UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE ADMINISTRAIE I AFACERI ADMINISTRAIE PUBLICA

Documentaii de amenaja e a te ito iu!ui "i de u #ani$m

Di$ci%!ina& E!emente de u #ani$m

Cu% in$&

%a'

Introducere.......................................................................................3 1.Consideraii generale....................................................................5 2.Documentaii de amenajare a teritoriului.....................................,5 3.Documentaii de urbanism...........................................................,6 4.Certificatul de urbanism................................................................8 5. utori!area e"ecut#rii lucr#rilor de construcii...........................13 6.Iniierea $i finanarea acti%it#ilor.................................................16 &. %i!area, a'robarea $i urm#rirea a'lic#rii documentaiilor de amenajare a teritoriului $i de urbanism.......................................................................1& 8.(ibliografie...................................................................................18

Int oduce e& )ans *elsen, jurist france!, considera teritoriul dre't un s'aiu al 'uterii asimilat# +n societ#ile moderne cu statul. ,eritoriul $i autorit#ile sale sunt su'use unei 'ermanente constr-ngeri . relati% centrali!ate /, 'rinci'iu rele%at $i de 'ostulatul de . centrali!are statal# / a lui 0ac1ues C2e%allier. Indiferent de forma de organi!are, centrali!are3descentrali!are, statul +$i asigur# '-rg2ii de su'ra%eg2ere $i im'licare 'rin desemnarea direct# a administratorilor teritoriali sau, +n %irtutea de'endenei colecti%it#ilor locale fa# de stat, autorit#ile centrale +$i re!er%# dre'tul de a su'ra%eg2ea acti%itatea colecti%it#ilor locale, e"ercit-nd asu'ra acestora un anumit ti' de control. Din aceast# 'ers'ecti%#, statul este res'onsabil cu conturarea cadrului care s# asigure de!%oltarea la ni%el local. 4n construcia administrati%# statal#, colecti%it#ile teritoriale sunt cele care 'ot asigura cu ade%#rat libertatea indi%i!ilor $i, a$a cum a'recia le"is de ,o1ue%ille, 5+n comun# re!id# fora 'o'oarelor libere. Instituiile comunale sunt 'entru libertate ceea ce $colile 'rimare sunt 'entru $tiin#6 ele o 'un la +ndem-na 'o'orului6 ele o fac s# de'rind# gustul %ieii 'a$nice $i o obi$nuiesc s# se deser%easc# de ea7. 8i%elul local de gu%ernare 'oate de%eni astfel 'romotorul de!%olt#rii generale, fiind cel mai a'ro'iat de cet#ean $i de ne%oile lui reale, de!%oltarea 'ornit# de la ba!# constituind o 'osibil# cale de urmat. 9oarte muli %:d +n de!%oltarea local: o mi$care iniiat# de la ba!:, o'un-ndu3se unei de!%olt#ri 'ornit: de la centru, astfel c: este +neleas# fie ca de!%oltarea unui teritoriu local 'ornind de la deci!iile centrale, fie ca o de!%oltare aflat: doar +n sarcina actorilor locali. 4n cel de al doilea ca!, este %orba de o de!%oltare care 'orne$te de la 'osibilit#ile actorilor locali ce trebuie +nt#rite $i 'resu'une identificarea de 'roiecte de de!%oltare 'e ba!a informaiilor e"terioare mediului +n care %or fi a'licate. cestea %or antrena resursele $i %oinele la ni%el local, 'lec-nd de la ne%oile de aici. Dar de!%oltarea iniiata de jos 'resu'une riscul de e"clude o armoni!are de ansamblu $i de a nu crea acel mediu fa%orabil care se a$tea't#. stfel, administraia 'ublic#, +ndeosebi com'onenta local#, constituie elementul central al reformei, fiind ca'abil# s# se transforme +n centrul3motor al de!%olt#rii societ#ii din 'ers'ecti%# economic#, 'olitic#, social# $i cultural#. ;ornind de la ni%elul local c2iar $i relaiile e"terne se 'ot de!%olta +ndeosebi 'rin com'onenta de coo'erare transfrontalier#. ;rin 'rinci'iile 'e care le conine, documentul de referin# cel mai com'let $i cel mai util 'entru a'#rarea $i +nt#rirea autonomiei locale +n #rile euro'ene +l constituie <Carta =uro'ean# a autonomiei locale7. ;rinci'iile sale conturea!# caracteristicile eseniale ale unui sistem de gu%ernare local# democratic#, efecti%#6 ele constituie re'erele majore ale ado't#rii $i ada't#rii legislaiei +n domeniul administraiei 'ublice locale 'entru #rile euro'ene. Conce'tul de local are +n %edere colecti%it#ile teritoriale, inclusi% cele urbane, colecti%it#i care au fost +n centrul ateniei ultimilor ani +n %ederea soluion#rii 'roblemelor com'le"e cu care se confrunt#, +ndeosebi cele din marile aglomer#ri urbane. 3

< >umea +n care tr#im a de%enit o lume urban# 7, as'ect do%edit de fa'tul c# mai mult de jum#tate din 'o'ulaia globului locuie$te +n mediul urban, o mare 'arte +n aglomer#ri de 'este !ece milioane de locuitori. 4n acest conte"t, colecti%it#ile urbane se confrunt# cu necesitatea de sc2imbare 'entru ada'tarea la e"igenele +n conte"tul economic care e%oluea!# ra'id, mai ales +n termenii com'etiti%it#ii +n ra'ort cu alte ora$e mari din acela$i stat, sau +n conte"t internaional. De aceea, administraiile statale $i, +n 'rimul r-nd cele locale, trebuie s# coo'ere!e +ntre ele, 'recum $i cu com'onentele societ#ii ci%ile 'entru ca, in-nd seama de as'ectele legale, funcionale, instituionale $i inter3relaionale, s# re!ol%e 'roblemele majore de e"isten# din marile ora$e, +n condiiile unei de!%olt#ri durabile, deci cu r#s'undere fa# de generaiile 're!ente, dar mai ales fa# de %iitoarele generaii. In 're!ent tot mai multe ora$e se e%idenia!# 'e 'lan internaional a%-nd deosebite funcii, astfel 'erce't-nd o anume caracteristica cum e internaionali!area. !i, un ora$ internaional modern are o 'o!iie geografic# desc2is# c#tre lume $i este desc2is factorilor de 'roducie de 'ro%enien# str#in# ?in%estiii str#ine, for# de munc# str#in#@ $i flu"ului comercial de m#rfuri $i ser%icii. De asemenea, este desc2is unor instituii str#ine $i internaionale, dar $i celor naionale, regionale, este conenctat la reele de comunicaii internaionale $i are un sector de ser%icii de!%oltat s'rijinind ser%iciile s'eciali!ate +n relaii internaionale.

