Sunteți pe pagina 1din 63

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ISTORIE, RELAII INTERNAIONALE,


TIINE POLITICE I TIINELE COMUNICRII
PROGRAMUL DE STUDIU RELAII INTERNAIONALE I
STUDII EUROPENE
FORMA DE NVMNT ZI
LUCRARE DE LICEN
O.N.U. I SOLUIONAREA LITIGIILOR
INTERNAIONALE: RZBOIUL DIN
COREEA I RZBOIUL DIN KOSOVO
.
1
ORADEA
2012
CUPRINS
Introducere
............................................................................................................................4
Ca!"#$%$ I..............................................................................................................................7
&.& O'!(!)*a !+"#'!,#-#$!"!,. a O.N.U. ..............................................................................7
&./ C* *+"* O.N.U.0...............................................................................................................9
&.1. M#2 2* 3%),4!#)a'*......................................................................................................10
Ca!"#$%$ II...........................................................................................................................17
/.& E$*5*)"*$* 2*3!)!"#'!! a$* +!"%a4!!$#' ,#)3$!,"%a$*......................................................17
2.1.1 Tensiunea..............................................................................................................17
2.1.2 Criza.....................................................................................................................18
2.1.3 Conflictul.............................................................................................................20
2.1. R!z"oiul...............................................................................................................23
/./ M!6$#a,* 2* +#$%4!#)a'* a7)!,. a ,#)3$!,"*$#' 2!)"'* +"a"*.......................................23
/.1 R#$%$ #'(a)!8a4!!$#' !)"*')a4!#)a$* 9) '*:*)!'*a 7! +#$%4!#)a'*a ,#)3$!,"*$#'.......2#
/.4 M#2%$ !) ,a'* O.N.U. !)"*':!)* !) +!"%a"!! ,#)3$!,"%a$*.............................................28
2..1 $unc%iile Consiliului de &ecuritate 'ri(ind solutionarea conflictelor...........E''#';
B##<5a'< )#" 2*3!)*2.
2..2 Rolul Adunarii )enerale si al &ecretarului )eneral al O*+ in solutionarea
conflictelor internationale.............................................................................................31
/.=. C#)3$!,"%$ 2!) K#'**a &>=?-&>=1...............................................................................3
/.@. Ra8A#!%$ 2!) K#+#:#...................................................................................................2
CAPITOLUL III.................................................................................................................#
1.& S#$%"!!$* '#%+* 2* ONU 9) ,a8%$ R.8A#!%$%! 2!) C#'**a 7! a$ R.8A#!%$%! 2!)
K#+#:#..................................................................................................................................#
3.1.1 &olutiile 'ro'use de O*+ in cazul Coreei..........................................................#
3.1.2. &olutii 'ro'use de O*+ in cazul ,oso(o..........................................................9
3.2 Analiza &-OT a i.'lic!rii O.*.+. /n R!z"oiul din Coreea0000000000.11
2
3.3 Analiza &-OT a i.'lic!rii O.*.+. /n R!z"oiul din ,oso(o000000000011

CO*C2+3II 00000000000000000000000000000019
4i"lio5rafie000000000000000000000000000000...#1
INTRODUCERE
O (ec6e .a7i.! a lui Cicero s'unea 8 Dac! sunt dou! feluri de lu't!9 unul cu
cu(:ntul ;i altul cu for%a ;i dac! unul e 'ro'riu o.ului9 iar cel!lalt ani.alelor9 sunte.
datori s! recur5e. la cel din ur.!9 nu.ai c:nd 'ri.ul nu 'oate fi folosit<.
1
2u.ea din ziua de azi9 cu totul alta dec:t cea din antic6itate9 /nc! 5!se;te .a7i.a
lui Cicera ca fiind (ala"il!. Eli.inarea ne/n%ele5erilor9 a contradic%iilor9 a diferendelor
dintre state ;i crearea unui cli.at de 'ace /n (ia%a societ!%ii interna%ionale9 a unei at.osfere
de /n%ele5ere ;i coo'erare9 'ro'ice dez(olt!rii societ!%ii9 nu 'ot fi realizate dec:t 'rin a'elul
la /n%ele'ciune.
2
Dar este oare 'osi"il9 /n stadiul actual al dez(olt!rii societ!%ii u.ane9 realizarea
acestui deziderat= Dis'un statele de .i>loace necesare /n acest sens=
Dac! 'ri(i. lucrurile /n 'ers'ecti(a lor istoric!9 r!s'unsul nu 'oate s! fie dec:t
afir.ati(. &tatele au la dis'ozi%ie /n 'rezent o 5a.! (ariat! de .i>loace 'a;nice 'entru
re5le.entarea diferendelor care s?ar 'utea i(i /ntre ele. Dre'tul interna%ional a creat
totodat! ;i cadrul adec(at 'entru ca aceste .i>loace ;i /n 'ri.ul r:nd tratati(e s! fie utilizate
cu .a7i.! eficien%!. Re(ine statelor datoria de a ac%iona cu toat! fer.itatea 'entru
a'licarea nea"!tut! a 'rinci'iilor funda.entale ale dre'tului interna%ional9 cerin%! de o
deose"it! /nse.n!tate 'entru destinele '!cii9 securit!%ii ;i coo'er!rii9 i.'erati( .a>or al
e'ocii noastre.
3
@erioada cur'ins! /ntre cel de?al doilea R!z"oi Aondial ;i destr!.area +R&& a fost
cunoscut! /n istorie su" nu.ele de R!z"oiul Rece. @rota5oni;tii 'rinci'ali9 &+A ;i +R&&
care au lu'tat /.'reun! /.'otri(a a."i%iilor e7'ansioniste ale )er.aniei ;i Ba'oniei9 au
ie;it din al doilea R!z"oi Aondial cu o nou! titulatur!9 cea de su'er'uteri.


1
Cu5o )rotius9 Despre dreptul rzboiului i al pcii9 Editura Dtin%ific!9 4ucure;ti9 19#89 '.1#8
2
I"ide.
3
Ionel Clo;c!9 Despre diferendele internaionale i cile soluionrii lor9 Editura Dtiin%ifica9 4ucure;ti9 19739
'.8

Aartin AcCauleE9 Rusia, America i Rzboiul Rece 199?19919 Editura @oliro.9 Ia;i9 19999 '.9
3
Fn fa%a .arilor sc6i."!ri care au loc /n lu.e9 tre"uie acordat! o .are aten%ie
securit!%ii9 /n tri'la sa i'ostaz!9 indi(idual!9 na%ional! ;i interna%ional!. Fn condi%iile /n care
cet!%enii .ultor %!ri dez(oltate au considerat c! institu%iile s'ecializate ale statului nu 'ot
furniza securitate 'e .!sura ne(oilor lor9 statele de.ocratice erau de '!rere c! este
necesar! ru'erea de .odul tradi%ional de asi5urarea a securit!%ii9 su" for.a s'oririi 'uterii
.ilitare na%ionale ;i .ilitariz!rii 'oliticilor9 econo.iei sau a (ie%ii sociale.
1
Redefinirea conce'tului de securitate9 are loc /ntr?un conte7t /n care actorii statali ;i
cei nonstatali au (iziuni diferite asu'ra 'ro(oc!rilor la adresa securit!%ii. Ela"orarea unei
(iziuni co.une asu'ra securit!%ii este 'osi"il! nu.ai 'rin con;tientizarea fa'tului c! .ulte
dintre actualele 'ro(oc!ri sunt de fa't rezultatul e7isten%ei unor (ulnera"ilit!%i ;i a.enin%!ri
co.une ce necesit! solu%ii de aceea;i natur!. Din aceast! cauz! au a'!rut conce'te de 5enul
securitate colecti(!9 securitate co.un! sau securitate 'rin coo'erare.
#
&ecuritatea interna%ional! este sco'ul su're. al Or5aniza%iei *a%iunilor +nite9 /n a
c!rei Cart! se 5!sesc dre'turile ;i /ndatoririle interna%ionale ale statelor .e."re9 ;i este9 de
ase.enea9 o e7'resie concentrat! a o"iecti(elor .a>ore ale 'oliticii .ondiale.
Deoarece este sin5ura or5aniza%ie 5lo"al! cu (oca%ie de securitate colecti(!9 aceasta
'osed! o serie de a(anta>e9 'rintre care fa'tul c!9 toate cele 'este 190 de state9 .e."re ale
*a%iunilor +nite9 au acce'tat s! /;i rezol(e diferendele /ntr?un .od 'a;nic9 a"ord:nd
cauzele conflictelor9 res'ect:nd dre'turile o.ului ;i totodat! ac%ion:nd /n sensul >usti%iei
sociale ;i econo.ice.
Confor. articolului 2 din Carta *a%iunilor +nite9 Consiliul de &ecuritate9 unul
dintre or5anele 'rinci'ale ale O.*.+.9 este /ns!rcinat cu .en%inerea '!cii ;i a securit!%ii. Fn
cazul unei a.enin%!ri la adresa '!cii ori al unui act de a5resiune9 Consiliul ado't! decizii cu
caracter o"li5atoriu 'entru toatele statele care sunt 're(!zute /n ca'itolul GII din Cart!.
Fn lucrarea9 a. introdus Consiliul de &ecuritate9 unul dintre 'rinci'alele or5ane ale
O.*.+. ca ;i un factor i.'ortant /n solu%ionarea liti5iilor interna%ionale9 ;i a. /ncercat s!
e(aluez atitudinea ;i 'ozo%ia ado'tat! de c!tre acesta /n cazul R!z"oiului din Coreea ;i /n
cazul R!z"oiului din ,oso(o.
1
Teodor $runzeti9 &olu%ionarea crizelor interna%ionale. Ai>loace .ilitare ;i ne.ilitare9Institutul Euro'ean9
Ia;i9 200#9 '.11
#
I"ide.9 '.1#

O"iecti(ul asu.at al lucr!rii este acela de a ar!ta /n ce .!sur! O.*.+. a a(ut o


atitudine diferit! fa%! de cele dou! cazuri 'e care a tre"uit s! le solu%ioneze9 lu:nd /n calcul9
diferen%ele 5eo'olitice9 'erioada diferit! /n care s?au desf!;urat cele dou! conflicte9 s'a%iul
5eo5rafic ;i nu /n ulti.ul r:nd actorii i.'lica%i.
Fn conte7tul discu%iilor actuale9 cu 'ri(ire la necesitatea de a refor.a Consiliul de
&ecuritate9 ;i la dez"aterile 'ersistente des're rolul 'e care O.*.+. /l are /n lu.e9 o astfel de
analiz! a acti(it!%ii sale din trecut de(ine necesar! ;i i.'ortant!.
&e 'oate considera c!9 de la Conflictul din Coreea din 1910?1913 /n a c!rui
solu%ionare O.*.+ s?a i.'licat9 ;i ':n! la inter(en%ia /n Conflictul din ,oso(o din 19999
Consiliul de &ecuritate9 a /n(a%at din 5re;elile trecute ;i a de(enit .ai eficient /n ti.'.
Fn e7a.inare .odului /n care O.*.+ ;i?a adus a'ortul se (or analiza rezolu%iile
Consiliului de &ecuritate 'entru Coreea ;i 'entru ,oso(o.
Dar /nainte de aceasta9 'entru a /n%ele5e conte7tul interna%ional /n care Or5aniza%ia
*a%iunilor +nite a a'!rut9 se (a discuta des're ceea ce /nsea.n! O.*.+ ;i ori5inea istorico?
'olitic! a acestei.
Totodat! se (a realiza o 'rezentare a .odului de func%ionare a acestei or5aniza%ii
'rin descrierea or5anis.elor 'rinci'ale ale acesteia9 ;i nu /n ulti.ul r:nd o 'rezentare a
felului /n care aceasta ac%ioneaz! /n solu%ionarea liti5iilor interna%ionale 'rin descrierea
.i>loacelor folosite de c!tre or5aniza%ie.
De ase.enea (or fi 'rezentate cauzele care au dus la iz"ucnirea celor dou!
conflicte9 desf!;urarea lor ;i care au fost actorii i.'lica%i /n aceste diferende 'entru a 'utea
/n%ele5e ra%iunea *a%iunilor +nite de a ac%iona /n .odul /n care a f!cut?o.
O analiz! &-OT (a /nc6eia 'rezentarea .odului /n care O.*.+. a inter(enit /n
solu%ionarea liti5iilor interna%ionale. Aceast! analiz! (izeaz! 'e de o 'arte a'ortul adus /n
solu%ionarea R!z"oiului din Coreea iar 'e de alt! 'arte /n cazul R!z"oiului din ,oso(o.

1
Ca!"#$%$ I
&.& O'!(!)*a !+"#'!,#-#$!"!,. a O.N.U.
Or5aniza%ia *a%iunilor +nite ;i actul s!u funda.ental9 Carta O.*.+. re'rezint!
'rodusul unei 'erioade s'ecifice /n e(olu%ia rela%iilor interna%ionale ;i totodat! un 'roces
care conduce dina.ica lu.ii conte.'orane c!tre o ordine interna%ional! .ai drea't! ;i .ai
"un!. A;adar9 aceast! or5aniza%ie a'are ca ;i o continuare dar la un ni(el su'erior9 a
eforturilor /nce'ute du'! Cel de?al Doilea R!z"oi Aondial de a se asi5ura for%a dre'tului
/n fa%a dre'tului for%ei.
7
Or5aniza%ia *a%iunilor +nite este o or5aniza%ie interna%ional! /nfiin%at! la 2
octo."rie 1919 fiind cea de?a doua or5aniza%ie uni(ersal! interna%ional! /nfiin%at! /n
secolul 20. @redecesoarea acesteia9 2i5a *a%iunilor9 care a fost creat! 'rin Tratatul de la
Gersailles /n 1919 ;i desfiin%at! /n 19#. Cu sediul central /n *eH IorJ CitE9 O*+ are9 de
ase.enea9 "irouri la )ene(a9 Giena9 ;i /n alte ora;e9 iar li."ile sale oficiale sunt ara"a9
c6ineza9 en5leza9 franceza9 rusa ;i s'aniola.
8
Fntr?o oarecare .!sur! 'ute. afir.a fa'tul c!9 O*+9 este o continuare a ceea ce a
/nse.nat 2i5a *a%iunilor9 deoarece9 /n sco' 5eneral9 structura9 func%iile9 .ulte dintre
or5anis.ele 'rinci'ale ale O*+ ;i a5en%iile cone7e au fost ado'tate de la structurile
si.ilare sta"ilite /n cadrul 2i5ii *a%iunilor. Cu toate acestea9 /n unele 'ri(in%e O*+ s?a
constituit ca o or5aniza%ie foarte diferit!9 /n s'ecial dac! lu!. /n considerare o"iecti(ul s!u
'rinci'al9 acela de .en%inere a '!cii ;i securit!%ii interna%ionale9 'recu. ;i an5a>a.entul
s!u 'entru dez(oltarea econo.ic! ;i social!.
9
Aodific!rile care au a(ut loc /n sfera rela%iilor interna%ionale au condus tre'tat ;i la
.odific!ri /n ceea ce 'ri(e;te res'onsa"ilit!%ile O*+ ;i 'rocesul decizional al acestei
7
Ro.ulus *ea5u9 O.*.+ Adaptarea la cerinele lumii contemporane9 Editura @olitic!9 4ucure;ti9 19839 '.11
8
EncEclo'edia 4ritannica online9 United Nations History and Development9 '.19
6tt'KLLHHH."ritannica.co.LE4c6ecJedLto'icL#1#2#L+nited?*ations?+*9 accesat la data de 28.01.2012
9
I"ide.9 '.2
#
or5aniza%ii. Tensiunile R!z"oiului Rece9 .ai e7act cele dintre &tatele +nite ;i +niunea
&o(ietic!9 au afectat 'rofund func%iile de securitate ale O*+ /n 'ri.ii 1 de ani. Gasta
decolonizare /n Africa9 Asia9 ;i Orientul Ai>lociu du'! Cel De?al Doilea R!z"oi Aondial9 a
crescut (olu.ul ;i natura 'ro"le.elor 'olitice9 econo.ice9 ;i sociale cu care se confrunta
or5aniza%ia. &f:r;itul R!z"oiului Rece9 /n 1991 face din nou a'el la O*+9 iar 'e fondul
unui cli.at 5eo'olitic din ce /n ce .ai (olatil9 au a'!rut noi 'ro(oc!ri /n ceea ce 'ri(e;te
solu%ionarea conflictelor ;i asisten%a u.anitar!. 2a /nce'utul secolului 219 O*+ 'rin
'ro5ra.ele sale ;i a5en%iile affiliate9 a lu'tat 'entru a a"orda crizele u.anitare ;i r!z"oaiele
ci(ile9 flu7urile de refu5ia%i f!r! 'recedent9 de(ast!rile cauzate de r!s':ndirea &IDA9
'ro"le.ele financiare .ondiale9 teroris.ul interna%ional9 'recu. ;i ine5alit!%ile e7istente
/ntre 'o'oarele cele .ai "o5ate ;i cele s!race.
10
Fn ciuda 'ro"le.elor /nt:.'inate de c!tre 2i5a *a%iunilor /n asi5urarea '!cii ;i
securit!%ii interna%ionale9 /nainte de cel De?al Doilea R!z"oi Aondial9 .arile 'uteri aliate
au con(enit /n ti.'ul r!z"oiului 'entru a sta"ili o nou! or5aniza%ie 5lo"al! 'entru a a>uta la
5estionarea e(eni.entelor de 'e ;cena interna%ional!. Astfel /n au5ust9 191 're;edintele
a.erican $ranJlin D. Roose(elt ;i 're.ierul "ritanic -inston C6urc6ill au se.nat Carta
Atlanticului. *a%iunilor +nite a fost nu.ele ini%ial folosit 'entru a dese.na %!rile aliate
/.'otri(a )er.aniei9 Italiei9 si Ba'onia.
11
&tatele +nite ale A.ericii9 Aarea 4ritanie ;i +niunea &o(ietic!9 au 'reluat
conducerea /nfiin%!rii noii or5aniza%ii9 a sta"ilirii .odului de luare a deciziilor9 structura ;i
func%iile acesteia. Ini%ial9 cei MTrei AariM9 re'rezenta%i 'rin liderii statelor lor
res'ecti( Roose(elt9 C6urc6ill9 ;i 're.ierul so(ietic Iosif &talin9 au /nt:.'inat dezacorduri
'ri(ind 'ro"le.ele care au 'refi5urat R!z"oiul Rece. Au e7istat9 de ase.enea ne/n%ele5eri
;i asu'ra siste.ului de (ot care ur.a s! fie ado'tat /n Consiliul de &ecuritate9 o 'ro"le.!
care a de(enit cunoscut! ca ;i N 'ro"le.a (eto<.
12
@ri.ul 'as i.'ortant s're for.area *a%iunilor +nite s?a f!cut /n 'erioada 21
Au5ust ? 7 Octo."rie 199 ur.are a unei reuniuni a e7'er%ilor di'lo.a%i din cele trei .ari
'uteri la care9 s?a ad!u5at ;i C6ina9 Oun 5ru' dese.nat de .ulte ori MCei @atruMP9 reuniune
care a a(ut loc la Du."arton OaJs9 un i.o"il /n -as6in5ton9 DC. Cu toate c! toate cele
10
I"ide.9 '.10
11
I"ide.9 '.11
12
Ro.ulus *ea5u9 O.*.+ Ada'tarea la cerin%ele lu.ii conte.'orane9 Editura @olitic!9 4ucure;ti9 19839 '.12
7
'atru %!ri au con(enit cu 'ri(ire la sco'ul 5eneral9 structura9 ;i func%iile noii or5aniza%ii
.ondiale9 dezacordurile 'ri(ind .e."ers6i'ul ;i dre'tul de (eto au continuat s! e7iste. Fn
fe"ruarie 1919 Roose(elt9 C6urc6ill9 ;i &talin /n cadrul Conferin%ei de la Ialta9 cei trei au
'us "azele necesare deli.it!rii dis'ozi%iilor C6artei /n ceea ce 'ri(e;te autoritatea
Consiliului de &ecuritate.
13
Acordul realizat la Du."arton OaJs9 /.'reun! cu .odific!rile din
cadrul Conferin%ei de la Ialta9 au stat la "aza ne5ocierilor de la Conferin%a *a%iunilor +nite
'ri(ind Or5aniza%ia Interna%ional! O+*CIOP9 care a a(ut loc la &an $rancisco9 'e 21 a'rilie
1919 ;i a a(ut ca finalitate ado'tarea te7tului C6artei *a%iunilor +nite. 2a conferin%a de la
&an $rancisco au 'artici'at re'rezentan%i ai 10 de %!ri din toate zonele 5eo5rafice ale lu.iiK
9 din Euro'a9 21 din A.erica9 7 din Orientul Ai>lociu9 2 din Asia de Est9 ;i 3 din Africa9
'recu. ;i c:te 1 din Re'u"lica &o(ietic! &ocialist! +craina ;i Re'u"lica &o(ietic!
&ocialist! 4elarus! O /n 'lus fa%! de +niunea &o(ietic! /n sineP ;i 1 %!ri din Co..onHealt6.
Carta O.*.+. a fost ado'tat! /n unani.itate9 se.nat! la 2# iunie ;i 'ro.ul5at! 'e 2
octo."rie 191.
1
&./ C* *+"* O.N.U.0
Or5aniza%ia *a%iunilor +nite este o or5aniza%ie interna%ional! cu (oca%ie uni(ersal!9
at:t /n ceea ce 'ri(e;te aria sa de interes9 c:t ;i co.'onen%a. Aceasta a fost creat! cu sco'ul
de a .en%ine 'acea ;i securitatea interna%ional!9 s! dez(olte rela%ii 'rietene;ti /ntre na%iuni9
s! realizeze coo'erarea /ntre state /n (ederea rezol(!rii anu.itor ne/n%ele5eri interna%ionale
cu caracter econo.ic9 social9 cultural sau u.anitar.
11

O*+ nu este o or5aniza%ie su'rana%ional!9 func%ion:nd9 a;a cu. este 'recizat /n
articolul 1 al Cart6ei9 ca Nun centru /n care s! se ar.onizeze eforturile na%iunilor c!tre
atin5erea acestor sco'uri co.une<. A;adar9 O.*.+.9 dintre toate or5aniza%iile care au e7istat
(reodat!9 se a'ro'ie cel .ai .ult de un 5u(ern .ondial de;i nu este a;a ce(a. O.*.+. este o
or5aniza%ie de state su(erane ;i func%ioneaz! 'rin cele ;ase or5anis.e 'rinci'ale ale saleK
13
I"ide.
1
I"ide.9 '.13
11
Carta *a%iunilor +nite ;i &tatutul Cur%ii Interna%ionale de Busti%ie O (ersiunea ro.:n!9 editat! su" /n5ri>irea
Centrului de infor.are O.*.+. 'entru Ro.:niaP9 4ucure;ti9 '.1
8
Adunarea )eneral!9 Consiliul de &ecuritate9 Consiliul Econo.ic ;i &ocial9 Consiliul de
Tutel!9 Curtea Interna%ional! de Busti%ie ;i &ecretariatul toate cu or5anis.ele lor su"sidiare.
Ae."rii sunt state su(erane9 O*+ nea(:nd /.'uternicirea acestora astfel /nc:t s! 'oat!
s!?;i i.'un! (oin%a 'e teritoriile statelor. E7ce'%ie se face doar /n cazul statelor a c!ror
5u(ern a acordat Or5aniza%iei *a%iunilor +nite aceast! /.'uternicire. Astfel9 de;i O*+
/nt!re;te ordinea .ondial!9 or5anizarea se consfin%e;te realit!%ii anar6iei interna%ionale ;i
refuzul statelor de a?;i ceda su(eranitatea. Res'ect:nd aceste li.ite9 sco'ul de "az! O*+
este de a asi5ura o structur! institu%ional! 5lo"al! 'rin care statele 'ot c:teodat! s!?;i
rezol(e conflictele9 'un:ndu?se .ai 'u%in accentual 'e utilizarea for%ei.
1#

