1. DELIMITARI CONCEPTUALE.

TIPURI DE ORGANIZATII INTERNATIONALE

Suprematia statelor in reol!area "i#eritelor pro$leme %u %are se %on#runta %omunitatea
internationala este pusa la in%er%are "e e&istenta unui numar important "e or'aniatii
internationale. (orta %u %are se mani#esta or'aniatiile internationale in preent %ontri$uie
in mo" semni#i%ati! la su$minarea autoritatii statelor in reol!area pro$lemelor %u %are se
%on#runta lumea "e ai.
E&ista "oua tipuri "e or'aniatii internationale) organizatii interguvernamentale
*a%elea ale %aror mem$rii sunt statele+, organizatii neguvernamentale *a%elea ale %aror
mem$rii sunt persoane parti%ulare sau anumite 'rupuri "e persoane ori institutii pri!ate+.
1.1. Organizatii interguvernamentale si neguvernamentale
Desi ni%i unul "intre a%este "oua tipuri "e or'aniatii nu a aparut in se%olul pe %are il
in%-eiem. totusi perioa"a "e ma&ima intensitate si e#i%a%itate a a%ti!itatii a%estora se
situeaa "upa anul 1/00.
Uniunea Or'aniatiilor Internationale. %are mentine o e!i"enta a%tualiata permanent
in le'atura %u am$ele tipuri "e or'aniatii internationale arata %a numarul a%estora a
%res%ut rapi" in se%olul al nouaspree%elea ast#el in%at in anul 1/0/ e&istau 12 "e
or'aniatii inter'u!ernamentale si 123 "e or'aniatii ne'u!ernamentale.
In se%olul urmator %resterea a #ost si mai rapi"a. ast#el in%at in anul 1/30 e&istau 145
"e or'aniatii inter'u!ernamentale si 1644 "e or'aniatii ne'u!ernamentale iar in 1//2
numarul a%estora a7unsese la 630 si respe%ti! 4526.
In interpretarea ten"intelor %e %ara%terieaa e!olutia or'aniatiilor internationale
tre$uie sa se tina %ont %a nu este usor sa se i"enti#i%e si sa #ie e!aluate "i#eritele tipuri "e
or'aniatii internationale.
In prin%ipiu. or'aniatiile inter'u!ernamentale sunt "e#inite nu numai "e #aptul %a
mem$rii lor sunt statele. "ar "e asemenea si "e %ara%terul lor "e permanenta a a%ti!itatii si
"e pro%e"urile institutionaliate pe %are le utilieaa. Or'aniatiile inter'u!ernamentale
se intrunes% la inter!ale relati! re'ulate si au pro%e"uri spe%i#i%e "e luare a "e%iiilor
pre%um si un se%retariat ori un %artier 'eneral si un se"iu. Cu toate a%estea. ele nu au
a%%es "ire%t la %ele mai multe "intre resursele materiale pe %are le pot utilia statele. Da%a
a%este %riterii "e %lasi#i%are a or'aniatiilor internationale ar #i #ost mai elasti%e. #ara
in"oiala %a numarul or'aniatiilor inter'u!ernamentale ar #i "epasit %u mult pra'ul "e
630 %itat anterior. asa %um se intampla %u numarul or'aniatiilor ne'u!ernamentale. In
preent in%a 1420 "e or'aniatii aspira la statutul "e or'aniatii inter'u!ernamentale iar
alte mai mult "e /310 "e aso%iatii la a%ela "e or'aniatii ne'u!ernamentale. a!an"
%ara%teristi%i asemanatoare a%estora.
A%easta %restere e&traor"inara a numarului "e or'aniatii transnationale si a mem$rilor
a%estora a 'enerat o retea %omple&a. %e se suprapune si se intrepatrun"e. In anul 1//3
apro&imati! 600 "e state si teritorii a!eau in total mai mult "e 114.000 "e "i#eriti "ele'ati
%e le repreentau la toate or'aniatiile internationale. atat %ele inter'u!ernamentale %at si
referat.clopotel.ro
la %ele ne'u!ernamentale.
Cooperarea in %a"rul a%ti!itatii a%estei 8retele "e inter"epen"ente9 %um o numes% unii
analisti. a%opera intre' "omeniul unor pro$leme 'lo$ale) s%-im$uri e%onomi%e. aparare.
"earmare si %ontrolul armamentului. "e!oltare e%onomi%a. a'ri%ultura. sanatate.
"repturile omului. arta si %ultura. %om$aterea tra#i%ului si %onsumului ile'al "e "ro'uri.
turism. piata mun%ii. "repturile #emeilor. e"u%atie. a%ti!itatea #inan%iara. prote%tia
me"iului. %riminalitatea. a7utor umanitar. 'estionarea %rielor. tele%omuni%atii. stiinta.
#enomenul 'lo$aliarii. imi'ratia si #lu&ul "e re#u'iati si in%a multe altele.
In preent mai mult "e /3: "in totalul or'aniatiilor internationale sunt
ne'u!ernamentale. "ar %elelalte 5: sunt mult mai importante. "eoare%e mem$rii lor sunt
statele.
Or'aniatiile inter'u!ernamentale putine la numar pe %are tarile le %reeaa isi !or
mentine in %ontinuare suprematia si importanta atata timp %at statele insele !or e&ista.
"eoare%e or'aniatiile inter'u!ernamentale sunt importante prin insusi #aptul %a sunt
aso%iatii ale statelor. "in autoritatea %arora i!oraste si autoritatea pe %are o e&er%ita
or'aniatiile inter'u!ernamentale. arata unii autori.
Or'aniatiile inter'u!ernamentale sunt toate %ompuse "in state. "ar !ariaa #oarte mult
in %eea %e pri!este s%opul si o$ie%ti!ele propuse si numarul "e mem$rii. Dupa unii
%er%etatori numai optspree%e or'aniatii inter'u!ernamentale pot #i in%a"rate in
%ate'oria or'aniatiilor %e urmares% o$ie%ti!e 'enerale. iar "intre a%estea numai O.N.U.
este o or'aniatie %u %ara%ter mon"ial. Toate %elelalte. a"i%a mai mult "e /2: "in totalul
or'aniatiilor internationale sunt #oarte limitate in %eea %e pri!este numarul "e mem$ri si
o$ie%ti!ele propuse. Di#erentele "intre a%este or'aniatii sunt #oarte mari. mai ales in
%eea %e pri!este a%ele or'aniatii %e urmares% realiarea unui sin'ur o$ie%ti! si apli%a
%onstran'eri re#eritor la primirea "e mem$ri. De e&emplu. Or'aniatia Tratatului
Atlanti%ului "e Nor" *N.A.T.O.+ este in primul ran" o alianta militara. in timp %e altele.
%a "e e&emplu Or'aniatia Statelor Ameri%ane *O.A.S.+ sau Or'aniatia Statelor "in Asia
"e Su";Est *A.S.E.A.N.+ au "rept o$ie%ti!e "e!oltarea e%onomi%a si re#orme politi%e.
In preent multe or'aniatii inter'u!ernamentale sunt an'a7ate intr;un "omeniu in'ust
"e a%ti!itate. urmarin" o$ie%ti!e e%onomi%e si so%iale. %um ar #i #a%ilitatea s%-im$urilor
e%onomi%e. a transporturilor sau alte tipuri "e %ooperare e%onomi%a. Din a%easta
perspe%ti!a. or'aniatiile inter'u!ernamentale sunt in a%elasi timp !e%tori "ar si o
re#le%tare a puterni%elor inter"epen"ente %e sunt reultatul a%ti!itatilor trans#rontaliere.
"in %e in %e mai semni#i%ati!e.
Di#erente #oarte mari e&ista si in %eea %e pri!este or'aniatiile ne'u!ernamentale.
Datorita numarului lor mare si a "i!ersitatii "eose$ite. este mult mai "i#i%il sa #ie
%ara%teriate si %lasi#i%ate "e%at or'aniatiile inter'u!ernamentale. In 1//2. Uniunea
Aso%iatiilor Internationale %ara%teria 10: "intre or'aniatiile internationale
ne'u!ernamentale %a a!an" !o%atie mon"iala. in timp %e %elelalte /0: erau %ara%teriate
%a a!an" !o%atie inter%ontinentala sau re'ionala.
Din pun%t "e !e"ere #un%tional. or'aniatiile internationale ne'u!ernamentale a%opera
pra%ti% toate aspe%tele si %omponentele a%ti!itatii politi%e. so%iale si e%onomi%e. intr;o
lume ale %arei ten"inte spre o 'lo$aliare "in %e in %e mai a%%elerata sunt e!i"ente. mai
ales in "omenii pre%um preo%uparea pentru sanatatea planetei noastre. me"i%ina. istorie si
%ultura. "rept. eti%a. teolo'ie. se%uritatea nationala si internationala.
Este util %a or'aniatiile internationale ne'u!ernamentale sa #ie pri!ite si %onsi"erate
referat.clopotel.ro
"rept or'aniatii interso%ietale. %are #a%iliteaa in%-eierea "e intele'eri si tratate intre
state in pro$leme %e pri!es% marea masa a populatiei. Multe "intre or'aniatiile
ne'u!ernamentale %oopereaa si %-iar intera%tioneaa %u or'aniatiile
inter'u!ernamentale. De e&emplu. mai mult "e o mie "e or'aniatii internationale
ne'u!ernamentale se a#la in relatii "e %ooperare si "e %onsultare %u "i#eritele a'entii ale
sistemului "e institutii al O.N.U.. mentinan" $irouri "e le'atura in mai mult "e o suta "e
lo%alitati. Parteneriatul "intre or'aniatiile ne'u!ernamentale si %ele inter'u!ernamentale
"a posi$ilitatea am$elor tipuri "e or'aniatii "e a lu%ra impreuna. "e a se %onstitui uneori
intr;un sin'ur 'rup "e interese sau "e presiune in urmarirea unor politi%i si pro'rame
%omune sau asemanatoare.
Cu toate %a sunt #oarte raspan"ite "in pun%t "e !e"ere 'eo'ra#i%. or'aniatiile
ne'u!ernamentale sunt mult mai a%ti!e in emis#era nor"i%a. un"e se a#la ma7oritatea
statelor "e!oltate "in pun%t "e !e"ere e%onomi% si %are $ene#i%iaa "e un sistem politi%
matur si un re'im politi% "emo%rati%. A%easta situatie se "atoreaa so%ietatii "es%-ise.
$aate pe pluralism politi% in %are %etatenii pot parti%ipa #ara restri%tii la a%ti!itatile unor
institutii spe%i#i%e so%ietatii %i!ile. Printre institutiile spe%i#i%e so%ietatii %i!ile se numara
si or'aniatiile ne'u!ernamentale.
O %lasi#i%are a or'aniatiilor inter'u!ernamentale)

Natura geografica a scopului
si obiectivelor organizatiei
Tipul o$ie%ti!elor urmarite
Obiective multiple Un singur obiectiv
Mon"iale *'lo$ale+ ; Or'aniatia Natiunilor
Unite
; Or'aniatia Mon"iala a
Comertului
; UNESCO
; Or'aniatia Con#erintei
Islami%e
; Or'aniatia Mon"iala a
Sanatatii
; Or'aniatia Mon"iala a
Mun%ii
; (on"ul Monetar
International
; Uniunea Postala
Uni!ersala
Inter%ontinentale. re'ionale si
su$re'ionale
; Uniunea Europeana
; Or'aniatia pentru
Se%uritate si Cooperare in
Europa
; Or'aniatia Statelor
Ameri%ane
; A'entia Europeana
pentru Spatiul Cosmi%
; Or'aniatia Tratatului
Atlanti%ului "e Nor"
; OPEC
; Comisia Dunarii
referat.clopotel.ro
; Or'aniatia Unitatii
A#ri%ane
; Li'a Ara$a
; Aso%iatia Statelor "in Asia
"e Su" Est
In%a "in anti%-itate oamenii au urmat "oua %ai pentru a o$tine si preer!a pa%ea. Calea
realista *asa isa Real politi<+ pune a%%entul pe solutiile militare. Calea li$erala pune
a%%entul pe solutiile politi%e.
Se pare %a totusi. in pra%ti%a. %alea realista a #ost mult mai #re%!ent si intens utiliata
"e%at %alea li$erala. pana la in%eputul se%olului ==. Calea realista "e preer!are a
se%uritatii nationale si internationale pre!e"e utiliarea a trei instrumente) #ormarea "e
aliante, mentinerea e%-ili$rului puterii, %ontrolul armamentului.
Intr;o !iiune realista elementele %ara%teristi%e ale me"iului strate'i% international ar #i
urmatoarele)

Starea sistemului international) anar-ie
Pro$a$ilitatea %a in sistem sa se pro"u%a s%-im$ari si
re#orme)
s%auta
Prin%ipalii a%tori ai sistemului international) statele si in prin%ipal marile
puteri
O$ie%ti!ele a%torilor prin%ipali) e&er%itarea puterii asupra altora
autoprote%tie
se%uritate
Cara%teristi%ile intera%tiunii "intre a%tori) %ompetitie si %on#li%t
Preo%uparea permanenta a a%torilor) se%uritatea nationala
Prioritatile statelor) asi'urarea %apa%itatii militare
Pra%ti%a %urenta a statelor) #ortele armate sunt utiliate
pentru a spri7ini "iplomatia
%oer%iti!a
referat.clopotel.ro
A"eptii %aii li$erale promo!eaa patru instrumente in s%opul asi'urarii pa%ii. a
se%uritatii nationale si internationale) "reptul international, or'aniatiile internationale,
inte'rarea, "emo%ratiarea. Deoare%e toate a%este instrumente pun a%%entul pe utiliarea
unor institutii. promotorii a%estui %urent mai sunt numiti si 8institutionalisti neoli$erali9.
Toti teoreti%ienii %aii li$erale impartases% a%eeasi teama "e ten"inta istori%a a statelor "e
a purta ra$oiul. "ar nu au un pun%t "e !e"ere %omun asupra mo"ului in %are ar tre$ui
asi'urata se%uritatea internationala in se%. al ==I;lea. Ei sunt in 'eneral preo%upati "e
#aptul %a atat timp %at nu e&ista un "rept international %u %ara%ter imperati! si uni!ersal.
nu e&ista o autoritate suprema la ni!el planetar si ni%i un me%anism "e impunere a
"reptului international. ori%e s%-im$are in %a"rul sistemului international poate #i la #el "e
usor apro$ata sau respinsa "e %atre ori%e stat.
Teoreti%ienii li$erali si neoli$erali %onsi"era %on#li%tul armat "rept un reultat al
"e#i%ientelor institutiilor nationale si internationale.
Ei %onsi"era. "e asemenea. %a a%tuala stare anar-i%a a sistemului international este
prin%ipala pro$lema %u %are ne %on#runtam astai. Ei arata %a sla$i%iunea institutiilor
internationale mareste %ostul asi'urarii se%uritatii nationale si internationale. iar
$unastarea 'lo$ala este in%a su$or"onata $unastarii nationale. Pentru a s%-im$a a%easta
situatie a"eptii %aii li$erale soli%ita sta$ilirea unor meto"e institutionaliate si $aate pe
"rept pentru a re#orma a%ele re'imuri politi%e ne"emo%rati%e in%a e&istente in unele state.
Ei %onsi"era %a sistemul international este in%a insu#i%ient "e!oltat si stru%turat si este
ne%esara o ree!aluare a rolului si lo%ului institutiei statului su!eran in %a"rul a%estui
sistem. a #un%tiilor si instrumentelor utiliate "e state. ast#el in%at un nou tip "e stat sa
poata asi'ura eliminarea %auelor ra$oaielor. S%-im$arile "e amploare 'lo$ala %e au lo%
in sistemul international !or %ontinua. lor a"au'an"u;se in !iitor. pro$a$il. noi pro!o%ari
la a"resa pa%ii si se%uritatii internationale.
Se mani#esta o suprapunere "in %e in %e mai mare a intereselor nationale ale statelor si
a responsa$ilitatilor internationale pe %are a%estea le au. Misiunea instrumentului
"iplomati% al puterii nationale este "e a #a%e #ata si "e a reol!a prin meto"e politi%e
spe%i#i%e %onse%inte unor e!enimente "i!erse si uneori nepre!aute. "e a utilia %u
e#i%a%itate si e#i%ienta parta7area responsa$ilitatilor si intarirea parteneriatului %u alte
state.
Marile pro$leme ale lumii "e ai nu pot #i reol!ate in mo" unilateral. numai "e %atre
unele state. in primul ran" "atorita #aptului %a pro$lemele %u %are ne %on#runtam au un
%ara%ter trans#rontalier. a#e%tan" %on%omitent mai multe state.
In %aul unor a%ti!itati pre%um %omertul international. prote%tia me"iului. lupta
impotri!a SIDA. ori %-iar in %aul unui %on#li%t armat. pentru a putea 'asi solutii
a%%epta$ile pentru toate partile impli%ate si %are toto"ata sa %on"u%a si la o e#i%ientiare a
e#orturilor #a%ute este e!i"ent ne%esara %ooperarea multilaterala a unor "i!erse institutii
'u!ernamentale si ne'u!ernamentale "in "i#erite state. "in %e in %e mai mult in %on"itiile
'lo$aliarii.
Cu toate a%estea. %ontri$utia numarului "in %e in %e mai mare "e or'aniatii
internationale %reate in se%olul == la mentinerea pa%ii si se%uritatii internationale nu a
#ost #oarte semni#i%ati!a pana "e %uran". In %iu"a unor a$or"ari teoreti%e promitatoare si
a unor e#orturi "e %ele mai multe ori lipsite "e e#i%a%itate. pra%ti%a a "emonstrat %a in
se%olul pe %are;l in%-eiem %on#li%tele armate au #ost #re%!ente. A%easta nu tre$uie sa ne
surprin"a intr;un sistem in %are. in urma %u "oar %ati!a ani. la mi7lo%ul anilor nouae%i.
referat.clopotel.ro
statele lumii alo%au in me"ie "e #ie%are lo%uitor mai putin "e "oi "olari S.U.A. pentru
e#orturile O.N.U. "estinate reol!arii unor %rie umanitare si unor situatii "e ur'enta
'enerate "e %on#li%tele armate. in timp %e totalul %-eltuielilor militare ale a%elorasi state
a7un'ea la ni!elul impresionant "e /30 "e miliar"e "e "olari S.U.A..
Cu toate a%estea. reultatele e#orturilor "e pre!enire si limitare a %on#li%telor armate.
mai ales in ultimii ani. nu tre$uie minimaliate.
In unele situatii. or'aniatiile parti%ulare ori pri!ate nu sunt alt%e!a "e%at pioni ai
puterii politi%e si slu7itori ai am$itiilor nationale. Or'aniatiile internationale insa. luan"
in %onsi"erare atat tre%utul %at si situatia lor a%tuala. repreinta o #orta a %arei ten"inta
este o %autare sistemati%a a unor mi7loa%e politi%e tot mai e#i%a%e si e#i%iente in a #a%e
planeta noastra "in %e in %e mai si'ura pentru noi. lo%uitorii sai.
Pro%esul organizarii internationale se "es#asoara %on%omitent si insepara$il le'at "e
%el al inte'rarii *re'ionale si su$ re'ionale. "eo%am"ata+. Am$ele pot "a 'res. unele
or'aniatii internationale pot "isparea in timp. "ar "a%a se !alori#i%a situatia %reata in
preent. prin a%umulari %ontinue. in spe%ial "e;a lun'ul intre'ului se%ol ==. se poate
a7un'e in !iitor la o trans#ormare ma7ora a relatiilor inter;umane pe planeta noastra. %are
sa 7usti#i%e. intr;o perioa"a in%a ne"e#inita "e timp. a#irmatia %a lumea !a "e!eni
'u!erna$ila si %a umanitatea in ansam$lul sau poate "e!eni o %omunitate %apa$ila sa
promo!ee 7ustitia. sa spri7ine un anumit tip "e or"ine so%iala si sa sta$ileas%a %on"itiile
ne%esare $unastarii. %are ar tre$ui sa #ie o$ie%ti!ul "e $aa al a%ti!itatii politi%e. prin
a"ministrarea puterii. Unii teoreti%ieni li$erali;institutionalisti arata %a puterea si
atri$utiile statelor ar tre$ui limitate mai mult "e%at sunt in preent. "eoare%e statele
su!erane nu isi reol!a pro$lemele pe %are le au pe plan intern si international intr;un
mo" satis#a%ator. %a%i "e;a lun'ul timpului statele au #ost in primul ran" instrumente
pentru a "u%e ra$oiul impotri!a altor state. In ilele noastre. su#i%ient "e multe 'u!erne
ale statelor sunt. pe "e o parte. ine#i%iente in a pre!eni i$u%nirea ra$oaielor %i!ile. iar pe
"e alta parte nu reuses% sa;si asi'ure loialitatea %etatenilor proprii. in primul ran" "atorita
proastei a"ministrari a puterii. 8Cria 'lo$ala "e in%re"ere9 in 'u!erne %e se mani#esta in
ilele noastre s;a materialiat. in unele situatii. in "einte'rarea unor state a#late in
situatie "e %ria politi%a. e%onomi%a si militara. %on%omitent %u mani#estarea ten"intei
anta'oniste. "e stran'ere a le'aturii "intre state. "e %restere a inter"epen"entei "intre
a%estea. in %a"rul unei %omunitati re'ionale si %-iar 'lo$ale. Statele au ten"inta "e a se
uni. #orman" ast#el institutii re'ionale si mon"iale. pentru a se autoprote7a impotri!a
amenintarilor %omune %arora tre$uie sa le #a%a #ata. (rontierele. marile si o%eanele %are le
"espart un pot sa iolee insa statele si ni%i sa le prote7ee "e amenintarile la a"resa
se%uritatii lor. %are pot #i "oar tinute su$ un %ontrol pre%ar si relati! "atorita unui e#ort
%ole%ti!. A%easta este "e #apt %aua %onstituirii multora "intre or'aniatiile internationale
inter'u!ernamentale. Persistenta unor amenintari %ole%ti!e "eterminate "e 'lo$aliarea
%ontinua si a%%elerata a relatiilor internationale si a pro%eselor so%iale in ansam$lul lor
asi'ura "ura$ilitatea or'aniatiilor inter'u!ernamentale. Pe masura %e 'lo$aliarea este
#a%ilitata "in %e in %e mai mult "e a!ansarea in era in#ormationala. %e su%%e"e erei
in"ustriale. iar permea$ilitatea *sau "upa unii autori 8spiritualiarea9+ #rontierelor se
a%%entueaa. putem pro'noa o a%%entuare a importantei %aii li$erale "e preer!are a
pa%ii si se%uritatii internationale.
Organizatii internationale/Organizatiile internationale si globalizarea
Capitolul precedent Cuprins Capitolul urmator Index Cursuri
referat.clopotel.ro
1.2. Organizatiile internationale si globalizarea
Fondul Monetar International a definit globalizarea drept integrarea internationala crescanda a
pietelor, atat pentru bunuri si servicii, cat si pentru capital. ermenul de !globalizare" este utilizat
pentru a explica si a da sens continutului specific al capitalismului contemporan, desi nu toate
procesele ce sunt parti componente ale globalizarii sunt noi. O mare atentie este acordata, in
cadrul globalizarii, aplicarii noilor te#nologii $in cea mai mare parte utilizand cuceririle revolutiei
informationale% in procesul de productie, dar si sc#imbarilor ce au loc concomitent in organizarea,
managementul si comunicarea la nivelul unitatilor economice, al statului si institutiilor sale si al
intregii societati, in general.
Contactele din ce in ce mai extinse $in plan economic, politic, social si cultural% dincolo de
frontierele statelor sunt elemente caracteristice ale globalizarii si conduc la reducerea rolului de
bariere pe care aceste frontiere statale le indeplinesc.
&olitologii iau in considerare doua posibile tendinte de evolutie a procesului globalizarii' o
tendinta optimista si una pesimista.
Conform scenariului optimist, sustinut de teoria neoliberala, suveranitatea nationala va fi din ce
in ce mai restransa, pe masura ce globalizarea pietelor si a civilizatiilor va depasi frontierele
geopolitice de astazi si va eroda puternic identitatea nationala creand !cetateni globali" care vor
asimila interesele generale ale intregii umanitati.
Celalalt scenariu, bazat pe teoria realista, prognozeaza ca statele vor exacerba competitia in
care se afla unele cu altele, tocmai datorita fenomenului globalizarii, incercand sa preia controlul
asupra noilor tendinte. (ceasta competitie va reconfigura distributia mondiala a puterii, ducand la
cresterea bogatiei si stabilitatii unora dintre state si dimpotriva, la saracirea si mai accentuata si la
cresterea instabilitatii in tarile de)a sarace, astfel incat, datorita globalizarii, decala)ele dintre tarile
bogate si cele sarace se vor accentua.
In luna martie 1**+ la ,alzburg, in (ustria, s-a desfasurat cel de-al ./-lea ,eminar
International de 0tiinte &olitice, consacrat analizei viitorului institutiei statului fata de transformarile
produse de globalizare.
&rincipala intrebare care a fost pusa la aceasta dezbatere a fost daca statul si in special cel
national se afla la sfarsitul !carierei" sale lungi de aproximativ .// de ani, ca urmare a globalizarii
economiei, a rivalitatilor etnice si religioase si a reconfigurarii mondiale a centrelor de putere.
1aspunsul pe care l-au dat acestei intrebari provocatoare reprezentanti din 22 de state, atat
dezvoltate si puternice cat si mai putin dezvoltate si puternice a fost 3uasi-unanim negativ.
!Mai avem inca nevoie de stat" au aratat in luarile lor de cuvant acesti reprezentanti, pentru a
da identitate oamenilor, pentru a colecta impozitele si taxele, pentru a face sa functioneze
sistemul de protectie si securitate sociala, pentru a asigura protectia si conservarea mediului si
pentru a asigura cel putin stabilitatea si securitatea interna.
,c#imbarile ce au loc in prezent in sistemul mondial sunt datorate in primul rand globalizarii.
Comunicatiile in timp real, datorita revolutiei in te#nologia informatica, genereaza noi relatii si un
nou tip de economie mai putin controlat de guvernele statelor.
Corporatiile multinationale produc bunuri in fabrici situate in nenumarate tari, pe continente
diferite si diversifica gama serviciilor oferite transfrontalier $asistenta )uridica si financiara,
reclame, implementarea retelelor informatice etc.%. &ietele financiare, de asemenea s-au
globalizat. 4e unde pana nu demult bancile centrale $si deci statele% erau cele ce stabileau ratele
de sc#imb ale monedelor nationale, acum speculatorii privati $de exemplu 5eorge ,oros%,
controleaza fluxurile si pietele financiare, la un nivel mediu de 1,2 miliarde dolari ,.6.(. pe zi.
&entru a putea face fata tuturor acestor provocari statele au creat institutii supranationale, ca
de exemplu Organizatia 7atiunilor 6nite, Organizatia Mondiala a Comertului, Fondul Monetar
International si 8anca Mondiala. Fiecare institutie dintre acestea si-a creat propria politica $ce
poate fi insa influentata de statele membre% dar si propriul corp de cadre, care nu depind insa de
nici un guvern national. In paralel cu acest proces se constata o crestere a influentei organizatiilor
internationale neguvernamentale ce actioneaza in plan global, intr-un spectru larg al domeniilor
de activitate, de la 5reen &eace $organizatie ecologista%, la (mnest9 International $organizatie ce
monitorizeaza respectarea drepturilor omului%, sau organizatiile ce promoveaza drepturile
animalelor. oate aceste organizatii internationale neguvernamentale au primit o recunoastere
referat.clopotel.ro
oficiala din partea O.7.6. la reuniunea la nivelul sefilor de state si de guverne ce a avut loc in
anul 1**2 la 1io de :aneiro, in 8razilia in organizarea O.7.6. si a fost consacrata problemelor de
protectie a mediului. In prezent, multe dintre organizatiile internationale neguvernamentale si-au
unit eforturile pentru a negocia cu Organizatia 7atiunilor 6nite de pe o pozitie unitara, in vederea
obtinerii dreptului de reprezentare oficiala in cadrul procesului de deliberare si luare a deciziilor,
propriu organizatiei mondiale.
Ca si marea ma)oritate a companiilor multinationale, marea ma)oritate a organizatiilor
internationale neguvernamentale isi au originea si sunt bazate in ;uropa si (merica de 7ord,
actionand in sensul stabilirii de standarde internationale, finantand cercetarile in domeniul
te#nologiilor de varf pe care apoi le utilizeaza in activitatea proprie, fara a fi nevoite sa solicite
aprobarile de rigoare din partea guvernelor statelor in care isi desfasoara activitatea asa cum ar
face-o organizatiile interguvernamentale cu profil similar de activitate.
&rocesul de globalizare creeaza un imens profit si conduce la acumularea unor bogatii
materiale apreciabile. otusi, tarile nepregatite din punct de vedere te#nologic pentru a face fata
cu succes acestui proces $cea mai mare parte a statelor din (frica de exemplu si intr-o oarecare
masura si unele state din alte regiuni% vor face fata in curand unui proces de marginalizare, de
izolare c#iar de accentuare a saraciei endemice.
4in aceste motive, multi politologi si politicieni, unele organizatii internationale
neguvernamentale au aratat ca noua ordine mondiala ce este pe cale de a fi intronata sub
impulsul procesului de globalizare va fi prea cruda si lipsita de morala, prea exclusivista in
procesul de management al puterii. 4e aceea, se impune ca o conditie esentiala a avansarii
procesului de globalizare, asigurarea unei !fete umane" acestuia, reorientarea globalizarii prin
umanizarea sa, punerea in centrul sau a fiintei umane cu intregul sau baga) de nevoi spirituale,
temeri si susceptibilitati.
In paralel cu eroziunea din exterior, careia ii fac fata statele ca urmare a procesului de
globalizare, ele trebuie sa reziste si unui proces de eroziune interna. Multe state mai trebuie sa
gaseasca un raspuns adecvat criticilor ce sunt aduse guvernului central de catre diverse regiuni
sau provincii, ce se arata nemultumite de inertia birocratiei si lipsa de initiativa a guvernelor
centrale. &artizanii secesiunii intrastatale dau ca modele incununate de succes < statele asa-zise
!tigri asiatici"' ai=an, ,ingapore si >ong-?ong $c#iar unit cu C#ina%. C#iar in ,tatele 6nite ale
(mericii, patru dintre statele componente ale uniunii au decis ca este mai eficient sa-si reprezinte
interesele in mod direct la Organizatia Internationala a Comertului, unde au reprezentanti oficiali,
in afara celui al guvernului federal american. O alta forta centrifuga o reprezinta unele grupuri
etnice, rasiale si religioase ce lupta pentru independenta, autonomie ori cel putin o recunoastere
oficiala si in mod implicit pentru a participa la administrarea puterii, in diferite forme. ,farsitul
razboiului rece a marcat redesteptarea unei multitudini de tensiuni nationaliste. In anul 1**1
O.7.6. avea 1@@ de membri. In anul 1*** avea 1A.. Cate dintre noile state se vor dovedi viabile
in timpB Care va fi atitudinea statelor puternice, dezvoltate din punct de vedere economic fata de
statele a)unse in stare de colaps ca urmare a neputintei de a se adapta fenomenului globalizariiB
Care va fi viitorul locuitorilor din ,omalia, ,ierra Ceone sau CiberiaB ;ste posibil ca, utilizand
modelul 6niunii ;uropene, sa ia fiinta noi structuri regionale in (sia, (merica de ,ud ori (frica
pentru a asigura un raspuns adecvat fenomenului globalizarii.
4ezbaterea in legatura cu globalizarea si efectele sale este, pe scurt, un !dialog al surzilor". &e
de o parte economistii inc#isi intr-un adevarat !turn de fildes" clameaza beneficiile pe care
globalizarea le aduce intensificarii comertului international, facilitarii investitiilor transfrontaliere,
ignorand insa costurile sociale implicite acestora.
&e de alta parte, criticii liberalizarii comertului international si a pietelor de capital, nu dovedesc
o cunoastere adecvata a mecanismelor si proceselor economice, dar devin din ce in ce mai activi
$de exemplu serioasele incidente de strada ce au avut loc la ,eattle, in ,.6.(., in luna februarie
2/// cu ocazia summit-ului Organizatiei Internationale a Comertului si la DEric# in ;lvetia cu
ocazia ,esiunii Fondului Monetar International.
&roblema esentiala in discutia despre globalizare este aceea a eticii, moralei si )ustitiei in
cadrul noii ordini internationale si nu aceea a beneficiilor libertatii comertului, pe care atat tarile
bogate cat si cele sarace le recunosc, cautand in acelasi timp sa cucereasca o parte cat mai
mare a pietei internationale. 4ovezile in legatura cu costurile prea mari, in special din punct de
vedere social, impuse de globalizare si dimpotriva cu beneficiile acesteia sunt contradictorii si
referat.clopotel.ro
interpretabile, deoarece se refera la fenomene diferite iar rezultatele acestora sunt desc#ise unor
interpretari la randul lor diferite, c#iar contradictorii, in functie de anumite interese si de
obiectivitatea relativa a analizei efectuate.
,e pare totusi, conform unor analisti ai fenomenului globalizarii, ca in realitate economiile
nationale mentin inca un grad important de autonomie in raport unele cu altele $contrar opiniilor
general acceptate despre tendinta cresterii interconectarii acestora%, iar factorii de decizie politica
la nivel national se bucura de mai multa autonomie decat afirma ma)oritatea analistilor in
domeniu. In acelasi timp este de remarcat ca in ultimii treizeci de ani, datorita cresterii importantei
sc#imburilor economice internationale gama deciziilor politice la indemana conducerii politice a
statelor s-a ingustat continuu.
;xista, fara indoiala, o corelatie cu efect pozitiv intre deciziile diferitelor state de a liberaliza
sc#imburile economice si nivelului c#eltuielilor alocate programelor sociale, pe care aceste state
si le permit. Integrarea economica internationala ridica o dilema importanta' globalizarea mareste
nevoia obiectiva a unei protectii sociale mai largi a populatiei reducand in acelasi timp
capacitatea statului de a raspunde eficace acestei cereri. In consecinta, pe masura ce
globalizarea se adanceste si se largeste, consensul national necesar asigurarii si mentinerii
liberalizarii sc#imburilor economice internationale se erodeaza. Multe aspecte ale globalizarii sunt
inca neclare, dar ceea ce este sigur este ca globalizarea nu este un fenomen din care toti
participantii sa iasa invingatori.
5lobalizarea reduce capacitatea de a exercita puterea politica asupra domeniilor in care
opereaza companiile private. (ceasta pierdere graduala dar continua a controlului de catre
institutiile statului semnifica o desfiintare a monopolului statului asupra suveranitatii nationale,
stare ce este garantata de detinerea controlului asupra teritoriului national.
;xistenta companiilor nationale, proliferarea lor si trecerea in patrimoniul acestora a unei parti
din ce in ce mai mari din avutia nationala a diferitelor state micsoreaza in mod corespunzator
capacitatea statelor de a-si exercita prerogativele de suveranitate, in egala masura cu reducerea
independentei nationale ca urmare a integrarii politice in institutii suprastataleB (ceste sc#imbari
deposedeaza suveranitatea statelor de valoarea sa functionala. 4upa unii autori se va a)unge
c#iar la situatia ca suveranitatea statelor sa nu mai aiba valoare din punct de vedere functional in
cadrul relatiilor externe pe care statele le anga)eaza cu actori de acelasi tip sau cu actori nonstate
ce actioneaza in arena internationala.
1egimurile internationale, precum acelea aparute dupa cel de-al doilea razboi mondial, care au
fost eficiente in promovarea unor masuri globale in domeniul politicii monetare si in acela al
liberalizarii comertului pot deveni la fel de eficiente si in rezolvarea de o maniera satisfacatoare a
provocarilor generate de globalizare. O problema esentiala va fi gasirea de catre state a unui
limba) comun si a unor puncte de referinta, care sa constituie fundamentul unor norme general
acceptabile pe baza carora sa se poata edifica o cooperare ec#itabila si mutual avanta)oasa.
eoreticienii liberali, care accentueaza posibilitatea tuturor statelor de a castiga din cooperarea
internationala, sunt in general optimisti cu privire la perspectivele pe care globalizarea le ofera
umanitatii. eoreticienii facand parte din curentul realist, sunt mai pesimisti, aratand ca multe din
aparentele castiguri sunt foarte relative raportate la valorile fundamentale ale societatii.
(ceasta viziune trebuie raportata si la un alt aspect controversat al globalizarii' impactul asupra
mediului global. ;ste necesar sa fie luate masuri pentru ca posibilitatea de a distruge ec#ilibrul
fragil al ecosistemului planetar sa nu se materializeze sub impactul cresterii accentuate a
consumului energetic si a diferitelor materii prime si resurse naturale. Cresterea accelerata a
populatiei depaseste posibilitatea de adaptare corespunzatoare a productiei de #rana in multe din
statele subdezvoltate, cu consecinte dramatice in plan social, creand adevarate crize umanitare.
Cresterea dramatica a populatiei errei in secolul FF este fara precedent in istorie. ( fost
nevoie de 2 milioane de ani pana cand populatia planetei a a)uns la 1 miliard in anul 1A/G. (l
doilea miliard a fost atins in 1*2+, cel de al treilea in 1*@/, al patrulea in 1*+G, al cincilea in 1*A+
iar cel de-al saselea c#iar la inceputul anului 2///.
Impactul cresterii populatiei asupra dezvoltarii economice, a securitatii alimentare si a calitatii
mediului este de mai mult timp un subiect de disputa si continua sa ramana asa.
;xista in prezent doua grupuri de teoreticieni care abordeaza aceste probleme de pe pozitii
diametral opuse.
referat.clopotel.ro
Cuandu-si numele si orientarea doctrinara de la #omas Malt#us $autorul lucrarii devenite
clasice !;seu despre principiul populatiei", aparuta in anul 1+*A%, neo-malt#usienii cred ca
populatia lumii desfasoara o activitate care in general duce la epuizarea resurselor naturale ale
planetei noastre, reducand pe zi ce trece capacitatea umanitatii de a face fata cerintelor propriei
generatii si in special ale celor ce vor urma.
