01_CURS INTRODUCTIV

CONF. DR. ARH. SIMONA MUNTEANU

 • Introducerea în domeniul dreptului urbanismului –
noțiuni minimale care să faciliteze înțelegerea
OBIECTIVE
RELAȚIEI între context urban/obiect de arhitectură
/drept de proprietate;
• Însuşirea unor instrumente de lucru, de cunoaștere,
de analiză şi de evaluare a cadrului juridic normativ şi
înțelegerea influenței acestuia în evoluţia dezvoltării
urbane precum și însușirea sistemului de planificare;
• Însușirea noțiunilor minimale privind consecințele
juridice ale procesului de proiectare/preluare a
obiectului de arhitectură în circuitul civil.
 PLANIFICARE – STRATEGICĂ ȘI OPERAȚIONALĂ
CONȚINUT Sistemul de planificare spațială [în România]
[ierarhie, tipuri de planuri, proces de planificare]

MIJLOACE DE OPERAȚIONALIZARE
Instrumente, instituții și izvoarele urbanismului
[documentații, autorități administrative și acte normative]

OPERAȚIONALIZAREA PROIECTULUI
Materializarea proiectului – de la concept la obiect
[tema / proiectare / avizare / autorizare / preluarea în folosință]
 • EVALUARE FINALĂ (EXAMEN)
EVALUARE
• Condiția de acces la examen este de a avea prezența la
minim 50% din cursuri și de a preda lucrarea scrisă la
finele semestrului (tema și data predării se vor anunța pe
parcursul semestrului)

• Promovarea se face pe baza notei la examen alcătuită

din:
– Nota pentru lucrarea scrisă – 40%
– Nota examen – 50%
– Evaluarea activității la curs și atelier– 10%
 • Conținutul lucrării individuale:

EVALUARE – Înțelegerea corelării și relației/ierarhiei dintre documente de

planificare spațială

– Corelarea între situația existentă și reglementările propuse în

documentațiile de urbanism

– Înțelegerea operațiunilor urbanistice – modul în care acestea sunt

statuate în planurile de urbanism

– Înțelegerea specificului regimului de construire

– Certificatul de urbanism

– Tipuri de intervenții urbanistice

 • Cerințe de prezentare / redactare a lucrării individuale:

EVALUARE – Metodologia urmărită pentru realizarea lucrării trebuie să fie clară și

explictă.
– Partea grafică se recomandă a fi realizată în format A3 și partea scrisă
A4.
– Materialul grafic care evidenţiază elementele de reglementare trebuie
să fie in concordanta cu semnele conventionale si codul culorilor
stabilit prin legislatia in vigoare.
– Se va urmari in mod special claritatea exprimarii grafice si relevanta
informatiilor prezentate.
– Partea scrisă va fi redactată cu font Arial 12 la 1.5 și cu citarea tuturor
surselor utilizate în realizarea lucrării.
– Proiectul se va preda în format electronic – un sigur fișier salvat pdf
astfel: NUME_PRENUME_grupa_2023
01_DREPTUL URBANISMULUI –
noțiuni introductive
‘Planul se numără printre cele mai puternice instrumente
ale noastre. Suntem destul de puțin instruiți să facem față
regulilor urbane’

‘Regulile au capacitatea de a genera varietate. Rezultatele

pot lua forma diversității în ceea ce privește configurațiile
sociale sau spațiale. Rezultatele precise se concretizează ca
efect al regulilor slabe.’

– ALEX LEHNERER
 • Reglementările juridice referitoare la construcții și teren există încă
din antichitate
– Ex: limitarea înălțimii construcțiilor în Roma antică, controlul perspectivelor și a
APARIȚIA alinierilor, a distanțelor între clădiri, controlul vederilor și al aspectului estetic,
limitarea speculei funciare etc
DREPTULUI
• Până la mijlocul sec. XIX, urbanismul și dreptul au coexistat și s-au
URBANISMULUI ignorat reciproc, singurul domeniu în care interesul a fost comun
fiind alinierea străzilor și ulterior a construcțiilor
– Revoluția franceză și Revoluția industrială au determinat o reevaluare culturală și
economică a proprietății funciare tradiționale și a dinamicii de dezvoltare a
așezărilor umane
• Chiar dacă disciplina teoretică a Dreptului Urbanismului apare și se
coagulează în această etapă istorică situată între mijlocul sec. XIX și
mijlocul sec. XX (al doilea război mondial), în această etapă ea este
o știință imatură caracterizată de:
– Un volum redus de reglementări, sumar și dispersat și de
– O întarziere în procesul de asimilare și de adaptare a cerințelor, noțiunilor și
instrumentelor specifice, orientate in principal către prevenție și total ineficiente
în fața unor situații necunoscute pâna atunci
DEFINIȚIE: Ramură a sistemului juridic care cuprinde ansamblul
REGLEMENTĂRILOR JURIDICE privind afectarea și
DREPTUL URBAN amenajarea spațiului urban în conformitate cu cerințele
/URBANISTIC de organizare și de dezvoltare durabilă a localității, a
comunităților locale și a interesului unei națiuni.

Colecție de POLITICI, NORME, DECIZII și PRACTICI care

guvernează administrarea și dezvoltarea mediului
urban- https://unhabitat.org/urban-law/
– Stabilește „regulile jocului”– REGULAMENT, CODURI,
NORME
– Promovează responsabilitatea comunitară –
INDICI/INDICATORI DE MĂSURARE
– Promovează stabilitatea și predictibilitatea în decizia
publică – PROCES ȘI ACTORI IMPLICAȚI
– Reprezintă unul din fundamentele managementului
urban și a dezvoltării eficiente – INSTRUMENTE DE
MANAGEMENT ȘI DE POLITICI PUBLICE
– Crează cadrul legal specific dezvoltării bazate pe
drepturile universale - LEGISLAȚIE ȘI NORME CORELATE
CU DREPTUL DE PROPRIETATE INDIVIDUALĂ
 1. Realizarea ECHILIBRULUI între cerințele urbane și protecția
drepturilor personale – INTERES PUBIC GENERAL / INTERES PRIVAT
– Loc de expresie și de solutionare a conflictelor de interese și a antagonismelor între
PRINCIPIILE interesul public și interesul privat

DREPTULUI
1. Realizarea ECHILIBRULUI între amenajarea mediului și protecția
URBANISMULUI
mediului – RAPORT ANTROPIC / NATURAL, DEZVOLTARE/PROTECȚIE

2. Gestionarea DURABILĂ a spațiului urban – OPERAȚIUNI URBANE ȘI

PLANIFICARE COMUNITARĂ
– Regenerare urbană, redezvoltare urbană, planificare participativă

3. Descentralizare și subsidiaritate – PLANIFICARE OPERAȚIONALĂ ȘI

STRATEGICĂ
– IERARHIA planurilor de urbanism, autonomie locală
 SISTEMUL DE PLANIFICARE –
TIPUL DE PLANURI
PRINCIPII DE REGLEMENTARE
SI DE INSTRUMENTE DE
PLANIFICARE

CONȚINUTUL URBANISMUL OPERAȚIONAL DREPTUL DE PROPRIETATE ȘI

CURSULUI OPERAȚIUNI URBANE

CERTIFICATUL DE URBANISM ȘI
AUTORIZAȚIA DE
URBANISMUL INDIVIDUAL
CONSTRUIRE/DESFIINȚARE
 PRINCIPII DE REGLEMENTARE
Instrumente de planificare [SISTEM DE
PLANURI ȘI/SAU DOCUMENTE]
• Regulamente: dispoziții generale și
servituțile privind utilizarea și ocuparea
terenurilor
• Documente și informații grafice – planuri
de amenajare a teritoriului și planuri de
urbanism (pe categorii de teritorii
specifice)
Principii privind
• Corelarea tipurilor de instrumente
• Etapele de elaborare
Servituți publice și sarcini stabilite în
favoarea autorităților publice privind:
• Tipuri de servituți
• Efectele servituților
Principii de planificare spațială a teritoriului
– corelare obligatorie cu organizarea
administrativ teritorială
URBANISMUL OPERAȚIONAL
Definirea mijloacelor juridice de
operaționalizare a urbanismului
Dreptul de preempțiune urbană
Exproprierea pentru cauză de utilitate
publică
Tehnici de finanțare a echipamentelor
publice
Definirea principiilor privind mijloacele
juridice:
Modul de instituire
Modul de operare
Definirea garanțiilor proprietarilor
Definirea procedurilor implicate
Definirea mijloacelor tehnice de
operaționalizare a urbanismului
Tipuri de procese de planificare spațială
Tipuri de planuri operaționale
Planuri generale
Planuri de intervenție zonală
URBANISMUL INDIVIDUAL
Reguli privind imobilele (terenuri cu / fără
construcții)
• Corelarea obligatorie cu dreptul civil
• Definirea certificatului de urbanism
pentru:
• Informare
• Operațiuni notariale privind
circulația imobiliară
• Parcelare/lotizare, reparcelare
• Construire/desființare
• Definirea construibilității imobilelor /
terenurilor
Reguli privind construirea
• Definirea autorizației de construire
• Principii
• Etape
• Documente
02_SISTEME DE PLANIFICARE SPAȚIALĂ
• PLANIFICAREA SPAȚIALĂ – ARE PUTERE PRIN CADRU LEGAL ȘI REGLEMENTĂRI
SPECIFICE– ESTE PARTE A CADRULUI DE FUNCȚIONARE A FIECĂRUI STAT

• SISTEMELE DE PLANIFICARE LA NIVEL GLOBAL SUNT DIFERENȚIATE

– STRUCTURILE NAȚIONALE SPECIFICE CADRULUI DE LEGIFERARE
– CULTURĂ ADMINISTRATIVĂ ȘI URBANĂ

• FACTORI DE DIFERENȚIERE:
– CADRUL DE LEGIFERARE [FORMA JURIDICĂ A DREPTULUI DE
PROPRIETATE] – FAMILII DE LEGIFERARE
– STRUCTURI ADMINISTRATIVE [FORMA DE GUVERNARE] – FAMILII
ADMINSTRATIVE
IN BAZA FACTORILOR DE DIFERENȚIERE
→ 5 SISTEME LEGALE ȘI
ADMINISTRATIVE IN EUROPA [FAMILII]

DIFFERENȚE ADMINISTRATIVE BAZATE PE:

• DEZVOLTAREA ISTORICĂ
• MOD DE GÂNDIRE AL DREPTULUI
• SURSELE DREPTULUI
• IDEOLOGIE

DIFFERENȚE ALE SISTEMULUI LEGAL BAZATE

PE:
• FORMA DREPTULUI COMUN /PRIVAT
• FORMA DREPTULUI
CONSTITUȚIONAL/PUBLIC
FACTORI CARE DIFERENȚIAZĂ SISTEMELE DE PLANIFICARE SPAȚIALĂ :

1. SCOPUL SISTEMULUI – NATURA ȘI RANGUL POLITICILOR PUBLICE CARE SUNT INFLUENȚATE SAU ASUPRA CĂRORA SISTEMUL DE
PLANIFICARE ARE INFLUENȚĂ
2. IERARHIA ȘI CORELAREA SISTEMULUI CU IERARHIA ADMINISTRATIVĂ – SISTEMUL DE PLANIFICARE LA NIVELUL LOCALITĂTILOR
ESTE UNIVERSAL, CEL SUPRA LOCAL ARE DIVERSITATE MARE
3. LOCALIZAREA DECIZIEI - CENTRALIZARE / LOCALIZARE / DESCENTRALIZARE
4. ROLURILE ÎNDEPLINITE DE SECTORUL PUBLIC ȘI SECTORUL PRIVAT - SURSELE DE FINANȚARE – PLAN LED DEVELOPMENT SAU
MARKET LED DEVELOPMENT
5. NATURA SISTEMULUI DE LEGIFERARE [PREVEDERILE CONSTITUȚIONALE ȘI TRADIȚIILE ADMINSITRATIVE] - NATURA CADRULUI
LEGAL OPOZABIL DOMENIULUI [CODIFICARE, MULTITUDINE DE REGLEMENTĂRI, STRUCTURA CADRULUI LEGAL SPECIFIC]
6. MATURITATEA SISTEMULUI DE PLANIFICARE ȘI COMPLEXITATEA SA - INTEGRARE ORIZONTALA ȘI VERTICALĂ A COOPERARII
ADMINISTRATIVE, INSTRUMENTE ADECVATE/ACTUALE, NIVELUL DE ACCEPTARE PUBLICĂ A REGLEMENTĂRILOR/SERVITUȚILOR DIN
PLANIFICARE, TRANSPARENȚA PROCESULU DE PLANIFICARE
7. DISTANȚA ÎNTRE OBIECTIVELE AFIRMATE/STABILTE ȘI REZULTATELE PROCESULUI DE PLANIFICARE - CORELAREA NIVELULUI DE
DEZVOLTARE REAL CU OBIECTIVELE PLANIFICĂRII SPAȚIALE APROBATE
 • STILUL LEGISLATIV – S-A DEZVOLTAT IN IZOLARE
1.FAMILIA • SE BAZEAZA PE TRADITIA LEGII COMUNE ENGLEZE CARE S-A CONSTRUIT GRADUAL, DECIZIE DUPA DECIZIE
BRITANICA TIMP DE 700 DE ANI

• ACEST MOD DE GANDIRE LEGAL ESTE DEFINIT DE RELATIILE INTRE PARTI SI DREPTURILE SI OBLIGATIILE
ACESTORA

• MOD DE ABORDARE LEGALA EMPIRICA CARE SE BAZEAZA PE EXPERIENTA SI PRECEDENT

• S-A IMPRASTIAT PRIN COLONIZAREA IMPERIULUI BRITANIC, INFLUENTAND MULTE TARI LA NIVEL GLOBAL

• DIN PUNCT DE VEDERE ADMINISTRATIV, SISTEMUL BRITANIC DEFINESTE AUTORITATILE LOCALE AVAND CA
SCOP LIVRAREA DE SERVICII IN SCOPURI DEFINITE DE STAT, IN CONTRAST CU DOCTRINA EUROPEANA A
COMPETENTELOR GENERALE CARE DEFINESTE ROLUL ADMINISTRATIEI LOCALE CA AVAND PUTEREA
ADMINISTRARII AFACERILOR COMUNITATII PE CARE O REPREZINTA

