ONU Si Solutionarea Litigiilor Internationale

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ISTORIE, RELAII INTERNAIONALE,

TIINE POLITICE I TIINELE COMUNICRII
PROGRAMUL DE STUDIU RELAII INTERNAIONALE I
STUDII EUROPENE
FORMA DE NVMNT ZI
LUCRARE DE LICEN
O.N.U. I SOLUIONAREA LITIGIILOR
INTERNAIONALE: RZBOIUL DIN
COREEA I RZBOIUL DIN KOSOVO
.
1
ORADEA
2012
CUPRINS
Introducere
............................................................................................................................4
Ca!"#$%$ I..............................................................................................................................7
&.& O'!(!)*a !+"#'!,#-#$!"!,. a O.N.U. ..............................................................................7
&./ C* *+"* O.N.U.0...............................................................................................................9
&.1. M#2 2* 3%),4!#)a'*......................................................................................................10
Ca!"#$%$ II...........................................................................................................................17
/.& E$*5*)"*$* 2*3!)!"#'!! a$* +!"%a4!!$#' ,#)3$!,"%a$*......................................................17
2.1.1 Tensiunea..............................................................................................................17
2.1.2 Criza.....................................................................................................................18
2.1.3 Conflictul.............................................................................................................20
2.1. R!z"oiul...............................................................................................................23
/./ M!6$#a,* 2* +#$%4!#)a'* a7)!,. a ,#)3$!,"*$#' 2!)"'* +"a"*.......................................23
/.1 R#$%$ #'(a)!8a4!!$#' !)"*')a4!#)a$* 9) '*:*)!'*a 7! +#$%4!#)a'*a ,#)3$!,"*$#'.......2#
/.4 M#2%$ !) ,a'* O.N.U. !)"*':!)* !) +!"%a"!! ,#)3$!,"%a$*.............................................28
2..1 $unc%iile Consiliului de &ecuritate 'ri(ind solutionarea conflictelor...........E''#';
B##<5a'< )#" 2*3!)*2.
2..2 Rolul Adunarii )enerale si al &ecretarului )eneral al O*+ in solutionarea
conflictelor internationale.............................................................................................31
/.=. C#)3$!,"%$ 2!) K#'**a &>=?-&>=1...............................................................................3
/.@. Ra8A#!%$ 2!) K#+#:#...................................................................................................2
CAPITOLUL III.................................................................................................................#
1.& S#$%"!!$* '#%+* 2* ONU 9) ,a8%$ R.8A#!%$%! 2!) C#'**a 7! a$ R.8A#!%$%! 2!)
K#+#:#..................................................................................................................................#
3.1.1 &olutiile 'ro'use de O*+ in cazul Coreei..........................................................#
3.1.2. &olutii 'ro'use de O*+ in cazul ,oso(o..........................................................9
3.2 Analiza &-OT a i.'lic!rii O.*.+. /n R!z"oiul din Coreea0000000000.11
2
3.3 Analiza &-OT a i.'lic!rii O.*.+. /n R!z"oiul din ,oso(o000000000011

CO*C2+3II 00000000000000000000000000000019
4i"lio5rafie000000000000000000000000000000...#1
INTRODUCERE
O (ec6e .a7i.! a lui Cicero s'unea 8 Dac! sunt dou! feluri de lu't!9 unul cu
cu(:ntul ;i altul cu for%a ;i dac! unul e 'ro'riu o.ului9 iar cel!lalt ani.alelor9 sunte.
datori s! recur5e. la cel din ur.!9 nu.ai c:nd 'ri.ul nu 'oate fi folosit<.
1
2u.ea din ziua de azi9 cu totul alta dec:t cea din antic6itate9 /nc! 5!se;te .a7i.a
lui Cicera ca fiind (ala"il!. Eli.inarea ne/n%ele5erilor9 a contradic%iilor9 a diferendelor
dintre state ;i crearea unui cli.at de 'ace /n (ia%a societ!%ii interna%ionale9 a unei at.osfere
de /n%ele5ere ;i coo'erare9 'ro'ice dez(olt!rii societ!%ii9 nu 'ot fi realizate dec:t 'rin a'elul
la /n%ele'ciune.
2
Dar este oare 'osi"il9 /n stadiul actual al dez(olt!rii societ!%ii u.ane9 realizarea
acestui deziderat= Dis'un statele de .i>loace necesare /n acest sens=
Dac! 'ri(i. lucrurile /n 'ers'ecti(a lor istoric!9 r!s'unsul nu 'oate s! fie dec:t
afir.ati(. &tatele au la dis'ozi%ie /n 'rezent o 5a.! (ariat! de .i>loace 'a;nice 'entru
re5le.entarea diferendelor care s?ar 'utea i(i /ntre ele. Dre'tul interna%ional a creat
totodat! ;i cadrul adec(at 'entru ca aceste .i>loace ;i /n 'ri.ul r:nd tratati(e s! fie utilizate
cu .a7i.! eficien%!. Re(ine statelor datoria de a ac%iona cu toat! fer.itatea 'entru
a'licarea nea"!tut! a 'rinci'iilor funda.entale ale dre'tului interna%ional9 cerin%! de o
deose"it! /nse.n!tate 'entru destinele '!cii9 securit!%ii ;i coo'er!rii9 i.'erati( .a>or al
e'ocii noastre.
3
@erioada cur'ins! /ntre cel de?al doilea R!z"oi Aondial ;i destr!.area +R&& a fost
cunoscut! /n istorie su" nu.ele de R!z"oiul Rece. @rota5oni;tii 'rinci'ali9 &+A ;i +R&&
care au lu'tat /.'reun! /.'otri(a a."i%iilor e7'ansioniste ale )er.aniei ;i Ba'oniei9 au
ie;it din al doilea R!z"oi Aondial cu o nou! titulatur!9 cea de su'er'uteri.

1
Cu5o )rotius9 Despre dreptul rzboiului i al pcii9 Editura Dtin%ific!9 4ucure;ti9 19#89 '.1#8
2
I"ide.
3
Ionel Clo;c!9 Despre diferendele internaionale i cile soluionrii lor9 Editura Dtiin%ifica9 4ucure;ti9 19739
'.8
Aartin AcCauleE9 Rusia, America i Rzboiul Rece 199?19919 Editura @oliro.9 Ia;i9 19999 '.9
3
Fn fa%a .arilor sc6i."!ri care au loc /n lu.e9 tre"uie acordat! o .are aten%ie
securit!%ii9 /n tri'la sa i'ostaz!9 indi(idual!9 na%ional! ;i interna%ional!. Fn condi%iile /n care
cet!%enii .ultor %!ri dez(oltate au considerat c! institu%iile s'ecializate ale statului nu 'ot
furniza securitate 'e .!sura ne(oilor lor9 statele de.ocratice erau de '!rere c! este
necesar! ru'erea de .odul tradi%ional de asi5urarea a securit!%ii9 su" for.a s'oririi 'uterii
.ilitare na%ionale ;i .ilitariz!rii 'oliticilor9 econo.iei sau a (ie%ii sociale.
1
Redefinirea conce'tului de securitate9 are loc /ntr?un conte7t /n care actorii statali ;i
cei nonstatali au (iziuni diferite asu'ra 'ro(oc!rilor la adresa securit!%ii. Ela"orarea unei
(iziuni co.une asu'ra securit!%ii este 'osi"il! nu.ai 'rin con;tientizarea fa'tului c! .ulte
dintre actualele 'ro(oc!ri sunt de fa't rezultatul e7isten%ei unor (ulnera"ilit!%i ;i a.enin%!ri
co.une ce necesit! solu%ii de aceea;i natur!. Din aceast! cauz! au a'!rut conce'te de 5enul
securitate colecti(!9 securitate co.un! sau securitate 'rin coo'erare.
#
&ecuritatea interna%ional! este sco'ul su're. al Or5aniza%iei *a%iunilor +nite9 /n a
c!rei Cart! se 5!sesc dre'turile ;i /ndatoririle interna%ionale ale statelor .e."re9 ;i este9 de
ase.enea9 o e7'resie concentrat! a o"iecti(elor .a>ore ale 'oliticii .ondiale.
Deoarece este sin5ura or5aniza%ie 5lo"al! cu (oca%ie de securitate colecti(!9 aceasta
'osed! o serie de a(anta>e9 'rintre care fa'tul c!9 toate cele 'este 190 de state9 .e."re ale
*a%iunilor +nite9 au acce'tat s! /;i rezol(e diferendele /ntr?un .od 'a;nic9 a"ord:nd
cauzele conflictelor9 res'ect:nd dre'turile o.ului ;i totodat! ac%ion:nd /n sensul >usti%iei
sociale ;i econo.ice.
Confor. articolului 2 din Carta *a%iunilor +nite9 Consiliul de &ecuritate9 unul
dintre or5anele 'rinci'ale ale O.*.+.9 este /ns!rcinat cu .en%inerea '!cii ;i a securit!%ii. Fn
cazul unei a.enin%!ri la adresa '!cii ori al unui act de a5resiune9 Consiliul ado't! decizii cu
caracter o"li5atoriu 'entru toatele statele care sunt 're(!zute /n ca'itolul GII din Cart!.
Fn lucrarea9 a. introdus Consiliul de &ecuritate9 unul dintre 'rinci'alele or5ane ale
O.*.+. ca ;i un factor i.'ortant /n solu%ionarea liti5iilor interna%ionale9 ;i a. /ncercat s!
e(aluez atitudinea ;i 'ozo%ia ado'tat! de c!tre acesta /n cazul R!z"oiului din Coreea ;i /n
cazul R!z"oiului din ,oso(o.
1
Teodor $runzeti9 &olu%ionarea crizelor interna%ionale. Ai>loace .ilitare ;i ne.ilitare9Institutul Euro'ean9
Ia;i9 200#9 '.11
#
I"ide.9 '.1#
O"iecti(ul asu.at al lucr!rii este acela de a ar!ta /n ce .!sur! O.*.+. a a(ut o

atitudine diferit! fa%! de cele dou! cazuri 'e care a tre"uit s! le solu%ioneze9 lu:nd /n calcul9
diferen%ele 5eo'olitice9 'erioada diferit! /n care s?au desf!;urat cele dou! conflicte9 s'a%iul
5eo5rafic ;i nu /n ulti.ul r:nd actorii i.'lica%i.
Fn conte7tul discu%iilor actuale9 cu 'ri(ire la necesitatea de a refor.a Consiliul de
&ecuritate9 ;i la dez"aterile 'ersistente des're rolul 'e care O.*.+. /l are /n lu.e9 o astfel de
analiz! a acti(it!%ii sale din trecut de(ine necesar! ;i i.'ortant!.
&e 'oate considera c!9 de la Conflictul din Coreea din 1910?1913 /n a c!rui
solu%ionare O.*.+ s?a i.'licat9 ;i ':n! la inter(en%ia /n Conflictul din ,oso(o din 19999
Consiliul de &ecuritate9 a /n(a%at din 5re;elile trecute ;i a de(enit .ai eficient /n ti.'.
Fn e7a.inare .odului /n care O.*.+ ;i?a adus a'ortul se (or analiza rezolu%iile
Consiliului de &ecuritate 'entru Coreea ;i 'entru ,oso(o.
Dar /nainte de aceasta9 'entru a /n%ele5e conte7tul interna%ional /n care Or5aniza%ia
*a%iunilor +nite a a'!rut9 se (a discuta des're ceea ce /nsea.n! O.*.+ ;i ori5inea istorico?
'olitic! a acestei.
Totodat! se (a realiza o 'rezentare a .odului de func%ionare a acestei or5aniza%ii
'rin descrierea or5anis.elor 'rinci'ale ale acesteia9 ;i nu /n ulti.ul r:nd o 'rezentare a
felului /n care aceasta ac%ioneaz! /n solu%ionarea liti5iilor interna%ionale 'rin descrierea
.i>loacelor folosite de c!tre or5aniza%ie.
De ase.enea (or fi 'rezentate cauzele care au dus la iz"ucnirea celor dou!
conflicte9 desf!;urarea lor ;i care au fost actorii i.'lica%i /n aceste diferende 'entru a 'utea
/n%ele5e ra%iunea *a%iunilor +nite de a ac%iona /n .odul /n care a f!cut?o.
O analiz! &-OT (a /nc6eia 'rezentarea .odului /n care O.*.+. a inter(enit /n
solu%ionarea liti5iilor interna%ionale. Aceast! analiz! (izeaz! 'e de o 'arte a'ortul adus /n
solu%ionarea R!z"oiului din Coreea iar 'e de alt! 'arte /n cazul R!z"oiului din ,oso(o.

1
Ca!"#$%$ I
&.& O'!(!)*a !+"#'!,#-#$!"!,. a O.N.U.
Or5aniza%ia *a%iunilor +nite ;i actul s!u funda.ental9 Carta O.*.+. re'rezint!
'rodusul unei 'erioade s'ecifice /n e(olu%ia rela%iilor interna%ionale ;i totodat! un 'roces
care conduce dina.ica lu.ii conte.'orane c!tre o ordine interna%ional! .ai drea't! ;i .ai
"un!. A;adar9 aceast! or5aniza%ie a'are ca ;i o continuare dar la un ni(el su'erior9 a
eforturilor /nce'ute du'! Cel de?al Doilea R!z"oi Aondial de a se asi5ura for%a dre'tului
/n fa%a dre'tului for%ei.
7
Or5aniza%ia *a%iunilor +nite este o or5aniza%ie interna%ional! /nfiin%at! la 2
octo."rie 1919 fiind cea de?a doua or5aniza%ie uni(ersal! interna%ional! /nfiin%at! /n
secolul 20. @redecesoarea acesteia9 2i5a *a%iunilor9 care a fost creat! 'rin Tratatul de la
Gersailles /n 1919 ;i desfiin%at! /n 19#. Cu sediul central /n *eH IorJ CitE9 O*+ are9 de
ase.enea9 "irouri la )ene(a9 Giena9 ;i /n alte ora;e9 iar li."ile sale oficiale sunt ara"a9
c6ineza9 en5leza9 franceza9 rusa ;i s'aniola.
8
Fntr?o oarecare .!sur! 'ute. afir.a fa'tul c!9 O*+9 este o continuare a ceea ce a
/nse.nat 2i5a *a%iunilor9 deoarece9 /n sco' 5eneral9 structura9 func%iile9 .ulte dintre
or5anis.ele 'rinci'ale ale O*+ ;i a5en%iile cone7e au fost ado'tate de la structurile
si.ilare sta"ilite /n cadrul 2i5ii *a%iunilor. Cu toate acestea9 /n unele 'ri(in%e O*+ s?a
constituit ca o or5aniza%ie foarte diferit!9 /n s'ecial dac! lu!. /n considerare o"iecti(ul s!u
'rinci'al9 acela de .en%inere a '!cii ;i securit!%ii interna%ionale9 'recu. ;i an5a>a.entul
s!u 'entru dez(oltarea econo.ic! ;i social!.
9
Aodific!rile care au a(ut loc /n sfera rela%iilor interna%ionale au condus tre'tat ;i la
.odific!ri /n ceea ce 'ri(e;te res'onsa"ilit!%ile O*+ ;i 'rocesul decizional al acestei
7
Ro.ulus *ea5u9 O.*.+ Adaptarea la cerinele lumii contemporane9 Editura @olitic!9 4ucure;ti9 19839 '.11
8
EncEclo'edia 4ritannica online9 United Nations History and Development9 '.19
6tt'KLLHHH."ritannica.co.LE4c6ecJedLto'icL#1#2#L+nited?*ations?+*9 accesat la data de 28.01.2012
9
I"ide.9 '.2
#
or5aniza%ii. Tensiunile R!z"oiului Rece9 .ai e7act cele dintre &tatele +nite ;i +niunea
&o(ietic!9 au afectat 'rofund func%iile de securitate ale O*+ /n 'ri.ii 1 de ani. Gasta
decolonizare /n Africa9 Asia9 ;i Orientul Ai>lociu du'! Cel De?al Doilea R!z"oi Aondial9 a
crescut (olu.ul ;i natura 'ro"le.elor 'olitice9 econo.ice9 ;i sociale cu care se confrunta
or5aniza%ia. &f:r;itul R!z"oiului Rece9 /n 1991 face din nou a'el la O*+9 iar 'e fondul
unui cli.at 5eo'olitic din ce /n ce .ai (olatil9 au a'!rut noi 'ro(oc!ri /n ceea ce 'ri(e;te
solu%ionarea conflictelor ;i asisten%a u.anitar!. 2a /nce'utul secolului 219 O*+ 'rin
'ro5ra.ele sale ;i a5en%iile affiliate9 a lu'tat 'entru a a"orda crizele u.anitare ;i r!z"oaiele
ci(ile9 flu7urile de refu5ia%i f!r! 'recedent9 de(ast!rile cauzate de r!s':ndirea &IDA9
'ro"le.ele financiare .ondiale9 teroris.ul interna%ional9 'recu. ;i ine5alit!%ile e7istente
/ntre 'o'oarele cele .ai "o5ate ;i cele s!race.
10
Fn ciuda 'ro"le.elor /nt:.'inate de c!tre 2i5a *a%iunilor /n asi5urarea '!cii ;i
securit!%ii interna%ionale9 /nainte de cel De?al Doilea R!z"oi Aondial9 .arile 'uteri aliate
au con(enit /n ti.'ul r!z"oiului 'entru a sta"ili o nou! or5aniza%ie 5lo"al! 'entru a a>uta la
5estionarea e(eni.entelor de 'e ;cena interna%ional!. Astfel /n au5ust9 191 're;edintele
a.erican $ranJlin D. Roose(elt ;i 're.ierul "ritanic -inston C6urc6ill au se.nat Carta
Atlanticului. *a%iunilor +nite a fost nu.ele ini%ial folosit 'entru a dese.na %!rile aliate
/.'otri(a )er.aniei9 Italiei9 si Ba'onia.
11
&tatele +nite ale A.ericii9 Aarea 4ritanie ;i +niunea &o(ietic!9 au 'reluat
conducerea /nfiin%!rii noii or5aniza%ii9 a sta"ilirii .odului de luare a deciziilor9 structura ;i
func%iile acesteia. Ini%ial9 cei MTrei AariM9 re'rezenta%i 'rin liderii statelor lor
res'ecti( Roose(elt9 C6urc6ill9 ;i 're.ierul so(ietic Iosif &talin9 au /nt:.'inat dezacorduri
'ri(ind 'ro"le.ele care au 'refi5urat R!z"oiul Rece. Au e7istat9 de ase.enea ne/n%ele5eri
;i asu'ra siste.ului de (ot care ur.a s! fie ado'tat /n Consiliul de &ecuritate9 o 'ro"le.!
care a de(enit cunoscut! ca ;i N 'ro"le.a (eto<.
12
@ri.ul 'as i.'ortant s're for.area *a%iunilor +nite s?a f!cut /n 'erioada 21
Au5ust ? 7 Octo."rie 199 ur.are a unei reuniuni a e7'er%ilor di'lo.a%i din cele trei .ari
'uteri la care9 s?a ad!u5at ;i C6ina9 Oun 5ru' dese.nat de .ulte ori MCei @atruMP9 reuniune
care a a(ut loc la Du."arton OaJs9 un i.o"il /n -as6in5ton9 DC. Cu toate c! toate cele
10
I"ide.9 '.10
11
I"ide.9 '.11
12
Ro.ulus *ea5u9 O.*.+ Ada'tarea la cerin%ele lu.ii conte.'orane9 Editura @olitic!9 4ucure;ti9 19839 '.12
7
'atru %!ri au con(enit cu 'ri(ire la sco'ul 5eneral9 structura9 ;i func%iile noii or5aniza%ii
.ondiale9 dezacordurile 'ri(ind .e."ers6i'ul ;i dre'tul de (eto au continuat s! e7iste. Fn
fe"ruarie 1919 Roose(elt9 C6urc6ill9 ;i &talin /n cadrul Conferin%ei de la Ialta9 cei trei au
'us "azele necesare deli.it!rii dis'ozi%iilor C6artei /n ceea ce 'ri(e;te autoritatea
Consiliului de &ecuritate.
13
Acordul realizat la Du."arton OaJs9 /.'reun! cu .odific!rile din
cadrul Conferin%ei de la Ialta9 au stat la "aza ne5ocierilor de la Conferin%a *a%iunilor +nite
'ri(ind Or5aniza%ia Interna%ional! O+*CIOP9 care a a(ut loc la &an $rancisco9 'e 21 a'rilie
1919 ;i a a(ut ca finalitate ado'tarea te7tului C6artei *a%iunilor +nite. 2a conferin%a de la
&an $rancisco au 'artici'at re'rezentan%i ai 10 de %!ri din toate zonele 5eo5rafice ale lu.iiK
9 din Euro'a9 21 din A.erica9 7 din Orientul Ai>lociu9 2 din Asia de Est9 ;i 3 din Africa9
'recu. ;i c:te 1 din Re'u"lica &o(ietic! &ocialist! +craina ;i Re'u"lica &o(ietic!
&ocialist! 4elarus! O /n 'lus fa%! de +niunea &o(ietic! /n sineP ;i 1 %!ri din Co..onHealt6.
Carta O.*.+. a fost ado'tat! /n unani.itate9 se.nat! la 2# iunie ;i 'ro.ul5at! 'e 2
octo."rie 191.
1
&./ C* *+"* O.N.U.0
Or5aniza%ia *a%iunilor +nite este o or5aniza%ie interna%ional! cu (oca%ie uni(ersal!9
at:t /n ceea ce 'ri(e;te aria sa de interes9 c:t ;i co.'onen%a. Aceasta a fost creat! cu sco'ul
de a .en%ine 'acea ;i securitatea interna%ional!9 s! dez(olte rela%ii 'rietene;ti /ntre na%iuni9
s! realizeze coo'erarea /ntre state /n (ederea rezol(!rii anu.itor ne/n%ele5eri interna%ionale
cu caracter econo.ic9 social9 cultural sau u.anitar.
11

O*+ nu este o or5aniza%ie su'rana%ional!9 func%ion:nd9 a;a cu. este 'recizat /n
articolul 1 al Cart6ei9 ca Nun centru /n care s! se ar.onizeze eforturile na%iunilor c!tre
atin5erea acestor sco'uri co.une<. A;adar9 O.*.+.9 dintre toate or5aniza%iile care au e7istat
(reodat!9 se a'ro'ie cel .ai .ult de un 5u(ern .ondial de;i nu este a;a ce(a. O.*.+. este o
or5aniza%ie de state su(erane ;i func%ioneaz! 'rin cele ;ase or5anis.e 'rinci'ale ale saleK
13
I"ide.
1
I"ide.9 '.13
11
Carta *a%iunilor +nite ;i &tatutul Cur%ii Interna%ionale de Busti%ie O (ersiunea ro.:n!9 editat! su" /n5ri>irea
Centrului de infor.are O.*.+. 'entru Ro.:niaP9 4ucure;ti9 '.1
8
Adunarea )eneral!9 Consiliul de &ecuritate9 Consiliul Econo.ic ;i &ocial9 Consiliul de
Tutel!9 Curtea Interna%ional! de Busti%ie ;i &ecretariatul toate cu or5anis.ele lor su"sidiare.
Ae."rii sunt state su(erane9 O*+ nea(:nd /.'uternicirea acestora astfel /nc:t s! 'oat!
s!?;i i.'un! (oin%a 'e teritoriile statelor. E7ce'%ie se face doar /n cazul statelor a c!ror
5u(ern a acordat Or5aniza%iei *a%iunilor +nite aceast! /.'uternicire. Astfel9 de;i O*+
/nt!re;te ordinea .ondial!9 or5anizarea se consfin%e;te realit!%ii anar6iei interna%ionale ;i
refuzul statelor de a?;i ceda su(eranitatea. Res'ect:nd aceste li.ite9 sco'ul de "az! O*+
este de a asi5ura o structur! institu%ional! 5lo"al! 'rin care statele 'ot c:teodat! s!?;i
rezol(e conflictele9 'un:ndu?se .ai 'u%in accentual 'e utilizarea for%ei.
1#