Or5aniza%ia *a%iunilor +nite a fost /nfiin%at!9 'rin aderarea a 11 de %!ri care se
an5a>au s! .en%in! 'acea 'rin coo'erare interna%ional! ;i securitate colecti(!. Este o
institu%ie relati( nou!9 iar rolul acestei or5aniza%ii interna%ionale este tot .ai i.'ortant la
ni(elul 'ro"le.elor de securitate interna%ional! de la sf:r;itul R!z"oiului Rece. Totu;i9
sco'urile 'rinci'ale ale O*+ sunt acelea;i cu cele din .o.entul /n care a fost fondat!
or5aniza%ia9 du'! cel de?al Doilea R!z"oi Aondial.
17

Aceast! or5aniza%ie e7ist! deoarece9 statele au /nfiin%at?o 'entru a le ser(i ne(oilor
lor9 asta /nse.n:nd fa'tul c!9 .e."rii9 c:;ti5! anu.ite a(anta>e utiliz:nd O*+ /n ceea ce
'ri(e;te solu%ionarea c:t .ai fa(ora"il! a conflictelor9 iar 'rin sta"ilitatea interna%ional!9
statele "eneficiaz! de c:;ti5uri din co.er% ;i alte for.e de sc6i.". +neori O*+ reu;e;te9
dar alteori e;ueaz!9 aceasta datorit! fa'tului c! are de?a face cu anu.ite 'ro"le.e care sunt9
'ro"a"il9 cele .ai dificile din lu.e9 iar statele9 ne'ut:nd s! /;i rezol(e diferendele9 las!
totul /n sarcina acestei or5aniza%ii cu s'eran%a unui rezultat totdeauna fa(ora"il.
18
&.1. M#2 2* 3%),4!#)a'*
O"iecti(ele ;i 'rinci'iile Or5aniza%iei *a%iunilor +nite sunt 'rezentate /n C6art!.
@rinci'iile esen%iale care stau la "aza o"iecti(elor ;i funnc%iilor or5aniza%iei sunt enu.erate
/n articolul 2 ;i includ ur.!toareleK O*+ se "azeaz! 'e e5alitatea su(eran! a .e."rilor
1#
Ro.ulus *ea5u9 op. cit9 '.7
17
Ti.ofte Claudia &i.ona9 Or5aniza%ii Interna%ionale9Editura +ni(ersit!%ii din Oradea9 Oradea920109'.11
18
I"ide.9 '.111
9
s!i9 liti5iile (or fi solu%ionate 'rin .i>loace 'a;nice9 .e."rii tre"uie s! se a"%in! de la
utilizarea for%ei ;i a a.enin%!rilor deoarece aceste dou! ac%iuni (in /n contradic%ie
cu sco'ul Or5aniza%iei *a%iunilor +nite9 iar statele care nu sunt .e."re ale or5aniza%iei
tre"uie s! ac%ioneze /n confor.itate cu aceste 'rinci'ii 'entru a .en%ine 'acea ;i securitatea
interna%ional!. @ot de(eni .e."re ale O.*.+. toate statele care la reco.andarea Consiliului
de &ecuritate au fost acce'tate de c!tre Adunarea )eneral!9 consider:ndu?se c! /nde'linesc
condi%iile cu'rinse /n C6art!.
Fn structura sa9 O*+ cu'rinde ;ase or5anis.e 'rinci'ale. @ri.ul dintre acestea este
Adunarea )eneral!9 care9 co.'us! fiind din toate statele .e."re9 e7ercit! func%iile de
su'ra(e56ere sau control9 financiare9 ;i oricare alte func%ii o'%ionale referitoare la orice alt
as'ect care face 'arte din do.eniul de a'licare al Cartei O*+.
19
Rolul 'rinci'al al Adun!rii )enerale este de a discuta 'ro"le.e ;i de a face
reco.and!ri9 nea(:nd 'uterea de a 'une /n a'licare rezolu%iile sale9 sau de a o"li5a statele
s! ac%ioneze /ntr?un anu.it fel9 dar9 cu toate acestea9 reco.and!rile adun!rii sunt
indicatorul o'iniei interna%ionale ;i re'rezint! autoritatea .oral!a co.unit!%ilor na%iunilor.
Alte func%ii ale acestui or5an suntK ad.iterea de noi .e."riQ selectarea .e."rilor
Consiliului Econo.ic ;i &ocial9 a .e."rilor ne'er.anen%i ai Consiliului de &ecuritate ;i ai
Consiliului de Tutel!Q su'ra(e56erea acti(it!%ilor altor or5anis.e ale O.*.+. de la care
Adunarea 'ri.e;te ra'oarte9 ;i 'artici'area la ale5erile >udec!torilor de la Curtea
Interna%ional! de Busti%ie ;i la selec%ia &ecretarului )eneral.
20
Datorit! co.'onen%ei sale 'lenare9 'oate a"orda at:t .arile 'ro"le.e cu care se
confrunt! societatea interna%ional! c:t ;i c6estiuni referitoare la .odul /n care se
or5anizeaz! ;i func%ionez! or5aniza%ia. Deoarece 'oate s! discute orice 'ro"le.! care %ine
de co.'eten%a O*+9 este c6e.at! s! ac%ioneze de fiecare dat! c:nd 'acea ;i securitatea
interna%ional! este a.enin%at!9 e7ce'%ie f!c:nd cazurile /n care /n anu.ite situa%ii9 Consiliul
de &ecuritate /;i e7ercit! func%iile atri"uite de Cart!.
21

19
I"ide.
20
I"ide.9 '.117
21
EncEclo'edia 4ritannica online9 United Nations History and Development9 '.109
6tt'KLLHHH."ritannica.co.LE4c6ecJedLto'icL#1#2#L+nited?*ations?+*9 accesat la data de 28.01.2012
10
A;adar9 Adunarea )eneral!9 este /n;tiin%at! la fiecare sesiune9 de c!tre &ecretarul
)eneral al or5aniza%iei9 asu'ra tuturor 'ro"le.elor ce %in de .en%inerea '!cii ;i securit!%ii
interna%ionale ;i care se re5!sesc /n e7a.inarea Consiliului de &ecuritate.
22

Adunarea este con(ocat! anual9 uneori 'ut:ndu?se or5aniza ;i sesiuni s'eciale ori de
ur5en%! 'e te.e de interes s'ecific. Fn fiecare an se ale5e un nou 're;edinte9 dintre cele
cinci 5ru'uri re5ionale ale statelor. 2a /nce'utul fiec!rei sesiuni ordinare9 e7ist! o dez"atere
5eneral!9 /n care to%i .e."rii 'ot 'artici'a ;i ridica orice 'ro"le.! de interes
interna%ional.
23
Cu toate acestea9 o cantitate considera"il! de .unc! este dele5at! la ;ase
co.isii 'rinci'aleK
dezar.are ;i securitate interna%ional!9
econo.ic! ;i financiar!9
social9 cultural ;i u.anitar
'olitice s'eciale ;i de decolonizare9
ad.inistrati(e ;i "u5etar9
>uridic
Carta O*+ acord!9 Consiliului de &ecuritate9 'rinci'ala res'onsa"ilitate /n
.en%inerea '!cii ;i a securit!%ii interna%ionale. Consiliul se 'oate reuni de ori c:te ori e7ist!
a.enin%!ri la adresa '!cii .ondiale9 iar9 confor. Cartei9 toate deciziile acestui or5an
tre"uie /nde'linite ;i a'licate de c!tre toate statele .e."re O*+.
2
Ini%ial Consiliul de &ecuritate a fost for.at din 11 .e."ri9 cinci 'er.anen%i ;i ;ase
ne'er.anen%i9 ace;tia din ur.! fiind ale;i de c!tre Adunarea )eneral! 'entru doi ani. De la
/nce'ut9 .e."rii ne'er.anen%i ai Consiliului de &ecuritate au fost ale;i 'entru a da
re'rezentare la anu.ite re5iuni sau 5ru'uri de state. O .odificare a Cartei O*+9 din 19#1
a crescut nu.!rul de .e."rii din Consiliu de la 11 la 119 nu.!rul .e."rilor 'er.anen%i
r!.!n:nd acela;i9 res'ecti( cinci9 /n ti.' ce nu.!rul .e"rilor ne'er.anen%i a crescut cu
'atru locuri. Ae."rii 'er.anen%i sunt re'rezenta%i de ur.!toarele %!riK C6ina9 $ran%a9
$edera%ia Rus!9 Re5atul +nit al Aarii 4ritanii ;i &tatele +nite ale A.ericii ;i 'ute. s'une
c! sunt cei .ai i.'ortan%i.
21
22
Re.ulus *ea5u9 op.cit.9 '.9
23
I"ide.
2
Ti.ofte Claudia &i.ona9 op. cit.9 '.121
21
I"ide.9 '.122
11
Ae."rii ne'er.anen%i sunt ale;i astfel /nc:t s! realizeze o re'rezentare ec6ita"il!
re5ional!9 cinci .e."ri care 'ro(in din Africa sau Asia9 unul din Euro'a de Est9 doi din
A.erica 2atin!9 ;i doi din Euro'a de Gest sau din alte zone. Cinci dintre cei 10 .e."ri
ne'er.anen%i sunt ale;i /n fiecare an de c!tre Adunarea )eneral! 'entru un ter.en de doi
ani9 ;i cinci se retra5 /n fiecare an. @re;edin%ia este de%inut!9 'rin rota%ie de c!tre fiecare
.e."ru9 'entru o 'erioad! de o lun!.
2#
$iecare .e."ru al Consiliului de &ecuritate are dre'tul la un (ot9 iar deciziile
tre"uie luate cu 9 (oturi afir.ati(e din 11. C6estiuni de fond9 cu. ar fi anc6eta unui liti5iu
sau a'licarea de sanc%iuni9 necesit!9 de ase.enea9 nou! (oturi 'oziti(e9 inclusi( a celor
cinci .e."ri 'er.anen%i care de%in dre't de (eto. Dar un (ot ne5ati( de la oricare .e."ru
'er.anent9 res'in5e rezolu%ia9 ceea ce constituie dre'tul de (eto. Aulte rezolu%ii au 'ri.it
(eto?ul de la .e."rii 'er.anen%i9 iar altele nu au fost 'ro'use niciodat! deoarece ar fi f!cut
o"iectul unui (eto. Totu;i9 /n a doua >u.!tate a anilor 909 folosirea acestui dre't de (eto a
sc!zut9 la a'ro7i.ati( o dat! 'e an9 iar /n 'erioada 2000?200 dintr?un total de 9 (eto?uri9 8
au fost e7ercitate de c!tre &+A. Fn 'ractic!9 /ns!9 un .e."ru 'er.anent 'oate s! se a"%in!
la (otarea unei rezolu%ii9 f!r! a afecta (aliditatea deciziei. A"%inerea este o o'%iune 'e care
unii .e."rii 'er.anen%i o folosesc 'entru a?;i e7'ri.a /ndoielile asu'ra rezolu%iei9 dar f!r!
a o res'in5e. +n e7e.'lu aici 'ut:nd fi C6ina9 care se a"%ine cu re5ularitate deoarece de
cele .ai .ulte ori /;i rezer(! dre'tul de (eto 'entru 'ro"le.ele care /i afecteaz! /n .od
direct 'ro'ria securitate.
27
Deoarece Consiliul de &ecuritate necesit! func%ionarea /n .od continuu9 fiecare stat
.e."ru este re'rezentat /n orice .o.ent9 la sediul O*+ din *eH IorJ CitE.
Orice %ar!9 c6iar dac! aceasta nu este .e."r! a O*+9 'oate aduce /n aten%ia
Consiliului de &ecuritate un liti5iu. Atunci c:nd e7ist! o 'l:n5ere9 'ri.a dat! Consiliu este
'ri.ul or5anis. care analizeaz! 'osi"ilitatea unei .odalit!%i de rezol(are 'a;nic! a
dis'utei. Fn cazul /n care Consiliul constat! c! e7ist! o a.enin%are real! la adresa '!cii9 o
/nc!lcare a '!cii sau un act de a5resiune Oastfel cu. este definit de articolul 39 din Carta
O*+P9 se 'oate a'ela la .e."rii O*+ /n (ederea a'lic!rii de sanc%iuni di'lo.atice sau
2#
I"ide.
27
I"ide.9 '.123
12
econo.ice. Dac! aceste .etode se do(edesc inadec(ate9 Carta O*+ 'er.ite Consiliului de
&ecuritate s! ia .!suri .ilitare /.'otri(a %!rii ofensatoare.
28
Totodat!9 un stat care este .e."ru al Or5aniza%iei *a%iunilor +nite9 dar nu ;i al
Consiliului de &ecuritate 'oate 'artici'a9 f!r! dre't de (ot la discu%ii9 atunci c:nd Consiliul
consider! c! interesele acestei %!ri sunt afectate. A."ii9 .e."rii 'er.anen%i ;i .e."rii
ne'er.anen%i9 /n cazul /n care sunt 'arte a unui liti5iu9 sunt in(ita%i s! ia 'arte la discu%iile
Consiliului dar f!r! dre't de (ot.
29

Consiliul de &ecuritate are o 'utere foarte .are /n ceea ce 'ri(e;te definirea
e7isten%ei ;i naturii a.enin%!rilor la adresa securit!%ii9 /n structurarea r!s'unsului la acest!
a.enin%are ;i totodat! /n a'licarea deciziilor sale 'rin directi(e o"li5atorii c!tre .e."rii
O*+. Cu toate acestea9 Consiliul are o 'utere li.itat! /n dou! as'ecte .a>ore9 a."ele9
reflect:nd for%a su(eranit!%ii statale /n siste.ul interna%ional. @e de o 'arte9 deciziile
Consiliului de &ecuritate de'ind /n /ntre5i.e de interesele statelor .e."re9 iar a."asadorii
care re'rezint! acele state nu 'ot .odifica o rezolu%ie a Consiliului f!r! a a(ea .ai /nt:i o
autoriza%ie din 'artea 5u(ernelor lor. @e de alt! 'arte9 cu toate c!9 rezolu%iile Consiliului de
&ecuritate sunt9 teoretic9 o"li5atorii 'entru to%i .e."rii9 /n realitate9 statele .e."re
/ncearc! deseori s! e(ite sau s! /."l:nzeasc! efectul acestora. Conce'ut 'entru a fi locul
'rinci'al de /nt:lnire al O*+ 'entru discutarea 'ro"le.elor interna%ionale econo.ice ;i
sociale9 Consiliul Econo.ic ;i &ocial OECO&OCP9 conduce ;i coordoneaz! acti(it!%ile
econo.ice9 sociale9 u.anitare ;i culturale ale O*+ ;i ale a5en%iilor sale s'ecializate.
ECO&OC este /.'uternicit! s! reco.ande ac%iuni la ni(el interna%ional cu 'ri(ire la
as'ectele econo.ice ;i socialeQ s! 'ro.o(eze res'ectul uni(ersal 'entru dre'turile o.ului
;i s! lucreze 'entru coo'erarea la ni(el .ondial 'ri(ind s!n!tatea ;i educa%ia. Totodat!9
ECO&OC efectueaz! studii ;i for.uleaz! rezolu%ii9 reco.and!ri9 con(en%ii ;i coordoneaz!
acti(it!%ile ale di(erselor 'ro5ra.e ;i a5en%ii s'ecializate ale O*+. Cele .ai .ulte dintre
lucr!rile ECO&OC se efectueaz! /n co.isii func%ionale 'e te.e cu. ar fi dre'turile o.ului9
narcotice9 'o'ula%ia9 dez(oltarea social!9 statistici9 statutul fe.eilor9 ;tiin%a ;i te6nolo5ia.
Consiliului su'ra(e56eaz!9 de ase.enea9 co.isiile re5ionale 'entru Euro'a9 Asia ;i @acific9
de Gest Asia9 A.erica 2atin! ;i Africa.
30
28
I"ide.9 '.127
29
I"ide.
30
I"ide.9 '.13
13
Ini%ial9 ECO&OC a fost for.at! din re'rezentan%i din 18 de %!ri9 dar 'rin
.odific!rile Cartei din 19#1 ;i /n 197 s?a a>uns la nu.!rul de 1 de .e."ri. Ace;tia sunt
ale;i 'entru trei ani9 de c!tre Adunarea )eneral!. @atru dintre cei cinci .e."ri 'er.anen%i
ai Consiliului de &ecuritate9 &tatele +nite9 Aarea 4ritanie9 Rusia9 ;i $ran%a9 au fost
continuu realese9 deoarece acestea finan%eaz! cea .ai .are din "u5etul ECO&OC. Deciziile
din cadrul Consiliului Econo.ic ;i &ocial sunt luate 'rin (ot cu .a>oritate si.'l!.
31
Consiliul de Tutel!9 a fost creat 'entru a asi5ura su'ra(e56erea interna%ional! a unui
nu.!r de 11 teritorii aflate su" tutel! ;i ad.inistrate de ;a'te state .e."re. De ase.enea s?
au asi5urat toate .!surile necesare /n (ederea 're5!tirii teritoriilor res'ecti(e 'entru
inde'enden%! ;i auto?5u(ernare. @:n! /n anul 1999 toate teritoriile ;i?au o"%inut
inde'enden%a sau auto?5u(ernarea9 fie 'rin state se'arate fie 'rin al!turarea la state (ecine
inde'endente. +lti.ul care a f!cut acest lucru9 a fost9 teritoriul su" Tutela al Insulelor
@acifice R @alau9 care a fost ad.inistrat de &+A ;i a de(enit al 181?lea .e."ru al O*+.
Fnde'linindu?;i astfel .isiunea9 Consiliul de Tutel!9 este alc!tuit azi din cei cinci .e."ri
'er.anen%i ai Consiliului de &ecuritate9 a.end:ndu?;i re5ulile de 'rocedur! astfel /nc:t s!
se 'oat! /ntruni doar c:nd ocazia o cere.
32
Curtea Interna%ional! de Busti%ie9 cunoscut! ;i su" nu.ele de Curtea Aondial!9 este
'rinci'alul or5anis. >udiciar al *a%iunilor +nite. Ideea cree!rii unui or5anis. >udiciar
interna%ional care s! ar"itreze dis'utele interna%ionale9 a a'!rut /n ti.'ul conferin%ei care a
a(ut loc la Ca5a /n 1899. Aceast! institu%ie a fost inclus! /n cadrul 2i5ii *a%iunilor /n 19199
su" titulatura Curtea @er.anent! de Busti%ie Interna%ional! O @CIBP9 denu.irea actual! fiind
ado'tat! o dat! cu fondarea O.*.+. /n 191.
33
Cei 11 >udec!tori ai Cur%ii sunt ale;i de c!tre Adunarea )eneral! ;i Consiliul de
&ecuritate9 nee7ist:nd doi >udec!tori care s! fie cet!%eni ai aceluia;i stat. Deciziile sunt luate
'rin (ot inde'endent ;i si.ultan. Budec!torii sunt ale;i 'e un .andat de nou! ani9 ;i sunt
eli5i"ili 'entru a fi reale;i du'! ter.inarea .andatului. Curtea dez"ate dis'utele dintre state
/n "aza 'artici'!rii (oluntare a statelor i.'licate /n liti5iu9 iar dac! un stat decide s! ia 'arte
31
EncEclo'edia 4ritannica9 United Nations History and Development9 '.119
6tt'KLLHHH."ritannica.co.LE4c6ecJedLto'icL#1#2#L+nited?*ations?+*9 accesat la data de 28.01.2012
32
Ti.ofte Claudia &i.ona9 op.cit.9'.131
33
International Court of Bustice9 6tt'KLLHHH.ic>?ci>.or5L6o.e'a5eLinde7.'6'=lan5Sen9 accesat la data de
28.01.2012
1
la 'rocedurile cur%ii9 este o"li5at s! se su'un! rezolu%iilor acesteia. +n alt rol 'e care Curtea
/l are este de a e.ite o'inii consultati(e c!tre O*+ ;i a5en%iile s'ecializate ale acesteia.
3
&ecretariatul se ocu'! de 'artea ad.inistrati(! a *a%iunilor +nite9 'e "aza
.andatului a'ro"at de c!tre Adunarea )eneral! dar ;i a deciziilor Consiliului de &ecuritate
;i ale altor or5anis.e O*+. 2a conducerea &ecretariatului se afl! &ecretarul )eneral9 care
are sarcina de asi5urare a .ana5e.entului 5eneral. Este alc!tuit din de'arta.ente ;i oficii
a(:nd a'ro7i.ati( 7100 de an5a>a%i care 'ro(in dintr?un nu.!r de 170 de %!ri.
31

Or5aniza%ia *a%iunilor +nite9 'rin inter.ediul di(erselor a5en%ii9 este i.'licat! /ntr?
un (ast 'roces de /."un!t!%ire a condi%iilor de (ia%! la ni(el .ondial. @rintre acti(it!%ile
sale 'ot fi distinseK 'ro.o(area dez(olt!rii9 'ro.o(area de.ocra%iei9 'ro.o(area
dre'turilor o.ului9 .en%inerea '!cii ;i securit!%ii9 'rotec%ia .ediului9 oferirea de solu%ii
>udiciare /n dis'ute interna%ionale .a>ore9 reducerea .ortalit!%ii infantile9 co."aterea
sc6i."!rilor cli.atice9 lu'ta /.'otri(a teroris.ului.
3#
3
I"ide.
31
Ti.ofte Claudia &i.ona9 op.cit9'.139
3#
EncEclo'edia 4ritannica9 United Nations History and Development9 '.189
6tt'KLLHHH."ritannica.co.LE4c6ecJedLto'icL#1#2#L+nited?*ations?+*9 accesat la data de 28.01.2012
11
Ca!"#$%$ II
D*+,'!*'*a +!"%a4!!$#' ,#)3$!,"%a$*
/.& E$*5*)"*$* 2*3!)!"#'!! a$* +!"%a4!!$#' ,#)3$!,"%a$*
Tr!i. /ntr?un secol /n care co.'le7itatea .ediului de securitate deter.in!
ree(aluarea conce'telor clasice ale teoriei rela%iilor interna%ionale. Astfel9 asi.etria ;i
5estionarea crizelor 'ar a fi cele .ai folosite conce'te /n analiza e(eni.entelor din sfera
rela%iilor interna%ionale9 /ns!9 cu toate acestea9 nu 'ute. i5nora conce'tele clasice9 'recu.K
tensiunea9 criza9 conflictul ;i r!z"oiul. Tranzi%ia de la starea de tensiune la cea de conflict
este un 'roces ce 'recede .a>oritatea sc6i."!rilor dra.atice ale .ediului de securitate9 fie
'oziti(e9 fie ne5ati(e9 iar un e7e.'lu fiind ,oso(o O1999P.
37
/.&.& T*)+!%)*a
Acestea se caracterizeaz! /n senti.ente de ostilitate ce nu sunt .anifestate direct9
fiind cauzate de e7isten%a unor dezec6ili"re /ntre ele.ente sau tendin%e o'use. DacT ne
ra'ortT. la interese ca (ectori de 'utere9 atunci un s'a%iu al intereselor 'oate fi definit ca
un s'a%iu al conflictelor. +n s'a%iu al conflictelor nu este /n .od necesar un s'a%iu /n care
au loc conflicte9 ci un s'a%iu caracterizat de 'osi"ilitatea e7isten%ei unor (ectori o'u;i ce
creeazT tensiuni.
38
37
Teodor $runzeti9 onflict i ne!ociere "n relaii internaionale9 Editura +ni(ersit!%ii *a%ionale de A'!rare
Carol I9 20119'.1
38
I"ide.
1#
/.&./ C'!8a
Fn 'ractica rela%iilor interna%ionale ter.enul de criz! se utilizeaz! 'entru a dese.na
.o.entele de tensiune dintre state9 /n descrierea dificult!%ilor econo.ice 'ersistente9 a
'r!"u;irii unei ci(iliza%ii sau a de5rad!rii continue a .ediului /ncon>ur!tor. Totodat!9
ter.enul este folosit 'entru a descrie anu.ite sc6i."!ri ce au loc 'e o 'erioad! de ti.'
foarte scurt! sau foarte /ndelun5at!.
39
Ori5inea cu(:ntului criz! se re5!se;te /n 5reaca
antic!9 'entru conte.'oranii lui @laton9 (er"ul 8Jrinein< a(:nd sensul de 8a >udeca<9 8a
discri.ina< sau de 8a decide<. Cu(:ntul 5rec 8Jrisis<9 care se traduce 'rin >udecat! sau
decizie9 se transfor.! cu ti.'ul9 fiind 'reluat /n latina .edie(al! unde de(ine 8crisin<9 a'oi
8crisis<9 ulterior a>un5:ndu?se la ter.enul 'e care /l utiliz!. ;i /n ziua de azi9 ;i anu.e
8criz!<.
0
Bean 2ouis Dufour ne arat! fa'tul c!9 esen%a eti.olo5iei cu(:ntului rezid! din
no%iunea de decizie9 deoarece9 /n centrul oric!rei defini%ii9 al /n%ele5erii utile ;i ri5uroase a
feno.enului de criz!9 fi5ureaz! aceast! o"li5a%ie de a decide. Ceea ce /nsea.n! c! f!r!
necesitatea lu!rii unei decizii ;i9 'rin ur.are9 f!r! o >udecat! 'reala"il!9 criza nu e7ist!.
1
Al%i autori consider! c! e7ist! trei ni(eluri de .anifestare a crizei9 'ri.a fiind considerat!
criza 8siste.atic!<9 'rin care sta"ilitatea siste.ului interna%ional este 'us! /n 'ericolQ a
doua cea 8a confrunt!rii dintre actori< Oatunci c:nd doi sau .ai .ul%i actori sunt i.'lica%i
/n crearea ;i dez(oltarea crizei9 i.'lic:ndu?i nu.ai 'e ace;tiaPQ iar cea de?a treia9 8de
decizie<9 are loc atunci c:nd analiza se focalizeaz! asu'ra unui sin5ur actor9 care 'oate fi /n
anu.ite cazuri un stat.
2