Documentaii de amenaja e a te ito iu!ui "i de u #ani$m

()Con$ide aii 'ene a!e ,eritoriul Aom-niei constituie s'aiul necesar 'rocesului de de!%oltare durabil# $i este 'arte a a%uiei naionale de care beneficia!# toi cet#enii #rii. Bestionarea s'aial# a teritoriului #rii constituie o acti%itate obligatorie, continu# $i de 'ers'ecti%#, desf#$urat# +n interesul colecti%it#ilor care +l folosesc, +n concordan# cu %alorile $i as'iraiile societ#ii $i cu cerinele integr#rii +n s'aiul euro'ean. Bestionarea s'aial# a teritoriului asigur# indi%i!ilor $i colecti%it#ilor dre'tul de folosire ec2itabil# $i res'onsabilitatea 'entru o utili!are eficient# a teritoriului. Bestionarea se reali!ea!# 'rin intermediul amenaj#rii teritoriului $i al urbanismului, care constituie ansambluri de acti%it#i com'le"e de interes general ce contribuie la de!%oltarea s'aial# ec2ilibrat#, la 'rotecia 'atrimoniului natural $i construit, 'recum $i la +mbun#t#irea condiiilor de %ia# +n localit#ile urbane $i rurale. De!%oltarea a de%enit un obiecti% al fiec#rei societ#i du'# cel de al doilea r#!boi mondial. ;ro%enit dintr3o conce'ie 'ur economic# ce %i!a cre$terea 'roduciei 'rin industriali!are, termenul este definit a!i ca un 'roces ce conduce la cre$terea bun#st#rii. cti%itatea economic# $i bun#starea material# sunt im'ortante, dar de!%oltarea nu se re!um# la cre$terea 'rodusului naional brut. =ducaia, s#n#tatea, cultura, mediul sunt la fel de im'ortante.

;rin documentaii de amenajare a teritoriului $i de urbanism se +nelegeC 'lanurile de amenajare a teritoriului, 'lanurile de urbanism, Aegulamentul general de urbanism, regulamentele locale de urbanism. Documentaiile de amenajare a teritoriului cu'rind 'ro'uneri cu caracter director, iar documentaiile de urbanism cu'rind reglement#ri o'eraionale. ;ro'unerile cu caracter director stabilesc strategiile $i direciile 'rinci'ale de e%oluie a unui teritoriu la di%erse ni%eluri de com'le"itate. =le sunt detaliate 'rin reglement#ri s'ecifice +n limitele teritoriilor administrati%e ale ora$elor $i comunelor. ;re%ederile cu caracter director cu'rinse +n documentaiile de amenajare a teritoriului a'robate sunt obligatorii 'entru toate autorit#ile administraiei 'ublice, iar cele cu caracter de reglementare, 'entru toate 'ersoanele fi!ice $i juridice. *)Documentaii de amenaja e a te ito iu!ui Documentaiile de amenajare a teritoriului sunt urm#toareleC

a@ b@ c@

;lanul de amenajare a teritoriului naional6 ;lanul de amenajare a teritoriului !onal6 ;lanul de amenajare a teritoriului judeean. P!anu! de amenaja e a te ito iu!ui naiona! are caracter director $i re're!int# sinte!a 'rogramelor strategice sectoriale 'e termen mediu $i lung 'entru +ntregul teritoriu al #rii. ;lanul de amenajare a teritoriului naional este com'us din seciuni s'eciali!ate. ;re%ederile ;lanului de amenajare a teritoriului naional $i ale seciunilor sale de%in obligatorii 'entru celelalte 'lanuri de amenajare a teritoriului care le detalia!#. Deciunile ;lanului de amenajare a teritoriului naional suntC C#i de comunicaie, 'e, Eone 'rotejate, Aeeaua de localit#i, Eone de risc natural, ,urismul, De!%oltarea rural#. P!anu! de amenaja e a te ito iu!ui judeean are caracter director $i re're!int# e"'resia s'aial# a 'rogramului de de!%oltare socioeconomic# a judeului. ;lanul de amenajare a teritoriului judeean se corelea!# cu ;lanul de amenajare a teritoriului naional, cu ;lanul de amenajare a teritoriului !onal, cu 'rogramele gu%ernamentale sectoriale, 'recum $i cu alte 'rograme de de!%oltare. ;re%ederile ;lanului de amenajare a teritoriului judeean de%in obligatorii 'entru celelalte 'lanuri de amenajare a teritoriului $i de urbanism care le detalia!#. 9iecare jude trebuie s# dein# ;lanul de amenajare a teritoriului judeean $i s# +l reactuali!e!e 'eriodic, la 531F ani, +n funcie de 'oliticile $i de 'rogramele de de!%oltare ale judeului. P!anu! de amenaja e a te ito iu!ui +ona! are rol director $i se reali!ea!# +n %ederea soluion#rii unor 'robleme s'ecifice ale unor teritorii. ceste teritorii 'ot fiC a@ intercomunale sau interor#$ene$ti, com'use din unit#i administrati%3teritoriale de ba!#, comune $i ora$e6 b@ interjudeene, +nglob-nd '#ri din judee sau judee +ntregi6 c@ regionale, com'use din mai multe judee.

,)Documentaii de u #ani$m Documentaiile de urbanism se refer# la localit#ile urbane $i rurale $i reglementea!# utili!area terenurilor $i condiiile de ocu'are a acestora cu construcii. Documentaiile de urbanism trans'un la ni%elul localit#ilor urbane $i rurale 'ro'unerile cu'rinse +n 'lanurile de amenajare a teritoriului naional, !onal $i judeean. Documentaiile de urbanism au caracter de reglementare s'ecific# $i stabilesc reguli ce se a'lic# direct asu'ra localit#ilor $i '#rilor din acestea '-n# la ni%elul 'arcelelor cadastrale, constituind elemente de fundamentare obligatorii 'entru eliberarea certificatelor de urbanism. Documentaiile de urbanism sunt urm#toareleC a@ ;lanul urbanistic general $i regulamentul local aferent acestuia6 b@ ;lanul urbanistic !onal $i regulamentul local aferent acestuia6 6

