Ia data declararii na~terii, copilul are stabtl!ta ftlialta ala .e am II
parinli, atune!, In pnvinla stabilirii prenumelUI, se va proceda ca ~~ m cazu\
copiluiui din disatorie ..

2.4 .. Slabllirea numeiui de familia ~~ a prenumelui copiluiui nascul

din parin!i necunoscuti
Uneori, filialta unu 1copil nascut nu este stabilita nici.fa}a de_mam~, nici fala
de tata. Este cazul; In termino\ogia legtuitoru\Ul, al copiluiUI gas1t, nascut ~e;:1
din parinlt necunoscuti, precum ~~ al copi.lu\Ul ~?~n~onat de catre m_ama m
1 i daca identitatea mamei nu poate f1 stabiltta m termenul prevazut de
:~. a2 a lin. (1) din Legea nr. 119/1996. Se observa ca, In ambe\e caz~~' este
verba despre un copil care, pana Ia inregtstrarea na~ter11, ~u ~re sta~tlite_ met
matermtatea, mci patermtatea, deci, in tapt, despre un copil nascut dm parm)t

429

Persoana fizidi

inseamna ca organul competent are toata libertatea in determinarea cuvinteior

ce vor constitui numele de familie ~~ prenumeie copilulut nascut din parinp
necunoscu\i.
S-a pus problema de a ~ti daca mai este necesara stabilirea numelui de
familie pe cale administrativa (prin .dispozitia primarului) in cazul in care
cineva dore~te sa adopte imediat pe copilul nascut din parinli necunoscuti ~~
s-a aratat ca, de lege lata, raspunsul este afirmativ, intrucat legea nu face nicio
distme)ie, fnsa, de lege ferenda, ar fi potrivit sa se prevada in mod expres ca,
tntr-o asemenea ipoteza, se va tncuviinla mai tntai adoptta, iar numele copiluIUI se va stabili dupa aceasta.' Aviind in vedere actuala reglementare in matene
de adoptie, cat ~~ impreJurarea di este necesara tncredintarea copilului in
vederea adopliei pe o penoada de 90 de zile persoanei sau familie1 care
dore~te sa-l adopte (art. 25 din Legea nr. 273/2004), urmeaza sa admitem ca
organul administrattv competent este obligat sa stabileasca numele de familie ~~
prenumele copiluiui nascut din parinli necunoscu)i chiar ~~ atunct cand cmeva
dore~te sa II adopte.

necunoscutl.

Existand obligalm ce incumba en caret ~ersoane .ftz~ee_d';_ a avea un nume,

rezulta ca 51 in astfel de situalii trebUle sa se stabtleasca, mtr-un anume fel,
numeie de familie si prenumeie copilulut.
Art1colul 2 alin. (3) din Ordonanla nr. 41/2003 dispune ca numele de
familie ~ 1 prenumele copilului gas1t, nascut din parm\1 necunoscu\1, precu~ ~~
in situatta In care copilul este abandonat de catre mama In spttal, se stabtlesc
pnn dispozitia pnmaruiu 1 comune1, ora~uiUI, mumCiptuiUI sau al sectoruiUI
muniCiptuiui Bucure~ti, in a caru1 raza a fest gastt copi\ul on s-a constatat
abandonui acestuia, in conditiile Legii nr. 119/1996 cu pnw~ Ia ~ctele de s:a~e
civila, cu modificarile ~~ compietari\e ulterioare. Aceasta dtspoz1~1e se afl~ ;n
concordanta cu prevederile art. 24 din Legea nr. 1.19/1996, ~are dtspune ca, m
cazurile prevazute Ia art. 22 ~i art. 23 din aceea~1lege koptlul gastt,.respectlv
copilul abandonat tn spital fara a se putea stabi\1 1~ent1tatea m~me1 m t~rmen
de 30 de zile), daca nu se cunosc numele de famtlie ~~ prenun::'':'. coptlulut,
acestea se stabilesc, pnn dispozitie, de catre pnmarul localita\11 unde se
1nreg1streaza na~terea.
,
.
.
... _ _
,
Asadar, numele de familie al unut coptl nascut dm par;nt' necuno:cu\1 se.
stabiie~te prin dispozitia primarulUI.din localitatea un~: se mregts~eaza na~te:
rea (deci, pe cale admmistrattva), fimd smgura tpoteza m care stabtlirea nume
Ju 1de familie nu se intemetaza pe filiatie.
. .
.
. e
Dispozitiile legale care mstitUle aceasta sol~\le nu conlm vreo prectzar
asupra moduiUI de stabilire a numeiUI de famtlie ~~ a prenumeiUI, ceea ce
Q,...,.,..;

3. Modilicarea numelui de familia

3.1. Precizari introductive

Fiind strans legal ci<' raporturile de familie, numeie de familie al une1 persoane fizice poate sufen anumite modificari determmate de schimbarile mterventte in starea ctvila a aceiei persoane.
Pnn modificarea numelw de familie lnteiegem 1nfocuirea acestuia datoritii
unor schtmbiiri intervenite 1n starea civilii a persoane1 respective. Aceasta defini\ie se desprinde din dispozitiile art. 2 alin. (1) din Ordonan)a nr. 41/2003
care prevede ca ,Numeie de familie 1.. .1 se schimba de drept prin modificarea
1ntervenita in statutul civil al unei persoanei fizice, tn conditiile prevazute de

iege",
Modificarea numelui de familie nu trebuie confundata cu schimbarea
numelut de familie, deoarece, de~i ambele au ca efect lniocuirea numelut de
familie stabilit potnvtt regulilor deJa men}ionate, difera tnsa cauzele care determina aceasta lnlocutre, precum ~~ regtmul juridic. De asemenea, modificarea
pnve~te numai acea componenta a numelui care este numele de familie, 1n
vreme ce schimbarea poate vtza nu numai numele de familie, ci ~~ prenumele.
A~a cum rezulta din definitia de mat sus, modificarea numelut de familie
este determinata, generic, de schimbarea sUirii civile, dar, trebuie retinut ca nu

; A se vedea Gh. Beleiu,.op. cit., 1982, p. 221-222.

2S.

Bor01

430

Urepi CIVIl. :r.-=t;:,Udl It::: it:

orice schimbare in starea civila a persoanei fizice antreneaza in mod automat~~

modificarea numelui de familie al acesteta.
Schimbarile de stare crvila care conduc sau pot conduce ia modificarea
numelui de familie pot fi grupate dupa cum urmeaza:
- schimbari In filia\la persoanei fizrce;
- schimbari deter~imite de mstitulia adop\tei;
- schimbari generate de mstitulm casatoriei.

3.2. Modificarea numelui de Iamme determina!Ci de schimbari in

filiajie
3.2.1. Enumerarea ipotezelor
Cit prive~te schimbarile in filiatte care determina sau pot determma modificarea numelUI de familie, este necesar sa analizam urmatoarele rpoteze:
- stabilirea, prin recunoa~tere voiuntara sau prin acltune in JUStitie, a filialtet
copilului nascut din parinli necunoscult;
- stabilirea, prin recunoa~tere voluntara sau prin acliune In JUStilie, a filia\let
copiluiui din afara casatoriet ~i lata deal doilea pannte;
_ admiterea actrunii in tagaduirea paternitatii;
- admtterea ac\lunii In eontestarea reeunoa~terii voluntare de fi!iatte sau
admiterea actlunii .in declararea nulitatii recunoa~terii voluntare de filiatte, precum si admlterea aetiunii in contestarea filialiei lata de mama atune; cand
filialt~ rezulta din certificatui de na~tere lara insa a exista a folosinta a starii
civile conforma cu acest certificat ori a acJrunii in contestarea existentei imprejurarilor care sa fadi aplicabila prezumtra de paternitate.

3.2.2. Slabilirea filia)iei copilulul nascut din parin!i necunoscuji

Dupa cum am vazut, eopiluiUI nascut din parmli necunoscuti i se stabile~te
numelede familie potrivtt art. 2 alin. (3) din Ordonanla nr. 41/2003 ~~art. 24
din Legea nr. 119/1996. Daca, ultenor, prm recunoa~tere voluntara sau pnn
aetiune in Justitie, se stabile~te filiatm acestUI copil lata de unut din pannJi sau
fat~ de ambii parintr, atunCI el i~i schimba starea crvila, in sensu I ca, din eopil
nascut din parinli necunoscuti devine fie copil cu filia!ia stabilita lata de mama
ori lata de tata (este vorba deer de un copil din afara casatoriei), fie copil cu
filiati~ stabilita lata de ambii pann\t, In aceasta din urma srtuatre putand fi
vorba de un copil din casatone sau, dupa caz, de un copil din afara casatoner.
Desi nu exista un text de iege expres care sa prevada modifiearea numeiUI
de fa~ilie al copiluiUI nascut din parintr necunosCU\i ca urmare a stabilirii filia!lei fata de eel putin unul din parmti, trebUie sa admitem ca numeie de !ami lie

Borot

t'ersoana nz1ca

431
ce i-a fast stabilit acelui copil prin deciZie administrativa urmeaza a fi tnodificat, pentru a capata numele de famiiie pe care il indica filiatia. nematsubztstand nicio ratiune spre a se mentme un nume de familie ce. a fast stabilit in
conditiile in care filiatia nu era cunoscuta.
~adar, daca se stabil~te filiatta numat lata de unui din parin\i, atunc 1 se
vor aplica, pnn analagte,' dispazitiile art. 64 alin. (1) C. lam:, deer capilul va

lua numele de familie al parintelut respecttv.

Se ridica tatu~i problema de a ~ti ce nume de familie va iua capilul fn cazul
in care, daca_ ~e~~m raparta Ia mamentul na~terii capilului, parintele lata de
care ~t-a stabtlrt. ftl~~~~~avea un ~It nume de fami~ie decat eel pe care il are fn
mamentul stabtltrtl ftltaJiel captlului respectrv. Intr-a pnma salutte, art. 64
aim: (1) C. lam. ar putea fi tnterpretat in sensul ca, intr-un asemenea caz.
captl~l v~ lua numele de fami~e al panntelu1 din mamentul stabilirii filiattet.
astfel meat ar extsta avantaJul ca ace I capil va avea un nume de tamilie camun
cu c:l alvparintelui f~ta de c_are ~i-a stabilit Hliat1a. intr-a alta saiu!ie, pe care a
cans1deram prefe~abda: cap;lul va l~a numele de familie pe care panntele lata
de care ~1-a stabtltt ftlialta tl avea tn mamentul nasterii intrucat filiat1a este
stabilit~ cuef':ct ~etra~ctiv ~i nu exista vreun temei i~gal ~a numele de,familie
al coptlulu1 sa d1fere m rapart. cu data Ia care se stabile~te filialta; 2 fn plus,
a~anta1ul salultel c.ontrare se yrerde In acele cazuri In care, in canditiile legii,
parmtele respecttv 111 mod11!ca sau schimba numele de familie.
. Daca se stabile~te filiatra. in acela~i timp,' fa\a de ambii partnlt, atunct paate
ft varba t:e de un capt I din casatane, caz in care se va aplica, prtn asemanare,
art. 62 aim. (1) C. lam. (cand panntii au nume de familie camunl sau art. 62
alin. (2) C. fa~: 11 art. 18 a! in. (3) din Legea nr. 119/1996 (cand panntii nu au
nume de famt11e camun), f1e de un capil din afara ciisatariet s1tuatre fn care
devin in~idente prevederile lnscrise in art. 64 alin. (3) C. fa,;,., pr~cum )I in
art. 62 aim. (2) C. fam. )I art. 18 alin. (3) din Legea nr. 119/1996.

Vorbim despr.e. ciplicarea prin analog1e, deoarece texte!e de lege respecttve se retera fn
mod expres Ia stabdtrea numelw de familie, i'nsa, acum avem In vedere modificarea numelui
de familie.

A:e.~sta so!u!te este. ~n concordan!3. ~~ cu sol uti a pe care o vom da in pnvtn!a

modtficant numelu1 de fam1l1e ca etect al adm1terii aq1unii in t3.g3.dutrea paternit3~ii, ipoteza
in care, a~a cum vom vedea, se admtte ca respectivul copil va lua numele de tamilie a!
mamet. di.n momentul na~terii lUI, mdiferent de numele de. familie pe care 11 are mama in
momentut admiterii aq.iunii in tagaduirea paternit3.tii.
3
ln cazul. in car: copilul1~i stabile~te filia!ia
de ambii pilrin~i, lnsa nu In ace!a~i t1mp
s~u: eel _pupn, nu mtr-un Interval scurt de tlmp, atunci el va lua numeie de familie
par~ntelu1 f~ta de care ~i-a. ~ta~ilit mai _fntai :i~iatia, 1ar, dupa ce f~i va stabili filiapa ~i fa~a de
celalalt pannte, vor devem mc1dente d1spoz1~1ile art. 64 alin. (2) c. fam.
2

taia

Bor01

ai

Drept civil. Persoanele

432

3.2.3. Stabilirea filiatiel copilulul din afara cosalorlei ~~ fate de al doilea

porinte

La aceasta ipoteza se refera art. 64 alin. (2) C. lam., potriv1t carwa, "lri cazui
In care filia\la a lost stabilit~ ulterior ?I fala de celalalt parmte, instanla
1udecatoreasca va putea da lncuviinlarea copilulw sa poarte numele acestwa
din urma."
1n legatura cu aceasta dispozitie legala, sunt de facut mal multe prec1zan: ,
1n pnmul rand, stabilirea filiatei ?i fala de al.~o!lea par~nte nu antreneaza m
mod obligatoriu modificarea numelu1 de fam!l1e al cop1lulw, deoarece, dm
modulln care este formulat textul de lege, rezulta cu claritate ca instanla judedltoreasca nu este obligata, ci are numa1 facultatea de a lncuviinla copilului
purtarea numeiw de familie ai parintelui fala de care ?i-a stabilit filiatia mai In
urm3.. 1
1n al do ilea rand, se observa dl nu ex1sta concordan!" lntre art. 64. alin. (3)
c. fam. (care, reamintim, l?i gase?te aplicare atune cand copiiul a fost rec~
noscut In acela? timp de ambii pannli) ?' art. 64 alin. (2) C. fam., acesta dm
urma, de? are In vedere tot stabilirea filialei fata de ambii pannli, n~permitand
posibilitatea lncuviintarii purtarii de catre copii a unw nume de fam!l1e rezultat
din reunirea numeior de familie ale parintilor. 1n aite cuvinte, instanta judecatoreasca nu are decal posibilitatea d.e a lncuviinta ca modificarea numelui de
familie al copilulw sa fie In sensulluarii numelw de familie ai panntelui fa!il. de
care s1-a stabilit filiat!a mai In urma (Ia care, desigur, se adauga ? posibilitatea
de re~pingere a cere;ii).'
1n al treilea rand, subliniem ca numa1 mstanta Judecatoreasca este competenta sa se pronunte asupra cererii de lncuviintare a purtarii, de d:itre copil, a
numelui de familie al parintelui fala de care ?-a stabilit filialia mai In urma,
mdiferent daca aceasta filialie s-a stabilit pnn aqiune In JUStitie sau prin recunoajtere voluntara. 3
i S-a decis ca., in cazul in care instan~a incuviin}eaza cererea, numeie de familie pe care
urmeazii sa 71 poartecopilul este aCela pe care p.3rintele 11 are Ia data incuviintiirii i~stan~~l,
1ar nu numele de familie pe care acesta 1-a purtat in trecut- Trib. Suprem,. Colegtul ctvd,
dec. nr. 362/1964, in Repertonu 1952-1965, p. 66, nr. 232.
.
2 Oe lege ferenda, s-a propus sa exlste ~~ posibilitatea 1ncuviint3.rii purtiirii numelor de
familie reumte ale. piirin~ilor- Gh. Beleiu, op. ctt., 1999, p. 359.
_
_ .. .
S-a decis ca., in cazul in care un copil din afara casatoriet a luat numele de famdte al
tata\ut, care 1-a recunoscut, iar apoi tatal, casatonndu-se cu mama copilului respectiv, a luat
numele de familie a\ acesteia, nu se poate solicita pe calea unei actiuni Ia mstan~a ju~e~a
toreasd. incuviintarea ca ace! copil sa. poarte numele de familie luat de tatal sau Ia incheterea dlsatoriet st Care este aitui decat eel avut de tata atunci cand 1-a recunoscut, intrucat nu
este vorba desixe modificarea numelui de familie al copilului [deci nu sunt aplicabile dispozi~me art. 64 alin. (2) C. tam.], c1 de schimbarea numeiUI de tamilie pe cale admmistra~tvii
Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 1296/1975, in volumul Legislatta tamiliet ~~ practtca JUdtctara
j

Boroi

Persoana fizica

433

3.2.4. Admiterea aefiunii in tagoduirea patemiiOfii

1n prealabil, este necesar sa prec1zam ca, potrivit art. 53 alin. (1) C. fam.,
"copilul nascut In timpul casatonei are ca tata pe so}ul mamei"; 1ar conform
celui de al doilea alineat al aceluia$i articol, "copilul nascut dupa desfacerea,
deciararea nulitalii sau anularea casatoriei are ca tata pe fostul sol al mamei,
daca a fost conceput In timpul casatoriei ?i na$terea sa a avut loc lnainte ca
mama sa fi intrat lntr-o noua casatorie." Prin aceste prevederi, legiuitorul a instituit prezumlia de paternitate (pater is est, quem 1ustae nuptiae demonstrantl, care
lnsa nu este o prezumlie absoiuta, ci, dimpotriva, poate fi rasturnata, art. 54
alin. (1) C. fam. stabilind ca "patemitatea poate fi tagaduita, daca este cu neputinla ca solu I mamei sa fie tatal copilului."
Daca aqiunea In tagaduirea patemitalii este admisa, starea c1vila a copilului
se schimba, In sensui ca, din copil din casatorie, devine copil din afara casatorie, cu filiatia stabilita fata de mama. 1n mod exceplional, copilul poate sa
ramana tot copil din casatorie, dar nu din casatoria mamei sale cu eel care a
introdus ac!iunea In tagaduirea paternitil.lii, ci din casatoria anterioara a mamei
sale (pnn ipoteza, copilui a fost conceput In timpul unei casatorii, dar nascut
dupa ce mama sa a lncheiat o alta casatorie, fie dupa ce prima casatorie a fost
desfacuta, anuiata sau a lncetat, fie cu lncalcarea dispozi!iilor legale ce prevad
princ1piul monogam1eil.' De asemenea, ma1 poate fi lntalnit ?i cazul cand, In

in materie, Ministerul Justitiet, 1987, p. 437, nr. 544 (in ace\a~i sens, Trib. reg. Cri~ana, dec.
ctvila nr. 93~/1962, in revtsta- ~,Justi~ia noua", nr. 5/1963, p. 127). A$adar, ipoteza spe~et este
urmiit?ar~a: Ia na~tere, copilul are stabilit3 filiatia numai fata de mama -~1, in consecinJ3, ia
nu~ele de familie a\ acesteia, sa zicemPrimus; ultenor, i~i stabile~te ~~ filiafia fata de tata
(pnn recunoa~tere voluntara sau pe cale judecatoreasca), 1ar instanta, in _temeiul art. 64
alin. (2) C. fam., incuviin~eaza copiluim sa ia numele de familie al tatiilui, sa zicem Secundus
(se produce ded o modificare a numelui de familie al copilulm ca urmare a stabilirii filiaJiei
~~ faJil. de ceblla\t parinte); dupa aceea, pii.rintii copilului se casatoresc i iau, ca nume de
familie comun, pe eel al sotiei, adidi Primus;_ in acest moment, copilui nu mai are nume de
familie comun cu nictunui dintre piirinJi~ rar revemrea copilului Ia nume[e de familie de
Primus, pe care 1-a avut Ia na~tere, nu poate fi tncadrata in vreunul din cazurile de modificare a numeim de familie (tntrucat nu are drept cauza o schimbare intervenita tn starea
c1vila a copilului), d ~onstituie o schimbare a numelui de familie, ded trebu1e -decian~ata
~r~cedura _admmtstratlvii prevaz.uta de art. 4 ~~ urm. din OrdonanJa nr. 41/2003. Aceea~i ar
f1 sttuatia ~~ atunct d.nd piirintii copilului, Ia incheierea casatoriei, ar lua, ca nume de familie
comun, numele lor _de familie reunite, dect, inlocuirea numeim de familie al copilului
(Secundus) cu numele de familie comun al parinJilor sai (Primus-Secundus) 1mplidi o
schimbare a nume!UI de familie, 1ar nu o-modificare a acestuia.
! Aceasta situaJle este denumita in ~octrina conflict de patemitate (dubla paternitate),
~are se rezolva in sensu! ca. tatal copilului este soJul mamei. din cea de a doua casatorie.
lnsa, daca. se-1nl3tura paternltatea ce rezu\ta din cea de a doua casatorie a mamei, pe calea
aqlunii 1n tagaduirea paternit3.tii, se admite di rena~te de drept prezumfia de paternitate din

Boroi

Drept ctvil. Persoanele

434

urma admiterii actiUnii In tagadulrea paternita(ii, deji copilul devine din afara
disatoriei el va a~ea stabilitii. filialia nu numai falii. de mama, ct ~~ fa!ii. de tata
(ipoteza ~resupune fie cii. un copil nascut din p"armtt necunoscu\t .?!-a stabilit
mai lntai paternitatea prin recunoa~tere voluntara, tar ap01 ~1-a stabtlil matermtatea lata de o femeie casatorita cu un alt barbat decal cei care 1-a recunoscut,
iar apoi so(ul mamei tagii.dUie~te paternitatea, fie ca, de~i _Jovita ~e nulitate,_ ~-~
facut o recunoa~tere voluntara de paternitate a unUI copil care
are stabiltta
matermtatea fa(a de o femete casatorita cu un alt barbat, care ulterior tii.gii.duie~te paternitatea, fie ca so(ul este declarat mort prin hotarare JUdeditor~?sca
~i, Ia peste 300 zile de ia data stabilitii. pnn hotii.rare c~ fiind data mortu, se
naste copilul, care este recunoscut de un bii.rbat, tar dupa aceea so(ul declarat
mort reapare jl anuJeaza hotararea jUdeditoreasdi decJarattvii._ de" moarte,_ tar
apoi tagaduiejte paternitatea).' Pentru toate aceste tret cazun, daca respecttv~l
copil are numele de familie al soluiUI sau fostulut sol c~ a ex~re~tat aqtunea m
tagadUirea paternitii.lii on daca are un nume de familte alcatUit dm reumrea
numeior de familie ale marnet sale~~ reclamantulut, se va pune problema de a
In tagadUirea paternitalii asupra numeiUI de
stabili mlluenta
. admiterii acttunii
.

'?'

familie al copilului.
.
\n pnmul caz (cand nu a lost vorba de un con!lict de paternt;ate), In temeiu:
art. 64 alin. (1) C. lam., aplicat prin analogte, pnand cont ~~ de tmprejurarea ca
respect1vui copil devine, cu efectretroacliv, copil din alara cas_ator~ei cu filiali~
. stabilita fala de mama, copilull~i va modilica numele __de _lam lite, t.~ sensu I ca
va (ua numele de familie al mamei din momentul n~tem Jut (acesta fund numele
de familie al panntelui lata de care ~1-a stabilit mai lntai filia(ia), neprezentand
nici o relevanlii. eventuala lmprejurare ca, Ia data Ia care prez~';'lia d: patermtate a lost lnlaturata, mama copiluiUI avea un alt nume de lam lite decal acela
pe care 1-a avut In momentul na~terii copilulut. Daca lnsa, In mo~entul adm;terii actiunii In tagii.dUirea paternitii.\ii, copilul are numele de lam lite pe care t1
avea ~amaIn momentui na~terii iui, In baza aplidirii pnn analogte a ace\uia~i
art. 64 a lin. (1) C. fam. [iar nu a art. 62 alin. (1) sau, dupa caz, alin. (2) C. lam.],
copilul t;;i va men~me ace\ nume de familie, ceea_ ~e Jnseamn~i' ca., practtc, nu va
mat avea ioc o modificare a nurnelut sau de famtlte.
prima di.satorie a mamei, dect copilul este considerat tot copil din d.satorie, anume din
casatoria in care a test conceput.
..
! Aceste situa~ii aid.tUIsc ceea ce se denume$te in doctnna p~tr: exprest.a :_onf/scr
aparent de paternitate (dubla paternitate aparenta) ~1 care se rezolva m sensul ca so~ul
mamei este prezumat a fi tatal copi\ului.
_.
2 A se vedea ~ Gh. Bele1u, op. cit., 1999, p. 359; E. Lupan, 0. Popescu, Drept c1v1l. Per~
1
soana fizidi, Ed. Lumma lex, Bu.cure$ti, 1993, p. 106; T. Pop, Drept c1vil roman. Persoanel_e
fiz1ce ~~ persoanele juridice, Ed. Lumina Lex, Bucure?tl, 1994, p. 90-91. Pentru ~pm1a p~tn
vJt direia copilul, care avea numele de tamilie ai redamantuiUJ, ar lua numele de fam.Jl!e al
mamei sale neatarnat de vreo casatorie (care nu este lntotdeauna $1 numele de famlite al

Persoana fizica

435

1n concret, sunt posibile urmatoarele situatii:

- daca marna copilului nu are nume de lamilie comun cu solul ce a tagadutt
paternitatea, iar, Ia na~tere, copilului 1 s-a stabilit ca nume de lamilie numele
tatalut sau numele reuntte ale parinlilor, atunci copilull~i va modilica numele
de familie, In sensu! ca va lua numele de lamilie pe care mama 1-a avut In
momentui najterii copilulut respecttv;

- daca mama copilului nu are nume de lamilie comun cu sotul ce a tagadutt

paternitatea, iar, Ia na~tere, copilulut i s-a stabilit ca nume de lamilie numele
mamei, atunct copilul nu l~i va modifica numele de lamilie;
- daca mama copilulut are un nume de familie comun cu eel al so!ulut care
a tagaduit paternttatea, tar acest nume de lamilie era avut de mama I' In
momentul na~terii copilulut, atunci copilul nu lsi va modifica numele de
familie, ci II va pastra; 1

- daca mama copilului are un nume de familie comun cu eel al sotulut care
a tagadwt paternitatea, lnsa, In momentul na1terii copilulut, mama avea un all
nume de lamilie, care nume nu a lost lnsa luat de copil,' atunct copilulll' va
modilica numeie de familie, 1n sensu! cava lua numeie de lamilie pe care 11
avea mama in momentul na~terii lui;

- daca mama copilului are un nume de lamilie comun cu eel al solulut care
a tagaduit paternttatea, lnsa, In momentul na~terii copilulut, mama avea un ait
nume de familie, care nume a lost luat de copil, atunci acesta din urma nu 111
va modifica numele de familie. 3

mame1 din momentul na~terii _copilului), a se vedea, totu~i, M.J. Eremia, op. ot., p. 128
laceasta op1me are Ia baza o mterpretare destul de e~udata, aratandu-se di art. 27 a lin. (1 l
C.. tam. nu permite a se ,presupune ca, In momentul disatone1, so~ul s~ar fi Tnvo1t cu acel prile1 ca
p~ma ~i copii a caror paternitate ar fl eventual nevoit sao tagadu1asca sa poarte numele sall"l.
1
S-a decis d. in situa~ia In care ac~1unea In tagaduirea paternitii~ii este admisii, copilul
urmeaza sa poarte numele pe care mama [.a avut In momentui na~terii acestuia, iar nu pe
eel avut lnamte de Tncheterea casatone1 cu reclamantul (In speJ3, ia 1ncheierea disiitonei,
soJ~a luase numele de familie al so~ului), asttel1ncat actul de na~tere al copilului urmeaza sa
fie refacut numai cu pnvire Ia na~terea sa In afara disiitoriei, nu lnsa si cu priv1re Ia nume ~
Trib. Sup rem, s. civ., dec. nr. 299/1969, In Repertoriu 1969-1975, p. 40, nr. 102: dec.
nr. 1354/1970, In Culegere de dectzii 1970, p. 72.
2
~adar, Ia tncheterea disatoriet, sotii Stau pastrat numele de familie avut antenor, tar
dupa na~terea copilului, care a luat ca nUm de tamilie numeie tatalui on, dupa caz, numel~
reumte ale parintilor, mama ~1-a schimbat numeie de tamilie, respectiv ambii sop ~iau
schimbat numeie de tamilie, a~a tncat atat sotii cat~~ copilul sa aibii acela~t nume de fami!ie.
3
Este lipsit de relevanta taptul ca. unele din solutiile mentionate conduc Ia situat1a
potrlvit d.reia copilul va avea un alt nume de familie decat eel .pe care Tl are mama sa .in
momentul admiterii actiunii In tagaduirea paternitii~ii. Des1gur ca., ultenor, copilul T~i va
putea schimba (pe cale admmistrauva) numele de familie, asttel Tncat mama si copilul sa
a~~.n~~~il~

.
Boroi

BorOJ

' ' ' '1'-"'''

Drept CIVIl. 1-'ersoanele

434

urma admiterii actiunii tn tagaduirea paternita}ii, de~ copilul devme din afara
disatoriei, el va avea stabilita filiapa nu numai fa}a de mama, ci ?i fa}a de tata
(ipoteza presupune fie di un copil nascut din parin}l necunoscu}i ?i-a stabilit
mai tntai paternitatea prin recunoa~tere voluntara, iar apoi ?i-a stabilit maternltatea lata de o femeie casatorita cu un alt barbat decat eel care 1-a recunoscut,
iar apoi so}ul mamei tagaduie~te paternitatea, fie di, de~Ilovita ?e nulitate,.s-~
facut o recunoastere voluntara de paternitate a unu1 cop I care ? are stab1hta
rnaternitatea fat~ de o femeie casatorita cu un alt barbat, care ulterior tagaduieste paternitatea, fie di so!ul este declarat mort prin hotarare judecatoreasca
~, 1~ peste 300 zile de Ia data stabilita pnn hotarare ca fiind data mor}ii, se
naste copilul, care este recunoscut de un barbat, 1ar dupa aceea so}ul declarat
mort reapare ~~ anu\eaza hotari\rea )Udecatoreasca declarativa de moarte, 1ar
apoi tagaduie~te paternitatea).' Pentru toate acestetre cazuri, daca respectiv~l
copil are numele de familie al so}ulu1 sau fostului so}':~ a ex:rotat ~c}1unea 1n
tagaduirea paternita}ii ori daca are un nume de fam1he alcatUit dm reumrea
numelor de familie ale mamei sale ~~ reclamantului, se va pune problema de a
stabili mfluen}a admiterii aqiunii tn tagaduirea paternita}ii asupra numeiui de
familie al copilului.
1n primul caz (ci\nd nu a fast vorba de un con!lict de paterm:ate), tn temeiu!
art. 64 alin. (1) C. fam., aplicat prin analog1e, pnand cant~ de 1rnpreJurarea ca
respeCliVUI COpi\ devine, CU efect retroaC!IV, COpi\ din afara casatonel CU fi\ia}ia
. stabilita lata de mama, copilul I? va modifica numele de familie, tn sensu I ca
va lua numele de farnilie al mamei din momentul na~terii lui (acestafiind numele
de familie al parintelui lata de care ~i-a stabilit mai tntai filia}ia), neprezentand
nici o reievanla eventuala trnpreJurare di, Ia data Ia care prezum}ia de paternitate a lost 1nUiturata, mama copilului avea una it nume de lamilie decal acela
pe care 1-a avut tn momentul na~terii copiluiUI. Dadi tnsa, In rnomentul admiterii ae}1unii tn tagaduirea paternitalii, copilul are numele de larnilie pe care 11
avea mama tn momentul na~terii \UI, tn baza aplicarii pnn analog1e a aceiUiaSI
art. 64 alin. (1) C. lam. [iar nu a art. 62 alin. (1) sau, dupa caz, alin. (2) C. lam.],
copilul1si va men!me ace! nume de lamilie, ceea ce tnseamna ca, pract1c, nu va
2
ma1 ave~ lac o modilicare a numelui sau de familie.
pnma c.3.satone a mamet, deci copilul este considerat tot copii din dis3tone, anume din
casatoria In care a fast conceput.
..
1 Aceste situatii aidi.tUiesc ceea ce se denume~te in doctnna pnn expresta conflict
aparent de patemitate (dubla paternitate aparent3) ~~ care se rezolva tn sensu! di sotul
mamet este prezumat a fi tatal copiluiUJ.
.
2 A se vedea ~~ Gh. Beiew, op. cit., 1999, p. 359; E. Lupan, D. Popescu, Drept e~vd. Persoana fiziCa, Ed. Lumina Lex, Bucure~tl, 1993, p. 106; T. Pop, Drept c1vil roman. Persoanele
fizice ~~ persoane!e JUridice, Ed. Lumina Lex, Bucure~tl, 1994, p. 90-91. Pentru ~pmla p~tn
vit direra copilul, care avea nume!e de tamilie al reclamantuiUI, ar lua numele de fam_11_1e a!
mamei sale neatarnat de vreo ca.satone (care nu este intotdeauna ~~ numele de tamli1e al

Bor01

Persoana fizidi

435

1n concret, sunt posibile urmatoarele s1tuatii:

- dadi. mama copilului nu are nume de familie comun cu solul ce a tagadu1t
paternitatea, iar, Ia na?tere, copilului 1 s-a stabilit ca nume de familie numele
tatalui sau numele reunite ale parin}ilor, atune copiluli~1 va modifica numele
de familie, 1n sensu! ca va lua numele de lamilie pe care mama 1-a avut 1n
momentul na?terii copiluiUI respectlv;
- daca marna copilului nu are nume de farnilie comun cu sotul ce a tagadu1t
paternitatea, iar, Ia na~tere, copiluiUI 1 s-a stabilit ca nume de tamilie numele
mamei, atunci copilul nu l?i va modilica numele de lamilie;
- daca mama copilului are un nume de lamilie comun cu (:el al sotulUI care
a tagaduit paternitatea, 1ar acest nume de lamilie era avut de mama ~ tn
momentul na?terii copi!UIUI, atunci copilul nu 1~1 va modilica numele de
familie, ci tl va pastra;'
- daca mama copilului are un nume de familie comun cu eel al so!ulul care
a tagadUit paternitatea, 1nsa, In momentul na?terii copiluiUI, mama avea un alt
nurne de lamilie, care nume nu a lost 1nsa luat de copii,' atunci copilul1~1 va
modilica numele de lamilie, tn sensu! cava iua numele de familie pe care 11
avea mama in momentul nasterii lui;
- daca mama copilului a;e un nume de familie comun cu eel al sotuiUI care
a tagaduit paternitatea, tnsa, In momentul najterii copilulUI, mama avea un all
nume de lamilie, care nume a fast luat de copil, atune acesta din urma nu 1~1
va modilica nurnele de lamilie. 3

mamel din_ momentul na~terii copilului), a se vedea, totu?i, M.l. Eremia, op. cit., p. 128
faceasta opmie are Ia baza o lnterpretare destul de ciudata, aratandu-se ca. art. 27 alin. (1)
C.. tam. nu permite a se "presupune d., in momentul disiitoriel, sotul s-ar fi invoit cu acel prile1 ca
pana ~~ copii a carer paternitate ar fi eventual nevolt sao tagadu\asdi sa poarte numele sau"l.
1
S-a decis di in sitUalia tn care actiunea in tagadUirea paternita~ii este admisa, copilul
urmeaza sa poarte numele pe care mama 1-a avut in momentul na~terii acestura, rar nu pe
eel avut 7namte de incheierea casatonel cu reclamantui (in speta, Ia inchererea casatorieL
s_o~ia luase numeie de familie ai sotului), astfel incat actul de na~tere al copilu!ui urmeaza sa
f1~ refacut numa1 cu pn~1re Ia na~terea sa In atara casatoner, nu 7nsa ~~ cu pnvrre Ia numeTnb. Suprem, s. ov.. dec. nr. 299/1969, in Repertonu 1969-1975, p. 40. nr. 102; dec.
nr. 1354/1970, in Culegere de decrzii 1970, p. 72.
2
.
A~adar, Ia incheierea casatoriei, so1ii ?Jau pastrat numele de familie avut anterior, rar,
dupa na~terea copilului, care a iuat ca nume de familie nume!e tatiilur orr, dupa caz. numele
reunite ale parinti_lor, mama ?J-a schimbat numeie de familie, respectrv ambii soti siau
schimbat numele de familie, a~a incat atat so~ii cat~~ copilul sa aiba acelasi nume de familie.
J_ Este tipslt de relevan~a faptul ca. unele din solutiile men~1onate conduc Ia situatJa
potrivit careia copilul va avea un alt nume de familie decat eel pe care II are mama sa in
momentul admiterii acpunii in tagaduirea paterniUitii. DesJgur ca, ulterior, copilu! i?i va
putea schimba (pe cale admrnistrativil) nume!e de tamilie, astfel tncat mama ~~ copilul sa
aiba acela~i nume de familie;
.

Boroi

orept civil. Persoanele

436

nflict de patern Jtate), ca e1ect a1

)n eel de ai doilea caz (cand a exJs~~t -~n ~~rcitata de sotul sau losWi sot ai
adrniterii ac(iunii In tagadUJrea pate~nJta\ll (e ilui) rena~te de drept paternitatea
marne\ din casatoria ~~ care~ lost ~ascut co~ost ~onceput copilul, a~a lndlt, In
la!_a de sotul mameJ dm ~asa,tona_lmlcare ad_eveni inciden_te dispozi(iile lnscrise
.
I de lamJ!Je a copl u UJ, vor
'I I, pnvinla nume UJ .
.
1 1 1 ctJe de situapa concreta, cop1 u '~'
In art. 62 alin. (1) sau aim. (2)_~- am .. ntun lo. r ce rezulta din aplicarea pnn
.
ele de lamJ!Je potnvJ ce
.
,
va mod1fica num .
I'. (2) C lam neliind totusi exclusa 1poteza m
analogJe a art. 62 aim. (1) sau a mj d famili~ (atunci di~d, Ia data tagaduirii
care copilul l~i va- menlme numJ el e T pe care 11 avea mama 1n momentul .
paternitalii, copilul ,are numel~ a~el~:~:e preveden legale, raportate lnsa ia
nasterii acestUJa), m temeJu
.. nu ia aceea In care a lost nascut.
casatona In care copilul a lost ~onceput,tJa~ conflict aparent de patermtate), ca
ln eel de a_ I treilea caz (din . a exJsta u t 't"',, cop'ilul devine din alara
.
..
. .. ' !" adUJrea pa erm a, '
elect al admJtem ~':\JUnll Jn __ a~ . de ambii parmfl, deoarece recunoa~erea
casatonei. dar cu IJ!Ja(Ja stabdlta lalda t" valab'Jia" . ceea ce lnseamna di., In

~ a fi cons1 era a
,
_ "
de patermtate_ urmeaza T
. 1 devm mcidente dispozifiile lnscnse m
11
pnvmla numeiUJ de lam II~~ 1,cop I ~~;lifica numele de lamilie In sensu\luarii
art. 64 C. lam. ~stfel._ c~pl u . '~' va.
are este considerat di. 51-a stabilit mal
numeiui de lamil1e al pann~e~J lala de ': care mifia\ a lost considerat nascut
lntai li\ia!Ja (mama sa, a~ara. e sJtua~Ja ;~ecunoscut vo\untar de un barbat, Jar
din parinfl necunosCUfl, uupa c~re _ados I eie casatorita) In temeiul aplicarii
u\tenor sl-a stabilit maternJtatea atal_ eo, e~ 'n baza art
a\ in (2) C. lam.,
.
C am. msa, 1

64 alin . (1'
prin ana\ogJe a, art ...
. , . umei~J de. lamilie al parmte!UJ lala de care
mstanta poate mcuvJ_mla \uarea nl
, dIn vedere caIn momentulln care se
mal mu t, avdan
. e al cop'i\u!UJ el are stabilita
51- .a stabilit ultenor filiafJa;
d'fi .. umeiUJ e 1ami 11
'
ite ca s-ar utea aplica prm asemanare
pune problema mo.. JJ~arll n
liliatia lata de ambll pann\J,se.admt t a dec~Jde tmand cont de in_teresui
. - sau_
art. 64 a_ I.m. (3) C lam ., decJ ca ms _an --a v1 . 1 al' -unUJa dintre pannt1

.
t
va
tua
numele
de
am1
Je
-copilului, daca aces a
. 'b'l1
mtervma o modilicare a numeluJ
numele ior reumte:' Este totu~' posJ sa ~u d 1 data tagaduirii paternilafii,
de lamilie a\ copilu\uJ, anu~e atunCJ =~n ' a ama In momentul nasterii
copilul are numeie de lamJiie pe care ' avea m

64

acestUJa.
. .. ,
a se modilice numele de iamilie ai
Pentru toate situa(llle m ':.arectar u~';'na t~gaduirea paternitatii.' se ridica procopilu\UJ ca elect al' admJterll a ,Junll '
- - - - - - - - - - _ - - - : - : - - .. d V- Ed. All Beck, Bucurejtt, 2000, P- 316.
' !.P. Filipescu, Tratat de dreptul famlhet,.e . a ~t~a admite ca instanta sa incuviinteze

2 ln \ipsa unui text de lege ex pres, nu sd~ t~milie ai ceiui ce a tagaduit paternitat,ea;,. . .
copiluiui purtarea, tn _contmuare, a_ n.u.me\UI
ii numelui de familie, dest schimbarea

cand \egiuitorul a dent sa ofere po~tb~ittatea~ me~'.~:area numelui de familie, 'a prevazut in:
mtervenita In starea ctvila ar trebut sa at raga .m '- .
.
mod expres aceasta {spre exemplu, In cazul dtvort-UlUI).

Persoana fizidi

437

blema de a ~ti care este organul competent sa se pronunle asupra acestei

modilicari [dificultalile apar atunc1 cand $i-ar gasi aplicare, pnn analogie,
art. 62 alin; (1) sau, mai ales, alin. (2) C. lam. on art 64 alin. (1) sau, In special,
alin. (3) C. lam., nu lnsa ~~ art. 64 alin. (2) C. lam., deoarece acesta din urma
stabile~te competenla de modificare a numeiui de lamilie In lavoarea instantei
judeditore?(il. 1n ce ne prive~te, avand In vedere, pe de o parte, ca nu este
totu~i vorba despre stabilirea numelui de lamilie, ci de modilicarea acestUJa,
iar, pe de alta parte, eventualele 1nconveniente de ordin procesual, apreciem
ca lnsa~i instanta care admite aefiunea In tli.gaduirea paternitalii se va pronunla
~i asupra modificarii numelui copilului;1 de altfei, din punct de vedere procesual, modilicarea numelui de lamilie reprezinta un aspect accesorlu tagaduirii
paternitatii, asa lndit, In vederea stabilirii competentei, urmeaza a se recurge Ia
art. 17 C. proc. civ;, potrivit carUJa, ,cererile accesorii $1 incidentale sunt In
caderea instantei competente sa judece cererea pnncipala."Ma1 este de repnut di, de?J hotararea judecatoreasca prin care s-a admis
aq1unea In tagaduirea paternitalii produce, In princJpJu, electe retroactive (ex
tunc), totu~i, In privmta numeiUI de lamilie al copilului, modificarea se va produce numa1 pentru viitor (ex nunc), deoarece, purtarea numelui de lamilie In
trecut este un lapt ireversibil.
3.2.5. AdmHerea actiunilin coniestarea sau in declorarea nulilajii recunoaerii de illiajie. admiterea actiunii in conlesrarea filiajiei lata de mama.
admiterea acfiunii in conlestarea existenfei il'nprejurarilor care
faca
aplicabila prezumjia de paternifate

sa

Daca recunoa?terea .voluntara de filiatie nu corespunde adevarului, once

persoana interesatif poate sa 0 conteste [art. 49 c. fam. pentru contestarea
recunoasterii de rnaternitate ~~ art. 58 a\ in. (1) C. lam. pentru contestarea recunoa~terii de paternitatej. Acpunea In contestarea recunoa?terii de maternitate
sau, dupa caz, de patermtate nu trebUJe conlundata cu aefiunea In declararea
nulita!ii recunoa~terii de filia!Je (de matern1tate sau, dupa caz, de paternJtate),
1
Preozam d. art. 57 alin. (2) din legea nr. 119/1996 prevede olsoluponarea cererii de
anulare, conpietare ~~ modificare a actelor de stare civila ~~ a mentiunilor lnscnse pe acestea
este de competenta judeditoriei In a caret raza teritoriala se afHi domiciliul sau sediul celu1
ce formuleaza cererea nu este de natura sa duca Ia conduzia ca In toate cazurile (spre
exemplu, in pnvin~a modificarii numelui de familie, modificare ce ar conduce Ia modificarea
mentmnii referitoare la_nume din actul de stare civila) competen~a aparpne numa1 aceste1
lnstante judecator~tl, deoarece textul de iege_ mentionat presupune ca a intervenit deja
schimbarea In starea civil a a persoanel ~i, odata cu aceasta, In ceea ce ne intereseaza acum,
modificarea numelui de famflie. 1n alte cuvmte, art. 57 alin. (2) din legea nr. 119/1996 nu
vizeaza ded.t anuiarea, compietarea ~~ modificarea actelor de stare civil:! ~~ a mentiunilor
inscrise pe acestea, iar, ca once norma spedal.3, este de stricta interpretare ~~ aplicare.

Drept civil. Persoanele

438

aceasta din urma putiindu-se exercita atunc1 cand recunoa1terea voluntara de

filia)le nu s-a facut cu respectarea condi}iilor de fond sau de forma prevazute
de lege. De?' este vorba despre ac)1uni 1n IUStitie diferite, totu?l, in caz de
admitere, ambeie actiuni produc acelea?i efecte 1n ceea ce privejte numele de
familie a\ copi\u!UI.
Admiterea actlunii in contestarea sau in dedararea nulitatii recunoa?terii de
filiatle are drept consecm;a o schimbare 1n starea CIVila a copilu!UI, acesta din
urma devenmd, dupa caz, fie copil din afara casatorie1 cu filia\la stabilita lata
de un parinte, fie copil nascut din parin\1 necunoscu)l, fie, in mod exceptional,
copi\ cu filiat1a stabilita lata de ambii pannti (spre exempiu, daca un copi\
nascut din parin\1 necunoscuti a lost recunoscut de un barbat. m, dupa aceea,
?i-a stabilit filiatia fa\ii de o femeie care, Ia data na~terii copilu\UI respect1v, era
casatorita cu un ait barbat dedit eel care a facut recunoa1terea voluntara de
paternitate).' AtunCI cand copi\ul a avut numele de familie al ceiUI ce 11 recunoscuse, va mtervem o modificare a numeiUI de familie a\ copiluiu1, ap\icandu-se,
1n mod corespunzator, una din regulile pe care le-am analiza\ Ia stabilirea
numelu1 de familie. A?adar: in cazu\ in care copilul devme copil cu filialla
stabilita lata de un pannte, e\ va lua nume\e de familie pe care acest pannte 11
avea in momentu\ na?terii copilului; daca devine copil nascut din parm\1
necunosCU\1, reia numele de familie stabilit de autoritatea admm1strat1va sau, in
cazul in care recunoa?terea fusese facuta inamte de stabilirea numelu1 in
conditiile art. 2 alin. final din Ordonanta nr. 41/2003 ?' art. 24 din Legea
nr. 119/1996, copilul va lua numeie de familie hotarat prin dispozitia pnmaru\ui;
in eel de a\ treilea caz men)1onat mal sus, se vor aplica, prin asemanare, dispozitiile inscnse in art. 62 C. lam. ?i in art. 18 a\ in. (3) din Legea nr. 119/1996.
Asupra modificarii numelui de familie se va pronunta, in prinCipiu, mstanta
care a admis ac(iunea in contestarea recunoa?terii de filiatie sau in declararea
nulitalii recunoa?terii de filia)le. Totu?l, apreciem ca, in cazul 1n care recunoa?terea contestata sau anu\ata a lost facuta 1nainte de stabilirea numelu1 de
fami\ie a\ copiluiui in conditiile art. 2 a\in. final din Ordonanta nr. 41/2003 ?i
art. 24 din Legea nr. 119/1996, iar, dupa admiterea ac\IUnii, copilul devme
nascut din pannti necunoscU\1, numeie lUI va fi determinat prin dispozitia scrisa
a primaruiui, iar numa1 modificarea mentlunii corespunzato;;re din actul de
stare CIVila se va face in baza unei hotarari Judecatore?li definitive ji !revocabi\e.
~i 1n 1poteza admiterii aqiunii in contestarea recunoa~terii de fi\ia)ie sau in
declararea nulitalii recunoa?terii de fi\ia)ie, dejl schimbarea starii civile a copi5-a ar3tat di, atunci cand un copil $1-a stabilit paternitatea prin recunoa~tere,
ultenor, isi stabil~te paternitatea pnn hotarare Judecatoreasca fala de un alt barbat, aceasta
hotarare judeditoreasca indepline~te ~i funcpa de contestare a recunoa~terii voluntare de
paternitate- I.P. Filipescu, op. cit., p. 322.
1

Boroi

1-'ersoana nz1ca

439

lulu I se produce cu elect retroactlv, modificarea

I
..
se va produce numal pentru viitor da
.. nume Ui de. famille a\ copiluiUI
retroactlvitatii sub acest aspect.
'
ta fllnd imposlbi\itatea oblect1va a
.. Lucruri\e se prezlnt~ asemanator si in caz I d . ..
.. ,
fi\ia\iel fa;a de m. ama atunci Cand f"\;
t.
U\ _admlterll aC\IUnll In contestarea
1
,
Ia Ia rezu ta 1n certificatu 1d
msa a ex1sta o folos1nta a starii Civile ~ont
_
. . e na?tere, lara
cazul admiterii actiunii In contesta
erma cu ~cest certlflcat, precum ?lIn
aplicabi\a prezumt,a de paternitate.' rea exlsten;el imprelurarilor care sa taca
3.3. Modificarea numelui de familie determinata de insmutia adootie
.

. '

~~ declararea nulita~~;~:~~~~~(:~~:d~~~;::~' ci

?I

Cat pnve~te mciden;a institu;iei ado , 1

.. _ ..
familie, este necesar sa" avem ,,
d
p, e' asupra mod,ficarll nume\ui de
.

desfacerea adop}iei, precum

n ve ere nu nu

...

3.3. 1. incuviinfarea adopfiei

Schimbarea starii c1vile determmata de.

..
. .
?i asupra numelui de familie a\ ce\u, ado t m~~m)area adop\181 are.mciden)a
Legea nr. 273/2004 pnvmd reglmu\ uri~;: I s el, potnvlt art. 53 aim . 111 din
pnn adoptie numele adoptatoruiui" J.
~ adop;~el, ,adoptatu I dobande?te
,daca adop}la se face de catre 2 ' lar con orm aim. (2) al ace\u Ia?' art, col,
celuilait SO\, iar solii au nume com sO}i ~n de catre so)ul care adopta copi\ul
in care sotii nu au nume de fam,\ un, a optatul va purta acest nume ..1n cazul

1e comun e1 sunt obligat1 - d 1

JU decatore~t' care incuviinteaza ado , 1
'
. sa ec are mstan(el
poarte",
.
p, a nume 1e.pe care adoptatul urmeaza sa-l
De?i textu I nu mentioneaza in mod ex re
.
adoptatori care nu au nume de I T
p s, apreclem ca, 1n cazul so;ilor
familie a\ unuia dintre adoptator~~~le comun, actoptatul ~a lua fie numele de
situatii, este vorba despre numefe d n~me.l': lor defamllie.reum:e (1n ambeie
~~opta:onlor d1n momentu\
1ncuviinlarii adop}iei), far nu un a\t n:r::~le
tori lor sau alcatuit din numele unUia di t
e amdle, stram de eel a\ adoptan re adoptaton ~~ un alt nu. m.e.'
Articoiui 53 alin (4) d"
. m Legea nr 273/2004 regie
t )ie'. unei persoane disatorite ce are. nume d f .,~en eaza I' Situa}ia adopAstfe\, ,in cazui adop}iei unei persoane - "t e, ami le com~n cu ce\ala\t so).

t'

casa onte care poarta un nume comun

' Ca efect al admJterii aqtunii In contestar a

. ~ ..
va lua numele de familie pe care mama 1-a a e ~aternJta.tu, copilul ~~ p~stra on, dupa c.:n,
deci ~Jvil.3. nr. 849/1978, "Revista romana de d~~t ~~ ~ro~~ntul na?tenr lur (Trib. _IUd. Badiu,
.
In reglementarea antenoara, In cazul ad P_ , I 979, p. ~1).
tost menpnuta In reglementarea actual~)
optJer ~u .~fecte ~estranse (care rnsa nu a mar
continue a purta vechiul sau nume de fa a '.t~XJs~aa po~srbrlrtatea tn~uviin~arii ca adoptatul sa
mr re, a ugandu-lla eel dobandit prrn adoptte.
Bor01

441

Persoana fizica

.
_
. .
d
ate pnml In timpul casatone1 nume e
In t&mpul cas~tone&,_ so~u-1 a. opt~t ~"I It so~ acordat In fa~a instante' care
adoptatoruiUI, cu cons&mtam~n-tud' ceu~:rpreta;ea acestei dispozitii faptul ca
lncuviin~eaza adop~&a"-. Rezu ta dm &n I e lntre a pastra numele de,familie
adoptatul dispune de libertateda e a aleg aceasta din urma posibilitate fiind
mi numeie a optatoru u1,
b .
comun sau a pn .
.
. "mantuiui celuilalt so~, act ce tre u1e
lnsa condi~ionata ae acorctarea cons&m}a uviinteaza adop~ia, gasmdu-?i astfei.
realizat In fa~a acele13~1 mstan~e care m~
.
aplicare ~ 1 prevederile art. 17 C. proc. CIV.
3 .3.2. oesfacerea adopjiei
.
. .. . . rei asupra numelui de familie, trebUie
Cat prive~te &n:&denta ~~~fac~;''; a~~p 7312004 nu stabilesc expres efecteie
remarcat faptul ca d&spoZI\IIIe g

d i rt 55 di adopt&a se des.. d t
pree~zandu-se doar, m ca ru a
'
"

. (3) l't a)" respectiv cazul In care ,adopdesfacer11 a op,1e1,

1
face ~~ cazul ~-revazut Ia art.~ a ~dat".1~caz~i lncuviintarii unei noi ad~p\ii,
tatorul sau S0\11 adoptaton a~d e~ desfacuta pe data ramanerii irevocablle a
,adoplia antenoara se co~sl e~.
.. do 11 , Avand In vedere lncuhotararii juctecatore.~t,_ de mcuvllntare ta no~:ie ~~lui adoptat se vor aplica, In
viintarea noii adop\11, m ceea ce. pnve~ e nu 273/2004
con.secm(a, prevederile art. 53 dm Legea nr.
.

3.3.3. Nulitatea adopjlei

1n cazul deciararii nulitatii (desfiinlarii) adopt&ei, adoptatu: red~ban~e~~

numele de familie avut antenor lncuviintarii adopl(&el,.dfapt st~~:p\f~i eo:~; In
r 273/2004 pnvmd reg&mu jUri IC a
. .
'
. L
alin. (1) d m egea n
.

. . a numelui de familie efectele se vor

princ&piu, nulitatea retroact&veaza, '.n pnvmt . I .
'b'l al purtarii numeiUI
produce numai pentru viitor, dat fimd caracter~ &revers& ' l't t
de iamilie luat ca urmare a 1ncuviintarii adopt&el lov&te de nu 'a e.

- -

. ..
- t . a sau dupa caz, mtervine
Modificarea numeiUI de fam&l&e p~ate sa m ervm
-' i declararii nulitalii
ca efect al lncheierii casatonel, aJ diVOI'\UIUI, precum ~I a

.
- .
. ..
1' ) d' Metodologla pentru aplicarea unitara .a
A se vectea ~I d!SpOZltllle art. 80 lt. e '..." a adoptia urlei persoane casatorite nu
dispozitiilor Le_g_ii nr. 119/1?~6.
.rew~ea~~a~e textul se refeffi Ia schimbarea nume\UI
lmplidi. Sl modlflcarea n_umeiUI ~e a~~ 1 ;n eadop;at in astfel de situatii, cei interesa!l pot
de tamilie) a\ sotiei/so~u!UI sau al cop! I or ce Ul .
, ,
.
solicita schimbarea numeiw de fami\ie pe cale admmlstrat!va.
Boroi

.Cat pnve~te incidenta lncheierii disatorie1 asupra numelu1 de familie,

retinem ca, potriVIt art. 27 C. lam., ,,a lncheierea casatonei, viitorii sot& vor
declara, In lata delegatuiUI de stare civila, numele pe care s-au lnvoit sa-l
poarte In casatone. Sotii pot sa-~i pastreze numeie lor dinainte de casatorie, sa
1a numele unuia sau altuia dintre e1 sau numele lor reunite."
Dupa cum se observa, schimbarea starii civile prin d!satorie nu implica
automat~~ modificarea numelui de familie. Nu va intervem nici o modificare a
numelui de familie daca viitorii soli se lnteleg sa-~' pastreze numele de familie
dinamtea casatoriei. Daca viitorii soli se hotarasc sa poarte in casatone un
nume de familie comun, va opera o modificare a numelui de familie pentru
ambii numai atunci cand ei decid ca numele de familie comun sa fie format
din numele lor reunite, iar cand numeie de familie comun consta In numele
unuia dintre ei, l~i va modifica numeie de familie doar sotul care ia numele
celuilalt.
A?a cum se subliniaza constant In doctrina, posibilitalile enumerate de art. 27
C. fam. sunt limitative. Deci, nu ar fi posibil ca unul dintre soji sa l~i men)ina
numele de familie avut anterior lncheierii disatoriei, iar celalalt so) sa ia
numele de familie reunite;' de asemenea, So!ii nu pot lua ca nume de familie
comun un nume pe care niciunui dintre ei nu II avea In momentul efectuarii
declaratiei cu privire Ia numele de familie ce va fi purtat In casatorie2 (ch&ar
daca ar fi vorba despre un nume de familie pe care unul dintre viitorii soji 1-a
avut anterior, dar pe care nu II mai are In momentul respectiv).
Dupa 1ncheierea casatorie1, alegerea numeiUI de familie care va fi purtat In
t1mpui casatonei devine &revocabila, 1n sensu I ca so)ii sunt obliga)i sa poarte In
timpul casatonei numeie de familie pe care 1-au declarat.'

ioriel

ere

3A.I. incheierea casatoriei

- 1 mlnalcil de inslitutia casa-

1 ae er
3_4, Modificarea numelui ae fam&&e

disatoriei. In schimb, lncetarea casatonei prin decesul UnUia dintre SOli nu

atrage niciodata modificarea numelui de familie al so!ulu1 ce a ramas In viala.

'Trib. Suprem, Colegiul civil, dec. nr. 1254/1956, In Repertonu 1952-1965, p. 13, nr. 5.
Art&colul 41 din Metodologia pentru aplicarea unitara a dispozitiilor Legii nr. 119/1996
precrzeaza ca. "odat.3. cu depunerea declarafiei (de ca.satone- p.n., G.B.) sau uitenor, pana Ia
incheierea d.satorie1, viitorii soti declara, in fata ofiferului de stare Civil a, numele de familie
pe care s-au invoit sa-l poarte in d.satorie, potrivit dispozi~iilor Codulur familiei. Oadi
inteiegerea referitoare Ia numele. de familie a intervenit dupa depunerea dedaratiei, dar
inamte de a se inche1a ca.sa.tona, aceasta intelegere se consemneaza intr-a declaratl~ scrisa,
separat, care se anexeaza Ia deciaratia ihitiala."
.:: Aceasta obligativitate nu se- Opune. posibiliti1fii de a solicita schimbarea numelUJ de
familie pe caie admlnistrativa, dar, daca so!ii au luat un nume de familie comun, unul dintre
ei va putea cereschimbarea pe cale administrativa numai cu consimtamantul celuilait sot.
2

Rnmi

Persoana fizica

Drept c1vil. Persoanele

mstan\a care va pronunla divor).ul doar va lua act de 1nvolala respectlva ~~ova
consemna In hotarare. 1
Cat pnve?te notiunea de .,motive tememice" care sa JUStifice ldesigur, In
\ipsa 1nvoielii despre care vorbe?te art. 40 alin. (1) C. fam.l 1ncuviintarea, de
catre mstanta, a purtarii ?I dupa divo<\ a numelu1 de familie dobimdit pnn
1nche1erea casatone1, este de observat di legea nu prectzeaza In ce ar consta
aceste motive, care decl sunt lasate Ia aprecierea mstantet. 1n aces\ sens, s-a
dec1s ca prin no;1unea de mot1v temetmc, Ia care se refera art. 40 alin. (2)
C. fam., urmeaza a se ln!elege acel interes ce ar fi vatamat pnn modificarea
nume\Ui de fami\ie purtat de SO\ln timpu\ casatOrle\, tnteres care poate sa fie
nu numai moral, cl ?i material.' Referltor Ia sfera de aplicare a excep\tet
prevazute de art. 40 alin. {2) C. fam., mat subliniem ca numai instan;a de divo<\
?' numa1 odata cu pronun\area divor):uiUI poate sa lncuviinteze pastrarea numelui de familie dobandit pnn lnchelerea casatorle\ ce urmeaza a se desface, 1nsa
numai In masura Tn care sotul interesat a formulat o cerere Tn acest sens, lar nu
~~ din oficlu. Nu exlsta posibilitatea pentru eel mteresat de a soliCita pastrarea
numelui de familie dobandit pnn lncheierea casatorlel dupa ce casatona
respectiva a fast desfacuta prln divor).. 3

442

3.4.2. oestacerea casatorlel prln divort

.
..
.
..
" tr t numele de fam1lie, desfaDaca Ia lncheierea disatone~ sotu ~~-au pas areun elect asupra numelui de
" " d vort nu va avea v
.
. .
..
cerea respeCtiVe\ casa~Orll pnn 1. . " ( d ia lncheierea casatonel, S0\11 au
familie al fo~tilor so\i. In cealalta ipoteza can. ' a problema modificarii numelui
luat un nume de fami\ie comun), se va pune ms

de familie ca elect al divorJ:UIUI.

. " I desfacerea casatonel prin divor\,
" "t
I. (1) c fam prevede. ca"rt a 27 a purtat In timpu 1 casa
Articoiu\40 am.
one1
,, 1 care potnv1t a .
'
.
" "
sotii se pot lnvoi ca so,u .
"
t nume ~ 1 dupa desfacerea casan~mele de familie a! celwlalt, sal po~~~a:~e:rticol stabile~te di .,instanta JUdetone\." Cel de al doilea alineat a" ~c
I~ . hotararea de diver).. \nstanta,
d
easti. mvola a pnn
.