@rintre nu.eroasele defini%ii date crizei 'ute. a.inti 'e cele ale lui C.$. Cer.an ;i
ale lui Bean?2ouis Dufour. @ri.ul dintre ace;tia define;te criza dre't o situa%ie /n care sunt
a.enin%ate o"iecti(ele de interes .a>or ale unit!%ii de decizie9 ti.'ul la dis'ozi%ie 'entru
luarea ;i i.'le.entarea deciziei este restr:ns9 iar .e."rii unit!%ii de decizie sunt sur'rin;i
de fa'tul c! aceasta a a(ut loc. Cer.an arat! c!9 defini%ia se ra'orteaz! la .odul su"iecti(
/n care unitatea de decizie 'erce'e e7isten%a unei crize. Bean?2ouis Dufour define;te criza
39
Teodor $runzeti9#oluionarea crizelor internaionale $i%loace militare i nemilitare9 Institutul
Euro'ean9200# '. 8
0
I"ide.9 '.10
1
Bean?2ouis Dufour9 rizele &nternaionale De la 'ei%in!()*++, la -osovo()***,9 Editura Corint9 4ucure;ti9
20029 '. 13
2
I"ide.
17
ca fiind un .o.ent de ru'tur! /n interiorul unui siste. or5anizat. Ea i.'lic! o"li5a%ia
factorilor decizionali de a?;i defini o 'ozi%ie9 fie /n fa(oarea conser(!rii9 fie 'entru
transfor.area siste.ului dat9 /n 'ers'ecti(a /ntoarcerii sale la ec6ili"ru.
3

Clasificarea crizelor interna%ionale se 'oate realiza du'!K do.eniul /n care se
.anifest!Q ori5inile ;i cauzele declan;atoareQ s'a%iul /n care se .anifest! ;i nu.!rul de '!r%i
i.'licateQ .odul de .anifestre /n intensitateQ resursele 'e care le i.'lic!. Uin:nd cont de
do.eniul /n care se .anifest!9 crizele 'ot fi de natur! 'oliticT di'lo.aticT9 econo.icT9
socialT9 financiarT9 .ilitarT9 infor.a%ionalT9 ecolo5icT9 ener5eticT ;i u.anitarT. Ori5inile ;i
cauzele declan;atoare9 ofer! ur.!toarea clasificareK crize 'ro5resi(e9 crize su"ite ;i crize
(oluntare sau fortuite9 iar s'a%iul /n care se .anifest! ;i nu.!rul de '!r%i i.'licate le
clasific! /n crize locale crize na%ionale9 crize "ilaterale9 crize re5ionale ;i crize
interna%ionale. Fn func%ie de .odul de intensitatea .anifest!rii9 e7ist! crize (iolente ;i crize
latente9iar /n func%ie de resursele 'e care le i.'lic! 'ot fi decelate crizele de resurse
u.aneLde.o5raficT9 crizele de .aterii 'ri.e9 crizele financiar?"ancare9 crizele ener5etice.

Criza9 definit! ca fiind o stare de ru'tur! /n rela%iile dintre state9 'oate dura s!'t!.:ni sau
c6iar luni e(olu:nd /n func%ie de 6ot!r:rile luate ;i de circu.stan%e. Din 'unct de (edere
teoretic9e7ist!9 'atru faze ce structureaz! /n 5eneral o criz! interna%ional! ;i anu.eK'recriza9
escaladarea9 destinderea ;i i.'actul.
1
2u:nd cele 'atru faze 'e r:nd 'ute. o"ser(a c! cea dint:i9 'recriza9 'resu'une
interac%iunea conflictual! a doi sau .ai .ul%i actori la un ni(el sc!zut9 fiind o 'erioad! de
tensiune anor.al! dar li.itat!. Actorii i.'lica%i nu au inten%ii 6otTr:t ostile sau a5resi(e ;i
'referT ca 'rin .i>loace 'a;nice9 'rin dialo5 ;i ne5ociere9 sT se a>un5T la o /n%ele5ere.
Totu;i9 dacT nu este 5estionatT cores'unzTtor9 'recriza 'oate 5enera "rusc ru'tura dintre
actori. Aceast! ru'tur! 'oate inter(eni su" trei as'ecte9 ;i anu.eK o ac%iune ostil!9 ca de
e7e.'lu inter(en%ia asu'ra unui teritoriuQ un e(eni.ent desta"ilizator ca de e7e.'lu
asasinarea unui ;ef de stat sau o .odificare a .ediului interna%ional ca ur.are a unei
declara%ii unilaterale sau decizii a Consiliului de &ecutitate.
#
3
Teodor $runzeti9 onflict i ne!ociere "n relaii internaionale9 Editura +ni(ersit!%ii *a%ionale de A'!rare
Carol I9 20119'.11

I"ide.
1
Bean?2ouis Dufour9 op.cit.9 '.20
#
I"ide.9 '.22
18
Fn faza de escaladare9 ec6ili"rul siste.ului interna%ional sau al unui su"siste.
re5ional 'are 5ra( co.'ro.is9 iar riscul unui r!z"oi cre;te considera"il9 trecerea de la o
situa%ie la alta fiind9 deo'otri(! lesnicioas! ;i de te.ut. Toate e(eni.entele care se succed
conduc la a5ra(area situa%ieiK declara%ii ale oa.enilor de stat9 .anifest!ri na%ionaliste9
de.onstra%ii .ilitare sau un ulti.atu. fa%! de un actor considerat inad.isi"il. Trecerea de
la criz! la r!z"oi /ntre state 'oate fi fa(orizat! de 'atru condi%ii ;i anu.eK c:nd sta"ilitatea
intern! a unuia sau .ai .ulte state este de natur! s! deter.ine declan;area unui r!z"oiQ
c:nd un stat se consider! atacat sau a.enin%at /n ceea ce acesta consider! esen%ial 'entru
e7isten%a sau su'ra(ie%uirea saQ ;i9 nu /n ulti.ul r:nd9 c:nd 5eo5rafia >oac! 'ro'riul rol /n
acest! dina.ic! O'ro7i.itatea teritorial!P.
7

Fn cea de?a treia faz!9 destinderea9 intensitatea ra'orturilor dintre state descre;te
considera"il9 'refi5ur:ndu?se un ec6ili"ru. Riscul unei confrunt!ri ar.ate se reduce
si.%itor9 iar factorii decizionali /;i (!d di.inuat! ca'acitatea lor de a /ntre(edea 'ericole.
Ti.'ul 'reseaz! .ai 'u%in ca /nainte9 r!z"oiul rede(ine doar 'oten%ial.
8
I.'actul crizei /l constituie efectele l!sate de aceasta9 consecin%ele ;i re'ercursiunile
sale /n 'erioada de du'! /nc6eierea 'ro'riu?zis! a crizei. Ra'orturile dintre 'rota5oni;ti se
reiau ;i se constat! o stare de ec6ili"ru9 de nor.alitate9 iar riscul unui r!z"oi descre;te ':n!
a>un5e la un ni(el razona"il. Cu toate acestea9 o criz! care se /nc6eie cu succesul unuia ;i
e;ecul altuia9 se afl! /ntr?un co.'ro.is a."i5uu ;i 'oate constitui un risc OtensiuneP.
9
/.&.1 C#)3$!,"%$
+neori9 sensul no%iunii de conflict este redus la conflictul ar.at ;i9 c6iar dac!9 sfera
sa de cu'rindere este .ult .ai lar5!9 de cele .ai .ulte ori conflictul ar.at este identificat
cu r!z"oiul.
10
Conflictele 'ot fi de diferite ti'uri9 /n func%ie de feno.enul /n care au locQ s'a%iul 'e
care /l cu'rindQ zona /n care se desf!;oar! ;i entit!%ile an5a>ateQ calitatea ;i caracteristicile
entit!%ilor an5a>ate ;i nu /n ulti.ul r:nd /n func%ie de intensitate. Dac! e s! ne 56id!. du'!
7
I"ide.9 '.2
8
I"ide.
9
I"ide.9 '.21
10
Teodor $runzeti9 onflict i ne!ociere "n relaii internaionale9 Editura +ni(ersit!%ii *a%ionale de A'!rare
Carol I9 20119'.20
19
feno.enul /n care au loc9 conflictele 'ot fi 'olitice9 econo.ice9 sociale9 infor.a%ionale9
culturale9 financiare9 etnice9 reli5ioase9 .ilitare. &'a%iul 'e care /l cu'rind9 clasific! aceste
conflicte /n 5lo"ale9 continentale9 zonale sau re5ionale9 iar zona /n care se desf!;oar! ;i
entit!%ile an5a>ate le clasific! /n na%ionale9 frontaliere ;i interna%ionale. Clasificate /n func%ie
de calitatea ;i caracteristicile entit!%ilor an5a>ate le /.'arte /n conflicte interetnice9
reli5ioase9 inter sau intraci(iliza%ionale9 interinstitu%ionale ;i sociale. Intensitate9 le 5ru'eaz!
/n conflicte de >oas! intensitate9 de intensitate .edie ;i de .are intensitate.
11
Indiferent de cate5oria din care fac 'arte9 toate aceste conflicte trec 'rin
ur.!toarele eta'e ;i anu.eK 'reconflict9 conflict ;i 'ostconflict. Eta'a 'reconflictual!
cu'rinde9 /n 5eneral9 dou! fazeK deose"irea ;i o'ozi%ia. Deose"irea nu duce totdeauna la
o'ozi%ie9 iar o'ozi%ia nu are ca finalitate totdeauna conflictul. +neori e(olu%ia feno.enului
se li.iteaz! la .en%inerea unui ec6ili"ru dina.ic /ntre co.'onentele care se deose"esc sau
se o'un9 f!r! a se a>un5e la conflict9 /ntruc:t9se ;tie9 conflictul 'resu'une distru5erea
definiti(! a '!r%ilor ;i reconstruc%ia siste.ului sau constituirea unui nou siste.. Aa>oritatea
feno.enelor ;i 'roceselor9 trec:nd 'rin fazele de deose"ire ;i o'ozi%ie9 e(olueaz! s're
conflictualitate9 iar aceasta duce fie la distru5erea9 fie la transfor.area ;i de(enirea
siste.elor care sunt su'use acestor 'rocese. @!r%ile i.'licate au interese9 'referin%e9 (alori
;i o"iecti(e s'ecifice care sunt for.ulate /n cadrul unor 'olitici9 iar confruntarea dintre
'olitici este nor.al!9 ea 'ro(ine din deose"irea care e7ist! /ntre interese ;i e(olueaz!
/ntotdeauna s're o'ozo%ie9 duc:nd adesea la conflict.
12
Eta'a 'ost?conflict cu'rinde .ai .ulte faze9 iar fiecare dintre aceste faze a(:nd o
desf!;urare s'ecific!9 /n func%ie de condi%iile concrete ;i de interesele tuturor actorilor
i.'lica%i. Ele au o durat! .ai .are sau .ai scurt! ;i 'ot duce fie la nor.alitate fie uneori9
la reluarea ostilit!%ilor.
13
@ri.a dintre acestea este cea de deza.orsare a conflictului care este cea .ai
i.'ortant! /n ordinea rezol(!rii 'ro"le.elor care au 5enerat confruntarea. Ea 'resu'une
(oin%a '!r%ilor de /nceta ostilit!%ileQ interesul .arilor 'uteri ;i al %!rilor din zon! de a se
'une ca'!t confrunt!rilot ar.ateQ (oin%a co.unit!%ii interna%ionale de a se i.'lica /n acest
'roces9 de a ne5ocia ;i la ne(oie de a i.'une /ncetarea ostilit!%ilorQ e7isten%a .i>loacelor
11
I"ide.9'.#2
12
I"ide.
13
I"ide.9 '.#
20
care s! 'er.it! o'rirea conflictului ;i e7isten%a unor structuri s'ecializate care s! inter(in!
/n acest 'roces. Ac%iunile care se desf!;oar! /n aceast! faz! 'resu'un ne5ociereaQ
inter.ediereaQ i.'unereaQ inter'unereaQ e."ar5oul econo.icQ "locada na(al!Q interdic%ia
aerian!Q inter(en%ia ne.i>locit!.
1
Cea de?a doua faz! a eta'ei 'ost?conflictuale9 cea de rea"ilitare a '!r%ilor aflate /n
conflict9 este9 /n 5eneral9 o faz! a ne5ocierilor9 .edierii ;i tratati(elor. &e desf!;oar!
acti(it!%i de a.eliorare a tensiunilor dintre '!r%i9 de rezol(are a diferendelor care nu au fost
solu%ionate 'rin conflict sau care au a'!rut /n ur.a o'ririi conflictului. Este o acti(itate
dificil!9 care se desf!;oar! 'e toat! 'erioada 'ost?conflict9 de la o'rirea ostilit!%ilor9 ':n! la
instalarea nor.alit!%ii. Ea se deruleaz! /ns! cu .a7i.! intensitate9 i.ediat du'!
deza.orsarea conflictului9 ;i are ca o"iecti( dezar.area '!r%ilor ;i inte5rarea fo;tilor
co."atan%i /n (ia%a o"i;nuit!. Actorii 'rinci'ali /n acest! eta'! sunt or5anis.ele
interna%ionale ;i for%ele de .en%inere a '!cii9 iar ac%iunile res'ecti(e sunt cu'rinse /n ceea
ce nu.i. o'era%iuni de resta"ilire a '!cii care 'e ur.! se transfor.! /n o'era%iuni de
sta"ilitate9 o'era%iuni de 'ri>in ;i o'era%iuni de .en%inere a '!cii.
11
$aza a treia9 cea de sta"ilizare9 este de'endent! de fazele anterioare ;i 'resu'une
deza.orsarea tuturor ostilit!%ilor9 co."aterea teroris.ului ;i a trafican%ilor9 desf!;urarea
ale5erilor de.ocratice9 transferul de 'utere c!tre autoritatea local! ;i s'ri>inirea %!rii sau
%!rilor /n /nce'erea ;i desf!;urarea reconstruc%iei. Ac%iunilor din acest! faz! se 5ru'eaz! /n
o'era%ii de sta"ilizare9 iar rolul .ilitarilor este de a asi5ura condi%ii 'entru ca structurile
statului s! intre /n func%iune9 s! se constituie for%e ar.ate 'ro'rii ;i s! fie deza.orsate toate
ri(alit!%ile.
1#
+lti.a faz!9 cea de reconstruc%ie ;i re(enire la nor.alitate i.'lic! indeose"i
.i>loace 'olitice9 econo.ice9 infor.a%ionale9 sociale ;i culturale. &e construiesc o"iecti(e
noi9 se ela"oreaz! strate5ii econo.ice ;i sociale9 se re(ine la nor.alitate at:t /n ceea ce
'ri(e;te (ia%a intern! c:t ;i /n rela%iile interna%ionale. O'era%iunile de .en%inere a '!cii se
/nc6eie /n .o.entul c:nd /n zona res'ecti(! s?a re(enit la nor.alitate ;i e7ist! toate
5aran%iile c! nu .ai 'ot fi create condi%ii9 cel 'u%in 'e ter.en .ediu9 'entru reiz"ucnirea
conflictului ar.at.
17
1
I"ide.9 '.#8
11
I"ide.9 '.#7
1#
I"ide.9 '.#9
17
I"ide.9 '.71
21
/.&.4 R.8A#!%$
R!z"oiul re'rezint! .anifestarea /ntr?un .od (iolent a unui conflict /n care 'ot fi
identificate cel 'u%in dou! for%e co."atante9 iar confor. o'iniei lui Carl (on ClausseHitz9
Nr!z"oiul este o acti(itate social! care i.'lic! .o"ilizarea ;i or5anizarea oa.enilor /n
sco'ul de a co.ite (iolen%e ;i antrenez! re5ularizarea unor anu.ite ti'uri de rela%ii
sociale<.
18
/./ M!6$#a,* 2* +#$%4!#)a'* a7)!,. a ,#)3$!,"*$#' 2!)"'* +"a"*.
@rinci'iul care st! la "aza solu%ion!rii /ntr?un .od 'a;nic al conflictelor dintre state
este rezultatul unei /ndelun5i e(olu%ii istorice a rela%iilor dintre state ;i totodat! al
dez(olt!rii ;i 'erfec%ion!rii continue a institu%iilor ;i a nor.elor de dre't interna%ional.
19
O dat! cu /nfiin%area 2i5ii *a%iunilor9 s?au re5le.entat o serie de instru.ente >uridice
interna%ionale9 care au dus /n cele din ur.! la 'rinci'ul nerecur5erii la for%! ;i la
a.enin%area cu for%a9 a(:nd caracter de nor.a! i.'erati(!. @ri.ele /ncerc!ri de scoatere a
r!z"oiului /n afara le5ii au fost /n 'erioada inter"elic!9 /ntr?o for.! inci'ent!9 'rinci'iul
nea5resiunii 'rin .i>loace 'a;nice de rezol(area a ne/n%ele5erilor dintre state.
#0
Fn articolul 29 'ara5raful 3 ;i Carta O*+ ne 'rezint! aceste 'rinci'ii ca fiind
funda.entale 'entru dre'tul interna%ional9 iar rezol(area 'e cale 'a;nic! a diferendelor
fiind sin5ura ad.is! de dre'tul interna%ional 'u"lic.
Ai>loacele 'a;nice de solu%ionare a conflictelor interna%ionale se 'ot /.'!r%i /n
dou! .ari cate5orii9 ;i anu.eK .i>loace di'lo.atice ;i .i>loace >urisdic%ionale. Din
cate5oria .i>loacelor di'lo.atice fac 'arte ne5ociereaQ "unele oficiiQ .ediereaQ anc6eta
interna%ional! ;i concilierea interna%ional!9 iar din cate5oria .i>loacelor >urisdic%ionale fac
'arte ar"itra>ul interna%ional ;i >usti%ia interna%ional!. Dintre toate aceste .i>loace9 nu.ai
ne5ocierile se 'ot desf!;ura direct /ntre statele aflate /n conflict9 celelalte .i>loace necesit!
18
Carl (on C2A+&&E-IT39 Despre Rzboi9 Antet9 @ra6o(a9 2i'seste an9 '.9
19
)r. )ea.anu9 Drept international contemporan9 ed. a II?a9 (ol.I9 Editura didactica si 'eda5o5ica9 4ucuresti9
19719 '.198
#0
I"ide.
22
inter(en%ia unui ter% care 'oate fi ori un stat9 ori o or5aniza%ie interna%ional! ori o
'ersonalitate oficial!.
#1
*e5ocierea este un .i>loc di'lo.atic9 totodat! unul dintre cele .ai (ec6i ;i .ai
utilizate .oduri de solu%ionare 'a;nic! a diferendelor dintre state. *u necesit! inter(en%ia
unui ter% deoarece este (or"a des're tratati(e care se desf!;oar! /ntre statele aflate /n
conflict /n (ederea a>un5erii la o /n%ele5ere 'entru /nc6eierea diferendului.
4unele oficii re'rezint! de.ersul /ntre'rins 'e l:n5! statele aflate /n conflict de
c!tre un ter% care 'oate fi un stat sau o or5aniza%ie interna%ional!. @oate fi din 'ro'ria
ini%iati(! sau la cererea '!r%ilor9 iar sco'ul 'ri.ordial este acela de a con(in5e statele aflate
/n liti5ii s! /;i rezol(e 'ro"le.ele 'e calea ne5ocierilor di'lo.atice. @ute. s'une c!
func%iile ;i tr!s!turile acestora sunt si.ilare cu cele ale ne5ocierilor9 "unele oficii ur.!rind
doar /nce'erea sau reluarea ne5ocierilor9 /nc6ei:ndu?se /n .o.entul /n care '!r%ile se
a;eaz! la .asa tratati(elor.
#2
+n alt .i>loc di'lo.atic de solu%ionare 'a;nic! a diferendelor dintre state /l
re'rezint! .edierea care /nsea.n! 'artici'area acti(! a ter%ului /n ne5ocieri9 acesta 'ut:nd
s! ofere 'ro'uneri ;i de ase.enea sfaturi /n (ederea solu%ion!rii 'a;nice a conflictului.
#3
Fn anc6eta interna%ional!9 ter%ul este constituit din co.isii de anc6et! care se
alc!tuie;te 'e "aza unui acord /ntre '!r%ile aflate /n conflict9 acestea din ur.! fiind o"li5ate
s! ofere orice infor.a%ie necesar! acti(it!%ii co.isiei de anc6et!. Fn final9 co.isia
interna%ional! de anc6et! /;i finalizeaz! ac%iunea 'rintr?un ra'ort?concluzii ado'tate cu
.a>oritatea (oturilor .e."rilor9 ra'ort 'rezentat '!r%ilor aflate /n diferend9 care 'ot s! %in!
sau s! nu %in! sea.a de concluziile co.isiei.
#
Concilierea interna%ional! este o co."ina%ie /ntre .ediere ;i anc6et! deoarece
con%ine anu.ite ele.ente care se 5!sesc la acestea dou!. Tr!s!tura 'ro'rie a concilierii este
re'rezentat! de in(esti5area cauzelor dis'utei9 realizat! de c!tre un or5an inde'endent ;i nu
de c!tre un ter% care ac%ionez! ca .ediator. Fntre '!r%ile aflate /n diferend ;i acest or5anis.
inde'endent tre"uie s! e7iste o str:ns! le5!tur! deoarece cel din ur.! for.uleaz! 'ro'uneri
asu'ra c!rora '!r%ile tre"uie s! se 'ronun%e.
#1

#1
I"ide.9 '.199
#2
Aircea Aali%a9 .ocuri pe cena lumii. onflicte, ne!ocieri, diplomaie9 Editura C.C. 4ecJ9 4ucure;ti9 20079
'.20
#3
I"ide.9 '.2
#
I"ide.9 '.32
#1
I"ide.9 '.0
23
Cea de?a doua cate5orie de .i>loace folosite /n solu%ionarea 'a;nic! a conflictelor
interna%ionale sunt .i>loacele >urisdic%ionale care au /n co.'onen%a lor diferite instru.ente.
@ri.ul dintre acestea /l re'rezint! ar"itra>ul interna%ional9 iar recur5erea la acest
.i>loc 'resu'une ca dou! state aflate /n liti5iu s! confere unui or5an ter%9 >udec!tori9
instan%! ad?6oc9 dese.nat! de co.un acord9 co.'eten%a 'entru a solu%iona conflictul.
Ar"itra>ul interna%ional are un caracter >udiciar9 deoarece necesit! e7isten%a unui or5an
ar"itral care tre"uie s! 'ronun%e o 6ot!r:re >udec!toreasc! o"li5atorie confor. 'rinci'iului
'acta sunt ser(anda Oacordurile tre"uie res'ectatePQ un caracter consensual9 acordul '!r%ilor
fiind a"solut necesar 'entru recur5erea la ar"itra>Q caracter li.itat ;i un caracter su'lu9
'rocedurile sta"ilindu?se 'e "aza unor re5uli si.'le care de'ind de re5ulile co.'ro.isului
;i de calitatea ar"itrilor. Du'! Cel De?al Doilea R!z"oi Aondial9 ar"itra>ul interna%ional ;i?a
restr:ns sfera ;i do.eniile de a'licare. Totu;i anu.ite 'ro"le.e referitoare la ar"itra> au
/nce'ut /n acea 'erioad! s! intre /n Co.isia de dre't interna%ional a O*+9 care /n 1913 ;i
1918 a /ntoc.it dou! 'roiecte succesi(e care s! 're(ad! 'rinci'iile referitoare la o"li5a%ia
de a recur5e la ar"itra>9 constituirea ;i co.'eten%ele tri"unalului ad?6oc9 siste.ul 'ro"ator
;i 'rocedura or5anelor ar"itrale. +nele dis'ozi%ii din 'roiect au fost /ns! criticate de un
.are nu.!r de state9 astfel c! /n 1918 s?a e.is doar un 8Aodel de re5uli asu'ra 'rocedurii
ar"itrale< ado'tat 'rin Rezolu%ia Adun!rii 5enerale 12#2 OVIIIP9 orientati( 'entru statele
interesate.
##