Or5aniza%ia *a%iunilor +nite a fost /nfiin%at!9 'rin aderarea a 11 de %!ri care se
an5a>au s! .en%in! 'acea 'rin coo'erare interna%ional! ;i securitate colecti(!. Este o
institu%ie relati( nou!9 iar rolul acestei or5aniza%ii interna%ionale este tot .ai i.'ortant la
ni(elul 'ro"le.elor de securitate interna%ional! de la sf:r;itul R!z"oiului Rece. Totu;i9
sco'urile 'rinci'ale ale O*+ sunt acelea;i cu cele din .o.entul /n care a fost fondat!
or5aniza%ia9 du'! cel de?al Doilea R!z"oi Aondial.
17

Aceast! or5aniza%ie e7ist! deoarece9 statele au /nfiin%at?o 'entru a le ser(i ne(oilor
lor9 asta /nse.n:nd fa'tul c!9 .e."rii9 c:;ti5! anu.ite a(anta>e utiliz:nd O*+ /n ceea ce
'ri(e;te solu%ionarea c:t .ai fa(ora"il! a conflictelor9 iar 'rin sta"ilitatea interna%ional!9
statele "eneficiaz! de c:;ti5uri din co.er% ;i alte for.e de sc6i.". +neori O*+ reu;e;te9
dar alteori e;ueaz!9 aceasta datorit! fa'tului c! are de?a face cu anu.ite 'ro"le.e care sunt9
'ro"a"il9 cele .ai dificile din lu.e9 iar statele9 ne'ut:nd s! /;i rezol(e diferendele9 las!
totul /n sarcina acestei or5aniza%ii cu s'eran%a unui rezultat totdeauna fa(ora"il.
18
&.1. M#2 2* 3%),4!#)a'*
O"iecti(ele ;i 'rinci'iile Or5aniza%iei *a%iunilor +nite sunt 'rezentate /n C6art!.
@rinci'iile esen%iale care stau la "aza o"iecti(elor ;i funnc%iilor or5aniza%iei sunt enu.erate
/n articolul 2 ;i includ ur.!toareleK O*+ se "azeaz! 'e e5alitatea su(eran! a .e."rilor
1#
Ro.ulus *ea5u9 op. cit9 '.7
17
Ti.ofte Claudia &i.ona9 Or5aniza%ii Interna%ionale9Editura +ni(ersit!%ii din Oradea9 Oradea920109'.11
18
I"ide.9 '.111
9
s!i9 liti5iile (or fi solu%ionate 'rin .i>loace 'a;nice9 .e."rii tre"uie s! se a"%in! de la
utilizarea for%ei ;i a a.enin%!rilor deoarece aceste dou! ac%iuni (in /n contradic%ie
cu sco'ul Or5aniza%iei *a%iunilor +nite9 iar statele care nu sunt .e."re ale or5aniza%iei
tre"uie s! ac%ioneze /n confor.itate cu aceste 'rinci'ii 'entru a .en%ine 'acea ;i securitatea
interna%ional!. @ot de(eni .e."re ale O.*.+. toate statele care la reco.andarea Consiliului
de &ecuritate au fost acce'tate de c!tre Adunarea )eneral!9 consider:ndu?se c! /nde'linesc
condi%iile cu'rinse /n C6art!.
Fn structura sa9 O*+ cu'rinde ;ase or5anis.e 'rinci'ale. @ri.ul dintre acestea este
Adunarea )eneral!9 care9 co.'us! fiind din toate statele .e."re9 e7ercit! func%iile de
su'ra(e56ere sau control9 financiare9 ;i oricare alte func%ii o'%ionale referitoare la orice alt
as'ect care face 'arte din do.eniul de a'licare al Cartei O*+.
19
Rolul 'rinci'al al Adun!rii )enerale este de a discuta 'ro"le.e ;i de a face
reco.and!ri9 nea(:nd 'uterea de a 'une /n a'licare rezolu%iile sale9 sau de a o"li5a statele
s! ac%ioneze /ntr?un anu.it fel9 dar9 cu toate acestea9 reco.and!rile adun!rii sunt
indicatorul o'iniei interna%ionale ;i re'rezint! autoritatea .oral!a co.unit!%ilor na%iunilor.
Alte func%ii ale acestui or5an suntK ad.iterea de noi .e."riQ selectarea .e."rilor
Consiliului Econo.ic ;i &ocial9 a .e."rilor ne'er.anen%i ai Consiliului de &ecuritate ;i ai
Consiliului de Tutel!Q su'ra(e56erea acti(it!%ilor altor or5anis.e ale O.*.+. de la care
Adunarea 'ri.e;te ra'oarte9 ;i 'artici'area la ale5erile >udec!torilor de la Curtea
Interna%ional! de Busti%ie ;i la selec%ia &ecretarului )eneral.
20
Datorit! co.'onen%ei sale 'lenare9 'oate a"orda at:t .arile 'ro"le.e cu care se
confrunt! societatea interna%ional! c:t ;i c6estiuni referitoare la .odul /n care se
or5anizeaz! ;i func%ionez! or5aniza%ia. Deoarece 'oate s! discute orice 'ro"le.! care %ine
de co.'eten%a O*+9 este c6e.at! s! ac%ioneze de fiecare dat! c:nd 'acea ;i securitatea
interna%ional! este a.enin%at!9 e7ce'%ie f!c:nd cazurile /n care /n anu.ite situa%ii9 Consiliul
de &ecuritate /;i e7ercit! func%iile atri"uite de Cart!.
21

19
I"ide.
20
I"ide.9 '.117
21
EncEclo'edia 4ritannica online9 United Nations History and Development9 '.109
10
A;adar9 Adunarea )eneral!9 este /n;tiin%at! la fiecare sesiune9 de c!tre &ecretarul
)eneral al or5aniza%iei9 asu'ra tuturor 'ro"le.elor ce %in de .en%inerea '!cii ;i securit!%ii
interna%ionale ;i care se re5!sesc /n e7a.inarea Consiliului de &ecuritate.
22

Adunarea este con(ocat! anual9 uneori 'ut:ndu?se or5aniza ;i sesiuni s'eciale ori de
ur5en%! 'e te.e de interes s'ecific. Fn fiecare an se ale5e un nou 're;edinte9 dintre cele
cinci 5ru'uri re5ionale ale statelor. 2a /nce'utul fiec!rei sesiuni ordinare9 e7ist! o dez"atere
5eneral!9 /n care to%i .e."rii 'ot 'artici'a ;i ridica orice 'ro"le.! de interes
interna%ional.
23
Cu toate acestea9 o cantitate considera"il! de .unc! este dele5at! la ;ase
co.isii 'rinci'aleK
dezar.are ;i securitate interna%ional!9
econo.ic! ;i financiar!9
social9 cultural ;i u.anitar
'olitice s'eciale ;i de decolonizare9
ad.inistrati(e ;i "u5etar9
>uridic
Carta O*+ acord!9 Consiliului de &ecuritate9 'rinci'ala res'onsa"ilitate /n
.en%inerea '!cii ;i a securit!%ii interna%ionale. Consiliul se 'oate reuni de ori c:te ori e7ist!
a.enin%!ri la adresa '!cii .ondiale9 iar9 confor. Cartei9 toate deciziile acestui or5an
tre"uie /nde'linite ;i a'licate de c!tre toate statele .e."re O*+.
2
Ini%ial Consiliul de &ecuritate a fost for.at din 11 .e."ri9 cinci 'er.anen%i ;i ;ase
ne'er.anen%i9 ace;tia din ur.! fiind ale;i de c!tre Adunarea )eneral! 'entru doi ani. De la
/nce'ut9 .e."rii ne'er.anen%i ai Consiliului de &ecuritate au fost ale;i 'entru a da
re'rezentare la anu.ite re5iuni sau 5ru'uri de state. O .odificare a Cartei O*+9 din 19#1
a crescut nu.!rul de .e."rii din Consiliu de la 11 la 119 nu.!rul .e."rilor 'er.anen%i
r!.!n:nd acela;i9 res'ecti( cinci9 /n ti.' ce nu.!rul .e"rilor ne'er.anen%i a crescut cu
'atru locuri. Ae."rii 'er.anen%i sunt re'rezenta%i de ur.!toarele %!riK C6ina9 $ran%a9
$edera%ia Rus!9 Re5atul +nit al Aarii 4ritanii ;i &tatele +nite ale A.ericii ;i 'ute. s'une
c! sunt cei .ai i.'ortan%i.
21
22
Re.ulus *ea5u9 op.cit.9 '.9
23
I"ide.
2
Ti.ofte Claudia &i.ona9 op. cit.9 '.121
21
I"ide.9 '.122
11
Ae."rii ne'er.anen%i sunt ale;i astfel /nc:t s! realizeze o re'rezentare ec6ita"il!
re5ional!9 cinci .e."ri care 'ro(in din Africa sau Asia9 unul din Euro'a de Est9 doi din
A.erica 2atin!9 ;i doi din Euro'a de Gest sau din alte zone. Cinci dintre cei 10 .e."ri
ne'er.anen%i sunt ale;i /n fiecare an de c!tre Adunarea )eneral! 'entru un ter.en de doi
ani9 ;i cinci se retra5 /n fiecare an. @re;edin%ia este de%inut!9 'rin rota%ie de c!tre fiecare
.e."ru9 'entru o 'erioad! de o lun!.
2#
$iecare .e."ru al Consiliului de &ecuritate are dre'tul la un (ot9 iar deciziile
tre"uie luate cu 9 (oturi afir.ati(e din 11. C6estiuni de fond9 cu. ar fi anc6eta unui liti5iu
sau a'licarea de sanc%iuni9 necesit!9 de ase.enea9 nou! (oturi 'oziti(e9 inclusi( a celor
cinci .e."ri 'er.anen%i care de%in dre't de (eto. Dar un (ot ne5ati( de la oricare .e."ru
'er.anent9 res'in5e rezolu%ia9 ceea ce constituie dre'tul de (eto. Aulte rezolu%ii au 'ri.it
(eto?ul de la .e."rii 'er.anen%i9 iar altele nu au fost 'ro'use niciodat! deoarece ar fi f!cut
o"iectul unui (eto. Totu;i9 /n a doua >u.!tate a anilor 909 folosirea acestui dre't de (eto a
sc!zut9 la a'ro7i.ati( o dat! 'e an9 iar /n 'erioada 2000?200 dintr?un total de 9 (eto?uri9 8
au fost e7ercitate de c!tre &+A. Fn 'ractic!9 /ns!9 un .e."ru 'er.anent 'oate s! se a"%in!
la (otarea unei rezolu%ii9 f!r! a afecta (aliditatea deciziei. A"%inerea este o o'%iune 'e care
unii .e."rii 'er.anen%i o folosesc 'entru a?;i e7'ri.a /ndoielile asu'ra rezolu%iei9 dar f!r!
a o res'in5e. +n e7e.'lu aici 'ut:nd fi C6ina9 care se a"%ine cu re5ularitate deoarece de
cele .ai .ulte ori /;i rezer(! dre'tul de (eto 'entru 'ro"le.ele care /i afecteaz! /n .od
direct 'ro'ria securitate.
27
Deoarece Consiliul de &ecuritate necesit! func%ionarea /n .od continuu9 fiecare stat
.e."ru este re'rezentat /n orice .o.ent9 la sediul O*+ din *eH IorJ CitE.
Orice %ar!9 c6iar dac! aceasta nu este .e."r! a O*+9 'oate aduce /n aten%ia
Consiliului de &ecuritate un liti5iu. Atunci c:nd e7ist! o 'l:n5ere9 'ri.a dat! Consiliu este
'ri.ul or5anis. care analizeaz! 'osi"ilitatea unei .odalit!%i de rezol(are 'a;nic! a
dis'utei. Fn cazul /n care Consiliul constat! c! e7ist! o a.enin%are real! la adresa '!cii9 o
/nc!lcare a '!cii sau un act de a5resiune Oastfel cu. este definit de articolul 39 din Carta
O*+P9 se 'oate a'ela la .e."rii O*+ /n (ederea a'lic!rii de sanc%iuni di'lo.atice sau
2#
I"ide.
27
I"ide.9 '.123
12
econo.ice. Dac! aceste .etode se do(edesc inadec(ate9 Carta O*+ 'er.ite Consiliului de
&ecuritate s! ia .!suri .ilitare /.'otri(a %!rii ofensatoare.
28
Totodat!9 un stat care este .e."ru al Or5aniza%iei *a%iunilor +nite9 dar nu ;i al
Consiliului de &ecuritate 'oate 'artici'a9 f!r! dre't de (ot la discu%ii9 atunci c:nd Consiliul
consider! c! interesele acestei %!ri sunt afectate. A."ii9 .e."rii 'er.anen%i ;i .e."rii
ne'er.anen%i9 /n cazul /n care sunt 'arte a unui liti5iu9 sunt in(ita%i s! ia 'arte la discu%iile
Consiliului dar f!r! dre't de (ot.
29

Consiliul de &ecuritate are o 'utere foarte .are /n ceea ce 'ri(e;te definirea
e7isten%ei ;i naturii a.enin%!rilor la adresa securit!%ii9 /n structurarea r!s'unsului la acest!
a.enin%are ;i totodat! /n a'licarea deciziilor sale 'rin directi(e o"li5atorii c!tre .e."rii
O*+. Cu toate acestea9 Consiliul are o 'utere li.itat! /n dou! as'ecte .a>ore9 a."ele9
reflect:nd for%a su(eranit!%ii statale /n siste.ul interna%ional. @e de o 'arte9 deciziile
Consiliului de &ecuritate de'ind /n /ntre5i.e de interesele statelor .e."re9 iar a."asadorii
care re'rezint! acele state nu 'ot .odifica o rezolu%ie a Consiliului f!r! a a(ea .ai /nt:i o
autoriza%ie din 'artea 5u(ernelor lor. @e de alt! 'arte9 cu toate c!9 rezolu%iile Consiliului de
&ecuritate sunt9 teoretic9 o"li5atorii 'entru to%i .e."rii9 /n realitate9 statele .e."re
/ncearc! deseori s! e(ite sau s! /."l:nzeasc! efectul acestora. Conce'ut 'entru a fi locul
'rinci'al de /nt:lnire al O*+ 'entru discutarea 'ro"le.elor interna%ionale econo.ice ;i
sociale9 Consiliul Econo.ic ;i &ocial OECO&OCP9 conduce ;i coordoneaz! acti(it!%ile
econo.ice9 sociale9 u.anitare ;i culturale ale O*+ ;i ale a5en%iilor sale s'ecializate.
ECO&OC este /.'uternicit! s! reco.ande ac%iuni la ni(el interna%ional cu 'ri(ire la
as'ectele econo.ice ;i socialeQ s! 'ro.o(eze res'ectul uni(ersal 'entru dre'turile o.ului
;i s! lucreze 'entru coo'erarea la ni(el .ondial 'ri(ind s!n!tatea ;i educa%ia. Totodat!9
ECO&OC efectueaz! studii ;i for.uleaz! rezolu%ii9 reco.and!ri9 con(en%ii ;i coordoneaz!
acti(it!%ile ale di(erselor 'ro5ra.e ;i a5en%ii s'ecializate ale O*+. Cele .ai .ulte dintre
lucr!rile ECO&OC se efectueaz! /n co.isii func%ionale 'e te.e cu. ar fi dre'turile o.ului9
narcotice9 'o'ula%ia9 dez(oltarea social!9 statistici9 statutul fe.eilor9 ;tiin%a ;i te6nolo5ia.
Consiliului su'ra(e56eaz!9 de ase.enea9 co.isiile re5ionale 'entru Euro'a9 Asia ;i @acific9
de Gest Asia9 A.erica 2atin! ;i Africa.
30
28
I"ide.9 '.127
29
I"ide.
30
I"ide.9 '.13
13
Ini%ial9 ECO&OC a fost for.at! din re'rezentan%i din 18 de %!ri9 dar 'rin
.odific!rile Cartei din 19#1 ;i /n 197 s?a a>uns la nu.!rul de 1 de .e."ri. Ace;tia sunt
ale;i 'entru trei ani9 de c!tre Adunarea )eneral!. @atru dintre cei cinci .e."ri 'er.anen%i
ai Consiliului de &ecuritate9 &tatele +nite9 Aarea 4ritanie9 Rusia9 ;i $ran%a9 au fost
continuu realese9 deoarece acestea finan%eaz! cea .ai .are din "u5etul ECO&OC. Deciziile
din cadrul Consiliului Econo.ic ;i &ocial sunt luate 'rin (ot cu .a>oritate si.'l!.
31
Consiliul de Tutel!9 a fost creat 'entru a asi5ura su'ra(e56erea interna%ional! a unui
nu.!r de 11 teritorii aflate su" tutel! ;i ad.inistrate de ;a'te state .e."re. De ase.enea s?
au asi5urat toate .!surile necesare /n (ederea 're5!tirii teritoriilor res'ecti(e 'entru
inde'enden%! ;i auto?5u(ernare. @:n! /n anul 1999 toate teritoriile ;i?au o"%inut
inde'enden%a sau auto?5u(ernarea9 fie 'rin state se'arate fie 'rin al!turarea la state (ecine
inde'endente. +lti.ul care a f!cut acest lucru9 a fost9 teritoriul su" Tutela al Insulelor
@acifice R @alau9 care a fost ad.inistrat de &+A ;i a de(enit al 181?lea .e."ru al O*+.
Fnde'linindu?;i astfel .isiunea9 Consiliul de Tutel!9 este alc!tuit azi din cei cinci .e."ri
'er.anen%i ai Consiliului de &ecuritate9 a.end:ndu?;i re5ulile de 'rocedur! astfel /nc:t s!
se 'oat! /ntruni doar c:nd ocazia o cere.
32
Curtea Interna%ional! de Busti%ie9 cunoscut! ;i su" nu.ele de Curtea Aondial!9 este
'rinci'alul or5anis. >udiciar al *a%iunilor +nite. Ideea cree!rii unui or5anis. >udiciar
interna%ional care s! ar"itreze dis'utele interna%ionale9 a a'!rut /n ti.'ul conferin%ei care a
a(ut loc la Ca5a /n 1899. Aceast! institu%ie a fost inclus! /n cadrul 2i5ii *a%iunilor /n 19199
su" titulatura Curtea @er.anent! de Busti%ie Interna%ional! O @CIBP9 denu.irea actual! fiind
ado'tat! o dat! cu fondarea O.*.+. /n 191.
33
Cei 11 >udec!tori ai Cur%ii sunt ale;i de c!tre Adunarea )eneral! ;i Consiliul de
&ecuritate9 nee7ist:nd doi >udec!tori care s! fie cet!%eni ai aceluia;i stat. Deciziile sunt luate
'rin (ot inde'endent ;i si.ultan. Budec!torii sunt ale;i 'e un .andat de nou! ani9 ;i sunt
eli5i"ili 'entru a fi reale;i du'! ter.inarea .andatului. Curtea dez"ate dis'utele dintre state
/n "aza 'artici'!rii (oluntare a statelor i.'licate /n liti5iu9 iar dac! un stat decide s! ia 'arte
31
EncEclo'edia 4ritannica9 United Nations History and Development9 '.119
32
Ti.ofte Claudia &i.ona9 op.cit.9'.131
33
International Court of Bustice9 6tt'KLLHHH.ic>?ci>.or5L6o.e'a5eLinde7.'6'=lan5Sen9 accesat la data de
28.01.2012
1
la 'rocedurile cur%ii9 este o"li5at s! se su'un! rezolu%iilor acesteia. +n alt rol 'e care Curtea
/l are este de a e.ite o'inii consultati(e c!tre O*+ ;i a5en%iile s'ecializate ale acesteia.
3
&ecretariatul se ocu'! de 'artea ad.inistrati(! a *a%iunilor +nite9 'e "aza
.andatului a'ro"at de c!tre Adunarea )eneral! dar ;i a deciziilor Consiliului de &ecuritate
;i ale altor or5anis.e O*+. 2a conducerea &ecretariatului se afl! &ecretarul )eneral9 care
are sarcina de asi5urare a .ana5e.entului 5eneral. Este alc!tuit din de'arta.ente ;i oficii
a(:nd a'ro7i.ati( 7100 de an5a>a%i care 'ro(in dintr?un nu.!r de 170 de %!ri.
31

Or5aniza%ia *a%iunilor +nite9 'rin inter.ediul di(erselor a5en%ii9 este i.'licat! /ntr?
un (ast 'roces de /."un!t!%ire a condi%iilor de (ia%! la ni(el .ondial. @rintre acti(it!%ile
sale 'ot fi distinseK 'ro.o(area dez(olt!rii9 'ro.o(area de.ocra%iei9 'ro.o(area
dre'turilor o.ului9 .en%inerea '!cii ;i securit!%ii9 'rotec%ia .ediului9 oferirea de solu%ii
>udiciare /n dis'ute interna%ionale .a>ore9 reducerea .ortalit!%ii infantile9 co."aterea
sc6i."!rilor cli.atice9 lu'ta /.'otri(a teroris.ului.
3#
3
I"ide.
31
Ti.ofte Claudia &i.ona9 op.cit9'.139
3#
11
Ca!"#$%$ II
D*+,'!*'*a +!"%a4!!$#' ,#)3$!,"%a$*
/.& E$*5*)"*$* 2*3!)!"#'!! a$* +!"%a4!!$#' ,#)3$!,"%a$*
Tr!i. /ntr?un secol /n care co.'le7itatea .ediului de securitate deter.in!
ree(aluarea conce'telor clasice ale teoriei rela%iilor interna%ionale. Astfel9 asi.etria ;i
5estionarea crizelor 'ar a fi cele .ai folosite conce'te /n analiza e(eni.entelor din sfera
rela%iilor interna%ionale9 /ns!9 cu toate acestea9 nu 'ute. i5nora conce'tele clasice9 'recu.K
tensiunea9 criza9 conflictul ;i r!z"oiul. Tranzi%ia de la starea de tensiune la cea de conflict
este un 'roces ce 'recede .a>oritatea sc6i."!rilor dra.atice ale .ediului de securitate9 fie
'oziti(e9 fie ne5ati(e9 iar un e7e.'lu fiind ,oso(o O1999P.
37
/.&.& T*)+!%)*a
Acestea se caracterizeaz! /n senti.ente de ostilitate ce nu sunt .anifestate direct9
fiind cauzate de e7isten%a unor dezec6ili"re /ntre ele.ente sau tendin%e o'use. DacT ne
ra'ortT. la interese ca (ectori de 'utere9 atunci un s'a%iu al intereselor 'oate fi definit ca
un s'a%iu al conflictelor. +n s'a%iu al conflictelor nu este /n .od necesar un s'a%iu /n care
au loc conflicte9 ci un s'a%iu caracterizat de 'osi"ilitatea e7isten%ei unor (ectori o'u;i ce
creeazT tensiuni.
38
37
Teodor $runzeti9 onflict i ne!ociere "n relaii internaionale9 Editura +ni(ersit!%ii *a%ionale de A'!rare
Carol I9 20119'.1
38
I"ide.
1#
/.&./ C'!8a
Fn 'ractica rela%iilor interna%ionale ter.enul de criz! se utilizeaz! 'entru a dese.na
.o.entele de tensiune dintre state9 /n descrierea dificult!%ilor econo.ice 'ersistente9 a
'r!"u;irii unei ci(iliza%ii sau a de5rad!rii continue a .ediului /ncon>ur!tor. Totodat!9
ter.enul este folosit 'entru a descrie anu.ite sc6i."!ri ce au loc 'e o 'erioad! de ti.'
foarte scurt! sau foarte /ndelun5at!.
39
Ori5inea cu(:ntului criz! se re5!se;te /n 5reaca
antic!9 'entru conte.'oranii lui @laton9 (er"ul 8Jrinein< a(:nd sensul de 8a >udeca<9 8a
discri.ina< sau de 8a decide<. Cu(:ntul 5rec 8Jrisis<9 care se traduce 'rin >udecat! sau
decizie9 se transfor.! cu ti.'ul9 fiind 'reluat /n latina .edie(al! unde de(ine 8crisin<9 a'oi
8crisis<9 ulterior a>un5:ndu?se la ter.enul 'e care /l utiliz!. ;i /n ziua de azi9 ;i anu.e
8criz!<.
0
Bean 2ouis Dufour ne arat! fa'tul c!9 esen%a eti.olo5iei cu(:ntului rezid! din
no%iunea de decizie9 deoarece9 /n centrul oric!rei defini%ii9 al /n%ele5erii utile ;i ri5uroase a
feno.enului de criz!9 fi5ureaz! aceast! o"li5a%ie de a decide. Ceea ce /nsea.n! c! f!r!
necesitatea lu!rii unei decizii ;i9 'rin ur.are9 f!r! o >udecat! 'reala"il!9 criza nu e7ist!.
1
Al%i autori consider! c! e7ist! trei ni(eluri de .anifestare a crizei9 'ri.a fiind considerat!
criza 8siste.atic!<9 'rin care sta"ilitatea siste.ului interna%ional este 'us! /n 'ericolQ a
doua cea 8a confrunt!rii dintre actori< Oatunci c:nd doi sau .ai .ul%i actori sunt i.'lica%i
/n crearea ;i dez(oltarea crizei9 i.'lic:ndu?i nu.ai 'e ace;tiaPQ iar cea de?a treia9 8de
decizie<9 are loc atunci c:nd analiza se focalizeaz! asu'ra unui sin5ur actor9 care 'oate fi /n
anu.ite cazuri un stat.
2

