1.

Cand ai nevoie de PUD

2. Ce informații oferă CU pentru arhitect, dar pentru investitor și diferențele majore dintre cei doi în citirea CU
3. Cine poate cere eliberarea certificatului de urbanism + motivare
4. Diferenta intre puz si pud
5. Explicarea si abordarea temei de pe parcurs, ce diferente sunt intre documentatiile de urbanism, exemplificarea unei servituti
6. Regimul ethnic
7. Consultarea publica, explicatie si etapele de consultare publica in documentatia de urbanism
8. Instituțiile din România și documentațiile lor, (doar aveți grija ca instituția Prefectului nu este, chiar dacă la ea în slide-uri scrie ca
este!)
9. Cum se coreleaza planurile urbanistice cu interesul public/ privat. Exemplificati
10.Diferenta dintre planul de amenajare a teritoriului (care e strategic) si planul de urbanism (care este operational) + administratia
care le exercita (primaria si consiliile locale - pentru P.U/ consiliile judetene - pentru PAT)
11.PUZ de reparcelare
12.Subiect despre expropriere; regimul tehnic al imobilelor; elaborare puz pt locuinte in zona centrala; izvoarele dreptului
urbanismului
13.Certificatul de urbanism
14.Interdictia de construire
15.Ce este servitutea? Care sunt servitutile care ajuta la dezvoltarea urbana a unui oras?
16.Regimul economic
17.Cum procedam in cazul in care pe parcursul executiei unei cladiri se solicita modificarea temei de proiectare?
18.Regim ethnic
19.Interdictie de construire. Definiti servitutea indentificand si tipurile de interdictie
20.Consultarea populației; când se organizează in cadrul puz și pud.
21.Ce este servitutea ? Exemple de servituti care au importanta in strategia de dezvoltare a localitatii. (Aici nu e suficient sa spui
definitia si sa enumeri servitutile, ci a mentionat ca nu a elaborat prea mult la curs sub asta, dar ca trebuia sa ii explic care sunt
implicatiile si corelarea intre astea 2. domenii- asta de drept(ex. servitutea x) si strategia de dezv de la management...
22.Care este dimensiunea operațională și cea strategica a urbanismului și amenajării teritoriului în România? Exemplifica
23.Servitutea de vedere. Definitie si modul in care influenteaza conformarea cladirii
24.PUG ce e si in ce scop
25.Prezentati procesul de elaborare si aprobare puz - ilustrare si detaliere ptr cazul unei locuinte in zona centrala
26.Puterea juridica a regulamentelor de urbanism
27.Cand e necesar PUZ de reconfigurare. Dati exemple.
28.Cine poate sa ceara eliberarea cerificatului de urbanism ? Motivați .( nu e suficient sa ziceți ca orice persoana fizica sau juridică
interesată și doar sa vorbiți despre certificatul de urbanism . Trebuie sa ziceți ca se poate face de proprietar , dar și de alta
persoana care considera ca Vecinul nu respecta puz ul , sau de cineva care vrea sa comaseze sau sa dezmembreze cel puțin 3
parcele .)
29.Cea mai importanta etapa in formarea dreptului urban
30.Corelați instituțiile publice cu documentațiile de urbanism corespunzătoare, dpdv al aprobării. (Consiliul județean doar avizeaza,
nu aproba /consiliul județean avizeaza si cel local elaborează și aproba )
31.Care este diferența dintre planul urbanistic și planul de amenajare teritorială . Exemplificați pentru un palier administrativ
corelarea și diferențele între acestea
Schimbarea de paradigmă în abordarea conceptului de oraș la începutul sec. xx - ***Legat de tema : “m-a pus sa ii prezint
metodologia abordata, apoi pt ca aveam propus un PUZ sa schitez acolo pe un plan la o scara mai mare care cred ca ar fi zona de
studiu detaliata in PUZ (pt ca prin PUZ schimbam reglementarile doar pt parcela mea fiind un caz izolat, zona de studiu a fost
efectiv zona de impact vizual)’’
32.Care este dimensiunea operationala si cea strategica in activitatea de urbanism si amenanjarea teritoriului in Romania.
33.Elaborare si aprobare PUD: ilustrare si detaliere pentru un sediu de birouri amplasat intr-o zona rezidentiala.
34.Diferenta dintre documentatiile de urbanism si planurile de amenajare ale teritoriului. exemplificati.
35.Care este diferenta din punct de vedere juridic si al continutului dintre certificatul de urbanism si cartea funciara?
36.Care este puterea juridică derogatorie a puz. Explicați și exemplificati.(raspuns: Consiliul local)
37.Ce este servitutea ? Exemple de servituti care au influenta in strategia de dezvoltare a unei localitati.
38.Conținutul certificatului de urbanism.
39.Tot PUZ de reconfigurare. Trebuia sa zici ca se face cand o parcela nu e edificabila, si aveai trei cazuri: cand are deschiderea
mai mare decat adancimea, cand e sub 150/200m sau cand e prea mare (in extravilan) si trebuie impartita ca sa poti construi pe
ea.A trebuit sa dau si un exemplu din Romania pentru reconfigurare/reparcelare.
40.SERVITUTEA NON AEDIFICANDI (ce plm e asta?) curs 8/9
41.Determinarea elaborarii documentatiei de urbanism de catre o persoana privata, exemplificati.
42.Diferența între valabilitate AC și durata ecesteia, exemplu.

1
RASPUNSURI: (scrieti in ordine numerica)

1.Cand ai nevoie de PUD?

Raspunsul este din cursul 5 6, mai de la sfarsit.

Necesitatea PUD-ului apare in conditii specifice de actualizare/ modificare a documentatiei de urbanism si a

regulamentelor locale: in cazul in care intentia de investitie nu se incadreaza in prevederile documentatiilor de
urbanism aprobate, se va informa solicitantul cu privire la conditionarea autorizarii investitiei de elaborarea si
aprobarea unui Plan Urbanistic de Detaliu. Prin PUD se vor stabili reglementari cu privire la aceesurile auto si
pietonale, retragerile fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei, conformarea arhitectural-volumetrica, modul
de ocupare al terenului, designul spatiilor publice, dupa caz, reglementari cuprinse in ilustrarea urbanistica, parte
integranta din documentatia de urbanism.

2.Ce informații oferă CU pentru arhitect, dar pentru investitor și diferențele majore dintre cei doi în citirea CU.

cursul 5 6 -> prima parte. apoi dat cu parerea.

Aplicarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate se asigura prin eliberarea Certificatului
de Urbanism.
Certificatul de Urbanism reprezinta Actul de Informare cu Caracter Obligatoriu prin care autoritatea administratiei
publice (judetene sau locale) face cunoscute:
-regimul juridic
-regimul economic
-regimul tehnic al imobilelor
-conditiile necesare in vederea realizarii unor investitii, tranzactii imobiliare ori a altor operatiuni imobiliare.

In majoritatea timpului, un investitor este interesat prin CU sa afle informatii despre regimul juridic sau economic al
imobilului, precum si aspecte care influenteaza in mod direct conformarea tipului si caracteristicilor unei posibile
investitii. Pe de alta parte, CU informeaza arhitectul cu privire la aspectele tehnice ale imobilului si la reglementarile la
care acesta este supus.

3. Cine poate cere eliberarea certificatului de urbanism + motivare

CURS 5-6
Certificatul de urbanism se eliberează la cererea oricărui solicitant, persoană fizică sau juridică, care poate fi interesat în
CUNOAŞTEREA DATELOR ŞI A REGLEMENTĂRILOR cărora îi este supus respectivul bun imobil
Certificatul de urbanism trebuie emis pentru:
-executarea oricăror lucrări de construcții sau pentru intervenţii asupra acestora
-adjudecarea prin licitaţie a lucrărilor de proiectare şi de execuţie a lucrărilor publice
-întocmirea documentaţiilor cadastrale de comasare, respectiv dezmembrare a terenurilor în cel puţin 3 parcele, atunci când
operaţiunile respective au ca obiect împărţeli ori comasări de parcele solicitate în scopul realizării de lucrări de construcţii şi de
infrastructură, precum şi constituirea unei servituţi de trecere cu privire la un imobil
-în cazul vânzării sau cumpărării de imobile - de informare

4. Diferenta intre puz si pud

CURS 5-6
Diferenta dintre un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) si un Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) este data de scopul acestora.
-prin PUZ se stabilesc REGLEMENTĂRI NOI cu privire la: regimul de construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă,
coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor faţă de aliniament şi
distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei

2
-prin PUD se stabilesc reglementări cu privire la accesurile auto şi pietonale, retragerile faţă de limitele laterale şi posterioare ale
parcelei, conformarea arhitectural-volumetrică, modul de ocupare a terenului, designul spaţiilor publice, după caz, reglementări
cuprinse în ilustrarea urbanistică, parte integrantă din documentaţia de urbanism
Așadar, documentatia PUD poate face referire la o singura parcela sau la un imobil si modifica retragerile constructiilor fata de
limitele de proprietate, aliniamentul, accesele in cadrul parcelei si racordarea la utilitatile din proximitate, pe când Planul
Urbanistic Zonal (PUZ) este o documentatie de urbanism ce reglementeaza o zona/ o parte din localitate în cadrul căreia se pot
modifica procentul de ocupare al terenului, coeficientul de utilizare al terenului, regimul de inaltime, functiunea terenului etc.

5.A Ce diferente sunt intre documentatiile de urbanism?

Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) se intocmeste de catre un arhitect urbanist sau urbanist cu drept de semnatura
inregistrat in Registrul Urbanistilor din Romania (RUR) si care conform acreditarii sale poate realiza documentatia
aferenta prin care se pot modifica retragerile constructiilor fata de limitelele de proprietate, aliniamentul constructiilor
in raport cu cladirile invecinate, accesele in cadrul proprietatii si pozitionarea racordurilor la utilitatile disponibile in
zona. Acestea sunt modificarile ce pot fi aduse prin intocmirea unui PUD. Documentatia PUD se intocmeste din
initiativa beneficiarului, costurile de proiectare si avizare fiind suportate de acesta.