• SISTEMUL ADMINISTRATIV ESTE UNUL DUAL – ADMINISTRATIA NATIONALA STABILESTE CONSTRANGERI

LEGALE SI FINANCIARE PENTRU ADMINISTRATIA LOCALA SI JOACA ROLUL DE SUPERVIZARE A ACESTEIA

• IN MOD TRADITIONAL, CELE DOUA NIVELE ALE ADMINISTRATIEI SUNT SEPARATE CLAR, FIECARE FUNCTIONAND
IN DOUA “LUMI DIFERITE”

• ADMINISTRATIA LOCALA SE BAZEAZA PE CONSILII POLITICE AVAND UN PRIMAR CARE JOACA UN ROL SIMBOLIC
 • CEA MAI MARE DIN EUROPA, DAR CARE OFERA SI CEA MAI MARE VARIETATE

• SISTEMUL LEGAL NAPOLEONIAN UTILIZEAZA NORME LEGALE ABSTRACTE SI DEZBATERI TEORETICE

2.FAMILIA
NAPOLEONIANA • SCOPUL ESTE DE A GANDI ASUPRA UNOR SPETE IN AVANS SI DE A PREGATI UN SISTEM COMPLET DE REGULI BAZATE
PE CODIFICARE SI PRINCIPII ABSTRACTE

• A APARUT IN MOMENTUL ERADICARII INSTITUTIILOR FEUDALE PRIN REVOLUTIA FRANCEZA SI PRIN INTRODUCEREA
CODULUI CIVIL IN 1804, CARE A DEVENIT UN MODEL PENTRU TOATE CODURILE DE LEGE PRIVATA – A REPREZENTAT
UN MOMENT REVOLUTIONAR AL RECONSTRUCTIEI PRINCIPIILOR DE ORDINE SOCIALA

• S-A RASPANDIT PRIN CAMPANIILE MILITARE ALE LUI NAPOLEON – CHIAR DACA TARILE OCUPATE SI-AU RECASTIGAT
INDEPENDENTA, NU AU RENUNTAT IN TOTALITATE LA ELEMENTELE DE BAZA ALE CODULUI FRANCEZ

• IN SCHIMB, SISTEMUL ADMINISTRATIV ESTE IN MARE MASURA INFLUENTAT DE EVOLUTIA ISTORICA SI DE ROLUL PE
CARE BISERICA (CATOLICA SAU REFORMATA) A AVUT-O

• COMUNITATILE DIN LUMEA CATOLICA ISI REZERVA O AUTORITATE SI IMPORTANTA MARE IN RAPORT CU STATUL,
DIFERIT FATA DE COMUNITATILE DIN LUMEA PROTESTANTA CARE DEZVOLTA O ORIENTARE MAI CORPORATISTA PRIN
IMPUNEREA UNUI SISTEM AL NATIUNII –STAT

• SISTEMUL NAPOLEONIAN STABILESTE LA NIVEL NATIONAL O ADMINISTRATIE CARE DEFINESTE UN SISTEM LEGAL
UNIFORM SI CARE ASIGURA CONTROLUL ASUPRA NIVELULUI LOCAL

• DE ASEMENEA GRADUL DE DESCENTRALIZARE ESTE AFECTAT SI DE PROSPERITATEA ECONOMICA A STATULUI –

LIMITAREA DECIZIILOR CENTRALE ESTE DIRECT PROPORTIONALA CU CAPACITATEA FINANCIARA SI ADMINISTRATIVA
DE A ASIGURA INTREAGA PALETA A ACTELOR DE GUVERNARE LOCALA
 • IN MARE MASURA ESTE DERIVATA DIN CEA NAPOLEONIANA, AVAND O ABORDARE COMUNA PRIVIND
3.FAMILIA CODIFICAREA DAR INFLUENTELE ISTORICE SUNT DIFERITE
GERMANICA • STATUL GERMAN NU A EXISTAT PENTRU A IMPUNE UN SISTEM LEGAL UNIFICAT, IN SCHIMB A MENTINUT

INFLUENTA SISTEMULUI LEGAL ROMAN

• ILUMINISMUL A CONDUS LA O VIZIUNE A ORDINII SISTEMATICE SI LA CODIFICAREA LEGISLATIEI , INSA FARA

VIZIUNEA REVOLUTIONARA A SCHIMBARII PE CARE A AVUT-O CODUL FRANCEZ

• CODUL GERMAN ESTE MAI ABSTRACT SI MAI INTELECTUAL

• A AVUT O MAI MARE INFLUENTA IN ESTUL EUROPEI

• CEA MAI IMPORTNATA DOCTRINA A FOST ACEEA A CREARII UNEI CONSTITUTII (LEGEA DE BAZA)

• ACEASTA STABILESTE CLAR PUTERILE DIFERITELOR NIVELURI DE ORGANIZARE ADMINISTRATIVA, SOLICITAND

AMENDAMENTE CONSTITUTIONALE PENTRU MODIFICAREA BALANTEI DE RESPONSABILITATI

• ABORDAREA ADMINISTRATIVA ESTE UNA FEDERALA – STATUL IMPARTE RESPONSABILITATILE CU NIVELUL

REGIONAL, CARE ARE PROPRIA CONSTITUTIE SI CARE IA PARTE LA DECIZIILE NATIONALE

• SISTEMUL SE COMPLICA SI MAI MULT PRIN EXISTENTA UNOR ORASE LIBERE (HAMBURG SI BREMEN) CARE IMBINA

PUTERILE CONFERITE DE MAI MULTE NIVELE ADMINISTRATIVE

• NIVELUL LOCAL, DE BAZA , INSA ARE UN DEFICIT DE COMPETENTE SI RESPONSABILITATI

 • IN EVUL MEDIU A EXISTAT CLAR INFLUENTA LEGII GERMANICE
4.FAMILIA
• INFLUENTA FRANCEZA A DUS LA MODERNIZAREA CODULUI LEGAL LA INCEPUTUL SECOLULUI XIX
SCANDINAVA
• DIFERENTA FATA DE SISTEMUL GERMANIC ESTE ACELA AL UNUI STIL MAI PRAGMATIC, MAI PUTIN
ABSTRACT, DATORAT IN PRIMUL RAND CARACTERULUI COMERCIAL AL STATELOR DIN NORDUL
EUROPEI

• SISTEMUL ADMINISTRATIV ESTE UNUL HIBRID

• EXISTA O LEGATURA STRANSA INTRE NIVELUL NATIONAL SI CEL LOCAL

• IN MOD FRECVENT, ADMINISTRATIA NATIONALA ARE PROPRIILE AGENTII CARE ACTIONEAZA LA

NIVEL LOCAL SA IMPLEMENTEZE POLITICILE NATIONALE

• IN MOD SIMILAR, ADMINISTRATIILE LOCALE S-AU REORGANIZAT IN IN UNITATI MAI MARI PENTRU
EFICIENTIZARE
 • STADIU DE TRANZITIE
5. FAMILIA EST
• DIVERSITATE FOARTE MARE
EUROPEANA
• O ALTA CARACTERISTICA ESTE DEFINITA DE CE A INSEMNAT PENTRU SISTEMUL LEGISLATIV SI
PENTRU CEL ADMINISTRATIV PERIOADA COMUNISTA – IN CE MASURA A AFECTAT SAU NU
ORGANIZAREA STATALA ANTERIOARA

• O ALTA CARACTERISTICA ESTE ACEEA A SISTEMULUI REORGANIZARII PIETEI ECONOMICE SI A

PROPRIETATII

• DIVERSITATEA ESTE CONFERITA SI DE MODUL IN CARE S-A DESFASURAT PROCESUL DE

DESCENTRALIZARE

– FINANCIARA

– ADMINISTRATIVA

– LEGISLATIVA
– Stabilește „regulile jocului”– REGULAMENT, CODURI,
NORME
– Promovează responsabilitatea comunitară –
INDICI/INDICATORI DE MĂSURARE
– Promovează stabilitatea și predictibilitatea în decizia
publică – PROCES ȘI ACTORI IMPLICAȚI
– Reprezintă unul din fundamentele managementului
urban și a dezvoltării eficiente – INSTRUMENTE DE
MANAGEMENT ȘI POLITICI PUBLICE
– Crează cadrul legal specific dezvoltării bazate pe
drepturile universale - LEGISLAȚIE ȘI NORME CORELATE
CU DREPTUL DE PROPRIETATE INDIVIDUALĂ
 1. Realizarea ECHILIBRULUI între cerințele urbane și protecția
drepturilor personale – INTERES PUBIC GENERAL / INTERES PRIVAT
– Loc de expresie și de solutionare a conflictelor de interese și a antagonismelor între
PRINCIPII: interesul public și interesul privat

1. Realizarea ECHILIBRULUI între amenajarea mediului și protecția

mediului – RAPORT ANTROPIC / NATURAL, DEZVOLTARE/PROTECȚIE

2. Gestionarea DURABILĂ a spațiului urban – OPERAȚIUNI URBANE ȘI

PLANIFICARE COMUNITARĂ
– Regenerare urbană, redezvoltare urbană, planificare participativă

3. Descentralizare și subsidiaritate – PLANIFICARE OPERAȚIONALĂ ȘI

STRATEGICĂ
– IERARHIA planurilor de urbanism, autonomie locală
 TIP DE INSTRUMENT SCOP
POLITICI NAȚIONALE DE IDENTIFICARE A STRATEGIILOR
NATIONALE:
ȘI LINII DIRECTIVE • LINII GENERALE
INSTRUMENTE DE • INDICATORI DE PERFORMANTA –
CU SPECIFIC SPAȚIAL
PLANIFICARE DE IDENTIFICARE A MODELELOR DE
SPAȚIALĂ DEZVOLTARE SPECIFICE PENTRU
TERITORII SUB-NATIOANLE
INSTRUMENTE DE IDENTIFICARE A MODELELOR DE
Sursa: DEZVOLTARE SPAȚIALĂ A
The EU compendium STRATEGICE TERITORIILOR COMPONENTE
DINTR-UN STAT
of spatial planning • INDICATIVE LA NIVEL DE
systems and policies MODELE SPAȚIALE
• DE PROGRAMARE LA NIVEL DE
EU 1997 SCHIMBARE/CREȘTERE
INSTRUMENTE DE IDENTIFICARE A UNUI CADRU
SPECIFIC DE REGLEMENTARE
CADRU URBANA PENTRU O LOCALITATE
(MASTERPLAN) • SUNT SPECIFICE – NATIONAL
• SUNT OBLIGATORII SAU NU –
CONFORM LEGISLATIEI NAT
• DE OBICEI IMPLEMENTATE PRIN
PLANURI LOCALE
INSTRUMENTE DE DE REGLEMENTARE LA NIVELUL
UNEI PARCELE – ZONIFICARE,
REGLEMENTARE DEZVOLTARE, SERVITUȚI
TERITORIU STUDIAT
• TERITORIU NATIONAL
• TERITORII CU SPECIFICITATE
(GEOGRAFICĂ, IDENTITATE,
FUNCȚIONALĂ ETC)
• PĂRȚI SPECIFICE DIN TERITORIUL
NATIONAL
• LIMITA TERITORIULUI SE
SUPRAPUNE LIMITELOR
ADMINISTRATIVE ALE
INSTRITUȚIILOR CARE LE
INIȚIAZĂ/APROBĂ
• EXCEPȚII – ZONELE FUNCȚIONALE
SAU CU SPECIFIC GEOGRAFIC
• EXISTA STATE CARE AU MAI MULTE
NIVELE ADMINISTRATIVE – MAI
MULTE CATEGORII DE STRATEGII
• TERITORIUL UNEI UNITATI
ADMINISTRATIVE DE BAZA
• DACA EXISTA ASOCIERI
ADMINISTRATIVE INTRE LOCALITATI
– LA NIVEL DE AGLOMERARE
URBANA
• LA NIVEL DE PARCELA, INSULA
URBANA, CARTIER, ORAS
• IN MOD EXCEPȚIONAL LA NIVEL DE
AGLOMERARE URBANA
SUB CATEGORII
• PRINCIPII DE DEZVOLTARE
DIRECTOARE NAȚIONALE
• GHIDURI DE POLITICĂ SPAȚIALĂ
• PLANURI SECTORIALE
• INSTRUMENTE STRATEGICE CU
CARACTER GENERAL
• INSTRUMENTE STRATEGICE ALE
NIVELELOR INTERMEDIARE
• INSTRUMENTE SECTORIALE
• PLANURI METROPOLITANE SAU
URBAN REGIONALE
• INSTRUMENTE DE ZONIFICARE
• INSTRUMENTE DE CONTROL AL
DEZVOLTARII
• INSTRUMENTE DE IMPLEMENTARE
– A PROIECTELOR URBANE
03_INSTITUŢIILE URBANISMULUI ÎN ROMÂNIA
- ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ A TERITORIULUI; ATRIBUŢIILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
 STATUL • STAT1, state, s. n. 1. (Jur.) Instituție suprastructurală, instrument
principal de organizare politică și administrativă prin
intermediul căruia se exercită funcționalitatea sistemului social
și sunt reglementate relațiile dintre oameni; teritoriul și
populația asupra cărora își exercită autoritatea această
organizație; țară.

• ADMINISTRÁȚIE, administrații, s. f. 1. Totalitatea organelor

ADMINISTRATIA
administrative ale unui stat; secție a unei instituții însărcinată
cu administrarea acelei instituții.

Sursa: DEX '09 (2009)

Formularea și aplicarea politicilor în domeniul urbanismului și amenajării
teritoriului la nivelul societății (în general) și a comunităților (în special)
au reclamat o anume organizare a statului în acest scop.