@rintre nu.eroasele defini%ii date crizei 'ute. a.inti 'e cele ale lui C.$. Cer.an ;i
ale lui Bean?2ouis Dufour. @ri.ul dintre ace;tia define;te criza dre't o situa%ie /n care sunt
a.enin%ate o"iecti(ele de interes .a>or ale unit!%ii de decizie9 ti.'ul la dis'ozi%ie 'entru
luarea ;i i.'le.entarea deciziei este restr:ns9 iar .e."rii unit!%ii de decizie sunt sur'rin;i
de fa'tul c! aceasta a a(ut loc. Cer.an arat! c!9 defini%ia se ra'orteaz! la .odul su"iecti(
/n care unitatea de decizie 'erce'e e7isten%a unei crize. Bean?2ouis Dufour define;te criza
39
Teodor $runzeti9#oluionarea crizelor internaionale $i%loace militare i nemilitare9 Institutul
Euro'ean9200# '. 8
0
I"ide.9 '.10
1
Bean?2ouis Dufour9 rizele &nternaionale De la 'ei%in!()*++, la -osovo()***,9 Editura Corint9 4ucure;ti9
20029 '. 13
2
I"ide.
17
ca fiind un .o.ent de ru'tur! /n interiorul unui siste. or5anizat. Ea i.'lic! o"li5a%ia
factorilor decizionali de a?;i defini o 'ozi%ie9 fie /n fa(oarea conser(!rii9 fie 'entru
transfor.area siste.ului dat9 /n 'ers'ecti(a /ntoarcerii sale la ec6ili"ru.
3

Clasificarea crizelor interna%ionale se 'oate realiza du'!K do.eniul /n care se
.anifest!Q ori5inile ;i cauzele declan;atoareQ s'a%iul /n care se .anifest! ;i nu.!rul de '!r%i
i.'licateQ .odul de .anifestre /n intensitateQ resursele 'e care le i.'lic!. Uin:nd cont de
do.eniul /n care se .anifest!9 crizele 'ot fi de natur! 'oliticT di'lo.aticT9 econo.icT9
socialT9 financiarT9 .ilitarT9 infor.a%ionalT9 ecolo5icT9 ener5eticT ;i u.anitarT. Ori5inile ;i
cauzele declan;atoare9 ofer! ur.!toarea clasificareK crize 'ro5resi(e9 crize su"ite ;i crize
(oluntare sau fortuite9 iar s'a%iul /n care se .anifest! ;i nu.!rul de '!r%i i.'licate le
clasific! /n crize locale crize na%ionale9 crize "ilaterale9 crize re5ionale ;i crize
interna%ionale. Fn func%ie de .odul de intensitatea .anifest!rii9 e7ist! crize (iolente ;i crize
latente9iar /n func%ie de resursele 'e care le i.'lic! 'ot fi decelate crizele de resurse
u.aneLde.o5raficT9 crizele de .aterii 'ri.e9 crizele financiar?"ancare9 crizele ener5etice.
Criza9 definit! ca fiind o stare de ru'tur! /n rela%iile dintre state9 'oate dura s!'t!.:ni sau
c6iar luni e(olu:nd /n func%ie de 6ot!r:rile luate ;i de circu.stan%e. Din 'unct de (edere
teoretic9e7ist!9 'atru faze ce structureaz! /n 5eneral o criz! interna%ional! ;i anu.eK'recriza9
escaladarea9 destinderea ;i i.'actul.
1
2u:nd cele 'atru faze 'e r:nd 'ute. o"ser(a c! cea dint:i9 'recriza9 'resu'une
interac%iunea conflictual! a doi sau .ai .ul%i actori la un ni(el sc!zut9 fiind o 'erioad! de
tensiune anor.al! dar li.itat!. Actorii i.'lica%i nu au inten%ii 6otTr:t ostile sau a5resi(e ;i
'referT ca 'rin .i>loace 'a;nice9 'rin dialo5 ;i ne5ociere9 sT se a>un5T la o /n%ele5ere.
Totu;i9 dacT nu este 5estionatT cores'unzTtor9 'recriza 'oate 5enera "rusc ru'tura dintre
actori. Aceast! ru'tur! 'oate inter(eni su" trei as'ecte9 ;i anu.eK o ac%iune ostil!9 ca de
e7e.'lu inter(en%ia asu'ra unui teritoriuQ un e(eni.ent desta"ilizator ca de e7e.'lu
asasinarea unui ;ef de stat sau o .odificare a .ediului interna%ional ca ur.are a unei
declara%ii unilaterale sau decizii a Consiliului de &ecutitate.
#
3
Carol I9 20119'.11
I"ide.
1
Bean?2ouis Dufour9 op.cit.9 '.20
#
I"ide.9 '.22
18
Fn faza de escaladare9 ec6ili"rul siste.ului interna%ional sau al unui su"siste.
re5ional 'are 5ra( co.'ro.is9 iar riscul unui r!z"oi cre;te considera"il9 trecerea de la o
situa%ie la alta fiind9 deo'otri(! lesnicioas! ;i de te.ut. Toate e(eni.entele care se succed
conduc la a5ra(area situa%ieiK declara%ii ale oa.enilor de stat9 .anifest!ri na%ionaliste9
de.onstra%ii .ilitare sau un ulti.atu. fa%! de un actor considerat inad.isi"il. Trecerea de
la criz! la r!z"oi /ntre state 'oate fi fa(orizat! de 'atru condi%ii ;i anu.eK c:nd sta"ilitatea
intern! a unuia sau .ai .ulte state este de natur! s! deter.ine declan;area unui r!z"oiQ
c:nd un stat se consider! atacat sau a.enin%at /n ceea ce acesta consider! esen%ial 'entru
e7isten%a sau su'ra(ie%uirea saQ ;i9 nu /n ulti.ul r:nd9 c:nd 5eo5rafia >oac! 'ro'riul rol /n
acest! dina.ic! O'ro7i.itatea teritorial!P.
7

Fn cea de?a treia faz!9 destinderea9 intensitatea ra'orturilor dintre state descre;te
considera"il9 'refi5ur:ndu?se un ec6ili"ru. Riscul unei confrunt!ri ar.ate se reduce
si.%itor9 iar factorii decizionali /;i (!d di.inuat! ca'acitatea lor de a /ntre(edea 'ericole.
Ti.'ul 'reseaz! .ai 'u%in ca /nainte9 r!z"oiul rede(ine doar 'oten%ial.
8
I.'actul crizei /l constituie efectele l!sate de aceasta9 consecin%ele ;i re'ercursiunile
sale /n 'erioada de du'! /nc6eierea 'ro'riu?zis! a crizei. Ra'orturile dintre 'rota5oni;ti se
reiau ;i se constat! o stare de ec6ili"ru9 de nor.alitate9 iar riscul unui r!z"oi descre;te ':n!
a>un5e la un ni(el razona"il. Cu toate acestea9 o criz! care se /nc6eie cu succesul unuia ;i
e;ecul altuia9 se afl! /ntr?un co.'ro.is a."i5uu ;i 'oate constitui un risc OtensiuneP.
9
/.&.1 C#)3$!,"%$
+neori9 sensul no%iunii de conflict este redus la conflictul ar.at ;i9 c6iar dac!9 sfera
sa de cu'rindere este .ult .ai lar5!9 de cele .ai .ulte ori conflictul ar.at este identificat
cu r!z"oiul.
10
Conflictele 'ot fi de diferite ti'uri9 /n func%ie de feno.enul /n care au locQ s'a%iul 'e
care /l cu'rindQ zona /n care se desf!;oar! ;i entit!%ile an5a>ateQ calitatea ;i caracteristicile
entit!%ilor an5a>ate ;i nu /n ulti.ul r:nd /n func%ie de intensitate. Dac! e s! ne 56id!. du'!
7
I"ide.9 '.2
8
I"ide.
9
I"ide.9 '.21
10
Carol I9 20119'.20
19
feno.enul /n care au loc9 conflictele 'ot fi 'olitice9 econo.ice9 sociale9 infor.a%ionale9
culturale9 financiare9 etnice9 reli5ioase9 .ilitare. &'a%iul 'e care /l cu'rind9 clasific! aceste
conflicte /n 5lo"ale9 continentale9 zonale sau re5ionale9 iar zona /n care se desf!;oar! ;i
entit!%ile an5a>ate le clasific! /n na%ionale9 frontaliere ;i interna%ionale. Clasificate /n func%ie
de calitatea ;i caracteristicile entit!%ilor an5a>ate le /.'arte /n conflicte interetnice9
reli5ioase9 inter sau intraci(iliza%ionale9 interinstitu%ionale ;i sociale. Intensitate9 le 5ru'eaz!
/n conflicte de >oas! intensitate9 de intensitate .edie ;i de .are intensitate.
11
Indiferent de cate5oria din care fac 'arte9 toate aceste conflicte trec 'rin
ur.!toarele eta'e ;i anu.eK 'reconflict9 conflict ;i 'ostconflict. Eta'a 'reconflictual!
cu'rinde9 /n 5eneral9 dou! fazeK deose"irea ;i o'ozi%ia. Deose"irea nu duce totdeauna la
o'ozi%ie9 iar o'ozi%ia nu are ca finalitate totdeauna conflictul. +neori e(olu%ia feno.enului
se li.iteaz! la .en%inerea unui ec6ili"ru dina.ic /ntre co.'onentele care se deose"esc sau
se o'un9 f!r! a se a>un5e la conflict9 /ntruc:t9se ;tie9 conflictul 'resu'une distru5erea
definiti(! a '!r%ilor ;i reconstruc%ia siste.ului sau constituirea unui nou siste.. Aa>oritatea
feno.enelor ;i 'roceselor9 trec:nd 'rin fazele de deose"ire ;i o'ozi%ie9 e(olueaz! s're
conflictualitate9 iar aceasta duce fie la distru5erea9 fie la transfor.area ;i de(enirea
siste.elor care sunt su'use acestor 'rocese. @!r%ile i.'licate au interese9 'referin%e9 (alori
;i o"iecti(e s'ecifice care sunt for.ulate /n cadrul unor 'olitici9 iar confruntarea dintre
'olitici este nor.al!9 ea 'ro(ine din deose"irea care e7ist! /ntre interese ;i e(olueaz!
/ntotdeauna s're o'ozo%ie9 duc:nd adesea la conflict.
12
Eta'a 'ost?conflict cu'rinde .ai .ulte faze9 iar fiecare dintre aceste faze a(:nd o
desf!;urare s'ecific!9 /n func%ie de condi%iile concrete ;i de interesele tuturor actorilor
i.'lica%i. Ele au o durat! .ai .are sau .ai scurt! ;i 'ot duce fie la nor.alitate fie uneori9
la reluarea ostilit!%ilor.
13
@ri.a dintre acestea este cea de deza.orsare a conflictului care este cea .ai
i.'ortant! /n ordinea rezol(!rii 'ro"le.elor care au 5enerat confruntarea. Ea 'resu'une
(oin%a '!r%ilor de /nceta ostilit!%ileQ interesul .arilor 'uteri ;i al %!rilor din zon! de a se
'une ca'!t confrunt!rilot ar.ateQ (oin%a co.unit!%ii interna%ionale de a se i.'lica /n acest
'roces9 de a ne5ocia ;i la ne(oie de a i.'une /ncetarea ostilit!%ilorQ e7isten%a .i>loacelor
11
I"ide.9'.#2
12
I"ide.
13
I"ide.9 '.#
20
care s! 'er.it! o'rirea conflictului ;i e7isten%a unor structuri s'ecializate care s! inter(in!
/n acest 'roces. Ac%iunile care se desf!;oar! /n aceast! faz! 'resu'un ne5ociereaQ
inter.ediereaQ i.'unereaQ inter'unereaQ e."ar5oul econo.icQ "locada na(al!Q interdic%ia
aerian!Q inter(en%ia ne.i>locit!.
1
Cea de?a doua faz! a eta'ei 'ost?conflictuale9 cea de rea"ilitare a '!r%ilor aflate /n
conflict9 este9 /n 5eneral9 o faz! a ne5ocierilor9 .edierii ;i tratati(elor. &e desf!;oar!
acti(it!%i de a.eliorare a tensiunilor dintre '!r%i9 de rezol(are a diferendelor care nu au fost
solu%ionate 'rin conflict sau care au a'!rut /n ur.a o'ririi conflictului. Este o acti(itate
dificil!9 care se desf!;oar! 'e toat! 'erioada 'ost?conflict9 de la o'rirea ostilit!%ilor9 ':n! la
instalarea nor.alit!%ii. Ea se deruleaz! /ns! cu .a7i.! intensitate9 i.ediat du'!
deza.orsarea conflictului9 ;i are ca o"iecti( dezar.area '!r%ilor ;i inte5rarea fo;tilor
co."atan%i /n (ia%a o"i;nuit!. Actorii 'rinci'ali /n acest! eta'! sunt or5anis.ele
interna%ionale ;i for%ele de .en%inere a '!cii9 iar ac%iunile res'ecti(e sunt cu'rinse /n ceea
ce nu.i. o'era%iuni de resta"ilire a '!cii care 'e ur.! se transfor.! /n o'era%iuni de
sta"ilitate9 o'era%iuni de 'ri>in ;i o'era%iuni de .en%inere a '!cii.
11
$aza a treia9 cea de sta"ilizare9 este de'endent! de fazele anterioare ;i 'resu'une
deza.orsarea tuturor ostilit!%ilor9 co."aterea teroris.ului ;i a trafican%ilor9 desf!;urarea
ale5erilor de.ocratice9 transferul de 'utere c!tre autoritatea local! ;i s'ri>inirea %!rii sau
%!rilor /n /nce'erea ;i desf!;urarea reconstruc%iei. Ac%iunilor din acest! faz! se 5ru'eaz! /n
o'era%ii de sta"ilizare9 iar rolul .ilitarilor este de a asi5ura condi%ii 'entru ca structurile
statului s! intre /n func%iune9 s! se constituie for%e ar.ate 'ro'rii ;i s! fie deza.orsate toate
ri(alit!%ile.
1#
+lti.a faz!9 cea de reconstruc%ie ;i re(enire la nor.alitate i.'lic! indeose"i
.i>loace 'olitice9 econo.ice9 infor.a%ionale9 sociale ;i culturale. &e construiesc o"iecti(e
noi9 se ela"oreaz! strate5ii econo.ice ;i sociale9 se re(ine la nor.alitate at:t /n ceea ce
'ri(e;te (ia%a intern! c:t ;i /n rela%iile interna%ionale. O'era%iunile de .en%inere a '!cii se
/nc6eie /n .o.entul c:nd /n zona res'ecti(! s?a re(enit la nor.alitate ;i e7ist! toate
5aran%iile c! nu .ai 'ot fi create condi%ii9 cel 'u%in 'e ter.en .ediu9 'entru reiz"ucnirea
conflictului ar.at.
17
1
I"ide.9 '.#8
11
I"ide.9 '.#7
1#
I"ide.9 '.#9
17
I"ide.9 '.71
21
/.&.4 R.8A#!%$
R!z"oiul re'rezint! .anifestarea /ntr?un .od (iolent a unui conflict /n care 'ot fi
identificate cel 'u%in dou! for%e co."atante9 iar confor. o'iniei lui Carl (on ClausseHitz9
Nr!z"oiul este o acti(itate social! care i.'lic! .o"ilizarea ;i or5anizarea oa.enilor /n
sco'ul de a co.ite (iolen%e ;i antrenez! re5ularizarea unor anu.ite ti'uri de rela%ii
sociale<.
18
/./ M!6$#a,* 2* +#$%4!#)a'* a7)!,. a ,#)3$!,"*$#' 2!)"'* +"a"*.
@rinci'iul care st! la "aza solu%ion!rii /ntr?un .od 'a;nic al conflictelor dintre state
este rezultatul unei /ndelun5i e(olu%ii istorice a rela%iilor dintre state ;i totodat! al
dez(olt!rii ;i 'erfec%ion!rii continue a institu%iilor ;i a nor.elor de dre't interna%ional.
19
O dat! cu /nfiin%area 2i5ii *a%iunilor9 s?au re5le.entat o serie de instru.ente >uridice
interna%ionale9 care au dus /n cele din ur.! la 'rinci'ul nerecur5erii la for%! ;i la
a.enin%area cu for%a9 a(:nd caracter de nor.a! i.'erati(!. @ri.ele /ncerc!ri de scoatere a
r!z"oiului /n afara le5ii au fost /n 'erioada inter"elic!9 /ntr?o for.! inci'ent!9 'rinci'iul
nea5resiunii 'rin .i>loace 'a;nice de rezol(area a ne/n%ele5erilor dintre state.
#0
Fn articolul 29 'ara5raful 3 ;i Carta O*+ ne 'rezint! aceste 'rinci'ii ca fiind
funda.entale 'entru dre'tul interna%ional9 iar rezol(area 'e cale 'a;nic! a diferendelor
fiind sin5ura ad.is! de dre'tul interna%ional 'u"lic.
Ai>loacele 'a;nice de solu%ionare a conflictelor interna%ionale se 'ot /.'!r%i /n
dou! .ari cate5orii9 ;i anu.eK .i>loace di'lo.atice ;i .i>loace >urisdic%ionale. Din
cate5oria .i>loacelor di'lo.atice fac 'arte ne5ociereaQ "unele oficiiQ .ediereaQ anc6eta
interna%ional! ;i concilierea interna%ional!9 iar din cate5oria .i>loacelor >urisdic%ionale fac
'arte ar"itra>ul interna%ional ;i >usti%ia interna%ional!. Dintre toate aceste .i>loace9 nu.ai
ne5ocierile se 'ot desf!;ura direct /ntre statele aflate /n conflict9 celelalte .i>loace necesit!
18
Carl (on C2A+&&E-IT39 Despre Rzboi9 Antet9 @ra6o(a9 2i'seste an9 '.9
19
)r. )ea.anu9 Drept international contemporan9 ed. a II?a9 (ol.I9 Editura didactica si 'eda5o5ica9 4ucuresti9
19719 '.198
#0
I"ide.
22
inter(en%ia unui ter% care 'oate fi ori un stat9 ori o or5aniza%ie interna%ional! ori o
'ersonalitate oficial!.
#1
*e5ocierea este un .i>loc di'lo.atic9 totodat! unul dintre cele .ai (ec6i ;i .ai
utilizate .oduri de solu%ionare 'a;nic! a diferendelor dintre state. *u necesit! inter(en%ia
unui ter% deoarece este (or"a des're tratati(e care se desf!;oar! /ntre statele aflate /n
conflict /n (ederea a>un5erii la o /n%ele5ere 'entru /nc6eierea diferendului.
4unele oficii re'rezint! de.ersul /ntre'rins 'e l:n5! statele aflate /n conflict de
c!tre un ter% care 'oate fi un stat sau o or5aniza%ie interna%ional!. @oate fi din 'ro'ria
ini%iati(! sau la cererea '!r%ilor9 iar sco'ul 'ri.ordial este acela de a con(in5e statele aflate
/n liti5ii s! /;i rezol(e 'ro"le.ele 'e calea ne5ocierilor di'lo.atice. @ute. s'une c!
func%iile ;i tr!s!turile acestora sunt si.ilare cu cele ale ne5ocierilor9 "unele oficii ur.!rind
doar /nce'erea sau reluarea ne5ocierilor9 /nc6ei:ndu?se /n .o.entul /n care '!r%ile se
a;eaz! la .asa tratati(elor.
#2
+n alt .i>loc di'lo.atic de solu%ionare 'a;nic! a diferendelor dintre state /l
re'rezint! .edierea care /nsea.n! 'artici'area acti(! a ter%ului /n ne5ocieri9 acesta 'ut:nd
s! ofere 'ro'uneri ;i de ase.enea sfaturi /n (ederea solu%ion!rii 'a;nice a conflictului.
#3
Fn anc6eta interna%ional!9 ter%ul este constituit din co.isii de anc6et! care se
alc!tuie;te 'e "aza unui acord /ntre '!r%ile aflate /n conflict9 acestea din ur.! fiind o"li5ate
s! ofere orice infor.a%ie necesar! acti(it!%ii co.isiei de anc6et!. Fn final9 co.isia
interna%ional! de anc6et! /;i finalizeaz! ac%iunea 'rintr?un ra'ort?concluzii ado'tate cu
.a>oritatea (oturilor .e."rilor9 ra'ort 'rezentat '!r%ilor aflate /n diferend9 care 'ot s! %in!
sau s! nu %in! sea.a de concluziile co.isiei.
#
Concilierea interna%ional! este o co."ina%ie /ntre .ediere ;i anc6et! deoarece
con%ine anu.ite ele.ente care se 5!sesc la acestea dou!. Tr!s!tura 'ro'rie a concilierii este
re'rezentat! de in(esti5area cauzelor dis'utei9 realizat! de c!tre un or5an inde'endent ;i nu
de c!tre un ter% care ac%ionez! ca .ediator. Fntre '!r%ile aflate /n diferend ;i acest or5anis.
inde'endent tre"uie s! e7iste o str:ns! le5!tur! deoarece cel din ur.! for.uleaz! 'ro'uneri
asu'ra c!rora '!r%ile tre"uie s! se 'ronun%e.
#1