→ PUD-ul se realizeaza pentru o interventie la nivel de parcela, reglementarile privind doar parcela analizata si noile
propuneri adoptate si aprobate au aplicabilitate doar pentru parcela de teren prezentata.

Planul Urbanistic Zonal (PUZ) se intocmeste tot de catre un arhitect urbanist sau urbanist cu drept de semnatura, prin
aceasta documentatie realizandu-se modificarea tuturor parametrilor specificati anterior in cadrul PUD-ului la care se
adauga modificarea POT (Procentul de ocupare al terenului), CUT (coeficientul de utilizare al terenului), regimul de
inaltime, racordul cu drumul de acces indiferent de natura acestuia (drum judetean, national, european, autostrada),
schimbarea folosintei terenului (spre exemplu din teren agricol in teren construibil), scoaterea din extravilan si
introducerea in intravilan a unei parcele, largirea perimetrului sau sistematizarea orizonalta unei localitati, etc.
Documentatia PUZ se intocmeste tot din initiativa beneficiarului, costurile proiectarii si avizarii fiind in sarcina
acestuia. Aceasta documentatie se solicita de beneficiar atunci cand reglementarile zonei nu sunt conforme cu
posibilitatile realizatii investitiei propuse sau cand primaria pe raza careia se afla terenul considera necesara
realizarea unei noi reglementari, ca o completare a Planului Urbanistic General (PUG) si a Regulementului General
de Urbansim (RGU) existent in vigoare.

PUZ-ul se realizeaza pentru o inverventie in zona, cu reglementari pentru parcela studiata dar si pentru proprietatile
vecine, prin reglementarile acestuia impunandu-se Regulamentul Local de Urbanism (RLU) pentru toata zona
studiata. Asupra unui PUZ aprobat nu se pot face modificari timp de un an calendaristic de la momentul aprobarii, iar
valabilitatea lui pentru obtinerea autorizatiei de construire si inceperea executarii lucrarilor de constructie este de 5
ani.

Daca intr-o zona s-a realizat un PUZ care nu este conform cu dorintele altor proprietari, fiind iniativa singulara a unui
singur detinator de teren din zona, dupa un an se poate intocmi un nou PUZ, avand o argumentatie solida cu
documente valide atasate prin care se pot modifica parametrii zonei daca s-a comis o eroare materiala sau daca nu
au fost luati in calcul toti factorii ce pot influenta zona.

Planul Urbanistic General (PUG) se intocmeste la initiativa primariei sau consiliului judetean, dupa caz, si presupune
reglementarea teritoriului unei localitati din punct de vedere al posibilitatilor de construire, zonficare, cai de acces,
utilitati, etc. Conform legii PUG-ul se actualizeaza o data la cinci ani.

PUD-urile si PUZ-urile intocmite de catre beneficiari, persoane fizice, juridice sau institutii ale statului sunt
considerate completari sau ajustari la PUG-ului in conditiile in care primaria pe raza careia se afla terenul nu decide
ca aceste aspecte au fost deja analizate, discutate si aprobate in sedintele Comisiei Tehnice de Urbanism si
Amenajare a Teritoriului si in cadrul sedintelor de consiliu local sau judetean, dupa caz.

3
PE SCURT

5.B Exemplificarea unei servituti.

SERVITUTILE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI ÎN SPIRITUL DEZVOLTA DEZVOLTARII DURABILE:
• PROTECTIA SI MENTINEREA SUPRAFETELOR DESTINATE FOLOSINTELOR AGRICOLE, A
TERENURILORÎMPADURITE, A TERENURILOR CU VEGETATIE SPONTANA, A PAJISTILOR, A ZONELOR
MONTANE, A STÂNCARIILOR SI A ZONELOR UMEDE.
• STABILIREA SUPRAFETEI TOTALE DE SPATI SPATIII PLANTATE PUBLICE SI SEMIPUBLICE DIN TERITORIUL
INTRAVILAN AL FI ECAREI LOCALITATI, ÎN RAPORT cu - CLIMA LOCULUI, - NUMARUL SI OCUPATIA
LOCUITORILOR ACESTEIA, - PRECIZAREA AMPLASAMENTULUI SI SUPRAFETEI FIECARUI SPATIU PLANTAT
ÎN PARTE, - INTERZICEREA DIMINUARIINUARII SPATIILOR PUBLICE PLANTATE, A PEPINIERELOR, A BAZELOR
SPORTIVE, A PLANTATIILOR DE PROTECTI EA INFRASTRUCTURII.
• STABILIREA INDICELUI MINIM DE SPATIU PLANTAT PE TEREN NATURAL, FARA SUBSOL CONSTRUIT-
CONSTRUIT
PSP- CARE TREBUIE RESPECTAT PE FIECARE PARCELA ÎN PARTE, ÎN FUNCTIE DE ZONIFICAREA
URBANISTICA SI DE DENSITATEA CONSTRUIRII
• ASIGURAREA PRIMATULUI AVIZULUI INITIAL DE MEDIU ASUPRA ELABORARII DOCUMENTATIILOR OE
URBANISM ULTERIOARE SI ASUPRA ELIBERARII AUTORIZATIILOR DE CONSTRUIRE SI DE FUNCTIONARE.
• MODUL
ODUL DE FOLOSIREA SUPRAFETELOR SI VOLUMELOR DE APA, STABILIREA ZONELOR DE PLAJA SI
ÎMBAIERE, A ZONELOR DIN SUPRAFETELE DE APA ÎN CARE ESTE PERMISA
0ESFASURAREASPORTURILOR NAUTICE

4
6. Regimul TEHNIC
Regimul tehnic face parte din Certificatul de urbanism.Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter
obligatoriu prin care autoritatea administraţiei publice (judeţene sau locale) face cunoscute:
1.Regimul juridic;
2. Regimul economic;
3.Regimul tehnic al imobilelor;
4. Condiţiile necesare în vederea realizării unor INVESTIŢII, TRANZACTll IMOBILIARE ori a altor OPERAŢIUNI
IMOBILIARE.

Deci, REGIMUL TEHNIC, Extras din regulamentul local aferent documentaţiei de urbanism
aprobate în vigoare, cu precizarea documentaţiei de urbanism în
vigoare la data emiterii, a numărului hotărârii de aprobare şi,
după caz, perioada de valabilitate, cuprinde:
• Procentul maxim de ocupare a terenului POT,
• Coeficientul maxim de utilizare a terenului CUT,
• Dimensiunile minime şi maxime ale parcelelor,
• Echiparea cu utilităţi,
• Edificabil admis pe parcelă,
• Circulaţii şi accesuri pietonale şi auto,
• Parcaje necesare,
• Alinierea terenului şi a construcţiilor faţă de străzile adiacente
terenului,
• Înălţimea minimă şi maximă admisă

7. Consultarea publica, explicatie si etapele de consultare publica in documentatia de urbanism

Etapele de consultare publica in documentatia de urbansim.

Consultarea populatiei este reglementata de Ordinul MDRT 2701/2010 pentru aprobarea Metodologiei de informare
si consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului si de urbanism.

Consultarea populatiei este obligatorie in urmatoarele etape in cadrul procesului de elaborare sau revizuire a
planurilor de urbanism sau amenajare a teritoriului

Etapa pregatitoare –anuntarea intentiei de elaborare – AVIZ DE OPRTUNITATE

Etapa de documentare si elaorare a studiilor de fundamentare – ACORD MEDIU

Etapa elaborarii propunerilor ce vor fi supuse procesului de avizare

Etapa elaborarii propunerii finale, care include toate observatiile avizatorilor si care se supune procedurii de
transparenta decizionala – HCL DE APROBARE

8. Instituțiile din România și documentațiile lor, (doar aveți grija ca instituția Prefectului nu este, chiar dacă la ea în
slide-uri scrie ca este!)

5
Etapele de consultare publica in documentatia de urbansim.

Consultarea populatiei este reglementata de Ordinul MDRT 2701/2010 pentru aprobarea Metodologiei de informare
si consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului si de urbanism.

Consultarea populatiei este obligatorie in urmatoarele etape in cadrul procesului de elaborare sau revizuire a
planurilor de urbanism sau amenajare a teritoriului

Etapa pregatitoare –anuntarea intentiei de elaborare – AVIZ DE OPRTUNITATE

Etapa de documentare si elaorare a studiilor de fundamentare – ACORD MEDIU

Etapa elaborarii propunerilor ce vor fi supuse procesului de avizare

Etapa elaborarii propunerii finale, care include toate observatiile avizatorilor si care se supune procedurii de
transparenta decizionala – HCL DE APROBARE

9. Cum se coreleaza planurile urbanistice cu interesul public/ privat. Exemplificati

In primul rand Planificarea urbana este proces de echilibrare intre interese publice si interese private. In comunitate
vor exista mereu interese private business , familie etc , in egala masura noi traim intr o comunitate si pe un anumit
teritoriu care la nivel comunitar , acesta este conformat de reguli urbanistice .Aceste reguli, prezentate in planurile
urbanistice locale , modeleaza comunitatea in care traim din punct de vedere al domeniului public dar sunt si strans
legate de proiecte private pe care fie le faciliteaza implementare / constructia , fie le creeaza niste probleme.

In al doile rand , imobilul si proprietatile genereaza un sistem de taxe si impozite,care se duc spre bugetul public , ce
le directioneaza catre serviciile publice ce investesc in utilitati publice : infrastructura , echipare edilitara etc.Prin
aceste operatiuni de investitii publice se vor genera o serie de dervituti urbanistice care vor conditiona proprietatile
privaet din punct de vedere al functiunii , amplasarii , arhitecturi , inaltimii etc.
ex: implementarea unei autostrazi ( utilitate publica ) va afecta dezoltare viitoarelor constructii adiacente ( case
private , blocuri etc)

10.Diferenta dintre planul de amenajare a teritoriului si planul de urbanism + administratia care le exercita
Planul de amenajare a teritoriului reprezinta documentul de planificare strategică teritorială, care stabilește cadrul
general de dezvoltare spațială pe termen lung la nivel national PATN sau la nivel regional PATR.