. I''
catoreasca va lua act e ac "
.. \eze acest drept chiar In \ipsa mvoe II
pentru motive temelntce, poat: sa mcuv~m

d' u~e

ca

dadi nu a intervemt o

(~) C; a~iin::rea fiec~re

intre soti." 1n sfar?it, art. 40 aim.

lnvoiala sau dadi instan}a nu a . . a~ mcu"

dintre

fo~tii

so\i va

'

lnte de casatone.
. ( C
'
purta numele ce avea ma.
.
tabilita de art. 40 aim. 3) . 1am.,
Se observa. ca regu.la m mate~~- est~\ s
feet a\ desfacerii casatonel pnn
..
. \.
b a stam CIVI e ca e
decl In prlnCipiu, sch lm are
. d f 'I' f'le al unula dintre fo~tu sov ce1
'
.
d'f'
numelUI e am le,
d
I d
divorJ: atrage mo I \carea d f T Ia lnchelerea casatonel, luan nume _e e
care ~~-a modiflcat numele e am~~~ (d " Ia lncheerea disatonel, so\11 au
familie al celuilalt so\l. fie a\ am ' or ac:~-m-at din reun~rea numelor lor de
T
mun un nume lUi II
b'l
luat, ca nume de f ami le co
' a alineate ale artlcolului menponat sta 'esc
lu de familie al celuilalt so\~~
fam ilie avute anterior). Pnmelet"dou
1n purtarea nume
. .
excep\la In matene, care cons a . .
fie 1n temeiullnvOielii fo?tilor S0\1, 1\e m
dupa desfacerea casatoriel pnn diVOr).,
baza lncuviinrarii instan\el.' .
are se refera art. 40 a \in. (1) C. fam., s-a
1n legatura cu 1nvolala sot lor, Ia c
d "t dreptul pentru so\UI divor).at de
ea ca ob 1ect eca

f" d
aratat ca aceasta nu poate a~ ilie e care 11 purta.1n tlmpul casatorlel~ ~e un
de am
p
"
a" Ia numele de famhe_ avut
a Pastra exact ace\ .nume
"
d a divor). sa se rev1n

posibil sa se convma ca, u~

d;u e numele de familie purtat m timpu"1
antenor casatorlel, Ia care sa seu a
gnecesar ca 1nvoiala SO\iiOr sa \ntervma
casatonei.' Mal trebuie re\lnut ca este d' \ . nu dupa acest moment, \ar
1namte de desfacerea casatonel prm \VOr ' \ar

233 E Lupan' D. Popescu,

-----------:-::;::-~
.
,
c. Statescu, op. c1.t., P 129' Gh Bele/U, op. cit., 1982, p. ' .
~
op. cit., p. 109; T. Pop, op. cit.: P 94. ~
viintarea mstantei judeditare~tl poate sa
. 2 Apreciem ca. tnvo!ala SO!t~or sau mcu uri:.at in tlmpUI casatoriel numele de
1

nu numai atune! dmd unul dmtdre so~l a p<i tn cazul cand sotii au \uat, ca nume de
I '\alt so~ ci, pentru identitate ~ ra~!Une, 1
ceUI
,
- f T reumte
965
39 nr 113,
. r 30/1961, tn Repertonu 1952-1
, p. , .
-comun, numele lor de- a~ lie- .
3 Trib. Supre~, CoiegJul CJ~I.I,~~cB:i~;u, op. cit., 1982, p. 233.
r

c. Statescu, op. cit, P 130-l3

'

443

.-

S-a decis di instanta {de divorp nu poate sa respinga cererea prm care i se solicita sa ia
act de tnvoiala so~ilor ca ace] sot care ~i-a modificat numele de iamilie Ia lnche1erea
casatoriei sa poarte acest nume de tamilie $1 dupa divor):- C.S.J., s. c1v., dec. nr. 609/1993,
tn revista ,Dreptul", nr. 12/i993, p. 87.1ns.3., cererea prin care, dupa destacerea casatoriei
prin divol}, se solicita instan!el sa ia act de lnvoiala fostilor so~1 cu priv1re Ia numele de
familie se va respinge ca inadmisibila.
2
Trib. Suprem, s. cJv,, dec. nr. 1467/1980, In Repertoriu 1980-1985, p. 30, nr. 73. Spre
exemplu, s-a dec1s di In cazul in care, In timpul ca.satone1, sotia a desfa~urat o bogata
activitate ~tiintifidi $i a semnat cu numele de familie dobandit pnn casatone lucrari ~tiintifice
tare au aparut In publicatii de circuiatie mterna ~i interna~ionala, aceasta constituie un motiv
temeinlc pentru a i se tncuviinta, in caz de opunere din partea so!uiUJ, sa poarte $1 dupa
desfacerea casatodei ace! nume de familie- C.A. Bucure$ti, s. a IV-a civ., dec. nr. 727/1996,
tn Culegere de practic~ _iudiciar3. civil3. 1993-1998, p. 111. In schimb, avandu-se In vedere
caracterul de exceptie al art. 40 alin. (2) C. fam., s-a decis ca, tn lipsa tnvoielii pi:irtilor,
mstanta nu poate rncuviinta purtarea de ditre sotle a numelui de familie dobandit prin
tncheierea casatone1, atunci cand aceasta se solicita pentru ca so~ia sa poarte tn contmuare
acela$1 nume de familie cu eel al copiluiUJ rezultat din casatona respect1va- C.A. Bucure$tl,
s. a IV-a civ., dec. nr. 643/1998, in Culegere de practica judiciara cJvila 1993-1998, p. 11 0;
dec. nr. 2883/1999, in Culegere de practid. judiciara in matene dvil.3. 1999, p. 407 {In sens
contrar, C.A. Bra?OV, dec. cJvila nr. 772/R/1998, In Culegere de practicii .1udic1ara
1994-1998, p. 74).
3
Trib. Suprem, Colegiu ctvil, dec. nr. 1587/1956. In Culegere de decizii 1956, vol. 1,
p. 402. A~adar, sub aspect procesuai, cererea de lncuviintare a purt3.rii numelui de familie
dobandit prin lnchelerea casatonel ?l dupa desfacerea aceleJ dis.3.torii prln divor~ poate
exista numai In calitate de cerere accesone, fiind inadmisibila dad. se tormuleaza pe caie
pnndpala.

Boror

Boro1

Drept civil. Persoaneie

444
Pnn urmare, dadi nu s-a formula\ o cerere pnn care se solicita men~inerea
numeiUI de familie dobandit Ia 1ncheierea casatoriei ~,, des1gur, n1ci o cerere
prm care se solicita 'sa se 1a act de lnvoiala so~ilor, instan~a de divert este
obligata sa dispuna, ch1ar ~i din ofic1u, reven~rea ia numele de familie avut

pree~zan

Persoana lizica
n l'tat )
445
U I e ~I ,nU 1itatea dsatoriei" deoarece
inchelerea casatoriel nulitatea nu' retro cr $1 ?;ntru SO\UI de rea-credinJa Ia
10
faptul purtarii numelui de familie e d a lvea:a. pnvm~ numeiUI de familie,
ireversibil.
p urata casatorleJ ce a lost desfiintata fiind

no~1unea

anterior Jncheierii dls5.toriei.

Unele
sunt lnsa necesare 1n iegatura cu
de ,numele ce
avea 1namte de 1nche1erea casatoriei", utilizata de art. 40 alin. (3) C. lam. Este
vmba despre numele de familie care a lost modificat ca urmare a lncheierii
casatone1 ce se desface pnn divor}, deCI despre numeie de familie purtat In
momentul efectuarii declara~iei ce a precedat lnche1erii disatoriei respective,
1ar nu de un alt nume de familie purtat anterior. Spre exemplu, daca mai
1nainte de 1ncheierea casatonei ce se desface prin divOI'\, un SO\ a purtat
numele de tamilie ai lostului sot dintr-o casatone apterioara lncetata prin deces
on desfacuta prm divor):, atune, el va lua aeel nume de famil'ie, 1ar nu pe eel
1

care 1-a avut lnamte de lnche1erea primei d\satorii.

Desigur ca, daca 1n timpui casatoriei, SO}Ui ~1-a schimbat pe cale admlnlstrativa numele de lamilie dobandit ia lnche1erea aceie1 casatorii sau dad!.
aces\ nume de lamilie a lost modilicat pnn adop}ie (In ambeie cazuri, cu
cons1m}amantul celuilalt so}l, nu ma1 ex1sta mci o 1ustilicare pentru revenirea Ia
numeie de lamilie avurantenor casatoriel.

3.4.3. Nulitatea casatorlei

Efectul nulitatii disatoriel asupra numelu1 de famil'ie consta 1n revemrea Ia

numele de familie purtat anteriOr 1nchelerii casatoriel desliin~te. Nu mai exista
lnsa ceie doua posibilita~i prevazute de art. 40 alin. (1) ~i (2) C. lam. pentru
ipoteza divortuiul, lntrud'lt aceste doua dispozi}ii legale, stabil'in'd excep\ii de Ia
regula modilicarii numelui, nu pot li aplicate
Ia cazuri care nu mtra sub

~~

inciden}a prevederilor lor.

Desfii~(area casatoriei atrage modificarea numeiUI de familie (desigur,
atunc1 cand, Ia lnche1erea acelei disatorii, unul dintre so\i a luat numele de
familie al ceiuilalt sol on so}ii au luat numele lor de lamilie reunite) chiar ~~
pentru so}ui de buna-credin}a, so} care, potrivit art. 23 ali~. (1) C. tam.,
pastreaza situatia unui so\ dintr-o d\satorie valabila pe perioada cuprinsa lntre
data 1ncheJerii casatoriel data ramanerii definitive a hotararii
de
anulare a casatoriei respective. De altfeL sub aspectul numeiUI de familie, nu
ex1sta deosebin de eleele lntre ,disatona putat1va" (care presupune bunacredinJa a unUia dintre soli sau a ambilor soli Ia 1nche1erea disatonel lov1te de

~i

judecatore~ti

3.4.4. incelarea casaloriel prln decesul unuia dintre soli

. S-a pus problema de a sti daca incetare

- _
dmtre soti produce sau nu efect
a casatoneJ pnn moartea unuia
cazul1n c_are acesta din urma" -,~- asupdr'afi numeiUJ de lamilie ai celuilalt so_!, in
,, mo 1 1case numele d f 1 1 .
respective! dis5.torii
e am' 1e a mche1erea
- Tn prealabil, trebuie sa mentionam -
.
adoptarii, art. _28 C. lam dupa" c.e ,nst't ca, -b'"l. redactarea sa dm momentul
I .,
' UJa o Jga!Ja pent
- .
,
tJmpu casatoneJ numele de f 'I'
. ru soJJde a purta In
-

ami Je comun declarat

d
ca ,dupa desfacerea casatoriei rin moarte
' preve ea In partea a 11-a
poarte acest nume cat timp p
, h ' sotul supravJetuJtor. are dreptul sa
'
nu .a me erat o di "'t0 ,
.
nr. 4/1956, a lost abrogata lntrea a parte a
sa 1
Pnn legea
abrogare, aparent, s-ar putea tra~econclu~fau~aa ~exn;l~ 101\Jal, 1ar, din aceasta
deces, SO\UI supravie!uitor nu ar
.
.
upa lncetarea casatonel pnn
1 d
d'
- .
mal avea dreptul sa po rt
d o b.an. It Ia. incheJerea ace'ie'J c"as"t
a oru.. CJ. ar. urma a e -nume
- I e e familie
sa reviOa. a numele de
fami 1Je avut antenor casatonei. S-a ara;at insa c"
poate fi primita, in considerarea unui
a o as_err:ene~- mterpretare nu
traditie a dreptuiui nostru este in e ar1u~ent de ordm 1stonc (o indelungata
nJciun elect asupra numelui de f s -~~su Ic deces~l unwa dintre so!i nu are
unul argument a fortiori (daca ~~m~ Je ~ so!uluJ ramas in viata), precum $1 a
numeiUJ de familie luat Ia inch . az "e_ dJVOI'\, exJsta posibilitatea pastrarii
e1erea casatone 1 ca urm
...
_ 1..
sau a mcuvuntarii mstantei ind'J'er t d'
. ' .
are a JnVOJe II sotilor

'
'' en m vma cu1 s a
d'

atat mal mult trebuie sa se aJunga I

- _- pronun!at JVortul, cu
durat pima Ia moartea unu. a d' ta ace~a$', concl~zJe atunci .cand casatoria a
' I"
'
In re sotJ) m reaht t I .
m ature acea restnctie care lim -t , t
' .
a e, egJuJtorul a dorit sa
purta numele de familie luat ia i~:r,~~e/~p .d~eptul so!ul~i supravJe!uitor de a
cum rezulta din chiar lucrarile organut ~asa:onel ;e a mcetat pnn deces, a$a
:-a subliniat ca purtarea numelui.de fa::i'li:f~s atJv_ae Ia acea ~at:!.' Mai mult,
at Ia mcheJerea casatoneJ si dupa
mcetarea acesteia pnn decesul eel 'I .,
. .
.
u1 at sot constJtUJe

obl JgaJJe, aceasta solutie

fiind
,mpusa"
d
d
nu numaJ
e oua caracte
'd'un drept, ci Sl o.

pe care Ie-am analiza! cu un alt pri'leJ (! ega I'1tatea numelu

re JUfl
Jce ale 1numeiUJ
Cinta sa, anume obligatJVJ!atea numel UI')' ,m alte
. cuvJnte,
.
'sotul
~1, 10supravJe!uJtor
speCia 'consenu

~'~ .~oua.

...

P~rsoanele,

Trib. Suprem, s. dv., dec. nr. 1398/1963, 7n Repertoriu 1952-1965, p. 40, nr. 116.
A se vedea ji Trib. Suprem. s. c1v., dec. nr. 1116/1979, 1n Repertonu 1975-1980, P

nr. 63.

29,
p,.... ..,;

A se vedea: Tr:ionajcu, Drept Civil pentru fa

Ministeru11nvatamantulw ~~ Cult .. ~ultaJIIe de ~tunJe Juridice, partea a 11-a
Cit., P-_119-120; C. Stiiteseu, op. cJto .
ucu;e>t: 1959, p. 66; M.l. Eremia, op:
I.P. FI!Jpescu, op. cit, p. 197-198.
p
S, Gh. Beleiu, op. cit, 1982, p. 237-238;
I

123~;~.

447

0::.:1 ;:,ua1La 1 t-4.1\_a

prin deces nu conduce, m niCIO Sltuatle, a m

intermediul recursului special regiementat de art. 6 din legea nr. 554/2004

pnvmd contenc1osul admimstrat1v.
. Avand In vedere faptui ca este obligatone parcurgerea procedurii In tala
organelor admtmstrative prevazute de iege, precum ~~ lmpre1urarea ca, de
regula, schtmbarea numelui este dispusa de organul admm1strat1v, se poate
folos1 ~~ in actuala reglementare expresta utilizata Ordonan;a nr. 41/2003,

SO\Uiui supravle!uitor.

anume aceea de ,schimbarea numeiui pe cale administrativa.-"

.
,
urta !n contmuare numele e ami le avu
are un drept de op\lune mtre a p
.I
mele de familie pe care 1-a avut
timpul disatonei _::_ a ~~~etat ~~ a revem a nu
antenor acestei casatoru.
. _.
. . 1 ca efect al1ncetarii casatone1
~adar, schimbarea in_tervemta m stare~ CIV~~ificarea numelui de familie al

4. Schimbarea numelui de familie ~i a prenumelui

.
f T (sau a prenumeluD se 1nlelege in/oPrin schimbarea nume 1wdde, an; '. 'e(sau a prenume.lui! cu un ait nume de
1

1a cerere'. a nume1w ) e ,amt

cwrea,
. d te tzte administrativil sau dupa- ce a f,os t
fami/ie (cu un alt prenume , pn~ ec
parcursil procedura adm!nis~attva . .. iel de mai sus (care, de regula, nu este
Cat prive~te partea fmala a. defml\ bl" .
ca !n actuala reglementare, nu
re\inuta !n literatura de speclalit~te~ su mleml 'de famHie (sau a prenumelui)
este exclusa posibHitatea ca ~c-hlm. a~ea -~um:s~a lnsa o asemenea hotarare
sa fie dispusa. pnn~-o hotarare Jlu ne~t~ o;e arc~rsa procedura admmistratlva,
intervme numal d~pa ce a lost d:c ,a ~iste~~~ or anelor admmlstratlve ?I pnn
iar, declzia defmltlva pronun\atah.mb
efui de familie este atacata prin
care a fest respinsa cererea de so lm are anum

c. Stiitescu, op. cit., p. 126; Gh.

Beleiu, op.

Cl .,

1982 P 238 E. Lupan, D. Popescu,

aar n' V~rba ~umal de un drept, nu ~~

op. cit., p. 111; T. Pop, op. ctt., P 96. Pentr~ o~~~~~~~~ P 121-122 lopinia s-ar spriiini pe o
de o obligatie, a se ve~ea, totu~t,BM./: r~1~ (. t~m Sl pe o interpretare per a contrano a
interpretare gramaticala a art. 2

aceluia~i textl.

a m. -

. .

'd'cat roblema de a ~ti dadi, pnn redis3torirea

In doctrin3 ~i 1n lunspruden~a s-a mat n

11 are d"ln dis3.tona ce a 1ncetat pnn

1 d t milie pe care aces a

_ ~
x
so~u!UI supravietuitor, nu~e e - : a
de familie comun 1n noua casatone. lntr-o pnm""
deces ar putea on nu sa devma nume
~toare s-a riispuns 1n sens negattv solutie, fara a se oten o argumentare corespu~z;1 (me'ntiOnam d. solutJa respectlva este

Tr. ionascu, op. ctt., P 66; M.l. Ereml~, ?P ctt., p~d va "ast.ra numele de tami\ie a\ sotulUI

~vecht mcareva u P
- ~
tributara unet reglementan mat ~ '
~ x
~I lerdea dar aceasta numat datonta
~ a_ daca se recasatorea, I p
'
-~
bl' ~ ~
dupa decesul acestuta, '"~-' .
- 1895 femeta care se casatorea era o tg~~~ :a ta
faptulul di, 1n sistemul Legt_t
18 martte
ra'. cu care suntem de acord, se sprtjtna pe
numele de tamilie al so~u\ut). Solutta contra '
~ lm,teze dreptul sotului supravtetui\Of

. x - text de lege care sa t

.
..
t
tmpreiurarea ca nu exts1a n~~~ 00
cesta \-a dobandit prin casatona ce a mceta ca
de- a -purta numele de tamlite pe ca~. ~
d'stinguit nee nos distinguere debemus;
urma;e a decesulut celui\alt so~ - u I ex_ ?on I I I ,_ a {mat preetzam di \egal'ttatea
recum 51 pe un argument de mterpretare tSlOnco-tel eo o?d'cce ale numelui care JUStifidi
P

. .
1 sunt caractere e 1un t
_
- 'I
i.ntangibl 1ttatea nume Ut
.
. ed.ea Tr"ib Suprem, Coleglul ctvt,
nu melui c;J
'~
a d' rna so Iutte
a se v

aceasUi solutte}. Pentru aceast m ~r .. 1968' p 61 C Statescu! op. cit., p. 127-12 8i

?tn

dec. nr. 755/1968, 1n Culegere de e:':\ an' D.

Gh. Beleiu, op. Cit., 1982, P 239-240, . up '
op. cit., p. 96.

Borot

Po~es~u, op. cit., p.

Tot In legatura cu definilia oferita ma1 sus, menponam ca am re)mut ?' preclzarea potnvit care1a lnlocuirea numelui are loc Ia cerere, lntrucat este vorba
despre un element de natura sa contribUie In multe situalii Ia delim1tarea
schimbarii numelui de familie de modificarea numeiUI de familie, avand in
vedere ca, in cazui acesteia din urma, de regula, inlocuirea numelui de familie
nu este conditionata de expnmarea vom\el persoanei respective intr-un atare
sens.

Dreptul de a cere schimbarea numeiUI este recunoscut persoane1 fiz1ce de

catre art. 3 din Ordonan(a nr. 41/2003, care prevede ca ,numele se poate
schimba pe cale admmistrativa." 1n art. 4-21 din~ acela?i act normativ se reglementeaza, In mod unitar, atat schimbarea numelui de familie, cat~~ schtmbarea
prenumeiUI. De altfel, prin cererea formulata, eel mteresat poate sa solictte fie
schimbarea numelui de familie ~~a prenumeiut, fie numa1 schtmbarea numelu1
de familie, fie numai schimbarea prenumeiUI. 1n cele ce urmeaza, de~1 ne vom
referi Ia schimbarea numeiUI In general, vom avea In vedere, cu precadere,
sch1mbarea numelui de familie.
Pot solicita schimbarea numelui ceta;enii romani ~~ persoanele tara ceta(eme (apatnzii) care domiciliaza In Romama (art. 4 ?i art. 5). lnterpretand art. 4
pnimd cont de regula ubt lex non distingwt, nee nos distinguere debemus,
rezulta ca. schimbarea numeiUI poate fi ceruta ?' de ceta\eanul roman cu
dom1ciliulln strainatate. De altfel, aceasta solu(ie este prevazuta in mod expres
de art. 87 alin. (3) din Metodologia pentru aplicarea unttara a dispoziliilor Leg,;
nr. 119/1996, care dispune ca ,cererea de sch1mbare a numeiUI de tamilie
~i/sau a prenumeiu1 pnvmd pe ceta!eanul roman cu dom1ciliulin strainatate se
depune ia pnmaria ultimuiui dom1ciliu avut In Romama, 1ar daca. nu a avut
vreodata dom1ciliul In Romania, Ia Pnmana sectoruiUI 1 al mumc1piuiU1 Bucure~ti." ln schimb, mterpretand cele doua arttcoie menllonate per a contrano,
rezulta ca nu pot solic1ta sch1mbarea numelu1 ceta!enii straini, ch1ar daca ar
avea domiciliulln Romania, ?i ntcl apatnzii ce nu au domtciliul in Romanta.
Potrivtt art. 4 alin. (2)-(3) din Ordonan(a GuvernuiUI nr. 41/2003, sunt
considerate intememte cererile de sch1mbare pe caie adm1n1strativa a numeiUI,
urmatoarele cazun:
1. cand numeie este format din expresii 1ndecente. ridicoie on transtormat
pnn traducere sau In all mod;

111-112i T. Pop,

Boro1

Drept c1vil. Persoaneie

448
2. cand persoana in cauza a folos1t, in exercitarea profesiei, numele pe care
dore~te sa 11 obJina, fad.nd dovada cu pnvire Ia aceasta, precum ~~ asupra
faptuiUI di este cunoscuta in societate sub acest nume;
..
3. cimd, din neatenJia ofiJerilor de stare c1vila on ca urmare a n:cunoa~tern
reglementarilor legale in matene, au lost efectuate menJ~u.m gre~1te m reg1stre;e
de stare c 1vila ori au lost eliberate certificate de stare e~vda cu nume eronate, m
baza carora au lost eliberate aite acte;
.
.
4. di.nd persoana in cauza are nume de familie sau prenume format dm ma1
multe cuvinte, de regula reunite, ~I dore1te schimbare~ _acestUia;
. " v
5. cand persoana in cauza poarta un nume de tam1lie de provemenJa strama
~~ solicita s5 poarte un nume roman esc;

. .
.
6. cand persoana ~i-a schlmbat numele de ongme strama. mtr-u~ n~me
romanesc, pe cale admm1strativa, ?i dore?te sa revma Ia numele doband1t Ia
..
. .
7. cand parintii si-au sch1mbat numele pe cale admm1strauva, 1ar cop iii
solicita sa poarte un nume de familie comun cu al parinJilor lor; ..
8. cand persoana in cauza solicita sa poarte un nume de famllie comun cu
ai celorialli membri ai familiei, nume care a lost dobandit ca urmare a ad~pJiel,
a menlinerii numelUI Ia casatone, a stabilirii filiaJiel on a unor sch1mban de
nume aprobate antenor pe cale admim:trativa; .. .
9. cand soJii au convenit cu ocaz1a mche1en1 casatone1 sa poarte numele d.e
familie reumte ?I ambii solicita schimbarea acestwa pe. cale admm1strat1va,
optand pentru numele de familie dobandi: I~ na~tere de catre unul dmtre e1 on
sa revina fiecare Ia numele avut antenor casatone1;
10. cand persoana in cauza face dovada di a lost recunoscuta de catre
pannte ulterior 7nregistrarii na~terii, 1nsa, 1ntrucat nu. a ses1zat mst~nJa pentr~
incuviinJarea purtarii numelui de familie al acestUia m t1mpul vleJII, nu ex1s:a
alta posibilitate de dobandire a numelui parinteiUI decal pe cale admm.1strat1Va;
11. cand prenumele purtat este specific sexuiUI opus; . . .
12. cand persoane1 i s-a 1ncuviintat sch1mbarea sexulUI pnn hotarare judecatoreasca ramasa definitiva ~~ irevocabila si solicita sa poarte un prenume
corespunzator, prezentand un act medico-legal din care sa rezulte sexul

n~re;

acestela;

13. cand persoana in cauza a adoptat mmon si doreste ca ace~tla sa poarte

0

.,

.
.

un ait prenume;
14. cand casatoria a incetat prin moartea sau prm deciararea jUdecatoreasca
a mortii un 01 a dintre soJI, ~ar soJul supravleJultor solicita .sa revma Ia numele de
familie purtat anterior casatonei ori Ia numele de familie dobandit Ia n_a~tere;
15. cand 1n urma divorfuiUI un fast so\ revine Ia numele de famd1e purtat
an tenor ?I care provme dintr-0 alta casatone, de asemenea desfacuta n'"n ., . ,,
d",vorJ, ?i doreste sa poarte numele dobandit Ia na?tere;
n --;

Persoana fizidi

449

., 16. cand in ur~a inceta~ii casatorie1 prin moartea sau prin declararea JUdea mo~11 unu1~_dmtre soJI celalalt soJ se recasatore~te ~i, ca urmare a
desfacern acestel casatoru, acesta dore~te sa poarte numele de familie dobandit
Ia na~tere;
~ 8. cand fostul sot dore$te sa poarte numele de familie pe care 1-a avut in
casatone, pentru a a~e~ un nume comun cu copiii incredintati spre cre?tere ?i
educare, cu conslmtamantul fostuiUI soJ, dat in forma autentica;
19. c;and pannJii au divor!at, iar copiii incredintali spre cre~tere ?i educare
unUia dmtre pannJi, care a revenit Ia numele de familie avut anterior casatorie1
solicita sa poarte numele de familie al acestuia;
'
.20. cand s-a des~~cut adopJia une1 persoane casatorite care are copii minori
?I m urma desfacern adopJie' persoana in cauza revine Ia numele de familie
avut inainte de adoptie;
21. dind unul dintre sol\, Ia incheierea disatonei, a iuat numele de familie
celuil.~lt .soJ, nume pe care acesta 1-a dob~mdit prin adopJie, 1ar ultenor
mche1ern casatone1 are lac desfacerea adoptiei.
Procedura schimbarii numelui se declan~eaza prmtr-o cerere formulata cu
ace~t scop. Daca persoana fizica maJora face personal si smgura cererea de
sch1mbare a numelui, in. schimb, pentru minor, cererea de schimbare a
numeiUI .se face deparinti sau, cu incuviinJarea autoritaJii tutelare, de tutore.
lnte~retand. g;ama~~ca~ art. 7 ali?.(~_) din Ordonanta nr. 41/2003, se despnnde
conc.uz1a ca mcuvunJarea autontaJII tutelare este necesara numai in s1tua(la in
care cer;'rea de schimbare a num_:iui minorul~l se face de dltre tutore, ~u 1;
atunc1 cand cen;rea este formulata d<; pann!i. lnsa, daca parin!ii nu se inJeleg
cu pnv1re Ia sch1mbarea numeiUI cop1lului, va hotari autoritatea tutelara. Daca
mmorul a_implinit varsta de 14 am, cererea va fi semnata ?ide acesta. Pentru
mterz~sul JUdecatoresc, cererea de schimbare a numelUI se face de catre tutore
cu incuviinJarea autorita!ii tutelare. De asemenea, potrivit art. 7 alin. (5) di~
Ordon~nla nr. 41/2003, ~n cazulin care parinlii copiluiUI sunt decedaJi, necunos:uJI,. P~?l sub m_terd1c(1e, declarati judecatore?te morJI on disparutl sau
dec~ZU\1 dm dreptunle parmte1t1 51 nu a lost instituita tutela, in cazui in care
COpliU( a fost declarat abandonat pnn hotarare JUdecatoreasca ramasa definiti~a, precum si tn cazul tn care mstanta JUdecatoreasca nu a hotarat incredm~area copilului unei familii sau unei persoane, in conditiile legii, cererea de
sch1mbare a numel~1 mmo~ului se face de catre serv1ciul public spec1alizat
pent~~ protec(1a cop1luiU1 dm subordinea consiliului judetean ori, dupa caz, a
cons1huiU1 local, al sectoruiUI mume1p1ului Bucure?ti.
~~triv1t art. B. alin. (l) din OrdonanJa nr. 41/2003, schimbarea numelui de
fam1he al mmoruiUI se poate cere fie odata cu schimbarea numelui de familie

ca,oreas~a

?'

Drept c1vil. Persoaneie

450

al parm~ilor, fie, daca ex1sta motive temem1ce, se~?rat.' ~in ~ceasta dispoz~lie
legala ma1 rezulta ca sch1mbarea numelui de fam1he al pannlior nu 1mphca ~
schimbarea numelUI de familie al copilului. De asemenea, trebUie prec1zat
faptul ca, potnvit alin. (2) al aceluia~i artlcol, schimbarea prenumelui minorulu1
se poate face ondl.nd.
1n cazul1n care sotii s-au 1nvoit sa poarte fn timpul disatorlei un nume-'de

familie comun, pentru schimbarea acestu1 nume de familie de catre unul dintre
soti este necesar consimtamantul ceiui!alt sotlart. 28 alin. (2) C. fam. 1' .a.rt. 9
alin. (1) din Ordonanta nr. 41/20031. lnsa, schimbarea numelu1 de fam1he al
unUia dintre soli nu implidi schimbarea numeiui de familie al celuilalt SO\
[art. 9 alin. (2) din Ordonanta nr. 41/20031)1, desigur, nic schimbarea numelu1
de familie al copiluiUI.
Cererea de schimbare a numeiUI se depune Ia serviciul public comunitar de
evidenta a persoanelor, aflat In subordinea consiliulu1 local ai comune, ora)UIUI, municip!uiU! sau al sectoruiUI mumcipiuiui Bucure~ti, in a carUI raza terJtonala i~i are dom!Ciliul. Cererea trebUie mot1vata ~~ lnso)ita de urmatoarele
acte: copii legalizate de pe certificatele de stare c1vila ale celui care solicita
schimbarea numelui; un exemplar al Momtorulu1 Oficial ai Romanie1, Partea
a 111-a In care a lost publicat extrasul din cererea de schimbare a numelui,
exem~lar de Ia publicarea d!rU!a sa nu fi trecut ma1 mult de un an; actul de
consmtamant, dat In forma autent1ca, al celuilalt sot, In cazul prevazut de
art. 28 alin. (2) C. lam. ?i art. 9 alin. (1) din Ordonanta nr. 41/2003; cop1a de
pe decizla de aprobare a autoritatii tutelare, In cazui In care tutorele solicita
schimbarea numelui m1noruiu1 sau al celui pus sub interdiqe )Udecatoreasca;
cazierul )Udic1ar ~~ cazierul fiscal ale solicitantulu; orice acte pe care
solicitantulle considera necesare motivarii cererii sale.
Cererea de sch1mbare a numelui se publica, in extras, pnn griia ?' pe
cheituiala solicitantuiUI, In Momtorul Oficial al Romame1, Partea a 111-a. Poate
fi exceptata de ia aceasta cerinta de publie~tate ,cererea de schimbare a
numelui format din expresii mdecente, ridicole, ori transformat pnn traducere
sau In alt mod." Scutl;ea de publicare se aproba de catre conducatorii serYIciilor publice 1udetene, respect1v de ditre conducatorul servcului public al
mumcipiului Bucure?ti. Este de observat ca aceasta formalitate trebui':' lndeplinita lnamte de depunerea cererii de schimbare a numelUI Ia pnmana de
domiciliu.

Motivele temelmce Ia care se refera art. 8 alin. {1) din Ordonanta nr. 41/2003 pnvesc
posibilitatea de a formula cererea de schimbare a numelui de familie a! mmorului separat de
cererea de schimbare a numelui de familie al pikin~ilor, insa ele nu se contunda cu mottvele
tememtce care JUStifica, potnvit art. 4 din acela$i act normattv, 1nsii$i schimbarea numelw de
familie.
1

Boro1

Persoana fizlccl

451

Orice persoana interesata poate face opozitie Ia cererea de schimbare a

nu~eiUI, In termen d~ 30 de zile de Ia publicarea extrasulu 1 din cererea de
sch1mbare a ~u,melui 1n Mon1torul Oficiai al Roman lei, Partea a 111-a. Opozitia
s':' formul;aza 1n scns, trebu1e motivata ~ se depune Ia servcul public In a
carUI raza de competenla teritonala ~? are domciliul persoana care solicita
:ch1mba~ea numelui pe c~le admmistratlva. Cererea de sch1mbare a numeiu 1,
1mpreuna cu actele ce o 1nso1esc ~~ eventualeie opozitii {a~adar, dosarul retentorla ;ch1mbarea numelui) se tnmite spre solutonare de catre serv 1c 1ui public
local catre serv1c!ul public judetean, respect1v al muncpului Bucuresti.
s:rviCIU(. public JUdetean,.. respectiV al muniCip!uiui Bucure~tl, verifica dadi
sunt ~ndepl!mte toate cond1\11le cerute de lege ~1, dupa analizarea temem 1c 1e 1
~ere~~ precum ?' a opozitiilor facute, propune, motivat, pre~edinteiUI consI!~IUI J~detean, respectlv pnmarului general al mumc1p1ului Bucure)tl, em 1terea
dspozte de adm1tere sau de respingere a cererii de sch1mbare a numeiu 1 in
termen de 60 de zile de Ia primirea cererii.
'
Dispozitia Win care s-a admis schimbarea numeiUI se trimite, in copie.
serv!Ciulu ~ubi!~ Ia ~are a lost lnregstrata cererea. Servic1ul public va incuno?tln\a de mdata solctantul, 1ar dupa depunerea de catre acesta a dovezii de
plata. a taxe.i extraJudiciare de timbru prevazute de lege. li va elibera 0 cop 1e de
pe dspozta de adm1tere a sch1mbarii numeiu1. Daca in termen de 90 de zile
de Ia data luarii Ia cuno~tinta celin cauza nu a depus dovada de plata a taxel
extraj~dc.a:e de timbru, serviciulpublic va restitui organului emitent copia de
pe dsp?zta de adm1tere a sch1mbarii numelUI. Este scutita de plata taxei
extraJUd!Ciare de.t1mbru cererea prin care se solicita sch1mbarea numeiUI
format dm expresn indecente, ridicole sau transformat pnn traducere ori In alt
~?d. Scut1rea de plata taxe1 extraJudicare de timbru se mentioneaza In dispozta de sch1mbare a numeiUI.

Decizia de schin:bare a numelui se lnscrie, pnn mentiune, pe marginea

actuiUI de na~tere al persoane1 in cauza,' 1ar efectele sch1mbarii numelui se

produc de Ia data efectuarii acestei inscneri, data de Ia care solicitantul va
purta numa1 numele obtinut prm decizie lart. 15 alin. (1) ?' art. 16 din Ordonanta nr. 41/2003].

Do~~da schimbarii numeiUI se face cu dispozitia de adm1tere a cererii sau

cu certfcatul el!berat de serviciul public, pe baza aceste 1a.
i inscnerea sc~hi~barii nume!UJ se face nu numai pe actu! de na~tere, c1, daca este cazuL
pe act~[ de ca:atone a! persoanet careia t s~a admis schimbarea numelut, !a cerere~
aceste1a. I~ caz~l.m care eel_ care ~1-a schimbat numele are copii mmon, dar schimbarea
numelw d~e famthe_ nu se r_ete~a ~i Ia ace?tfa, se va opera mentiunea despre schimbarea
numelu1 panntel~1 ~~ pe actele de na~tere ale copiilor; pentru copii ma1on, operarea mentiunii
va face numat Ia cerere~ acestora, cu aprobarea Direqiel de eviden}a a popuiatiei
91
dtn Metodologta pentru apltcarea un!tara a dispozi~iilor Legii nr. 119/1 996).

~i

s:

(art.

Borof

Persoana fiz1ca-

1 ~~ a prenumelui
5. Refranscrierea numelul de famlle
- ,
b fu data cu retranscnerea numelui,
Schimbarea numelut nu tre Ul~ ~on rtn 20 din Ordonanta nr. 41/2003.
aceasta din urma fiind regleme(ntat e af x deopotriva atat Ia numele de
,
a t 1 de lege care se re erct,

"
Me~t~ona~ c - tex u
l nu folose<te expresia de retranscnere, 1nsa aceasta
famthe cat~~ Ia prenume
,
_ I'
,
este utllizata constant 1n lit:ratura de specta tt~~lu i de familie ~i a prenumeiUJ
Motivele care det~rmma retranscnerea nu aruia ersoana al carei nume de
rezulta din pnmul almeat al ~rt. 20, pto~nvtt cte-le depstare civila tradus in a/tii

e a fost mregtstra m ac
_
famt 1te sau prenum
"
ro
fia a/tei !imbi poate cere lnscnerea, pnn
limbii decat cea materna on cu o Iog~ f milie ori a prenumelui, retrad us sau

~~~~~g~a~i: ~~~~~ ~:~~r~:,u~ ~~ r~b;,cile privmd

pe titular, cat

~i

Ia cele

privind pe parin)ii sai. _

d
Ia serviciul public comunftar de eviden)~
Cererea de retranscnere s: epune fl"
- t ele de stare e~vila' ~~ se aproba
a persoanelor In pastrarea careJa se a a regis r

453

de primar. Pe baza acestet aprobari, se efectueaza mentiune pe marginea actelor de stare civil a respective.
Alineatul (5) al art. 20 reglementeaza extinderea efectelor retranscrierii
numelut de familie, stabilind di efectele aprobarii se extind asupra copiilor
mmon, iar, cand so)ii au nume de familie comun, ~~ asupra celuilalt sot, In
ambele situatii daca acesta din urm~ 1si da consimtamantul. Daca sotii nu se
lnteleg Jn c~ea ce prive?te extinderea efectelor reiranscrierii numelui asupra
copiilor mmori, va decide autoritatea tuteiara~ Pentru extinderea efectelor
admiterii cererii de retranscriere asupra numelw de familie al ceiu ilalt SO! (destgur, daca so)ii au nume de familie comun)"este lntotdeauna nevoie de consimtamantul acestuia din urma, deci, numat .In privmta extinderii efectelor
retranscrierii asupra numeiUl de familie. al copiilor minori nedarea consimtamantuiUJ unuia dintre parinli poate fi suplinit~ de decizia autoriti!!ii tutelare.
Extinderea retranscrierii numeiui de familie ai unuia dintre parin!i asupra
numelui de familie al copiluiui minor presupune ca parintii au nume de familie
comun, iar, In cazulln care parintii nu au nume de familie comun, fie ca minorul a luat numele de familie aie parintilor reunite, fie ca mmorul a luat numele
de familie al parinteiw ce a cerut ~~ obpnut retranscnerea; 1ntrucat textul de
lege nu face ntclo distinqie, ar rezulta caIn toate aceste trei cazun urmeaza a
se cere on suplini consimtamantuiceluilalt parinte.
1nscrierile retranscrierii numeiui se comunidl serviciilor publice locale In
raza carora domtciliaza cel1n cauza.
Persoana careia i s-a respins cererea poate contesta dispozitia respectiva In
conditiile Legii contenciosului admimstrativ nr. 554/2004.

Subsecfiunea a 111-a. Domiciliuli reedinfa

1. Nofiunea, importanta juridica. felurile
ale domiciiiuiui

Potnvtt art. 13 din Decretul nr. 31/1954, .,domiciliui persoanei fizice este
acolo unde ea lsi are locuinta statorntca sau prmcipala", iar art. 26 alin. (1) din
Ordonanta de urgenta nr. 97/2005 dispune ca .,domiciliul persoanel fiZICe este
Ia aaresa Ia care aceasta deciara ca'are locuinta principala"_

A se vedea: C. Statescu, op. cit., p., 143'; Gh. .BefeJU, op. cit., 1982, p. 243; E. Lupan,
- . - lu
15 T Pop op. Cit. p. 100.
D. Popescu, op. ci t ., p. 1 , j
'
d,
c rerea ~i Ia primaria ioculUI de ,d~mtcl ' ;
2 Se admtte ca. petitionaru poate sa epuna e
iu- ublic competent potnvtt art. 20
caz In care aceasta ova tnmited spre re2~o~~~~~;;r;~c1URe~J~ta romana de drept"' nr. 6/1976,

ann. (4) ~ Trib. Suprem, s. CIV., ec. nr.

p. 50; T. Pop, op. cit., p. 100.

caracferele juridice

1.1. Nofiune i importanta juridica

~~

II

Rnrni

urept

454

CIVIl.

t"ersoaneJe

facand abstractie de diferitele feluri de domJCiliu, acesta poate fi definit, 1n

general, ca ace/ ~tribut de identificare a persoanel fizice care o individuafizeaza fn spajlu, prin tndicarea unui foe avand aceasta semnificaJie JUridica.'

Domtciliul persoanet fizice prezinta importanfii 1uridica sub mai multe

aspecte. Astfel, 1n dreptul civil, domiciliul prezinta importan)a: 1n matene
succesorala, locui deschiderii succestunii fiind eel al ultimulut domtciliu al
defunctulut; 1n ceea ce prive~te executarea unor obliga(ii ctvile, 1n sensu! ca
executarea obliga(iilor pentru care nu s-a stabilit un anume lac de executare
prtn contract ~i al caror obiect nu 11 constituie bunuri individual determtnate se
face Ia domtciliui debitorulut; 1n matena capacita}ii ctvile etc. Domiciliul preztnta tmportan(a ~i 1n alte ramuri de drept, spre exemplu, 1n dreptul procesual
ctvil, el determtna, 1n prtnctptu, stabilirea instan(ei competente din punct de
vedere tentortal, locul comunicarii actelor de procedura etc.

~~ .o>UCll ICl

I 141'-Cl

4oo
domtc~l~ulut, anume cea prtnctpala.' Acest caracter nu exclude coextstenta
domtctltulut de drept comun cu domtciliul conventtonal st ntci schimbarea
domtciliului.
'

. ObligatiVJtatea domtciliului decurge din funqia soctal- 1uridica a domtciltulut de a fi mijloc de tndividualizare a persoanet fizice, tuncpe ce prezinta
tnteres ~~ pentru soctetate, tar nu numai pentru titular. Din aces! caracter JUrtdic

~ecurge

regula potnvit dire1a once persoana are un domiciliu. Se aprecJaza ca.

de Ia a~easta regula nu ar putea extsta nicto exceptie, a?a 1ncat, 1n Iipsa unu 1
d~mtctltu actual, se va )tne seama de domtciliul de ongtne, adica de domtciliul
partn(tlor, c~ea, ce ar 1nsemna ca )t nomazii urmeaza a fi considerat 1 ca au
domtctltu, fte tn locu I unde au avut domiciliul parinlii lor sau fn ultima
tnstan}a, Ia locul unde li s-a declarat na~terea. 2 S-a observat 1nsa, 1n 'mod iustificat, ca un asemenea ralionament nu poate 1nlatura !ipsa reaia a domiciliului 1n
cazul nomazilor.:;

1.2. Felurile domiciliului

1n funqie de modul de stabilire, domiciliul este de trei feluri:
- domiciliul de drept comun;
- domiciliullegal;
- domtciliul ales, numit ~~ domiciliul conven(ional, care 1nsa nu reprezinta
un verttabil domiciliu.

1.3. Carac!erele jurldice ale domiciliului

Dreptul Ia domiciliu prezinta caracterele JUridice ale oncarui drept nepatrimonial (opozabilitate erga omnes, inalienabilitate, imprescriptibilitate, personalitate, untversalitate), Ia care se adauga ~~ caractere specifice: stabilitatea,
unicitatea, obligativitatea ~i invioiabilitatea.
Stabilitatea, care caractenzeaza domiciliul de drept comun ~i domiciliul
legal, consta 1n aceea dl. domtciliul reprezmta locUtnla statomtca. 2 Prin acest
caracter domtciliul se deosebe~te de re?edin(a. Trebuie men)tonat ca acest.
caracter al domtciliulut nu constttute o ptedica 1n calea schimbarii domtctliulut, 1n condi(iile legii.
.
Unicitatea domiciliulut consta 1n aceea ca, Ia un anum it moment, o persoana fiztdi are un singur domtciliu (de drept comun sau legal). Daca o persoana
are mat multe locum(e statomice, atunci numai una are valoarea JUridica a

lnviolabilitatea domtciliului exprima tnterdiqia patrunderii 1n domtciliui

u~e1 persoane fara 1nvoirea acesteia, cu excep(iile prevazute de art. 27 alin. (2)
dtn Constttutie.

2. Domiciliul de drept comun

Domiciiiui de drept comun are ca titular, '1n P. nnc1ptu,
persoana cu capaCitate de exercitiu deplina.
1n mod exc~p!iOtial, )t mtnorul cu capacitate de exercitiu restransa poate
avea domtciliu de drept comun. Astle!, potrtvtt art. 102 C. fam .. autontatea
tutelara poate .incuvi_in!a copilu}ui," Ia cererea acestuia, dupa 1mplinirea varstei
d: 14 ant,
t~t schtmoe felul mvalaturii ori pregatirii profestonale stabilite de
pann(t on sa atba locutnla pe care o cere desavarwea 1nva(aturii on pregatirii

profestonale.

s!

' Dor;JJci!ium est, u?;. qws iarem, rerumque ac fortunarum suarum constitute unde rursus
non stt_ d!s77ssufl!s s! :''htl avocet; unde cum profectus est, peregnnan videtur quod si rediit
peregrman 1am destJtJt.
'
'
2
~~ lona_scu, op. cit., p. 79. Tn sensu] ca nu ar fi posibil ca o persoana sa nu aiba

~~~~~~hu,

a se vedea

~~ 0. Alexandresco,

Principiile dreptulul civil, vaL 1,

Bucure~ti,

1926:

Etimologk, cuvantul domiciliu vine de !a smtagma latina domum co/ere- casa pe care
o locUie~te cmeva. Trebuie insa subliniat ca. nu orice locuinta a unei persoane are sem
nificatia _luridic3 de domiCiliu a acelei persoane.
2
Rezulta ca. formula 11 dom1ciliu stabil", utilizata in unele acte normative si chiar uneori
In practica (de exemplu, C.S.j., s. c1v., dec. nr. 2106/1991, revlsta ,Dreptui", nr. 6/1992,
p. 84), este un pleonasm.

"' C. Stat~scu, op. cit., p. 148~ 149. 1n combaterea opiniei ca. nu ar exista excep~ii de Ja
r:gula ca. ~nee persoan~ are un domici_liu s-a adusca princ1pai argument reglementarea de
ca tre ~egJ~ltorul rom~n, Ia un moment dat, a tnfracpunii de vagabondaj (care a fost dez 1ncri~ 1~ata pn~ .Legea nr ..278/2006), care P?rne?te d.e Ia prem1sa di faptU!torul este o persoana
fara domJCihu. . - N. T1tuJ~s;u, D~ept ovd,~ note !ttografiate, citat dupa C. Statescu! op. cit.,
P 148, ~ota .t.., prec~~ ~~ 1mpre_1urarea ca legislarJa procesual c1vila se refera s1 Ja 1poteza
persoanet cu domiCJhul necunoscut - C. HamangiU, i. Rosetti-Ba/anescu, AI. Bfii~oianu,
op. Cit., vaL I, p. 151.

Boroi

Boroi

Drept civi I. Persoanele

456

1n Iipsa une1 dispozilii legaie care sa reglementeze stabilirea domiciliului de

drept comun, urmeaza sa admttem ca, Ia maJora!, persoana fizica lsi vede
converllt domtciliullegalln domtciliu de drept comun.
~
Trebute avute ln vedere ~~ dispozitiile art. 25 alin. (2) ~i (3) din Ordonanta
de urgenla nr. 97/2005 care prevad ca cetalenii romani au dreptul sa~~i stabiieasca In mod liber domiciiiul, cu exceppa cazurilor prevazute de lege. De
asemenea, cetatenii romam nu pot avea ln acela~1 !imp decat un singur
domiciliu, iar In~ cazulln care aces!la detin ma1 multe locumte, ei l~i pot stabili
domiciliulln oncare dintre ele.
Ordonan(a de urgenla nr. 97/2005 reglementeaza lnsa schtmbarea domiciliului, care se realizeaza pe calea unei proceduri administrative. Astfel, potrivit
art. 38 alin. (1 ), persoaneie care lsi schimba domiciliul sunt obligate sa ceara
lnscrierea In cartea de imobil ia noua locu tnla In termen de 15 zile de Ia
mutare. Nu sun! mdicate ln iege motivele schimbarii domiciliulut, ceea ce
lnseamna ca princtprulln materie este acela al liberta!ii schtmbarii domiciliuiui
de drept comun.
Dovada domtciliuiut de drept comun se face cu cartea de identitate. 1nsa,
menltunea din cartea de identitate cu pnvire ia domiciliul unei persoane nu are
efect constitutiv cat priveste determinarea acestuia, c1 numai caracter de evidenta
a persoane1 respective. De aceea, daca domiciliul persoanei se afla lntr-un alt lac
decat eel care rezulta din cartea de identitate, dovada acestuta poate fi facuta,
In prmcipiu, cu orice mijloc de prob1L Actul de identitate reprezinta astfel, conform definitiei date de art. 11 alin. (l) din Ordonanta de urgenla nr. 97/2005,
documentul ce face dovada identitalii, a domtciliulut ~,, dupa caz, a re~edintei
titularulu1 acestuia, schimbarea domiciliului reprezentand un motiv de eliberare a une1 noi carti de identttate, conform art. 18 alin. (1) lit. c) din aLelasi act
normativ. Dovada adresei de domiciliu se poate face cu unul dintre documentele prevazute de art. 27 alin. (1) lit. a)-d), respect1v:
a) acte lncheiate ln conditiile de validitate prevazute de legtslatm romana ln
vigoare, pnvmd titlullocat1v;
b) declaralia scrisa a gazduitorulut, persoana fizlca sau 1uridica, de pnm1re
In spa!iu, lnsolita de unul dintre documentele prevazute Ia lit. aJ;
c) declaratta pe propna raspundere a solicitantului, lnsolita de nota de
verificare a politistului de ordine publica, pnn care se certifica existenta unui
1mobil, faptul ca solicitantul locuteste efectiv ia adresa deciarata, pentru persoana fiz1ca ce nu poate prezenta documentele prevazute Ia lit. a) ~i b); pentru
mmorii ~~ persoanele fizice puse sub mterdiq1e, deciaratia se da ~~ se semneaza
de catre pannli sau de catre reprezentantii lor legali;
d) documentul eliberat de pnmarii, din care sa rezulte di solicitantul sau,
dupa caz, gazduitorul acestuia figureaza lnscris ln Registrui agricol, pentru
mediul rural.

Persoana fiz1cii

457

3. Domiciliullegal
Pnn domiciliul legal se lntelege acel domiciliu care este stabilit de lege
pentru anumite categorii depersoane fizice.
Caracteristicile domtciliulut legal sunt urmatoarele: este stabilit prin lege;
are semnifica(ia une1 masuri de ocrotire a anumitor persoane fizice; comcide
cu domiciliul de drept comun al persoanei fiz1ce care exercita ocrotirea.
Potrivit actualei regiementari, au domiciliu legal:
- minorui, care are domiciliul legal Ia parintii sai sau Ia acela dintre parinti
Ia care locuieste statornic on, dupa caz, Ia reprezentantul sau legal sau Ia
persoana fizica sau JUridica careia li este lncredin!at In plasament;
- persoana pusa sub interdiqie JUdecatoreasca, aceste1a stabilindu-i-se
dorniciliullegalln acelea~1 conditii ca ln cazul mmorulut;
- persoana ocrotita pnn curatela, lnsa numai atunci cand curatorul este In
drept sao reprezmte, caz ln care dom1ciliui curatorulu1 comcide cu domiciliul
iegal al celut ocrotit.
Domidliul legal se schimba: odata cu schimbarea domiciliului de drept
comun al persoane1 fiztce care realizeaza ocro!lrea; prin lnlocutrea persoanei
fiz1~e care realizeaza ocrot~rea; prin relncredinlarea mmorulut.
In pnncipiu, domiciliul legal se dovede~te prin probarea dom1ciliului de
drept comun al persoane1 care asigura ocrotirea. Minorul de peste 14 ani lsi
dovede~te domiciliul legal cu cartea de identitate. Dadi este necesar, se poaie
folosi ~i hotararea JUdecatoreasdi de lncredintare sau relncredintare a minorulut on dec1zia de institutre a tuteie1 sau curatelei.

4. Domiciliul ales ( domiciliul conventional)

1n doctrina, pnn dom1ciliul convenJional (dom1ciliul ales) se lntelege locul
(adresa) stabilit(a) prin acordul d.e vomta al par)ilor In vederea exec~tarii actului
JUridic ln acel loc sau pentru solulionarea litigiului 51 comunicarea actelor de
procedura.'
Este vorba despre o conventie accesone, care are ca pnncipal efect prorogarea competente' mstan1e1.
Av~~d natura JUridica a une1 convenlii accesorii, rezulta, pe de o parte, di
domtctliul convenponal este supus cerinlelor legale refentoare Ia conditiile si
efectele actelor JUridice, tar, pe de alta parte, lsi va gasi aplicare regula

accesorwm seqwtur principale.

'_Dintre dispozitiile legale care se refera expres ia domiciliui ales, menflonam: art. 1781

C. c1v, art. 19 C. proc. CIV., art. 93 C. proc. c1v., art. 112 alin. (1) pet. 1 teza final a
C. proc. CIV., art. 114' alin. (4) Cproc. c1v., art. 59 alin. (1) 1' art. 60 alin. (1) din Titlul VIal
Legii nr. 99/1999 etc.

Boroi

Bor01

458

urepL uv11. rt::l ~uct1 It:: It!

................... ............ u

459

In pnnc1piu, domiciliul ales nu poate fi schimbat dedit pnn acordul de

voin}a al par}ilor. Daca tnsa alegerea de domiciliu s-a facut exclus1v tn favoarea
une1a dintre par):i, aceasta poate sa renun~e Ia benefic1ul domiciliulu1 ales.
Sublin1em ca exista ?i situa}ii tn care dom1ciliul ales nu 1mbraca forma une1
conventii accesorii. Spre exempiu, In cazul In care cererea de chemare In
1udecata este formulata de o persoana care locuie?te tn strainatate, atunci, tn
cererea respectiva, va trebui sa men}toneze ?I domiciliui ales In Romama, unde
urmeaza sa i se faca toate comunicarile pnvmd procesul; de asemenea, paratul
care locuie?te In strainatate are obliga}ia de a-?1 alege dom1ciliul tn Romama
lart. 112 alin. (1) pet. 1 ?t art. 114' alin. (4) C. proc. ctv.].
Alegerea de domiciliu poate uneon sa tmbrace o forma spec1ala, tn sensu I
ca., pe langa indicarea domiciliulut aies, se menJioneaza ?t numele unet persoane Ia care se face alegerea de domtciliu. Spre exemplu, art. 93 C. proc. civ.
prevede ca ,tn caz de aiegere de domiciliu, daca partea a aratat ?I persoana
tnsarcinata cu primtrea actelor de procedura, comumcarea acestora se va face
Ia acea persoana, tar tn Iipsa unei asemenea aratari, Ia dom1ciliul par):ii".

Subsecfiunea alV-a. Starea civila

1. Conslderatii introductive
1.1. Nofiune ~~ confinul
Pnn starea ciVila (sau statutul ctvil al persoanet fizice) 1 tnlelegem mijlocu/

de 1dent1f1ca~e a persoane1 fiz1ce pnn mdicarea ca/itaJi/or personale avand

aceasta semnlflcaJie, potnv1t tegii.

. Co~Jinutui starii ctvile difera dupa cum aceasta este pnvita ca drept subiecttv ctvd nepatnmontal sau ca suma a unor calitali personale.
Dreptul .subtect~~ de individualizare prin starea c1vila cuprinde urmatoarele
pre~o?~t1ve. postbtlttatea omulu1 de a se individualiza Prin starea sa ctvila
post?tlrtat:a de a pretmde sa fie tndividualizat, de catr~ aiJii, prtn starea 5~
ctv~a; postbdttatea de a ~ecurge, tn caz de nevote, Ia forJa coercitiva a statu lui.
'-a su~a a unor calrta}i personale, starea ctvila cupnnde mai multe elemente, dtntre :a~e unele. pnvesc sttua}ia familiala, mclusiv filiaJia 51 natura
aceste1a (d"m"'

Prin rejedinfii se tnleiege ace/ airibut de identificare in spapu a persoane1

fizice, pnn tndicarea /ocuinJel vremelmce sau temporare.
Re?edinla nu prezinta caracterul de stabilitate ?I n1c1 de obligativttate, In
schimb, ca ?i domtciliul, o persoana fizica nu poate avea, Ia un moment dat,
dedit o stngura re?edinl'\ (umcitatea re?edin}ei).
Drept caractere 1uridice specifice re?edinlet, vom reJine vremeln1cia ?i
caracterul facultativ.
Potrivitart.30 alin. (1) din OrdonanJa de urgenJanr. 97/2005, men}1unea de
stabilire a re?edinJei tn actul de identitate se face Ia cererea persoanei fizice
care locuie?te mai mull de 15 zile Ia adresa Ia care t~i are locuinla secundadl'.
Men}iunea se acorda pentru eel mult un an, Ia expirarea acestut termen eel tn
cauza putand solicita tnscrierea une1 noi men}iuni de stabilire a re?edin}el.
Regulile aplicabile stabilirii re?edinJei pnvesc ?i schimbarea et.
Re?edinJa se probeaza cu men}tunea tnscrtsa 1n cartea de identitate, prin ellchela autocolanta. Ea tnsa poate fi dovedita, tn prtncipiu, ?i pnn alte mijloace
de proba.
Pentru lnscrierea re?edin~ei, solicitantul trebuie sa depuna atat cererea pentru stabilirea
re~edintet, cat ~I actul sau de identitate ~I unul din documentele prevazute Ia art. 27 din
Ordonan~a de urgen~a nr. 97/2005 1 documente ce fac dovada adreset de domiciliu. Sunt

ca~atone, ~1n _afar~

disatoriel, nascut din

parin~i nec~noscuti,

adoptat, Casatont, necasa!Ofll, dtVOr):at, vaduv, recasatorit, ruda sau afin cu

cmeva). A!te elem:nte compo!:'ente ale starii c1vile sunt sexul (barbat sau
feme.te), varsta, c~talenta" .:;tc. In pnnctptu, once calitate ce produce efecte
)Ufld1ce ar pule~ ~~.t~clusa tn stareactvila. TotU?I, vom include 1n stareaclvila
n.uma1

~.cele.calltat~ 1nerente onc~r:i

persoane fiz 1ce, iar nu

~~

diversele profesii

?t funcltt, ch1ar ~aca acestea 1mplrca drepturi ?I obligalii proprii.

De. reJtn~t ca starea. :rvila este determmata (fixata) de lege. Legea este cea
care f1xe~za starea ctv~la a u~~i persoane Ia na?terea acesteta, iar persoana
re~pectt~a nu poate sa t?l modtftce dtrect starea civila, tnsa are posibilitatea de
a tndepltnt an~r;'ite acte care, pe cafe de consecm}a, vor antrena schtmbari In
starea sa. ~tvda. Deer, pentru ca o persoana fizica sa dobandeasca 0 anume
s~are ctvda, este necesar sa intervina anumtte tmpre1urari (fapte sau acte JUridtce), precum na?terea, adoplia, casatoria etc., de care legea leaga diferite
efecte, mteresand statutul juridical persoanet.

exceptate de Ia aceasta formalitate, conform art. 31 alin. (2) din acela?i act normatlv: persoanele care locuiesc Ia o alta adresa decat cea de domiciliu, In interesul serviciului sau 1n
scop turistic, precum ~~ persoanele 1nternate 1ntr-o unitate sanitara sau medical a.

Boroi

in

dreptu_l roma_n, situatia persoanei era apreciata sub trer aspecte: status fibertat 1s

(~tarea de om hber, el1be~~t sa~ sclav)~ status civitatis (starea de ceUitean roman, de fatrn sau
de ~eregrr~J ~~status faf!!rilae (sJtuaJia m familie de pater familia.s, sui Juris orr alieni iuris),
H. }I L; M~~eaud, _f. Mazeaud, Fr. Chabas, Lecons de droit crvil, tome 1, vol. 1!, Les

personnes, 8 ed1t1on, Montchrestren, Pans, 1997, p. 34.

Bor01

de na~tere, atunc1 prezumlia de extsten(a a acelei stari ctvile este o prezumlie

legala absoiuta ~~ irefragabila (art 51 C. lam.).'

1.2. Caractere juridice

La caracterele uridice comune oricarw drept nep~trimo~!al, vom mai
1
adauga un caracter 1uridic specific starii ctvile, anume tndiVIZibtiltatea aceste~~~
In sensu! ca 0 persoana fizidi are, ia un mom~nt dat una~~ ace~~~~ stare CIVI ~
lata de toate celelalte subiecte de drept ctvtl, de~~ star~a ovtla nu poate. f1
d t" 0 persoana fiztca are aceea~i stare ovda mdtferent de raportunle
s~~~di~:ia care ea parttctpa. Spre exempiu: situalia de casa:ont a unet.persoane
~e tmpune nu numai In rapprturile dintre cei dot S0\1, Cl ~~ 1~ r~port~nle cu to}'
ceilalii membri a 1 societa(ii; 0 persoana are Situ alta de cop1~ d~n .casatone atat
In ra .orturile cu parintii sai, cat~~ In t~ate ~elelaltera~rtun JUndtce e:c., .
:Cest caracter 1uridic specific staril ctvde prezmta mteres pra:tl~ m '.nlel:erea efectelor hotararilor 1 udecatore~t' pronun!ate .'n matena stam ctvtle, ;n
~ensul di. efectele substantiate (de drept matenal) al~ unor asemen;a hotarar:
pot fi opuse ?i tetleior persoane (care nu au avut .cahtatea de parte m procesu
In care s-a pronunlat hotararea), deci sunt opozabde erga omnes.

2. inregistrarile de stare civila

2.1. Nofiune ~i fe\uri
Diverseie eiemente ale starii ctvile pot avea drept cauza fie un act juridic
sau JUnsdiqional (de exemplu, adop\ia, disatona, divor}ul etc.), fie un fapt tundie stricto sensu (spre exemplu, na~erea, decesul etc.). Pnnctpalele fapte ~~
acte JUridice ce privesc starea civila a unei persoane sunt consemnate (lnregistrate) In lnscrisuri ce poarta denum11ea de acte de stare civila. A~adar, este
necesar sa defimm noliunile de lnregistrari de stare civila ~~ de acte de stare
civil a.
Prin fnregistrart de stare ctvilii lntelegem acele operatiunt juridice de

consemnare, fn regtstrele de stare civil;'!, a faptelor $1 actelor JUridice ce prtvesc

starea civi/ii, precum $1 a a/tor e/emente previizute de lege, operapuni efectuate, fn conditiile legii, de catre organe/e cu atribufii de stare ctvila.

1.3. Delimilarea starii civile de posesia de stat

~tacea ctvila nu trebUie confundata cu folosinla starii civile (posesia de sta~,

lntr~c~t pnma noltune are 1n vedere stattca, pe. ca.nd cea de a doua ?~e

tn

vedere dinamtca atributu!u 1 de identificare In diSCU\te. De~1 st~rea ctvtla nu

poate fi dobandita pnn stmpla ei foloSire In fapt, totu~1, aceasta folostre produce anumite efecte.