#1
I"ide.9 '.199
#2
Aircea Aali%a9 .ocuri pe cena lumii. onflicte, ne!ocieri, diplomaie9 Editura C.C. 4ecJ9 4ucure;ti9 20079
'.20
#3
I"ide.9 '.2
#
I"ide.9 '.32
#1
I"ide.9 '.0
23
Cea de?a doua cate5orie de .i>loace folosite /n solu%ionarea 'a;nic! a conflictelor
interna%ionale sunt .i>loacele >urisdic%ionale care au /n co.'onen%a lor diferite instru.ente.
@ri.ul dintre acestea /l re'rezint! ar"itra>ul interna%ional9 iar recur5erea la acest
.i>loc 'resu'une ca dou! state aflate /n liti5iu s! confere unui or5an ter%9 >udec!tori9
instan%! ad?6oc9 dese.nat! de co.un acord9 co.'eten%a 'entru a solu%iona conflictul.
Ar"itra>ul interna%ional are un caracter >udiciar9 deoarece necesit! e7isten%a unui or5an
ar"itral care tre"uie s! 'ronun%e o 6ot!r:re >udec!toreasc! o"li5atorie confor. 'rinci'iului
'acta sunt ser(anda Oacordurile tre"uie res'ectatePQ un caracter consensual9 acordul '!r%ilor
fiind a"solut necesar 'entru recur5erea la ar"itra>Q caracter li.itat ;i un caracter su'lu9
'rocedurile sta"ilindu?se 'e "aza unor re5uli si.'le care de'ind de re5ulile co.'ro.isului
;i de calitatea ar"itrilor. Du'! Cel De?al Doilea R!z"oi Aondial9 ar"itra>ul interna%ional ;i?a
restr:ns sfera ;i do.eniile de a'licare. Totu;i anu.ite 'ro"le.e referitoare la ar"itra> au
/nce'ut /n acea 'erioad! s! intre /n Co.isia de dre't interna%ional a O*+9 care /n 1913 ;i
1918 a /ntoc.it dou! 'roiecte succesi(e care s! 're(ad! 'rinci'iile referitoare la o"li5a%ia
de a recur5e la ar"itra>9 constituirea ;i co.'eten%ele tri"unalului ad?6oc9 siste.ul 'ro"ator
;i 'rocedura or5anelor ar"itrale. +nele dis'ozi%ii din 'roiect au fost /ns! criticate de un
.are nu.!r de state9 astfel c! /n 1918 s?a e.is doar un 8Aodel de re5uli asu'ra 'rocedurii
ar"itrale< ado'tat 'rin Rezolu%ia Adun!rii 5enerale 12#2 OVIIIP9 orientati( 'entru statele
interesate.
##

Cel de?al doilea .i>loc >urisdic%ional este >usti%ia interna%ional! care se identific! cu
solu%ionarea >udiciar!9 re'rezent:nd un 'as i.'ortant /n institu%ionalizarea rela%iilor dintre
state /n do.eniul re5le.ent!rii conflictelor 'e cale 'a;nic!9 /l re'rezint! instan%a de
>udecat! interna%ional! cu caracter 'er.anent.
#7
@ri.a instan%! de acest fel a fost Curtea @er.anent! de Busti%ie Interna%ional!9 creat!
/n 1920 ;i dizol(at! /n 19#9 iar /n 'rezent a(e. Curtea Interna%ional! de Busti%ie aceasta
fiind succesoarea fostei Cur%i /nfiin%ate /n 1920.
#8
##
Ionel Clo;c!9 Despre diferendele internaionale i cile soluionrii lor9Editura Dtin%ifiic!9
4ucure;ti919739'. 131
#7
I"ide.9 '.182
#8
I"ide.9 '.188
2
Rolul acesteia este acela de a solu%iona liti5iile interna%ionale dintre state ;i de a da
a(ize consultati(e calificate /n orice 'ro"le.! >uridic! la cererea Adun!rii )enerale ;i a
Consiliului de &ecuritate sau a altor institu%ii ori or5ane s'ecializate O*+.
#9
/.1 R#$%$ #'(a)!8a4!!$#' !)"*')a4!#)a$* 9) '*:*)!'*a 7! +#$%4!#)a'*a ,#)3$!,"*$#'
Or5aniza%iile Interna%ionale sunt entit!%i de natur! di(ers!9 fiind at:t
ne5u(erna.entale c:t ;i inter5u(erna.entale9 ele sunt /nfiin%ate 'entru a r!s'unde unor
necesit!%i de natur! istoric!9 'olitic!9 cultural!9 econo.ic! etc9 ce au a'!rut /n diferite
.o.ente /n cadrul siste.ului interna%ional. Cu toate c! e7ist! anu.ite tr!s!turi co.une9
o"iecti(ele9 sco'urile ;i atri"u%iile acestora sunt diferite9 ceea ce face ca a"ordarea lor s! nu
fie /ntru totul unitar!.
70
Or5aniza%iile interna%ionale9 fiind un rezultat al e(olu%iei societ!%ii o.ene;ti9 al
interede'enden%ei rela%iilor interna%ionale9 'e de o 'arte9 'recu. ;i o sintez! a e7'erien%ei
do":ndite de c!tre state /n ceea ce 'ri(e;te 'rocesul acestora de 'ro.o(are a coo'er!rii
dintre ele9 'e de alt! 'arte9 constituie o aren! /n care se afir.! ;i se /nfrunt! 'rinci'alele
tendin%e 'olitice /n lu.e.
71
A(:nd ca ;i caracteristic! funda.ental! a;ezarea la te.elia acti(it!%ii lor o serie de
'rinci'ii funda.entale9 'recu. cel al nefolosirii for%ei sau a.enin%!rii cu for%a9 dre'tul de
autodeter.inare9 'rinci'iul res'ect!rii su(eranit!%ii ;i inde'enden%ei na%ionale9 or5aniza%iile
interna%ionale ofer! un teren 'ractic de coo'erare9 de 'artici'are tot .ai acti(! a tuturor
statelor la solu%ionarea 'ro"le.elor care de'!;esc cadrul interesului na%ional.
72
$!r! /ndoial!9 rolul cel .ai i.'ortant /n .en%inerea '!cii ;i securit!%ii interna%ionale
;i dez(oltarea coo'er!rii /ntre 'o'oare9 /l de%ine Or5aniza%ia *a%iunilor +nite.
Deoarece este sin5ura or5aniza%ie 5lo"al! cu (oca%ie de securitate colecti(!9 O.*.+.
ofer! .e."rilor s!i o serie de a(anta>e9 unul dintre acestea constituindu?l fa'tul c!9 fiind
.e."re ale or5aniza%iei9 toate cele 'este 190 de state au acce'tat s! /;i rezol(e diferendele
#9
I"ide.9 '.19
70
Carol I9 20119'.31
71
Ionel Clo;c!9 op.cit.9 '.233
72
I"ide.9 '. 231
21
/ntr?un .od 'a;nic9 a"ord:nd cauzele conflictelor9 res'ect:nd dre'turile o.ului ;i totodat!
ac%ion:nd /n sensul >usti%iei sociale ;i econo.ice.
73
O*+ are un 5rad .ai /nalt de le5iti.itate ;i autoritate .oral! dec:t au9 de e7e.'lu
or5aniza%iile re5ionale9 iar aceasta datorit! (oca%iei uni(ersale a or5aniza%iei ;i a fa'tului c!
fiecare re5iune a 5lo"ului este re'rezentat! /n .od cores'unz!tor /n foru.ul colecti( de
luare a deciziei9 ce sta"ile;te .!suri 'entru fiecare .isiuni /n 'arte. @rin inter.ediul
Adun!rii )enerale9 O*+ asi5ur! un foru. de.ocratic /n cadrul c!ruia toate statele
.e."re au un cu(:nt de s'us.
7
Totodat!9 aceasta or5aniza%ie 'osed! cel .ai e7tins siste. de solu%ionare al
conflictelor 'rintr?o 5a.! lar5! de or5anis.eK &ecretarul )eneral9 Curtea Interna%ional! de
Busti%ie9 Consiliul de &ecuritate ;i o 5a.! lar5! de .etode de la di'lo.a%ie 're(enti(! ;i
construc%ie a '!cii ':n! la i.'unerea '!cii 'rin .i>loace .ilitare. Aecanis.ele utilizate de
O*+ 'entru solu%ionarea 'a;nic! a conflictelor 'resu'un folosirea a trei a"ord!ri9 fiecare
dintre acestea a(:nd cores'ondent /n cadrul structurii or5anizatorice a O*+. @ri.a
a"ordare este una "azat! 'e interese9 iar "unele oficii ale &ecretarului )eneral ;i ale
re'rezentan%ilor ;i tri.i;ilor s!i cores'und acestei a"ord!ri. Cea de?a doua este una "azat!
'e dre'turi indi(iduale ;i colecti(e a c!rei cores'onden%! se re5!se;te /n func%iile >uridice
ale Cur%ii Interna%ionale de Busti%ie ;i /n .ecanis.ele 'ri(ind dre'turile o.ului s'ecifice
O*+. +lti.a a"ordare9 cea "azat! 'e e7ercitarea 'uterii este re'rezentat! de Consiliul de
&ecuritate ;i instru.entele 'ro.o(ate de acesta /n solu%ionarea conflictelor /n "aza
're(ederilor Ca'itolului GII din Carta O*+.
71
Or5aniza%ia *a%iunilor +nite9 are o 'utere i.ens! ;i asta datorit! rezolu%iilor
Consiliului de &ecuritate9 acesta a(:nd o"li5a%ia ;i ca'acitatea le5al! de a i.'une
res'ectarea rezolu%iilor.
/.4 M#2%$ !) ,a'* O.N.U. !)"*':!)* !) +!"%a"!! ,#)3$!,"%a$*
/.4.& F%),4!!$* C#)+!$!%$%! 2* S*,%'!"a"* '!:!)2 +#$%4!#)a'*a ,#)3$!,"*$#'
!)"*')a4!#)a$*.
73
Ti.ofte Claudia &i.ona9 op.cit.9'.11
7
I"ide.
71
Carta O.*.+.9 Document al erei noastre9 Editura @olitic!9 4ucure;ti919709''.178?179
2#
Acti(itatea Consiliului de &ecuritate referitoare la solu%ionarea conflictelor
interna%ionale se /nscrie /n cadrul lar5 al folosirii oric!ror instru.ente de solu%ionare
'a;nic! a diferendelor enu.erate /n articolul 33 din Carta O*+.
Co.'eten%a Consiliului /n ceea ce 'ri(e;te ale5erea instru.entelor de solu%ionare a
diferendelor este 5u(ernat! de te7tele Cartei ;i de 'rinci'iul li"ert!%ii de ale5ere de c!tre
'!r%ile i.'licate /n conflict9 a .i>loacelor de re5le.entare 'a;nic!. De aici rezult! fa'tul c!9
'rocedura de re5le.entare a diferendelor 'reconizat! de Cart! nu atri"uie Consiliului de
&ecuritate dec:t o func%ie instru.ental!9 el nefiind dec:t un .i>loc 'entru atin5erea
sco'ului 'rinci'al 'ro'us de c!tre *a%iunile +nite ;i anu.eK .en%inerea '!cii ;i securit!%ii
interna%ionale. Co.'eten%a Consiliului de &ecuritate este circu.scris! de 're(ederile
articolului 2 din Cart!9 /n func%ie de care9 Consiliul9 (a ac%iona9 /n confor.itate cu
sco'urile or5aniza%iei astfel /nc:t s! .en%in! 'acea ;i securitatea interna%ional!9 /nscriindu?
se a;adar /n li.itele a dou! coordonate9 una deter.inat! de diferendele cu caracter
interna%ional9 iar cealalt! de diferendele care ar 'utea duce la /nc!lcarea '!cii.
7#
O serie de articole din Cart!9 'recizeaz! cate5oriile de conflicte care 'ot face
o"iectul co.'eten%ei Consiliului de &ecuritate su" ra'ortul 5radului de 'ericulozitate 'entru
'acea lu.ii. Astfel9 articolul 339 'ara5raful 19 .en%ionez! fa'tul c! 8orice diferend a c!rui
'relun5ire ar 'utea 'une /n 'ri.e>die .en%inerea '!cii ;i securit!%ii interna%ionale<9
articolul 3 fa'tul c! 8orice diferend sau orice situa%ie care ar 'utea duce la fric%iuni
interna%ionale sau ar 'utea da na;tere unui diferend<9 iar articolul 379 'ara5raful 29 se refer!
la conflictele a c!ror 'relun5ire 8ar 'utea9 /n fa't9 s! 'un! /n 'ri.e>die .en%inerea '!cii ;i
securit!%ii interna%ionale<. Toate aceste trei articole9 ra'orteaz! co.'eten%a Consiliului la
diferendele care 'rezint! un anu.it 5rad de 'ericulozitate 'entru 'ace.
77
$iind 'rici'alul or5an al O*+ care are ca ;i sco' 'rinci'al .en%inerea '!cii ;i
securot!%ii interna%ionale9 Consiliul de &ecuritate se 'oate sesiza e7 officio9 ori de c:te ori
se consider! a fi co.'etent. De ase.enea9 Carta9 /.'uternice;te ;i alte or5ane ale O*+9
dar /n s'ecial statele9 s! sesizeze Consiliul de e7isten%a unor diferende. Condi%iile sesiz!rii
difer! /ns! dac! este (or"a de c!tre un stat .e."ru sau un stat ne.e."ru. Fn ceea ce
'ri(e;te statele .e."re9 acestea 'ot sesiza Consiliul ori de c:te ori ele consider! c! un
e(eni.ent sau o situa%ie sunt de natura celor 're(!zute /n articolul 3 din Carta O*+9 c6iar
7#
Ionel Clo;c!9 op.cit.9 '.23#
77
I"ide.9 '.138
27
dac!9 ele nu sunt '!r%i la acel diferend. Cu 'ri(ire la sesizarea Consiliului de c!tre statele
ne.e."re9 articolul 319 'ara5raful 2 sta"ile;te dou! condi%ii ;i anu.e s! fie 'arte la acel
diferend ;i s! acce'te o"li5a%ia de rezol(are a diferendului 're(!zut! /n Cart!.
78
Du'! ce este sesizat de e7isten%a unei situa%ii9 Consiliul caut! s! edifice dac! situa%ia
res'ecti(! re'rezint! real.ente o a.enin%are la adresa '!cii interna%ionale ori o (iolare a
'!cii sau dac! 'acea risc! nu.ai s! fie a.enin%at! 'rin 'relun5irea situa%iei res'ecti(e.
Consiliul de &ecuritate este un or5an de ac%iune9 iar du'! cu. .en%iona. ;i .ai
sus9 'rintre func%iile sale cele .ai i.'ortante indetific!.9 .en%inerea '!cii ;i securit!%ii
interna%ionale ;i re5le.entarea diferendelor dintre state. Datorit! acestui fa't9 Consiliul are
la dis'ozi%ia sa o serie de .i>loace 5radate /n ra'ort cu diferendul 'e care /l are de rezol(at.
Aceste .i>loace au un caracter co.'le.entar9 ele fiind folosite doar /n cazul /n care '!r%ile
nu reu;esc s! /;i solu%ioneze diferendele 'rin .i>loacele enu.erate /n articolul 33 din
Cart! ;i anu.eK tratati(ele9 anc6eta9 concilierea9 ar"itra>ul9 re5le.entarea >udiciar! etc.
79
Fn 'ri.! instan%!9 .!sura la care recur5e Consiliul c:nd are de rezol(at un diferend
este de a /nde.na '!r%ile i.'licate s! /ncerce s! /;i solu%ioneze ne/n%ele5erile 'rin .i>loace
tradi%ionale. Atunci c:nd Consiliul de &ecuritate9 constat! li'sa de (oin%! a '!r%ilor de a
solu%iona c:t .ai re'ede diferendul9 sau dac! a'ar dificult!%i /n /nce'erea ne5ocierilor9
/nde.nul adresat de c!tre Consiliu 'oate lua for.a unor reco.and!ri. Cea .ai si.'l!
for.! de reco.andare9 este aceea /n care le este indicat '!r%ilor c:te(a .etode de a'lanare
a conflictului9 l!s:nd la latitudinea lor ale5erea .etodei 'e care o consider! .ai adec(at!.
80
Fn re5le.entarea .ai .ultor diferende9 Consiliul a /nde'linit oficiile de ter%9 de
.ediator sau de conciliator9 ada't:ndu?le func%ional la s'ecificul acti(it!%ii sale. Cu toate
acestea9 Consiliul nu 'oate s! ur.eze 'rocedura clasic! a acestora9 care deseori necesit!
de'las!ri dintr?un stat /n altul9 de aceea9 acest rol nu /l /nde'line;te Consiliul ca atare9 ci
or5anele create de el /n "aza articolului 29 din Cart! sau &ecretarul )eneral al O*+9 dar ;i
/n acest caz9 Consiliul este cel care 'atroneaz! re5le.entarea diferendului ;i nu or5anele
su"sidiare create de el9 acestea din ur.! a(:nd rolul doar de a res'ecta instruc%iunile 'e
care le 'ri.esc.
81
78
Gezi Carta O.*.+. art.3?31 6tt'KLLHHH.onuinfo.roLdocu.enteWfunda.entaleLcartaWnatiunilorWuniteL
79
80
Ionel Clo;c!9 op.cit.9'.237
81
I"ide.
28
Rolul de conciliator al Consiliului de &ecuritate decur5e din natura func%iilor sale /n
.ateria re5le.ent!rii conflictelor interna%ionale9 /ncerc:nd de cele .ai .ulte ori s!
concilieze '!r%ile 'e "aza 'rinci'iilor de>a acce'tate de acestea.
82
Consiliul /;i /nde'line;te func%ia de .en%inere a '!cii ;i 'rin folosirea unor .!suri
.enite s! /.'iedice 'rocedura sau a5ra(area diferendului ;i 'rin sanc%ionarea atin5erilor
aduse 'rinci'iului nerecur5erii la for%!9 .ai e7act 'rin .!suri coerciti(e 're(!zute /n
articolele 1?2 din Carta O*+. Ac%iunile Consiliului de &ecuritate sti'ulate /n articolul 0
nu ur.!resc solu%ionarea /n fond a conflictului ci nu.ai e(itarea a5ra(!rii lui9 iar datorit!
acestui fa't9 el dis'une de o .are li"ertate /n ale5erea .i>loacelor de ac%iune. Fntr?o 'ri.!
faz!9 aceste ac%iuni9 /."rac! for.a unor reco.and!ri cu caracter 5eneral9 in(it!nd '!r%ile /n
a se confor.a cu ni;te .!suri 'ro(izorii 'e care Consiliul le consider! sau de dorit ;i
totodat! se face a'el la '!r%ile i.'licate s! 'un! ca'!t i.ediat oric!ror ac%iuni susce'ti"ile a
a5ra(a conflictul. Fn cazul /n care9 Consiliul de &ecuritate constat! c! statele aflate /n
conflict nu %in sea.a de reco.and!rile sale9 acesta 'oate trece la ac%iuni .ai ener5ice
'recu. i.'unerea de 6ot!r:ri care au un caracter o"li5atoriu 'entru '!r%i.
83
Ai>loacele coerciti(e aflate la dis'ozi%ia Consiliului sunt de dou! cate5orii ;i anu.e
.!suri econo.ice ;i di'lo.atice ;i .!suri .ilitare. A!surile care fac 'arte din 'ri.a
cate5orie sunt /ntreru'erea total! sau 'ar%ial! a rela%iilor econo.ice ;i a co.unica%iilor
fero(iare9 .ariti.e9 aeriene9 'o;tale9 tele5rafice9 radio 'recu. ;i ru'erea rela%iilor
di'lo.atice. Dac! se constat! c! aceste .!suri nu se do(edesc a fi suficiente9 Consiliul
'oate inter(eni cu for%e aeriene9 .ariti.e sau terestre 'entru a /ntre'rinde orice ac%iune
este necesar! /n (ederea .en%inerii sau resta"ilirii '!cii ;i securit!%ii interna%ionale9 ac%iuni
care 'ot fi de.onstra%ii9 .!suri de "locad! ;i orice alte o'era%iuni ce s?ar do(edi necesare.
8
Fn (ederea /nde'linirii .isiunii de .en%inere a '!cii sau resta"ilirea acesteia9
Consiliul de &ecuritate tre"uie s! dis'un! de for%e ar.ate. Fn "aza articolului 39 din Cart!9
to%i .e."rii O*+ au o"li5a%ia s! 'un! la di'ozi%ia Consiliului9 la cererea acestuia for%e
ar.ate9 asisten%! ;i /nlesnirile necesare9 iar /n acest sco'9 se /nc6eie cu fiecare dintre statele
'e care le solicit! ni;te acorduri /n care sunt s'ecificate efecti(ele ce tre"uie furnizate9
82
83
Gezi Carta O.*.+.9 art.0?19 6tt'KLLHHH.onuinfo.roLdocu.enteWfunda.entaleLcartaWnatiunilorWuniteL
8
Ionel Clo;c!9 op.cit.9'.28
29
5radul de 're5!tire ;i a.'lasarea lor9 sta"ilindu?se .ai a'oi de c!tre Consiliu ;i Co.itetul
s!u de &tat?Aa>or 'lanurile de folosire a for%elor ar.ate.
81
@re(ederile Cartei cu 'ri(ire la folosirea for%elor ara.te de c!tre O*+9 /n sco'ul
.en%inerii '!cii9 e(iden%iaz!9 a;adar9 nu crearea unor for%e ar.ate cu caracter interna%ional9
ceea ce ar contra(eni 'rinci'iului e5alit!%ii su(erane a statelor ci re%in solu%ia unor
contin5ente na%ionale9 su" co.anda O*+9 care ur.eaz! s! fie utilizat!9 /n func%ie de
necesit!%i la 6ot!r:rea Consiliului de &ecuritate.
8#
/.4./ R#$%$ A2%).'!! G*)*'a$* 7! a$ S*,'*"a'%$%! G*)*'a$ a$ ONU 9) +#$%4!#)a'*a
,#)3$!,"*$#' !)"*')a4!#)a$*.
Atri"uind Consiliului de &ecuritate rolul 'rinci'al /n .en%inerea '!cii ;i /n
re5le.entarea conflictelor interna%ionale9 Carta O*+9 asociaz! la aceast! acti(itate
Adunarea )eneral! ;i &ecretarul )eneral O*+.
Co.'eten%a Adun!rii )enerale este sti'ulat! /n articolele 10?17 din Cart!9
insit:ndu?se asu'ra trei as'ecte foarte i.'ortante care fac 'arte din setul de co.'eten%e ale
acesteia ;i anu.e .en%inerea '!cii9 coo'erarea econo.ic! ;i social! ;i re5i.ul
interna%ional al teritoriilor autono.e.
87
Actele Adun!rii )enerale /n do.eniul re5le.ent!rii 'a;nice9 nu au o for%! >uridic!
o"li5atorie 'entru '!r%i9 func%iile ;i 'uterile acesteia a(:nd /n 5eneral un caracter deli"erati(
;i de reco.andare.
88
Des're caracterul deli"erati( al acti(it!%ii /ntre'rinse de Adunare9 se (or"e;te /n
articolul 10 din Cart!9 care o /.'uternice;te s! discute 8orice c6estiuni sau cauze care intra
/n cadrul 'rezentei Carte<9 iar din articolele care ur.eaz! 'ute. o"ser(a fa'tul c! aceste
c6estiuni sau cauze 'ot a(ea un caracter 5eneral sau un caracter concret. Din r:ndul
c6estiunilor 5enerale9 'ute. enu.era e7a.inarea 'rinci'iilor 5enerale de cola"orare
81
Gezi Carta O.*.+.9 art.19 6tt'KLLHHH.onuinfo.roLdocu.enteWfunda.entaleLcartaWnatiunilorWuniteL9 accesat
la data de 28.01.2012
8#
87
Ionel Clo;c!9 op.cit., '.2#0
88
I"ide.
30
'entru .en%inerea '!cii ;i securit!%ii interna%ionale9
89
ini%ierea de studii /n (ederea
/ncura>!rii ;i dez(olt!rii 'ro5resi(e a dre'tului interna%ional si a codific!rii lui
90