Cel de?al doilea .i>loc >urisdic%ional este >usti%ia interna%ional! care se identific! cu
solu%ionarea >udiciar!9 re'rezent:nd un 'as i.'ortant /n institu%ionalizarea rela%iilor dintre
state /n do.eniul re5le.ent!rii conflictelor 'e cale 'a;nic!9 /l re'rezint! instan%a de
>udecat! interna%ional! cu caracter 'er.anent.
#7
@ri.a instan%! de acest fel a fost Curtea @er.anent! de Busti%ie Interna%ional!9 creat!
/n 1920 ;i dizol(at! /n 19#9 iar /n 'rezent a(e. Curtea Interna%ional! de Busti%ie aceasta
fiind succesoarea fostei Cur%i /nfiin%ate /n 1920.
#8
##
Ionel Clo;c!9 Despre diferendele internaionale i cile soluionrii lor9Editura Dtin%ifiic!9
4ucure;ti919739'. 131
#7
I"ide.9 '.182
#8
I"ide.9 '.188
2
Rolul acesteia este acela de a solu%iona liti5iile interna%ionale dintre state ;i de a da
a(ize consultati(e calificate /n orice 'ro"le.! >uridic! la cererea Adun!rii )enerale ;i a
Consiliului de &ecuritate sau a altor institu%ii ori or5ane s'ecializate O*+.
#9
/.1 R#$%$ #'(a)!8a4!!$#' !)"*')a4!#)a$* 9) '*:*)!'*a 7! +#$%4!#)a'*a ,#)3$!,"*$#'
Or5aniza%iile Interna%ionale sunt entit!%i de natur! di(ers!9 fiind at:t
ne5u(erna.entale c:t ;i inter5u(erna.entale9 ele sunt /nfiin%ate 'entru a r!s'unde unor
necesit!%i de natur! istoric!9 'olitic!9 cultural!9 econo.ic! etc9 ce au a'!rut /n diferite
.o.ente /n cadrul siste.ului interna%ional. Cu toate c! e7ist! anu.ite tr!s!turi co.une9
o"iecti(ele9 sco'urile ;i atri"u%iile acestora sunt diferite9 ceea ce face ca a"ordarea lor s! nu
fie /ntru totul unitar!.
70
Or5aniza%iile interna%ionale9 fiind un rezultat al e(olu%iei societ!%ii o.ene;ti9 al
interede'enden%ei rela%iilor interna%ionale9 'e de o 'arte9 'recu. ;i o sintez! a e7'erien%ei
do":ndite de c!tre state /n ceea ce 'ri(e;te 'rocesul acestora de 'ro.o(are a coo'er!rii
dintre ele9 'e de alt! 'arte9 constituie o aren! /n care se afir.! ;i se /nfrunt! 'rinci'alele
tendin%e 'olitice /n lu.e.
71
A(:nd ca ;i caracteristic! funda.ental! a;ezarea la te.elia acti(it!%ii lor o serie de
'rinci'ii funda.entale9 'recu. cel al nefolosirii for%ei sau a.enin%!rii cu for%a9 dre'tul de
autodeter.inare9 'rinci'iul res'ect!rii su(eranit!%ii ;i inde'enden%ei na%ionale9 or5aniza%iile
interna%ionale ofer! un teren 'ractic de coo'erare9 de 'artici'are tot .ai acti(! a tuturor
statelor la solu%ionarea 'ro"le.elor care de'!;esc cadrul interesului na%ional.
72
$!r! /ndoial!9 rolul cel .ai i.'ortant /n .en%inerea '!cii ;i securit!%ii interna%ionale
;i dez(oltarea coo'er!rii /ntre 'o'oare9 /l de%ine Or5aniza%ia *a%iunilor +nite.
Deoarece este sin5ura or5aniza%ie 5lo"al! cu (oca%ie de securitate colecti(!9 O.*.+.
ofer! .e."rilor s!i o serie de a(anta>e9 unul dintre acestea constituindu?l fa'tul c!9 fiind
.e."re ale or5aniza%iei9 toate cele 'este 190 de state au acce'tat s! /;i rezol(e diferendele
#9
I"ide.9 '.19
70
Teodor $runzeti9 onflict i ne!ociere "n relaii internaionale9 Editura +ni(ersit!%ii *a%ionale de A'!rare
Carol I9 20119'.31
71
Ionel Clo;c!9 op.cit.9 '.233
72
I"ide.9 '. 231
21
/ntr?un .od 'a;nic9 a"ord:nd cauzele conflictelor9 res'ect:nd dre'turile o.ului ;i totodat!
ac%ion:nd /n sensul >usti%iei sociale ;i econo.ice.
73
O*+ are un 5rad .ai /nalt de le5iti.itate ;i autoritate .oral! dec:t au9 de e7e.'lu
or5aniza%iile re5ionale9 iar aceasta datorit! (oca%iei uni(ersale a or5aniza%iei ;i a fa'tului c!
fiecare re5iune a 5lo"ului este re'rezentat! /n .od cores'unz!tor /n foru.ul colecti( de
luare a deciziei9 ce sta"ile;te .!suri 'entru fiecare .isiuni /n 'arte. @rin inter.ediul
Adun!rii )enerale9 O*+ asi5ur! un foru. de.ocratic /n cadrul c!ruia toate statele
.e."re au un cu(:nt de s'us.
7
Totodat!9 aceasta or5aniza%ie 'osed! cel .ai e7tins siste. de solu%ionare al
conflictelor 'rintr?o 5a.! lar5! de or5anis.eK &ecretarul )eneral9 Curtea Interna%ional! de
Busti%ie9 Consiliul de &ecuritate ;i o 5a.! lar5! de .etode de la di'lo.a%ie 're(enti(! ;i
construc%ie a '!cii ':n! la i.'unerea '!cii 'rin .i>loace .ilitare. Aecanis.ele utilizate de
O*+ 'entru solu%ionarea 'a;nic! a conflictelor 'resu'un folosirea a trei a"ord!ri9 fiecare
dintre acestea a(:nd cores'ondent /n cadrul structurii or5anizatorice a O*+. @ri.a
a"ordare este una "azat! 'e interese9 iar "unele oficii ale &ecretarului )eneral ;i ale
re'rezentan%ilor ;i tri.i;ilor s!i cores'und acestei a"ord!ri. Cea de?a doua este una "azat!
'e dre'turi indi(iduale ;i colecti(e a c!rei cores'onden%! se re5!se;te /n func%iile >uridice
ale Cur%ii Interna%ionale de Busti%ie ;i /n .ecanis.ele 'ri(ind dre'turile o.ului s'ecifice
O*+. +lti.a a"ordare9 cea "azat! 'e e7ercitarea 'uterii este re'rezentat! de Consiliul de
&ecuritate ;i instru.entele 'ro.o(ate de acesta /n solu%ionarea conflictelor /n "aza
're(ederilor Ca'itolului GII din Carta O*+.
71
Or5aniza%ia *a%iunilor +nite9 are o 'utere i.ens! ;i asta datorit! rezolu%iilor
Consiliului de &ecuritate9 acesta a(:nd o"li5a%ia ;i ca'acitatea le5al! de a i.'une
res'ectarea rezolu%iilor.
/.4 M#2%$ !) ,a'* O.N.U. !)"*':!)* !) +!"%a"!! ,#)3$!,"%a$*
/.4.& F%),4!!$* C#)+!$!%$%! 2* S*,%'!"a"* '!:!)2 +#$%4!#)a'*a ,#)3$!,"*$#'
!)"*')a4!#)a$*.
73
Ti.ofte Claudia &i.ona9 op.cit.9'.11
7
I"ide.
71
Carta O.*.+.9 Document al erei noastre9 Editura @olitic!9 4ucure;ti919709''.178?179
2#
Acti(itatea Consiliului de &ecuritate referitoare la solu%ionarea conflictelor
interna%ionale se /nscrie /n cadrul lar5 al folosirii oric!ror instru.ente de solu%ionare
'a;nic! a diferendelor enu.erate /n articolul 33 din Carta O*+.
Co.'eten%a Consiliului /n ceea ce 'ri(e;te ale5erea instru.entelor de solu%ionare a
diferendelor este 5u(ernat! de te7tele Cartei ;i de 'rinci'iul li"ert!%ii de ale5ere de c!tre
'!r%ile i.'licate /n conflict9 a .i>loacelor de re5le.entare 'a;nic!. De aici rezult! fa'tul c!9
'rocedura de re5le.entare a diferendelor 'reconizat! de Cart! nu atri"uie Consiliului de
&ecuritate dec:t o func%ie instru.ental!9 el nefiind dec:t un .i>loc 'entru atin5erea
sco'ului 'rinci'al 'ro'us de c!tre *a%iunile +nite ;i anu.eK .en%inerea '!cii ;i securit!%ii
interna%ionale. Co.'eten%a Consiliului de &ecuritate este circu.scris! de 're(ederile
articolului 2 din Cart!9 /n func%ie de care9 Consiliul9 (a ac%iona9 /n confor.itate cu
sco'urile or5aniza%iei astfel /nc:t s! .en%in! 'acea ;i securitatea interna%ional!9 /nscriindu?
se a;adar /n li.itele a dou! coordonate9 una deter.inat! de diferendele cu caracter
interna%ional9 iar cealalt! de diferendele care ar 'utea duce la /nc!lcarea '!cii.
7#
O serie de articole din Cart!9 'recizeaz! cate5oriile de conflicte care 'ot face
o"iectul co.'eten%ei Consiliului de &ecuritate su" ra'ortul 5radului de 'ericulozitate 'entru
'acea lu.ii. Astfel9 articolul 339 'ara5raful 19 .en%ionez! fa'tul c! 8orice diferend a c!rui
'relun5ire ar 'utea 'une /n 'ri.e>die .en%inerea '!cii ;i securit!%ii interna%ionale<9
articolul 3 fa'tul c! 8orice diferend sau orice situa%ie care ar 'utea duce la fric%iuni
interna%ionale sau ar 'utea da na;tere unui diferend<9 iar articolul 379 'ara5raful 29 se refer!
la conflictele a c!ror 'relun5ire 8ar 'utea9 /n fa't9 s! 'un! /n 'ri.e>die .en%inerea '!cii ;i
securit!%ii interna%ionale<. Toate aceste trei articole9 ra'orteaz! co.'eten%a Consiliului la
diferendele care 'rezint! un anu.it 5rad de 'ericulozitate 'entru 'ace.
77
$iind 'rici'alul or5an al O*+ care are ca ;i sco' 'rinci'al .en%inerea '!cii ;i
securot!%ii interna%ionale9 Consiliul de &ecuritate se 'oate sesiza e7 officio9 ori de c:te ori
se consider! a fi co.'etent. De ase.enea9 Carta9 /.'uternice;te ;i alte or5ane ale O*+9
dar /n s'ecial statele9 s! sesizeze Consiliul de e7isten%a unor diferende. Condi%iile sesiz!rii
difer! /ns! dac! este (or"a de c!tre un stat .e."ru sau un stat ne.e."ru. Fn ceea ce
'ri(e;te statele .e."re9 acestea 'ot sesiza Consiliul ori de c:te ori ele consider! c! un
e(eni.ent sau o situa%ie sunt de natura celor 're(!zute /n articolul 3 din Carta O*+9 c6iar
7#
Ionel Clo;c!9 op.cit.9 '.23#
77
I"ide.9 '.138
27
dac!9 ele nu sunt '!r%i la acel diferend. Cu 'ri(ire la sesizarea Consiliului de c!tre statele
ne.e."re9 articolul 319 'ara5raful 2 sta"ile;te dou! condi%ii ;i anu.e s! fie 'arte la acel
diferend ;i s! acce'te o"li5a%ia de rezol(are a diferendului 're(!zut! /n Cart!.
78
Du'! ce este sesizat de e7isten%a unei situa%ii9 Consiliul caut! s! edifice dac! situa%ia
res'ecti(! re'rezint! real.ente o a.enin%are la adresa '!cii interna%ionale ori o (iolare a
'!cii sau dac! 'acea risc! nu.ai s! fie a.enin%at! 'rin 'relun5irea situa%iei res'ecti(e.
Consiliul de &ecuritate este un or5an de ac%iune9 iar du'! cu. .en%iona. ;i .ai
sus9 'rintre func%iile sale cele .ai i.'ortante indetific!.9 .en%inerea '!cii ;i securit!%ii
interna%ionale ;i re5le.entarea diferendelor dintre state. Datorit! acestui fa't9 Consiliul are
la dis'ozi%ia sa o serie de .i>loace 5radate /n ra'ort cu diferendul 'e care /l are de rezol(at.
Aceste .i>loace au un caracter co.'le.entar9 ele fiind folosite doar /n cazul /n care '!r%ile
nu reu;esc s! /;i solu%ioneze diferendele 'rin .i>loacele enu.erate /n articolul 33 din
Cart! ;i anu.eK tratati(ele9 anc6eta9 concilierea9 ar"itra>ul9 re5le.entarea >udiciar! etc.
79
Fn 'ri.! instan%!9 .!sura la care recur5e Consiliul c:nd are de rezol(at un diferend
este de a /nde.na '!r%ile i.'licate s! /ncerce s! /;i solu%ioneze ne/n%ele5erile 'rin .i>loace
tradi%ionale. Atunci c:nd Consiliul de &ecuritate9 constat! li'sa de (oin%! a '!r%ilor de a
solu%iona c:t .ai re'ede diferendul9 sau dac! a'ar dificult!%i /n /nce'erea ne5ocierilor9
/nde.nul adresat de c!tre Consiliu 'oate lua for.a unor reco.and!ri. Cea .ai si.'l!
for.! de reco.andare9 este aceea /n care le este indicat '!r%ilor c:te(a .etode de a'lanare
a conflictului9 l!s:nd la latitudinea lor ale5erea .etodei 'e care o consider! .ai adec(at!.
80
Fn re5le.entarea .ai .ultor diferende9 Consiliul a /nde'linit oficiile de ter%9 de
.ediator sau de conciliator9 ada't:ndu?le func%ional la s'ecificul acti(it!%ii sale. Cu toate
acestea9 Consiliul nu 'oate s! ur.eze 'rocedura clasic! a acestora9 care deseori necesit!
de'las!ri dintr?un stat /n altul9 de aceea9 acest rol nu /l /nde'line;te Consiliul ca atare9 ci
or5anele create de el /n "aza articolului 29 din Cart! sau &ecretarul )eneral al O*+9 dar ;i
/n acest caz9 Consiliul este cel care 'atroneaz! re5le.entarea diferendului ;i nu or5anele
su"sidiare create de el9 acestea din ur.! a(:nd rolul doar de a res'ecta instruc%iunile 'e
care le 'ri.esc.
81
78
Gezi Carta O.*.+. art.3?31 6tt'KLLHHH.onuinfo.roLdocu.enteWfunda.entaleLcartaWnatiunilorWuniteL
79
EncEclo'edia 4ritannica9 United Nations History and Development9 '.19
6tt'KLLHHH."ritannica.co.LE4c6ecJedLto'icL#1#2#L+nited?*ations?+*9 accesat la data de 28.01.2012
80
Ionel Clo;c!9 op.cit.9'.237
81
I"ide.
28
Rolul de conciliator al Consiliului de &ecuritate decur5e din natura func%iilor sale /n
.ateria re5le.ent!rii conflictelor interna%ionale9 /ncerc:nd de cele .ai .ulte ori s!
concilieze '!r%ile 'e "aza 'rinci'iilor de>a acce'tate de acestea.
82
Consiliul /;i /nde'line;te func%ia de .en%inere a '!cii ;i 'rin folosirea unor .!suri
.enite s! /.'iedice 'rocedura sau a5ra(area diferendului ;i 'rin sanc%ionarea atin5erilor
aduse 'rinci'iului nerecur5erii la for%!9 .ai e7act 'rin .!suri coerciti(e 're(!zute /n
articolele 1?2 din Carta O*+. Ac%iunile Consiliului de &ecuritate sti'ulate /n articolul 0
nu ur.!resc solu%ionarea /n fond a conflictului ci nu.ai e(itarea a5ra(!rii lui9 iar datorit!
acestui fa't9 el dis'une de o .are li"ertate /n ale5erea .i>loacelor de ac%iune. Fntr?o 'ri.!
faz!9 aceste ac%iuni9 /."rac! for.a unor reco.and!ri cu caracter 5eneral9 in(it!nd '!r%ile /n
a se confor.a cu ni;te .!suri 'ro(izorii 'e care Consiliul le consider! sau de dorit ;i
totodat! se face a'el la '!r%ile i.'licate s! 'un! ca'!t i.ediat oric!ror ac%iuni susce'ti"ile a
a5ra(a conflictul. Fn cazul /n care9 Consiliul de &ecuritate constat! c! statele aflate /n
conflict nu %in sea.a de reco.and!rile sale9 acesta 'oate trece la ac%iuni .ai ener5ice
'recu. i.'unerea de 6ot!r:ri care au un caracter o"li5atoriu 'entru '!r%i.
83
Ai>loacele coerciti(e aflate la dis'ozi%ia Consiliului sunt de dou! cate5orii ;i anu.e
.!suri econo.ice ;i di'lo.atice ;i .!suri .ilitare. A!surile care fac 'arte din 'ri.a
cate5orie sunt /ntreru'erea total! sau 'ar%ial! a rela%iilor econo.ice ;i a co.unica%iilor
fero(iare9 .ariti.e9 aeriene9 'o;tale9 tele5rafice9 radio 'recu. ;i ru'erea rela%iilor
di'lo.atice. Dac! se constat! c! aceste .!suri nu se do(edesc a fi suficiente9 Consiliul
'oate inter(eni cu for%e aeriene9 .ariti.e sau terestre 'entru a /ntre'rinde orice ac%iune
este necesar! /n (ederea .en%inerii sau resta"ilirii '!cii ;i securit!%ii interna%ionale9 ac%iuni
care 'ot fi de.onstra%ii9 .!suri de "locad! ;i orice alte o'era%iuni ce s?ar do(edi necesare.
8
Fn (ederea /nde'linirii .isiunii de .en%inere a '!cii sau resta"ilirea acesteia9
Consiliul de &ecuritate tre"uie s! dis'un! de for%e ar.ate. Fn "aza articolului 39 din Cart!9
to%i .e."rii O*+ au o"li5a%ia s! 'un! la di'ozi%ia Consiliului9 la cererea acestuia for%e
ar.ate9 asisten%! ;i /nlesnirile necesare9 iar /n acest sco'9 se /nc6eie cu fiecare dintre statele
'e care le solicit! ni;te acorduri /n care sunt s'ecificate efecti(ele ce tre"uie furnizate9
82
EncEclo'edia 4ritannica9 United Nations History and Development9 '.19
6tt'KLLHHH."ritannica.co.LE4c6ecJedLto'icL#1#2#L+nited?*ations?+*9 accesat la data de 28.01.2012
83
Gezi Carta O.*.+.9 art.0?19 6tt'KLLHHH.onuinfo.roLdocu.enteWfunda.entaleLcartaWnatiunilorWuniteL
8
Ionel Clo;c!9 op.cit.9'.28
29
5radul de 're5!tire ;i a.'lasarea lor9 sta"ilindu?se .ai a'oi de c!tre Consiliu ;i Co.itetul
s!u de &tat?Aa>or 'lanurile de folosire a for%elor ar.ate.
81
@re(ederile Cartei cu 'ri(ire la folosirea for%elor ara.te de c!tre O*+9 /n sco'ul
.en%inerii '!cii9 e(iden%iaz!9 a;adar9 nu crearea unor for%e ar.ate cu caracter interna%ional9
ceea ce ar contra(eni 'rinci'iului e5alit!%ii su(erane a statelor ci re%in solu%ia unor
contin5ente na%ionale9 su" co.anda O*+9 care ur.eaz! s! fie utilizat!9 /n func%ie de
necesit!%i la 6ot!r:rea Consiliului de &ecuritate.
8#
/.4./ R#$%$ A2%).'!! G*)*'a$* 7! a$ S*,'*"a'%$%! G*)*'a$ a$ ONU 9) +#$%4!#)a'*a
,#)3$!,"*$#' !)"*')a4!#)a$*.
Atri"uind Consiliului de &ecuritate rolul 'rinci'al /n .en%inerea '!cii ;i /n
re5le.entarea conflictelor interna%ionale9 Carta O*+9 asociaz! la aceast! acti(itate
Adunarea )eneral! ;i &ecretarul )eneral O*+.
Co.'eten%a Adun!rii )enerale este sti'ulat! /n articolele 10?17 din Cart!9
insit:ndu?se asu'ra trei as'ecte foarte i.'ortante care fac 'arte din setul de co.'eten%e ale
acesteia ;i anu.e .en%inerea '!cii9 coo'erarea econo.ic! ;i social! ;i re5i.ul
interna%ional al teritoriilor autono.e.
87
Actele Adun!rii )enerale /n do.eniul re5le.ent!rii 'a;nice9 nu au o for%! >uridic!
o"li5atorie 'entru '!r%i9 func%iile ;i 'uterile acesteia a(:nd /n 5eneral un caracter deli"erati(
;i de reco.andare.
88
Des're caracterul deli"erati( al acti(it!%ii /ntre'rinse de Adunare9 se (or"e;te /n
articolul 10 din Cart!9 care o /.'uternice;te s! discute 8orice c6estiuni sau cauze care intra
/n cadrul 'rezentei Carte<9 iar din articolele care ur.eaz! 'ute. o"ser(a fa'tul c! aceste
c6estiuni sau cauze 'ot a(ea un caracter 5eneral sau un caracter concret. Din r:ndul
c6estiunilor 5enerale9 'ute. enu.era e7a.inarea 'rinci'iilor 5enerale de cola"orare
81
Gezi Carta O.*.+.9 art.19 6tt'KLLHHH.onuinfo.roLdocu.enteWfunda.entaleLcartaWnatiunilorWuniteL9 accesat
la data de 28.01.2012
8#
EncEclo'edia 4ritannica9 United Nations History and Development9 '.119
6tt'KLLHHH."ritannica.co.LE4c6ecJedLto'icL#1#2#L+nited?*ations?+*9 accesat la data de 28.01.2012
87
Ionel Clo;c!9 op.cit., '.2#0
88
I"ide.
30
'entru .en%inerea '!cii ;i securit!%ii interna%ionale9
89
ini%ierea de studii /n (ederea
/ncura>!rii ;i dez(olt!rii 'ro5resi(e a dre'tului interna%ional si a codific!rii lui
90