Reacția instituțională s-a manifestat în două direcții:

1. Acțiune de adaptare a structurilor administrative tradiționale la noile
preocupări din domeniul urbanismului
2. Crearea și consolidarea unor instituții specifice domeniului
Studiul administratiei publice – abordare interdisciplinară

– Perspectiva descriptiva - analiza activităților desfășurate in

cadrul instituțiilor publice

– Perspectiva normativa - analiza scopului si construcției

administrative – designul instituțiilor publice, structura
administrativa, modele de organizare si funcționare

– Perspectiva cognitiva - idei, concepte sau principii

Încă din antichitate s-a pus in discuție daca normele juridice care ghidau
activitatea structurilor administrative subordonate puterii politice (statul)
aveau un regim special, derogatoriu de la dreptul comun (cetățeanul)

Romanii au făcut divizarea dreptului in drept public si drept privat

- Ulpian: publicum ius est quod ad statum rei Romanae spectat,
privatum quad ad singulorum utilitatem / dreptul public este cel care
se refera la organizarea statului roman, iar cel privat la interesele
particularilor

O delimitare clara asupra raporturilor dintre puterile legislativa, executiva

si judecătorească s-a realizat in epoca moderna

Daca noțiunea de drept administrativ, ca ansamblu de norme, apare odată

cu statul, știința administrativa si a dreptului administrativ apare in secolul
al XIX lea, existând o varietate larga pe continentul european
 Structura administrativă a unui stat este rezultatul particular, specific al
STATUL interacționării unor factori care au influențat evoluția sa:
‐ Dezvoltarea sa istorică
‐ Modul de conceptualizare a relațiilor juridice între persoane
și a dreptului de proprietate
‐ Sursele legislației – cutumele, obiceiurile, normele,
influențele istorice
‐ Ideologia - ansamblu de idei și principii care stabilesc o anume
formă de guvernământ

Statul democratic modern își exercită prerogativele sale prin intermediul

celor trei puteri fundamentale independente :
• Puterea judecătorească – soluționează litigiile
• Puterea executivă – entitatea care guvernează
• Puterea legislativă – dezbate și aprobă legile
 STATUL

PUTEREA PUTEREA PUTEREA

EXECUTIVĂ JUDECĂTOREASCĂ LEGISLATIVĂ
GUVERNARE LITIGIILE LEGI

ORGANIZARE INSTRUMENTE

• INSTITUȚII • CADRUL LEGAL

• FORMA SOLUȚIONARE
ADMINISTRATIVĂ CONFLICTE
 • Activitatea executivă are două componente de bază:
PUTEREA – GUVERNAREA - trasarea deciziilor esențiale pentru prezentul şi viitorul
EXECUTIVĂ unei țări, inclusiv din perspectiva relațiilor cu alte state sau cu organizații
internaționale, și
– ADMINISTRAREA - rezolvarea nevoilor curente, cotidiene, ale statului

• Administrația publică, în mod tradițional, presupune

două elemente de bază:
– EXECUTAREA LEGII – act normativ cu forța obligatorie.
– PRESTAREA DE SERVICII PUBLICE - activități organizate sau desfășurate
de o autoritate a administrației publice pentru a satisface nevoi sociale
în interes public.
 • Modul in care este organizata administrația publica – nu exista standarde
comune asupra
ADMINISTRAȚIE
– Structurii – mod de organizare
LOCALĂ/CENTRALĂ
– Distribuției de responsabilități - atribuții
– Formei in care se exercita democratia – ordinea publică
– Finanțării – buget și investiții
– Dezvoltarii locale – servicii și dotări publice

• Modul in care se repartizează sarcinile între administrația la nivel local cu cea

la nivel național are efect asupra:
– Autonomiei locale - descentralizare
– Puterii guvernamentale/deciziei locale – raporturile între actele
administrative

• Forma de organizare administrativ - teritorială se corelează cu delimitarea

palierelor administrative instituționale
COMPETENTE LA NIVEL NATIONAL – NIVELUL 1 IERARHIC

DE O MARE PARTE DIN INSTRUMENTELE DE PLANIFICARE SPATIALA SUNT DIN CATEGORIA CELOR
PLANIFICARE CARE DEFINESC O VIZIUNE, STABILESC TELURI/TINTE GENERALE SAU DEFINESC PRINCIPIILE UNEI
AGENDE PUBLICE IN PLANIFICARE. CELE MAI DES INTLNITE INSTRUMENTE SUNT PLANURILE
UE SI MAREA BRITANIE
NATIONALE DE DEZVOLTARE SPATIALA SAU STRATEGIILE DE DEZVOLTARE TERITORIALA
LA NIVEL SUB NATIONAL/REGIONAL – NIVELUL 2 IERARHIC
INSTRUMENTELE CADRU SAU INSTRUMENTELE STRATEGICE SUNT TIPURI DE INSTRUMENTE
CARE DEFINESC POLITICI CONCRETE SI ELEMENTE DE REFERINTA PENTRU FUNDAMENTAREA
DECIZIEI PUBLICE REPREZENTAND REFERENTIAL PENTRU ACTIUNI COORDONATE. EXEMPLE SUNT
PLANURILE SECTORIALE DE DEZVOLTARE SI PLANURILE REGIONALE [DE EX IN GERMANIA]
LA NIVEL LOCAL – NIVELUL 3 IERARHIC
CELE MAI MULTE DIN INSTRUMENTELE DE PLANIFICARE SUNT DE NATURA DE REGLEMENTARE.
IN MOD CURENT PREGATIREA ACESTORA SE FACE DE CATRE AUTORITATILE DE PLANIFICARE
LOCALE/ PRIMARII IN TIMP CE IMPLEMENTARE SE REALIZEAZA DE CATRE CONSILIILE LOCALE.
EXEMPLE SUNT PLANURILE URBANISTICE, DE ZONIFICARE SI REGULI CADRU DE CONSTRUIRE.
 UE NU ARE COMPETENTE EXPLICITE IN PLANIFICAREA SPATIALA DAR O POATE
COMPETENTE
DE INFLUENTA
PLANIFICARE ▪ O INFLUENTA MAJORA IN PLANIFICAREA SPATIALA A UE IN STAELE MEMBRE ESTE GENERATA DE

UE SI MAREA BRITANIE COMPETENTELE SI ACTIVITATILE SECTORIALE CARE INFLUENTEAZA INDIRECT INSTRUMENTELE DE

PLANIFICARE SI DEZVOLTAREA URBANA

ACESTEA INCLUD PARTE DIN LEGISLATIA UE, STIMULENTELE [CA DE EX. FONDURILE DE FINANTARE

UE SI AGENDELE SI TRATATELE STABILITE DE INSTITUTIILE EUROPENE]

• O INFLUENTA INFORMALA ARE LOC PRIN INTERMEDIUL DIALOGULUI LA NIVEL

INTERGUVERNAMENTAL CARE POATE EXERCITA INFLUENTA LA NIVELUL DECIZIILOR SI

REGLEMENTARILOR PRIVIND PLANIFICAREA SPATIALA CHIAR DACA NU EXISTA DECIZII OBLIGATORII.

MAREA MAJORITATE A ACTORILOR DE LA NIVELUL SUPRANATIONAL/REGIONAL SUNT MAI

DEGRABA SLABI IN EXERCITAREA POLITICILOR TERITORIALE

 LEGISLATIA EUROPEANA (DIRECTIVES, REGULAMENTE) POT INFLUENTA PROCESELE DE PLANIFICARE
COMPETENTE
▪ PE DE O PARTE POT RESTRANGE ANUMITE INTENTII DE PLANIFICARE, DAR
DE
PLANIFICARE ▪ PE DE ALTA PARTE POT STIMULA DEZVOLTAREA IN CADRUL SISTEMULUI DE PLANIFICARE EXISTENT.

UE SI MAREA BRITANIE
DIN COOPERAREA INTERGUVERNAMENTALA POLITICILE DE DEZVOLTARE SPATIALA SI POLITICILE

URBANE POT REZULTA INITIATIVE, POLITICI SI DOCUMENTE CARE S-AU DEZVOLTAT PRIN DIALOGUL

STATELOR MEMBRE CU COMISIA EUROPEANA. REZULTATELE SUNT DE OBICEI DOCUMENTE

RECOMANDATE, NU OBLIGATORII.

CA EXEMPLU REGASIM:

– THE EUROPEAN SPATIAL DEVELOPMENT PERSPECTIVE (ESDP) – SCHEMA DE DEZVOLTARE

SPATIALA LA NIVEL EUROPEAN,

– THE TERRITORIAL AGENDA OF THE EU – AGENDA TERITORIALA A UE,

– THE LEIPZIG CHARTER – CARTA DE LA LEIPZIG SAU

– THE URBAN AGENDA FOR THE EU (UAEU) – AGENDA URBANA PENTRU UE

 ORGANIZAREA
ADMINISTRATIVĂ A
ROMÂNIEI

Conform Constituției, teritoriul României este organizat sub

aspect administrativ în comune, orașe și județe – UNITĂȚI
TERITORIALE DE BAZĂ (UAT)

• Organizare statistica – OUG 75/2001 de reorganizare a

Institutului National De Statistica si corelarea cu NUTS
(nomenclature of territorial units for statistics -
https://ec.europa.eu/eurostat/documents/345175/629341/
NUTS2021.xlsx) care pune in aplicare REGULAMENTUL (CE)
nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului
privind instituirea unui nomenclator comun al unităților
teritoriale de statistică (NUTS)
• Organizarea teritoriala - Legea Organizării Administrativ
Teritoriale nr. 2/1968 si Legea nr. 351/2001 (Rețeaua de
Localități)
• Atribuții si forma de organizare - Codul Administrativ [2019]
SURSA: COMISIA EUROPEANA
 Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional ‐ Secţiunea a IV‐a Reţeaua de localităţi stabilește următoarea
IERARHIZAREA ierarhie pentru localități:
LOCALITĂŢILOR

R0 CAPITALA ŢĂRII, MUNICIPIU DE IMPORTANŢĂ INTERNAŢIONALĂ

MUNICIPII DE IMPORTANŢĂ NAŢIONALĂ, CU INFLUENŢĂ

RI POTENŢIALĂ LA NIVEL EUROPEN (11 MUNICIPII)

MUNICIPII DE IMPORTANŢĂ INTER‐JUDEŢEANĂ SAU CU

ROL DE ECHILIBRU ÎN REŢEAUA DE LOCALITĂŢI (81 DE
R II MUNICIPII)

ORAŞE (172 ORAȘE) ȘI MUNICIPII (ÎN TOTAL

R III 265 MUNICIPII ȘI ORAȘE)

R IV SATE REŞEDINŢĂ DE COMUNĂ

SATE COMPONENTE ALE

COMUNELOR ŞI SATE
RV APARŢINÂND MUNICIPIILOR ŞI
ORAŞELOR
 Conform Constituției, puterea executivă sau administrația publică este
ADMINISTRAŢIA formată din:
PUBLICĂ • Administrația Publică Centrală (APC)
• Administrația Publică Locală (și Județeană) (APL)
Ierarhizate pe două paliere cu competențe diferite și complementare.

Administraţia publică - totalitatea activităţilor desfăşurate în scopul

executării legii şi prestării de servicii publice

La nivel național APC are rolul de a propune spre legiferare, de a gestiona și

de a reglementa domeniile specifice cu norme cu caracter general,
aplicabile la nivelul statului

La nivel local APL aplică normele general și crează și gestionează un cadru

de reglementare cu specific/caracter local
 Administrația Publică Centrală (APC) este formată din:
ADMINISTRAŢIA
PUBLICĂ CENTRALĂ • Preşedintele României
• primul ministru și guvernul
• Autoritățile Administrative Autonome (AAA)
• Instituția Prefectului (prefectul este reprezentantul guvernului)

În subordinea fiecărui ministru se organizează aparatul ministerului, format

din funcționari publici și instituit pe două trepte teritoriale:
• ministerul - la nivel național - și
• serviciile publice deconcentrate la nivel local (județean), localizate în
municipiile reşedință de județ (denumite, după caz, inspectorate, oficii,
direcții, agenții).
 Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației este organul
ATRIBUTIILE
specializat al Guvernului în domeniul amenajãrii teritoriului și urbanismului,
APC
având urmãtoarele atributii:

– asigurã elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului National – PATN;

– asigurã elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Regional – PATR
– care fundamenteazã dezvoltarea regionalã;
– asigurã colaborarea cu ministerele, precum si cu celelalte organe ale
administratiei publice centrale, pentru fundamentarea actelor normative,
din punct de vedere al urbanismului, amenajãrii teritoriului si a
programelor strategice sectoriale;
– asigurã colaborarea cu consiliile pentru dezvoltare regionalã, consiliile
judetene si consiliile locale, precum si urmãrirea modului în care se aplicã
programele guvernamentale si liniile directoare în domeniul urbanismului
si amenajãrii teritoriului la nivel regional, judetean si local;
– asigurã avizarea documentatiilor de U si AT, potrivit competentelor
stabilite prin lege.
ADMINISTRAŢIA Administrația Publică Locală (APL) se corelează cu organizarea
PUBLICĂ LOCALĂ administrativ teritorială.