Fn ceea ce 'ri(e;te e7a.inarea c6estiunilor concrete din cate5oria celor enun%ate /n
articolul 119 'ara5raful 29 co.'eten%a Adun!rii )enerale este li.itat! de 're(ederile
articolului 12 din Cart! 8C:t ti.' Consiliul de &ecuritate e7ercit!9 /n 'ri(in%a unui diferend
sau a unei situa%ii9 func%iile care /i sunt atri"uite 'rin 'rezenta Cart!9 Adunarea )enerala nu
(a face nici o reco.andare cu 'ri(ire la acel diferend sau situa%ie9 dec:t dac! Consiliul de
&ecuritate /i cere aceasta.<
91
Carta O*+9 ofer! Adun!rii o 'utere 5eneral! de reco.andare care este li.itat! de
're(ederile articolului 129 cu toate acestea se 'oate o"ser(a o tendin%! de a conferi Adun!rii
'uteri .ult .ai .ari dec:t cele 're(!zute /n Cart! /nc! de la /nfiin%area O*+9 iar un
e7e.'lu aici 'ut:nd fi 'roiectul de rezolu%ie 'rezentat la 9 octo."rie 1910 de &tatele +nite.
Confor. aceste rezolu%ii9 Adunarea )eneral! 'oate s! ac%ioneze /n cazul /n care Consiliul
de &ecuritate este "locat de un (eto. @roiectul ado'tat este cunoscut su" nu.ele de rezolutia
Ac6eson sau +niunea 'entru .en%inerea '!cii. Rezolu%ia 377LG arat! c! /n toate cazurile /n
care se 'are s! e7iste o a.enin%are contra '!cii9 o ru'tur! a '!cii sau un act de a5resiune9 ;i
unde9 datorit! fa'tului c!9 unani.itatea nu a 'utut s! se realizeze 'rintre .e."rii
'er.anen%i9 iar Consiliul de &ecuritate este li'sit de 'osi"ilitatea de a res'ecta
res'onsa"ilitatea sa 'rinci'al! /n .en%inerea '!cii9 Adunarea )eneral! (a e7a.ina i.adiat
'ro"le.a /n (ederea de a face .e."rilor reco.and!rile necesare asu'ra .!surilor care
tre"uiesc luate 'entru .en%inerea sau resta"ilirea '!cii ;i securit!%ii interna%ionale.
92
Aria de 'ro"le.e asu'ra c!rora9 Adunarea )eneral! 'oate face 'ro'uneri /n ceea ce
'ri(e;te re5le.entarea diferendelor9 este .ai e7tins! dec:t cea a Consiliului de &ecuritate
care se li.iteaz! nu.ai la diferende 'e c:nd Adunarea 'oate face reco.and!ri at:t asu'ra
.i>loacelor la care '!r%ile i.'licate ar tre"ui s! recur5! c:t ;i /n ceea ce 'ri(e;te unele
situa%ii concrete. O .en%iune tre"uie totu;i f!cut! ;i anu.e Adunarea )eneral! nu 'oate
face reco.and!ri /n 'ro"le.ele 'ri(ind .en%inerea '!cii ;i securit!%ii interna%ionale care
necesit! /ntre'rinderea de ac%iuni 're(enti(e sau de constr:n5ere. Co.'eten%a Adun!rii se
89
Carta O*+9 art.119 6tt'KLLHHH.onuinfo.roLdocu.enteWfunda.entaleLcartaWnatiunilorWuniteL9 accesat la data
de 28.01.2012
90
Ide..9 art 139 6tt'KLLHHH.onuinfo.roLdocu.enteWfunda.entaleLcartaWnatiunilorWuniteL9 accesat la data de
28.01.2012
91
Ionel Clo;c!9 op.cit.9 '.2#1
92
I"ide.9 '.2#2
31
li.iteaz! /n aceast! situa%ie nu.ai la discu%ie ;i tri.uterea acestora Consliului de
&ecuritate.
93
&ecretarului )eneral al O*+9 /i re(ine de ase.enea9 un rol i.'ortant /n
re5le.entarea conflictelor dintre state9 el 'ut:nd fi /ns!rcinat s! ne5ocieze9 s! /ncerce
.edierea sau concilierea '!r%ilor ;i totodat! 'oate fi in(itata s! tri.it! un re'rezentant
s'ecial 'entru aceast! .isiune. +n rol i.'ortant /n ac%iunea de re5le.entare 'a;nic! a
diferendelor de c!tre &ecretarul )eneral /l au ;i "unele oficii9 care /n 'ractica &ecretarului
au o acce'%iune .ult .ai lar5! dec:t 'rocedura clasic!9 aco'erind acti(it!%i foarte di(erse
cu caracter oficios ;i confiden%ial.
9
Totodat!9 &ecretarul a fost acreditat s! 'un! /n .i;care 'rocedura concilierii9 iar /n
acest sens are de /nde'linit anu.ite sarcini cu. ar fi /ntoc.irea unei liste 'er.anente de
conciliatori 'ro'u;i de state9 'e o 'erioad! de 1 aniQ nu.irea conciliatorilor ;i a
're;edintelui co.isiei9 /n cazuri deter.inate c:nd statele nu s?au 'us de acord9 ;i nu /n
ulti.ul r:nd furnizarea asisten%! co.isiei atunci c:nd aceasta ar 'utea a(ea ne(oie. @rin
atri"u%iile care i se confer!9 &ecretarul )eneral9 este un factor acti( 'e ;cena di'lo.atic!
interna%ional!9 iar acti(itatea sa nu se /ndrea't! nu.ai 'e linia /.'iedic!rii folosirii for%ei
deoarece aduce un a'ort i.'ortant ;i la solu%ionarea /n fond a diferendului.
91
/.=. C#)3$!,"%$ 2!) K#'**a &>=?-&>=1
Raz"oiul Coreean din 1910?19139 a fost un conflict /ntre Re'u"lica @o'ular!
De.ocratic! Coreean! OCoreea de *ordP ;i Re'u"lica Coreea OCoreea de &udP9 /n care cel
'u%in 291 .ilioane de 'ersoane ;i?au 'ierdut (ia%a.
93
I"ide.9 '.2#7
9
I"ide.9 '.270
91
I"ide.9 '.272
32
Fn decursul istoriei sale9 Coreea a fost deseori in(adat! de 'uterile ri(ale care doreau
s! /;i i.'un! 6e5e.onia /n zon!9 dar /n ciuda acestui fa't9 a su'ra(ie%uit ':n! la sf:r;itul
secolului al VIV?lea c:nd a de(enit un 'ion /n conflictele sino?>a'onezo?ruse;ti.
9#
Fnce':nd din luna iunie a anului 19109 Coreea a(ea s! de(in! teatrul unui conflict
ara.at /ntre cele dou! "locuri9 &+A ;i +R&&. 2a Ialta ;i la @ostda.9 /n 1919 s?a decis ca
terotoriul Coreei s! fie eli"erat de su" do.ina%ia ni'on! care se e7ercita din 1910. Totodat!
la Conferin%a de la Ialta9 s?a sta"ilit c! a.ericanii (or ocu'a sudul %!rii iar ru;ii nordul
acesteia9 iar la Conferin%a de la @ostda. s?a sta"ilit crearea 5rani%ei dintre &ud ;i *ord ca
fiind 'aralela 38. Aceast! de.arca%iei9 nu a(ea nici o inten%ie 'olitic!9 fiind (or"a doar de o
deli.itare teritorial! /ntre cele dou! ar.ate.
97
Fn 1939 Roose(elt9 (ine cu ideea 'unerii Coreei su" tutel! interna%ional!9 lucru
care de(ine oficializat /n anul 191 la Aosco(a c:nd /n ur.a unei /nt:lniri dintre
re'rezentantul 'ersonal al 're;edintelui Tru.an9 CarrE Coo'Jins9 &talin a acce'tat ideea
unei tutele e7ercitate de c!tre &tatele +nite ur.at! de Aarea 4ritanie9 C6ina ;i +R&&.
98
Conferin%a de la Aosco(a constituie /nce'utul dificult!%ilor 'entru Coreea deoarece
aici s?a decis crearea unei Co.isii Ai7te ruso?a.ericane9 aceasta din ur.! a(:nd sarcina
de a intra /n contact cu 'artidele de.ocratice ;i cu or5anis.ele sociale din Coreea /n
(ederea for.!rii unui 5u(ern 'ro(izoriu9 ur.:nd ca acest 5u(ernul s! fie 'lasat su" tutela
celor 'atru 'uteri9 'e o 'erioad! deli.itat! de cinci ani. Ca ur.are a acestei decizii9 toate
'artidele din Coreea ;i?au e7'ri.at dezacordul cer:nd inde'enden%a statului.
99
Cu toate acestea 'artidul co.unist acce'ta /n cele din ur.! tutela9 d:nd
'osi"ilitatea +niunii &o(ietice s! cear! ca aceast! Co.isie Ai7t! s! nu consulte dec:t acele
'artide care au r!s'uns fa(ora"il deciziilor luate /n 191 la Aosco(a. De cealalt! 'arte9
&tatele +nite9 'ro'un ca toate 'artidele care nu (or 'une la cale .anifesta%ii /.'otri(a
Co.isiei Ai7te s! fie consultate.
100
$iind i.'osi"il s! se a>un5! la un acord /n aceast! 'ri(in%!9 &+A9 a 'ro'us /n anul
1979 ca aceast! 'ro"le.! s! fie su'us! dez"aterii se.natarilor acordului de la Aosco(a9
iar dintre cei 'atru se.natari9 C6ina ;i Aarea 4ritanie au acce'tat9 +R&& fiind sin5urul
9#
Bean?4a'tiste Duroselle9 Andre ,as'i9 &storia Relaiilor &nternaionale9(ol II9 Editura Dtiin%elor &ociale ;i
@olitice9 4ucre;ti9200#9 '.#7
97
I"ide.
98
I"ide.9 '.#8
99
I"ide.9 '.70
100
I"ide.
33
care s?a o'us9 consider:nd c!9 aceea Co.isie Ai7t! ruso?a.erican!9 este ca'a"il! s!
/nde'lineasc! aceast! sarcin!.
101
*ea>un5:ndu?se la un acord nici de acest! dat!9 &tatele +nite au decis s! aduc!
aceast! 'ro"le.! /n fa%a Adun!rii )enerale a *a%iunilor +nite. 2a /nce'ut Rusia a 'rotestat
dar 'e ur.! a acce'tat9 dar a solicitat con(ocarea unor re'rezentan%i ai Coreei de *ord ;i ai
Coreei de &ud. Fn ur.a o'unerii Adun!rii )enerale asu'ra con(oc!rii unor re'rezentan%i9
+R&& ;i alia%ii s!i au 6ot!r:t s! nu .ai 'artici'e la discu%ii ;i nici la (ot. Fntr?un final9
Adunarea )eneral!9 a 6ot!r:t /nfiin%area unei Co.isii @ro(izorii a *a%iunilor +nite 'entru
Coreea9 a(:nd 3 de (oturi 'entru9 nici un (ot contra ;i # a"%ineri. Co.isia ur.a s! fie
alc!tuit! din re'rezentan%i ai ur.!toarelor %!ri 'recu.K Australia9 Canda9 C6ina9 $ran%a9
India9 $ili'ine9 &an &al(ador9 &iria9 iar sarcina fiind aceea de a /nlesni constituirea unui
5u(ern na%ional coreean ;i totodat! de a accelera e(acuarea for%elor de ocu'a%ie.
102
Co.isia @ro(izorie a *a%iunilor +nite9 nu a reu;it s! /;i desf!;oare acti(itatea dec:t
/n Coreea de &ud9 iar /n 1989 du'! ce aceasta a constatat c! aici do.nea o at.osfer!
li"eral!9 au a(ut loc ale5eri9 iar Asocia%ia *a%ional! 'entru realizarea ra'id! a inde'enden%ei
coreene a o"%inut .a>oritatea locurilor ;i conduc!torul ei9 2i &/n Aan a for.at 5u(ernul. Fn
Coreea de *ord9 un Consiliul al @o'orului a /nfiin%at un co.itet e7ecuti(9 condus de
5eneralul ,i. Ir &en9 care a 're5!tit un 'roiect de Constitu%ie.
103

Fn au5ust 198 s?a ales o Adunare a @o'orului din toat! Coreea9 adunarea a(ea 300
de .e."rii care re'rezentau Coreea de &ud ;i 212 .e."rii 'entru Coreea de *ord.
Co.isia @ro(izorie a *a%iunilor +nite a (enit cu 'ro'unerea de a fi recunoscut! Coreea de
&ud /n ti.' ce +R&& a 'ro'us s! fie recunoscut! Coreea de *ord9 dar ca ur.are a
(etourilor so(ietic ;i a.erican9 Consiliul de &ecuritate a refuzat s! 'ri.easc! /n O*+ 'e
unul dintre cele dou! state. Cu toate acestea9 5u(ernul Coreei de &ud a fost recunoscut! de
c!tre nu.eroase na%iuni dintre care 'ute. enu.era &tatele +nite ;i C6ina na%ionalist!. 2a
sf:r;itul anului 1989 Co.isia @ro(izorie a fost /nlocuit! de Co.isia @er.anent! a
*a%iunilor +nite ;i tot /n aceea 'erioad!9 so(ieticii ;i &tatele +nite ;i?au retras fiecare
tru'ele de ocu'a%ie.
10
101
Aartin AcCauleE9 Rusia9 A.erica ;i R!z"oiul Rece 199?19919 Editura @oliro.9 Ia;i9 19999 '.12
102
I"ide.9 '.13
103
I"ide.9 '.1
10
Bean?4a'tiste Duroselle9 op.cit.9 '.#9
3
Claude Del.as9 istoric francez9 /ntr?o lucrare de?a sa cu 'ri(ire la r!z"oiul din
Coreea o"ser(a fa'tul c! 8 este 'arado7al c!9 'e ansa."lul frontierelor zonale9 a.ericane ;i
so(ietice9 r!z"oiul a iz"ucnit /n 19109 /ntr?o %ar! 'entru care nici &tatele unite nici +R&& nu
/;i .anifest! un interes .a>or9 .ai ales du'! al Doilea R!z"oi Aondial<.
101
Dintr?o tele5ra.! a a."asadorului so(ietic /n Coreea de *ord adresat! lui Andrei
G:;insJi afl!. care a fost conte7tul /n care ara.ata nord coreean! /n di.inea%a zilei de 21
iunie 1910 a /nce'ut o'era%iunile .ilitare /.'otri(a Coreei de &ud. Fn tele5ra.!9 este
'rezentat! cererea lui ,i. Il &un5 'entru a o"%ine 'er.isiunea de a ataca &udul9 deoarece
'ri.ise anu.ite infor.a%ii de la &ecretarul s!u9 Aun Il9 'otri(it c!rora sud?coreeni
inten%ioneaz! s! ocu'e o 'arte a @eninsulei On5>in9 care este situat! la nord de 'aralela 38
;i totodat! s! .ai atace ;i ora;ul ,aisiu.
10#