Folosinja stiirii ctvi/e (posesta de stat) reprezmta acea stare

din intrunirea, cumu\attva, a trei elemente:

. 'd'
1
JUtl tea ce rezu ta

_ nomen, adica individualizarea unei persoane prin purtarea numeiUI ce

corespunde starii ctvile pretinse de acea persoana;

~ tractatus, adica tratarea, considerarea unet persoane, de catre cet apro~

piali, ca fiind persoana careia li apal'\ine starea ctvila de care se prevaleaza

aceasta;

461

Persoana fizidi.

Drept ctvil. Persoaneie

460

f' d

_ fama, adica recunoa~terea, in familie ~~ societa:e. ca tm

"ea

persoana car

li apatline starea ctvila de careaceasta se prevale~za. _

. ..
.
Efectul pnnc 1pal al posesiet de stat se Sltueaza pe taram pr~b~tonu. Astfel,
posesia de stat (folosmla starii civile) pre:;uma ca. starea ctvda. corespu~d:'
realitalii prezumpe ce poate fi completata sau chtar combatuta. Dad\ msa
pose 51 a de stat este lntarita de extsten(a unu1 act de stare ctvila (act de na~tere)
caruia li corespunde, dec 1daca exista concordan(a lntre posesta de stat~~ actul

Exista doua categorii (feluri) de lnregistrari de stare civila:

- inregtstran sub forma fntocmirii actefor de stare civila. Aceasta forma este
utilizata In cazul na~terii, al casatonei ~I al decesulut, lntocmindu-se, In mod
corespunzator, actul de n~~tere, actul de casatorie ~~ actul de deces;
- lnreg1stran sub forma fnscrierii de mentiuni margmale In registrele de stare
ctvila (pe actele de stare civila). Aceasta forma este utilizata In cazul stabilirii
filialtei fala de. mama, ai stabi.lirii filia!iei fala de tata, alincuviinlarii adoppet, ai
desfiinlarii sau desfacerii adopliei, ai desfacerii (divor}ului), desfiin!arii sau
lncetarii casatoriei, a\ schimbarii numelui pe cale admmistrativa, al schimbarii
.
sexu Iu i etc.
Centralizatorul lnregtstrarilor de stare civila este actul de nastere, lntrud\t
orice modificare intervenita ln. starea civila a unei persoane se comunica
autoritalii administraliei publice locale unde s-a lntocmit actul de na~tere al
persoane1 respective In vederea inscri:.rii menliunii corespunzatoare.

2.2. Organizarea inregistrarilor de stare clvila

Organele competente sa efectueze lnreg1strari de stare civila sunt urmatoarele:

Se admlte ca. acest efect nu i'~i gase~te aplicare In cazul substituirii de copii -

Gh. Beleiu, op. cit., 1999, p. 376.A se vedea si Trib. Suprem, s. ctv., dec. m. 810/1978,
Cuiegere de deetzii 1978, p. .?.
30.

Boroi

462

UrepL LIVII. ret::.VCLIII:;;It::

_ serv 1ciile publice comunitare de evidenta a pe~;oaneior din subordinea

consiliilor iude}ene ~~ consiliilor locale ale mumc1pulor, sect~arelor mUniCIpiului Bucure~ti, ora~elor ~~ comunelor, pnn ofi}en de :tare c1vda; . .
,
_ servlciul public comunitar de Ia locul de coborare sau
debarcare, '.n
cazul1n care na~terea on decesul ar avea loc in tren, pe o nava sau aeronava,
1n t1mpul unei calatorii in mteriorul)arii;
_ comandantul nave 1, in cazul in care na~terea, casatona sau decesul ar
avea (oc pe 0 nava in timpu( unei calatorii in afara g~ani}eior }arii. ~a SOSirea in
tara, acesta este obligat sa inainteze o copie cert1f1cata de pe mreg1strar~a
efectuata, pnn capitama portului de fnscriere a navel, Ia serviCIU( public
comunitar de eviden)a a persoanelor al sectorului 1 Bucure~t1;
_ comandantul aeronavei, in cazu11n care na~terea sau decesul ar avea loc
pe 0 aeronava in !lmpul unei calatorii in afara granilelor }arii; Ia sosirea in 1ara,
acesta trebule sa inainteze un extras de pe carnetuf de drum, pnn comandantul
de aeroport, Ia serviciul public comunitar de evidenla a persoanelor a!
sectorului 1 Bucure~ti;
- reprezentanlii diplomatici sau consulan ai Romanie~ ca.~e au ~ompetenla
sa efectueze inregistrari de stare civila priv1toare Ia ceta1enu romam aflall m
,
strainatate, precum ~i Ia apatnzi.
Reg1strele de stare civila se lin in doua exemplare ~~- se completeaza ~u
cerneala de culoare neagra. Primul exemplar se pastreaza Ia serv1c1ul publ1c
comumtar de evidenla a persoanelor orgamzat Ia mvelul consiliului local unde
a fost tntocmit, iar eel de al doilea se inainteaza, spre pastrare, serv1:1ulu1
public comunitar de evidenla a persoanelor ~rganizat Ia nivelul cons1huiU1
1udelean sau Consiliului General al MunicipiuiUI Bucure?tl.

d:

2.3. Regulile rnregistrarilor de stare ciVile

Ex1sta doua categorii de reguli refentoare ia inreg1strarile de stare c1vila,

anume: reguli generale ?' reguli specmle.
Regulile generale sunt urmatoarele:
.
.. ,
_ 1nreg1strarile de stare c1vila se efectueaza pe ?aza une1 declarat'.': facute
personal, in scfls sau verbal, cu exceplia cazunlor m care, potn~1t legu, ele se
lac din ofic1u (art. 5 din Legea nr. 119/1996);
.
.
_ 1nreg1strarile !acute de o persoana necompetenta, care a exerc1tat pu_bilc
atribul1a de ofiter de stare civila, raman valabile chiar daca respect1va persoana nu
avea in realitate aceasta calitate (art. 7 din Legea nr. 119/1996) - error commums
faCit IUS;

- in cazul In care se refuza efectuarea unei fnregistr<lri de stare

. ~- I
C\Vl

a, a

cererea par}ii, pnmana va inamta de indata lucrarile ce privesc cauza JUdecatonel, care va hotar1 de urgenta (art. 10 dm Legea nr. 119/1996);
Bor01

r-ersoana nztcd.

463
- inregistrarile se lac in limba romana, folosmdu-se alfabetul latin lalt. 5
alin. (3) din legea nr. 119/1996];
- anulare~, modificarea ~ico~~ietarea unei fnreg1stran de stare c 1vila se pot
face numa1 m teme1ul une1 hotaran (Udecatore~tl ramase ~revocabile. lnstanta
se pronunlii Ia cererea persoanei interesate, a autorita)ii admm 1stratiel publi~e
locale, a consiliuiUI JUde}ean sau a parchetulu1, pe baza verificaril~r efectuate
de serviCiul public comunitar local de evidenla a persoanelor ~~ a concluziilor
procurorulw, competen}a apal}inand instan(ei de ia domiciliul sau sediul celui
care formuleaza cererea (art. 57 din Legea nr. 119/1996);
- rectifica!ea actelor ~e sta~~ cfVila ~~a menliunilor fnscnse pe margmea aceslora se face m teme1ul dispozl\lel primarulu1 unitatii admimstrativ-teritoriale care
are _In pastrare actul de stare civila, din oficiu sau Ia cererea persoanei interesate.
S?llcltantul depune cererea de rectificare a actelor de stare civila si a mentiundor 1nscrise pe acestea, 1nsotita de acteie doveditoare, Ia ser~ICIU( public
co':'umtar local de eviden}a a persoanelor care are in pastrare actul de stare
CIVIIa sau Ia serVICiul public comunitar local de evidenia a persoanelor de Ja
locui de domiciliu. Dispozitia este em1sa de catre autoritatea competenta 1n termen de 30 de zile de Ia primirea cererii ~~ este apoi comun1cata solicitantuiu 1
1n termen de 10 zile de Ia data emiterii Iart. 57' alin. (1) ~ 1 (2) din Legea
nr. 119/1996];

- pe baza lnreg1strarilor din reg1strele de stare c1vila se elibereaza certificate

de ~~~tere ;;i de casatone titularilor sau reprezentanlilor legali al acestora, lar
cert1f1cate de deces, membrilor familie1 sau alto; persoane indreptalite. Certificatele ~e stare CIVHa se pot elibera ~~ altor persoane lmputernlcite pnn procura
spec1ala [art. 11 aim. (1) din Legea nr. 119/1996];
. - nimem nu poate retme certificatele de stare c1vila ale alte1 persoane Iart. 12
aim:. (1) din Legea nr. 119/1996], putandu-se reline numa1 copii legalizate sau
cop11 cert1f1cate pentru conformitate de ditre prezentator;
_- este interzis

7~

se !aca mentluni,

~tersaturt 1

prescurtan sau adaugan, de

once fel, r:e cert1f1catele ongmale sau pe duplicate, cu excepl 1a cazurilor

expres prevazute de lege [art. 6 alin. (4) din Legea nr. 119/1996].
0 serie de reguli speciale exista pentru inreg1strarea: nasterii (art. 17-25 din
Leg:a ~: 119/1996 ~~art. 28-37, art. 58-60 din Metodolog1~); recunoasterii sau
hotararu Jude.catore~ti de stabilire a filiat1e1 (art. 45 din Legea nr. 119/1996 ?'
art. 75-77 ~1n Metodo!og1e); adoptlei (art. 26 din Legea nr. 119/1996 si
art. 79-82 dm Metodologi~), anularii jl desfacerii adoptlei (art. 47 din Leg~a
nr. 119/1996 ~~ art. 83 dm Metodolog1e); casatone1 (art. 27-33 din Legea
n! ...11 ~~~ 996 jlart. 38-46, art. 59 dm Metodolog1e); divorlulu1, anularii ~i !neetarn cas_atonei (art. 48 din Legea nr. 119/1996 s1 art. 84-86 din Metodolog1e);
sch1mbaru n.umelw pe cale admimstrativa (art. 49 din Legea nr. 119/1996 ?'
art. 87-94 dm Metodol~g1e); decesulu1 {art. 34-41 din Legea nr. 119/1996 $I
art. 47-57, art. 58-60 d1n Metodo!og1e); actelor de stare c1vila ale ceta;enilor
Boro1

Persoana fizica

Drept civil. Persoanele

464

465

pnvind reconstituirea ~i lntocmirea ultenoara, precum ~~ o serie de reguli

~eferitoare Ia anularea (desfiintarea), modificarea, rectificarea ~~ completarea
actelor de stare Civil a si ale men~iunilor de pe acestea.

1
1
11
roman! aflali 1n strainatate (art. 42 ~~ 43 di~ Legea ;r. ~ii;;~e ~ r:~b:, ~~~
din Metodologie); actelor de stare Cl~tl~ m. ;az e mo .
'
l'n. (7)
partie~pare Ia mis\Um de men~inere a pa~u on m scop umanttar tart. 8 a I
dinlegeanr.119/1996siart.113-117dmMet~d~logtel..
. a .. d'
Dintre aceste reguli, men~ionam aict doar ca, m cazul ~~reg:str n~ tar tve a
na terii adica atunct dmd deciarapa de na~ere a fast facuta dupa .t:ecerea
n~t a~ de Ia data na~terii, 1ntocm~rea actului de na~tere se face nudm':t mb":a
. .

C
t , apartme Ju ecatonet m
unet hotarar 1 JUdeci:itorestt irevocabt 1e. ompe en,a. . : _ _ .
.
x _d m'tc'tl'tazi:i COpilul SaU Se gase~te _sediUI \nStltU\Ie\ de OCrOtlre a
raza cdreta o
.
d' x
t " nstan
'I lui In vederea solutioni:irii cererii de 1nregtstrare tar \Vd a nas eru, I
~
~~~au solictta poli~iei sa faca verificari pentru stabilirea identi~a\ii. pr:_cu~d!:
avizul medicuiUI leg 1st cu privire Ia varsta 51 sexul persoanet m cauza. l
carea cauze 1 seface cu participarea procuroruiUI.

3.2.1. Reconstituirea ii intocmlrea ulterioara

Reconstituirea actelorde stare civil a poate fi ceruta atunci cand:

- regtstrele de stare civila au fast pierdute sau distruse, 1n totalitate ori 1n parte;
- actul de stare ctvila a fast 1ntocmit 1n. strainatate ~~ nu poate fi procurat
certificatul sau extrasul de pe acest act.
lntocmirea uiterioarii a actelor de stare civil a se poate cere daca:
- 1ntocmirea actului de Oil~tere sau deces a lost omisa, de~i au lost depuse
actele necesare lntocmirii acestuia;
- 1ntocmirea actului de casatorie a fast omisa, desi a fast luat constm~amantui soli lor de ditre ofi!erul de stare civila.
Procedura reconstituirii sau lntocmtrii ulterioare a actelor de stare ctvila este
o procedura administrativa.
Cererea de reconstituire sau, dupa caz, de 1ntocmire ultertoara a actulut de
stare civila se depune, lmpreuna cu actele doveditoare, Ia servtciul public
comunitar iocal de eviden~a persoanelor. Aceasta cerere trebUte solulionata 1n
termen de 30 de zile, prin dispozilie a prtmarului, dispozi~ie care se va
comunica solicitantului, In termen de 10 zile de ia emitere.
1n caz de respmgere a cererii de reconstituire sau, dupa caz, de 1ntocmire
uitenoara a actuiut de stare civila, dispozilia pnmaruiut poate ft contestata de
petilionar Ia Judecatoria 1n a caret raza teritoriala 1~i are sediul autorttatea
emttenta.

3. Aclele de stare civila

3.1. Notiune ~~ natura juridica

Actele de stare ctVilii sunt acele acte (instrumentum),_ din..regJstrele de. s:a~e
civilii, in care sunt consemnate, de ciitre organe/e cu atnbutu de stare civila, m
conditiile /egii, elementele stiirii civile.
_
.
In 'sens restrans, actele de stare ctvila sun! numat actul de na~tere, actu 1de
casatone si actul de deces.
.
'l1n sen~ mai larg, urmeaza a fi mciuse \n categoria actelo_r _de sta;e ctvtl a ~~
certificatele eliberate pe baza celor trei acte de stare ctvda (certtftcatu d:
nastere, certificatul de di.satone ~~ c~;tiftcat~l de deces), precum 51 dupltcatel
acestor certificate, eliberate In condt\llle legu.
.
.
Actele de stare ctvila au o natura juridici\ mtxta.
Pentru dreptul civil, ele reprezmta o categone de lnscnsun autenttc:. De
altfel, art. 1 din Legea nr. 119/1996 prevede expres ca ,~a:;tele de stare ctvda sunt
lnsc~isuri autenftce prln care-se dovede~te na~terea, casatona sau decesul unet

3.2.2. Anularea (desliinfarea) actelor de stare civile

pe acestea

persoane"
__
.
. ._
d 0 parte 1nscnPentru dreptul admmtstrativ, actul de ~tare C!Vt 1_a ~st~,
e
, .
e
ul doveditor (instrumentum) al actului admtmstrativ mdtvtdual (negoti~m) c~r
:ste lnregtstrarea de stare ctvila, tar, pe de alta parte, un mijloc de evtden~a a

Fe__

populattet.
3.2. Regimul juridic ai actelor de stare clvila
Regtmul uridic al acteior de stare civila cupnnde, pe langa regulile referi ~
1
toare Ia 1nregtstrarea lor mitiaUi. (de care ne-am ocupat deJa), anumtte regu I

~~

a menjlunilor de

Anuiarea (desfiintarea) actelor de stare civila ~~ a menliunilor 1nscnse pe marginea acestora este acea sanqiune care tntervine atunct cand nu au lost respectate dispozi!iile legale ce reglementeaza conditiile de valabilitate a acestora'.
Potnvit art. 103 alin. (1) din Metodologie, anularea se poate cere daca:
- actul de stare civila a lost 1ntocmit 1ntr-un registru necorespunzator;
- actul nu trebuia 1ntocmit Ia primaria respectiva sau, dupa caz, de primana
respecttva (necompeten!a generala, materiala sau teritoriala);
i Utilizarea (indusJV de dUre legiuitor), In acest context, a cuvilntulul ,anulare" nu este
nguros exacta, deoarece nulitatea este o sanctiune- care mtervine in cazul actelor 1uridice,

i'nsa, atunc1

c~nd

vorbim despre actele de stare civil3,

a~a

cum am aratat, cuvilntul ,act" are

semnificaJia de inscris, iar nude operafiune JUrididi (de act juridic).

Boroi

466

.......... t'~ .......... -------

- faptul sau actul de stare Clvilil nu exista;

.. "
_nus-au respectat prevederile legale Ia intocm1rea a:tului de stare c1v11a;
"mentiunea a lost 1nscnsa pe un alt act de stare CIVil a;
" men\1unea a lost operata cu un text grejit. . .
Aceasta enumerarea iegala nu are caracter lim1tat1v, ex1s~nd ~~ cazun de
nulitati virtuale, spre exemplu, inregistrarea a lost facuta de o persoana necompetenia, cu exoip~ia situa~iel In c~re ~~-ar gas1 aplicare art.. : "~m Legea
nr. 119/1996; 1nreg1strarea nu s"a facut m reg1strul de stare CIVIIa, actul reconstituit a lost procurat etc.'

3.2.3. Modificarea aclelor de stare civila

'i

a mentiunilor de pe acestea

Modificarea actelor de stare c1vila presupune 1nregistrarea unor men~ium ce

pnvesc, 1n general, schimbarile 1n starea c1vila a unei persoane, 1n 1potezele
prevazute de lege (dar ji 1n.. alte 1pot~~e)~ anume:
.. . .
-1nscrierea recunoajtenl sau stabil1r11 ultenoare a fdm~1e1,
- tnscnerea adoptiel, a anularii sau a desfacerii acesteia;
"1nscrierea divortulul, anularii sau desfacerii casatonei;
_ 1nscnerea sch1~barii pe cale administrativa a numelu1 de familie sau a

prenumelu i;
- i'nscrierea acordarii sau plerderii cetatemei romane.

"

Subliniem ca modificarea actelor de stare c1vila sau a men~1undor 1nscnse

pe margmea acestora ar putea mterven1 ji 1n alte 1pateze decal cele care se
desprmd din art. 1OS coro.?orat cu art. 65 jl urm: din Metodolog1e,. sp~e
exemplu, in cazul schimbaru sexulu1 fla care se refera expres art. 44 l1t. 1) dm
Legea nr. 119/19961.

3.2.4. Rectificarea
de pe acestea

~~

completarea aclelor de stare civila ~~ a mentiunilor

Rectificarea acteior de stare c1vila )I a men~1unilor inscnse pe marginea acestara presupune 1ndreptarea unor erori matenale comi:e. cu ocazia 1n~eg1strarilor
de stare civila, de exemplu, da':a ex1s:a neconcordan1a mtre c:le ~ou~ exemplare aie reg1strelor de stare e~vda, daca Ia rubnca ,nume\e tataiUI dm actul de
na1tere a fast 1nreg1strat un alt nume decat eel care trebu 1a trecut etc.
Completarea acteior de stare civila 2 presupune 1ntregirea acest~ra cu menliunile omise, atune\ cand, din difente motive, unele rubnc1 au ramas libere

1
fn acest sens ~~ Gh. Beleiu, op. cit, 1999, p. 383.
2 Pentru op1ma ca nu ar exista vreo deosebire de n~a~ura intr~ rectificarea ~~ completarea
fnregistrarilor de stare c1vi\a, fn ambele cazun urmanndu-se mdreptarea unor eron sau

I <;;IJVOIIQ lLLll...d.
. ' .~ 'i

,_!,

';,c

'

--,__

.. .
.
1
.. .'..

..'...

-~. .~

467
de?i trebuiau completate, spre exemplu, Ia rubrica ,numele tatalui" din actul
de na?tere nu a lost trecut niciun nume, de?l ia data intocmirii actulu 1 de
na?tere copilul respectiv avea stabilita filiatia lata de tata.
De relinut ca, potrivit art. 57 alin. (4). din .Legea nr. 119/1996, ,actele de
stare civila reconsm~ite nu pot fi compietate", 1ar art. 571 alin. (4) dispune ca
,actele de stare c1vila reconstituite nu pot fi rectificate"

~~

3.2.5 .. Procedure de anulare Cdesliintare), modilicare. recli!icare

completare a actelor de stare civila '' a menjiunilor de pe acestea

11'

:(.

Anularea (desliintarea), completarea sau modilicarea acteior de stare c1vila

?i a menliunilor 1nscnse pe margmea acestora se pot face numai 1n temeiul
unei hotaran \Udecatore?tl definitive ji irevocabile \art. 57 alin. (11 din Legea
nr. 119/1996 ?I art. 101 alin. (1) din Metodolog1el. 1
lnstan!a judecatoreasca poate fi ses1zata de persoana interesata de structurile de stare c~vila din cadrul serv1ciilor pub lice comumtare local~ sau Jude~ene de eviden(a a persoanelor sau de parchet.
Competen!a de soiu!ionare 1n pnma mstanla a cererii releritoare Ia anularea
(desfiintarea), modificarea sau completarea actelor de stare c 1vila on ment _
10
nilor 1nscnse pe marginea acestora apal}ine JUdecatoriel 1n a carei raza t~n
tonala se afla dom1ciliul sau, dupa caz, sediui soiicitantulu1, mr daca peti}ionarul este un ceta(ean strain ori un ceta!ean roman cu dom1ciliul1n strainatate,
competen(a aparjine judecatoriei sectoru lui 1 Bucurest1.

Judecata cererii se face pe baza verificarilor efectuate de serv 1c1ul public

comun1tar local de evidenla a persoanelor, iar conciuziile procurorului sunt
?bligatorii. Potnv1t art. 2~2' C. proc. c1v., hotararile refentoare Ia 1nreg 1strarile
m reg1strele de stare civda nu sunt supuse apelul01, ceea ce 1nseamna ca, fiind
vorba de sentin~e pronun(ate 1n pnma ?I ultima mstanta, ele pot fi atacate cu
.recurs. Dupa ce hotararea pnn care s-a adm1s cererea a devemt irevocabila se
va lnscne prin men}iune pe actul de stare c1vila corespunz3.tor anul~rea
(desliintarea) sau, dupa caz, modilicarea-on completarea actulu1 de stare c vila
1
sau mentiunii lnscrise pe marginea acestUia.

~fect~ie hotararii. judec~torej"ti pronun(ate sunt opozabile oncare 1 persoane,

msa tel}11 au pos1b11itatea sa laca dovada contrara fart. 23 alin. (2) din Decretu\

neconcordan~e

ce

s~au

strecurat cu prilejul etectu.3.rii lnregrstr.lrii, a se vedea,

C. Stcltescu, op. CJt., p. 193.

totu~ ,

' Artico_l_ul 101 alin. (2) din Metodologre excepteaza de Ia aceasta regula inscrierea
recunoa~tenr voluntare a unur copil n.3.scut in atara c.3.s.3.tonei (a~adar, In cazul recunoasterii
vol~nt~re a unui_ copil! modificarea actulur de stare crvila se tace pe caie adminrstr~tiva
nefimd nev_ore de o hotarare Judedi.toreasc.3.), precum ~~ modificarea codulw numen~
personal atnbuit gre~rt (in realitate, este vorba de rectificarea coduiUJ numenc personal care
'
'
oncum, nu este un element de stare civile!).

Borot
Boroi

Drept c1vil. Persoanele

468

. .
.
119/1996] Opozabilitatea erga omnes a
nr. 31/1954 ~~ .-~ 15 dm "Legeanr~onuntate i~ aceasta materie decurge din
efectelor hota:anl_o~ 1udecat~rej~'il~ Fa ade terti insa, opozabilitatea nu este
caracterul mdiVIZibd al stam c
ld
"bilitatea sa faca dovada contrara.
absoiuta, Cl relatlva, ter~ul interesat avan posr',ve~e certificatul de stare clvila,
. "
"
zui in care eroarea p
?'
"
Mentlonam Co m ca
.
. .. t" ci i i va gasi aplicare o procedura
nu se ~. recurge Ia procedura ~U~ICia a, d ~hiar organul care
efectuat
admlnlstrativa, indreptarea lac n u-se e
. . " . menliunilor inscrise pe marginea
inregistrarea de stare civila.
1
Rectificarea a~telor de st~~e c~~;::i ~ r~arului unitalii admm 1strativ-teritoacestora se face m temeiUI
p T Procedura este pusa in ml~care
riale care are in pastrare actul e stare ~lVI a~te Lart 57' alin~ (1) din Legea
din oficiu sau ia cererea persoanel meres
.

ISr .

.
i de stare civil a si a men\1unilor inscnse pe
nr. 119/1996]
Cererea d<; rectlficare a acte _or
une I~ serviciul public comunitar
acestea, inso}lta de actele dovleditoare, se.,dneppa"strare actul de stare Clvila sau Ia
"d l" persoane or care are
.
.
.

locaI de evl en a a
.
.
"d t" a ersoanelor de Ia iocul de domlserv~ciui public comumtarloca: de ev:" ~~-:er!en de 30 de zile, prin dispozi}ie
olicitantuiUI in termen de 10 zile
ciliu. Aceasta cerere trebule so upona a .
a primarului, dispozilie care se va comumca s .
'

de

la_em"1t':r~ fart. 57' a11in. (2 ) 1din/~~~~e~;~t~1 ~~ ~;s~~~la

1

rudecatoreasdi in a
.
.
d" .. 1 I ..
Dispozl\la pnmaru Ul poa e '
" . za" t.er'ltor'lala i<i are sediul autoritatea emitenta, in con 1\11 e egll. .
care1 ra
Y
.

1
1 zate pe margmea
Rectificarea actelor 'de stare civlla 51 ~ m~nl~U~,'~,' pr~:i~ilitatea de a face
acestora este opozabila erga omnes, tel'\11 av n
dovada contrara (art. 15 din Legea n" 119/1996).
4. Actiunile de siare civile
4.1. Nojiune ~~ dellmitare

Prin acfluni de stare civilii desemnam acele acjiunr in JUStijie care au ca

b t e/emente de stare ciVila.
. .
o '1~\iunile de stare civila nu trebuie confundate cu acliuml~ ~~ IU~~~~~ta~!
privesc anularea (desfiintarea), modificarea ~~ co;npletarea a e or

CIVila on men\1Unilor1nscn~~ pe marg'?eta aces~~r~~ua categorii de acliuni in

Critenul principal de dl eren\lere m re ce
r clvila are ca obieCt un

1u1 stil~ 'til c1os~~~itiu~~v~l~~e~.

eu~:~~u;~;;:n~~u:e~:ri~~a~: ;: anularea (desfiintarea),
,

e em .... n a

.
-.~
d
ctificare" a unui act de
r Pentru deosebirea d!ntre aq:iunea de. s~re ~~~~~t~::~~e~l es~;cotanu op. cit., vol. II,
stare civini, a se vedea ~~ C. Hamangtu, I. ose 1- a a
, .
'

p. 341-343.
Boroi

Persoana fizica

469

modificarea sau compietarea acteior de stare civila on a menliunilor inscrise pe

margmea acestora are ca obiect 1nreg1strarea de stare civila, deCI nu pnve~te
starea civila, ci doar modul1n care aceasta (iegalmente ~~ precis stabilita) a fost
inregistrata In registrele de stare civila.1n alte cuvinte, pnn aqiunile din aceasta
din urma categone nu se contesta ~i nici nu se solicita schimbarea. vreunUI
element de stare civila, deci aceste acpuni nu sunt de natura sa schimbe lnsu~1
statutul c1vil al persoane1.
Pe langa deosebirile referitoare Ia obiect, intre cele doua categorii de aq1uni
in justilie ma1 exista ~i alte diferenlieri importante, anume sub aspectul temeiului juridic, al competentei, al incidenteiprescripliei extinctive etc.
Astfel, in privmla temerului juridic, acpunile de stare CIVile se inteme1aza pe
anumite dispozilii inscrise in Codul familiei, iar acpunile referitoare Ia anularea
(desfiinlarea), modificarea sau completarea actelor de stare civila on a menliunilor 1nscnse pe margmea acestora se fundamenteaza pe art. 57 din Legea
nr. 119/1996.
Deosebiri ex1sta ~~ din punctul de vedere al competenlei materiale ~~ al
competenlei tentoriale a mstantel. Uneie actiuni de stare civil a sunt de competenta materiala in prima !nstanta a tribunalului (acpunea in anularea casatonel, aqiunea In incuviintarea adopliei, acliunea In deciararea nulitatii adoptiei), pe cand toate acpunile referitoare Ia anularea (desfiinlarea), modificarea
sau completarea actelor de stare civila ori mentiunilor inscnse pe margmea
acestora sunt de competenla In prima mstanta a Judecatoriel. Sub aspectui
competentei teritoriale, pentru maJoritatea aqiunilor de stare civila se aplica
regula lnscrisa in art. 5 C. proc. civ., deci. competenta apartine instantei de Ia
domiciliul paratului, cu exceplia cazurilor in care, printr-o norma speCiala, se
stabile~te competenta teritoriala de a soiutiona o anum ita aqiune de stare c1vila
In favoarea unei alte instante (cum este cazul, spre exemplu, al aqiunii de
diver!- art. 607 C. proc. civ., al actiunilor in matene de adoppe- art. 61 din
Legea nr. 273/2004, 1ar competenta teritoriala de rezolvare a aqiunii refentoare Ia anularea (desfiintarea), modificarea sau completarea acteior de stare
civila.ori menliunilor inscrise pe margmea acestora apal'\me JUdecatonei 1n a
dlre1 .raza teritoriala se afla domiciliul sau, dupa caz, sediul solicitantuiUI.
Cat pnve~te eventuala incidenla a prescrip\iei extinctive, reamint1m ca
unele aqiuni de stare civila (aqunea 1n nulitatea relativa a casatone1, aqiunea
in stabilirea paternita\ii, aqiunea 1n tagadwea paternitatiil sunt prescriptibile
extmctiv, in vreme ce aqiunile referitoare Ia anularea (desfiintarea), modificarea sau completarea actelor de stare c1vila ori men\lunilor inscnse pe margmea acestora sunt, 1n toate cazurile, imprescnptibile extinctiv.

Drept civil. Persoanele

470

Persoana fiz~ea

Int cazul celei de a treia cate goru.. d adi se admit

.
471
e cererea, hotararea va ave
un e ect constitutiv, efectele produ~a d
Spre exemplu, adop}ia anterio:r_u-se nun:a' pentru viitor, nu 51
nerll Irevocabile a hotararii judecatore a ~e ,consl~era deslacuta pe data ramala aceasta data, lnceteaza ruden
~~ e_ mcuvunlare a noii adoplii. deci d
, $1
reapare rud en1a
Ia creata pnn adoptle
' e
fireasca.

trecu~.

4 .2. Closificareo acjiunilor de store ciVila

4.2. 1. Closilicareo oc)iunilor de stare civila in functie de obiectul sou

pentr~

finolitatea lor
De regula, 1n doctrina, dupa obiectul sau finalitatea lor, ac\IUnile de stare
civila
sunt clasificate
1n:' de stat, adidl. aceie aC\iUnl pnn care se urmare~te
- acpuni
In reciamajle
obpnerea alte1 stari c1vile (mal exact, a altu1 element de stare civila) decal cea
existenta Ia data 1ntentarii aqiunii. Sunt mcluse In aceasta categorie ac}1unea 1n
stabilirea maternitalii ~~ aq1unea 1n stabilirea paternita}ii;
- actiuni in contestajle de stat, adica acele ac\1un1 pr'm care se
lnlaturarea unei stari civile (mal exact, a unu1 element de stare
pretins
nereale, ji lnlocUirea e1 cu alta, pret1ns reala, de exemplu, aqiunea In tagaduirea paternitalii, acliunea 1n contestarea recunoajterii voluntare de maternitate sau de paternitate, aC\IUnea 1n nulitatea casatoriel, aC\IUnea In nulitatea
adop\iel, aq1unea 1n nulitatea recunoajterii voluntare de matern1tate sau de

urmare~te
e~vila),

de stat, adica acele aq1un1 prin care se urmare~te o

a persoanei, cea antenoara
schimbare, doar pentru viitor, In starea
nefi"Ind contestata. Este cazul act1unii de divof"\, al act\unii In desfacerea adop-

paternitate
- acpunietc.;
In modificare

\lel

e~vila

~~ al ac\IUnii pnn care se soli~i\3. schimbarea sexul~1.

1n cazul primelor doua categorii de ac\iUnl men11onate ma1 sus, hotararea ce

se va pronunp, In caz de admitere a cererii, va avea un efect dedarativ, In

sensu I ca ea va declara o stare Civila anter'1oara. Spre exemplu, 1n cazul admlterii une1 cereri In stabilirea paternitalii .copilulu1 d'1n afara casatonel, stabilirea
filia}1ei acestui copil fala de parat va avea efecte nu numa1 pentru viitor, c1 jl
pentru trecut, paratul fala de care s-a adm1s aqiunea fiind considerat tatal
copiluiUI Inca de Ia
acestUia din urma, 1ar nu numa1 din momentul
ramanerii defmitive a hotararii prin care s-a adm1s cererea In stabilirea paternita}ii.2 Avand 1n vedere efectul declarativ al hotararilor respective, se considera, uneon, ca ac}iunile In reclama\ie de stat aq1unile In contesta}le de stat
In ambele ipoteze flind
formeaza o singura categone de aq1uni de stare
vorba de recunoajterea, cu elect retroact1v, a unui element de stare c1vila
contrar ceiUI care, In aparen}a, ex1sta Ia data intentarii ac}1uniL

na~terea

~~

e~vila,

' A se vedea, spre exemplu, C. Stiitescu, op. cit., p. 169-170; Gh. Beie1u, op. cit., 1999,
p. 377; E. Poenaru, op. c1t., p. 325; H. >i L. Mazeaud, ). Mazeaud, Fr. Chabas, op. cit., p. 40.
Totu>i, 1n cazul declararii nu\italii casatonei, SO\UI de buna-credinlii pastreazii ca\itatea
2
de sol
dintr-o disatone valabila pentru mtervalul de limp cuprins 1ntre momentu\1ncheierii
casatonei \avite de nu\itate 'i momentul ramanerii definitive a hotiirarii pnn care a tost
anulatii casatona respectiva tart. 23 a\ in. \1) C. fam.J, deci, 1n privmta lui, hotMnea produce
efecte numa1 pentru viitor.

4.2.2. Ciosificarea
acliunil
.
.
procesuola
activo

or d e srare
Civile
in func!ie de tegilimarea
0 alta clasificare a aqlunilor de stare
.persoanelor 1ndreptalite sa le exerc't d CIV~Ia se poate face In funclie de sfera
activa, distingandu-se:
' e, eel m raport de legitimarea procesuala
- ac\iUnl ce pot fi. pornite numal de .
- ..
categone mclude actiunea dedi
catre tltularul stam civile. Aceasta
relative a casatoriel;.
VOf"\, precum ~I acpunea In declararea nulitatii
- aqium ce pot fi pornite de titular d
.
pro:=uror,' eventual ~ide alte or ane s~ e reprezentantullegal al acestuia ~~de
~~s~ _de orice persoana care ar ~stificauupersoane expres prevazute de lege. nu
mta!u, aqiunea In stabi!irea ~atern't"t'n mteres (aqlunea In stabilirea materac!lunea 1ndesfacerea adop\iei);
'a ,II, ac\lunea In iagadUirea paternitalii,
- aqlum ce pot fi pornlte de once
tar~a
recunoa$lerii voluntare de mater persoana mteresata

(aqiunea In centestern voluntare de patermtate acti

nlt~te, aqlunea In contestarea recunoasatunci cand filiapa rezulta
dcontestarea filiallei fa!a de
smla a starii Civile conforma c
' ICatu . e na~tere lara lnsa a exlsta o lolatent . ,
. u acest certlficat acr
,
, ,el impreJurarilor care sa faca aplicabila
'
iunea m contestarea exlsm dec\ararea nulita}ii absolute a - "
prezumtla de patermtate aC\IUnea
absol ut e a adoplie
).
casatone1 ' ac\lun ea m declararea

' nulitatii
1

di~ c~rt~~ea ~~

Tin~nd. cont de recenta modificare a art 4

~e ;olut"
dm IUriSprudenta >I din doctrina j 5 C. proc. civ., trebuie reconsiderate o serie
I

eca~~sa procesul civil. Astfel, potrivit pnmul~ic~~e~~

po
mteresei~r.legitime
ale mmori\or, ~ec:r~~n:ste necesar pentru apara.rea d;.r;,~~~~~r~:
precum ~~ m alte cazuri expres prevazute dele ~or:use sub mterdicpe ji ale disparutilor

"

pornJ acpunea Clvi!a on d

:.

jnve,te_ dreptul procurorului de a

a artJcoluluJ mentionat

exe~o~neasca procesul Civil indiferent daclpricma a~;

menponate de text, procurorul poate sii

sau nu caracter strict personal. Sore

ge : jadar, dacii ar fi In mteresul ersoanel '

:~~e~Joare, fip~ocurorul. p_oate sa iOtrodudi ~ ~e~~r~t;ar t~ol~~Je_J corespunZ~i:toare reg!ementarii

s eJa ar ' m mteresul minorului.

Boroi
Borof

ma~a

g Utrea

paternita~ii,

dadi admiterea

Drept civil. Persoaneie

472

4.2.3. Clasificarea acfiunilor de stare civile in funcjie de incidenja

prescripjiel extinctive
AC}iunile de stare civila sunt aqiuni nepatrimoniale, astlei !neat, 1n princip1u, ele nu sunt supuse prescnptiel extinCtive._
_.
v
v
De Ia regula 1mprescriptibilitalii ae}iunilor de stare c1v11a ex1sta urmatoarele
excep}ii:
. .
vv . .
t'b'IV
_ ac'liunea 1n declararea nulitatii relative a casaton:' care este prescnp I 1a
1n termen de 6 luni de ia 1ncetarea v1olen}e1 sau, dupa caz, de Ia descopenrea
_ _.
. .
erorii ori a vicleniei (art. 21 C. lam.);
_ acliunea 1n tagaduirea paternita}ii, care este s~pusa prescnpliel extmct1ve
1n termen de 3 ani de Ia data d!nd solul on, dupa caz, fostul sot_ al mame1 a
cunoscut na~terea copiluiUI; pentru copil, termenul de preSCip}le de 3 an~
1ncepe sa curga de ia data ma 1oratuiU1 sau, daca ac)iunea nu a fost mtrodusa
1namte de acest moment (art. 55 C. fam.);
_ ac!iunea 1n stabilirea paternitalii, care este prescriptibila 1n term~~ de un
an de Ia na~terea copiluiui sau, dupa caz, de Ia 1ncetarea. conv~etu'!" mame1
copiiuiui cu pretinsul tata on. de Ia ~ata Ia. care pre~msul tata a. m~e:tat sa
presteze 1ntretmere copilului; cand copilul av p1~rdu~. call~a~e.a de cop~l ?'~ ~asa
iorie termenul de un an curge de Ia data ramaneru deflmt1ve a hotararu JUdedito;e~ti pnn care s-a admis cererea d~ vt~?adUire ~ paternitaJii; tre.bule preCiz~t
faptui ca aqiunea 1n stabilirea patermla\11 poate f1 mtrodusa oncand de copil,
fiind imprescnptibila 1n timpul vietii acestUia (art. 60 C. fam.)..
. .
Aplicand reguia exceptio est stnctiss1mae tnterpretatloms. ~~ ap".catlon,ls,
rezulta ca toate celelaite aqium de stare c1vila sunt 1mprescnpt1bile extmct1v.

4.3. Puterea de lucru Judecal a hoter<lrilor pronunjale cu prlvire Ia

acjiunile de siare civile
Puterea de iucru Judecat a hotararilor pronunlate in materie de stare c1vila,
mai exact, opozabilitatea efectelor de drept material (substantial) ale acestor
hotarari prezmta anumite particularitali.
_ _
. v
Se adm 1te ca puterea de iucru JUdecat a hotararilor consli!utive (ad1ca a
hotararilor prin care se creeaza s1tua}ii JUridice noi, mexistente anter~or). se
produce fala de toate persoaneie: d~ci, efec~~le de drept matenal ale hotaranlor _
pronun(ate cu pnvire Ia ac)Junde m mod1flcare de stat sunt opozabde erga

Persoana fizidi

noul element de stare c1vda, doband1t ca urmare a adm1terii aqiunii.'

De asemenea, se considera ca ~~ efecteie de drept material ale hotararilor
declarative pronunlate cu pnvire Ia aq1unile de stare c1vila ce pot fi exercitate
numa1 de anumite persoane (ac(lunea 1n tagaduirea paternitalii, actiunea in stabilirea filiallei fala de mama sau fala de tala) sunt opozabile erga omnes, terteie
per;oane neavand posibilitatea sa conteste elementul de stare civila respect 1 ~.'
m sch1mb, nu ex1sta o solu(1e unitara 1n privinla celorlalte hotaran declarative pronun!ate 1n materie de stare civila, adica a hotararilor declarat 1ve
pronun(ate cu privire Ia aqiunile de stare civila (este vorba de acpuni in contes~a!ie de stat) ce pot fi exercllate de orice persoana interesata.
Intr-a opime, se sus!ine teza caracterului relativ al acestor hotaran JUdecatore~ti,3ceea ce inseamna ca elementui de stare Clvila ce a format obiectul
procesului finalizat cu pronun!area hotararii ar putea fi pus 1n discutie 1ntr-un
alt proces in niasura in care nu ar ex1sta identitate de pa!fl. lnco~vementul
acestUI s1stem ar consta in aceea ca, teoretic, ar fi posibil sa se aJunga Ia pronun!area, cu pnv11e Ia acela~1 element de stare civila, a unor hotaran ude1
cat?re~ti definitive contradictorii, In funqie depa!file din proces.

. In opm1a cont:_ara,.se afirmavcaracterul absolut al hotararilor 1 udecatore~ti in

d~SCU!Ie, op1_n~a fundmteme1ata pe ideea indivizibilitillii starii civile, 1n sensu!
ca starea CIVIla a une1 persoane trebuie sa fie aceea~i fa\a de toate subiectele de
drept, ceea ce 1nseamna ca nu ar fi posibil ca c hotarare prin care se declara 0
an~mita stare civila sa. produca efecte doar 1ntre pa!file din procesul respectiv.
_ In ce ne _P~1ve~te, c~nsideram ca hotararile declarative pronunrate in aqiunile
de stare C1v1la ce P?l f1 e;ere~tate de once persoana 1nteresata sunt opozabile ~~
te!felor persoane,_ msa, m raport de s1tualm con creta, s-ar putea recunoaste
te!fulu~ '?tere~at dreptul ~e a face dovada contrara, eel pu\in pentru 1poteza In
care pal}ile dm procesul m care s-a pronunlat hotararea ce se opune te!fului au
frauvd~tm:eresele_ acestUia din urma. ln alte cuvmte, ar urma ca pentru asemenea
h.o~aran sa se aphce, pnn analog1e, solupa prevazuta de legiuitor 1n matena hotaranlor pron~~late cu pnvire ia cererile prin care se solicita anularea (desfiinlarea), mod1flcarea sau completarea actelor de stare c1vila lart. 23 alin. (2) din
Decretul nr. 31/1954 ~~art. 15 din legea nr. 119/19961.'

'.A s_e v__e~ea, spre exemplu: D. Alexandresco, op. cit:, val. Ill, p. 564; c. HamangJU,
AI. BicOJanu, op. c1t., voi. I, p. 345; C. StJtescu, op. cit., p. 176 ~~
p. 1~1; H. _:;t L. M.azeaud, J.N}aze~ud, Fr. Chabas, op. cit., p. 45.

C. Hamangw, I. Rosettr-8.3/anescu, AI. BJicoranu, op. cit., val. 1, p. 345; c. Stiftescu,

op. c1t., p. 176 ;i p. 180-181.
~A se vedea, de exemp!u, D. Alexandresco, ~p. cit., voi. Ill, p. 564.
Pentru o solut1e asemanatoare, a se vedea ~~ C. Stiftescu, op. cit., p. 179-180.
I.

De. exemplu, s-a decis di este 1mprescrlptibila extinctlv aqiunea ln .. contestarea

existenfei impre1urarilor care sa faca. ~plicabil~ prezum~ia .de ~ater~1tate - C.A. Bucure~tl,
.s. a IV-a c1v., dec. nr. 520/1997, in Culegere de prac!lca ]Ud1cmra CIVil a 1993-1998, P 126.
Rnrni

473

omnes, fara a exista pos~b}litate~ ca le!fele persoane sa ma1 puna in disculie

Rosettl-8~/anescu,

Orept ctvil. Persoanele

470
4.2. Ctasiticarea acjiunilor de stare clvila
4.2.1. Clasificarea actiunilor de stare clvila.ln tuncjie de obieclul sou
tinalilatea lor
De regula, 1n doctnna, dupa obiectul sau finalitatea lor, ac(iunile de stare
ctvila
sunt clasificate
In:' de stat, adica acele aqiunt pnn care se urmarejte
- acJtun>
rn reclamaJte
obtinerea altet stari ctvile (mat exact, a altut element de stare civil a) decat cea
existent:\ Ia data intentarii acltunii. Sunt mcluse In aceasta categone acliunea In
stabilirea maternitalii jl acliunea In stabilirea paternitalii;
- acpum rn contesta)ie de stat, adica acele acliun> prm care se urmarejte
lnU!turarea unet stari civile (mat exact, a unu1 element de stare CIVil a), pretins
nereale, jl lnlocu~tea e1 cu alta, pretlns reala, de exemph.J, ac\1unea In tagadUirea paternitatH, ac11unea In contestarea recunoasterH voluntare de matermtate sau de pat~rnitate, ac(1unea In nulitatea casaionei, aqiunea In nulitatea
adop\lel, acpunea In nulitatea recunoajterii voluntare de matermtate sau de
patermtate
- acpunietc.;
rn modificare de stat, adica acele ac(1un1 prin care se urmarejte o
schimbare, doar pentru viitor, In starea civila a persoane1, cea antenoara
nefiind contestata. Este cazui ac(1unii de divor(, al acpunH In desfacerea adop(tel jl al acpunii pnn care se solicita schimbarea sexulul.
In cazul primelor doua categorii de ac\iUnl menponate ma1 sus, hotararea ce
se va pronun\a, In caz de admitere a cererH, va avea un elect deciarat1v, In
sensu I ca ea va declara o stare c1vila anterioara. Spre exemplu, In cazul admlterii unei cereri In stabilirea paternitatii copilulu1 din afara casatone1, stabilirea
filia(tei acestui copil fa(a de parat va avea efecte nu numa1 pentru viitor, c1 j'
pentru trecut, paratul fa(a de care s-a adm1s ac(iunea fiind considerat tatal
copilului Inca de Ia najterea acestuia din urma, iar nu numa1 din momentui
ramanerii definitive a hotararii pnn care s-a admts cererea In stabiiirea paternita(i'1.2 Avand In vedere efectul declarat1v ai hotararilor respectiVe, se consldera, uneon, ca aq1unile In reclama\le de stat jl aq1unile In contesta}ie de stat
formeaza o singura categone de aq1uni de stare c1vila, In ambele 1poteze Hind
vorba de recunoajterea, cu etect retroacttv, a unut element de stare ctvila
contrar celui care, In aparenla, ex1sta Ia data 1ntenta.r'1i acpunii.
' A se vedea, spre exemplu, C. Stiitescu, op. cit., p. 169-170; Gh. Beieiu, op. cit., 1999,
p. 377; E. Poenaru, op. cit., p. 325; H.,; L. Mazeaud,}. Mazeaud, Fr. Chabas, op. ot., p. 40.
Totujl, In cazul declariirii nulitiilii
solul de buna-credin!ii pastreazii calitatea
2
de SO\ dintr-0 casatone.va\abi\a pentru mtervalui de timp cupnns 1ntre momentu\1ncheierH
casatoriet \ovite de nulitate >' momentul ramanerii definitive a hotararii pnn care a tost
anu\ata casiitona respectiVii Iart. 23 alin. (1) C. tam.L deo, In privin!<' lui, hotiirarea produce

c~satonei,

Persoana fizidl

In cazul celel de a tre\a cate o .. d

471
un elect constitutiv, efectele p;;;~~~an~~- se admlte cererea, _hotararea va avea
trec~t. Spre exempiu, adop\ia antenoara s!e nun:a' pentru Vlltor, nu 51 pentru
neru ~revocabile a hotararii ,. d. "
.
consldera deslacuta pe data r" ,
I
u ecatorestl de lncuvi t
amaa aceasta data, lnceteaza ruden .
"
mare a noii adoplii, dec' d
ra creata pnn adoptie
' e
'
"<i reapare ru d enra

f~teasca.

4.2.2. Clasificarea
acliunilor
d e stare
- . - tn funcfie de legitimarea
procesuala
activo

ctvtla
0 alta clasificare a acpunilor de 1
.. "
perso"anelor lndreptalite sa ie exerci::: c~v;la se poate face 1n func(le de sfera
actlva, distingandu-se:
' eel In raport de legitimarea procesuala
.
- ac!luni ce pot fi. pornite numal de
ditre tltularul starii ctvile. Aceasta
categone mclude ac\iunea de div rt
relative a disatoriel;
o ,, precum ~~ actrunea In declararea nu!it.3.tii
- aqium ce pot fi pornite de titular d
.
pro"curor,' eventual ?i de alte organe s~u e reprezentantul legal al acestula Sl de
msa de once persoana care ar 'ustt
persoane expres prevazute de lege nu
r ..

J 1 1ca un mte
(
'
nJ ~~II, aqiunea in stabiliroa pater "t"t'
_res actrunea In s_tabi!irea mater01 a II act1un a '
act"_lunea 10 desfacerea adopliei);
'
"
"d
. '
, ' e In taga Ulrea paternitatii,
- acttunt ce pot fi pornlte de once r
"
"
tarea recunoasterii voluntare de m t pe soan a IOleresata (actiunea in contes
t ..
.
.
a ernttate
r
.
.
eru vol~ntare de paternitate, actiunea ' ac.lunea 10 c?ntestarea recunoaslin contestarea flfla\lei fala de mama
atuncl cand flilalia rezulta din c 'rt"f
510\a a starii Civile conforma c e ' lcatu de na?tere lara 1nsa a exlsta o tolo
u acest
cert1ficat' act_lunea lri contestarea exls-tentel lmpreJurarilor care sa faca
aplicabif"
lri declararea nulitatii absolute a
" " a prezumJia de paternltate actlunea
absolute a adop\iei)..
casatonel, ac(iunea In
nulitatii

declarare~

Tin~nd. cant de recenta modificare a art 45

~e lolu~ll
dtn IUnspruden~a >' din doctrina in C. proc. civ ., trebuie reconsiderate o sene
I

;~a~:~a procesul civil. Astfel, potrivit pnmuluic~~e~~

porm acpunea ovila ori de d.te o

r;'tel dlreptu! procurorului de a

a a reo u ur mentronat procuroru!

mteresel~r legitime ale mtnorilor, ale erso~n:ste necesar pentru apararea ct'repturilor <i
~ec~m ~11n alte cazun expres prevazuie de leg~'?r:u~e s~b tnterdictte ~~ ale disparutilo;
en Onate de text, procurorul poate sa
: ~a ar, aca ar fj !n tnteresul persoa~elo~

exe~or:easca procesu_l CJvil indiferent .dad. pricJna are

antenoare, p~ocuroru/. poate sa iOtrodudi ~ ~ cont~ar solutJeJ corespunzatoare reglementarii
acesteta ar fi m mteresui minoruiw.
erere m tagaduJrea paternita~ii, dadi admiterea

sau nu caracter strict personal. Spre

efecte numat pentru viitor.

Boroi

Bor01
'""''''""""'''"'"'''''"'

"''""'"'"'1'"'''"""''''''

Drept c1vil. Persoaneie

472

4.2.3. Clasificarea acjiunilor ae siare civile in funcjie de incidenja

prescrlp!iei extinctive

. Ta sunt
nepatnmontale,
astfei Inca!, In prinAqiunile de stare CIVI
. artiuni
. ~,
.
supuse
prescripttel
extmcttve.
"
1
1
ctptu,
e
e
nu
sun
'bTt"l..
rttunilor
de
stare
civila
exista
urmatoare
1e
De Ia regula tmprescnptl ' ' a II a~,
.

exceplii:
.
r "!" reiattve a casatonei, care este prescnptibila
- acliunea In declararea nu tta II
I t . u dupa caz de Ia descopenrea
In termen de 6 lum de Ia lncetarea VIO en.el sa '
'
erorii on a vtc~em:i ~art 21 C. lam:\.. are este supusa prescnp\tei extinctive
, - aqtundea ;n
ori, dupa caz, fostui sol al mam ei a
10 tennen e
.
.
de presctptte
t ea copilului pentru cop1,1 termenul
.
d_ e 3d am
cunoscut na~ er
.
' .
. " daca'actiunea nu a lost mtro usa
1
In cepe sa curga de Ia data maloratu u' sau,
,
, t de acest moment (art. 55 C. fam.);
",
d
mam e .
,
..
. a(
re este prescnptibila 10 termen . e un
- acttunea tn stabtl~rea patermt II, c~ de Ia lncetarea convie)Uirii mamei
an de Ia na~terea cop!lul~l sau, dupa c '
care retinsul tata a lncetat sa
copiluiui cu pretmsul ~ata on, de Ia ~at~ Ia ierdut ~alitatea de copil din casa0
presteze lntretmere coptluiUI; ca~~ ~ ~~~~ :a~anerii definitive a hotararii judetone, termenul de un an curge
do tagadUire a paternitatii; trebuie precizat

:~r~~u;:e~!:~~~~~a:~~~i

~at~~~~~p:~~~~~:: ~~a ~~~:~r~=r~:~=rn~atii poate fi introdus~ oricand de copil,

~~~~ ~~~;~~cr;~~~~a !::~;f;~ 1 :~;~~~~~;~~~~:a(!rtin~~r~;e~~~~'s. ~~ aplication,'s,

rezufta ca toate celelaite aclium de s!are civila sunt tmprescnpttbtle extmcttv.

4.3. Pulerea de lucru judecal a hotarorllor pronunjate cu privire Ia

actiunile de siare civila

~uterea

de lucru IUdecat a hotararilor pronun}ate In materie de stare ctvila,

mai exact, opozabilitatea efectelor de drept matenal (substanlal) ale acestor
hotarari preztnta anumite particularita(i.
.
.
. . ( d' "
Se admite ca puterea de iucru ;udecat a hotar1lfllor conslt!Ultve a IC)a a
.. - 'd' noi mex 1stente antenor se
hotararilor pnn care se cree:~a J~~,a~~~~~~:~~~: dre~t matenal ale hotararilor
produce
latacu
de pnv1
toat~:~~s~~~unile
In' modificare de .stat sunt opozabile erga .
pronun(ate
.

De. exemplu, _s-a dec1s

vc~ este 1~pr~scri~:~~!ti:xt~:~~e;~;~:e~ ~~A.c~~t;~~:~~~

existenjei_'mpreturanlor care sa taC:! aphcabda p . ' ; d' .. " . 'Ia 1993-1998 p. 126.
. nr. 52011997, tn Cutegere de practiCd JU IClara CIVI
'
.s. a IV-a c1v., dec.
Boroi

Persoana fizidi

473

omnes, lara a exista posibilitatea ca tef\ele persoane sa ma1 puna In discupe

noul element de stare civila, dobandit ca urmare a admiterii acpunii. 1
De asemenea, se considera ca s efectele de drept material ale hotararilor
declarative pronuntate cu privtre Ia acpunile de stare ctvila ce pot fi exercitate
numai de anumtte persoane (aqiunea In tagaduirea paternitatii, aqtunea In stabilirea filiatlei lata de mama sau fa}a de tata) sunt opozabile erga omnes, ter(ele
persoane neavand posibilitatea sa conteste elementul de stare ctvila respect1v. 2
1n schimb, nu extsta o solutie unitara In privinta celorlalte hotarari declarative pronuntate In materie de stare civila, adica a hotararilor declarative
pronuntate cu. privire Ia aqtunile de stare civila (este vorba de ac(tunt In contestatie de stat) ce pot fi exercitate de orice persoana interesata.
1ntr-o opinie, se sus(ine teza caracterului relativ al acestor hotaran ;udecatoresti,3 ceea ce lnseamna ca elementul de stare ctvila ce a format obiectul
procesului finalizat cu pronun(area hotararii ar putea fi pus In discutie lntr-un
alt proces In niasura In care nu ar exista identttate de parti. lnconven1entul
acestu1 s1stem ar consta in aceea ca, teoretlc, ar fi posibil sa se a;unga Ia pronuntarea, cu privire Ia aceia~1 element de stare c1vila, a unor hotaran ;udecatore~ti definitive contradictorii, In functie depaf\ile din proces.
1n opinia contrara, se afirma caracterul absolut al hotararilor IUdecatore~ti In
discutie, opinia fiind lntemeiata pe ideea indivizibilitalii starii ctvile, In sensu!
ca starea c1viia a unet persoane trebUie sa fie aceea~i lata de toate subtectele de
drept, ceea celnseamna ca nu ar fi posibil ca c hotarare prin care se declara o
anum ita stare ctvila sa produca efecte doar lntre paf\ile din procesul respectiv.
1n ce ne prive~te, consideram ca hotararile declarative pronun}ate In aqiunile
de stare civila ce pot fi exercitate de once persoana mteresata sunt opozabile ~i
tef!elor persoane, lnsa, In raport de s1tua(ia concreta, s-ar putea recunoaste
tef\ului interesat dreptul de a face dovada contrara, eel putm pentru ipoteza In
care par(ile din procesulln care s-a pronuntat hotararea ce se opune tef\ulut au
fraudat intereseie acestUia din urma. 1n alte cuvmte, ar urma ca pentru asemenea
hotarari sa se aplice, prin analog1e, solupa prevazuta de legtuttor In materia hotararilor pronuntate cu pnv~re Ia cererile prin care se solicita anularea (desfiintarea), modificarea sau completarea actelor de stare civila lart. 23 alin. (2) din
Decretul nr. 31/1954 ~~art. 15 din legea nr. 119/19961. 4

; .A se vedea, spre exemplu: D. Alexandresco, op. cit:, vol. Ill, p. 564; C. Hamangiu,
i. Rosetti-Batanescu, AI: BJicoianu, op. cit., voi. I, p. 345; C. StJtescu, op. cit., p. 176 ~~
p. 181;
H. 5i L. Mazeaud, }. Mazeaud, Fr. Chabas, op. cit., p. 45.
2
C. Hamangiu, I. Rosetti-BJ/Jnescu, AI. BJicoianu, op. cit., val. 1, p. 345; C. Stiitescu,
op. Cit, p. 176 Sl p.180-181.
3
A se vedea, de exemplu, D. Afexandresco, op. cit., voi. Ill, p. 564.
4
Pentru o solutie asemanatoare, a se vedea ~~ C. StJtescu, op. cit., p. 179-180.

474~------------------------------------~u~r~e~p~l~Cl~V~ll~.r~e='~'U~d~'~'e~'e

5. Proba starii civile

Pentru a dovedi starea civila (un anume element de stare civila) a unei
anum1te persoane este necesar sa se probeze existen(a 1mprejurarilor care au
general starea c1vila respect1va, dec\ a actelor sau faptelor de care legea ieaga
diferite efecte de stare civila. Asadar, ob1ectul direct al probe! 11 reprezmta
1zvoarele de stare civila ' iar numid ca a consecinta
a dovedirii acestora se face
.
proba 1nsa~i a starii civile.
.
Regula 1n matena probe1 starii civile este 1nscnsa atat 1n art. 22 din Decretul
nr. 31/1954, cat ~i 1n art. 13 din Legea nr. 119/1996. Starea civil a se dovede~te
cu actele 1ntocmite 1n reg1strele de stare c1vila, precum ~~ cu certificatele de
stare c1vila 1ntocmite pe baza acestora, care au aceea~1 putere doveditoare.
1ntrucat actele de stare civila au natura iuridica.a unor lnscnsurl autentice,
rezulta ca pentru tot ceea ce reprezmta constatari personale ale ofiteruiUI de
stare c1vila; actele de stare c1vila fac dovada pana Ia constatarea falsuiUI prin
hotarare judecatoreasca. definitiva, iar pentru celelalte inscneri pana Ia proba
contrara,solu\ie expres prevazuta de art. 14 din Legea nr. 119/1996.
Prin excep!ie, starea civila se poate dovedi, 1namtea mstanlelor judecatore~tl, cu orice mijloc de proba adm1s de lege daca:
- nu a existat reg1strul de stare c1vila;
- reg1strul de stare civila s-a pierdut on este distrus, in tot sau in parte;
-1ntocm~rea actului de stare civil a a fast on-,sa;
- procurarea certificatului de stare c1vila este cu neputm\a.
Se admite, atat In doctrina, cat ~~ In jurisprudenla,' ca dovada starii civile
poate fi facuta cu alte mijloace de proba ~~ atune\ dl.nd se urmaresc alte efecte
(patnmomale sau nepatnmoniale) dedit cele de stare c!vila.

Secfiunea a 111-a. Capacitatea civile

a persoanei fizlce

i.!-.'

Subsecfiunea I. Precizari introductive

Personalitatea JUridici!. reprezinta aptitudinea de a fi sub1ect de drept, deci
aptltudinea de a fi titular de drepturi ~~ obliga!ii.
Pentru desemnarea personalitalii JUridice se ma1 folosesc ~~ nopunile de
capac1tate JUridici!. sau capaCitate de drept. Personalitatea (capacitatea) JUridica

' Spre exemplu, Trib. Suprem, Coiegiul ctvil, dec. nr. 2013/1956, Culegere de decizii
1956, p. 31.

1ersoana nztca
475

nu trebuie confundata cu notJUnea de persoana IUridica, deoarece vocat 1a de a

f~ subu;,ct de drept este recunoscuta atat persoanelor 1uridice, cat ji pers~aneior
fiZice. In alte cu:Jnte, au personahtatea JUridica nu numa 1 persoanele lUrid ice,
c1 ~~ persoanele f1zice.

Personalitatea Ju;idi~a este umcii., adica una singura pentru fiecare subiect
de drept (persoana fJzJca sau persoana juridical, lnsa ex1sta pnn capacitatile din
d1f~r~tele ramun de drept. A~adar, a parte a capacitatii juridice este cap~c tatea
CIVJ!a.

P~in capacitat:_a. Clvilii. a persoane1 fiz1ce ln!elegem acea parte a capacitalii

JUn_dJce, ce consta m apt1tudmea persoane1 fiz1ce de a avea dreptun subiect1ve
cJvde ~~ obliga!ii civile ~~ in aptitudinea de a dobandi ~~ exerc 1ta dreptun
subJective CJvde, precum SJ de a-~i asuma 51 executa obligatii c 1vil .
lnche1erea de acte juridice CIVile. i

e, pnn
Capacitatea cJvi.la a persoanei fizice este aicatuita din doua elemente:
- capac1tatea de folosmla;
- capaCitatea de exercitiu.
Subsecfiunea a 11-a. Capacitatea ciVifa
de folosinfa a persoanei fizlce
_ 1~ Delinijia ~~ caracterele jurldice ale capacitalii civile de folosmfa a persoanei fizice

1.1. Definifie
0 definilie legala a capacita!ii de foiosin!a o lntalmm In art. 5 alin. (2) din
Decretul nr. 31/1954, potnv1t caruia, .,capac1tatea de folosinta este capac 1tatea
de a avea dreptun ~~ obligalii."