Unitățile Administrativ Teritoriale :

• De bază – comune și orașe/municipii
• Județene

Autorităţile Administrației Publice Locale (APL) sunt:

• consiliile locale,
• primarii,
• consiliile judeţene
 Autorităţile administraţiei publice din comune, oraşe şi municipii sunt
ADMINISTRAŢIA • consiliile comunale, orăşeneşti şi municipale - autorităţi deliberative
PUBLICĂ
• Primarii - autorităţi executive

Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice locale, pentru

coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în
vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.
 Consiliul judetean are urmatoarele atributii in domeniul urbanismului și
ATRIBUȚII APL amenajării teritoriului:

– coordoneazã activitatea de urbanism si amenajare a teritoriului la nivel

judetean, conform legii si stabileste orientãrile generale privind
amenajarea teritoriului, pe baza planurilor de amenajare a teritoriului;
– coordoneazã activitatea in domeniu a consiliilor locale si le acordã
asistentã tehnicã de specialitate;
– asigurã preluarea prevederilor cuprinse în planurile de amenajare a
teritoriului national, regional si zonal în cadrul documentatiilor de
amenajare a teritoriului pentru teritoriile administrative ale localitãtilor
din judet;
– asigurã elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean, a
planurilor zonale de amenajare a teritoriului care sunt de interes
judetean si le aprobã conform prevederilor legii;
– avizeaza documentatiile de urbanism PUG si RLU aferente ale localitatilor
din judet si a PUZ conform competentelor stabilite de lege.
 Consiliul local asigurã respectarea prevederilor cuprinse în documentatiile
de amenajare a teritoriului aprobate.
ATRIBUȚII APL Consiliul local are urmatoarele atributii in acest domeniu:
– coordoneazã activitatea de urbanism si amenajare a teritoriului la nivelul
localitatii, conform legii si stabileste orientãrile generale privind
amenajarea teritoriului, pe baza planurilor de amenajare a teritoriului;
– asigurã preluarea prevederilor cuprinse în planurile de amenajare a
teritoriului national, regional si zonal în cadrul documentatiilor de
amenajare a teritoriului pentru teritoriul administrativ al localitãtii;
– asigurã elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Municipal,
Orasenesc sau Comunal, dupa caz, si le aprobã conform prevederilor legii;
– Asigura elaborarea Planului Urbanistic General PUG si RLU aferent pentru
unitatea administrativa proprie si a Planurilor Urbanistice Zonale PUZ
conform competentelor stabilite de lege;
– Asigura avizarea PUZ si RLU aferente, a PUD initiate de persoane fizice si
juridice pe raza localitatii, conform competentelor legale.
În îndeplinirea atributiilor sale în domeniul amenajãrii teritoriului, consiliul
local utilizeazã informatii din toate domeniile de activitate economico-
socialã.
 Activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel national este
coordonata de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației,
STRUCTURA care exercita si controlul statului privind aplicarea prevederilor cuprinse in
INSTITUȚIONALĂ ÎN documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism direct sau
DOMENIUL U ȘI AT indirect, prin Inspecția de Stat în Construcții.

In cadrul aparatului propriu al consiliului judetean, municipal sau

orasenesc și in cel al Consiliului General al Municipiului Bucuresti se
organizeaza si functioneaza, potrivit legii, structuri specializate in domeniul
amenajarii teritoriului si al urbanismului, conduse de arhitectul-sef al
judetului, al municipiului sau al orasului, respectiv de arhitectul-sef al
municipiului Bucuresti.

In comune atributiile arhitectului-sef vor fi indeplinite de catre un

functionar public din aparatul propriu al consiliului local respectiv, cu
atributii in domeniu si pregatit in acest sens.
 Arhitectul-şef desfăşoară o activitate de interes public, ale cărui scopuri
principale sunt
STRUCTURA
INSTITUȚIONALĂ ÎN • dezvoltarea durabilă a comunităţii,
DOMENIUL U ȘI AT • coordonarea activităţilor de dezvoltare teritorială, amenajarea
teritoriului şi urbanism,
• protejarea valorilor de patrimoniu şi a calităţii arhitecturale la nivelul
unităţii administrativ-teritoriale

Arhitectul-şef nu poate fi subordonat unui alt funcţionar public din cadrul

aparatului de specialitate al preşedintelui consiliului judeţean sau al
primarului, indiferent de tipul structurii pe care o conduce, direcţie
generală, direcţie sau serviciu
 In scopul imbunatatirii calitatii deciziei referitoare la dezvoltarea durabila
locala si judeteana, pe langa fiecare consiliu judetean, primarie municipala
STRUCTURA
si oraseneasca, respectiv Primaria Municipiului Bucuresti, se poate infiinta
INSTITUȚIONALĂ ÎN
Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si de urbanism, organism
DOMENIUL U ȘI AT
consultativ cu atributii de avizare, expertiza tehnica si consultanta.

Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si de urbanism avizeaza din

punct de vedere tehnic documentatiile de amenajare a teritoriului si de
urbanism, precum si studiile de fundamentare sau cercetarile prealabile.
Avizele date de Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si de urbanism
fundamenteaza decizia arhitectului sef.

Avizul arhitectului sef nu se supune deliberarii si aprobarii consiliului

judetean, consiliului local, respectiv Consiliului General al Municipiului
Bucuresti.
 Structura de specialitate condusă de arhitectul-şef îndeplineşte
următoarele atribuţii principale:
STRUCTURA a) iniţiază, coordonează din punct de vedere tehnic elaborarea, avizează şi propune spre
aprobare strategiile de dezvoltare teritorială urbane, precum şi documentaţiile de amenajare a
INSTITUȚIONALĂ ÎN teritoriului şi de urbanism
DOMENIUL U ȘI AT b) convoacă şi asigură dezbaterea lucrărilor Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi
urbanism
c) întocmeşte, verifică din punct de vedere tehnic şi propune emiterea avizelor de inițiere, a
certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire/desființare
d) urmăreşte punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare urbană şi a politicilor urbane,
precum şi a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism
e) asigură gestionarea, evidenţa şi actualizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a
teritoriului
f) organizează şi coordonează constituirea şi dezvoltarea băncilor/bazelor de date urbane
g) coordonează şi asigură informarea publică şi procesul de dezbatere şi consultare a publicului
în vederea promovării documentaţiilor aflate în gestiunea sa
h) participă la elaborarea planurile integrate de dezvoltare şi le avizează din punctul de vedere al
conformităţii cu documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism legal aprobate
i) avizează proiectele de investiţii publice din punctul de vedere al conformităţii cu documentaţiile
de amenajare a teritoriului şi de urbanism legal aprobate
04 – DOCUMENTAȚII DE URBANISM SI
AMENAJAREA TERITORIULUI
„IZVOARELE” DREPTULUI cadru de acte normative structurate pe paliere de
importanță
URBANISMULUI

LEGEA FUNDAMENTALĂ – STABILEȘTE PRINCIPIILE DE

CONSTITUȚIE BAZĂ
ORGANICE, ORDINARE
STABILESC CONCEPTE PE DOMENII DE ACTIVITATE
LEGE

ADOPTĂ METODOLOGII, DETALIAZĂ

MODUL DE APLICARE A LEGII
ACTE GUVERNAMENTALE

CADRU NORMATIV CU CARACTER /

SPECIFIC LOCAL
ACTE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE
CONSTITUȚIA • Nu abordează direct problemele urbanismului si ale
dezvoltării localităților

• Conține prevederi referitoare la:

– Organizarea administrativă
– Domeniul public și domeniul privat
– Dreptul de proprietate și limitarile impuse asupra acestuia
care sunt implicite în normele de drept urbanistic
LEGEA • Există legi care reglementează direct domeniul:
– Legea 350/2001 privind urbanismul și amenajarea teritoriului
– Legea 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor
– Legile de aprobare a parților Planului de Amenajare a Teritoriului
Național
– Legea 10/1995 privind calitatea în construcții
• Și legi conexe, care reglementează drepturile individuale,
limitările acestora, organizarea statului și a comunitătilor,
domeniiile complementare urbanismului (mediu, dezvoltare,
expropriere, transport și mobilitate, servicii publice etc)
• Din acestea, Codul Civil fundamentează dreptul de
proprietate și aspecte fundamentale în raport cu individul și
comunitatea
 AMENAJAREA TERITORIULUI

SCOP - armonizarea la nivelul intregului teritoriu a politicilor economice,

sociale, ecologice si culturale, stabilite la nivel national si local pentru
asigurarea echilibrului in dezvoltarea diferitelor zone ale tarii, urmarindu-se
cresterea coeziunii si eficientei relatiilor economice si sociale dintre acestea

expresia spatiala a politicilor economice, sociale, culturale si ecologice ale

societatii

OBIECTIVE
• dezvoltarea economica si sociala echilibrata a regiunilor si zonelor, cu
respectarea specificului acestora;
• imbunatatirea calitatii vietii oamenilor si colectivitatilor umane;
• gestionarea responsabila a resurselor naturale si protectia mediului;
• utilizarea rationala a teritoriului.
 URBANISMUL
SCOP - stimularea evolutiei complexe a localitatilor prin implementarea
unor strategii de dezvoltare pe termen scurt, mediu si lung

urmareste stabilirea directiilor dezvoltarii spatiale a localitatilor urbane si

rurale in acord cu potentialul acestora si cu aspiratiile locuitorilor

OBIECTIVE
• imbunatatirea conditiilor de viata prin eliminarea disfunctionalitatilor, asigurarea accesului la
infrastructuri, servicii publice si locuinte convenabile pentru toti locuitorii;
• crearea conditiilor pentru satisfacerea cerintelor speciale ale copiilor, varstnicilor si ale
persoanelor cu handicap;
• utilizarea eficienta a terenurilor, in acord cu functiunile urbanistice adecvate;
• extinderea controlata a zonelor construite;
• protejarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural construit si natural;
• asigurarea calitatii cadrului construit, amenajat si plantat din toate localitatile urbane si rurale;
• protejarea localitatilor impotriva dezastrelor naturale.
 PLANIFICARE
OPERAȚIONALĂ PATN PLANIFICARE
STRATEGICĂ
URBANISM SDTR AMENAJAREA TERITORIULUI
IMPLEMENTARE VIZIUNE DE
PROIECTE DEZVOLTARE

PUG
PATR
PUZ + RLU
PUD
RLU PATJ
PATZ
PATICO
 TIP DE INSTRUMENT SCOP
POLITICI NAȚIONALE DE IDENTIFICARE A STRATEGIILOR
NATIONALE:
ȘI LINII DIRECTIVE • LINII GENERALE
INSTRUMENTE DE • INDICATORI DE PERFORMANTA –
CU SPECIFIC SPAȚIAL
PLANIFICARE DE IDENTIFICARE A MODELELOR DE
SPAȚIALĂ DEZVOLTARE SPECIFICE PENTRU
TERITORII SUB-NATIOANLE
INSTRUMENTE DE IDENTIFICARE A MODELELOR DE
Sursa: DEZVOLTARE SPAȚIALĂ A
The EU compendium STRATEGICE TERITORIILOR COMPONENTE
DINTR-UN STAT
of spatial planning • INDICATIVE LA NIVEL DE
systems and policies MODELE SPAȚIALE
• DE PROGRAMARE LA NIVEL DE
EU 1997 SCHIMBARE/CREȘTERE
INSTRUMENTE DE IDENTIFICARE A UNUI CADRU
SPECIFIC DE REGLEMENTARE
CADRU URBANA PENTRU O LOCALITATE
(MASTERPLAN) • SUNT SPECIFICE – NATIONAL
• SUNT OBLIGATORII SAU NU –
CONFORM LEGISLATIEI NAT
• DE OBICEI IMPLEMENTATE PRIN
PLANURI LOCALE
INSTRUMENTE DE DE REGLEMENTARE LA NIVELUL
UNEI PARCELE – ZONIFICARE,
REGLEMENTARE DEZVOLTARE, SERVITUȚI
TERITORIU STUDIAT
• TERITORIU NATIONAL
• TERITORII CU SPECIFICITATE
(GEOGRAFICĂ, IDENTITATE,
FUNCȚIONALĂ ETC)
• PĂRȚI SPECIFICE DIN TERITORIUL
NATIONAL
• LIMITA TERITORIULUI SE
SUPRAPUNE LIMITELOR
ADMINISTRATIVE ALE
INSTRITUȚIILOR CARE LE
INIȚIAZĂ/APROBĂ
• EXCEPȚII – ZONELE FUNCȚIONALE
SAU CU SPECIFIC GEOGRAFIC
• EXISTA STATE CARE AU MAI MULTE
NIVELE ADMINISTRATIVE – MAI
MULTE CATEGORII DE STRATEGII
• TERITORIUL UNEI UNITATI
ADMINISTRATIVE DE BAZA
• DACA EXISTA ASOCIERI
ADMINISTRATIVE INTRE LOCALITATI
– LA NIVEL DE AGLOMERARE
URBANA
• LA NIVEL DE PARCELA, INSULA
URBANA, CARTIER, ORAS
• IN MOD EXCEPȚIONAL LA NIVEL DE
AGLOMERARE URBANA
SUB CATEGORII
• PRINCIPII DE DEZVOLTARE
DIRECTOARE NAȚIONALE
• GHIDURI DE POLITICĂ SPAȚIALĂ
• PLANURI SECTORIALE
• INSTRUMENTE STRATEGICE CU
CARACTER GENERAL
• INSTRUMENTE STRATEGICE ALE
NIVELELOR INTERMEDIARE
• INSTRUMENTE SECTORIALE
• PLANURI METROPOLITANE SAU
URBAN REGIONALE
• INSTRUMENTE DE ZONIFICARE
• INSTRUMENTE DE CONTROL AL
DEZVOLTARII
• INSTRUMENTE DE IMPLEMENTARE
– A PROIECTELOR URBANE
 CADRU STRATEGIC (CU CADRU NORMATIV (CU PLANURI ORIENTATE PE PROCEDURI NORMATIVE
CARACTER DIRECTOR CARACTER OBLIGATORIU PROIECTE (LEGATE DE STATUTARE
DISPOZITIILE PLANURILOR
PENTRU PLANURILE PENTRU PLANURILE STATUTARE)
INFERIOARE) INFERIOARE)
NATIONAL
POLITICI NATIOANLE CADRUL LEGAL
SECTORIALE SI DIRECTIVE UE GHIDURI METODOLOGICE

STRATEGIA NATIONALA DE PLANUL DE AMENAJARE A

DEZVOLTARE TERITORIALA - TERITORIULUI NATIONAL - STRATEGIE DE DEZVOLTARE
SDTR PATN REGIONALA

SUBNATIONAL 2 PLANUL DE DEZVOLTARE SPATIALA JUDETEANA

JUDET
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A PLANUL DE AMENAJARE A
JUDETULUI TERITORIULUI JUDETEAN - STRATEGIE DE DEZVOLTARE
PATJ INTRACOMUNITARA