Fn conte7tul res'ecti(9 r!z"oiul nu era deloc reco.anda"il9 iar re%inerea so(ietic! /n
ceea ce 'ri(e;te un atac este do(edit! 'rin nu.!rul .are de tele5ra.e tri.ise din 'artea
oficialilor de la Aosco(a ;i 'rin fa'tul c!9 lideri ru;i consideru c! din 'unct de (edere
.ilitar9 nu este deloc 're5!tit! iar din 'unct de (edere 'olitic9 cu toate c! 'o'orul a;tea't!
unificare sunt foarte 'u%ine lucruri care s?au f!cut 'entru dez(oltarea unei .i;c!ri a
'artizanilor ;i a 're5!tirii 'entru o re(olt! /n Coreea de &ud.
107
A;adar /n zorii zilei de 21 iunie 19109 /n ur.a unui ordin 'olitic al Ainisterului
A'!r!rii9 )u(ernul Re'u"licii @o'ulare Coreene ordon! atacul sudului9 care au fost lua%i
'rin sur'rindere ;i cu toate c! din 'unct de (edere nu.eric9 cele dou! ta"ere erau
co.'ati"ile9 ar.ata Coreei de nord9 de%inea un ec6i'a.ent 5reu l!sat de +R&& ;i totodat!
de o e7'erien%! .ai .are 'e c:.'ul de "!t!lie9 ceea ce a dus la ocu'area /n data de 28 iunie
a &eulului.
108
Fn fa%a acestei situa%ii9 .ai .ulte na%iuni (est?euro'ene '!reau a fi intrat /ntr?o satre
de 'anic!9 deoarece a;te'tau s! (ad! reac%ia &tatelor +nite9 dac! (or ac%iona sau nu9
deoarece e7istau s'ecula%ii cu. c!9 dac! aceast! ac%iune ar fi r!.as f!r!r re'lic!9 ar fi dus la
iz"ucnirea celui de?al treilea R!z"oi Aondial. Astefl9 Tru.an a fost la /n!l%i.ea situa%iei9
iar la 27 iunie9 a ordonat intrarea /n ac%iune a unit!%ilor aeriene ;i na(ale a.ericane.
101
Claude Del.as9 oree )*/+ paro0ysme de la !uerre froide9 4ru7elles9 &cor'ion919829 '.11
10#
Tele5ra. fro. &6tEJo( to GEs6insJE 9 3 se'te."rie 1999 '. 13#?1389 /n Cold -ar CistorE @ro>ect Girtual
Arc6i(e
107
I"ide.
108
B.@.D.Dun"a"in9 12e old 3ar4 12e 5reat 6o7ers and t2eir Allies, *eH
IorJ92ondon92on5.an91999'.108
31
Ri5iditatea so(ieticilor9 i?a u;urat lui Tru.an sarcina de a conduce %ara /n r!z"oi deoarece9
A."asadorul &o(ietic la *a%iunile unite9 "oicota de luni de zile Consiliul de &ecuritate ;i
alte institu%ii ale *a%iunilor +nite. @rin ne'artici'area la sesiune ;i nefolosindu?;i dre'tul de
(eto /.'otri(a rezolu%iei Consiliului de &ecuritate 'ro'us! de &tatele unite 'rin care se
cerea Coreei de *ord s! /nceteze ostilit!%ile ;i s! treac! dincolo de 'aralela 389 i?a dat lui
Tru.an 'osi"ilitatea s! or5anizeze rezosten%! ca decizie a co.unit!%ii .ondiale ;i s!
>ustifice rolul a.erican /n Coreea.
109
Tru.an9 afir.a fa'tul c!9 A.erica 'orne;te la r!z"oi9 'entru a s'ri>ini 6ot!r:rile
Consiliului de &ecuritate ;i fa'tul c!9 atacul asu'ra Coreei ne arat! cu. co.unis.ul a
trecut dincolo de folosirea su"(ersiunii 'entru a cuceri na%iuni inde'endente ;i a sfidat
ordinele Consiliului de &ecuritate al *a%iunilor +nite e.ise 'entru 'rote>area '!cii ;i
securit!%ii interna%ionale.
110
Fn cazul R!z"oiului din Coreea9 su'ortul O*+ a fost de dorit /n sco'ul le5iti.!rii
unui conflict a c!rui co.and! a c!zut /n sarcina &tatelor +nite ;i /n cadrul c!reia toate
deciziile au fost luate de a.ericani. Aai t:rziu state 'recu. Aarea 4ritanie ;i Turcia au
contri"uit cu tru'e9 tri.i%:nd efecti(e .ilitare considera"ile.
Fn se'te."rie 19109 for%ele *a%iunilor +nite9 'lec:nd de la ca'ul de 'od unde se
re'liaser!9 au trecut la ofensi(!9 iar /n octo."rie a'are o nou! 'ro"le.! care a ridicat
se.ne de /ntre"are liderilor9 ace;tia din ur.! /ntre":ndu?se dac! este "ine ca for%ele
*a%iunilor +nite s! treac! 'aralela 38 ;i s! transfor.e un r!z"oi 'urtat 'entru a'!rarea
Coreei de &ud /ntr?o ac%iune 'olitic! .enit! s! unifice Coreea. Aarea 4ritanie ;i $ran%a
erau ostile trecerii 'aralelei 389 de tea.a c!9 aceast! ac%iune ar 'utea ser(i ca ;i 'rete7t
'entru o inter(en%ie c6inez! sau so(ietic!9 /n sc6i." 're;edintele Re'u"licii Coreea de &ud9
&En5.an R6e era fa(ora"il trecerii 'aralelei 38. A;adar9 du'! un ulti.azu. adresat
5u(ernului nord?coreean9 dar la care nu s?a 'ri.it nici un r!s'uns9 5eneralul AacArt6ur a
ordonat tru'elor sud?coreene ;i 'e ur.! tru'elor *a%iunilor +nite s! treac! 'aralela 38.
Aar;ul tru'elor lui AacArt6ur /n Coreea de *ord a fost foarte ra'id9 iar dre't ur.are al
acestui fa't9 'e 1# octo."rie9 for%e c6ineze or5anizate au /nce'ut s! treac! flu(iul Ialu
'entru a (eni /n a>utorul tru'elo nord?coreene9 iar /n c:te(a zile9 inter(en%ia c6inez! a
109
CenrE ,issin5er9 Diplomia9 traducereK Aircea Dtef!nescu9 Radu @arasc6i(escu9 Editura A229 4ucure;ti9
20079 '.17
110
I"ide.9 '.18
3#
sc6i."at co.'let situa%ia9 for%ele *a%iunilor +nite care a>unsese?r! a'roa'e de Ialu9 au
tre"uit s! se re'lieze /n 'ri'!9 'entru a e(ita /ncercuirea ele.entelor lor a(ansate. *u se ;tie
cu e7actitate dac! inter(en%ia c6inez! a a(ut loc cu acordul 5u(ernului so(ietic9 dar
dele5atul so(ietic /n Consiliul de &ecuritate a anun%at c! /n fa%a unei rezolu%ii a.ericane
care ar cere c6inezilor s!?;i retra5! tru'ele din Coreea ;i?ar folosi (etoul. Fntre ti.'9
5eneralul AacArt6ur9 a ordonat tru'elor sale s! reia ofensi(a s're Ialu9 dar la sf:r;itul lunii
noie."rie9 /nt!riri c6ineze cu'rinz:nd a'ro7i.ati( unde(a la dou!zeci de di(izii9 au lansat
o 'uternic! ofensi(! ceea ce a dus la retra5erea a.ericanilor ur.at! de ocu'area din nou de
c!tre co.uni;ti a @Eon5Ean5ului ;i intr:nd /n Coreea de &ud9 la /nce'utul lunii ianuarie
1911 au ocu'at ;i &eulul.
111
A(:nd din nou &eulul /n .:inile lor 99c6inezii au re'etat 5re;eala f!cut! de
AacArt6ur cu trei luni .ai de(re.e. Dac! ei ar fi f!cut oferta de a sta"ili 'e 'aralela 389
-as6in5tonul ar fi acce'tat?o cu si5uran%!9 iar C6ina ar fi c:;ti5at creditul de
a fi /nfruntat ar.ata &tatelor +nite la un an du'! c:;ti5area 'ro'riului r!z"oi ci(il. Fns! la
fel ca Tru.an9 ;ese luni .ai de(re.e9 Aao a fost 'urtat de entuzias.ul 'ro(ocat de
succesele nea;te'tate ;i a /ncercat s! scoat! cutotul for%ele a.ericane din 'eninsul!. A
suferit ;i el un i.'ortant e;ec. C6inezii s?au ales cu .ari 'ierderi c:nd au atacat 'ozi%iile
fi7e ale a.ericanilor9 de la sudde &eul.<
112
&oarta r!z"oiului s?a sc6i."at din nou odat! cu ofensi(a for%elor O*+ din a doua
>u.atate a lunii ianuarie 1911. Fn fa%a unei 'uteri de foc su'erioare c6inezii s?au retras
tre'tat din Coreea de &ud9 &eulul re(enind su" control sud?coreean /n .artie. $or%ele O*+
au trecut 'entru a doua oar! 'aralela 38 /n a'rilie9rezultatul "!t!liei nefiind sin5urul as'ect
al conflictului care fusese r!sturnat.
113
Ad.inistra%ia Tru.an 99era de?acu. at:t de trau.atizat! de ;ocul inter(en%iei
c6ineze /nc:t e(itarea riscului s?a transfor.at /n 'rinci'alul s!u o"iecti(.< Realit!%ile erau
/ns! 'erce'ute 5re;it de ad.inistra%ia a.erican! care credea c! /nfrunt! o cons'ira%ie
co.unist! coordonat! de Aosco(a care dorea s! 'reia controlul asu'ra /ntre5ii lu.i.
99,re.linul9 credea acu. -as6in5tonul9 nu a(ea s! acce'te /nfr:n5ereaQ a(ea s! refac!
situa%ia du'! fiecare e;ec al clien%ilor s!i.<
11
111
Bean?4a'tiste Duroselle9 op.cit.9 '.72
112
C. ,issin5er9 o'.cit. '.22
113
I"ide.
11
I"ide.
37
Fn ciuda acestor con(in5eri situa%ia era alta. &talin /;i daduse acordul ca *ordul s!
atace &udul nu.ai du'! ce fusese asi5urat de ,i. Il?sun5 c! riscul deraz"oi era unul .ic
iar dac! acela;i &talin a fost de acord cu inter(en%ia c6inez! a f!cut?o 'entru a s'ori
'ro"a"il de'enden%a C6inei fa%! de +R&&. @rinci'alii factori /n 'ro"le.! erau re'rezenta%i
de conduc!torii de la @Eon5Ean5 ;i 4ei>in5.R!z"oiul din Coreea nu a /nse.nat atra5erea
din 'artea ,re.linului a A.ericii /ntr?un r!z"oi /n Asia 'entru a ataca a'oi /n Euro'a ;i
acest lucru se datora inferiorit!%ii arsenalului .ilitar so(ietic incluz:nd aici ;i 'e cel
nuclear. A;adar &talin nu ar fi riscat un r!z"oi cu &tatele +nite9 r!z"oi 'e care nu a(ea cu.
s!?l c:;ti5e. *ici AacArt6ur nu a /n%eles aceste realit!%i fiind ade'tul declarat al continu!rii
r!z"oiului. Fntr?o declara%ie din 19119 acesta insista asu'ra fa'tului c! au /n .:n! un r!z"oi
;i nu 'ot s'une 'ur ;i si.'lu9 las!?l s! se 'relun5easc! oric:t9 /n ti.' ce eu .! 're5!tesc
'entru un alt r!z"oi.
111
Deoarece nu acce'ta (ederile ad.inistra%iei 'otri(it c!rora r!z"oiul din Coreea
tre"uia 'urtat /ntr?o .anier! care s! e(ite s! dea so(ieticilor un 'rete7t de a lansa un atac 'e
scar! lar5!9AacArt6ur 'leda 'entru o strate5ie 'rin care ar.atele c6ineze s! fie /nfr:nte9
cel 'u%in /n Coreea. El dorea un ulti.atu. /n ur.a c!ruia C6ina fie (enea s! discute
ter.enii /ncet!rii focului /ntr?o 'erioad! de ti.' rezona"il!9 fie ac%iunile ei /n Coreea a(eau
s! fie 'ri(ite ca declara%ie de r!z"oi /.'otri(a na%iunilor an5a>ate acolo9 iar acele na%iuni
a(eau s! fac! acei 'a;i 'e care a(eau s!?i considere necesari 'entru a se a>un5e la o
finalizare a c6estiunii.
11#
Fn a'rilie 19119 AacArt6ur este de.is de c!tre Tru.an9 fiind /nlocuit de c!tre
5eneralul Aatt6eH Rid5HaE care a declan;at o nou! ofensi(! /n ti.'ul c!reia a eli"erat
&eulul ;i atrecut 'aralela 38 'entru a doua oar! a;a cu. a. (!zut .ai sus. Fn iunie acela;i
an9 co.uni;tii au 'ro'us ne5ocieri 'entru ar.isti%iu. Fn acel 'unct9-as6in5tonul ordonat s!
se 'un! 'unct ac%iunilor ofensi(e9 5est considerat de ad.inistra%ia Tru.an c! a(ea s!
/."un!t!%easc! at.osfera ne5ocierilor9 de.onstr:nd c6inezilor c! -as6in5tonul nu
ur.!rea (ictoria. Aceste re%ineri ale &tatelor +nite i?au dat 'rile>ul C6inei s! sto'eze
'rocesul 'rin care ar.ata sa era co'le;it! de cea a.erican! dar cu toate acestea C6ina a dus
.ai de'arte r!z"oiul de uzur! ;i s! 'ricinuiasc! 'ierderi /nse.nate a.ericanilor 'e
'arcursul desf!;ur!rii ne5ocierilor. Asfel la 23 iunie 19119 du'! ce conflictul se
111
Aartin AcCauleE9 op.cit.9 '.13
11#
C. ,issin5er9 op.cit. '.23
38
transfor.ase /ntr?un r!z"oi de 'ozi%ii9 re'rezentantul so(ietic la *a%iunile +nite9
B.A.AaliJ9 /ntr?un discurs radio9 difuzat /n &tatele +nite9 a condus la /nce'erea ne5ocierilor
(iz:nd /nc6eierea unui ar.isti%iu9 ne5ocierile /nce':nd /n data de 10 iulie la ,aeson5 /n
Coreea de *ord iar .ai t:rziu au fost transferate /n @an.un>on.
117
Fntr?o tele5ra.! din ar6i(ele so(ietice 'unctele 'ro'use 'entru ne5ociere erau
ur.!toareleK 99/ncetarea focului ;i o'rirea o'era%iunilor .ilitareQ retra5erea tru'elor la nord
;i sud de 'aralela 38 cu 1 ':n! la 10 Jilo.etriQ trecerea 'aralelei 38 at:t 'e cale terestr! c:t
;i 'e cale aerian! este interzis! oric!rei '!r%i din .oe.ntul /ncet!rii foculuiQ
retra5erea for%elor na(ale din a'ele teritoriale ale CoreeiQretra5erea tuturor tru'elor
str!ine /n decursul a dou! luni ;i efectuarea sc6i."ului de 'rizonieri de r!z"oi.<
118
*e5ocierile au fost /ndelun5ate9 'urtate /ntr?un cli.at de ne/ncredere9 li'site de
(reun rezultat concret9 .arcate de tea.a fa%! de declan;area unor noi o'era%iuni a.'le ;i de
acuza%ii /.'otri(a a.ericanilor care ar 'utea recur5e la folosirea ar.elor "acteriolo5ice.
+n 'ri. 'ro5res s?a /nre5istrat /n noie."rie19119 c/nd s?a con(enit asu'ra unei linii
de ar.isti%iu de?a lun5ul frontului cu o 'ozi%ie u;or a(ansat! a Coreei de &ud fa%! de
'aralela 38. O dat! solu%ionat acest as'ect9 /n aten%ia ne5ociatorilor a fost adus! o nou!
'ro"le.!9 cea a 'rizonierilor de r!z"oi9 .ul%i dintre cei afla%i /n Coreea de &ud refuz:nd s!
se .ai /ntoarc! /n %!rile de ori5ine res'ecti( Coreea de *ord sau C6ina. Fn octo."rie 1912
Co.anda.entul O*+ a f!cut o ofert! final! de 'ace ;i o dat! cu res'in5erea ei de c!tre
co.uni;ti s?a retras de la .asa ne5ocierilor 'entru o 'erioad! nedefinit!. Astfel9 s?a
reafir.at 'osi"ilitatea unor ac%iuni coerciti(e dar conduc!torii .ilitari a.ericani s?
au declarat rezer(a%i /n 'ri(in%a succesului unor o'era%iuni terestre f!r! o re/.'ros'!tare a
tru'elor9 reluarea lu'telor /n octo."rie?noie."rie confir.:nd acest 'unct de (edere.
*oua tactic!a O*+ a (izat o acu.ulare .asi(! de tru'e ;i diri>area acestora fie s're
995:tul< 'eninsulei9 fie s're r:ul Ialu9 o'era%iune sus%inut! de atacuri asu'ra de'ozitelor de
'ro(izii ;i aerodro.urilor c6ineze. Fn ti.'ul (izitei sale /n Coreea9 're;edintele a.erican
ales9 DHi56t Eisen6oHer9a declarat c! este 'artizanul /ncet!rii focului. De;i nu a cerut
'unerea la 'unct a unor 'lanuri de lu't!9 care s! (izeze o'era%iuni .a>ore9 a su5erat /ntr?un
117
I"ide.9 '.2
118
1ele!ram from Rezuvaev to #.$. #2temento,reportin! a messa!e from -im &l8sun! to #talin, 1 iulie 1911
39
cerc restr:ns c!9 /n a"sen%a unui 'ro5res satisf!c!tor9 inten%ioneaz! s! foloseasc! arsenalul
.ilitar 'e care /l de%in.
119
+n factor decisi( /n reluarea ne5ocierilor din a'rilie 1913 l?a a(ut se 'are ;i .oartea
lui &talin din .artie 1913. @re.ierul c6inez 36ou Enlai9 'rezent la Aosco(a 'entru
funeeralii9 a su5erat re(enirea la .asa tratati(elor ;i constat:ndu?se acordul '!r%ilor
i.'licate9 ne5ocierile au fost reluate. Di de aceast! dat! acestea au fost destul de dificile
fiind /n5reunate de refuzul liderului sud?coreean9 &in56a. R6ee9 la orice ar.isti%iu care ar
fi l!sat Coreea di(izat!. De ase.enea9 ne5ocierile au fost /n5reunate de intensitatea
"o."arda.entelor a.ericane 'recu. ;i de 'uternica ofensi(! final! a ar.atei c6ineze.
@:n! la ur.! co.uni;tii au renun%at la cererea de re'atriere for%at! a 'rizonierilor ;i acordul
de /ncetare a focului a fost se.nat.
120
R!z"oiul se /nc6eia la 27 iulie 1913 'rin se.narea ar.isti%iului de la @an.un>on
/ntre re'rezentan%ii O*+9 cei ai C6inei ;i cei ai Coreei de *ord.Coreea de &ud care se
o'unea di(iz!rii 'rin (ocea lui R6ee nu l?a se.nat. A;adar /n%ele5erea nu a condus la o
'ace real!9 rela%iile dintre cele dou! Corei r!.:n:nd /n continuare /ncordate. *ici /n ti.'ul
conferin%ei de la )ene(a din191 nu s?a a>uns la un acord final iar &in56a. R6ee a 'lecat
la -as6in5ton 'entru a /ncerca s! con(in5! &tatele +nite s! /ncura>eze o in(azie co.un! a
tru'elor sud?coreene ;i a celor lui C6ian5 ,ai?s6eJ /n C6ina. El sus%inea c! re5i.ul din
C6ina este /n 'ra5ul cola'sului9 dar nu e reu;it s! con(in5! Con5resul sau 'e Eisen6oHer
sau Dulles s! ado'te 'unctul s!u de (edere. Anul ce a ur.at tru'ele a.ericane ;i c6ineze au
fost retrase tre'tat9 Coreea a r!.as /.'!r%it! /n dou! ;i era li.'ede c! r!z"oiul s?a sf:r;it.
121
/.@. Ra8A#!%$ 2!) K#+#:#
119
C. ,issin5er9 op.cit.9'.27
120
I"ide.
121
I"ide.
0
Criza din ,oso(o9 are r!d!cini istorice9 'olitice ;i social econo.ice co.'le7e.
@ro(incia ,oso(o9 locuit! de s:r"i ;i al"anezi9 a fost .ereu un teritoriu dis'utat care /n
trecut a a'ar%inut ti.' de 200 de ani dinastiei s:r"i.
122
Cu toate acestea9 /n ur.a /n(in5erii &er"iei ;i ai alia%ilor s!i de c!tre I.'eriul
Oto.an /n 13989 /ntrea5a &er"ie ;i ,oso(o au de(enit s'a%iu oto.an. Fn aceste condi%ii
s:r"ii s?au (!zut ne(oi%i s! .i5reze s're nord9 8centrul de 5ra(itate< .ut:ndu?se din
,oso(o la 4el5rad. A"ia /n 19129 cu 'rile>ul 'ri.ului R!z"oi 4alcanic a(:nd ca ur.are
/nl!turarea do.ina%iei oto.ane din zon!9 &er"ia reu;e;te s! recu'ereze 'ro(incia ,oso(o9
iar # ani .ai t:rziu9 /n 19189 ,oso(o este /ncor'orat! /n Re5atul &:r"ilor9 Croa%ilor ;i
&lo(enilor9 nu.it .ai t:rziu Iu5osla(ia9 de(enind autono.! din 197.
123
Fn anul 19899 la scurt ti.' du'! ce &lo"odan Ailose(ic a (enit la 'utere /n calitate
de 're;edinte al &er"iei ;i a reu;it s! .odifice Constitu%ia9 acesta a re(ocat autono.ia
'ro(inciei ,oso(o9 de(enind o re5iune a &er"iei fiind condus! de la 4el5rad. @oliticile sale
discri.inatorii ;i discursuri na%ionaliste au ali.entat di(er5en%ele dintre cele dou! 5ru'uri
etnice ;i .i;carea se'aratist! a al"anezilor din ,oso(o s?a e7tins. Fn acel .o.ent9 s:r"ii au
re'rezentat o .inoritate de doar 10X din 'o'ula%ia ,oso(o9 asta datorit! .i5ra%iei ;i a
cre;terii ratei natalit!%ii /n r:ndul 'o'ula%iei .usul.ane. Cu toate acestea9 ca ur.are a
deciziilor 'olitice9 toate locurile de .unc! ;i resursele erau de%inute ;i controlate de c!tre
s:r"i. Fn acest conte7t9 'o'ula%ia al"anez!9 a(:nd ca o"iecti( 'rinci'al inde'enden%!9 au
creat 'ro'riile lor or5aniza%ii 'olitice ;i un stat su"teran care era sus%inut financiar de c!tre
dias'ora.
12
+nul dintre 'rinci'alele 'artide 'olitice ale al"anezilor din ,oso(o a fost 2i5a
De.ocrat! din ,oso(o O2D,P9 /nfiin%at! /n 1989 ;i condus! de c!tre I"ra6i. Ru5o(a. De
la /nce'ut9 2D, a ado'tat o strate5ie de rezisten%! 'asi(! ;i 'entru acest .oti(9 suferin%ele
co.unit!%ii al"aneze nu a 'utut ca'ta aten%ia interna%ional!. De ase.enea9 co.unitatea
interna%ional!9 a considerat situa%ia din ,oso(o9 ca fiind o 'ro"le.! intern! a &er"iei /n
care nu este necesar! o .ediere ':n! /n .o.entul /n care un conflict ar.at ar 'utea
122
Bean?4a'tiste Duroselle, op.cit.9'.3
123
I"ide.9 '.31
12
To. )alla56er9 'alcanii "n noul mileniu "n umbra rzboiului i a pcii, tradus de )a"riela Ionescu ;i
Gictor *eu.ann9 Editura Cu.anitas9 4ucure;ti9200#9 '.1#
1
iz"ucni. O alt! e7'lica%ie a li'sei de inter(en%ie este aceea c! aducerea /n dicu%ie a situa%iei
din ,oso(o ar fi /n5reunat ne5ocierile 'ri(ind 4osnia.
121
Fn ciuda ne5li>en%ei O*+ de a inter(eni /nc! de la /nce'ut /n acest conflict9 /n anul
19929 &tatele +nite ale A.ericii (in cu un a(ertis.ent la adresa 're;edintelui Ailose(ic
s'un:nd c! (or folosi toate .i>loacele necesare /.'otri(a &er"iei9 cu sco'ul de a o'ri
/nc!lc!rile dre'turilor o.ului din ,oso(o. Dar9 cu toate acestea9 autorit!%ile s:r"e cu
re'resiunea /.'otri(a al"anezilor.
12#
Acordul de @ace de la DaEton care a 'us ca'!t r!z"oiului din 4osnia a fost un 'unct
de cotitur! /n istoria 4alcanilor de Gest9 ;i a a(ut o influen%! de ase.nea ;i asu'ra ,oso(o.
Acordul a a(ut un i.'act asu'ra se'arati;tilor din ,oso(o9 /n sensul /n care le?a dat
i.'resia c! utilizarea de .i>loace (iolente este o strate5ie .ai "un! 'entru o"%inerea
inde'enden%ei dec:t rezisten%! 'asi(!. Aai t:rziu9 /n 199#9 o or5aniza%ie de etnie al"anez! a
a'!rut 'e teritoriul ,oso(o. Ar.ata de Eli"erare a ,oso(o a luat fiin%! su" for.a unui 5ru'
secret ;i9 tre'tat9 a de(enit 'uternic9 datorit! fondurilor .ari 'e care le?a 'ri.it din
dias'ora9 'recu. ;i datorit! ar.ele de contra"and! din Al"ania. De;i re'rezentan%ii 'olitici
ai co.unit!%ii al"aneze au continuat s! 'ro.o(eze o atitudine non (iolent!9 Ar.ata de
Eli"erare a ini%iat atacurile /.'otri(a ci(ililor de etnie s:r"!. Fn 'erioada de du'! a'ari%ia
sa9 'o'ularitatea Ar.atei de Eli"erare a crescut considera"il9 iar ac%iunile sale au adus /n
cele din ur.! cazul situa%iei din ,oso(o9 'e a5enda 'olitic! la ni(el .ondial. De ase.enea9
datorit! te6nicilor de 56eril! ado'tate de .e."rii Ar.atei de Eli"erare9 al"anezii au fost
considera%i terori;ti.
127
Fn decursul anului 1997 Galea Drenica a de(enit scena 'rinci'al! a ac%iunilor
s:n5eroase efectuate de Ar.ata de Eli"erare ;i de ac%iunile "rutale ale s:r"ilor ca ;i
r!s'uns. Fn 'ri.ele luni ale anului 1998 nu.arul de incidente 'ro(ocate de c!tre Ar.at! ;i
/.'reun! cu acestea a crescut ;i re'resiunea /.'otri(a al"anezilor9 Ade. Bas6ari9
fondatorul ;i liderul Ar.atei de Eli"erare a fost ucis9 /.'reun! cu fa.ilia sa de
'ara.ilitarii s:r"i. Datorit! situa%ia din Galea Drenica9 un nu.!r .are de al"anezi au fost
deter.ina%i s! caute refu5iu /n Euro'a de Gest.
128
121
I"ide.9 ''.19?#1
12#
Ti. Buda69 -osovo4 3ar and Reven!e, Iale +ni(ersitE @ress920009 '.#
127
I"ide.
128
I"ide.9 '.##
2
G!z:nd c! situa%ia se a5ra(eraz!9 oficialii euro'eni s?au oferit s! .edieze conflictul9
dar au fost refuza%i de c!tre 4el5rad. Fntr?o /ncercare de a /."un!t!%i situa%ia9Consiliul de
&ecuritate al *a%iunilor +nite9 a e.is rezolu%ia 11#0 O1998P9 'rin care se i.'une un ter.en
li.it! 'entru retra5erea .ili%iei s:r"e ;i un e."ar5o asu'ra ar.elor Re'u"licii $ederale
Iu5osla(ia9 inclusi( asu'ra celor din ,oso(o. @e .asura ce ti.'ul a trecut9 situa%ia sa
/nr!ut!%it9asta deoarece 'e de o 'arte nu a e7istat un dialo5 la ni(el 'olitic /ntre '!r%ile
"eli5erante9 iar 'e de alt! 'arte ne5ocierile cu 4el5radul nu au a(ut succes. Totodat! /n
,oso(o era neclar cine ar tre"ui s! fie 'artenerul de ne5ociere.
129
Fn iunie 19989 .ili%ia s:r" a o"li5at de ':n! la 20.000 de fa.ilii al"aneze s! /;i
'!r!seasc! locuin%ele9 ;i /n se'te."rie9 nu.!rul 'ersoanelor str!.utate a fost esti.at la
230.000. Fn acest conte7t9 Consiliul de &ecuritate a (otat rezolu%ia 1199 O1998P9 'rin care
conda.na (iolenta9 cer:nd '!r%ilor s! se an5a>eze /n dialo5 ;i totodat! cere .!suri concrete
de /."un!t!%ire a situa%iei. Fn cele din ur.! Consiliul de &ecuritate ;i?a rezer(at dre'tul de
a lua .!suri 'entru a reinstala sta"ilitatea ;i 'acea.
130
2a 9 octo."rie 19989 &ecretarul )eneral al *ATO9 a anun%at c! or5aniza%ia este
're5!tit! s! utilizeze for%a 'entru a 'une ca'!t (iolen%ei. A.enin%area cu for%a9 a a(ut un
i.'act 'uternic asu'ra Re'u"licii $ederale Iu5osla(ia9 ur.:nd ca /n cele din ur.!9
Ailose(ic s! acce'te un acord 'rin care a dat accesul /n 'ro(incie la o ec6i'a de 2000 de
o"ser(atori coordona%i de Or5aniza%ia 'entru &ecuritate ;i Coo'erare /n Euro'a. Acela;i
acord a autorizat o .isiune de (erificare /n aer asu'ra 'ro(inciei ,oso(o ;i a cerut de
ase.enea ca .ili%ia s:r"! s! fi retras!9 /ns! acest lucru nu s?a /nt:.'lat. Fnce':nd cu
.i>locul lunii dece."rie lu'ta s?a intensificat ;i du'! .asacrul din RacaJ9 *ATO a reluat
a.enin%!rile. Co.unitatea interna%iona!9 a c!utat cu dis'erare o solu%ie di'lo.atic!9 dar cu
toate acestea9 era 're5!tit s! foloseasc! for%a9 /n sco'ul sta"iliz!rii re5iunii.
131
De;i situa%ia s?a /nr!ut!%it9 s'era c! o solu%ie 'a;nic! s! 'oat! fi ado'tat! /n
.o.entul /n care a."ele '!r%i au intrat /n ne5ocieri indirecte /n ur.a unui 'lan de 'ace
'ro'us de )ru'ul de Contact de la Ra."ouillet. Ar.ata de Eli"erare a ,oso(o9
129
Resolution 11#0 O1998P9 ado'tat! de c!tre Consiliul de &ecuritate la cea de?a 38#8 /nt:lnire /n data de 31
Aartie 1998Q Doc. &LRE&L11#0 O1998P dis'oni"il! la 6tt'KLLHHH.un.or5LDocsLscresL1998Lscres98.6t.Q
130
Resolution 1199 O1998P ado'ted "E t6e &ecuritE Council at its 3930t6 .eetin59 on 23 &e'te."er 1998Q
Doc. &LRE&L 1199 O1998P dis'oni"il! la 6tt'KLLHHH.un.or5LDocsLscresL1998Lscres98.6t..
130
131
Ti. Buda69 op.cit.9 '.#7
3
re'rezent:nd etnicii al"anezi9 a res'ins 'ro'unerea de la /nce'ut9 dar a acce'tat?o 'e ur.!
du'a ce a.enda.entele au fost introduse9 /n final a de(enindt inacce'ta"il! de c!tre
dele5a%ia s:r"!. *e5ocierile care au continuat ;i lo(iturile aeriene l?au deter.inat 'e
Ailose(ic s! acce'te condi%iile 'olitice9 dar el a res'ins 'artea te7tului /n care erau sti'ulate
're(ederile .ilitare. Fn acest 'unct9 *ATO9 ac%ion:nd /n .od unilateral9 a ini%iat Ac%iunea
Allied $orce9 "o."ard:nd teritoriul ,oso(o ;i restul &er"iei /nce':nd din 2 .artie ':n! /n
10 iunie9 a>un5:ndu?se /n luna iunie la 191 .ilioane de 'ersoane str!.utate ;i alte .ii
ucise.
132
Ailose(ic a fost de acord /n cele din ur.! cu un 'lan de 'ace 'ro'us de c!tre Rusia
;i +E9 /n 02 iunie 19999 'e care a se.nat?o /n data de 9 iunie. Fn ziua ur.!toare9 *ATO a
/nc6eiat o'era%iunea .ilitar!.
133
CAPITOLUL III
1.& S#$%4!!$* '#%+* 2* ONU 9) ,a8%$ R.8A#!%$%! 2!) C#'**a 7! 9) ,a8%$ R.8A#!%$%!
2!) K#+#:#
132
&IAAA9 4runo9 YY*ATO9 t6e +* and t6e +se of $orceK 2e5al As'ectsYY9 'a'er 'resented at @olicE
Roundta"les9 +* Association of t6e +&A in *eH IorJ and -as6in5ton9 Aarc6 19999 dis'oni"il la
6tt'KLLe>il.o7ford>ournals.or5LcontentL10L1L1.full.'df.
133
Ti. Buda69 op.cit.9 '.#9
1.&.& S#$%4!!$* '#%+* 2* ONU 9) ,a8%$ C#'**!