c@

;lanul urbanistic de detaliu. P!anu! u #ani$tic 'ene a! are caracter director $i de reglementare o'eraional#. 9iecare localitate trebuie s# +ntocmeasc# ;lanul urbanistic general, s# +l actuali!e!e la 531F ani $i s# +l a'robe, acesta constituind ba!a legal# 'entru reali!area 'rogramelor $i aciunilor de de!%oltare. ;lanul urbanistic general cu'rinde reglement#ri 'e termen scurt, la ni%elul +ntregii unit#i administrati%3teritoriale de ba!#, cu 'ri%ire laC a@ stabilirea $i delimitarea teritoriului intra%ilan +n relaie cu teritoriul administrati% al localit#ii6 b@ stabilirea modului de utili!are a terenurilor din intra%ilan6 c@ !onificarea funcional# +n corelaie cu organi!area reelei de circulaie6 d@ delimitarea !onelor afectate de ser%itui 'ublice6 e@ moderni!area $i de!%oltarea infrastructurii te2nico3edilitare6 f@ stabilirea !onelor 'rotejate $i de 'rotecie a monumentelor istorice6 g@ formele de 'ro'rietate $i circulaia juridic# a terenurilor6 2@ 'reci!area condiiilor de am'lasare $i conformare a %olumelor construite, amenajate $i 'lantate. ;lanul urbanistic general cu'rinde 're%ederi 'e termen mediu $i lung cu 'ri%ire laC a@ e%oluia +n 'ers'ecti%# a localit#ii6 b@ direciile de de!%oltare funcional# +n teritoriu6 c@ traseele coridoarelor de circulaie $i de ec2i'are 're%#!ute +n 'lanurile de amenajare a teritoriului naional, !onal $i judeean. P!anu! u #ani$tic +ona! are caracter de reglementare s'ecific# detaliat# $i asigur# corelarea de!%olt#rii urbanistice com'le"e cu 're%ederile ;lanului urbanistic general a unei !one delimitate din teritoriul localit#ii. ;lanul urbanistic !onal cu'rinde reglement#ri asu'ra !onei referitoare laC a@ organi!area reelei stradale6 b@ organi!area ar2itectural3urbanistic# +n funcie de caracteristicile structurii urbane6 c@ modul de utili!are a terenurilor6 d@ de!%oltarea infrastructurii edilitare6 e@ statutul juridic $i circulaia terenurilor6 f@ 'rotejarea monumentelor istorice $i ser%itui +n !onele de 'rotecie ale acestora. =laborarea ;lanului urbanistic !onal este obligatorie +n ca!ulC a@ !onelor centrale ale localit#ilor6 b@ !onelor 'rotejate $i de 'rotecie a monumentelor, a com'le"elor de odi2n# $i agrement, a 'arcurilor industriale, a 'arcel#rilor6 c@ altor !one stabilite de autorit#ile 'ublice locale din localit#i. Dtabilirea !onelor 'entru care se +ntocmesc 'lanuri urbanistice !onale obligatorii se face de regul# +n ;lanul urbanistic general. P!anu! u #ani$tic de deta!iu are e"clusi% caracter de reglementare s'ecific#, 'rin care se asigur# condiiile de am'lasare, dimensionare, conformare $i ser%ire edilitar# a unuia sau mai multor obiecti%e 'e una sau mai multe 'arcele adiacente, 'e unul sau mai multe am'lasamente, +n corelare cu %ecin#t#ile imediate. ;lanul urbanistic de detaliu cu'rinde reglement#ri cu 'ri%ire laC a@ asigurarea accesibilit#ii $i racordarea la reelele edilitare6 &

b@ 'ermisi%it#i $i constr-ngeri urbanistice 'ri%ind %olumele construite $i amenaj#rile6 c@ relaiile funcionale $i estetice cu %ecin#tatea6 d@ com'atibilitatea funciunilor $i conformarea construciilor, amenaj#rilor $i 'lantaiilor6 e@ regimul juridic $i circulaia terenurilor $i construciilor. ;lanul urbanistic de detaliu se elaborea!# numai 'entru reglementarea am#nunit# a 're%ederilor stabilite 'rin ;lanul urbanistic general, ;lanul urbanistic !onal sau 'entru stabilirea condiiilor de construire. Re'u!amentu! 'ene a! de u #ani$m re're!int# sistemul de norme te2nice, juridice $i economice care st# la ba!a elabor#rii 'lanurilor de urbanism, 'recum $i a regulamentelor locale de urbanism. Re'u!amentu! !oca! de u #ani$m 'entru +ntreaga unitate administrati%3teritorial#, aferent ;lanului urbanistic general, sau 'entru o 'arte a acesteia, aferent ;lanului urbanistic !onal, cu'rinde $i detalia!# 're%ederile ;lanului urbanistic general $i ale ;lanului urbanistic !onal referitoare la modul concret de utili!are a terenurilor, 'recum $i de am'lasare, dimensionare $i reali!are a %olumelor construite, amenaj#rilor $i 'lantaiilor. -)Ce ti.icatu! de u #ani$m Aeali!area regulilor de urbanism re're!int# un 'roces com'le", care 'resu'une 'arcurgerea mai multor eta'e, cu obiecti%e $i finalit#i s'ecifice, de la elaborarea $i consacrarea lor +n documentaiile de urbanism, la stabilirea consecinelor de ordin te2nic $i '-n# la afectarea definiti%# a s'aiului conform 'rescri'iilor acestora . 4n acest sens inter%in o serie de instrumente juridice3administrati%e de control 'realabil al res'ect#rii cerinelor de urbanism 'recumC acte le 'remerg#toare, certificatul de urbanism $i autori!aia de construire. utori!aiile administrati%e ?+n sens larg@C certificatul de urbanism $i autori!aia de construire, la care se adaug# o serie de a%i!e obligatorii, constituie 'rima sanciune administrati%# a regulilor de urbanism, 'e aceast# cale terenurile %i!ate, transform-ndu3se +ntr3un element de construcie e"'loatabil oficial. =le dau e"'resie o'eraional# 'rinci'iului general conform c#ruia orice ocu'are a solului care 'resu'une a'licarea unei reguli de urbanism trebuie s# fie su'us# autori!#rii. ;rocedura de autori!are administrati%3urbanistic# 'resu'une mai multe fa!e succesi%e, finali!ate 'rin elaborarea $i emiterea unor acte administrati%e cu finalit#i $i funcii 'ro'riiC certificatul de urbanism $i autori!aia de construire. ;articularit#ile acestora de acte administrati%e de urbanism +$i 'un am'renta asu'ra statutului lor juridic general, +n 'ri%ina stabilirii genului 'ro"im $i sublinierii diferenelor s'ecifice. %-nd dre't funcie 'rinci'al# informarea celor interesai asu'ra ser%ituilor de urbanism a'licabile unui teren determinat $i susce'tibile s# afecte!e dre'tul de a construi, certificatul de urbanism 're!int# o figur# juridic# 'ro'rie. Din 'unct de %edere istoric, el s3a n#scut din 'ractica conform c#reia cu oca!ia %-n!#rilor imobiliare se solicita administraiei s# comunice natura $i coninutul ser%ituilor de urbanism a'licabile imobilului care forma obiectul tran!aciei. >a +nce'ut, acest r#s'uns s3a concreti!at +ntr3o sim'l# not# informati%#, dar care, tre'tat, $i3a consolidat statutul juridic, mai ales +n 'ri%ina rolului $i consecinelor 'roduse, ajung-ndu3se +ntr3un final la certificatul de urbanism de ast#!i, care +nde'line$te, +n 8