SUBNATIONAL 1 REGLEMENTARI DE FOLOSINTA A TERENULUI CERTIFICAT DE AUTORIZATIE

STRAEGIE DE DEZVOLTARE URBANISM DE
LOCAL STRATEGIA DE DEZVOLTARE A PLANUL URBANISTIC METROPLOITANA CONSTRUIRE
ORASULUI/COMUNEI GENERAL - PUG STRATEGIE/PLAN DE
DEZVOLTARE URBANA
C.U. A.C.
INTEGRATA SIDU/PIDU
 INTERESE PRIVATE ECHILIBRU
INTERESE PUBLICE
[PUNCTUALE] [COMUNE]

ORGANIZARE PLANURI
PATN
[MDRAP]/STAT AMENAJAREA [TERITORIU NATIONAL]
TERITORIULUI
PATR
[ADR]/REGIUNE
[REGIUNE]
PATJ
[C.J.]/JUDET [JUDET]

UAT/LOCALITATE PUG + RLU

[C.L. + PRIMAR] [UAT]
PUZ + RLU
URBANISM PUD
[ZONE DIN LOCALITATE
PARCELA]
ADMINISTRATIVĂ
PATN RGU
[STAT] TERITORIU NATIONAL
TERITORIU NATIONAL
PUG + RLU
PATR [CONSILIU LOCAL]
[STAT/ADR] AMENAJAREA URBANISM TERITORIU ADMINISTRATIV
TERITORIULUI LOCALITATE / UAT
REGIUNE

PATJ PUZ + RLU

[CONSILIU JUDETEAN] [INSTITUTII PUBLICE,
PERSOANE PRIVATE]
JUDET
PARTI DIN LOCALITATE / ZONE

PATZ
PUD
SDTR
[ASOCIERE UAT]
[INSTITUTII PUBLICE,
ZONAL
METROPOLITAN PERSOANE PRIVATE]
INTERCOMUNAL
PARCELA / IMOBIL
INTERORASENESC
 SDTR
VIZIUNEA DE DEZVOLTARE CE ESTE SDTR?
Un INSTRUMENT DE FACILITARE a unui proces de
OBIECTIVE GENERALE ȘI SPECIFICE planificare integrată la scară națională pentru
orizontul de timp 2035;

IMPLEMENTAREA
▪Dimensiunea normativă Un INSTRUMENT DE INFORMARE a autorităților
▪Dimensiunea strategică publice centrale și locale, asupra direcțiilor generale
▪Dimensiunea investițională și a obiectivelor de dezvoltare a teritoriului național
pe termen lung;
MONITORIZAREA
▪Dinamici teritoriale Un INSTRUMENT DE FUNDAMENTARE a politicilor de
▪Implementarea strategiei dezvoltare de la diferite paliere administrative;
▪Corelarea cu programele de finanţare
Un INSTRUMENT DE INFORMARE a factorilor
interesați de la nivel european și global asupra
potențialului de dezvoltare și asupra avantajelor
competitive ale teritoriului național.
 Scenarii de dezvoltare teritorială

SDTR
ipoteze

3.Scenariul
2.Scenariul
1.Scenariul REGIUNI
ROMÂNIA
NON-INTERVENŢIE FUNCŢIONALE
POLICENTRICĂ
ŞI COEZIVE
Viziunea de dezvoltare a teritoriului naţional pentru orizontul de timp 2035

România 2035, o țară cu un teritoriu funcțional, administrat eficient,

care asigură condiții atractive de viață și locuire pentru cetățenii săi,
cu un rol important în dezvoltarea zonei de sud-est a Europei.
 Direcţii principale de acţiune

Pe plan european:
▪ Integrarea în mare fluxuri și rețele de la nivelul teritoriului european;
▪ Rol major în constituirea unei zone de dezvoltare în Europa de sud-est.

Pe plan național:
▪ Sprijinirea dezvoltării cu prioritate a zonelor urbane cu potenţial economic şi conectarea acestora cu restul
teritoriului;
▪ Asigurarea unei echipări complete a teritoriului cu infrastructură de bază, precum și a accesului tuturor
cetățenilor la serviciile de interes general.

Obiectiv general 1
Asigurarea unei integrări funcţionale a
teritoriului naţional în spaţiul european
prin sprijinirea interconectării eficiente a
reţelelor energetice, de transporturi și
broadband
OS 1.1. Dezvoltarea unei rețele de transport
eficientă și diversificată capabilă să asigure
gestionarea fluxurilor de oameni și mărfuri generate
de schimburile economice între teritoriul naţional și
piețele din spațiul european.
OS 1.2. Dezvoltarea și extinderea infrastructurii
portuare și aeroportuare, precum și a legăturii
acestora cu centrele urbane naţionale în scopul
consolidării poziției României de nod logistic
regional.
OS 1.3. Consolidarea infrastructurii de transport a
energiei și conectarea acesteia la proiectele
Măsuri sistem teritorial conectiv
ZONE URBANE
OBIECTIVE GENERALE
Obiectiv general 2 Obiectiv general 3
Creșterea calității vieții prin dezvoltarea Dezvoltarea unei reţele de localităţi
infrastructurii tehnico-edilitară și a competitive şi coezive prin
serviciilor publice în vederea asigurării unor sprijinirea specializării teritoriale și
spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive formarea zonelor funcționale
şi incluzive urbane
OBIECTIVE SPECIFICE
OS 2.1. Asigurarea unei echipări complete cu OS 3.1 Dezvoltarea unor centre urbane
infrastructură de utilități publice a localităților specializate şi inteligente cu vocaţie de poli
urbane și rurale. internaţionali şi racordarea lor eficientă la
OS 2.2. Asigurarea unei accesibilități crescute la reţeaua urbană europeană
nivelul teritoriului și a unei conectivități eficiente OS 3.2 Încurajarea dezvoltării zonelor urbane
între orașele mari și zona urbană funcțională. funcţionale în jurul oraşelor cu rol polarizator la
OS 2.3. Creşterea atractivităţii spaţiilor urbane și nivelul teritoriului
rurale prin îmbunătăţirea funcţiilor rezidenţiale, OS 3.3 Consolidarea rolului localităţilor rurale
dezvoltarea unor spaţii publice de calitate și a unor cu potential de polarizare în scopul asigurării
servicii de transport adaptate nevoilor şi unei accesibilităţi crescute a populaţiei rurale la
specificului local. servicii de interes general.
OS 2.4 Furnizarea unor servicii sociale de calitate OS 3.4 Sprijinirea dezvoltării sistemelor urbane
prin asigurarea unei diversificări a acestor servicii la şi axelor de dezvoltare de la nivelul teritoriului
nivelul teritoriului și îmbunătățirea gradului de prin asigurarea unor intervenţii integrate
acces a populației. teritorial
MĂSURI TERITORIALE NAȚIONALE
Măsuri sistem teritorial de aşezări
MĂSURI TERITORIALE ZONALE
ZONE RURALE ZONE MONTANE
Obiectiv general 4
Protejarea patrimoniului natural și
construit şi valorificarea
elementelor de identitate
teritorială
OS 4.1 Protejarea patrimoniului și
promovarea măsurilor de regenerare a
capitalului natural.
OS 4.2 Protejarea şi reabilitarea
patrimoniului construit în scopul conservării
identităţii naţionale şi creşterii atractivităţii
spaţiilor culturale cu potenţial turistic
deosebit.
OS 4.3 Reducerea vulnerabilității zonelor
supuse riscurilor naturale.
OS 4.4 Asigurarea echilibrului în dezvoltarea
mediului rural şi urban prin protejarea
resurselor funciare agricole şi limitarea
extinderii intravilanului localităţilor.
Măsuri capital natural și cultural
ZONE TRANSFRONTALIERE
Obiectiv general 5
Creşterea capacităţii instituţionale
de gestionare a proceselor de
dezvoltare teritorială
OS 5.1 Consolidarea capacităţii structurilor
de guvernanţă la niveluri multiple şi
diversificarea formelor de cooperare între
structurile administraţiei publice.
OS 5.2 Consolidarea instrumentelor de
planificare spaţială şi a instituţiilor cu rol în
gestionarea și planificarea proceselor de
dezvoltare a teritoriului (sau de amenajare
a teritoriului).
O5.3 Consolidarea capacităţii de cooperare
şi planificare în domeniul transfrontalier şi
transnaţional.
ZONA COSTIERĂ
 TRANSPORT

• Accelerarea finalizării lucrărilor la coridorul feroviar IV TEN-T;

• Asigurarea condițiilor de navigabilitate pe Dunăre și modernizarea navigației pe fluviul Dunărea și Canalul
Dunăre-Marea Neagră;
• Finalizarea Autostrăzii A1 (coridorul IV) și A3 (Autostrada Transilvania și Autostrada Comarnic-Brașov);
• Construirea autostrăzii Moldova reprezintă un proiect major ce contribuie la dinamizarea și conectarea
regiunii Nord-Est la fluxurile europene și naționale;
• Autostrada Sudului București – Craiova permite realizarea unor legături rapide în sudul României, în condițiile
în care această regiune este, în acest moment, deficitară la capitolul drumuri de mare viteză;
• Realizarea a 3 treceri peste Carpaţi la nivel de autostradă ( posibile trasee: Râmnicu Vâlcea-Sibiu, Satu Mare –
Baia Mare – Mireșu Mare – Dej – Bistrița – Vatra Dornei – Suceava și Târgu Mureș – Piatra Neamț – Roman –
Târgu Frumos – Iași – Sculeni);
• Pod nou peste Dunăre între Brăila și Galați;
• Pod nou peste Dunăre în zona transfrontalieră România-Bulgaria;
• Pod nou peste Prut între România și Republica Moldova;
• Linie ferată de mare viteză pe coridorul Braşov-Ploieşti-Bucureşti și pe direcția București-Constanța;
Accesibilitate locală și conectivitate națională – orizont 2035
REŢEAUA DE LOCALITĂŢI

Măsurile pentru sistemul teritorial de aşezări reprezintă categoria de intervenţii care au drept scop modelarea
condiţiilor de dezvoltare a reţelei de aşezări de la nivelul teritoriului naţional. Măsurile sunt ghidate de viziunea
de dezvoltare a reţelei de aşezări urbane şi rurale din România şi ţintesc orizontul de timp 2035.
Fiind delimitate de locurile în care oamenii trăiesc şi muncesc, măsurile pentru sistemul teritorial de aşezări
stabilesc intervenţiile necesare ce necesită a fi întreprinse pentru corectarea dezechilibrelor și valorificarea
potenţialului specific al localităţilor urbane și rurale.

Măsură – Sprijinirea proceselor de dezvoltare localizate la nivelul axelor de dezvoltare de la nivel naţional și
macroregional.
Măsură – Consolidarea sistemelor urbane cu potenţial de creştere și realizarea unei conectivităţi crescute a
acestora cu localităţile din zona de influenţă.
Măsură – Revizuirea modelului de clasificare a localităţilor urbane din România şi dezvoltarea unor instrumente
de sprijinire a dezvoltării specifice potenţialului fiecărei categorii de localităţi urbane
DOTĂRI CU INFRASTRUCTURĂ SOCIO-CULTURALĂ
•Construirea infrastructurii medicale regionale (un spital universitar pentru fiecare centru regional);
•Rețea de complexuri sportive naționale integrate în circuitul internațional;
•Asigurarea unei infrastructurii de baze sportive pentru practicarea sporturilor de masă;

CALITATE TERITORIALĂ
•Reabilitarea siturilor UNESCO şi punerea acestora în valoare corelat cu zonele naturale protejate din
proximitate, în vederea integrării în circuitele turistice internaţionale;
•Reabilitarea și valorizarea stațiunilor turistice de interes național;
•Dezvoltarea unor trasee verzi pentru turismul de agrement de a lungul Dunării, în parcurile și rezervațiile
naturale și în proximitatea marilor aglomerații urbane;
•Regenerarea urbană a orașelor și creșterea calității serviciilor de interes general
 DOCUMENTATII DE AMENAJAREA TERITORIULUI
SECTIUNILE PLANULUI DE
PATN AMENAJARE A TERITORIULUI
NATIONAL SUNT:
• CAI DE COMUNICATIE
[LEGEA NR. 363/2006]
• APE
[LEGEA NR.171/ 1997]
• ZONE PROTEJATE
[LEGEA NR.5/ 2000]
• RETEAUA DE LOCALITATI
[LEGEA NR. 351/ 2001]
• ZONE DE RISC NATURAL
[LEGEA NR. 575/ 2001 ]
• TURISMUL
• DEZVOLTAREA RURALA
ARE CARACTER DIRECTOR SI REPREZINTA SINTEZA
PROGRAMELOR STRATEGICE SECTORIALE PE
TERMEN MEDIU SI LUNG PENTRU INTREGUL
TERITORIU AL TARII
COMPUSE DIN SECŢIUNI
PATR SPECIALIZATE
PATJ
PATZ ORGANIZATE PE PARTI
CADRUL CONTINUT
REGLEMENTAT PRIN ORDINUL
233/2016 PENTRU
APROBAREA NORMELOR
METODOLOGICE DE APLICARE
A LEGII 350/2001 PRIVIND
URBANISMUL SI
AMENAJAREA TERITRORIULUI
AU ROL DIRECTOR SI SE REALIZEAZA IN VEDEREA
SOLUTIONARII UNOR PROBLEME SPECIFICE ALE
UNOR TERITORII (METROPOLITANE SAU REGIUNI)
SAU REPREZINTA EXPRESIA SPATIALA A
PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE SOCIO ECONOMICA
A JUDETULUI
 STRUCTURA PLANURILOR DE AMENAJAREA TERITORIULUI