Inter(en%ia *a%iunilor +nite /n ceea ce a /nse.nat R!z"oiul din Coreea a /nce'ut
/nc! din 1979 c:nd Adunarea )eneral!9 cu 3 de (oturi 'entru9 nici un (ot contra ;i #
a"%ineri9 a decis crearea unei Co.isii @ro(izorii a *a%iunilor +nite 'entru Coreea a(:nd ca
;i sco'9 /nlesnirea constituirii unui 5u(ern na%ional coreean ;i totodat! accelerarea e(acu!rii
for%elor de ocu'a%ie.
13
Fn data de 21 iunie9 du'! ce Coreea de *ord a atacat &udul9 5u(ernul a.erican l?a
ru5at 'e &ecretarul )eneral al O*+ s! con(oace i.ediat Consiliul de &ecuritate9 care s?a
reunit ado't:nd rezolu%ia 82L1910 cu nou! (oturi 'entru ;i o a"%inere (enit! din 'artea
Iu5osla(iei. Consiliul de &ecuritate9 a e(ocat constatarea Adun!rii )enerale conse.nat! /n
rezolu%ia 293 din 21 octo."rie 199 confor. c!reia9 for.a de 5u(ern!.:nt a Re'u"licii
Coreea a fost sta"ilit! 'e te.eiuri le5ale9 fiindu?i /ncredin%at controlul efecti( ;i totodat!
>urisdic%ia asu'ra acelei '!r%i din Coreea unde Co.isia @ro(izorie a *a%iunilor +nite a fost
/n .!sur! s! o"ser(e ;i s! ateste acest fa't. $or.a de 5u(ern!.:nt rezultat! /n ur.a
ale5erilor este o e7'resie (alid! a (oin%ei e7ercitate a electoralului ;i 'rin ur.are este
recunoscut ca sin5ura /n Coreea. 2u:nd not!9 cu deose"it! /n5ri>orare /n le5!tur! cu atacul
asur'a Re'u"licii Coreea de &ud9 Consiliul de &ecuritate decide c! ac%iunile /ntre'rinse
re'rezint! o /nc!lcare a '!cii ;i se solicit! /ncetarea i.ediat! a ostilit!%ilor9 f!c:nd a'el la
autorit!%ile Coreei de *ord9 'entru a?;i retra5e tru'ele dincolo de 'aralela 38. Totodat!
Consiliul solicit! Co.isiei *a%iunilor +nite 'entru Coreea s! co.unice reco.and!rile
'ri(ind situa%ia c:t .ai re'ede cu 'utin%!Q s! .onitorizeze retra5erea tru'elor Coreei de
*ord dincolo de 'aralela 38 ;i nu /n ulti.ul r:nd s! .en%in! Consiliul de &ecuritate
infor.at cu 'ri(ire la e7ecutarea rezolu%iei.
131
Fn data de 27 iunie9 19109 Consiliul de &ecuritate s?a reunit din nou9 deoarece
'ri.ise .ai .ulte ra'oarte de la Co.isia *a%iunilor unite 'entru Coreea9 care confir.au
caracterul a5resi( al tru'elor nord coreene. &tatele +nite au cerut Consiliului s! (oteze
sanc%iuni /.'otri(a Coreei de *ord. Consiliul a ado'tat rezolu%ia 83L19109 Iu5osla(ia a
(otat contra9 iar E5i'tul ;i India s?au a"%inut9 'rin care a reco.ndat statelor .e."re9 s!
13
Bean?4a'tiste Duroselle9 op.cit.9'.#8
131
Resolution 82K Co.'laint of a55ression u'on t6e Re'u"lic of ,oreeaO21 BunP
6tt'KLLdaccess?dds?nE.un.or5LdocLRE&O2+TIO*L)E*L*R0L0#L91LIA)L*R00#91.'df=O'enEle.ent9
accesat! la data de 27.01.2012
1
acorde tot s'ri>inul necesar Re'u"licii Coreea /n (ederea restaur!rii '!cii ;i securit!%ii /n
zon!.
13#
Du'! ce a constatat c! atatcul ar.at asu'ra Re'u"licii Coreea de c!tre tru'ele
Coreei de *ord sunt o /nc!lcare a '!cii9 Consiliul de &ecurotate ado't! o nou! rezolu%ie /n
data de 7 iulie 19109 (otat! cu 7 (oturi 'entru ;i trei a"%ineri din 'artea E5i'tului9 Indiei ;i
Iu5osla(iei9 rezolu%ia 8L1910 roa5! &tatele +nite s!?l dese.neze 'e co.andatul for%elor
unificate a *a%iunilor +nite. Aceast! ar.at!9 a(ea s! 'ri.easc! dre'tul de a utiliza dra'elul
O*+ si.ultan dra'elele fiec!ruia dintre statele care tri.iseser! contin5ente.
137
+r.!torul 'as al Consilului /n /ncercarea de a solu%iona conflictul coreean9 lu:nd la
cuno;tin%! toate 5reut!%ile 'rin care trece 'o'orul coreean ;i 'ri(a%iunile la care este su'us
datorit! a5resiunii nord coreene9 ado't! rezolutia 81L1910 din 31 iulie. A;adar9 acesta
solicit! for%ei unificate s! deter.ine care sunt .!surile necesare 'entru a s'ri>ini ;i 'entru a
a>uta 'o'orul coreean ;i totodat! s! sta"ileasc! 'rocedurile necesare 'entru a acorda
ase.enea asisten%e. De ase.enea9 solicit! &ecretarului )eneral9 Consiliului Econo.ic ;i
&ocial9 altor or5anis.e 'rinci'ale sau su"sidiare ale O*+9 a5en%iilor s'ecializate ;i altor
or5anis.e non5u(erna.entale s! acorde asisten%! 'o'ula%iei coreene /n confor.itate cu
cererile .isiunii O*+.
138
O alt! rezolu%iea 88L1910 a Consiliului din 8 noie."rie 1910 decide s! in(ite9 /n
concordan%! cu 6ot!r:rea 39 din re5ulile 'ro(izorii de 'rocedur! un re'rezentant al
5u(ernului Re'u"licii @o'ulare C6ineze 'entru a fi 'rezent /n cadrul /nt:lnirilor
Consiliului cu 'ri(ire la ra'ortul s'ecial de Aisiunea O*+ /n Coreea.
139
13#
Resolution 83K Co.'laint of a55ression u'on t6e Re'u"lic of ,oreea O27 BunP
6tt'KLLdaccess?dds?nE.un.or5LdocLRE&O2+TIO*L)E*L*R0L0#L9#LIA)L*R00#9#.'df=O'enEle.ent9
137
Resolution 8K Co.'laint of a55ression u'on t6e Re'u"lic of ,oreea O7 BulP
138
139
Resolution 88K Co.'laint of a55ression u'on t6e Re'u"lic of ,oreea O8 *o(P 6tt'KLLdaccess?dds?
nE.un.or5LdocLRE&O2+TIO*L)E*L*R0L0#1L01LIA)L*R00#101.'df=O'enEle.ent9 accesat! la data de
27.01.2012
#
O decizie luat! de c!tre Adunarea )eneral! a *a%iunilor +nite a fost un e."ar5ou
asu'ra 'roduselor strate5ice cu destina%ia C6ina co.unist!.
Adunarea )eneral!9 .en%ine 'e ordinea sa de zi9 'ro"le.a coreean!9 ceea ce face ca
lucrurile s! se co.'lice ;i .ai .ult ;i s! creeze 5ra(e o"stacole /n calea solu%ion!rii
acesteia. @ro"le.a coreean!9 'ro"le.a lic6id!rii di(iz!rii %!rii ;i a na%iunii este o 'ro"le.!
intern! a 'o'orului care 6ot!r!;te /n .od li"er asu'ra solu%ion!rii ei9 f!r! nici un a.estec
din afar!. A;adar9 nici O*+9 nici alt! 'utere str!in! nu are dre'tul de a se a.steca sau de a
i.'une o solu%ie din e7terior. Din dorin%a de a scoate aceast! 'ro"le.! din i.'asul /n care
a a>uns9 1 state au sus'us Adun!rii )enerale /n 19## un 'roiect de rezolu%it 'rin care
Adunarea era in(itat! s! retra5! toate tru'ele str!ine de su" strea5ul O*+ din Coreea9 s!
desfiin%eze Co.isia O*+ creat! /n 197 ;i s! renun%e /n a .ai e7a.ina aceast! 'ro"le.! la
sesiunile sale. &e considera c! acest fa't9 ar sti.ula ne5ocierile /ntre cele dou! '!r%i 'entru
5!sirea unor .i>loace de solu%ionare a 'ro"le.ei unific!rii. Fntr?un .e.orandu. din 21
iulie 19##9 5u(ernul Re'u"licii @o'ulare De.ocrate Coreene9 s?a declarat de acord s!
ne5ocieze cu orice 'ersonalitate sud?coreean! care dore;te unitatea na%ional! ;i unificarea
%!rii. Autorit!%ile de la &eul au acce'tat 'ro'unerea 5u(ernului R.@.D. Coreene 9 iar la 20
se'te."rie 19719 au /nce'ut con(or"iri /ntre Or5aniza%ia de Cruce Ro;ie a R.@.D. Coreene
;i a Asocia%iei Crucii Ro;ii din Coreea de &ud9 la 30 au5ust transfor.:ndu?se /n con(or"iri
de fond.
10
1.&./. S#$%"!! '#%+* 2* ONU !) ,a8%$ K#+#:#
A(:nd /n (edere situa%ia din ,oso(o9 /n cursul anului 1998 ;i la /nce'utul anului
1999 au e7istat dez"ateri cu 'ri(ire la 'osi"ilitatea de a tri.ite tru'e interna%ionale /n zon!9
iar 'ozi%ia Or5aniza%iei *a%iunilor +nite9 .ai e7act a Consiliului de &ecuritate este
e(iden%iat! /n rezolu%iile care dez"at 'ro"le.a conflictului din ,oso(o.
10
Resolution 90Q Co.'laint of a55ression u'on t6e Re'u"lic of ,oreeaO 31 BanP9
6tt'KLLdaccess?dds?nE.un.or5LdocLRE&O2+TIO*L)E*L*R0L072L09LIA)L*R007209.'df=O'enEle.ent9
7
Cu 'rile>ul rezolu%iei 1199 din 23 se'te."rie 19989 este 'rezentat! /n5ri>orarea /n
ceea ce 'ri(e;te lu'tele intense din ,oso(o ;i folosirea e7cesi(! a for%ei de c!tre for%ele de
securitate s:r"e ce au dus la nu.eroase (icti.e. O alt! 'reocu'are 'ri(e;te flu7ul de
refu5ia%i /n nordul Al"aniei9 4osniei ;i Cer%e5o(inei ;i /n alte %!ri euro'ene9 ca rezultat al
folosirii for%ei 'recu. ;i al nu.!rului .are de 'ersoane str!.utate din ,oso(o.
11
O alt! rezolu%ie care are /n (edere conflictul din ,oso(o9 este rezolu%ia 1203 din 2
octo."rie 1998 'rin care se fac referiri cu 'ri(ire la actele de (iolen%! ;i a teroris.ului ;i
totodat! la /nc!lcarea interdic%iilor i.'use de rezolu%iile anterioare.
12
Consiliul de &ecuritate9 'rin rezolu%ia 12 din 10 iunie 19999 a autorizat
&ecretarul?5eneral 'entru a sta"ili o 'rezen%! ci(il! interna%ional! /n ,oso(o ? Aisiunea
O*+ de Ad.inistra%ie Interi.ar! /n ,oso(o O+*AI,P ? /n sco'ul de a oferi o
ad.inistra%ie interi.ar! 'entru ,oso(o 'entru ca oa.enii din ,oso(o s! se 'oat! "ucura de
autono.ie. Consiliul9 a /.'uternicit +*AI,9 cu autoritate asu'ra teritoriului ;i 'o'ula%iei
din ,oso(o9 inclusi( asu'ra 'uterilor le5islati(e9 e7ecuti(e ;i ad.inistrati(e ale siste.ului
>udiciar. +lterior9 /n ur.a declara%iei de inde'enden%! de c!tre autorit!%ile din ,oso(o ;i
intrarea /n (i5oare a unei noi Constitu%ii9 la 11 iunie 20089 sarcinile .isiunii au fost
.odificate /n .od se.nificati(9 astfel /nc:t s! se concentreze /n 'rinci'al 'e 'ro.o(area de
securitate9 sta"ilitate ;i res'ectarea dre'turilor o.ului /n ,oso(o
13
O alt! rezolu%ie a Consiliului 'ri(ind ,oso(o9 este Rezolu%ia 11#0 O1998P din 31
.artie 1998. Astfel9'unctul 8 din rezolu%ie 're(ede /.'iedicarea statele .e."re O*+ s!
(:nd! Re'u"licii $ederale Iu5osla(ia ;i lui ,oso(o9 ar.a.ent sau .aterialele cone7e de
orice ti'9 cu. ar fi ar.e9 .uni%ii9 (e6icule9 ec6i'a.ente .ilitare ;i 'iese de sc6i." 'entru
acestea9 ;i totodat!9 'unctul .ai 're(ede c! tre"uie s! se /.'iedice /nar.area ;i 're5!tirea
'entru acti(it!%ile teroriste /n zona res'ecti(!. @rin aceast! 're(edere9 O*+ se a;te'tata ca
insuficien%a de ar.e din ,oso(o ;i Iu5osla(ia s! reduc! (iolen%a. Totu;i9 acest lucru nu s?a
/nt:.'lat deoarece 'e de o 'arte9 Ar.ata de Eli"erare a ,oso(o a a(ut 'osi"ilitatea de a
11
Resolution 1199 O1998P ado'tat! de c!tre Consiliul de &ecuritate9
6tt'KLLHHH.un.or5LDocsLscresL1998Lscres98.6t.9 accesat! la data de 30.01.2012
12
Resolution 1203O1998P ado'tat! de c!tre Consiliul de &ecuritate9 'ara5raf 19
6tt'KLLHHH.un.or5LDocsLscresL1998Lscres98.6t..9 accesat! la data de 30.01.2012
13
Resolution 12 O1999P ado'tat! de c!tre Consiliul de &ecuritate
6tt'KLLHHH.un.or5LDocsLscresL1999Lscres99.6t..9 accesat! la data de 30.01.2012
8
face contra"and! cu ar.e din Al"ania iar atacurilor /.'otri(a ci(ililor a crescut /n
continuare9 du'! ado'tarea acestei rezolu%ii. @e de alt! 'arte9 To. )alla56er constat! c!
Ailose(ic nu se te. de sanc%iuni econo.ice9 deoarece el se a;te't! la un s'ri>in di'lo.atic
;i .aterial din 'artea $edera%iei Ruse9 iar /n astfel de circu.stan%e9 constr:n5erile nu ar
'utea conduce la o solu%ionare 'a;nic! a conflictului.
1
Totodat!9 Rezolu%ia 11#0 O1998P din 31 .artie 1998 'unctul 1 afir.! s'ri>inul
Consiliului de &ecuritate 'entru .en%inerea su(eranit!%ii ;i inte5rit!%ii teritoriale a
Re'u"licii $ederale Iu5osla(ia9 dar s'ri>in!9 de ase.eneaYY un statut consolidat 'entru
,oso(o9 care ar include un 5rad su"stan%ial .ai .are de autono.ie ;i se.nificati( de auto?
ad.inistrareQYY. Fn fiecare rezolu%ie 'ri(ind ,oso(o Consiliul a insistat asu'ra necesit!%ii
dialo5ului ;i a unor solu%ii care s! fie ne5ociate 'olitic. Ao.entul cel .ai i.'ortant 'entru
dialo5 a (enit /n fe"ruarie 19999 la Conferin%a de la Ra."ouillet.$!r! s'ri>in de la
co.unitatea interna%ional!9 dele5a%ia al"anez! din ,oso(o nu ar 'utea .en%ine 'entru 'rea
.ult ti.' a"ordarea sa intransi5ent! /n 'ro"le.a inde'enden%ei. Fn rezolu%ia ado'tat! la
sf:r;itul ca.'aniei *ATO /n ,oso(o9 Consiliul ;i?a .en%inut 'ozi%ia cu 'ri(ire la statutul
'ro(inciei. Inte5ritatea teritorial! a Re'u"licii $ederale Iu5osla(ia a fost reafir.at!9 ;i
cerin%a a fostYY o autono.ie su"stan%ial! ;i se.nificati(! de auto?ad.inistrare 'entru
,oso(oYY. &olu%ia 'olitic! acce'tat! de c!tre Consiliul de &ecuritate a fost 'rezentat! /n
ane7ele de la aceea;i rezolu%ie.
11
1./ A)a$!8a SBOT a !5$!,.'!! O.N.U. 9) R.8A#!%$ 2!) C#'**a
@entru a scoate /n e(iden%! a'ortul O.*.+. /n cele dou! conflicte9 /n func%ie de
infor.a%iile 'rezentate /n ca'itolul III ;i IG a. s! fac o analiza &-OT at:t a R!z"oiului din
Coreea c:t ;i a R!z"oiului din ,oso(o iar la sf:r;it a. s! adau5 ase.!n!rile ;i deose"irile
dintre cele cele dou! cazuri.
1
&ecuritE Council resolution 11#0 O1998P on t6e letters fro. t6e +nited ,in5do.O&L1998L223P and t6e
+nited &tates O&L1998L272P
6tt'KLLdaccess?dds?nE.un.or5LdocL+*DOCL)E*L*98L090L23L@D$L*9809023.'df=O'enEle.ent
11
I"ide.
9
I.'licarea O.*.+. /n R!z"oiul din Coreea a c!rui co.and! a c!zut /n sarcina &+A9
iar toate deciziile i.'ortante au fost luate de c!tre a.ericani9 necesit! su'ortul or5aniza%iei
'entru a le5iti.a acest r!z"oi.
Cu toate c! deciziile i.'ortante au fost luate de c!tre a.ericani9 o co.'onent!
i.'ortant! a 'oliticii lui Tru.an a fost aceea de a asi5ura func%ionalitatea O.*.+ /n ceea ce
'ri(e;te securitatea colecti(!.
@e l:n5! Or5aniza%ia *a%iunilor +nite9 un a'ort foarte .are /n R!z"oiul din Coreea
l?au a(ut &+A ;i +R&&9 %!ri care sunt .e."re 'er.anente /n Consiliul de &ecuritate al
O.*.+. ;i care de%in dre'tul de (eto ceea ce (a duce de .ulte ori la /n5reunarea lu!rii de
decizii /n cadrul Consiliului.
Decizia &+A de a se i.'lica /n acest conflict a fost luat! 'entru a cal.a tensiunile
din cadrul siste.ului interna%ional9 ;i nu din i.'ortan%a strate5ic! a Coreei deoarece
5u(ernele .ai .ultor state (est?euro'ene9 '!reau a fi intrat /ntr?o stare de 'anic! 'e .!sur!
ce a;te'tau s! (ad! dac! &tatele +nite (or ac%iona sau nu.
1#
Dintr?o declara%ie a 're;edintelui Tru.an din 2 iunie afl!. c! N Dac! aceast!
ac%iune ar fi r!.as f!r! re'lic!9 ar fi dus la al treilea r!z"oi .ondial9 a;a cu. incidente
si.ilare au dus la declan;area celui de?al doilea....Era de ase.enea li.'ede 'entru .ine c!9
funda.entele ;i 'rinci'iile *a%iunilor +nite erau a.enin%ate /n cazul /n care acest atac
ne'ro(ocat nu era sto'at.<
17
@uncte tariK
Conflictul a iz"ucnit la scurt ti.' du'! Al Doilea R!z"oi Aondial9 iar societatea
interna%ional! a(ea /nc! trau.e de 'e ur.a r!z"oiului ceea ce a deter.inat?o 'e
aceasta din ur.! s! /ncerce 'rin toate .i>loacele 'osi"ile s! readuc! 'acea ;i
securitatea /n Coreea de tea.a de a nu /nce'e un Al treilea R!z"oi Aondial.
1#
C.,issin5er9 op.cit. , '.17
17
B.@.D. Dun"a"in9 T6e )reat @oHers and t6eir Allies9 *eH 3orJ9 2ondon9 2on5.an9 1999 '.108
10
Cot!r:rea Adun!rii )enerale din 197 de a /nfiin%a o Co.isie @ro(izorie a
*a%iunilor +nite 'entru Coreea.
2a sf:r;itul anului 1989 Co.isia @ro(izorie a *a%iunilor +nite 'entru Coreea a fost
/nlocuit! de Co.isia @er.anent! a *a%iunilor +nite 'entru Coreea.
O"iecti(ele 'olitice ale &+A /n r!z"oiul din Coreea au fostK sto'area a5resiunii9
unificarea Coreei9 .en%inerea securit!%ii *a%iunilor +nite9 /.'iedicarea e7tinderii
r!z"oiului.
+R&& nu ;i?a folosit dre'tul de (eto /n cadrul Consliului de &ecuritate9 deoarece a
refuzat s! 'artici'le la /nt:lnirile Consiliului.
Rezolu%ia "ritanic! din 7 octo."rie 1910 acce'tat! de c!tre Adunarea )eneral!9 'rin
care aceasta din ur.! a /.'uternicit for%ele O.*.+. s! tra(erseze 'aralela 389 s!
resta"ileasc! ordinea /n /ntrea5a 'eninsul! ;i s! or5anizeze ale5eri.
Du'! Gictoria co.uni;tilor din 19119 si ocu'area de c!tre ace;tia a &eulului9
o"iecti(ul 'rinci'al de(ine sto'area a5resiunii9 iar dintr?o declara%ie a 're;edintelui
Tru.an afl!. c! N $or%ele *a%iunilor +nite se afl! /n Coreea 'entru a sto'a o
a5resiune care a.enin%! nu nu.ai /ntre5ul edificiu al *a%iunilor +nite ci toate
s'eran%ele de 'ace ;i dre'tate ale o.enirii. Dac! *a%iunile +nite cedeaz! /naintea
for%elor a5resiunii9 nici o na%iune nu (a .ai fi /n si5uran%!.<
18
Co.anda.entul O.*.+. a 'ro'us /n 1912 o ofert! final! de 'ace dar a fost res'ins!
fa't 'entru care9 O.*.+.9 a"ordeaz! o noua tactic! /nce'e cu anul 19129 care (iza
acu.ularea .asi(! de tru'e ;i atacuri asu'ra de'ozitelor de 'ro(izii ;i
aerodru.urilor c6inezilor.
&e.narea ar.isti%iului din 27 iulie 1913 la @an.un>on /ntre re'rezenta%ii O.*.+. ai
C6inei ;i ai Coreei de *ord.
@rin r!z"oiul din Coreea s?a dorit de.onstrarea a"ilita%ii O.*.+. de a furniza
securitate colecti(!K N Ideea de securitate colecti(! a fost 'us! la /ncercare ;i a
rezistat. *a%iunile care cred /n securitate colecti(! au ar!tat c! se 'ot str:n5e laolalt!
;i lu'ta /.'reun!.<
19
18
C.,issin5er9 op.cit.9 '.22
19
C.,issin5er9 op.cit.9 '.28
11
@uncte sla"eK
Conflictul iz"ucne;te la scurt ti.' du'! al doilea R.A9 iar 'rintre '!r%ile i.'licate
f!ceau 'arte ;i cele dou! .ari su'er'uteri &+A ;i +R&& situ:ndu?se fiecare de '!r%i
o'use ale "aricadei.
R!z"oiul din Coreea se /ncadreaz! /n ceea ce istorici nu.esc R!z"oiul Rece9 ;i intr!
/n coliziune cu dou! doctrine9 cea .ar7ist! a +niunii &o(ietice ;i Hilsonis.ul a
&tatelor +nite.
Fn 'eninsul! se aflau9 'e de o 'arte9 for%ele a.ericane care sus%ineau lu'ta /n
"eneficial lu.ii li"ere9 ;i co.uni;tii9 care su%ineau lu'ta /.'otri(a i.'erialis.ului