Fn ceea ce 'ri(e;te e7a.inarea c6estiunilor concrete din cate5oria celor enun%ate /n
articolul 119 'ara5raful 29 co.'eten%a Adun!rii )enerale este li.itat! de 're(ederile
articolului 12 din Cart! 8C:t ti.' Consiliul de &ecuritate e7ercit!9 /n 'ri(in%a unui diferend
sau a unei situa%ii9 func%iile care /i sunt atri"uite 'rin 'rezenta Cart!9 Adunarea )enerala nu
(a face nici o reco.andare cu 'ri(ire la acel diferend sau situa%ie9 dec:t dac! Consiliul de
&ecuritate /i cere aceasta.<
91
Carta O*+9 ofer! Adun!rii o 'utere 5eneral! de reco.andare care este li.itat! de
're(ederile articolului 129 cu toate acestea se 'oate o"ser(a o tendin%! de a conferi Adun!rii
'uteri .ult .ai .ari dec:t cele 're(!zute /n Cart! /nc! de la /nfiin%area O*+9 iar un
e7e.'lu aici 'ut:nd fi 'roiectul de rezolu%ie 'rezentat la 9 octo."rie 1910 de &tatele +nite.
Confor. aceste rezolu%ii9 Adunarea )eneral! 'oate s! ac%ioneze /n cazul /n care Consiliul
de &ecuritate este "locat de un (eto. @roiectul ado'tat este cunoscut su" nu.ele de rezolutia
Ac6eson sau +niunea 'entru .en%inerea '!cii. Rezolu%ia 377LG arat! c! /n toate cazurile /n
care se 'are s! e7iste o a.enin%are contra '!cii9 o ru'tur! a '!cii sau un act de a5resiune9 ;i
unde9 datorit! fa'tului c!9 unani.itatea nu a 'utut s! se realizeze 'rintre .e."rii
'er.anen%i9 iar Consiliul de &ecuritate este li'sit de 'osi"ilitatea de a res'ecta
res'onsa"ilitatea sa 'rinci'al! /n .en%inerea '!cii9 Adunarea )eneral! (a e7a.ina i.adiat
'ro"le.a /n (ederea de a face .e."rilor reco.and!rile necesare asu'ra .!surilor care
tre"uiesc luate 'entru .en%inerea sau resta"ilirea '!cii ;i securit!%ii interna%ionale.
92
Aria de 'ro"le.e asu'ra c!rora9 Adunarea )eneral! 'oate face 'ro'uneri /n ceea ce
'ri(e;te re5le.entarea diferendelor9 este .ai e7tins! dec:t cea a Consiliului de &ecuritate
care se li.iteaz! nu.ai la diferende 'e c:nd Adunarea 'oate face reco.and!ri at:t asu'ra
.i>loacelor la care '!r%ile i.'licate ar tre"ui s! recur5! c:t ;i /n ceea ce 'ri(e;te unele
situa%ii concrete. O .en%iune tre"uie totu;i f!cut! ;i anu.e Adunarea )eneral! nu 'oate
face reco.and!ri /n 'ro"le.ele 'ri(ind .en%inerea '!cii ;i securit!%ii interna%ionale care
necesit! /ntre'rinderea de ac%iuni 're(enti(e sau de constr:n5ere. Co.'eten%a Adun!rii se
89
Carta O*+9 art.119 6tt'KLLHHH.onuinfo.roLdocu.enteWfunda.entaleLcartaWnatiunilorWuniteL9 accesat la data
de 28.01.2012
90
Ide..9 art 139 6tt'KLLHHH.onuinfo.roLdocu.enteWfunda.entaleLcartaWnatiunilorWuniteL9 accesat la data de
28.01.2012
91
Ionel Clo;c!9 op.cit.9 '.2#1
92
I"ide.9 '.2#2
31
li.iteaz! /n aceast! situa%ie nu.ai la discu%ie ;i tri.uterea acestora Consliului de
&ecuritate.
93
&ecretarului )eneral al O*+9 /i re(ine de ase.enea9 un rol i.'ortant /n
re5le.entarea conflictelor dintre state9 el 'ut:nd fi /ns!rcinat s! ne5ocieze9 s! /ncerce
.edierea sau concilierea '!r%ilor ;i totodat! 'oate fi in(itata s! tri.it! un re'rezentant
s'ecial 'entru aceast! .isiune. +n rol i.'ortant /n ac%iunea de re5le.entare 'a;nic! a
diferendelor de c!tre &ecretarul )eneral /l au ;i "unele oficii9 care /n 'ractica &ecretarului
au o acce'%iune .ult .ai lar5! dec:t 'rocedura clasic!9 aco'erind acti(it!%i foarte di(erse
cu caracter oficios ;i confiden%ial.
9
Totodat!9 &ecretarul a fost acreditat s! 'un! /n .i;care 'rocedura concilierii9 iar /n
acest sens are de /nde'linit anu.ite sarcini cu. ar fi /ntoc.irea unei liste 'er.anente de
conciliatori 'ro'u;i de state9 'e o 'erioad! de 1 aniQ nu.irea conciliatorilor ;i a
're;edintelui co.isiei9 /n cazuri deter.inate c:nd statele nu s?au 'us de acord9 ;i nu /n
ulti.ul r:nd furnizarea asisten%! co.isiei atunci c:nd aceasta ar 'utea a(ea ne(oie. @rin
atri"u%iile care i se confer!9 &ecretarul )eneral9 este un factor acti( 'e ;cena di'lo.atic!
interna%ional!9 iar acti(itatea sa nu se /ndrea't! nu.ai 'e linia /.'iedic!rii folosirii for%ei
deoarece aduce un a'ort i.'ortant ;i la solu%ionarea /n fond a diferendului.
91
/.=. C#)3$!,"%$ 2!) K#'**a &>=?-&>=1
Raz"oiul Coreean din 1910?19139 a fost un conflict /ntre Re'u"lica @o'ular!
De.ocratic! Coreean! OCoreea de *ordP ;i Re'u"lica Coreea OCoreea de &udP9 /n care cel
'u%in 291 .ilioane de 'ersoane ;i?au 'ierdut (ia%a.
93
I"ide.9 '.2#7
9
I"ide.9 '.270
91
I"ide.9 '.272
32
Fn decursul istoriei sale9 Coreea a fost deseori in(adat! de 'uterile ri(ale care doreau
s! /;i i.'un! 6e5e.onia /n zon!9 dar /n ciuda acestui fa't9 a su'ra(ie%uit ':n! la sf:r;itul
secolului al VIV?lea c:nd a de(enit un 'ion /n conflictele sino?>a'onezo?ruse;ti.
9#
Fnce':nd din luna iunie a anului 19109 Coreea a(ea s! de(in! teatrul unui conflict
ara.at /ntre cele dou! "locuri9 &+A ;i +R&&. 2a Ialta ;i la @ostda.9 /n 1919 s?a decis ca
terotoriul Coreei s! fie eli"erat de su" do.ina%ia ni'on! care se e7ercita din 1910. Totodat!
la Conferin%a de la Ialta9 s?a sta"ilit c! a.ericanii (or ocu'a sudul %!rii iar ru;ii nordul
acesteia9 iar la Conferin%a de la @ostda. s?a sta"ilit crearea 5rani%ei dintre &ud ;i *ord ca
fiind 'aralela 38. Aceast! de.arca%iei9 nu a(ea nici o inten%ie 'olitic!9 fiind (or"a doar de o
deli.itare teritorial! /ntre cele dou! ar.ate.
97
Fn 1939 Roose(elt9 (ine cu ideea 'unerii Coreei su" tutel! interna%ional!9 lucru
care de(ine oficializat /n anul 191 la Aosco(a c:nd /n ur.a unei /nt:lniri dintre
re'rezentantul 'ersonal al 're;edintelui Tru.an9 CarrE Coo'Jins9 &talin a acce'tat ideea
unei tutele e7ercitate de c!tre &tatele +nite ur.at! de Aarea 4ritanie9 C6ina ;i +R&&.
98
Conferin%a de la Aosco(a constituie /nce'utul dificult!%ilor 'entru Coreea deoarece
aici s?a decis crearea unei Co.isii Ai7te ruso?a.ericane9 aceasta din ur.! a(:nd sarcina
de a intra /n contact cu 'artidele de.ocratice ;i cu or5anis.ele sociale din Coreea /n
(ederea for.!rii unui 5u(ern 'ro(izoriu9 ur.:nd ca acest 5u(ernul s! fie 'lasat su" tutela
celor 'atru 'uteri9 'e o 'erioad! deli.itat! de cinci ani. Ca ur.are a acestei decizii9 toate
'artidele din Coreea ;i?au e7'ri.at dezacordul cer:nd inde'enden%a statului.
99
Cu toate acestea 'artidul co.unist acce'ta /n cele din ur.! tutela9 d:nd
'osi"ilitatea +niunii &o(ietice s! cear! ca aceast! Co.isie Ai7t! s! nu consulte dec:t acele
'artide care au r!s'uns fa(ora"il deciziilor luate /n 191 la Aosco(a. De cealalt! 'arte9
&tatele +nite9 'ro'un ca toate 'artidele care nu (or 'une la cale .anifesta%ii /.'otri(a
Co.isiei Ai7te s! fie consultate.
100
$iind i.'osi"il s! se a>un5! la un acord /n aceast! 'ri(in%!9 &+A9 a 'ro'us /n anul
1979 ca aceast! 'ro"le.! s! fie su'us! dez"aterii se.natarilor acordului de la Aosco(a9
iar dintre cei 'atru se.natari9 C6ina ;i Aarea 4ritanie au acce'tat9 +R&& fiind sin5urul
9#
Bean?4a'tiste Duroselle9 Andre ,as'i9 &storia Relaiilor &nternaionale9(ol II9 Editura Dtiin%elor &ociale ;i
@olitice9 4ucre;ti9200#9 '.#7
97
I"ide.
98
I"ide.9 '.#8
99
I"ide.9 '.70
100
I"ide.
33
care s?a o'us9 consider:nd c!9 aceea Co.isie Ai7t! ruso?a.erican!9 este ca'a"il! s!
/nde'lineasc! aceast! sarcin!.
101
*ea>un5:ndu?se la un acord nici de acest! dat!9 &tatele +nite au decis s! aduc!
aceast! 'ro"le.! /n fa%a Adun!rii )enerale a *a%iunilor +nite. 2a /nce'ut Rusia a 'rotestat
dar 'e ur.! a acce'tat9 dar a solicitat con(ocarea unor re'rezentan%i ai Coreei de *ord ;i ai
Coreei de &ud. Fn ur.a o'unerii Adun!rii )enerale asu'ra con(oc!rii unor re'rezentan%i9
+R&& ;i alia%ii s!i au 6ot!r:t s! nu .ai 'artici'e la discu%ii ;i nici la (ot. Fntr?un final9
Adunarea )eneral!9 a 6ot!r:t /nfiin%area unei Co.isii @ro(izorii a *a%iunilor +nite 'entru
Coreea9 a(:nd 3 de (oturi 'entru9 nici un (ot contra ;i # a"%ineri. Co.isia ur.a s! fie
alc!tuit! din re'rezentan%i ai ur.!toarelor %!ri 'recu.K Australia9 Canda9 C6ina9 $ran%a9
India9 $ili'ine9 &an &al(ador9 &iria9 iar sarcina fiind aceea de a /nlesni constituirea unui
5u(ern na%ional coreean ;i totodat! de a accelera e(acuarea for%elor de ocu'a%ie.
102
Co.isia @ro(izorie a *a%iunilor +nite9 nu a reu;it s! /;i desf!;oare acti(itatea dec:t
/n Coreea de &ud9 iar /n 1989 du'! ce aceasta a constatat c! aici do.nea o at.osfer!
li"eral!9 au a(ut loc ale5eri9 iar Asocia%ia *a%ional! 'entru realizarea ra'id! a inde'enden%ei
coreene a o"%inut .a>oritatea locurilor ;i conduc!torul ei9 2i &/n Aan a for.at 5u(ernul. Fn
Coreea de *ord9 un Consiliul al @o'orului a /nfiin%at un co.itet e7ecuti(9 condus de
5eneralul ,i. Ir &en9 care a 're5!tit un 'roiect de Constitu%ie.
103

Fn au5ust 198 s?a ales o Adunare a @o'orului din toat! Coreea9 adunarea a(ea 300
de .e."rii care re'rezentau Coreea de &ud ;i 212 .e."rii 'entru Coreea de *ord.
Co.isia @ro(izorie a *a%iunilor +nite a (enit cu 'ro'unerea de a fi recunoscut! Coreea de
&ud /n ti.' ce +R&& a 'ro'us s! fie recunoscut! Coreea de *ord9 dar ca ur.are a
(etourilor so(ietic ;i a.erican9 Consiliul de &ecuritate a refuzat s! 'ri.easc! /n O*+ 'e
unul dintre cele dou! state. Cu toate acestea9 5u(ernul Coreei de &ud a fost recunoscut! de
c!tre nu.eroase na%iuni dintre care 'ute. enu.era &tatele +nite ;i C6ina na%ionalist!. 2a
sf:r;itul anului 1989 Co.isia @ro(izorie a fost /nlocuit! de Co.isia @er.anent! a
*a%iunilor +nite ;i tot /n aceea 'erioad!9 so(ieticii ;i &tatele +nite ;i?au retras fiecare
tru'ele de ocu'a%ie.
10
101
Aartin AcCauleE9 Rusia9 A.erica ;i R!z"oiul Rece 199?19919 Editura @oliro.9 Ia;i9 19999 '.12
102
I"ide.9 '.13
103
I"ide.9 '.1
10
Bean?4a'tiste Duroselle9 op.cit.9 '.#9
3
Claude Del.as9 istoric francez9 /ntr?o lucrare de?a sa cu 'ri(ire la r!z"oiul din
Coreea o"ser(a fa'tul c! 8 este 'arado7al c!9 'e ansa."lul frontierelor zonale9 a.ericane ;i
so(ietice9 r!z"oiul a iz"ucnit /n 19109 /ntr?o %ar! 'entru care nici &tatele unite nici +R&& nu
/;i .anifest! un interes .a>or9 .ai ales du'! al Doilea R!z"oi Aondial<.
101
Dintr?o tele5ra.! a a."asadorului so(ietic /n Coreea de *ord adresat! lui Andrei
G:;insJi afl!. care a fost conte7tul /n care ara.ata nord coreean! /n di.inea%a zilei de 21
iunie 1910 a /nce'ut o'era%iunile .ilitare /.'otri(a Coreei de &ud. Fn tele5ra.!9 este
'rezentat! cererea lui ,i. Il &un5 'entru a o"%ine 'er.isiunea de a ataca &udul9 deoarece
'ri.ise anu.ite infor.a%ii de la &ecretarul s!u9 Aun Il9 'otri(it c!rora sud?coreeni
inten%ioneaz! s! ocu'e o 'arte a @eninsulei On5>in9 care este situat! la nord de 'aralela 38
;i totodat! s! .ai atace ;i ora;ul ,aisiu.
10#