SECTIUNI
PARTI
SPECIALIZATE
CAI DE COMUNICATIE
PARTEA I PARTEA A II A PARTEA A III A PARTEA A IV A
APE
ANALIZA SITUAŢIEI DIAGNOSTICUL PROSPECTIV SCHEMA DE DEZVOLTARE POLITICI PUBLICE
ZONE PROTEJATE EXISTENTE TERITORIALĂ TERITORIALE

RETEAUA DE LOCALITATI IDENTIFICAREA PROGRAME

ELEMENTELOR CARE
CONDIŢIONEAZĂ PROIECTE
ZONE DE RISC NATURAL SI DEZVOLTAREA, CU
TEHNOLOGIC EVIDENŢIEREA
PROBLEMELOR,
TURISM DISFUNCTIONALITĂŢILOR ŞI
TENDINŢELOR

DEZVOLTARE RURALA IDENTIFICAREA PEISAJELOR

NATURALE ŞI CULTURALE
INFRASTRUCTURA SOCIALA
SI DE EDUCATIE
 PLANIFICARE PLANIFICARE
OPERAȚIONALĂ STRATEGICĂ

IMPLEMENTARE VIZIUNE DE
PROIECTE DEZVOLTARE

INVESTITII
PUBLICE SAU
PUG ZONIFICARE
[ACTIVITĂȚI]
PRIVATE
REZERVE TEREN
REGULAMENT
 STRUCTURA PLANURILOR URBANISTICE GENERALE
CONTINUT

PLANUL DE ACŢIUNE
STRATEGIA DE REGULAMENTUL PENTRU PLANUL DE
DIAGNOSTICUL
DEZVOLTARE LOCAL DE IMPLEMENTARE ŞI MOBILITATE
PROSPECTIV
SPAŢIALĂ URBANISM PROGRAMUL DE URBANĂ
INVESTIŢII PUBLICE
REALIZAT PE BAZA VIZIUNE PRINCIPII GENERALE INSTRUMENTE DE ETAPA 1 – STRATEGICĂ
• ANALIZEI EVOLUŢIEI IMPLEMENTARE
ISTORICE OBIECTIVE STRATEGICE REGULI DE BAZĂ PRIVIND ETAPA 2 –
• PREVIZIUNILOR MODUL DE OCUPARE A MODUL DE REALIZARE, OPERAŢIONALĂ
ECONOMICE ŞI POLITICI PUBLICE TERENURILOR ETAPIZAREA SI VALOAREA
DEMOGRAFICE ESTIMATA A OBIECTIVELOR ETAPA 3 - DE
• IDENTIFICAREA PROGRAME CONDIŢII DE AMPLASARE ŞI DE UTILITATE MONITORIZARE
NEVOILOR ÎN MATERIE CONFORMARE A PUBLICA/INVESTITII
DE DEZVOLTARE PROIECTE CONSTRUCŢIILOR PUBLICE
ECONOMICĂ, SOCIALĂ ŞI
CULTURALĂ, DE MEDIU, DISPOZIŢII FINALE
LOCUIRE, TRANSPORT,
SPAŢII ŞI ECHIPAMENTE
PUBLICE ŞI SERVICII

STUDII DE
FUNDAMENTARE
 care privesc evoluţia teritoriului şi localităţilor, caracteristicile
acestora şi propuneri de dezvoltare în domeniul realizat
valorificarea potenţialului turistic sau balnear

CU CARACTER echiparea tehnico-edilitară

ANALITIC tipuri de proprietate asupra imobilelor
evoluţia teritoriului şi localităţii din punct de vedere istoric, cultural, demografic,
economic, etnografic, urbanistic şi arhitectural
organizarea circulaţiei şi transporturilor
condiţii geotehnice şi hidrogeologice
STUDII DE
studii climatice, pedologice şi ecologice
FUNDAMENTARE
stabilirea şi delimitarea zonelor de risc natural şi antropic
stabilirea zonelor protejate naturale şi construite

CU CARACTER
PROSPECTIV elaborarea unor prognoze, scenarii sau alternative pentru
diferitele domenii sectoriale, privind evoluţia populaţiei, evoluţia
activităţilor, evoluţia mişcării în teritoriu a activilor, reconversia
forţei de muncă etc
 REGLEMENTARI PUG

INSTITUIREA
INTRAVILAN DELIMITARE UTR REGLEMENTARI OBIECTIVE DE REGLEMENTARI SISTEMULUI DE REGLEMENTARI
URBANISTICE UTILITATE PUBLICA EDILITARE PROTECTIE JURIDICE

STABILIREA SI STABILIREA ZONIFICAREA DELIMITAREA MODERNIZAREA SI STABILIREA FORMELE DE

DELIMITAREA MODULUI DE FUNCTIONALA IN ZONELOR DEZVOLTAREA ZONELOR PROPRIETATE SI
TERITORIULUI UTILIZARE A CORELATIE CU AFECTATE DE INFRASTRUCTURII PROTEJATE SI DE CIRCULATIA
INTRAVILAN IN TERENURILOR ORGANIZAREA SERVITUTI TEHNICO- PROTECTIE A JURIDICA A
RELATIE CU DIN INTRAVILAN RETELEI DE PUBLICE EDILITARE MONUMENTELOR TERENURILOR
TERITORIUL CIRCULATIE ISTORICE
ADMINISTRATIV AL
LOCALITATII
 INTERESE PRIVATE ECHILIBRU
INTERESE PUBLICE
[PUNCTUALE] [COMUNE]

COMUNITATE OPERAȚIUNI
SERVITUȚI URBANE
URBANISTICE Implementare proiecte

ZONIFICARE
Funcțiuni urbane REȚELE/
INFRASTRUCTURĂ
Sistem de drumuri – străzi
Utilități
Siteme de dotări
CADASTRU/TOPO SERVICII PUBLICE
Teritoriul localității

BUGET PUBLIC IMOBIL/PROPRIETATE

INVESTIȚII Interesele individului

TERITORIU SISTEM DE
IMPOZITE ȘI TAXE
OPERAȚIONALIZARE / LIVRABILE

01 REGULI DE CONSTRUIRE

INSTRUMENTE
TEHNICE 02
JURIDICE
ADMINISTRATIVE
FINANCIARE
INSTRUMENTE
PLANURI URBANISTICE ZONALE ȘI DE DETALIU – OBLIGATORII
T SAU OPȚIONALE - ȘI ALTE STUDII
PUG DELIMITEAZĂ
→ ZONE FUNCȚIONALE DE INTERES – DETALIERE PRIN PUZ
→ ZONA CENTRALĂ
→ ZONE PROTEJATE – NATURALE SAU CONSTRUITE
→ ZONE DE REGENERARE URBANĂ (OPERAȚIUNI URBANISTICE INTEGRATE)
→ ZONE CARE NU PERMIT DEROGĂRI

SERVITUȚI URBANISTICE
J
REZERVE DE TEREN PENTRU OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ
REGULAMENTUL DE URBANISM AFERENT PUG REPREZINTĂ LEGE LOCALĂ – INSTITUIE
PLANUL URBANISTIC LIMITĂRI ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE IMPUSE PRIN REGLEMENTĂRILE DE URBANISM

GENERAL A
PROCESUL DE EDIFICARE A CONSTRUCȚIILOR
AUTORIZAREA CONSTRUCȚIILOR
REGULI DE DESFĂȘURARE A ACTIVITĂTILOR
ECONOMICE/COMERCIALE
NOMENCLATOR AL STRĂZILOR ȘI REGISTRUL DE ADRESE POȘTALE
DELIMITAREA CARTIERELOR ȘI A ZONELOR ECONOMICE

ZONAREA FISCALĂ
F VALOAREA FUNCIARĂ A IMOBILELOR CORELATĂ CU CATEGORIA DE FOLOSINȚĂ A
TERENURILOR, ȘI CU GRADUL DE DOTARE/ACCES LA SERVICII PUBLICE
FACILITĂȚI FISCALE STABILITE PENTRU IMOBILE PROTEJATE
 REGLEMENTEAZA INTREGUL
TERITORIU ADMINISTRATIV AL GP 038/1999
UAT PUG

LOCALITATII O 233/2016
VALABILITATE 10 ANI
UTR / ZONA

REGLEMENTEAZA ZONE DIN

PUZ
LOCALITATE IN SCOPUL GM 010/2000
DETALIERII PUG O 233/2016
PARCELA /
IMOBIL STABILIREA ZONELOR PENTRU CARE SE O 562/2003
PUD
INTOCMESC PLANURI URBANISTICE ZONALE [PUZCP]
OBLIGATORII SE FACE DE REGULA IN PLANUL
URBANISTIC GENERAL
REGLEMENTEAZA UN SINGUR
IMOBIL / O PARCELA
SE ELABOREAZA NUMAI PENTRU
REGLEMENTAREA AMANUNTITA A
PREVEDERILOR STABILITE PRIN PLANUL
URBANISTIC GENERAL, PLANUL URBANISTIC GM 009/2000
ZONAL SAU PENTRU STABILIREA O 233/2016
CONDITIILOR DE CONSTRUIRE
 HGR 525/1997
REGULAMENTUL GENERAL DE URBANISM REPREZINTA SISTEMUL DE NORME
TEHNICE, JURIDICE SI ECONOMICE CARE STA LA BAZA ELABORARII
REGULAMENTE PLANURILOR DE URBANISM, PRECUM SI A REGULAMENTELOR LOCALE DE
URBANISM.
DE URBANISM
GM 007/2000
O 233/2016
REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM PENTRU INTREAGA UNITATE
ADMINISTRATIV-TERITORIALA, AFERENT PLANULUI URBANISTIC GENERAL,
SAU PENTRU O PARTE A ACESTEIA, AFERENT PLANULUI URBANISTIC ZONAL,
CUPRINDE SI DETALIAZA PREVEDERILE PLANULUI URBANISTIC GENERAL SI ALE
PLANULUI URBANISTIC ZONAL REFERITOARE LA MODUL CONCRET DE
UTILIZARE A TERENURILOR, PRECUM SI DE AMPLASARE, DIMENSIONARE SI
REALIZARE A VOLUMELOR CONSTRUITE, AMENAJARILOR SI PLANTATIILOR.

DUPA APROBARE PLANUL URBANISTIC GENERAL, PLANUL URBANISTIC ZONAL SI

PLANUL URBANISTIC DE DETALIU IMPREUNA CU REGULAMENTELE LOCALE
DE URBANISM AFERENTE SUNT OPOZABILE IN JUSTITIE.
 PLANURI STRATEGICE PLANURI NORMATIVE AVIZARE APROBARE
(DIRECTOARE PENTRU (OBLIGATORII PENTRU
PLANURILE DE RANG PLANURILE DE RANG
INFERIOR) INFERIOR)
NATIONAL
POLITICI NATIONALA CADRU LEGAL MINISTERE PARLAMENT [LEGE]
SECTORIALE SI DIRECTIVE UE GHIDURI METODOLOGICE

STRATEGIA NATIONALA DE PLAN DE AMENAJARE A

DEZVOLTARE TERITORIALA - TERITORIULUI NATIONAL -
SDTR PATN

SUBNATIONAL 2 PLAN DE DEZVOLTARE SPATIALA JUDETEANA

JUDET
STRATEGIE DE DEZVOLTARE PLAN DE AEMNAJARE A
JUDETEANA TERITORIULUI JUDETEAN - MINISTERE
PATJ CONSILIU
AGENTII NATIONALE
JUDETEAN/
HOTARARE

SUBNATIONAL 1 REGLEMENTARI DE UTILIZARE A TERENULUI

LOCAL STRATEGIE DE DEZVOLTARE REGLEMENTARI LOCALE –
LOCALA PUG + RLU AGENTII JUDETENE CONSILIU LOCAL/
AGENTII NATIONALE HOTARARE
PUZ + RLU

PUD
05_DREPTUL DE PROPRIETATE
 PRINCIPII DE REGLEMENTARE
Servituți publice și sarcini stabilite în
favoarea autorităților publice privind:
• Tipuri de servituți
• Efectele servituților
Principii de planificare spațială a teritoriului
– corelare obligatorie cu organizarea
administrativ teritorială
Instrumente de planificare [SISTEM DE
PLANURI ȘI/SAU DOCUMENTE]
• Regulamente: dispoziții generale și
servituțile privind utilizarea și ocuparea
terenurilor
• Documente și informații grafice – planuri
de amenajare a teritoriului și planuri de
urbanism (pe categorii de teritorii
specifice)
Principii privind
• Corelarea tipurilor de instrumente
• Etapele de elaborare
URBANISMUL OPERAȚIONAL
Definirea mijloacelor juridice de
operaționalizare a urbanismului
Dreptul de preempțiune urbană
Exproprierea pentru cauză de utilitate
publică
Tehnici de finanțare a echipamentelor
publice
Definirea principiilor privind mijloacele
juridice:
Modul de instituire
Modul de operare
Definirea garanțiilor proprietarilor
Definirea procedurilor implicate
Definirea mijloacelor tehnice de
operaționalizare a urbanismului
Tipuri de procese de planificare spațială
Tipuri de planuri operaționale
Planuri generale
Planuri de intervenție zonală
URBANISMUL INDIVIDUAL
Reguli privind imobilele (terenuri cu / fără
construcții)
• Corelarea obligatorie cu dreptul civil
• Definirea certificatului de urbanism
pentru:
• Informare
• Operațiuni notariale privind
circulația imobiliară
• Parcelare/lotizare, reparcelare
• Construire/desființare
• Definirea construibilității imobilelor /
terenurilor
Reguli privind construirea
• Definirea autorizației de construire
• Principii
• Etape
• Documente
PENTRU A ÎNTELEGE CUM FUNCTIONEAZA SISTEMUL DE PLANURI OPERATIONALE (DE
URBANISM) VA TREBUI SA CUNOASTEM:

- CUM SE INSTITUIE ANUMITE REGULI – DE UNDE APAR, CARE E SURSA UNOR OBLIGATII ...

[SERVITUTI + DREPT DE PROPRIETATE]

- CUM APLICAM REGULILE ALESE – CUM OPERAM CU REGULILE SI CE OBTINEM ...