A.erican.
Co.isia @ro(izorie a *a%iunilor +nite 'entru Coreea nu a reu;it s! /;i desf!;oare
acti(itatea dec:t /n Coreea de &ud.
Aoartea 're;edintelui Roose(elt ;i (enirea la 'utere a 're;edintelui Tru.an
5enereaz! sc6i."area 'oliticii &+A9 care a(ea o atitudine diferit! /n co.'ara%ie cu
Roose(elt9 fiind ade'tul unei 'olitici .ai realiste fa%! de +R&&.
Deciziile i.'ortante au fost luate de c!tre a.ericani.
&+A si +R&& sunt .e."ri 'er.anen%i /n Consiliul de &ecuritate9 ceea ce a
/n5reunat de .ulte ori deciziile Consiliului datorit! dre'tului de (eto 'e care cele
dou! state /l de%ineau.
Alian%a Ba'oniei cu &+A a creat 'anic! /n r:ndul c6inezilor9 care ;i?au a.intit de
atacul >a'onezilor din 1931 /.'otri(a %!rii lor ;i c!rora le era tea.! ca nu cu.(a
noua 'utere a.erican! din Ba'onia s! re'ete aceast! ac%iune9 .oti( 'entru care au
decis s! se al!ture +R&&?ului ;i au se.nat tratatul de alian%! cu ru;ii /n 1910.
I.'licarea /n r!z"oi a c6inezilor a denaturat caracterul r!z"oiului9 d:nd na;tere unei
(e6e.ente 'ole.ici /n ceea ce 'ri(e;te .odul /n care ar tre"ui s! se desf!;oare /n
continuare9 de(enind 'arc! un conflict sino?a.erican.
Ar.atele O.*.+ la /nce'ut au fost 'rea risi'ite9 sla" ec6i'ate9 ;i inferioare ca
nu.!r.
12
Ar.isti%iul din 27 iulie 1913 nu a fost se.nat de c!tre Coreea de &ud care se
o'unea di(iz!rii9 dre't ur.are /n%ele5erea nu a dus la o 'ace nor.al!.
O'ortunit!%iK
Oferta final! de 'ace 'ro'us! de c!tre Co.anda.entul O.*.+. dar care a fost
res'ins! de c!tre so(ietici.
Aoartea lui &talin a dus la reluarea ne5ocierilor /nce':nd din a'rilie 1913.
Rezolu%iile ado'tate de c!tre O.*.+.9 'rin care se f!cea a'el la /ncetarea ostilit!%ilor
;i se ur.!rea resta"ilirea '!cii ;i securit!%ii /n zon!.
A.enin%!riK
4o."a ato.ic!.
Fnce'erea unui r!z"oi /ntre &+A ;i +R&&.
*e5ocierile 'urtate din a doua >u.!tate a anului 19119au a(ut loc /ntr?un cli.at de
ne/ncredere9 fiind .arcate de tea.a fa%! de declan;area unor noi o'era%iuni ;i /n
s'ecial de folosirea ar.elor "acteriolo5ice.
Dre'tul de (eto al +R&&?ului ;i al &tatelor +nite care 'utea /n5reuna luarea
deciziilor.
1.1 A)a$!8a SBOT a !5$!,.'!! O.N.U 9) R.8A#!%$ 2!) K#+#:#
A'ortul O.*.+. /n solu%ionarea conflictului din ,oso(o este influen%at din nou de
c!tre &+A 'e de o 'arte ;i Rusia 'e de alt! 'arte.
13
Cu totate c! au trecut # de ani de la R!z"oiul din Coreea9 &+A ;i Rusia continu!
se se .en%in! 'e fronturi diferite astfel9 &+A recuno;te inde'enden%a ,oso(o 'e c:nd
+R&& ;i C6ina nu o recunosc.
@uncte tariK
Consiliul de &ecuritate a e.is un nu.!r de 1 rezolu%ii care a(eau rolul de a
re5le.enta ;i rezol(a R!z"oiul din ,oso(o dintre 'o'ula%ia s:r"! ;i 'o'ula%ia
al"anez!.
Fn afar! de O.*.+.9 r!z"oiul a i.'licat .ai .ulte or5aniza%ii .ultilaterale /n calitate
de 'arteneri9 su" conducerea *a%iunilor +nite 'recu.K Fnaltul Co.isar O.*.+.
'entru Refu5ia%i9 Or5aniza%ia 'entru &ecuritate ;i Coo'erare /n Euro'a9 +niunea
Euro'ean!. F.'reun! cu O.*.+.9 or5aniza%iile enu.erate .ai sus9 au for.at 'atru
'iloni su" u."rela unui Re'rezentant &'ecial al &ecretarului )eneral al O.*.+.
*oile or5anis.e create /n interiorul O.*.+.9 direc%ionate c!tre noi 'ro"le.atici
a'!rute la ni(el re5ional sau interna%ional9 denot! dez(oltarea institu%ional! intern! a
O.*.+.
A(ertis.entul dat de c!tre &tatele +nite 're;edintelui &lo"odan Ailose(ic s'un:nd
c! (or folosi toate .i>loacele necesare /.'otri(a &er"iei9 cu sco'ul de a o'ri
/nc!lc!rile dre'turilor o.ului din ,oso(o.
Re'rezenta%ii 'olitici ai co.unit!%ii al"aneze au 'ro.o(at o atitudine non (iolent!.
Cu toate c! Ar.ata de Eli"erare ,oso(o au /ntre'rins acti(it!%ii (iolente9 'artea
"un! /n acest! situa%ie este fa'tul c! datorit! acestor ac%iuni (iolente9 s?a reu;it
ca'tarea co.unit!%ii interna%ionale asu'ra situa%iei din ,oso(o.
Rezolu%ia Consiliului de &ecuritate 11#0 'rin care se i.'une un ter.en li.it!
'entru retra5erea .ili%iei s:r"e ;i un e."ar5o asu'ra ar.elor Re'u"licii $ederale
Iu5osla(ia9 inclusi( asu'ra celor din ,oso(o.
A.enin%area cu for%a9 a a(ut un i.'act 'uternic asu'ra Re'u"licii $ederale
Iu5osla(ia9 ur.:nd ca9 /n cele din ur.!9 Ailose(ic s! acce'te un acord 'rin care a
dat accesul /n 'ro(incie la o ec6i'! de 2000 de o"ser(atori coordona%i de
1
Or5aniza%ia 'entru &ecuritate ;i Coo'erare /n Euro'a. Acela;i acord a autorizat o
.isiune de (erificare /n aer asu'ra 'ro(inciei ,oso(o.
@uncte sla"eK
Genirea lui &lo"odan Ailose(ic la 'utere ca 're;edinte al &er"iei9 ur.at! de
re(ocarea autono.iei 'ro(inciei ,oso(o.
@oliticile discri.inatorii ;i discursurile na%ionaliste ale noului 're;edinte au
ali.entat di(er5en%ele dintre cele dou! 5ru'uri etnice.
O .are 'arte din locurile de .unc! ;i resursele din ,oso(o erau de%inute de c!tre
s:r"i.
&itua%ia din ,oso(o era considerat! ca fiind o 'ro"le.! intern! a &er"iei9 /n care nu
este necesar! o .ediere ':n! /n .o.entul /n care un conflict ar.at ar 'utea
iz"ucni.
Ado'tarea unei strate5ii de rezisten%! 'asi(! de c!tre unul dintre cele .ai
i.'ortante 'artide 'olitice ale al"anezilor9 2i5a De.ocrat! din ,oso(o9 .oti(
'entru care suferin%a co.unit!%ii al"aneze nu a 'utut ca'ta aten%ia co.unit!%ii
interna%ionale.
*e5li>en%a O.*.+. de a inter(eni /nc! de la /nce'ut /n acest conflict
Criticile aduse de c!tre )u(ernul de la 4el5rad asu'ra Rezolu%iilor O.*.+.9
considerate ca fiind a.estec /n afacerile interne.
Refuzul 4el5radului /n .edierea a conflictului de c!tre oficialii euro'eni.
O.*.+. se te.ea c! aducerea /n discu%ie a situa%iei din ,oso(o (a /n5reuna
ne5ocierile 'ri(ind 4osnia.
Di(er5en%ele e7istente /ntre .e."rii 'er.anen%i ai Consiliului de &ecuritate au
"locat .ecanis.ul decizional al *a%iunilor +nite fac't ce a dus la /.'iedicarea
or5aniza%iei s! ac%ioneze eficient /n solu%ionarea conflictului.
*u a e7istat un dialo5 la ni(el 'olitic /ntre '!r%ile "eli5erante.
11
Consiliul *ord?Atlantic9 din 23 .artie 19999 a trecut 'este "loca>ul Consilului de
&ecuritate a; O.*.+. ;i a ordonat declan;area ca.'aniei aeriene N$or%a Aliat!<.
O'ortunit!%iK
Rezolu%ia 12 ado'tat! de c!tre Consiliul de &ecuritate 'rin care 'laseaz!
'ro(incia ,oso(o9 r!(!;it! de r!z"oi9 su" ad.inistra%ia O.*.+. ':n! la deter.inarea
statului s!u final.
@lan de 'ace 'ro'us de )ru'ul de Contact de la Ra."ouillet 'rin care a."ele '!r%i
au intrat /n ne5ocieri indirecte.
@lan de 'ace 'ro'us de c!tre Rusia ;i +E9 /n 02 iunie 19999 a fost se.nat /n data
de 9 iunie de c!tre Ailose(ic9 ur.:nd ca /n ur.!toarea zi *ATO s! /;i /nc6eie
o'era%iunea .ilitar!.
Ado'tarea unei rezolu%ii 'rezentate Consiliului de &ecuritate al O.*.+ de c!tre
+niunea Euro'ean! ;i &tatele +nite ale A.ericii 'entru 'rocla.area inde'ende%ei
,oso(o.
2u:nd /n calcul 'ozi%ia central! a &er"iei /n 4alcani9 solu%ionarea conflictului din
,oso(o re'rezint! c6eia sta"ilit!%ii de lun5! durat! a re5iunii.
A.enin%!riK
Introducerea (eto?ului de c!tre Rusia /n Consiliul de &ecuritate /n ceea ce 'ri(e;te
'rocla.area inde'enden%ei ,oso(o.
Fnfiin%area Ar.atei de Eli"erare a ,oso(o9 care a /ntre'rins ac%iuni (iolente
/.'otri(a ci(ililor s:r"i.
@ericolul ca du'! recunoa;terea inde'ende%ei ,oso(o9 ca un (al de re5iuni ;i
5ru'uri din /ntrea5a lu.e9 s! fie /ncura>ate ;i s! cear! 'e r:nd autono.ia ceea ce ar
duce la desta"ilizarea .ai .ultor re5iuni din lu.e.
Ase.!n!riK
1#
2a /nce'ut se considerau a fi 'ro"le.e interne ale Coreei ;i ale ,oso(o.
Fn a."ele conflicte9 &+A ;i Rusia a(eau idei contradictorii.
Di(er5en%ele dintre .e."rii 'er.anen%i ai Consiliului de &ecuritate au dus la
/n5reunarea lu!rii deciziilor.
@rinci'ala 'reocu'are a Consiliului de &ecuritate a fost aceea de .en%inere a '!cii ;i
a securit!%ii interna%ionale9 tea.a fa%! de a iz"ucnirea unui nou r!z"oi .ondial.
Fn a."ele cazuri9 Consiliul de &ecuritate a ado'tat .ai .ulte rezolu%ii /n (ederea
solu%ion!rii c:t .ai ra'ide a conflictelor.
&?a /ncercat9 'e c:t a fost 'osi"il9 nerecur5erea la for%!.
Deose"iriK
@erioada de ti.' /n care s?au desf!;urat cele dou! r!z"oaie9 cel din Coreea a(:nd
loc /n 'erioada 1910?1913 iar cel din ,oso(o /n 1999.
&'a%iul 5eo'olitic /n care au a(ut loc cele dou! conflicte9 cel din Coreea
desf!;ur:ndu?se /n Asia iar cel din ,oso(o /n Euro'a.
R!z"oiul din Coreea s?a declan;at /ntr?un conte7t /n care societatea interna%ional!
era oarecu. Ninsta"il!<9 trec:nd a"ia 1 ani de la sf:r;itul celui de al Doilea R!z"oi
Aondial. Acest lucru a dus la i.'licarea i.ediat! a O.*.+. ;i a societ!%ii
interna%ionale /n a'alanarea conflictului9 din tea.a de a nu se declan;a un al treilea
r!z"oi .ondial9 s're deose"ire de ,oso(o unde i.'licarea O.*.+. a fost destul de
tardi(!.
&'re deose"ire de R!z"oiul din Coreea9 /n cel din ,oso(o s?au i.'licat9 'e l:n5!
O.*.+.9 ;i alte or5aniza%ii .ultilaterale9 'recu. Fnaltul Co.isar O.*.+. 'entru
Refu5ia%i9 Or5aniza%ia 'entru &ecuritate ;i Coo'erare /n Euro'a9 +niunea
Euro'ean!.
17
CONCLUZII
Rezol(area 'a;nic! a celor .ai i.'ortante di(er5en%e dintre state re'rezint! o
cerin%! de o deose"it! i.'ortan%! 'entru destinele '!cii ;i securit!%ii interna%ionale9 un
i.'erati( al e'ocii noastre.
Or5aniza%ia *a%iunilor +nite9 este cea .ai i.'ortant! or5aniza%ie din lu.ea a(:nd
.isiunea de a asi5ura 'acea .ondial!9 res'ectarea dre'turilor o.ului ;i coo'erarea
interna%ional!.
Consiliul de &ecuritate al O.*.+. este unul dintre cele .ai i.'ortante or5anis.e de
securitate a(:nd ca 'rinci'al sco' solu%ionarea conflictelor ;i .en%inerea '!cii.
Fn cazul /n care Consiliul de &ecuritate se confrunt! cu o 'ro"le.! care 'oate
re'rezenta o a.enin%are 'entru 'acea ;i securitatea interna%ional!9 tre"uie s! /ncerce .ai
/nt:i s! rezol(e diferendele /ntr?un .od 'a;nic. Fn trecut9 Consiliul de &ecuritate a ac%ionat
ca ;i un .ediator /n rezol(area conflcitelor9 uneori 'ro'un:nd acorduri de /ncetare a
focului.
De ase.enea9 Consiliul 'oate ado'ta anu.ite sanc%iuni9 acestea fiind o .odalitate
'rin care Consiliul se asi5ur! c! deciziile sale sunt a'licate. &anc%iunile 'ot include un
e."ar5o9 cu. a fost /n cazul R!z"oiului din ,oso(o asu'ra ar.elor9 restric%ii /n ceea ce
'ri(e;te co.er%ul9 cazul C6inei /n ti.'ul R!z"oiului din Coreea.
Fntotdeauna9 O.*.+ a acordat o .ai .are aten%ie asu'ra rolului s!u /n .en%inerea
'!cii ;i securit!%ii interna%ionale. Du'! 1919 cu toate c! nu a .ai e7istat nici un r!z"oi
.ondial9 au /nce'ut s! a'ar!9 ca. 'este tot /n lu.e9 conflicte .ai .ici9 cu. sunt cele din
Coreea ;i ,oso(o9 discutate /n 'rezenta lucrare.
Conflictul din Coreea se /nscrie /n 'erioada de du'! cel de?al Doilea R!z"oi
Aondial9 ;i cu toate c! acesta se /nc6eiase9 societatea interna%ional! a a(ut de?a face cu un
nou N R!z"oi Aondial<9 'u%in .ai a'arte9 nu.it R!z"oiul Rece. Acesta din ur.! este un
ter.en 5eneral 'entru definirea unui conflict 'olitic9 ideolo5ic9 strate5ic ;i .ilitar dintre
&tatele +nite ale A.ericii ;i alia%ii s!i occidentali 'e de o 'arte ;i +R&& ;i alte %!ri
co.uniste 'e de alt! 'arte.
Conte7tul declan;!rii a;a nu.itului R!z"oi Rece a fost acela /n care 'rinci'alii
'rota5oni;ti ai acestuia9 &+A ;i +R&&9 care /nainte lu'taser! /.'reun! /.'otri(a a."i%iilor
18
e7trateritoriale ale Ba'oniei ;i )er.aniei9 au ie;it din al Doilea R!z"oi Aondial cu o nou!
titulatur!9 cea de su'er'uteri9 a>un5:nd /n cele din ur.! s! N>oace< 'e fronturi diferite /n
conflictul din Coreea. Datorit! acestui fa't9 'ute. /n%ele5e tensiunile care au a(ut loc /n
cadrul Or5aniza%iei *a%iunilor +nite ;i .ai e7act /n Consiliul de &ecuritate9 /n ceea ce
'ri(e;te i.'licarea Consiliului /n solu%ionarea conflictului9 a(:nd /n (edere fa'tul c! at:t
&+A c:t ;i +R&&9 erau .e."re 'er.anente /n cadrul acestui or5anis. al O.*.+.
Acest lucru a dus de .ulte ori la in5reunarea lu!rii deciziilor datorita dre'tului de
(eto al celor doi9 dar cu toate acestea9 Consiliul de &ecuritate a reu;it9 s! ia9 /n .!sura /n
care a 'utut cele .ai "une decizii 'entru resta"ilirea '!cii ;i securit!%ii /n Coreea.
Criza din ,oso(o9 ne 'rezint! de ase.enea di(er5en%ele care e7ist! /ntre .e."rii
'er.anen%i ai Consiliului de &ecuritate9 di(er5en%e care de .ulte ori au /.'iedicat
.enais.ele decizionale ale or5aniza%iei9 /.'iedic:nd?o de ase.nea s! ac%ioneze eficient /n
solu%ionarea crizei.
I.'licarea O.*.+. /n cele dou! conflicte9 de;i constr:ns! de tensiunile din cadrul
Consiliului de &ecuritate9 a constat /n ado'tarea unor rezolu%ii care a(eau ca ;i sco'
'rinci'al resta"ilirea '!cii ;i securit!%ii /n zonele res'ecti(e.
19
B!A$!#('a3!*
C.'4!:
ClauseHitz Carl (on9 Des're R!z"oi9 Antet9 @ra6o(a9 2i'seste an
Del.as Claude9 Coree 1910 'aro7Es.e de la 5uerre froide9 4ru7elles9
&cor'ion91982.
Dun"a"in B.@.D.9 T6e Cold -arK T6e )reat @oHers and t6eir Allies9
*eH IorJ92ondon92on5.an9199.
Duroselle Bean?4a'tiste9 ,as'i Andre9 Istoria Rela%iilor Interna%ionale9
(ol.II9 Editura Dtiin%elor &ociale ;i @olitice9 4ucure;ti9200#.
$runzeti Teodor9 Conflict ;i ne5ociere /n rela%ii interna%ionale9 Editura
+ni(ersit!%ii *a%ionale de A'!rare Carol I9 4ucure;ti9 2011.
$runzeti Teodor9 &olu%ionarea crizelor interna%ionale. Ai>loace .ilitare
;i ne.ilitare9Institutul Euro'ean9 Ia;i9 200#.
)alla56er To.9 4alcanii /n noul .ileniu /n u."ra r!z"oiului ;i a '!cii9
tradus de )a"riela Ionescu ;i Gictor *eu.ann9 Editura Cu.anitas9
4ucure;ti9200#.
)ea.anu )ri5ore9 Dre't international conte.'oran9 ed. a II?a9 (ol.I9
Editura didactica si 'eda5o5ica9 4ucuresti9 1971.
Buda6 To.9 ,oso(oK -ar and Re(en5e9 Iale +ni(ersitE @ress92000.
,issin5er CenrrE9 Di'lo.atia9 traducereK Aircea Dtef!nescu9 Radu
@arasc6i(escu9 Editura A229 4ucure;ti9 2007.
Aali%a Aircea9 Bocuri 'e ;cena lu.ii. Conflicte9 ne5ocieri9 di'lo.a%ie9
Editura C.C. 4ecJ9 4ucure;ti9 2007.
#0
AcCauleE Aartin9 Rusia9 A.erica ;i R!z"oiul Rece 199?19919 Editura
@oliro.9 Ia;i9 1999.
*ea5u Ro.ulus9 O.*.+ Ada'tarea la cerin%ele lu.ii conte.'orane9
Editura @olitic!9 4ucure;ti9 1983.
&tuecJ9 -illia.9 T6e ,orean -ar and International CistorE 9
@rinceton9@rinceton +ni(ersitE @ress9 1991.
Ti.ofte Claudia &i.ona9 Or5aniza%ii Interna%ionale9 Editura
+ni(ersit!%ii din Oradea9 Oradea9 2010.
A'"!,#$*:
&IAAA9 4runo9 YY *ATO9 t6e +* and t6e +se of $orceK 2e5al As'ectsYY9
'a'er 'resented at @olicE Roundta"les9 +* Association of t6e +&A in
*eH IorJ and -as6in5ton9 Aarc6 19999 a(aila"le at
6tt'KLLe>il.o7ford>ournals.or5LcontentL10L1L1.full.'df
D#,%5*)"* #3!,!a$*:
Resolution 82K Co.'laint of a55ression u'on t6e Re'u"lic of ,oreeaO21 BunP
6tt'KLLdaccess?dds?nE.un.or5LdocLRE&O2+TIO*L)E*L*R0L0#L91LIA)L*R00#91.'df=
O'enEle.ent
Resolution 83K Co.'laint of a55ression u'on t6e Re'u"lic of ,oreea O27 BunP
6tt'KLLdaccess?dds?nE.un.or5LdocLRE&O2+TIO*L)E*L*R0L0#L9#LIA)L*R00#9#.'df=
O'enEle.ent
O'enEle.ent
O'enEle.ent
#1
Resolution 88K Co.'laint of a55ression u'on t6e Re'u"lic of ,oreea O8 *o(P
6tt'KLLdaccess?dds?nE.un.or5LdocLRE&O2+TIO*L)E*L*R0L0#1L01LIA)L*R00#101.'df=
O'enEle.ent
Resolution 90Q Co.'laint of a55ression u'on t6e Re'u"lic of ,oreeaO 31 BanP
6tt'KLLdaccess?dds?nE.un.or5LdocLRE&O2+TIO*L)E*L*R0L072L09LIA)L*R007209.'df=
O'enEle.ent
&ecuritE Council resolution 12O1999P on t6e situation relatin5 ,oso(o
6tt'KLLdaccess?dds?nE.un.or5LdocL+*DOCL)E*L*99L172L89L@D$L*9917289.'df=
O'enEle.ent
&ecuritE Council resolution 1239 O1999P
O'enEle.ent
&ecuritE Council resolution 11#0 O1998P on t6e letters fro. t6e +nited
,in5do.O&L1998L223P and t6e +nited &tates O&L1998L272P
O'enEle.ent
&ecuritE Council resolution 1199 O1998P on t6e situation in ,oso(o
6tt'KLLdaccess?dds?nE.un.or5LdocL+*DOCL)E*L*98L279L9#L@D$L*982799#.'df=
O'enEle.ent
&ecuritE Council resolution 1203O1998P on t6e situation in ,oso(o
O'enEle.ent
Carta O.*.+.6tt'KLLHHH.onuinfo.roLdocu.enteWfunda.entaleLcartaWnatiunilorWuniteL
Tele5ra. fro. Rezu(ae( to &.A. &6te.ento9re'ortin5 a .essa5e fro. ,i. Il?sun5 to
&talin9 1 iulie 1911
S!"*-%'!
International Court of Bustice9 6tt'KLLHHH.ic>?ci>.or5L6o.e'a5eLinde7.'6'=lan5Sen9
EncEclo'edia 4ritannica 6tt'KLLHHH."ritannica.co.L
+nited *ations HHH.un.or5
#2
#3

ONU Si Solutionarea Litigiilor Internationale

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ONU Si Solutionarea Litigiilor Internationale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ISTORIE, RELAII INTERNAIONALE,

O"iecti(ul asu.at al lucr!rii este acela de a ar!ta /n ce .!sur! O.*.+. a a(ut o

1.&.& S#$%4!!$* '#%+* 2* ONU 9) ,a8%$ C#'**!

S-ar putea să vă placă și