Fn conte7tul res'ecti(9 r!z"oiul nu era deloc reco.anda"il9 iar re%inerea so(ietic! /n
ceea ce 'ri(e;te un atac este do(edit! 'rin nu.!rul .are de tele5ra.e tri.ise din 'artea
oficialilor de la Aosco(a ;i 'rin fa'tul c!9 lideri ru;i consideru c! din 'unct de (edere
.ilitar9 nu este deloc 're5!tit! iar din 'unct de (edere 'olitic9 cu toate c! 'o'orul a;tea't!
unificare sunt foarte 'u%ine lucruri care s?au f!cut 'entru dez(oltarea unei .i;c!ri a
'artizanilor ;i a 're5!tirii 'entru o re(olt! /n Coreea de &ud.
107
A;adar /n zorii zilei de 21 iunie 19109 /n ur.a unui ordin 'olitic al Ainisterului
A'!r!rii9 )u(ernul Re'u"licii @o'ulare Coreene ordon! atacul sudului9 care au fost lua%i
'rin sur'rindere ;i cu toate c! din 'unct de (edere nu.eric9 cele dou! ta"ere erau
co.'ati"ile9 ar.ata Coreei de nord9 de%inea un ec6i'a.ent 5reu l!sat de +R&& ;i totodat!
de o e7'erien%! .ai .are 'e c:.'ul de "!t!lie9 ceea ce a dus la ocu'area /n data de 28 iunie
a &eulului.
108
Fn fa%a acestei situa%ii9 .ai .ulte na%iuni (est?euro'ene '!reau a fi intrat /ntr?o satre
de 'anic!9 deoarece a;te'tau s! (ad! reac%ia &tatelor +nite9 dac! (or ac%iona sau nu9
deoarece e7istau s'ecula%ii cu. c!9 dac! aceast! ac%iune ar fi r!.as f!r!r re'lic!9 ar fi dus la
iz"ucnirea celui de?al treilea R!z"oi Aondial. Astefl9 Tru.an a fost la /n!l%i.ea situa%iei9
iar la 27 iunie9 a ordonat intrarea /n ac%iune a unit!%ilor aeriene ;i na(ale a.ericane.
101
Claude Del.as9 oree )*/+ paro0ysme de la !uerre froide9 4ru7elles9 &cor'ion919829 '.11
10#
Tele5ra. fro. &6tEJo( to GEs6insJE 9 3 se'te."rie 1999 '. 13#?1389 /n Cold -ar CistorE @ro>ect Girtual
Arc6i(e
107
I"ide.
108
B.@.D.Dun"a"in9 12e old 3ar4 12e 5reat 6o7ers and t2eir Allies, *eH
IorJ92ondon92on5.an91999'.108
31
Ri5iditatea so(ieticilor9 i?a u;urat lui Tru.an sarcina de a conduce %ara /n r!z"oi deoarece9
A."asadorul &o(ietic la *a%iunile unite9 "oicota de luni de zile Consiliul de &ecuritate ;i
alte institu%ii ale *a%iunilor +nite. @rin ne'artici'area la sesiune ;i nefolosindu?;i dre'tul de
(eto /.'otri(a rezolu%iei Consiliului de &ecuritate 'ro'us! de &tatele unite 'rin care se
cerea Coreei de *ord s! /nceteze ostilit!%ile ;i s! treac! dincolo de 'aralela 389 i?a dat lui
Tru.an 'osi"ilitatea s! or5anizeze rezosten%! ca decizie a co.unit!%ii .ondiale ;i s!
>ustifice rolul a.erican /n Coreea.
109
Tru.an9 afir.a fa'tul c!9 A.erica 'orne;te la r!z"oi9 'entru a s'ri>ini 6ot!r:rile
Consiliului de &ecuritate ;i fa'tul c!9 atacul asu'ra Coreei ne arat! cu. co.unis.ul a
trecut dincolo de folosirea su"(ersiunii 'entru a cuceri na%iuni inde'endente ;i a sfidat
ordinele Consiliului de &ecuritate al *a%iunilor +nite e.ise 'entru 'rote>area '!cii ;i
securit!%ii interna%ionale.
110
Fn cazul R!z"oiului din Coreea9 su'ortul O*+ a fost de dorit /n sco'ul le5iti.!rii
unui conflict a c!rui co.and! a c!zut /n sarcina &tatelor +nite ;i /n cadrul c!reia toate
deciziile au fost luate de a.ericani. Aai t:rziu state 'recu. Aarea 4ritanie ;i Turcia au
contri"uit cu tru'e9 tri.i%:nd efecti(e .ilitare considera"ile.
Fn se'te."rie 19109 for%ele *a%iunilor +nite9 'lec:nd de la ca'ul de 'od unde se
re'liaser!9 au trecut la ofensi(!9 iar /n octo."rie a'are o nou! 'ro"le.! care a ridicat
se.ne de /ntre"are liderilor9 ace;tia din ur.! /ntre":ndu?se dac! este "ine ca for%ele
*a%iunilor +nite s! treac! 'aralela 38 ;i s! transfor.e un r!z"oi 'urtat 'entru a'!rarea
Coreei de &ud /ntr?o ac%iune 'olitic! .enit! s! unifice Coreea. Aarea 4ritanie ;i $ran%a
erau ostile trecerii 'aralelei 389 de tea.a c!9 aceast! ac%iune ar 'utea ser(i ca ;i 'rete7t
'entru o inter(en%ie c6inez! sau so(ietic!9 /n sc6i." 're;edintele Re'u"licii Coreea de &ud9
&En5.an R6e era fa(ora"il trecerii 'aralelei 38. A;adar9 du'! un ulti.azu. adresat
5u(ernului nord?coreean9 dar la care nu s?a 'ri.it nici un r!s'uns9 5eneralul AacArt6ur a
ordonat tru'elor sud?coreene ;i 'e ur.! tru'elor *a%iunilor +nite s! treac! 'aralela 38.
Aar;ul tru'elor lui AacArt6ur /n Coreea de *ord a fost foarte ra'id9 iar dre't ur.are al
acestui fa't9 'e 1# octo."rie9 for%e c6ineze or5anizate au /nce'ut s! treac! flu(iul Ialu
'entru a (eni /n a>utorul tru'elo nord?coreene9 iar /n c:te(a zile9 inter(en%ia c6inez! a
109
CenrE ,issin5er9 Diplomia9 traducereK Aircea Dtef!nescu9 Radu @arasc6i(escu9 Editura A229 4ucure;ti9
20079 '.17
110
I"ide.9 '.18
3#
sc6i."at co.'let situa%ia9 for%ele *a%iunilor +nite care a>unsese?r! a'roa'e de Ialu9 au
tre"uit s! se re'lieze /n 'ri'!9 'entru a e(ita /ncercuirea ele.entelor lor a(ansate. *u se ;tie
cu e7actitate dac! inter(en%ia c6inez! a a(ut loc cu acordul 5u(ernului so(ietic9 dar
dele5atul so(ietic /n Consiliul de &ecuritate a anun%at c! /n fa%a unei rezolu%ii a.ericane
care ar cere c6inezilor s!?;i retra5! tru'ele din Coreea ;i?ar folosi (etoul. Fntre ti.'9
5eneralul AacArt6ur9 a ordonat tru'elor sale s! reia ofensi(a s're Ialu9 dar la sf:r;itul lunii
noie."rie9 /nt!riri c6ineze cu'rinz:nd a'ro7i.ati( unde(a la dou!zeci de di(izii9 au lansat
o 'uternic! ofensi(! ceea ce a dus la retra5erea a.ericanilor ur.at! de ocu'area din nou de
c!tre co.uni;ti a @Eon5Ean5ului ;i intr:nd /n Coreea de &ud9 la /nce'utul lunii ianuarie
1911 au ocu'at ;i &eulul.
111
A(:nd din nou &eulul /n .:inile lor 99c6inezii au re'etat 5re;eala f!cut! de
AacArt6ur cu trei luni .ai de(re.e. Dac! ei ar fi f!cut oferta de a sta"ili 'e 'aralela 389
-as6in5tonul ar fi acce'tat?o cu si5uran%!9 iar C6ina ar fi c:;ti5at creditul de
a fi /nfruntat ar.ata &tatelor +nite la un an du'! c:;ti5area 'ro'riului r!z"oi ci(il. Fns! la
fel ca Tru.an9 ;ese luni .ai de(re.e9 Aao a fost 'urtat de entuzias.ul 'ro(ocat de
succesele nea;te'tate ;i a /ncercat s! scoat! cutotul for%ele a.ericane din 'eninsul!. A
suferit ;i el un i.'ortant e;ec. C6inezii s?au ales cu .ari 'ierderi c:nd au atacat 'ozi%iile
fi7e ale a.ericanilor9 de la sudde &eul.<
112
&oarta r!z"oiului s?a sc6i."at din nou odat! cu ofensi(a for%elor O*+ din a doua
>u.atate a lunii ianuarie 1911. Fn fa%a unei 'uteri de foc su'erioare c6inezii s?au retras
tre'tat din Coreea de &ud9 &eulul re(enind su" control sud?coreean /n .artie. $or%ele O*+
au trecut 'entru a doua oar! 'aralela 38 /n a'rilie9rezultatul "!t!liei nefiind sin5urul as'ect
al conflictului care fusese r!sturnat.
113
Ad.inistra%ia Tru.an 99era de?acu. at:t de trau.atizat! de ;ocul inter(en%iei
c6ineze /nc:t e(itarea riscului s?a transfor.at /n 'rinci'alul s!u o"iecti(.< Realit!%ile erau
/ns! 'erce'ute 5re;it de ad.inistra%ia a.erican! care credea c! /nfrunt! o cons'ira%ie
co.unist! coordonat! de Aosco(a care dorea s! 'reia controlul asu'ra /ntre5ii lu.i.
99,re.linul9 credea acu. -as6in5tonul9 nu a(ea s! acce'te /nfr:n5ereaQ a(ea s! refac!
situa%ia du'! fiecare e;ec al clien%ilor s!i.<
11
111
Bean?4a'tiste Duroselle9 op.cit.9 '.72
112
C. ,issin5er9 o'.cit. '.22
113
I"ide.
11
I"ide.
37
Fn ciuda acestor con(in5eri situa%ia era alta. &talin /;i daduse acordul ca *ordul s!
atace &udul nu.ai du'! ce fusese asi5urat de ,i. Il?sun5 c! riscul deraz"oi era unul .ic
iar dac! acela;i &talin a fost de acord cu inter(en%ia c6inez! a f!cut?o 'entru a s'ori
'ro"a"il de'enden%a C6inei fa%! de +R&&. @rinci'alii factori /n 'ro"le.! erau re'rezenta%i
de conduc!torii de la @Eon5Ean5 ;i 4ei>in5.R!z"oiul din Coreea nu a /nse.nat atra5erea
din 'artea ,re.linului a A.ericii /ntr?un r!z"oi /n Asia 'entru a ataca a'oi /n Euro'a ;i
acest lucru se datora inferiorit!%ii arsenalului .ilitar so(ietic incluz:nd aici ;i 'e cel
nuclear. A;adar &talin nu ar fi riscat un r!z"oi cu &tatele +nite9 r!z"oi 'e care nu a(ea cu.
s!?l c:;ti5e. *ici AacArt6ur nu a /n%eles aceste realit!%i fiind ade'tul declarat al continu!rii
r!z"oiului. Fntr?o declara%ie din 19119 acesta insista asu'ra fa'tului c! au /n .:n! un r!z"oi
;i nu 'ot s'une 'ur ;i si.'lu9 las!?l s! se 'relun5easc! oric:t9 /n ti.' ce eu .! 're5!tesc
'entru un alt r!z"oi.
111
Deoarece nu acce'ta (ederile ad.inistra%iei 'otri(it c!rora r!z"oiul din Coreea
tre"uia 'urtat /ntr?o .anier! care s! e(ite s! dea so(ieticilor un 'rete7t de a lansa un atac 'e
scar! lar5!9AacArt6ur 'leda 'entru o strate5ie 'rin care ar.atele c6ineze s! fie /nfr:nte9
cel 'u%in /n Coreea. El dorea un ulti.atu. /n ur.a c!ruia C6ina fie (enea s! discute
ter.enii /ncet!rii focului /ntr?o 'erioad! de ti.' rezona"il!9 fie ac%iunile ei /n Coreea a(eau
s! fie 'ri(ite ca declara%ie de r!z"oi /.'otri(a na%iunilor an5a>ate acolo9 iar acele na%iuni
a(eau s! fac! acei 'a;i 'e care a(eau s!?i considere necesari 'entru a se a>un5e la o
finalizare a c6estiunii.
11#
Fn a'rilie 19119 AacArt6ur este de.is de c!tre Tru.an9 fiind /nlocuit de c!tre
5eneralul Aatt6eH Rid5HaE care a declan;at o nou! ofensi(! /n ti.'ul c!reia a eli"erat
&eulul ;i atrecut 'aralela 38 'entru a doua oar! a;a cu. a. (!zut .ai sus. Fn iunie acela;i
an9 co.uni;tii au 'ro'us ne5ocieri 'entru ar.isti%iu. Fn acel 'unct9-as6in5tonul ordonat s!
se 'un! 'unct ac%iunilor ofensi(e9 5est considerat de ad.inistra%ia Tru.an c! a(ea s!
/."un!t!%easc! at.osfera ne5ocierilor9 de.onstr:nd c6inezilor c! -as6in5tonul nu
ur.!rea (ictoria. Aceste re%ineri ale &tatelor +nite i?au dat 'rile>ul C6inei s! sto'eze
'rocesul 'rin care ar.ata sa era co'le;it! de cea a.erican! dar cu toate acestea C6ina a dus
.ai de'arte r!z"oiul de uzur! ;i s! 'ricinuiasc! 'ierderi /nse.nate a.ericanilor 'e
'arcursul desf!;ur!rii ne5ocierilor. Asfel la 23 iunie 19119 du'! ce conflictul se
111
Aartin AcCauleE9 op.cit.9 '.13
11#
C. ,issin5er9 op.cit. '.23
38
transfor.ase /ntr?un r!z"oi de 'ozi%ii9 re'rezentantul so(ietic la *a%iunile +nite9
B.A.AaliJ9 /ntr?un discurs radio9 difuzat /n &tatele +nite9 a condus la /nce'erea ne5ocierilor
(iz:nd /nc6eierea unui ar.isti%iu9 ne5ocierile /nce':nd /n data de 10 iulie la ,aeson5 /n
Coreea de *ord iar .ai t:rziu au fost transferate /n @an.un>on.
117
Fntr?o tele5ra.! din ar6i(ele so(ietice 'unctele 'ro'use 'entru ne5ociere erau
ur.!toareleK 99/ncetarea focului ;i o'rirea o'era%iunilor .ilitareQ retra5erea tru'elor la nord
;i sud de 'aralela 38 cu 1 ':n! la 10 Jilo.etriQ trecerea 'aralelei 38 at:t 'e cale terestr! c:t
;i 'e cale aerian! este interzis! oric!rei '!r%i din .oe.ntul /ncet!rii foculuiQ
retra5erea for%elor na(ale din a'ele teritoriale ale CoreeiQretra5erea tuturor tru'elor
str!ine /n decursul a dou! luni ;i efectuarea sc6i."ului de 'rizonieri de r!z"oi.<
118
*e5ocierile au fost /ndelun5ate9 'urtate /ntr?un cli.at de ne/ncredere9 li'site de
(reun rezultat concret9 .arcate de tea.a fa%! de declan;area unor noi o'era%iuni a.'le ;i de
acuza%ii /.'otri(a a.ericanilor care ar 'utea recur5e la folosirea ar.elor "acteriolo5ice.
+n 'ri. 'ro5res s?a /nre5istrat /n noie."rie19119 c/nd s?a con(enit asu'ra unei linii
de ar.isti%iu de?a lun5ul frontului cu o 'ozi%ie u;or a(ansat! a Coreei de &ud fa%! de
'aralela 38. O dat! solu%ionat acest as'ect9 /n aten%ia ne5ociatorilor a fost adus! o nou!
'ro"le.!9 cea a 'rizonierilor de r!z"oi9 .ul%i dintre cei afla%i /n Coreea de &ud refuz:nd s!
se .ai /ntoarc! /n %!rile de ori5ine res'ecti( Coreea de *ord sau C6ina. Fn octo."rie 1912
Co.anda.entul O*+ a f!cut o ofert! final! de 'ace ;i o dat! cu res'in5erea ei de c!tre
co.uni;ti s?a retras de la .asa ne5ocierilor 'entru o 'erioad! nedefinit!. Astfel9 s?a
reafir.at 'osi"ilitatea unor ac%iuni coerciti(e dar conduc!torii .ilitari a.ericani s?
au declarat rezer(a%i /n 'ri(in%a succesului unor o'era%iuni terestre f!r! o re/.'ros'!tare a
tru'elor9 reluarea lu'telor /n octo."rie?noie."rie confir.:nd acest 'unct de (edere.
*oua tactic!a O*+ a (izat o acu.ulare .asi(! de tru'e ;i diri>area acestora fie s're
995:tul< 'eninsulei9 fie s're r:ul Ialu9 o'era%iune sus%inut! de atacuri asu'ra de'ozitelor de
'ro(izii ;i aerodro.urilor c6ineze. Fn ti.'ul (izitei sale /n Coreea9 're;edintele a.erican
ales9 DHi56t Eisen6oHer9a declarat c! este 'artizanul /ncet!rii focului. De;i nu a cerut
'unerea la 'unct a unor 'lanuri de lu't!9 care s! (izeze o'era%iuni .a>ore9 a su5erat /ntr?un
117
I"ide.9 '.2
118
1ele!ram from Rezuvaev to #.$. #2temento,reportin! a messa!e from -im &l8sun! to #talin, 1 iulie 1911
39
cerc restr:ns c!9 /n a"sen%a unui 'ro5res satisf!c!tor9 inten%ioneaz! s! foloseasc! arsenalul
.ilitar 'e care /l de%in.
119
+n factor decisi( /n reluarea ne5ocierilor din a'rilie 1913 l?a a(ut se 'are ;i .oartea
lui &talin din .artie 1913. @re.ierul c6inez 36ou Enlai9 'rezent la Aosco(a 'entru
funeeralii9 a su5erat re(enirea la .asa tratati(elor ;i constat:ndu?se acordul '!r%ilor
i.'licate9 ne5ocierile au fost reluate. Di de aceast! dat! acestea au fost destul de dificile
fiind /n5reunate de refuzul liderului sud?coreean9 &in56a. R6ee9 la orice ar.isti%iu care ar
fi l!sat Coreea di(izat!. De ase.enea9 ne5ocierile au fost /n5reunate de intensitatea
"o."arda.entelor a.ericane 'recu. ;i de 'uternica ofensi(! final! a ar.atei c6ineze.
@:n! la ur.! co.uni;tii au renun%at la cererea de re'atriere for%at! a 'rizonierilor ;i acordul
de /ncetare a focului a fost se.nat.
120
R!z"oiul se /nc6eia la 27 iulie 1913 'rin se.narea ar.isti%iului de la @an.un>on
/ntre re'rezentan%ii O*+9 cei ai C6inei ;i cei ai Coreei de *ord.Coreea de &ud care se
o'unea di(iz!rii 'rin (ocea lui R6ee nu l?a se.nat. A;adar /n%ele5erea nu a condus la o
'ace real!9 rela%iile dintre cele dou! Corei r!.:n:nd /n continuare /ncordate. *ici /n ti.'ul
conferin%ei de la )ene(a din191 nu s?a a>uns la un acord final iar &in56a. R6ee a 'lecat
la -as6in5ton 'entru a /ncerca s! con(in5! &tatele +nite s! /ncura>eze o in(azie co.un! a
tru'elor sud?coreene ;i a celor lui C6ian5 ,ai?s6eJ /n C6ina. El sus%inea c! re5i.ul din
C6ina este /n 'ra5ul cola'sului9 dar nu e reu;it s! con(in5! Con5resul sau 'e Eisen6oHer
sau Dulles s! ado'te 'unctul s!u de (edere. Anul ce a ur.at tru'ele a.ericane ;i c6ineze au
fost retrase tre'tat9 Coreea a r!.as /.'!r%it! /n dou! ;i era li.'ede c! r!z"oiul s?a sf:r;it.
121
/.@. Ra8A#!%$ 2!) K#+#:#
119
C. ,issin5er9 op.cit.9'.27
120
I"ide.
121
I"ide.
0
Criza din ,oso(o9 are r!d!cini istorice9 'olitice ;i social econo.ice co.'le7e.
@ro(incia ,oso(o9 locuit! de s:r"i ;i al"anezi9 a fost .ereu un teritoriu dis'utat care /n
trecut a a'ar%inut ti.' de 200 de ani dinastiei s:r"i.
122
Cu toate acestea9 /n ur.a /n(in5erii &er"iei ;i ai alia%ilor s!i de c!tre I.'eriul
Oto.an /n 13989 /ntrea5a &er"ie ;i ,oso(o au de(enit s'a%iu oto.an. Fn aceste condi%ii
s:r"ii s?au (!zut ne(oi%i s! .i5reze s're nord9 8centrul de 5ra(itate< .ut:ndu?se din
,oso(o la 4el5rad. A"ia /n 19129 cu 'rile>ul 'ri.ului R!z"oi 4alcanic a(:nd ca ur.are
/nl!turarea do.ina%iei oto.ane din zon!9 &er"ia reu;e;te s! recu'ereze 'ro(incia ,oso(o9
iar # ani .ai t:rziu9 /n 19189 ,oso(o este /ncor'orat! /n Re5atul &:r"ilor9 Croa%ilor ;i
&lo(enilor9 nu.it .ai t:rziu Iu5osla(ia9 de(enind autono.! din 197.
123
Fn anul 19899 la scurt ti.' du'! ce &lo"odan Ailose(ic a (enit la 'utere /n calitate
de 're;edinte al &er"iei ;i a reu;it s! .odifice Constitu%ia9 acesta a re(ocat autono.ia
'ro(inciei ,oso(o9 de(enind o re5iune a &er"iei fiind condus! de la 4el5rad. @oliticile sale
discri.inatorii ;i discursuri na%ionaliste au ali.entat di(er5en%ele dintre cele dou! 5ru'uri
etnice ;i .i;carea se'aratist! a al"anezilor din ,oso(o s?a e7tins. Fn acel .o.ent9 s:r"ii au
re'rezentat o .inoritate de doar 10X din 'o'ula%ia ,oso(o9 asta datorit! .i5ra%iei ;i a
cre;terii ratei natalit!%ii /n r:ndul 'o'ula%iei .usul.ane. Cu toate acestea9 ca ur.are a
deciziilor 'olitice9 toate locurile de .unc! ;i resursele erau de%inute ;i controlate de c!tre
s:r"i. Fn acest conte7t9 'o'ula%ia al"anez!9 a(:nd ca o"iecti( 'rinci'al inde'enden%!9 au
creat 'ro'riile lor or5aniza%ii 'olitice ;i un stat su"teran care era sus%inut financiar de c!tre
dias'ora.
12
+nul dintre 'rinci'alele 'artide 'olitice ale al"anezilor din ,oso(o a fost 2i5a
De.ocrat! din ,oso(o O2D,P9 /nfiin%at! /n 1989 ;i condus! de c!tre I"ra6i. Ru5o(a. De
la /nce'ut9 2D, a ado'tat o strate5ie de rezisten%! 'asi(! ;i 'entru acest .oti(9 suferin%ele
co.unit!%ii al"aneze nu a 'utut ca'ta aten%ia interna%ional!. De ase.enea9 co.unitatea
interna%ional!9 a considerat situa%ia din ,oso(o9 ca fiind o 'ro"le.! intern! a &er"iei /n
care nu este necesar! o .ediere ':n! /n .o.entul /n care un conflict ar.at ar 'utea
122
Bean?4a'tiste Duroselle, op.cit.9'.3
123
I"ide.9 '.31
12
To. )alla56er9 'alcanii "n noul mileniu "n umbra rzboiului i a pcii, tradus de )a"riela Ionescu ;i
Gictor *eu.ann9 Editura Cu.anitas9 4ucure;ti9200#9 '.1#
1
iz"ucni. O alt! e7'lica%ie a li'sei de inter(en%ie este aceea c! aducerea /n dicu%ie a situa%iei
din ,oso(o ar fi /n5reunat ne5ocierile 'ri(ind 4osnia.
121
Fn ciuda ne5li>en%ei O*+ de a inter(eni /nc! de la /nce'ut /n acest conflict9 /n anul
19929 &tatele +nite ale A.ericii (in cu un a(ertis.ent la adresa 're;edintelui Ailose(ic
s'un:nd c! (or folosi toate .i>loacele necesare /.'otri(a &er"iei9 cu sco'ul de a o'ri
/nc!lc!rile dre'turilor o.ului din ,oso(o. Dar9 cu toate acestea9 autorit!%ile s:r"e cu
re'resiunea /.'otri(a al"anezilor.
12#
Acordul de @ace de la DaEton care a 'us ca'!t r!z"oiului din 4osnia a fost un 'unct
de cotitur! /n istoria 4alcanilor de Gest9 ;i a a(ut o influen%! de ase.nea ;i asu'ra ,oso(o.
Acordul a a(ut un i.'act asu'ra se'arati;tilor din ,oso(o9 /n sensul /n care le?a dat
i.'resia c! utilizarea de .i>loace (iolente este o strate5ie .ai "un! 'entru o"%inerea
inde'enden%ei dec:t rezisten%! 'asi(!. Aai t:rziu9 /n 199#9 o or5aniza%ie de etnie al"anez! a
a'!rut 'e teritoriul ,oso(o. Ar.ata de Eli"erare a ,oso(o a luat fiin%! su" for.a unui 5ru'
secret ;i9 tre'tat9 a de(enit 'uternic9 datorit! fondurilor .ari 'e care le?a 'ri.it din
dias'ora9 'recu. ;i datorit! ar.ele de contra"and! din Al"ania. De;i re'rezentan%ii 'olitici
ai co.unit!%ii al"aneze au continuat s! 'ro.o(eze o atitudine non (iolent!9 Ar.ata de
Eli"erare a ini%iat atacurile /.'otri(a ci(ililor de etnie s:r"!. Fn 'erioada de du'! a'ari%ia
sa9 'o'ularitatea Ar.atei de Eli"erare a crescut considera"il9 iar ac%iunile sale au adus /n
cele din ur.! cazul situa%iei din ,oso(o9 'e a5enda 'olitic! la ni(el .ondial. De ase.enea9
datorit! te6nicilor de 56eril! ado'tate de .e."rii Ar.atei de Eli"erare9 al"anezii au fost
considera%i terori;ti.
127
Fn decursul anului 1997 Galea Drenica a de(enit scena 'rinci'al! a ac%iunilor
s:n5eroase efectuate de Ar.ata de Eli"erare ;i de ac%iunile "rutale ale s:r"ilor ca ;i
r!s'uns. Fn 'ri.ele luni ale anului 1998 nu.arul de incidente 'ro(ocate de c!tre Ar.at! ;i
/.'reun! cu acestea a crescut ;i re'resiunea /.'otri(a al"anezilor9 Ade. Bas6ari9
fondatorul ;i liderul Ar.atei de Eli"erare a fost ucis9 /.'reun! cu fa.ilia sa de
'ara.ilitarii s:r"i. Datorit! situa%ia din Galea Drenica9 un nu.!r .are de al"anezi au fost
deter.ina%i s! caute refu5iu /n Euro'a de Gest.
128
121
I"ide.9 ''.19?#1
12#
Ti. Buda69 -osovo4 3ar and Reven!e, Iale +ni(ersitE @ress920009 '.#
127
I"ide.
128
I"ide.9 '.##
2
G!z:nd c! situa%ia se a5ra(eraz!9 oficialii euro'eni s?au oferit s! .edieze conflictul9
dar au fost refuza%i de c!tre 4el5rad. Fntr?o /ncercare de a /."un!t!%i situa%ia9Consiliul de
&ecuritate al *a%iunilor +nite9 a e.is rezolu%ia 11#0 O1998P9 'rin care se i.'une un ter.en
li.it! 'entru retra5erea .ili%iei s:r"e ;i un e."ar5o asu'ra ar.elor Re'u"licii $ederale
Iu5osla(ia9 inclusi( asu'ra celor din ,oso(o. @e .asura ce ti.'ul a trecut9 situa%ia sa
/nr!ut!%it9asta deoarece 'e de o 'arte nu a e7istat un dialo5 la ni(el 'olitic /ntre '!r%ile
"eli5erante9 iar 'e de alt! 'arte ne5ocierile cu 4el5radul nu au a(ut succes. Totodat! /n
,oso(o era neclar cine ar tre"ui s! fie 'artenerul de ne5ociere.
129
Fn iunie 19989 .ili%ia s:r" a o"li5at de ':n! la 20.000 de fa.ilii al"aneze s! /;i
'!r!seasc! locuin%ele9 ;i /n se'te."rie9 nu.!rul 'ersoanelor str!.utate a fost esti.at la
230.000. Fn acest conte7t9 Consiliul de &ecuritate a (otat rezolu%ia 1199 O1998P9 'rin care
conda.na (iolenta9 cer:nd '!r%ilor s! se an5a>eze /n dialo5 ;i totodat! cere .!suri concrete
de /."un!t!%ire a situa%iei. Fn cele din ur.! Consiliul de &ecuritate ;i?a rezer(at dre'tul de
a lua .!suri 'entru a reinstala sta"ilitatea ;i 'acea.
130
2a 9 octo."rie 19989 &ecretarul )eneral al *ATO9 a anun%at c! or5aniza%ia este
're5!tit! s! utilizeze for%a 'entru a 'une ca'!t (iolen%ei. A.enin%area cu for%a9 a a(ut un
i.'act 'uternic asu'ra Re'u"licii $ederale Iu5osla(ia9 ur.:nd ca /n cele din ur.!9
Ailose(ic s! acce'te un acord 'rin care a dat accesul /n 'ro(incie la o ec6i'a de 2000 de
o"ser(atori coordona%i de Or5aniza%ia 'entru &ecuritate ;i Coo'erare /n Euro'a. Acela;i
acord a autorizat o .isiune de (erificare /n aer asu'ra 'ro(inciei ,oso(o ;i a cerut de
ase.enea ca .ili%ia s:r"! s! fi retras!9 /ns! acest lucru nu s?a /nt:.'lat. Fnce':nd cu
.i>locul lunii dece."rie lu'ta s?a intensificat ;i du'! .asacrul din RacaJ9 *ATO a reluat
a.enin%!rile. Co.unitatea interna%iona!9 a c!utat cu dis'erare o solu%ie di'lo.atic!9 dar cu
toate acestea9 era 're5!tit s! foloseasc! for%a9 /n sco'ul sta"iliz!rii re5iunii.
131
De;i situa%ia s?a /nr!ut!%it9 s'era c! o solu%ie 'a;nic! s! 'oat! fi ado'tat! /n
.o.entul /n care a."ele '!r%i au intrat /n ne5ocieri indirecte /n ur.a unui 'lan de 'ace
'ro'us de )ru'ul de Contact de la Ra."ouillet. Ar.ata de Eli"erare a ,oso(o9
129
Resolution 11#0 O1998P9 ado'tat! de c!tre Consiliul de &ecuritate la cea de?a 38#8 /nt:lnire /n data de 31
Aartie 1998Q Doc. &LRE&L11#0 O1998P dis'oni"il! la 6tt'KLLHHH.un.or5LDocsLscresL1998Lscres98.6t.Q
130
Resolution 1199 O1998P ado'ted "E t6e &ecuritE Council at its 3930t6 .eetin59 on 23 &e'te."er 1998Q
Doc. &LRE&L 1199 O1998P dis'oni"il! la 6tt'KLLHHH.un.or5LDocsLscresL1998Lscres98.6t..
130
131
Ti. Buda69 op.cit.9 '.#7
3
re'rezent:nd etnicii al"anezi9 a res'ins 'ro'unerea de la /nce'ut9 dar a acce'tat?o 'e ur.!
du'a ce a.enda.entele au fost introduse9 /n final a de(enindt inacce'ta"il! de c!tre
dele5a%ia s:r"!. *e5ocierile care au continuat ;i lo(iturile aeriene l?au deter.inat 'e
Ailose(ic s! acce'te condi%iile 'olitice9 dar el a res'ins 'artea te7tului /n care erau sti'ulate
're(ederile .ilitare. Fn acest 'unct9 *ATO9 ac%ion:nd /n .od unilateral9 a ini%iat Ac%iunea
Allied $orce9 "o."ard:nd teritoriul ,oso(o ;i restul &er"iei /nce':nd din 2 .artie ':n! /n
10 iunie9 a>un5:ndu?se /n luna iunie la 191 .ilioane de 'ersoane str!.utate ;i alte .ii
ucise.
132
Ailose(ic a fost de acord /n cele din ur.! cu un 'lan de 'ace 'ro'us de c!tre Rusia
;i +E9 /n 02 iunie 19999 'e care a se.nat?o /n data de 9 iunie. Fn ziua ur.!toare9 *ATO a
/nc6eiat o'era%iunea .ilitar!.
133
CAPITOLUL III
1.& S#$%4!!$* '#%+* 2* ONU 9) ,a8%$ R.8A#!%$%! 2!) C#'**a 7! 9) ,a8%$ R.8A#!%$%!
2!) K#+#:#
132
&IAAA9 4runo9 YY*ATO9 t6e +* and t6e +se of $orceK 2e5al As'ectsYY9 'a'er 'resented at @olicE
Roundta"les9 +* Association of t6e +&A in *eH IorJ and -as6in5ton9 Aarc6 19999 dis'oni"il la
6tt'KLLe>il.o7ford>ournals.or5LcontentL10L1L1.full.'df.
133
Ti. Buda69 op.cit.9 '.#9

1.&.& S#$%4!!$* '#%+* 2* ONU 9) ,a8%$ C#'**!