Planul de urbanism reprezinta un document , ce are caracter director și de reglementare operațională.

Planul de urbanism se realizeaza la scara mai mica la nivel local ( ex PUG Cluj Napoca ) , la nivelul zonei ( PUZ ) si
la nivel de detaliu ( PUD)

Administratia care le exercita (primaria si consiliile locale - pentru P.U/ consiliile judetene - pentru PAT)

12.Subiect despre expropriere; regimul tehnic al imobilelor; elaborare puz pt locuinte in zona centrala; izvoarele
dreptului urbanismului

Articolul 44 din Constitutia Romaniei contine dispozitii de principiu privitoare la expropierea unui imobil pentru o
cauza de utilitate publica. Interesul social poate conduce, în anumite situaţii, nu numai la
limitarea exerciţiului unor atribute ale dreptului de proprietate, dar
chiar la pierderea dreptului de proprietate privată cu privire la imobile
- terenuri şi construcţii care pot fi expropriate şi trecute astfel în
proprietatea publică a statului sau a unităţilor adrninistrativ-teritoriale,
cu plata de despăgubiri către proprietar.

6
Legiuitorul poate impune anumite restricţii în exerciţiul dreptului de
proprietate, atunci când este nevoie de protecţia sau realizarea unor
obiective de interes general sau din alte raţiuni
Numai legiuitorul este cel care poate fixa limitele exerciţiului
prerogativelor dreptului de proprietate, dar, şi atunci când o face,
trebuie să asigure un just echilibru între prezervarea intereselor
proprietarului şi luarea în considerare a interesului general, social.

... vezi capitolul 10, e doar despre expropriere

pentru puz, probabil capitolul 5 6

Izvoarele dreptului urbanismului

Reglementările juridice referitoare la construcţii şi teren există încă din antichitate

Ex: limitarea înălţimii construcţiilor în Roma antică, controlul perspectivelor şi a
alinierilor, a distanţelor între clădiri, controlul vederilor şi al aspectului estetic,
limitarea speculei funciare etc
Până la mijlocul sec. XIX, urbanismul şi dreptul au coexistat şi s-au
ignorat reciproc, singurul domeniu în care interesul a fost comun
fiind alinierea străzilor şi ulterior a construcţiilor
Revoluţia franceză şi Revoluţia industrială au determinat o reevaluare culturală şi
ecur1umidi c1 pr upr ieLiifii f u11cic1r e Lr c1uifiur1c1le ~i c1 uir1c1micii de ueLvulLc1r e c1
aşezărilor umane
Chiar dacă disciplina teoretică a Dreptului Urbanismului apare şi se
coagulează în această etapă istorică situată între mijlocul sec. XIX şi
mijlocul sec. XX (al doilea război mondial), în această etapă ea este
o ştiinţă imatură caracterizată de:
Un volum redus de reglementări, sumar şi dispersat şi de
Oîntarziere în procesul de asimilare şi de adaptare a cerinţelor, noţiunilor şi
instrumentelor specifice, orientate in principal către prevenţie şi total ineficiente
în faţa unor situaţii necunoscute pâna atunci .

13. Certificatul de urbanism

Act de informare asupra regimului juridic, etnic si economic al unui imobil in raport cu prevederile
PUG si RLU

Certificatul de urbanism este ACTUL DE INFORMARE CU CARACTER OBLIGATORIU prin care autoritatea
administratiei publice (judetene sau locale) face cunoscute:

- Regimul juridic

- Regimul economic si

- Regimul tehnic al imobilelor si

Conditiile necesare in vederea realizarii unor INVESTITII, TRANZACTll IMOBILIARE ori a altor OPERATIUNI
IMOBILIARE

Aplicarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate se asigura prin eliberarea certificatului
de urbanism.

Certificatul de urbanism trebuie emis pentru:

7
- EXECUTAREA oricaror LUCRARI DE CONSTRUCTll sau pentru INTERVENTII asupra acestora

- ADJUDECAREA PRIN LICITATIE A LUCRARILOR DE PROIECTARE SI DE EXECUTIE A LUCRARILOR

PUBLICE

- INTOCMIREA DOCUMENTATIILOR CADASTRALE de COMASARE, respectiv DEZMEMBRARE a terenurilor in

CEL PUTIN 3 PARCELE, atunci cand operatiunile respective au ca obiect imparteli ori comasari de parcele solicitate
in scopul realizarii de lucrari de constructii si de infrastructura, precum si constituirea unei servituti de trecere cu
privire la un imobil

- In cazul VANZARII SAU CUMPARARII DE IMOBILE – de informare

● Pentru aceeasi parcela se pot elibera mai multe certificate de urbanism, dar continutul acestora, bazat pe documentatiile
de amenajare a teritoriului si de urbanism, si celelalte reglementari in domeniu trebuie sa fie aceleasi pentru toti solicitantii

● In certificatul de urbanism se va mentiona in mod obligatoriu SCOPUL ELIBERARII acestuia

● Certificatul de urbanism se elibereaza la cererea oricarui solicitant, persoana fizica sau juridica, care poate fi
interesat in CUNOASTEREA DATELOR SI A REGLEMENTARILOR carora ii este supus respectivul bun
imobil
● Solicitarea de emitere a Certificatului de urbanism se face catre Primaria localitatii in care se afla imobilul
pentru care acesta se emite
● Solicitarea se îndreaptă către Consiliul Judeţean/Primăria Generală a municipiului Bucure~ti dacă lucrarile
propuse se realizează:

- Pe terenuri care depăşesc limita unei unităţi administrativteritoriale (localităţi)

- În extravilanul comunelor ale căror primării nu au organizate structuri de specialitate

- În zone construite protejate sau în zonele de protecţie a acestora

- La un imobil care este clasat monument

● Solicitarea de emitere a Certificatului de urbanism se face pe baza urmatoarelor documente:

- cererea-tip care cuprinde elementele privind

- identificarea solicitantului

- identificarea imobilului

- scopul solicitarii

- planuri cadastrale/topografice, cu evidentierea imobilului

- documentul de plata a taxei de eliberare a certificatului de urbanism

8
* info extrase din cursul 5.6- Procesul de construire si actele de autoritate publica

14. Interdictia de construire

Regimul Juridic al imobilului

Prevederi ale documentaţiilor de urbanism care instituie un regim special asupra imobilului

-zone protejate

-interdicţii definitive sau temporare de construire

-dacă acesta este înscris în Lista cuprinzând monumentele istorice din România şi asupra căruia, în cazul vânzării,
este necesară exercitarea dreptului de preempţiune a statului potrivit legii

SERVITUTEA NON AEDIFICANDI : - RESTRICTIA/INTERDICTIA DE CONSTRUIRE, ÎNTR-O

ANUMITA SUPRAFATA, A UNOR ANUMITE CONSTRUCTII

RESTRICTIA DE CONSTRUIRE POATE FI RIDICATA ODATA CU ÎNCETAREA CAUZEI CARE A

DETERMINAT STABILIREA El

9
INTERDICTIA DE CONSTRUIRE DEFINITIVA

SERVITUTEA NON AEDIFICANDI SINE DIE POATE FI STABILITA PENTRU UNUL DIN

URMATOARELE MOTIVE:

- RISCURI NATURALE PREVIZIBILE: INUNDATll,ALUNECARI DE TEREN, AVALANSE, ALBII

TORENTIALE, CADERI DE STÂNCI, CONDITII IMPROPRII DE FUNDARE, VÂNTURI PUTERNICE
FRECVENTE, ZONE SITUATE ÎN VECINATATEA ZONELOR CARSTICE, ZONE INSALUBRE

- RISCURI TEHNOLOGICE GRAVE: ZONE SITUATE ÎN VECINATATEA EXPLOATARILOR

SUBTERANE, ZONE CU PERICOL DE CONTAMINARE CHIMICA, BIOLOGICA, RADIOACTIVA, DE
EXPLOZIE, DE INCENDII

- PROTEJAREA STRICTA A MONUMENTELOR ISTORICE, PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC,

ETNOGRAFIC, ARHITECTURAL, URBANISTIC, NATURAL SAU A PATRIMONIULUI PEISAGISTIC

- APARAREA TARII, ORDINEA PUBLICA, SIGURANTA NATIONALA

- ALTE MOTIVE STABILITE PRIN LEGE

RESTRICTIA / INTERDICTIA DE CONSTRUIRE TEMPORARA

SERVITUTEA NON AEDIFICANDI AD-HOC POATE FI STABILITA PENTRU UNUL DIN

URMATOARELE MOTIVE:

- NECESITATEA ELABORARII UNEI DOCUMENTATU DE URBANISM ÎN VEDEREA STABI URII

REGULILOR DE CONSTRUI RE APLICABILE ÎN ZONA RESPECTIVA

- NECESITATEA EXECUTARII UNOR CERCETARI ARHEOLOGICE SAU A UNOR LUCRARI DE

PROTEJARE A MONUMENTELOR ISTORICE

- NECESITATEA EXECUTARII ALTOR LUCRARI DE UTILITATE PUBLICA

10
- NECESITATEAADOPTARII UNUI PLAN DE MANAGEMENT PENTRU O ARIE NATURALA
PROTEJATA

- STABILIREA UNEI ZONE DE PROTECTIE DE ORICE NATURA

- ALTE MOTIVE STABILITE PRIN LEGE

* info extrase din cursul 8-9 : SERVITUTI URBANISTICE

15.Ce este servitutea? Care sunt servitutile care ajuta la dezvoltarea urbana a unui oras?