Multi neo-malt#usieni, dintre care multi sunt ceea ce se mai numeste ecologisti-umanisti, arata
ca in prezent exista intrunite un set de conditii ale starii mediului natural care arata o deteriorare
rapida a calitatii acestuia. (stfel, se apreciaza ca de la aparitia lucrarii lui Malt#us si pana in
prezent populatia lumii s-a marit de sase ori in timp ce cantitatea de energie utilizata in fiecare an
s-a multiplicat de o suta de ori. ,uprafata acoperita de paduri s-a redus cu o treime, iar
compozitia atmosferei a fost deteriorata ca urmare a activitatii umane. ,ute de milioane de
oameni sufera de malnutritie si mai multe milioane de persoane mor de foame in fiecare an in
tarile subdezvoltate. ,ute ori c#iar mii de specii de plante si animale au disparut iar multe altele
sunt pe cale de disparitie.
In contrast cu viziunea pesimista a neo-malt#usienilor, viziunea pe care o prezinta celalalt grup
de teoreticieni, cel al !optimistilor cresterii" pune accentul pe tendinte globale complet diferite.
,peranta de viata globala s-a dublat in cursul secolului al FF-lea, a)ungand in prezent la @G de
ani, in timp ce mortalitatea infantila a scazut de la 1+/ de copii nascuti morti la 1/// de nasteri in
1*./ la doar @/ in 1**/. Cresterea rapida a populatiei se datoreaza in primul rand reducerii
mortalitatii si nu cresterii ratei natalitatii.
In ciuda unei triplari a populatiei lumii in cursul secolului al FF-lea productivitatea muncii a
crescut intr-o proportie mult mai mare, iar starea de sanatate a populatiei s-a ameliorat
considerabil. Oamenii zilelor noastre se #ranesc mai bine, produc mai mult, dar si consuma mai
mult decat in trecut.
,uprapopularea este o notiune care a fost prost definita si prost inteleasa, in viziunea adeptilor
!optimistilor cresterii" termenul de !suprapopulare" nu are o definire stiintifica si un continut clar.
&roblemele care in mod uzual sunt asociate notiunii de !suprapopulare" ca de exemplu
foametea, supraaglomerarea zonelor urbane sunt de fapt probleme cauzate de starea de saracie
si nu de !suprapopulare".
4esi exista suficiente voci care au gasit cauza diverselor catastrofe si dezastre ce au lovit in
ultimul timp unele dintre cele mai sarace tari ale lumii, in realitate se pare ca pentru multe dintre
acestea vina trebuie cautata in politicile si practicile curente ale diferitelor guverne si ale fortelor
politice pe care acestea le reprezinta.
;ste dificil de spus care dintre cele doua grupari, neo-malt#usienii ori !optimistii cresterii" au
dreptate, caci istoria nu ofera, inca, un raspuns clar la aceste probleme.
4iferenta absoluta dintre veniturile populatiei din tarile dezvoltate si cele subdezvoltate
continua sa creasca, dar diferenta standardelor de viata dintre cele doua categorii de tari are o
tendinta opusa, de reducere. ,ituatia economica a unora din tarile sarace s-a ameliorat in ultimul
timp, caci produsul intern brut a crescut mai repede decat numarul populatiei. otusi numarul
populatiei ce traieste in conditii de saracie absoluta continua sa creasca.
7u populatia in sine este cauza problemelor cu care se confrunta lumea de aziH ea este insa un
factor ce agraveaza alte probleme printre care o proasta administrare, politici guvernamentale
inadecvate, instabilitate politica, consum exagerat de resurse, utilizarea unor te#nologii
inadecvate.
O problema deosebit de importanta, ce este in acelasi timp o componenta de baza a
sc#imbarilor produse de globalizare o reprezinta securitatea mediului incon)urator. otodata nu
trebuie pierdut din vedere ca o multitudine de organizatii internationale, din ambele categorii
adica interguvernamentale si neguvernamentale se ocupa in mod curent si cu obstinatie de
monitorizarea acestui aspect cautand solutii spre a prezerva ceea ce avem.
Conceptul traditional de securitate a evoluat de-a lungul razboiului rece, intelegand securitatea
drept o functie a competitiei in care erau anga)ate statele lumii pentru exercitarea puterii.
,ecuritatea mediului incon)urator este o abordare cu totul diferita a conceptului de securitate.
,ecuritatea mediului are doua componente' prevenirea modificarii factorilor de mediu ca urmare
a conflictelor armate si impactul degradarii globale a mediului natural asupra bunastarii generale
a societatii umane si asupra economiei globale si a celei nationale.
referat.clopotel.ro
In plus, trebuie luata in considerare si ipoteza izbucnirii unor conflicte armate inter sau
intrastatale ca urmare a degradarii conditiilor de mediu intr-o anumita regiune.
Ingri)orarea cauzata de deteriorarea securitatii mediului natural se bazeaza pe realitatea
reducerii sensibile a resurselor naturale precum apa potabila, solul fertil, padurile, resursele
piscicole precum si a diversitatii biologice ca urmare a disparitiei a nenumarate specii specifice
florei si faunei. 4e asemenea, se produce o deteriorare continua a mediului de viata, precum
stratul de ozon, clima, atmosfera, oceanul planetar, drept rezultat al accelerarii activitatii
economice globale. &e termen lung, toate aceste modificari pot avea efecte dramatice, in lipsa
unor masuri luate la timp si care sa vizeze inlaturarea cauzelor si nu numai efectele deteriorarii
calitatii mediului. In caz contrar este posibil ca unele dintre modificari sa devina ireversibile.
Fiecare dintre amenintarile de natura ecologica la adresa bunastarii globale este insa
caracterizata de un grad ridicat de incertitudine.
(ceasta incertitudine poate fi c#iar comparata cu aceea asociata unor amenintari de natura
militara. &lanificarea actiunilor militare se realizeaza, de regula, luand in considerare situatiile
cele mai dificile in care ar putea fi pusa organizatia militara si structurile componente ale acesteia,
tocmai pentru a asigura sanse mai mari de reusita contracararii incertitudinii.
,pecific securitatii mediului incon)urator este caracterul transfrontalier al acesteia. (menintarile
la adresa mediului natural de viata sunt tot atat de importante pentru viitorul omenirii ca si
amenintarea reprezentata de posibilitatea producerii unei catastrofe nucleare.
4eoarece degradarea mediului afecteaza bunastarea populatiei si performantele economiilor
nationale cat si a celei globale, guvernele diferitelor state devin preocupate de amploarea acestui
fenomen.
5uvernele si organizatiile interguvernamentale si neguvernamentale devin din ce in ce mai
dispuse la cooperare in vederea gasirii unor solutii fezabile si acceptabile, lucru care cu cativa ani
in urma nu se intampla, guvernele si organizatiile internationale neguvernamentale gasindu-se,
de regula, pe pozitii diametral opuse in abordarea problematicii securitatii mediului.
6n eveniment ma)or in abordarea problematicii securitatii mediului il reprezinta ,ummit-ul de la
1io de :aneiro din 1**2, cunoscut sub denumirea de Conferinta O.7.6. asupra Mediului si
4ezvoltarii $6.7.C.;.4.% care a adunat impreuna mai mult de 1./ de state, 1G// de organizatii
neguvernamentale si aproape opt mii de ziaristi. &rogramul de actiune asupra caruia s-a cazut de
acord la 1io de :aneiro, !&rogramul 21", da consistenta unor decizii politice referitoare la
securitatea mediului si la dezvoltarea economica. Inainte de aceasta conferinta problematica
mediului si cea a dezvoltarii au fost abordate in mod separat si de multe ori privite ca fiind in
conflict una cu cealalta, sub motivatia ca dezvoltarea duce inevitabil la degradarea mediului.
(cum, dupa lansarea termenului de !capacitate de sustinere" o multitudine de probleme
referitoare la mediu si dezvoltare sunt abordate in comun.
1ecunoasterea necesitatii unei abordari globale a problematicii bunastarii a fost marcata si la
Conferinta Internationala asupra &opulatiei si 4ezvoltarii ce a avut loc la Cairo in 1**G unde
problemele specifice demografiei intr-un context care sa sustina dezvoltarea au fost abordate
dintr-o perspectiva globala, in interconditionare cu interesele specifice fiecareia dintre tarile
participante.
&reocuparea pentru gasirea unor remedii globale la problemele mediului a fost afirmata si la
summit-ul !1io &lus Five", o noua conferinta internationala desfasurata la 1io de :aneiro, in 1**+.
Ma)oritatea specialistilor in probleme de mediu apreciaza ca urmatorii cincizeci de ani vor
constitui perioada de timp in care se va decide cat de sanatoasa va fi planeta noastra in secolele
ce vor urma. ;ste necesar ca in aceasta perioada sa fie armonizate modul nostru de viata cu
te#nlogoiile de care dispunem si cu intreaga populatie, in intreaga sa diversitate.

6. ORGANIZATII INTERGU>ERNAMENTALE
(iin" pro"use ale a%ti!itatii statelor. or'aniatiile inter'u!ernamentale re#le%ta si
promo!eaa interesele a%estora. utilian" instrumente spe%i#i%e. Nu ne;am propus sa
referat.clopotel.ro
preentam in mo" e&-austi! or'aniatiile inter'u!ernamentale. %i "oar pe %ele mai
repreentati!e. luan" in %onsi"erare !o%atia si o$ie%tul "e a%ti!itate al a%estora. %at si
numarul "e mem$ri.
I$u%nirea %elui "e;al "oilea ra$oi mon"ial a mar%at in mo" e!i"ent ese%ul #inal al
So%ietatii Natiunilor. %e se in#iintase in 1/1/ %a urmare a %elor sta$ilite la Con#erinta "e
Pa%e "e la >ersailles.
Ni%i ma%ar nu s;a in%er%at utiliarea me%anismului So%ietatii Natiunilor spre a
preintampina %ea "e;a "oua %on#la'ratie mon"iala.
Insu%%esul So%ietatii Natiunilor nu a %ompromis insa i"eea "e or'aniatie
internationala %onsa%rata %ooperarii in !e"erea asi'urarii pa%ii si pro'resului umanitatii.
A%easta i"ee %apata %onsistenta in%a "in primii ani ai %elui "e;al "oilea ra$oi mon"ial.
2.1. Constituirea Organizatiei Natiunilor Unite
Prima "e%laratie "e prin%ipii pri!in" pa%ea !iitoare ? Carta Atlanti%ului ? semnata "e
primul ministru $ritani% si "e prese"intele S.U.A.. la 15 au'ust 1/51 si %on#irmata apoi "e
De%laratia Natiunilor Unite "in 1 ianuarie 1/56. poarta semnaturile repreentantilor Marii
@ritanii. S.U.A.. U.R.S.S. si a in%a 61 "e state "e pe toate %ontinentele. A%easta "e%laratie
se re#era. intre altele. la ne%esitatea instituirii unui sistem mai lar' si permanent "e
se%uritate 'enerala.
Ne%esitatea unei %ooperari mai lar'i. a#irmata in anii urmatori. a #ost e&primata si in
De%laratia Con#erintei "e la Te-eran "in 6A noiem$rie ? 1 "e%em$rie 1/51.
Dupa o pre'atire preala$ila. in %ursul %areia %an%elariile S.U.A.. U.R.S.S. si Marii
@ritanii au ela$orat mai multe !ariante ale !iitoarei or'aniatii. s;a %on!o%at reuniunea "e
la Dum$arton Oa<s *lan'a Bas-in'ton+ %are s;a "es#asurat intre 61 au'ust si / o%tom$rie
1/55 intre "ele'ati ai S.U.A.. U.R.S.S.. Marii @ritanii si C-inei.
Do%umentul reultat a #ost "enumit 8Propuneri pentru sta$ilirea unei or'aniatii
internationale 'enerale9.
Propunerile in %aua au #ost "e$atute ulterior la Con#erinta "e la Ialta a se#ilor "e state
si "e 'u!erne ai S.U.A.. U.R.S.S. si Marii @ritanii "in 5;11 #e$ruarie 1/54. In -otararile
a"optate la in%-eierea %on#erintei se %onsemneaa a%or"ul realiat asupra pro%e"urii "e
!ot in Consiliul "e Se%uritate. apro$an"u;se #ormula propusa "e "ele'atia S.U.A. in %eea
%e pri!este prin%ipiul unanimitatii marilor puteri mem$re ale Consiliului "e Se%uritate ?
Marea @ritanie. (ranta. C-ina. S.U.A. si U.R.S.S.. Prin%ipiul !a #i ins%ris in %arta O.N.U.
asa %um a #ost sta$ilit la Ialta.
A "oua intele'ere importanta pri!ea sistemul "e tutela asupra unor teritorii "epen"ente.
inlo%uin" re'imul man"atelor pre!aut "e Pa%tul So%ietatii Natiunilor *"esi de facto nu
mai #un%tiona. So%ietatea Natiunilor a #ost "es#iintata de jure in anul 1/53+. La un pun%t
"e !e"ere %omun s;a a7uns si in pri!inta %on!o%arii Con#erintei pentru %rearea Natiunilor
Unite. S;a %on!enit sa #ie in!itate statele $eli'erante %are au semnat "e%laratia Natiunilor
Unite "in 1/56 sau "e%larasera ra$oi puterilor A&ei pana la "ata "e 1 martie 1/54.
A%este state urmau sa "e!ina mem$ri ori'inari sau #on"atori.
Cele trei mari puteri au sta$ilit %a S.U.A. sa "e!ina tara 'a"a a lu%rarilor Con#erintei
Natiunilor. ulterior pre!aan"u;se %a ele sa ai$a lo% la San (ran%is%o. in%epan" %u 64
aprilie 1/54. In!itatiile la %on#erinta urmau sa #ie lansate "e 'u!ernul ameri%an in numele
!iitorilor mem$ri permanenti ai Consiliului "e Se%uritate. Gu!ernul pro!ioriu #ran%e a
ri"i%at o$ie%tii. aratan" %a ne#iin" in!itat ni%i la Dum$arton Oa<s si ni%i la Ialta. nu ar #i
referat.clopotel.ro
"ispus %a in!itatiile sa #ie #a%ute si in numele sau. Ast#el in%at %ele patru puteri *S.U.A..
U.R.S.S.. Marea @ritanie si C-ina+ au lansat in!itatiile numai in numele lor.
La Con#erinta "e la San (ran%is%o au parti%ipat 40 "e state. la %ele 53 "e state
in"eplinin" %on"itiile #i&ate la Ialta a"au'an"u;se @ielorusia. U%raina *am$ele repu$li%i
in %a"rul U.R.S.S. la a%ea "ata+. Danemar%a si Ar'entina. Nu a #ost preenta Polonia. %a
urmare a nere%unoasterii "e %atre S.U.A. a 'u!ernului "e orientare %omunista instalat in
a%easta tara "e %atre trupele so!ieti%e *pra%ti%a %e urma sa se 'eneraliee in intrea'a
Europa %entrala si "e est a#lata in ona "e o%upatie so!ieti%a+. Ulterior Poloniei i se !a
%on#eri %alitatea "e mem$ru #on"ator. ast#el in%at in #inal numarul mem$rilor #on"atori a
#ost "e 41.
Primele se"inte ale %on#erintei au #ost %onsa%rate unor aspe%te "e or'aniare a
lu%rarilor si pro%e"urii. A #ost %onstituit un Comitet "e %on"u%ere al%atuit "in se#ii %elor
40 "e "ele'atii parti%ipante su$ prese"intia se#ului "ele'atiei S.U.A.. Comitetul a!ea
%on"u%erea 'enerala a %on#erintei si "e%i"ea in ori%e pro$lema ma7ora politi%a sau "e
pro%e"ura. Un %omitet e&e%uti! restrans. al%atuit "in 15 state. printre %are %ele 5 puteri
initiatoare. se o%upa "e pro$lemele %urente ale %on#erintei. Au mai #ost #ormate "oua
%omitete 'enerale) Comitetul "eplinelor puteri *"in 3 state+ si Comitetul "e %oor"onare
*"in statele al%atuin" Comitetul e&e%uti!. %are si;au trimis ai%i e&pertii+. a!an" atri$utiile
unui %omitet "e re"a%tare.
Con#erinta a lu%rat in se"inte plenare. %on"use prin rotatie "e %atre un prese"inte . se#
al uneia "in "ele'atiile %elor patru puteri initiatoare. si in %omisii si %omitete te-ni%e.
un"e s;a "es#asurat mun%a propriu;isa "e sta$ilire a te&telor Cartei.
Au #un%tionat 5 %omisii prin%ipale si. in %a"rul lor. 16 %omitete al%atuite "in
repreentanti ai tuturor statelor preente la Con#erinta. #ie%are a!an" sar%ina sa re"a%tee
o parte "in Carta.
In toate or'anele %on#erintei s;a apli%at o pro%e"ura "e !ot %u ma7oritatea "e 6C1. Ca
lim$i o#i%iale ale %on#erintei au #ost sta$ilite) #ran%ea. en'lea. rusa. spaniola si %-inea.
in %are tre$uiau sa #ie pu$li%ate toate "o%umentele. iar %a lim$i "e lu%ru ? en'lea si
#ran%ea *in %are au tre$uit tra"use "is%ursurile tinute in alte lim$i+.
In #orma ei #inala Carta a #ost a"optata "e plenul %on#erintei la 64 iunie 1/54 si
semnata "e "ele'atii la %eremonia "e in%-i"ere "in 63 iunie 1/54.
A"optarea Cartei a %onstituit un e!eniment istori%. o mani#estare a %on!in'erii
popoarelor intr;o or'aniare a relatiilor intre state %are sa permita trium#ul marilor !alori
? pa%ea. se%uritatea. pro'resul e%onomi% si so%ial ? asupra #ortei. "ominatiei si inapoierii.
Te&tul Cartei. %ompus "in 111 arti%ole. apare su$stantial im$unatatit si %ompletat #ata
"e propunerile "e la Dum$arton Oa<s.
Con#erinta "e la San (ran%is%o a %onstituit toto"ata un prile7 pentru a#irmarea rolului
statelor mi%i si mi7lo%ii. ale %aror e#orturi s;au in"reptat in mare masura spre limitarea
puterilor "is%retionare ale Consiliului "e Se%uritate si a in#luentei mem$rilor sai
permanenti.
Creatorii Cartei au "orit sa intemeiee o or'aniatie noua. "esi %ea !e%-e. So%ietatea
Natiunilor. e&ista in%a "in pun%t "e !e"ere 7uri"i%.
Tara noastra a #ost a"misa in O.N.U. a$ia la 15 "e%em$rie 1/44. %atre #inele %elei "e a
=;a sesiuni a a"unarii 'enerale. Reolutia a%estei sesiuni. %u nr. //4 *=+. %are a %ons#intit
%alitatea Romaniei "e mem$ru in or'aniatia mon"iala. %reata %u e%e ani mai "e!reme. a
referat.clopotel.ro
pus %apat unui a%t "e ne"reptate. %e tinea in mo" a$ui! tara noastra in a#ara O.N.U..
Desi Romania se alaturase Natiunilor Unite inainte "e 1 martie 1/54. "ata sta$ilita "e
Con#erinta "e la Dum$arton Oa<s. ea nu a #ost in!itata la Con#erinta "e la San (ran%is%o.
Aportul Romaniei "in pun%t "e !e"ere militar. a"us la e#ortul "e in!in'ere a Germaniei
naiste nu a #ost re%unos%ut ni%i la Con#erinta "e Pa%e "e la Paris *"esi Italiei %are a a!ut
o %ontri$utie militara mult mai mo"esta i s;a re%unos%ut statutul "e %o$eli'eranta+. Ast#el.
tratatul "e pa%e in%-eiat "e Romania %u Natiunile Unite la 10 #e$ruarie 1/52. %ons#intea.
in%a "in pream$ul. situatia Romaniei "e stat in!ins in ra$oi.
La 10 iulie 1/52 'u!ernul roman a a"resat se%retarului 'eneral al O.N.U. %ererea "e
a"mitere in or'aniatie. A tre$uit insa sa trea%a mai mult "e opt ani "e la a%est "emers
pana %an" Romania sa #ie a"misa in O.N.U.. in primul ran" "atorita nerespe%tarii unor
pre!e"eri ale Tratatului "e Pa%e "e la Paris re#eritoare la respe%tarea "repturilor omului.
nerespe%tare "atorata pra%ti%ilor "is%retionare ale re'imului %omunist instaurat in
Romania "upa ale'erile "in noiem$rie 1/53.
Cu toate a%estea. in 1/5A. Romania a "e!enit mem$ra a trei institutii spe%ialiate "in
sistemul Natiunilor Unite ? a Or'aniatiei Mon"iale "e Sanatate. a Or'aniatiei
Meteorolo'i%e Mon"iale si a Uniunii Postale Uni!ersale. iar in Uniunea Internationala a
tele%omuni%atiilor era "e7a mem$ra "in perioa"a inter$eli%a.
Romania a #ost a"misa in Or'aniatia Natiunilor Unite. impreuna %u alte 14 state)
Al$ania. @ul'aria. Dampu%-ia. CeElon *Sri Lan<a+. (inlan"a. Ior"ania. Islan"a. Italia.
Laos. Li$ia. Nepal. Portu'alia. Spania si Un'aria. Un an mai tariu tara noastra isi reia
a%ti!itatea in Or'aniatia Internationala a Mun%ii. a %arei mem$ra #on"atoare era "in anul
1/1/. Apoi a"era la Or'aniatia Natiunilor Unite pentru E"u%atie. Ftiinta si Cultura
*U.N.E.S.C.O.+. pre%um si la Comisia E%onomi%a a O.N.U. pentru Europa. in %are a!ea
statut "e o$ser!ator in%a "in 1/5/.
Ulterior tara noastra parti%ipa. in %alitate "e mem$ru #on"ator. la %rearea unor
or'aniatii internationale %a A'entia Internationala pentru Ener'ia Atomi%a *1/42+.
"e!ine mem$ra a Or'aniatiei Natiunilor Unite pentru Alimentatie si A'ri%ultura;(.A.O.
*1/31+. a"era la Or'aniatia A!iatiei Ci!ile Internationale;O.A.C.I. *1/34+ si la
Or'aniatia Inter'u!ernamentala Consultati!a pentru Na!i'atia Maritima;I.M.C.O.. iar in
1/21 "e!ine mem$ra la A%or"ul General pentru Tari#e si Comert *G.A.T.T.+. In anul
1/26 Romania "e!ine mem$ra a "oua or'anisme #inan%iare "in Sistemul Natiunilor
Unite) @an%a Internationala pentru Re%onstru%tie si De!oltare *@.I.R.D.+ si (on"ul
Monetar International *(.M.I.+.
In preent Romania #a%e parte "in toate institutiile spe%ialiate "in sistemul Natiunilor
Unite. in %a"rul %arora "es#asoara o ampla a%ti!itate "e %ooperare %u toate statele lumii.
Consemnarea in "o%umentele $ilaterale in%-eiate "e tara noastra %u "i!erse alte state a
atasamentului #ata "e prin%ipiile si s%opurile Natiunilor Unite si a !ointei "e a re%ur'e la
me%anismele O.N.U.. pre%um si a%or"area "e %atre mass me"ia romaneas%a a unor spatii
lar'i a%ti!itatii "es#asurate "e O.N.U. o'lin"es% si ele lo%ul important pe %are;l o%upa
O.N.U. in ansam$lul politi%ii e&terne romanesti si in per%eptia opiniei pu$li%e "in tara
noastra.
Consiliul "e Se%uritate al O.N.U. a %aut !i%tima. intr;un timp #oarte s%urt. ra$oiului
re%e. mai e&a%t ri!alitatilor %auate "e a%esta si a preluat tensiunile e&istente intre marile
puteri initiatoare ale O.N.U.. "e!enite a%um %ompetitori.
Ast#el. intre 1/54 si 1/44 U.R.S.S. si;a e&er%itat "reptul "e !eto "e saptee%i si sapte
referat.clopotel.ro
"e ori pentru a pre!eni a"optarea "e "e%iii in pro$leme asupra %arora ea nu era "e a%or".
In ansam$lu. U.R.S.S. a e&er%itat "reptul "e !eto in trei s#erturi "in %ele 15/ "e %auri "e
!eto e&primate in primii 10 "e ani "e !iata ai O.N.U.. O$stru%tiile nu au !enit insa numai
"inspre U.R.S.S.. In perioa"a #ormarii si %onsoli"arii O.N.U.. S.U.A. nu au a!ut ne!oie
sa;si e&er%ite "reptul "e !eto. "eoare%e puteau %on!in'e o parte "in mem$rii permanenti
ai Consiliului "e Se%uritate sa nu !otee o anumita reolutie. e!itan" ast#el situatia
7enanta. "e a e&er%ita "reptul "e !eto. In plus S.U.A. a!eau "estula in#luenta pentru a
"etermina o parte su#i%ienta a %elorlalti mem$ri *nepermanenti+ ai Consiliului "e
Se%uritate sa e&er%ite un !ot #a!ora$il intereselor sale.
Atun%i %an" numarul mem$rilor or'aniatiei a %res%ut. S.U.A. nu si;au mai putut
asi'ura spri7inul ne%esar. ast#el in%at a%est stat a in%eput el insusi sa o$stru%tionee
anumite "e%iii. pro%e"eu pe %are nu %u mult timp in urma il %on"amnase. Pana la
s#arsitul ra$oiului re%e S.U.A. si;au e&er%itat "reptul "e !eto "e saptee%i si "oua "e ori.
"ar in perioa"a "e "upa 1/33 S.U.A. au #a%ut a%est lu%ru "e "oua ori mai mult "e%at toti
%eilalti mem$ri permanenti ai Consiliului "e Se%uritate la un lo%.
Drept reultat. a%ti!itatea Consiliului "e Se%uritate a #ost "e numeroase ori paraliata
atun%i %an" unul sau altul "intre mem$rii permanenti isi e&er%itau "reptul "e !ot.
impie"i%an" ast#el O.N.U. sa intreprin"a a%tiuni %ole%ti!e. La a%este o$stru%tii s;au
a"au'at %riele #inan%iare repetate. %auate "e re#uul %elor "oua superputeri "e a;si plati
%ontri$utia #inan%iara.
In ansam$lu. %on#li%tul i"eolo'i% "in timpul ra$oiului re%e a re"us su$stantial
%apa%itatea "e a%tiune a O.N.U. pe %are %reatorii sai o proie%tasera.
Cresterea numarului "e mem$ri a re"us "e asemenea %apa%itatea "e a intreprin"e
a%tiuni %on%ertate. Pe masura %resterii numarului "e mem$ri. or'aniatia a "e!enit "in %e
in %e mai putin omo'ena. A%est pro%es s;a a%%entuat. o"ata %u %ea "e a %in%ispree%ea
A"unare Generala in 1/30. %an" saptespree%e state au #ost a"mise in O.N.U..
ma7oritatea #iin" state a#ri%ane.
In 1/A4 mai mult "e 7umatate "in statele mem$re erau "in A#ri%a si Asia. in timp %e in
1/54. la %onstituire. mai putin "e un s#ert erau tari "e pe a%este "oua %ontinente. Dupa
1/A4 a%est pro%es s;a a%%entuat in %ontinuare. ast#el in%at tarile 8lumii a treia9 au "e!enit
prepon"erente numeri% in %a"rul or'aniatiei mon"iale 'eneran" o noua "isputa. %ea intre
Nor"ul "e!oltat si Su"ul su$"e!oltat.
S#arsitul ra$oiului re%e a usurat %aua uni!ersalitatii O.N.U.. atun%i %an" in 1//1
Lituania. Letonia. Estonia. Coreea "e Nor" si Coreea "e Su" au #ost a"mise in a%easta
or'aniatie. pentru %a anul urmator toate statele reultate "in "emem$rarea U.R.S.S. sa
"e!ina si ele mem$re. In anul 1//5 o"ata %u a"miterea %a mem$ru a minus%ulului stat
Palau O.N.U. a a7uns la 1A4 "e mem$ri. numar %are este posi$il sa %reas%a in %ontinuare
"a%a !or #i reol!ate %ontro!ersele re#eritoare la statusul posi$ililor noi mem$ri.
Cele trei prin%ipale o$sta%ole in %alea per#ormantei O.N.U. *ri!alitatea "intre marile
puteri. insu#i%ienta #on"urilor si lipsa "e unitate+ au #ost oare%um re"use o"ata %u s#arsitul
ra$oiului re%e.
Cel putin marile puteri mem$re permanente ale Consiliului "e Se%uritate au lasat la o
parte ri!alitatile "intre ele si au "e!enit mai %ooperante in pro%esul mentinerii pa%ii
internationale.
Cat "e "eparte a putut mer'e %ooperarea "intre U.R.S.S. si S.U.A. a #ost #oarte %lar in
1//0. atun%i %an" IraG;ul a pro!o%at %ria "in Gol#ul Persi%. in!a"an" un stat
referat.clopotel.ro
in"epen"ent. DuHait;ul.
E#ortul multinational. or%-estrat "e S.U.A.. pentru a "etermina IraGul sa respe%te
normele "reptului international nu ar #i #ost posi$il #ara o %ola$orare e#e%ti!a intre %ele
"oua superputeri. Dupa %e Rusia a "e!enit un stat %u un re'im pluripartit. iar %omunistii
au pier"ut puterea. %limatul "e %ola$orare a "e!enit si mai #a!ora$il e&er%itarii #un%tiei "e
mana'ement al %rielor. pe %are tre$uie sa o e&er%ite Consiliul "e Se%uritate. Noua
atitu"ine %ooperanta a %elor "oua superputeri. #oste anta'oniste. "ar a#late in%a in stare "e
%ompetitie. a "us la un pro%es "e reinnoire a e#orturilor Natiunilor Unite "e a asi'ura o
e#i%ienta sporita mentinerii or"inii mon"iale si promo!arii prosperitatii. Pentru a%easta.
atat S.U.A. %at si Rusia au soli%itat %a pro%esul "e luare a "e%iiilor in %a"rul Consiliului
"e Se%uritate sa se #a%a prin %onsens si "e asemenea. am$ele a%este state "epun e#orturi
pentru a intari rolul Comitetului Militar.
Dupa 1//1 premisele pentru realiarea unei Or'aniatii a Natiunilor Unite mai e#i%a%e
si mai e#i%ienta apar promitatoare. a!an" la $aa %apa%itatea Consiliului "e Se%uritate "e
a initia masuri %ole%ti!e. esentiale pentru mentinerea pa%ii in %a"rul unei noi or"ini
mon"iale. Cu toate a%estea. in%etineala si uneori lipsa "e e#i%a%itate a operatiilor "e
mentinere sau "e impunere a pa%ii "es#asurate su$ man"at O.N.U.. in "i#erite one ale
'lo$ului. in%lusi! %ele "in @al%ani ilustreaa imensele o$sta%ole %arora tre$uie sa le #a%a
#ata un raspuns or%-estrat la pro!o%arile a"resate %omunitatii 'lo$ale. mai ales a%elor
pro!o%ari %e %onstau in intensi#i%area si raspan"irea tot mai mare a !iolentei interetni%e.
%ulminan" %u %on#li%tul armat. si 'eno%i"ul %e se mani#esta in multe state a#late in %ria.
C-iar #ostul se%retar 'eneral al O.N.U. @outros @outros G-ali arata in 1//4) 8Oriun"e
a%tionam ne %on#runtam %u %ultura si %ultul mortii9.
Desi speranta %resterii e#i%ientei si e#i%a%itatii O.N.U. in%a persista. se pare %a limitele
#un%tionale ale or'aniatiei rei"a in insasi or'aniarea sa a%tuala. %are nu %orespun"e
intrutotul o$ie%ti!elor sale am$itioase si %u %ara%ter "e uni!ersalitate.
2.2. Scopurile si principiile Cartei Organizatiei Natiunilor Unite
Or'aniatia Natiunilor Unite este o or'aniatie inter'u!ernamentala %u !o%atie
uni!ersala. In plus. ea urmareste atin'erea unor s%opuri si o$ie%ti!e multiple. A%estea se
re'ases% in Carta. asa %um a #ost ea a"optata la San (ran%is%o. la 63 iunie 1/54.
A%este s%opuri sunt urmatoarele)
sa mentina pa%ea si se%uritatea internationala. In a%est s%op O.N.U. !a lua masuri
%ole%ti!e e#i%a%e pentru pre!enirea si inlaturarea amenintarilor impotri!a pa%ii si pentru
reprimarea ori%aror a%te "e a'resiune sau altor !iolari ale pa%ii si !a in#aptui. prin
mi7loa%e pasni%e si in %on#ormitate %u prin%ipiile 7ustitiei si "reptului international.
aplanarea sau reol!area "i#eren"elor sau situatiilor %u %ara%ter international %are ar putea
"u%e la o !iolare a pa%ii,
sa "e!olte relatii prietenesti intre natiuni. intemeiate pe respe%tarea prin%ipiului
e'alitatii in "repturi a popoarelor si "reptului lor "e a "ispune "e ele insele si "e a lua
ori%e alte masuri potri!ite pentru %onsoli"area pa%ii mon"iale,
sa realiee %ooperarea internationala. reol!an" pro$lemele internationale %u %ara%ter
e%onomi%. so%ial. %ultural si umanitar. promo!an" si in%ura7an" respe%tarea "repturilor
omului si li$ertatilor #un"amentale pentru toti. #ara "eose$ire "e rasa. se&. lim$a sau
referat.clopotel.ro
reli'ie,
sa #ie un %entru in %are sa se armoniee e#orturile natiunilor %atre atin'erea a%estor
s%opuri %omune.
Pa%e. se%uritate. %ooperare. 7ustitie. "rept international. relatii pasni%e intre toate
natiunile. e'alitate in "repturi a popoarelor si "reptul lor "e a;si -otari soarta. respe%tul
"emnitatii omului sunt !alori %omune ale tuturor natiunilor. pe %are O.N.U.. %entrul
%oor"onator al a%tiunilor internationale. este %-emata sa le promo!ee. In a%est s%op este
ne!oie sa #ie respe%tate prin%ipiile %uprinse in arti%olul 6 al Cartei. mi7lo%ul %el mai si'ur
pentru atin'erea unor o$ie%ti!e ma7ore. urmarite "e omenire "e;a lun'ul se%olelor.
I"enti#i%am ast#el un numar "e %on%epte %are. "e la a"optarea Cartei O.N.U.. %u mult
mai mult "e%at inainte. s;au in%orporat in #iloso#ia umanista a ilelor noastre. Este o
#iloso#ie intemeiata pe in%re"erea in posi$ilitatea pro'resului omenirii. in posi$ilitatile ei
"e a %la"i un !iitor mai $un. pe !irtutile ratiunii. e%-itatii si intele'erii intre popoare. pe
e&istenta unor interese %omune tuturor. Carta repreinta ast#el un e#ort al ratiunii umane
"e a instaura o noua or"ine in relatiile internationale. in armonie %u a%este %on%epte
#un"amentale.
(iloso#ia Cartei. %are %on#era "o%umentului o unitate or'ani%a. lo'i%a. nu este o utopie.
Prin%ipiile ei si;au %asti'at respe%tul in lumea "e ai. Stru%tura %on%eptuala a s%opurilor si
prin%ipiilor Cartei nu %onstituie o in%er%are "e mo"elare ar$itrara a realitatii. %i o sintea
"e ten"inte %u e&istenta o$ie%ti!a in !iata internationala. in"i#erent "e animoitatile si
%ara%terul %ontra"i%toriu al e!enimentelor in %urs "e "es#asurare.
Ne%esitatile "e or"in e%onomi% si politi% %are "etermina "e;a lun'ul istoriei inmultirea
si "i!ersi#i%area relatiilor "intre state. %e nu pot trai iolate unele #ata "e altele. re%lama
%rearea si respe%tarea in relatiile internationale a unor re'uli "e %on"uita "e ma&ima
'eneralitate si o$li'ati!itate ? prin%ipiile relatiilor "intre state. (ara e&istenta si apli%area
unor asemenea prin%ipii. relatiile "intre state ar sta su$ semnul ar$itrarului. al "omniei
%elui mai tare si a le'ilor 7un'lei. Prin%ipiile "upa %are statele tre$uie sa se %alaueas%a in
relatiile "intre ele nu sunt numai pre%epte politi%e si morale. Ele au. in a%elasi timp. #orta
o$li'atorie a normelor "e "rept. %onstituin" prin%ipii #un"amentale "e "rept international.
%are "etin lo%ul %entral si pre"ominant in sistemul normelor a%estui "rept.
Carta O.N.U. a%or"a un lo% primor"ial prin%ipiilor relatiilor "intre state. Pe lan'a un
arti%ol in %are se pro%lama e'alitatea su!erana. reol!area pasni%a a "i#eren"elor.
respe%tarea o$li'atiilor asumate prin Carta. a$tinerea "e la amenintarea %u #orta si "e la
#olosirea ei. neinter!entia in tre$urile "e %ompetenta nationala a statelor. in Carta sunt
#ormulate prin%ipii atat in pream$ul %at si in alte te&te. Sunt pre!aute. pe par%ursul
Cartei. e'alitatea statelor mari si mi%i. e'alitatea in "repturi si "reptul natiunilor "e a;si
-otari sin'ure soarta. respe%tul o$li'atiilor internationale. o$li'atia "e a %oopera in
!e"erea pa%ii si pro'resului *a se !e"ea. "e e&emplu. %ontinutul arti%olelor 1.44 si 25 "in
Carta O.N.U.+.
(aptul %a prin%ipiile %onstituie osatura Cartei apare e!i"ent si "in pre!e"erea %are
%onsa%ra uni!ersalitatea prin%ipiilor. su$liniin" %a or'aniatia !a asi'ura %a statele %e nu
sunt mem$re ale O.N.U. sa a%tionee in %on#ormitate %u a%este prin%ipii. in masura
ne%esara mentinerii pa%ii si se%uritatii internationale.