[EXPROPRIERE + PARCELARE / REPARCELARE + PREEMPȚIUNE]

„Cel mai sărac om poate să sfideze forța Coroanei, din spatele ușilor închise. Casa sa poate fi
fragila, acoperișul său poate sa se scuture, vântul poate sufla prin el, furtuna poate intra, ploaia
poate intra, dar regele Angliei nu poate intra – cu toată forța lui nu va îndrăzni să treacă pragul
chiriașilor săi cei mai săraci” William Pitt (PM al Marii Britanii, 1763)

Întotdeauna a existat o tensiune între drepturile proprietarilor de a face tot ce își doresc cu
PROPRIETATEA lor și capacitatea guvernului/statului de a reglementa UTILIZĂRILE acesteia
pentru a proteja SIGURANȚA, SĂNĂTATEA și BUNĂSTAREA comunității.
PROPRIETATEA SI • PROPRIETATEA - CONCEPT DEOSEBIT DE COMPLEX, CU MULTIPLE SEMNIFICAŢII
DREPTUL DE DE ORDIN ISTORIC, SOCIOLOGIC ŞI JURIDIC, AFLAT ÎNTR-O PERMANENTĂ
PROPRIETATE DINAMICĂ

• DEŞI ÎN LIMBAJUL COMUN ACESTE DOUĂ NOŢIUNI SE CONFUNDĂ, NU SE POATE

PUNE SEMNUL EGALITĂŢII ÎNTRE PROPRIETATE, CA RELAŢIE ECONOMICĂ, ŞI
DREPTUL DE PROPRIETATE, CA RAPORT JURIDIC

• RELAŢIA ECONOMICĂ DE PROPRIETATE ÎNSEAMNĂ ÎNSUŞIREA PREMISELOR

NATURALE ALE ORICĂREI PRODUCŢII

• PROPRIETATEA ESTE EXPRESIA JURIDICĂ A RAPORTURILOR CE REZULTĂ DINTR-

UN SISTEM ECONOMIC DETERMINAT

• PROPRIETATEA S-A TRANSFORMAT ÎN RELAŢIE SOCIALĂ DE ÎNSUŞIRE, IAR CÂND

ACEASTĂ RELAŢIE SOCIALĂ A FOST CUPRINSĂ ÎN NORME JURIDICE EA A
DEVENIT RAPORT JURIDIC, ANUME DREPT DE PROPRIETATE
 CONSTITUŢIA ROMÂNIEI
DREPTUL DE – TITLUL II DIN CONSTITUŢIA ROMÂNIEI REVIZUITĂ, INTITULAT „DREPTURILE,
PROPRIETATE LIBERTĂŢILE ŞI ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE", LA CAPITOLUL II
REGLEMENTEAZĂ DREPTURILE ŞI LIBERTĂŢILE FUNDAMENTALE

– ART. 44 conţine dispoziţii de principiu privitoare la

• condiţiile în care cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de
proprietate privată asupra terenurilor,
• exproprierea pentru cauză de utilitate publică,
• modul în care o autoritate publică poate folosi subsolul oricărei
proprietăţi imobiliare pentru lucrări de interes general,
• obligaţiile ce decurg din raporturile de vecinătate şi cele de
protecţie a mediului,
• posibilitatea confiscării, numai în condiţiile legii, a bunurilor destinate,
folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii, precum şi
• regula potrivit cu care averea dobândită în mod licit nu poate fi
confiscată.
• Dreptul de proprietate apare ca un drept fundamental al cetățenilor,
înscris printre celelalte drepturi şi libertăţi publice fundamentale
recunoscute şi apărate de orice constituţie democratică modernă

• Constituţia reglementează formele fundamentale ale dreptului de

proprietate în România - proprietatea publică şi proprietatea privată
- şi liniile generale ale regimului lor juridic
• CODUL CIVIL ROMÂN DE LA 1864
– art. 480 fostul C.C. încerca să dea o definiţie dreptului de
proprietate, spunând că acesta este „dreptul ce are cineva de a
se bucura şi dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut”, însă
în limitele determinate de lege

– art. 481 fostul C. Civ. prevedea că „nimeni nu poate fi silit a ceda

proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică şi
printr-o dreaptă şi prealabilă despăgubire”, ceea ce înseamnă că
textul formula principiul exproprierii pentru cauză de utilitate
publică
• NOUL COD CIVIL
– cartea a III-a a noului Cod Civil este consacrată materiei bunurilor

– art. 552 NCC enunţă „drepturile reale în general”, potrivit cu care

proprietatea este publică sau privată, fiind astfel puse în lumină
categoriile fundamentale ale dreptului de proprietate în dreptul
civil român

– titlurile următoare ale aceleiaşi cărţi reglementează succesiv

dreptul de proprietate privată, dezmembrămintele acesteia,
fiducia, administrarea bunurilor altuia, dreptul de proprietate
publică, publicitatea imobiliară prin cartea funciară şi posesia
DEFINIŢIA • LITERATURA JURIDICĂ DE SPECIALITATE –
DREPTULUI DE – dreptul de proprietate se definește prin punerea în evidenţă a
PROPRIETATE atributelor pe care acesta le conferă titularului său:
• posesia,
• folosința şi
• dispoziția

• NOULUI COD CIVIL ROMÂN - ART. 555 defineşte numai dreptul de

proprietate privată ca fiind
– dreptul titularului de a poseda, a folosi şi a dispune de un bun în
mod exclusiv, absolut şi perpetuu, în limitele stabilite de lege,
precizând că, în condiţiile legii, el este susceptibil de modalităţi şi
dezmembrăminte, după caz
• dreptul de proprietate se concretizează în următoarele elemente:

– sub aspect economic - este un drept de apropriere a unor bunuri,

corporale sau incorporale/necorporale

– exprimă o relaţie socială de „apropriere” – în sensul de însușire

– cuprinde în conţinutul său atributele posesiei, folosinţei şi

dispoziţiei,

– atributele dreptului de proprietate sunt exercitate de proprietar

prin puterea şi în interesul său propriu
CARACTERELE dreptul de proprietate este un drept
JURIDICE ALE
DREPTULUI DE
absolut - este unicul drept care conferă titularului său exerciţiul
PROPRIETATE
tuturor prerogativelor sale - posesia, folosinţa şi dispoziţia

exclusiv - proprietarul este îndreptăţit să exercite singur toate

prerogativele conferite de acest drept

perpetuu - durează atâta vreme cât subzistă bunul care îi formează

obiectul
REGIMUL JURIDIC • DREPT DE PROPRIETATE PUBLICĂ, ce aparţine, în
AL DREPTULUI DE regim de drept public, statului şi unităţilor
PROPRIETATE
administrativ-teritoriale,

• DREPT DE PROPRIETATE PRIVATĂ, ce poate aparţine

oricărui subiect de drept
 • drept subiectiv patrimonial pe temeiul căruia titularul său poate să exercite
anumite puteri, prerogative asupra unui bun determinat, în mod direct şi
DREPTUL REAL nemijlocit, FĂRĂ INTERVENŢIA ALTEI PERSOANE

CLASIFICAREA DREPTURILOR REALE

• Drepturile reale se clasifică în:
• drepturi reale principale şi
• drepturi reale accesorii
• După natura bunurilor, se clasifică în:
• drepturi reale mobiliare şi
• drepturi reale imobiliare
• După tipul de reglementare distingem drepturi reale în:
• drepturi prevăzute de Codul Civil şi
• drepturi prevăzute de alte acte normative
DREPTURILE REALE PRINCIPALE sunt acelea care au o existenţă independentă
faţă de alte drepturi - deci ele nu depind de alte drepturi - cum ar fi proprietatea,
uzufructul etc.

DREPTURILE REALE ACCESORII sunt acele drepturi care depind de existenţa altor
drepturi - de exemplu dreptul de gaj sau ipoteca. Ele sunt accesorii drepturilor de
creanţă şi sunt afectate garantării acestor drepturi.

Drepturile de creanță și drepturile reale sunt importante deoarece se constituie

ca elemente componente ale patrimoniului fiind elemente de drept subiectiv,
adică sunt evaluabile din punct de vedere financiar (în bani).
În circulația bunurilor patrimoniale – în circuitul civil – precizarea acestor
drepturi este esențială și se reflectă în publicitatea imobiliară prin notarea sau
înscrierea lor la Cartea Funciară.
Are si o anexa în care sunt
descrierea grafică a terenului și
construcțiilor și tabelul de
coordonate topografice al acestora
Dimensiuni masurate / reale

Numele proprietarului și tipul de

act prin care a dobândit
proprietatea:
• Cumparare
• Construire
• Act testamentar
• Decizie a instantei etc
Servituți sau alte sarcini
 Conform art. 551 NCC se pot constitui drepturi reale principale derivate din dreptul de
proprietate de două feluri:
DREPTURI a) drepturi reale principale derivate din dreptul de proprietate publică (NCC art. 858-875) -
REALE singurul în legislația românească este dreptul de administrare a unor bunuri proprietate
PRINCIPALE
publică constituit prin acte de putere emise de autoritățile statale sau locale ai cărui
titulari sunt regiile autonome și instituțiile publice de stat, și
b) drepturile reale principale derivate din dreptul de proprietate privată (NCC art. 555 şi urm.),
care sunt opozabile tuturor, inclusiv proprietarului. Ele se mai numesc dezmembrăminte ale
dreptului de proprietate. Noul Cod Civil reglementează urmatoarele drepturi reale principale
derivate din dreptul de proprietate privată:
- dreptul de uzufruct (art. 703 și urm.),
- dreptul de uz (art. 749 și urm.),
- dreptul de abitație (art. 749 și urm.),
- dreptul de servitute (art. 755 -772),
- dreptul de superficie (art. 693 – 702).
 Drepturile reale accesorii sunt cuprinse în partea dedicată obligaţiilor civile, respectiv în
DREPTURI
REALE Cartea a V-a din NCC. Acestea sunt:

ACCESORII - privilegiile (art. 2333 şi urm.),

- ipoteca (art. 2343 şi urm.),
- gajul (art. 2480 şi urm.) şi
- dreptul de retenţie (art. 2495 şi urm.).
Acestea devin accesorii drepturilor de creanță.

Drept al uneia din persoanele participante la un raport juridic (creditor) de a cere celeilalte
DREPT DE
părţi (debitor) să îndeplinească obligaţia de a da, de a face sau de a nu face ceva, pe care
CREANȚĂ
aceasta din urmă şi-a asumat-o.
Spre deosebire de dreptul real, dreptul de creanţă este un drept relativ, fiind opozabil numai
unei anumite persoane, ca subiect al unui raport juridic (contract) cu un conţinut determinat.
Este un element activ al patrimoniului creditorului.
 subiectele de drept public - statul şi unităţile administrativ-teritoriale - pot
PROPRIETATE constitui cu privire la bunurile proprietatea lor publică următoarele
PUBLICA drepturi corespunzătoare (art. 866 NCC):

– DREPTUL DE ADMINISTRARE
– DREPTUL DE CONCESIUNE
– DREPTUL DE FOLOSINŢĂ CU TITLU GRATUIT
 dreptului de proprietate privată, indiferent de titular - subiectele de
PROPRIETATE PRIVATA drept public sau persoanele fizice şi persoanele juridice de drept privat
- îi corespund dezmembrămintele acestuia, respectiv:

DEZMEMBRĂMINTELE • dezmembrămintele dreptului de proprietate sunt acele drepturi

DREPTULUI DE reale deținute asupra unui bun al altei persoane
PROPRIETATE
• conferă titularului lor numai o parte din atributele dreptului de
proprietate, de regulă cel al folosinței bunului

• dezmembramintele dreptului de proprietate sunt reglementate in

noul cod civil in titlul III, art. 693-772, și sunt :
– DREPTUL DE UZUFRUCT
– DREPTUL DE UZ
– DREPTUL DE ABITAŢIE
– DREPTUL DE SERVITUTE
– DREPTUL DE SUPERFICIE
• dezmembrămintele dreptului de proprietate pot lua naştere prin mai
multe moduri, dintre care mai importante sunt:

– prin voinţa omului exprimată prin acte intre vii (convenţii,

contracte) sau pentru succesiune (testament)
– prin uzucapiune (forme de dobândire a unei proprietăți prin
posesia neîntreruptă într-un anume timp prevăzut prin lege)
– prin destinaţia proprietății (forma și scopul folosinței)
– prin act administrativ emis de autoritatea competentă
– prin lege
DREPTUL DE ART. 703-748 NCC
UZUFRUCT
• dreptul de uzufruct este definit ca fiind acel drept real principal,
esenţialmente temporar, care conferă titularului său numit
uzufructuar, dreptul de a exercita asupra bunului sau bunurilor altuia
atributele posesiei şi folosinţei, cu obligaţia de a le conserva
substanţa şi de a le restitui proprietarului la încetarea dreptului de
uzufruct
DREPTUL DE UZ ŞI ART. 749-754 NCC
DREPTUL DE • dreptul de uz şi dreptul de abitaţie reprezintă varietăţi ale
ABITAŢIE uzufructului, conferind titularului lor posibilitatea de a folosi lucrul
altuia şi de a-i culege roadele, dar această activitate trebuie
desfăşurată numai în măsura în care sunt necesare nevoilor lui şi ale
membrilor familiei sale

• dreptul de uz - drept real asupra unui bun în virtutea căruia o

persoană numită uzuar poate să-l folosescă şi adică să-i culeagă
fructele numai în măsura satisfacerii nevoilor pesonale şi ale familiei
sale

• dreptul de abitaţie - drept real în temeiul căruia titularul său poate

folosi o locuinţă, o casă, un spaţiu locativ în general, ce aparţine unei
alte persoane
 dreptul de superficie este o institutie reglementata expres in NOUL COD
DREPTUL DE CIVIL in art. 693-702
SUPERFICIE

• dreptul de a avea sau de a edifica o constructie pe terenul altuia,

deasupra ori in subsolul acelui teren, asupra caruia superficiarul
dobandeste un drept de folosinta