Luate din ce a zis ea la curs - audio si slide-uri

Servituțile urbanistice precum servituțile de orice fel reprezintă pe fond :

- limitări ale dreptului de proprietate,
- limitari asupra exercitiul utilizarii acestor proprietăți

11
In aceste considerente, este foarte interesant de inteles ce este pe fond sau care e diferenta pe fond intre o servitute
urbanistica și servitutile care se nasc din alte forme legale.
Servitutile urbanistice sunt caracteristici sau limitari al acestui exercitiu al dreptului de proprietate dar care se
bazeaza. Astfel, se nasc dintr-o serie de prevederi legale, relationate cu chestiuni extrem de importante in
planificarea spatiala.
(dupa parerea mea, cam toate servitutile ajuta la dezvoltarea urbana - poate fara cele legate la zonele de risc?)
Daca ea se refera fix la dezvoltarea construitului din intravilan, pot disparea alea de echipare publica etc.

Serviturile ( dezvoltare cantitativa - in sensul maririi suprafetelor intravilane etc. + reglementari si calitativa - calitatea
vietii : edilitare etc.)

1. SERVITUTEA NON AEDIFICANDI - defineste in teritoriul intravilan al unei unei localitati zonele in
care se pot edifica construcții si zonele in care nu se poate construi

2. SERVITUTEA ZONIFICARILOR URBANISTICE - O regasim ilustrata in DU (este esenta DU si

reglemetarii de urbanism) - vom avea de fapt o determinare a functionalitatii construcțiilor in anumite zone
ale localitatii

- zonificarea va distinge foarte clar pe de o parte destinațiile dominante adică functiunea generică a
zonei respective – locuința si funcțiunile complementare : toate tipurile de activități economice care
sunt complementare functiunii de locuit.

3. SERVITUTEA TERITORIULUI EXTRAVILAN SI INTRAVILAN

4. SERVITUTEA DENSITATII DE CONSTRUIRE - SERVITUTEA NON ALTIUS TOLLENDI

- Servitute urbanistica complexa care se fundamenteaza pe doua chestiuni extrem de importante

· densitatea de locuire

· regimul de inaltime sau limita maxima de construire - non altius tollendi.

5. Servituțile pentru protecția mediului in spiritul dezvoltării durabile - Abordează chestiunile privind
protecția mediului.

- Marea major. sunt aspecte care vizează abordarea dezvoltarii durabile, a sustenabilitatii
raportata la contextul operațional al prevederii unei reglementari urbanistice sau a liniilor
directoare a documentelor de amenajarea teritoriului

6. Servituti pentru echipare dilitara.

16.Regimul economic

REGIMUL ECONOMIC:

Folosinţa actuală - categoria de folosinţă a terenului conform documentelor cadastrale, (construcții, inundabil etc)

• Extrasul din regulamentul local de urbanism aferent planului urbanistic în vigoare la data emiterii, privind funcţiuni
permise sau interzise (codul KN-locuire, comerț, primare, secundare, terțiare, servicii, loisir+cod al culorilor în
planurile de urbanism)

12
• Reglementări fiscale specifice localităţii sau zonei - de exemplu anumite scutiri la plata impozitelor sau zona de
fiscalitate

**reglementări fiscale: sunt instituite anumite tipuri de instr. fiscale(z

fiscale(zone de fiscalitate-impozit
impozit mai mare sau mai mic
al terenurilor)

-PE PLANSA DE ZONIFICARE FUNCȚIONALĂ

ȚIONALĂ - cromatică ne da info despre tipurile de activități
ți permise.

Exemplu :

17.Cum procedam in cazul in care pe parcursul executiei unei cladiri se solicita modificarea temei de proiectare?
Curs 11/12

In faza de executie se pot da dispozitii de santier care pot modifica minor proiectul (modificarile nu trb sa schimbe
destinatia cladirii, ramane aceeasi suprafata construita desfasurata, acelasi regim de in inaltime,
altime, gabaritic volumul este
acelasi, nu avem indicatori urbanistici diferiti sau structura diferita.)
Modificari minore: se pot mari unele camere in detrimentul celorlalte dar fara modificari mari, se poate modfica o usa
sau un geam (daca nu e in zona construita
onstruita protejata)
In cazul unor modificari mai consistente dar daca cel ce a generat avizele si acordurile prevazute in certificatul de
urbanism considera ca modificare de tema proiectului care a fost autorizat nu aduce modificari, nu se observa un alt
impact al acestei cladiri fata de vecinatati, exista dpdv legal posibilitatea de a obtine o noua autorizatie de construire
cu acelasi scop dar bazat pe proiectul corectat insa fara a relua procesul de autorizare in totalitate, de la obtinerea
certificatuluii de urbanism, a avizelor si a autorizatiei de construire. Se mentine avizele emise, in schimb autorizatia de
construire este o autorizatie corectiva pe un proiect actualizat, corectat, cu corectii pe care toti emitentii de avize si le
insusesc.

13
Al treilea caz este cel al modificarilor substantiale, care nu pot sa se incadreze in avizele si acordurile emise. In
aceste conditii trebuie reluat intregul proces de autorizare, pentru ca difera de conditiile initiale, proiectul nu mai are
nicio legatura cu ceea ce se executa pe teren.

18.Regim tehnic

Curs 5/6 dupa CU fiind una din informatii pe care le aflam din acesta
REGIMUL TEHNIC AL IMOBILULUI
• Extras din regulamentul local aferent documentaţiei de urbanismaprobate în vigoare, cu precizarea documentaţiei
de urbanism în vigoare la data emiterii, a numărului hotărârii de aprobare şi, după caz, perioada de valabilitate,
• Procentul maxim de ocupare a terenului POT,
• Coeficientul maxim de utilizare a terenului CUT,
• Dimensiunile minime şi maxime ale parcelelor,
• Echiparea cu utilităţi,
• Edificabil admis pe parcelă,
• Circulaţii şi accesuri pietonale şi auto,
• Parcaje necesare,
• Alinierea terenului şi a construcţiilor faţă de străzile adiacente terenului,
• Înălţimea minimă şi maximă admisă

19. Interdicție de construire. Definiți servitutea indentificând și tipurile de interdicție

probabil astea sunt in plus, dar totusi:

DEFINIȚIE: Servitutea este sarcina care grevează un imobil, pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar.
Servituți – naturale, legale, stabilite prin fapta omului, pozitive, negative, continue, necontinue, aparente, neaparente,
urbane, rurale.
Servitutea urbanistica este o sarcină asupra unui imobil care diminuează drepturile proprietarului acestuia, fie pentru
uzul și utilitatea unuia sau mai multor imobile, fie pentru interesul și utilitatea publică.
• un singur imobil poate fi supus în același timp mai multor servituți urbanistice
• servituțile urbanistice sunt stabilite prin lege și sunt precizate în documentațiile de urbanism și în regulamentele
locale de urbanism aferente acestora, aprobate conform legii pentru teritoriul reglementat

INTERDICȚIA DE CONSTRUIRE ȘI TIPURILE DE INTERDICȚIE:

SERVITUTEA NON AEDIFICANDI :

• restricția/interdicția de construire, într-o anumită suprafață, a unor anumite construcții

• pot face excepție de la interdicția de construire, după caz, anumite construcții: lucrări de infrastructuri de transport,
lucrări hidrotehnice, lucrări de îmbunătățire a stabilității sau calității terenurilor

• restrictia de construire poate fi ridicată odată cu încetarea cauzei care a determinat stabilirea ei

SERVITUTEA NON AEDIFICANDI SINE DIE – INTERZICEREA DE CONSTRUIRE DEFINITIVĂ

poate fi stabilita pentru unul din urmatoarele motive:
– riscuri naturale previzibile: inundatii, alunecari de teren, avalanse, albii torentiale, caderi de stânci, conditii improprii
de fundare, vânturi puternice frecvente, zone situate în vecinatatea zonelor carstice, zone insalubre;
– riscuri tehnologice grave: zone situate în vecinatatea
exploatarilor subterane, zone cu pericol de contaminare chimica, biologica, radioactiva, de explozie, de incendii;
– protejarea stricta a monumentelor istorice, patrimoniului arheologic, etnografic, arhitectural, urbanistic, natural sau a
patrimoniului peisagistic;
– apararea tarii, ordinea publica, siguranta nationala;

14
– alte motive stabilite prin lege.

SERVITUTEA NON AEDIFICANDI AD-HOC – INTERZICEREA DE CONSTRUIRE TEMPORARĂ

poate fi stabilita pentru unul din urmatoarele motive:
– necesitatea elaborarii unei documentatii de urbanism în vederea stabilirii regulilor de construire aplicabile în zona
respectiva;
– necesitatea executarii unor cercetari arheologice sau a unor lucrari de protejare a monumentelor istorice;
– necesitatea executarii altor lucrari de utilitate publica;
– necesitatea adoptarii unui plan de management pentru o arie naturala protejata;
– stabilirea unei zone de protectie de orice natura;
– alte motive stabilite prin lege.

20. Consultarea populației; când se organizează în cadrul PUZ și PUD.

Ordin nr. 2701/2010 pentru aprobarea Metodologiei de informare si consultare a publicului cu privire la elaborarea
sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului si de urbanism
– publicat in Monitorul Oficial nr. 47/19.01.2011
– dat in baza art. 57 si 61 din Legea nr. 350/2001 si art. 13 alin. 6 din HG 1631/2009

Art. 3. – Pentru documentatiile aflate în curs de elaborare sau avizare, autoritătile administratiei publice locale
competente vor asigura informarea si consultarea publicului afectat de propunerile planurilor înainte de supunerea
spre dezbaterea consiliului judetean/local/Consiliului General al Municipiului, în functie de etapa în care se află, fără a
relua integral întreaga procedură.