De asemenea. o$li'atia mem$rilor O.N.U. "e a;i "a spri7in "eplin in ori%e a%tiune
intreprinsa "e ea in %on#ormitate %u pre!e"erile Cartei si "e a nu a%or"a spri7in statului
impotri!a %aruia or'aniatia intreprin"e o a%tiune pre!enti!a sau "e %onstran'ere. pune
referat.clopotel.ro
puterni% in lumina ne%esitatea apli%arii. prin e#orturile tuturor. a prin%ipiilor Cartei. in
pre!enirea sau reprimarea. %u a7utorul me%anismelor pre!aute in ea. a ori%aror a%tiuni
%are. in%al%an" prin%ipiilor. tul$ura ori !ioleaa pa%ea si se%uritatea internationala.
Uni!ersalitatea prin%ipiilor Cartei "emonstreaa uni!ersalitatea si uni%itatea "reptului
international %ontemporan. ale prin%ipiilor sale 'enerale "emo%rati%e. A%easta inseamna
%a %eea %e este interis in temeiul prin%ipiilor Cartei nu poate #i permis in numele !reunor
alte re'uli "e "rept. in relatiile unui stat %u un alt stat.
In"i!ii$ilitatea pa%ii are "rept %orolar in"i!ii$ilitatea le'alitatii internationale. una si
a%eeasi pentru toate statele.
In %a"rul O.N.U. atentia a%or"ata prin%ipiilor Cartei a sporit "e;a lun'ul anilor.
tre%an"u;se "e la in!o%area lor 'lo$ala. sau a unui anumit prin%ipiu in pream$ulul
"i!erselor reolutii la re%oman"ari #a%ute statelor "e a le in#aptui in relatiile lor. sau
a"optan"u;se %-iar "e%laratii %u pri!ire la unele "intre ele.
Prin%ipiile Cartei sunt inter%on"itionate. ele al%atuies% un tot or'ani%.
E'alitatea su!erana a statelor. e'alitatea in "repturi a natiunilor si "reptul lor "e a;si
-otari sin'ure soarta au %a o$ie%ti! intemeierea relatiilor "intre state pe respe%tul re%ipro%
al "emnitatii si personalitatii lor. In#aptuirea lor e&%lu"e ameste%ul in pro$lemele "e
%ompetenta nationala a statelor. #olosirea #ortei sau amenintarea %u #orta impotri!a
inte'ritatii lor teritoriale si a in"epen"entei politi%e si impune reol!area pasni%a a
"i#eren"elor internationale. %a si respe%tarea o$li'atiilor armate in %on#ormitate %u Carta.
prin%ipii "estinate sa 'arantee su!eranitatea si e'alitatea in "repturi impotri!a ori%aror
stir$iri.
Analia su$stantei si %ontinutului "i#eritelor prin%ipii ale Cartei in!e"ereaa #inalitatea
lor %omuna) instaurarea intre state a unor relatii %u o stru%tura "eose$ita. %are sa asi'ure
in#aptuirea intereselor proprii si %omune ale popoarelor. "e a "e!olta in mo" li$er si pe
pi%ior "e e'alitate %ooperarea pasni%a si %onstru%ti!a pentru pro'resul #ie%aruia si al
tuturor.
In enumerarea prin%ipiilor Cartei. un lo% %entral tre$uie a%or"at egalitatii suverane a
mem$rilor or'aniatiei. %a prin%ipiu pe %are se intemeiaa insasi O.N.U.. Consa%rarea
e'alitatii su!erane in Carta nu se mar'ineste ast#el la raporturile in %a"rul or'aniatiei.
Este !or$a "e un prin%ipiu uni!ersal !ala$il. intru%at su!eranitatea este $aa relatiilor
internationale in lumea "e ai.
Su!eranitatile ? spre a #i %u a"e!arat su!eranitati ? tre$uie sa #ie e'ale. iar e'alitatea nu
poate e&ista "e%at intre state pe "eplin su!erane. Sunt i"eile pe %are le e!o%a e&presia
8e'alitatea su!erana9. menita sa su$liniee sim$ioa %elor "oua notiuni "e e'alitate si
su!eranitate.
Apli%area e'alitatii su!erane in pri!inta Or'aniatiei Natiunilor Unite o stru%tureaa %a
o #orma "e %ooperare intre state. %a un %a"ru pentru "iplomatia multilaterala in !ariate
"omenii ? politi%. e%onomi%. so%ial. umanitar et%. ?. %a un #or al e'alilor. %a un %entru "e
armoniare a e#orturilor statelor %are le pune la "ispoitie mi7loa%ele "e "e$atere si "e
a"optare a unor "e%iii pentru reol!area pro$lemelor "e interes %omun.
(iin" intemeiata pe e'alitatea su!erana. or'aniatia nu are si nu poate a!ea. in
%on%eptia Cartei. un %ara%ter supranational *asa %um !om !e"ea %a au alte or'aniatii
internationale+. In a%easta pri!inta. Curtea Internationala "e Iustitie. or'anul 7u"i%iar
prin%ipal al O.N.U.. a in!e"erat intr;un a!i %onsultati! "at in 1/5/. %a O.N.U. nu este un
stat. si %u atat mai putin un suprastat.
referat.clopotel.ro
Egalitatea in drepturi a popoarelor si dreptul lor de a-si otari singure soarta este un
alt prin%ipiu %onsa%rat in Carta. in!estit %u !aloare 7uri"i%a si repreentan" o %ontri$utie
su$stantiala la "e!oltarea "reptului international %ontemporan.
Carta nu se mar'ineste la a interi%e inter!entia in tre$urile statelor si natiunilor. Ea
o$li'a statele mem$re "e a se a$tine in relatiile lor internationale "e la amenintarea %u
#orta sau "e la #olosirea ei impotri!a inte'ritatii teritoriale sau a in"epen"entei politi%e a
ori%arui stat sau in ori%e alt mo" in%ompati$il %u Carta.
Ca urmare a inter"i%tiei "e a se re%ur'e la #orta sau la amenintarea %u #orta. ra$oiul "e
a'resiune nu numai %a nu este permis. %i %onstituie o %rima impotri!a pa%ii. Statele au
o$li'atia "e a se a$tine "e la propa'an"a in #a!oarea ra$oiului "e a'resiune. "e la a%te
"e pre'atire a unui asemenea ra$oi. pre%um si "e la a%te "e represalii %are impli%a
utiliarea #ortei. Statele sunt "e asemenea o$li'ate sa se a$tina "e la in%ura7area
or'aniarii unor #orte nere'ulate sau "e !oluntari. ori "e $an"e inarmate. in%lusi!
mer%enari pentru in%ursiuni pe teritoriul unui alt stat.
Sunt %auri insa %an". potri!it Cartei. se poate re%ur'e la #orta. si anume pe $aa unei
"e%iii a Consiliului "e Se%uritate. apelan" la me%anismul pre!aut "e Carta in !e"erea
reprimarii a%telor "e a'resiune. pre%um si in e&er%itarea "reptului le'itim la autoaparare
in"i!i"uala sau %ole%ti!a a statelor impotri!a unui ata% armat.
Pre!e"erea %a 8toti mem$rii. in s%opul "e a asi'ura tuturor "repturile si a!anta7ele
"e%ur'an" "in %alitatea "e mem$ru. !or in"eplini %u $una %re"inta o$li'atiile asumate in
%on#ormitate %u Carta9 tre$uie inteleasa in lumina pream$ulului la Carta. in %are se arata
%a popoarele Natiunilor Unite isi e&prima -otararea "e a sta$ili %on"itii pentru %a 7ustitia
si respe%tul pentru o$li'atiile "e%ur'an" "in tratate si alte i!oare ale "reptului
international sa poata #i asi'urate.
(ormularile utiliate in a%este te&te se %u!in a #i interpretate %a re#erin"u;se la
o$li'atiile "e a respe%ta si in"eplini %u $una %re"inta prin%ipiile ins%rise in Carta si. intr;
un inteles lar'. normele "reptului international si an'a7amentele luate prin tratate.
@una %re"inta inseamna o %omportare a statelor %on#orm prin%ipiilor eti%ii si "reptului.
o atitu"ine s%rupuloasa si %ore%ta. loiala si sin%era #ata "e o$li'atiile asumate.
A%este o$li'atii tre$uie sa #i #ost asumate "e state in mo" li$er si pe $aa e'alitatii in
"repturi. %u respe%tarea prin%ipiilor si re'ulilor 'eneral re%unos%ute ale "reptului
international.
Consa%rarea in Carta a prin%ipiilor #un"amentale ale "reptului international e!i"entiaa
rolul O.N.U. in intarirea le'alitatii internationale. in asearea relatiilor "intre state pe
%oman"amentele "reptului. in stimularea. pe a%easta $aa. a %ooperarii internationale in
!ariate "omenii. A%este prin%ipii %alaues% #erm politi%a e&terna a tarii noastre si
%onstituie o trasatura a %ontri$utiei pe %are o a"u%e la respe%tarea si "e!oltarea "reptului
international. la promo!area ratiunii si 7ustitiei in raporturile interstatale.
2.!. Sistemul si structura Natiunilor Unite
Sistemul Natiunilor Unite %uprin"e totalitatea stru%turilor or'aniatori%e si #un%tionale
instituite "e Carta si %reate pe $aa ei. in%lusi! or'aniatiile %one&e *institutiile
spe%ialiate+.
Sta$ilirea unui 7ust e%-ili$ru intre ne!oile reale ale or'aniatiei. %orespunatoare
e&i'entelor puse "e %ooperarea internationala. "e situatia politi%a mon"iala si o rationala
referat.clopotel.ro
%on#i'urare a sistemului Natiunilor Unite se ins%rie pe traie%toria %e ar tre$ui urmata "e
or'aniatie in !iitor. pe linia maririi e#i%ientei sale.
E&istenta unui sistem al Natiunilor Unite %u o stru%tura or'aniatori%a. %u s%opuri si
#un%tii pre%iate in Carta. %u mi7loa%e #inan%iare proprii. alo%ate in !e"erea realiarii
a%estora. o "e#ineste %a a!an" personalitate 7uri"i%a internationala "eri!ata si limitata.
spre "eose$ire "e state. Re%unoasterea a%estei %alitati nu s%-im$a %u nimi% %ara%terul "e
or'aniatie inter'u!ernamentala. $aata pe prin%ipiul e'alitatii su!erane.
Carta mai arata %a or'aniatia se !a $u%ura pe teritoriul #ie%arui stat mem$ru "e
%apa%itatea 7uri"i%a ne%esara pentru in"eplinirea #un%tiilor si realiarea s%opurilor sale.
De e&emplu. O.N.U. poate %umpara sau in%-iria imo$ile si ori%e alte $unuri ne%esare
a%ti!itatii sale.
(ara sa #ie pre!aut in Carta. statele mem$re au trimis misiuni permanente pe lan'a
O.N.U.. la se"iul sau "in NeH Jor<. %on"use "e "iplomati %u 'ra"ul "e am$asa"or. Este
un se%tor insemnat al relatiilor "iplomati%e ale or'aniatiei %a persoana 7uri"i%a
internationala. %u %ara%ter "eri!at si limitat.
In a#ara "e mem$rii ori'inari *sau #on"atori+. a"i%a a%ele state %e au semnat De%laratia
Natiunilor Unite "in 1 ianuarie 1/56. ori au parti%ipat la Con#erinta "e la San (ran%is%o.
ori%e stat poate "e!eni mem$ru al O.N.U.. "a%a este 8iu$itor "e pa%e9 si "a%a a%%epta
o$li'atiile %uprinse in Carta. Apre%ierea in"eplinirii %on"itiilor pre!aute in Carta se #a%e
in %a"rul unei pro%e"uri %u %ara%ter ele%ti!. la %are parti%ipa Consiliul "e Se%uritate si
A"unarea Generala. Kotararea "e a"mitere a unui stat %a mem$ru in or'aniatie re!ine
A"unarii Generale. in preala$il insa tre$uin" sa e&iste o re%oman"are #a!ora$ila "in
partea Consiliului "e Se%uritate.
Su$liniem %a "istin%tia "intre mem$rii #on"atori si noii mem$ri nu are ni%i un #el "e
reper%usiuni asupra "repturilor si o$li'atiilor. e'ale pentru toti mem$rii. %i mar%-eaa in
#on" "oar momentul %onstituirii or'aniatiei. Ori%e mem$ru poate #i suspen"at "in
e&er%itiul "repturilor si pri!ile'iilor "e%ur'an" "in %alitatea "e mem$ru "a%a Consiliul "e
Se%uritate intreprin"e impotri!a sa o a%tiune pre!enti!a sau "e %onstran'ere. San%tiunea
se apli%a "e A"unarea Generala la propunerea Consiliului "e Se%uritate. La resta$ilirea in
"repturi se apli%a a%eeasi pro%e"ura. In Carta s;a pre!aut si posi$ilitatea "e a e&%lu"e un
stat %are in%al%a in permanenta prin%ipiile a%esteia. Pro%e"ura "e e&%lu"ere %omporta o
-otarare a A"unarii Generale. la re%oman"area Consiliului "e Se%uritate.
Nu%leul sistemului Natiunilor Unite il %onstituie %ele sase or'ane prin%ipale) A"unarea
Generala, Consiliul "e Se%uritate, Consiliul E%onomi% si So%ial *ECOSOC+, Consiliul "e
Tutela, Curtea Internationala "e Iustitie si Se%retariatul. Pe lan'a ele #un%tioneaa
numeroase or'ane su$si"iare *sau au&iliare+.
Su$ aspe%tul %ompunerii. primele patru or'ane sunt al%atuite "in repreentanti ai
statelor. #oloses% un sistem "e !otare si o pro%e"ura in esenta asemanatoare. Ultimele
"oua or'anisme nu sunt %ompuse "in repreentanti ai statelor. %i au o stru%tura "i#erita.
Deoare%e in a#ara "e A"unarea Generala. %elelalte or'ane au un numar restrans "e
repreentanti ai statelor sau "e persoane alese "e or'anele prin%ipale. s;a instituit si
apli%at prin%ipiul repartitiei 'eo'ra#i%e e%-ita$ile. %om$inat %u reinnoirea. la inter!ale
reona$ile. a %omponentei lor.
In %eea %e pri!este sistemul "e !otare. se apli%a prin%ipiul un stat ? un !ot. O alta
trasatura a pro%e"urii "e !ot este %erinta unei ma7oritati *"e 6C1 sau simpla+ in a"optarea
"e%iiilor *re%oman"ari si -otarari+ si nu %erinta unanimitatii. %u e&%eptia Consiliului "e
referat.clopotel.ro
Se%uritate. %al%ulan"u;se numai !oturile %elor preenti si !otanti. a$tinerile ne#iin"
so%otite in numarul !oturilor.
"dunarea #enerala este sin'urul or'an prin%ipal al Natiunilor Unite %are se %ompune
"in toti mem$rii or'aniatiei.
A"unarea Generala este o %on#erinta "iplomati%a permanenta. ne#iin" insa un or'an
le'islati!. %a%i nu este %ompetenta sa emita le'i. Este un #or "e "eli$erare. in %are ori%e
stat. mare sau mi%. poate sa;si #ormulee i"eile. sa "is%ute o pro$lema. sa propuna o
reolutie. A"unarea 'enerala a "o$an"it. "in %e in %e mai mult. o poitie "e supra!e'-ere
'enerala asupra a%ti!itatilor or'aniatiei.
Carta a intentionat sa %on#ere A"unarii Generale rolul "e %el mai repreentati! or'an al
Natiunilor Unite. sa;i %on#ere #un%tii "intre %ele mai %uprinatoare. esentiale pentru
a%ti!itatea or'aniatiei. Ast#el. A"unarea Generala poate "is%uta ori%e pro$leme sau
%-estiuni %are intra in %a"rul Cartei. sau %are se re#era la puterile si #un%tiile ori%areia "in
or'anele pre!aute in ea si poate #a%e re%oman"ari mem$rilor or'aniatiilor si Consiliului
"e Se%uritate in toate a%este pro$leme. Celelalte pre!e"eri ale Cartei re#eritoare la
puterile si #un%tiile A"unarii %onstituie o %on%retiare. in "i!erse "omenii. a %ompetentei
'enerale atri$uite a%estui or'an prin%ipal. Asemenea puteri si #un%tii ar putea #i impartite.
#ara a "a %lasi#i%arii un %ara%ter ri'i". in) a+ %ele le'ate "e %ola$orarea statelor mem$re
pentru realiarea s%opurilor Cartei, $+ %ele pri!in" $una #un%tionare a or'aniatiei si
%ompunerea "i!erselor or'ane.
a+ Printre #un%tiile A"unarii Generale le'ate "e realiarea s%opurilor O.N.U.. Carta le
"e#ineste mai intai pe %ele re#eritoare la mentinerea pa%ii si se%uritatii internationale si la
%ola$orarea politi%a in 'eneral. Pe s%urt. asemenea #un%tii in%um$a) e&aminarea
prin%ipiilor 'enerale "e %ola$orare pentru mentinerea pa%ii si se%uritati internationale,
"is%utarea ori%aror pro$leme pri!itoare la a%est "omeniu, sesiarea Consiliului "e
Se%uritate asupra situatiilor %are ar putea pune in prime7"ie pa%ea si se%uritatea
internationala, initierea "e stu"ii si #ormularea "e re%oman"ari in s%opul "e a promo!a
%ola$orarea internationala in "omeniul politi%, solutionarea pasni%a a "i#eren"elor
internationale ,
$+ Printre atri$utiile A"unarii Generale in le'atura %u stru%tura si #un%tionarea
or'aniatiei sunt o$li'atia Consiliului "e Se%uritate si a %elorlalte or'ane prin%ipale "e a;i
preenta rapoarte. %eea %e su$liniaa rolul A"unarii Generale "e supra!e'-ere 'enerala a
a%ti!itatilor Natiunilor Unite. Este important pentru #un%tionarea or'aniatiei %a toti
mem$rii sa primeas%a in#ormatii re#eritoare la #elul %um isi in"eplines% atri$utiile toate
or'anele si sa;si e&puna pun%tul "e !e"ere in le'atura %u a%easta.
Dintre rapoartele primite "e A"unarea Generala. %el mai %uprinator este raportul anual
al se%retarului 'eneral *%are tre%e in re!ista toate a%ti!itatile or'aniatiei si pro$lemele "e
interes 'eneral. preentat A"unarii *inainte "e in%eperea #ie%arei sesiuni+.
Consiliul "e Se%uritate supune A"unarii Generale rapoarte anuale si spe%iale. %are
tre$uie sa %uprin"a o "are "e seama %u pri!ire la masurile luate "e a%esta in !e"erea
mentinerii pa%ii si se%uritatii internationale.
Dis%utan" rapoartele. A"unarea Generala poate #a%e re%oman"ari e&priman"u;si
in"ire%t nemultumirea #ata "e #elul %um un or'an a a%tionat intr;o anumita pro$lema.
propunan" unele masuri noi. sau atra'an" atentia asupra #elului in %are a%easta pro$lema
a #ost tratata "e A"unare.
referat.clopotel.ro
Un lo% "e prim or"in are A"unarea Generala in %eea %e pri!este atri$utiile #inan%iare.
Carta pre!e"e %a A"unarea Generala e&amineaa $u'etul or'aniatiei. il apro$a. apoi
mem$rii suporta %-eltuielile a%esteia prin %ontri$utiile lor. potri!it unor repartitii. In a#ara
"e a%easta. A"unarea Generala e&amineaa si apro$a a%or"area "e a7utoare #inan%iare si
$u'etare prin institutiile spe%ialiate si e&amineaa $u'etele lor a"ministrati!e. in s%opul
"e a le #a%e re%oman"ari.
In pra%ti%a. #ata "e %resterea %ontinua a %-eltuielilor or'aniatiei. in"eplinirea
atri$utiilor in "omeniul $u'etar pro!oa%a "i#i%ultati sporite. O alta %ate'orie "e atri$utii
ale A"unarii Generale pri!in" #un%tionarea or'aniatiei. sunt %ele in le'atura %u
a"miterea "e noi mem$ri. la re%oman"area Consiliului "e Se%uritate si ale'erea statelor
intran" in %ompunerea altor or'ane prin%ipale.
A"unarea Generala ale'e mem$rii nepermanenti ai Consiliului "e Se%uritate. statele
%are al%atuies% ECOSOC si o parte "in mem$rii Consiliului "e Tutela.
Paralel %u Consiliul "e Se%uritate. A"unarea Generala ale'e 7u"e%atorii Curtii
Internationale "e Iustitie si numeste se%retarul 'eneral la re%oman"area Consiliului "e
Se%uritate.
(orma "e lu%ru in %are A"unarea Generala isi e&er%ita atri$utiile o %onstituie sesiunile.
Sesiunile anuale or"inare in%ep in %ea "e;a treia i "e marti a lunii septem$rie la se"iul
or'aniatiei. La in%eputul #ie%arei sesiuni. A"unarea #i&eaa "urata ei. Ea poate "e%i"e o
intrerupere temporara a lu%rarilor si reluarea lor la alta "ata. Pe lan'a sesiunile or"inare
ale A"unarii Generale. Carta a pre!aut si posi$ilitatea intrunirii unor sesiuni
e&traor"inare. %are sunt %on!o%ate in termen "e 14 ile "e la primirea unei %ereri in a%est
sens "e %atre se%retarul 'eneral. In pra%ti%a s;au a"au'at la sesiunile e&traor"inare sau
spe%iale. si %ele "e ur'enta. %are se %on!oa%a "e %atre se%retarul 'eneral in 65 "e ore "e la
primirea %ererii "in partea Consiliului "e Se%uritate sau a ma7oritatii mem$rilor.
La sesiunile A"unarii Generale #ie%are stat mem$ru trimite o "ele'atie %ompusa "in 4
repreentanti %u lo%tiitorii lor. insotiti "e %onsilieri si e&perti.
Or"inea "e i a A"unarii Generale are urmatoarele %apitole) a+ raportul se%retarului
'eneral asupra lu%rarilor or'aniatiei, $+ rapoartele %elorlalte or'ane prin%ipale. ale
or'anelor su$si"iare ale A"unarii si ale institutiilor spe%ialiate *"a%a sunt pre!aute in
a%or"urile in%-eiate %u a%ele institutii+, %+ pun%tele sta$ilite "e A"unarea Generala la
sesiunea anterioara si reins%rise "e ea pe or"inea "e i a respe%ti!ei sesiuni, "+ toate
pun%tele propuse "e alte or'ane prin%ipale, e+ toate pun%tele propuse "e statele mem$re,
#+ pun%tele pri!in" $u'etul pe anul !iitor si "area "e seama "e e&e%utare a $u'etului pe
anul %e e&pira, '+ pun%te propuse "e state %are nu sunt mem$re in O.N.U. in le'atura %u
"i#eren"e la %are sunt parti.
Numarul pun%telor "e pe or"inea "e i a A"unarii Generale a %res%ut an "e an !ariin"
"e o$i%ei intre /0 si 100.
Cu e&%eptia ale'erilor "e mem$ri in "i!ersele or'ane. %are se #a% prin !ot se%ret. prin
%ompletarea unor $uletine %u numele statului respe%ti!. !otul este "es%-is. prin ri"i%area
mainii. "e o$i%ei a %artoanelor %u numele statului %aruia ii apartine "ele'atia.
Impotri!a prin%ipiului un stat;un !ot. pre!aut in Carta. %a apli%are a e'alitatii
su!erane. s;au #ormulat "e;a lun'ul timpului o serie "e %riti%i. pretinan"u;se %a nu ar #i
e%-ita$il si realist %a un stat %um ar #i "e e&emplu sau unul "intre %ele mai re%ent a"mise
state in or'aniatie. Palau sa ai$a a%eeasi putere "e !otare %u S.U.A.. C-ina. Rusia sau
Germania. Ine'alitatea in #apt a statelor mem$re. su$ aspe%tul intin"erii teritoriale.
referat.clopotel.ro
numarului populatiei. puterii e%onomi%e si militare et%.. ar tre$ui sa "u%a la a"optarea
unui sistem "e !ot 8pon"erat9. S;au #ormulat "i#erite asemenea sisteme "e !ot pon"erat.
luan"u;se "rept %riterii marimea %ontri$utiilor #inan%iare. numarul populatiei et%.. Unele
"intre propunerile "e a%est #el sustin si trans#ormarea A"unarii Generale intr;o a"unare
le'islati!a. "upa mo"elul parlamentelor interne "in tarile an'lo;sa&one.
Este a"e!arat %a sistemul "e !ot pon"erat. "upa marimea %ontri$utiilor #inan%iare. este
apli%at in %a"rul (on"ului Monetar International *(.M.I.+. @an%ii Mon"iale. %at si @an%ii
Internationale pentru Re%onstru%tie si De!oltare *@.I.R.D.+. institutii spe%ialiate "in
#amilia O.N.U.. %a si in me%anismul Uniunii Europene. un"e %riteriul este numarul
populatiei. Apli%at "e A"unarea Generala a O.N.U. %eea %e ar impli%a o re!iuire a Cartei
!otul pon"erat ar insemna su$or"onarea or'aniatiei unui 'rup "e puteri.
In %ele "in urma. A"unarea Generala se in#atiseaa %a o !asta arena "iplomati%a. In
%a"rul ei se "e!olta "iplomatia multilaterala. %reatie a se%olului ==. le'ata "e e&istenta
or'aniatiilor internationale %u !o%atie uni!ersala si "eose$ita "e "iplomatia $ilaterala.
%lasi%a sau tra"itionala. Diplomatia multilaterala in %a"rul O.N.U. are un %ara%ter "e
%ontinuitate prin e&istenta misiunilor permanente trimise "e state pe lan'a or'aniatie.
Asemenea misiuni in"eplines% un rol util in "e!oltarea relatiilor "iplomati%e si in
e&primarea poitiei statelor in pro$leme insemnate ale !ietii internationale. O a%ti!itate
sustinuta in a%easta "ire%tie este "es#asurata "e misiunea permanenta a Romaniei pe lan'a
O.N.U.. Prin interme"iul ei s;au inlesnit %onta%tele %u state %u %are tara noastra nu
intretinea la un moment "at relatii "iplomati%e. %eea %e a "es%-is %alea spre sta$ilirea
a%estora *atat in timpul re'imului %omunist. "e e&emplu %u R.(. Germania. %at si "upa
1/A/ "e e&emplu %u Coreea "e Su" si A#ri%a "e Su"+. Poitia Romaniei #ata "e
e!enimentele internationale %e au inter!enit in perioa"ele "intre sesiunile A"unarii
Generale a #ost #ormulata in note a"resate O.N.U. "e misiunea permanenta. %ir%ulan" %a
"o%umente ale or'aniatiei.
Pentru unele tari in %urs "e "e!oltare. misiunile lor permanente la O.N.U. tin lo%ul
%elor pe %are nu sunt in masura sa le trimita in "i!erse state. Or'aniatia Natiunilor Unite
si A"unarea Generala a a%esteia. %onstituie lo%ul in %are #ie%are natiune poate a!ea
%onta%te %u !e%inii sai. toate statele #iin" !e%ine in %onte&tul 'lo$aliarii.
Dialo'ul se mentine intot"eauna. pro$lemele insolu$ile nu sunt impinse la pun%tul in
%are ar ameninta %i!iliatia. Este lo%ul un"e "iplomatia 'aseste lar' %amp "e apli%are.
stiut #iin" %a. asa %um spunea un %unos%ut "iplomat #ran%e. Iules Cam$on. %el mai $un
instrument la "ispoitia unui 'u!ern %are "oreste sa %on!in'a un alt 'u!ern. !or ramane
%u!intele spuse "e un om la lo%ul lui.
Consiliul de Securitate. Consiliul "e Se%uritate are un lo% aparte in sistemul or'anelor
prin%ipale ale O.N.U.. El este in!estit %u raspun"erea prin%ipala pentru realiarea
primului s%op al Natiunilor Unite ? mentinerea pa%ii si se%uritatii internationale. Consiliul
"e Se%uritate. a!an" #un%tii %ir%ums%rise stri%t a%estui "omeniu. are puteri spe%iale "e
"e%iie si a%tiune in pre!enirea si reol!area %on#li%telor internationale.
Ca or'an "estinat sa #a%a #ata %rielor internationale. nu numai prin ne'o%ieri si meto"e
"e reol!are pasni%a. %i si prin a%tiuni prompte si e#i%a%e. %ompunerea sa tre$uie sa
in"eplineas%a o "u$la %erinta) "e a #i limitata la un numar mi% "e state si "e a %uprin"e.
o$li'atoriu si permanent. marile puteri. a %aror %ooperare a #ost %onsi"erata "e%isi!a
pentru preintampinarea si stin'erea #o%arelor "e tul$urare a pa%ii.
Ca atare. Consiliul "e Se%uritate a a!ut initial in %ompunerea sa 11 mem$ri. "intre %are
referat.clopotel.ro
4 mem$ri permanenti in"i%ati e&pres in Carta *C-ina ? %are a #ost repreentata intre 1/5/
si 1/2/ "e TaiHan. (ranta. U.R.S.S.. Re'atul Unit al Marii @ritanii si Irlan"ei "e Nor" si
S.U.A.+ si 3 mem$ri nepermanenti. Pe $aa unui amen"ament al Cartei. a"optat "e
A"unarea Generala in 1/31 si intrat in !i'oare la s#arsitul anului 1/34. numarul
mem$rilor nepermanenti ai Consiliului "e Se%uritate a sporit la 10. ast#el in%at a%est
or'an are in total 14 mem$ri. A%easta mo"i#i%are s;a impus %a urmare a %resterii
%onsi"era$ile a numarului "e mem$ri. Mem$rii nepermanenti sunt alesi pe o perioa"a "e
6 ani *%u e&%eptia primelor ale'eri %an" 1 mem$ri nepermanenti au #ost alesi pe o
perioa"a "e numai un an+. Mem$rul al %arui man"at e&pira nu !a putea #i reales ime"iat.
re'ula urmarin" o rotatie %at mai mare a statelor mem$re in %omponenta %onsiliului.
Criteriile "e %are A"unarea Generala tre$uie sa tina seama in atare impre7urari sunt
sta$ilite prin Carta) a+ in primul ran" %ontri$utia mem$rilor or'aniatiei la mentinerea
pa%ii si se%uritatii si la in#aptuirea %elorlalte s%opuri ale or'aniatiei si $+ o repartitie
'eo'ra#i%a e%-ita$ila. In 1/31. o"ata %u mo"i#i%area numarului "e lo%uri "e mem$ri
nepermanenti ai Consiliului "e Se%uritate s;a #i&at si "istri$utia 'eo'ra#i%a a lo%urilor)
%in%i lo%uri pentru statele a#ro;asiati%e, unul pentru statele "in Europa rasariteana, "oua
pentru statele "in Ameri%a Latina si "oua lo%uri pentru statele "in Europa O%%i"entala si
alte state.
Puterile si #un%tiile Consiliului "e Se%uritate. "e#inite in linii 'enerale in pre!e"erile
%apitolului > al Cartei *Consiliul "e Se%uritate+. sunt e&pli%ate in "oua "ire%tii. in
%apitolele urmatoare ast#el)
a+ atri$utiile Consiliului in solutionarea pasni%a a "i#eren"elor internationale *%ap. >I+.
In $aa %ap. >I "in Carta se "es#asoara operatiile *militare+ "e mentinere a pa%ii su$
man"at O.N.U.. ori numai autoriate "e O.N.U.,
$+ atri$utiile Consiliului in %a"rul a%tiunilor %e pot #i intreprinse in %a "e amenintari
%ontra pa%ii. !iolari ale ei si a%te "e a'resiune. impli%an" si apli%area unor masuri "e
%onstran'ere #ara #olosirea #ortei armate si %u #olosirea a%esteia *%ap. >II+.
In $aa pre!e"erilor %ap. >II se "es#asoara a%tiunile "e impunere a pa%ii. Prima a%tiune
"e a%est tip a #ost initiata "e Consiliul "e Se%uritate in 1/40 impotri!a R.P.D. Coreene. %a
urmare a in!a"arii "e %atre a%est stat a Coreei "e Su". Alte a%tiuni similare au #ost
intreprinse in 1//0;1//1 impotri!a IraGului *Operatiile Desert S-iel" si Desert Storm+,
%+ atri$utiile Consiliului "e Se%uritate in raporturile "intre O.N.U. si or'aniatiile ori
a%or"urile re'ionale a!an" %a o$ie%t mentinerea pa%ii si se%uritatii internationale intr;o
anumita re'iune 'eo'ra#i%a *%ap. >III+. In a%easta %ate'orie se ins%rie operatia impotri!a
sar$ilor $osnia%i "in 1//4 "es#asurata %u autoriatia O.N.U. si su$ man"atul a%esteia. "ar
e&e%utata "e o or'aniatie re'ionala. N.A.T.O..
Tre$uie o$ser!at %a raspun"erea prin%ipala a Consiliului "e Se%uritate in mentinerea
pa%ii si se%uritatii internationale nu re"u%e raspun"erea in a%est "omeniu a A"unarii
Generale %a or'an #ormat "in toate statele si %aruia Consiliul "e Se%uritate. "upa %um
pre!e"e Carta. tre$uie sa;i preinte spre e&aminare rapoarte anuale si %an" este %aul.
rapoarte spe%iale.
In a#ara #un%tiilor pri!in" "ire%t mentinerea pa%ii si se%uritatii internationale. Carta a
%on#erit Consiliului "e Se%uritate mai multe atri$utii a"itionale. Consiliului i s;a
in%re"intat in"eplinirea. %u a7utorul Consiliului "e Tutela. a #un%tiilor O.N.U. re#eritoare
la 8onele strate'i%e9 *teritorii "in O%eanul Pa%i#i% puse su$ man"at 7apone "e %atre
So%ietatea Natiunilor si tre%ute "in 1/52 su$ tutela S.U.A.+.
referat.clopotel.ro
Re#eritor la #un%tionarea or'aniatiei. Consiliul are atri$utia "e a #a%e re%oman"ari %u
pri!ire la a"miterea "e noi state. "e suspen"are a unui mem$ru impotri!a %aruia
intreprin"e o a%tiune "e %onstran'ere si "e e&%lu"ere a %elui %are a in%al%at sistemati%
prin%ipiile Cartei. Numirea se%retarului 'eneral "e %atre A"unarea Generala se #a%e la
re%oman"area Consiliului "e Se%uritate.
Consiliul "e Se%uritate are si #un%tii re#eritoare la Curtea Internationala "e Iustitie)
ale'e 7u"e%atorii a%esteia *%are se #a%e separat si "e %atre A"unarea Generala+. a"opta
re%oman"ari sau masuri pentru e&e%utarea -otararilor %are nu sunt a"use la in"eplinire "e
%atre o parte in liti'iu. re%oman"a A"unarii Generale %on"itiile ne%esare a"erarii la
statutul Curtii Internationale "e Iustitie a statelor nemem$re O.N.U. *"e e&emplu a
El!etiei+.
Cel mai important aspe%t al pro%e"urii Consiliului "e Se%uritate %onsta in sistemul "e
!otare. Carta pre!e"e urmatoarele re#eritor la a%easta materie) 1. (ie%are mem$ru al
Consiliului "e Se%uritate "ispune "e un !ot. 6. Kotararile Consiliului "e Se%uritate in
pro$lemele "e pro%e"ura !or #i luate %u !otul a#irmati! a / mem$ri. 1. Kotararile
Consiliului "e Se%uritate in toate %elelalte pro$leme !or #i luate %u !otul a#irmati! a /
mem$ri. in %are sunt %uprinse !oturile tuturor mem$rilor permanenti. Se mai pre%ieaa
in Carta %a in %aul in %are un stat mem$ru al Consiliului este parte intr;un "i#eren" supus
a%estuia. el se !a a$tine "e la !ot.
De%i. Carta sta$ileste prin%ipiul unanimitatii marilor puteri. mem$re permanente in
Consiliul "e Se%uritate. in pro$lemele "e #on" pe %are a%esta este %-emat sa le reol!e.
ast#el in%at un mem$ru permanent. prin !otul sau ne'ati! ? asa numitul 8!eto9 ? poate
$lo%a ori%e -otarare "e #on" a Consiliului "e Se%uritate. in%lusi! %ele pri!in"
intreprin"erea unei a%tiuni in %a "e !iolare a pa%ii si a a%telor "e a'resiune.
Da%a intre mem$rii Consiliului "e Se%uritate e&ista neintele'eri %u pri!ire la
"eterminarea %ara%terului "e #on" sau "e pro%e"ura a unei pro$leme. se %ere un !ot %are
sa in%lu"a pe %el al mem$rilor permanenti.
Consiliul Economic si Social $ECOSOC% este al treilea or'an prin%ipal al O.N.U.. El a
#ost instituit prin Carta pentru in"eplinirea #un%tiilor in "omeniul %ooperarii e%onomi%e si
so%iale. %uprinan" si %ooperarea in "omeniul sanitar. al %ulturii. e"u%atiei si altele
asemanatoare.
ECOSOC este un or'an %u %ompunere relati! restransa.
El a %uprins initial 1A mem$ri iar "in 1/31 %uprin"e 62. In #ie%are an se ale' / state
mem$re. pe o perioa"a "e 1 ani. "ar mem$rul al %arui man"at e&pira poate #i ales ime"iat.
Desi Carta nu a pre!aut !reun %riteriu pentru ale'erea mem$rilor ECOSOC. in
pra%ti%a mem$rii permanenti ai Consiliului "e Se%uritate sunt %ontinuu realesi. iar pentru
restul lo%urilor se urmeaa prin%ipiul repreentarii re'ionale.
(un%tiile ECOSOC sunt sta$ilite in arti%olele 36;33 "in Carta O.N.U.. A%este #un%tii
pot #i impartite in mai multe %ate'orii.