Inter(en%ia *a%iunilor +nite /n ceea ce a /nse.nat R!z"oiul din Coreea a /nce'ut
/nc! din 1979 c:nd Adunarea )eneral!9 cu 3 de (oturi 'entru9 nici un (ot contra ;i #
a"%ineri9 a decis crearea unei Co.isii @ro(izorii a *a%iunilor +nite 'entru Coreea a(:nd ca
;i sco'9 /nlesnirea constituirii unui 5u(ern na%ional coreean ;i totodat! accelerarea e(acu!rii
for%elor de ocu'a%ie.
13
Fn data de 21 iunie9 du'! ce Coreea de *ord a atacat &udul9 5u(ernul a.erican l?a
ru5at 'e &ecretarul )eneral al O*+ s! con(oace i.ediat Consiliul de &ecuritate9 care s?a
reunit ado't:nd rezolu%ia 82L1910 cu nou! (oturi 'entru ;i o a"%inere (enit! din 'artea
Iu5osla(iei. Consiliul de &ecuritate9 a e(ocat constatarea Adun!rii )enerale conse.nat! /n
rezolu%ia 293 din 21 octo."rie 199 confor. c!reia9 for.a de 5u(ern!.:nt a Re'u"licii
Coreea a fost sta"ilit! 'e te.eiuri le5ale9 fiindu?i /ncredin%at controlul efecti( ;i totodat!
>urisdic%ia asu'ra acelei '!r%i din Coreea unde Co.isia @ro(izorie a *a%iunilor +nite a fost
/n .!sur! s! o"ser(e ;i s! ateste acest fa't. $or.a de 5u(ern!.:nt rezultat! /n ur.a
ale5erilor este o e7'resie (alid! a (oin%ei e7ercitate a electoralului ;i 'rin ur.are este
recunoscut ca sin5ura /n Coreea. 2u:nd not!9 cu deose"it! /n5ri>orare /n le5!tur! cu atacul
asur'a Re'u"licii Coreea de &ud9 Consiliul de &ecuritate decide c! ac%iunile /ntre'rinse
re'rezint! o /nc!lcare a '!cii ;i se solicit! /ncetarea i.ediat! a ostilit!%ilor9 f!c:nd a'el la
autorit!%ile Coreei de *ord9 'entru a?;i retra5e tru'ele dincolo de 'aralela 38. Totodat!
Consiliul solicit! Co.isiei *a%iunilor +nite 'entru Coreea s! co.unice reco.and!rile
'ri(ind situa%ia c:t .ai re'ede cu 'utin%!Q s! .onitorizeze retra5erea tru'elor Coreei de
*ord dincolo de 'aralela 38 ;i nu /n ulti.ul r:nd s! .en%in! Consiliul de &ecuritate
infor.at cu 'ri(ire la e7ecutarea rezolu%iei.
131
Fn data de 27 iunie9 19109 Consiliul de &ecuritate s?a reunit din nou9 deoarece
'ri.ise .ai .ulte ra'oarte de la Co.isia *a%iunilor unite 'entru Coreea9 care confir.au
caracterul a5resi( al tru'elor nord coreene. &tatele +nite au cerut Consiliului s! (oteze
sanc%iuni /.'otri(a Coreei de *ord. Consiliul a ado'tat rezolu%ia 83L19109 Iu5osla(ia a
(otat contra9 iar E5i'tul ;i India s?au a"%inut9 'rin care a reco.ndat statelor .e."re9 s!
13
Bean?4a'tiste Duroselle9 op.cit.9'.#8
131
Resolution 82K Co.'laint of a55ression u'on t6e Re'u"lic of ,oreeaO21 BunP
6tt'KLLdaccess?dds?nE.un.or5LdocLRE&O2+TIO*L)E*L*R0L0#L91LIA)L*R00#91.'df=O'enEle.ent9
accesat! la data de 27.01.2012
1
acorde tot s'ri>inul necesar Re'u"licii Coreea /n (ederea restaur!rii '!cii ;i securit!%ii /n
zon!.
13#
Du'! ce a constatat c! atatcul ar.at asu'ra Re'u"licii Coreea de c!tre tru'ele
Coreei de *ord sunt o /nc!lcare a '!cii9 Consiliul de &ecurotate ado't! o nou! rezolu%ie /n
data de 7 iulie 19109 (otat! cu 7 (oturi 'entru ;i trei a"%ineri din 'artea E5i'tului9 Indiei ;i
Iu5osla(iei9 rezolu%ia 8L1910 roa5! &tatele +nite s!?l dese.neze 'e co.andatul for%elor
unificate a *a%iunilor +nite. Aceast! ar.at!9 a(ea s! 'ri.easc! dre'tul de a utiliza dra'elul
O*+ si.ultan dra'elele fiec!ruia dintre statele care tri.iseser! contin5ente.
137
+r.!torul 'as al Consilului /n /ncercarea de a solu%iona conflictul coreean9 lu:nd la
cuno;tin%! toate 5reut!%ile 'rin care trece 'o'orul coreean ;i 'ri(a%iunile la care este su'us
datorit! a5resiunii nord coreene9 ado't! rezolutia 81L1910 din 31 iulie. A;adar9 acesta
solicit! for%ei unificate s! deter.ine care sunt .!surile necesare 'entru a s'ri>ini ;i 'entru a
a>uta 'o'orul coreean ;i totodat! s! sta"ileasc! 'rocedurile necesare 'entru a acorda
ase.enea asisten%e. De ase.enea9 solicit! &ecretarului )eneral9 Consiliului Econo.ic ;i
&ocial9 altor or5anis.e 'rinci'ale sau su"sidiare ale O*+9 a5en%iilor s'ecializate ;i altor
or5anis.e non5u(erna.entale s! acorde asisten%! 'o'ula%iei coreene /n confor.itate cu
cererile .isiunii O*+.
138
O alt! rezolu%iea 88L1910 a Consiliului din 8 noie."rie 1910 decide s! in(ite9 /n
concordan%! cu 6ot!r:rea 39 din re5ulile 'ro(izorii de 'rocedur! un re'rezentant al
5u(ernului Re'u"licii @o'ulare C6ineze 'entru a fi 'rezent /n cadrul /nt:lnirilor
Consiliului cu 'ri(ire la ra'ortul s'ecial de Aisiunea O*+ /n Coreea.
139
13#
Resolution 83K Co.'laint of a55ression u'on t6e Re'u"lic of ,oreea O27 BunP
6tt'KLLdaccess?dds?nE.un.or5LdocLRE&O2+TIO*L)E*L*R0L0#L9#LIA)L*R00#9#.'df=O'enEle.ent9
accesat! la data de 27.01.2012
137
Resolution 8K Co.'laint of a55ression u'on t6e Re'u"lic of ,oreea O7 BulP
6tt'KLLdaccess?dds?nE.un.or5LdocLRE&O2+TIO*L)E*L*R0L0#L97LIA)L*R00#97.'df=O'enEle.ent9
accesat! la data de 27.01.2012
138
Resolution 81K Co.'laint of a55ression u'on t6e Re'u"lic of ,oreea O31 BulP
6tt'KLLdaccess?dds?nE.un.or5LdocLRE&O2+TIO*L)E*L*R0L0#L98LIA)L*R00#98.'df=O'enEle.ent9
accesat! la data de 27.01.2012
139
Resolution 88K Co.'laint of a55ression u'on t6e Re'u"lic of ,oreea O8 *o(P 6tt'KLLdaccess?dds?
nE.un.or5LdocLRE&O2+TIO*L)E*L*R0L0#1L01LIA)L*R00#101.'df=O'enEle.ent9 accesat! la data de
27.01.2012
#
O decizie luat! de c!tre Adunarea )eneral! a *a%iunilor +nite a fost un e."ar5ou
asu'ra 'roduselor strate5ice cu destina%ia C6ina co.unist!.
Adunarea )eneral!9 .en%ine 'e ordinea sa de zi9 'ro"le.a coreean!9 ceea ce face ca
lucrurile s! se co.'lice ;i .ai .ult ;i s! creeze 5ra(e o"stacole /n calea solu%ion!rii
acesteia. @ro"le.a coreean!9 'ro"le.a lic6id!rii di(iz!rii %!rii ;i a na%iunii este o 'ro"le.!
intern! a 'o'orului care 6ot!r!;te /n .od li"er asu'ra solu%ion!rii ei9 f!r! nici un a.estec
din afar!. A;adar9 nici O*+9 nici alt! 'utere str!in! nu are dre'tul de a se a.steca sau de a
i.'une o solu%ie din e7terior. Din dorin%a de a scoate aceast! 'ro"le.! din i.'asul /n care
a a>uns9 1 state au sus'us Adun!rii )enerale /n 19## un 'roiect de rezolu%it 'rin care
Adunarea era in(itat! s! retra5! toate tru'ele str!ine de su" strea5ul O*+ din Coreea9 s!
desfiin%eze Co.isia O*+ creat! /n 197 ;i s! renun%e /n a .ai e7a.ina aceast! 'ro"le.! la
sesiunile sale. &e considera c! acest fa't9 ar sti.ula ne5ocierile /ntre cele dou! '!r%i 'entru
5!sirea unor .i>loace de solu%ionare a 'ro"le.ei unific!rii. Fntr?un .e.orandu. din 21
iulie 19##9 5u(ernul Re'u"licii @o'ulare De.ocrate Coreene9 s?a declarat de acord s!
ne5ocieze cu orice 'ersonalitate sud?coreean! care dore;te unitatea na%ional! ;i unificarea
%!rii. Autorit!%ile de la &eul au acce'tat 'ro'unerea 5u(ernului R.@.D. Coreene 9 iar la 20
se'te."rie 19719 au /nce'ut con(or"iri /ntre Or5aniza%ia de Cruce Ro;ie a R.@.D. Coreene
;i a Asocia%iei Crucii Ro;ii din Coreea de &ud9 la 30 au5ust transfor.:ndu?se /n con(or"iri
de fond.
10
1.&./. S#$%"!! '#%+* 2* ONU !) ,a8%$ K#+#:#
A(:nd /n (edere situa%ia din ,oso(o9 /n cursul anului 1998 ;i la /nce'utul anului
1999 au e7istat dez"ateri cu 'ri(ire la 'osi"ilitatea de a tri.ite tru'e interna%ionale /n zon!9
iar 'ozi%ia Or5aniza%iei *a%iunilor +nite9 .ai e7act a Consiliului de &ecuritate este
e(iden%iat! /n rezolu%iile care dez"at 'ro"le.a conflictului din ,oso(o.
10
Resolution 90Q Co.'laint of a55ression u'on t6e Re'u"lic of ,oreeaO 31 BanP9
6tt'KLLdaccess?dds?nE.un.or5LdocLRE&O2+TIO*L)E*L*R0L072L09LIA)L*R007209.'df=O'enEle.ent9
accesat! la data de 27.01.2012
7
Cu 'rile>ul rezolu%iei 1199 din 23 se'te."rie 19989 este 'rezentat! /n5ri>orarea /n
ceea ce 'ri(e;te lu'tele intense din ,oso(o ;i folosirea e7cesi(! a for%ei de c!tre for%ele de
securitate s:r"e ce au dus la nu.eroase (icti.e. O alt! 'reocu'are 'ri(e;te flu7ul de
refu5ia%i /n nordul Al"aniei9 4osniei ;i Cer%e5o(inei ;i /n alte %!ri euro'ene9 ca rezultat al
folosirii for%ei 'recu. ;i al nu.!rului .are de 'ersoane str!.utate din ,oso(o.
11
O alt! rezolu%ie care are /n (edere conflictul din ,oso(o9 este rezolu%ia 1203 din 2
octo."rie 1998 'rin care se fac referiri cu 'ri(ire la actele de (iolen%! ;i a teroris.ului ;i
totodat! la /nc!lcarea interdic%iilor i.'use de rezolu%iile anterioare.
12
Consiliul de &ecuritate9 'rin rezolu%ia 12 din 10 iunie 19999 a autorizat
&ecretarul?5eneral 'entru a sta"ili o 'rezen%! ci(il! interna%ional! /n ,oso(o ? Aisiunea
O*+ de Ad.inistra%ie Interi.ar! /n ,oso(o O+*AI,P ? /n sco'ul de a oferi o
ad.inistra%ie interi.ar! 'entru ,oso(o 'entru ca oa.enii din ,oso(o s! se 'oat! "ucura de
autono.ie. Consiliul9 a /.'uternicit +*AI,9 cu autoritate asu'ra teritoriului ;i 'o'ula%iei
din ,oso(o9 inclusi( asu'ra 'uterilor le5islati(e9 e7ecuti(e ;i ad.inistrati(e ale siste.ului
>udiciar. +lterior9 /n ur.a declara%iei de inde'enden%! de c!tre autorit!%ile din ,oso(o ;i
intrarea /n (i5oare a unei noi Constitu%ii9 la 11 iunie 20089 sarcinile .isiunii au fost
.odificate /n .od se.nificati(9 astfel /nc:t s! se concentreze /n 'rinci'al 'e 'ro.o(area de
securitate9 sta"ilitate ;i res'ectarea dre'turilor o.ului /n ,oso(o
13
O alt! rezolu%ie a Consiliului 'ri(ind ,oso(o9 este Rezolu%ia 11#0 O1998P din 31
.artie 1998. Astfel9'unctul 8 din rezolu%ie 're(ede /.'iedicarea statele .e."re O*+ s!
(:nd! Re'u"licii $ederale Iu5osla(ia ;i lui ,oso(o9 ar.a.ent sau .aterialele cone7e de
orice ti'9 cu. ar fi ar.e9 .uni%ii9 (e6icule9 ec6i'a.ente .ilitare ;i 'iese de sc6i." 'entru
acestea9 ;i totodat!9 'unctul .ai 're(ede c! tre"uie s! se /.'iedice /nar.area ;i 're5!tirea
'entru acti(it!%ile teroriste /n zona res'ecti(!. @rin aceast! 're(edere9 O*+ se a;te'tata ca
insuficien%a de ar.e din ,oso(o ;i Iu5osla(ia s! reduc! (iolen%a. Totu;i9 acest lucru nu s?a
/nt:.'lat deoarece 'e de o 'arte9 Ar.ata de Eli"erare a ,oso(o a a(ut 'osi"ilitatea de a
11
Resolution 1199 O1998P ado'tat! de c!tre Consiliul de &ecuritate9
6tt'KLLHHH.un.or5LDocsLscresL1998Lscres98.6t.9 accesat! la data de 30.01.2012
12
Resolution 1203O1998P ado'tat! de c!tre Consiliul de &ecuritate9 'ara5raf 19
6tt'KLLHHH.un.or5LDocsLscresL1998Lscres98.6t..9 accesat! la data de 30.01.2012
13
Resolution 12 O1999P ado'tat! de c!tre Consiliul de &ecuritate
6tt'KLLHHH.un.or5LDocsLscresL1999Lscres99.6t..9 accesat! la data de 30.01.2012
8
face contra"and! cu ar.e din Al"ania iar atacurilor /.'otri(a ci(ililor a crescut /n
continuare9 du'! ado'tarea acestei rezolu%ii. @e de alt! 'arte9 To. )alla56er constat! c!
Ailose(ic nu se te. de sanc%iuni econo.ice9 deoarece el se a;te't! la un s'ri>in di'lo.atic
;i .aterial din 'artea $edera%iei Ruse9 iar /n astfel de circu.stan%e9 constr:n5erile nu ar
'utea conduce la o solu%ionare 'a;nic! a conflictului.
1
Totodat!9 Rezolu%ia 11#0 O1998P din 31 .artie 1998 'unctul 1 afir.! s'ri>inul
Consiliului de &ecuritate 'entru .en%inerea su(eranit!%ii ;i inte5rit!%ii teritoriale a
Re'u"licii $ederale Iu5osla(ia9 dar s'ri>in!9 de ase.eneaYY un statut consolidat 'entru
,oso(o9 care ar include un 5rad su"stan%ial .ai .are de autono.ie ;i se.nificati( de auto?
ad.inistrareQYY. Fn fiecare rezolu%ie 'ri(ind ,oso(o Consiliul a insistat asu'ra necesit!%ii
dialo5ului ;i a unor solu%ii care s! fie ne5ociate 'olitic. Ao.entul cel .ai i.'ortant 'entru
dialo5 a (enit /n fe"ruarie 19999 la Conferin%a de la Ra."ouillet.$!r! s'ri>in de la
co.unitatea interna%ional!9 dele5a%ia al"anez! din ,oso(o nu ar 'utea .en%ine 'entru 'rea
.ult ti.' a"ordarea sa intransi5ent! /n 'ro"le.a inde'enden%ei. Fn rezolu%ia ado'tat! la
sf:r;itul ca.'aniei *ATO /n ,oso(o9 Consiliul ;i?a .en%inut 'ozi%ia cu 'ri(ire la statutul
'ro(inciei. Inte5ritatea teritorial! a Re'u"licii $ederale Iu5osla(ia a fost reafir.at!9 ;i
cerin%a a fostYY o autono.ie su"stan%ial! ;i se.nificati(! de auto?ad.inistrare 'entru
,oso(oYY. &olu%ia 'olitic! acce'tat! de c!tre Consiliul de &ecuritate a fost 'rezentat! /n
ane7ele de la aceea;i rezolu%ie.
11
1./ A)a$!8a SBOT a !5$!,.'!! O.N.U. 9) R.8A#!%$ 2!) C#'**a
@entru a scoate /n e(iden%! a'ortul O.*.+. /n cele dou! conflicte9 /n func%ie de
infor.a%iile 'rezentate /n ca'itolul III ;i IG a. s! fac o analiza &-OT at:t a R!z"oiului din
Coreea c:t ;i a R!z"oiului din ,oso(o iar la sf:r;it a. s! adau5 ase.!n!rile ;i deose"irile
dintre cele cele dou! cazuri.
1
&ecuritE Council resolution 11#0 O1998P on t6e letters fro. t6e +nited ,in5do.O&L1998L223P and t6e
+nited &tates O&L1998L272P
6tt'KLLdaccess?dds?nE.un.or5LdocL+*DOCL)E*L*98L090L23L@D$L*9809023.'df=O'enEle.ent
11
I"ide.
9
I.'licarea O.*.+. /n R!z"oiul din Coreea a c!rui co.and! a c!zut /n sarcina &+A9
iar toate deciziile i.'ortante au fost luate de c!tre a.ericani9 necesit! su'ortul or5aniza%iei
'entru a le5iti.a acest r!z"oi.
Cu toate c! deciziile i.'ortante au fost luate de c!tre a.ericani9 o co.'onent!
i.'ortant! a 'oliticii lui Tru.an a fost aceea de a asi5ura func%ionalitatea O.*.+ /n ceea ce
'ri(e;te securitatea colecti(!.
@e l:n5! Or5aniza%ia *a%iunilor +nite9 un a'ort foarte .are /n R!z"oiul din Coreea
l?au a(ut &+A ;i +R&&9 %!ri care sunt .e."re 'er.anente /n Consiliul de &ecuritate al
O.*.+. ;i care de%in dre'tul de (eto ceea ce (a duce de .ulte ori la /n5reunarea lu!rii de
decizii /n cadrul Consiliului.
Decizia &+A de a se i.'lica /n acest conflict a fost luat! 'entru a cal.a tensiunile
din cadrul siste.ului interna%ional9 ;i nu din i.'ortan%a strate5ic! a Coreei deoarece
5u(ernele .ai .ultor state (est?euro'ene9 '!reau a fi intrat /ntr?o stare de 'anic! 'e .!sur!
ce a;te'tau s! (ad! dac! &tatele +nite (or ac%iona sau nu.
1#
Dintr?o declara%ie a 're;edintelui Tru.an din 2 iunie afl!. c! N Dac! aceast!
ac%iune ar fi r!.as f!r! re'lic!9 ar fi dus la al treilea r!z"oi .ondial9 a;a cu. incidente
si.ilare au dus la declan;area celui de?al doilea....Era de ase.enea li.'ede 'entru .ine c!9
funda.entele ;i 'rinci'iile *a%iunilor +nite erau a.enin%ate /n cazul /n care acest atac
ne'ro(ocat nu era sto'at.<
17
@uncte tariK
Conflictul a iz"ucnit la scurt ti.' du'! Al Doilea R!z"oi Aondial9 iar societatea
interna%ional! a(ea /nc! trau.e de 'e ur.a r!z"oiului ceea ce a deter.inat?o 'e
aceasta din ur.! s! /ncerce 'rin toate .i>loacele 'osi"ile s! readuc! 'acea ;i
securitatea /n Coreea de tea.a de a nu /nce'e un Al treilea R!z"oi Aondial.
1#
C.,issin5er9 op.cit. , '.17
17
B.@.D. Dun"a"in9 T6e )reat @oHers and t6eir Allies9 *eH 3orJ9 2ondon9 2on5.an9 1999 '.108
10
Cot!r:rea Adun!rii )enerale din 197 de a /nfiin%a o Co.isie @ro(izorie a
*a%iunilor +nite 'entru Coreea.
2a sf:r;itul anului 1989 Co.isia @ro(izorie a *a%iunilor +nite 'entru Coreea a fost
/nlocuit! de Co.isia @er.anent! a *a%iunilor +nite 'entru Coreea.
O"iecti(ele 'olitice ale &+A /n r!z"oiul din Coreea au fostK sto'area a5resiunii9
unificarea Coreei9 .en%inerea securit!%ii *a%iunilor +nite9 /.'iedicarea e7tinderii
r!z"oiului.
+R&& nu ;i?a folosit dre'tul de (eto /n cadrul Consliului de &ecuritate9 deoarece a
refuzat s! 'artici'le la /nt:lnirile Consiliului.
Rezolu%ia "ritanic! din 7 octo."rie 1910 acce'tat! de c!tre Adunarea )eneral!9 'rin
care aceasta din ur.! a /.'uternicit for%ele O.*.+. s! tra(erseze 'aralela 389 s!
resta"ileasc! ordinea /n /ntrea5a 'eninsul! ;i s! or5anizeze ale5eri.
Du'! Gictoria co.uni;tilor din 19119 si ocu'area de c!tre ace;tia a &eulului9
o"iecti(ul 'rinci'al de(ine sto'area a5resiunii9 iar dintr?o declara%ie a 're;edintelui
Tru.an afl!. c! N $or%ele *a%iunilor +nite se afl! /n Coreea 'entru a sto'a o
a5resiune care a.enin%! nu nu.ai /ntre5ul edificiu al *a%iunilor +nite ci toate
s'eran%ele de 'ace ;i dre'tate ale o.enirii. Dac! *a%iunile +nite cedeaz! /naintea
for%elor a5resiunii9 nici o na%iune nu (a .ai fi /n si5uran%!.<
18
Co.anda.entul O.*.+. a 'ro'us /n 1912 o ofert! final! de 'ace dar a fost res'ins!
fa't 'entru care9 O.*.+.9 a"ordeaz! o noua tactic! /nce'e cu anul 19129 care (iza
acu.ularea .asi(! de tru'e ;i atacuri asu'ra de'ozitelor de 'ro(izii ;i
aerodru.urilor c6inezilor.
&e.narea ar.isti%iului din 27 iulie 1913 la @an.un>on /ntre re'rezenta%ii O.*.+. ai
C6inei ;i ai Coreei de *ord.
@rin r!z"oiul din Coreea s?a dorit de.onstrarea a"ilita%ii O.*.+. de a furniza
securitate colecti(!K N Ideea de securitate colecti(! a fost 'us! la /ncercare ;i a
rezistat. *a%iunile care cred /n securitate colecti(! au ar!tat c! se 'ot str:n5e laolalt!
;i lu'ta /.'reun!.<
19
18
C.,issin5er9 op.cit.9 '.22
19
C.,issin5er9 op.cit.9 '.28
11
@uncte sla"eK
Conflictul iz"ucne;te la scurt ti.' du'! al doilea R.A9 iar 'rintre '!r%ile i.'licate
f!ceau 'arte ;i cele dou! .ari su'er'uteri &+A ;i +R&& situ:ndu?se fiecare de '!r%i
o'use ale "aricadei.
R!z"oiul din Coreea se /ncadreaz! /n ceea ce istorici nu.esc R!z"oiul Rece9 ;i intr!
/n coliziune cu dou! doctrine9 cea .ar7ist! a +niunii &o(ietice ;i Hilsonis.ul a
&tatelor +nite.