• dobandirea dreptului de superficie, potrivit reglementarii din noul cod

civil, se poate face prin act juridic (act unilateral, precum testamentul,
sau conventie), precum si prin uzucapiune sau prin alt mod prevazut
de lege
• in toate cazurile se aplica dispozitiile privind cartea funciara
 ART. 755- 772 NCC
DREPTUL DE
SERVITUTE • drept real, accesoriu, perpetuu si indivizibil, instituit printr-un act
unilateral sau bilateral de vointa, care confera proprietarului unui
imobil (denumit fond dominant) unele prerogative asupra imobilului
(denumit fond aservit) apartinand altui proprietar, obligat sa suporte
sarcinile impuse in favoarea fondului dominant, altele decat cele ce
FOND reprezinta limitari normale ale dreptului de proprietate, determinate
DOMINANT de ocrotirea unor interese sociale si asigurarea unei bune vecinatati

• sarcina impusa asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui

imobil avand alt stapan
FOND
ASERVIT
• servituti propriu-zise (dezmembraminte ale dreptului de proprietate)
sunt numai cele stabilite prin fapta omului
 • servituti naturale - servitutile care se nasc din situatia/starea naturala
DUPA IZVORUL LOR a doua fonduri
SAU DUPA MODUL • servitutea de scurgere a apelor naturale,
LOR DE • servitutea de izvor,
CONSTITUIRE,
• servitutea de granituire,
SERVITUTILE SE
CLASIFICA IN: • servitutea de ingradire

• servituti legale - servitutile stabilite prin lege, fie in interesul public

(servituti edilitare), fie in interesul particularilor, adica in interesul
asigurarii bunei vecinatati
• servitutea privind distanta plantatiilor,
• a lucrarilor intermediare pentru diferite constructii,
• servitutea de vedere,
• picatura stresinilor,
• servitutea de trecere etc
• servitutile stabilite prin fapta omului - servitutile constituite prin act
juridic (contract sau testament), prin destinatia proprietarului si prin
uzucapiune
• sunt nelimitate, ca o consecinta a principiului libertatii
contractuale
DUPA OBIECT SAU • servituti pozitive - servitutile care indreptatesc pe proprietarul
DUPA CONTINUT, fondului dominant sa faca anumite acte de folosinta asupra fondului
SERVITUTILE SE aservit
CLASIFICA IN: • servitutea de trecere sau de a lua apa din izvorul sau
fantana care se afla pe fondul aservit

• servituti negative - servitutile care impun proprietarului fondului

aservit o obligatie de „a nu face” in exercitarea atributelor dreptului
sau de proprietate,
• servitutea „non aedificandi” (de a nu construi), servitutea
„non altius tollendi” (de a nu cladi peste o anumita
inaltime), de nu deschide o fereastra (servitutea de vedere),
de a nu planta la mai putin de o anumita distanta etc
IN RAPORT CU • servituti continue - servitutile pentru a caror exercitare si mentinere
MODUL DE nu este nevoie de fapta omului
EXECUTARE, • servitutea de apeduct,
SERVITUTILE SE • servitutea de scurgere a apelor naturale,
CLASIFICA IN:
• servitutea de vedere etc

• servituti necontinue - servitutile care, pentru a fi exercitate, este

nevoie de faptul actual al omului
• servitutea de trecere,
• de a lua apa dintr-un izvor,
• de a paste vitele etc.
 • servituti aparente - servitutile care se manifesta prin semne exterioare
IN RAPORT CU
MODUL DE • un drum, o usa, o fereastra, un apeduct etc.
MANIFESTARE,
SERVITUTILE SE • servituti neaparente - servitutile care nu se manifesta printr-un semn
CLASIFICA IN: exterior –
• toate servitutile negative

numai servitutile continue si aparente se pot dobandi prin uzucapiune si

prin destinatia proprietarului

IN RAPORT DE daca sunt stabilite in folosul unei cladiri sau in folosul unui teren,
FOLOSINȚĂ servitutile sunt de doua feluri:
• servituti urbane si
• servituti rurale
‘Planul se numără printre cele mai puternice instrumente
ale noastre. Suntem destul de puțin instruiți să facem față
regulilor urbane’

‘Regulile au capacitatea de a genera varietate. Rezultatele

pot lua forma diversității în ceea ce privește configurațiile
sociale sau spațiale. Rezultatele precise se concretizează ca
efect al regulilor slabe.’

– ALEX LEHNERER
Transformarea Parisului
a. Plan cu noile artere implementate în Paris între 1850 și 1870.
b. Paris-ul lui Haussmann, de Alphand
Sursa: Samuels, Ivor, et al. Urban Forms, Taylor & Francis Group, 2004. ProQuest Ebook Central,
http://ebookcentral.proquest.com/lib/uauimro/detail.action?docID=226713.
Created from uauimro on 2020-06-29 05:29:44.
 LIMITĂRI ȘI SARCINI EXISTENTE ALE PROPRIETĂȚILOR LIMITĂRI GENERATE DE PROCESELE DE DEZVOLTARE
MORFOTIPOLOGIE URBANĂ
- PARCELAR
- TRAMĂ STRADALĂ PROCESE DE EXTINDERE/
- FOND CONSTRUIT TERITORII NOI

DEZVOLTARE ISTORICĂ I CONFIGURARE /

STUDII DE C
FUNDAMENTARE PLAN DEFINIRE

DEZVOLTARE
URBANISTIC
ECONOMICĂ ȘI ES GENERAL
SOCIALĂ
- LOCALIZARE ACTIVITĂTI REGULAMENT RIDICAREA CALITĂȚII VIEȚII
- FUNCȚIUNI CONSTRUCȚII ȘI DESTINAȚIA LOCAL DE
TERENURILOR URBANISM MODERNIZARE /
M DETALIERE
− REGULI
LEGISLAȚIE L GENERALE
− DELIMITAREA
ZONELOR DE
DETALIERE

DEZVOLTAREA
R RECONFIGURARE

MEDIULUI M
- IDENTIFICAREA PATRIMONIULUI PROCESE DE REDEZVOLTARE/
- IDENTIFICAREA RESURSELOR REGENERARE /
- DEFINIREA NEVOII DE CONSERVARE ȘI OPERAȚIUNI URBANE
PROTECȚIE
sursa: GRAND URBAN RULES - Lehnerer, A. (2013), Rules and Freedom ,
în Lehnerer (2013: 15).
 REGULI / INDICATORI

Sursa: GRAND URBAN RULES - Lehnerer , A. (2013),

Typical Residential Stipulations , în Lehnerer (2013: 68).
STRUCTURA UNUI REGULAMENT DE URBANISM

1. Principii generale
→ Rolul
→ Domeniul de aplicare – CUI SE APLICA?
→ Compatibilitate funcțională – utilizări admise/admise cu condiții/interzise – FUNCȚIUNI/ZONIFICARE
2. Reguli de bază privind MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR
→ Reguli cu privire la păstrarea integrităţii mediului şi protejarea patrimoniului natural şi construit
→ Reguli cu privire la siguranţa construcţiilor şi la apărarea interesului public
3. Condiţii de AMPLASARE ŞI CONFORMARE A CONSTRUCŢIILOR
→ Reguli de amplasare şi retrageri minime obligatorii
→ Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii
→ Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitară
→ Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenului şi ale construcţiilor
→ Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spaţii verzi şi împrejmuiri
4. Dispoziţii finale
→ Litigii
→ Aplicabilitate – CUM SE APLICA?
→ Terminologie - DEFINITII TERMENI UTILIZATI

Ghidul privind elaborarea si aprobarea regulamentelor locale de urbanism

Indicativ GM-007-2000 aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 21/N/2000
06_OPERAȚIUNI URBANISTICE
• EXPROPRIEREA PENTRU UTILITATE PUBLICĂ – PRELUAREA TERENURILOR IN
PROPRIETATEA PUBLICĂ PENTRU ASIGURAREA OBIECTIVELOR DE UTILITATE
PUBLICĂ

• PARCELARE – REPARCELARE – RESTRUCTURARE PARCELAR – URBANIZARE,

RESTRUCTURARE URBANA, RECONFIGURARE, REGENERARE

• PREEMȚIUNE URBANĂ – ACHIZITII DE TEREN SI CONSTRUCTII PENTRU

AUTORITATEA PUBLICĂ – ACTOR IMOBILIAR IMPORTANT PE PIATA
FUNCIARA URBANA
06-1_EXPROPRIEREA PENTRU UTILITATE
PUBLICĂ
EXPROPRIEREA
PENTRU CAUZA • interesul social poate conduce, în anumite situaţii, nu numai la
DE UTILITATE limitarea exerciţiului unor atribute ale dreptului de proprietate, dar
PUBLICA chiar la pierderea dreptului de proprietate privată cu privire la imobile
- terenuri şi construcţii care pot fi expropriate şi trecute astfel în
proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale,
cu plata de despăgubiri către proprietar.
 • legiuitorul poate impune anumite restricţii în exerciţiul dreptului de
EXPROPRIEREA proprietate, atunci când este nevoie de protecţia sau realizarea unor
PENTRU CAUZA obiective de interes general sau din alte raţiuni
DE UTILITATE
PUBLICA • numai legiuitorul este cel care poate fixa limitele exerciţiului
prerogativelor dreptului de proprietate, dar, şi atunci când o face,
trebuie să asigure un just echilibru între prezervarea intereselor
proprietarului şi luarea în considerare a interesului general, social
DEFINITIE • EXPROPRIEREA

actul puterii de stat competente, prin care se realizează

trecerea în proprietate publică a unor bunuri imobile
proprietate privată, necesare executării unor lucrări de
interes public, în schimbul unei despăgubiri.
 EXPROPRIEREA este reglementata prin Legea nr. 33/1994 –
reprezentând cadrul general de reglementare a experoprierii - și
OBIECTUL
prin Legea nr. 255/2010 – considerată lege specială,
EXPROPRIERII
reglementând exproprierea în vederea realizării unor lucrări de
infrastructură (de transport, de rețele tehnologice, pentru
exploatarea resurselor subterane etc) și pentru realizarea unor
lucrări de interes national cu caracter special (litoralul Mării Negre
de ex)

se expropriaza doar
– proprietatea persoanelor fizice sau juridice,
– proprietatea privată a comunelor, oraşelor, municipiilor
şi judeţelor, dacă utilitatea publică pentru care aceasta a
fost decisă este de interes naţional
 legea organică în materie instituie o procedură a exproprierii care
ETAPE se derulează în trei etape reglementate distinct de lege:

– declararea de utilitate publică a exproprierii – etapa I a

administrativa
– măsuri pregătitoare exproprierii – etapa a II a
administrativa
– exproprierea propriu-zisă şi stabilirea despăgubirilor –
etapa a III a judiciara
 • utilitatea publică se declară pentru lucrări
• de interes naţional - se face de Guvern (lege sau hotărâre
DECLARAREA de guvern)
CAUZEI DE
• de interes local – se face de Consiliile Judeţene sau
UTILITATE
Consiliul General al municipiului Bucureşti (hotarare CJ sau
PUBLICA
CGMB)

• declaraţia de utilitate publică se face numai după o cercetare

prealabilă care
• va stabili dacă există elemente care să justifice interesul
naţional sau local, avantajele economico-sociale, ecologice
sau de orice altă natură care susţin necesitatea lucrărilor şi
nu pot fi realizate pe alte căi decât prin expropriere, precum
şi încadrarea în planurile de urbanism şi de amenajare a
teritoriului, aprobate potrivit legii
MASURI
PREGATITOARE
EXPROPRIERII • expropriatorul întocmeşte
• planul imobilelor expropriate, cu indicarea numelui
proprietarilor şi
• ofertele de despăgubiri, care se depun la consiliul local al
localităţii în care sunt situate imobilele respective, în
vederea consultării de către cei interesaţi

• exceptie de la această formă de publicitate

• documentaţia lucrărilor privind apărarea ţării şi siguranţa
naţională, situaţie în care se depune doar oferta de
despăgubiri
EXPROPRIEREA
PROPRIU-ZISĂ • soluţionarea cererilor privitoare la expropriere este dată în
ŞI STABILIREA competenţa Tribunalelor în raza căruia este situat imobilul propus
DESPĂGUBIRIL pentru expropriere
OR
• instanţa verifică numai dacă sunt întrunite toate condiţiile cerute de
lege pentru expropriere şi stabileşte despăgubirile
• excepţie - cazul în care expropriatorul cere exproprierea
numai a unei părţi de teren sau din construcţie, iar
proprietarul cere instanţei exproprierea totală.
CONDITII
SPECIALE ALE
EXPROPRIERII • transferul dreptului de proprietate de la expropriat la expropriator are
loc la momentul la care expropriatorul şi-a executat obligaţia de plată
a despăgubirilor

• trecerea imobilului expropriat din proprietate privată în proprietate

publică se face liber de orice sarcină

• drepturile reale principale - uzufructul, uzul, abitaţia şi superficia -

precum şi orice alte drepturi reale, cât şi concesionarea şi atribuirea în
folosinţă se sting prin efectul exproprierii, titularii acestora având
dreptul la despăgubiri
MASURI DE
PROTECTIE A • dacă imobilele expropriate nu au fost utilizate timp de un an pentru
INTERESULUI scopul pentru care au fost preluate de la cei expropriaţi sau în decurs
PRIVAT de un an lucrările de interes public nu au fost începute şi nici nu s-a
făcut o nouă declaraţie de utilitate publică, foştii proprietari pot cere
retrocedarea lor

• în cazul în care lucrările pentru care s-a făcut exproprierea nu s-au

realizat, iar expropriatorul doreşte să înstrăineze imobilul dobândit
prin expropriere, fostul proprietar are un drept prioritar la dobândirea
acestuia (drept de preempţiune) - preţul dobândirii nu poate fi mai
mare decât despăgubirea primită, actualizată
https://www.oradea.ro/subpagina/anun-539-exproprieri