'rinci'al, funcia de informare a administratorilor, sub forma unui act creator de dre'turi +n beneficiul lor, dar $i 'e cea de mijloc, aceea de control de c#tre administraie a utili!#rii terenurilor, +n anumite limite $i conform anumitor sco'uri. >egislaia rom-neasc# a 'reluat $i a ado'tat +n mod s'ecific aceast# 'rocedur# administrati%#3 certificatul de urbanism. De.iniia ce ti.icatu!ui de u #ani$m) Natu a ju idic/ a ace$tuia. Certificatul de urbanism este actul care se emite de c#tre 're$edinii consiliilor judeene, 'rimarul munici'iului (ucure$ti sau 'rimari, du'# ca!, la cererea 'ersoanelor fi!ice sau juridice, +n %ederea obinerii ulterioare a autori!aiei de e"ecutare a lucr#rilor de construcii $i a instalaiilor aferente acestora, 'recum $i +n %ederea desfiin#rii construciilor. Deci, 'rin certificatul de urbanism, +n conformitate cu 're%ederile 'lanurilor urbanistice $i ale 'lanurilor de amenajare a teritoriului, a%i!ate $i a'robate 'otri%it legii, se fac cunoscute solicitantului elementele 'ri%ind regimul juridic, economic $i te2nic al terenurilor $i construciilor e"istente la data solicit#rii $i se stabilesc cerinele urbanistice care urmea!# s# fie +nde'linite +n funcie de s'ecificul am'lasamentului, 'recum $i lista cu'rin!-nd a%i!ele $i acordurile legale, necesare +n %ederea autori!#rii. Certificatul de urbanism se obine anterior formul#rii cererii 'entru autori!aia de construire $i nu ine loc de aceasta, dar +m'reun# constituie autori!aiile de urbanism. cesta trebuie s# +nsoeasc# +n mod obligatoriu cererea de eliberare a autori!aiei de construire. ;e aceast# cale, administraia 'ublic# local# asigur# controlul res'ect#rii documentaiilor de urbanism $i amenajare a teritoriului +n temeiul $i cu res'ectarea c#rora se eliberea!# autori!aia de construire. $adar, conform reglement#rilor actuale, certificatul de urbanism re're!int#, deo'otri%#, o 'rocedur# de informare indi%idual# a celor interesai asu'ra regulilor de urbanism ?din 'ers'ecti%a regimului juridic, economic $i te2nic@ a'licabile unui teren determinat $i o 'rocedur# de control 'realabil de c#tre administraie a res'ect#rii 5documentaiilor de urbanism $i amenajare a teritoriului7. 4n 'ri%ina naturii sale juridice, +n literatura de s'ecialitate, a fost emis# o'inia c# 5certificatul de urbanism este o form# 'realabil# $i nu un act administrati% de sine st#t#tor ?o o'eraiune administrati%#@ +ntruc-t art.5 din >egea nr.5FG1HH1 're%ede c# cererea de eliberare a autori!aiei de construire %a fi +nsoit# de certificatul de urbanism, emis de organele com'etente. stfel, act administrati% ar fi numai autori!aia de construire, deoarece numai aceasta ar crea o situaie juridic# nou#, adic# dre'tul de a construi. ,otu$i, majoritatea doctrinei juridice consider# certificatul de urbanism ca fiind un act administrati% s'ecial, a'arin-nd dre'tului urbanismului, de aici decurg-nd o serie de 'articularit#i +n 'ri%ina funciilor $i efectelor sale juridice. $adar, acestuia +i sunt a'licabile regulile generale ale regimului juridic al actelor administrati%e, la care se adaug# cele 'articulare generate de regimul s'ecific al dre'tului urbanismului. Din 'ers'ecti%a efectelor 'roduse, certificatul de urbanism a'are ca un angajament administrati%. =liberarea sa, dac# a fost solicitat# +n mod legal, constituie o obligaie 'entru autorit#ile administrati%e com'etente, fa# de care nu se 'ot sustrage f#r# riscul angaj#rii r#s'underii. ,otodat#, +n ca!ul +n care informaiile $i datele oferite 'rin certificat sunt 'o!iti%e, +n sensul c# 'ermit $i fac 'osibil# efectuarea o'eraiunilor de construcie 'reconi!ate H

cu res'ectarea e"igenelor regulilor de urbanism, administraia nu 'oate refu!a emiterea autori!aiei de construire. 4n consecin#, dac# cererea de eliberare a autori!aiei de construire, care trebuie s# fie +nsoit# de certificatul de urbanism, se face +n termenul de %alabilitate al acestuia din urm#, este admis# de autoritatea com'etent#, angajamentul administrati% de%enind definiti% $i ire%ocabil, fiind +ns# %orba de un angajament cu o durat# determinat# $i cu o sfer# de a'licabilitate limitat#, +n ca! de modificare a regulilor de urbanism. De 'oate a'recia c#, sub ra'ortul naturii juridice, certificatul de urbanism re're!int# un act s'ecific de dre't al urbanismului, a'arin-nd familiei mai largi a categoriei actelor administrati%e, dar 're!ent-nd o serie de 'articularit#i semnificati%e +n ra'ort cu acestea, care decurg din s'ecificul regulilor de urbanism $i a cel al modului de reali!are a 'rescri'iilor lor. Duntem +n 're!ena unui act sau a unui certificat administrati% indi%idual, creator de dre'turi, $i nu a unei sim'le o'eraiuni te2nico3administrati%e, 'ut-nd s# fac# obiectul controlului jurisdicional de legalitate. Coninutu! ce ti.icatu!ui de u #ani$m ;otri%it legii, certificatul de urbanism cu'rinde elemente 'ri%ind regimul juridic, economic $i te2nic al construciilor $i terenurilor, constituind o deci!ie care trebuie s# fie +nsoit# de un anumit set de informaii 'ertinente, care se refer# laC Aegimul juridic al imobilului, cu referire laC situarea terenului +n intra%ilan sau +n afara acestuia6 dre'tul de 'ro'rietate asu'ra imobilului $i ser%ituile care gre%ea!# asu'ra acestuia6 e"tras din documentaiile de urbanism $i amenajare a teritoriului sau din reglement#rile a'robate care instituie un regim s'ecial asu'ra imobilului ?!one 'rotejate, interdicii tem'orare sau definiti%e de construire, !one de interes 'ublic@6 Aegimul economic al imobilelor, cu referire laC folosina actual#6 destinaia stabilit# 'rin regulile de urbanism6 reglement#rile fiscale s'ecifice localit#ii sau !onei res'ecti%e6 Aegimul te2nic al imobilelor, cu referire laC 'rocentul de ocu'are al teritoriului ?;I,@6 coeficientul de utili!are al terenului ?CJ,@6 dimensiunea $i su'rafeele minime sau ma"ime ale 'arcelelor6 ec2i'area cu utilit#i ?a'#, canali!are, energie electric#, energie termic#@6 alinierea terenurilor $i construciilor fa# de str#!ile adiacente terenului $i distanele construciilor fa# de 'ro'riet#ile %ecine6 +n#limea construciilor $i caracteristicile %olumetrice ale acestora6 sistemul constructi% $i 'rinci'alele materiale de construcie 'ermise6 +nf#i$area construciei K e"'resi%itatea ar2itectural#, ec2ilibrul com'o!iional, finisajele6

1F

modul de reali!are al construciilor6 lucr#rile cone"e de interes 'ublic necesare funcion#rii obiecti%ului. ;rocentul de ocu'are al terenului ?;I,@ indic# ni%elul de urbanitate, confortul urban, diferenele e%entuale de +nsorire sau de umbrire. 4n funcie de dis'o!iiile de urbanism $i limit#rile administrati%e aduse dre'tului de 'ro'rietate, 'recum $i de situarea ec2i'amentelor 'ublice e"istente ori 'reconi!ate, certificatul de urbanism indic# fa'tul dac# terenul res'ecti% este construibil +n general ori dac# este 'osibil de reali!at o o'eraiune determinat#. ;rin informaiile oferite, r#s'unsul oferit de certificat 'oate fi 'o!iti% sau negati%. dministraia 'ublic# nu 'oate decide dec-t +n funcie de aceste date, care nu 'ot fi contestate sau ignorate.