O prima %ate'orie o repreinta #un%tiile in"eplinite in %a"rul Consiliului) stu"ii.
rapoarte si re%oman"ari in pro$lemele %ooperarii e%onomi%e. so%iale. %ulturale. e"u%ati!e.
sanitare, re%oman"ari in s%opul "e a promo!a respe%tarea e#e%ti!a a "repturilor omului si
a li$ertatilor #un"amentale, ela$orarea "e proie%te "e %on!entii in "omenii "e %ompetenta
sa. spre a #i supuse A"unarii Generale, %on!o%area "e %on#erinte internationale in a%ele
"omenii.
referat.clopotel.ro
O a "oua %ate'orie "e #un%tii se re#era la institutiile spe%ialiate) in%-eierea "e a%or"uri
in %are sa se pre!a"a %on"itiile prin %are a%estea !or #i le'ate "e or'aniatie. a%or"urile
urman" a #i supuse apro$arii A"unarii 'enerale, %oor"onarea a%ti!itatii a%estor institutii.
#olosin" in a%est s%op %onsultari ori re%oman"ari a"resate lor. A"unarii 'enerale si
statelor mem$re.
O a treia %ate'orie "e #un%tii se re#era la a%ti!itatea or'anelor prin%ipale ale O.N.U.)
in#ormatii si spri7in a%or"ate la %ererea Consiliului "e Se%uritate, a%or"area "e spri7in
Consiliului "e Tutela in pro$lemele "e %ompetenta ECOSOC.
O ultima %ate'orie "e #un%tii se re#era la in"eplinirea "e ser!i%ii. %u apro$area A"unarii
Generale. la %ererea mem$rilor or'aniatiei sau a institutiilor spe%ialiate. #un%tie %e se
%on%retieaa in !ariate pro'rame "e asistenta te-ni%a in "omenii "i!erse. "estinate in
primul ran" tarilor in %urs "e "e!oltare.
Or'anele su$si"iare ale ECOSOC sunt %omisii in "omeniul e%onomi% si so%ial. %a si
pentru in%ura7area "repturilor omului. Numarul a%estor or'ane su$si"iare a %res%ut. pe
masura %e orientarea ECOSOC in "ire%tia %ooperarii e%onomi%e si so%iale a "e!enit tot
mai pre'nanta. Unele "intre %omisiile ECOSOC au %ara%ter te-ni% sau #un%tional. in timp
%e altele au %ara%ter re'ional. Uneori se re%ur'e la 'rupuri "e e&perti %e se %onstituie in
%omisii a";-o%.
ECOSOC se intruneste in #ie%are an in "oua sesiuni. Prima in luna aprilie la NeH Jor<
iar %ea "e a "oua in iunie la Gene!a. "upa un pro'ram "e lu%ru in %are %-estiunile "e pe
or"inea "e i sunt sistematiate pe 'rupuri "e pro$leme. Lu%rarile sunt %on"use "e un
$irou %ompus "intr;un prese"inte si trei !i%eprese"inti. %are %on"u% #ie%are lu%rarile %elor
trei %omitete ale sesiunii *e%onomi%. so%ial si "e %oor"onare+ si sunt alesi in #ie%are an.
De$aterile se "es#asoara "upa pro%e"ura #olosita in A"unarea 'enerala. Toate "e%iiile
se a"opta %u ma7oritatea simpla "e !oturi a mem$rilor preenti si !otanti.
Con#orm Cartei. ECOSOC poate lua masuri pentru %onsultari %u or'aniatii
ne'u!ernamentale. atat internationale %at si nationale.
Or'aniatiile ne'u!ernamentale %u o %ompetenta lar'a au statut %onsultati! A. %ele %u
%ompetenta mai restransa au statut %onsultati! @. iar altele sunt "oar ins%rise intr;o
e!i"enta tinuta "e se%retarul 'eneral. Dupa %um #i'ureaa intr;o %ate'orie sau alta.
or'aniatiile ne'u!ernamentale au "repturi mai lar'i sau mai limitate "e a parti%ipa la
a%ti!itatea ECOSOC.
Consiliul de &utela. (ata "e situatia e&istenta in momentul ela$orarii Cartei. inserarea
unor pre!e"eri %are sa sta$ileas%a un sistem pentru teritoriile a#late su$ man"at. a"i%a in
a"ministrarea unor puteri %oloniale. a aparut %a normala. S;a instituit in a%est #el sistemul
"e tutela. %are pastran" in esenta i"eea "e a "a teritorii in a"ministrare unor state mem$re.
are unele trasaturi poiti!e in %omparatie %u man"atele in%re"intate "e So%ietatea
Natiunilor.
Carta "a atri$utii lar'i or'aniatiei in %eea %e pri!este %ontrolul asupra sistemului si
su$liniaa %a #inalitatea sa este "e a #a!oria 9pro'resul politi%. e%onomi% si so%ial al
populatiilor "in teritoriile puse su$ tutela si e!olutia lor pro'resi!a spre auto'u!ernare
sau in"epen"enta9. Consiliul "e Tutela are in %ompunerea sa state in"i%ate e&pres "e
Carta si anume) mem$rii or'aniatiei %are a"ministreaa teritorii su$ tutela si mem$rii
permanenti ai Consiliului "e Se%uritate. %e nu a"ministreaa asemenea teritorii. La
a%estea se a"au'a un numar "e state alese pe o perioa"a "e trei ani "e A"unarea Generala.
in asa #el %a in Consiliu sa #ie repreentate in mo" e'al statele mem$re a"ministrante si
referat.clopotel.ro
%ele nea"ministrante. (ie%are mem$ru al Consiliului "e Tutela are un sin'ur repreentant
si un sin'ur !ot. (un%tia "e supra!e'-ere a apli%arii sistemului "e tutela. %on#orm
o$ie%ti!elor sta$ilite in Carta. re!ine A"unarii Generale. si su$ supra!e'-erea a%esteia.
Consiliului "e Tutela.
A%esta este imputerni%it) sa e&aminee rapoartele preentate "e autoritatea
a"ministrati!a, sa primeas%a petitii "e la persoane si or'aniatii "in teritoriile su$ tutela si
sa le e&aminee. %onsultan"u;se %u autoritatea a"ministranta, sa or'aniee !iite
perio"i%e in teritoriile su$ tutela. la "ate #i&ate "e a%or" %u autoritatea a"ministranta.
Intru%at in%epan" %u anul 1/30 a a!ut lo% o re"u%ere "rasti%a a numarului teritoriilor
su$ tutela. Consiliul "e Tutela este sin'urul or'an prin%ipal pre!aut in Carta a %arui
e&istenta a "e!enit. in %ea mai mare masura. un ana%ronism.
Curtea 'nternationala de (ustitie. Or'anul prin%ipal 7u"i%iar al O.N.U.. al %arui statut.
parte inte'ranta "in Carta. repro"u%e %u putine mo"i#i%ari statutul Curtii Permanente "e
Iustitie. %reata su$ e'i"a So%ietatii Natiunilor. totusi Curtea Internationala "e Iustitie a
#ost %onsi"erata la San (ran%is%o %a #iin" o instanta 7u"i%iara noua. Carta sta$ileste %a toti
mem$rii O.N.U. sunt parti la statutul Curtii. Pot "e!eni insa parti la statut si state
nemem$re. %um este "e e&emplu %aul El!etiei. Statele parte intr;un liti'iu supus %urtii
sunt o$li'ate sa se %on#ormee -otararii ei. Da%a nu o respe%ta. Consiliul "e Se%uritate. la
%ererea %eleilalte parti. !a #a%e re%oman"ari sau !a e&amina masurile pentru a"u%erea la
in"eplinire a -otararii. Statutul Curtii. %are %ontine "ispoitii in le'atura %u or'aniarea.
%ompetenta si #un%tionarea a%esteia este %ompletat "e un re'ulament "e pro%e"ura.
Curtea Internationala "e Iustitie este %ompusa "in 14 7u"e%atori alesi. in"i#erent "e
nationalitate. "intre persoanele %u inalte %alitati morale. in"eplinin" %on"itiile %erute in
tarile lor spre a #i numiti in #un%tiile %ele mai inalte. ori au o %ompetenta re%unos%uta in
"reptul international. In %ompunerea Curtii nu pot intra "oi %etateni ai a%eluiasi stat.
Iu"e%atorii sunt alesi atat "e A"unarea Generala %at si "e Consiliul "e Se%uritate.
Sunt alesi %ei %are intrunes% ma7oritatea a$soluta "e !oturi. #ara a se apli%a. in Consiliul
"e Se%uritate. prin%ipiul unanimitatii.
Curtea este %ompetenta sa 7u"e%e liti'iile "intre state pe %are a%estea %a" "e a%or" sa i
le supuna. Spre "eose$ire "e 7ustitia interna. 7ustitia internationala are un %ara%ter
#a%ultati! sau !oluntar. nee&istan" "eo%am"ata un me%anism "e urmarire a apli%arii
-otararilor Curtii. Totusi Consiliul "e Se%uritate poate lua unele masuri %oer%iti!e. "a%a
%onsi"era %a in %aurile in speta sunt apli%a$ile pre!e"erile %apitolelor >II sau >III "in
Carta *respe%ti! a%tiuni in %a "e amenintari impotri!a pa%ii. "e !iolari ale pa%ii si "e a%te
"e a'resiune si a%or"uri re'ionale+.
In statutul Curtii e&ista o pre!e"ere in temeiul %areia statele pot "e%lara %a a%%epta sa
supuna Curtii ori%e "i#eren"e %u %ara%ter 7uri"i%. re%unos%an" 7uris"i%tia o$li'atorie a
Curtii pentru asemenea "i#eren"e. In a#ara "e a%easta #un%tie. %are se in"eplineste "upa o
pro%e"ura 7u"i%iara similara %u %ea a tri$unalelor interne. Curtea "a a!ie %onsultati!e. in
%are isi e&prima opinia intr;o pro$lema "e "rept pri!in" apli%area Cartei si #un%tionarea
or'anelor O.N.U..
Pri!in" retrospe%ti! a%ti!itatea Curtii Internationale "e Iustitie. se %onstata %a a%easta
nu a 7u%at rolul intentionat "e Carta in sistemul or'anelor prin%ipale ale O.N.U.. In%a nu
s;a a7uns %a a%est or'an sa "o$an"eas%a %ara%terul "e uni!ersalitate "orit "e autorii
Cartei.
Secretariatul este %ompus. "upa %um se arata in Carta. "in se%retarul 'eneral si
referat.clopotel.ro
personalul ne%esar or'aniatiei. Se%retarul 'eneral este numit "e A"unarea Generala. la
re%oman"area Consiliului "e Se%uritate pe o perioa"a "e 4 ani. putan" #i reales pentru
in%a un al "oilea man"at. Personalul se%retariatului este numit "e se%retarul 'eneral.
Se%retarul 'eneral este %el mai inalt #un%tionar a"ministrati! al or'aniatiei. In a%easta
%alitate el !a a%tiona la toate se"intele %elorlalte or'ane prin%ipale. !a in"eplini ori%e alte
#un%tii %e;i sunt in%re"intate "e a%este or'ane si !a into%mi. spre a;l inainta A"unarii
Generale. raportul anual asupra a%ti!itatii or'aniatiei. Asa"ar se%retarul 'eneral este
in!estit "e %atre Carta %u atri$utii a"ministrati!e si e&e%uti!e.
Pra%ti%a O.N.U. imparte a%este atri$utii in mai multe %ate'orii. Prima %ate'orie este
al%atuita "in #un%tiile a"ministrati!e si e&e%uti!e "e or"in 'eneral. Sunt %uprinse ai%i
atri$utiile se%retarului 'eneral in le'atura %u sesiunile or'anelor Natiunilor Unite
*re"a%tarea or"inii "e i. %on!o%area sesiunilor si se"intelor. e&aminarea "eplinelor
puteri. asi'urarea %u personalul si ser!i%iile ne%esare+.
O serie "e #un%tii insemnate "e a%eeasi natura sunt in"eplinite "e se%retarul 'eneral in
pri!inta %oor"onarii sesiunilor. se"intelor. pro'ramelor "e lu%ru si pro$lemelor %e tre$uie
e&aminate %u prioritate. in%lusi! %oor"onarea a%ti!itatii O.N.U. %u %ea a institutiilor
spe%ialiate. Se%retarul 'eneral este prese"intele Comitetului a"ministrati! pentru
%oor"onare. %e #un%tioneaa "in 1/52 si in %ompunerea %aruia intra "ire%torii institutiilor
spe%ialiate si al A'entiei internationale pentru ener'ia atomi%a. La sesiunile a%estui
%omitet parti%ipa si se%retarul e&e%uti! al GATT. %a si se%retarii mai multor or'ane
su$si"iare ale O.N.U.. Comitetul a"ministrati! pentru %oor"onare are un rol "e seama in
asi'urarea #un%tionarii !astului me%anism al sistemului O.N.U.. Este un rol
%omplementar %elui %e re!ine ECOSOC. %aruia Comitetul este o$li'at sa;i preinte
rapoarte.
O alta #un%tie a se%retarului 'eneral pri!este pre'atirea lu%rarilor "i#eritelor or'ane si
e&e%utarea reolutiilor a%estora. In a%est %a"ru. se%retarul 'eneral. prin mem$rii
se%retariatului asi'ura ela$orarea "e stu"ii si proie%te. pana la operatiile te-ni%e
la$orioase in le'atura %u "o%umentele O.N.U. *into%mirea pro%eselor !er$ale "e se"inte.
multipli%area si "istri$uirea lor. %a si a "i!erselor propuneri si amen"amente. spri7inirea
raportorilor in ela$orarea rapoartelor. multipli%area si "istri$uirea lor si alte operatii
asemanatoare+. Potri!it reolutiilor %e se a"opta "e "i!erse or'ane. se%retarul 'eneral este
insar%inat uneori numai sa le %omuni%e statelor mem$re. in#orman" or'anele O.N.U.
"espre #elul in %are sunt apli%ate. %eran" "ate si o$ser!atii in le'atura %u a%este reolutii
sau alte "o%umente ale O.N.U.. In alte %auri. se%retarul 'eneral urmeaa sa %ola$oree la
e&e%utarea reolutiei. ori sa e&e%ute el insusi anumite a%tiuni pre!aute in reolutie.
Se%retarului 'eneral ii sunt in%re"intate prin Carta atri$utii "e inre'istrare a tuturor
tratatelor in%-eiate "e statele mem$re si printr;un re'ulament a"optat ulterior in le'atura
%u a%easta inre'istrare. into%mirea unui repertoriu pentru a%or"urile in%-eiate "e O.N.U.
si institutiile spe%ialiate. asi'uran" si pu$li%area lor intr;o %ole%tie a O.N.U..
Se%retarul 'eneral este si "epoitarul a numeroase %on!entii internationale. in primul
ran" al %elor in%-eiate in %a"rul O.N.U.. al instrumentelor "e rati#i%are si a"erare la a%este
%on!entii si al altor "o%umente %one&e. a!an" si o serie "e o$li'atii "e instiintare a
statelor parti.
Printre #un%tiile te-ni%e ale se%retarului 'eneral sunt in%luse operatiile pentru %ule'erea
"e in#ormatii si ela$orarea "e stu"ii. asistenta in %-estiuni pro%e"urale "ata la se"intele
or'anelor O.N.U.. pre%um si re"a%tarea "o%umentelor. asistenta 7uri"i%a.
referat.clopotel.ro
Se%retarul 'eneral are atri$utii si in "omeniul #inan%iar. El pre'ateste pre!e"erile
$u'etare pe %are le supune statelor mem$re si Comitetului %onsultati! pentru pro'rame
a"ministrati!e si $u'etare. #a%e e&puneri in #ata Comitetului A"unarii 'enerale pentru
pro$leme a"ministrati!e si #inan%iare. Dupa a"optarea $u'etului. %ontroleaa utiliarea
#on"urilor. a"ministreaa $u'etul. or"ona plati. primeste %ontri$utiile !oluntare si este
"epoitarul #on"urilor or'aniatiei.
Se%retarul 'eneral *"ire%t sau prin mem$rii Se%retariatului imputerni%iti in a%est s%op+
in"eplineste si atri$utii "e repreentare a O.N.U. in raporturile %u statele mem$re. %u
misiunile permanente ale a%estora. %u institutiile spe%ialiate si alte or'aniatii si
%on#erinte internationale. Din imputerni%irea altor or'ane prin%ipale. el in%-eie a%or"uri
internationale in numele O.N.U.. Se%retarul 'eneral in%-eie %ontra%te pentru ser!i%iile %e
se presteaa or'aniatiei si %ontra%tele "e mun%a %u personalul Se%retariatului.
Personalul Se%retariatului este numit "e se%retarul 'eneral. %on#orm re'ulilor sta$ilite
"e A"unarea Generala. pe $aa %riteriilor "e %ompetenta si inte'ritate pre%um si pe $aa
unei repartitii 'eo'ra#i%e e%-ita$ile. Pe plan international. %on!entia %u pri!ire la
imunitatile si pri!ile'iile O.N.U.. %a si %on!entiile asemanatoare ale institutiilor
spe%ialiate au sta$ilit pentru #un%tionarii internationali si e&pertii or'aniatiilor
internationale inter'u!ernamentale un statut apropiat "e %el al personalului "iplomati%.
se%retarul 'eneral. "ire%torii institutiilor spe%ialiate si su$se%retarii #iin" asimilati %u
"iplomatii.
2.). &endinte in activitatea O.N.U.
Ca raspuns la pro!o%area repreentata "e 'estionarea pro$lemelor unei so%ietati in %urs
"e 'lo$aliare. Or'aniatia Natiunilor Unite a e!oluat treptat. #iin" in preent un %omple&
"e institutii politi%e.
O.N.U. se $aeaa pe multe or'aniatii ne'u!ernamentale. pentru a putea #inanta unele
"intre pro'ramele pe %are le initiaa. "ar a%este or'aniatii ne'u!ernamentale nu se
situeaa su$ autoritatea si %ontrolul sau. A%easta impli%are #a%e %a limita "intre #un%tiile
or'aniatiilor internationale inter'u!ernamentale si ne'u!ernamentale sa "e!ina #oarte
ne%lara. E&emple in a%est sens pot #i (on"ul Natiunilor Unite pentru %opii *UNICE(+.
(on"ul Natiunilor Unite pentru Populatie si Uni!ersitatea Natiunilor Unite. Toate a%este
or'aniatii internationale utilieaa #on"uri asi'urate "e "i!erse or'aniatii
ne'u!ernamentale.
Cresterea numarului "e state mem$re ale O.N.U. si a ampli#i%arii a%ti!itatii or'anelor
a%esteia s;a "es#asurat in paralel %u %resterea inter"epen"entei %e se mani#esta in relatiile
internationale "e "upa %el "e;al "oilea ra$oi mon"ial. In %a"rul O.N.U. statele au inteles
in mo" "i#erit mo"ul "e in"eplinire a o$ie%ti!elor lor nationale. Statele in %urs "e
"e!oltare. "e e&emplu. e&ploatan" a!anta7ul o#erit "e prin%ipiul un stat;un !ot %e
'u!erneaa a%ti!itatea A"unarii Generale. in%ear%a sa "ire%tionee a%ti!itatea O.N.U.
spre a%ele "omenii "e a%ti!itate %are pentru ele sunt %onsi"erate %ele mai importante.
A%este prioritati au #ost re#le%tate in numarul mare "e "i!erse a'entii a#iliate. %reate
pentru a reol!a. sau %el putin a se o%upa "e o !arietate #oarte mare "e pro$leme. In anii
%e au tre%ut "e la %onstituirea O.N.U.. tarile in %urs "e "e!oltare au #ost interesate in
spe%ial "e pro$lemele "e%oloniarii si "e!oltarii e%onomi%e. in timp %e marile puteri au
referat.clopotel.ro
utiliat O.N.U. pentru a se %on#runta in %a"rul ra$oiului re%e si a urmari in"eplinirea
strate'iilor a#erente a%estei %on#runtari. A%easta "i#erenta "e !iiune s;a mo"i#i%at o"ata
%u in%etarea ra$oiului re%e. Desi %ontrolul e&er%itat asupra operatiilor "e pa%e e&e%utate
su$ man"at O.N.U. si spri7inul #inan%iar a%or"at or'aniatiei nu mai "i!ieaa statele
"e!oltate "in Nor" "e %ele in %urs "e "e!oltare "in Su" in a%elasi mo" %a pe timpul
ra$oiului re%e. %an" S.U.A. si U.R.S.S. a!eau in !e"ere in primul ran" interese militare.
iar tarile in %urs "e "e!oltare !iau in primul ran" interese so%iale si e%onomi%e.
"i#erentele raman in%a mari. In ilele noastre tarile in %urs "e "e!oltare %ontinua sa
opuna reistenta tarilor "e!oltate. "ar in a%elasi timp protesteaa #ata "e #aptul %a tarile
"e!oltate i'nora "in %e in %e mai mult ne!oile lor.
Di#erentele "e !e"eri intre tarile in %urs "e "e!oltare si %ele "e!oltate. mo"ul in %are
a%estea per%ep prioritatile Natiunilor Unite sunt #oarte e!i"ente in "e$aterile %e au lo% in
le'atura %u $u'etul O.N.U..
Contro!ersa a%tuala se %entreaa pe mo"ul in %are statele mem$re ar tre$ui sa
interpretee pre!e"erea "in Carta re#eritoare la #aptul %a %-eltuielile O.N.U. tre$uie sa #ie
sta$ilite pentru #ie%are mem$ru in parte "e %atre A"unarea Generala.
@u'etul O.N.U. %onsta in trei elemente "istin%te) $u'etul "e $aa. $u'etul pentru
operatiile "e pa%e si $u'etul pentru pro'ramele !oluntare.
Statele mem$re parti%ipa la $u'etul pentru unele "intre operatiile "e pa%e si pentru
pro'ramele !oluntare "upa %um %re" "e %u!iinta. Pro'ramele %e sunt su$!entionate "in
$u'etul "e $aa si unele "intre operatiile "e pa%e nu sunt lasate la apre%ierea statelor.
$u'etul respe%ti! #iin" e!aluat in A"unarea Generala. Me%anismul. #oarte pre%is "e alt#el.
prin %are se e!alueaa %apa%itatea "e plata a #ie%arui stat mem$ru este "estul "e
%ompli%at. "ar in linii mari e!aluarea %uantumului %ontri$utiei #ie%arui stat este in stransa
%orelatie %u %apa%itatea sa "e plata si %u pro"usul intern $rut pe %ap "e lo%uitor in
%orelatie %u pro"usul intern $rut total. Ast#el. S.U.A. %are au %ele mai mari resurse "intre
statele lumii %ontri$uie %u 64: "in $u'etul normal *"ar mai putin "e%at %ontri$utia pe
%are o plateau la in#iintarea or'aniatiei. %are era "e 40: "in $u'etul normal+. In a%elasi
timp. mai multe e%i "e state "intre %ele mai sara%e %ontri$uie %u minimum posi$il. a"i%a
%u 0.01: #ie%are. "in a%elasi $u'et. S.U.A. raman in %ontinuare si prin%ipalul
%ontri$ua$il la $u'etul a%tiunilor "e pa%e si la $u'etul pro'ramelor !oluntare.
Di#erente "e opinii re#eritoare la mo"ul "e sta$ilire a $u'etului si a %ontri$utiei
"i!erselor state au e&istat intot"eauna. "ar a%estea s;au ampli#i%at in mo" pro'resi!. in
mare parte "atorita #aptului %a A"unarea Generala sta$ileste %ontri$utiile $aan"u;se pe
re'ula !otului ma7oritar. Dilema a%tuala este %a 'rupul "e tari %are "ispune "e %ele mai
multe !oturi *a"i%a al tarilor in %urs "e "e!oltare+ nu pose"a resursele #inan%iare. in timp
%e statele %ele mai prospere. %are "etin a%este resurse nu "etin ma7oritatea !oturilor.
Pentru a ne "a seama "e a%este "is%repante putem analia mo"ul in %are a #ost sta$ilita
%ontri$utia o$li'atorie a statelor mem$re in "e%em$rie 1//2 pentru perioa"a 1//A;6000.
Ast#el. primele opt state in or"inea marimii %ontri$utiei pe %are o au "e platit. %ontri$uie
impreuna %u 20: "in $u'etul O.N.U.. a!an" totusi numai A !oturi "in %ele 1A4 ale
A"unarii Generale. Celelalte state %e "etin o mare ma7oritate "e !oturi. 122. au "e platit
numai 10: "in $u'etul normal al or'aniatiei. A%easta situatie a "us la multe "ispute
intre statele %ele mai "e!oltate si %ele in %urs "e "e!oltare. a %aror putere "e "e%iie a
"e!enit "in %e in %e mai mare in %a"rul A"unarii Generale. In a%elasi timp. marile puteri
s;au aratat in'ri7orate "e mo"ul in %are sunt sta$ilite prioritatile O.N.U.. "e e#i%ienta
referat.clopotel.ro
a"ministratiei or'aniatiei si "e ni!elul in %restere al %-eltuielilor a%esteia. Tarile $o'ate
si;au pus intre$area "a%a #ormula "e sta$ilire a %ontri$utiei #ie%arui stat este %ore%ta sau
nu. S;a pus pro$lema "a%a nu %um!a a%tuala pro%e"ura "e sta$ilire a $u'etului si a
%ontri$utiilor statelor nu asi'ura un sistem "e ta&are #ara a asi'ura si o repreentare
proportionala e%-ita$ila. Statele in %urs "e "e!oltare au repli%at utilian" ar'umentul %a
marile puteri e%onomi%e tre$uie sa;si asume responsa$ilitati #inan%iare proportionale %u
$o'atia si in#luenta "e %are se $u%ura.
Disputa nu se re#era numai la $ani *$u'etul normal al O.N.U. repreentan" in 1//A un
total apropiat "e 1 miliar"e "e "olari S.U.A.+ %i in primul ran" la "i#erenta "e ierar-iare
a !alorilor si la sta$ilirea mo"ului in %are in#luenta politi%a a statelor se re#le%ta *sau nu+
in a%ti!itatea Or'aniatiei Natiunilor Unite.
Statele mai sara%e sustin %a ar'umentul prin%ipal pentru sta$ilirea $u'etului O.N.U.
tre$uie sa il repreinte ne!oile reale la ni!el 'lo$al.
Prin%ipalii %ontri$ua$ili insa sustin %a nu sunt "ispusi sa plateas%a pentru pro'rame pe
%are nu le apro$a. #iin" in 'eneral su#i%ient "e %ir%umspe%ti la sumele "in %e in %e mai
mari pe %are tre$uie sa le plateas%a. Statele Unite in mo" "eose$it. si;au mani#estat in
mo" #erm insatis#a%tia %u pri!ire la politi%a #inan%iara a O.N.U. si la in%eputul anilor
nouae%i %-iar au re#uat sa;si plateas%a %ontri$utia. a!an" in%a o "atorie "e 1.1 miliar"e
"e "olari S.U.A. #ata "e $u'etul O.N.U. la s#arsitul anului 1//A. A%easta poitie a S.U.A.
%ontinua o linie "e %on"uita a"optata in%a "in timpul a"ministratiei Carter. %an" S.U.A.
au parasit Or'aniatia Mon"iala a Mun%ii *"upa in%er%area #ara su%%es "e a in#luenta
politi%a a%esteia+.
In timpul prese"intelui Rea'an S.U.A. s;au retras "in UNESCO. %a raspuns la %eea %e
a"ministratia S.U.A. a %onsi"erat politiarea a%estei or'aniatii si ostilitatea a%esteia #ata
"e !alorile o%%i"entale *in%luan" in spe%ial lipsa "e %omuni%are+. In a%est #el UNESCO a
ramas #ara 64: "in $u'etul sau anual.
C-iar "a%a tarile in %urs "e "e!oltare reuses% sa impuna pro'ramul "e lu%ru al
A"unarii Generale. multe "in ele nu reuses%. %a si Statele Unite ale Ameri%ii "e e&emplu.
sa;si plateas%a %ontri$utia anuala si ni%i sa o$tina spri7in politi% "in partea unor
%ontri$ua$ili %u in#luenta. In realitate in anii nouae%i. apro&imati! /0: "intre tarile in
%urs "e "e!oltare a!eau "atorii #ata "e $u'etul O.N.U..
In%asarea %ontri$utiei statelor la $u'etul O.N.U. a "e!enit o pro$lema %roni%a.
e&emplul %el mai %on%lu"ent repreentan"u;l S.U.A. %are intre 1//1 si 1//A au a!ut in
permanenta restante %are in me"ie s;au ri"i%at la 6 miliar"e "e "olari S.U.A.. S.U.A.
a%ua O.N.U. "e e&a%er$area $iro%ratiei si "e lipsa "e e#i%ienta in %-eltuirea #on"urilor.
S.U.A. %auta %a in mo" unilateral sa;si re"u%a %ontri$utia la $u'etul O.N.U. "e la 64:
la 60: iar %ontri$utia la $u'etul operatiilor "e pa%e "e la 11: la 64:. Con%omitent
S.U.A. au soli%itat imperati!. %a o %on"itie a %ontinuarii sustinerii #inan%iare a
or'aniatiei. o re#orma masi!a in or'aniarea. in%a"rarea %u personal si politi%a
#inan%iara a O.N.U.. De %uran" %-iar. S.U.A. au anuntat %a ar putea #i "e a%or" %u lar'irea
Consiliului "e Se%uritate "e la 14 la 61 "e mem$ri. rolul prin%ipalilor %ontri$ua$ili printre
%are Iaponia si Germania tre$uin". in a%easta !iiune. sa "e!ina mai !ii$il.
In raspuns la %ria %reata si presiunea e&er%itata asupra O.N.U.. Se%retarul 'eneral Do#i
Annan a initiat si anuntat "emararea unei 8re!olutii ta%ute9 a!an" "rept o$ie%ti!e
%onsoli"area stru%turilor. re"u%eri "e personal pentru pro'ramele "epinan" "ire%t "e
institutia Se%retarului 'eneral. era"i%area %oruptiei si a risipei "e #on"uri si %resterea
referat.clopotel.ro
e#i%ientei mana'eriale. A%est pro'ram initiat "e Do#i Annan a in%lus o re"u%ere a
%-eltuielilor pentru $u'etul anilor 1//A;1/// "e 161 milioane "olari. urmata "e o
in'-etare a a%estora pe timp "e 5 ani. Re"u%erea personalului O.N.U. este "e asemenea
un pro%es "e7a in %urs "e "es#asurare. prima re"u%ere "e "oua mii "e posturi a!an" lo% in
anul 1//3 *"e la 16 mii la 10 mii+. o noua re"u%ere "e in%a "oua mii "e posturi *"e la 10
mii la A mii+ in%epan" in 1//2 si urman" sa se in%-eie la s#arsitul anului 6000.
In a#ara "e a%este masuri "e7a implementate. se%retarul 'eneral Do#i Annan a initiat un
pro'ram) 8Reinnoirea Natiunilor Unite. un pro'ram "e re#orma9 pe $aa %aruia a soli%itat
A"unarii Generale sta$ilirea unei %omisii %are sa re!iuias%a man"atele a'entiilor
spe%ialiate ale O.N.U. %are nu se a#la su$ autoritatea si %ontrolul nemi7lo%it al
se%retarului 'eneral. De asemenea se%retarul 'eneral a propus %a A"unarea Generala sa ia
in "is%utie si sa sta$ileas%a prioritatile or'aniatiei pentru se%olul ==I. In %a"rul
pro'ramului "e re#orma initiat %-eltuielile a#erente #un%tionarii se%retariatului O.N.U. au
#ost re"use %u o treime. "e la 1A: la 64: "in $u'etul normal al or'aniatiei. "i#erenta "e
#on"uri #iin" trans#erata unui #on" alo%at "e!oltarii tarilor %elor mai sara%e ale lumii.
@u'etul normal al O.N.U. a #ost re"us la ni!elul "e 6.4 miliar"e "olari pentru anii 1//A si
1/// *"e la 1 miliar"e "olari+. In %a"rul a%estui $u'et a #ost mentinuta %ota S.U.A. "e
64:. a #ost re"usa %ontri$utia Rusiei la 6.A2: si au #ost ma7orate %ontri$utiile Iaponiei la
60.3:. a Germaniei la /.3:. a Italiei la 4.5: si a #ost mentinuta %ontri$utia C-inei la un
ni!el "e su$ 1: "in !eniturile pre!aute in $u'et. Pro'ramul "e re#orma a reusit sa
asi'ure %on!er'enta tuturor pro'ramelor initiate "e O.N.U. in %in%i %ate'orii prin%ipale
*"e!oltare. pro'rame umanitare. pa%e si se%uritate. e%onomi%o;so%iale si a%ti!itatea
se%retariatului+. De asemenea. a #ost in#iintat postul "e lo%tiitor al se%retarului 'eneral *al
%arui prim o%upant este o #emeie. Louise (re%-ette+. Noul $u'et. %a si intre' pro'ramul
"e re#orma au #ost apro$ate prin !ot "e %atre A"unarea Generala in "e%em$rie 1//A si
sunt in plin pro%es "e apli%are. asi'uran" un #un"ament mai sta$il pentru or'aniatie.
%-iar "a%a a%est #un"ament este mai putin e&tins "e%at era inainte "e initierea pro%esului
"e re#orma.
>iitorul Or'aniatiei Natiunilor Unite ramane insa oare%um nesi'ur. Con'resul S.U.A.
%ontinua sa nu "ea %urs %ererilor a"ministratiei prei"entiale a a%estui stat "e a se plati
"atoriile a!ute la $u'etul O.N.U.. respin'an" propunerile #a%ute "e prese"intele Clinton
%u intentia %a o"ata %u plata %ontri$utiei restante. S.U.A. sa nu mai #ie tinta %riti%ilor atat
a aliatilor %at si a %ompetitorilor. Continuarea S.U.A. "e a nu;si a%-ita o$li'atiile
#inan%iare #ata "e O.N.U. su$mineaa %oeiunea "estul "e #ra'ila a %omunitatii
internationale si pune su$ semnul intre$arii sin%eritatea promisiunilor S.U.A. "e a spri7ini
si pe mai "eparte a%ti!itatea O.N.U.. arata unii analisti. Pentru a inrautati lu%rurile. intre
mem$rii A"unarii Generale se mani#esta "i!er'ente ma7ore re#eritoare la mo"ul in %are
este per%eputa re#orma initiata "e Do#i Annan si in 'eneral s%-im$arile %e ar tre$ui sa
ai$a lo% in %a"rul or'aniatiei mon"iale.
Cu toate a%estea. ma7oritatea %elor %e spri7ina i"eea %ontinuarii a%ti!itatii O.N.U.
raman optimisti. luan" in %onsi"erare atat promisiunile "e re#orma #a%ute "e se%retarul
'eneral Do#i Annan %at si e&perienta pre%e"entelor %rie prin %are a tre%ut O.N.U. "e la
in#iintarea sa pana in preent si prin %are a reusit sa trea%a %u su%%es. Contri$utia "eose$it
"e importanta pe %are O.N.U. a a"us;o si %ontinua sa o a"u%a la pa%ea si se%uritatea
mon"iala. la "e!oltarea si pro'resul 'lo$al raman #apte "e ne%ontestat si tot atatea
ar'umente in #a!oarea supra!ietuirii sale. Marea "i#erenta "intre man"atul pe %are statele
referat.clopotel.ro
mem$re l;au in%re"intat Or'aniatiei Natiunilor Unite. man"at am$itios si toto"ata
'eneros si mi7loa%ele pe %are a%eleasi state le alo%a or'aniatiei pentru in"eplinirea
atri$utiilor sale tre$uie sa #ie re"usa prin a%tiunea %on!er'enta a statelor mem$re si a
or'aniatiei insasi. in %a %ontrar #iin" ne%esara 'asirea unei noi solutii. unei noi #ormule
pentru a mentine o so%ietate 'lo$ala sta$ila si e%-ita$ila. Intru%at in%a nu se pre#i'ureaa
alternati!a a%estei noi solutii. statele lumii au o$li'atia morala "e a %ontinua sa
%ola$oree pentru a asi'ura popoarelor si natiunilor lor. %a si umanitatii in intre'ul sau.
un !iitor lipsit "e peri%olul unor noi %on#la'ratii. asa %um initiatorii Or'aniatiei
Natiunilor Unite l;au 'an"it in momentul semnarii Cartei sale.
1. ORGANIZATIA TRATATULUI ATLANTICULUI DE NORD *N.A.T.O.+
Tarile "in Europa O%%i"entala si aliatii a%estora "in Ameri%a "e Nor". respe%ti! S.U.A.
si Cana"a. au #ost %on#runtate in perioa"a 1/54;1/5/ %u ne!oia ur'enta "e restru%turare
e%onomi%a. #iin" in a%elasi timp in'ri7orate "e politi%a si meto"ele e&pansioniste utiliate
"e U.R.S.S.. Dupa %e trupelor statelor o%%i"entale li se re"usese %apa%itatea %om$ati!a. %a
urmare a intele'erilor "intre statele Natiunilor Unite "in timpul si "e la s#arsitul %elui "e;
al "oilea ra$oi mon"ial. 'u!ernele o%%i"entale erau "in %e in %e mai preo%upate "e #aptul
%a Uniunea So!ieti%a intentiona sa;si mentina ne"iminuata %apa$ilitatea #ortelor sale
armate. In a%elasi timp. a!an" in !e"ere i"eolo'ia "e%larata a parti"ului %omunist
so!ieti%. era "in %e in %e mai e!i"ent %a apelurile pentru respe%tarea Cartei O.N.U. si a
intele'erilor internationale. in%-eiate la terminarea ra$oiului. nu puteau 'aranta
su!eranitatea si in"epen"enta tarilor "emo%rati%e. %on#runtate atat %u amenintarea unei
a'resiuni e&terne %at si %u a%eea a su$!ersiunii interne. Inlo%uirea re'imului politi%
"emo%rati% %u re'imul ne"emo%rati%. represiunea opoitiei institutionaliate si a %elei
neinstitutionaliate. !iolarea #la'ranta a "repturilor omului in %ele mai multe "intre tarile
Europei Centrale si "e Est. "ar si in Asia si in alte re'iuni ale 'lo$ului. au %onstituit tot
atatea elemente %e s;au a"au'at temerilor pree&istente.