Pornmdu-se de' Ia aceasta definilie iegala, In doctrina au fast ofente ma 1

mu}te defini!ii noliunii de capacitate c1vila de foiosJnta.
,In ce n_~ prive~te, vom defini capacitatea civiti. de folosmpi a persoane1
fizlce c~ fund acea parte a capacita}ii c1vile care consta 1n aptitudinea persoanel f1z1ce de a avea areptun subJective ctvile ~ 1 ob/igaJii civile. 2
1

Pentru controversa reierftoare Ia vocaua (lntinderea) capacit.3.tii civile a se vede

1 Gh 8 1

.
>

a, spre
exem~ u,
. ~ e1u, op._ ctt., 1982, p. 44-46. Repnem a1c1 doar opmla conform ca.rela
capa~rta:ea crvtla c~nstltUJe ? capacttate de ramura, adid de drept c1vi!, ex 1st<'ind diferente
not~btle 1nt~e capacr~~ea ctvlla ~~ capaciti3.lile din ceielaite ramuri de drept.

.. Ca~~Clt~tea ctvtla de tolosmta nu trebUte insa redusa Ia capacitatea de a incheia actul

iundtc ct~rl. In ~lte cuvmt~, in c~~a ce ~rfve~te capacftatea ctvila de folosin~a, nu preztnta
relevanta rzvoarele raportunlor tundtce ctvlie {acte _turidice sau fapte juridice In sens restrans).

Boroi

Boro1

'" ...,,,,,.1""'''

Drept c1vil. Persoanele

476

1.2. Caraclere juridice

Capacitatea civiHi de folosmtli a persoanei fizice prezmta urmatoareie
caractere JUridice: legalitate, generalitate, malienabilitate, mtangibilitate, egalitate ~~ umversalitate.
Legalitatea capacitatii de foiosinta a persoane1 fiz1ce este acel caracter ce
constli 1n faptul ca legea reglementeaza toate aspecteie (institUlre, 1nceput, con\1nut, tncetare) referitoare Ia capacitatea civila de folosinta, dec1 aceasta capaCitate
este exclus1v de domeniullegii, ea nefiind de domeniul vointei individuale.
Cenera/itatea capacitatii de foiosmta a persoane1 fizice este acei caracter
care consta 1n faptu I ca prin capacitatea de folosinta a persoanei fizice se
exprima apt1tudinea generala ~~ abstracta de a avea toate drepturile ?I obligatiile c1vile. Acest caracter JUridic se deduce din 1nsa~l definitia legala a
capacitalii civile, definitie oferita de art. 5 alin. (2) din Decretui nr. 31/1954.
Pnn ma/ienabilitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice se 1nteiege
1nsuwea aceste1 capacita\i de a nu putea forma obiect de renuntare, mc1 macar
part1ala, ~~ mci obiect de instrainare. Acest caracter Juridic este consacrat
expres de art. 6 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954, potr1vit carUla, ,mmeni nu
poate renunta, mci 1n tot, mci 1n parte, Ia capacitatea de foiosinla l... l''
Pnn mtangibi/itatea capacitatii de folosmta a persoane1 fiz!Ce se desemneaza acea caractenstidi a aceste1a de a nu i se putea aduce iimitari (ingradirD
deca.t pnr. texte exprese de lege. Acest caracter JUridic este consacrat expres de
art. 6 alin. (1) din Decretui nr. 31/1954, care prevede di ,n1meni nu poate fi
1ngradit 1n capacitatea de foiosmta (... ) decat 1n cazurile ~~ conditiile prevazute
de lege."

Egalitatea capacitatii de folosinta a persoanei fiz1ce const1tuie concretizarea,

pentru aceasta materie, a pnncipiului egalitatii 1n lata legii civile.Acest caracter
JUridic este consacrat expres de: art. 4 alin. (2) din Decretul nr. 31 /1954; art. 3
51 art. 26 din Pactul international privind drepturile c1vile ~i politice ale omului;
art. 2 pet. 1 din Conventla cu pnvire Ia drepturile copiluiui; art. 14 din Conven\la europeana pentru apararea drepturilor omuiu1 ~~a libertatilor fundamentale.
Umversalitatea capacitatii de folosmta a persoane1 fiz1ce este acei caracter
care consta 1n tnsu~1rea capacWitii de foiosinta de a fi recunoscuta (atribuita)
tuturor oamenilor. Acest caracter JUridic este consacrat de art: 4 alin. (l) ~i
art. 6 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954, precum ~~de art. 16 din Pactul international privind drepturile civile~~ politice ale omuiU\..
2. Tnceputul capacitafii civile de foiosinta a persoanei fizice

Persoana fizidi

477

De Ia aceasta regula exista 1nsa 0

sunt recunoscute de Ia conceplu
. (
, ne,
am.
2) din Decretul nr 3 1119541
I

de commodis etUS agttu;.

exce li
.

p e, m sensu I ca dreptunle copilului

msa numa1 daca el se v
t . [
. ~
ana~ e VIU art.?
0

- m ans conceptus pro nato habetur quoties

Aceasta exceptie, care este cunoscuta 1n doctrina 1

. H . . ? sub numele de capaci1ndep~in~te cumulativ doua con~ifii: neJ IZJce, l~i gase?te aplicare dad! sunt

tatea de folosmJa anttcipata a ersoa

- sa fie vorba de drepturile copilului I r

d bl' .. . .
Aceasta conditie este indeplinita nu ' a. nu eo lga!u CIVIle pentru acesta.
direa unui drept subiectiv civil ut sin;~~~~ atuncl can~ ar fi v?rba de doban~a o mo~tenire intreaga sau Ia o fractiun~ di ?I _atuncl cand cop.ilul est: chemat
mseamna ca ei dobande$le nu numal activu~tr 0 mo?temre, chlar daca aceasta
acceptarea mostenirii cuvenita
.
' Cl ~~ paslvul succesoral, deoarece
facuta sub ben~ficiu de mventaunul mmor este socotita 1ntotdeauna ca fiind
r, ceea ce exclude raspund
succesoral
erea pentru paslvul
. dincolo de limitele actl vul u 1. succesoral.
- copdul sa se nasdt viu (nu 1nsa neapar t .1 ' b"l1 ..
.
..
respectivul copil sa fi respirat ce P .
d. ~ ~ VIa ), fund dec1 suf1c1ent ca
1
1
.
...
.
UlnO a.
Dlspozllllle legale referitoare. Ia rec n
.
favoarea copilului conceput treb .
u boa~terea capacltalll de folosinta in
menteaza timpul legal al cone Ule coro orate cu art. 61 C. lam., care ~eglesutaoptzecea Zl dinamtea na?teri~~~;lilu~~~.e este cuprins 1ntre a trelsuta si a
0

Artocolul 61 C. fam. mstituie doua prezumfii/ega/e:

- prezum)la celel mal .lungl gestatii $1 c I
.
..
prezum)ie legala ~bsoluta irefragabila;
eel mal scurte gestatu, care este

- prezumlm ca este posibila conceptiun 10

. .
_ ea on care dm. zdele cuprmse 1n
mtervalul (de 121 zile) situ at intr
300
este o prezumtle legal a relativa ~ asens ia ~ a 180;t Zl .d~namtea nasterii, care
u ca ;ste a mlsl~da proba care tinde a
dovedi ca era posibila conce ' u
1
luiUI de 121 zile; cu excluder:! c~~~~~~~ma~rtmtr-o anu~1ta POrtiune a intervae pa .1 a acestu1 mtervallegal.

3. Confinutul capacilajii civile de fo!osinfa a persoanei fizice

3. I. Nofiune
ConJinutu/ capacitaJii ovile de foiosinJa .

. ..

tudinea persoanei fizice de a

~ perso~nel flzlce este dat de aptlcivile. Acest conpnut se obtiOe ~~ea toate re~tur~le subiective ~i obliga(iile
aptitudinea persoanel fizic,; de a ~v:~u~;:ea a ,ou~ latun: la~ura acttva, adica
adidi. aptitudinea persoanei fizice de a
ptubnl:u~~ectl~e CIVIle; /atura pasiVa,
avea.o 1ga(11 CIVIle.

CapaC!tatea Clvila de folosinta a persoane1 fiz!Ce 1ncepe, 1n prinCipiu, de Ia

data na?terii.
31

Boroi

_:4c:.7::.8____________________u_r_ep,_t_c_,v_,_,

~ers~

intinderea reala a con\mutuiUJ capacitatii c1vile de folosmta a persoanei

fiz1ce se determma 1nsa prin luarea 1n considerare a 1ngradirilor acestei capacitati, astfel cum acestea sunt stabilite prin diverse acte normative.
A~adar, 1n continutul capacita)ii civile de folosin\a a persoanei fizice nu
intra drepturile interzise prin 1ngradirile capacitalii de folosinlii ~~ mci cele
apal}inand altor ramun de drept.
ingradirile capacita(ii civile de folosmta a persoanei fizice nu pot ex1sta
decat 1n cazurile ?I conditiile prevazute expres de lege, putand fi calificate ca
mcapacita!i (speciale) de drept civil.
3.2. Clasificarea incapacita!ilor de folosinta

lncapacitatile de folosinta pot fi clasificate 1n funClle de ma1 multe criterii.

Astfel, dupa tzvorullor, deosebim: mcapacita(i de folosm!a stabilite de legea
CJvila ~i incapacita(i de folosmta. stabilite de legea penala.
in func(ie de modul fn care opereaza, deoseb1m: mcapacita}i ce aqioneaza
de drept (ope legis) ~i incapacitiili care opereaza ca elect al unei hotarari IUdecatore)ti (de exemplu, dediderea din drepturile parintejti).
in raport de opozabilitatea lor, mcapacita}ile pot fi absolute ?i relative.
lncapacitiiple absolute 1mpiedica lnche1erea valabila a actului juridic de catre
incapabil cu orice alta persoana [de exemplu, incapacitatile de folosm(a
prevazute de art. 806 C. c1v., de art 807 C. civ., de art. 133 alin. (3) C. lam.
etc. I. /ncapacitafile reiative 1mpiedidi lnche1erea valabiia a actului JUridic de
catre mcapabil cu o anumita persoana sau doar cu anum1te persoane [de
exemplu, incapacitii!ile de folosmta prevazute de art. 809 C. c1v., de art. 810
C. CIV., de art. 833 C. CIV., de art. 1307 alin. (1) C. c1v., de art. 1308 C. civ., de
art. 1309 C. civ., de art. 128 C. lam. etc. I.
Dupa finalitatea lor, incapacitiilile se Impart 1n incapacita(i cu caracter de
sanc(iune ?i incapacitati cu caracter de protec}ie sau de ocrotlre.
3.3. lncapacilafi civile cu caracter de sancfiune

Ex1sta doua categorii de incapacita(i civile cu caracter de san~(1une:

- lngradiri cu caracter de pedeapsa penala. lntereseaza mterzicerea drepturilor pannte)ti ~i intemcerea dreptulu1 de a fi tulare sau curator. De asemenea,
de~i nu au caracterul unor pedepse pen ale, prezinta 1nteres ?' unele masuri de
s1guran)a luate de mstanta penala sau, dupa caz, de procurer (spre exemplu,
masura de s1guranla ce consta In mterzicerea dreptu!UJ de a se afla 1n anumite
localitati afecteaza dreptulla Iibera circula}ie, ca drept nepatnmoniai);
- 1ngradiri cu caracter de pedeapsa civila. lncludem In aceasta categone
decaderea din drepturile parinte)ti (art. 109-112 C. fam.), suspendarea exerci(iu!UJ drepturilor parilite~ti 1n situatia copilulu, abuzat sau neglijat, precum ~i In
B6rot

rt::I!IUdfl.:t riZICa

Sltua(ia copilului gasit sau a celui abandonat 1n .

479
. Unlta(l sanJtare iart. 64 alin (1_1
11
. .
.. v1n proteqia 01 p
.

u Ul], Precum ?' Peclepsele civile stabilite de Codulrom_o~area

dreptunlor coplCIV~I m matene succesorala
(nedemnitatea succesorala - art. 655
decaderea din beneficiul de inve ta ' acceptarea fol}ata a mo~tenirii - art 703
n r-art.712).

'
0

~~ (3) din legea nr 272/2004 prJ . d

3.4. lncapac!lafi civile cu caracter de prole

.
c re sou de ocrotire
- lncapacita(ile CIVile cu caracter de rotec i
.
.
In Codul CIVil, precum ~i 1n alte a t
p . l e sau de ocrot~re sunt prevazute
Astfel:
c e normative.
-

.-art. 806 c. civ. prevede ca mmorul mal . .

pnn dona(ie sau legal de bunurile sale
mlc de 16 an' nu poate dispune
- art. 807 C. CIV. permJte minorulu'i de 16 .
numai jumiitate din bunurile de care a
d~nl sa dispuna prm testament de
r putea lspune maJo_rul;
- art 809 C CIV pe de
.
. .,
o parte nu permit
.
Ipnn testament Jn favoarea tutorelu' .
de m~noru Ul de 16 ani Sa dispuna
ajuns Ia majora! sa dispuna pnn '~/ar, pe e alta parte, nu perm,te mmorulu,
tutore dadi socotelile definitive aie t~tn~lle sau testament 1n favoarea fostului
Sltua(ii afarii de cazul cand tuto I
eel nu au fast date ?' primite, In ambele
.
. re e este ascendentullu,
-art 810 C. CIV. prevede di medicii ' '
... '
In boala de care aceasta a mu t
? rarm?CI?lll care au tratat o persoana
testamentare pe care persoana ~~s;u :o__t prof,~ de dispozilfile fntre vii sau
excep(iileprevazute de aceia$1 artico~c~~~~u:e~a fac_ut ~~ timpul bolii, afara de
~~ fn; pr:vm!a preotilor care au asist~t e ~~nzand 'onc~pacJtatea respectiva
rellg,os In cursu! ultimei bali
p ce m cauza dm punct de vedere
prevede' ca testamentuJ f" t
-. art_' 883 c. CIV.
niCIO dispozi(ie 1n favoarea ofi(erilor basti
acul pe_ m~re nu poate cupnnde
cu testatorul;
mentu Ul, daca ace?tia nu sunt rude
0

-art. 1307 alin. (1) C. CIV. mterz~ce vanzarea 1ntre r

- art."1308 C. CIV. stabile?te ca nu pot fi ad'ude so_~, - .
persoana mterpusa: tutorii In
_J
catan, nJCI personal nJci pnn
d t .. ..
'
pnvmta aver" celor de b I
a arn, m privln(a averii ce sunt 1nsarc.. . " , "
su a or tutela; manav ..
map sa vanda admi . t t .. eru comunelor sau stabilim t I ,
.
'
ms ra orn, In privmla
bl' - . .
.
en e or mcredmtate 1n ... .. 1
.
..
pu ICI, m pnvmla avenlor statu lui ale "
,
gn)lrll or, func)lonaru
-. art. 1309 c civ dispune c" dca~or vanzan se tac prin mtermediullor

a /U ecatorii proc
'
cesJonan de _ dreptun litigloase c .
d '
urorn ?I avoca(ii nu pot fi
" . "
' are sunt e competent
.. d

care' raza tentonala 1~i exercita funqiunile;

a cul}u e apel 1n a
. . - art. 128 C. lam. interzice fncheJerea d
parte_. Jar pe de alta parte, tutoreie s t
e act~ ~undJce mtre minor, pe de o
' oul, 0 ruda m l1me dreapta on fratii sau
surorile tutoreiUJ;
0

Boror

480

Drept C1vil. Persoaneie

-art. 133 alin. (3) C. lam. dispune ca m1norul nu poate sa laca, n.icl chiar.cu
lncuviinl<Jre, donatii ~~ nici sa garanteze obliga!iile altula [de asemenea,
art. 129 alin. (1) C. lam. prevede ca tutoreie nu poate, in numele minorului, sa
laca donatii ~i nici sa garanteze obligatiile altuia];
-art. 44 alin. (2) din Constitu\le stabilejte incapaCitatea pentru cetatenii straini
~~ apatriz1 de a dobandi dreptul de proprietate asupra .terenurilor din Romania,
afara de cazurile 1n care ar li vorba de conditii rezuitate din aderarea Romamei Ia
Uniunea Europeana ji din altetratate mternationaie Ia care Romania este parte,
pe baza de reciprocitate, 1n cond itiile prevazute de legea organ ica, sau cazu I 1n
care ar fi vorba de dobandirea terenurilor pnn mojtenire legala
1n cadrui dispozitiilor Legii nr. 312/iOOS pnvind dobandirea dreptului de
proprietate privata asupra terenurilor de catre cetatenii straini ji apatnzi, precum ~~ de catre persoanele juridice straine sunt mstituite incapacitati de folosinta temporare, ce sunt supuse unUI termen. extmctiv, 1n sensu! ca, dupa trecerea une1 anumite penoade de timp expres prevazute de lege de Ia aderarea
Romanie1 Ia Uniunea Europeana, respect1vele mcapacitati 1nceteaza. Astfel,
art. 4 din actul normallv mentlonat prevede ca cetateanul unui stat membru,
nerezident In Romania, apatridul, nerez1dent In Roman1a, cu domiciliul1ntr-un
stat membru, precum ji persoana 1urididi nerezidenta, constituita 1n conlormitate cu leg1slatia unui stat membru, pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor pentru resedinte secundare, respecuv sedii secundare, ia 1mplinirea unui termen de 5 ani de Ia data aderarii Romamei Ia Uniunea Europeana.
De asemenea, contorm art. 5 din aceeaji lege, ceta}eanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul intr-un stat membru sau In Romanm, precum jl persoana
JUridica, ce a lost constituita 1n conformitate cu leg1slat1a unui stat membru pot
dobandi dreptui de propnetate asupra terenurilor agricole, padurilor jl terenurilor lorest1ere Ia fmplimrea unui termen de 7 ani de Ia data aderarii Romaniei
Ia Uniunea Europeana.
-art. 3 alin. (21) din legea nr. 16/1994 pnvind arendarea prevede ca pot li
arenda~1 numai cetatenii romani sau straini (deci, per a contrano, ar rezulta ca
apatrizii nu pot dobandi calitatea de arenda?i) care au pregatire de spec1alitate
agricola sau un atestat de cuno~tm}e agncole ori de pract1ca agncola' jl sa
prezinte garantiile solicitate de arendaton, iar art. 18 din acela~i act normativ
interzice funqionarilor publici ji salariatilor cu funqii de conducere din cadrui
regiilor autonome cu profil agricoi, al instituteior ji stapunilor de cercetare ~~
produqie agncola care au 1n admmistrare terenun agncole propnetate publiCa
sa ia fn arenda once lei de bunun destmate exploatarii agncole.

' Atestatul este e\iberat de organele abilitate de Mlnisterul Agricuiturii, P<'idurilor ?i Dez~
voltiirii Rurale, 1ar in cazui persoanelor fizice str3ine, de autoritatea competent8 din statui de

origine sau de provenienta.

Persoana fizica

3.5. Sancfiunea care intervine fn ca I . .

.
481
nerespectarea unei incapacildfi de folo~~~~ncheerd actulul juridic cu
1n. cazul nerespectarii unei incapacitii!i de I . . . .
lnchemt este lovit de nulitate lntru t
.
o OSin(a, actul JUridic astfel
'
ca capac1tatea de a lnche
tul d
es1eo parte a capacit!itii de foloslnta)
.
.
Ia ac JUri IC (care
reprezmta una dm conditiile (genera !e) de
validitate a actului juridic civil.
. Nulitatea este absoluta sau reiativa 10
.
mdividuai al interesului ocrotl't . d''
unqle de caract.erul obstesc sau
.10 I
. .
pnn e lctarea mcapac,,,..
.
1<> 11 on,. daca este
unqie de indicatia expresa a 1 . 'to . .
cazul
egiUI ruiUI In textul ce stabile~te mea:
pacitatea de folosinta:
Astfel, actul juridic civil lncheiat cu n
.
.
. .. . . .
art. 309 C~ civ. este fovit de nulitate abso~~~o~rea mcapac1ta!n mstitUite de
urmare~te sa ocroteasca doar , t
. .
' eoarece acest text de lege nu

.
n eresele mdividuale 1
. d'
VIZ?aza,yn primul rand, apararea resti iul . . . .. ~ e u~ela mtre Plirti, ci
mc,denta si In cazui actului Juridi~ fn ; . Ul JU:t'l'.?' Nuhtatea absoluta este
zut~ ~e art. 810 C. civ., deoarece textu~ delat cu lncalcarea incapacitli!ii previipOZI!Ie prohibitiva men ita sa ocroteas - e l~f?e este conceput nu numai cadisde ~parare a prestigiului proleslei de ~~~i~ ~sp~nator, ci ji ca regula genera Ia
nuhtate~,a~solutii se sanqioneaza i actele' ~ .arrr;ae~st sau de preot.' Tot cu
mcapae~ta!n de lolosmta provazut ~
Jundlce mche1ate cu nerespectarea
ca aceeasi sanctiune se api~IC" ,, : e art,. 44 alin. (2) din Constitu!ie. Apreciem
ill
. .
.
. d ' m cazu contract I . d
Inc carea mcapacitatilor Speciale d > I
" u ~~ e arendare lncheiat cu
de ,?rt. 18 din legea nr. 16/i 994
e o osmta prevazute de art. 3 a lin. (21) si
In schimb, actul Juridic lnch~iat cu ne
.
.
.
art. 1307 alin. (1) C. civ. este lovit de nuli socohrea m;apacita!ii prevazute de
respechva a fast edictata pentru a - . tate relatlva, mtruciit dispozitia iegalii
soane.(unul dintre S0\1, mojtenitor~pr::e~teresele mdividuale ale anurrlltor perdonal'.''?' ~~ creditorii unuia dintre soti). ;~an sau care ben_eliclaza de raportul
vme ~~ m cazul ln.cheierii actelor ,. 'd'
asemenea, nuhtatea relatMi intercit"!.

un 1ce cu nerespe t
.
_
a ' specla 1e de folos,nta (altele dect I
c area ce 1or1a 1te lncapaa ce e pentru care am aratat di intervme

I
D. 'Aiexandresco, op, cit., val IV
187
AI. Bilicotanu, op. cit, vol. I p. ss4
k 188; C HamangiU, I. Rosetti-Biililnescu
Ed._Actam,, Bucure~tl', 1999, ~- 42; Gh: 8~/er:a' Tratat de drept civil. Contracte SpeCiale:
nu_htatea ar (j relatJv.li, a se vedea M 8 C ~ op. ~It, 1999, p. 302. Pentru opmia ca totu~j
col~f'a Restitutio, Bucure~ti, 1998,_ p.
an acuzmo, Elementele dreptuiUl Civil, Ed. All,
..
n acest sens, Fr. Deak, op. Cit., p. 14o { n . .
, .
td. ActamJ, Bucure~ti; 1999, p. 185 ( ntru pe tru donaJie) Sl Tratat de drept .succesoral,
relatlvli, a se vedea:, D. Alexandresco ~ c't testf~~nt). Pentru opmia ca. nulitatea ar fi
P 32.5; C. Haman_g1u, t. Rosetti-Ba/a~esc~, ~"/. _v~i
p. 275; M_.B. Cantacuzmo, op. -dt.,
M. Ehescu, Mo~temrea .Si devolutiunea ei Ed A d COianu, op. ~t., val. Ill, 1928, p. 747
op. Cit., 1999,.p. 302.
.
, . ca eme, Bucuresu, 1966, p.174; Gh. Beleiu:

r/o

622

'

Bomi

Drept civil. Persoane!e

482
sanc~iunea nulita~ii

absolute). Men)ionam totu~i ca nu exista un punct de

vedere unitar 1nprivin)a feluiUI nulita)ii ce intervine 1n cazullnche1erii actului
juridic cu nesocotirea incapacita)ilor instituite prin art. 1308 C. civ} ~i nici 1n
cazul testamentuiUI facut cu nerespectarea incapacitaJii spee~ale de folosm)a
mstltuite de art 806 C. civ. sau a lncapacitalii partiale prevazute de art. 807
C. dv. 2
Atragem aten~ia ca nu trebuie sa se confunde ciasificarea mcapacita~ilor
specmle de folosin)a In mcapacitali absolute ~i mcapacitali relat1ve cu clasificarea sanqiunii ce intervine 1n cazul nerespectarii unei incapacita)i de folosm)a 1n nulitate absoluta ~i 1n nulitate relat1va. In alte cuvinte, nu 1n toate
cazurile actul juridic 1ncheiat cu nesocotirea une1 mcapacita)i absolute este
lovit de nulitate absoluta, respect1v actul juridic lncheiat cu nerespectarea une1
mcapacita)i relative este lovit de nulitate relat1va. Spre exemplu, mcapacitatea
speciala de folosin)a instituita de art. 133 alin. (3) C. lam. este absoluta, dar,
din alineatul final al aceluia~1 art1col, rezulta ca actul juridic 1ncheiat de minor
1n calitate de donator sau pnn care mmorul garanteaza obliga)la alte1 persoane
este lovit de nulitate relat1va.

4. incetarea capacitatii civile de folosinfo a persoanei fizice

4. 1. Precizori prealabile

433

a) declararea IUdecatoreasca a mol}ii recedata d . .

toreasca a dispari)iel [sftuatia de drept
P
e declararea IUdecanr. 31/1954];

comun- art. 16 aim. (2) dm Decretul

b) declararea judeditoreasca a
mortii neprecedata de declararea 1Udecatoreasca a disparitiei lsitUa\ia de
excep\1e - art. 16 alin. (3) din Decretul
nr, 31/1954].

4.2. Condi!iile de fond ale declararii judeca!oreli a morjii

a) Pen"tru declararea IUdecatoreasca a mortii 1n Sltuatia de dr
.
precedata de declararea disparitiel, trebule fndeplin 1t .
I ept comun, d~cl_
de fond:

.
e cumu at1v, tre1 condtJII
-Sa eXISte 0 hotarare definif "
.
afi~ata, 1n extras I
IVa pnn car~ s-a declarat disparitia, care sa fi lost
parut timp de
d: ~il:/nstan)el ~~ a pnmariel ultimului domlciliu al celul dis-

30

- de Ia data alisarii extrasu lui de e h a

.
dispari(ia sa fi trecut eel pu(in ~ase lum; p
ot rarea pnn care S-a declarat
- de Ia data ultimelor stiri d"
" "
\recut eel pu)in patru ani. .
m care rezu 1ta ca Persoana era In via(a sa li
.. b) -~entru d.eclararea mortii unel ersoane
" . . .
dlspanpel, trebUie 1ndeplimte cumulatl/ doua" ~o nd~;.:edce?atda de oeclararea
n 1,11 e ron :
- oersoana sa f1 d1sparut 1ntr-o 1m .
.
"
se presupune decesul,' precum fa ~~~e~u:a:~ ex,cep\lonala, care lndreptate?te a
allele asemanatoare fcutremur ac~id t . bOI, accident ferovlar, naufrag;u ~~
" .
. .
'
en avmt1c, mundat1e etc J
- sa fl !recut eel pu)fn un an de Ia data Ia
.
. '.
care a disparut persoana respectiva.
care a avut lac lmprelurarea In
...

Capacitatea c1vila de folosin)a a persoane1 fizice lnceteaza odata cu moartea

persoane1, data mortii fiind ?I data lncetarii acestei capacita)i.
Poate fi vorba fie de o moarte constatata fiztc (direct, adica prm exammarea
cadavrului), fie de o moarte declaratii pe cafe judecatoreasca.
C\t prive~te declararea 1udecatoreasca a mor)ii, trebuie deosebite doua
situa)ii:

rt:t:,Udlld II.LICC:l

Pentru opmia di ar interveni nulitatea absoluta, a se vedea Ch. BeletlJ, op. cit., 1999,

iar pentru opima di sanqiunea este nulitatea re!ativcl, a se vedea: 6. Alexandresco,

op. cit., val. IV, p. 184-185; M. B. Cantacuzmo, op. c1t., p. 622; C. 1-famangw, I. RosettiBa/anescu, AI. Bicoianu, op. clt., vo1. II, p. 554; Fr. Deak, Tratat de drept c1vil. Contracte
Speciale, p. 42.
2 Pentru op1ma ca. sanq1unea ar fi nulitatea absoluta, a se vedea Gh. BeleJU, op. cit.
1
1999, p. 302,-lar pentru opinia ca. sancJiunea este nulitatea relativa a testamentului 1n toate
cazurile de lncapacita~i de a dispune pnn testament (deci ~i fn cazurile prevazute de art. 806
C. civ. ~~de art. 807 C. CIV.) deoarece mcapacita~ile de a dispune pnn testament au ca scop
proteqia vom~ei mcapabilului ~i a mtereselor familiei sale nefiind dictate de interese de
ordine publica, a se vedea: fr. Deak1 Tratat de drept succesoral, p. 181; M.B. CantacUZin01
op. cit. 1 p. 327.

p. 302,

...

....

4.3. Procedure deciararii disparifiel

Pentru declararea IUdecatoreasca a d.
..
ultimelor stiri din care rezulta cape
1Spa;l\lel este necesar ca de Ia data
In cazul In care nu exista probed. rsoana"era m Vlala sa li trecut eel putln un an,
.
In care sa rezulte cu cert1tudi

u Itrmelor stiri"_ termenul de una

.
. _
ne care este 11 Zrua

n se va socot1 de Ia ultim 1 ..
p Iaseaza ultimele ~tiri din care rezult" "
a Zl a un11 1n care se
Ia ultima Zl a anu iUI calendarfstfc ~ ca persoana era ~~ Vla(a sau, dupa caz, de
m care se plaseaza ultimele 'tir" d .
I" "
.rezutacapersoanaeratnviatalart
17al (1)d.
' I In care

m.
m Decretul nr. 31/19541.

! A se vedea ~i Trib. Suprern Colegiul

- t d
nr. 6/19651 p, 161.
I
CIVI I ec. nr. 120/19651 1n revista ~~JustiJia noua~~~

A se vedeal spre-exemplu, Trib Su rem 5

. p
' . CIV., dec. nr. 1163/1969, in ,Revtsta romana

de dreptn, nr, 2/1970, p. 160.

Boroi

Bor01

,_,,,I""''"

,.,.,,.1 .

Drept c1vil. Persoanele

484

Persoana fiz1di

485
pentru a se stab~li cu certitudine care este z1ua ultimelor ~tiri, termenui se va
calcuia de Ia ult1ma zi a lunii in care se piaseaza ultimele <tiri sau du
d 1 It'
.
1 1
.

Y
,
pa caz,
e a"
u "rna ZJ a anu u1 _
ca.endaristic in care se plaseaza ultimele Y<t'1r1 d'mcare
rezu I~ ca persoana era m via)a.

Cererea de declarare a disparitie unei persoane se mtroduce Ia ;nstar\ia In

raza careia persoana respectiva ~i-a avutultimul domiciliu (art. 36 din Elecretul
nr. 32/1954). Aceasta cerere poate fi formulata de once persoana care ar justifica un interes.
Primind cererea, pre~edintele instantei va dispune ca, pnn organele primarie ~~ ale politiei, sa se cuieaga cat ma1 muite informatii cu privire Ia persoana a di.rei dispari)ie se solicita a fi declarata ~i, totodata, sa se afi~eze cererea ia ultimul domciliu ai aceste1a ~i Ia pnmarie, cu mvitaiia ca orice persoana
ce ar putea da informa)ii pentru soiu)ionarea cererii sa le comunice mstan)ei.
De asemenea, va putea sesiza autontatea tutelara, spre a se numi, daca este
cazul, un curator.
Dupa trecerea a 45 de zile de Ia afi~area cererii,' pre~edintele va fixa termen
de 1udecata, cu citarea partilor, persoana a care dispari(ie se solicita a fi
dedarata urmimd a fi citata Ia ultimui domiciliu, iar, fn cazui fn care a avut un
mandatar general, va fi citat ~~ acesta. Concluziile procurorului sunt obligatorii.
Hotararea.1udedi.toreasdi de declarare a dispari(iei, ramasa definitiva, areca
elect constatarea fndeplinirii unei condi\ii de fond, necesare si preaiabile declararii juded.tore~ti a mor!ii ln situa(la de drept comun. 0 asemenea hotarare nu
are lnsa nic1un elect asupra capacita)ii de folosnta a persoanei fizice disparute.

. Referit~r Ia declararea mor)ii neprecedata de declararea disparitiei, art. 17

aim. (2) dm J?ecretul nr. 31!1954prevede ca, in cazulin care nu s-ar putea
doved1 z1ua cand s-a produs mprejurarea in care a avut Joe disparilia, termenul
de un an se socote~te de Ia sfar~ltullunii tn care aceasta tmpreJurare s-a produs
Jar atun"CI cand nu se po"ate stabili nici luna, de Ia sfar~itul anuiUJ calendaristic. '
H_~tarare~ d~clarat1va de moarte trebuie sa con)ina, tn mod obligatonu, data
mort":" Daca dm probele admmistrate rezulta ca moartea a avut loc tntr-o
anum1ta Zl, a~unCI data mor)ii va fi acea zi [art. 18 alin. (2) din Decretul
nr. 31/19541. In cazul 1n care din probeie administrate nu se poate stabili
0
asemenea ~~~ atune mstanla va stabili ca data a mo'!ii ultima zi a termenului
de patru am ~ poteza declararii mortii precedate de declararea dispariliei sau,
dupa caz, ult1ma z1 a termenului de un an in 1poteza declararii. mortii neprecedate de declararea _dispari)iei [art. 18 alin. (3) din Decretul nr. 31/19S4].
A~adar, data mor)u ce trebuie stabilita pnn hotararea judecatoreasca declarat1va de moaurte nu. se confunda cu: data ultimelor ~tiri din care rezulta ca
~ersoana f1Z1ca era m Vla(a; data tmprejurarii ce indreptate~te a se presupune
e~e:~ I; data pronun_1arii hotararii de declarare a mor)ii; data ramanerii
defm1t1ve sau 1revocab!le a acestei hotarari.
Hotarar~a "declarativa de moarte produce elect retroactiv, tn sensui dl
persoana d1~aruta este considerata di a murit pe data stabilita prin hotarare ca
fimd a ~or)u, care, pnn ~poteza, este antenoara datei pronun)arii hotararii.
H~tararea declarat,_va de moarte~ se comunica, dupa ce a ramas definitiva,
servcuiUJ de _:tare CIV1Ia pentru a fi mscrisa in registrul actelor de stare civila
. Data mort" a~tfel stabilita poate fi rectificata de instan)a JUdecatoreas~a
daca se va dov;d ca acea data este inexacta, ex1stand ma 1multe motive pentr~
a presupune ca este rna apropiata de adevar 0 alta data [art 18 alin ( ) d'
Decretul nr. 31/1954].'

4 m

4.4. Procedure declararii. judecotorSIi a morti!

Competen)a de a soiu)iona in pnma mstan)a cererea de declarare ;udecatoreasc~ a mortii apar)ine JUdecatoriei 1n raza careia s-a aflat ultimui domiciliu
al celui ce urmeaza a fi declarat mort (art. 36 ~~ art. 40 din Decretul
nr. 32/1954). Cat prive~e procedura decl<~rarii judecatore~ti a mor)ii, indiferent
ca aceasta este sau nu precedata de deciararea dispari(iei, este de retinut ca
sunt aplicabile, 1n.mod corespunzator, dispozi(iile de Ia procedura de declarare
a disparitiei.'
Cat prive~te cea de a tre1a condi(ie de fond necesara declararii mor)ii precedata de deciararea disparitiel, este de re(inut ca termenul de 4 ani (de Ia data
ultimelor ~tin din care rezulta ca persoana a care moarte se solicita a se
dedara era ln vm)a) se calcuieaza ca ~~ termenui de 1 an pn;vazut pentru
declararea dispari(iei. ~adar, daca probele admm1strate nu sunt suficiente
Ase vedea fi C.S.)., s. c1v., dec. nr. 1474/1992,,0reptui", nr. 7/1993, p. 97.
Este aplicabila ~~ prevederea legala referrtoare Ia fixarea termenului de judecata dupa
expirarea a 45 de zile de ia afisarea cererii, insa s-a decis ca nerespectarea aceste1 cerin~e
(adid. fixarea tennenului de JUdecata inamte de expirarea a 45 de zile de Ia afi~area cererii
prin care se solicita declararect mortiiJ atrage nulltatea numai in conditiile prevazute de art.
105 alin. (2) C. proc. c1v., dec& numai dad. se doved~te existenta unei vatamari care nu ar
putea fi i'nlaturata deeM prin anularea hotiir3.rii declarative de moarte - C.A. Bucure~ti, s. a
iv-a c1v., dec. nr. 312/1999, in Culegere de practid. judiciara c1vilii 1999, p. 90.
2

Rnrm

' Rectificarea datei mortii nu trebuie confundata cu r d

,., d

materiale strecurate intr~o hotarare reglementatiide rt 28,PCoce ura m rept~ru gre~elilor

vizeaza indre~tarea unor eron car~ nu afecteaza cu ~~~IC sol~t~o~ ~~~t~:~:t:t!" urma
drept substantial ale hotararii respective nu sunt modificate
vrepme ' ct'fi
tele ~
mort..
,
d"
,
ce re 1 1carea date&
a~e ~o~seci~Je 1recte asupra efect~lor hotararii judec~tore~ti declarative de moarte
~ e...ecte1e nepatnmomale ~~ patrimomale ale acestei hotarari se vor produce de 1~
dina1sensu
a mortu asl1e 1cum a fast rectificata.

,n

ft

''

Boroi

Drept civil. Persoane1e

486

4.5. Anularea hotarorii judecatore~li declarative de moarte

Arttcoiul 20 alin. (1) din Decretui nr. 31/1954 reglementeaza anularea
hotararii declarative de moarte, pentru 1poteza 1n care persoana declarata
moarta este 1n Vla\il. Se admite ca anularea hotararii declarative de moarte
intervine ~~ atunci cand dupa pronun1area hotararii, se constata ca. ex1sta o
1nregistrare a mor~ii persoanet respecttve, pe baza mor!ii fiztc constatate.'
Cererea de anulare a hotararii judedltore~tt declarattve de moarte poate fi
formu lata de or ice persoana tnteresata ?i este de competenta tnstanlet care a
pronun\at hotararea a caret anuiare se solicita. Judecata se face de urgen\a, cu
citarea par!ilor din procedura deciarativa de moarte ?i cu ascultarea concluziilor procurorului.
Principalul elect nepatrimonial a! anularii hotararii declarative de moarte
(pentru tpoteza 1n care persoana declarata moarta este 1n vtala) este acela ca se
1nlatura, cu elect retroactiv, 1ncetarea capacitalii de folostnla a persoanei 1n
1

cauza.2

Efectele patnmoniale se despnnd din art 20 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954,
potrivit caruia, eel declarat mort poate cere, dupa anularea hotararii declarative
de moarte, 1napoterea bunurilor sale, 1nsa, dobanditorul cu titlu oneros nu este
obligat sa le lnapoieze, decat dacii se face dovada ca Ia data dobtmdirii ~tta ca
persoana declarata moarta este In vta\a.
Se observa ca textui de lege men!ionat mai sus reglementeaza, pr"c:tic, doua
categorii de raporturi: 1ntre eel ce a lost declarat mort (~i care ultenor a reaparut)
~i mo~tenitorii acestuia; lntre eel care a fost deciarat mort ~i subdobanditorul
anumitor bunuri din succesiunea celui care a tost declarat mort prin hotarare
iudecatoreasca ultenor anuiata.
- 1n ceea ce prive~te prima categone de raportun, apreciem ca mo?tenitorul
(aparent) urmeaza a fi considerat posesor a! bunurilor celut declarat mort, cu

1
A. lona~cu, Anuiarea hotararii de dedarare a mortii unei persoane a dire1 moarte rea! a
a fast constatat~ antenor pnn act d deces, ,Lega!it.atea po.puiar~f', nr. 11/1960, p. 53;
C. Statescu, op. cit, p. 78-79; Gh. Beletu, op. cit., 1999, p. 312.
2
De Ia regula conform direia efectele nepatnmonia\e ale anuliirii hot3rflrii declarative de

. ----- ---

.. u,

toate consecinlele ce decurg dintr-o asemenea c l"f

'
bunurilor. catre adevaratul lor propret (. I a I tcare. A~adar, Ia resti!Utrea
-.
I ar ce careafostd 1 t
hotarare
IUdeci:itoreasca ulterior anulata) tr b . "
. - . ec ara mort pnn
obligda)iile ce revm 1n general posesorului, c:r~~~~:~as;n ~:~~~n~ed~ dreptur~le ':
sau. e reaua-credin)a a posesorulut, cu rectzar
-b
, - "una-ere tn!ii
rului, care consta In lmprejurarea " p
ea ca una-credm!a a mo~tentto
disparuta >I dec! a rata moarta era 1n ~~a~ce:: ~u cu~o?tea faptu I ca persoana
celui ce mvodi reaua-credin}5.
,
p ezuma, sarCina probel revemnd
Mo?tenitorului (aparent) de buna-credinta..
_
. _ ..
restttute bunurile fn natura on de 't
, II revm urmatoarele obltga(ll: sa
ca eon aceasta este cu puttnla, respectiv sa
plateasca o suma de bani ~ af"
natura nu mat este posibila~saar~~tt~ontraval~area bunurilor a diror restttutre Tn
cu titlu on eros catre tertii d'e bun. uted pn~lu, P~'"; 1 t pentru bununle Tnstra. in ate
.
,
a-cre tn\ii. lnsa, tn temelul art 485 C
I
nu va fi ob.ltgat sa restitute fructele bunurlI or d'm succestune
.
.
. ctv., e
Mo~temtorului (aparent) de re
d" - .. .

restituie bunuri!e fn natura" ortad-cre ;nt\a II tncumba urmatoarele obligalii; sa

e ca e on aceasta est
'b'l"

valoarea acestora, daca restitutrea In natura nu m .

e- P?:' ,_a, respectiv
alegerea propnetarului fie et I . .
at este postbtla; sa restttute, Ia
oneros catre ter):ii de b~na-c~:di u ;/ r~mtt Pentru bunurtle lnstrainate cu titlu
. ..
. .
n ' te va 1oarea acestor bunuri d"
reven d 'Farn; sa restttuie toate fructeie bunurilo d'
.
tn momentu 1
valoarea acestora, atat cele culese efectiv c/ tn sl uccestune sau, dupa caz,
culeaga.
' a ~ 1 ce e pe care a negiijat sa ie

1 1

1n privtn}a ceiei de a doua categorii de

.
.
Decretul nr. 31/1954 Institute as
- raportun, art. 20 a!tn. 12) din

' ,a cum am aratat cu un alt 1

Ia pnnctptul reso/uto lUre dantis resolvtu
.
.
eJ, o excepJie de
1
1
r ~ 5 a_cCJr:JentJs, tns~~sul ca, daca fn
intervalul de timp cupnns lnt;e m
declarative de moarte ?I momentul ra~~ent~.l ramaner11 def~n~t1~e a hotararii
anulat hotararea declarattva de m rt anent deftntttve a hotarant prtn care s-a
titlu oneros un bun' din sue . oa ; mo~temtoru I (a parent) a 1nstrainat cu
cestune catre un tert de b d"
declarat mort prin hotarare JUdecatoreasca I - - una-:re tn(a, atunct eel
cere ?i ob)ine obligarea tertului Ia restitutreauatenor anulata n_u va mat putea
aqiune personala (fn desp~gubire) fm
celut bun, urmand a exerctta 0
.
cu tertul de buna-c d' " E
- ,Po1nva mostenttorulut care a contractat
dobanditor cu titlu ;ra~~j~(s;r~e~~:~~~~tscufte _nu. se aplica 1n cazul tertului
donat un imobil din succesiune), indife:e~: d cabruta mo?dt~nttorul aparent i-a
e una-ere tn(a sau de reaua-

Y"

moarte au caracter retroactiv exista tnsa ~i o excep!ie tn cazul redis3toririi so~ului ce!UI
declarat mort pe cale judecatoreasdi. in mtervalu\ de timp cupnns intre momentul ramanerii
definitive a hotararii declarative de moarte ~~ momentul ramanerii definitive a hotiir3rii pnn
care s-a anulat hotararea dedarativa de moarte. Astfel, potrivit art. 22 C. fam., )n cazul tn
care so~ul une1 persoane declarate moarta s-a recasatorit ~i, dupa aceasta, hotararea
declarativ3 de moarte este anulata, disatoria cea noua ramane valabi\3", iar ,prima casatorie
este desfacuta pe data tnche1erii noii casatorii". Daca nu ar fi existat acest text de lege, ar fi
insemnat di, fn temeiul pnncJpiulu1 retroactivitatii eiectelor anuliirii hotararii declarat1ve de
moarte, urmeaza a se cOnsidera di pnma casatOrie ar fi tn fiin1a (nu a incetat prin decesul
unuia dintre so~i), 1ar cea de a doua c3s3torle ar fi lovita de nulitate, pe motiv de bigamie.

anumite condi!ii de apli~are (re~~~~are ~- ctv., care, in masura, fn care sunt

mstttuJe o prezumtie legata absoluta ~i ireiragabila d
bunun, I_? persoane ~~ Ia posesJe},
bun3-credin~a a unui bun mobil corporal.
e propnetate tn favoarea posesorulut de

Boroi

Boroi

~ A se _vedea ~~ C. Statescu! op. Cit., P. 88 Sl urm.

Subltmem ca art. 20 alin. (2) din Decretul nr 31/
"special fn legatura cu bunurile lmobl"le d. ~ 1954 pr_ezmta lmportanpi deosebita l"n
-de
eoarece m pnv1nta bun 1
b'l
. '(l)
mct nte prevederile inscrise fn art
_.
un or mo t e, sunt oricum

ind~limte

1909 1

Drept civil. Persoanele

488

credinta a tertului, si mci tertului dobanditor cu titlu oneros dar de rea-credin\a,

dec!, asemen.ea terti vor fi imu\i sa restituie bunui catre adevaratul proprietar,
urmand ca tef\ui dobanditor cu titlu oneros ~ de rea-credinla sa exercite o
actiune in despagubire impotnva mosten1torului (aparent) pentru a prim pre1u1
platit.
4.6. Silualia
. comorlenlilor
. ,1 a codecedajDor
Articolui 21 din Decretui nr. 31/1954 reglementeaza situa\ia juridica a
comonentilor, adica a persoanelor care au muritin aceea~i impreJurare, fara a
se putea stabili di una a supravie\IJit alteia, situalie care prezinta interes In
special in matene succesorala, deoarece, potrivit art. 654 alin. (1) C. civ., are
capacitate succesorala (poate veni Ia mostemre) nu.mai eel care exista (este 1n
viala) in momentul deschiderii succes1unii.'
In cazulin care mai multe persoane au murit in aceeasi 1mpre)urare, fara sa
se poata stabili daca una a supravieluit alte1a, ele sunt socotite ca au murit
deodata.
Prezumlia mof\ii concomitente instltuite de art. 21 din Decretul nr. 31/1954
lsi gaseste aplicare atat !n cazul !n care moartea persoanelor respective a fost
constatata !n mod direct, cat ~i !n cazui cand ar fi vorba de declararea morlii pe
cale Judecatoreasdi.
legea nu acopera si situa!ia p<>rsoanelor care au murit 1n 1mpre)urari diferite,
dar produse !n acelasi timp, fara a se putea stabili care dintre ele a murit ma1
inainte (situatia codecedatilor). Se admite di ~ 1n aceasta situalie se aplica,
pentru identitate de raliune, regula !nscrisa 1n art. 21 din Oecretui nr. 31/1954,
deci urmeaza a se considera ca persoanele !n cauza au murit deodata.'

Persoana fiz1ca

489

Subsecjiunea a 111-a. Capacitatea civila de exercifiu

a persoanei fizice
l. Definifia, premisele, felurile ~i caracterele juridice ale capaci-

tatii civile de exercijiu a persoanei fizice

1.1. Definifie

. _Capac,~ate~ c1vila ~e exerciliu a persoanei fizice beneficiaza atat de 0 defimpe legala, cat~
d1vers~ definitii oferite 1n literatura de specialitate.
Potr1v1tart. 5 aim. (3) dm Decretul nr. 31/1954, ,capacitatea de exercitiu
e;t: capae~tatea ~e~soane1 de a-~ exerc1ta drepturile si de a-~i asuma obligaiii

d:

sav,?-r?md acte Jundtce."

'

. ,In ce ~: prive~te, vom defim capacitatea civila de exercifiu a persoanei

nz1ce ca fund acea pa.rte .a capacitalii cvile care consta in aptitudinea persoanel fiZice de a doban_d1 ~~ exerota dn;ptunsubiecttve civile, precum ~ 1 de
a-~1 asuma ~~ executa obhgafu Civile, pnn mche1erea de acte JUridice civile.

1.2. Premise
Premisele capacita~ii, ~P:ile_ de exercitiu a persoane1 fizice sunt, pe de 0
p~rte, :xstenta capa~1~atu c1vde de folosmla, iar, pe de alta parte, existenta
dscernam~ntulu.,. ad1ca ex1st~nla ,P~terii mdividului de a-~i reprezenta corect
cons,e~mtele JUnd~e ale mamfestaru sale de voinla (aceasta premisa se aprecaza '". raport :u vars~a, precum ~ cu starea sanatalii minlii).
Subl~mem ca regulde referitoare Ia capacitatea civila de exerciliu vizeaza
numa1 1~che1erea actelor JUri_dice civile, !nsa, !n matene delictuala, prezinta
relevan!a. numa1 ex1stenta d!scernamantuiUI (lipsa acestuia antrenilnd Jipsa
vmovape), ~~ p:ec1zarea ca, !n unele s1steme de drept, raspunderea civila
pent~u fapta ilc1ta cauzatoare de pre1udicii se anga)eaza chiar si !n cazul lip ,
de d1scernamant.

se

1.3. Feluri
. Din perspectiva capacitalii civile de exerciliu a persoane 1 fizice trebuie sa

deoseb1m trei sttuatii:

i Subliniem lnsa ca situatia juridica a comorten~ilor nu 1mplidi, fn mod necesar,
versoane intre care exista vocatie succesorala reciproca. ~adar, problema comorientilor se
pune ~J atunci ca:nd intre persoanele respective exista doar vocafie succesorala -unilaterala. A
se vedea, pentru dezvoltari, Fr. Deak, Tratat de drept succesorar, p. 52 ~~ urm.

'

-I ipsa capacitallie~vile de exercitiu

- capacitatea civila de exercitiu r~st;ansa
- capacitatea civila de exerciiiu deplina. '

A se vedea, spre exemplu, Gh Beleiu, op. cit., 1999, p. 313; Fr. Deak, Tratat de drept
succesoral, p. 55-56.

Bor01

Uit:j.Jli....IVII. rcJ:.vaJJCLC

490

Lipsa capacita)ii c1vile de exercitiu, In materie contractu ala,' este consacrata

art. 950 pet. 1 ~~ pet. 2 C. civ., potriv1t caruia ,necapabili de a contracta
sunt minorii ~i interZJ?ii."
,
, Lipsirea de capacitatea c1vila de exerci)iu a -m1norilor care nu au lmplimt
varsta de 14 am ?I a persoanelor puse sub 1nterdict1e JUdecatoreasca are ca
scop ocrotirea acestor persoane lmpotnva propriei nepncepen In ceea ce
pnve~te lnche1erea actelor JUridice.

1.4. Caractere jurldice

~~de

Caracterele Juridice ale capacitatii civile de exerci(iu (depline ~~ restranse) a

persoanei fizlce sunt urmatoarele: legalitatea, generalitatea, inalienabilitatea,
intangibilitatea, egalitatea.
Lega/itatea este acel caracter ce consta In faptul ca legea reglementeaza
toate aspectele refentoare Ia: instltwrea, stabilirea continutului ~~ lncetarea
capacita(ii c1vile de exercitiu, deCI aceasta capacitate este exclus1v de domeniullegii, ea nefiind de domeniul vom)ei individuale.
Genera/itatea este acel caracter care consta In faptul ca prin capacitatea
c1vila de exerci)iu a persoane1 fiz1ce se exprima aptltudinea de a dobandi ~i
exercita drepturile subJective civile ~~ de a executa obligatiile c1vile pnn
lncheierea oricaror acte JUridice c1vile, cu excep)ia celor oprite de lege. Gradui
de generalitate al capacita)ii de exerci)iu difera i:lupa cum este vorba de
capacitate de exerciliu deplina sau restransa.
.
Prin malienabilitatea capacita(ii civile de exerci)iu a persoane1 fiZice se
desemneaza caracterul, consacrat expres de art. 6 din Decretul nr. 31/1954,
conform caru1a aceasta capacitate nu poate forma obiect de renun(are, mci
macar partiala, si nici obiect de lnstrainare.
Prin mtangibilitatea capacitatii civile de exerci)iu a persoane1 fiz1ce se ln)elege acel caracter, consacrat expres de art. 6 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954,
potnvit caruia lips~rea, totala sau paf\lala, de capacitate de exerci)iu mtervme
numai In cazurile ~i In condi)iile expres stabilite de lege.
Ega/itatea capacita)ii civile de exerci)iu a persoane1 fizice este consacrata,
lmpreuna cu egalitatea capacita)ii de folosinla a persoanei fizice, de art. 4
alin. (2) din Decretul nr. 31/1954, de art. 3 ~i art. 26 din Pactul international
privind drepturile civile ~~ politice ale omului, precum ~~ de art. 14 din Conven!ia europeana pentru apararea drepturilor omului ~i a liberta)ilor fundamentale.

2. Lipsa capacitajii civile de exerci!iu a persoanei lizice

2.1. Persoanele lipsite de capacitate civile de exercijiu
Lipsa une1 maturita)i psihice sufie~ente este mot1vul determinant al lipsirii
persoanelor fizice de capacitatea c1vila de exerciliu.
_
..
Potnvit art. 11 din Decretul nr. 31/1954, sunt lipsi(i de capaCitate de exere1)1u:
- minorii care nu au lmplimt varsta de 14 ani;
- persoanele puse sub interdic)ie JUdecatoreasca.

2.2. Reprezenlarea legale

l
't

.l
:'jo

f.

1n cazul pe~~anelor lips~te de capacitate c1vila de exerciliu intervme reprezentarea legala, m sensu I ca, pentru aceste persoane, actele JUridice se lnche1e
de reprezentan)ii lor Jegali, adica, dupa caz, de pannli on pannte, tutore sau
curator.
Dec1, persoanele lipsite de capacitatea civila de exerci)iu nu pot partic1pa
personal Ia lnc~el~!fea actel~r JUridice c1vile, c1 numa1 pnn reprezentare legala.
_ De r~lmut ca, m ~a~ul cand reprezentantul legal ar urma sa lnche1e, pentru
mcapabil, un act Jundlc de dispozi)ie, este necesara lncuviin)area prealabila a
autorita)ii tutelare.

_ 2.3. Aclele juridice care pot fi fncheiaie, in mod valabil, ae cellipsil

de capacitate civile de exercijiu
1n ~~z~l incapab~l~lor nu este totu~l vorba despre o ventabila ~~ totala lipsa a
ca~~;1ta(1_1 ~e exer~l)l~, deoare::; .?vand In ~~dere finalitatea mstituirii situa)lel

(stam) JUfldlce de hpsa a capac1ta(11 de exerc1)1u (legiuitorul a urmarit sa asigure

anumitor persoane), precum ?i lmpreJurarea di s1tua)ia JUridica In
diSCU(ie nu trebUie Sa fune}ioneze lmpotnva acestel finalita)i, Ci numa1 atat cat
este ne_cesar, rezulta case poate recunoa?te celor lipsi)i de capacitate c1vila de
exerci)IU (uneon, chiar ?i In lipsa unor dispozi)ii legale exprese) dreptul de a
efectua In mod valabil anumite acte JUridice.
A~adar, chiar pentru !ipsa capacitatii de exerciliu exista un m1mmum de
con)inut, exprimat In doua categorii de acte )undice patnmomale, precum si In
anumite acte )Uridice nepatrimomale C pot fi incheiate valabil de catre
incapabil.

ocrot~rea

Jinand cont de lmpre_1urarea potrivit d.reia capacitatea cJvila de fo!osinta constitute

premi~a capacita~ii ctvi!e de exerci~iu, precum ?l de incapacitatea spectala -de foiosmta

mstttUJta pnn art. 806 C. ov., rezulta d., in materia testamentului (act juridic unilateral st
esen~ialmente personal), limita nu este de 14 am, ct de 16 am.

Boro1

Bor01

Drept civil. Persoaneie

492

Actele 1uridice patnmonia/e care pot fi lnche1ate de ditre cellipsit de capacitate c1vila de exerci}iu, deCJ lara a interveni reprezentarea legala, sunt
'
urmatoarele:
_ actele uridice de conservare (somalia, punerea s1giliilor, lnscnerea unu1
1
privileg1u sau a une1 ipoteci In documenteie de publici:a~e, lntrerup~~ea une1
prescripliil. Posibilitatea ceiUJ lipsit de capacitate CIVJia de. :xer:I\IU de a
inche1a personal $i singur acte turidice de conservare este !UStlfJcata de. faptul
ca prmt;-un asemenea act se urmare~te prelntampinarea pier~eri~ unw drept
subiectiv civil, deci lntotdeauna este vorba de un act prof1tabJI tJtularuluJ
dreptului subiectiv respectiv;
.
. .
.
- actele JUridice marunte, care se 1nche1e aproape ZJimc, pentru nevo1le
obi~nuite (cumpararea de dulciuri, rech1zite ~coiare, lncheierea de co~tracte d~
transport cu lntrepnnderile de transport In comun .etc.). Explica}1a mch':1em
valabile de catre eel lipsit de capaCitate civila de exerci}iu a actelor tundice
patnmomale marunte o gasim nu In ex1stenla unui mandat tacit d~ partea
reprezentantului legal, ci In caracterul curent al unor asttel de acte, m natura
acestor acte turidice, In faptul ca eie nu pot sa aduca at1ngere mtereselor autorului lor.'
De asemenea, iegea prevede posibilitatea pentru eel lips1t de capacitate de
exercitiu de a face anumite acte turidice nepatrimomale, precum: ascultarea
mmorului care a lmplinit varsta de 10 ani In vederea adopliei, ascultarea
minorulu1 care a Imp lin it 10 am in vederea stabilirii dom1ciliului sau legal, a
lncredinlarii ori, dupa caz, a relncredin!arii saie unu~a dintre parinl' etc.

2.4. incelarea siluatiei juridice a lipsel capacilajii civile de exercitiu

Starea turidica a lipsei capacitalii civile de exerciliu lnceteaza:
- pentru minor, fie Ia lmplinirea varstei de 14 ani (cand minorul dobande~te
capac1tatea civila de exerciliu restransa), fie prin moarte;
.
. ..
- pentru cei pus sub mterdiqie judecatoreasca, fie prm ridicarea mterdiC\Jel
(cand eel In cauza dobande~te capacitatea civila de exerci}iu deplina sau, dupa
caz, capacitatea civila de exerciliu restransa), fie prin moarte.

Persoana fizidi

493

3. Capacitatea civile de exercifiu restransa

3.1. Nojiune ~i dobandire

Capacitatea ctvilii de exercifiu restransii este aptitudinea mmorului cu varsta

cupnnsa intre 14 ani ~~ 18 ani de a dobandi $i exercita drepturi subJective
c1vile ~i de ac~i asuma ~~ executa obligalii civile, pnn lnche1erea, personal, a
anumitor acte JUridice civile.
CapaCJtatea c1vila de exerci}iu restransa se dobande~te Ia implinirea varstei
de 14 am, cu exceplia cazuiUJ In care, In acel moment, minorul se afla sub
interdic!ie JUdecatoreasca. Daca minorul a lost pus sub 1nterdiclie, iar aceasta
se ridica In mtervalulln care el are lntre 14 ~~ 18 ani, capacitatea de exercitiu
restransa va incepe pe data ridicarii interdiqiel.

3.2. Confinuful capacilafii civile de exercitiu restranse

Specificul capacitalii civile de exercitiu restranse consta in aceea ca minorui
lntre 14-18 am are posibilitatea sa inche1e personal acte jUridice CIVile insa
?entr~. a_ fi valabil _lnc~eiate, minorul are nevoie, In principiu, de a~um1t~
mcuvnnlan pr:alab1le. In alte cuvmte, prin capacitatea de exerciliu restransa
nu se expnma un aspect cant!tativ al capacitalii de exerciliu (In sensu! ca
minorul cu varsta cupnnsa lntre 14 ;;: 18 ani ar putea lncheia anumite acte
juridice!, .CI insa;;1 aptitudinea m~noruiU! de 14-18 ani de a inche1a personal
acte fund1ce, dar, de regula, cu lncuviinlare prealabila.'
Anumite acte JUridice c1vile pot fi incheiate personal $1 smgur de ciitre
mmoru/ cu capaCitate de exerciJiu restransii, dec1 lara a fi nevoie de vreo
lncuviinlare prealabila. Este vorba de urmatoarele acte JUridice patrimomale:
- actele juridice pe care le putea lncheia vaiabil ~~ pana Ia imp lin ~rea varste1
de 14 ani (actele JUridice de conservare ~~ actele marunte);
- depoz1tul spee~al Ia C.E.C.,
- actele JUridice de administrare, In masura in care acestea nu sunt lezionare
pentru eel cu capacitate de exerciliu restransa;
- n:'inorui care almplinit 16 ani poate sa dispuna, pnn testament, de 1umatate dm ceea ce ar l1 putut dispune daca ar fi lost maJor.'
1

In acest sens ~~ C. Stiltescu, op. dt., p. 232.

D!~ c~ra_cter~i _esen~iaimente personal al testamentuiUi rezulta d. acest act JUridic nu

po~te f1_ 1~che1at mc1 ~rm reprezentare, ~1d cu incuviintarea ocrotitorului legal. Deci, p.na
Ia 1mplm1rea varste1 _de 16 am, mmorul nu _poate dispune prin testament n1c 1 prin repre~
zentantul legal ~~ mc1 cu incuviinfarea ocrotitoruiui legal. Minorui care a tmplinit varsta de

1_6 ant, smgur, fara vreo tncuviintare prealabila, poate dispune de JUmiltate din averea sa orl,
Tr. tona~cu, Capacitatea de exerciliu, In iucrarea Persoana fizidi tn 'dreptul R.P.R.I
Ed. Academ1ei, Bucure>ti,.1963, p. 172-173; C. Statescu, op. Cit., p. 243-244.
i

dadi. Ia de.schiderea mo~enirii exista mo~enitori rezervatarl care accepta succesiunea, de

tumiltate dm cot1tatea disponibila ordinara (art. 807 C. Clv.), nu insa ~i in favoarea tutorelui

32.