3 3 3

E!i#e a ea ce ti.icatu!ui de u #ani$m Ca o'eraiune te2nico3administrati%# com'le"#, aceasta 'resu'une, +n mod succesi%, cererea, instrumentarea acesteia $i eliberarea certificatul de urbanism. Condiiile generale de solicitare se refer# la fa'tul c#C orice cerere de eliberare a unui certificat de urbanism este su'us# unei ta"e legale6 +n cerere trebuie 'reci!ate elementele de identificare a imobilului fa# de care se urm#re$te cunoa$terea regimului de ser%itui6 +nde'linirea unei serii de alte formalit#i administrati%e. stfel, solicitantul, 'ersoan# fi!ic# sau juridic#, de'une o cerere ti'i!at# la organul com'etent, +nsoit# de do%ada ac2it#rii ta"ei. Aeferitor la solicitant, 'oate a%ea aceast# calitate orice 'ersoan# ce justific# un interes $i +n 'rinci'al 'ro'rietarul terenului, concesionarul ori orice alt titular al unui dre't real ce3i confer# dre'tul de a construi1. Irganul com'etent s# elibere!e certificatul de urbanism este delegaia 'ermanent# sau 'rim#ria, iar +n 'ri%ina instrumentali!#rii sale, certificatul se +ntocme$te 'e ba!a documentaiilor de urbanism $i amenajare a teritoriului, a'robate du'# cum urmea!#C 'entru terenuri am'lasate +n localit#i, 'e ba!a 'lanurilor de amenajare a teritoriului munici'iului, ora$ului sau a comunei, du'# ca!, a'robate $i a regulamentelor aferente acestora6 'entru terenuri am'lasate +n afara localit#ilor, 'e ba!a 'lanurilor de amenajare a teritoriului munici'iului, ora$ului sau a comunei, du'# ca!, a'robate $i a regulamentelor aferente acestora6 4n li'sa documentaiilor de urbanism, certificatul se +ntocme$te 'e ba!a datelor ce re!ult# din documentele e"istente sau +n curs de elaborare ori 'e ba!a 'racticii urbanistice. 4n acest ca!, a%i!ul se su'une a'rob#rii Consiliului local, care garantea!# 'reluarea informaiei +n documentaiile de urbanism, 'e 'erioada de %alabilitate a certificatului. R/$%unde ea %ent u ne e$%ecta ea e'imu!ui ju idic a! auto i+aii!o de u #ani$m
1

Aeglement#rile +n %igoare 'reci!ee!# c# numai 'entru imobilele situate 'e terenuri cu destinaie s'ecial# nu se eliberea!# certificate dec-t solicitanilor care 're!int# do%ada titlurilor de 'ro'rietate asu'ra acestor imobile 6

11

utori!aiile de urbanism re're!int# 'rima sanciune juridico3administrati%# a regulilor de urbanism, 'e aceast# cale, terenurile %i!ate transform-ndu3se +ntr3un element de construcie e"'loatat oficial. =le dau e"'resie concret# 'rinci'iului general, conform c#ruia orice ocu'are a solului care 'resu'une a'licarea unei reguli de urbanism trebuie su'us# autori!#rii. Aes'ectarea 'rescri'iilor acestor 'rinci'ii se asigur# 'rintr3o serie de instrumente juridico3administrati%e de control, 'recum autori!area administrati%# 'realabil# $i r#s'underea contra%enional#, 'enal#, ci%il# $i cea s'ecific# de dre't al urbanismului 'entru neres'ectarea ser%ituilor de urbanism $i a regimului s'ecial al acestor autori!aii. ="ercitarea dre'tului de a construi $i actele administrati%e aferente generea!# un am'lu contencios, deoarece %i!ea!# multi'le $i numeroase interese 'ublice sau 'ri%ate. 4nc#lcarea reglement#rilor legale +n materie angajea!# un contencios +n anulare ?res'ecti% contenciosul administrati%@ $i un contencios de r#s'undereC contra%enional#, 'enal# sau ci%il#, la care se adaug# sanciuni s'ecifice dre'tului urbanismului. 4n conce'ia $i 'ractica tradiionale, instanele de contencios administrati% nu 'ot dec-t s# anule!e autori!aia de construire sau certificatul de urbanism $i e%entual s# sancione!e organul administrati% cul'abil. Dim'otri%#, s'ectrul de sancionare al neres'ect#rii reglement#rilor legale de urbanism aflat la +ndem-na justiiei este mai larg, merg-nd de la sanciuni contra%enionale '-n# la acordarea de des'#gubiri ci%ile $i a'licare de 'ede'se 'enale. D3au 're%#!ut astfel sanciuni s'ecifice dre'tului urbanismului, referitoare la fa'tele care 're!int# o anumit# gra%itate $i s'ecificitate ?res'ecti% e"ecutarea de lucr#ri f#r# autori!aie sau cu +nc#lcarea acesteia@C o'rirea lucr#rilor, dis'unerea m#surilor 'entru +ncadrarea lucr#rilor +n 're%ederile autori!aiei sau c2iar desfiinarea lucr#rilor e"ecutate f#r# autori!aie, +ntr3un termen stabilit +n 'rocesul %erbal de constatare a contra%eniei. Dco'ul e"clusi% de natur# urbanistic#, oricum determinant al acestor m#suri3sanciuni re!ult# $i din 'osibilitatea oferit# de lege contra%enientului de a solicita +ntr3un termen stabilit +n 'rocesul %erbal de constatare a contra%eniei o nou# autori!aie, +n ca!ul +n care organele s'eciali!ate a'recia!# c# lucr#rile e"ecutate +nde'linesc condiiile cerute de lege 'entru obinerea unei autori!aii. Aegimul autori!aiilor de urbanism generea!# un contencios com'le", administrati%, ci%il $i 'enal, care 'oart# deo'otri%# am'renta instituiilor clasice juridice res'ecti%e, dar $i un 'uternic im'rimat de 'articularit#ile domeniului su'us reglement#rii, 'ut-ndu3se astfel %orbi c2iar de conturarea unor sanciuni s'ecifice de dre't al urbanismului, fa# de care administrati%ul re're!int# dre'tul comun, iar urbanismul diferena s'ecific#. E.ecte!e ce ti.icatu!ui de u #ani$m Dac# datele cu'rinse +n certificat sunt fa%orabile reali!#rii 'roiectului de construcie 'reconi!at, el are %aloarea unui %eritabil 5acord 'realabil7 +ntruc-t autoritatea administrati%# nu le %a 'utea ignora $i dac# sunt +nde'linite $i celelalte cerine legale, eliberarea autori!aiei de construire nu 'oate fi refu!at#. Dim'otri%#, r#s'unsul negati% oferit sub ra'ortul informaiilor referitoare la regulile de urbanism conduce cu siguran# la res'ingerea cererii de eliberare a autori!aiei de construire.