!.1. Constituirea si istoricul N.".&.O.
O su%%esiune "e e!enimente peri%uloase au a%%elerat luarea unor masuri politi%e si
militare. Printre a%este e!enimente au #ost amenintarile "ire%te la a"resa su!eranitatii
Nor!e'iei. Gre%iei. Tur%iei. lo!itura "e stat pro;%omunista "in 1/5A "in Ce-oslo!a%ia.
$lo%a"a ile'ala a @erlinului. in%eputa in aprilie a%elasi an "e %atre U.R.S.S..
In martie 1/5A. %in%i state "in Europa o%%i"entala) @el'ia. (ranta. Lu&em$ur'. Olan"a
si Marea @ritanie au semnat Tratatul "e la @ru&elles. prin %are au "e%is sa;si %onstituie un
sistem %omun "e aparare si sa;si intareas%a relatiile. ast#el in%at sa poata reista unor
prime7"ii "e natura i"eolo'i%a. politi%a si militara. %are ar #i putut #i operationaliate su$
#orma unor amenintari "ire%te la a"resa se%uritatii lor.
In perioa"a ime"iat urmatoare au urmat ne'o%ieri %u S.U.A. si Cana"a %u s%opul "e a
%rea o alianta uni%a a Atlanti%ului "e Nor". #on"ata pe 'arantii "e se%uritate si
an'a7amente mutuale intre Europa si Ameri%a "e Nor". Alte state europene. Danemar%a.
Islan"a. Italia. Nor!e'ia si Portu'alia au #ost in!itate "e puterile semnatare ale Tratatului
"e la @ru&elles sa parti%ipe la a%est pro%es. Ne'o%ierile s;au #inaliat in aprilie 1/5/. prin
semnarea tratatului "e la Bas-in'ton. %are instituia un re'im "e se%uritate %omun. $aat
referat.clopotel.ro
pe un parteneriat intre %ele 16 tari. Gre%ia si Tur%ia au a"erat la tratat in anul 1/46.
Repu$li%a (e"erala Germania in 1/44. Spania in 1/A6. iar Repu$li%a Ce-a. Polonia si
Un'aria in 1///.
Alianta Atlanti%ului "e Nor" a #ost intemeiata pe $aa unui tratat la %are statele au
a"erat in mo" li$er. "upa "e$atere pu$li%a si rati#i%are "e %atre parlamentele nationale.
Tratatul pre%ieaa "repturile a%estor state. pre%um si o$li'atiile lor internationale.
%on#orm Cartei O.N.U.. Tarile mem$re se an'a7eaa sa imparta atat ris%urile si
responsa$ilitatile. %at si a!anta7ele %e "e%ur' "in se%uritatea %ole%ti!a. si sa nu in%-eie
ni%i o intele'ere internationala %are sa #ie in%ompati$ila %u Tratatul.
Ca"erea i"ului @erlinului. in noiem$rie 1/A/. reuni#i%area Germaniei in o%tom$rie
1//0. "einte'rarea Uniunii So!ieti%e in "e%em$rie 1//1 si s%-im$arile spe%ta%uloase
sur!enite in Europa Centrala si "e Est au mar%at s#arsitul ra$oiului re%e. %e a mo"i#i%at
situatia politi%a "in Europa si a s%-im$at #un"amental imperati!ele "e se%uritate ale
mem$rilor Aliantei. E!enimentele %e au a!ut lo% ulterior au "o!e"it %a peri%olele si
amenintarile la a"resa pa%ii si sta$ilitatii se mentin. In urma -otararilor luate "e %atre se#ii
"e stat si "e 'u!ern ai tarilor aliantei in %a"rul reuniunilor la !ar# "e la Lon"ra *iulie
1//0+. Roma *noiem$rie 1//1+. @ru&elles *ianuarie 1//5+. Ma"ri" *iulie 1//2+ si
Bas-in'ton *aprilie 1///+. Alianta Atlanti%ului "e Nor" si;a a"aptat strate'ia sa 'lo$ala.
in raport %u s%-im$arile pro"use in %onte&tul strate'i% si politi%. In urma "e%iiilor luate
la Ma"ri" trei state %entral europene. Polonia. Ce-ia si Un'aria au #ost in!itate o#i%ial sa
se alature aliantei. #apt #inaliat prin "e%iiile luate la Summit;ul "e la Bas-in'ton %are.
nu numai %a a mar%at ani!ersarea a %in%ie%i "e ani "e la %rearea Aliantei Nor";Atlanti%e.
"ar pentru prima "ata in istoria a%esteia a a"mis in%lu"erea "e noi mem$ri "in ran"ul
statelor %e in urma %u nu mai mult "e e%e ani erau %onsi"erate a"!ersare ale a%esteia.
Con%eptul strate'i% a"optat la Roma a propus o !iiune lar'a asupra se%uritatii. $aata
pe "ialo' si %ooperare si pe mentinerea unui potential "e aparare %ole%ti!a. Con%eptul a
inte'rat intr;un ansam$lu %oerent. aspe%tele politi%e si militare ale "o%trinei N.A.T.O. in
materie "e se%uritate. %ooperarea %u statele "in Europa Centrala si "e Est. "e!enite noi
parteneri. "e!enin" un pun%t "e re#erinta in strate'ia Aliantei. A%est %on%ept a a"us %a
elemente noi o mai mi%a "epen"enta #ata "e armele nu%leare si e#e%tuarea unor s%-im$ari
esentiale la ni!elul #ortelor armate intrunite ale N.A.T.O.. in%luan" re"u%eri su$stantiale
su$ raport numeri%. al 'ra"ului "e pre'atire pentru lupta si a propus mo"i#i%ari in pri!inta
mo$ilitatii. #le&i$ilitatii si %apa%itatii "e a"aptare a a%estor #orte armate la "i#erite situatii.
pre%um si utiliarea mai lar'a a #ortelor multinationale. Au mai #ost luate masuri si in
%eea %e pri!este #lui"iarea stru%turii militare "e %oman"a a N.A.T.O. si pentru a"aptarea
aran7amentelor si pro%e"urilor aliantei in %e pri!este plani#i%area apararii in #un%tie "e
e!olutia %limatului "e se%uritate in Europa si "e %erintele pro%esului "e 'estionare a
%rielor si "e mentinere a pa%ii. Fe#ii "e state si "e 'u!erne "in tarile mem$re N.A.T.O. au
"at pu$li%itatii la Roma si o "e%laratie importanta. pri!in" pa%ea si %ooperarea. in %are au
pre%iat %onte&tul in %are tre$uia sa se ins%rie noul %on%ept strate'i% al aliantei. In a%easta
De%laratie ei au "e#init misiunile si orientarile !iitoare ale aliantei. pe "e o parte. in raport
%u ansam$lul institutiilor a%ti!e in "omeniul se%uritatii !iitoare a Europei. iar pe "e alta
parte %u "e!oltarea parteneriatului si %ooperarii %u tarile "in Europa Centrala si "e Est.
De asemenea. s;a a#irmat -otararea intaririi rolului Con#erintei pentru Se%uritate si
Cooperare Europeana *ulterior trans#ormata in Or'aniatia pentru Se%uritate si Cooperare
Europeana ? O.S.C.E.+. intarin" %onsensul e&istent intre tarile aliate asupra "e!oltarii
referat.clopotel.ro
I"entitatii europene "e se%uritate si aparare.
O -otarare %ru%iala pentru "e!oltarea in%re"erii si %ooperarii >est;Est a %onstituit;o
%rearea Consiliului "e Cooperare Nor";Atlanti%;N.A.C.C. *trans#ormat in 1//2 in
Consiliul Parteneriatului Euro Atlanti%;E.A.P.C.+. a!an" "rept s%op %onsultarea si
%ooperarea politi%a. militara. e%onomi%a si stiinti#i%a "intre tarile mem$re N.A.T.O. si
noile "emo%ratii emer'ente "in Europa Centrala si "e Est.
Dupa pu$li%area De%laratiei "e la Roma au mai #ost luate si alte masuri %u prile7ul
reuniunilor ministrilor A#a%erilor E&terne si ai Apararii si la Sesiunea permanenta a
Consiliului Atlanti%ului "e Nor". toate %u s%opul "e a %ontinua a"aptarea si trans#ormarea
Aliantei.
Trei sunt "omeniile "e a%ti!itate %arora li s;a a%or"at o atentie "eose$ita) %a"rul politi%
institutional %reat pentru a #a!oria apro#un"area relatiilor intre N.A.T.O. si partenerii "e
%ooperare "in Europa Centrala si "e Est. "e!oltarea %ooperarii in se%torul apararii si in
"omeniul militar si in #ine. rolul N.A.T.O. in 'estionarea %rielor si in mentinerea pa%ii.
E!enimentul %el mai important sur!enit in a%est %onte&t a #ost reuniunea inau'urala a
Consiliului "e Cooperare Nor" Atlanti% *N.A.C.C.+ "in 60 "e%em$rie 1//1. %u
parti%iparea ministrilor A#a%erilor E&terne. sau a repreentantilor tarilor N.A.T.O. si a 3
tari "in Europa Centrala si "e Est. *printre %are si Romania+ pre%um si a 1 tari $alti%e.
Rolul N.A.C.C. a #ost a%ela "e a #a%ilita %ooperarea intre toate tarile. la toate ni!elurile.
pri!in" se%uritatea si %-eltuielile le'ate "e a%est "omeniu. "e a supra!e'-ea pro%esul "e
"e!oltare a unor le'aturi institutionale mai stranse. pre%um si a unor le'aturi neo#i%iale.
Cele 11 state su%%esoare ale Uniunii So!ieti%e. %e au %onstituit Comunitatea Statelor
In"epen"ente *C.S.I.+ s;au alaturat a%estui pro%es in martie 1//6.
Li s;au a"au'at apoi Geor'ia si Al$ania in aprilie si iunie 1//6. ast#el in%at in 1//1.
e&istau 66 "e parteneri "e %ooperare. mem$ri ai N.A.C.C.. Cooperarea in %a"rul a%estui
or'anism a #ost in%eputa pe $aa pro'ramelor "e lu%ru sta$ilite initial pe un an. In%epan"
%u anul 1//4. a%estea au #ost ela$orate pentru "oi ani.
Pro%esul ulterior "e %onsultare si %ooperare "in %a"rul N.A.C.C. s;a %on%entrat asupra
unor su$ie%te #oarte "i!erse "ar. in mo" "eose$it. a a!ut in !e"ere pro$lemele politi%e si
"e se%uritate) mentinerea pa%ii. "e#inirea la ni!el %on%eptual a %ontrolului armamentelor
si a "earmarii. plani#i%area apararii si pro$leme militare. %on%eptele "emo%rati%e asupra
relatiei "intre %i!ili si militari. %on!ersia pro"u%tiei in"ustriei "e aparare in s%opuri %i!ile.
%-eltuielile si $u'etele pentru aparare. %ooperarea stiinti#i%a si pro$lemele "e me"iu
le'ate "e "omeniul apararii. "i#uarea "e in#ormatii "espre N.A.T.O. in tarile partenere.
plani#i%area politi%a si %ontrolul tra#i%ului aerian %i!il si militar.
Pe #un"alul %rielor "in ona #ostei Iu'osla!ii %at si "in alte one. a #ost a%or"ata o
atentie sporita rolului pe %are Alianta Nor" Atlanti%a le;ar putea a!ea in 'estionarea
%rielor si in mentinerea pa%ii. si in spe%ial spri7inului pe %are alianta l;ar putea a%or"a
a%ti!itatilor "e mentinere a pa%ii pe %are O.N.U. le;a "es#asurat si in%a le "es#asoara in
#osta Iu'osla!ie.
In 1//6 si 1//1 initiati!ele Aliantei "in anii pre%e"enti au #ost %onsoli"ate si "e!oltate
"e %atre statele N.A.T.O.. "e multe ori in %ooperare %u mem$rii N.A.C.C. si %u alte state
%u %are s;au sta$ilit relatii "e %ooperare si "ialo'.
O noua reuniune la ni!el inalt a se#ilor "e stat si "e 'u!ern "in tarile mem$re N.A.T.O.
a a!ut lo% la @ru&elles. in ianuarie 1//5. La a%easta reuniune s;a %on#irmat #aptul %a
Alianta Atlanti%ului "e Nor" si;a "o!e"it #orta si %a ea ramane in"ispensa$ila.
referat.clopotel.ro
reinnoin"u;se atasamentul pentru un parteneriat transatlanti% puterni% intre Ameri%a "e
Nor" si o Europa %e;si %onstruieste o politi%a e&terna si "e se%uritate %omuna. pentru a
a!ea o responsa$ilitate sporita in pro$leme "e aparare. A #ost rea#irmata !ala$ilitatea
#un%tiilor prin%ipale ale Aliantei si a #ost e&primat spri7inul "eplin pentru e"i#i%area unei
i"entitati europene "e se%uritate si aparare.
Au mai #ost a"optate si alte "e%iii "e mare importanta. printre %are masuri pri!in"
%ontinua a"aptare a stru%turilor politi%e si militare ale aliantei. "e natura sa re#le%te atat
ansam$lul misiunilor sale. %at si aparitia unei i"entitati europene "e se%uritate si aparare.
%um ar #i %on%eptul "e 8#orte multinationale "e inter!entie %om$inata9. rea#irmarea
#aptului %a alianta ramane "es%-isa pentru %elelalte tari europene. lansarea initiati!ei
Parteneriatului pentru Pa%e *P.#.P.+. a"optarea masurilor pri!in" intensi#i%area e#orturilor
aliantei pentru a impie"i%a proli#erarea armelor "e "istru'ere in masa si a !e%torilor
a%estora. e&aminarea masurilor "estinate sa promo!ee se%uritatea in re'iunea
me"iteraneana.
Se#ii "e stat si "e 'u!ern preenti la @ru&elles au a"optat o "e%laratie %on#orm %areia
Alianta Nor" Atlanti%a era %onsi"erata "es%-isa si altor state europene in masura sa
promo!ee prin%ipiile Tratatului si sa %ontri$uie la Se%uritatea "in ona Atlanti%ului "e
Nor". S;a -otarat initierea unui stu"iu "etaliat asupra oportunitatii si %riteriilor "e
eli'i$ilitate pentru statele %e si;ar mani#esta "orinta "e a a"era la Alianta.
Toto"ata s;a -otarat stu"ierea mo"ului in %are Parteneriatul pentru Pa%e poate %ontri$ui
la pro%esul e&tin"erii N.A.T.O..
Desi aliatii au %aut "e a%or" %a era prematur sa #ie "is%utat %alen"arul e&tin"erii
N.A.T.O. sau sa se "e%i"a %e tari !or #i in!itate sa "e!ina mem$re ale aliantei. ei au
%on!enit asupra #aptului %a e&tin"erea ar tre$ui sa %ontri$uie la intarirea e#i%ientei
aliantei. la sta$ilitatea si la se%uritatea intre'ii re'iuni euro;atlanti%e si la #a!oriarea
o$ie%ti!ului mentinerii unei Europe ne"i!iate.
Operatia "e e&tin"ere ar tre$ui #a%uta intr;un mo" %are sa nu a#e%tee %apa%itatea
N.A.T.O. "e a;si in"eplini #un%tiile esentiale "e aparare %omuna. "e a intreprin"e misiuni
"e mentinere a pa%ii. %at si alte noi misiuni. in a%or" %u prin%ipiile si o$ie%ti!ele
Tratatului "e la Bas-in'ton. Consiliul Atlanti%ului "e Nor" a "e%larat %a toti !iitorii noi
mem$ri ai N.A.T.O. !or #i mem$ri "e "rept ai Aliantei. $u%uran"u;se "e toate "repturile
si asuman"u;si toate o$li'atiile pe %are le impli%a a%est statut. a"au'an" %a atun%i %an"
e&tin"erea N.A.T.O. !a a!ea lo%. -otararea !a #i luata in urma stu"ierii #ie%arui %a in
parte. unele tari putan" #i a%%eptate inaintea altora. Aliatii si;au rea#irmat !ointa "e a
intari stru%turile "e %ooperare %are sa se poata e&tin"e asupra tarilor "e pe intre'
%ontinentul european. notan" #aptul %a lar'irea N.A.T.O. tre$uie inteleasa si in a%est
%onte&t.
Ministrii "e e&terne ai tarilor N.A.T.O. si ai partenerilor "e %ooperare "in Consiliul "e
Cooperare Nor" Atlanti%a reuniti la Sintra. in Portu'alia la 10 mai 1//2 au sta$ilit
trans#ormarea N.A.C.C. in Consiliul Parteneriatului Euro;Atlanti%. %a urmare a su%%esului
a%ti!itatii "es#asurate "e la in#iintare in 1//1 si in s%opul intaririi si lar'irii %ooperarii
politi%e si militare intre statele N.A.T.O. si statele partenere "e %ooperare.
Tot in prima!ara anului 1//2 s;a -otarat optimiarea Parteneriatului pentru Pa%e %u
N.A.T.O.. pentru a %reste rolul operational al parteneriatului. a "a un rol mai important
%onsultarilor politi%e "intre N.A.T.O. si statele partenere si "e a "a posi$ilitatea statelor
partenere "e %ooperare sa parti%ipe intr;o masura mai mare la pro%esul "e luare a
referat.clopotel.ro
"e%iiilor si "e plani#i%are a a%ti!itatilor "in %a"rul Parteneriatului pentru Pa%e.
La 62 mai 1//2 Consiliul Atlanti%ului "e Nor" a apro$at A%tul "e (un"amentare a
Relatiilor Mutuale. Cooperare si Se%uritate "intre N.A.T.O. si (e"eratia Rusa. %e #usese
ne'o%iat in prima parte a anului 1//2 intre primul ministru rus E!'-eni Prima<o! si
se%retarul 'eneral al N.A.T.O. Ia!ier Solana. Semnarea a%estui "o%ument %reeaa %a"rul
ne%esar pentru sta$ilirea unui %onte&t sta$il "e parteneriat intre Alianta Nor" Atlanti%a si
(e"eratia Rusa. urmarin" atin'erea unor interese %omune !ian" %resterea sta$ilitatii
europene si realiarea unei Europe Unite.
Do%umentul se %ompune "in patru se%tiuni. In prima se%tiune se "etaliaa prin%ipiile
pe $aa %arora se #un"amenteaa parteneriatul "intre N.A.T.O. si Rusia. Printre a%estea se
a#la -otararea am$elor parti "e a respe%ta normele "e "rept international. asa %um sunt
re#le%tate in Carta O.N.U. si in "o%umentele O.S.C.E.. Am$ele parti au %aut "e a%or" sa
intareas%a Or'aniatia pentru Se%uritate si Cooperare in Europa in s%opul %rearii unei
one "e se%uritate si sta$ilitate pe %ontinentul nostru. Se%tiunea a "oua se re#era la %rearea
unui nou #orum) Consiliul Permanent Intrunit N.A.T.O. ? Rusia a!an" "rept s%op
%onsultarea si %ooperarea "intre %ele "oua parti. Se%tiunea a treia sta$ileste "omeniile "e
%onsultare si %ooperare. in%luan" pre!enirea si solutionarea %on#li%telor. a%tiunile "e
mentinere a pa%ii. pre!enirea proli#erarii armelor "e "istru'ere in masa. s%-im$ul "e
in#ormatii in pro$leme "e se%uritate si aparare si "e %onstru%tie a #ortelor armate.
re%on!ersia in"ustriei "e aparare spre pro"u%tia %i!ila. prote%tia me"iului in a%ti!itatile
militare. pre'atirea pentru limitarea urmarilor unor "eastre. Ultima se%tiune. a patra este
%onsa%rata unor pro$leme stri%t militare. Statele mem$re N.A.T.O. rea#irma "e%iia lor "e
a nu plani#i%a si "es#asura armament nu%lear pe teritoriile statelor %e !or #i primite in
alianta %a noi mem$ri si "e a nu mo"i#i%a in ni%i un #el politi%a nu%leara a N.A.T.O. sau
"e a opera mo"i#i%ari in sensul intaririi %apa$ilitatii nu%leare a N.A.T.O..
Am$ele parti au %aut "e a%or" %a ni%i semnarea a%estui a%t si ni%i %ontinutul a%estuia
nu a#e%teaa in ni%i un #el %apa%itatea N.A.T.O. si a Rusiei "e a lua "e%iii in mo"
in"epen"ent.
Un "o%ument similar a #ost semnat "e N.A.T.O. %u U%raina ime"iat "upa semnarea
%elui %u Rusia *Carta N.A.T.O.;U%raina+.
Semnarea am$elor tratate a a!ut rolul "e a pre'ati "es#asurarea reuniunii la !ar# "e la
Ma"ri" "in iulie 1//2. urmarin"u;se in spe%ial o$tinerea a%or"ului "e prin%ipiu al Rusiei
*ori %el putin o$tinerea a%esteia "e a se opune #ormal+ #ata "e lar'irea aliantei si o$tinerea
"e 'arantii "in partea U%rainei %a isi !a pastra statutul "e putere neposesoare "e arme
nu%leare. iar pe "e alta parte relatia sta$ilita intre N.A.T.O. si U%raina !a %onsoli"a "e
%uran" %asti'ata in"epen"enta a U%rainei #ata "e Rusia.
Summit;ul "e la Ma"ri" a %onsa%rat prin%ipalele s%-im$ari %e au a!ut lo% in perioa"a
s%ursa "e la in%etarea ra$oiului re%e in Europa) an'a7amentul statelor N.A.T.O. "e a;si
asi'ura se%uritatea si apararea, sta$ilirea Consiliului Parteneriatului Euro;Atlanti%
*E.A.P.C.+ %are reuneste impreuna toate statele mem$re ale O.S.C.E. %apa$ile si "oritoare
"e a a%tiona impreuna in %a"rul unui pro%es "e %ooperare in "omeniul %resterii se%uritatii
%ontinentale, "e!oltarea Parteneriatului pentru Pa%e. %a un pro'ram "e %ooperare
militara. "estinat sa per#e%tionee a$ilitatea aliatilor si partenerilor a%estora "e a a%tiona
impreuna in situatii "e %ria, intro"u%erea unor noi me%anisme pentru realiarea unor
relatii mai stranse si permanente %u Rusia, apli%area unei Carte pentru un parteneriat
"istin%t %u U%raina, primirea "e noi mem$ri si lar'irea aliantei, optimiarea stru%turii "e
referat.clopotel.ro
%oman"a a aliantei ast#el in%at a%easta sa poata per#orma toate atri$utele mana'ementului
%rielor si %on"u%erea a%tiunilor "e pa%e in%lusi! %u parti%iparea tarilor partenere,
"e!oltarea unei I"entitati "e Se%uritate Europeana in %a"rul N.A.T.O. si asi'urarea
%apa$ilitatii Uniunii Europei O%%i"entale *U.E.O.+ "e a %on"u%e operatii militare
utilian". pe $aa "e imprumut. in#rastru%tura. mi7loa%ele si %apa%itatile militare ale
N.A.T.O., sta$ilirea unui "ialo' %u tarile "in $ainul me"iteranean. "estinat sa %ontri$uie
la %resterea se%uritatii si sta$ilitatii in a%easta ona si sa promo!ee intele'erea intre
statele "in re'iune.
In ilele "e 61 si 65 aprilie 1/// la Bas-in'ton a a!ut lo% o noua reuniune la !ar# a
se#ilor "e stat si "e 'u!erne ai tarilor N.A.T.O.. Semni#i%atia a%estei reuniuni este %u totul
"eose$ita. ea mar%an" ani!ersarea *la 5 aprilie+ a %in%ie%i "e ani "e la %onstituirea
N.A.T.O..
Toto"ata a #ost apro$at noul %on%ept strate'i% al aliantei. iar trei state #oste mem$re ale
Tratatului "e la >arso!ia. Ce-ia. Polonia si Un'aria au #ost a"mise o#i%ial %a mem$re ale
Aliantei.
Con#orm apre%ierilor parti%ipantilor la summit. N.A.T.O. a reusit sa asi'ure li$ertatea
mem$rilor sai si sa pre!ina ra$oiul in Europa timp "e 50 "e ani "e ra$oi re%e.
Com$inan" apararea prin mi7loa%e militare %u "ialo'ul. Alianta a 7u%at un rol
in"ispensa$il in e#ortul "e a pune %apat in mo" pasni% %on#runtarii Est;>est. S%-im$arile
spe%ta%uloase a"use "e s#arsitul ra$oiului re%e in peisa7ul euroatlanti% s;au re#le%tat in
%on%eptul strate'i% a"optat "e Alianta in 1//1.
De atun%i s;au pro"us insa unele mo"i#i%ari pro#un"e ale situatiei politi%e si "e
se%uritate. Peri%olelor ra$oiului re%e i;au urmat perspe%ti!e mai promitatoare. "ar nu
lipsite "e pro!o%ari. oportunitati si ris%uri noi. O noua Europa $ene#i%iin" "e o inte'rare
politi%a se naste %on%omitent %u o noua stru%tura "e se%uritate euroatlanti%a. in %are
N.A.T.O. 7oa%a rolul %entral. Alianta se a#la in %entrul e#orturilor intreprinse pentru a
sta$ili noi #orme "e %ooperare si "e intele'ere re%ipro%a in re'iunea euroatlanti%a si s;a
an'a7at in "es#asurarea unor noi a%ti!itati. #a!orian" instaurarea unei sta$ilitati mai mari.
Rolul Aliantei in a%este e!olutii poiti!e s;a spri7init pe a"aptarea totala a a%ti!itatii
sale la pro$lemati%a se%uritatii stru%turilor si pro%e"urilor sale. In ultimii e%e ani s;a
%onstatat totusi aparitia "e noi ris%uri %omple&e pentru pa%ea si se%uritatea euroatlanti%a.
ris%uri le'ate "e noile politi%i "e oprimare. "e %on#li%tele etni%e. "e marasmul e%onomi%.
"e pra$usirea or"inii politi%e si "e proli#erarea armelor "e "istru'ere in masa.
Alianta 7oa%a un rol in"ispensa$il in %onsoli"area si pastrarea s%-im$arilor poiti!e
aparute re%ent. si in %on#runtarea %u pro!o%arile la a"resa se%uritatii a%tuale si !iitoare.
Alianta tre$uie sa apere interesele %omune "e se%uritate intr;un %a"ru %are %ontinua sa
e!oluee. a"esea intr;un mo" impre!ii$il. N.A.T.O. tre$uie sa pastree apararea
%ole%ti!a si sa intareas%a le'atura transatlanti%a. sa asi'ure un e%-ili$ru %are sa permita
aliatilor europeni sa;si asume o mai mare responsa$ilitate. Alianta tre$uie sa;si intareas%a
relatiile %u partenerii si sa se pre'ateas%a pentru atra'erea "e noi mem$ri. N.A.T.O.
tre$uie inainte "e toate sa mentina !ointa politi%a si mi7loa%ele militare %erute "e
ansam$lul "i#eritelor sale misiuni.
!.2. Conceptul strategic al "liantei aprobat de sefii de state si de guverne participanti la
reuniunea Consiliului "tlanticului de Nord* tinuta la +asington la 2! si 2) aprilie 1,,,
referat.clopotel.ro
Obiectivul esential si permanent al "liantei* asa %um a #ost enuntat in Tratatul "e la
Bas-in'ton. %onsta in apararea li$ertatii si se%uritatii tuturor mem$rilor sai prin mi7loa%e
politi%e si militare.
A!an" la $aa !alori %omune. %um ar #i "emo%ratia. "repturile omului si respe%tarea
le'ilor. Alianta s;a an'a7at in%a "e la %rearea sa sa asi'ure o or"ine pasni%a. 7usta si
"ura$ila in Europa. Realiarea a%estui plan poate #i %ompromisa "e %atre %rie si %on#li%te
%are a#e%teaa se%uritatea re'iunii euroatlanti%e. De a%eea. Alianta !e'-eaa atat la
apararea mem$rilor sai %at si la asi'urarea pa%ii si sta$ilitatii in a%easta re'iune. Alianta
sta$ileste o le'atura permanenta intre se%uritatea Ameri%ii "e Nor" si se%uritatea Europei.
-rincipiul fundamental %are %alaueste Alianta este a%ela al an'a7amentului %omun si
al %ooperarii mutuale intre statele su!erane. in situatia "e in"i!ii$ilitate a se%uritatii
tuturor mem$rilor sai.
Soli"aritatea si %oeiunea in %a"rul Aliantei se e&er%ita in "omeniul politi% si militar.
'arantan"u;se %a ni%i o tara aliata nu este %onstransa sa %ontee in mo" uni% pe propriile
sale e#orturi pentru a raspun"e marilor pro!o%ari "e se%uritate.
Pentru a realia o$ie%ti!ul esential al tarilor semnatare a Tratatului "e la Bas-in'ton si
a Cartei O.N.U.. N.A.T.O. in"eplineste urmatoarele misiuni #un"amentale "e se%uritate.
SECURITATEA?#urnieaa una "intre $aele in"ispensa$ile unui %a"ru "e sta$ilitate
re'ionala euroatlanti%a. #on"at pe "e!oltarea "e institutii "emo%rati%e si pe an'a7amentul
"e a re'lementa neintele'erile in mo" pasni% si in %are ni%i o tara sa nu #ie in masura sa
re%ur'a la intimi"are sau la %onstran'ere impotri!a unei alte tari. prin amenintarea %u
#orta sau prin #olosirea ei,
CONSULTAREA?%on#orm "ispoitiilor art. 5 "in Tratatul "e la Bas-in'ton *Carta
N.A.T.O.+ se %onstituie un %a"ru transatlanti% esential in %are aliatii se pot %onsulta
asupra ori%arei pro$leme %are a#e%teaa interesele lor !itale. in spe%ial asupra
e!enimentelor %are repreinta un ris% pentru se%uritatea lor. Aliatii au "reptul sa
pro%e"ee la o %oor"onare %orespunatoare a e#orturilor lor in "omeniile "e interes
%omun,
DESCURAIAREA si APARAREA?N.A.T.O. e&er%ita misiunea "e "es%ura7are si "e
aparare impotri!a ori%arei amenintari %u a'resiunea %are !ieaa ori%e tara mem$ra.
%on#orm "ispoitiunilor art. 4 si 3 "in Tratatul "e la Bas-in'ton si in s%opul "e a intari
se%uritatea si sta$ilitatea re'iunii euroatlanti%e.
GESTIONAREA CRIZELOR?Alianta !a #i pre'atita permanent pentru a 'estiona
%riele. "e la %a la %a si in %onsens. %on#orm art. 2 "in Tratatul "e la Bas-in'ton. !a
%ontri$ui la pre!enirea e#i%ienta a %on#li%telor si se !a an'a7a a%ti! in 'estionarea %rielor.
in%lusi! in e&e%utarea unor operatii militare "e raspuns la a%estea,
PARTENERIATUL?Alianta !a promo!a ample relatii "e parteneriat. "e %ooperare si
"ialo' %u alte tari "in re'iunea euroatlanti%a. in !e"erea %resterii transparentei. in%re"erii
re%ipro%e si %apa%itatii "e a%tiune %omuna %u Alianta.
Se#ii "e state si "e 'u!erne parti%ipanti la summit au analiat si pro!o%arile si ris%urile
la a"resa se%uritatii euroatlanti%e.
In po#i"a e!olutiei poiti!e a %a"rului strate'i% si a #aptului %a o a'resiune
%on!entionala "e mare amploare in"reptata impotri!a N.A.T.O. este #oarte putin
pro$a$ila. se mentine posi$ilitatea aparitiei unei ast#el "e amenintari pe termen lun'
referat.clopotel.ro
Prin%ipalele ris%uri si amenintari %e se mani#esta in preent se apre%iaa a #i
urmatoarele)
posi$ilitatea aparitiei unor %rie re'ionale la peri#eria Aliantei. sus%epti$ile
"e a e!olua rapi",
%on#runtarea unor tari "in re'iunea euroatlanti%a si "in onele
in%on7uratoare %u 'ra!e "i#i%ultati e%onomi%e. so%iale si politi%e,
%rearea insta$ilitatii lo%ale si re'ionale. %a urmare a unor ri!alitati etni%e si
reli'ioase. liti'ii teritoriale. !iolari ale "repturilor omului si "emem$rarea
statelor. Toate a%estea pot e!olua spre %rie punan" in peri%ol sta$ilitatea
re'ionala si %are pot 'enera %on#li%te armate %e se pot e&tin"e in statele
!e%ine in%lusi! in tari mem$re ale N.A.T.O.,
e&istenta unor puterni%e #orte nu%leare in e&teriorul Aliantei,
proli#erarea armelor N.@.C. *nu%leare. $a%teriolo'i%e si %-imi%e+ si a
!e%torilor "e utiliare a a%estora "e %atre state a#late la peri#eria onei
N.A.T.O. %at si in alte re'iuni. In plus. elemente materiale si te-nolo'i%e
%are pot ser!i la #a$ri%area a%estor arme "e "istru'ere in masa "e!in tot
mai raspan"ite. in timp %e "epistarea si pre!enirea %omertului ili%it %u
asemenea materiale si te-nolo'ii raman "i#i%ile. Unele tari. altele "e%at
%ele %are au "emonstrat %a "etin potential nu%lear. ar putea pro#ita
pro"u%an" si #olosin" asemenea arme,
raspan"irea la s%ara mon"iala a te-nolo'iilor "e !ar# %e pot ser!i la
pro"u%erea unor noi sisteme "e armament. aeriene. terestre si na!ale.
o#ensi!e si "e#ensi!e #oarte per#ormante,
posi$ilitatea unor state "ar si a unor a"!ersari. altii "e%at statele. sa
e&e%ute operatii "e pertur$are a sistemelor in#ormationale ale Aliantei.
e&ploatan" "epen"enta N.A.T.O. #ata "e asemenea sisteme,
a%te teroriste. "e sa$ota7. proli#erarea %rimei or'aniate. $lo%a7e ale
apro!iionarilor %u resurse !itale. marile mis%ari ne%ontrolate ale
populatiei *reultate "in %on#li%tele armate+.
"lianta incearca sa apere pacea si sa intareasca securitatea in diferite moduri.
ocrotind legatura transatlantica/ mentinand o capacitate militara-eficienta pentru a
asigura descurajarea si apararea si pentru a indeplini gama completa a misiunilor sale/
dezvoltand identitatea europeana de securitate si aparare in cadrul "liantei/ pastrand
capacitatea globala de a gestiona crizele cu succes/ ramanand descisa unor noi
adeziuni/ continuand parteneriatul* cooperarea si dialogul cu alte tari in cadrul
abordarii in comun a securitatii euroatlantice* in special in ceea ce priveste controlul
armamentului si dezarmarea.
LEGATURA TRANSATLANTICA. N.A.T.O. este le'at "e un parteneriat puterni% si
"inami% intre Europa si Ameri%a "e Nor". !enin" in spri7inul !alorilor si intereselor pe
%are le impartases%.
MENTINEREA CAPACITATILOR MILITARE ALE ALIANTEI ramane esentiala
pentru realiarea o$ie%ti!elor in planul se%uritatii. pentru %a N.A.T.O. sa poata pre!eni
ori%e tentati!a "e %onstran'ere sau "e intimi"are si sa 'arantee %a o a'resiune militara
impotri!a sa nu poate #i per%eputa %a a!an" sanse "e su%%es. Capa%itatea militara a
referat.clopotel.ro
Aliantei este "e asemenea #un"amentala pentru pre!enirea %on#li%telor si 'estionarea
%rielor prin operatii "e raspuns la %riele %e nu se in%a"reaa in pre!e"erile art. 4 "in
Tratatul "e la Bas-in'ton.
IDENTITATEA EUROPEANA DE SECURITATE SI APARARE. N.A.T.O. !a
spri7ini aliatii europeni sa a%tionee ei insisi potri!it ne!oilor. s%op in %are Alianta este
pre'atita sa puna la "ispoitie mi7loa%ele si %apa%itatile sale. pe $aa "e %onsens. pentru
operatii in %are ea nu ar #i an'a7ata militar. si %are se !or a#la su$ %ontrolul politi% si
militar al Uniunii Europei O%%i"entale.
PRE>ENIREA CON(LICTELOR SI GESTIONAREA CRIZELOR. N.A.T.O. se !a
stra"ui sa pre!ina %on#li%tele. sau "a%a are lo% o %ria. sa %ontri$uie la 'estionarea
e#i%a%e. %on#orm "reptului international. %eea %e in%lu"e posi$ilitatea "e a %on"u%e
operatii "e raspuns la %rie %are nu sunt pre!aute in art. 4 al Tratatului "e la Bas-in'ton.
La asemenea a%tiuni !or parti%ipa si partenerii aliantei. N.A.T.O. !a spri7ini. "e la %a la
%a si potri!it propriilor sale pro%e"uri operatiile "e mentinere a pa%ii si alte operatii "use
su$ autoritatea Consiliului "e Se%uritate al O.N.U. sau a#late in responsa$ilitatea
O.S.C.E.. in%lusi! punan" la "ispoitie resursele "e %are "ispune Alianta.
PARTENERIAT. COOPERARE SI DIALOG. Consiliul Parteneriatului Euroatlanti%
*E.A.P.C.+ !a ramane %a"rul 'eneral "e %onsultare in toate aspe%tele "e %ooperare %u
partenerii N.A.T.O.. el o#erin" o "imensiune politi%a lar'ita pentru %onsultari si
%ooperare.Parteneriatul pentru Pa%e este prin%ipalul me%anism %are permite sta$ilirea "e
le'aturi pra%ti%e in materie "e se%uritate intre alianta si partenerii sai si intarirea
interopera$ilitatii intre parteneri si N.A.T.O.. Alianta este -otarata sa "ea partenerilor un
rol mai mare in luarea "e%iiilor si in plani#i%area "e a%ti!itati in %a"rul P.#.P. si sa #a%a
a%est parteneriat mai operational. In %a"rul relatiilor "e parteneriat. %ooperare si "ialo'.