Boroi

494
Dintre actele JUridice civile nepatrimon1aie sau care apaf'\in altar ramuri de
drept ce pot fi efectuate, In mod valabil, de catre eel cu capacitate civila de
exercit;iu restransa, smgur, mentionam: ascuitarea in vederea stabi.lirii, domiciliului legal, lncredinlarii sau relncredinlarii; ascultarea In vederea lncuviinlarii
adopliei; solicitarea schimbarii, de catre autoritatea tutelara, a feiuiui lnva\:l.turii
on pregatirii profes1onaie, precum ?i a locuinleJ; mtentarea, de catre mama
minora, a ac!iunii In stabilirea paternitalii, In numele copilului acesteia din
afara disatoriel; lncheierea casatoriei de dltre mmorul care a implinlt varsta de
16 am; lnche1erea, de ditre minorui care a lmplinit 16 an1, a unu1 contract
mdividual de mundi etc.
Alte acte JUridice patnmoniale pot fi lnche1ate valabil de catre mmorul cu
capacitate de exerciliu restransa numa1 cu fncuviinjarea preaiabi/a a ocrotttorului legal (parinlii on parmtele, tutorele sau curatorul). Fac parte din aceasta
categone actele juridice Civile de admm1strare, atat cele pnvitoare Ia un bun ut
stnguli, cat ?i cele privitoare Ia un patnmomu. Sublin1em ca, In ceea ce pnve?te
lncuviinlarea preaiabila din partea ocrotitorulu1 legal, nu s-ar putea admite o
lncuviin!are generalii, adica o lncuviinlare preaiabila pentru toate actele JUfldice pe care ar urma sa le lnche1e mmorul, lntrucat o asemenea lncuviinlare ar
echivala cu transformarea, prm voin}a ocrotitorulu1 legal, a capacitalii de exerci!iu restranse In capacitate de exerci}iu deplina, iar, In plus, nu ar mai ex1sta
certitudinea ca ocrotirea mmorului ar fi permanenta 51 efic1enta. Asadar,
lncuviin!area prealabila din partea ocrotitorului legal trebUJe sa fie data pentru
fiecare act 1uridic In parte.'
Trebuie fnsa re}mut ca., dadi mtnorul cu capac1tate de exercitiu restransa
1ncheie singur un act JUridic de adm1n1strare, deci lara 1ncuviinlarea prealabila
a ocrotitorului legal, actul respect1v va putea fi anulat numai 1n cazul1n care el
este lez1onar pentru mmor- minor restituitur non tanquam minor, sed tanquam

/aesusc

lr

.r.

. ..................... ,_
,_,

sotui acestu~a, o ruda In linie dreapta ori fralii sau surorile tutoreiUJ (art. 128
C. fam.).

I
!.~

I.

.....

3.3. incetarea capacilojll civile de exerciflu restranse

Capacitatea civi Ia de exercitiu restransa lnceteaza:
- l~_implinirea varstei de 18 am kand se dobandeste capac1tatea c 1vila de
exerCJ\JU deplina);
- daca mmorul,se casatores~e 1namte de a lmplin1 varsta de 18 an 1(dind, de
asemene"a, se dobandeste deplma capacitate c1vila de exerciJiu);
- daca mmorul "este pus sub interdiqie IUdecatoreasca, devenind astfel lips1t
de capaCitate CJvila de exerciliu;
- odata cu 1ncetarea capacita!ii de folosm\a, adica prin moarte.

". . .

4. Capacilatea civile de exercitiu deplina

"'

i
l

4.1. Dobandire
CapacJtatea c1vila de exerciJiu deplina se dobande 1te:
. "- pnn 1m~linirea varstei de 18 am, afara de cazul1n care persoana respectJva este pusa sub mterd1qie JUdecatoreasca;
~ prin inch,.eie~ea .disaiurlel de catre minorul care a implin1t varsta de 16 ant
A

(I~

acest... caz msa sunt

nece~are

un av1z medical

~i

incuviintarea parmtilor sai

on, dupa caz, ~ tut~~elu1 ~n autonzarea direq1e1 generale de as 1stenta soCJa[a

5' proteq1~ copilulu1 m a care1 raza teritonala 1si are domiciliul mmorul)
- pnn nd1c~rea mterdiclieJ JUdecatoresti (instituJte 1namte ca persoana sa fi
1mp1Jmt 18 ani) Ia un moment ultenor celui Ia care persoana a implinit 18 ani.

Cat pnveste actele JUridice de dispozilie (lnstrainarea, grevarea unui bun cu o

sarcina reala, renuntarea Ia un drept, tranzaqta, acceptarea unet succesiuni),

acestea se lncheie personal de catre m1norul cu capacitate de exerciliu restransa,

dar cu dub/a fncuviinjare prea/abila, atilt a ocrotitorului legal, cat?' a autoritiiJii
tute/are.
1n sfarsit, exista si acte JUridice c1vile care, des' permise maJorului, sunt
interztse mmorulut, inclustv celut cu capacttate de exercijiu restransa. Astle\,
minoru\ nu poate sa fadi, mci chtar cu tncuviin~are, donatii, ~~ nlci sa garanteze

obligaliile altuia lart. 133 alin. (3) C. lam.]; de asemenea, nu sunt valabile
actele Juridice lncheJate lntre minor, pe de o parte, ~1, pe de alta parte, tutore,
care nu este ascendentul minorulw respectlv (art. 809 C. civ.). A se vedea ?i Fr. Deak, Tratat
de drept succesorai, p. 177-178.
1
1n acestsens ?i Tr. lona~cu, op. cit., 1963, p. 161i C. Stiitescu, op. cit., p. 232.
Boroi

4.2. Conjinul

Con~nutul capa:italii CIVile de exerci!iu depline este dat de apt 1tudinea

generala )I _abstracta a ceiUJ In cauza de a lncheJa, personal ,, smgur, toate
~ctele IU~JdJce pnn care dobandeste sau exercita dreptun sub 1ect1ve c 1vile on
111 asuma sau executa obligaJii CiVile, cu exceplia acteior JUridice care sunt
opnte de lege, pnn mst1tu~rea unor mcapacita\J speciale de tolosmJa.
4.3. incelare
Capacitatea c1vila de exerciliu deplina lnceteaza:
- odata cu lncetarea capacitalii c1vile de folosin\a. deCJ prin moarte:

Borot

Drept civii.-Persoanele

496

- prin punerea sub interdiqie jUdecatoreasca (cand persoana In cauza trece

In s1tuat1a de persoana lipsita de capacitate civila de exercitiuJ;
- pnn desfiintarea (anularea) casatonei lnamte ca minorul sa fi lmplinit 18
am (cand minorulln cauza trece In situatla de persoana cu capacitate civila de
exercitiu restransa).
1n legatura cu acest ultim caz de lncetare, temporara (pana Ia lmplinirea, de
catre mmor, a varste1 de 18 am sau pana Ia lnche1erea unei noi casatorii lnainte
de lmplimrea varstei de 18 ani), a capacitatii civile de exercitiu, se impun unele
precizari.
1n pnmul rand, mentionam ca In doctrina nu ex1sta un punct de vedere
unitarln ceea ce priveste problema de a ~t1 daca, In cazul casatoriei putative,
cand minorul a fest de buna-credinta Ia lncheierea acelei casatorii, 1ar hotararea
de anulare a casatonei ramane definitiva lnainte ca mmorul sa fi Imp lin it 18 ani,
lnceteaza (temporar) sau nu capacitatea de exercitiu deplina a mmoru!UI respectiv.Tntr-o pnma opmie, s-a raspuns negat1v, aratandu-se ca desfiintarea casaione' nu va face ca sotul minor, deven1t mator prin casatorie, sa piarda capacitatea de exercitiu deplina astfel dobandita, lnsa numai cu conditia ca el sa fi
lost de bunil-credinta, adica sa nu fi cunoscut cauza de nulitate a disatoriei In
momentui lncheierii acesteia.' Tn opima contrara,' pe care o consideram preferabila, se porne~te de Ia mterpretarea per a contraflo a art. 23 a\ in. (1) C. lam.
Potnv1t acestUI text de lege, ,so(ul care a lost de buna-credin)a Ia lnche1erea
casatone' declarata nula sau anuiata pastreaza, pana Ia data cand hotararea
mstan(ei jUdecatore~ti ramane definitiva, situat1a UnUI SO\ dintr-0 casatorie
vaiabila''; per a contrano, rezulta ca, dupa data ramanerii definitive a hotararii
1udecatorejt1 prin care s-a desfiintat casatona, eel care a lost de buna-credinta
ia lnche1erea disatoriel respective nu mai pastreaza situatia de sot dintr-o casatone valabila ?' dec1 nu se ma1 mentm mci efecte\e ace lei casatorii cu pnvire Ia
capac1tatea de exerci)iu.
Tn al do ilea rand, sublimem ca minoru\ care a dobandit dep\ina capaCitate
de exercitiu pnn lnche1erea casatone1 lnainte de a fi lmplimt varsta de 18 am
nu p1erde aceasta capacitate In cazul desfacerii casatonei pnn divorl 1' mci In
cazu\lncetarii casatoriel pnn decesu\ SO\U\Ui lnamte ca minoru\ respeCtiV sa fi
lmp\imt 18 am, deoarece nu eXISta mciun text de iege a carui mterpretare Sa
condudi Ia solu}ia contrara, iar, a~a cum am aratat cand am enur1~at caracterui

' A se vedea: C. Sttescu, op.. CJt, p. 228; I.P. Filipescu, op. cit., p. 194 ~~ p. 195 (acest
autor fundamenteaza so\u~1a mentmerii capacita;ii depline de exercitiu pe argumentul di.

,aceasta capacitate nu se p1erde decat In cazurile ~i in conditiile stabilite de lege, rar legea
nu prevede nid.ien di mrnoru! care a dobandit capacitatea deplina de exercitiu pnn casatorie
2

~~ care a benefie~at un timp de ea o pierde dupa aceea"}.

A se vedea: Gh. Befe1u, op. Cit., 1999, p. 327-328; V.M. Ciobanu, op. dt., vol. I, p. 275.

Baret

Persoana fizica

497

JUridic a\ iegalitatii capacitalii civile de exerciliu, lncetarea capacitalii civile de

exercitiu depline este exc\us1v de domemul\egii.

5. Sancfiunea nerespectarii regulilor referitoare Ia capacitatea

civile de exercifiu
Sanqiunea civila specifica. consta_ in nulitatea relativa a actuiUI juridic
mche1at cu nerespectar:a regulllor pri~itoare Ia capacitatea civila de exercitiu.
, Este_ vorba
o nuhtat': expresa, fund _consacrata, pentru minorul cu capaCitate de exerci\IU rest~li.nsa, de art. 133_ aim. final C. lam., iar, pentru cei lipsiti
d: capacotate d_e ~x~rcolou, de.art. 25 aim. (2) din Decretu\ nr. 32/1954, potrivit
caru1a, ,acte\e JUndlce, ce se mcheie de catre minorii care nu au lmplinit varsta
de pat~sprezece am, sunt anulabile pentru incapacitate, chiar daca. nu este
lezou~e ~~ de.art. 147 C. fam., care, In privinta tutelei ce\ui pus sub interdiqie
!ud~atoreasca,_ face tnmotere Ia regulile aplicabile tuteiei minorului ce nu a
1mplmitvarsta de 14 ani.
A~adar, sunt lovite de nulitate relativa:
- actul Juridic lnchei~t .de cel\ipsit de capacitate de exercitiu, indiferent ca
a_rfi ~orba de_un act jund1cd': adm1m:trare sau de un act JUridic de dispozitie
1' md1ferent c~ ?ctul re~pect1_v_ 11 pre(UdiCiaza ori nu pe mcapabil;
- actul jund1c de d1spoz1\1e mche1at de reprezentantullegal lara lncuviintarea autoritatii tutelare;
- .act~i ~u~i~ic de.. administrare lncheiat de eel cu capacitate de exercitiu
restr~nsa, fara mcuvun~area ocrot1torului legal, insa numai in masura in care

?':

t
1

este lez1onar;

- ac~ui JUridic de. dispozilie fncheiat de eel cu capacitate de exercitiu

restransa, smgur (deci fara vreo lncuviin)are prealabila);

-. ac~ul j~ridic ..de dispozitie lncheiat de eel cu capacitate de exercitiu
restransa cu mcuvuntarea prea\abila a ocrotitorului legal dar fara lncuviinlarea
prealabila a autoritatii tutelare.
'
Fiin~ vorba de o nulitate relat1va, lnseamna ca, In pnnCipiu, ea poate fi
rnvocata numa1 de eel al dirUI mteres este ocrotit prin Jnstitutrea e 1 decl de

persoana lipsita de capacitate de exerciliu sau, clupa caz de minoru\ cu

capaCitate de exercitiu restransa.'

'

La exerc.itarea a~iunii in declararea nulitaW reiative a actului 1uridic trebuie sa se

respecte reguhle_ refentoare Ia capacitatea procesuala de exerciJiu, deci, acfiunea se introduce personal d~ eel a~ carUI lnt~res a fost ocrotit pnn instituirea nulitiitii relative (daca
acesta a doband1t dep!ma ca~ac_1t~te de exerciJiu pana Ia data mtroduceiil cererii), de
reprezentantul legal al mcapabJiului care aeJ:ioneaza in numele ~i pe seama lncapabiluiUI
sau, dupa cazl de eel cu capac1tate de exerciJiu restransa 1nsa asistat de ocrotitorullegal.
Bnrni

I
I

498

:u

Nulitatea reiat1va mal poate fi mvocata: de succesorii um_v~rsali s~u

tit!~
untversal ai incapabiluiut sau at celut cu capacitate de exeretttu restran:~ afara
de cazul1n car~ ar li vorba de o aqtune tntuitu personae; d~ credtto~t c~tro
gralarl at incapabilulut sau at celut cu capacttate de exerct\tU restransa, pe
alea aqiunii oblice, cu excep\ta sttuattei cand ar fi vorba de dreptun stnct
~ersonale (art. 974 C. ctv.); de procuror fart. 45 alin. (1) C. proc. ctv.];" de
reprezentantul legal sau, dupa caz, ocrotttorul legal [tnt_erpretare extenstva~t
teieologtca a art. 9 alin. (2) din Oecretul nr. 167/1958, cat~~ a art. 14 aim. (2)
din acela~t act normativ]; 1 de autontatea tutelara.'
. .
_
1n schimb ma 1orul cu care s-a contractat nu poate soltctta ~~. ob\tne
anularea actuiui juridic pe motiv ca cealalta parte a lost lipsita de capacttate de
exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrfmsa, deoarece art. 952 C. ctv.
prevede ca persoanele capabile a se obliga nu pot opune mtnorulut ~~ mterztsului incapacitatea lor.
__ . . _
Actiunea 1n declararea nulitatii relattve a actulut )Urtdtc mchetat _cu nerespectarea regulilor releritoare Ia capacitatea de exercitiu se prescne tn termen
de 3 ani, care 1ncepe sa curga de Ia data ia care reprezentantul_legal sau
ocrotitorul legal a cunoscut cauza anul_arii, 1nsa eel mat tarztu de Ia t~pltntre~
a 18 Junt de Ia data 1nchelerii actulut JUrtdtc. Cursu! prescnp\tet nu tncepe_ sa
curga ori, dupa caz, este suspendat cat ttmp eel lips it de capacitate de exerc~ttu
nu are reprezentant legal, respectiv cat ttmp eel cu capacttate de exerct!tu
restransa nu are ocrotitor legal.
. "
Prlnctpalul elect al anularii actului juridic consta 1n desliintarea retroacn:aa
acestUta, astfel )neat eventualele presta}ii executate 1n temetul actulut (Urtdtc
respectiv urmeaza a se restitui. Ca o masura de ocrottre. a celut !'P:_tt de capacttate de exercitiu sau, dupa caz, cu capacitate de exerctttu restransa, art. 1164
(. CIV. preved~ ca acesta va li \tnUt sa restitute pres?tii!e patrtmontaJe prtmtte
numai 1n limita 1n care a prolitat de ele. Se observa ca acest te:t d~ !e~e da
satislac}ie ~ 1 prtnetpiului 1mbogalirii lara 1usta cauza, 1n_ sensu!_ ca"e;tta tmbogatirea mcapabilulul sau a celui cu capacttate de exerct\tU restransa, tn ltmtta a
! Dreptul reprezentantului legal sau a\ acrotttor~u\U! legal de.~ cere anularea _actulut
JUridic apare nu ca un drept al ce!UJ lipsttde capaCitate de exerottu ~au co cap~ot:te de
exercitiu restrans3, care s-ar exerclta pnn mtermediul reprezentantulu_t legal on, dupa caz,
cu lncuviintarea ocrotitorului legal, ct ca un drept propnu, apar~tnand reprezentantuiUI sau
ocrotitoruh.ii legal. A se vedea ~i C. StJtescu, op. ctt., p. 257-258.

z Chiar in lipsa unui text expres de lege, posibilitatea aut?rita!ii tutelare de a cer~ .anula~
rea actului juridic pentru nerespectarea regulilor retentoare Ia capae~t~tea d~ exere~pu est
recunoscuta unanim 1n doctrina ~i 1n JUnsprudentii, solu~1a decurgand. d1n obltga!ta ce revtne
organelor de autoritate tutelara de a astgur~ ocrottrea persoa~elor h~s~t~_de capacttate ~~
exercitiu sau cu capacitate de exerci!iu restransa, ceea c~ tmpltcii postbtlltatea acestor o~.g"
ne de a Jua toate miisurile de ocrotire ce s-ar tmpune, dec1, tnclustv exercttarea acpuntt m

i
l

-1

t'ersoana nz1ca

499

ceea ce i-a prolitat din executarea actulut JUridic desfiintat, pe seama saractrii
celeilalte pat1i contractante; cat pnve)te partea din prestatiile pnmtte de care nu
a profitat eel lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu
restransa, dect partea ristpita de acesta, de?i extsta o saractre a celei lalte p~r}t
contractante, nu extsta tnsa o 1mbogatire a tncapabilulut sau a celul cu capacttate
de exercitiu restransa, deci, tndirect, art. 1164 C. ctv. sancponeaza cealalta parte
contractanta, care a acceptat sa 1nchete actul juridic lara a se asigura ca sunt
respectate dispozitiile legale referltoare Ia capacitatea de exercitiu.
Fiind vorba de o nulitate reiativa, 1nseamna ca aceasta poate fi acoperita
pnn confirmare, actul JUridic respecttv fiind validat cu elect retroacttv. Posibtlitatea de a confirma actul juridic lovit de nulitate relativa pentru nerespectarea
regulilor refentoare Ia capacttatea de exercitiu apar(ine par}ii care Ia data
1ncheierii actului respecttv era lipsita de capacttate de exercitiu sau, dupa caz.
avea capacitate de exerci}iu restransa, Tnsa, pentru a efectua smgura actut de

confirmare, este necesar ca Ia momentul actulut de confirmare partea respectiva sa aiba capacitate de exercitiu deplina. Daca partea este lipsita in conttnuare de capacitatea de exerci(iu, confirmarea se face prtn intermediul reprezentantulut legal, iar, daca actul JUridic ar fi de dispozitie, este necesara ?t
1ncuviin!area prealabila a autoritatii tute\are. Cel cu capacttate de exercitiu
restransa poate acopen prin confirmare actul anulabil 1nsa numat cu tncuviintarea ocrotitoruiU! legal ~i, daca este cazul, cu incuviintarea prea\abila a
autorita;ii tutelare.
,

Reamintim di pnndpiui riispunderii civile delictuale poate conduce Ia menlinerea efectelor actulut JUridic ctvil lovtt de nulitate relativa pentru nerespectarea regulilor referltoare Ia capacitatea ctvila de exercitiu. Daca, Ia 1ncheterea
actulut JUridic anulabil, mmorul a declarat ca este maJor. aqtunea in anulare
nu poate fi. paralizata (art. 1159 C. ctv.). Dacii lnsa, eel lipsit de capacttate de
exercitiu sau cu capacitate de exerci}iu restransa nu s-a limttat doar Ia a face o
stmpla declaratte, ci a savar~it o serie de fapte materiale dolostve, de natura a
1ntan convingerea celeilalte parli 1n sensu I ca aceasta din urma contracteaza cu
o persoana cu deplina capacttate de exerciliu, atunct i)t va gast aplicare
art. 1162 C. ctv., care dispune ca ,minorul n-are aqiune 1n resctztune contra
obliga!iilor ce rezulta din delictele sau cvasidelicte\e sale". Solutta legislattva se
JUStifidi prtn aceea di, 1n cazul1n care partea vmovata de cauza de nulitate ar
soliclta anularea actulut JUridic ctvil, cealalta parte contractanta ar urma sa
sufere un pre1udictu tocmai datorita anularii actulut respectiv, pre1udietu care
va trebut sa fie reparat de cei culpabil, tar cea mat potnvita forma de reparare a
pre;udiciulut este menttnerea actulut JUridic ca valabil; 1n temetul prmctpiulut
executarii 1n natura a obliga!iilor st al pnnctptulut reparar'ti 1n natura )i integrale
a pagubelor, actul lovlt de nulitate relativa va fi men!tnut, 1ntrucat reprezinta
cea mai buna reparare a prejudictulut ces-ar putea produce cocontractantulut.

anulare.

Boroi

Borot

Drept c1vil. Persoanele

500

'1 1 1 bliniem di Jn cazul1n care nesocotirea une1 reguli referitoare Ia

n ma, su
,
- .
- . . "I
.

capacitatea de exerciliu restransa constitUJe 1n acela~J t1mp_ ~ ~nc~ c~~~a une1

1nta
mcapac11a-l1de 'olos
,,
. ' atunci
. . sane.\IUne.. a este cea
. aplicabJia- mcalcaru1 acele1

't"li deci actul JUridic va fi JovJt de nulitate absoluta sau re at1va 1n

mcapaCI a ,
. .
.
.
.
.
- d f 1 l"
functJe de natura interesuiUJ ocrotit pnn ed1ctarea mcapaCitalll .. e o osm _a
respective. Spre exemplu, daca o persoana cu cap~citate d:_exercJ(:u restr:nsa,
lara vreo 1ncuviinlare prealabila, vinde unUJ ceta(ean stram (a ca:UJ lara de
ongme nicl nu este stat membru al u_n_iunii E~;opene, mc1 nu a. mche1at cu
Romania un tratat prm care sa fie stab11ite relal" de rec1proC1tate m ~omemu)
un teren situat 1n Romama, contractu! de vanzare-cumparare nu va f1 lov1t
referitoare Ia capac1tatea CJvila
l'tate reiativa pentru nerespectarea regulilor
nu
. Iuta pentru.mca
"I carea ' nc apade 'exercitiu, d sanc(iunea este nulitatea abso
cita(ii spe~iale de folosm(a prevazute de art. 44 alin. (2) dm ConstJtU\Je ~~ de
art. 3 ~~ art. 6 alin.(1) din Legea nr. 312/2005.

?:

sectiunea a IV-a. Ocrotirea persoanei fizice

prin mijloace de drept civil

1. Considero!ii generaie
Pentru anumite categorii de persoane fizice aflate 1n SJtUaliispeciale datorit~
varsteJ, starii de sanatate mmtala saU altar Jmprejurari deosebite, l~gea CJV.Jia
ofera mijloace proprii de ocrot1re. Este vorba despre ocrot1rea mmonlor, a alienalilor ~~ debililor mintali, a bolnavilor psi hie periculo~l, precum ~~a unor persoane fizJce care, de~1 au capaCitate de exerci(iu deplina, se afla 1n anumite
situatii deosebite, prevazute de lege.
.
.
.
AStfel Jn cazu( mmorilor, ocrollrea se realizeaza prin parinli, pnn tutela sau
prin cur~tela. De asemenea, pentru copil_ul aflat ~n dificuitate, L~ge~ _nr. 272/2004
pnvind protec(ia ~~ promovarea dreptunlor cop1luiU1, cu m~d1f1canle ult~noare,
regiementeaza 0 serie de masun de protec(1e spec1ala a copdu1u1 anume. plasamentul copilului, plasamentul copiluiui 1n regim de urgenla, sypravegherea
specializata.
. . ..
. .
.
_ .
.
Ocrotirea alienalilor ~~ debililor mmtali se realizeaza prm punerea sub mterdicpe udecatoreasca, aceasta fiind urmata obligatonu de_ institUJrea tutele1.
1
Pentru persoanele cu tulburan psihice ex1sta anum1te masun ~e. protect1e,
dintre care cea mai importanta este internarea 1ntr-o umtate de ps1h1atne, care
se realizeaza conform procedurii reglementate de Legea nr. 487(:002 .. _
1n sfars 1t ocrotJrea persoanelor fiz1ce cu capacitate de exerci\IU deplma, dar
aflate tn sit~a~ii deosebite se realizeaza, In prindpai, prin intermediul curatele1.
1

Boroi

501

Persoana fizidi

2. Ocrotirea minorului
2.1. Ocrotirea parinleasca
2.1.1. Delini!ia ' princ1piile ocrotirii parinleli
Mijlocul JUridic ob1~nuit de ocrot1re a minoruiui este ocrotirea parinteasdi,
aceasta presupunand ca drepturile jl lndatoririle cu pnvire Ia persoana jl

bunurile minoruiui se exercita, respectiv se lndeplinesc de ciitre parinJii siii

(poate fi vorba de parinlii fire~ti, adica de sange on, dupa caz, de parintii
adoptatori).
Ocrotirea parinteasca este carmuita de urmatoarele principii:
- drepturile pannte~ti se exercita ~~ 1ndatoririle parinte~t1 se 1ndeplinesc
numai 1n interesul copiluiUJ [art. 1 alin. final ~~ art. 97 alin. (2) C. lam.; art. 18
pet. 1 teza finala din Conven!ia privmd drepturile copilului; art. 5 alin. (2), art. 6
lit. a)~~ c) ~~ art. 31 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privmd protecua ~~ promovarea drepturilor copiluiui j;
- parin!ii au acelea~1 drepturi ~~ indatonri lata de copii lor mmori [art. 48
alin. (1) din Constitu!ie, art. 1 alin. (4) ~~art. 97 alin. (1) partea I C. lam.~~ art. 31
alin. (1) din Legea nr. 272/2004, care deCI con sacra pnncip1ul egalitalii parinlilor in pnvmla exercitarii ocrotlrii pannte~ti];'
- con(mutui ocrotirii pannte~ti nu difera dupa cum copilul este din casatorie,
din afara casatoriei sau din adoplle lart. 48 alin. (3) din ConstitU\Ie, art. 63 ~~
art. 97 alin. (1) partea finala C. fam. ~~art. 7 din Legea nr. 272/2004];
- parin!ii nu au niciun drept asupra bunurilor copilulw ~~ nici copilul asupra
bunurilor parintilor, afara de dreptul Ia mo~temre ~~ de dreptul Ia l'ntre!inere
(art. 106 C. lam.);
- exercitarea ocrotirii parinte~ti se. realizeaza sub controlul soCietalii, 1n
spec1al al statu lui [art. 108 C. fam.; art. 5 alin. (3) ~i (4) din Legea nr. 272/2004].
2.1.2. Modali!C!!ile exercitarii ocrotirii parinte~i
Potnvit art. 98 alin. (l) C. fam., ,masurile privitoare Ia persoana ~i bunurile
copiilor se 1au de catre parin!i, de comun acord", deCJ, 1n privmla modalitalilor
de exercttare a ocrotirii parinte~ti, regula este aceea a exercitarii ocrotlfii
pannte~ti de catre amb ii parin!i.

' Exlsta tnsa ~~ cazuri tn care ocrotirea parinteasdi nu revine 1n mod egal ambHor parintl;
este verba despre aceie situatii c.3.nd m1norui a_fost 1ncredintat unu1a dintre parin~i ca urmare
a desfacerii disatoriei prin divorJ. sau a anularii casatorie1, precum ~~de situatia copilului din
afara dis.3.torrei incredintat unuia dintre p.3.rintl.

Rnrm

Drept civil. Persoanele

502
Pnn exceplie, ocrot~rea pannteasca se exercita doar de catre unui di?tre
pann\l 1n cazurile prevazute de art. 98 ali~. (2) C. tam.," anume_ atunc1 cand
unul dintre pann}l: este mort; este decazut,dm dreptunle pannte?tl, ~ste pus sub
lnterdictle; se alia, din orice 1mpreJurare, m neputmla d~ a-?1 mamfesta voml~
(spre e~emplu, unul dintre parin}i este disparut, executa o pedeapsa pnvat1va
de libertate etc.).
.
.
.,
Exista ?I cazuri 1n care drepturile ?i ~nda~oriril~ pan~te?tl revm numa1 m
parte pannlilor, 1n sensu I ca acestea sunt 1mpar11te mtre parmll_?l :It:; persoane

~au 1 ~stitutii de ocrotire, anun:e atunci can~, In urma des~aceru :asatonel ~r~n

Persoana fizica
~

;,:_

'~

503

1n mod excepl1onai, ocrotirea pannteasca poate lnceta s1 lnamte de acest

t~tela mlnorului, pe
care o sa le menl1onam ceva mai jos.

moment, anume In cazurile -In care urmeaza a se mstltui

Pentru neexercitarea sau exercitarea necorespunzatoare a ocrotirii parlnte$11

poate fi angaJata raspunderea penala, contraven\IOnala sau c1vila a panntilor.

In ce ne pnve?te, vom retine doar ca raspunderea c1vila a parinlilor pentru' preJUdiciile cauzate copilului mmor cu ocaZia exercitarii ocrotirii panntesti este o
raspundere civila delictuala pentru fapta proprie (art. 998-999 C. civ.).

divort ori a anularii casatonei, precum ?I m 1poteza copiluiUI dm afara casatonei; copilul nu este lncredinlat unUia dintre parinli, c1 unei alte persoane sau

2.2. Tutela minorului

unei instltulii de ocrotire.

2.2.1 No!iune. Coractere juridice. Principii

Tutela minoru/w este ace/ mijloc JUridic de ocrotlre care mtervme atuno
cfind mmoruf este lips1t de ocrotlre parinteascJ.

2.1.3. con!inutul ocrotirii porinle~ti

)n conlinutul e 1, ocrot1rea parmteasca are o latura personala ?i o latura
patrimomala.

. .

Latura persona/a v1zeaza ocrot~rea persoane1 ~opiluiUI ?I pnvejte, prepon:

derent, raporturile de familie. A"rt1colul 1_ ~} aim .. (1) C. lam. prevede ca

"rintii sunt datori sa lngn1easca de copil , m aim. (2) al acelu1a11 art1col
~:pu~e ca parintii ,sunt obliga\1 sa creasca copilul, .'ngrijind de sa~atat~~ ?I
dezvoltarea lui fiz 1ca, de educarea, 1nvatatura ?I preganrea profes1onala (... ) .
Latura patrimonia/a consta, a?a cum rezulta din art. 1OS aim. (1) ?I (2)

C. fam. 1 In:
- administrarea bunurilor mmoruiUI;
. .
"
_ reprezentarea legala a minoruiUI sub 14 am In actele jund1c~ _:;au, dupa
caz, lncuviinlarea actelor JUridice ale mmoruiUI cu capacitate e~vila de exer1

ci}iu restrimsa.

2.1 A. incetorea ocrotirii porinle~ti. Rospunoere

1n pnncipiu, ocrotirea pannteasca !nceteaza

atu~ci cand, mi~orul do,ban-

de~te deplina capacitate c1vila de exerCI\IU, dec1, dupa caz, Ia _1mpl1mrea v~rste1
de 18 ani, Ia data Ia care minorul se casatore~te sau Ia nd1carea mterdiC\Iel
dupa ce persoana In cauza a lmplinit 18 am.

ArtiColul 1OS alin. final C. fam. trimite Ia dispozi~iile legale de Ia. t.~tela _minoru\ui~ c~re
se aplidi in mod corespunzator ~i laturii patrimomale a ocr<:>tm1 ~a!mte~t1. Ex1sta o
singura dlferen~a, anume ca., in cazul in care copilul mmor nu are bunun m atara celor de

dee~

uz personal, nu se va mai intocmi inventarul.

Boro1

Daca pentru mmorul lips1t de ocrotire pannteasca tutela este o masura de

ocrotire, In sch1mb, pentru tutore, ea reprezmta o tndatorire, o sarcina.

Caracterele JUridice ale tuteiei, pnvita ca sarcma, sunt urmatoarele:

- legalitatea, 1n sensul ca mstitu~rea tutelei, cazurile de deschidere. procedura numirii tutoreiUI, continutul ocrotirii minorului pnn tutela 51 1ncetarea
tutelei mmoruiUI sunt stabi!ite de iege, pnn norme 1mperat1ve;
,
- obligativltatea (art. 118 c. lam.), 1n sen5~.!! ca persoana desemnata tutore al
unul mmor nu poate refuza aceasta sare~na decat in cazurile expres prevazute
de lege;'

- gratwtatea, care 1nsa nu este de esen}a, ci doar de natura tutele1, asttei

\neat autontatea tutelara poate acorda tutoreiUI, linand cant de munca depusa
In admimstrarea bunurilor minorului ~~ de starea materiala a mmorulu1. ~i a
tutorelu1, o remunerat1e de pima ia 10 % din ven1turile bunurilor mmorulu1
(art. 121 C. lam.);
- personalitatea, 1n sensul ca tutela trebUie exerc1tata personal de catre
tutore, 1ar nu prin mtermediul alte1 persoane, deci tutela este intuitu personae.
Principiile care guverneaza tutela mlnoruiUI sunt urmatoareie:
-tutela se exercita exclusiv 1n mteresul mmorului (art. 114 C. fam.);
- tutorele nu are vreun drept asupra bunurilor minoruiUI si n1c1 minorul nu
are vreun drept asupra bunurilor tutoreiui (art. 125 si art. 106 c. fam.J;

1
Articolul 118 alin. (2) C. fam. prevede di sarcina tutelei poate fi refuzata de: eel care a
lmplinit varsta de 60 de_ ani; femela ins3rdnata sau care este mama unUI copil mai mic de 8
ani; eel care cre~te $i educa dol sau mai mul~i copii; eel care, din cauza bolii, a infirmitapi, a
felului lndeletnKirii, a departarii domiciliului de locul unde se afla bunurile minoruiw sau
din alte motive Interne tate, nu ar putea sa indeplineasdi aceasta sarcma.

Bora!

Persoana fizldi

Drept c;vil. Persoanele

504

sau persoanele care urmeaza a fi tutori si copil, de apropierea domiciilor

acestora, precum side opinia copilului lart. 42 alin. (2) din Legea nr. 272/20041.
Dec;z;a de numire a tutorelui se comunica de catre instant JUdecatoreasca,
1n scris, persoanei numite tutore 51 se afiseaza Ia sediui primarie; de Ia domiciliul minorului. Drepturile si 1ndatoririle tutorelui 1ncep de Ia primirea comun;carii. Pana Ia acest moment, instan(a JUdecatoreasca poate lua masurile pro-

tutela se exercita sub un control permanent, control realizat de ditre

autontatea tutelara (art. 136 C. lam.).
2.2.2. Deschiderea tutelei minoruiUI

Genenc, tutela mmoruiUI se deschide atunci C:\nd minorul este lipsit de

ocrottre parinteasca.

vizorii cerute de mteresele minorului, de exempiu, poate numi un curator.

1n concret, tutela minoruiUI se deschide 1n urmatoarele cazun fart. 113

C. iam. si art. 40 alin. (1) din Legea nr. 272/20041 :
- ambii parinli suntmorti;
- ambii parin\1 sunt disparU\1;
_ ambii pann\i sunt declarali morti pe cale JUdecatoreasdi;
- ambii parinti sunt necunoscU\1;
.
_ ambii pann\i sunt decazU\1 din drepturile parinte5t1;
- ambii parinli sunt pus1 sub interdi~ie;. . .
_ . .
.
_ Ia 1ncetarea adop}ie;, mstanla decide mst;tUirea acestel masun ~e o~r~t"e:
iar nu redobandirea drepturilor si !ndatoririlor parintesti de catre pann\11 flfestl
at mlnorului..

...

...

...

Tutela se.. instituie conform iegii de catre instanla JUdecatoreasdi ~n a car~1

circumscrip\le teritoriala domiciliaza sau a lost gasit copilul [art. 40 aim. (2) dm

Legea nr. 272/20041.

.
.
.
Conform art. 41 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, pot f1 tuton persoan_e~e
fizice sau so}ul 51 sotia 1mpreuna, care au domiciliullri Romama 51 nu s: a~la m
vreunui dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de lege. Aceasta d;spozilie trebuie coroborata cu excepliile expres prevazute de art. 117 ~; tam.
(minorul persoana pusa sub mterdiqie JUdeditoreasdi; eel decazut dm drepturile pa'ri~test;; eel declarat incapabil _de a fi tutore; eel car~!<! ; s-a restrans
exerciliui unor dreptun politice sau civile; eel lips1t de d_:eptul de_ a ale~e 51 de
a fi ales pariamentar; eel cu rele purtan; eel care, exerc;tand o alta tutela, a lost
!ndepartat din aceasta; eel c~re, din cauza ;n~ereselor potnvn;ce cu mter~sel'::
m 1norulu 1 nu ar putea 1ndep1in1 sarcma tutele;). De asemenea,persoana.fiZica
sau famil(a care urmeaza a fi tutore trebu;e sa fie evaiuata de c.atre d11e~l'"
generala de as;sten}a socmla 51 proteq;a c~pilu_lui cu priv;~e- 1a garanpile
morale 5' condiliile materiaie pe care trebUie sale mdeplme_asca pentru a ~nm1
un copil 1n 1ngrijire. Evaiuarea se realizeaza de catre d11ecpa general~ _de
as;sten\a soc;ala 5; proteclia copiluiUI de ia domiciliul p_ersoane; sau fam;li~';
acordandu-se priontate membrilor famiiie1 exti~se a cop;lulu;. P~ate fi num1ta
cu prioritate ca tutore, dadi nu ex;sta ~?t1ve ;~tem:_;ate care _s~ se opuna, ~
ruda sau un afin ori un prieten al fam;l;e; copilu;, m stare sa mdeplineasca
aceasta sarcma tart. 42 alin. (1) din Legea nr. 272/20041.
Raportul de evaluare se va concret;za 1ntr-o p~opunere a aut~ritalii competente, 1n a carei realizare se va tine seama de relap;le personale dmtre persoana
Bor01

505

2.2.3. Confinulul ocrotirii minorului prin tutela

. Ocrotirea minorului prin tutela contine, ca si ocrotirea parinteasca, doua
laturi:
- o latura care pnve5te persoana mmoruiui;
- iatura patnmoniala.
Latura patrimonia/a a ocrotirii minorului prin tutela cupnnde:
a) admtmstrarea bunurilor mtnorulw. Aceasta lmplica anum;te obliga}ii
pentru tutore, precum ~~ efectuarea anumitor opera!;um Ia deschiderea tutele;,
pe parcursul tuteie; si Ia !ncetarea tuteiei.
Astfel, Ia deschiderea tutele;: se va 1ntocmi de catre un delegat al autoritatii
tutelare, 1n prezenla tutorelui, un ;nventar al bunurilor m;norulu;, care va' fi
aprobat de autoritatea tutelara; se va stab iii, de catre autontatea tutelara, suma
anuala necesara 1ntrel;nerii minorului si admin;strarii bunurilor sale, suma care
va fi ob!inuta din veniturile bunurilor minoruiUI, iar daca acestea nu sunt sufic;ente, din vanzarea bunurilor minoruiu; (pe parcursul tutele1, suma astfel stabilita poate fi modificata de autoritatea tutelara, 1n fune(ie de !mpre]urarile
concrete. 51 de interesele minorului); sumele de bani care depa~esc nevoile
mmorulu; si hartiile de valoare se depun, pe numele m;noruiu;, Ia C.E.C. 51 vor
putea Ji ridicate numa; cu !ncuviinlarea autoritalii tutelare; tutorele poate
depune 51 sumele necesare !ntrepnerii, tot pe numeie mlnoruiUI, 1ntr-un cant
separat, putandu-le ridica lara 1ncuviintarea autoritatii tutelare
Pe parcursul tuteie;: tutorele trebuie. sa prezinte ;utoritalii t~telare, 1n termen
de eel mult 30 de ziie de ia sfarsitui fiecarui an calendanstic, o dare de seama
referitoare Ia admimstrarea bunurilor minoruiUI; Ia cererea autoritiilii tutelare,
tutorele este obligat sa prezinte dan de seama despre modulln care s-a 1ngrijit
de persoana s' bunurile minorulu;; autoritatea tutelara verifica socotelile privmd vemturile minorulu; ~~ cheltuielile efectuate cu 1ntrepnerea acestu;a 51 cu
administrarea bunurilor sale 51, daca este cazul, da descarcare tutoreiUI.
La 1ncetarea tutele;: 1n eel mult 30 de zile, tutoreie trebuie sa prezmte autoritalii tUtelare 0 dare de seama generala; instanta ]Udecatoreasca va da tutoreiUI

Bor01

506

Urept CIVIl.

t""t!f~Udllelt:

descarcare de gestiune' dupa verilicarea ~~ aprobarea socotelilor ?I dupa ce a

avut ioc predarea bunurilor ca.tre lostul mmor, mo?tenitorilor ceiUI ce a lost sub
tutela sau, dupa caz, noului tutore;
b) reprezentarea legalii a mmoruiui sub 14 ani Ia lncheterea actelor juri dice,
(tutore\e poate lncheta smgur, lara lncuviin}area prea\abila a autorita}ii tute\are,
acte\e JUridice de conservare ?I acte\e juridice de administrare; actele JUridice
de dispozitie, mclusiv ridicarea de ia C.E.C. a sumeior de bam care lntrec
nevoile intrepnerii ~~ administrarii bunurilor mmorului, precum ?i a hartiilor de
valoare, pot fi tncheiate de catre tutore numai cu lncuviin}area preaiabi\a a
autorita}ii tutelare; In sfar?it, actele Juridice prevazute de art. 128 ?t de art. 129
a\ in. (1) C. fam. 2 nu pot fi lnchetate nict daca ar extsta tncuviin}area prea\abila
a autorita}ii tutelare) ori, dupa caz, incuviinjarea prealabilii a acteior Juridice
ale minorulw cu capacitate de exercijiu restransa.
2.2.4.lncelarea tuteiel minoru\ui. Raspunderea tulore\ut

Tutela mmorului inceteaza in urmatoareie cazuri:

- dobandirea de dl.tre minor a capacita}ii civile de exerci!iu depline;
- stabilirea filia}tei lala de eel pu}in unul din parin\t;
- redobandirea drepturilor parinte~ti de catre unu\ sau ambii pann\i, ca
urmare a ridicarii sanqiunii ce a constat in decaderea din drepturile pannte?ti;
- ridicarea interdicliei judecatore~tt pentru eel pu\ln unul din parinli;
- reaparilia a eel pulin unuia dintre parln}ii declaralt disparu}i on mol}i;
- moartea mmoru\ul.
Funclia tutorelui inceteaza (lara a lnceta definitiv ~~tutela mmoru\UI, deoarece
se va numt un nou tutore, lnsa, pana Ia intrarea In func}iune a noului tutore,
mstan}a judecatoreasca va numi un curator) atunct cand eel care a fost desemnat
tutore:

,.

l'
~

1
l
'
!!'
l

t'
1l
i

Ij
I

ersoana nzrca

507
~
-tutorelut (lostulut tutorei pentru PreJ' dp "\ sau ctvtla. Raspunderea ctvila a
"
,
'
u tctt e cauzate c I'
tute Ia" este o raspundere
ctvila delt' t \"
e ut care s-a aflat sub
.
.
..
,
,
c
ua
a pentru fapta pr
.. d ,
pe d tspoztJttle tnscrlse fn art. 998-999 C. c,tv.'
opne, 1lin mtemeJata
utore e poate avea o rilspundere

-.~

enala

2.3. Curatela mlnorului

Curate/a mmoru/u; este tot un m .., d

caracter temporar ~~ subsidiar Pr ct '1 oc Ie ocrotire a mmorulut, 1nsa are
Curate\a minoru\w se insti;utea'tntc, c~rate almmorulut este o tutela ad hoc.
"
_
.
urmatoare e cazun:
- extsta contranetate de lnterese , t
In re mmor >1 reprezentantul legal on
ocrotitorullegal;'
- se inlocute~te tutoreie cu un alt tutor

nou\ui tutore;

, - mmoru\ este pus sub interdiCtie

mterdiq.ie;

,.

, " '

e, pana Ia mtrarea in funqiune a

, "
.. ,
pana 1a rezolvarea cereru de punere sub

- parmte\e sau tutore\e mmoruiui este I ' d'

Curatelei minorulut ' se aplica I
;pte teat vr:melntc sa fl ocroteasca.
,
' n mo corespunzator, regulile de Ia tutela
minorului.

3. Ocroflrea bornavuiui psihic prin interdicjia judecatoreasca

3.1. Nojiune. Delimitare

Jnterdicjia ]Udeciitoreascii este acea masura d

,
numat de catre mstanja JUdecator
"
, ~ ocrottre care poate fi dispusii
easca atunCI cand persoana fizica este lipsita

- moare;

- este lnlocuit, Ia cerere, datorita apariliet pe parcursul tuteiet a uneta din

impreJurari\e prevazute de art. 118 a\ in. (2) C. lam.;
- este indepartat de Ia tutela, datorita savar?irii unut abuz, a unet neg\ijenle
grave, a unor lapte care tl lac nevrednic de a li tutore, datorita lmpre1urarii ca
nu i?i indep\ine~te mullumitor sarCina sau se tve~te una din situalii\e de excludere de Ia tutela.

Aceasta desdircare de gestlune nu inlatura tnsa raspunderea tutorelui pentru pagubeie

cauzate din vlna sa Iart. 141 alin. (2) C. tam.l.

2
Reamintim di art. 128 C. fam. interzice inchelerea de acte iuridice tntre tutore, so~ul, o
ruda tn-linle dreapta ori fril~ii sau surorile tutorelui, pede o part, ~~ mmorul aflat sub tutela,
pede alt3 parte, iar 129 alin. (1) C. fam. preved di. tlltoreie hU poate, in nume\e ri"lirioru\UI,
sa fac3. donatii ?I OICI sa garantE!ze ob\igatii\ altUta.

Prescnp~ia extinctiva a acestet aq:iunt nu c r

~
aprobate de autoritatea tutelara (art 14 d' 0
.ulge cat timp socotelile iutelet nu au tosr
2 1ntrucat I
l't' .. I - . . , m ecretu nr. 167/1958).
..
n r rgu e de l$rre dm rndivtzrune exista
coparta$11, atuncr cnd prrntre pary:i figure a I" - d co~tranetate_ de rnterese lntre toti
acestUia, trebure sa se numea,sc un az ' a atun e mmor, unul sau ambii parinti ar
a
curator
reprezenta pe acel mrnor- Trib Supr
, dspecial care, rn procesul respectiv > va
1974, p. 199.

em, s. cov., ec. nr. 2609/1974, fn Culegere de de~tzii

Sublinrem lnsa di i'n cazul in care contrarietatea d
~
sau ocrotitorullegal al acestuia se ive,te ,, d I e mterese rntre minor ?i reprezentantul
' d"'
. n ca ru unur proces - x
, .

c~ns tan rn aceea di numlrea curatorulur se face chi d ~ exrsta totu~l o partiCUlaritate,
alrn. (3) C. proc. crv.j, iar nude catre autoritatea tutela~~. e catre mstan~a respectrva Iart. 44
, De asemenea, art. 44 C. proc. dv mal reved ~ "
.
mteresata solicit~. instan~a poate nu~r
p
e ca, r_n caz de urgenJ.3. -~~ daca partea
capacrtate de e:1<'ercitiiJ saO cU capadtate d~~X~~~f~or specralv ~~.. atune~ c.3nd eel lipsit de
are reprezentant legal sau dtrotitor legal;
~ u restrahsa, fund parte intr~un proces, nu
!

Boroi
Bordi

Drept c1vi\. Persoaneie

.
. ii /'
i sau debi,
... ii intereseior sale datont a ten a.1te
de discerniimantul necesar mgnwd
.1 te de exerciJiu ,; instttuirea tutelet.
a
'
eel' I
fitiiJii mintale ~. consta" ,m /'1Pstrea e capact
b .
fun data cu tratamentul m 1ca

508

.
d "
ca nu tre UJe con
lb " '
interdJC\Ja JU ecatoreas ,
.. ate de sihiatne a persoanel cu tu urdn
obligatonu, P.".n mternarea mtr~o umt
d. PL gea nr 487/2002 pnnclpalele
,
\ementate e e

'
psihice, potnVJt proceoum r~g
b Jnterdic\Je se dispune numa de
..
f"
d
"toarele"
punerea
su
.
. se d'lspudeosebJn un urma
.
t t mentul medical obllgatonu
. "Jnvremece raa
.
.
.
" ..
mstanta JUdecatoreasca, . .
't t medical a Jar 1mpotnva masuru
'
. d "

. t - decatreoautonae
ne, pe cale admmlstra IVa, . "
oate face pl~ngere Ia instanla JU ecadispuse pe cale admJmst~~tJVa ~:vfne lipsit de capacitate civila de exer~ili~~
toreasca; eel pus sub mte; JCI\obJe I' t 0 riu nu are mciun efect asupra capaCJta\11
pe dmd tratamentul med1ca
~ga
(: 1vile de exerciliu a ceiUJ1n cauza. d' . t ebu.Je delimJtata <i de diferitele

'
,
d
a sub mter IC11e r
De asemenea, p~~:re ..
in a a. ersoanei fizJCe, avand m ve ere
1ngradiri ale capaCJta\11 CIVIle de f~l?s l al:de folosmta se rasfrang mevJtabJI
ca, pede o parte, aceste lncapaCJta\l.t~pecal persoanei fizfce 1n v. reme ce inter. "l"II Cl v'le
de exerCJ .1u
. , .. CIVI.1e d. e
<i asupra capaCJta
~.
, privinla 'capaCJta\11
'
. "
" produce efecte numaJ m
. .. . 'I
diclia JUdecatoreasca .
"
eun ef.ect asupra capacltatll CIVI e
. f e fara 1nsa a avea vr
.

,
exerciliu. a persoanel IZIC '
.
't" 'lie speciale de foiosmla opereaza,
,
d Ita parte mcapaCJ al
.
d'
de folosJnta, Jar, pe e a
.
' . I I ") , sch.,mb punerea sub mter JC)Je
,
(d' t 1n temeiU egu , m
'
.

de regula, de drept Jrec

hotarari JUdecatorestJ, dec1 are
1
" " 'in mod necesar, pronunlarea une
.
1mp11Cct,
caracter JUdiCJar.
3.2. Condijii de fond

Punerea sub mterdiclie presupune 1ndeplinirea cumulatJva a urmatoarelor

condilii de fond:
,
fi
a sub mterdictie sa fie lipsita de discer- persoana care urmeaza a I pus
,
d'
, , t sa fie aliena\Ja ori debHitatea mintala;
namant;
.
- cauza Iipse. de ~so:_rna~an " perm ita persoaneJ respective sa se 1ngn- lipsa de dscernamant sa nu II
de intereseie sale.
. , .d
l' condiliile de fond aie punerii
easca
1
. Conducand Ia luarea une masun e excep Je,licare Spre exemplu, nu s-ar
sub interdiqie sunt de stncti\ mtd~rpret~rec~~~f1n ca;e o persoana nu este 1n
putea dispone punerea sub mter IC\Je In

Persoana fizid\

509

masura sa se fngrijeasca de intereseie sale, dar din alte motive dedit lipsa
discernamantului (precum: varsta 1naintata, infirmitali fizice, boala etc.)' $i ruci
atunci cand. lipsa discernamantulur se datoreaza aitor cauze, iar nu aliena!ie
sau debilitatii mmtale.
3.3; Procedure punerii sub lnterdicfle

Punerea sub Jnterdiqie poate fi ceruta de oricine are mteres, inclusiv de eel
ce urmeaza a fi pus sub interdie)ie, de autoritatea tutelara, de procuror sau
chiar instanta judecatoreasca poate declara, din ofiCJu, procedura punerii sub
mterdic!ie.
Cererea de punere sub interdic\ie se soiulioneaza,. 1n pnma instan\a, de
catre tribunaL Sub aspectul competenlei tentonale, aceasta apaf\ine tribunaiuiui in raza caruia se alia domiciliul persoanei care urmeaza a fi pusa sub
interdiciJe (art. 5 C. proc. CJV.).
Procedura punerii sub interdie)ie parcurge doua faze: una necontradictorie
?' una contradictorie.
Dup~ pnm1rea cererii de chemare 1n JUdecata, pre~edintele mstanlei va dispune ca aceasta sa fie comunicata, 1mpreuna cu 1nscrisurile anexate, procurorulur.
Procurorul va dispone, conform art. 30 alin. (1) din Decretul nr. 32/1954,
efectuarea cercetarilor necesare, printre care ~i luarea parerii unei com1sii de
medici spee~ali?ti ~i, daca este cazul, a mediculur sub supravegherea caruia se
alia persoana ce urmeaza a fi pusa sub mterdiclie. De asemenea, pre?edintele
instan!ei va ses1za autontatea tuteiara de Ia domiciliui persoane1 a d\rei punere
sub interdictie s-a cerut, 1n vederea numirii unui curator. Articolul 31 din
Decretul nr.'32/1954 permite mstantei sa dispuna, dupa ce a ascultat concluziile procurorulur, internarea provzorie, pe timp de eel mult 6 saptamani, dad!
este necesara observarea ma1 1ndeiungata a starii mintaie a ceiur 1n cauza,
potrivit av1zului medicuiur speCialist, iar aceasta observare nu se poate face
altfei.
Dupa ce a pnmit rezuitatul cercetarilor procurorului, avizul com1s1e1 de
medici speciali~ti,' precum ~i, daca este cazul, avizul medicului curant, pre?edintele instan!ei va fixa termen de judecata $i va dispone citarea pal}ilor, iar,
cu aceasta ocaZJe, persoanei a dire punere sub interdiclie se solicita i se

Trib. Suprem, s. c1v., dec. nr. 691/1978, in Cuiegere de deC!Zii 1978, p. 189.
342-343. Necesitatea de a disting~. intre
~ihic enculo~l .~i procedura puneru sub
procedura reteritoar~ Ia... a_s~sten~a bolnavl - T~b. Su ~em, Colegiul clvil,dec ..nr. 900/1966,
mterdi.ctle a fost sub\lntata ~~ In JUnsprudenta8 F" o pbade doua procedun dlstmctel rezul.

"" nr 12/1966II p. d"

15 un vor

" b terdiC\Ie
in revista "justitia noua I .
a\ obligatoriu ~~ o persoan5 pusa su 10
.
ta di poate fi supusa Ia tratamentu me IC

- - - - - - - - - . - - - - 1.999
; A se vedea ~i Gh. Bef~IU, op. Cit., 'lor '

Hotararea prin care s-a pronunJat.punerea sub lnterdictie fara a se cere ~i avizul une1
comisii de medic1 spec1ali~ti este anulabila - Trib. Suprem, s. c1v., dec. nr. 993/1985, in
"Revlsta romJ.na de drept", nr.- 4/1986, p. 69; a se vedea $i C.S.J., s. c1v., dec. nr. 617/1992,
in revista ,Dreptul", nr. 11/1992, p. 83. De asemenea, s:.a mai decis ca nu este suficient un
certificat medical eliberat anterior introducerii cererii. de punere sub interdicpe - Trib.
2

Suprem, Colegiui civil, dec. nr. 721/1956, in Culegere de decizii 1956, vol. 1, p. 179.

juded.toreasca.
Rnrni

33.

Rnrn1

Drept civil. Persoanele

510

comunidi ~i cererea de punere sub

ll

i!

interdiclle, precum ~~ copii de pe toate

inscrisurile aflat~ Ia dos~r. _ f rma unui veritabil proces c1vil, art. 33 din
Faza contradctone lm~~a~a -o I articularitali, anume: concluziile proDecretul nr. 32/1954 st~?llm ~~ une e
lUI ce urmeaz~ a fi pus sub mtercuroru!UI sunt obligatoru; lnterogatonu ce
diq 1e este obligatoriu.

3.4. Efectele punerii sub lnterdlcjie

Punerea sub interdiqie produce doua _efecte:
- lipsirea de capac;i~ate cvila de exerci\IU;
- mstitUirea tutele mtewsu:u.. udeditoreasdi pnn care s-a admis cererea
A~adar, Ia data Ia care ~otarare~jfinitiva eel in ~auza va ntra in categona
de punere sub mterdiC(Ie evme -~~ (avem 1n vedere cazu_l p_ersoane
I I' te de capacitate de exercl IU
persoane or 1ps1 ..
_ d' 'e are i.;, linita varsta de 14 ani, deoarece,
care, Ia data puneru sub mter IC\1 ' . mPi.lpsita de capacitate de exercitiu).
utin de 14 ani ea este oncu
, ,d
dadl are mal P .
' I' 11 ) C lam stabile~te obliga\la mstanle e a
5
Tocmai de ~c.eea, art. 1~ am. a de un~re sub mterdicpe autoritalii tutecomumca hotararea judecator:as~ d
p eze un tutore. Pentru ipoteza in care
t
a aceasta dm urma Sd esemn
. (3) C f
\are, pen ru c .
. -
afl"t deja sub tutela, art. 1 SO aim..
. am.
d . ide ca fostul tutore al mmoruiUI sa
a lost pus sub mterdcle un lmi~Or
prevede di autontatea tute ara poa e ec
t I ori poate num un nou tutore.
pastreze sarcina tu e e
_
nu a implinit varsta de 14 anise
1
Regulile refentoare Ia tutela ~mno~u u; ~~~~ ie ,udecatoreasd\, in masura in
aplica ?I tutele~ persoan; ~usa ~ ~nf:m.)/exiSta ins~ ~ 1 unele_partlcularitali,
1
care legea nu dispune al el1 art.
b . t dic\le poate sa ceara inlocUirea sa
spre exemplu, tutorele ce Ul pus su - m er
, dupa exprarea unui termenbde 3 a~.' ~e Ia ~~~~;~;easca este un minor care se
Atunci cand eel pus su mter e'~~e ~~~ numi un tutore, cl va ramane sub
afla sub ocrotrea pann!dor, nu s
. d. a Ia data Ia care devme
ana Ia ma\Orat lar numal ac
b - d: l. utontatea tutelara va numl un tutore
ocrotire pannteasca p
maJor se alia 1n contmuare su mter iC e a

i--

'

[art. 150 alin. (1) ~i (~)C. fa~-ld

nere sub interd-1cpe ramasa definitiva se
Hotararea Judecatoretsca de p~ st inregistrat actu I de na~tere ai ceiUI pus
comunica mstanle locu ~ un e
re istru anume destmat.
sub 1nterdic(1e, pentr~ ~ fl transcn~: ~~~~~:xe~citiu a persoane 1 puse sub mte~~
Treb_ uie retmut ca hpsa capaCitfal
"
'te"' decat de Ia data transcnerll
-
nu va putea i opusa unUI ,
diqie Jll decatoreasca
. . -f " de cazul in care tertul a cunoscut
hotar~rii de pun~re sub mterd~C\~~~n~ (~;aC. fam.1.1n alte cuvinte, actul JUridic
interdiC(Ia pe alta cale [a~. 14 ..
ere sub interdiclle de eel care a tost
incheat anterior transcneru hotararu d<:, pun . - ,
t 1n momentul
pus sub nterdiqie cu un te'1 de buna-credm\a (nu a cunoscu '

a_?

1ersoana TIZIC<l

511

inche1erii acelui act JUridic, di trateaza cu o persoana pusa sub mterdiqieJ nu

va putea fi anulat pentru iipsa capacita!ii de exerci!iu; pentru a se obtine anularea unUI asemenea act Juridic, va trebUI sa se faca. dovada lipse1 discernamimtuiUI, ca situape de fapt, in momentulinche1erii lUI (dec1, nulitatea relat1va
va interveni nu pentru nerespectarea regulilor referitoare Ia capae~tatea de
exerci!iu, ci pentru lipsa discernamantuiUI, care insa trebUie probata in ch1ar
procesul ce are ca ob1ect anularea actuiUI juridic). Dimpotnva, tertul de reacredin(a (a cunoscut ca inchee actul juridic cu 0 persoana pusa sub 'mterdiqie)
nu se poate prevala de lipsa transcrierii hotararii (udecatore?tl de punere sub
mterdic(ie, deci va putea fi aqionat in JUdecata spre a se declara nulitatea relativa a actulu1 JUridic astfelinche1at pentru !ipsa capacitalii c1vile de exerci(iu,
iar in procesul respectiv nu se va mai pune problema dovedirii lipse1 discernamantului in momentullnche1erii aceiUI act JUridic.

3.5. Ridicarea interdic[iei

Daca au incetat cauzele care au provocat interdie(la, mstan(a JUdeditoreasd\ va pronun(a ridicarea acesteia [art. 151 alin. (1) C. fam.J. regulile de
procedura de Ia punerea sub interdictie aplica.ndu-se 1n mod corespunzator ?i
in cazul rididrii interdiqiei (art. 35 din Decretul nr. 32/1954).

.
Hotararea pnn care s-a pronuntat ridicarea 1nterdie(1ei i?i produce efectele
de Ia data Ia care a ramas definitiva '' trebUie comunicata mstante1 locuiUI
unde s-a transcns hotararea de punere sub mterdiC(1e, pentru a fi tr~nscrisa, Ia
randul ei, in registrul anume destmat, urmand a se face, In acela? reg1stru,
menpune despre ridicarea interdic(lei pe margmea hotararii prin care se
pronun\ase interdic(ia lart. 151 alin. (3) C. lam. I.
Hotararea de ridicare a mterdiqiel poate fi opusa tertilor de buna-credinta
numa1 de ia data Ia care s-a efectuat in registrul anume destlnat men!iunea
despre ridicarea interdicpei; dad insa tel'!ul a cunoscut ridicarea mterdic(ie pe
alta cale, atunci hotararea de ridicare a interdictiei ii este opozabila (art. 151
alin. final C. fam.). A?adar, fala de tertul care nu a cunosc.ut ridicarea lnterdiqiel, dreptul tutorelui de a-1 reprezenta pe eel care a fast pus sub mterdict1e
inceteaza numa de Ia data efectuarii menpunii despre ridicarea mterdie(ie1 in
reg15trul special \inut de mstan(a in raza care1a a fast inregistrat actul de na)tere
al cellll carUia 1 s-a ridicat mterdic!ia, ceea ce inseamna ca actul juridic
incheiat (In mtervalul de timp cupnns intre ridicarea mterdic(iei ?' efectuarea
mentunii despre aceasta) cu un tert de buna-credinta de catre tutore, In numele ?i pe seama celui care a lost pus sub interdicpe, este valabil ?i 1)i va produce
efectele intre partile sale (te'1ul de buna-credin(a '' eel ce a lost pus sub mterdiqe), urmand a se angaja, daca este cazul, raspunderea cvil~ delictuala a
tutorelui fata de eel in numele caruia a incheiat respectivul act 1uridic.

Bora/
Bora!