12

Jn alt efect im'ortant al certificatului de urbanism este cel de conser%are, 'e durata %alidit#ii sale, a regulilor de urbanism 'reci!ate, orice modificare a acestora +n 'erioada res'ecti%#, ne'ut-nd fi im'us# +n mod %alabil titularului.

Discuii referitoare la nstrinarea imobilelor n lipsa certificatului de urbanism mbiguitatea reglement#rilor din domeniul urbanismului, ridic# 'roblema dac# este necesar# obinerea certificatului de urbanism +n ca!ul %-n!#rii sau cum'#r#rii imobilelor, 'entru o'eraiuni notariale 'ri%ind circulaia imobiliar#, menionate de art.5 alin.6 din >egea nr. 5FG1HH1, 'recum $i la +nstr#inarea unui teren destinat construciilor. Din +ntreaga economie a >egii nr.5FG1HH1, cu modific#rile $i com'let#rile ulterioare, re!ult#, indubitabil, c# certificatul de urbanism +$i justific# 'e de'lin utilitatea +n ca!urile +n care 'ro'rietarul unui teren dore$te s# e"ecute lucr#ri de construire sau desfiinare a acestora, cei interesai 'ut-nd obine a%i!ele de la organele de s'ecialitate. Inutilitatea obinerii certificatului de urbanism +n ca!ul 5%-n!#rii sau cum'#r#rii de imobile7, ori la 5+nstr#inarea unui teren destinat construciilor7 este e%ident#, deoarece, cum'#r#torul este 'osibil, s# nu doreasc# edificarea unei construcii 'e terenul cum'#rat sau s# o edifice mult mai t-r!iu, du'# e"'irarea %alabilit#ii certificatului de urbanism, ceea ce duce la emiterea unui nou certificat de urbanism. ;entru acelea$i moti%e, certificatul de urbanism nu3$i justific# necesitatea 'ractic# nici c-nd o'eraiunile juridice au ca obiect de!membrarea 'rin loti!are sau +m'#real#, ali'iri sau de!li'iri de 'arcele ori constituirea unei ser%itui de trecere. =ste de obser%at c# 'entru eliberarea certificatului de urbanism se 'erce' anumite ta"e, care se justific# doar +n ca!urile +n care 'ro'rietarul terenului dore$te s# obin# ulterior $i o autori!aie de construire sau de desfiinare a unei construcii, iar nu $i +n ca!urile 5%-n!#rii sau cum'#r#rii de imobile7 ori 5'entru +nstr#inarea unui teren destinat construciilor7. 0) Auto i+a ea e1ecut/ ii !uc / i!o de con$t ucii ="ecutarea lucr#rilor de construcii este 'ermis# numai 'e ba!a unei autori!aii de construire sau de desfiinare. Auto i+aia de con$t ui e sau de desfiinare se emite la solicitarea dein#torului titlului de 'ro'rietate asu'ra unui imobil 3 teren $iGsau construcii 3 ori a altui act care confer# dre'tul de construire sau de desfiinare, +n condiiile 're!entei legi. Construciile ci%ile, industriale, inclusi% cele 'entru susinerea instalaiilor $i utilajelor te2nologice, agricole sau de orice alt# natur# se 'ot reali!a numai cu res'ectarea autori!aiei de construire. Auto i+aia de con$t ui e con$tituie actu! de auto itate a! admini$t aiei %u#!ice !oca!e %e #a+a c/ uia $e a$i'u / a%!ica ea m/$u i!o % e2/+ute de !e'e3 e.e itoa e !a am%!a$a ea3 % oiecta ea3 e1ecuta ea "i .unciona ea con$t ucii!o ) utori!aia de construire se emite +n temeiul $i cu res'ectarea 're%ederilor documentaiilor de urbanism, a%i!ate $i a'robate 'otri%it legii. De 'ot emite autori!aii de construire $i f#r# documentaii de amenajare a teritoriului $i de urbanism a'robate, 'entruC

13

a@ lucr#ri de modificare, de re'arare, de 'rotejare, de restaurare $i de conser%are a cl#dirilor de orice fel, cu condiia meninerii aceleia$i funciuni, a su'rafeei construite la sol $i a %olumetriei acestora6 b@ lucr#ri de re'arare 'ri%ind c#i de comunicaie, dot#ri te2nico3edilitare $i altele asemenea, f#r# modificarea traseului $i, du'# ca!, a funcionalit#ii acestora6 c@ lucr#ri de re'arare 'ri%ind +m'rejurimi, mobilier urban, amenaj#ri de s'aii %er!i, 'arcuri $i gr#dini 'ublice, 'iee 'ietonale $i celelalte lucr#ri de amenajare a s'aiilor 'ublice6 d@ lucr#ri de cercetare $i de 'ros'ectare a terenurilor foraje $i e"ca%#ri 3, necesare +n %ederea efectu#rii studiilor geote2nice, e"'loat#rilor de cariere, balastierelor, sondelor de ga!e $i 'etrol, 'recum $i altor e"'loat#ri6 e@ organi!area de tabere de corturi. Autorizaia de construire se elibereaz pentruC a@ lucr#ri de construire, reconstruire, consolidare, modificare, e"tindere, sc2imbare de destinaie sau de re'arare a construciilor de orice fel, 'recum $i a instalaiilor aferente acestora, cu unele e"ce'ii6 b@ lucr#ri de construire, reconstruire, e"tindere, re'arare, consolidare, 'rotejare, restaurare, conser%are, 'recum $i orice alte lucr#ri, indiferent de %aloarea lor, care urmea!# s# fie efectuate la construcii re're!ent-nd monumente istorice, inclusi% la cele din !onele lor de 'rotecie, stabilite 'otri%it legii6 c@ lucr#ri de construire, reconstruire, modificare, e"tindere, re'arare, moderni!are $i reabilitare 'ri%ind c#i de comunicaie, inclusi% lucr#ri de art#, reele $i dot#ri te2nicoedilitare, lucr#ri 2idrote2nice, amenaj#ri de albii, lucr#ri de +mbun#t#iri funciare, lucr#ri de instalaii de infrastructur#, noi ca'acit#i de 'roducere, trans'ort, distribuie a energiei electrice $iGsau termice, 'recum $i de reabilitare $i rete2nologi!are a celor e"istente6 d@ +m'rejmuiri $i mobilier urban, amenaj#ri de s'aii %er!i, 'arcuri, 'iee $i alte lucr#ri de amenajare a s'aiilor 'ublice6 e@ lucr#ri de foraje $i e"ca%#ri necesare +n %ederea efectu#rii studiilor geote2nice, 'ros'eciunilor geologice, e"'loat#rilor de cariere, balastiere, sonde de ga!e $i 'etrol, 'recum $i alte e"'loat#ri de su'rafa# sau subterane6 f@ lucr#ri, amenaj#ri $i construcii cu caracter 'ro%i!oriu necesare +n %ederea organi!#rii e"ecuiei lucr#rilor de ba!#, dac# nu au fost autori!ate o dat# cu acestea6 g@ organi!area de tabere de corturi, c#sue sau de rulote6 2@ lucr#ri de construcii cu caracter 'ro%i!oriuC c2io$curi, tonete, cabine, s'aii de e"'unere situate 'e c#ile $i s'aiile 'ublice, cor'uri $i 'anouri de afi$aj, firme $i reclame, 'recum $i ane"ele gos'od#re$ti ale e"'loataiilor agricole situate +n e"tra%ilan6 i@ cimitire 3 noi $i e"tinderi. utori!aiile de construire se emit de 're$edinii consiliilor judeene, de 'rimarul general al munici'iului (ucure$ti sau de 'rimari, du'# cum urmea!#C a@ de 're$edinii consiliilor judeene, cu a%i!ul 'rimarilor, 'entruC 1. in%estiiile care se a'rob# de Bu%ern6 2. in%estiiile care se reali!ea!# +n e"tra%ilanul comunelor, inclusi% ane"ele gos'od#re$ti ale e"'loataiilor agricole mai mari de 5F m26 3. in%estiiile care se am'lasea!# 'e terenuri care de'#$esc limita unei unit#i administrati%3teritoriale6 14