N.A.T.O. !a "e!olta relatiile %u Rusia si U%raina. %a urmare a rolului 7u%at "e a%estea in
%a"rul se%uritatii euroatlanti%e.
E=TINDEREA. Alianta ramane "es%-isa a"eiunii "e noi mem$ri. %on#orm art. 10 "in
Tratatul "e la Bas-in'ton. Ea %onsi"era %a in anii urmatori sa lansee noi in!itatii tarilor
"orni%e si %apa$ile sa;si asume responsa$ilitatile si o$li'atiile le'ate "e statutul "e
mem$ru. In a%est s%op N.A.T.O. a pus la pun%t un pro'ram "e a%ti!itati "estinat sa a7ute
tarile %are aspira sa "e!ina mem$re. spre a se pre'ati in !e"erea a"miterii %a mem$re ale
Aliantei.
CONTROLUL ARMAMENTULUI. DEZARMAREA SI NEPROLI(ERAREA.
Aliatii a%or"a o importanta "eose$ita rolului spe%i#i% pe %are il 7oa%a pentru a #a!oria un
lar' pro%es international "e %ontrol asupra armamentului si "e "earmare. mai usor "e
!eri#i%at.
Alianta isi !a a%%entua e#orturile intreprinse pe plan politi% in !e"erea re"u%erii
ris%urilor %e "e%ur' "in proli#erarea armelor "e "istru'ere in masa si a !e%torilor a%estora.
S%opul prin%ipal al Aliantei si al mem$rilor sai in "omeniul neproli#erarii %onsta in a
pre!eni proli#erarea sau. "a%a a%est lu%ru are lo%. in a in!ersa %ursul prin mi7loa%e
"iplomati%e. Alianta a%or"a o mare importanta !ali"itatii si "eplinei apli%ari a
"ispoitiilor Tratatului C.(.E. %a element esential pentru a asi'ura sta$ilitatea re'iunii
euroatlanti%e.
Tot in %a"rul "o%umentului %uprinan" %on%eptul strate'i% al Aliantei au #ost a$or"ate
si principiile strategiei acesteia. A%este prin%ipii sunt urmatoarele)
referat.clopotel.ro
mentinerea %apa%itatilor militare ne%esare pentru a putea in"eplini 'ama
%ompleta "e misiuni a N.A.T.O.. >or #i asi'urate e#i%a%itatea militara si
li$ertatea "e a%tiune a Aliantei spre a se asi'ura se%uritatea in"i!ii$ila a
tuturor aliatilor. %a%i un ata% impotri!a unuia este un ata% impotri!a
tuturor. (ortele militare intrunite ale N.A.T.O. tre$uie sa #ie %apa$ile sa
"es%ura7ee ori%e a'resiune. sa asi'ure apararea %ole%ti!a. oprin" ori%e
a'resor %at mai "eparte posi$il si in a%elasi timp sa #ie pre'atite sa
%ontri$uie la pre!enirea %on#li%telor si la "u%erea "e operatii "e raspuns la
%riele nepre!aute "e arti%olul 4 "in Tratatul "e la Bas-in'ton,
parta7area e%-ita$ila a rolurilor. ris%urilor. responsa;$ilitatilor si
a!anta7elor le'ate "e apararea %ole%ti!a are in !e"ere preenta in
%ontinuare in Europa a #ortelor %on!entionale si nu%leare ameri%ane. Pe
masura %e pro%esul "e "e!oltare a I"entitatii Europene "e Se%uritate si
Aparare !a pro'resa. aliatii europeni isi !or mari %ontri$utia la apararea
%omuna. "ar si la pa%ea si sta$ilitatea internationala,
e#ortul %ole%ti! se materialieaa in primul ran" in apararea %ole%ti!a. %are
impie"i%a reintoar%erea la politi%ile "e aparare pur nationale. #ara a;i pri!a
insa pe aliati "e su!eranitate nationala,
#inantarea multinationala !a %ontinua sa 7oa%e un rol important pentru
a%-iitionarea si intretinerea mi7loa%elor si a %apa%itatilor militare
ne%esare,
se !a mentine. in %ontinuare. o %om$inatie a"e%!ata "e #orte nu%leare si
#orte %on!entionale "islo%ate in Europa. "eoare%e #ortele %on!entionale
sin'ure nu pot asi'ura o "es%ura7are %re"i$ila.
0isiunile fortelor militare ale Aliantei au #ost sta$ilite %a #iin" urmatoarele)
rolul prin%ipal al #ortelor militare este apararea pa%ii si 'arantarea
inte'ritatii teritoriale. a in"epen"entei politi%e si se%uritatii statelor
mem$re. Ele tre$uie sa #ie %apa$ile sa asi'ure o "es%ura7are si o aparare
e#i%a%e. sa mentina sau sa resta$ileas%a inte'ritatea teritoriala a tarilor
aliate si in %a "e %on#li%t sa puna %apat rapi" ra$oiului. "eterminan"
a'resorul sa;si re%onsi"ere -otararea. sa in%etee ata%ul si sa se retra'a,
un o$ie%ti! important al #ortelor aliate %onsta in inlaturarea sau
%ontra%ararea ris%urilor. #a%an" #ata rapi" %rielor potentiale. Ele !or putea
#i %-emate sa %ontri$uie la apararea pa%ii si se%uritatii internationale prin
operatii "e spri7inire a altor or'anisme internationale,
#ortele militare !or #i $ine antrenate si e%-ipate. $ene#i%iin" "e stru%turi "e
spri7in a"e%!ate spre a %ontri$ui e#i%a%e si e#i%ient la 'estionarea %rielor
prin operatii militare,
#ortele militare !or %ontri$ui la promo!area sta$ilitatii in re'iune prin
parti%ipare la %onta%te intre militari. alte a%tiuni "e %ooperare si instruire in
%a"rul Parteneriatului pentru Pa%e in "omeniile) antrenament si e&er%itii.
interopera$ilitate. relatii %i!ili;militari. ela$orarea "e %on%eptii si "o%trine.
planuri "e aparare. 'estionarea %rielor. pro$leme re#eritoare la
proli#erarea armamentelor. in spe%ial a %elui nu%lear. %ooperarea in
referat.clopotel.ro
materie "e armament si parti%iparea la plani#i%area operationala si la
operatii si a%tiuni militare.
Tot %a o %omponenta a noului %on%ept strate'i% al Aliantei sunt orientarile
pentru realizarea dispozitivului fortelor militare. Alianta !a %ontinua sa;si
a"aptee #ortele ast#el in%at sa poata raspun"e %u e#i%a%itate %erintelor
'amei %omplete "e misiuni ne%esare.
Marimea. ni!elul "e pre'atire. "isponi$ilitatea si "islo%area #ortelor militare ale
Aliantei !or #i a"e%!ate apararii %ole%ti!e si %on"u%erii operatiilor "e raspuns la %rie.
uneori intr;un timp #oarte s%urt. "eparte "e $aele lor nationale. in%lusi! la mare "istanta
"e teritoriul aliatilor. Cara%teristi%ile #ortelor N.A.T.O. !or tine %ont in e'ala masura "e
pre!e"erile a%or"urilor "e %ontrol al armamentului in !i'oare.
Luan" in %onsi"erare %ele "e mai sus. "ispoiti!ul #ortelor aliate !a a!ea in !e"ere
urmatoarele)
ni!elul 'lo$al al #ortelor aliatilor !a #i mentinut la %otele ma&ime
%ompati$ile %u ne!oile apararii %ole%ti!e si %u alte misiuni ale Aliantei,
a%este #orte !or #i mentinute la un ni!el "e pre'atire %orespunator si
'ra"ual,
repartiarea 'eo'ra#i%a a #ortelor in timp "e pa%e !a asi'ura o preenta
militara su#i%ienta pe intre' teritoriul Aliantei. in%lusi! stationarea si
"islo%area #ortelor in a#ara teritoriului national si al apelor nationale si
"islo%area #ortelor inaintate. un"e si %an" !a #i ne%esar. Tre$uie sa se tina
seama "e #a%torii "e insta$ilitate "e la peri#eria Aliantei. %e pot sa
"e'eneree in %rie sau %on#li%te %are %er un raspuns militar al Aliantei. %u
termene "e alarmare potential s%urte,
stru%tura "e %oman"a a N.A.T.O. !a #i in masura sa asi'ure %on"u%erea si
%ontrolul 'amei %omplete "e misiuni militare ale Aliantei. in%lusi! prin
utiliarea unor pun%te "e %oman"a multinationale si interarme mo$ile.
in"eose$i pun%tele "e %oman"a ale Gruparilor multinationale
inter%ate'orii "e #orte. pentru %oman"a si %ontrolul a%estora,
Alianta !a tre$ui %a. atat pe termen s%urt. %at si pe termen lun' si pentru intrea'a 'ama
"e misiuni. sa pose"e %apa%itati operationale esentiale. pre%um si potential e#i%ient "e
parti%ipare. %apa%itate "e "islo%are si mo$ilitate. %apa%itate "e supra!ietuire a #ortelor si a
in#rastru%turii. %apa%itate "e spri7in*in%lusi! lo'isti%+ si "e rotatie a #ortelor *a %elor %e
e&e%uta a%tiuni "e raspuns la %rie+. Pentru a #i "e!oltate a%este %apa%itati. in !e"erea
operatiilor multinationale este important sa #ie asi'urata interopera$ilitatea. in%lusi! pe
plan uman. sa #ie utiliata o te-nolo'ie a!ansata. sa #ie mentinuta superioritatea in plan
in#ormational si sa se "ispuna "e un potential uman %ali#i%at poli!alent la un inalt ni!el.
E&istenta unor %apa%itati su#i%iente in "omeniul %on"u%erii. %ontrolului si %omuni%atiilor.
pre%um si al in#ormatiilor si supra!e'-erii !a %ontri$ui la e#i%ienta #ortelor, in ori%e
moment. un pro%ent limitat "ar semni#i%ati! "in pun%t "e !e"ere militar. al #ortelor
terestre. aeriene si na!ale !a #i %apa$il sa rea%tionee %u rapi"itatea ne%esara la o 'ama
lar'a "e situatii. in%lusi! la un ata% prin surprin"ere impotri!a ori%arui aliat.
>or #i "isponi$ile mai multe elemente "e #orta. la un ni!el %orespunator "e pre'atire.
in masura sa "u%a a%tiuni militare "e amploare in interiorul %at si in e&teriorul teritoriului
referat.clopotel.ro
Aliantei.
Alianta !a #i %apa$ila sa "ispuna "e #ortele prin%ipale. atat pentru a raspun"e la
s%-im$arile #un"amentale %e au lo% in me"iul "e se%uritate %at si pentru a #a%e #ata unor
ne!oi limitate.
A%este #orte !or putea #i intarite prin mo$iliarea unor #orte suplimentare si prin
re%onstruirea #ortelor e&istente. Capa%itatile "e intarire si "e reapro!iionare a #ortelor
atat in Europa. %at si in Ameri%a "e Nor" !or ramane "e o importanta primor"iala pentru
sta$ilitatea "ispoiti!ului strate'i% si operational. reultan" "in a%easta ne%esitatea unei
mari %apa%itati "e "islo%are. "e mo$ilitate si "e #le&i$ilitate.
Sunt ne%esare stru%turi si pro%e"uri %orespunatoare. %are sa permita sporirea.
"islo%area si re"islo%area rapi"a si sele%ti!a a #ortelor pentru a asi'ura o riposta a"e%!ata.
supla si oportuna si pentru a re"u%e si "eamorsa tensiuni 'eneratoare "e %rie.
Dispoiti!ul "e aparare al Aliantei tre$uie sa #ie %apa$il sa #a%a #ata %orespunator si
e#i%ient ris%urilor si amenintarilor le'ate "e proli#erarea armelor "e "istru'ere in masa si
!e%torilor a%estora. ris%urilor si amenintarilor la a"resa populatiei. teritoriului si #ortelor
Aliantei. Este ne%esara o %om$inatie e%-ili$rata "e #orte. "e %apa%itati "e riposta si "e
spri7in.
(ortele si in#rastru%tura Aliantei tre$uie sa #ie prote7ate impotri!a ata%urilor teroriste.
In a#ara a%estor orientari generale* %on%eptul strate'i% al Aliantei Atlanti%ului "e Nor"
relie#eaa %ara%teristi%i spe%i#i%e #ortelor %on!entionale si %elor nu%leare.
Cara%teristi%ile #ortelor %on!entionale sunt apre%iate a #i urmatoarele)
realiarea unui e%-ili$ru optim intre #ortele %u un ni!el "e pre'atire
ri"i%at. %are pot initia ime"iat operatii "e aparare %ole%ti!a si operatii "e
raspuns la %riele nepre!aute "e art. 4 "in Tratatul "e la Bas-in'ton.
#ortele %u un ni!el "e pre'atire mai putin ri"i%at %are !or %onstitui #ortele
prin%ipale ne%esare apararii %ole%ti!e si e&e%utarii inlo%uirii perio"i%e a
#ortelor "estinate 'estionarii %rielor. altele "e%at %ele a#late su$ in%i"enta
art. 4 si %apa%itatea "e a %onstitui si %ompleta #ortele in %a"rul termenului
ma&im ne%esar operationaliarii s%enariului %elui mai ne#a!ora$il si
anume operatii "e aparare %ole%ti!a "e mare an!er'ura. O parte
su$stantiala a #ortelor Aliantei !a #i %apa$ila sa in"eplineas%a mai multe
"in a%este roluri,
#ortele aliate !or #i stru%turate intr;un asemenea #el in%at sa se tina %ont "e
natura multinationala si interarme. respe%ti! inter%ate'orii "e #orte ale
misiunilor Aliantei. Misiunile esentiale !or %onsta in"eose$i in a %ontrola.
a prote7a si apara teritoriile statelor mem$re. pre%um si in asi'urarea
#olosirii nein'ra"ite a liniilor "e %omuni%atii maritime. aeriene si terestre.
asi'urarea %ontrolului spatiului maritim. prote7area "islo%arii "e mi7loa%e
"e "es%ura7are am$ar%ate *na!ale si aeriene+ ale Aliantei. "es#asurarea
operatiilor aeriene multinationale. asi'urarea se%uritatii spatiului aerian.
supra!e'-erea. in#ormarea. re%unoasterea si e&e%utarea operatiilor "e
ra$oi ele%troni%. transportul strate'i%. %at si punerea in #un%tiune a
%entrelor "e %oman"a si "e %ontrol e#i%a%e si #le&i$ile. in%lusi! a
%artierelor 'enerale inter%ate'orii "e #orte multinationale "islo%a$ile,
mi7loa%ele "e aparare ale Aliantei impotri!a ris%urilor si amenintarilor
potentiale "e proli#erare a armelor N.@.C. si a !e%torilor lor tre$uie
referat.clopotel.ro
optimiate permanent. in%lusi! prin luarea in %onsi"erare a masurilor "e
aparare antira%-eta,
#ortele Aliantei pot #i impli%ate in a%tiuni militare "in%olo "e #rontierele
N.A.T.O.. iar pentru a%easta ele tre$uie sa "ispuna "e mi7loa%e suple si
mo$ile. %e pot #i "islo%ate rapi". in masura sa spri7ine operatii militare "e
lun'a "urata,
#ortele Aliantei isi !or pastra #le&i$ilitatea si e#i%ienta. in %iu"a mentinerii
amenintarii %a impotri!a lor sa #ie #olosite armele "e "istru'ere in masa.
"o%trinele si planurile in !i'oare re#eritoare la pre'atirea #ortelor tre$uin"
sa asi'ure atat "es%ura7area %re"i$ila %at si apararea impotri!a ori%arui ata%
impotri!a lor %u a%este tipuri "e arme.
Strate'ia Aliantei nu pre!e"e utiliarea ni%i unui mi7lo% "e ra$oi %-imi% sau $iolo'i%.
Aliatii sunt #a!ora$ili unei a"eiuni uni!ersale la a%tiunile "e "earmare !ian" a%este
tipuri "e armament.
Capa%itatea "e %ola$orare stransa !a "e!eni in"ispen;sa$ila pentru in"eplinirea
misiunilor Aliantei. Stru%tura militara inte'rata 7oa%a un rol %-eie in aran7amentele
pri!in" apararea %ole%ti!a a N.A.T.O.. Di#eritele elemente ale pro%esului "e plani#i%are a
apararii Aliantei tre$uie sa #a%a o$ie%tul unei %oor"onari e#i%a%e. la toate ni!elurile.
pentru asi'urarea pre'atirii #ortelor si stru%turilor "e spri7in in !e"erea in"eplinirii tuturor
misiunilor posi$ile. S%-im$urile "e in#ormatii si %onsultarile intre statele mem$re
N.A.T.O. sunt "eose$it "e importante in e!entualitatea operarii unor s%-im$ari
importante in planurile "e aparare ale tarilor respe%ti!e.
Pentru a se putea a"apta tuturor %ir%umstantelor. Alianta are ne!oie "e %apa%itati
lo'isti%e su#i%iente *transporturi. a7utor me"i%al. realiarea sto%urilor pentru "islo%area si
spri7inirea tuturor tipurilor "e #orte %om$atante si "e spi7in "e lupta+.
Parametrii normali in a%este pri!inte !or #a!oria %ooperarea si e#i%a%itatea #inan%iara
pe timpul #urniarii "e spri7in lo'isti% #ortelor aliate. Initierea si e&e%utarea sustinuta "e
operatii in a#ara teritoriilor statelor aliate. un"e spri7inul asi'urat "e tara pe teritoriul
%areia se e&e%uta a%tiunile militare este limitat. sau %-iar ine&istent. !or impli%a pro$leme
lo'isti%e spe%i#i%e si %omple&e, intera%tiunea "intre #ortele N.A.T.O. si me"iul %i!il in
%are a%estea e!olueaa este in"ispensa$ila su%%esului operatiilor. Cooperarea %i!ili;
militari se $aeaa pe o relatie "e inter"epen"enta. autoritatile %i!ile a!an" "in %e in %e
mai multa ne!oie "e mi7loa%e militare. in a%elasi timp #iin" important %a se%torul %i!il sa
a%or"e spri7in a%tiunilor militare. "in pun%t "e !e"ere lo'isti%. al %omuni%atiilor.
a7utorului me"i%al si al relatiilor pu$li%e, #ortele multinationale. in spe%ial %ele %are sunt
%apa$ile "e a #i "islo%ate rapi" *"e tipul #ortelor "e rea%tie rapi"a+ pentru a pune in
apli%are masurile "e aparare %ole%ti!a sau pentru a e&e%uta operatii "e raspuns la situatii
"e %ria intares% soli"aritatea Aliantei. De asemenea. ele o#era posi$ilitatea "e a "islo%a
stru%turi militare mai per#ormante. %ontri$uin" ast#el la o #olosire mai e#i%ienta a
resurselor "isponi$ile pentru aparare.
Caracteristicile fortelor nucleare* %e %ompleteaa %ara%te;risti%ile %elor %on!entionale
se re#era la)
o$ie%ti!ul #un"amental al #ortelor nu%leare ale N.A.T.O. este politi%. %onstan" in
apararea pa%ii. pre!enirea %onstran'erilor "in partea a"!ersarilor si a ori%arei #orme "e
ra$oi. (ortele nu%leare !or %ontinua sa 7oa%e un rol esential. mentinan" ori%e a'resor
referat.clopotel.ro
intr;o stare "e in%ertitu"ine %u pri!ire la mo"ul in %are aliatii !or riposta in %a "e
a'resiune militara. Ele "emonstreaa. prin insasi e&istenta lor. %a o a'resiune. in"i#erent
su$ %e #orma ar a!ea lo%. nu este si nu poate #i o optiune rationala,
'arantia suprema a se%uritatii aliatilor este "ata "e #ortele nu%leare strate'i%e ale
Aliantei. in spe%ial "e %ele ale S.U.A.. (ortele nu%leare in"epen"ente ale Marii @ritanii si
(rantei. %are au un rol "e "es%ura7are proprie. %on#orm intereselor nationale ale a%estor
"oua tari. %ontri$uie insa si la "es%ura7area 'lo$ala si la se%uritatea aliatilor,
%re"i$ilitatea "ispoiti!ului nu%lear al Aliantei si "emonstrarea soli"aritatii mem$rilor
sai. %at si "orinta lor %omuna "e a pre!eni ra$oiul. %ere intot"eauna %a aliatii europeni
interesati "e plani#i%area apararii %ole%ti!a sa parti%ipe la 8sar%inile9 nu%leare prin
stationarea "e #orte nu%leare in timp "e pa%e pe teritoriul lor,
#ortele nu%leare stationate in Europa si puse la "ispoitia N.A.T.O.. %onstituie o
le'atura politi%a si militara esentiala intre mem$rii europeni si %ei nor";ameri%ani ai
Aliantei. De a%eea. Alianta !a mentine #ortele nu%leare a"e%!ate in Europa. A%este #orte
tre$uie sa reuneas%a %ara%teristi%ile ne%esare si sa ai$a #le&i$ilitatea si %apa%itatea "e
supra!ietuire %orespunatoare pentru %a ele sa #ie per%epute %a un element %re"i$il si
e#i%a%e al strate'iei aliatilor. in masura sa pre!ina ra$oiul,
#ortele nu%leare !or #i mentinute la un ni!el minim. %are sa poata insa asi'ura
pre!enirea si "es%ura7area ra$oiului,
tarile N.A.T.O. apre%iaa %a "atorita s%-im$arilor ra"i%ale ale situatiei in planul
se%uritatii. in spe%ial prin re"u%erea ni!elului #ortelor %on!entionale in Europa si a
prelun'irii timpului "e rea%tie. N.A.T.O. isi mani#esta mai %on!in'ator -otararea "e a
"eamorsa o %ria prin utiliarea mi7loa%elor "iplomati%e si "e alta natura. sau "a%a
situatia o !a impune. prin punerea in pra%ti%a a unei aparari %on!entionale e#i%iente,
"upa anul 1//1 Aliatii au luat masuri "e re"u%ere su$stantiala a tipurilor si numarului
stru%turilor apartinan" #ortelor nu%leare strate'i%e si la ni!elele in#erioare. in%lusi!
eliminarea artileriei nu%leare si a ra%-etelor nu%leare sol;sol %u raa s%urta "e a%tiune.
(ortele nu%leare ale N.A.T.O. nu mai sunt in preent in"reptate impotri!a ni%i unei tari.
N.A.T.O. nu !a mai mentine "e%at #orte nu%leare in#erioare ni!elului strate'i%. la ni!elul
minim. %ompati$il %u me"iul "e se%uritate e&istent. asi'uran" insa o le'atura
transatlanti%a %u #ortele nu%leare strate'i%e. (ortele su$strate'i%e e&istente in Europa !or
#i %onstituite "in a!ioane %u "u$la %apa%itate *nu%leara si %on!entionala+ si "intr;un
numar re"us "e o'i!e Tri"ent. poitionate in Marea @ritanie.
Ni%i o arma nu%leara su$strate'i%a. nu !a #i "islo%ata. in %on"itii normale. pe o na!a "e
supra#ata sau pe un su$marin "e ata%.
L
L L
Con%eptul strate'i% al N.A.T.O. rea#irma o$ie%ti!ul Aliantei si "e#ineste sar%inile sale
"e se%uritate. El permite unei Or'aniatii trans#ormate a Tratatului Atlanti%ului "e Nor"
sa;si a"u%a %ontri$utia la me"iul "e se%uritate in e!olutie. #a!orian" ast#el se%uritatea si
sta$ilitatea %u #orta atasamentului statelor mem$re #ata "e "emo%ratie si "e re'lementare
pasni%a a "i#eren"elor.
Con%eptul strate'i% !a "etermina politi%a "e se%uritate si "e aparare a Aliantei.
%on%eptele sale operationale. "ispoiti!ul sau "e #orte %on!entionale si nu%leare si
aran7amentele sale pri!in" apararea %ole%ti!a in #un%tie "e e!olutia me"iului "e
se%uritate.
referat.clopotel.ro
!.!. Structura si modul de functionare ale N.".&.O.
Cooperarea %elor 1/ state mem$re se $aeaa pe o stru%tura %are a #ost pusa in pra%ti%a
in%a "in primii ani "e e&istenta ai Aliantei si ale %arei elemente #un"amentale sunt
urmatoarele)
a. Consiliul "tlanticului de Nord $N.".C.%. in!estit %u autoritate politi%a si puteri
"e%iionale reale. este al%atuit "in repreentantii permanenti ai tuturor statelor mem$re.
%are se reunes% %el putin o"ata pe saptamana. Consiliul se reuneste si la ni!el mai inalt.
respe%ti! al ministrilor "e e&terne sau al se#ilor "e stat si "e 'u!ern. "ar e&er%ita a%eeasi
autoritate si a%eleasi puteri "e%iionale. iar statutul si !ali"itatea -otararilor sale sunt
a%eleasi in"i#erent "e ni!elul reuniunii.
Consiliul are "e in"eplinit un rol important in raport %u opinia pu$li%a si "i#ueaa
"e%laratii si %omuni%ate %are e&pli%a marelui pu$li% si 'u!ernelor tarilor %are nu sunt
mem$re ale Aliantei orientarile si -otararile sale.
Consiliul este sin'urul or'an al Aliantei a %arui autoritate "eri!a in mo" %lar si e&pli%it
"in Tratatul Atlanti%ului "e Nor". %on#orm %aruia are insar%inarea "e a %rea or'anisme
su$or"onate.
Drept %onse%inta au #ost %reate %omitete si 'rupuri "e stu"iu pentru a spri7ini Consiliul
Atlanti%ului "e Nor" sau pentru a;si asuma responsa$ilitati in anumite "omenii. %um ar #i
planurile "e aparare. %ele nu%leare sau pro$lemele militare.
Consiliul o#era 'u!ernelor tarilor mem$re un #or uni% pentru %onsultari pe s%ara lar'a
asupra tuturor pro$lemelor le'ate "e se%uritatea lor. #iin" %el mai important or'an "e
"e%iie "in %a"rul N.A.T.O.. Cele 1/ tari mem$re au a%eleasi "repturi. iar "e%iiile sunt
luate prin %onsens. #iin" e&presia !ointei %ole%ti!e a 'u!ernelor tarilor mem$re. Toate
'u!ernele tarilor mem$re parti%ipa la ela$orarea orientarilor "e %atre Consiliu sau su$
autoritatea a%estuia. utilian"u;se %a re'ula "e luare a tuturor "e%iiilor. %onsensul.
Repreentantii 'u!ernelor tarilor mem$re au ran' "e am$asa"or. #iin" se%un"ati "e
personal politi% si militar. Consiliul se a#la in sesiune permanenta. reunin"u;se "e re'ula
o "ata pe saptamana.
Cel putin "e "oua ori pe an. Consiliul se reuneste in sesiune ministeriala. 'u!ernul
#ie%arei tari #iin" repreentat "e ministrul "e e&terne. Atun%i %an" sunt e&aminate
pro$leme "eose$it "e importante. au lo% reuniuni la !ar#. %u parti%iparea se#ilor "e stat si
"e 'u!ern.
Se%retarul General al N.A.T.O. este Prese"intele Consiliului in"i#erent "e ni!elul "e
repreentare la %are se reuneste a%esta. Autoritatile militare ale N.A.T.O. sunt
repreentate in N.A.C. "e %atre Prese"intele Comitetului Militar %are este responsa$il %u
asi'urarea %onsilierii Consiliului in pro$leme militare.
In %a "e ne!oie. Consiliul Atlanti%ului "e Nor" poate #i intrunit ime"iat. iua sau
noaptea. la Cartierul General al N.A.T.O. "in @ru&elles.
Consiliul poate #i %on!o%at "e prese"intele a%estuia. a"i%a "e se%retarul 'eneral al
N.A.T.O. sau "e ori%are "intre mem$rii sai. si poate #i reunit in termen "e "oua ore "in
momentul %on!o%arii.
In a#ara "e sesiunile N.A.C. la ni!elul mem$rilor N.A.T.O.. Consiliul se intruneste la
#ie%are "oua luni %u am$asa"orii statelor partenere "in %a"rul Consiliului Parteneriatului
referat.clopotel.ro
Euro Atlanti% *E.A.P.C.+ si "e asemenea are %onsultari perio"i%e %u statele partenere.
%on#orm prin%ipiului 81/M19. a"i%a pe o $aa in"i!i"uala.
De asemenea. au lo% %onsultari %u 'rupuri "e state %e sunt impli%ate in a%ti!itati "e
%ooperare %u N.A.T.O. *"e e&emplu. statele %e nu sunt mem$re N.A.T.O. "ar parti%ipa la
misiuni "e pa%e %e sunt %on"use "e %atre N.A.T.O.+.
La #ie%are trei luni au lo% reuniuni %omune ale N.A.C. si Consiliului Europei
O%%i"entale. %a o parte a pro'ramului "e %ooperare "intre %ele "oua or'aniatii.
Consiliul Atlanti%ului "e Nor" tine sesiuni anuale %omune %u A"unarea Atlanti%ului "e
Nor" si %u A"unarea Uniunii Europei O%%i"entale. %are reunes% parlamentari ai tarilor
parti%ipante in #ie%are "intre a%este or'aniatii internationale.
Pro%esul "e %onsultare este esential pentru $una #un%tionare a Aliantei. Me%anismul si
pro%e"urile utiliate pentru realiarea in pra%ti%a a %onsultarii a #ost sta$ilit in%a "in 1/43
si "e atun%i el s;a "o!e"it #un%tional si e#i%ient. Prin%ipiile %are se apli%a in relatiile "intre
aliati re#eritor la %onsultarea "intre a%estia sunt urmatoarele)
mem$rii tre$uie sa in#ormee Consiliul "espre ori%e pro$lema %are. in
opinia lor. ar putea a#e%ta Alianta in ansam$lul sau,
#ie%are mem$ru in parte are "reptul "e a pune in "e$aterea %onsiliului
ori%e su$ie%t "e interes pentru N.A.T.O.,
ni%i un mem$ru nu tre$uie. #ara o %onsultare preala$ila %u aliatii. sa ia
"e%iii politi%e sau militare intr;o pro$lema "e interes pentru ori%are "intre
aliati,
mem$rii tre$uie sa tina %ont "e interesele tuturor aliatilor atun%i %an" isi
sta$iles% politi%ile se%toriale la ni!el national,
mem$rii tre$uie sa apli%e %u %onse%!enta ori%e -otarare luata prin %onsens
atun%i %an" isi sta$iles% pro'ramele politi%e la ni!el national. iar "a%a nu
pot sa pro%e"ee ast#el. ei tre$uie sa e&pli%e "e %e.
In mo" #ormal. in %a"rul Aliantei e&ista %in%i ni!eluri "e %onsultare)
s%-im$uri "e !e"eri si in#ormatii. %u sau #ara o analia a a%estora,
%omuni%area si in#ormarea "espre a%tiunile si "e%iiile %are au #ost luate
sau %are sunt iminente,
"is%utii in s%opul realiarii %onsensului asupra politi%ilor %e !or #i a"optate
si a a%tiunilor urman" a #i luate "e %atre tarile aliate interesate,
%onsultarea in s%opul a7un'erii la o intele'ere asupra unor "e%iii si a%tiuni
%omune ale Aliatilor.
Pro'ramul "e lu%ru al se"intelor in re'im normal ale sesiunii permanente in%epe %u
8"e%laratiile asupra su$ie%telor politi%e9. Su$ a%easta "enumire repreentantii permanenti
sunt in masura sa puna in "is%utie si sa "e$ata su$ie%te "e interes pentru Alianta.
De asemenea. %a parte a pro%esului "e %ooperare al N.A.T.O. %u alte or'aniatii
internationale. in %a"rul su$ie%telor politi%e intra si rapoartele "e a%ti!itate in le'atura %u
Uniunea Europei O%%i"entale. Uniunea Europeana si Consiliul "e Se%uritate al O.N.U..
Sesiunile Consiliului la ni!el ministerial in%ep %u o %eremonie "e "es%-i"ere %e este
prei"ata "e %atre Prese"intele Consiliului. o #un%tie onori#i%a %are este o%upata anual "e
%atre ministrul "e e&terne al unuia "intre %ele 1/ state mem$re. prin rotatie. urman"
referat.clopotel.ro
or"inea al#a$etului "in lim$a en'lea.
De%anul Consiliului a#lat in sesiune permanenta este %el mai !e%-i in #un%tie "intre
am$asa"orii statelor mem$re are "e in"eplinit un rol %eremonial in timpul !iitelor se#ilor
"e stat si "e 'u!ern si in"eplineste un rol important in timpul %onta%telor neo#i%iale "intre
"ele'atii.
Reamintim un lu%ru #oarte important in le'atura %u me%anismul luarii "e%iiilor in
%a"rul N.A.C.) toate "e%iiile se a"opta in unanimitate si "e %omun a%or". Nu e&ista ni%i
!ot. ni%i -otarare luata pe $aa ma7oritatii.
(ie%are tara repreentata in Consiliu sau intr;unul "intre %omitetele sale su$or"onate isi
pastreaa "eplina su!eranitate si "eplina responsa$ilitate a -otararilor sale.
$. Comitetul pentru planificarea apararii $1.-.C.% este al%atuit in mo" normal "in
repreentantii permanenti si se reuneste %el putin "e "oua ori pe an la ni!elul ministrilor
apararii tarilor mem$re. A%est %omitet se o%upa "e ma7oritatea pro$lemelor "e aparare si
"e %ele le'ate "e plani#i%area apararii %ole%ti!e. Cu e&%eptia (rantei. toate tarile mem$re
sunt repreentate in a%est or'anism.
Comitetul pentru plani#i%area apararii ela$oreaa orientari pentru autoritatile militare ale
N.A.T.O. si. in limitele responsa$ilitatilor sale. isi asuma a%eleasi #un%tii si "ispune "e
a%eleasi puteri %u %ele ale N.A.C.. in pro$leme %e tin "e %ompetenta sa.
%. #rupul pentru planificarea nucleara $N.-.#.% este prin%ipalul %a"ru in %are au lo%
%onsultarile asupra tuturor pro$lemelor le'ate "e rolul #ortelor nu%leare in %a"rul politi%ii
"e se%uritate si "e aparare a N.A.T.O.. In mo" normal. se reuneste "e "oua ori pe an la
ni!elul ministrilor apararii. in 'eneral in a%elasi timp %u Comitetul pentru plani#i%area
apararii *D.P.C.+ si. in #un%tie "e ne%esitati. si la ni!elul repreentantilor permanenti
*am$asa"orilor+.
". Secretarul general este o personalitate politi%a "e talie internationala. numit "e tarile
mem$re pentru a;si asuma #un%tiile "e Prese"inte al Consiliului Atlanti%ului "e Nor". al
Comitetului pentru plani#i%area apararii. al Grupului pentru plani#i%are nu%leara si al altor
%omitete prin%ipale. %on%omitent %u %ea "e se%retar 'eneral al N.A.T.O.. Este. "e
asemenea. prin%ipalul purtator "e %u!ant al Or'aniatiei. atat in relatiile a%esteia %u
e&teriorul. %at si in %a"rul "is%utiilor si %onta%telor %u 'u!ernele tarilor mem$re.
e. Statul major international este al%atuit "in %etateni ai tarilor mem$re %are lu%reaa
pentru Consiliu. pentru Comitetele si 'rupurile "e lu%ru su$or"onate lui si #un%tioneaa in
permanenta a!an" "e reol!at o 'ama lar'a "e pro$leme %urente %e intereseaa Alianta.

In a#ara "e a%easta. mai multe a'entii si or'anisme %i!ile %e #un%tioneaa pe teritoriul
"i#eritelor tari mem$re se o%upa "e se%toare $ine spe%ialiate. %um ar #i tele%omuni%atiile
si spri7inul lo'isti%.
#. Comitetul militar este insar%inat sa re%oman"e autoritatilor politi%e ale N.A.T.O.
masurile so%otite a #i ne%esare pentru apararea %omuna a onei N.A.T.O. si "e a orienta
asupra pro$lemelor militare pe Coman"antii Coman"amentelor Strate'i%e ale N.A.T.O..
La reuniunile N.A.C.. ale D.P.C. si ale N.P.G.. Comitetul militar este repreentat "e
referat.clopotel.ro
prese"intele sau. sau "e %atre imputerni%itul a%estuia.
Comitetul militar este %ea mai inalta instanta militara a Aliantei. plasat su$ autoritatea
politi%a a Consiliului Atlanti%ului "e Nor". a Comitetului pentru plani#i%area apararii sau.
"a%a este !or$a "espre pro$leme nu%leare. a Grupului pentru plani#i%area nu%leara. Este
al%atuit "in se#ii "e Stat Ma7or ai armatelor #ie%areia "intre tarile mem$re. %u e&%eptia
(rantei. %are este repreentata "e o misiune militara. Islan"a. %are nu "etine #orte armate.
poate #i repreentata in Comitetul militar "e o personalitate %i!ila.
Se#ii "e Stat Ma7or *sau omolo'ii a%estora+ se reunes% "e %el putin "oua ori pe an. In
restul timpului. tarile mem$re isi trimit ai%i repreentantii militari nationali. numiti "e
Se#ii Statelor Ma7ore Generale. Prese"intia Comitetului Militar este asi'urata pe ran" "e
%atre #ie%are "intre tarile mem$re. pe o perioa"a "e un an. in or"inea al#a$etului en'le.
Prese"intele Comitetului militar este repreentantul Comitetului in alte or'anisme si
este si purtatorul "e %u!ant al Comitetului. El %on"u%e "e asemenea a%ti!itatile %urente
ale Comitetului.
'. Structura militara inte'rata este plasata su$ %ontrolul autoritatilor politi%e "e ni!elul
%el mai inalt. Ea ser!este "rept %a"ru pentru or'aniarea apararii teritoriului tarilor
mem$re impotri!a amenintarilor in"reptate impotri!a se%uritatii sau sta$ilitatii lor.