Curs, pag. 126:

CONSULTAREA POPULAȚIEI
Reglementată de Ordinul MORT 2701/2010 pentru aprobarea Metodologiei de informare şi consultare a publicului cu
privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism
• Obligatorie în următoarele etape din cadrul procesului de elaborare sau revizuire a planurilor de urbanism sau
amenajare a teritoriului:
- etapa pregătitoare - anunţarea intenţiei de elaborare - AVIZ DE OPORTUNITATE
- etapa de documentare şi elaborare a studiilor de fundamentare - ACORD MEDIU
- etapa elaborării propunerilor ce vor fi supuse procesului de avizare
- elaborarea propunerii finale, care include toate observaţiile avizatorilor şi care se supune procedurii de
transparenţă decizională – HCL DE APROBARE
• Se finalizează cu RAPORTUL INFORMĂRII ŞI CONSULTĂRII PUBLICULUI elaborat de Arhitectul Şef
• Fundamentează continuarea sau finalizarea procesului/planului iniţiat modificarea şi completarea documentaţiei de
urbanism
• Primăriile şi consiliile judeţene au propriul REGULAMENT LOCAL de implicare a publicului în elaborarea sau
revizuirea planurilor de urbanism şi amenajare a teritoriului
• Instrumentele şi metodologiile de consultare utilizate - definite în regulament - ?CUM, ?CINE, ?UNDE, ?CÂND
- Anchete sociologice, expoziţii, paneluri/comitete civice, notificare individuală, dezbatere publică, anunţuri
media, notificări personale, interviuri de grup etc
- Responsabili din primarie, persoanele direct afectate
- Pagină web primărie, sală publică, spaţiu public, sediul primăriei etc
- Durata procesului de consultare (minim 15 zile-maxim 45 zile /etapă)

Consultarea populației în cadrul PUZ:

1. Implicarea publicului în etapa pregătitoare

15
2. Implicarea publicului în etapa elaborării propunerilor
3. Implicarea publicului în etapa aprobării PUZ
4. Implicarea publicului în monitorizarea implementării PUZ

Consultarea populației în cadrul PUD:

1. Implicarea publicului în etapa pregătitoare

2. Implicarea publicului în etapa aprobării PUD
3. Implicarea publicului în monitorizarea implementării PUD

21.Ce este servitutea ? Exemple de servituti care au importanta in strategia de dezvoltare a localitatii. (Aici nu e
suficient sa spui definitia si sa enumeri servitutile, ci a mentionat ca nu a elaborat prea mult la curs sub asta, dar ca
trebuia sa ii explic care sunt implicatiile si corelarea intre astea 2. domenii- asta de drept(ex. servitutea x) si strategia
de dezv de la management...

CURS 8
SERVITUTEA-servitutile urbanistice sau cele ce se nasc din alte forme legale reprezinta LIMITARI ale dreptului de
proprietate-limitari asupra exercitarii sau modurilor posibile de exercitare a acestui drept.
Asadar, ele au la baza numite sarcini ce iau nastere din legislatia specifica, aceste sarcini reprezentand limitari ale
modului in care este constituit dreptul de proprietate asupra parcelei și se instituie de administratie tocmai pentru a
asigura protectia asupra interesului public sau privat.
Exemple de servituti care au importanta in strategia de dezvoltare a localitatii:
-prin PUG se realizeaza si o strategie de dezvoltare, pe o perioada medie de timp (10 ani, conform reglemetarilor) a
unei localitati; procesele prin care aceasta este posibiliă/se realizează aduc cu sine o serie de servituti-spre exemplu,
servitutea non aedificandi ad hoc poate fi implementata in anumite zone propuse pentru urbanizare-asta inseamna ca
in acele zone nu se poate construi pana la elaborarea unui PUZ de regenerare, spre exemplu. Astfel, această
servitute obligă realizarea unei documentatii de urbanism prin care sa se verifice daca, intr-adevar, ceea ce se
doreste a fi construit sau implementat in acea zona este compatibil cu directiile de dezvoltare urmarite la nivelul
localitatii (spre exemplu in Cluj)
O alta servitute cu legatura directa in strategia de dezvoltare a localitatii este aceea pentru protectia mediului in
spiritul dezoltarii durabile
-ea introduce reglementari precum obligativitatea si procentul spatiilor verzi atat la nivelul localitatii, cat si la nivelul
parcelei-astfel ea ajuta la dezvoltarea durabila si la aplicarea principiilor sustenabile ca o componenta a strategiei de
dezoltare a localitatii
***de fapt, majoritatea servitutilor au o implicare in strategia de dezvoltare-se poate scrie despre orice servitute prin
prisma unor criterii ce tin de un scenariu pentru viitor

22.Care este dimensiunea operațională și cea strategica a urbanismului și amenajării teritoriului în România?
DIMENSIUNEA OPERATIONALA: DOCUMENTATIILE DE URBANISM (pug, puz, pud) si
REGULAMENTELE(general sau local)-de fapt, prin ele se arata cum se aplica concret, la diverse scari de detaliu
(localicate, zona, parcela) anumite directive implementate prin planurile de amenajare a teritoriului si strategiile de
dezolvtare a teritoriului la nivel national-IMPLEMENTAREA PROIECTELOR
SCOP - stimularea evolutiei complexe a localitatilor prin implementarea unor strategii de dezvoltare pe termen scurt,
mediu si lung urmareste stabilirea directiilor dezvoltarii spatiale a localitatilor urbane si rurale in acord cu potentialul
acestora si cu aspiratiile locuitorilor
DIMENSIUNEA STRATEGICA: prin planurile de amenajare a teritoriului- se defineste viziunea sau viziunile de
dezvoltare-PATN-planul de amenajare a teritoriului national PATR planul de amenajare a teritoriului regional PATJ- p
a t judetean PATZ -zonal, metropolitan
SCOP (pt amenajarea teritoriului) - armonizarea la nivelul intregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice
si culturale, stabilite la nivel national si local pentru asigurarea echilibrului in dezvoltarea diferitelor zone ale tarii,
urmarindu-se cresterea coeziunii si eficientei relatiilor economice si sociale dintre acestea

16
23.Servitutea de vedere.a) Definitie si b)modul in care influenteaza conformarea cladirii

a) DUPA IZVORUL LOR SAU DUPA MODUL LOR DE CONSTITUIRE, SERVITUTILE SE CLASIFICA
IN:

servituti legale - servitutile stabilite prin lege, fie in interesul public (servituti edilitare), fie in interesul
particularilor, adica in interesul asigurarii bunei vecinatati

• servitutea privind distanta plantatiilor,

• a lucrarilor intermediare pentru diferite constructii,

• servitutea de vedere,

• picatura stresinilor,

• servitutea de trecere etc

DUPA OBIECT SAU DUPA CONTINUT, SERVITUTILE SE CLASIFICA IN:

•servituti negative - servitutile care impun proprietarului fondului aservit o obligatie de „a nu face" în
exercitarea atributelor dreptului sau de proprietate,

• servitutea „non aedificandi1' (de a nu construi), servitutea „non a/tius tollendi" ( de a nu

cladi peste o anumita inaltime), de nu deschide o fereastra (servitutea de vedere), de a
nu planta la mai putin de o anumita distanta etc

INRAPORT CU MODUL DE EXECUTARE, SERVITUTILE SE CLASIFICA IN:

servituti continue - servitutile pentru a caror exercitare si rnentinere nu este nevoie de fapta omului

• servitutea de apeduct,

• servitutea de scurgere a apelor naturale,

• servitutea de vedere etc

(clasificarea servitutilor, curs 7 )

b) STABILIREA DISTANTELOR MINIME DINTRE RÂNDURILE PARALELE DE CLADIRI SPRE

ALINIAMENT SI SPRE LIMITELE POSTERIOARE ALE PARCELELOR, STABILIREA DISTANTELOR
MINIME DINTRE CLADIRI SEPARATE SITUATE PE ACEEASI PARCELA. STABILIREA DISTANTELOR
MINIME DINTRE CLADIRILE CONSTRUITE PE PARCELE ÎNVECINATE, ÎN VEDEREAASIGURARII
ÎNSORIRII FATADELOR SI VENTILATIEI NATURALE ÎN ZONELE CONSTRUITE SE FACE ÎN
FUNCTIE DE TRADITIA LOCALITATII, DE CARACTERISTICILE TERITORIULUI RESPECTIV,
DEÎNALTIMEA CLADIRILOR SI DE REGULAMENTELE ÎN VIGOARE PRIVIND SANATATEA
POPULATIEI SI IGIENA LOCUIRII.

(servitutea densitatii de construire/ curs 8-9)

17
24.PUG ce e si in ce scop

PUG-ul este un document care reglementeaza modul de dezvoltare a oraselor/comunelor pe o durata

definite(10ani). Este important faptul ca stabileste limita intravilan-extravilan. Are o parte scrisa si o parte
desenata. PUG-ul imparte orasul in zone: UTR (unitati teritoriale de referinta) : Locuinte individuale/
collective/ inaltime, Mixte, Administrative(Cb), Spatii verzi(V), Infrastructura (T), (G) Pug delimitează
zonefuncţionaledeinteres—detaliereprinpuz zonacentrală 4 zoneprotejate—naturalesauconstruite
zonederegenerareurbană(operaţiuniurbanisticeintegrate) 4 zonecarenupermitderogări Procesul de
edificare a construcţiilor autorizarea constructillor Reguli de desfăşurare a activitătilor
economice/comerciale Nomenclator al străzilor şi registrul de adrese poştale delimitarea cartierelor şi a
zonelor economice Zonarea fiscală Valoarea funciară a imobilelor corelată cu categoria de folosinţă a
terenurilor, şi cu gradul de dotare/acces la servicii publice Facilităţi fiscale stabilite pentru imobile
protejate

25. Puterea juridica a regulamentelor de urbanism

Prin documentațiile de urbanism se stabilesc reguli de ocupare și utilizare terenurilor. Și totuși,

documentațiile de urbanism comportă condiții de formă și forțe juridice diferite.