Fn 'eninsul! se aflau9 'e de o 'arte9 for%ele a.ericane care sus%ineau lu'ta /n
"eneficial lu.ii li"ere9 ;i co.uni;tii9 care su%ineau lu'ta /.'otri(a i.'erialis.ului
A.erican.
Co.isia @ro(izorie a *a%iunilor +nite 'entru Coreea nu a reu;it s! /;i desf!;oare
acti(itatea dec:t /n Coreea de &ud.
Aoartea 're;edintelui Roose(elt ;i (enirea la 'utere a 're;edintelui Tru.an
5enereaz! sc6i."area 'oliticii &+A9 care a(ea o atitudine diferit! /n co.'ara%ie cu
Roose(elt9 fiind ade'tul unei 'olitici .ai realiste fa%! de +R&&.
Deciziile i.'ortante au fost luate de c!tre a.ericani.
&+A si +R&& sunt .e."ri 'er.anen%i /n Consiliul de &ecuritate9 ceea ce a
/n5reunat de .ulte ori deciziile Consiliului datorit! dre'tului de (eto 'e care cele
dou! state /l de%ineau.
Alian%a Ba'oniei cu &+A a creat 'anic! /n r:ndul c6inezilor9 care ;i?au a.intit de
atacul >a'onezilor din 1931 /.'otri(a %!rii lor ;i c!rora le era tea.! ca nu cu.(a
noua 'utere a.erican! din Ba'onia s! re'ete aceast! ac%iune9 .oti( 'entru care au
decis s! se al!ture +R&&?ului ;i au se.nat tratatul de alian%! cu ru;ii /n 1910.
I.'licarea /n r!z"oi a c6inezilor a denaturat caracterul r!z"oiului9 d:nd na;tere unei
(e6e.ente 'ole.ici /n ceea ce 'ri(e;te .odul /n care ar tre"ui s! se desf!;oare /n
continuare9 de(enind 'arc! un conflict sino?a.erican.
Ar.atele O.*.+ la /nce'ut au fost 'rea risi'ite9 sla" ec6i'ate9 ;i inferioare ca
nu.!r.
12
Ar.isti%iul din 27 iulie 1913 nu a fost se.nat de c!tre Coreea de &ud care se
o'unea di(iz!rii9 dre't ur.are /n%ele5erea nu a dus la o 'ace nor.al!.
O'ortunit!%iK
Oferta final! de 'ace 'ro'us! de c!tre Co.anda.entul O.*.+. dar care a fost
res'ins! de c!tre so(ietici.
Aoartea lui &talin a dus la reluarea ne5ocierilor /nce':nd din a'rilie 1913.
Rezolu%iile ado'tate de c!tre O.*.+.9 'rin care se f!cea a'el la /ncetarea ostilit!%ilor
;i se ur.!rea resta"ilirea '!cii ;i securit!%ii /n zon!.
A.enin%!riK
4o."a ato.ic!.
Fnce'erea unui r!z"oi /ntre &+A ;i +R&&.
*e5ocierile 'urtate din a doua >u.!tate a anului 19119au a(ut loc /ntr?un cli.at de
ne/ncredere9 fiind .arcate de tea.a fa%! de declan;area unor noi o'era%iuni ;i /n
s'ecial de folosirea ar.elor "acteriolo5ice.
Dre'tul de (eto al +R&&?ului ;i al &tatelor +nite care 'utea /n5reuna luarea
deciziilor.
1.1 A)a$!8a SBOT a !5$!,.'!! O.N.U 9) R.8A#!%$ 2!) K#+#:#
A'ortul O.*.+. /n solu%ionarea conflictului din ,oso(o este influen%at din nou de
c!tre &+A 'e de o 'arte ;i Rusia 'e de alt! 'arte.
13
Cu totate c! au trecut # de ani de la R!z"oiul din Coreea9 &+A ;i Rusia continu!
se se .en%in! 'e fronturi diferite astfel9 &+A recuno;te inde'enden%a ,oso(o 'e c:nd
+R&& ;i C6ina nu o recunosc.
@uncte tariK
Consiliul de &ecuritate a e.is un nu.!r de 1 rezolu%ii care a(eau rolul de a
re5le.enta ;i rezol(a R!z"oiul din ,oso(o dintre 'o'ula%ia s:r"! ;i 'o'ula%ia
al"anez!.
Fn afar! de O.*.+.9 r!z"oiul a i.'licat .ai .ulte or5aniza%ii .ultilaterale /n calitate
de 'arteneri9 su" conducerea *a%iunilor +nite 'recu.K Fnaltul Co.isar O.*.+.
'entru Refu5ia%i9 Or5aniza%ia 'entru &ecuritate ;i Coo'erare /n Euro'a9 +niunea
Euro'ean!. F.'reun! cu O.*.+.9 or5aniza%iile enu.erate .ai sus9 au for.at 'atru
'iloni su" u."rela unui Re'rezentant &'ecial al &ecretarului )eneral al O.*.+.
*oile or5anis.e create /n interiorul O.*.+.9 direc%ionate c!tre noi 'ro"le.atici
a'!rute la ni(el re5ional sau interna%ional9 denot! dez(oltarea institu%ional! intern! a
O.*.+.
A(ertis.entul dat de c!tre &tatele +nite 're;edintelui &lo"odan Ailose(ic s'un:nd
c! (or folosi toate .i>loacele necesare /.'otri(a &er"iei9 cu sco'ul de a o'ri
/nc!lc!rile dre'turilor o.ului din ,oso(o.
Re'rezenta%ii 'olitici ai co.unit!%ii al"aneze au 'ro.o(at o atitudine non (iolent!.
Cu toate c! Ar.ata de Eli"erare ,oso(o au /ntre'rins acti(it!%ii (iolente9 'artea
"un! /n acest! situa%ie este fa'tul c! datorit! acestor ac%iuni (iolente9 s?a reu;it
ca'tarea co.unit!%ii interna%ionale asu'ra situa%iei din ,oso(o.
Rezolu%ia Consiliului de &ecuritate 11#0 'rin care se i.'une un ter.en li.it!
'entru retra5erea .ili%iei s:r"e ;i un e."ar5o asu'ra ar.elor Re'u"licii $ederale
Iu5osla(ia9 inclusi( asu'ra celor din ,oso(o.
A.enin%area cu for%a9 a a(ut un i.'act 'uternic asu'ra Re'u"licii $ederale
Iu5osla(ia9 ur.:nd ca9 /n cele din ur.!9 Ailose(ic s! acce'te un acord 'rin care a
dat accesul /n 'ro(incie la o ec6i'! de 2000 de o"ser(atori coordona%i de
1
Or5aniza%ia 'entru &ecuritate ;i Coo'erare /n Euro'a. Acela;i acord a autorizat o
.isiune de (erificare /n aer asu'ra 'ro(inciei ,oso(o.
@uncte sla"eK
Genirea lui &lo"odan Ailose(ic la 'utere ca 're;edinte al &er"iei9 ur.at! de
re(ocarea autono.iei 'ro(inciei ,oso(o.
@oliticile discri.inatorii ;i discursurile na%ionaliste ale noului 're;edinte au
ali.entat di(er5en%ele dintre cele dou! 5ru'uri etnice.
O .are 'arte din locurile de .unc! ;i resursele din ,oso(o erau de%inute de c!tre
s:r"i.
&itua%ia din ,oso(o era considerat! ca fiind o 'ro"le.! intern! a &er"iei9 /n care nu
este necesar! o .ediere ':n! /n .o.entul /n care un conflict ar.at ar 'utea
iz"ucni.
Ado'tarea unei strate5ii de rezisten%! 'asi(! de c!tre unul dintre cele .ai
i.'ortante 'artide 'olitice ale al"anezilor9 2i5a De.ocrat! din ,oso(o9 .oti(
'entru care suferin%a co.unit!%ii al"aneze nu a 'utut ca'ta aten%ia co.unit!%ii
interna%ionale.
*e5li>en%a O.*.+. de a inter(eni /nc! de la /nce'ut /n acest conflict
Criticile aduse de c!tre )u(ernul de la 4el5rad asu'ra Rezolu%iilor O.*.+.9
considerate ca fiind a.estec /n afacerile interne.
Refuzul 4el5radului /n .edierea a conflictului de c!tre oficialii euro'eni.
O.*.+. se te.ea c! aducerea /n discu%ie a situa%iei din ,oso(o (a /n5reuna
ne5ocierile 'ri(ind 4osnia.
Di(er5en%ele e7istente /ntre .e."rii 'er.anen%i ai Consiliului de &ecuritate au
"locat .ecanis.ul decizional al *a%iunilor +nite fac't ce a dus la /.'iedicarea
or5aniza%iei s! ac%ioneze eficient /n solu%ionarea conflictului.
*u a e7istat un dialo5 la ni(el 'olitic /ntre '!r%ile "eli5erante.
11
Consiliul *ord?Atlantic9 din 23 .artie 19999 a trecut 'este "loca>ul Consilului de
&ecuritate a; O.*.+. ;i a ordonat declan;area ca.'aniei aeriene N$or%a Aliat!<.
O'ortunit!%iK
Rezolu%ia 12 ado'tat! de c!tre Consiliul de &ecuritate 'rin care 'laseaz!
'ro(incia ,oso(o9 r!(!;it! de r!z"oi9 su" ad.inistra%ia O.*.+. ':n! la deter.inarea
statului s!u final.
@lan de 'ace 'ro'us de )ru'ul de Contact de la Ra."ouillet 'rin care a."ele '!r%i
au intrat /n ne5ocieri indirecte.
@lan de 'ace 'ro'us de c!tre Rusia ;i +E9 /n 02 iunie 19999 a fost se.nat /n data
de 9 iunie de c!tre Ailose(ic9 ur.:nd ca /n ur.!toarea zi *ATO s! /;i /nc6eie
o'era%iunea .ilitar!.
Ado'tarea unei rezolu%ii 'rezentate Consiliului de &ecuritate al O.*.+ de c!tre
+niunea Euro'ean! ;i &tatele +nite ale A.ericii 'entru 'rocla.area inde'ende%ei
,oso(o.
2u:nd /n calcul 'ozi%ia central! a &er"iei /n 4alcani9 solu%ionarea conflictului din
,oso(o re'rezint! c6eia sta"ilit!%ii de lun5! durat! a re5iunii.
A.enin%!riK
Introducerea (eto?ului de c!tre Rusia /n Consiliul de &ecuritate /n ceea ce 'ri(e;te
'rocla.area inde'enden%ei ,oso(o.
Fnfiin%area Ar.atei de Eli"erare a ,oso(o9 care a /ntre'rins ac%iuni (iolente
/.'otri(a ci(ililor s:r"i.
@ericolul ca du'! recunoa;terea inde'ende%ei ,oso(o9 ca un (al de re5iuni ;i
5ru'uri din /ntrea5a lu.e9 s! fie /ncura>ate ;i s! cear! 'e r:nd autono.ia ceea ce ar
duce la desta"ilizarea .ai .ultor re5iuni din lu.e.
Ase.!n!riK
1#
2a /nce'ut se considerau a fi 'ro"le.e interne ale Coreei ;i ale ,oso(o.
Fn a."ele conflicte9 &+A ;i Rusia a(eau idei contradictorii.
Di(er5en%ele dintre .e."rii 'er.anen%i ai Consiliului de &ecuritate au dus la
/n5reunarea lu!rii deciziilor.
@rinci'ala 'reocu'are a Consiliului de &ecuritate a fost aceea de .en%inere a '!cii ;i
a securit!%ii interna%ionale9 tea.a fa%! de a iz"ucnirea unui nou r!z"oi .ondial.
Fn a."ele cazuri9 Consiliul de &ecuritate a ado'tat .ai .ulte rezolu%ii /n (ederea
solu%ion!rii c:t .ai ra'ide a conflictelor.
&?a /ncercat9 'e c:t a fost 'osi"il9 nerecur5erea la for%!.
Deose"iriK
@erioada de ti.' /n care s?au desf!;urat cele dou! r!z"oaie9 cel din Coreea a(:nd
loc /n 'erioada 1910?1913 iar cel din ,oso(o /n 1999.
&'a%iul 5eo'olitic /n care au a(ut loc cele dou! conflicte9 cel din Coreea
desf!;ur:ndu?se /n Asia iar cel din ,oso(o /n Euro'a.
R!z"oiul din Coreea s?a declan;at /ntr?un conte7t /n care societatea interna%ional!
era oarecu. Ninsta"il!<9 trec:nd a"ia 1 ani de la sf:r;itul celui de al Doilea R!z"oi
Aondial. Acest lucru a dus la i.'licarea i.ediat! a O.*.+. ;i a societ!%ii
interna%ionale /n a'alanarea conflictului9 din tea.a de a nu se declan;a un al treilea
r!z"oi .ondial9 s're deose"ire de ,oso(o unde i.'licarea O.*.+. a fost destul de
tardi(!.
&'re deose"ire de R!z"oiul din Coreea9 /n cel din ,oso(o s?au i.'licat9 'e l:n5!
O.*.+.9 ;i alte or5aniza%ii .ultilaterale9 'recu. Fnaltul Co.isar O.*.+. 'entru
Refu5ia%i9 Or5aniza%ia 'entru &ecuritate ;i Coo'erare /n Euro'a9 +niunea
Euro'ean!.
17
CONCLUZII
Rezol(area 'a;nic! a celor .ai i.'ortante di(er5en%e dintre state re'rezint! o
cerin%! de o deose"it! i.'ortan%! 'entru destinele '!cii ;i securit!%ii interna%ionale9 un
i.'erati( al e'ocii noastre.
Or5aniza%ia *a%iunilor +nite9 este cea .ai i.'ortant! or5aniza%ie din lu.ea a(:nd
.isiunea de a asi5ura 'acea .ondial!9 res'ectarea dre'turilor o.ului ;i coo'erarea
interna%ional!.
Consiliul de &ecuritate al O.*.+. este unul dintre cele .ai i.'ortante or5anis.e de
securitate a(:nd ca 'rinci'al sco' solu%ionarea conflictelor ;i .en%inerea '!cii.
Fn cazul /n care Consiliul de &ecuritate se confrunt! cu o 'ro"le.! care 'oate
re'rezenta o a.enin%are 'entru 'acea ;i securitatea interna%ional!9 tre"uie s! /ncerce .ai
/nt:i s! rezol(e diferendele /ntr?un .od 'a;nic. Fn trecut9 Consiliul de &ecuritate a ac%ionat
ca ;i un .ediator /n rezol(area conflcitelor9 uneori 'ro'un:nd acorduri de /ncetare a
focului.
De ase.enea9 Consiliul 'oate ado'ta anu.ite sanc%iuni9 acestea fiind o .odalitate
'rin care Consiliul se asi5ur! c! deciziile sale sunt a'licate. &anc%iunile 'ot include un
e."ar5o9 cu. a fost /n cazul R!z"oiului din ,oso(o asu'ra ar.elor9 restric%ii /n ceea ce
'ri(e;te co.er%ul9 cazul C6inei /n ti.'ul R!z"oiului din Coreea.
Fntotdeauna9 O.*.+ a acordat o .ai .are aten%ie asu'ra rolului s!u /n .en%inerea
'!cii ;i securit!%ii interna%ionale. Du'! 1919 cu toate c! nu a .ai e7istat nici un r!z"oi
.ondial9 au /nce'ut s! a'ar!9 ca. 'este tot /n lu.e9 conflicte .ai .ici9 cu. sunt cele din
Coreea ;i ,oso(o9 discutate /n 'rezenta lucrare.
Conflictul din Coreea se /nscrie /n 'erioada de du'! cel de?al Doilea R!z"oi
Aondial9 ;i cu toate c! acesta se /nc6eiase9 societatea interna%ional! a a(ut de?a face cu un
nou N R!z"oi Aondial<9 'u%in .ai a'arte9 nu.it R!z"oiul Rece. Acesta din ur.! este un
ter.en 5eneral 'entru definirea unui conflict 'olitic9 ideolo5ic9 strate5ic ;i .ilitar dintre
&tatele +nite ale A.ericii ;i alia%ii s!i occidentali 'e de o 'arte ;i +R&& ;i alte %!ri
co.uniste 'e de alt! 'arte.
Conte7tul declan;!rii a;a nu.itului R!z"oi Rece a fost acela /n care 'rinci'alii
'rota5oni;ti ai acestuia9 &+A ;i +R&&9 care /nainte lu'taser! /.'reun! /.'otri(a a."i%iilor
18
e7trateritoriale ale Ba'oniei ;i )er.aniei9 au ie;it din al Doilea R!z"oi Aondial cu o nou!
titulatur!9 cea de su'er'uteri9 a>un5:nd /n cele din ur.! s! N>oace< 'e fronturi diferite /n
conflictul din Coreea. Datorit! acestui fa't9 'ute. /n%ele5e tensiunile care au a(ut loc /n
cadrul Or5aniza%iei *a%iunilor +nite ;i .ai e7act /n Consiliul de &ecuritate9 /n ceea ce
'ri(e;te i.'licarea Consiliului /n solu%ionarea conflictului9 a(:nd /n (edere fa'tul c! at:t
&+A c:t ;i +R&&9 erau .e."re 'er.anente /n cadrul acestui or5anis. al O.*.+.
Acest lucru a dus de .ulte ori la in5reunarea lu!rii deciziilor datorita dre'tului de
(eto al celor doi9 dar cu toate acestea9 Consiliul de &ecuritate a reu;it9 s! ia9 /n .!sura /n
care a 'utut cele .ai "une decizii 'entru resta"ilirea '!cii ;i securit!%ii /n Coreea.
Criza din ,oso(o9 ne 'rezint! de ase.enea di(er5en%ele care e7ist! /ntre .e."rii
'er.anen%i ai Consiliului de &ecuritate9 di(er5en%e care de .ulte ori au /.'iedicat
.enais.ele decizionale ale or5aniza%iei9 /.'iedic:nd?o de ase.nea s! ac%ioneze eficient /n
solu%ionarea crizei.
I.'licarea O.*.+. /n cele dou! conflicte9 de;i constr:ns! de tensiunile din cadrul
Consiliului de &ecuritate9 a constat /n ado'tarea unor rezolu%ii care a(eau ca ;i sco'
'rinci'al resta"ilirea '!cii ;i securit!%ii /n zonele res'ecti(e.
19
B!A$!#('a3!*
C.'4!:
ClauseHitz Carl (on9 Des're R!z"oi9 Antet9 @ra6o(a9 2i'seste an
Del.as Claude9 Coree 1910 'aro7Es.e de la 5uerre froide9 4ru7elles9
&cor'ion91982.
Dun"a"in B.@.D.9 T6e Cold -arK T6e )reat @oHers and t6eir Allies9
*eH IorJ92ondon92on5.an9199.
Duroselle Bean?4a'tiste9 ,as'i Andre9 Istoria Rela%iilor Interna%ionale9
(ol.II9 Editura Dtiin%elor &ociale ;i @olitice9 4ucure;ti9200#.
$runzeti Teodor9 Conflict ;i ne5ociere /n rela%ii interna%ionale9 Editura
+ni(ersit!%ii *a%ionale de A'!rare Carol I9 4ucure;ti9 2011.
$runzeti Teodor9 &olu%ionarea crizelor interna%ionale. Ai>loace .ilitare
;i ne.ilitare9Institutul Euro'ean9 Ia;i9 200#.
)alla56er To.9 4alcanii /n noul .ileniu /n u."ra r!z"oiului ;i a '!cii9
tradus de )a"riela Ionescu ;i Gictor *eu.ann9 Editura Cu.anitas9
4ucure;ti9200#.
)ea.anu )ri5ore9 Dre't international conte.'oran9 ed. a II?a9 (ol.I9
Editura didactica si 'eda5o5ica9 4ucuresti9 1971.
Buda6 To.9 ,oso(oK -ar and Re(en5e9 Iale +ni(ersitE @ress92000.
,issin5er CenrrE9 Di'lo.atia9 traducereK Aircea Dtef!nescu9 Radu
@arasc6i(escu9 Editura A229 4ucure;ti9 2007.
Aali%a Aircea9 Bocuri 'e ;cena lu.ii. Conflicte9 ne5ocieri9 di'lo.a%ie9
Editura C.C. 4ecJ9 4ucure;ti9 2007.
#0
AcCauleE Aartin9 Rusia9 A.erica ;i R!z"oiul Rece 199?19919 Editura
@oliro.9 Ia;i9 1999.
*ea5u Ro.ulus9 O.*.+ Ada'tarea la cerin%ele lu.ii conte.'orane9
Editura @olitic!9 4ucure;ti9 1983.
&tuecJ9 -illia.9 T6e ,orean -ar and International CistorE 9
@rinceton9@rinceton +ni(ersitE @ress9 1991.
Ti.ofte Claudia &i.ona9 Or5aniza%ii Interna%ionale9 Editura
+ni(ersit!%ii din Oradea9 Oradea9 2010.
A'"!,#$*:
&IAAA9 4runo9 YY *ATO9 t6e +* and t6e +se of $orceK 2e5al As'ectsYY9
'a'er 'resented at @olicE Roundta"les9 +* Association of t6e +&A in
*eH IorJ and -as6in5ton9 Aarc6 19999 a(aila"le at
6tt'KLLe>il.o7ford>ournals.or5LcontentL10L1L1.full.'df
D#,%5*)"* #3!,!a$*:
Resolution 82K Co.'laint of a55ression u'on t6e Re'u"lic of ,oreeaO21 BunP
6tt'KLLdaccess?dds?nE.un.or5LdocLRE&O2+TIO*L)E*L*R0L0#L91LIA)L*R00#91.'df=
O'enEle.ent
Resolution 83K Co.'laint of a55ression u'on t6e Re'u"lic of ,oreea O27 BunP
6tt'KLLdaccess?dds?nE.un.or5LdocLRE&O2+TIO*L)E*L*R0L0#L9#LIA)L*R00#9#.'df=
O'enEle.ent
Resolution 8K Co.'laint of a55ression u'on t6e Re'u"lic of ,oreea O7 BulP
6tt'KLLdaccess?dds?nE.un.or5LdocLRE&O2+TIO*L)E*L*R0L0#L97LIA)L*R00#97.'df=
O'enEle.ent
Resolution 81K Co.'laint of a55ression u'on t6e Re'u"lic of ,oreea O31 BulP
6tt'KLLdaccess?dds?nE.un.or5LdocLRE&O2+TIO*L)E*L*R0L0#L98LIA)L*R00#98.'df=
O'enEle.ent
#1
Resolution 88K Co.'laint of a55ression u'on t6e Re'u"lic of ,oreea O8 *o(P
6tt'KLLdaccess?dds?nE.un.or5LdocLRE&O2+TIO*L)E*L*R0L0#1L01LIA)L*R00#101.'df=
O'enEle.ent
Resolution 90Q Co.'laint of a55ression u'on t6e Re'u"lic of ,oreeaO 31 BanP
6tt'KLLdaccess?dds?nE.un.or5LdocLRE&O2+TIO*L)E*L*R0L072L09LIA)L*R007209.'df=
O'enEle.ent
&ecuritE Council resolution 12O1999P on t6e situation relatin5 ,oso(o
6tt'KLLdaccess?dds?nE.un.or5LdocL+*DOCL)E*L*99L172L89L@D$L*9917289.'df=
O'enEle.ent
&ecuritE Council resolution 1239 O1999P
6tt'KLLdaccess?dds?nE.un.or5LdocL+*DOCL)E*L*99L13L71L@D$L*991371.'df=
O'enEle.ent
&ecuritE Council resolution 11#0 O1998P on t6e letters fro. t6e +nited
,in5do.O&L1998L223P and t6e +nited &tates O&L1998L272P
6tt'KLLdaccess?dds?nE.un.or5LdocL+*DOCL)E*L*98L090L23L@D$L*9809023.'df=
O'enEle.ent
&ecuritE Council resolution 1199 O1998P on t6e situation in ,oso(o
6tt'KLLdaccess?dds?nE.un.or5LdocL+*DOCL)E*L*98L279L9#L@D$L*982799#.'df=
O'enEle.ent
&ecuritE Council resolution 1203O1998P on t6e situation in ,oso(o
6tt'KLLdaccess?dds?nE.un.or5LdocL+*DOCL)E*L*98L321L21L@D$L*9832121.'df=
O'enEle.ent
Carta O.*.+.6tt'KLLHHH.onuinfo.roLdocu.enteWfunda.entaleLcartaWnatiunilorWuniteL
Tele5ra. fro. Rezu(ae( to &.A. &6te.ento9re'ortin5 a .essa5e fro. ,i. Il?sun5 to
&talin9 1 iulie 1911
S!"*-%'!
International Court of Bustice9 6tt'KLLHHH.ic>?ci>.or5L6o.e'a5eLinde7.'6'=lan5Sen9
EncEclo'edia 4ritannica 6tt'KLLHHH."ritannica.co.L
+nited *ations HHH.un.or5
#2
#3