A%easta stru%tura in%lu"e o retea "e %oman"amente strate'i%e si operationale. %are
a%opera impreuna. intrea'a ona a Atlanti%ului "e Nor". A%easta asi'ura "es#asurarea
e&er%itiilor %omune ale #ortelor armate. pre%um si %ola$orarea in "omenii %um ar #i
sistemele "e %omuni%atii si in#ormare. apararea aeriana. spri7inul lo'isti% al #ortelor
armate si stan"ar"iarea la ni!elul interopera$ilitatii in "omeniul e%-ipamentelor.
te-ni%ilor. ta%ti%ilor utiliate si a pro%e"urilor "e stat ma7or si a %elor a"ministrati!e.
(ortele armate %e apartin stru%turii inte'rate a Aliantei au misiunea "e a 'aranta
se%uritatea si inte'ritatea teritoriala a tarilor mem$re. "e a %ontri$ui la mentinerea
sta$ilitatii si a e%-ili$rului in Europa si la 'estionarea %rielor. %a si la asi'urarea apararii
onei strate'i%e "esemnate "e Tratatul "e la Bas-in'ton si in Noul Con%ept Strate'i% al
Aliantei.
-. Statul major militar international spri7ina a%ti!itatea Comitetului militar. E&ista mai
multe a'entii militare %e se o%upa "e aspe%te spe%i#i%e ale a%ti!itatii sale. Statul ma7or
militar international este al%atuit "in personal militar "etasat "in "i#erite tari N.A.T.O. si
"in personal a"ministrati! %i!il. In %a"rul or'aniatiei mem$rii sai au a%elasi statut %a
personalul se%retariatului international.
In #runtea Statului ma7or militar international se a#la un "ire%tor %u 'ra" "e 'eneral %u
trei stele. El este nominaliat "e %atre tarile mem$re si sele%tionat "e Comitetul militar.
Dire%torul Statului ma7or militar international poate #i %etatean al ori%arei tari mem$re
N.A.T.O.. "ar tre$uie sa #ie "in alta tara "e%at prese"intele Comitetului militar. Este
se%un"at "e sase "ire%tori a"7un%ti %u ran' "e 'eneral %u o stea si "e se%retarul Statului
ma7or militar international.
A%est or'anism este insar%inat %a. in %alitate "e or'an e&e%uti! al Comitetului militar.
sa !e'-ee la e&e%utarea in $une %on"itii a -otararilor si "ire%ti!elor Comitetului militar.
Mai are %a sar%ina sa ela$oree planuri. sa intreprin"a stu"ii si sa re%oman"e politi%a "e
urmat in pro$leme "e natura militara pe %are autoritatile. %oman"amentele sau
or'anismele N.A.T.O.. sau tarile mem$re le;au supus spre atentie Aliantei sau
referat.clopotel.ro
Comitetului militar. Pe "e alta parte. in %a"rul Pro'ramului "e a%ti!itate pentru "ialo'.
parteneriat si %ooperare sta$ilit "e Consiliul Parteneriatului Euro Atlanti% *E.A.P.C.+ si al
pro'ramelor "e a%ti!itati militare a"optate "e Comitetul militar. Statul ma7or militar
international parti%ipa a%ti! la pro%esul "e %ooperare %u tarile "in Europa Centrala si "e
Est. atat in %a"rul E.A.P.C. %at si in %a"rul Parteneriatului pentru pa%e *P#P+.
Consiliul -arteneriatului Euro "tlantic. Ca"rul lar'it "e %ooperare si %onsultare pe
%are il o#era E.A.P.C. o#era statelor partenere N.A.T.O. posi$ilitatea "e a "e!olta relatii
politi%e "ire%te %u Alianta.
In plus. E.A.P.C. o#era %a"rul 'eneral ne%esar pentru a "a statelor partenere o mai mare
putere "e "e%iie in le'atura %u a%ti!itatile la %are ele parti%ipa.
Statul Ma7or militar international al N.A.T.O.

E.A.P.C. are sesiuni "e "oua ori pe an la ni!elul ministrilor apararii si "e e&terne. si in
a#ara "e a%easta. %a re'ula 'enerala la ni!el "e am$asa"ori. o "ata pe luna. la @ru&elles.
De asemenea. E.A.P.C. se poate intruni. atun%i %an" este ne%esar si la ni!el "e se#i "e
state si "e 'u!erne.
E.A.P.C. are 55 "e mem$ri. in%luan" toate %ele 1/ state mem$re si in plus Al$ania.
Armenia. Austria. Aer$ai"7an. @elarus. @ul'aria. El!etia. Estonia. (inlan"a. #osta
Repu$li%a Iu'osla!a a Ma%e"oniei. Geor'ia. Daa-stan. Dir'-istan. Letonia. Lituania.
Mol"o!a. Romania. Slo!a%ia. Slo!enia. Sue"ia. Ta"7i<istan. Tur<menistan. U%raina si
U$e<istan.
In momentul %onstituirii. E.A.P.C. a a"optat planul "e a%ti!itate al Consiliului "e
%ooperare Nor" Atlanti% *N.A.C.C.+ %aruia i;a su%%e"at. %are in%lu"ea %onsultari
perio"i%e in pro$leme politi%e si "e se%uritate %a si alte a%ti!itati. In sesiunea "e toamna
"in anul 1//2 E.A.P.C. a a"optat un nou plan "e a%ti!itate. %el !ala$il pentru perioa"a
1//A;6000. Dire%tiile "e a%tiune in%luse in a%est plan sunt urmatoarele) %onsultari intre
statele E.A.P.C. in pro$leme politi%e si "e se%uritate in%luan" mana'ementul %rielor,
pro$leme sensi$ile "e interes re'ional si su$re'ional, pro$leme re#eritoare la %ontrolul
armamentului, pre!enirea proli#erarii armamentului nu%lear. %-imi% si $iolo'i%,
%om$aterea terorismului international, plani#i%area apararii si sta$ilirea politi%ii "e
aparare si %onstru%tia $u'etului "estinat apararii, impa%tul "e!oltarii e%onomi%e asupra
se%uritatii. De asemenea sunt pre!aute %onsultari si a%tiuni "e %ooperare pra%ti%a in
situatii "e inter!entie pentru inlaturarea urmarilor unor "eastre. realiarea se%uritatii
nu%leare. prote%tia me"iului in %a"rul a%ti!itatilor militare. %oor"onarea tra#i%ului aerian
intre stru%turile a$ilitate %i!ile si militare, %ooperarea in "omeniul stiinti#i%, pro$leme
re#eritoare la spri7inul operatiilor "e pa%e.
Parteneriatul pentru pa%e. in #orma sa im$unatatita. se a#irma %a un element %u
i"entitate pre%isa in planul %ooperarii pra%ti%e in "omeniul a%tiunilor militare. $ene#i%iin"
"e %a"rul 'eneral al E.A.P.C.. Parteneriatul pentru pa%e isi !a mentine si in %ontinuare
%ara%terul $aat pe relatia N.A.T.O.M1. asa %um reulta "in pro'ramele in"i!i"uale "e
parteneriat. Nu este ni%i o noutate %a tara noastra a #ost prima %are in 1//5 a a"erat la
pro'ramul P#P si a treia in or"ine %ronolo'i%a %are a preentat un pro'ram in"i!i"ual "e
referat.clopotel.ro
parteneriat.
(ormula im$unatatita permite un pro%es "e %onsultare politi%a mai lar' si mai
%omple&. o#era partenerilor un rol mai important in pro%esul plani#i%arii si luarii
"e%iiilor si o#era o %on%entrare mai pronuntata a atentiei asupra a%ti!itatilor pra%ti%e.
A%easta impli%are a statelor partenere in pro%esul "e luare a "e%iiilor in %a"rul P.#.P.
este re#le%tata "e %onstituirea unui numar "e noua stru%turi "e stat ma7or "istin%te pentru
P#P in %a"rul Statului ma7or militar international la Cartierul General al N.A.T.O.. %at si
in %a"rul %oman"amentelor militare strate'i%e si operationale ale aliantei. Un numar "e
1A "e o#iteri "in 11 tari partenere au #ost sele%tati si in%a"rati in a%este %elule. lu%ran"
impreuna %u o#iterii tarilor N.A.T.O. %e in%a"reaa a%este %oman"amente.
Intrea'a a%ti!itate a pro'ramului P.#.P. este %on"usa "e %atre %elula "e %oor"onare a
Parteneriatului. o stru%tura %e opereaa su$ autoritatea Consiliului Atlanti%ului "e Nor".
a!an" se"iul la Mons. la Cartierul General al Coman"amentului N.A.T.O. pentru Europa
*SKAPE+. A%easta %elula "e %oor"onare este in%a"rata atat %u o#iteri "in tari N.A.T.O. %at
si %u o#iteri "in tarile partenere. in%epan" %u anul 1//A.
Rolul a%estei %elule "e %oor"onare este "e a plani#i%a a%ti!itatile militare %e urmeaa sa
se "es#asoare in %on#ormitate %u Pro'ramul "e lu%ru al parteneriatului. in spe%ial in
pri!inta e&er%itiilor si a a%tiunilor "e mentinere a pa%ii. a operatiilor umanitare. a %elor "e
%autare si sal!are si a e!aluarii a%ti!itatilor e&e%utate. In %a"rul Celulei "e Coor"onare a
Parteneriatului lu%reaa in preent 2 o#iteri "in tari partenere.
Conceptul de 2orta multinationala $C.(.&.2.%. Con%eptul "e (orta multinationala
intrunita *C.I.T.(.+ a #ost lansat pentru prima "ata la summit;ul se#ilor "e state si "e
'u!erne ai N.A.T.O. "e la @ru&elles. "in ianuarie 1//5. Ei au sta$ilit "rept misiune
pentru Alianta sa e&aminee in %e #el pot sa #ie "e!oltate si a"aptate stru%turile si
pro%e"urile utiliate "e %atre a%easta pentru in"eplinirea misiunilor spe%i#i%e. in%lusi!
pentru misiunile "e mentinere a pa%ii. ast#el in%at sa se asi'ure o e#i%ienta si o #le&i$ilitate
sporite a a%tiunilor militare si in a%elasi timp sa se per#e%tionee %ooperarea %u Uniunea
Europei O%%i"entale *B.E.U.+ si sa #ie re#le%tat rolul in as%ensiune al I"entitatii Europene
"e Se%uritate si Aparare *E.S.D.I.+. Ca parte %omponenta a a%estui pro%es ei au sta$ilit
"e!oltarea si implementarea %on%eptului "e C.I.T.(.. "rept mi7lo% "e #a%ilitare a
%on"u%erii si "es#asurarii operatiilor militare nepre!aute. in%lusi! a a%elor operatii la
%are sa parti%ipe tari "in a#ara aliantei si in %aul unor situatii %are sa nu #ie "eterminate
"e apararea %ole%ti!a. Utiliarea unor stru%turi militare multinationale si in a%elasi timp
inter%ate'orii "e #orte ale armatei nu este %e!a nou in %a"rul N.A.T.O.. Prin%ipiile pentru
%onstru%tia unor asemenea stru%turi au #ost apli%ate timp in"elun'at in %a"rul operatiilor
militare plani#i%ate "e %atre Alianta. Noutatea a"usa "e %on%eptul C.I.T.(. se re#era in
spe%ial la or'aniarea Cartierelor Generale ne%esare pentru e&er%itarea #un%tiilor "e
%oman"a si %ontrol asupra #ortelor su$or"onate. Optiunea Aliantei a #ost sa %reee
%artiere 'enerale #le&i$ile. apte "e a #i "eplasate. multinationale si inter%ate'orii "e #orte
ale armatei utilian" un pro%e"eu similar %u %el al %onstruirii unui $lo% "e lo%uinte.
De re'ula. se sele%teaa un nu%leu "e $aa "e la unul "in %artierele 'enerale
permanente ale N.A.T.O. si se intareste %u alte mo"ule asi'urate "e alte %artiere 'enerale
ale N.A.T.O.. "e %atre %oman"amente nationale ale tarilor mem$re %at si %u personal
"etasat in"i!i"ual. Initial. se %auta %a mo"ulele %e se repartieaa C.I.T.(. sa apartina
unor stru%turi N.A.T.O. si numai "a%a a%estea sunt insu#i%iente se apeleaa la stru%turi
referat.clopotel.ro
nationale si persoane atasate in"i!i"ual. In a#ara "e stru%turile %onstituti!e propriu;ise
ale %artierului 'eneral se sta$iles% si mo"ul "e asi'urare a spri7inului "e lupta si a
spri7inului lo'isti% %at si persoana %are !a asi'ura %on"u%erea si %ontrolul C.I.T.(..
in"eplinin" #un%tia "e %oman"ant al a%esteia.
A%est %on%ept in%lu"e "e asemenea optiunea "e utiliare a %artierelor 'enerale
N.A.T.O. pentru C.I.T.(. in !e"erea unor operatii militare or'aniate si %on"use "e %atre
U.E.O. sau pentru unele a%tiuni militare la %are ar putea parti%ipa si tari nemem$re ale
N.A.T.O.. impli%an" "e%i o parti%ipare internationala mult mai lar'a. Stru%turile militare
utiliate in operatiile "es#asurate in @osnia;Kerte'o!ina "e %atre N.A.T.O. su$
"enumirea "e I.(.O.R.;S.(.O.R. *(orta "e Implementare ? urmata "e (orta "e Sta$iliare+
au #ost %onstruite "upa un mo"el apropiat %on%eptului C.I.T.(.. a"u%an" o e&perienta
pretioasa pentru %lari#i%area si #un"amentarea a%estuia.
Consiliul Atlanti%ului "e Nor" *N.A.C.+ a re%oman"at utiliarea e&perimentala a
%on%eptului C.I.T.(. in "e%em$rie 1//3. ast#el in%at Comitetul Militar a sta$ilit %a %ei "oi
%oman"anti ai %oman"amentelor strate'i%e ale N.A.T.O.. %el "in Europa si %el al
Atlanti%ului sa trea%a la implementarea %on%eptului C.I.T.(. utilian" un plan %uprinan"
trei #ae.
(aa 1 a pre!aut sta$ilirea a trei %oman"amente operationale ale N.A.T.O. *%el pentru
Europa Centrala. %el pentru Europa "e Su" si %el al (lotei Atlanti%ului+ %are sa asi'ure
nu%leele "e $aa pentru %onstituirea %artierelor 'enerale ale C.I.T.(.. asi'uran"
%on%omitent %apa%itatea "e "eplasare a unor %artiere 'enerale e&istente in stru%turile
permanente ale N.A.T.O..
Au #ost sta$ilite si e&e%utate "oua e&er%itii pentru a putea tra'e %on%luii pertinente %u
pri!ire la #un%tionalitatea a%estui sistem.
In septem$rie 1//A Comitetul Militar al N.A.T.O. a -otarat tre%erea la #aa a 6;a. #aa "e
e!aluare. pentru a putea pre'ati ultima #aa. %ea a implementarii %omplete.
Cele "oua e&er%itii %are sa permita e!aluarea pre!auta pentru #aa a 6;a s;au
"es#asurat intr;un termen relati! s%urt. "e 11 luni. un termen in %ontra"i%tie %u %i%lurile
normale "e plani#i%are utiliate "e %atre N.A.T.O. %are sunt %i%luri "e %ate 6 ani.
Primul e&er%itiu "e pro$a 8Allie" E##ort /29 a #ost realiat pornin" "e la o serie "e
e&er%itii "es#asurate anual "e %atre Coman"amentul Central *A(CENT+ al Aliantei su$
numele "e 8Cooperati!e Guar"9. Al "oilea e&er%itiu "e pro$a a #ost sta$ilit in %a"rul unui
e&er%itiu %omple& 8Stron' Resol!e /A9. %e a a!ut "e solutionat mana'ementul unor
situatii multiple "e %ria *e&er%itiu la %are au parti%ipat si stru%turi militare apartinan"
tarii noastre+.
In %a"rul primului e&er%itiu "e pro$a %artierul 'eneral al C.I.T.(. a tre$uit sa #ie
pre'atit pentru o operatie "e spri7in al pa%ii intr;o ona #i%ti!a. "eparte "e ona "e
"islo%are permanenta a unitatilor apartinan" A(CENT. $ene#i%iin" "e o in#rastru%tura
ru"imentara *#ara "rumuri mo"erniate. aeroporturi si retele "e %omuni%atii+. "e un spri7in
limitat "in partea tarii 'a"a a operatiei "e pa%e respe%ti!a. A%est prim e&er%itiu "e pro$a
s;a "es#asurat su$ #orma unui e&er%itiu "e %oman"ament pe un sin'ur esalon. utilian"
"oar elemente "e spri7in ale esalonului superior si ale %elor in#erioare C.I.T.(..
Al "oilea e&er%itiu "e pro$a s;a "es#asurat %u trupe *Stron' Resol!e /A+ in luna martie
1//A. in a%esta #iin" impli%ate atat pentru plani#i%are %at si pentru e&e%utie am$ele
%oman"amente strate'i%e ale N.A.T.O.. E&er%itiul a !iat %onstituirea unui %artier 'eneral
pentru C.I.T.(. utilian" in prin%ipal %omponente na!ale. in paralel %u #ormarea unei
referat.clopotel.ro
#orte su$or"onate a%estui %artier 'eneral. urmate "e "eplasarea si utiliarea lor intr;o ona
"e %ria.
A%est e&er%itiu s;a "es#asurat. "e asemenea. intr;o ona #i%ti!a. "ar spre "eose$ire "e
primul e&er%itiu si pro$a$il si "e realitatea a%tiunilor militare. a $ene#i%iat "e un spri7in
"eplin al tarii 'a"a %at si "e o in#rastru%tura mo"erna si "e!oltata.
Intru%at e&er%itiul s;a "es#asurat la mai multe esaloane si a impli%at %onstituirea reala a
unei #orte su$or"onate %artierului 'eneral al C.I.T.(.. a a!ut un e#e%t poiti! ma7or asupra
%apa%itatii statelor ma7ore operationale "e a plani#i%a. or'ania si %on"u%e nemi7lo%it
a%ti!itati %on%rete.
E!aluarea %elor "oua e&er%itii nu a in%lus per#ormantele operationale ale %artierelor
'enerale ale C.I.T.(.. in s%-im$ a #ost #o%aliata asupra aspe%telor %on%eptuale si
"o%trinare. De a%eea e!aluarea s;a re#erit la #ormarea %oman"amentului. %apa%itatea "e
plani#i%are la ni!el operational. e&er%itarea %ontrolului si %omenii intr;un %a"ru
inter%ate'orii "e #orte. "eplasarea si spri7inul a%tiunilor militare. %apa%itatea %artierului
'eneral "e la %are a #ost "islo%at nu%leul prin%ipal al %artierului 'eneral al C.I.T.(. "e a;si
in"eplini atri$utiile #un%tionale la %apa%itate normala in lipsa a%estui nu%leu. %erintele pe
%are tre$uie sa le in"eplineas%a un sistem "e in#ormatii si %omuni%atii %orespunator.
In am$ele e&er%itii %onstituirea %artierului 'eneral al C.I.T.(. in 7urul unui nu%leu "e
$aa a pus pro$leme. realian"u;se %u oare%are "i#i%ultate. "atorita an'a7arii N.A.T.O. in
@osnia si sistemului "e inlo%uire a trupelor N.A.T.O. parti%ipante la S.(.O.R. *la #ie%are 3
luni+. De a%eea s;a utiliat mai putin "etasarea unor mo"ule %at alo%area in"i!i"uala a
unor militari spre a %ompleta %oman"amentele respe%ti!e.
Impli%area unor tari partenere la am$ele e&er%itii. a!an" statut "e o$ser!ator la 8Allie"
E##ort /29 si %u statut "e parti%ipare e#e%ti!a la 8Stron' Resol!e /A9 a %onstituit un
element poiti! al %ooperarii "intre N.A.T.O. si partenerii sai "in %a"rul E.A.P.C. si P#P.
@ul'aria. Ce-ia. Un'aria. Lituania. Polonia. Romania. Slo!a%ia. Slo!enia si (osta
Repu$li%a Iu'osla!a a Ma%e"oniei au asi'urat parti%iparea unor stru%turi militare in
%a"rul %elor trei %omponente) terestra. na!ala si aeriana parti%ipante la e&er%itiul 8Stron'
Resol!e /A9.
Mai mult %-iar. #aptul %a un mo"ul "e stat ma7or a #ost asi'urat "e %atre tara noastra a
"emonstrat %a parti%iparea militara a tarilor partenere poate %rea premisele unei
%ola$orari !iitoare "in %e in %e mai stranse. In %a"rul am$elor e&er%itii. %at si in %ele %e au
urmat. %artierele 'enerale ale C.I.T.(. s;au "o!e"it %apa$ile "e a tre%e in timp s%urt "e la
%on"u%erea unor a%tiuni "e lupta. spe%i#i%e ra$oiului. la a%tiuni militare "e tipul %elor
altele "e%at ra$oiul. #iin" apte sa plani#i%e. or'aniee si sa %on"u%a nemi7lo%it operatii
militare in spri7inul pa%ii.
Atat %ele "oua e&er%itii "es#asurate in a%easta #aa "e implementare a %on%eptului "e
C.I.T.(. %at si %ele ulterioare. mai ales 8Allie" Mi& //9. %on"us "e A(SOUTK %at si
a%ti!itatile militare "es#asurate "e N.A.T.O. in @osnia;Kerte'o!ina si ulterior in
Doso!o. au "emonstrat %a pentru "es#asurarea simultana a "oua C.I.T.(.. %apa%itatea "e
sustinere proprie a %oman"amentelor operationale ale N.A.T.O. "in Europa nu este
su#i%ienta. #iin" ne%esare resurse suplimentare. in prin%ipiu asi'urate nu la ni!elul
stru%turilor N.A.T.O. inte'rate. %i al %elor nationale. Con%eptia "e utiliare a C.I.T.(.
ramane unul "intre %on%eptele operationale "e $aa pentru preentul si perioa"a ime"iat
urmatoare a a%tiunilor militare ale N.A.T.O..
referat.clopotel.ro
Noua structura militara de comanda a N.".&.O.. Dupa "ouae%i "e luni "e stu"iu.
Comitetul Militar al N.A.T.O. a propus o noua stru%tura "e %oman"a a Aliantei. Ministrii
"e e&terne. reuniti in %a"rul Consiliului Atlanti%ului "e Nor" *N.A.C.+. au apro$at a%easta
noua stru%tura atat in intre'ul sau. %a sistem. %at si in parti%ular #ie%are tip. numar si
lo%aliare a %artierelor 'enerale. A%easta restru%turare re"u%e numarul %artierelor
'enerale "e la 34 la 60.
Cele "oua %oman"amente strate'i%e. unul pentru Atlanti% si %elalalt pentru Europa. au
#ie%are in su$or"ine %oman"amente operationale *sau re'ionale+, trei pentru
Coman"amentul strate'i% al Atlanti%ului si "oua pentru %el "in Europa. Coman"amentele
re'ionale "in Europa au in su$or"ine atat %oman"amente ale %ate'oriilor "e #orte %at si
%oman"amente intrunite su$re'ionale.
Noua stru%tura "a posi$ilitatea Aliantei "e a;si asuma toate rolurile si misiunile mult
mai e#i%a%e si e#i%ient. asi'uran" o mai mare #le&i$ilitate a%tionala. in a%elasi timp
asi'uran" rolurile %ele mai potri!ite pentru #ie%are "in tarile mem$re ale N.A.T.O.. De
asemenea noua stru%tura !a usura inte'rarea noilor mem$rii ai Aliantei si "a posi$ilitatea
impli%arii %elei mai a"e%!ate tuturor tarilor mem$re.
Implementarea noii stru%turi "e %oman"a a Aliantei este unul "intre %ele trei "omenii
"e a"aptare interna a N.A.T.O. "upa s#arsitul ra$oiului re%e. %elelalte "oua #iin" punerea
in apli%are a %on%eptului (ortei multinationale intrunite si "e!oltarea I"entitatii
Europene "e Se%uritate si Aparare. A%est pro%es "e a"aptare interna se "es#asoara in
paralel %u re"u%erea si restru%turarea #ortelor armate ale N.A.T.O. %a intre' si ale
#ie%areia "in tarile mem$re in parte.
Noua stru%tura "e %oman"a. %a parte %omponenta a pro%esului "e a"aptare tre$uie sa
optimiee %apa%itatea N.A.T.O. "e a;si "u%e la in"eplinire rolul si misiunile. urmarin"
trei o$ie%ti!e) asi'urarea e#i%a%itatii a%tionale a Aliantei. preer!area le'aturii
transatlanti%e si "e!oltarea I"entitatii Europene "e Se%uritate si Aparare.
Imperati!ul prin%ipal al "e!oltarii noii stru%turi "e %oman"a este a%ela al orientarii
spre in"eplinirea misiunilor. "e la a%elea tra"itionale. "e asi'urare a apararii %ole%ti!e.
mer'an" pana la a%elea "e mana'ement al %rielor. in%lusi! prin operatii militare in
situatii %e nu se in%a"reaa in art. 4 "in Carta N.A.T.O..
In a#ara "e a%estea tre$uie luate in %onsi"erare ne%esitatea asi'urarii #le&i$ilitatii
a%tionale si #un%tionale a #ie%areia "intre stru%turile nou %onstituite sau restru%turate. a
asi'urarii %oeiunii interne a Aliantei si a e#i%a%itatii a%tiunilor intreprinse atat in plan
politi% %at si in %el militar. a posi$ilitatii "e spri7in si sustinere a a%tiunilor militare. %at si
pastrarea si %-iar sporirea %ara%terului multinational atat al stru%turilor %at si al a%tiunilor
militare intreprinse "e Alianta.
Cerintele %e au stat la $aa %onstru%tiei noilor stru%turi au #ost "e a putea asi'ura %a %el
putin "oua %artiere 'enerale "e C.I.T.(. sa;si poata asuma %on"u%erea unor a%tiuni
militare "e amploare %on%omitent. In a#ara "e a%easta %erinta. !a tre$uie sa se poata
#orma. in mo" suplimentar. un numar "e %artiere 'enerale "e C.I.T.(. mai mi%i. %apa$ile
sa su$or"onee si sa %on"u%a #orte terestre "e !aloare $ri'a"a sau "i!iie. %are sa
a%tionee impreuna %u unitati %ompara$ile apartinan" #ortelor aeriene si marinei militare.
Noua stru%tura "e %oman"a a a!ut in !e"ere si %a. o"ata %u primirea in N.A.T.O. a
Repu$li%ii Ce-e. Un'ariei si Poloniei sa nu #ie ne%esara o noua restru%turare. ne#iin"
ne!oie sa se %onstituie noi %artiere 'enerale. A%easta stru%tura "e %oman"a tre$uie sa;si
"o!e"eas%a !ia$ilitatea si in situatia in %are in !iitor !or #i in!itate si alte state sa a"ere la
referat.clopotel.ro
N.A.T.O.. De asemenea ea tre$uie sa #a%ilitee %ooperarea si %ola$orarea %u tarile
partenere in %a"rul E.A.P.C. si P.#.P..
Numarul si lo%aliarea %artierelor 'enerale ale %elor "oua Coman"amente Strate'i%e
*S.C.+. ale Coman"amentelor Re'ionale *R.C.+. ale Coman"amentelor %ate'oriilor "e
#orte *C.C.+ si ale Coman"amentelor intrunite su$re'ionale *inter%ate'orii "e #orte+
*I.S.R.C.+ in %a"rul noii stru%turi "e %oman"a sunt aratate in "ia'rama alaturata.
Comandamentul Strategic al "tlanticului are %artierul 'eneral la Nor#ol<. >ir'inia. in
S.U.A. si este responsa$il pentru plani#i%area 'enerala. "ire%tionarea si %on"u%erea
a%ti!itatilor militare ale Aliantei in ona sa "e responsa$ilitate si in a#ara a%esteia.
%on#orm man"atului in%re"intat. In %a"rul a%estui %oman"ament strate'i%
%oman"amentele re'ionale sunt responsa$ile in mo" "ire%t "e plani#i%area si e&e%utarea
tuturor a%ti!itatilor militare ale Aliantei. in%luan" "ele'area "e autoritate in ona "e
responsa$ilitate a esalonului superior.
Coman"amentul strate'i% al Atlanti%ului are in su$or"ine)
Comandamentul regional $3.C.% 4est* are %artierul 'eneral in Nor#ol<. >iri'inia.
S.U.A. a!an" %a ona "e responsa$ilitate partea "e !est a O%eanului Atlanti%,
Comandamentul regional $3.C.% Est are %artierul 'eneral la Nort-Hoo" in Marea
@ritanie a!an" %a ona "e responsa$ilitate partea "e est si "e nor";est a O%eanului
Atlanti%. in%lusi! Islan"a si se a#la in a%eeasi lo%alitate %u Coman"amentul na!al Nor" al
Coman"amentului strate'i% pentru Europa,
Comandamentul regional $3.C.% Sud-est are %artierul 'eneral la Lisa$ona in Portu'alia
a!an" %a ona "e responsa$ilitate partea "e su" est a O%eanului Atlanti% si teritoriul
%ontinental al Portu'aliei,
2lota de lovire din "tlantic este "ire%t su$or"onata Coman"amentului strate'i% al
Atlanti%ului. Asi'ura o %apa%itate na!ala "e lo!ire 'ata "e lupta permanent pre%um si un
%artier 'eneral pentru o C.I.T.(.. "eplasa$il la ne!oie atat in %a"rul onei "e
responsa$ilitate al Aliantei. %at si in a#ara a%esteia,
2lota de submarine din "tlantic. al %arei %artier 'eneral asi'ura %oor"onarea si
mana'ementul "o%trinar ne%esar intre'ii Aliante. pentru am$ele %oman"amente
strate'i%e. in utiliarea su$marinelor militare si a #lotei lor "e lo!ire. Este autoritatea "e
%oor"onare "e $aa si prin%ipala sursa #urnioare "e "o%trina pri!in" operatiile su$marine
la ni!el operational si ta%ti%.
Comandamentul Strategic pentru Europa are Cartierul 'eneral la Mons. in @el'ia si
este responsa$il pentru plani#i%area 'enerala. "ire%tionarea si %on"u%erea tuturor
a%ti!itatilor militare ale Aliantei "in %a"rul onei sale "e responsa$ilitate si la ne!oie in
a#ara a%esteia. Are su$or"onate "oua %oman"amente re'ionale.
Comandamentul regional $3.C.% Nord are %artierul 'eneral la @runsum. in Olan"a.
Este responsa$il in mo" "ire%t "e plani#i%area si e&e%utia tuturor a%ti!itatilor militare ale
N.A.T.O. in partea "e Nor" a Europei si la ne!oie si in a#ara onei sale "e
responsa$ilitate. Are in su$or"ine urmatoarele stru%turi) Comandamentul 2ortelor
"eriene din Nordul Europei a!an" %artierul 'eneral la Ramstein. in Germania si
Comandamentul Naval din Nordul Europei %are are %artierul 'eneral la Nort-Hoo" in
Marea @ritanie. Are "e asemenea in su$or"ine trei comandamente intrunite subregionale
intercategorii de forte centru la Kei"el$er') Centru in Germania, Nor";Est la Darup. in
referat.clopotel.ro
Danemar%a si Nor" in Sta!an'er. Nor!e'ia,
Comandamentul regional $3.C.% Sud. are %artierul 'eneral la Napoli. in Italia si are %a
ona "e responsa$ilitate su"ul Europei. Are in su$or"ine Comandamentul fortelor
aeriene din Sudul Europei si Comandamentul naval din sudul Europei. am$ele a!an"
%artierul 'eneral la Napoli in Italia. Are "e asemenea in su$or"ine patru comandamente
intrunite subregionale intercategorii de forte. Sud-central a!an" %artierul 'eneral la
Larissa in Gre%ia. Sud-est a!an" %artierul 'eneral la Imir in Tur%ia. Sud-vest a!an"
%artierul 'eneral la Ma"ri" in Spania si Sud a!an" %artierul 'eneral la >erona. in Italia.
2

In plus #ata "e %rearea noii stru%turi or'aniatori%e. N.A.T.O. a "e!oltat si noi
%on%epte pri!in" relatiile sta$ilite intre stru%turile %are sunt spri7inite in !e"erea
in"eplinirii unei a%tiuni militare si %ele %e a%or"a a%est spri7in. A%est aspe%t este "eose$it
"e important a #i solutionat "eoare%e insusi %on%eptul C.I.T.(. impli%a resu$or"onari "e
#orte %are apartin unor %oman"amente "i#erite. Noile %on%epte repreinta o a$or"are mult
mai #le&i$ila in !e"erea "u%erii a%tiunilor militare.
A%este noi %on%epte se re#era la)
sta$ilirea unui nou tip "e relatii intre %oman"amentele %are spri7ina si %ele
%are sunt spri7inite. permitan" Aliantei Nor" Atlanti%e *N.A.C..
Comitetului Militar. %oman"antilor la toate ni!elurile+ realiarea unei mai
mari #le&i$ilitati in trans#erarea e#ortului in "es#asurarea a%tiunilor militare
asupra %entrului "e 'reutate in"i#erent "e tipul a%tiunilor respe%ti!e si
sta$ilin" se%!entele %ele mai a"e%!ate in "erularea a%ti!itatilor militare.
Cara%teristi%ile noii stru%turi or'aniatori%e realieaa o le'atura mult mai
puterni%a intre %ele "oua %oman"amente strate'i%e. realian"u;se o
inte'rare si o %oor"onare #un%tionala si a%tionala neatinsa ni%io"ata
anterior. A%easta asi'ura o mai mare #le&i$ilitate Aliantei si %eea %e este
"e asemenea important. mareste %apa%itatea "e spri7in re%ipro% a "i!erselor
stru%turi militare,
%on"u%erea tuturor a%ti!itatilor militare in%lusi! a %elor "e lupta *a"i%a a
operatiilor+ se !a realia la ni!el re'ional. luan"u;se in %al%ul insa si
intera%tiunea la ni!elul "i#eritelor re'iuni. E&istenta unor %artiere 'enerale
la ni!elul %oman"amentelor re'ionale asi'ura atat luarea in su$or"ine a
unor #orte alo%ate pentru o anume operatie. pe o perioa"a "eterminata "e
timp. %at si spri7inirea prin punerea la "ispoitie a unor #orte la ni!el intra
sau inter;re'ional,
a$or"area %u #le&i$ilitate a masurilor "e %on"u%ere si %ontrol. %a "e
e&emplu sta$ilirea liniilor "e "espartire intre "i#erite unitati si mari unitati.
aliniamente "e %oor"onare si aliniamente ale misiunilor "e in"eplinit %are
!or asi'ura optimiarea %on"u%erii e&er%itiilor si operatiilor. De e&emplu.
in timp "e pa%e nu e&ista sta$ilite linii "e "espartire la ni!elul in#erior
%oman"amentelor re'ionale. Responsa$ilitatea sta$ilita stru%turilor
su$or"onate este numai orientati!a,
#un%tionarea noilor %artiere 'enerale tine %ont in mult mai mare masura "e
realiarea %ara%terului multinational al a%ti!itatilor si stru%turilor. A%easta
%on"u%e la repreentarea tuturor tarilor in stru%turile "e %oman"a la ni!el
strate'i%. Repreentarea nationala !a #i a%or"ata %u %ara%teristi%ile onelor
referat.clopotel.ro
in %are se a#la %artierele 'enerale ale "i#eritelor %oman"amente re'ionale.
su$re'ionale sau #un%tionale.
Noua stru%tura militara "e %oman"a asi'ura ne%esitatile inerente %onstituirii C.I.T.(..
Ca parte %omponenta a I"entitatii Europene "e Se%uritate si Aparare se "e!olta
%apa%itatea a%tionala a N.A.T.O. "e a pune la "ispoitia Uniunii Europei O%%i"entale a
stru%turilor militare si a in#rastru%turii ne%esare pre%um si "e a asi'ura mi7loa%ele "e lupta
si lo'isti%e ne%esare pentru %a a%easta sa poata sa;si in"eplineas%a misiunile si sar%inile.
'dentitatea Europeana de Securitate si "parare $E.S.1.'.% este %el "e;al treilea
"omeniu "e a"aptare interna a N.A.T.O. la s%-im$arile "in me"iul strate'i% %e au a!ut lo%
in ultimii e%e ani.
(ormula a"optata "e %atre ministrii "e e&terne ai tarilor Aliantei la @erlin in 1//3 si
%on#irmata "e se#ii "e state si "e 'u!erne reuniti la Ma"ri" in 1//2 tinteste spre
re%on%ilierea "orintei tarilor europene "e a li se asi'ura o mai mare autonomie in
sta$ilirea liniilor "ire%toare ale politi%ii europene "e se%uritate %u ne%esitatea pastrarii
unei le'aturi transatlanti%e. (ormula a"optata "a statelor europene un rol mai important in
pro%esul "e luare a "e%iiilor in %a"rul N.A.T.O. si pune la "ispoitia Uniunii Europei
O%%i"entale mi7loa%ele ne%esare spre a;si in"eplini propriile misiuni.
Elementele esentiale ale #ormulei pe %are se $aeaa E.S.D.I. in%lu")
asi'urarea unui spri7in "eplin "e %atre N.A.T.O. pro%esului "e %onsoli"are
si "e!oltare a I"entitatii Europene "e Se%uritate si Aparare prin punerea
la "ispoitia Uniunii Europei O%%i"entale a mi7loa%elor si %apa%itatilor
militare "e %are "ispune N.A.T.O.. pentru "es#asurarea unor a%tiuni
militare proprii ale U.E.O.,
asi'urarea "e spri7in pentru operatiile %on"use "e U.E.O.. %a un element al
%on%eptului C.I.T.(.,
asi'urarea aran7amentelor ne%esare in %a"rul noii stru%turi "e %oman"a.
punerea la pun%t a pro%e"urilor ne%esare pre'atirii. spri7inului si
%on"u%erii nemi7lo%ite a operatiilor e&e%utate su$ %on"u%erea U.E.O.,
%rearea unor #orte %apa$ile sa a%tionee su$ %ontrolul politi% si %on"u%erea
strate'i%a a U.E.O.,
punerea la pun%t a al'oritmului ne%esar i"enti#i%arii mi7loa%elor N.A.T.O.