Există trei tipuri de planuri urbanistice, fiecare având scop, formă și forțe juridice diferite. Acestea se
prezintă într-o structură ierarhică, având la nivelul superior Planul Urbanistic General (PUG) și succedat
de Planul Urbanistic Zonal (PUZ) și Planul Urbanistic de Detaliu (PUD). Însă, relația dintre acestea nu
este una neapărat interdependentă, având astfel condiția existenței Planului Urbanistic General, ca o
regulă generală, sau a Planului Urbanistic Zonal, pentru a putea elabora și aproba, în baza acestora, Planul
Urbanistic de Detaliu, în timp ce pentru elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal nu este obligatorie
existența unui Plan Urbanistic General.

În ceea ce privește forța juridică a documentațiilor de urbanism, din punct de vedere al condițiilor de
fond, acestea sunt structurate ierarhic. Astfel că, PUG-ul este instrumentul principal de rang superior ce
vizează întreaga suprafață a UAT-ului, intra-muros și extra-muros, și care are atât caracter director și
strategic cât și de reglementare, PUZ-ul este instrumentul de reglementare specifică, prin el se pot face
totuși derogări de la prevederile PUG și privește o arie mai mare dintr-o localitate, iar PUD-ul este
instrumentul de reglementare specifică pentru o parcelă și prin care nu se poate deroga de la
documentațiile de urbanism de rang superior. Din punct de vedere al naturii actului prin care acestea sunt
aprobate, respectiv hotărâri ale Consiliilor Locale/Consiliul General al Municipiului București, ele sunt
acte administrative cu forțe juridice egale pe teritoriul pe care acestea se aplică, emitentul fiind același, iar
aprobarea acestora făcându-se în aceleași condiții.

26.Prezentati procesul de elaborare si aprobare puz - ilustrare si detaliere ptr cazul unei locuinte in zona centrala

Pentru elaborarea unui P.U.Z pentru o locuinta situate intr-o zona central a orasului sunt necesare anumite
etape derulate:

-Intocmirea documentatiei pentru obtinerea certificatului de urbanism

- Obtinerea certificatului de urbanism, faza P.U.Z.;

18
- Realizarea studiilor de specialitate, studiu geotehnic, studiu topografic, studiu insorire, etc.;

- Intocmire P.U.Z., alcatuit din parte scrisa si parte desenata confrom legislatiei in vigoare; Documentatia
predata va contine: in partea scrisa – borderou, memoriu general, regulament de urbanism si studio
geotehnic, iar in partea desenata – plan de incadrare in teritoriu, plan situatie existent cu disfunctionalitati
si prioritati, plan reglementari urbanistice, plan reglementari tehnico-edilitare, plan obiective de utilitate
publica, circulatie, tipuri de proprietate si un plan cu propunerile pe sit.

- Informare populatiei referitoare la intocmirea P.U.Z., (anunt la ziar, panou informare, anunt primarie);

- Obtinerea avizelor solicitate prin certificatul de urbanism, faza P.U.Z.;

- Etapa de sustinere a documentatiei P.U.Z., in cadrul comisiilor de specialitate;

- Aprobare documentatie P.U.Z., in sedinta de consiliu local;

Competentele de avizare-aprobare P.U.Z pentru zonele central ale municipiilor sunt: MDRT, MCPN,
Consiliul judetean, Organismele central si teritoriale interesate.

În cazul elaborării PUZ, în cadrul acestuia se vor stabili locaţii concrete şi servituţile de utilitate publică
aferente pentru trama stradală de interes local, infrastructura edilitară, spaţiile verzi etc, conform
programului urbanistic stabilit prin Avizul de Oportunitate.

27.Cand e necesar PUZ de reconfigurare. Dati exemple.

(nu am găsit exemple, nici alte informații)

Un PUZ de reconfigurare este necesar în cazul în care parcela este neconstruibilă deoarece aceasta nu se
încadrează în parametrii prevăzuți de către RLU și PUG.

Reconfigurarea implică determinarea construibilitaţii parcelelor-prin reparcelare sau configurarea unui

montaj de proces/operaţiune urbanistică care trebuie iniţiată sau implementată-definirea traseului
străzilor, localizarea echipamentelor.

28.Cine poate sa ceara eliberarea cerificatului de urbanism ? Motivați .

Se repeta - intrebarea 3

29.Cea mai importanta etapa in formarea dreptului urban

(din cursul 1)

Reglementările juridice referitoare la construcţii şi teren există Încă din antichitate

19
 Ex: limit area înălţimii construcţiilor În Roma antică, controlul perspectivelor şi a alinierilor, a
distanţelor Între clădiri, controlul vederilor şi al aspectului estetic, limit area speculei funciare etc

Până la mijlocul sec. XIX, urbanismul şi dreptul au coexistatşi s-au ignorat reciproc, singurul domeniu În
care interesul a fost comun fiind alinierea străzilor şi ulterior a construcţiilor. Revoluţia franceză şi
Revoluţia industrială au determinat o reevaluare culturală şi economică a proprietăţii funciare tradiţionale
şi a dinamicii de dezvoltare a aşezărilor umane

Chiar dacă disciplina teoretică a Dreptului Urbanismului apare şi se coagulează În această etapă istorică
situată Între mijlocul sec. XIX şi mijlocul sec. XX (al doilea război mondial), În această etapă ea este o
ştiinţă imatură caracterizată de:
-Un volum redus de reglementări, sumar şi dispersat şi de
-O Întarziere În procesul de asimilare şi de adapt are a cerinţelor, noţiunilor şi instrument elor
specifice, orientate in principal către prevenţie şi t otal ineficiente În faţa unor situaţii necunoscute pâna
atunci

30.Corelați instituțiile publice cu documentațiile de urbanism corespunzătoare, dpdv al aprobării. (Consiliul județean
doar avizeaza, nu aproba /onsiliul județean avizeaza si cel local elaborează și aproba)

Informație preluată din cursul 3:

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei este organul specializat al Guvernului în domeniul
amenajarii teritoriului şi urbanismului.

· asigura elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului National-PATN;

· asigura elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Regional-PATR care fundamenteaza dezvoltarea

regionala;

· asigura avizarea documentatiilor de U si AT, potrivit competentelor stabilite prin lege.

Consiliul judetean

· asigură elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean, a planurilor zonale de amenajare a

teritoriului care sunt de interes judetean si le aprobă conform prevederilor legii

· avizeaza documentatiile de urbanism PUG si RLU aferente ale localitatilor din judet si a PUZ conform
competentelor stabilite de lege.

Consiliul local

· asigură elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Municipal, Orasenesc sau Comunal, dupa caz, sile
aprobă conform prevederilor legii;

· asigura elaborarea Planului Urbanistic General PUG si RLU aferent pentru unitatea administrativa proprie
si a Planurilor Urbanistice Zonale PUZ conform competentelor stabilite de lege;

20
 · asigura respectarea prevederilor cuprinse în documentatiile de amenajare a teritoriului aprobate. Asigura
avizarea PUZ si RLU aferente, a PUD initiate de persoane fizice si juridice pe raza localitatii, conform
competentelor legale.

ln scopul inbunatatirii calitatii deciziei referitoare la dezvoltarea durabila locala si judeteana, pe langa fiecare
consiliu judetean, primaria municipala si oraseneasca, respectiv Primaria Municipiului Bucuresti, se poate infiinta
Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si de urbanism, organism consultativ cu atributii de avizare,
expertiza tehnica si consultanta.

Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si de urbanism avizeaza din punct de vedere tehnic
documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, precum si studiile de fundamentare sau cercetarile
prealabile. Avizele date de Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si de urbanism fundamenteaza decizia
arhitectului set.

Avizul arhitectului set nu se supune deliberarii si aprobarii consiliului judetean, consiliului local, respectiv
Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

31.Care este diferența dintre planul urbanistic și planul de amenajare teritorială. Exemplificați pentru un palier
administrativ corelarea și diferențele între acestea.

Informație preluată din cursul 3 (vezi schema penultima pagina) si cursul 4

PAT (PATR, PATJ, PATZ, PATICO)

Elaborat la nivel de stat/regiune/județ

Elaborate prin planificare strategica

Caracter director, reprezinta sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu si lung pentru
intregul teritoriu al tarii

PUG/PUZ/PUD

Elaborate la nivel de localitate

Elaborate prin planificare operationala (PUZ+RLU si PUD)

Rol director si se realizaza in vederea solutionarii unor probleme specifice ale unor teritorii (metropolitane
sau regiuni) sau reprezinta expresia spatiala a programului de dezvoltare socio economica a judetului

Administrația publică locală (palierul administrativ ales) formată din Consiliul Județean și Consiliul Local
îndeplinește, prin aceste instituții, următoarele:

Consiliul judetean

· asigură elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean, a planurilor zonale de amenajare a

teritoriului care sunt de interes judetean si le aprobă conform prevederilor legii

· avizeaza documentatiile de urbanism PUG si RLU aferente ale localitatilor din judet si a PUZ conform
competentelor stabilite de lege.

21
Consiliul local

· asigură elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Municipal, Orasenesc sau Comunal, dupa caz, si le
aprobă conform prevederilor legii;

· asigura elaborarea Planului Urbanistic General PUG si RLU aferent pentru unitatea administrativa proprie
si a Planurilor Urbanistice Zonale PUZ conform competentelor stabilite de lege;

· asigura respectarea prevederilor cuprinse în documentatiile de amenajare a teritoriului aprobate. Asigura

avizarea PUZ si RLU aferente, a PUD initiate de persoane fizice si juridice pe raza localitatii, conform
competentelor legale.