4.

lucr#ri la construcii re're!ent-nd monumente istorice, inclusi% la cele din !onele lor de 'rotecie, aflate +n teritoriul administrati% al judeului, cu a%i!ul 'realabil al Linisterului Culturii $i Cultelor6 b@ de 'rimarii munici'iilor sau ora$elor, 'entru construciile $i lucr#rile de orice fel din intra%ilanul $i e"tra%ilanul acestora, cu e"ce'ia celor de mai sus6 c@ de 'rimarul general al munici'iului (ucure$ti, cu a%i!ul 'rimarilor de sectoare, 'entruC 1. in%estiiile care se am'lasea!# 'e terenuri care de'#$esc limita administrati%3teritorial# a unui sector $i cele care se reali!ea!# +n e"tra%ilan6 2. lucr#ri la construcii re're!ent-nd monumente istorice, cu a%i!ul 'realabil al Linisterului Culturii $i Cultelor6 3. lucr#ri de moderni!#ri, reabilit#ri, e"tinderi de reele edilitare munici'ale, de trans'ort $i de distribuie, 'entruC a'#Gcanal, ga!e, electrice, termoficare, comunicaii 3 inclusi% fibr# o'tic#, 'recum $i lucr#ri de moderni!#ri $iGsau reabilit#ri de str#!i6 d@ de 'rimarii sectoarelor munici'iului (ucure$ti, 'entru toate categoriile de construcii $i amenaj#ri urbanistice din cadrul sectoarelor, cu e"ce'ia celor de mai sus6 e@ de 'rimarii comunelor, 'entru locuine indi%iduale $i ane"ele gos'od#re$ti ale acestora, 'recum $i cu a%i!ul structurilor de s'ecialitate din cadrul consiliilor judeene, 'entru celelalte construcii $i lucr#ri e"ecutate +n intra%ilanul localit#ilor, cu e"ce'ia celor 're%#!ute din com'etena consiliilor judeene. utori!aia de construire se emite +n cel mult 3F de !ile de la data +nregistr#rii cererii, 'e ba!a documentaiei de'use, care %a cu'rindeC a@ certificatul de urbanism6 b@ do%ada titlului asu'ra terenului $iGsau construciilor6 c@ 'roiectul 'entru autori!area e"ecut#rii lucr#rilor de construcii6 d@ a%i!ele $i acordurile legale necesare, stabilite 'rin certificatul de urbanism6 e@ do%ada 'ri%ind ac2itarea ta"elor legale. utoritatea emitent# a autori!aiei de construire stabile$te o 'erioad# de %alabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii, inter%al +n care solicitantul este obligat s# +ncea'# lucr#rile. 4n aceast# situaie, %alabilitatea autori!aiei se e"tinde 'e toat# durata de e"ecuie a lucr#rilor 're%#!ute 'rin autori!aie, +n conformitate cu 'roiectul te2nic. 8e+nce'erea lucr#rilor ori nefinali!area acestora +n termenele stabilite conduce la 'ierderea %alabilit#ii autori!aiei, fiind necesar# emiterea unei noi autori!aii de construire. 4n situaia +n care caracteristicile nu se sc2imb# fa# de autori!aia iniial#, se %a 'utea emite o nou# autori!aie de construire, f#r# a fi necesar un nou certificat de urbanism. In%estitorul are obligaia s# +n$tiine!e autoritatea emitent# a autori!aiei de construire, 'recum $i ins'ectoratul teritorial +n construcii asu'ra datei la care %or +nce'e lucr#rile autori!ate. 4n ca! contrar, dac# constatarea fa'tei de +nce'ere a lucr#rilor f#r# +n$tiinare s3a f#cut +n termenul de %alabilitate a autori!aiei, data +nce'erii lucr#rilor se consider# ca fiind !iua urm#toare datei de emitere a autori!aiei. I dat# cu de'unerea cererii de emitere a autori!aiei de construire solicitantul are obligaia s# 're!inte o declaraie 'e 'ro'ria r#s'undere din care s# re!ulte c# imobilul 3 teren $iGsau construcii 3 nu face obiectul unui litigiu aflat 'e rolul unei instane judec#tore$ti. 4n ca! contrar documentaia se restituie solicitantului, care o %a de'une s're autori!are numai du'# soluionarea definiti%# +n instan# a litigiului. 15