""--

Drept c1vil. Persoanele

512

.. ,, ..,, .,.,.,

4. Ocrolirea persoanei fizice cu capacitate de exercifiu deplina,

oliala in siluafii c!eosebite

II

4.1. Curatela persoanel fizice cu capacitate de exercijiu deplina,

aflala in siluatli speciaie

'

Alaturi de curatela persoane1 lipsite de capacitate de exerci\iu sau a persoanei cu capacitate de exerciliu restransa (a~a-num1ta curate/a a mcapabilulw/, .legea reglementeaza ~~ a~a-numita curate/a a capabilului, care este o
masura de ocrotire luata In favoarea persoanei liz1ce cu capacitate de exercitiu
deplina, dar care se alia lntr-o situalie deosebita, expres prevazuta de lege.
Cele doua leiuri de curateli'i nu trebuie coniundate lntrucat dilera regimul
juridic aplicabil fiecareia. Astle!, dupa cum am vazut, curatela celui lipsit de
capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exerciliu restransa este guvernata
de regulile aplicabile tutelei, In schimb, curate Ia persoanei liz ice cu capacitate
de exerciliu deplina care se afla Intr-a situatle deosebita este carmuita de
regulile aplicabile mandatuiui.
Cazurile de mstituire a curatele1 capabiiuiui sunt prevazute de art. 152
C. fam., precum ~~de alte dispozitii legale inscrise tn aite acte normative.
Potrivit art. 152 C. lam., autoritatea tutelara va putea institui curatela dadl:
- din cauza batranelii, a bolii sau a unei mfirmitali liz1ce, o persoana, dejl
capabila, nu poate personal sa~~~ administreze bunurile on sa lji apere interesele fn condi!ii multumltoare ji, din motive temeinice, nu 1~i poate numi un
reprezentant (aja-numlta curatela a persoane1 allate In neputm\a lizica);
- din cauza bolii sau din alte mot1ve, o persoana capabila nu poate, nici

.I

personal, ntci prin reprezentant, sa ia masurile necesare in cazuri a direr

rezolvare nu sufera amanare (a~a-numita curatela a persoane1 aflate 1ntr-un caz

de urgental;
- o persoana, fiind obligata sa lipseasca vreme 1ndelungata de Ia domiciliu,
nu a lasat un mandatar general (aja-numita curate Ia a ceiUI care lipsejte vreme
lndelungata de Ia domiciliu);
- o persoana a disparut fara a se avea jtiri despre ea ji nu a lasat un
mandatar general (asa-numita curatela a disparutului).
Alte cazun de curatela mai sunt
- curatela succesorala notarialii [art. 72 din Legea nr. 36/1995 ~~ art. 15
alin. (1) din Decretul nr. 31/1954], care se instltUie atunci cand conservarea
bunurilor succesorale necesita anumite cheltuieli ~~ nu ex1sta un custode al
succesiunii, curatorul fiind numit de catre notarul public; de asemenea, 1n
cazul In care ex\sta indicii di succesiunea urmeaza a fi declarata. vacanUi,
notarui public va putea 1ncredinla admimstrarea prov1zone a bunurilor

Persoana fi'zica

succesorale unui curator desemnat cu A

.
. ..
513
teritonale;
mcunojtlntarea autontalu administrativ- curate/a surdomutului (art. 816 C . )
.

de catre surdomutul care nu ct,e " . ~IV. , care VIZeaza acceptarea donatiei
A d f.
.
,, sa sene curatorul sp . I
AI
.
unnan a ' numit dupa regulile stab'!
,
. . ecla ce ' va aSista
C
. .
11te pentru rn mon '
. urate Ia persoanei. fizlce cu capacltat d
:.
. "
Sltua!ie deosebita se instltuie fie Ia cerere ;. d~ e~?rCJt 1 ~ deplma aflata 1ntr-o
curate!el presupune conslrn)amantul celu'i ~ u;n o IC~u. I~ pnnclplu, mstituirea
cazulm care consimtamantul nu po t fi d
meaza a fl reprezentat, afara de
F"
.
a e 1 at.
ll~d. guvernata de regulile aplicabile mand
.
.
capabliulu1 prin curatela este ex nmat in
. A atul~1, conlmutul ocrotirii
Autoritatea tutelara poate da 1nstp ct. . putenle mcredmlate reprezentantului
A
ru JUm curatorului 1n 1 1 1

m toate cazurile 1n care acesta nu ~ste

ocu ce Ul reprezentat,
C. lam., text ce vizeaza, desi ur cazuril '? masura sa o faca [art. 155 alin. (2)
autontatea tutelara].
g '
e m care curatorul a lost numit de catre
. - .
. De relinut ca mstituirea curatelei nu adu
de exerciliu a ceiui pe care curator AI
ce
niCIO
atmgere capacitatii civile
1
reprezentat poate fncheia Personai ua~u;epr~~~nta (a.rtl. 153 C. fam.), deci eel
curator etc.

JUn IC CIVI ' poate sa II revoce pe

Funq,a curatorului poate lnceta . A I ..
art. 156 C. fam., curatorui are dre ~I ;~m m o_::Uirea IUJ, Ia cerere (potrivit
numire); pnn revocarea de ditre cef r a ceara mlocUJrea sa dupa 3 an, de Ia
M
.
eprezentat.
asura curatelel 1nceteaza prin ridicarea ei
generat-o sau prln deces I
.
Ia 1ncetarea cauzelor care au
u persoanei
ocrotlte.
A

-~

'

,,

Jl
-~

''

l
1
l1

' Alte cazun de lnstituire a curateier sunt re "

"
zmta partrculanta.tea ca. numrrea curate , p yazute rn Codul de procedur.a crvila c:.i prex.
rurur se face chia de x.
r
sesrzata cu solufionarea procesului Astfel "
I
r
Cdtre mstanta judeditoreasca
(este vor?a de ipoteza in care recla~antul ~ ~~h~azut . .Prev~zut de art. 7 a/in. (3) C. proc. crv.
personahtate /Urididi ~~ nu exrstii' o
x m..a m JUdecata o_asoe~atie sau soe~etate fara
dir t"
- persoana carer a sa 1 se fi1
d"
ec_ ra asoc1atrer sau socret3tii respective)
mere rntat pre$edintia sau
1
curator care sa reprezlnt.e in. acei -proc , - a cere,rea reclamantulw, instanta va nUm, un
ctm tre parJ:I
1 .
'
es, lnterese e asoc' t'l "

e dm proces mstanta poate n ~~~' or, tn cazul decesulw uneia

m t 1
,.
~
um1 un curator spec1 J
!!!
os emton or. pana Ia mtervenirea ,.or.
(
a, care Sd re. prezmte interesele
1n
proces art 87 pet 10 c
Mat menttonam ca fostui art
C.
.

-proc. CIV.).
672 proc. c1v (abrog t
~r. 138I 2?00), regiementa 3$a-numita curate! a .
a . ~~sa pnn Ordonanta de urgenra
mventar de -su~cesorul unic, ce viza situatia in a ffiO$ten,ru acceptat~ sub beneficiu de
mo~temrea sub beneficiu de lnventar exe t
~are ~oste~~torul umc, care a acceptat
'
rei a o acpune m lustte impotrlva m~tenirii.
A

o .......... ;

...

'

"

Drept CIVil. Persoanele

514

4.2. Aslstarea anumitor persoane fizlce cu capacitate deplino de

exercitiu Ia Tnchelerea anumitor acte jurldice

il
li

.!;

Artico\ul 30 din Legea nr. 17/2000 pnvmd aSistenta sociala a persoane\or

varstmce, republicaUi, prevede di persoana varstnica, astfel cum este definita
de art. 1 alin. (4) din aceea~i lege, atunc1 dind incheie un act JUridic de instrainare cu titlu oneros sau gratuit a bunurilor ce ii apaf!m in scopulintretmerii ~~
\ngrijirii sale, va fi aSIStaUi, Ia cerere sau din ofiCiu, de dtre un reprezentant a\
autoritatii tute\are a consi\iului local in a carUI raza teritoria\a domiciliaza
persoana respectiva.
A~adar, legea instituie un mijloc suplimentar de ocrotire a anumitor persoane avand o varsta tnamtata, care insa nu afecteaza cu n1m1c capacitatea
civi\a de exerci}iu a acestora. Tocma1 de aceea, daca actul JUridic (\a care se
refera, intr-a redactare destul de neglijenta, textul de iege mentlonat) se tncheie
lara ca tnstrainatorul sa fie asistat, atunci e\ este va\abil, neputand deci sa fie
anuiat pe motiv ca reprezentantul autorita}ii tutelare nu a asistat Ia tnche1erea
lui.' Pe ca\e.. ,de consecinta, rezu\ta ca persoana varstmca vizata de legea
nr. 17/2000 poate sa renun!e, In mod valabil, Ia dreptul de a fi asistata de un
reprezentant a\ autoritatii tutelare Ia lnche1erea actului JUridic de tnstrainare cu
clauza de tntre!lnere.
Trebuie subliniat ca acest mijloc de ocrotire nu se limiteaza doar Ia asistarea
persoanelor care cad sub incidenta Legii nr. 17/2000, de catre reprezentantul
autoritalii tute\are, in momentulinche1erii actulu1 Juridic, c1, potriv1t art. 31 jl
urm. din aceea~i lege, autoritatea tutelara de Ia dom1ciliul tnstrainatoru\ui are
tndatonrea de a urman executarea obliga)lei de tntre}mere ~i tngrijire asumate
de dobanditorul din ace\ act JUridic, 1ar, \n acest scop, \egea inslitUie obligaJia
notarulu1 care a mstrumentat actu\ de \nstrainare de a tnm1te un exemplar de
pe acesta autoritaJii tutelare respective.

Capitolul 11
Persoana Juridica
Secfiunea I. Considerafii generale
referitoare Ia persoana juridica
1. Definijie ~~ reglementare

1.1. Definitie
In \ipsa unei definitii legale a p
d
au lost formulate mai ~ulte def -~~rsoaneiiUn ICe, in literatura de spec!alitate
1 d .
ml.ll pentru aces! subiect de drept
n octrma noastra actua\a este dam
.
. .
drepdtu\ c1vi\, ,persoana juridi~a este sub;~:~~tlac~fe~~~: ~~":'t J.a~ela, pentru
.
pl, a ICa un colec\iv e oament care, \ntrunind conditiile cer
su~iective ~~ obligalii civile"'

ute de lege, este titular de dreptun

In ce ne pnvejte, vom desemna pr
t
d
(ansamb\ul de elemente um
. . m no ..'unea e persoana )Uridica entitatea
vazute de lege, este titu/ara J'en~r!~t~:,~r~~~~~~;,.~~ lndep/inmd condiJiile pre-