CONCLUZIE:

PATRJ - elaborat de consiliul județean

PATRM - elaborat de consiliul local

PUG, RLU și PUZ- elaborate de consiliul local, avizate de consiliul județean și de consiliul județean

PUD- initiate de persoane fizice si juridice pe raza localitatii, avizate de consiliul local

31.2 Schimbarea de paradigmă în abordarea conceptului de oraș la începutul sec. xx

Informații preluate din cursul 2

Etapa statului modern

1918 - Marea Unire a condus la coagularea unui teritoriu extins cu identitate şi tradiţii administrative, fiscale şi de
morfologie urbană extrem de diferite

• Nevoia de reformare a întregului pachet de legislaţie datorat acestei diversităţi a reprezentat factorul determinant
pentru apariţia reglementărilor de drept urbanistic

- Reforma agrară-1921

- Apariţia noii Constituţii -1923

- Reforma administrativa şi unificarea administrativă-1925-1929

• ln această perioadă se cristalizează câteva din principiile, instrumentele şi conceptele cu care lucrăm şi astăzi

• Apare obligativitatea realizării planului de sistematizare pentru fiecare comună - ex:

Planul de sistematizare a Bucureştiului în 1935-D. Marcu, G.M. Cantacuzino, R. Bolomey, I. Davidescu, T.

Radulescu

• o primă variantă a fost abordată în 1919 de Cincinat Sfinţescu sub denumirea „Studiu asupra Planului general de
sistematizare al capitalei" care a fundamentat „Anteproiectul de lege asupra stabilirii, construirii, dezvoltării si
sistematizării comunelor"

22
• La mijlocul anilor 30 s-a concretizat relaţia Între planul de sistematizare şi regulamentul de construire

• Planul de sistematizare enunţa liniile generale de dezvoltarea oraşului iar regulamentul conţinea toate prevederile
şi detaliile necesare operaţionalizarii sale, ambele fiind supuse revizuirii periodice

• Pentru Bucureşti, acest regulament se realizează În 1937, fiind structurat pe capitole organizate pe problematica
diversă a procedurilor efective necesare, precum:

· Zonificarea oraşului

· Normele dreptului de a clădi- se instituie certificatul de aliniere şi regim, act premergător eliberării
autorizaţiei de construire pentru clădirile noi (acesta se menţine până în anii 50, după care dispare până în 1991)

· Norme privind estetica urbană

32.Care este dimensiunea operationala si cea strategica in activitatea de urbanism si amenanjarea teritoriului in
Romania.
(cursul 4)

Dimensiunea operațională o reprezintă urbanismul.

SCOP - stimularea evolutiei complexe a localitatilor prin implementarea unor strategii de dezvoltare pe
termen scurt, mediu si lung urmareste stabilirea directiilor dezvoltarii spatiale a localitatilor urbane si
rurale in acord cu potentialul acestora si cu aspiratiile locuitorilor
OBIECTIVE
• imbunatatirea conditiilor de viata prin eliminarea disfunctionalitatilor, asigurarea accesului la infrastruct
uri. servicii publice si locuinte convenabile pentru toti locuitorii;
• crearea conditiilor pentru satisfacerea cerintelor speciale ale copiilor, varstnicilor si ale persoanelor cu
handicap;
• utilizarea eficienta a terenurilor, in acord cu functiunile urbanistke adecvate;
• extinderea controlilta a wnelor const ruit e;
• protejilrea si pune rea in villoare a pat rimoniului cult ural const ruit si nat ural;
• asigurarea calitatii cadrului construit , amenajat si plantat din toate localitatile urbane si rurale;
• protejarea localitatilor impotrivii dezilstrelor nat urale.

Dimensiunea strategica o reprezinta amenajarea teritoriului.

SCOP - armonizarea la nivelul intregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice si culturale,
stabilite la nivel national si local pentru asigurarea echilibrului in dezvoltarea diferitelor zone ale tarii,
urmarindu-se cresterea coeziunii si eficientei relatiilor economice si sociale dintre acestea expresia
spatiala a politicilor economice, sociale, culturale si ecologice ale societatii
OBIECTIVE
• dezvoltarea economica si sociala echilibrata a regiunilor si zonelor, cu respectarea specificului acestora;
• imbunatatirea calitatii vietii oamenilor si colectivitatilor umane;
• gestionarea responsabila a resurselor naturale si protectia mediului;
• utilizarea rationala a teritoriului.

23
34.Diferenta dintre documentatiile
mentatiile de urbanism si planurile de amenajare ale teritoriului. Exemplificati.

Planurile de amenajare a teritoriului au ROL DIRECTOR si se realizeaza in vederea solutionarii unor probleme
specifice pentru intreg teritoriu al tarii sau ale unor teritori
teritorii metropolitane sau regiuni.

Propunerile cu caracter direector stabilesc STRATEGIILE SI DIRECTIILE PRINCIPALE DE EVOLUTIE A UNUI

TERITORIU la diverse niveluri de complexitate - sunt detaliate prin reglementari specifice in limitele teritoriilor
administrative
ive ale oraselor si comunelor.

PREVEDERILE CU CARACTER DIRECTOR cuprinse in docuentatiile de amenajare a teritoriului aprobate sunt

obligatorii pentru toate autoritatiile administratiei publice
publice, iar cele cu caracter de reglementare, pentru toate
persoanele fizice si juridice

Documentatiile de urbanism cuprind REGLEMENTARI OPERATIONALE.

24
35.Care este diferenta din punct de vedere juridic si al continutului dintre certificatul de urbanism si cartea funciara?

Diferenta din punct de vedere juridic:

CERTIFICATUL DE URBANISM: Certificatul de urbanism este ACTUL DE INFORMARE CU CARACTER

OBLIGATORIU prin care autoritatea administraţiei publice-CEI CE AU ROLUL DE A EMITE
AUTORIZAREA DE CONSTRUIRE (judeţene sau locale-CONS JUDETENE SAU PRIMARII) face
cunoscute Regimul juridic, Regimul economic şi Regimul tehnic (ESTE STRUCTURAT PE ACESTE
COMPONENTE) al imobilelor şi Condiţiile necesare în vederea realizării unor INVESTIŢII, TRANZACTII
IMOBILIARE ori a altor OPERAŢIUNI IMOBILIARE

CARTEA FUNCIARA: este un registu public de publicitate imobiliara prin care se atesta juridica toate informatiile
existente legate de un imobil/ totodata, ea contine informaţiile privind dreptul de proprietate şi dezmembrările
acestuia care vor fi utilizate in certificatul de urbanism al unui imobil, la capitolul referitor la regimul juridic.

Din punct de vedere al continutului:

-in cartea funciara de ofera informatii cu privire la dreptul de proprietate-mai precis, cum a fost dobandit
acest drept (cumparare, construire, decizie a instantei) si ofera informatii cu privire la servitutile ce exista
pe terenul acela, astfel incat sa nu existe servituti ascunse ce pot complica procesul de proiectare (daca
este cazul). In schimb, certificatul de urbanism contine informatii preluate din RLU cu privire la regimul
tehnic si economic al zonei-date despre modul de construire, reguli si tipologii de construire ce trb
respectate, functiuni admise si functiuni admise cu conditionari, dar nu confera drept de proprietate, ci
doar informeaza asupra acestor date.

36.Care este puterea juridică derogatorie a puz. Explicați și exemplificati.(raspuns: Consiliul local)
Consiliul local asigura respectarea prevederilor cuprinse în documentatiile
de amenajare a teritoriului aprobate.
Consiliul local are urmatoarele atributii in acest domeniu:
-coordonează activitatea de urbanism si amenajare a teritoriului la nivelul localitatii, conform legii si
stabileste orientările generale privind amenajarea teritoriului, pe baza planurilor de amenajare a teritoriului;
-asigură preluarea prevederilor cuprinse în planurile de amenajare ateritoriului national, regional si zonal în
cadrul documentatiilor de amenajare a teritoriului pentru teritoriul administrativ al localitătii;
-asigură elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Municipal, Orasenesc sau Comunal, dupa caz, sile
aprobă conform prevederilor legii;
-Asigura elaborarea Planului Urbanistic General PUG si RLU aferent pentru unitatea administrativa proprie
si a Planurilor Urbanistice Zonale PUZ conform competentelor stabilite de lege;
-Asigura avizarea PUZ si RLU aferente, a PUD initiate de persoane fizice si juridice pe raza localitatii,
conform competentelor legale.
în îndeplinirea atributiilor sale în domeniul arnenajarii teritoriului, consiliul
local utilizeaza informatii din toate domeniile de activitate economicosociala.

37.Ce este servitutea ? Exemple de servituti care au influenta in strategia de dezvoltare a unei localitati

25
Servitutea este un drept real, perpetuu si indivizibil instituit intr-un act unilateral sau bilateral care confera
proprietarului unui imobil, obligat sa suporte sarcinile impuse in favoarea fondului dominant, altele decat cele care
reprezinta limitarea dreptului la proprietate.

SERVITUTEA- Sarcina impusa asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui imobil avand alt proprietar

Exista mai multe tipuri de servituti - modul de construire (servituti naturale, legale, stabilita prin fapta omului) dupa
obiect/continut (servituti pozitive, servituti negative: servitutile urbanistice), in raport cu modul de executate
(servituti continue sau necontinue), in raport cu modul de manifestare (servituti aparente, servituti neaparente), in
raport cu modul de folosinta (servituti urbane sau servituti rurale).

(Servituti propriu-zise, adica dezmembraminte ale dreptului de proprietate, sunt numai cele stabilite prin fapta
omului.)

sinteza pag 150-155 curs centralizat

EXEMPLE DE SERV CARE AU INFLUENTA IN STRATEGIA DE DEZVOLARE A UNEI LOCALITATI:

-Servitutea non-aedificandi ( cu toate motivele conexe )

-Servitutea non altius tollendi

-Servitutea zonificarii urbanistice

-Servitutea pentru protectia monumentelor istorice, patrimoniului arhitectural, urbanistic, arheologic, natural si
peisagistic

-Servitutea pentru asigurarea circulatiei publice si apararea domeniului public

-Servitutea pentru protectia mediului in spiritul dezvoltatii durabile

-Servituti pentru apararea de calamitati naturale si de accidente tehnologice

extrase pag 156-170 curs centralizat + curs 7,curs 8

38.Conținutul certificatului de urbanism

CERTIFICATUL DE URBANISM - sinteza curs 9,

26
Actul de informare cu caracter obligatoriu asupra regimului juridic, tehnic si economic al unui imobil, care
stabileste drumul critic in functie de prevederile din PUG si RLU.