Demolarea, de!afectarea ori de!membrarea, 'arial# sau total#, a construciilor $i instalaiilor aferente construciilor, a instalaiilor $i utilajelor te2nologice, inclusi% elementele de construcii de susinere a acestora, +nc2iderea de cariere $i e"'loat#ri de su'rafa# $i subterane, 'recum $i a oric#ror amenaj#ri se fac numai 'e ba!a auto i+aiei de de$.iina e obinute +n 'realabil de la autorit#ile 'ublice. utori!aia de desfiinare se emite +n acelea$i condiii ca $i autori!aia de construire, +n conformitate cu 're%ederile 'lanurilor urbanistice $i ale regulamentelor aferente acestora. De 'ot e"ecuta f#r# autori!aie de construire urm#toarele lucr#ri care nu modific# structura de re!isten#, caracteristicile iniiale ale construciilor sau as'ectul ar2itectural al acestoraC a@ re'araii la +m'rejmuiri, aco'eri$uri, +n%elitori sau terase, atunci c-nd nu se sc2imb# forma acestora $i materialele din care sunt e"ecutate6 b@ re'araii $i +nlocuiri de t-m'l#rie interioar# $i e"terioar#, dac# se '#strea!# forma, dimensiunile golurilor $i t-m'l#riei6 c@ re'araii $i +nlocuiri de sobe de +nc#l!it6 d@ !ugr#%eli $i %o'sitorii interioare6 e@ !ugr#%eli $i %o'sitorii e"terioare, dac# nu se modific# elementele de faad# $i culorile cl#dirilor6 f@ re'araii la instalaiile interioare, la bran$amentele $i racordurile e"terioare, de orice fel, aferente construciilor, +n limitele 'ro'riet#ii, montarea sistemelor locale de +nc#l!ire $i de 're'arare a a'ei calde menajere cu ca!ane omologate, 'recum $i montarea a'aratelor indi%iduale de climati!are $iGsau de contori!are a consumurilor de utilit#i6 g@ re'araii $i +nlocuiri la 'ardoseli6 2@ re'araii $i +nlocuiri la finisaje interioare $i e"terioare tencuieli, 'lacaje, altele asemenea 3, la trotuare, la !iduri de s'rijin $i la sc#ri de acces, f#r# modificarea calit#ii $i a as'ectului elementelor constructi%e6 i@ lucr#ri de +ntreinere la c#ile de comunicaie $i la instalaiile aferente6 j@ lucr#ri de in%estigare, cercetare, e"'erti!are, conser%are $i restaurare a com'onentelor artistice ale construciilor cu a%i!ul Linisterului Culturii $i Cultelor $i al autorit#ii administraiei 'ublice judeene sau locale, du'# ca!6 M@ lucr#ri de foraje $i sondaje geote2nice 'entru construcii de im'ortan# normal# sau redus#, situate +n afara !onelor de 'rotecie instituite 'entru !#c#minte ac%ifere6 l@ lucr#ri de construcii funerare subterane $i su'raterane, cu a%i!ul administraiei cimitirului.

4)Iniie ea "i .inana ea acti2it/i!o Iniiati%a elabor#rii documentaiilor de amenajare a teritoriului $i de urbanism a'arine colecti%it#ilor locale, 'rin autorit#ile deliberati%e $i e"ecuti%e, Bu%ernului, 'recum $i 'ersoanelor fi!ice sau juridice interesate +n amenajarea teritoriului $i +n de!%oltarea localit#ilor. cti%it#ile de amenajare a teritoriului $i de urbanism se finanea!# din bugetele locale ale unit#ilor administrati%3teritoriale, 'recum $i din bugetul de stat, 'rin Linisterul >ucr#rilor

16

;ublice, ,rans'orturilor $i >ocuinei, 'recum $i de 'ersoane juridice $i fi!ice interesate +n de!%oltarea unei localit#i sau a unei !one din cadrul acesteia. utorit#ile administraiei 'ublice locale au obligaia s# 're%ad# +n bugetele anuale fonduri 'entru elaborarea sau actuali!area, du'# ca!, a 'lanurilor de amenajare a teritoriului, a 'lanurilor de urbanism $i a studiilor de fundamentare necesare +n %ederea elabor#rii acestora. ;entru desf#$urarea unor acti%it#i comune de amenajare a teritoriului $i de urbanism, 'entru reali!area unor obiecti%e de interes general, consiliile judeene se 'ot asocia sau, du'# ca!, 'ot colabora, +n condiiile legii, cu 'ersoane juridice sau fi!ice din ar# sau din str#in#tate +n sco'ul atragerii de fonduri su'limentare. utorit#ile administraiei 'ublice locale 'artici'# la finanarea 'lanurilor de amenajare a teritoriului, a 'lanurilor urbanistice generale care intr# +n com'etenele de a'robare, 'recum $i la urm#rirea reali!#rii acestora, 'otri%it legii. ;lanurile urbanistice !onale $i 'lanurile urbanistice de detaliu 'ri%ind reali!area unor obiecti%e de interes 'ublic, 'recum $i 'entru !one 'rotejate se finanea!# din bugetul de stat ori din bugetele locale. lte 'lanuri urbanistice !onale sau de detaliu se finanea!# de 'ersoanele juridice sau fi!ice interesate, cu s'rijinul, du'# ca!, al autorit#ilor administraiei 'ublice locale. 9inanarea documentaiilor de amenajare a teritoriului $i de urbanism cu caracter deosebit, 'entru !one $i localit#i care necesit# cercet#ri $i studii com'le"e, se face $i din fonduri destinate cercet#rii, de!%olt#rii regionale $i altele, +n condiiile stabilite de ministere $i de ali factori im'licai. 5)A2i+a ea3 a% o#a ea "i u m/ i ea a%!ic/ ii documentaii!o de amenaja e a te ito iu!ui "i de u #ani$m Avizarea i aprobarea documentaiilor de amenajare a teritoriului $i de urbanism se fac de c#tre autorit#ile $i organismele centrale $i teritoriale interesate. ;reci!area coninutului documentaiilor care se su'un a%i!#rii, 'recum $i a emitenilor de a%i!e 'entru fiecare categorie de documentaii se %a stabili 'rin ordin al ministrului lucr#rilor 'ublice, trans'orturilor $i locuinei. %i!area documentaiilor de interes general 3 toate categoriile din domeniul amenaj#rii teritoriului, 'recum $i din domeniul urbanismului ?cu e"ce'ia ;lanului urbanistic de detaliu@ 3 se face f#r# 'erce'erea unor ta"e. Urmrirea aplicrii documentaiilor de amenajare a teritoriului $i de urbanism a'robate se face 'rin com'artimentele de s'ecialitate din a'aratul 'ro'riu al consiliilor judeene, munici'ale, or#$ene$ti $i comunale, du'# ca!, 'recum $i de Ins'ectoratul de Dtat +n Construcii. Com'artimentele de s'ecialitate %or urm#ri corelarea reali!#rii 'rogramelor de de!%oltare cu 're%ederile documentaiilor a'robate.

1&

6)Bi#!io' a.ie Iona$cu B., De!%oltarea $i reabilitarea a$e!#rilor umane din Aom-nia, =d. ,em'us, (ucure$ti 2FF3 Latei >., Dtrategii de de!%oltare economic# local#, =d. =conomic#, (ucure$ti, 2FF4 >=B= nr.351 din 6 iulie 2FF1 'ri%ind a'robarea ;lanului de amenajare a teritoriului naional 3 Deciunea a IN3a Aeeaua de localit#i 'ublicat# +n L.If. nr. 4F8G24 iul. 2FF1 Carta ora$elor euro'ene 'entru durabilitate, alborg 1HH4 Comitetul Aegiunilor, Aegional and >ocal Bo%ernment in t2e =uro'ean Jnion. Aes'onsabilities and Aesources, I;IC=, >u"embourg, 2FF1

18