1.2. Sediul materiel

pnvp~~~:~!
~~~~~~! 1 :t~~~:r;~~~r~~:~!'
~~c 2re5t~5! 3n1 r. 31/1954
1~;~ri~~~~~:.t~~~:,
entru anum1t
.. d

'
1

mauve (speclale ~nc~a~~~;~~e edr=~~~ne JUridi~e exlsta\nsa o sene de acte nordintre care, exemplificativ mentiona ~o~un In matena persoanelor juridice),
----------'--
m. egea nr. 15/1990 pnvmd ,reorgam! Gh. Belew, Drept CIVil roman. lntroducere In dr
I
.
.
ed. a Yl-a, revazuta Sl adaugiti:i de M Nicol
. p '{J
:rtu CIVIl. Sublectele dreptuluL civil,

2 Pentru prezentarea diverse! or. teorii

este persoana [uridica pentru drept In

~:~rit. ru_sca, Ed. $ansa, Bucure~tl, 1999, p. 390.

I o:~e ~~ tundame~tul persoanet JUridice lee

su~o~ul persOanei Juridicet a se ve~:~~ri pf~;ru reptul CJVd In special, dee~ care .este

lnterpretarea contrara conduce Ia consecinta ca. textul de lege ar crea pentru persoaneie
respective o mcapacitate speciala de exercitiu Ia fncheierea anumitor acte _juridice_, ceea ce
nu poate fi acceptat.
1

Boroi

rundtce, m lucrarea Subiecte/e colectlve de dr,

n__escu, Teena _generala a personahtapi
1981, p. 15-27; Gh. Belew Drept civil Pers ept ~~ R~miima, Ed. Academlel, Bucure1tl,
p. 427 ~~ urm.; H. jl. L. Ma~eaud, }. Ma~eaudo~~e ~ - nJv~rsJtatea din_ Bucure~tl, 1982,
vol. II, Les personnes ae edition Mont h t
'p _. habas, Lecons de droit CIVil, tome t,
'
'
c res len, ans, 1997, p. 317~319.

Bora/
I

Persoana JUrididi
Drept c1vil. Persoanele

516

zarea" unitaliior econom\Ce de stat In regii autonome ~i soe~:tali comere~ale,

cu modificarile ulterioare, Legea nr. 31/1990 pnvmd soc\etatile comerc1ale,
republicata, Legea nr. 36/1991 privind societatile agncole 1' alte forme de asoc1ere In agricultura, Legea nr. 32/2000 pnvmd act\VItatea de as1gurare ~a supr~
vegherea as1gurarilor, cu modificarile ~~ completarile ultenoare, Legea smd~
cateior nr. 54/2003, Legea nr. 297/2004 pnvind p1ala de cap1tal, cu modificarile ultenoare, legea nr. 14/2003 a partidelor politice, Legea nr. 1/2005
privind orgamzarea ji funqionarea cooperaliei, Legea nr. 1 14/1996 a locUin\el:
republicata, cu modificarile ji complet~rile ultenoare, Ordonanla de urge~l.a
nr. 99/2006 privind mstitutiile de cred1t ~~ adecvarea cap1taluiU1, cu. modlf'.~
dirile >i completarile ulterioare, Legea nr. 312/2004 pnvmd statutu1 Bancu
Nal1onale a Romamei, cu modificarile ultenoare, Ordonanta nr. 26/2000 cu
privire Ia asocialii >i fundatii, cu modifidirile ultenoafe etc.

2. Enumerarea ~~ clasificarea persoanelor juridice

2.1. Enumerarea persoanelor juridice

\n randul persoaneior JUridice, mcludem:

.
- statu/. Potnvit art. 25 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954, statui este persoana uridica In raporturile juridice Ia care participa nemijlocit, In nume
1
propnu, ca titular de dreptun ~~ obligalii.' Astfel, statui: este titularul dreptuiUI
de propnetate publica asupra bunurilor din domemul public de mtere~ national, d\t 51 titularui dreptuiUi de propnetate privata asupra altar bunun_; mche1e
diverse acte JUridice cu alte persoane juridice sau cu persoane flzlce (de
exemplu, un bun proprietatea statuiUI este lnchinat); raspunde patrimomal
pentru erorile judiciare savarjite In proceseie pen ale, con stand In condamnarea
sau luarea unei masun preventive pe nedrept (art. 504 ~~ urm. C. proc. pen.);
; Cel de al doilea alineat ai aceluia~i artlcol dispune d. statui participa in asemenea
raportun pnn Ministerul Finantelor, afara de cazurile in care prin norme sp~c1ale ~e

stabile~te un

ait organ in acest scop-lspre exernplu: Guvernul, pen~ru trecere.a unUI bun dm
domemul public al statuiui in domenlul public al unei unitB.ti. admmistratlv-ten~onale sau
pentru trecerea unui bun din domeniui public al statului In domemul pnvat al acestUia~
f>recum ~~ pentru darea in administrare a bunurilor din ~ome_niul public- art. ~ alin. (1 ), art:
10 alin. (2) jl art. 12 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 pnvmd propnetatea publica jl re!Jimul
juridic ai acesteia; Banca Na~\onala a RomAmei, in cazuri\e prev~zute d~ art. 4 ?Ide art. _23
din Legea nr. 312/2004; ministereie sau aite org~ne de sp~1a~itate ale. adm1~1stra~~~~. pu?h~e
centrale in cazui conces1onarii bunurilor propnetate pubhca a statuiUI on consllule 1udeR
tene, consiliile locale, Consiliul General al Municipiuiui Bucure~ti sau tnstitutiile publke de
1nteres local, pentru bunurile proprietate publica a JUde~uiut, ora?ulul sau comune1 - art. 5
din Ordonanta de urgen~a nr. 54/2006 privind reg1mul contractelor de conces1une de bunun
proprietate publica. etc.J.

517

dobandeste mo~tenirile vacante (artc 680 C. civ.), in sensui ca patrimoniul

succesoral, In tot ori, dupa caz, In parte, trece In propnetatea statului atunc1
cand nu ex1sta mosteniton sau atunc1 dlnd vocatia succesorala concreta a
mo~temtorilor nu se lntinde asupra lntregii mase succesorale;
- unitaji/e administrativ-teritoria/e (judeteie, mumcipiile, sectoarele muniqpiuiui Bucuresti, orajele si comuneie);'
- organe/e autoritiifii legislative (Camera Deputatilor, Senatul; de asemenea,
are personalitate juridica $1 Consiliul Leg1slativ, care este organul consultativ de
spec1alitate al Parlamentului);
- Pre~edinJia Romamei ~; organele autoritafii executive, anume: Guvernul
Rommiei; ministerele >' alte organe de specialitate ale administratiei publice
centrale; autoritalile admm1stratlve autonome, nesubordonate Guvernului
precum Banca Nationala a Romaniei, Curtea de Conturi, Servidul Roman d~
lnformalii, Soc1et~tea Romana_ de Teieviziune etc.; prefecturile ji organele
locale de spec1alitate ale admm1stral1ei de stat, adica serviciile publice descentralizate ale organelor admmistratiei publice centrale; mis1unile dipiomatice
~~ oficiile consulare;
- organ_ele autoritafii judecatore~ti Unalta Curte de Casatie 1i )ustitie, cur!ile
de apel, tnbunalele si Mimsterul Publici;
- Curtea ConstituJionala;
- autoritaJ~I~ admimstratiei pub/ice locale (consilille locale 11 judetene,
mclus1v Consd1ul General al Munlcip1ului Bucure0ti), primariile, mstituliile 11
organele locale de speCiahtate din subordinea consiliilor locale $i judetene;
- alte persoane juridice de stat, adica agenJii economic/ de stat ~i instituJiife
de stat,
- partideie pofitice;
- sindicatele profes10naie;
- patronatele;
- cooperativele ~~ uniunile acestora;
- soCJetafile comere~ale;
- socletaJile agricole;
- asoc1a\iile ~i fundaliile;
- cuiteie religioase.

Pri:naru_l r~prezinta comun~ s~u ora~ul, iar pre~edintele consiliului _jude~ean reprezinta
_lud:~ul m reta~nle ~u ~lte. ?ut~:mtiit1 publice, cu persoanele fiztce sau juridice romane on
1

.!-.
'

l
-1:

strame, precum '' '" JUStl\le lart. 62 alin. (1) '' 102 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a
admimstratlel publice locale, republicata (M. Of. nr. 123 din 20 februane 2007)].
Boroi

2.2. Clasilicarea persoanelor juridice

I
,,''

In doctnna,' se face o prima clasificare a persoanelor JUridice utilizandu-se

ca ~i criteriu forma dreptului de propnetate care este sursa formarii patrimomului, deosebindu-se:
- persoane juridice de stat;
- persoane JUridice particulare sau private;
- persoane JUridice cooperatiste ?i ob1te?t1;
- persoane JUridice m1xte.
Aceasta lmpaJ"\ire a persoanelor juridice prezmta importanlii practlca In
ceea ce priVe?te: modul de lnfiin!are aplicabil, reg1mul bunurilor din patrimoniu, reorganizarea ?i lncetarea.
De retmut lnsa di nu este exact critenul utilizat pentru aceasta pnma
clasificare, deoarece, potrivit Constitutiel, exista doar doua forme ale dreptului
. de proprietate, anume: dreptul de propnetate publica ?I dreptul de proprietate
privata. In pius, dreptul de propnetate pnvata are acela)i reg1m JUridic, mdiferent de titular.
In functJe de regtmul juridic ap/icabil, distingem:
- persoariele juridice de drept public;
- persoanele JUridice de drept pnvat.
In raport de natura scopului lor, persoanele )Uridice pot li clasificate 1n:
- persoane juridice cu scop patrimonial;
- persoane 1uridice cu scop nepatrimonial (nonprofit sau nelucratlv).
Aceasta clasificare prezinta interes sub aspectul 1nfiinlarii, al regimulu1
JUridical bunurilor din patnmon1u, precum )I sub aspect fiscal.
De re!inut ca pentru anumite categorii de persoane JUridice cu scop nepatnmomal, legea permite desfii?urarea de activitali econom1ce, In masura In care
acestea sunt necesare on contribu1e Ia realizarea scopuiUJ nepatrimonial.
Astfel, art. 47 din Ordonan!a nr. 26/2000 prevede di ,asocialiile, funda!iile ~~
federaJiile pot 1nfiinta societati comerciale. Dividendele obtinute de asocialii,
funda!ii ?i federa!ii din activitalile acestor soc1elali comerc1ale, daca nu se remvestesc 1n acelea11 socJetali comerc1aie, se folosesc obligatoriu pentru realizarea scopului asociatiei, funda!iei sau federatJei", Jar art. 48 din acela?i act
normativ dispune di ,asocJa!iile, fundatiile ?i federa!iile pot desfa9ura once alte
actJvitali economice directe, daca acestea au caracter accesonu ?I sunt 1n
stransa legatura cu scopul principal ai persoanei iuridice."
Dupa nafionalitatea lor, persoanele juridice se Impart In:
- persoane JUridice romane;
- persoane juridice straine.
Dupa sediullor, deosebim:
'A se vedea Gh. BeleJU, op. cit., 1999, p. 394-395.

Il
'

i
1l
tf
l
J

!
i

l
I'
1

519

- persoane juridice cu sediulln Romama;

- per:oane JUndice cu sediul1n strainatate.
Dupa core/aft? ~intreele, persoanele JUridice se clasifica 1n;
- persoane JUndJce pnnCJpale;
- persoane JUridice anexa (reglm I . d' I
de regula, acela?i ca al persoanei iur~di~~r~r:~c~p~~~oaneJ JUridice anexa este,

3. Elementele constitutive ale persoanei iuridlice

3.1. Precizari introductive

ur;~~~~~ ~:~fn~=-li~~~~~~i~;ersoana Juridica, entitatea trebuie sa 1ntruneasca

- s~ aibb~ o orgamzare de Sine statatoare, declo organlzare propne
- s~ a! ~ un patnmon 1u propnu;

'
- sa a1ba un scop propriu.

~~::~n/~gl~l~o~~~~:~~:el al: pel rsoaneijuridice prezinta urmatoarele caractere:

mativ poate mstitui

u ca e e sunt mst1tu1te pnn lege

dic~ s~~t generate, adlca sunt aplicabile tuturor categoriilor de pPrsoane J~n-

'
Cl, once ent1tate pentru a doband
.
.
intruneasca cele trei elem'ente constitutive; I persona 1ltate JUridica, trebuie sa

- sunt ~umulative, deci entitatea trebu!e sa intruneasc"

mente pentru existen)a calita)ii de er
- . . . " a toate c~le trel ele1
1
ace_stea avand drept co~s~cmta inexisfen):o~:~s~~: l1t~~~~ j~ f,~~ce~rJcaruia dintre

s~nt_ ex~l~slve, adJca cele trei elemente mentionate sunt nu numai

sdare, Cl )I suflclente pentru ca entltatea sa doband~asca In cond't''l

~ecee !ege, personalitate JUridica.
'
1,11 e prevazute
In actele normative aplicabile anumltor cate orii d

exl~a fi~pozi)ii care mcumstan)iaza un element c;nstituti~ !~~~~~e

..
Jund,ce,

nu p~~~!f:ar:~c~:~:e~ec~~erclala culraspundere limltata: numarul asocla)ilor

I
, .
'. lar capita ul SOCial nu poate fl mal mlc de 200 lei
a so~letateape aqlum capltalul SOCial nu poate fi mal mic de 90 000 I ., . '
numarul ac)lonarilor nu poate fi mat . d 2
. .
el ' lar
numarul de asocla\i nu poate fi mal ml~~~ 1~ p'e~~nt~u socletatde agric?le,

este necesar un numar de

partid politic t b . " ce putm 15 salanat'; Ia cererea de 1nreglstrare a unul

' re UJe sa se anexeze, printre alteie, statutul ?I programul partl-

'
1

j
l

- - - '

de 25.000 euro.

cuan urn sa reprezmte echivalentulln leJ al sumei

.1

l
l

,. J:

ru ormarea unuJ smdrcat

' Conform art. 10 alin (1) din Legea nr 31/1990

d
nul va putea modifica, ce/ multo data Ia 2 ~nf- v I P:Jvi~ so;teta~ile comercJaie, Guverseama de rata de schimb, astfel inc..t acest
't a oa. .re_ mrmma a capJtalulur soCJa[, ~mand

Borot

sa~ ~oate circumstantla un asemenea ~~~~~ta~:n~t~~~i~~r

Boroi

Persoana juridici\

Drept c1vil. Persoanele

520

,
,
nvitoare !a sediul ~~ Ia patrimoniul partiduiUI: dov~da
duiUI, o declara)1e P
,1 t i de constitUire 1mpreuna cu ilsta
deschiderii contu\UI ,bancar, precum ~ a~O~ de membri fondatori, domiciliali
semnaturilor de s~s\mere a eel ?U\I':nunici iul Bucure~ti, dar nu mal putm de
in eel putin 18 dm JUde}e~.e tam ~intre ac~ste Judete si mumciplul Bucure~tl;
700 de pe~s~ane pentru lecare se constitUie din ,cei putin 3 persoane, iar
asocm\la lara scop pat~ 1 ~?nlal , a aiba 0 valoare de eel putin un salanu
activul patnmomuiUI lnl\:~~a~~~~~~~~tnmonluiUI Initial a\ une( fundatii trebuie
mmlm brut pe economle ' '
0 de ori salariul mimm brut pe economle sau,

3.2. Organlzarea proprie

sa aiba

~~:;~~i~r: ~tc~~~;~~~P 1~xcluslv este efectuarea operatiil~: de coltctare

~:n~~~dun care sa fie puse ia dispozitia ai;or asocialii sau fundatu, de ce pu\ln
20 de ori saianul mlmm brut pe economle etc.

-----------.--::-:,
t
26/2000 1n vederea dobandirii personalitiltii
I Conform a~: 6 alin. (1) dtbn Ord~~a~~e~; actul co~stitutiv si statutul asoCta~iei (fie in
_iuridice, membru. asoc1ap tre u~e S<1 m _

torma autentt~3, fte atestatal de _catrtre a~o~~~~ constitutiv trebuie sa cuprinda, sub sanq.iunea
Potnvit aim. (2) al ace um~t a teo '

nullta~ii absolute:

.
. numele sau denumtrea ~1, dupa caz,
a) datele de identificare a membn\or asocJatt.
domiciliul sau sediui acestora; _
_
_
.
b) exprimarea vointe~ ~e asoctere St pree~zarea scopu 1Ul propus,
ci denum1rea asoc1apei;
d) sediul asocia~leli:
t.
pe termen determmat, cu lndicarea expresa a
ei durata de funqwnare a asocla 11 . d pa caz petermen nedeterminat;
_
.
_ '
, _
, - I .. aloare de eel putm un salariu
termenuiUt, sau, u_
f) patrimoniul initial, al asocla~ieli actJv~l ..patn~o~l~ , mt v aldituit din apoftul Tn natura
Ia data const1tuun asoc1a~tet, es e
,
- m\n\m brut pe econom.te, "'
I
rt I . . . natura forma autent\di. a actulut consututJv
$ilsau in bam a\ aSOCI~tJ!or., In cazu apo u Ul m
'
~~ a statutuiui este obilga~one;
I d' a_.
e de conducere administrare ~~ control ale
g) componen~a nommala a ce or mt ' organ
,

asochi)a~iei;

au dupa caz persoanele 'imputernKite sa desfa~oare procedura de dobanpersoana s ,

,
dire a personalit3.!ii juridice;
_
i) Semn3turile me~brilor a:ocla~.
26/2000 in vederea dob~mdirii personalit3.~ii
2 Potrivlt ~rt. 1 ~ aim. ~1) ~'" 0 f:;d:~~~i~~~chete a~ul constitutiv ~~ statotul fund~tJei, i~
juridice, fondatorul sau, dupa caz, l"t"t"" b clute Jar alin. (2) prevede di actul constltutlv al
nu ' a_n a s
'
torma autentlc3, sub san~!Unea

l"tT bsolute
fundatiei cupri~d~, sub. ~anctlunea n~ 'a~~, a
dupa caz aie fondatorilor: numele sau
a) dateie de tdentlflcare a fondatoru ~~- sau,
,
denumirea $1, dupa caz, domiciliul sau sediul acestora;
b) scopul fundaliei;
c) denumnea fundaiie1;
d)l sd~~~~f~:~~~~ionare a funda~lel -petermen determinat, cu indicarea expresa a tere u
.
.
menu lui sau, dupa caz, petermen nedetermmat;
fJ patrimoniul ini~iai al fundatiel;
Roroi

521

Prin organizare proprie sau de sme stiitiitoare se intelege ace\ element

constitutiv a! persoanei juridice care consta in alcatuirea ca un tot unitar sau

structurarea, compartimentarea entitatii pe activitali ce urmeaza a se desfa~ura,

precum ~~ precizarea persoanei ori persoanelor care vor reprezenta persoana
JUridici\ in raporturile cu tertii.
Pe l~nga impreJurarea ca organizarea propne permite entitatii sa se infali~eze, in raporturiie cu aite subiecte de drept, ca un ansamblu unitar, acest element constitutiv prezinta importanta ~~ pentru cunoa~terea modului de valorificare practica a capacitalii de exercitiu a persoanei juridice.

I
I

I
i'

''

i
i
l

~-

3.3. Palrimoniul propriu

Patnmoniulpropriu este ace\ element constitutiv al persoane1 JUridice care
consta in totalitatea drepturilor patnmoniale ~~ a obligatiilor patrimoniale ce au
ca titularpe chiar persoana JUrididL
Patrimoniul persoanei juridice este distinct de patrimoniile aitor persoane,
fizice sau juridice, mclusiv de patrimoniile persoanelor ce alditUiesc persoana
JUridica in cauza.
Ca orice patrimoniu, ~~ patrimoniul persoanei juridice este format din doua
latun: iatura activii (toate drepturile patrimon1ale ale persoane1 JUridice); latura
pasivii (toate obliga!iile evaluabile pecuniar ale persoanei juridice, mdiferent de
natura contractuaia sau extracontractuala a acestora).
Patrimoniul propriu permite persoanei juridice sa participe Ia ClrCUitul civil,
indeosebi in raporturile JUridice patrimoniaie, in nume propriu, ~~. totodata, sa
aiba o raspundere patrimoniala propne.
De cele mai multe ori, patrimomul este elementul care diferen11aza o entltate ce are calitatea de persoana JUridica de entitatea care nu are personalitate
JUridica; in practica, exista entitati care au organizare proprie ~~ scop propnu,
dar, in \ipsa unui patr1moniu propnu, nu au calitatea de persoana JUridici\ (este
cazul, spre exempiu, al sucursaieior, nu insa ~~ al filialelor, acestea din urma
avand personaJitate JUridica, deoarece intrunesc toate ce\e trei e\emente COnStitutive).

g) componenta nommala a celor. dintai organe de conducere, adminlstrare ~~ control ale

fundatiei ori regulile pentru desemnarea membrilor acestor organe;
h) persoana sau persoanele imputernicite sa desfa~oare procedura de dobandire a
personalitatii juridice;
D semnaturile fondatoruiul sau, dupa caz, ale fondatorilor.

Boroi

-- -. ------3.4. Scopul propnu

- contul bancar;
- codul fiscal;

II
I,

il

Scopul propnu este acel element constitutiv al persoane1 JUridice pnn care
se desemneazii ob1ectul de activitate al aceste1a. El expnmii chiar .raliunea
ex1stenlei unei persoane JUridice.
Scopul persoanei Juridice trebuie sii fie determinat ~i In acord cu mteresul
ob~tesc, general.
Scopul propnu stabile~te, a~a cum vom vedea, lim1tele. capacitiilii de folosinlii a persoane1 JUridice, capacitate ce este guvernatii de pnnc1piul specialitiilii. De asemenea, scopul propriu dii sens celorlaite douii elemente constitutive a(e persoanei JUridice, deCI atat orgamzarea propne, cat ~I patnmoniu(
propnu sun! afectate realiziirii obiectului de act1v1tate al persoanei juridice.

4. ldenlilicarea persoanei jurldice

Prin identificarea persoanei JUridice se lnlelege individualizarea aceste1a in
raporturile juridice Ia care participif ca subiect de drept distinct.
Ca institulie jurididl, identificarea persoane1 juridice trebuie calificatii ca
fiind o institU\ie complexa, deoarece normele JUridice care o alcatuiesc apat}in
mai multor ramuri de drept (drept c1vil, drept comerciai, drept constitulional,
drept admmistrativ etc.).
Din punctul de vedere al dreptuiUI civil, mijloacele prin care se realizeazii
identificarea persoanei juridice, deci atributele de identificare a persoanei JUridice sunt drepturi subiective nepatrimoniaie, cu toate consecinlele care decurg
din aceastii calificare (spre exemplu, sub aspectul ocrotirii pe cale ciVilii art. 54-55 din Decretul nr. 31/1954). De relinut ca aceasta calificare nu epuizeazii natura juridicii a tuturor atributelor de identificare a persoane1 JUridice, In
sensu! di, anumite atribute de identificare pot fi calificate ~i din perspectiva altei
ramun de drept, dupa cum, chiar ~i din perspectiva dreptului civil, unele atribute
de identificare pot fi ~i altceva decat drepturi nepatrimomale.
Atributele de identificare a persoanei juridice sun! urmiitoareie:
- denumnea, pnn care se \n!elege acel atribut de identificare a persoane1
1uridice ce constii In cuvantul sau grupul de cuvmte stabilit, cu ;)Ceastii semnificape, In condiliile legii (atributul de identificare a persoane1 juridice care
corespunde numelui pentru persoana fiz1cii);
- sediul, pnn care se desemneaza atributul de identificare a persoane1 JUridice prm indicarea unui anumit loc, stabilit cu aceasta semnificalie, \n condiliile legii (atributui de identificare a persoanei juridice care corespunde domlciliuiUI pentru persoana fizicii);
- naponalitatea, adicii apartenen1a Ia un anum1t stat (atributul de 1dentificare
a persoanei juridice echivalent cetiilen1e1 pentru persoana fiz1cii);

tI

rl
l

I
l

l
1

- numarul de inmatnculare In regiStrul come"ulul sau dupa" ca

" 1
"
,
"
.
'>
'
z, numaru
e mmatnculare m regiStrul bancar on numarul de lnscnere In regiStrul
_
soanelor JUndlce;
per
- capitaiul social;
- firma (denum~rea sub care persoanele JUridice care au calitat
d
comerciant f~i exercita comertul ~i semneaza, cu precizarea ca. firma eta e
t 'b d. 'd
r

es e un
an u1 e 1 entt tcare a oncarut comerciant deci ~~ a comerctantulu 1 pe

fizidi);

'

. rsoana

- emblema (semnul sau denumirea care de_ osebe<te o anum'1ta" per

JUnd1ca d e ate
1 1e ce desfii~oarii aceia~i fel de actiVItate);Y
soana
- marca (semnul s_ usceptibil de reprezentare grafica servind Ia deo b.
rod
I
.. ,
se ~rea
P
.
use or sau a serv1c11 or une1 persoane de produsele sau serv1ciile ce a artm
alter persoane);
p
- telefon, fax, telex.

}n

doctrina, atributele de identificare a persoanei juridice sunt clasificate In

atnbute de 1dentlf1care generale ~~ atribute de identificare specifice anu 1
. persoane Juridice.
ml or
Atributeie de identificare generate sunt: denum~rea, sediul, nalionalit t
contul bancar.
a ea,
de identificare specifice an_ umitor oersoane JUridice sunt n, 1 ~ 1
d Atributele
"
"

. .,.aru
e 1nmatnculare m regiStrul comer\UIUI, numiirul de fnmatriculare fn re 1 1
b
- 1d
g15 ru
A

ancar, numaru e mscnere 1n reg1strul persoanelor 1uridice, codul fiscal,

telefon, telex, fax, cap1talul soc1al, firma, emblema, marca.

Sectiunea
a 11-a. Tnfiintarea
.
persoanelor juridice

1. Considerafii generale
Prin infiinfarea persoanei JUridice se \n!elege crearea, in condijiile iegii a
'
acestui sub1ect de drept.
In unele Sltua}ii, lnfiin}area unei persoane )uridice presupune un 51 ngu
t
ct .
r ac
JUfl 1c, caru1a legea li recunoa~te acest elect creator. 1n alte s1tualii. \nfiint
'd'
.
area
une1 persoane )Ufl 1ce presupune o serie de operaliUnl JUridice care nu.
1 t "
..
,
,
mat
ua e tmpreuna, conduc Ia crearea persoanei juridice respective.

De relinut di ~u se poate neglija rolui statu lui \n ceea ce pnve1te \nfiintarea

persoanelor JUnd1ce. Astle!, pe langa lnsii~i reglementarea modurilor 51 _
ditiilor \nfiinliirii difentelor categorii de persoane JUridice, statui, prin o;ga~~~e

Boroi

Boroi
j

''

Drept c1vii. Persoaneie

524
sale, competente potriVI! iegii, fie creeaz~ direct anumite perso~n': J~rid.ic;e, fie
recunoa~te actul de lnfiin}are al ceior ce constituie perso~na J~nd1ca on mputernice~ie uneie organisme, chiar ob~te~ti, sa recunoasc~ lnfuntarea une1 persoane J'ur'd'ce, fie autonzeaz~ lnfiintarea persoane
. " Jundce.
.
-Part1c1parea
" statului Ia tnfiintarea persoanelor 1uridice este men1ta sa as1gure, m acea~ta rna1ene:
respectare~ unUia dintre pnnc1piile generale ale . dreptuiUI CIVil, anume.
princ 1piul1mbinarii intereselor individ~al.': cu mteresele general~, ?b~le?ll. . _
Dispozi}iile generale refentoare Ia mfunJar:~ persoanelor Jundce sunt mse
norme spee~ale
t -1n art 28 din Decretui nr. 31/1954 (ex1sta 1nsa numeroase
rae
'd' ) d'
referitoare ia lnfiintarea anum1tor categorii de persoane JUri 1ce , m care
rezulta patru modu;i de fnfiinjare a persoanelor JUridice, a~ume:
_ prin actul de dispozi}ie al organuiUI de stat competent,
_ pnn actul de lnfiintare ai celor care o const1W1e,_ re~unoscut de orga~ul
competent a verifica legalitatea lnfiintarii (prin actul de mfuntare.recunoscut),
_ nn actui de 1nfiintare al celor care o consti!Uie, cu prealablia aut?n~are a
orga~uiUI competent a aprec1a oportumtatea 1nfiintarii (pnn actul de mfimtare

\:

autorizat);
- printr-un alt mod reglementat de lege.

2. Continutul modurilor de infiinlare

2..1. inliinjarea persoanei Juridice prin actul de dispozijie ai organului de stat competent
Prin actul de dispozijie al organulut de stat competent trebUie sa se ln!e:
leaga iegea, hotararea Guvernulu~, hotararea consiliului Judetean (ConsliuiUI
General al MuniC1p1UIUI Bucure~tl) on local. OeCI, un astfel de act normallY
este adoptat pentru 1nfiintarea unei persoane JUridice. .
.
1n co~cep}a care a stat Ia baza adoptarii DecretuiUI ~r; 31/1954, aces! mod
de lnfiintare v1za crearea persoanelor JUridice de stat. $. m prezent aces! mod
pnve~te, cu predidere, categona persoanelor JUridice de stat (spre exempl~:
Senaiul 5; Camera Oeputa}ilor, Guvernul 51 mm1sterele, organel; ~utonta}ll
JUdedito~e~til. De reJmut In sa ca, totu~' este. vorba de un mod de mfun}are cu
vocatie generala, In sensu I ca, prin act de dspozte al organuiUI de stat compete~! pot fi lnfiintate )i persoane JUridice care nu sunt de stat, d;c persoane
uridice ob~te~ti sau part1culare (spre exemplu, ,Fondul Lb:rtat_ea a fos"t creal
1
prin Oecretul-lege nr. 124/1990: As~Cia\ia gen:r~la a crescatonlor de pasan ~
ammale din Romania a fast lnfl!nJala pnn Hotararea GuvernuiUI nr. 435/1990

Persoana JUridica

525

2.2.lnfilntarea persoanel juridlce prln actul de inllinfare recunoscut

Acest mod de 1nfiintare a persoanei juridice presupune, pe de o parte, atat
actul de constituire adoptat de adunarea generala sau, dupa caz, conferinta ori
congres, cat ~~ statutul organzaJiei (aceste doua acte alditu1esc ceea ce se
nume1te,. generic, actul de lnfiinJare), iar, pe de alta parte, actu I pnn care organul competent recunoa?te actul de lnfiintare, cu precizarea ca organul competent verifica doar legalitatea actului de lnfiintare, nu ~ oportumtatea acestUia.
Pentru 1nfiintarea completa a persoanei JUridice supuse acestu i mod de
1nfiin}are mal sunt necesare lnregistrarea Ia organul de stat prevazut de lege (Ia
organul fiscal) ~i lnmatricularea Ia registrul comef!uiUI.
Modui de lnfiinJare In discutie 11 lntalnim 1n cazul persoanelor JUridice
cooperatiste ~i .anexeior acestora, ma1 exact, In cazul orgamzaJiilor cooperatie
me~te~ugarestl.

2.3. infiintarea persoanei jurldice prln aclul de intiinfare autorizat

Acest mod de 1nfiintare a persoanei juridice presupune, pede o parte, actul
de lnfiintare (actul constitutlv), care este format din actul de constitUire (de
regula, contract de societate sau contract de asodere) ?i din statutul viitoare
persoane JUridice, 1ar, pede alta parte, autonzarea, care este actul ce provine de
Ia o instant" judecatoreasca ori, dupa caz, de Ia un organ al puterii executive.
1n uneie cazun, lnfiintarea compieta a persoanei 1uridice supuse acestui
mod de lnfiin1are ma1 presupune o operaJiune JUridica, anume lnmatricularea
sau, dupa caz, 1nregstrarea ori lnscnerea, opera\iune care v1zeaza dobandirea
deplinei capacitali de folosinJa.
Dintre persoanele JUridice supuse 1nfiintarii prm actui de lnfiin}are autonzat,
mentionam:
- partideie politice, care dobandesc personalitate JUridica de Ia data definitivarii hotararii mstante de admitere a cererii de lnregistrare, aceasta cerere
fiind de competenta, 1n pnma instanta, a Tribunalului Bucure~ti (art. 20 s urm.
din Legea nr. 14/2003);
- smdicate/e, care dobandesc personalitate Juridica de Ia data lnscnerii In
registrul speciaiJinut de instanJa JUdecatoreasca a hotararii definitive de admtere a cererii de lnscriere;. cerere care se solutioneaza, In prima instan~a, de
JUdeditonaln a care1 circumscnpte va fi sediul sindicatuiUI fart. 14 alin. (1) 51
art. 18 din Legea nr. 54/2003];
- societaJile comerC/ale, care devin persoane1uridice de Ia data lnregistrarii
in reg1strul comef!ului (art. 41 din Legea nr. 31/1990);'

etc.).
' Men~ionam ca, pentru anumite societa~i comeretaie (spre exemplu, soe~et~Wie bancare,
societa~i!e de leasing etc.), exista norme speciaie.

Borot

34.

Boroi

5lb

se

I\

1nche1ere, de JUdecatona 1n raza care1a 1~1 va avea sediul societatea (art. 15 1i

art. 16 din Legea nr. 36/1991 );
- asociaJiile ;;i fundaJiile, care dobandesc personalitate JUridiC:l. prin lnscnerea 1n registrul asoCia\iilor ~i fundaliilor de Ia 1udeditona In a care e~rcumscrip
lie teritonala l~i au sediul, 1nscriere care se dispune, pnn 1ncheiere, de judecatorul desemnat de catre pre?edintele mstanle (art. 8 11 art. 17 din Ordonanla

nr. 26/2000);
- orgamzajii/e de scriiton, art1;;t1 plastic! ;;1 compoziton, .creaton de film ;;1
teatru (art. 1 din Decretul-lege nr. 27/1990, care trim1te Ia dispoziliile legale 1n
vigoare, deCI, 1n actuala reglementare, Ia Ordonanla nr. 26/2000);
- asoetaJiile de propnetari, care dobandesc personalitate JUrididi 1n baza
1nche1erii JUdecatoru!UI-delegat desemnat Ia organui financ1ar local de c~tre
prejedinteie judeditoriei In a dire wcumscnplie tentoriala se afla cladirea
[art. 6 alin. (4) din Legea nr. 230/2007];
- societa(ile cooperatiVe de gradul 1 ~ 2 (printre care ~~ cooperativele de
consum, cooperativele agncole, cooperat1vele me~te~ugare~ti, cooperat1vele de
valorificare, cooperat1vele de locum\e,cooperatlvele pesdire~ti, coopera!IVele
de transportun, cooperativele forestiere) dobandesc personalitate JUridica de Ia
data inmatricularii In registrui comer):uiui, aceasta fiind dispusa de catre
judecatorul-delegat pnn 1nche1ere tart. 14 a! in. (8) ~ (9) din Legea nr. 1/2005
pnvmd organizarea ~ funC\ionarea cooperaliel, precum ~ art. 14 alin. {3) din
Legea nr. 566/2004 privind cooperala agricola, cu modificarile ?' completarile
ulterioareJ, cooperativele de credit )I caseie centrale ale cooperat1velor de
credit se pot constitUI ~~ pot funqiona numa1 pe baza autonzalei em1se de
Banca Na\IOnala a Roman1ei !art. 32 a! in. (1) ~art. 345 a! in. (1) ~i (2) din Ordonanla de urgenla nr. 99/2006 privmd mstituliile de credit 1' adecvarea capitalului];

- camerele de comer} bilaterale din Romania, care dobandesc personalitate

JUridica Ia data 1nregstrarii lor 1n Regstrul asocaliilor ?' funda!iilor (art. 47 din
Legea nr. 335/2007 a Camereior de Comer! din Romama);
- reprezentanJele soctetajilor comeretaie ;;1 orgamzaJiilor economtce straine,
pentru care este necesara autorizarea din partea Mimsterului' Comef\UIUI
Exterior (art. 2 din Decretul-lege nr. 122/1990).

2.4. infiintarea persoanei iuridice prin ali mod reglementat de lege

Prin alt mod de lnfiinlare reglementat de lege au lost create, ca persoane
Juridice:

- statui roman, care este declarat direct de lege (art. 25 din Decretul
nr. 31/1954) ca avand calitatea de persoana juridica;
Boroi

diplomat1ce jl oficiile consware, care, potnv1t Legii nr. 37/1991

mfunteaz~ pnn decret prezidental, Ia propunerea Guvernu!UI;

condlulor prevazute de fosta Lege nr. 5/1973 s de Statutul asociatiilor de locatan.

inscnerii in registrul anume rezervat acestora, inscriere care se dispune, prin

II

~tswni~e

,-

societiiJile agncole, care dobandesc personalitate 1uridica de Ia data .

..: asoetaJ:IIe de locatari, care s-au 1nfiinlat de drept, pnn

1ndeplin~rea

Secfiunea a lil-a. Capacitatea civile

a persoanei juridice

I
i-

'

1. Definifie
1n !ipsa unei d~finilii legale, pnn capacitatea c1vila a persoanei juridice vom
desemna apt1tu?~nea de a a~ea dreptun subiective c1vile ;;t obligaJii ctvile

!capac1tatea ctvlla de f~losmJa), precum ;;t aptitudinea de a dobandi ;;1 exeretta

dreptun subtecttve ctvtle 51 de a-<i asuma _Y" '1ndepl
1e, prm
. 1'n 1 obi'1gaJ"
11 CIVI
tnc~';terea ae ~~te JUridtce, de catre organele sale de conducere (capacitatea
etv1/a de exerctJiu).
A

,.,

. _c?P_"Citate? _c'vila a persoanei JUridice este numa1 o parte din capacitatea

JUrldlca (numlta ~ capaCitate de drept sau personalitate 1uridica) a acesteia
dec1, este o capacitate de ramura, adica o capacitate de drept civil.
'

2. Capacilatea ciViia de fo!osin!a o persoanei juridice

2.1. Notiune ~~ caraclere juridice
Ca~~~~tatea civila de folosmJJ a persoanei juridice este acea componenta a
capac1la)11 CIVIle a acestu1 sub1ect de drept ce consta In aptttudinea de
dreptun subiective civile ;;i obligajii Civile, mdiferent de tzvorul acestora a avea
Carac~erele JUridice ale capacitalii civile de folos1nla a persoane1 ;uridice
sunt urmatoarele: lega,iltatea, inalienabilitatea, mtangibilitatea ?I generalitatea.
Le~~lttatea capac1tal11 de folosm)a a persoanei jundice este acei caracter ce
consta m faptul ca numai prm acte normative se reglernenteaza toate aspectele
refentoare Ia mstltUirea, 1nceputul, conlmutui ji 1ncetarea acestel capacitati.
, Prm maltenab1lttate~ ~~pacitapi de folosmla a persoane1 iuridice se JnjeJege
msu~1rea aceste1 capac1talt de a nu putea fi 1nstrainata on cedata 51 de a nu se
putea renunla Ia ea, n 1c1 macar 1n parte.
'
. lntangibilitatea capacita)ii de folosmla a persoane1 JUridice este caracte;stlca ac~ste1a de a nu 1 se putea aduce limitan {1ngradi;i) dedit 1n cazurile 51
m condlule prevazute expres de lege.

Boro1

Drept c1vil. Persoanele

528
.
Prin generalitatea capacitalii de foiosm)a a persoa~ei JUridice se desem~.
nsta 1n aceea ca prin aceasta capacitate se exp~!m .
. . 'd'ce de a avea dreptun subiective CIVIle jl
neaza ace I caracter ;are co
apttudinea abstracta a persoanel JUri I
. . .
obligatii civile 1n general, fara o enumerare l!mtatva a lor.

d~ folosmta

nistraliei publice locale ~~ institu(iilor ~ organelor de spec1alitate din subordinea acestora;

- de Ia data ramanerii definitive a hotararii JUdecatore~ti de admitere a
cereri.i de 1nreglstrare 1n cazul partideiorpolitice ~~ sindicatelor profesionale;
- de Ia data ,recunoa~erii" lnfiin(arii, de catre Guvern, In cazul camerelor
de comer! $i industrie.

I
li
i

,
d'
t 1 r 31/1954 rezulta ca este
Din dispozitiile 1nscr~se In art. 33 m 0 ecre u n .
'
ecesar sa.facem deoseb!Ce 1ntre:
d
r 33 r (1)
n _ lnceputul capacitalii de folosinla deplina a persoanei juri ice art.
am.
capacita(ii

Persoana jurididi

--l

2.2. lncepulul capaci!afli de folosin!a a persoanei juridice

~ a~i~~~!~~tui

'l

lim1tata (restrimsa, ant1cipata de lege) a

2.2.2. inceputul capacilafii de folosihfa limitate

I
j

persoanei juridice [art. 33 aim. (3)].

2.2.1. Ynceputul capacilafii de foiosinfa deplina a persoanei juridice

1n ceea ce priveste 1nceputul deplinei capacita(i de foiosin(a, d~reved;rile

,
1. (1)
I' (2) din Decretul nr. 31/195.4 !stmg mtre
'nscnse m arl 33 am.
~ am.
'd'
( d'
~ersoanele JU;idice .supuse 1~registr:rii. ~~ celeialte persoane JUri ICe a !ca
ersoaneie 1uridice nesupuse mreg1straml.
,
. .. .
d
p Astfei, persoaneie JUridice care sunt supus: .~nregJstraru doban esc capacitatea de folosm(a (deplina) de Ia data 1nregistrarll lor ..
Persoanele Juridice nesupuse 1nregistrarii dobandesc capaC!tatea
fol?smta In functie de modul de 1nfiin(are aplicabil, de Ia dat~ actuluJ dde ~~r~te
'. , f"' ; x sau dupa caz de Ia data recun.oastem actulu! e m un,are,
care le m un,eazo
'
'
. .. 1
,
care legea
de Ia data autor~zarii lnfiin(arii, de Ia data 1ndepl!mru a tel cenn,e pe

?e

.
d f 1
d r a 1ncepe
o prevede.'
. Pe cate orii de persoane Juridice, capacitatea e o os,n(a ep m
.. .:
_ de Ia ~ata 1nregstrarii Ia organui de stat compet:n: m cazul orgtmza(nlor
coopera!e me~te~ugarestl, ai reprezentan(el~r, soC\et~tdo~ comercla e ~ orgamzatiilor economice straine care tunqoneaza In Romama, .
.
-.de Ia data 1nscr~erii 1n registrul anume destmat socJeta!dor agr~cole, ressi iunda(iilor;
.
pectv 1n reg 1strul asociatii\or
..
.
rt pentru regii \e autonome, soc1e_ de Ia data 1nregistram 1n reg1strU1 come ,u 1Ul

tatile comerc 1aie cooperativeie de consum;

.
.
. - de Ia data ~ctuiUI de dispozitie care le 1nfiin(eaza 1n cazul _o:gane 1or d~
stat, mstitutiilor de stat, uniUi(ilor adminlstratv-ter~tor~ale, autor~ta!dor adm
' S-a aratat ca 'in cazut In care aceea$1 persoana ;urid."lca.. :,ste supusa .~tilt cennJe~
inreg 1str8.rii (de regula, ia
comer}ului), capac1tatea

dorg~~ul fis:a11dtentor~ 1at{~~=Pt.!i ~~r:a~~~~\~~g~~~~~~i\a~~ ~:;:;~~t~e

e tolosm~a

'f

I
!
l

I
f
'I

l
i

Articolul 33 alin. (3) din Decretul nr. 31/1954 regiementeaza ceea ce 1n

doctrina se nume~te capacitatea de folosmja limitata (numita ~~ capacitate de
folosmJa restransa sau anticipata de lege) - ,chiar 1nainte de data lnregistrarii
sau de data actului de recunoastere ori de data 1ndeplinirii celorialte cerinte ce
ar fi prevazute, persoana juriciica are tapac1tate chiar de Ia data actul~i de
1nfiinlare cat pnve~te drepturile cons!I!Uite 1n favoarea ei, 1ndeplimrea obliga(iilor ~~ a oncaror masuri preliminare ce ar fi necesare, dar numal lntrucat
acestea sun! cerute pentru ca persoana JUridica sa ia fiin!ll1n mod valabil".
A~adar, capacitatea de folosin!iJ.Iimitata se dobande~te de Ia data actului de
dispozilie al organuiUI de stat competent (de exemplu, 1n cazul unei regii
autonome), a actului de tnfiinlare ce urmeaza a fi recunoscut (spre exemplu, 1n
cazul organlza)iilor coopera!iei me~e~ugare~ti) sau, dupa caz, a actului de
1nfiintare ce urmeaza a f(autorizat (de exemplu, 1n cazul unei fundatii).
Daca problema 1nceputului deplinei capacita;i de fo\osinla se p~ne 1n cazul
oriC:!rei'.persoane Juridice, 1n schimb, problema 1nceputului capacita(ii de foiosin(a limitate nu se pune 1n cazul tuturor persoanelor Juridice, c1, organele de
stat, mstitu(ii\e de stat, unitalile admlnlstrat1v-tentoriale ~~ autoritiitile adm!nistra(iei publice locale, inclus1v institu;iile ~~ organele de speC!alitate din
subordinea acestora, ca persoane JUridice, nu tree ~~ prin etapa capacita(ii de
folosm;a limitate, dobandind de Ia lnceput capaC!tatea de folosm;a deplina.
2.3. Confinulul capacila!ii de folosin!Ci a persoanei juridice

Conjmutul capacitJJii de folosmja a persoanei juridice se expnma 1n aptitudinea acestu sub1ect de drept de a avea toate drepturile patrimon1ale $'
nepatnmoniale, precum ~ toate obliga;iile patrimoniale ~ nepatnmonia\e,
indiferent de izvorul acestor dreptun ~~ obliga;ii (legea, actul JUridic ~~ faptul
JUridic 1n sens restrans).
1n determinarea conlinutului capacitalii de folosmla a persoanei juridice trebule sa se tina cont de anumite reguli reientoare Ia limltele aceste1 capacita(i:
- persoana juridica nu poate avea acele drepturi ~ obligalii care, prin esen(a
lor, pot apartine numai persoanelor fizice;

ep ma

stat competent- Gh. Beieiu, op. cit., 1999, p. 430.

Bor01
Bor01

li

'~' I

rl

i
,ll',_'
' ''

_ contmutul capacita}ii de folosin}a a persoanei juridice este determinat ?' de

caracter~l sau natura fiecare1 categorii de persoane juridice;
.
. .
_ con\mutul capacita}ii de folosm}a a persoanei juridice este determmat ~~de
prmCipiul speCialitillii capacita}ii de folosm\a.
.
..
PrinCIPIUI speCialita(ii capacitalii de folosin}a a persoane1 JUridlce a lost
consacrat leg1slat1V pentru prima data de art. 9 din fosta Legenr. 21!1924 ~~
generalizat de art. 34 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954, acest dm urma text de
lege dispunand di ,persoana juridica nu poate ~ve~ decat acele dr:,pturi care
corespund scopuiUI e1, stabilit prm lege, actul de l~fimlare sau st~t~t.
De retinut ca, 1n realitate, princ1piul speCialita}ll nu acopera mtregul conlinut al c~pacitalii de folosin a persoanei juri~ice, ~i se refera ~umai Ia aputudinea de a avea drepturi ?i obligalii care 1zvorasc dm acte JUridice, 1ar nu ?' Ia
drepturile ~ 1 obligaliile care au ca 1zvor legeas~~faptul juridic 1n sens r~strans.'
Circumscrierea aplicarii principiuiUI speCialita}ll numa1 Ia actele .JUri~lce se
justifica prin aceea ca verificarea conformitalii drepturilor ?' obliga\llloor cu
obiectul de activltate al persoane1 JUridice (scopul aceste1aJ este necesara do~~
atunci cand se au 1n v.edere motivele pentru care aceste drepturi ~~ obliga\11
sunt exerc 1tate; or, numa1 1n cazul actelor JUridice ex1sta acea condl\le de
validitate care este cauza, adica scopul urmar1t de sub1ectul de drept pnn
manifestarea sa de vointa.
A~adar, conpnutul ~apaciUi}ii de tolosm(a a persoanei JUridic~, mal exact:
con}inutul aceiei pal"\i a capacita}ii de folos1nlil a persoanei JUridice ce consta
tn capacitatea de a tncheia actul JUridic este determm_:'l' de sco~ul (ob1ectu.l de
activitate) pentru care a fost1nfiin}ata persoana JUridica, cuprinza~d apt1tudmea
general a ~i abstracta de a avea toate ace I~ dr:pturi ~i, obhga}~l care serves~
realizarii scopului pentru care persoana JUridlca a fast mf11n}ata. Cum scopu1
nu este acelasi Ia fiecare persoana JUridica, rezulta ca n1c1 capacitatea de a
1nche 1a actul juridic nu este aceea~i pentru toate persoanele JUridice, c1 difera

aceluiaji obiectiv,' anume ca persoana JUridica sa poata lua na1tere, compiet,

1n mod valabil, c1 ?' tranzitorie, tn sensu! ca 1nceteaza odata cu dobandirea
depline1 capacitali de foiosmla de catre persoana JUridica respect1va.
Cat pnve?te capacitatea de folosinlii deplina a persoane1 JUridice, aceasta
1nceteaza odata cu 1ncetarea persoanei JUridice, pr~ntr-unul din modurile pe
care le vom prezenta In ultima secpune a acestu1 capitol lreorgamzarea sub
forma comasarii on a div1zarii totale, dizoivarea ~i transformarea).

2.5. Sanctiunea nerespectarii regulilor referiloare Ia caoacilalea de

folosinta a persoanei juridice

Nerespectarea regulilor referitoare Ia capac1tatea de folosmlii a persoane1

JUridice ar putea consta:
-fie 1n 1ncheierea actului juridic In Iipsa capaCitatii de tolosmta
'
' '
- fie In lnche1erea actuiUI JUridic cu 1ncalcarea pr~nclpiuiUI speCialitiilii

capacitiilii de folosinla.
in ambele cazuri, sanc(1unea care mtervine este nulitatea absolutii a actuiUI
JUridic astfellnche1at.
Nulitatea absoluta a actului JUridic 1nche1at cu 1ncalcarea pnnCipiulu,
specmlitiilii capacitiilii de tolosmta este o nulitate expresa [art. 34 alin. (21 din
Decretul nr. 31/1954], 1nsa, nulitatea absoluta a actului juridic lnche1at In Iipsa
capacitalii de folosmla este o nulitate Vlrtuala.

i
'

i
i-

3. Capacilaiea de exerciliu a oersoanei juridice

'Ii

3.1. Notiune ~~ reglementare generala

CapaCitatea civilii de exercifiu a persoanei juridice este acea componenta a
capacitalii c1vile a acestUI sub1ect de drept ce consta In aptltudinea de a
dobandi 91 exercita dreptun subJective CIVile 91 de a-91 asuma 91 indeplim
ob/igaJii civile, prm inche1erea de acte ;uridice, de ciitre organe/e sale de
conducere.

dupa speCialitatea fiedireia.

.
.
Determmarea limitelor principiului spec1alital11 capaCitalll de folosm}a ~
persoane 1 JUridice se face prin luarea tn. considerare atat a limitelor ce ;ezulta
din scopul generic al persoane1 JUridice <:cop stab11it prin .lege), cat ?'. ~
Iimltelor ce rezulta din scopul concret al fiecare1 persoane JUridice )scop stabd1t
prin actul de constltuire ori statut).
'

-i

2.4. incetarea capacita!ii de foiostn!Ci a persoanei jurldice

Capacitatea de foiosm}a lim1tata a unei persoane1. JUridice este nu numai

restd\nsa Ia asumarea de obligalii jl dobandirea de drepturi subordonate
; In acest sens, a se vedea: Gh. BeleiU, op. cit., 1999, p. 434-435; E. Poenaru, Drept
c1vil. Teoria genera\a. Persoanele, Ed. Dac1a Europa Nova, Lugoj, 2001, P 381-382.

1
Menpona.m totu~i ca., 1zolat, s-a susttnut opmia potrivit dl.re1a capacitatea de to!os1ntii
ant1c1pata a persoanei _juridice se retera numai Ia asumarea de obliga;ii-~i Ia iuarea masuriiOr
prelimmare legate de infiin;area persoane1 JUridice - Tr. iona;cu, Orept c1vil pentru
tacultatile de ~tiin~e juridice, partea a 11-a, Persoanele, Ministeru11nva;amantulul ~~ Culturii.
Bucure$ti, 1959, 1959, p. 134, de$1, din art. 33 a! in. (3) din Oecretul nr. 31/1954 rezu!ta cu
daritate ca este verba $1 de dobandirea de drepturi necesare pentru ca persoana JUridica sa
se infiinteze in mod va!abi!. A se vedea ~~ C. Statescu, Drept c1vi!. Persoana fiz1ca. Persoana
jurididi. Drepturiie reale, Ed. Didactidi ~i Pedagogica, Bucure~ti, 1970, p. 428: Ch. Be!eJU_.
op. cit., 1999, p. 433.

Borot

Boroi
i

Dtept civil. Persoanele

532

Persoana- iurididi

Persoana IUrididi trebuie sa participe Ia ClrCUttul civil ~I pnn incheierea de.

acte 1uridice ctvile, acte a caror esenta o reprezinta manifestarea de voinf'i.
Tocmat de aceea, legtuitorul a adoptat solutia considerarii voin}et unei persoane sau a unor persoane fiztce din cadrul persoanet juridice ca fiind insa~i
vom}a persoanei juridice respective.
Regulile generale referitoare Ia capacitatea de exercitiu a persoanei juri dice
sunt inscrise in art. 35 ?i art. 36 din Decretul nr. 31/1954.'
Astle\, art. 35 stabile~te urmatoarele:
- persoana jurididi l?i exercita drepturile ~~ i~i indepline?te obliga}iile prin
organele sale de conducere;
- actele 1uridice facute de organeie persoanet juridice, In limitele puterilor
ce le-au fost conferite, sunt actele persoanei juridice lnsa~t;
- faptele lictte sau iiicite savar~ite de organele sale obliga lnsa~i persoana
JUridic~, daca au lost indeplintte cu prile1ul exerciUirii functiilor lor;
- iaptele ilicite atrag ~~ raspunderea personala a celui ce le-a savar?it, atat
fa}a de ter\t, cat ~i fa}a de persoana jUridica.
Arttcolul 36 din Decretul nr. 31/1954 prevede ca ,raporturile dintre persoana JUridica.~i cei care aicatutesc organele sale sunt supuse, prm asemanare,
regulilor mandatulut, dadi nus-a prevazut altfel pnn lege, actui de 1nfiintare on
statut."

533
de desemnarea persoanelor fizlce investite cu
"b ..
ducere.'
~
atn U\ 11 de organe d.
.
e conOrganele de conducere $i constituirea acestora s
.
de acte normative ce privesc organizarea ~i functto unt reglementate de o Serte
persoan.e .Juridice, iar desemnarea lor este efectUI narea dtfent~l?r categorii de
acte )Urtdtce individuale;
unut act )Urtdtc sau al unor

, .~at trebuie r:tinut ca, din perspectiva capacita ii de

..
)Urtdtce, atunct cand ne refenm Ia organele de c ld
exerctltu a persoanet
d"
on ucere nu ave ,
un b. ct .d d
su te
e rept tsttnct, ci o parte componenta" ,
,'
m tn vedere
caret capact'tate de exercitiu se pune In valoare a~ tnsest
. .
persoanet )Urtdice
a
cere. A$adar, titular al capacitatii de exercitiu est~"~.organele sale de condunu organul (sau organele) de conducere.
c tar persoana )Uridica, tar

3.3. Contlnulul capacitofii de exercifiu a persoanei juridice

~ ~O~\tnutul capadta}ii de exercitiu a persoanei ~~ .d.

un tee este determinat de

doua hm1te:
- capac!tatea de folosinta a persoanei juridice;
- pluralttatea organelor de conducere ale persoan . . "d
~
~t
d

~

1)Urt ICe
Lapacl atea

Rnrni

. . ," .

Pentru ptezentarea normelor speciaie referitoare Ia capadtatea de exerci~iu a anumltor

categorii de persoane _jUri dice, a se vedea Gh. BeleiU, op. cit., 1999, p. 439-447.
2
S.N. Bratus, Subiectele dreptuiUI civil, Ed. de stat pentru literatura juridica, Bucure~ti,
1953, p. 254.
:; Tr. lona;cu, op. dt., 1959, p, 141; C. Stiltescu, op. cit., p. 435; E. Poenaru, op. cit.,
p. 387-388.

exerCitlu a persoanel juridice nu

pnvinta capacitatii de~~fte ft mat tntmsa deci\t

a capa~ttalu d_epltne d_: folosinta. Tn plus, spr~ deoseb~~tn}a anttctpate, cat ?t
folostnla, care tnseamna aptitudinea de a. avea dre turi ~ e ?e ~.apa~ttatea de
obltga(u tndtferent de
tzvorul acestora, capacitatea de exercitiu vize up
)uridice.
aza exc ustv lncheierea de act

In \ipsa unor dispozi}ii legale exprese care sa stabi\easca momentul de Ia

care incepe capacitatea de exerci}iu a persoanet JUridice, in doctnna au lost
formulate doua opmii.
Astfel, fntr-o pnma opinte, se considera ca momentul dobandirii capacita}ii
de exerci}iu comcide cu momentul dobandirii capacita}ii de folostn}a de catre
persoana juridid1.2
Potnvtt celei\alte optnii, capacitatea de exercitiu a persoanei JUridice s-ar
dobandi de Ia data desemnarii organelor sale de conducere.'
1n ce ne prive?te, ne raliem concep}iet potrtvtt careta fnceputul capacitatii
de exercitiu persoanei juridice este dat de momentulfnfiintarii a!=esteia, lnsa,
realizarea efectiva a capacitalii de exercitiu astiel dobanditii este condi}ionata

E:!

capactta~:a.?e fol?stn(a, atilt in

3.2. incepului capacitojU de exercijiu a persoanei juridice

Ma)ontatea persoanel?r Juridice prezlnta caracteristica d

.
organe de conducere, dtn care unui este Untpersonal , e a avea mat multe
: tar celelalte sunt colegtale sau colecttve. Tocmai de aceea este
"b .. 1
'
necesar sa se res t
at rt U~t or intre diferiteie organe de conducere I
. , .. pee e delimttarea
"dtc este considerat ca fit"nd Ia e aceletast
, .
de 0 arece actu 1JUrt
. persoane JUrtdice
f
a persoanei 1 "d
.
'
a ost tnchetat de organul de conducere In limitele t "I urt tee numat daca
respectiv.
pu ert or confente organulut
De regula, In raporturile cu ter(ii, persoana 'uridicorganul untpersonal de conducere fiindvorba
a este reprezentata prin
soanei JUridice, lntrucat izvorul a~esteia este ~lege o rEepre_;entare legala a per
.
ea. ste msa P.ost"b"lt ca acest
organ d~ e conducere
sa ,tmputerntceasc
al~t"
'
'
d
a persoana sa ' h
tn numele $1 pe seama persoanei juridice caz In
me. ete .actul JUridic,
(care a prim it mandatul) va fi un repr~zentant care persoana tmputerntcita
conven}tonal al persoanet
)Uridice.

J
:1

1
j
l
l

' Ch. Beletu, op. cit., 1999, p. 448.

Drept ctvil. Persoanele

534

Persoana Juridica

3.4. incetarea capacito!ii de exerci!iu a persoanei juridice

ln doctrma, reorgamzarea este definita

cupr~nde

II

3.5. Sancfiunea nerespectorii regulilor referitoare Ia capacitalea de

exercijiu a persoanei jurldice

ll,I

Nerespectarea regulilor retentoare Ia capacttatea de exerciliu a persoane1

Juridice ar putea consta In:
- lncheterea actului juridic de catre o persoana ce nu are calitatea de organ
al persoanei juridice;
- incheierea actulut JUridic de ditre o persoana avand aceasta calitate, dar
cu depawea puterilor incredinlate sau in Iipsa imputernictrii.
Nu extsta un punct de vedere unitar In legatura cu sancpunea ce intervme
in cazul nerespectarii regulilor refentoare Ia capacitatea de exerciliu a persoanei _1uridice, sustin8.ndu-se atat teza inopozabilit5tii, cat ?I teza nulitii~ii
actului juridic astfelinchetat.
ln ce ne prive~te, aprectem ca actul juridic lnchetat cu incalcarea regulilor
referitoare Ia capacitatea de exerciliu a persoanei 1uridice este lov1t de nuiitate
relativii (sub un alt aspect, nulitatea este vtrtuala).

r:

j!

Dm aceasta definipe, rezulta cu clarita!

esenta reorganizarii:

535

"

e cele doua elemente care sunt de

- reorgan izarea antreneaza eel putin d

"'

'

rce, teo reforma economrco-sociala.

].

2. Comoelenta de a a
.
.
,
lspune reorgonlzarea persoanelor .luridice
Nu extsta o dispozi~ie iegala cu caracter
tenra de a dispune reorgamzarea erso
general care sa prevada compenorme speclale, referitoare Ia re p
anelor IUrtdtce, Cl extsta doar uneie
juridice [art. 239 din Legea nr. 3~~1~~~~area anumtto~ :ategorii de persoane
dtn Legea nr. 36/1991 pentru societat'l pentru socteta}de comerctale, art. 66
nr ..Jf2005 pe~tru soctetatea cooperati;~ :~~~:tcole, art. 77 a lin. 11 l din Legea
In doctnna se afirma constant
.
unor dispozitii legale exprese 'n pnnctptul Slmetnet ;uridice, dect, fn iipsa
re
.
' ceea ce pnvec:te com t
d
orgamzarea persoanelor Jur'd'
. y
pe enta e a dispune
, ..
' tce, se vor apltca pr d 'I
.
menteaza mflln)area persoanelor IU 'd' (' . .
-eve en e legale ce regie.
n Ice Implicate In reorgamzare).

3. Formele reorganiz<'irii persoanelor juridice

Reorgantz~rea cunoa?te doua forme:
- comasarea, care se poate realiza fie nn ab . , .
- divlzarea, care poate sa fie 0 divtza/
"sorbtle, fte prin fuztune;
' :"tragem atenlia ca aceasta este termt etotala sau o .d;vtzare par~tala.
lnsa, leglslapa comerciala Inc
nologta utthzata m Decretul nr. 31/1954
I
'
eea ce pnveste Pnma for a d
.
.
S';$le o a ta termmologie, vorbmdu-se d~s . f . m ereorgamzare, folodm dreptul comun), care se poate r I' tre uztune (echtvalenta comasarii
(echivalenta fuzlunii din dreptul comeuan~~; te prm absorb}ie, fie pnn contoptre

1. Nofiunea de reorganizare a persoanelor juridice

...

.. .

- reorganizarea presupune elect,

oua persoane Jundice;
care
d

e creatoare modificat
t d >'
oare sau exttncttve
se pro uc toate ori in parte fn f
Subliniem lnsa di uneori chi ~~c.re e orme/e reorgamz5.rii.
ar sr In anumrte acte n
gamzare e.ste folostt '' cu un alt , t ,.
.
, . ormattve, cuvantu I reorb'l"
,
Y
me es desemnand f
ca 'a unet smgure persoane jurid' , f '
"
te o restructurare apli-

Secfiunea a IV-a. Reorganizarea

persoanelor juridice

Reglementarea generala a formelor, condiliilor ~~ efectelor reorgantzarii

persoanelor 1uridice este cuprinsa in art. 40-44 $i art. 46-50 din Decretul
nr. 31/1954 (lara insa a se folosi, in mod expres, stntagma ,reorganizarea persoanelor JUridice"). Exista lnsa $' regiementan specmle privind reorgamzarea anumttor persoane 1uridice, precum art 238-251 1 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile ?' completarile ultenoare, art. 66-68 din Legea nr. 36/1991,
cu modificarile ultenoare, art. 76-81 din Legea nr. 1/2005, art. 92-96 din Ordonanla de urgen!a nr. 99/2006, cu modificarile $1 completarile ultenoare, art 12
$1 16 din Ordonanla de urgenla nr. 2/2001, cu modificarile ultenoare, art. 7, 8
~~ 14 din Ordonanla de urgenla nr. 64/2003, cu modificari\e ultenoare etc.

eel pufin douii persoane JUridice ~" fllnd opera,twnea Juridica ce

; care produce efecte creatoare,
modt.ftcatoare sau de fncetare a lor. [

Avfmd in vedere corelalta care ex1sta intre capacitatea de folostn}a ~~

capacitatea de exerci}iu, rezulta ca momentul Ia care inceteaza capacttatea de
exerciliu a persoanei juridice corespunde cu momentul Ia care lnceteaza capacitatea sa de folosm\a, dect, incetarea capacitalii de exerciliu a persoane1
Juridice are loc odata cu incetarea persoanei juridice lnse~1.

j.

' A ,.se vedea ' de exe mp 1u, Gh . BefeJU op cit 1999

nlzare, m sens ruridic, atuncr cand se produC.
p. 457. _Nu este vorba de o reorgaper;oane(C. Statescu, op. cit., p, 437; E. Poenmo r can structurale fn rnterroru! unei singure
Desrgur ca., de /eo-e ferenda
ar~, op. crt., p. 394.).
b'J
o
's-ar rmpune folosirea l
- - ..
ra t sa se opteze pentru termtnologta utiiizat~..
mer termmologn unttare, fiind prefe~
a rn comercral.

dn ".'

Boroi

Boro1

'~-

.....,.,....,...,.,,_

1
Persoana jurididi

Drept ctvil. Persoaneie

persoanele juridice implicate In reorganizare sau chiar mai multe, dar, In once
caz, nu toate) sau despre fuztune (in cazul fuziunii, lnceteaza toate persoanele
JUridice implicate In reorgantzare), precum ~ a! divtzarii totale.
lnsa, divizarea pa!ftala nu produce niciodata elect exttnctiv.

. onstii In incorporareaunet

536

f
a de comasare care c
. d" " ce
AbsorbJta este acea orm
. Ja intr-o alta persoana JUri tea,
persoane ;uridice, care 1Ji incete~za :x~:: i ~bsorbltei nu dispar toate persoai is oreste astfel actJVitatea. A~a ~r, tn de reor antzare, ci numat persoan~

tmplicate In ~ceasta forma a luridi~a absorbanta l?i conttnua

. ' sch tmb persoan
b tta, tn .
absor
'
.
.
uridica
1
extsten\a ca subiect de drep: .
asare care consta in unirea !;on.to~tr~a) a
Fuziunea este acea forma de ~~m re 1Ji inceteazii existenJa, mfimtanau-se
doua sau mal muite persoa.m; J~" Ice, ~~va caIn cazul acestet forme de reorg~
astfel o noua persoana jundicad Se ~bt~ate persoanele JUridice tmplica.te, tar ~n
nizare dispar, ca subt:cte de r_ep 'rididi dect un subiect de drept dtsttnd e
iocu i lor apare o noua persoana JU
'
.
' fmparprea
cele extstente an tenor.
f
" de divtzare care consta m ' ..
Oivizarea totalii. este acea orma ne uridice, .care 1Jl lnceteazii existenJa,
lntreguiw patnmomu a/ unel persoaridi~e existente sau care Iau astfel ~aptere.
intre doua sau mai mu/te p~r~o~ne ;u divizarii .totale dispare ca s~~.tect de
Pnn urmare, pe;~oana jUrtdtca ;u~~: drept nu este de esenta divtzant tota~,
drept lnsa, apartlta unut nou su te . atre doua (sau mai multel subtede e
poate fi transmftscd 't moditican cantitative.
.
deoa;ece patr_imontul
e nu vor su en eca
- d rinderea

drept deja extstente ?' car

ma a divtzarii care consta m esp ..
.
Oivizarea parpalii este acea for
. "dice care IJI menpne funfa, J'

~el: Jurldice

unel parJI din patnmoniul ~nei persoane ;u~ult;persoane]uridice e~Istent~

"rJi catre una sau mal
. .d. a
dtvtzarll
transmlterea acestei pa f, I Asadar, persoana ;un tc supu~a
sau care se lnfiinteaza m bacestd e ~ir~pt ci I? continua extstenla, msa cu un
paf\tale nu dispare ca su teet e
patrimontu dtmmuat.

'

4.1. Efeclul creator

,

4.3. Felul transmlslunii

ln cazul comasarii, opereaza o transm1siune universalii, adidi se transmit
toate drepturile ~ obliga!iile patrimoniale, dect, persoana JUridici! rezultata din
fuziune preia toate drepturile ~~ obligaliile patnmoniale ce au apa!finut persoanelor juridice care au fuztonat sau, dupa caz, persoana JUridici! ce a abs01bit o
alta persoana Juridici! dobande~te toate drepturile ~ obliga!iile patnmoniaie
care apal"\ineau acesteia din urma Ia data reorganizarii.
In schimb, In cazul divizarii opereaza o transmisiune cu titlu universal,
lntrucat se transmtte, Catre fiecare dintre persoanele JUridice dobanditoare, cate
o frac!iune din.patrimontul persoanei juridice divtzate.

''

4.4. intinderea rospunderii persoanei juridice dobondiloare

lj
'

l!
'

l'

4. Efectele reorganlzarli

- infiinwea

cazul absorbpei.
4 2 Eleciul extinctiv
.
e a opera. ". rsoane Juridice ca urmar . . Eiectul extinctiV, adtca tncetarea undet pe 'tn cazui comasarii, tndtferent ca

duce intot eauna

d" ntre
\tunii de reorgantzare, se pro ('
I absorbliei, lnceteaza doar una '
ar fi vorba despre absorb\fe .tn cazu

Diferenteie dintre comasare ~~ divtzare in ceea ce prive?te felul transmisiunii

se reflecta si pe planu! intinderii raspunderii persoanei juridice dobanditoare.
Astfel, In cazul comasarii, persoana juridica dobanditoare raspunde pentru
toate obliga!iile preiuate, indiferent de raportul dintre acttvui preluat si pasivui
preluat.
In cazul divtzarii, in prtnctptu, raspunderea persoanei juridice dobanditoare
este propol"\ionala,dect corespunzator cotei dobandite din acttv; persoana JUrtdidi dobanditoare, pnmind o fraqtune matematica din activui patrimontal ai
persoanei juridice divizate, va primi aceea~i fraqiune ~~ din pastvui patrimontal
al persoanet JUridice divtzate. De re!inut ca, raspunderea propof\ionala nu
lnseamna lnsa 0 raspundere in limtta activulut.
4.5. Transmilerea contractelor

roduce un efect creator, care mseamna

Reorgantzarea. poate p
erapunii respecttve.
. ...
. unet persoane jUrtdtce ca urrnare a o~ totdeauna In cazul fuztunn, este facu;t~
Astfel, efectul creator se pro~uce tn d .. "rii ?' nu se produce ntctodata tn
ltV (se poate produce sau nu) tn cazu I tvtza

537

'

In cazul comasarii, contracteie In curs de executare se transmit ca elemente

ale patrimontulut.
In cazul divizarii, art. 50 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954 prevede regula
transmiterii contractulut nefractionat, dect executarea unui contract urmeaza a
se face doar de una dintre persoanele JUridice care au dobandit fraqiunt din
patrimoniul persoanei juridice divizate. Prin excep\te, daca natura contractu lui
permite, poate avea Joe~~ o transmitere fraqionata a iut .

Drept CIVil. Persoanele

538

4.6. Data producerii efectelor reorganizarii

Persoana juridica

"

2. Dizoivarea persoonei juridice

fectele reorgamzarii, regula generala este

Tn.pnvmla datei Ia care se pro,duc e31/1954 care distinge intre persoane\e
"
49 din Decretu nr.
'

. x ..
inscnsa In art.
" .. .
ele uridice nesupuse mreglstrdfll.
..
.jUridice SUpuse inregistraf/1 ~I persoan
tra"rll electeie reorgamzafll Se
I dce supuse mreg1s
,
" ..
. Pentru persoane e JUri
" .
I de Ia data efectuarii fnregistram.
1
produc, atat intre paf\i, c~t ~ lata ~en~;~nt supuse 1nreg strarii, electele r_:o.rga1
Pentru persoanele JUridice car . I l" de terti de Ia data aprobaru, de
t paf\1 cats1 aa
'
.
i
nizarii se produc, atat m re d '
.t le ,nocmite in acest scop (mventaru ,

tnteaocumene'
.
a
catre
organele
compe
e predare-pnm~r)e,
'
. . e videnta
. contractelor ~~ repartlzare
bilantul
contabil
pentru

i
!

539

2. 1, Nofiune. Delimilorea dizolvarii de reorgonizare

Dizo/varea este ace/ mod de fncetare a persoane1 )uridice ce se aplica

cazurile prevazute de lege~~ care presupune iichidarea.

fntre dizolvarea persoaneior 1uridice 51 reorganizarea persoanelor JUridice,

aceasta din urma pnvita ca mod de 1ncetare a persoanei JUridice, ex1sta urmatoarele deosebir; mai importante:'
- legea stabileste !n mod expres cazurile in care mtervme dizolvarea, ceea
ce nu se intampla fn cazul reorganizarii;

1
enea acte .
acestora, precum ~~ a te asem I . f 't re Ia data pruducerii electelor reorgaExlsta insa ~~ norme speC! a e re en oa
31/1990 prevede ca luziunea sau
mzarii. Spre exemplu, art. ~49 dml l:~~~~~~irii uneia sau mal multor SOCiet~\i
divizarea produce efecte:. m cazu ..
istrul comertului a noii socleta\1
comerciale, de Ia data _mregls~ar~c'~~a;ie~omerciale c~nstitulte; in celelalte
comere~ale ori a celel dm urma s
d ce elect creator), de Ia data fnrecazuri (dec! cahd reorgamzare~ nu pro ul a e a aprobat operapu.nea, cu
" .. It" . adunan genera e c r
gistrarii hotararu. u lmel
rdui artilor, se stipuleaza ca o~:ratlun_e_a va
excep\ia cazulw m care, pnn aco
p f.. " ltenoara incheiem exe.rC.I\IUIUI
I " d t" care nu poate 1 msa u
t
a
.a,
eta"\"! lor beneficiare, mcl an eavea elect Ia o a ta
1
t"f" bsorbante sau soc1
" ..
financiar curent a socle a,ll a
.. f
Clar 1nchelat al societa\11 sau
noara incheierii ultimului exerCI\IU man
soCietatilor ce i~i transfera patnmomul.

- dizolvarea presupune, obligatoriu, lichidarea persoane1 JUridice, lnsa

aceasta
faza nu fntervine fn procesul de fncetare a persoanei JUridice pnn
reorgan1zare;
- domen1ul reorganizarii este mai larg decat eel al dizolvarii, fn sensu! ca
reorgan1zarea este aplicabila, ln pnnc1p1u, tuturor categoriilor de persoane
JUridice, pe cand dizolvarea se aplica in special persoanelor JUridice de lip
asociativ;
- dizolvarea presupune o transmisiune cu titlu particular, in vreme ce, in
cazul reorganizarii, opereaza o transmis;une umversala sau cu titlu universal.

2.2. Cauzele (cazurile) de dizolvare

2.2.1. Enumerare

Sectiunea a V-a. i~c~tareo

persoanelor jund1ce

Cauzele kazurile) de dizolvare sunt prevazute expres de lege, fn pnnc1p1u.

pe categorii de persoane Juridice.
Decretul nr. 31/1954 nu se refera fn mod expres Ia dizoivarea tuturor
persoanelor Juridice susceptibile de acest mod de fncetare, ci numa1 Ia dizolvarea persoanelor Juridice cooperatiste 51 a persoanelor iundice ob?te?tl,
deoarece, Ia data adoptarii actuiUI normativ, acestea alcatu1au, 1n principal,
sfera persoanelor Juridice de tip asociat1v. Astfel, art. 45 alin. (1) din Decretul
nr. 31/1954 dispune di organ1zatiile cooperatiste !' orice organ1zalii obste?ti se
dizolva daca: termenul pentru care au lost constltuite s-a 1mplinit; scopul a lost
realizat on nu ma1 poate fi fndeplinit; scopui pe care 11 urmaresc sau mijloacele
1ntrebuinlate pentru realizarea acestUia au deven1t contrare legii on regulilor de
conv1e}uire soc1ala sau urmaresc un ait scop decat eel deciarat; numarul
membrilor a scazut sub lim1ta stabilita de lege, actul de infiinlare sau statut
Din alineatui (3) al acelu1a~1 artfcol mal rezulta un caz de dizolvare, anume

1. Enumerarea modurilor de incetare a persoanei juridice

Tncetarea persoanei (Uridice poate avea Ioc prmtr-unul din ).Jrmatoarele
modun:
. forma comas arii (absorbtla
- reorgamzarea sub
,
divizilrii totaie;
. dizolvarea;
. translormarea.

~I

tuziunea)

Of/

SUb forma

)'.-,

Boro1

in

'

' Gh. BeleiU, op. cit., 1999, p. 470.

.!

j
l

Boroi

Drept ctvil. Persoanele

540

Ia decide aceasta iar hotararea este recun9scut~

atune\ cand adunarea genera
'
de organul competent. . 'd'
d' sistemul societa}ilor cooperative, art. 82
"toareie cazun de dizolvare: 1mpliPentru persoanele )Urt tee ~~
alin. (1) din Legea nr. 1/2005 stabtle~te urm_:, daca nu s-a hotarat continuarea
. .
tru care a lost constttut"',
-.
I . d
nirea termenulut pen
I"
posibilitatea realizarii obtectu ut . e
.... d "tre adunarea genera a, tm
.
.
I
acttvtta\11 e ca .
. . hotarare~ adunarii generale; laltmentu soctebrilor cooperatori sub minimullegal;
activttate sau realtzarea acestut~, I .
tatii cooperative; scaderea numaru ut mel~ i precum ~~ alte cauze prevazute
r~ducerea capitaiulut soctal sub mtntm~ti~~~~perative. De asemenea, alin. (2)
de lege sau de actul constttutt~ al socttaetea cooperativa se va dizoiva si In cazul
. pter
d.en
arttco,
1 prevede ca socte
al ace Iutast
.
.,. l'tnanctar a \nregtstrat

laritul
unut
exerct,tu

.
In .care aceasta, 1a s '
. . .
i rezervele prevazute de prezenta
netmputabile care depa~esc capitadlul socta ~~ nerala nu a hotarat relntregirea
lege.~~ de actul constituttv, tar a unarea ge
capitalului s_ocial prin not aportun. . . rt 255 din Ordonanta de urgen}a

"I d credtt potnvtt a

Pentru mstitU}II e e . . '
I 'I ltenoare dizolvarea. este dispusa
dificanle
~~ comp etan e u

..
nr. 99I 200 6' cu mo.
- . data cu retragerea autonzaliet. Banca
de c. atre Banca NaJtonala a Romantet o. ta acord.ata unei institutii de credit

- oate retrage autonza t

Na)tonala a Romante~ p . . . red it nu.st-a \nee ut acttvitatea pentru care

1n .urmatoarele sttua)ll: mstttu(ta de de I d t acordar~ autorizalie. ' sau a. lncetat
. - t rmen de 1 an e a a a
.
.
a fost autonzata tn e. .
d
.
It d 6 lunt autonzatta a tost obpnut~ pe
sa mat destajoare a~ttvttate e ~~~ :~ce a~t mijlo~ ilegal; instttu)ta de credit nu
baza unor tnforma\11 la_ls~ sau p
at Ia baza acordarii autorizajtet; tnstttu}ta
mai lndepline~te condt\ll:e c~:e au s\ nduri proprii sau exista eiemente care
de credit nu mat pose~~ su tctent~e~ scurt institu)ia de credit nu l~t va mai
condu;: Ia concluzt_a c~ mtr-~n ter e onenti sau al}i crediton ~~. In special, nu
putea mdepltnt obltga)llle la)a dde ~I P
tnstrumentelor fmanctare care i-au
mai poate garanta stguranJa 1on un or sau a
lost 1ncr.edinpte; ca sanc)tune. .
tv ,n cazul unet cooperative de
d' acela~t act norma t .
.
Contorm art. 342
.
tn
. oate retra e autoriza)ia atat 1ntr-una dtn
cr.edit, Banca Na)tonala aRomant~tl p
a lugnd.amentata a casei centrale Ia
..
. t ntenor cat <t a cerere
.
sttua(llle men(tona e a . - '
~dit este aliliata, daca aceasta cqnstata extscare respecttva cooperattva de cr
operaftva de credit se alia In stare de
ten)a unuta din mottvele enumerate sau co

Persoana _1urididi

'

-:''

1
!

'

tnsoiven\i\.
. . . .. d dizoivarea organtzatiilor cooperattste de
Ca 0 prevedere spectltca pnvtn .
vede laptul ca pnn derogare de Ia
credit, art. 376 din acela?t a~t normat~\~recomerctale. di~oivarea unei organiprevederile legisla(tet aplt~abtle soctetatt ed cerii numaruiut de membri coopezatii cooperattste de credtt ca urmare a rd'tu fil'tate. sub nivelul mmtm stabilit

d.
perattve de ere t a t

raton. respecttv e coo

I lin care acest numar nu a lost compleotrivit prezentului tJtlu, are oc m cazu

p -

tat m termen e un

an de Ia data constatarii acestet reducen.

541

Ordonan1a nr. 26/2000, cu modificarile uiterioare, distinge \ntre, pe de 0

parte, cauzele de dizoivare a asocm)iilor (~i lederaliilor), care opereaza, dupa
caz, de drept (direct 1n temeiul legii, instan)a judedltoreasca doar constatand
ca a operat dizolvarea, lara a mai avea posibilitatea sa aprecieze dadi o va
pronunJa ori nu), In temetul unei hotararr judecatore~ti sau prin hotararea
adunarii generale a asocia)iei, tar, pe de alta parte, cauzele de dizolvare a
funda)iilor,- care opereaza de drept sau, dupa caz, In temetul unet hotarari
JUdeditore~ti. Astfei, art. 55 alin. (1) din OrdonanJa nr. 26/2000 prevede ca
asociaJia se dizolva de drept pnn: lmplinirea duratei pentru care a lost constituita; realizarea sau, dupa caz, imposibilitatea realizarii scopului pentru care a
fost constituita, dadi In termen de 3 lunt de Ia constatarea unui astfel de !apt nu
se produce schimbarea acestui scop; tmposibilitatea constituirii adunarii
generale sau a consiliulut director In conformttate cu statutul asocia\tet, dadi
aceasta SttuaJte dureaza mat muit de un an de Ia data Ia care, potrivit statutulut,
adunarea generaia sau consiliul director trebUta sa se constituie; reducerea
numarulut de asociap sub limtta lixata de lege, dadi acesta nu a lost complinit
ttmp de 3 lunt. Articolul 56 alin. (1) din acela~i act normativ enumera urmatoarele cazuri In care asocta)ta se dizolva prin hotarare JUdecatoreasca, pronun1ata
Ia cererea oncarerpersoane interesate: scopul sau activttatea asoeta)iet a deventt ilicita sau contrara ordinii publice; scopul se realizeaza prin mijloace ilicite
sau care contravtn ordinii publice; asociatia urmare~te un alt scop decal cei
pentru care s-a constituit; aso~iapa a deventt insolvabila; asocia)ia desfa~m!ra
acttvitali pentru care, potnvit legii, sunt necesare autonzatii administrative
preaiabile, lara sa fi obJinut aceste autoriza}ii. Dirr art. SB al Ordonantet
nr. 26/2000, rezulta urmatoarele cazun de dizolvare de drept a fundaJiet:
\mplin~rea termenulut pentru care a fost constituita; realizarea sau, dupa caz,
tmposibilitatea realizarii scopuiUI pentru care a fost constttuita, daca In termen
de 3 iuni de ia constatarea acestei 1mpre,uran nu se produce schimbarea scopulut; tmposibilitatea constituirii consiliului director In conformttate cu statutul
fundaJiet, daca aceasta situatie dureaza mat mult de un an de Ia data Ia care,
potrivrt statutului, consiliul director trebuia constttuit. Articolul 59 din acelast
act normativ extinde aplicarea, In mod corespunzator, a cazurilor de dizolva;e
JUdecatoreasca a asoctatiilor ~ Ia funda(ii.' Cat pnve~te federa)iile, art. 72 din
Ordonanla nr. 26/2000 prevede ca dispozi)iile refentoare Ia dizolvarea asoctatiilor se aplica, In mod corespunzator, ~i In cazul federatiilor.
Arttcoiul 64 din Legea nr. 36/1991, cu modificarile ult~noare, prevede cmct
cazuri In care dizoivarea se hotaraste de adunarea generala a soctetalii agncole
(lmplintrea termenulut pentru care a fost constituita; imposibilitatea de a realiza
' Textui- mal adaug.3. un caz de dizoivare judecatoreasca a fundatiilor care au ca obiect
exdusiv efectuarea operatiunilor de co!ectare de fondun care sa fie puse Ia dispozjpa altar
asoCiatii sau fundatii, lnsa acest caz poate fi indus fn eel referitor Ia urmarirea altui scop.
Rnrnl

Drept c1vil. Persoanele

542

ob1ectul soc1eta~ii; termmarea activitatii; retragerea asociatilor, daca numarul

celor ramasi este mal mic decat eel prevazut 1n statut ~i 1n lege; hotararea asocJa\ilor), precum si un caz 1n care dizolvarea opereaza 1n temeiul unei hotarari
judecatorestl (soCJetatea agricola face opera\JUnJ care contravm legii sau
obiectulu1 stabilit prin statu!);
Cazurile generale de dizolvare a societatilor comerc1ale sunt enumerate de
art. 227 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificariie ~~ completarile ulterioare: trecerea timpului stabilit pentru durata societatii comerciaie
(afara de ipoteza 1n care asociatii decid prelungirea); 1mposibilitatea realizarii
obiectulu1 de activ1tate al societalii sau realizarea acestuia; declararea nulitatii
soc1etatii; hotararea adunarii generale; hotararea tribunalului, pronuntata Ia
cererea oricarui asoc1at, pentru motive tememice, cum ar fi: ne1ntelegerile
grave lntre asocia!i care lmpiedica func\IOnarea soc1etatii; falimentul soc1etalii;
alte cauze prevazute de lege sau de actul conslitutiv al soc1etatii.
In art. 237 alin. (1) din aceea~i lege sunt mentionate tot cazuri generale de
dizolvare a societatilor comerCJale, dar cu titlu de sanctiune pronuntata de
tribunal 1mpotriva societatilor neopera\ionale: societatea nu mal are organe
statutare sau acestea nu se mal pot 1ntrum; societatea nu a depus, 1n eel mult 6
luni de Ia expirarea termenelor legale, situatiile financ1are anuale sau alte acte
care, potrivit iegii, se depun Ia oficiul reg1strului comertulu1; societatea si-a
1ncetat activitatea (afara de situatia cand societatea este 1n inactivitate
temporara, de eel mult 3 ani, anuntata Ia organele fiscal" si 1nscrisa 1n reg1strui
comeJ1ului) sau nu are sediu cunoscut ori asoc1alii au disparut sau nu au
domiciliu orl.re~edinta cunoscuta; soCJetatea nu si-a completat capitalul social,
In conditiile legii. In sfar~it, mal preCJzam ca pentru anwnite forme de SOCietati
comerciale, legea regiementeaza ~~ cazun spec1ale de dizolvare [art. 228
alin. (1) pentru societatea pe aq1un1, art. 229 alin. (1) pentru societatea In
nume colectiv sau cu raspundere lim1tata ~~ art. 229 a lin. (3) pentru soCJetatea
1n comandita simpla sau 1n comandita pe aqium cu un smgur asoc1at
comanditat sau comanditar].

543

In raport de modul de operare, unele cauze atra d"

so_a~ei juridice (spre exemplu, 1mplinirea termenui~l Jzo;varea de drept a perlUJta p~rsoana juri~ica, realizarea scopului sau imp!~~il~~a~:ed a fos\.constiIUJ, scaderea numaruiUJ membrilor sub limlta stabilita de
e rea JZare a
constltUJTe ori d. e statu! etc J iar al.tele atrag d" I
lege, de actul de
'
tzo varea numai d "
"'
act aI organuiUI competent Tn aces! sens (care
.
"a_~a exJsta un
perso.~neJ juridice, al instantei JUdecatoresti sa~o~~Pf~ al adunl aru generale a
putem executive).

'
. a caz, a unUJ organ al
0 a trela clasificare a cauzeior de dizolv

caracterul lor deosebindu-se cauz a d. ~re are drept cntenu natura or/
. .
'
e e rzotvare votuntara {ca
...

~~;~:e~~~~~~f~~~~~e:~~t~~~~::ijii~=~~~~~ ;auze1de dizoibv?re fo~;at~e~~f~~~~:

ilicite ori imorale).

e rea IZare a o 1ectuiU1 au devenit

2.3. Efecrele dizolvarii. Lichidarea

2.3.1. Precizari prealabile

1
i

Dizolvarea este calificata de art. 40 din Decretui nr

.
mcetare a persoanel JUridice, Jar art. 51 din
I , . 3111954 ca u_n mod de
' prin f t I .
ace a) I act normatlv dlsp -e ca
"
e ec u aJzolvi.irii, persoana juridica intra In li h"d ~"
uu
Re It" ,

.
c 1 are .
zu a ca e.ectul esen\iai a! dizolvarii este I" h"d
.
.. . .
.
numai Ia 1ncetarea lichidarii se po t
IC I area persoaneJJUTidlce, lar
1ncetat.
a e spune di. persoana juridica respectiva a
2.3.2. Nofiunea de lichidare

Prin lichidare tnteiegem ace! efect direct . . /"

, .
..
constii fn operapunile JUridice de realizare a ~~~~!;~:~n~e a/ i d;::;olvaru care
persoanei juridice respective.
'
P a a a pas1vu/w
-

2.2.2. ClasHicare

Cauzele de dizolvare a persoanelor JUridice sunt susceptibile de ma1 multe

clasificari.
Astfel, 1n funqie de vocaJia lor, unele cauze de dizolvare sunt generaie
(adica aplicabile oridirei persoane juridice care poate 1nceta pnn dizolvare), iar
alteie speciaie (adica aplicabile numai anumitor persoane JUridice, spre
exemplu: retragerea autorizatiel pentru persoanele Juridice autorizate, moartea,
incapacitatea, retragerea sau falimentul unui asocial pentru anumite societali
comerciale etc.).

Realizarea activuiul tnseamna 1ncasar d

.I
JUridice In lichidare de ia alte subiecte de ~a ;eptun or ce se cuvm persoanei
PI t

rep
. . a a pa:IVUIUI lnseamna 1ndeplinirea obligatiilor
lichldare fa\a de alte sublecte de drept.
.
persoanei Juridice !n
2.4. Soarla bunuriior ramose dupe lichidare

Daca, dupa lncheierea operatiunilor de lichidare mal ra

=~~v _(bununpnvlte u: singuh) ale persoanei JUridice,dizolvat~a~o:~:n:.~:~~o~=

, m pnnCipJu, urmatoarea:

'

- bunurile sunt repartizate tn funq d

.1
.
statutului acelel persoane JUridice, de~~ aues~~~~e~~~~~~~i~~~ de !nliin!are sau

Borot

Bora{

1
- ., -- ""''"~"'

- "'' '" ..

544

Drept c1vil. Persoanele

-1n Iipsa de prevedere 1n actul de 1nfiintare sau statui, repartlzarea bunurilor

ramase dupa lichidare va fi. stabilita de adunarea generall\ care a dec1s
dizolvarea;
-1n !ipsa criteriilor de ma1 sus ori dlnd legea speciala prevede expres, bunurile vor fi atribu1te unei persoane JUridice CU scop asemanator ce[el dizolvate;
_ cand cauza de dizolvare consta In caracterul ilic1t sau 1moral al scopu!UI
on a\ mijloaceior pnn care se realizeaza scopul persoane1 JUridice, bunurile
tree Ia stat cu titlui de pedeapsa c1vila.
Ex1sta 1nsa ~~ reguli spec1ale referitoare Ia soarta bunurilor ramase dupa
lichidare, aplicabile anumitor categorii de persoane 1uridice.
.

Astle! art. 60 din Ordonanta nr. 26/2000 prevede ca bununle ramase m

urma lichidarii asocia\lel sau iunda!iel nu pot fi transm1se catre persoane fizice.
Aceste bunun se transmit ditre persoane JUridice de drept pnvat sau de drept
public cu scop identic sau asemanator, potrivit dispozitiilor din statutul aSOCiatiel sau funda(1e1 lichidate. Daca lichidatorii nu reujesc sa faca o asemenea
transm1s 1une 1n termen de 6 iun1 de Ia termmarea lichidarii sau dad\ statutul nu
prevede o atare transm1tere on prevederea din statui este contrara iegii ~~
ordinii pub lice,., atunci bunurile ramase dupa lichidare vor f1 atnbUite ~e
mstan)a competenta une1 persoane 1uridice cu scop identic sau asemanator. In
cazul1n care asocia)1a sau funda)ia a lost dizoivatapentru ca scopul .adevenlt
ilicit sau imorai, dl mijloacele de realizare a scopuiUI sunt ilicite sau 1mora1e,
ca se urmare~te un alt scop dedit acela pentru care s-a constltuit, atunc1
bunurile ramase dupa lichidare vor fi preiuate de catre stat, prin Ministerul
Finan)elor, on, daca asocatia sau funda)ia era de 1nteres local, de comuna sau
orasulln a caru1 raza tentonala 1~1 avea sediul acea asoCia)e sau funda)1e. De
ase;.,.,enea, ma1 re(inem ca, potriv1t art. 37 din Ordonan}a nr. 26/2000, bunurile
ramase 1n urma lichidarii federate au soarta prestabilita 1n statutul aceste1a,
1ar, In !ipsa unor dispozitii co~espunzatoare 1n lege sau 1n statui, vor fi
transmse, 1n cote egale, catre asocia)iile sau fundatiile care au constltult acea
tederatle. In sfar~1t, ma1 men(1onam ca, pentru asoCiatiile sau fundaliile
recunoscute (pnn hotarare a Guvernului) ca fiind de utilitate publica, art. 43
din acelas act normativ stabile~te di. bunurile ramase dupa lichidare vor fi
repartizat~, pnn hotarare a Guvernulu1, catre aite asocialii sau fundatii cu scop
Similar on catre mstitutii pub lice cu acela~1 obiect de act1V1tate.
Cat pnve)te soarta bunuriior ramase dupa lichidarea societa}ii cooperative,
art. 101 din Legea nr. 1/2005 prevede ca acestea nu se vor transm1te.membrilor
asoCiati c1 catre asoc1atii sau umun1 ex1stente cu scop ident1c sau asemanator,
''
.
pnntr-o procedura stabilita In statutul soc1etalii dizolvate. Compete~(a de.~tnbUire a bunuriior revine mstan)el competente In cazul 1n care ilch1dator11 nu
reusesc sa efectueze oper<!}iunea In termen de 6 lun1 de Ia data lichidarii, precu~ ?i in cazul In care in statut nu exista dispozitii referitoare Ia procedura de

Persoana JUridica

I
}

't

!'

.i

545
redistribuire a bunurilor on daca respectivele dispozitii contravm legii sau
ordinii publice.
.. in caz~i lichidarii organlzatiilor cooperatiste de credit, potnv1t art. 400
a11n. (1) dm Ordonan)a de urgenla nr. 99/2006, cu modificarile ultenoare, din
activul net ram~s s~. vor distribUI membriior cooperatori, respectiv cooperatlvelor de credit af1ilate, sumele reprezentand contravaloarea par)ilor soc1aie
;ubscnse ~~ varsate;" prec:,um ~ldividendele cuvenite pentru exerci)iul financiar
m curs; d1ferenla ramasa va f1 preluata, In cazul lichidarii cooperat1velor de
credit, de casa centrala Ia care .sunt afiliate, iar 1n cazul lichidarii caselor
centrale ~~ a cooperativelor de credit afiliate de catre Fondul de Garantare a
DepoZitelor In Sistemul Bancar. De asemenea, alin. (2) al aceluiasi articol
prevede ca, daca a':'iv~l net ramas nu acopera valoarea totala aferent~ par)ilor
soCia!e, acesta se d1stnbu,e propor)ional cu par)ile sociale de)inute de fiecare
membru a! orgamza)1e1 cooperatiste de credit.
Activul ramas dupa lichidarea soc1eta}ilor comerCiale ~~ societatilor agncole
se cuvme asociatilor.

Trebuie subllniat ca transmisiunea elementelor de act1v net (bunurilor)

ramase dupa lichidare este cu titlu particular, deci, dobanditorul unui asemenea element de actlv este un succesor cu titlu particular a! persoane 1 juridice lichidate.

2.5. Capacitatea civile a persoanei jurldice pe durala lichldarii

De repnut di persoana JUridica 1?i pastreaza capaCitatea civila pe toata
durata lichidarii.
1nsa, faJa .de capacitatea de folosinJa anterioara mtrarii In lichidare, este
vorba despre ~ c~_rac1tate de folosinta limitata Ia aptitudinea de a avea
drep~unle ~~ obilga)ule necesare realizarii activului ~~ pla!ii pasivuiUI.
Cat pnve1te capaCitatea de exerciJiu a persoanei juridice aflata In lichidare
aceasta capac1tate se realizeaza pnn mtermediul lichidatorilor, mdiferent d~
organul care 1-a num1t.

2.6. Momentulla care fnceleaza persoana juridica dizolvala

Persoana \Uridica dizolvata 1nceteaza pe data ultimu!UI act de lichidare.
. Pra~~~. acest moment este reprezentat, dupa caz, de: data lnregistrarii
d1zolvarn. Ia organul competent, daca legea prevede o asemenea formalitate
data lnscnerii dizolvarii :i !ichidarii In registrul prevazut de lege; data radierii di~
reg1strul p_:rsoanelor JUrldlce (de exemplu, art. 71 din Ordonan)a nr. 26/2000
preved~. ca :soclali.a sa~ fun?la 1nceteaza ~ fiin!a Ia data radierii din Registrul
aso?a!ul~r ?' fundatulor , rad1ere ce se face m baza actului constatator eliberat
ilchdatordor ~ care atesta descarcarea acestora de obligaJiile asumate).
Rnrni

~ersoana

3. Transtormarea persoanei jurldice

Transformarea persoanei juridice este operaJiunea JUridica, ce intervme in
cazurile ~~ in condifiile special reglementate de lege, prtn care o persoima
JUridica i~i inceteaza existenJa, concomitent cu infiinJarea, in /ocul ei, a aitei
persoane JUridice.
Acest mod de incetare a persoanel JUridice prezmta urmatoarele trasaturi

I
'

..
'l

;i

547
din alta categorie', cu pree~zarea ca trebUie avute avute dispozl'l
Ia condi!iile necesare autorizarii. De asemenea lnstitutiile fin I " e pnvltoare
tr_a~sforma in mstitu!ii de creditdoar in conditiile respectarii at~~~~~~ ~~spot
ZI\IIIord?u caracter general ~~ spec1ai aplicabile re~pective 1 categorii de mstit~t~~
d e ere 1t.
'

definitorii:
-are un domemu restrans de aplicare, acesta fiind limitat Ia cazurile expres
reglementate pnn acte normative speciale;
- produce, obligatonu, un dublu elect JUridic, anume, pe de o parte, incetarea persoanei JUridice, 1ar, pe de alta parte, crearea, in locul e1, a alte1 persoane 1uridice, efectul extinctiv ~~ efectul creator producandu-se !n acela~i
timp.
De relinut ca, in cazul transformarii persoanei JUridice, transm1siunea este
umversala, deci, noua persoana JUridici\ este succesoarea universala a persoanei JUridice care a incetat prin transformare (afara de cazu I in care legea
special a ar disp~pe altfel).
S-au SUS!inut atat punctul de vedere ca transformarea persoanei JUridice
poate fi pnvita ca o .,modalitate" de reorganizare a persoanelor JUridice, ce
s-ar adauga Ia cele prevazute de Decretul nr. 31/1954,' cat ?' opinia conform
careia este vorba de o no!iune JUridica distincta de cea a reorganizarii
persoanelor JUridice.' aceasta din urma conceppe fiind ma1 adecvata stadiului
actuai al reglementarii.
Dintre cazurile de transformare a persoaneior JUridice, menponam:
- transformarea fosteior unitali econom1ce de stat in regii autonome ori
soe~etali comerc1ale, pnn Legea nr. 15/1990, care vorbe~te insa despre .,reorganizare";
- transformarea fntreprmderilor m1c1 ?I asoCialiilor cu scop lucrativ, persoane JUridice, infiinlate in baza fostului Decret-iege nr. 54/1990, in societali
comerciale (fostul art. 222 din Legea nr. 31/1990, care, de asemenea, utilizeaza cuvantul ,reorganizare");
- transformarea unor regii autonome, pnn hotaran de Guvern, in societali
comerciale, in teme1ul fostei Legi nr. 58/1991 ?I al Ordonanlei de urgen1a
nr. 30/1997
- transforrnarea unei alte entitali in institulie de credit, reglementata de
art. 97-100 din Ordonanla de urgenla nr. 99/2006. Astfei este regiementata
transformarea unei institulii de credit dintr-o categorie intr-o mstitu11e de credit
. I.

E. Poenaru, op. cit., p. 399-400.

Gh. Belew, op. c1t., 1999, p. 492-493.

JUridica

Confer~

art. 3 din

Ordonan~a

de urgenta nr. 99/2006, instJtutiile de credit

ersoane

:~;~~~~l~r~:n~;:Jit~tac~~;,~~~;~; :~~~~~c:a,p~~v~:~e~tareartdispoz1 iiiilor general:' ~!icabile

de ur ~ . .
d.
e m pa ea a -a a prezente! ordonante