CU trebuie emis pentru executarea oricaror lucrari de constructii sau interventii asupra acestora, pentru adjudecarea
prin licitatie a lucrarilor de proiectare si de executie a lucrarilor publice, intocmirea documentatiilor cadastrale de
comasare si dezmembrare a terenurilor in minimum trei parcele , in cazul vanzarii sau cumpararii de imobile(rol
informativ).

In CU se va mentiona obligatoriu scopul eliberarii acestuia.

Pentru aceeasi parcela pot fi eliberate multiple certificate de urbanism, dar constinutul acestuia, bazat pe
documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, si celelalte reglementari in domeniu trebuie sa fie aceleasi
pentru toti solicitantii. CU se elibereaza oricarei entitati solicitante (persoana fizica sau juridica), care este interesata
de datele si reglementarile respectivului bun imobil . Aceasta solicitare de emitere a CU se face catre primaria
localitatii in care se afla respectivul imobil, urmand ca aceasta sa fie indreptata spre Consiliul Judetean/Primaria
Generala a mun. Bucuresti daca lucrarile propuse se realizeaza pe: terenuri care depasesc limita localitatii, in
extravilanul comunelor ale caror primarii nu au organizate structuri de specialitate, in zonele protejate/zonele de
protectie a acestora sau in cazul in care imoilul in cauza este clasat ca monument.

Solicitarea de emitere a CU se face in baza urmatoarelor documente: cerere tip care cuprinde elemente privind datele
de indentificare ale solicitantului, datele de identificare ale imobilului, scopul solicitatii, planuri cadastrale/topo cu
evidentierea imobilului, dovada platii taxei de eliberare a CU.

Prin CU se respinge in mod justificat cererea de modificare a prevederilor documentatiilor de urbanism aprobate.

CU are valabiliate in funtie de intervalul de timp acorcat solicitantului in vederea utilizarii acestuia pentru scopul in
care a fost emis > 6-24 de luni de la data emiterii, se poate prelungi maxim cu 12 luni.

39.Tot PUZ de reconfigurare. Trebuia sa zici ca se face cand o parcela nu e edificabila, si aveai trei cazuri: cand are
deschiderea mai mare decat adancimea, cand e sub 150/200m sau cand e prea mare (in extravilan) si trebuie
impartita ca sa poti construi pe ea.A trebuit sa dau si un exemplu din Romania pentru reconfigurare/reparcelare.

27
40.SERVITUTEA NON AEDIFICANDI

Servitutea „non aedificandi' (de a nu construi) se clasifică în categoria servitu

servituților
ților negative, care impun proprietarului
fondului aservit o obligație
ție de „a nu face" în exercitarea atributelor dreptului sau de proprietate.

Aceasta implică restrictia/interdictia de construire, întrîntr-o

o anumita suprafata, a unor anumite constructii. Pot face
exceptie de la interdictia de construire, dupa caz, anumite constructii: lucrari de infrastructuri de transport, lucrari
hidrotehnice, lucrari de îmbunatatire
ire a stabilitatii sau calitatii terenurilor.

Restrictia de construire poate fi ridicata odata cu încetarea cauzei care a determinat stabilirea ei.

Servitutea NON AEDIFICANDI SINE DIE (de interdictie definitivă) poate fi stabilita pentru unul din urmatoarele
urmatoare
motive:

-riscuri
riscuri naturale previzibile: inundatll,alunecari de teren, avalanse, albii torentiale, caderi de stânci, conditii
improprii de fundare, vânturi puternice frecvente, zone situate în vecinatatea zonelor carstice, zone insalubre;

-riscuri tehnologice
logice grave: zone situate în vecinatatea exploatarilor subterane, zone cu pericol de
contaminare chimica, biologica, radioactiva, de explozie, de incendii;

-protejarea
protejarea stricta a monumentelor istorice, patrimoniului arheologic, etnografic, arhitectural, urbanistic,
u
natural sau a patrimoniului peisagistic;

-apararea
apararea tarii, ordinea publica, siguranta nationala;

28
 -alte motive stabilite prin lege.

Servitutea NON AEDIFICANDI AD-HOC (interdictie temporara) poate fi stabilita pentru unul din urmatoarele motive:

- necesitatea elaborarii unei documentatu de urbanism în vederea stabi urii regulilor de construi re aplicabile
în zona respectiva;

- necesitatea executarii unor cercetari arheologice sau a unor lucrari de protejare a monumentelor istorice;

- necesitatea executarii altor lucrari de utilitate publica;

- necesitatea adoptarii unui plan de management pentru o arie naturala protejata;

- stabilirea unei zone de protectie de orice natura;

- alte motive stabilite prin lege.

41.Determinarea elaborarii documentatiei de urbanism de catre o persoana privata, exemplificati.

Sunt niște fragmente, dar nu par a răspunde direct la cerință. Mai caut
Regimul de actualizare/modificare a documentaţiilor de urbanism şi a regulamentelor locale aferent în cazul în
care intenţia de investiție nu se încadrează în prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate - se informează
solicitantului cu privire la:

b. Condiţionarea autorizării investiţiei de aprobarea de către autoritatea publică competentă a unui plan urbanistic
zonal, elaborat şi finanţat prin grija persoanelor interesate, numai în baza unui aviz prealabil de oportunitate întocmit
de structura specializată condusă de arhitectul-șef

Condiții specifice de actualizare/modificare DU și RLU

Modificarea prin PUZ de zone ale UTR stabilite prin reglementări aprobate prin PUG, finanţată de persoane juridice
şi/sau fizice, poate propune un CUT care nu îl va putea depăşi pe cel aprobat iniţial cu mai mult de 20%, o singură
dată

Aviz de oportunitate

Se emite doar în cazul în care iniţiatorul PUZ este orice altă persoană fizică sau juridică şi nu autoritatea publică -
Consiliul Local sau Judeţean sau instituţiile subordonate acestora

42.Diferența între valabilitate AC și durata acesteia, exemplu.

În Autorizaţia de construire/desfiinţare se stabilesc:

• termenul de valabilitate al autorizaţiei de construire/ desfiinţare

29
• durata de execuţie a lucrărilor

Valabilitatea AC

- intervalul de timp, de cel mult 24 luni de la data emiterii, în interiorul căruia solicitantul este obligat să
înceapă lucrările autorizate

- se poate prelungi o singură dată cu maxim 12 luni

Durata executării lucrărilor

- reprezintă timpul fizic maxim necesar pentru realizarea efectivă a lucrărilor de construcţii autorizate

- se stabilește de către
ătre emitentul autorizaţiei de construire/desfiinţare

30
LA INTREBARILE DE LA SIMULARE:

1. cresc POT și CUT

2.Atunci cand se solicita primariei emiterea unui Certificat de Urbanism, iar intentia de a construi pe respectivul teren
presupune o derogare de la prevederile documentatiilor de urbanism deja aprobate pentru zona in cauza, este posibil
sa se condiționeze autorizarea investitiei de aprobarea unui plan urbanistic zonal (PUZ) sau sa se ceara elaborarea
unui plan urbanistic de detaliu (PUD).

Din curs:

CONDIȚII DE ACTUALIZARE/MODIFICARE DU SI RLU:

Regimul de actualizare/modificare a documentaţiilor de urbanism şi a regulamentelor locale aferent în cazul în care

intenţia de investitie nu se încadrează în prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate - se informează
solicitantului cu privire la:

- Imposibilitatea modificării prevederilor documentaţiilor aprobate prin CU se respinge în mod justificat cererea de
modificare a prevederilor documentaţiilor de urbanism aprobate

- Condiţionarea autorizării investiţiei de aprobarea de către autoritatea publică competentă a unui plan urbanistic
zonal, elaborat şi finanţat prin grija persoanelor interesate, numai în baza unui aviz prealabil de oportunitate întocmit
de structura specializată condusă de arhitectul şef

- Condiţionarea autorizării investiţiei de elaborarea şi aprobarea de către autoritatea publică locală competentă a
unui PUZ – elaborarea unei documentaţii de urbanism modificatoare de catre autoritate

- Conditionarea autorizării investitiei de elaborarea si aprobarea unui PUD

Atunci cand se solicita primariei emiterea unui Certificat de Urbanism, iar intentia de a construi pe respectivul teren
presupune o derogare de la prevederile documentatiilor de urbanism deja aprobate pentru zona in cauza, este posibil
sa se condiționeze autorizarea investitiei de aprobarea unui plan urbanistic zonal (PUZ) sau sa se ceara elaborarea
unui plan urbanistic de detaliu (PUD).

Prin PUD se stabilesc reglementări cu privire la accesurile auto şi pietonale, retragerile faţă de limitele laterale şi
posterioare ale parcelei, conformarea arhitectural-volumetrică, modul de ocupare a terenului, designul spaţiilor
publice, după caz, reglementări cuprinse în ilustrarea urbanistică, parte integrantă din documentaţia de urbanism

REGLEMENTĂRI INSUFICIENTE PUG SI RLU – CONFIGURARE => C.U. CU CONDITIA ELABORARII PUD/PUZ
DE CONFIGURARE

31
3. Nu se pot expropria bunurile aflate in domeniul public al UAT urilor (sate, comune, orase, municipii, judete), pentru
ca proprietatea publica este, pe langa imprescriptibila si insesizabila, si inalienabila. Aduca nu se poate instraina. Mai
mult, exproprierea pentru utilitate publica este izvor al proprietatii publice, fiind unul din modile de creare a acesteia.

De asemenea, nu pot fi supuse exproprierii nici bunurile imobile aflate în proprietatea privată a statului, deoarece
statul, în calitatea sa de proprietar, poate să afecteze, prin organele sale competente, utilităţii publice oricare dintre
bunurile imobile pe care le are în proprietatea sa privată. Cum a observat, pe drept cuvânt, judecătorul constituant,
statul nu se „autoexpropriază”.

32