de ec~en , .~~ una ~~_urm~toarele categorii: banci; organizatii cooperaiiste de credit banC!
de mo~~d~~!;~:::o%~al.tare m domenlu! locativ; bilncl de credit ipotecar $i institutii e~ltente

Boroi
Bor01

'71

;
f:

Index alfabetic*
Absorbtie, 536
Abuz de drept, 88-89
Aplicarea
- imediata a iegii c1vile
n01, 31-33
- legii civile (a normelor de
drept civil), 23-34
asupra persoanelor, 34
ln spafiu, 33-34
ln timp, 23-33
Accesorium sequitur
prfncipaie, 81, 367, 457

Act cu sine lnsu~i, 292

Act juridic civil, 185-341
- - cauzal/abstract, 198-199
- - consensual/solemn
(formal)/reai, 195
- - constitutiv/translativ/dedarativ, 192-193
- - cu executare di ntr-o data
(uno ictu)/cu executare
succesiva, 200-201
-- cu titlu oneros/cutitlu
gratwt, 190-192
act dezinteresat/liberalitate,
192

comutativ/aleatoriu, 191
- - de conservare/de
admmistrare/de dispozilie,
193-194, 492

- - lntre vii/pentru cauza de

moarte, 196
-- numit/nenumit, 199-200
- - principale/- accesorii, 198
- - pur $i s1mplu/- afectat de
modalitali, 197
- - strict personal/- care poate fi
lncheiat $i prin
reprezentant, 199
- - subiectivi- conditie, 196-197
-- unilateralthilate_.
ral/multilateral, 188-190
-- patrimonial/nepatrimonial,
196

- cauza (scopul) -, 240-246

- condiliile -, 202-270
- efecte, 271-297
-forma-, 246-254
- modalitalile, 254-270
- noliune $i clasificare, 185-201
- nulitate, 297-340
- ob1ectul -, 233-240
Acte de stare c1vila, 464-468
- anulare (desfiin)are), 465
- completare, 466-467
-lntocmire ulterioara, 465
- modificare, 466
- reconstltuire, 465
- rectificare, 466
Acte juridice colective, 296

* Trimiterile facute in index se refe~ Ia numarul de pagma.

550

'ii

i;!

1'.',,

.,.1'

maex anaoenc

Ac!iuni
-de stare civila, 468-473
- directe, 294-295
- dualitate de-, 361-362
- in constatare, 359
-in contesta!ie de stat, 470
- in matene de carte
fune~ara, 364-367
- in materie succesorala, 368-3 73
-in modificare de stat, 470
-in reclama!ie de stat, 470
-in repararea (compensarea)
prejudiciuiUI moral, 363
-in restituirea prestatiilor
executate in baza unui act
JUridic c1vil anulat
(desfiintat), 363-364
- mixte, 360,361
Argumente de mterpretare log1ca
-a fortiori, 49-50,140,221,292
- ad hominem, 50
- ad ignorantiam, 50
- ad popu/um, 50
- ex silentio, 50
-per a contrario, 47-49

- consumptibile/neconsumptibile, 1OS
- corporale/incorporale, 107-1 08
- determinate mdividual (res
certa)/determinate generic (res
genera), 103-104, 23S-236
-din domemul public/din
domeniul pnvat, 109-113
- divlzibile/indivizibile, 108
- frugifere/nefrugifere, 106
- fungibile/nefungibile, 104-1 OS
- imobile/mobile, 98-102
1mobile pnn natura lor, 98
imobile pnn
destma!ie, 98-99
1mobile prin obiectulla
care se aplica, 100
mobile prin natura lor, 100
mobile prin determmarea
legii, 100-1 01
mobile prin
anticipape, 101
- nO\IUne, 97
- pnncipale/accesorii, 108-109
- sesizabile/insesizabile, 113

- reductio ad absurdum
(reducerea Ia absurd), 50
Arvuna, 82
Atribute de identificare
-a persoanei fizice, 415-474
- a persoanei juridice, S22-S23
Avand-cauza, 286-289

Bunuri, 96-114
- aflate in c~rcuitul civil/scoase din
circuitul civil, 102-103, 23S
- ciasificare, 98-114
- comune/proprii ale
so!ilor, 113-114

muex anaoettc

- de a inche1a actuli juridic c 1vil

I.
'
~
203-207
. I
~.-auza (scopul) actului'l juridic c 1vil,
240-246
- definitie ~i reglementare, 240241
- elemente, 241-24r
scopui imediat (causa
I
proxima), 24~, 242
scopul media~ (causa
remota), 242[
- cenntele v.alabilita ii -ei, 243245
- proba -e1, 245-216
Cercetare Ia lata locul~ 1 , 183-184
C~s1une de creanta, 6~-67, 71, 296
Ciauza penala, 82
Coautorat (opera
I
comuna/indivizibila), 61
Comasare (a persoane~ juridice),
535, 537
I
Condi)i~ ..
- defm1!1e ~~ reglem$ntare 259260
- clasificare, 260-2~4
1

Contractu I in folosul une, terte

persoane, v. Stipu tape pe~tru

altu/

Conjinut al raportului juridic civil

75-96
'
- dreptul sub1ectiv c 1vil, 76-8 9
defini)ie, 76
clasificare, 77-86
absolute/relative, 77-78
patnmomale (reale ~ 1 de
creanta)/nepatrlmonlale
78-81
'
pnnCipale/accesorii, 81-85
pure~~ simple/afectate de
modalitaji, 85-86
0
recunoa$tere ?I ocrotlre,
86-87
.
exerc1tare, 87-89
- obiiga!ia c1vila, 90-96
Coproprietate, 61
Creditor, 59
- ch1rografar, 288-289

suspenslvaJrezpiutone,
260, 264-268, 383
Caducitate, 302-303
Capac1tate
- CIViia, 71-75
a persoanei fiz1ce, 71-73,
474-SOO
a persoanei juridice, 737S, S27-S34
de exerci!iu, 72, 74-7S,
489-SOO; - restransa,
493-49S;- deplina, 49S497; 531-534
de folosinta, 71, 72, 73,
475-488, 527-531
no!iune, 71

551

cauzala/mixta7rotestativa
'
260-262
pozitivii/negati a, 262-263
posibila/imposibila, 263. I
264
- efecte, 264-268 /
Cons1mtamant, 207-23[!
- defini)ie, 210-211
- cenn)ele valabilitafii -ui 01 ,
211-214
'
1

""I e
- YICII

de

consimtamant, 2~ 5-233
Contract colectiv de m~nca, 297
!

Deb1tor, 59
Decadere, 350-351
Declarare JUdecatoreasca a mol}i i
- anularea hotararii
JUdecatore~ti declarative de
moarte, 486-488
- condi!ii de fond, 483
- procedura, 484-485
- situatia comonentilor ~i a
codeceda!ilor, 488
Delegalie
(perfecta/imperfecta), 69
Desuetudine, 24
Devalmasie, 62
Dispari)i~ (procedura declararii
-ei), 483-484

Index alfabetic
552

Divizare (a persoanei juridice),

535,536,537

- secundar
(potestativ), 362-363

Dizolvare (a persoanei juridice),

539-546

_ cauze (cazuri), 539-543

- efecte, 543-545
Dol _viciu de consim)amant
(v1clema), 220-225
- cennte, 223-224
_ ciasificare (-pnncipal/incident), 221-222
- definitie s1

regl~mentare, 220-221
- proba, 225
- sanctiune, 224
_ structura, 222-223
Domiciliu, 453-458
__ aies (conven)lonai), 457-458
__ de drept comun, 455-456
-- legal, 457
_ caractere juridice, 454
- feluri, 454

- no)iune si importan)a
1uridica, 453-454
Drept
-civil
drept sub1ectiv civil, 76-89
defini)ie, 3-7
rol, 7-8
pnne~pii, 8-11
delimitare de alte ramuri
de drept, 11-15 (criterii)
-de abitatie, 83
de gaj (~manetu I), 84
- de ipoteca, 84
- de reten)ie, 84
de superfic1e, 83
-de uz, 83
_ nepatrimonial, 356-357
-real accesonu, 353
- real prinCipal, 353-355

Efecte ale actului juridic

CIVil, 271-297

- defini)ie ~~
reglementare, 271.272
_determ1nare, 272-274
_ pnne~pii, 275-297
- fof\ei obligatorii, 276-

Index alfabetic
- constante (prezumtive), 121
- faptele juridice
stricto sensu, 57

- faptele naturale
(evenimentele), 57
- necontestate, 121
- notorii, 121
- omenesti, 57
Fidejusiune
(cau!iune), 82
Forma actului juridic civil, 246-254
-- ceruta
ad probationem, 251-252

280

- 1revocabilitalii actu lui

1uridic civil, 280-283
- relativita)ii efectelor
actului juridic civil, 283297
Eroare ~ viciu de. conslmtamant,

215-220

_-de drept, 217-218

_- de fapt, 217
-- grava, 216
- - md iferenta, 21 7
-- obstacol, 215
- cenn)e, 219-220
_error in corpore, 215, 239
_ error in negotium, 215
_error in personam, 216, 220
_ error m substantiam, 216, 220

-- ceruta
ad validitatem, 247-251

- - ceruta pentru opozabilitatea

fa)a de tef\i, 252-254
- clasificarea condi)iilor
de-, 247
- definitie, 246
~

pnndplui consensualismuiui,

246-247

Formalitatea multiplului
exemplar, 133-136
Fructe
- civile, 106
- industnale, 106
- naturale, 106
Fuz1une (a persoanei juridice), 536

_ structura, 218-219
Error communis fa cit

292, 339-340
Expertiza, 182-183
/US,

Facta
- futura, 26
_pendent/a, 27, 30
- praeterita, 26, 30

Fapte
_
_ actele juridice civile, 57

Gestiunea intereselor aitwa

(gestiunea de afaceri), 80, 296

lncapacita)i de a 1ncheia acte juridice c1vile, 205-207, 478-482

indiviziune, 61
lnopozabilitate, 303
lnterdictie JUdeditoreasca, 507c511
- condi)ii de fond, 508-509

553

- efecte, 510-511
- no)iune, delimitare, 507-508
- procedura, 509-510
- ridicare, 511
lnterpretare a normelor de drept
civil, 35-53
- - extensiva, 39-40
- - gramaticala, 41-42
- - 1stonco-teleologica, 43-44
-- literala, 39
- - logica, 44-50
- - neoficiala, 38-39
-- oficiala, 37-38
- - piin analogie, 50-53
- - restrictlva, 40
- - s1stemat1ca, 42-43
- clasificare, 37-53
- defini!ie, 35
- necesitate, 35-37
lzvoare
-.ale dreptului c1vil, 15-20
- aie raporturilor JUridice civile
concrete, 56-58

i mboga)ire tara justa cauza, 80

lnscnsun, 129-147
- autentice, 130-132
-caf\ile, 144
- coresponden)a
comerciala, 146
- factura comerc1ala, 145-146
- hartile casmce, 144
-In forma electronidi, 143-144
- men)iunea facuta de creditor
pe titlul de crean!a, 145
- raboajele, 144
- registrele comerciaie, 147
- registrele, 144
- scnsorile, 145

11\UCA

- sub semnatura
privata, 133-142
- telegramele, 146

"IU<;A

.:11\ClUC:~I'-

- reg1m JUridic, 313-323

al nulita}ii absolute, 313317
al nulita}ii relative, 317-322
- efectele -, 323-340
definitie, 323-324
prmCipii, 324-340
Nume
- caractere JUridice 420-422
- modificarea -lui de familie,
429-446
- notiune, 417-420
- retranscrierea -lui de familie ~~
a prenumeiUI, 452-453
- schimbarea -lui de familie ~i a
prenumelui, 446-452
- stabilirea (dobandirea) -iui
de familie ~~ a prenume!UI,
422-429

-natura juridica, 164

Men}1unea "bun ?i
aprobat", 136-138
Modalitati ale actului juridic civil
(termen, condi!ie,

jurisprudenta, 18-19

Leziune- viciu de
consimtamant, 229-233
- cerinte, 230-231
- definitie ~~
regl~mentare, 229-230
- domeniu de aplicare, 231
- sanqiune, 232
- structura, 230
Lichidare (a perspanei
JUridice), 543-545

',!_:

1
L
1'1

";

i).

I.

'

Marturie (proba
testimoniala), 148-163
- admimstrare, 161
- admisibilitate, 151-161
- aprecierea declaratiilor
martorilor, 161-163
- delimitare de alte mijloace de
proba, 149-150
- no(iune ~i
caracteristici, 148-149
Martunsire, 163-175
- admimstrare, 170
- admiSibilitate, 169
- caractere, 167-169
-defin1re, 163
- feiuri (judiciara/extrajudiciara),
165-167
- for;a probanta, 174-175
- mdiv1zibilitatea -ii, 170-173
- irevocabilitatea -ii, 174

sare~na),

anauc:~lt..

254-270

Morala, 18

Neretroactivitate a legii
civile, 24-31
Norme de drept c1vil, 15
- aplicare, 23-34
- clasificare, 20-23
de ordine publica ~i de
ordine pnvata, 21-22
dispozitive (permlsive ~~
supletlve), 20
Imperative (onerative ~~
prohibitive), 20-21
g.enerale ~~ spee~ale , 22-23
- mterpretare, 35-53
Novat1e
- prin schimbare de creditor, 68
- pnn schimbare de debitor, 69
Nulitate a actului juridic
civil, 297-340
- definitie, 297-299
- reglementare, 299
- funqii, 299
- delimitare, 300-304
- clasificare, 304-31 0
absoluta/reiatlva;305-306,
311-313
actele mex1stente, 306-307
amiabile/judic1are, 309310
de fond/de forma, 309
expresa/virtuala, 308
par}1ala/totala, 307-308
- cauze de-, 310-313

Obicei (cutuma), 17-18

Ob1ect
- al actuiui juridic CIVil, 233-240
cerin(ele
valabilitatii -, 231-240
defin itie, 233
- al raportuiui juridic c1vil, 96-114
Obligape
- - aiternativa, 91

- - c1vila imperfecta, 95
- - civila obl$nuita, 94
-- c1vila perfecta, 95
-- conJuncta (divizibila), 62
--de ada, 92
- - de a face, 92
-- de a nu face, 92
-- facultativa, 91
- - mdiv1zibila, 64-65
- -propter rem, 91, 95
- "' scnptae in rem, 91, 94

,,
i;

555
- - solidara (solidantate
act1va/pas1va), 63-64, 65
- -ii de mijloace, 94
- -ii de rezultat, 94
- -ii negative, 93
- -ii pozitive, 93
- clasificare, 91-96
- notiune, 90
Ocrotire
- -a bolnavuiUI psihic prin
mterdiqie JUdecator~asca,
507-511
--a minoruiui, 501-507
- pannteasdi, 501-503
curatela, 507
tutela, 503-507
- - a persoanei fiz1ce cu
capacitate de exerci!iu
deplina, aflata 1n s1tuatii
deosebite, 512-514 '
e aslstarea, 514
cur~tela, 512-513

Parte, 285
Persoana

- fiz1cii, 411-514
capaCitate, 474-500
ciasificare, 412-413
identificare, 414-474
notiune, 411
ocrotire, 500-514
sediul matene1, 413
- Juridica, 515-547
capaCitate, 527-534
clasificare, 518-519
defin i}ie ~~
reglementare, 51 5
elemente
constitutive, 519-522
enumerare, 516-517

Index alfabetie
556

identificare, 522-523
incetare, 538-547
lnfiin!are, 523-527
reorganizare, 534-538
sediul materiel, 515-516
Plata nedatorata, 80
Poprlre, 70
Posesie de stat, 460-461
Preiuarea datoriei, 69
Prescrip!ie extincttva, 341-408
-cursu I - ei, 381-408
implinire (caicui), 407-408
inceput, 381-391
intrerupere, 397-402
repunere in termenul de
prescnp!ie extinctlva,
402-407

suspendare, 391-397
- defini!ie ~i
reglementare, 341-344
- delim1tare, 350-351
- domemu, 352-373
- efecte, 345-350
-natura juridica, 344-345
- termene, 373-381
generale, 374-377
o no~1une ~~

ciasificare, 373-374
speciale, 378-381
Prezumtii, 175-181
- - legale (absolute/relative),
176-179

--simple (deductive/inductive),
179-181

- no!iune, ciasificare, 175-181

Pnnc1p1ul
-- anularii actulUI subsecvent
ca urmare a anularii actului
initial, 330-335
- - convers\unii actului juridic,
336-339

- - raspunderii c1vile delictuale,

340

- - restabiiirii situa!iei
anterioare (restitutio m
integrum), 327-330
- - retroactivita}ii efecteior
nulita}ii, 325-327
-- validita!ii aparen!ei in drept
(regula error communis facit
ius), 339-340
- -ii ale mstitutiilor dreptului
civil, 9
- -ii fundamentale aie dreptuiUI
roman, 9
- -ii generale ale dreptului
civil, 9-11
- -ul aplidirii imediate a iegii
civile noi, 31-33
- -ui egalita}ii in fala legii
CIVile, 10
- -ui garantarii Sl ocrotirii drepturiior subJective civile, 10
- -ulimbinarii intereselor
individuale cu interesele
colective, 10
- -ul neretroactivita}ii legii
CIVile, 24-31
- -ul proprieta\ii, 9-10
- liberta(ii actelor 1uridice
c1vile, 209
- voinlei reaie, 209-210
Privilegii, 84
Probe, 114-186
- admisibilitate- reguii
comune, 126
- asigurarea dovezilor, 128
- clasificare, 116-118
JUdiciare/extrajudie~are,
116

matenale/personale, 116
prlmare/secundare, 117
directe/indirette, 117-118

Index alfabetic
constand In rezultatul
perceperii personale a
faptelor de dtre judedltor/perceperea fapteior
de alte persoane, 1i 8
- conventiile asupra
probelor, 127-128
- defini!ie, 114-115
- importan!a, 115-11 6
- materiale, 181-182
- obiectul probei, 119-122
- sarcma probei, 122' 126
Producte, 106
Promis1unea faptei altuia, 291
Punerea in intarziere, 93

Raport JUridic c1vil

- caractere (social, voli!ionai 51
egalitatea JUrididi a. paifilor),
54,55

- defini!ie, 54
- izvoare, 56-58
- proba, 114-1 84
- structura [elementele
constitutive: pa'\i (subiecte),
COn\lnUt ~~ obiect], 55-56,
58-114

Ratificare, 293
Reduc(iune, 304
Reguli de interpretare logica
- actus mterpretandus est pofius
ut valeat, quam ut pereat; 46-47
- cessante ratione leg1s, cessat
e1us dispositio (ubi cessat ratio
legis, ibi cessatlex), 45-46
- exceptio est strictissimae
interpretation is
(et aplicationis), 44
" ubi lex non distiilguit, nee noc

36.

distinguere debemus, 44-45 83

446-447

'

'

Reorganizare (apersoanei juridice),

v, persoana JUridici!
Reprezentare, 291-294
-- legala, 491
Re~edin!ii,

458

Revocare, 302
Reziliere, 301-302
Rezolu)iune, 301
Sare~na

- defini!ie ~~ reglementare, 268

- clasificare, 268-269
- in favoarea
dispunatoruiui, 268
- in favoarea
gratificatului, 269
-in favoarea unei te'!e
persoane, 269
- efecte, 269-270
Serv1tute (drept de-), 83
Simulalie, 295-296
Stare c1vila, 459-474
- actele de -, 464-468
- acpunile de-. 468-473
- caractere JUridice, 460-461
-inreg1strarile de-, 461-464
- no!iune ~~ conlinut, 459
. - proba -ii civile, 474
St1pulalie pentru altul, 70, 290
Subiecte de drept civil
- - activ/pasiv, 60
- categorii, 58-59
- determinare, 59-60
- pluralitate, 60-65
- schimbare, 65-71
a creditorului (a subiectului
activ), 66-68
a debitorului (a subiectului
pas1v), 68-71

1naex anaoeuc

558
Subrogalie
personal a, 67-68
Succesor
_ cu titlu particular, 287-288
- cu titlu umversal, 286-287
-universal, 286

Termen
_ - extinctiv, 255, 259, 351
__ suspensiv, 255, 257-259,
383
- clasificare, 255-256
- definilie ~i
reglementare, 254-255
- efecte, 257-259
TeJ1, 285
__ ,
T ransformare (a persoanei
JUridice), 546-547

Uzucapiune (prescrip\le
achizitiva), 29, 350
Ultraactivitate a legii civile
vechi, 31

Voin(a juridicii, 207-210

Vicleme, v. dol
Violenta VICIU de
co~s1m!amant, 225-229
. cennte, 227-229
. clasiiicare (- fiz1ca/morala;
- legitimii/nelegitima),
225-226
- defini!ie ~~
reglementare, 225
- sanctiune, 229
. stru~tura, 226-227
Vicii. de consimtamant, 215-233
_ ascunse ale lucruiUJ, lucrarii
sau construq1ei, 387-389

Cuprins
Partea I. Partea general a.......................................................................... 1
Capitolull. Caracterizare generala a dreptului civil ........................................ 3
SecJiunea f. DefiniJia, ro/ul, prmCJpiile ~~ delim1tarea dreptulw Civil ............. 3

1. Definipa dreptulw civil .............................................................. 3

1.1. intelesurile expres1el 11 drept c1vil" ........................................ 3
1 .2. Defini!ia dreptuiUJ c1vil, ca ramura de drept. ........................ 3
1.3. Explicarea definitiei dreptuiUJ c1vil, ca ramura de drept ........ 4
2. Rolui dreptuiui civil ................................................................... 7
3. Princ1piile dreptului civil ............................................................ 8
3.1. Categorii de pnncipii ale dreptulw c1vil ............................... 8
3.2. Prindpiile generale ale dreptulu1 civil... ............................... 9
4. Delimitareadreptulw civil. ....................................................... 11
4.1. Criteriile delimitarii ........................................................... 11
4.2. Delimitarea dreptului c1vil de alte ramun de drept.. ............ 12
Secpunea a 11-a. Norme/e de drept CJvil ..................................................... 15
1 . izvoarele (sursele) dreptul U1 civil .............................................. 15
1 .1. Notiune ............................................................................ 15
1 .2. Predzari privmd obice1ul, morala 1i junspruden(a .............. 17
2. Clasificarea normelor de drept civil .......................................... 20
2.1. Norme Juridice civile dispozitive ?I norme 1uridice
CIVile l'mperative ............................................................... 20
2.2. Norme JUridice c1vile de ordine publica 51 norme
JUridice civile de ordine privata.. ....................................... 21
2.3. Norme Juridice civile generale ~~ norme juridice c1vile

speCJale ............................................................................ 22
3. Aplicarea legii civile (ap/icarea normelor de drept c1vil) ............ 23
3.1. Aplicarea Jegii c1vile In limp .............................................. 23
3.1.1. Precizari introductlve ................................................. 23
3.1.2. Princip1ul neretroactivitalii legii c1vile ......................... 24
3.1.3. Princ1p1ul aplicarii imediate a legii c1vile .................... 31
3.2. Aplicarea legii CIVile In spa\IU ............................................ 33
3.3. Aplicarea legii civile asupra persoanelor ............................ 34
4. lnterpretarea normelor de drept c1vil. ........................................ 34
4.1. Definitia 1 necesitatea ~~ dasificarea interpretarii

normeior de drept Civil. ..................................................... 34

4.1.1. Defini!ia mterpretarii normelor de drept c1vil .............. 34

560

Cuprins
4.1.2. Neces1tatea interpretarii normelor de drept civil ...... 35
4.1.3. Clasificarea mterpretarii normelor de drept civil ...... 37
4.2. lnterpretarea ofie~ala $i iliterpretarea neoficiala a
normelor JUridice civile ..................................................... 37
4.2.1. lnterpretarea oficialli. ................................................. 37
4.2.2. interpretarea neoficiala .............................................. 38
4.3. lnterpretarea literala, interpretarea extens1va ~i
interpretarea restrictiva ...................................................... 39
4.3.1. lnterpretarea literala.. ................................................. 39
4.3.2. lnterpretarea extensiva ............................................... 39
4.3.3. lnterpretarea restrictiva.. ............................................. 40
4.4. lnterpretarea gramaticala, mterpretarea sistematica,
interpretarea istorico-teleologica, interpretarea logica ~~
interpretarea prin ana Iogie ................ ;............................... 41
4.4.1. lnterpretarea gramaticaiL .......................................... 41
4.4.2. interpretarea sistema!!dl.. ........................................... 42
4.4.3. lnterpretarea istorico-teleolog1ca ................................ 43
4.4.4. lnterpretarea logicii.. .................................................. 44
.... 4.4.5. Metoda analogie1 ....................................................... 50

Capitolul U. Raportul juridic civil ................................................................. 54

SecfiUnea L Consideratii generale ............................................................. 54
1. Defini!ia raportuiui juridic civil ................................................. 54
2. Caracterele raportului juridic civil ............................................ 54 .
2.1. Caracterul soc1ai ai raportului juridic civil .......................... 54
2.2. Caracterul voli!ional al raportuiui juridic civil .................... 55
2.3. caracterui de raport juridic in care paflile au pozi!ia
de egalitate juridica ........................................................... 55
3. Structura raportului juridic civil ................................................ 55
4. izvoarele raportului juridic civil concret.................................... 56
4.1. Defini!ia 1zvorului raportului juridic c1vil concret ............... 56
4.2. Corela11a dintre norma JUridica, raportul juridic c1vil
abstract, raportul juridic c1vil concret si izvorul
raportului juridic civil concret ........... :............................... 56
4.3. Clasificarea 1zvoarelor raporturilor JUridice concrete:......... 57
4.3.1. Fapte omene~ti si fapte naturaie .................................. 57
4.3.2. fapt juridic in sens larg ~i fapt JUridic ln sens restrans .. 57
4.3.3. lzvoare simple ji izvoare complexe ............................ 58
4.3.4. lzvoare de drepturi patrimoniale ~i izvoare de
drepturi nepatnmoniale............................................... 58
Secfiunea a 11-a. Elemente/e raporcului juridic ctvil.. ................................... SB
Subsecpunea I. No!1uni generale pnvmd pa'!ile raportuiUI
juridic civil .................................................................. 58
1. Categoriile subiecteior de drept civil ......................................... 58

Cupri'ns

s6r
2. Determmarea, pluralitatea 51 schimbarea subiectelor
raportului juridic civil ............................................................ 59
2.1. Deter':"inarea subiectelor raportuiui juridic civil... ............:: 59
2.2. Pluralltatea subiectelor raportului juridic c1vil .................... 60
2.2.1. Precizari prealabile .................................................... 60
2.2.2. Pluralitatea subiectelor in cazui raporturilor reale ........ 61
2.2.3. Pluralitatea subiectelor in cazul raporturilor
de creantli .........................................................
62
2.3. Schimbarea subiectelor raportului juridic civil ........... :::::::: 65
2.3.1. Precizari introductive ................................................. 65
2.3.2. S~himba~ea persoanei subiectului activ al raportului
Jund1c obllga!'onal (schimbarea creditorului) ................ 66
2.3.3. S~himbar_ea persoanei subiectului pasiv al raportuiui
IUrldJc obhga!tonal (schimbarea debitorului) ................. 68
3. CapacitaeacJvl
t
'IVa .................................................................... 71
3.1. NO!Iune ............................................................................ 71
3.2. Capacitatea civila a persoanei fiz1ce .................................. 71
3.2.1. Capacitatea de folosmla a persoanei fizice .................. 72
3.2.2. Capacitatea de exerci!iu a persoanei fiz1ce .................. 72
3.3. Capae~tatea c1vila a persoanei juridice ............................... 73
3.3.1. Capae~tatea de folosm!a a persoanei juridice............... 73
. 3.3.2. CapacJtatea de exerci!iu a persoanei juridice .............. 74
Subsectmnea a 11-a. Con!inutul raportului juridic civil. ........................... 75
1. Considera!ii generale ............................................................... 75
2. Dreptul subiectiv civil ............................................................. 76
2.1. Defini!ie .......................................................................... 76
2.2. clasificarea drepturilor subiective civile ............................ : 77
2.2.1. Precizari prealabile .................................................... 77
2.2.2. Drepturi subiective civile absolute~~ drepturJ
subiective civile relative; ............................................. 77
2.2.3. Drepturi subiective cvile patnmomale (drepturi reale 5 ;
drepturi de crean1al 51 drepturJ subiectve clvile

nepatrimomale ........................................................... 78
2.2.4. Dreptur1 subiective civile pnnclpaie si drepturi
subiective civile accesorii ........................................... 81
2.2.5. Dr~ptur1 subi~ctive c1vile pure 51 simple 51 dreptur~
subJectJve cJvlle afectate de modalitali ........................ 85
2.3. Rec_unoastere~, ocrot~rea ji exercitarea drepturilor
subJective CIVile. Abuzul de drept ...................................... 86
2.3.1. Recunoasterea ~ ocrotirea drepturilor subiect1ve
CIVile .......................................................................... 86
2.3.2. Principiile exercitarii drepturilor subiective civile ji
bl
abuzul de drept .......................................................... 87
3. 0 iga!ia cvila ........................................................................ 90

., ''~r
l

'-'-'t-''"'-'

3.1. Notiune .......................................................................... 90

3.2. Cl.;sificarea obliga\iilor ctvile ............................................ 91
3.2.1. Precizari introductive ................................................. 91
3.2.2. Obliga\ii de ada, obligalii de a face?' obliga\ii
de a nu face ............................................................... 92
3.2.3. Obligalii ctvile pozitive ?i obligalii civile negative ....... 93
3.2.4. Obligalii de rezultat ?' obligalii de miiloace ................ 94
3.2.5. Obliga\ii ctvile obi?nuite, obliga\ii scnptae m rem ?i
obligalii propter rem .................................................. 94
3.2.6. Obligalii civile perfecte 1' obligalii civile imperfecte .... 95
Subsectiunea a 111-a. Obiectul raportului juridic ctvil. Bunurile ............... 96
1: Definitia obiectului raportului juridic ctvil. ................................ 96
2. Bunurile .................................................................................. 97
2.1. Nopune. Corela\ia dintre bunun ?i patrimontu ................... 97
2.2. C\asificarea bunurilor ........................................................ 98
2.2.1. Prectzari prealabile .................................................... 98
2.2.2. Bunuri imobile ?i bunun mobile ................................. 98
2.2.3. Bunun aflate 1n mcwtul ctvil?i bunun scoase din
ClrCUI!UI CIVil ............................................................ 102
2.2.4. Bunun determmate mdividual?i bunun determinate
generic ..................................................................... 103
2.2.5. Bunuri fungibile ?i bunuri nefungibile ....................... 104
2.2.6. Bunun consumptibile ?i bun uri neconsumptibile ....... 105
2.2.7. Bunuri frugifere ?i bunun nefrugifere ........................ 106
2.2.8. Bunun corporale ?i bun uri incorporate ..................... 107
2.2.9 .. Bunun divtzibile ?i bunuri indivtzibile ...................... 108
2.2.1 0. Bunuri pnne~pale ?i bunun accesorii ....................... 108
2.2.11. Bunun din domemul public ?i bunun din
domemul pnvat ........................................................ 109
2.2.12. Alte clasifidiri ale bunurilor ................................... 113
SecJtunea a 111-a. Proba raportului juridic ovil concret ............................. 114
Subsec\iunea I. Consideratii generale pnvmd probele .......................... 114
1. Definitia, tmportanta ?' clasificarea probelor. Sediul matenei ... 114
1.1. lntelesurile termenulut de proba ...................................... 114

!
i

''
! '

i I

!'I

1.2. l~portanta probeior - 115

1.3. Clasificarea probelor ....................................................... 116
1.4. Sediul matenet ................................................................ 118
2. Obiectul si sarcma probet ...................................................... 119
2.1. Obiectul probe, .............................................................. 119
2.2. Sarcma probe; ................................................................ 122
3. Reguli comune privmd admisibilitatea probelor ...................... 126
4. Conventiile asupra probelor ................................................... 127
5. Astgurarea dovezi lor .............................................................. 128
Subseqiunea a 11-a.lnscrisuri\e ........................................................... 129

.............. '"'
563

~. fJefinitia.f' clasificarea 1nscrisurilor......................................... 129

L..

~~cnsur~ e autenUce .............................................................. 130

. ~ Nojtune ........................................................................
130

2.L. Avantajele 1nscrisulut autentic. Forta probanta ................. 130

2.3. Opozabilitatea erga omnes a Jnscnsulut autentic .............. 131
2.4. Conversiunea lnscnsului autentic fn fnscris sub
_
semnatura pnvata sau 1n 1nceput de dovada scrisa ........... 132
3. lnscnsuri\e sub semnatura pnvata 133
3.1. Precizari introductive ...................................................... 133
3.2. Formalitatea mu\tipiulut exemplar ................................... 133
3.3. Menttunea ,bun si aprobat" ........................................... 136
3.4. Forta probanta a 1nscnsului sub semnatura prtvata ........... 138
3.5. Data 1nscrisuiui sub semnatura pnvata ............................. 140
4. Alte !nscrisun......................................................................... 143
4.1. lnscnsul1n forma electrontca........................................... 143
4.2. RaboaJele ...................................................................... 14 4
4.3. Registre\e, cartile ?i hartiile casnice.................................. 144
4.4. Menttunea facuta de creditor pe titlul de creanta.. ............ 145
4.5. ~cnsorile ........................................................................ 145
4.6. lnscnsun specifice dreptulut comere~ai ............................ 145
~
5. Admmistrarea p~ober prin lnscrisuri ........................................ 147
~ubsecjtunea a 111-a. Proba prin deciaratiile martori\or (martuna
sau proba testimomala) ........................................ 148
1. Prectzari introductive ............................................................. 148
1.1. Nopunea $i caracteristicile martuner ................................ 148
1.2. Delimttarea martunei de a\te mijloace de probL ............. 1 49
1.3. Evolul!a probet pnn deciaratiile martorilor ....................... 150
2. Admtsibilitatea probet pnn dedarajiile martorilor. ................... 151
2.1. Admtsibilitatea probarii pnn declaratii de marton
a faptelor !Uridice stncto sensu ...... .'................................ 151
2.2. Admtsibilitatea probarii prm declaratii de marten
a actelor 1uridice........................... .'................................ 152
2.2.1. lnterdiqta de a dovedi cu marton actele !Ufidice
a dlror valoare este mar mare ded'tt cea prevazuta
de lege ...................................................................... 152
2.2.2. lnterdiqia de a dovedi cu martori lmpotriva
sau peste cupnnsul unui tnscns .................................. 155
2.2.3. Exceptii comune de Ia regulile prevazute de
art. 1191 a\ in. (1) si (2) C. CIV ..................................... 157
3. Administrarea probei pnn declaratiile martorilor ..................... 161
4. Apree~erea declaratiilor martorilor .......................................... 161
5ubsectiunea a IV-a. Martunsirea ....................................................... 163
1. Definrrea, natura ]uridica ?i felurife marturisirii. ....................... 163
1.1. Definirea martunsirii ....................................................... 163

564

Cuprons
1.2. Natura JUridici\ a marturisirii ............................................ 164
1.3. Felurile marturisirii. ......................................................... 165
2. Caracterele si admisibilitatea marturisirii ................................. 167
2.1. Caracterele marturisirii .................................................... 167
2.2. Consecmteie JUridice ale caracterelor marturisirii ............. 168
2.3. Admtsibilitatea mi:irturisirii .............................................. 169
3. Admmistrarea marturisirii ....................................................... 170
4. Problema mdivtzibilit1itii martunsirii iudiciare ......................... 170
5. lrevocabilitatea marturisirii ..................................................... 174
6. For!a probanta a mi:irtunsirii ................................................... 174
Subseqtunea a V-a. Prezumtiile .......................................................... 175
1. Notiune. Clasificare ............................................................... 175
2. Prezumtiile legale .................................................................. 176
3. Prezumtiile simple ................................................................ 179
Subseqiunea a VI-a. Alte mijloace de probiL ...................................... 181
1. Probele materiale ................................................................... 181
2. Proba pnn rapoarteie de expertiza .......................................... 182
3. Cercetarea ia lata locuiut ........................................................ 183

Capitolullll. Actul juridic civil ................................................................... 185

SecJiunea I. Notiunea $i c/asificarea acte/or JUridice civile ........................ 185
1. Defihitia actului juridic ctvil ................................................... 185
2. Clasificarea acteior JUridice civile ........................................... 186
2.1. Prectzari introducttve ...................................................... 186
2.2. Acte juridice unilaterale, acte JUridice bilateraie si acte
1uridice multilateraie ...................................................... 188
2.3. Acte 1uridice cu titlu oneros 1' acte JUridice cu
titlu gratuit. .................................................................... 190
2.4. Acte 1uridice constituttve, acte JUridice translative
1i acte 1uridice declarative .............................................. 192
2.5. Acte JUridice de conservare, acte JUridice de
adm.mistrare s acte juridice de dispozitie ....................... 193
2.6. Acte 1uridice consensuale, acte ]uri dice solemne
(formalei 1' acte juridice reale ........................................ 195
2.7. Acte JUridice patrimontale 1' acte juridice
nepatrimoniale .............................................................. 196
2.8. Acte juridice civile intre vii 1 acte JUridice ctvile
pentru cauza de moarte ................................................. 196
2.9. Acte JUridice ctvile subiective s acte 1uridice ctvile
conditie ......................................................................... 196
2.1 0. Acte JUridice civile pure 1i stmpie si acte juridice
ctvile afectate de modalitati. ........................................... 197
2.11. Acte JUridice civile pnncipale s acte 1uridice ctvile
accesorii ....................................................................... 198

Cuprins
2.12. Acte JUridice civile cauzale s acte JUridice civile
abstracte ....................................................................... 198
2.13. Ac.te JUridice CIVile strict personale si acte JUridice
ctvtle care pot fi inchetate s pnn reprezentant ................ 199
2.14. Acte JUridice Ctvile numite s acte JUridice ctvile
nenumite ....................................................................... 199
2.15. Acte juridice civile cu executare dintr-o data si acte
juri dice c1vile cu executare succes1va ............................. 200
SecJiunea a 11-a. CondiJiile actu/ui juridic c1vil......................................... 202
Subseejiunea I. Definitia s clasificarea conditiilor actulut
JUridic civil ................................................................. 202
1. Definilie ................................................................................ 202
2. Clasificarea conditiilor actului juridic civil .............................. 202
Subseqiunea a 11-a. Capacitatea de a 1ncheta actul juridic ctvil ............ 203
1. No;tune. Sediul matenet ......................................................... 203
2. Regula (princtpiul) capacitatii de a incheta acte JUridice
si exceptta incapacitatii .......................................................... 204
2.1. Regula 1n materia capacitatii de a incheia acte
JUfidice Civile ................................................................ 204
2.2. Exceptia mcapacit1ilii de a incheia acte juridice civile ...... 205
Subsectiunea a 111-a. Consimtamantul. ................................................. 207
1. Consimtamantui, ca elemental vointei juridice ....................... 207
1.1. Corelatia dintre constmt1imant si vomta JUridici\ ............... 207
1.2. Formarea si principiile vointei juridice in dreptui civil ...... 208
1.2.1. Formarea vointei juridice ......................................... 208
1.2.2. Princtpiile votntei juridice ........................................ 208
2. Definit.ia si cerintele de valabilitate ale constmtamantulut ........ 210
2.1. Definitia constmtamantulut ............................................. 210
2.2. Cermtele valabilitatii constmtamantului ........................... 211
2.2.1. Prectzari introductive ............................................... 211
2.2.2. Consimtilmantul sa provma de Ia o persoana cu
discernamant.. ........................................................... 212
2.2.3. Constmtamantul sa fie expnmat cu mtentta
de a produce efecte juridice
(animo contrahendi negotill ....................................... 212
2.2.4. Consimtamantui sa fie exteriorizat.. .......................... 213
2.2.5. Constrntarnantul sa nu fie alteratde vreun viciu ........ 214
3. Viciile de consimtamant ......................................................... 215
3.1. Eroarea ........................................................................... 215
3.1.1. Definitie s regiementare .......................................... 215
3.1.2. Clasificare ............................................................... 215
3.1.3. Structura erorii- viciu de constmtamant. .................. 218
3.1.4. Cerintele erorii- viciu de consimtamant. .................. 219
3.2. Doiul (viclentai ................................. .'............................. 220

'--Ut-JIIII::O

3.2.1. Definilie ~~ reglementare .......................................... 220

3.2.2. Clasificare ............................................................. 221
3.2.3. Structuradolului ................................................... 222
3.2.4. Cenntele dolulu1 ................................................. 223
3.2.5. Sanctiune ............................................................ 224
3.2.6. Prob~ dolulu1 ...................................................... 225
3.3. Violenta ................................................................... 225
3.3.1. Definilie $' reglementare ......................................... 225
3.3.2. Clasificare ............................................................. 225
3.3.3. Structura Vlolente ................................................... 226
3.3.4. Cerinlele violen!e ................................................... 227
3.3.5. Sancpune ............................................................. 229
3.4. Leziunea .................................................................... 229
3.4.1. Defini!ie $' reglementare ......................................... 229
3.4.2. Structura lez1unii .................................................... 230
3.4.3. Cenntele leziunii ................................................... 230
3.4.4. Dom~mul de aplicare .............................................. 231
3.4.5. Sanq1une .............................................................. 232
3.5. Compara!ie 1ntre v1ciile de conslm\iimant ....................... 232
Subsec!iullea a IV-a. Obiectul actului juridic c1vil.. .............................. 233
1. Definitie ............................................................................. 233
2. Cerm!ele valabilita(ii obiectuiUI actuiui juridic c1vi\ ................. 234

\I
i!

il

2.1. Enumerarea cerintelor valabilitil}ii obiectului

actului juridic c1~il ........................................................ 234
2.2. Analiza cerinteior valabilita(ii obiectuiui actuiUI
jUridic CIVil.: .............................................................. 234
2.2.1. Obiectul sa ex1ste .................................................... 234
2.2.2. Obiectul sa fie in orcUJtul civil. ............................... 235
2.2.3. Obiectul sa fie determmat sau determinabil ............ 235
2.2.4. Obiectul sa fie posibil ..................................... 236
2.2.5. Obiectul sa fie lic1t $i moral ............................. 236
2.2.6. Obiectul sa fie un fapt personal al ceiUI care
se obliga ....................................................... 237
2.2.7. Cei care se obliga sa fie titularul dreptuiUI ................. 237
2.2.8. Ex1sten(a autonzape1 admimstrative sau JUdicar"t,
on a alte1 cerin(e prevazute de lege ............................ 239
Subseqiunea a V-a. Cauza (scopul) actului juridic civil ...................... 240
1. Defini!ia $' reglementarea cauze1 actului juridic CIVil .............. 240
2. Elementele cauze actului juridic civil ..................................... 241
2.1. Scopul imediat. .......................................................... 241
2.2. Scopui mediat. ............................................................... 242
3. Cerintele valabilitatii cauzei actului juridic c1vil ..................... 243
3.1. Cauza sa ex1ste ............................................................... 243
3.2. Cauza sa fie reala .......................................................... 244

567
3.3. Cauza sa fie licita $' morala.. ........................................... 244
4. Proba cauze1 ......................................................................... 245
Subsecpunea a VI-a. Forma actului juridic ovil ................................... 246
l. Considera(ii generale ............................................................. 246
1.1. Defini!ia forme actului juridic c1vil ................................. 246
1.2. Princ1p1ul consensualismulu1 ........................................... 246
1.3. Clasificarea condi!iilor de torma a actului juridic c1vil ...... 247
2. Forma ceruta ad validitatem ................................................... 247
2.1. Notiune, justificare, caractere ~i cerin!e ........................... 247
2.2. Aplica!ii ale forme1 ad va/iditatem ................................... 249
3. Forma ceruta ad probationem ................... .............................. 251
3.1. Consideratii generale ...................................................... 251
3.2. Aplica!ii ale forme ad probatwnem ................................. 252
4. Forma ceruta pentru opozabilitate fa!ii de te'\1. ........................ 252
4.1. Considera(ii generale ...................................................... 252
4.2. Aplicatii ale torme1 cerute pentru opozabilitate
fa\a de ter!i ..................................................................... 253
Subsect1unea a VIl-a. Modalitatile actului jundic c1vil. ......................... 254
1. Termenul .................................. ."........................................... 254
1.1. Defini!ie $1 reglementare ................................................. 254
1.2. Clasificare ...................................................................... 2 55
1.3. Efecte ............................................................................. 257
1.3.1. Efectele termenuiUJ suspensiv ................................... 257
1.3.2. Efectele termenului extinctiv .................................... 259
2. Condi(ia ............................................................................. 259
2.1. Definipe $i reglementare ................................................. 259
2.2. Clasificare ..................................................................... 260
2.2.1. Condi(ie suspens1va s condi!ie rezolutorre ................ 260
2.2.2. Condi!ie cazuala, condi!ie mixta $' condi!ie
potestativa .............................................................. 260
2.2.3. Condi(ie pozitiva $1 condi(ie negat1va ....................... 262
2.2.4. Alte clasificari .......................................................... 263
2.3. Efectele condi(ie1 ........................................................... 264
2.3.1. Precizari introduct1ve ............................................... 264
2.3.2. Efectele condi(ie1 suspensive .................................... 264
2.3.3. Efectele condi(iei rezolutorii. .................................... 267
2.4. Comparatie intre termen $' conditie ................................. 268
3. Sarc~na ................................................................................. 268
3.1 . Defini(ie $1 reglementare ................................................. 268
3.2. Clasificare ...................................................................... 268
3.3. Efecte ........................................................................... 269
3.4. Compara!ie1ntre condi(ie $1 sarona ................................. 270

Secpunea a 111-a. Efectele actului juridic ovil ........................................... 271

Subsecpunea I. Considera(ii generale .................................................. 271

568

Cuprins
1. Definilia ji reglementarea efectelor actuiui juridic c1vil. ........... 271
1.1. Definitia efectelor actului juridic civil .............................. 271
1.2. Regie.;,entarea efectelor actuiui juridic c1vil. .................... 271

2. Determmarea efectelor actului juridic civil .............................. 2~;

2.1. Nol1une .......................................................................... 2
2.2. Reguli de determmare a efectelor actului juridic CIVil ....... 272
Subseq1unea a 11-a:Principiile etectelor actuiui juridic c1vil ................. 275
1. Pree~zari introduct\ve ............................................................. 275
2. Prine~p1ul forlel obligatorii. ..................................................... ;;~
2.1. Nopune ji fundament... .................................................. .
2.2. Exceplii .......................................................................... 276
3 irevocabilitatea actului juridic c1vil ......................................... 280
. 3.1. No!iune
.
.
si .fundament...
................................................. .. 200
3.2. Exceplii .".......................................................................... 281
4. Princ1piui relativitalii efectelor actului juridic civil ................... 283
4.1. Defini(ie ji fundament.. .......................:........................... 283
4.2. Principiul relatlvitalii jl opozabilitatea tala de ter\1
a actului juridic .............................................................. 283
4.3. Not1unile de parte, ter! ji avand-cauza ............................. 285
4.3.1. NOJiunea de parte .................................................... 285
4.3.2. Nol1unea de tert....................................................... 285
4.3.3. Nollunea de av1md-cauza ........................................ 286
4.4. Excep\ii, de Ia prine~piui relat1vita(ii efectelor
actului juridic c1vil... ........................................................ 289
Sect1unea a tV-a. Nu/itatea actu/ui juridic ciVil ........................................ 297
. .
.
.1. No(1um
. . generate
. ........................................................ . ~7
SubseC\IUnea
1. Definilia, reglementarea ji funcliile nulitalii ............................ 297
1.1. Definitia nulitatii ............................................................. 297
1.2. Regle.;,entarea nulitalii ................................................... 299
1.3. Funcliilenulitatii ............................................................. 299
2. Concep(ia despre nulitate ....................................................... 300
3. Delimitarea nulitalii de aile sanct1um de drept c1vil ................. 300
3.1. Nulitatea si rezoiul1unea ................................................. 301
3.2. Nulitatea jl rezilierea ...................................................... 301
3.3'. Nulitatea si revocarea ................................................ ,.... 302
3.4. Nulitatea si cadue~tatea ................................................... 302
3.5. Nulitatea si inopozabilitatea ............................................ 303

.jlreducllunea

3.6. Nul1tatea
................................................. . 3M
4. Ciasificarea nulita(ilor actului juridic c1vil ............................... 304
4.1. Nulitatea absoluta jl nulitatea relat1va. Pree~ziui
pnvmd aja-numiteie acte meXIstente ............................... 305
4."1.1. Nulitatea absoluta ji nulitatea relativL ..................... 305
4.1.2. Preci:Zari privmd aja-numitele acte inexistente .......... 306
4.2. Nulitatea parpala jl nulitatea totala.. ................................ 307

4.3. Nulitatea expresa jl nulitatea virtuala.. ............................. 308

4.4. NulitaJi de fond ji nulitali de forma ................................. 309
4.5. Nulitap amiabile 51 nul ita~ judiciare. Precizari
privmd asa-num1teie nulita!i de drept ................................ 309
Subsecl1unea a 11-a. Cauzeie de nulitate .............................................. 310
1. Prezentare generala................................................................ 31 0
2. Cauzele de nulitate absoluta................................................... 311
3. Cauzele de nulitate relativa .................................................... 312
Subsec!iunea a 111-a. Regimul juridical nulita(ii ................................... 313
1. Precizari prealabile ................................................................ 313
2. Regimul juridic ai nulita(ii absolute......................................... 313
2.1. Enumerarea regulilor care guverneaza regimul
juridic al nulitatii absolute .............................................. 313
2.2. Nulitatea absoluta poate fi invocata de oncine
are interes, de mstanla, de procurer sau de alte organe
prevazute de lege .......................................................... 314
2.3. Nulitatea absoiuta este imprescriptibila.. .......................... 315
2.4. Nulitatea absoluta, in prmcipiu, nu poate fi acoperita
pnn confirmare.............................................................. 316
3. Reg1mul juridic a! nulitalii relative .......................................... 317
3.1. Enumerarea regulilorcare.guverneaza reg1mul juridic
al nulitatii relative .......................................................... 317
3.2. Nulltatea relativa poate fi invocata, i'n principiu,.

numai de persoana mteresatil.. ....................................... 318

3.3. Nulitatea relativaeste prescriptibila ................................. 319
3.4. Nulitatea relativa poate fi acoperita pnn confirmare
expresa ori tacita .......................... :................................ 321
4. Compara(ie de regim JUridic intre nulitatea absoiuta $1
nulitatea relativa .................................................................... 322
Subsecliunea a IV-a. Efectele nulitatii .................................................. 323
1. Consideralii generate ............................................................. 323
1.1. Definitia efectelor nulitalii ............................................... 323
1.2. Enumerarea pnncipiilor efectelor nulita!ii ........................ 324
1.3. Reglementare .................................................................. 325
2. Principiui retroactivita!ii efectelor nulita(ii ............................... 325
2.1. No(iune si fundament.. .................................................... 325
2.2. Excep!ii .......................................................................... 325
3. Principiul restabilirii situaliel anterioare (restitutio
m integrum) ........................................................................... 327
3.1. No\iune 5i justificare ....................................................... 327
3.2. Temeiul juridic ai restituirii presta(iilor ............................. 327
3.3. Exceplii .......................................................................... 328
4. Principlul anulfirii actului subsecvent ca urmare a anularii

actului ini!ial (resoiuto lure dantis, resofvitur ws accipientis) .... 330

--r--

.
4.1. No(lune
)I..JUStl'f'1care ....................................................... 330
4.2. Ex~eplii .......................................................................... 331
5. Reguli de drept care lnlatura pnncip1ul quod nullum est,
nullum produclt efectum ........................................................ 336
5.1. Prec1zari prealabile ......................................................... 336
5.2. Prine~p1ul conversiunii actului juridic .............................. 336
5.2.1. Notlune................................................................... 336
5.2.2. Fundament .............................................................. 336
5.2.3. Condilii ................................................................... 337
5.2.4. Aplicatii .................................................................. 339
5.3. Regula error communis facit ius....................................... 339
5.4. PrinCIPIUI raspunderii CIVile delictuale ............................. 340

CapitoluiiV. Prescrip!ia extinctiva ............................................................. 341

Sectwnea 1. ConsideraJii generale referitoare ia prescnpJia extmctJVa........ 341
1. Definitia ~~ reglementarea prescnpliei extinctive ...................... 341
2. Natura JUridica a prescnppei extinctive ................................... 344
3. Efectul prescnpfiei extmctive .................................................. 345
3.1. Controversa pnvind efectul prescnppei extinctive ............ 345
3 ..2'. Principiile efectului prescnp;1e1 extinctive ........................ 347
4. Delimltarea prescnpt1e1 extinctive ........................................... 349
4.1. Prescripfia extinctMi >' prescrip\la achizitiva
(uzucaplunea) ................................................................. 349
4.2. Prescrip\ia extinct1va ~~ decaderea ................................... 350
4.3. Prescriptia extinctiva )i termenul extinctlv ........................ 351
SecJiunea a /1-a. Domeniui prescripJiei extinctive .................................... 351
1. Not1une )i criterii de determinare ........................................... 351
1.1. Notiunea domeniului prescripfiel extinctive ..................... 351
1.2. Criteriile determmarii domemului prescrippei extmctive ... 352
2. Domeniul prescriptiei extmctive In cadrul drepturilor
patnmoniale .......................................................................... 352
2.1. Prescnppa extmct1va i' drepturile de crean!a .................... 352
2.2. Prescnptia extinctiva i' drepturile reale accesorii .............. 353
2.3. Prescrip!'a extinctiva i' drepturile reale princ1paJe ............ 353
3. Domeniul prescrip!lel ext1nct1Ve In cadrul drepturilor
nepatrimon1ale ...................................................................... 355
3.1. Principiul imprescnptibilita;ii drepturilor nepatrimon1ale .. 355
3.2. Exceptii de Ia pnnc1p1ul imprescnptibiliialii
drepturilor nepatnmomale ............................................... 356
4. Probleme specmle refentoare Ia domemul prescrip!iei
extmctive ............................................................................... 357
4.1. Valorificarea dreptulu1 subiectiv Civil pe calea exceppe1
(a apararii de fond) ........................................................ 357
4.2. Acpunea In constatare..................................................... 359

"i ,...

<..upnns

571'
4.3.
4.4.
4.5.
4.6.

Aq1unile mixte ............................................................... 359

Dual.itatea de aq1uni ....................................................... 360
Drepturile secundare (potestative) .................................... 362
Acpunea 1n repararea (compensarea) pre,udiciului
moral ............................................................................ 363
4.7. Aqiunea In restitUirea prestatiilor executate In baza
unu1 act juridic civil anulat (desfiin!at) ............................ 363
4.8. Aqiunile In matene de carte func1ara .............................. 364
4.9. Prescrip!ia extinctlva In matene succesorala ..................... 367
SecJiunea a 11/-a. Termenele de prescnppe extinctiva ............................... 373
1. Notiune )I ciasificare.............................................................. 373
2. Termenele generaie de prescriplie extinctivii.. ......................... 374
2.1. Precizan prealabile ......................................................... 374
2.2. Termenul general de prescrip\le extinct1va, de 3 an1,
aplicabil aqiunilor personaie (ac!lunilor pnn care se
valorifica un drept de creantiil ........................................ 374
2.3. Termenul general de prescnp11e extmct1va. de 30 an1,
aplicabil aqiunilor reale prescnptibile extlnctiv .............. 376
3. Termenele spee1ale de prescrip!ie ext1nct1va ........................... 377
3.1. Termene speciale de prescnp!ie extmctlva aplicabile
aqiunilor nepatrimoniale ............................................... 377
3.2. Termene spec1ale de prescrip\ie extmctiva aplicabile
aqiunilor personale ....................................................... 378
3.3. Termene spee~ale de prescnptie extinctiva aplicabile
unor aqium reale ..................................... :.................... 380
Secfiunea a IV-a. c;ursul prescnpJiei extinctive......................................... 381
Subsectiunea I. lnceputul prescnptiei extinctive ................................... 381
1. Regula generala pnvind lnceputul prescnp!iel extinctive ......... 381
2. Reguli speciale pnvind lnceputul prescnp!iel extinctive ........... 381
2.1. lpoteza dreptuiUI subiectiv civil pur )I simplu ................... 381
2.2.1poteza dreptuiUI subiectlv Civil afectat de o conditie
suspens1vii sau de un termen suspens1v ............................ 382
2.3. lpoteza raspunderii civile pentru.fapta ilicita )i cazun
as1milate ........................................................................ 383
2.4. Jpoteza actlunii In declararea nulitatii relative .................. 385
2.5. lpoteza raspunderii pentru VJciile aScunse ale lucrului,
lucrarii sau construqlei ................................................... 387
2.6. Alte reguli speCiaie pnvmd lnceputui prescript1e1
extinctive ....................................................................... 388
Subsecpunea a 11-a. Suspendarea prescnp!iei extinctive ....................... 391
1. Nopune. justificare ................................................................ 391
2. Cauzele de suspendare .......................................................... 392
3. Efectele suspendarii ............................................................... 395
3.1. Efectele generale ............................................................. 395

572

Cupnns

Cuprins

3.2. Efectui specrai. ................. . u . . . . . : ;;~

Subsectiunea a 111-a. intreruperea prescnp;rer extmctrve ...................... 397

2.2.2. Stabilirea prenumeiUI copilului din disatorie............. 426

2.3. Stabilirea numelm de familie ~~ a prenumeiUI copilului
din afara casatorier .......................................................... 426
2.3.1. Stabilirea numeiui de familie al copilului din

1. No(iune. justificare m
2. Cauzeie de fntrerupere ......................................................... 398
3. Efectele 1ntreruperii ............................................................ 400
402
Subsec(runea a IV-a. Repunerea 1n termenul de prescnptre
extinct1va ...........................................................
1. Notrune. justificare :~ 402
2. Domeniul repunerii 1n termenul de prescnp\ie ext~nctrva ......... 403
3. Termenul pentru repunerea 1n termenul de prescnp;re
405
extlnctiva ...................................................:.....,.. ::
4 .oKU
E' t 1 repunerii tn. termenul de prescnp.lie
. .extmctrva
..
............. 406
W
y a lmplimrea (calculul) prescnp\ier extmctrve ........... .
S b ,.
u sec,runea a -
......... 407
1 Notiune .................................................................
2 : Regulile de stabiiire.a momentului 1mplinirii prescnp;rer
extinct1ve............................................................................... . 407

afara casatoriei 426

2.3.2. Stabilirea prenumelur copiluiUI din afara casatoner ... 428
2.4. Stabilirea numeiUI de familie ji a prenumelur copilului
nascut din parintr necunoscutr ........................................ 428
3. Modificarea numelur de familie .............................................. 429
3.1. Precrzari introductive ..................................................... 429
3.2. Modificarea numelui de familie determinata de
schimbari 1n filia(ie ......................................................... 430
3.2.1. Enumerarea ipotezelor m 430
3.2.2. Stabilirea filia(ier copilulur nascut din parin\i
necunoscu;r ............................................................... 430
3.2.3. Stabilirea filiatier copiluiui din afara casatonei
~i fa!a deal do ilea parinte .......................................... 432
3.2.4. Admiterea aqiunii 1n tagaduirea paternitaJii .............. 433
3.2.5. Admiterea aqiunii 1n contestarea sau 1n declararea
nulitatii rKunoa~terii de filiatie, admiterea aqrunii 1n
contestarea filiatiei fata de mama, admiterea actiunii In
contestarea exisienJei.1mpreJurarilor care sa facil
aplicabila prezumpa de paternitate ............................. 437
3.3. Modificarea numelur de familie determmata de
institu(ia adop;ier ............................................................. 439
3.3.1. lncuviinJarea adopper .............................................. 439
3.3.2. Desfacerea adop)iei ................................................ 440
3.3.3. Nulitatea adop;ier ................................................... 440
3.4. Modificarea numelur de familie determrnata de
rnstrtutia casatoner .......................................................... 440

Partea a 11-a. Persoaneie ...................................................................... ~~~

Capitolull. Persoana fizica ...........: ..: ..
Secftunea i. Consideratii genera~e refentoare Ia persoana frz1ca ............... : 11

1. NoJiunea de persoana frzrca ................................................... 11

2. Clasificarea persoanelor fizrce ................................................ 412
3. Sediul materiei ......................................................................... 4~!

5 nea a 11-a ldentificarea persoane1 fJZJce. .................................... 4

ec,w
.
.
.
I "d t
5ubseqiunea 1. Consideratii generale referrtoare a r entr rcarea
persoanei fizrce......................................................... 414
1. Notiun~a de identificare a persoanei fizice .............................. 41~
2. Necesitatea identificarii persoanei fizrce ................................. 41 ~
3. Enumerarea mijloacelor (atributeior) de identificare a
persoanei fizrce ..................................................................... 41 5
4. Natura 1uridica a atributelor de identificare a persoaner

i~cheierea

3.4.1.
casatorrei 441
3.4.2. Desfacerea casatonei pnn divorJ .............................. 442
3.4.3 .. Nulitatea casatorier .................................................. 444
3.4.4. lncetarea casatorier prrn decesul unuia dintre sop .... 445
4. Schimbarea numelui de familie ~~a prenumelui ...................... 446
5. Retranscrierea numelui de familie ~ a prenumelui ................... 452
Subseqiunea a 111-a. Domrciliul ~ re~edinJa ........................................ 453
1. No~iunea, Jmportanta _iuridica, felurile ~~ caracterele
JUridice ale domiciliuiui ......................................................... 453
1.1. No!iune ~i importantii juridica ......................................... 453
1.2. Felurile domrciliulur ........................................................ 454
1.3. Caractereie JUridice ale domrciliulur ............................... 454
2. Domiciliul de drept comun .................................................... 455
3. Domiciliullegal ..................................................................... 457

fizrce : : ~ ~
SubseC(iunea a 11-a. Numere :; 417
1. Notrunea ~ caractereie JUridice ale numelur .......................... .
1.1. Notiune .......................................................................... 417
1.2. Caractere JUridice : 420
2. Stabilirea (dobandirea) numelui de familie ~ a prenumelur ...... 422
2.1. Consr"dera!n...mt ro duct'rve ............................................. 422
2.2. Stabilirea numelui de familie ' a prenumelw
copilulur din casatone.................................................... 424
2.2.1. Stabilirea numelur de familie al copilulur
din casatorie ............................................................ 424

37.

)/4

\...Uj-JIIII:J

4 Domiciliul ales (domlciliul convenponall ............................... : !~~

Re~edin\a

5:
.......................: ............................ ::::::::::::::::::::::. 459
.. ............ 459
Subsectiunea a IV-a. Starea Clvila.................................
1: Considera\ii introduct1ve ..........................................
.. ... 459
1.1. No(iune ~~ con(inut ......................................................... 460
1 2. Caractere JUridice ......................................................
460
1 :3 . Delimitarea starii civile de poseSia de stat. .................. :::::
2 1nreg15trarile de stare civiiL..............................................
4611
2.1. Notiune ~~ felur1. ................ :............... :.~.......................... 46
461
2 .2 . Orgamzarea inregtstrarilor de star~ c:;tv!la ................ :::::::::
464
2.3. Regulile lnregiStrarilor de stare ctvila ............................. 462
3 Actele de stare Clvilil.......................................................
. 464
3.1. Notiune ~i natura juridica.. ...................: ..........................
3 2 Re.. I juridic ai actelor de stare ctvila .......................... . 464
' j 2
si lntocmirea ultenoara .........: ............. 465
3:2:2: Anularea (desfiintarea) acteior de stare CIVtla ~~ a
465

f'~~constituirea

mentiunilor de pe acestea :::~

3.2.3. Mo.dificarea acteior de stare ctv!la ~~ a men(luntlor

,,

466

3.2.4~~~c~i~~~~~: ;;~~;;;~i~;;;~~~;;~j~;d~;;~;~~~~ii;i""" 466

a mentiunilor de pe acestea ................:: ............... ..

3
de anulare (desfiin\are),
.
.. ;ectificare ~~ completare a actelor de stare Civil a St a 467
mentiunilor de pe acestea ..........................................
. '1-a.................................... ...................... 468
46 8
4 Actiunile de .stare CIVI
4 .i. Nol[une ~~ delimitare.................... :~ ................................ o
4 .2. Clasificarea aqiunilor de stare c1vtla ... :....; .............. d~
47
4.2.1. Clasificarea acpunilor de stare CIVila m funqle
470
biectul sau finalitatea lor ........................................ ..
Clasificarea aqtunilor de
ctvila In tunqle de
471
I itimarea procesuaUl activa ................. ~_
. r a .m funqte de
4.2.3. eg
Clasificarea. aqiunilor de stare CIVI
472
mcidenta prescnp\let exttnct~ve ................................. .
472
4.3. Puterea de .lucru JUdecat a hota.r~nlor pronuntate cu
pnvire Ia aqiunile de stare ctv!la .................................... 474
5 Proba starii c1vile ............................... :.................................... 474
Sec iune; a /11-a. Capacitatea civila apersoane1 fiZice ....................... :::::::
474
/ubseqiunea i. Prec1zari introduct1ve ... :.......... :... ....................... .

2/Proced~ra

modtfJca~e:

... ..

4.2.2~

I'

'\.

:.I

il

il
:.1

Subseqlunea a 11-a. Capacttatea civil a de folosmla a per~~~~~'............. 475

fiz1ce ~:~::~vile

1 Definilia Sl caracterele JUridice ale capae~ta\11 c

475
.de folosinia a persoanei fiztce ............................................ ::::: 475
1 ' Definitie .................................................. .................

476
1 Caractere turidice .......................................................... .

:2.

.,:r

s~re

Lupnns
575
2. 1nceputul capacitatii ctvile de foloSin(a a persoanei fiztce ........ 476
3. Con\inutui capacita(ii c1vile de folosm1a a persoanei fiz1ce ...... 477
3.1. No(iune .......................................................................... 477
3.2. Clasificarea mcapacitatilor de folosm(L .......................... 478
3.3. lncapacitati c1vile cu caracter de sancpune ...................... 478
3.4. lncapacitali c1vile cu caracter de proteq1e sau
de ocrotire .................................................................... 479
3.5. Sanq:iunea care intervine In cazullnche1erii actului

JUridic cu nerespectarea unei incapacitati de folosinta ..... 481

4. fncetarea capacitatii c1vile de folosinta a persoanei fiztce ........ 482
4.1. PreCIZa;i pre~labile .................. :...................................... 482
4.2. Condi(iile de fond ale deciararii judecatoreetl a mortii ...... 483
4.3. Procedura declararii disparitiet ........................................ 483
4.4. Procedura declararii judecatore~t' a mol}ii ....................... 484
4.5. Anularea hotararii judecatore)ti declarative
de moarte ...................................................................... 486
4.6. Situafia comol!enlilor ei a codeceda!ilor .......................... 488
Subseq1unea a 111-a. Capacttatea civila de exercifiu a persoane1
fiz1ce .................................................................. 489
1. Definitia, premiseie, felurile '' caracterele 1uridice ale
capacitalii civile de exerciliu a persoanei fizice ....................... 489
1.1. Definilie ......................................................................... 489
1.2. Premise .......................................................................... 489
1.3. Felun ............................................................................. 489
1.4. Caractere 1uridice ........................................................... 490
2. Lipsa capacitatii Civile de exerci!iu a persoanei fizice .............. 490
2.1. Persoanele lipslte de capaCitate civila de exerci(iu ........... 490
2.2. Reprezentarea iegala ....................................................... 491
2.3. Actele JUridice care pot fi lnchetate, In mod valabil,
de cellipsit de capac1tate c1vila de exerciliu ................... 491
2.4. 1ncetarea Situa(iei juridice a lipse1 capacitalii ctvile de
exerci!iu ........................................................................ 492
3. Capae~tatea c1vila de exerciliu restransL ................................ 493
3.1. Notiune ji dobandire ...................................................... 493
3.2:Confmutul capacitalii civile de exerci!iu restranse ............ 493
3.3. 1ncetarea capacitalii civile de exercifiu restranse .............. 495
4. CapaCitatea c1vila de exercitiu deplina .................................... 495
4.1. Dobandire ...................................................................... 495
4.2. Conlinut ......................................................................... 495
4.3. 1ncetare .......................................................................... 495
5. Sanctiunea nerespectarii regulilor referitoare Ia

capacitatea c1vila de exerci(iu ................................................. 497

SecJiunea a IV-a. Ocrotirea persoanei fizice pnn mijloace

de drept CIVil................................................................. 500

... ,........,........,......

"

Cupnns
574

.. . 1 les (dom 1ciliul conventionall ................................ 457

4 Dom1c1 11U a

458
5: Re1E'dinl 459
ectiunea a IV-a. Starea civila ........................................................ 459

Sub5

1: Consideratii introductive
... 459
1.1. Notiune 51 continut .. 460
.2. carnctere JUridice ........................................................
6o
1
4
l 3. Delimitarea starii civile de posesla de stat.. ...................... 461
2 .1~reg 1 strarile de stare c1vila .............................................. ::::::: 461
2 1 NoUune ~i felun ........... ::~
461
.. 0 . .
inreglstrarilor de stare CIVIl a
2.2. rgan1zarea
. .
462
2.3. Re ulile inreglstrarilor de stare Civil a 464
3 Actele ~e stare c1viiL ............................................................ 464
3. 1 . Notiune 51 natura juridica .................._..:.::: 464
'd'c ai actelor de stare c1vda ...................... .
3 2. Reg1mu I (Uri I
465
. 3.2.1. ReconstitUirea ~i 1ntocmJre~ ultenoara _:~_
3.2.2. Anuiarea (desfiintarea) actelor de stare CIVil a 51 a
465
mentlunilor de pe acestea ::::
3.2.3. Modificarea acteior de stare Clvila ~~a men\IUnllor
466
.
de pe acestea ....................................................:,: ..... .
--~ 3.2.4. Rectificarea ~~ completarea acte\or de stare CIVI a
. 466
i a mentiunilor de pe acestea ................ :: .............. ..
5
3.2.5: Procedura de anuiare (desfllntare), modlf,car_e: .
rectificare ~i compietare a actelor de stare e~vda 51 a 467
mentiunilor de pe acestea ....................................
.
..4 68
4. Aq1unile de stare ClviiL ........................................................ 468
4.1. Noliune 51 delimltare ...................._..; .. .. .. 470
4 2 Cl sificarea actlunilor de stare clvila ........................ :... ..
. 4.2.~. Clasificar~a actiunilor de stare CIVil a in tunctle de ... 470
b' ectui sau fmalitatea lor. ..................................... .
4.2.2~ ~lasiflcarea acpunilor de stare civil a in functle de 471
rmarea procesuala act1va ................. :......._........... .
Iegl I
d
. '(" ' funrtle de
4.2.3. Clas\ficarea aqiunilor e stare CIVI am
,,
472
Incident prescrip\lei extlnctl:':""''''''''
4.3. Puterea de lucru judecat a hota;:rdor pronunpte cu
.... 472
IVIfe Ia aqlunile de stare Clvila................................
474
. Ie ....... , ...................._. .._....................... ........... .. 474
5. Probaprstarii ciVi

SecJiunea a 111-a. Capacitatea civi/a a persoane1 fiZIC ..................... :::::::::

474
b l
a i Prec 1zari in_troduct1ve ........................................ .
5u sec 1une
d f 1 persoane1

Subsectlunea a 11-a. Capacltatea civil a e o osm a a

.

475

fiZIC ............................................._.............. .

1. Definitia 51 caractereie Juridice ale capacitatii civile

. 475
de folosmta a persoanei fiziCe ................................................ 475
1.1. Definitie ......................................................................... 476
1.2. Caraciere JUridice .......................................................... .

Cupnns

575
2.1nceputul capacita(ii c1vile de folosmta a persoanei fizice ........ 476
3. Con(inutui capaciliitii c1vile de folosin!a a persoanei liz ice ...... 477
3.1. No(iune .......................................................................... 477
3.2. Clasificarea incapacita!ilor de folosin!a ............................ 478
3.3. lncapacitati Civile cu caracter de sanqiune ...................... 478
3.4. lncapacitati c1vile cu caracter de proteq1e sau
de ocrotire.................................................................... 479
3.5. Sangiunea care intervine In cazul tncheierii actuiUI

Juridic cu nerespectarea unei incapacitali de folosin!a ..... 481

4. lncetarea capacita!ii c1vile de foiosinla a persoanei fiz1ce ........ 482
4.1. Pree~zari prealabile ......................................................... 482
4.2. Condi(iile de fond ale deciararii judeciitore~tl a mortii ...... 483
4.3. Procedura declararii dispari(iei ........................................ 483
4.4. Procedura deciararii judecatorestl a mortii ....................... 484
4.5. Anuiarea hotararii judecatore~ti declarative
de moarte ...................................................................... 486
4.6. Situat1a comorientilor 51 a codecedatilor .......................... 488
Subsec!iunea a 111-a. Capacitatea c1vila de exerci(iu a persoane1
fiz1ce .................................................................. 489
1. Definitia, premlsele, feiurile si caracterele JUridice ale
capacitatii civile de exercitiu a persoanei fiz1ce ....................... 489

1.1. Defini!ie ......................................................................... 489

1.2. Prem1se .......................................................................... 489
1.3. Felun ............................................................................. 489
1.4. Caractere 1uridice ........................................................... 490
2. Lipsa capacitaJii civile de exerci(iu a persoanei fizice .............. 490
2.1. Persoanele lipsite de capacitate civila de exerci!iu ........... 490
2.2. Reprezentarea legala ....................................................... 491
2.3. Actele juridice care pot fi inche1ate, in mod valabil,
de cellipsit de capacitate c1vila de exercitiu ................... 491
2.4. lncetarea s1tua!iei juridice a lipsei capacitatii c1vile de
exercitiu ........................................................................ 492
3. Capacitatea civila de exercWu restransiL ................................ 493

3.1. Nopune 51 dobandire ...................................................... 493

3.2. Continutul capacitatii c1vile de exerci(iu restranse ............ 493
3.3.1ncetarea capacitatii c1vile de exerci!iu restrilnse .............. 495
4. Capacitatea civila de exercitiu deplina.. .................................. 495
4.1. Dobandire ...................................................................... 495
4.2. Conti nut ......................................................................... 495
4.3. incetare .......................................................................... 495
5. Sancpunea nerespectarii regulilor refentoare Ia
capacitatea c1vila de exercitiu ................................................. 497
SecJiunea a IV-a. Ocrotirea persoanei fiz1ce prin mijloace
de drept civil................................................................. 500

2.2.2. Clasificare .............................................................. 542

2.3. Efectele dizolvarii. Lichidarea .......................................... 543
2.3.1. Pree~zan p1ealabile .................................................. 543
2.3.2. No\lunea de lichidare .............................................. 543
2.4. Soarta bunuri!!or ramase dupa lichidare ............................ 543
2.5. Capacitatea ctvila apersoanei juridice pe
durata lichid3.rli ............................................................. 545
2.6. Momentul Ia care !nceteaza persoana 1uridica
dizolvata ....................................................................... 545
3. Transtormarea persoanei jundice ............................................ 546

T;eoti<ii! generak

3 ob~iga~[/lor

Edit1a a JX-a, re-/:zuJt2 $1 ad2ug1ta

Constantin Stz;tescu, Corneiiu Blrsan

::;dex a!fabetic "

0
..

549
Ap3rutJ h 1orma ei ini~ia!a In anu1 1087 sub
titlul ,.TratLlt de drept ctvil. Teortc_ g(;:~erai.J a
obliga~iilor'', lncepflnd cu emu! 19'01 tuuarea
de fata a 1ost revazuta ~~ ttpJnta lr, :Jv: multe
editii succestve, fiecare dintr< CJcestea
eputz.3.ndu-se In tJmp, ceea ce ~-a ir,-;2mplat
St cu ultiT1<:1 editie. a VIll-a, cec. clin :mu! 2002.
Aceast~ a lX~a editie urm3reste 2tf" e\'iden~
tterea noli or regiement3ri legale <ctdoptate In
'::!78-973-1 836-5:-5
59 ie1, 496 p.
ulttma vreme, Tn spectdl In m2wr:.:_~ _g:::,-:ntJ.rii
obi1gariilm, cfit $1 2 evo!utrcT, 'iu dl.Jfeort
contlaclictorii - (L:~wrat~L cu cloc-sebrre, ststernulut no.:-~i-~! r'..ldictar
confuz st tncoeren: - a _1ur:sprudentet tnstantelor JUC:h.Jtorestt
pen:r;ente pr:v:lnare IJ tnsttru_tii esen~tale ptT'cu:-, "'rocteie
contr2ctu!ut, r~lsp;_, dereJ c1vi!.~ dciJctual5 sr contl.:;clu,1!.'. ~..~~ectele

obligatiilor. Tn ge .C:;-al. Asa tiind. nJd3iduim ca aceastJ !u:=:rJt-e sa

raman2. lnc5. utt';:. s._uclen~ilor 'i'' drept c5rora. In spec1ai ie este
c.Cresat5, precun; ': f)ractlc:er;;!or dreptuiuL

Diqionar de drept civil !:le ia, Ala Z

edit~a

a 2"'2t

Mircc-z. ;'\/, Co.;;tm

CJ/in 1'\J!. Cost1n
Diqion;::'-ul de
civil, pnn rnoda1itateJ cle abonlc\r:: sistematica Sl
comp\eta ceruta ;:::<-:: once \extcon,

perrmtc

cunoast~;:,;~l

a ceea ce este

con';;nvu~

conceptelor cu

esenp21 t'n

care opr.:teaza ace~;t c;ome111u complex

al dn:plJlUL
Evo!u~ta solu~iilor l;;~)retlce ?i junsprudentlale, rrecventc!'~ modific3n iegts\auve In contexh 1 ;;o\lor rea\itJ.t1 so-

970-97:\-\ ?7.0-1 0-4

no 1.:.:1, p.l00/3

CJa!e ~,: 2conon;rc:c :v2cum 9i uti\itatea

teoret1ca 51 prac::c~~ a uner 2stfel de

\ucr5n

diJ

detenT,il:at aparitia

une1 no1

editii, ~ev5.zuta Sl 2<i3.ugit3, a Dict;onaruiu1 de drept ctvil publica.t In a nul 2004. A.:: 1_tel. au tost redefiniti
nurnerO?I termem din pnma editi-2 ';il au tost 1~:trodus1 nm termen1
?t e;-:presi!, tll"l~llld seama. acolo l.!nde a tost c.::zu\, de tormu!ari\e
$i cic!:c;:ii!t.:- consacrate \n sti!nt<>. dreptu!L'~ s1 de \egts\at1a In
v;goctre/ i'n tntenpa de a reda c2t mat ficlr~i c~~'2. ce a fost c2t~t1gat
pan;~ ?:'. pit:zent pentru dreptu\ nostru C1\::l.
Lucrc.tH\) rcalizea.za o analiza 0mplJ. <.1 ,,:Jc.eptelor rnoderne
ale r.hcutL~ 1 ''"li CIVil, precum S' .::c numct-c,;:::clor expresit iattne
COiiSDC:J.te m termmoiogta dreplulut; de ::sunenea, sunt definitl
o st?r1s de termem apar~mand clreptu!
ramiliei, dreptulu1
propnc:t~1tii mteiectua\e Sl dreptu\u1 cor.ien.:.~a!.
Toate acestc e\emente sunt ck natura s2 ::\)oreasca ut\litatea st
tmpmi<Wita e\abor5rii ~tiintifice de ta~a V' ..!~ructotl cei interesatt
\n cunuaste::rca s1 corecta perc,~pere :t nor;u;llior dreptu!ut c1vil,
fie .:Jucientt di facult5ti\or de drept, tie p:tcs1om;;t1 ai teonet st
practicil ':lreptu\u1.