%are sa poata spri7ini operatiile %on"use "e U.E.O. si aran7amentele
ne%esare realiarii %onsultarilor N.A.T.O.; U.E.O. in %onte&tul unor
asemenea operatii,
-otararea "e a asi'ura "eplina transparenta in relatiile "e %ola$orare si
%ooperare "intre N.A.T.O. si U.E.O. in pro%esul "e mana'ement al
%rielor. in%lusi! printr;un pro%es "e %onsultare re%ipro%a,
intarirea %ooperarii si %ola$orarii institutionaliate "intre %ele "oua
or'aniatii. %at si la ni!elul stru%turilor si institutiilor su$or"onate
a%estora,
impli%area U.E.O. in pro%esul "e plani#i%are a apararii spe%i#i% N.A.T.O..
Prin%ipalul rol al N.A.T.O. in era post ra$oiul re%e. este in %ontinuare 'arantarea pa%ii
in Europa. "ar a%est o$ie%ti! nu mai este atins %u prepon"erenta prin mi7loa%e militare %i
in primul ran" prin %oeiunea politi%a a mem$rilor Aliantei. Tarile "in Europa Centrala si
referat.clopotel.ro
"e Est "ores% sa a"ere la N.A.T.O. in primul ran" "atorita #aptului %a apartenenta la
N.A.T.O. este sin'urul mi7lo% %re"i$il prin %are pot sa;si asi'ure sta$ilitatea ne%esara
in"eplinirii politi%ilor "e re#orma pe %are le apli%a pe plan intern. De asemenea.
perspe%ti!a a"erarii la Alianta le "a a%estor state impulsul ne%esar si le stimuleaa sa
parti%ipe la reol!area pe %ale pasni%a a pro$lemelor re'ionale %u %are se %on#runta.
In a%este %on"itii rolul politi% al N.A.T.O. tin"e sa "e!ina pre"ominant asupra %elui
militar. %eea %e e&pli%a preo%uparea unora "intre tarile Europene "e a a!ansa pe "rumul
re#ormelor institutionale in %a"rul Aliantei. %on%entran"u;se asupra "ire%tiei "e a%tiune
politi%a. Cu toate a%estea in#luenta si poitia pe %are o o%upa S.U.A. in %a"rul N.A.T.O.
nu reulta in ni%i un #el "in normati!itatea %e 'u!erneaa a%ti!itatea or'aniatiei. %i in
primul ran" "in realitatea politi%a si militara a "eose$itei puteri si %apa%itati pe %are o
pose"a S.U.A. in toate "omeniile spe%i#i%e se%uritatii si apararii %at si in "omeniile
%one&e a%estora. Statele Unite pose"a te-nolo'ie in#ormationala. in%lusi! te-nolo'ie
spatiala. "e supra!e'-ere "e la "istanta. "e %omuni%atii. transport. lo'isti%a. "es%ura7are
nu%leara. a%tiuni aeroterestre si aerona!ale pe %are nu le pose"a ni%i un alt stat in preent.
%eea %e asi'ura N.A.T.O. e#i%a%itatea #un%tionala si a%tionala asa %um "e alt#el au
asi'urat;o in%a "e la %onstituirea Aliantei. A%est lu%ru a #ost e!i"ent in @osnia;
Kerte'o!ina. un"e statele europene nu s;au "o!e"it %apa$ile sa puna %apat luptei "intre
#ortele ri!ale. inainte %a S.U.A. sa ia "e%iia "e a 7u%a un rol mai a%ti! in operatiile "e
impunere a pa%ii.
Europa nu !a reusi sa e'alee S.U.A. in %eea %e pri!este %apa%itatea militara #ara un
e#ort su$stantial. pe %are se pare %a nu este -otarata sa;l #a%a. Tarile europene s;au aratat
"ispuse "in %e in %e mai mult in ultimul timp sa;si armoniee resursele ne%esare apararii.
"ar a%easta atitu"ine este "eterminata "e %onstran'erile $u'etare in mult mai mare masura
"e%at "e "orinta "e a asi'ura Europei mi7loa%ele ne%esare unei politi%i re'ionale unitare
mai a%ti!e "e%at in tre%ut.
Unele tari europene au a!ut in !e"ere o ree%-ili$rare a relatiilor transatlanti%e.
in%er%an" sa o$tina a%easta #ie prin %rearea unei politi%i internationale si "e se%uritate
%omune in %a"rul Uniunii Europene. prin in%ura7area "e!oltarii unor %apa%itati
operationale proprii in %a"rul Uniunii Europei O%%i"entale. initiin" %-iar un sistem
european "e supra!e'-ere prin satelit.
A

A%este realitati nu pot #i i'norate. Ele insa e&pli%a "i#i%ultatile intampinate "e %atre
tarile europene in o$tinerea unei mai e%-ili$rate impartiri a responsa$ilitatilor in %a"rul
N.A.T.O.. %a masura "e realiare a in"epen"entei in a%tiunile militare prin apli%area
%on%eptului "e C.I.T.(..
E&ista $una!ointa si $una %re"inta atat "e partea aliatilor europeni %at si "e partea
S.U.A.. "ar o reala parta7are a responsa$ilitatilor intre Europa si S.U.A. nu se poate
realia atata timp %at ine'alitatea in %apa%itatea militara "intre a%estea %ontinua sa se
a%%entuee arata in 1//A Lluis Maria "e Pui'. prese"inte al A"unarii Uniunii Europei
O%%i"entale.
/

E&ista insa un #a%tor %are %ontri$uie la punerea su$ semnul intre$arii a I"entitatii
Europene "e Se%uritate si Aparare. A%est #a%tor %onsta in a%eea %a tarile europene nu
reuses% sa %a"a "e a%or" asupra "e#inirii o$ie%ti!elor lor %omune. I"enti#i%area
amenintarilor si a prioritatilor strate'i%e "eterminate "e a%estea !ariaa intr;o pla7a #oarte
lar'a. "epinan" "e situatia %on%reta a #ie%arui stat in parte.
De a%eea. asi'urarea unei i"entitati "e se%uritate si aparare europeana intr;o #orma
referat.clopotel.ro
institutionaliata nu poate #i realiata #ara a se a7un'e la un pun%t "e !e"ere %omun %u
pri!ire la pro$lemati%a se%uritatii si apararii %ontinentale.
Multi "intre mem$rii europeni ai N.A.T.O. %auta sa se puna "e a%or" asupra unei
politi%i %omune "e se%uritate in %onte&tul institutiilor Uniunii Europene. In timp %e
Uniunea Europeana a o$tinut reultate remar%a$ile. %e nu pot #i %ontestate in s#era sa "e
%ompetenta ? in mo" "eose$it in "omeniul e%onomi% si in %el al realiarii si armoniarii
unei politi%i e&terne %omune. pro$lemele in le'atura %u se%uritatea si apararea nationala
raman prero'ati!e nationale. (aptul %a "in %ei 14 mem$ri ai Uniunii Europene patru nu
au a"erat la N.A.T.O. si sunt in %urs "e urmarire a "i#eritelor tipuri "e politi%i "e
neutralitate. iar sase tari mem$re ale N.A.T.O. *in%luan" Ce-ia. Polonia si Un'aria+ nu
sunt mem$re ale Uniunii Europene pre!ine ori%e inte'rare 'lo$ala si ne"is%riminatorie a
I"entitatii Europene "e Se%uritate si Aparare in N.A.T.O.. De%iia. luata la summit;ul "in
iunie 1//2 "e la Amster"am "e a nu "a Uniunii Europene responsa$ilitati in pro$lema
apararii su$liniaa si mai mult a%est #apt.
U.E.O. este "eo%am"ata sin'ura or'aniatie %are poate in"eplini a%est rol inte'rator
"eoare%e toti mem$rii sai sunt mem$ri ai Aliantei Nor" Atlanti%e. %a%i tratatul "e la
@ru&elles. %are a #ost piatra "e temelie a U.E.O. pre!e"e sta$ilirea unei relatii o#i%iale si
o#i%ialiate %u N.A.T.O. si "eoare%e a%est tratat asi'ura re#le%tarea su!eranitatii statelor in
"omeniul sau "e %ompetenta. In plus. "imensiunea %ontinentala a U.E.O. este %onsoli"ata.
%a urmare a aso%ierii sale #oarte stranse %u Uniunea Europeana. asa %um s;a sta$ilit prin
Tratatele "e la Maastri%-t si Amster"am.
Da%a in !iitor U.E.O. se !a inte'ra in Uniunea Europeana sau "a%a in !iitor Tratatul "e
la @ru&elles. %u toate mo"i#i%arile "e ri'oare ulterioare !a #i re!aut spre a raspun"e
%erintelor unei Europe unite. ramane "e !aut.
Pro$lema %are se pune a%um este %e anume poate si tre$uie #a%ut astai in %a"rul
'eneral o#erit "e U.E.O. pentru a "a su$stanta I"entitatii Europene "e Se%uritate si
Aparare si pentru a o #a%e %apa$ila sa re#le%te mai $ine interesele %ole%ti!e ale Europei in
%onte&tul N.A.T.O..
Prima %on"itie pentru %a statele europene sa poata a!ansa in a%easta "ire%tie este sa
mentina. %el putin la ni!el %ole%ti!. #ortele si mi7loa%ele ne%esare spre a;si asi'ura lor
insele %apa%itatea "e a !alori#i%a in plan international propria lor putere. C-eltuielile
alo%ate apararii su$ ni!elul "e 1: "in P.I.@. nu pot %on#eri statelor europene un rol
important "e 7u%at in sistemul %ole%ti! "e aparare.
(orte armate pro#esioniste. mo"erniarea armamentului si a te-ni%ii militare. a%%esul la
te-nolo'iile %ele mai mo"erne ne%esita asi'urarea a%estui ni!el "e %-eltuieli militare.
Da%a nu !or putea asi'ura resursele ne%esare la un ni!el %orespunator. statele europene
nu !or #i %apa$ile sa "u%a la in"eplinire operatii militare in"epen"ente. apre%ia Lluis
Maria "e Pui'.
De asemenea. Europa tre$uie sa;si asi'ure me%anismul e#i%ient "e luare a "e%iiilor
politi%e si militare %are sa nu "u%a la paraliarea ori%arei initiati!e. %-iar inainte %a
a%easta sa poata #i transpusa in pra%ti%a. Pro%esul "e luare a "e%iiilor atat in Uniunea
Europeana. %at mai ales in Uniunea Europei O%%i"entale este a"e%!at a%ti!itatilor
"es#asurate "e a%este "oua or'aniatii. %u e&%eptia a%ti!itatilor militare. #iin" "eose$it "e
%omple&. la$orios si "e lun'a "urata. In lumea "e ai a%tiunile militare ne%esita luarea
unor "e%iii rapi"e si -otarate spre a putea o$tine su%%esul "orit.
In "omeniul operational s;au o$tinut unele pro'rese in ultimii ani. "e e&emplu %rearea
referat.clopotel.ro
Comitetului Militar. %resterea %apa%itatii Celulei "e Plani#i%are a U.E.O. si a Centrului
pentru Sateliti si sta$ilirea unui pro'ram lo'isti%. Cu toate a%estea U.E.O. este in%a
"eparte "e a putea sa;si asume raspun"erea pentru mana'ementul operatiilor militare "e
mare amploare. in mo" spe%ial "atorita penuriei "e %apa%itati strate'i%e "e transport a
statelor europene. Cu toate a%estea U.E.O. poate %onta pe e#e%ti!e apre%ia$ile ale #ortelor
terestre pe %are tarile europene le pot pune la "ispoitia uniunii.
In anul 1//3 a #ost %reata o a'entie spe%ialiata in "e!oltarea tuturor sistemelor "e
armament ne%esare U.E.O.. Stru%tura Intrunita "e %ooperare in "omeniul armamentului
*O.C.C.A.R.+. a%easta a'entie si;a in%eput a%ti!itatea a!an" initial "oar atri$utii in
"omeniul %er%etarii. apoi atri$utiile sale #iin" e&tinse si in "omeniul pro"u%tiei.
Pe masura %e %apa%itatea Uniunii Europei O%%i"entale "e a %on"u%e a%tiuni militare pe
%ont propriu %reste. ea putan" raspun"e e#i%ient pro!o%arilor la a"resa se%uritatii
%ontinentale si ata%urilor la a"resa intereselor !itale europene. %u atat mai mult I"entitatea
Europeana "e Se%uritate si Aparare !a #i re%unos%uta in lume. Crearea unei #orte na!ale
multinationale 8EUROMAR(OR9 a aratat %a realitatea militara a unei Europe tot mai
unite este pe %ale "e a %apata %onsistenta. In a%elasi timp tarile Europei O%%i"entale sunt
preo%upate %a mo"i#i%arile si a"aptarile institutionale. in mo" "eose$it pro%esul "e lar'ire
a N.A.T.O.. a Uniunii Europene si a Uniunii Europei O%%i"entale sa nu mareas%a "istanta
"intre a%este trei or'aniatii si sa nu puna $ariere arti#i%iale in %alea %ola$orarii si
%ooperarii europene.
In %eea %e pri!este Uniunea Europei O%%i"entale. a%easta a apli%at %onse%!ent
prin%ipiul %on#orm %aruia numai tarile "e7a mem$re ale Uniunii Europene si ale N.A.T.O.
pot #i a%%eptate %a mem$re ale sale. In a%elasi timp s;a a%or"at un status spe%ial a%elor
tari mem$re ale N.A.T.O. %are nu sunt si mem$re ale U.E. si anume li s;a a%or"at statutul
"e 8mem$ru aso%iat9. A%est statut li s;a a%or"at si Un'ariei. Ce-iei si Poloniei %are au
#ost primite in N.A.T.O. in urma summit;ului "e la Bas-in'ton "in aprilie 1///.
C-eia su%%esului a%tiunilor militare initiate si %on"use "e U.E.O. !a #i insa in 'ra"ul
ri"i%at "e in"epen"enta si spri7in pe %are N.A.T.O. le !a a%or"a unitatilor puse la
"ispoitia U.E.O. %on#orm %on%eptului C.I.T.(.. la %are ne;am re#erit pe lar' anterior.
Este "e asemenea important pentru Consiliul Uniunii Europei O%%i"entale sa #a%a u
"e in"epen"enta %on#erita "e Tratatul "e la @ru&elles. asa %um a #ost el mo"i#i%at "e
%uran". pentru a sta$ili misiunile %e pot #i in%re"intate stru%turilor militare a%tionan" su$
man"atul sau. Tre$uie sa se tina %ont %a %in%i tari mem$re ale Uniunii Europene au
sta$ilit ele insele sa nu #a%a parte ni%i "in U.E.O. si ni%i "in N.A.T.O. si "e a%eea nu
tre$uie %a a%estea sa e&er%ite o in#luenta prea mare. prin interme"iul Uniunii Europene.
asupra unei or'aniatii "in %are au ales prin propria !ointa. sa nu #a%a parte.
Perspe%ti!a realiarii unei %ontopiri a Uniunii Europene %u Uniunea Europei
O%%i"entale poate #i luata in %onsi"erare numai in masura in %are toate statele mem$re ale
Uniunii Europene isi !or "emonstra "orinta si %apa%itatea "e a;si asuma o$li'atiile si "e a
a%%epta o$ie%ti!ele sta$ilite prin Tratatul "e la @ru&elles %u mo"i#i%arile ulterioare *Carta
U.E.O.+.
(ara in"oiala. %on%eptul I"entitatii Europene "e Se%uritate si Aparare in %a"rul
N.A.T.O. poate #i "e!oltat in %ontinuare. Nimeni nu poate pro'noa %are !a #i e!olutia
N.A.T.O. pe termen lun' ori in %e masura o posi$ila Europa unita in %a"rul me%anismelor
europene "e inte'rare politi%a !a initia si "e!olta o politi%a "e se%uritate si aparare
unitara si !ia$ila in !iitorul pe termen me"iu si lun'.
referat.clopotel.ro
De asemenea. in%a nu sunt pre!ii$ile mo"i#i%arile %e !or inter!eni in me"iul strate'i%
%a urmare a pro%esului "e e&tin"ere a institutiilor si or'aniatiilor europene si
euroatlanti%e "e se%uritate.
(ara in"oiala %on%eptul I"entitatii Europene "e Se%uritate si Aparare asa %um a #ost
"e7a #ormulat %onstituie un pro'res real in "ire%tia unei a$or"ari realiste in pro$lema
se%uritatii europene. Desi'ur. pre!a" o#i%ialii U.E.O.. nu se poate in%a pune pro$lema
apararii Europei #ara o stransa %ooperare %u Statele Unite. %are se poate realia numai in
%a"rul N.A.T.O.. Totusi a%easta %ooperare ne%esita o ree%-ili$rare a Aliantei. impunan"u;
se o impli%are mai -otarata si o parti%ipare mai su$stantiala "in pun%t "e !e"ere politi% si
militar a tarilor europene.
E5tinderea N.".&.O.. Continuarea pro%esului "e e&tin"ere N.A.T.O. a #ost "e%is la
Summit;ul "e la Bas-in'ton "e %atre se#ii "e state si "e 'u!erne ai Aliantei. "e a%eea s;a
apro$at "e %atre Consiliul Atlanti%ului "e Nor" *N.A.C.+ un Plan "e A%tiune pentru
A"erarea la N.A.T.O..
Con#orm pre!e"erilor a%estuia portile N.A.T.O. raman "es%-ise pentru noi mem$ri.
%on#orm art. 10 al Tratatului Atlanti%ului "e Nor". Planul "e A%tiune sta$ileste un "ialo'
intensi#i%at %u tarile %an"i"ate la a"miterea in Alianta si un pro'ram %on%ret "e a%ti!itate
%are sa spri7ine a%este tari in e#orturile lor pentru a putea "e!eni mem$ri in !iitor.
Pro'ramul o#era tarilor aspirante la statutul "e mem$ru al N.A.T.O. o lista "e a%ti!itati
"in %are ele pot sa le sele%tee pe a%elea pe %are le %onsi"era %ele mai pretioase spre a le
spri7ini e#orturile in a%easta "ire%tie. Parti%iparea la a%ti!itatile P.#.P. si E.A.P.C. ramane
esentiala pentru tarile %are "ores% sa;si a"an%eas%a impli%area politi%a si militara in
a%ti!itatea Aliantei.
Ori%e "e%iie "e a in!ita o tara aspiranta sa in%eapa %on!or$irile ne%esare a"miterii in
N.A.T.O. !or #i #a%ute pe $aa unei analie in"i!i"uale a #ie%arui %a in parte.
Parti%iparea la pro'ramele pre!aute in Planul "e A%tiune in !e"erea a"erarii la N.A.T.O.
nu impli%a ni%i un #el "e limite "e timp presta$ilite pentru luarea unei "e%iii pri!in"
a"miterea si "e asemenea nu impli%a a%or"area ni%i unei 'arantii !reunuia "intre statele
aspirante. Pro'ramul poate #i %onsi"erat insa o lista "e %riterii pentru a%%e"erea la
%on"itia "e mem$ru al Aliantei.
Planul "e a%tiune pentru A"erare. %are este o mani#estare pra%ti%a a politi%ii usilor
"es%-ise.
10
%uprin"e patru %apitole) pro$leme politi%e si e%onomi%e, pro$leme militare si
in le'atura %u apararea, resurse, se%uritate, pro$leme le'ale. Pentru #ie%are %apitol sunt
pre!aute pro$lemele %e pot #i "is%utate si sunt s%oase in e!i"enta me%anismele prin %are
pre'atirea #ie%arei tari aspirante pentru a "e!eni mem$ra a N.A.T.O. poate #i realiata in
%on"itiile %ele mai $une.
(ie%arei tari %an"i"ate i se soli%ita sa puna la pun%t un pro'ram anual national re#eritor
la pre'atirea in !e"erea unei posi$ile a"miteri in Alianta. sta$ilin" o$ie%ti!e %lare ale
pro%esului "e pre'atire. %ontinan" in#ormatii re#eritoare la pasii "e7a #a%uti. autoritatile
responsa$ile pentru #ie%are a%ti!itate. iar a%olo un"e se poate. un plan "e lu%ru %u pri!ire
la anumite pro$leme spe%i#i%e ale a%estor pre'atiri. Pro'ramul in"i!i"ual %onstituie un
element "e $aa pentru N.A.T.O. pentru a urmari si e!alua pro'resul tarilor aspirante si
"e a le spri7ini in a%est pro%es. Toate se"intele "e analia !or a!ea lo% in stru%tura 1/M1 in
%a"rul Consiliului Atlanti%ului "e Nor" si in alte or'anisme a$ilitate. N.A.T.O.
"esemneaa o e%-ipa %on"usa "e un asistent al se%retarului 'eneral. un asistent al
referat.clopotel.ro
"ire%torului Statului ma7or militar international. un se# "e "epartament ori un repreentant
al unuia "intre a%estia. %are !a parti%ipa la se"intele "e analia.
In #ie%are an Alianta !a ela$ora un raport "etaliat pentru #ie%are tara aspiranta in parte.
%uprinan" apre%ierile pri!in" pro'resul #a%ut in #ie%are "omeniu pre!aut in pro'ramul
in"i!i"ual national "e pre'atire in !e"erea a"erarii. A%est "o%ument %onstituie $aa "e
"is%utii purtate "e Consiliul Atlanti%ului "e Nor" %u #ie%are tara in parte. De asemenea.
apre%ierile "in raport #a%iliteaa i"enti#i%area unor "ire%tii ulteriore "e a%tiune. "ar
ramane la apre%ierea #ie%arei tari in parte sa ia masurile pra%ti%e ne%esare a"an%irii si
"e!oltarii "ire%tiilor "e a%tiune i"enti#i%ate.
In %eea %e pri!este pro$lemele politi%e si e%onomi%e. tarile aspirante tre$uie sa se
%on#ormee prin%ipiilor "e $aa pre!aute in Tratatul Atlanti%ului "e Nor". %um ar #i
"emo%ratia si li$ertatea in"i!i"uala. De asemenea se %ere tarilor aspirante la a"erarea la
N.A.T.O. sa;si reol!e "isputele internationale utilian" mi7loa%e pasni%e. sa "emonstree
-otararea "e a respe%ta statul "e "rept si "repturile omului. "e a reol!a "isputele etni%e si
%ele teritoriale prin mi7loa%e pasni%e %on#orm prin%ipiilor O.S.C.E. si "e a urmari
mentinerea unor relatii "e $una !e%inatate. "e a sta$ili %ontrolul "emo%rati% si %el al
puterii politi%e %i!ile asupra #ortelor armate. "e a se a$tine "e la amenintarea %u utiliarea
#ortei si "e la utiliarea a%esteia in %on#ormitate %u s%opurile Or'aniatiei Natiunilor
Unite. "e a %ontri$ui la "e!oltarea unor relatii internationale pasni%e si prietenesti. sa
spri7ine si sa #ie an'a7ate in Consiliul Parteneriatului Euro Atlanti% *E.A.P.C.+ si in
Parteneriatul pentru Pa%e *P.#.P.+. sa "emonstree -otarare si an'a7are in promo!area
sta$ilitatii si $unastarii prin li$ertate e%onomi%a. 7ustitie so%iala si responsa$ilitate in
prote%tia me"iului.
Dupa a"erarea la N.A.T.O. statele aspirante tre$uie sa;si uneas%a e#orturile. alaturi "e
%eilalti mem$ri. in !e"erea realiarii apararii %ole%ti!e. preer!arii pa%ii si se%uritatii. sa
mentina e#i%a%itatea Aliantei prin parta7area responsa$ilitatilor. %osturilor si $ene#i%iilor.
sa "o!e"eas%a $una %re"inta in realiarea %onsensului ne%esar in toate pro$lemele %e
ne%esita o reol!are in %omun "e %atre Alianta. sa parti%ipe #ara retineri la pro%esul "e
%onsultare "in %a"rul N.A.T.O. si la pro%esul "e luare a "e%iiilor in pro$lemele politi%e
si "e se%uritate %e pri!es% Alianta. sa "o!e"eas%a -otarare in %ontinuarea pro%esului "e
e&tin"ere a N.A.T.O.. %on#orm Tratatului "e la Bas-in'ton si De%laratiilor #a%ute "e se#ii
"e state si "e 'u!erne parti%ipanti la Summit;urile "e la Ma"ri" si Bas-in'ton.
Tarile aspirante !or e&pli%a in %e masura politi%a pe %are o pra%ti%a este a"aptata ast#el
in%at sa re#le%te %onsi"eratiile #a%ute "e N.A.T.O. si in a%elasi timp sa "emonstree
"orinta lor si in a%elasi timp %apa%itatea "e a raspun"e e&i'entelor N.A.T.O.. in%lusi!
%elor %uprinse in %on%eptul strate'i% a"optat la Summit;ul "in aprilie 1/// "e la
Bas-in'ton. Tarile aspirante !or #urnia in #ie%are an in#ormatii re#eritoare la starea
e%onomiei *atat o analia la ni!el ma%roe%onomi% %at si la ni!el mi%roe%onomi%+. la
mo"ul "e %onstru%tie a $u'etului statului. si la "e%iiile politi%e a"optate in s%opul
"e!oltarii e%onomiei.
Tarile aspirante !or #i in masura sa %ontri$uie "in pun%t "e !e"ere militar la apararea
%ole%ti!a si la noile misiuni sta$ilite "e Alianta. in a%elasi timp luan" masuri pentru
optimiarea %apa%itatii lor militare.
Parti%iparea #ara restri%tii la operatiile P.#.P. este o %omponenta esentiala. in masura in
%are a%easta !a stran'e si mai mult le'aturile %u Alianta. a7utan"u;le sa se pre'ateas%a
pentru o 'ama %at mai "i!ersi#i%ata "e misiuni. Noii mem$ri ai N.A.T.O. tre$uie sa #ie
referat.clopotel.ro
pre'atiti sa;si asume roluri. ris%uri. responsa$ilitati "ar si $ene#i%iile se%uritatii si apararii
%ole%ti!e.
Dupa a"miterea in or'aniatie. noii mem$ri isi !or asuma pe "eplin responsa$ilitatile
pre!aute in %on%eptul strate'i%. !or pune la "ispoitia Aliantei #ortele si mi7loa%ele
ne%esare. !or parti%ipa in stru%tura militara inte'rata a N.A.T.O. %u #ortele si mi7loa%ele
sta$ilite. !or parti%ipa la pro%esul %ole%ti! "e plani#i%are a apararii. !or parti%ipa la
a%ti!itatea a'entiilor N.A.T.O.. !or spri7ini pe "eplin pro'ramele P.#.P. si "e!oltarea
unor relatii "e %ola$orare %u state nemem$re ale N.A.T.O.. !or urmari realiarea
stan"ar"iarii si in primul ran" a interopera$ilitatii.
Implementarea pro$lemelor militare si in le'atura %u apararea !ieaa a7utarea tarilor
aspirante "e a;si "e!olta %apa$ilitatea militara. in%lusi! o interopera$ilitate
per#e%tionata. in masura sa %ontri$uie in mo" real la e#i%a%itatea Aliantei. "emonstran"
ast#el %a a"erarea la N.A.T.O. este o "e%iie %ore%ta si potri!ita pentru tarile respe%ti!e.
Tarile aspirante !or #i in masura sa soli%ite si sa apli%e Pro'rame "e Parteneriat
In"i!i"ual. pentru a;si putea %on%entra parti%iparea la P.#.P. pe pro$lemele esentiale
pentru %alitatea "e mem$ru al Aliantei.
Anual. N.A.T.O. !a or'ania %oor"onarea asistentei $i si multilateral a%or"ata "e %atre
Alianta. in #ormatul 1/M1.
Aspirantii !or sta$ili o$ie%ti!e pre%ise "e in"eplinit in %a"rul planurilor in"i!i"uale. a
%aror in"eplinire sa poata #i %omensurata. pe $aa %onsultarilor a!ute "e %atre N.A.T.O.
%u #ie%are tara aspiranta in parte.
Ca un semn "e transparenta. tarile aspirante !or #i in%ura7ate sa #a%a s%-im$ re%ipro% "e
"o%umente in"i!i"uale "e pre'atire pentru a"erare. "e asemenea tarile aspirante !or #i
in!itate sa parti%ipe la anumite #ae ale e&er%itiilor N.A.T.O.. atun%i %an" Consiliul
Atlanti%ului "e Nor" -otaraste %a a%est lu%ru este posi$il. Statele aspirante !or utilia
te-nolo'ia "e simulare pentru pro%esul "e pre'atire si antrenare a #ortelor.
Re#eritor la utiliarea resurselor. tarile %e aspira la statutul "e mem$ru al N.A.T.O. !or
alo%a su#i%iente resurse $u'etare ast#el in%at sa;si poata asuma o$li'atiile reiesite "in
%alitatea "e mem$ru al N.A.T.O.. in e!entualitatea a"erarii la Alianta.
Re#eritor la a"miterea in N.A.T.O.. tarile aspirante !or alo%a su#i%iente resurse
$u'etare pentru apli%area "e%iiilor luate "e Alianta. !or parti%ipa la a%ti!itatile
"es#asurate si pentru a %aror "es#asurare #on"urile se alo%a in %omun. %u partea sta$ilita la
ni!elul Aliantei. !or parti%ipa in stru%turile militare ale Aliantei. Implementarea tuturor
a%estor masuri se !a #a%e prin me%anismele "e7a e&istente. in%lusi! prin P.#.P..
In %eea %e pri!este pro$lemele "e se%uritate. tarile aspirante !or pune in apli%are
su#i%iente masuri "e prote%tie %on#orm pro%e"urilor N.A.T.O.. pentru a asi'ura
se%uritatea %elor mai importante in#ormatii.
Personalul tarilor %an"i"ate !a #i pre'atit prin %ursuri spe%iale. re#eritoare la pro$leme
"e personal. "o%umente. se%uritate in"ustriala si se%uritatea in#ormatiilor.
Re#eritor la pro$lemele le'ale. tarile aspirante se !or #amiliaria %u aran7amentele
le'ale si a%or"urile spe%i#i%e N.A.T.O.. %are "e alt#el re'lementeaa %ooperarea "intre
tarile Aliantei.
A%easta !a "etermina tarile aspirante sa;si armoniee le'islatia interna in %on%or"anta
%u realiarea %ompati$ilitatii %u re'ulile si normele N.A.T.O..
5. Or'aniatia pentru se%uritate si %ooperare in Europa *O.S.C.E.+
referat.clopotel.ro
Or'aniatia pentru Se%uritate si Cooperare in Europa este o or'aniatie pan;europeana
"e se%uritate ale %arei 44 "e state mem$re se situeaa "in pun%t "e !e"ere 'eo'ra#i% intre
>an%ou!er. in !estul Cana"ei si >la"i!osto< in e&tremul orient al Rusiei. Or'aniatia
pentru Se%uritate si Cooperare in Europa se in%a"reaa. "in pun%t "e !e"ere #un%tional. in
pre!e"erile %apitolului >III "in Carta O.N.U.. %el re#eritor la aran7amentele re'ionale "e
se%uritate.
In a%easta !iiune. O.S.C.E. a #ost sta$ilita %a prim instrument responsa$il. in ona sa
"e responsa$ilitate. "e a!ertiarea timpurie. pre!enirea %on#li%telor. mana'ementul
%rielor si resta$ilirea situatiei in perioa"a post %on#li%t. A$or"area se%uritatii in !iiunea
O.S.C.E. este e&tensi!a si $aata pe %ooperare. Ea in%lu"e o 'ama #oarte lar'a "e
pro$leme. pre%um %ontrolul armamentului. "iplomatia pre!enti!a. masurile "e sporire a
in%re"erii re%ipro%e "intre state. "repturile omului. monitoriarea ale'erilor. se%uritatea
e%onomi%a si se%uritatea me"iului in%on7urator.
Toate statele mem$re ale O.S.C.E. au un status e'al iar "e%iiile sunt luate pe $aa "e
%onsens.
).1. Crearea si istoricul O.S.C.E.
Or'aniatia pentru Se%uritate si Cooperare in Europa a #ost %reata la in%eputul anilor
N20. Su$ "enumirea "e Con#erinta pentru Se%uritate si Cooperare in Europa ea a #ost
"estinata. in intentia initiatorilor. sa ser!eas%a "rept un #orum multilateral "e "ialo' si
ne'o%iere intre Est si >est. Din 1/24 pana in 1//0 Con#erinta pentru Se%uritate si
Cooperare in Europa a #un%tionat %a o serie "e %on#erinte si reuniuni un"e au #ost
ne'o%iate noi o$li'atii si an'a7amente si a #ost tre%uta in re!ista implementarea lor.
Reuniunea la !ar# "e la Paris "in 1//0 a mar%at perioa"a in%eperii institutionaliarii
a%estei or'aniatii. spre a #a%e #ata s%-im$arilor si pro!o%arilor spe%i#i%e perioa"ei
a%tuale. "e "upa s#arsitul ra$oiului re%e.
E!olutia starii "e se%uritate in Europa a %on"us spre o s%-im$are #un"amentala in
%a"rul Con#erintei pentru Se%uritate si Cooperare in Europa.
Re#le%tan" a%este s%-im$ari. Summit;ul "e la @u"apesta "in 1//5 a -otarat s%-im$area
numelui or'aniatiei in %el a%tual. a"i%a Or'aniatia pentru Se%uritate si Cooperare in
Europa. Astai O.S.C.E. %uprin"e 44 "e tari. a%operin" o ona e&tinsa "e la est la !est "e
la >la"i!osto< la >an%ou!er. in%luan" #osta Uniune So!ieti%a. toate tarile "in Europa.
Statele Unite si Cana"a. Ori'inea Or'aniatiei pentru Se%uritate si Cooperare in Europa
poate #i a#lata in%a in anii %in%ie%i ai se%olului ==. %an" U.R.S.S. a #a%ut o propunere.
"e a se or'ania o %on#erinta %onsa%rata se%uritatii re'ionale. la %are sa parti%ipe toate
statele europene. La a%easta initiati!a s;au aso%iat si alte state est;europene. (inlan"a s;a
o#erit sa 'a"uias%a reuniunile a%estei %on#erinte. ast#el in%at in 1/3/ a in!itat sa parti%ipe
la ea toate tarile europene. Cana"a si S.U.A.. In anul 1/26. 14 "e tari au a%%eptat sa
parti%ipe la a%easta %on#erinta si au in%eput %onsultari multilaterale in a%est s%op.
a7un'an"u;se pana la sta"iul "e %on!or$iri pre'atitoare. In anul urmator. 1/21
%onsultarile s;au %entrat in spe%ial asupra %ontinutului 8Cartii Al$astre9 %are %ontinea
re%oman"arile #inale %u pri!ire la s%opul si re'ulile "e pro%e"ura ale Con#erintei.
Ne'o%ierile re#eritoare la a%estea au "urat aproape "oi ani si au a!ut lo% la Gene!a.
La 1 au'ust 1/24 la Kelsin<i. se#ii "e state sau "e 'u!erne ale %elor 14 "e state
parti%ipante au semnat A%tul (inal al Con#erintei "e la Kelsin<i pentru Se%uritate si
Cooperare in Europa. A%tul (inal a sta$ilit prin%ipiile "e $aa re#eritoare la mo"ul "e
referat.clopotel.ro
%omportare al statelor semnatare. atat in relatiile internationale %at si in relatiile %u proprii
lor %etateni. A%este prin%ipii sunt urmatoarele)
e'alitate su!erana si respe%tul "repturilor %e "e%ur' "in su!eranitate,
retinerea "e la amenintarea %u utiliarea #ortei si "e la utiliarea a%esteia,
in!iola$ilitatea #rontierelor,
reol!area pasni%a a "isputelor "intre state,
neinter!entia in pro$lemele interne ale altor state,
respe%tarea "repturilor omului si a li$ertatilor #un"amentale. in%lusi!
li$ertatea "e 'an"ire si %onstiinta. a reli'iei si %re"intei,
e'alitate in "repturi si "reptul la auto"eterminare al popoarelor,
%ooperare intre state,
in"eplinirea %u $una %re"inta a o$li'atiilor %e "e%ur' "in %ontinutul
"reptului international.
Do%umentul (inal "e la Kelsin<i a pus $aele unei "e!oltari ulterioare a pro%esului
initiat "e Con#erinta pentru Se%uritate si Cooperare in Europa. A%tul #inal nu este un
tratat. %i o intele'ere pentru %ooperare si stran'erea le'aturilor politi%e. El este "i!iat in
trei parti prin%ipale) pro$leme in le'atura %u se%uritatea europeana, %ooperarea in
"omeniul e%onomi%. al stiintei si te-nolo'iei si in %el al me"iului, %ooperarea in "omeniul
umanitar.
A%tul #inal a sta$ilit %a "upa prima Con#erinta. tinuta la Kelsin<i. !or urma alte
reuniuni pentru a tre%e in re!ista apli%area intele'erilor %on!enite in %a"rul %on#erintei.
pentru a sta$ili noi stan"ar"e si norme. pentru a lar'i %ooperarea si pentru a mentine
"ialo'ul politi%. Asemenea reuniuni au #ost tinute la @el'ra". Ma"ri" si >iena. La a%este
reuniuni toate statele parti%ipante au %aut "e a%or" %u pri!ire la o$li'atiile pe %are le au
in s%opul sustinerii si promo!arii "repturilor omului si a masurilor ne%esare pentru a
"e!olta in%re"erea re%ipro%a intre statele parti%ipante. In plus. o serie "e reuniuni la
ni!el "e e&perti au #ost %onsa%rate unor pro$leme spe%i#i%e. pre%um institutiile
"emo%ratiei. "repturile omului. %onta%tele interumane. reol!area pasni%a a "isputelor.
pro$lemele me"iului in%on7urator. mi7loa%ele "e %omuni%are in masa. %ooperarea in
"omeniul e%onomi%. %ultural si stiinti#i%.
Dupa momentul Kelsin<i "in 1/24 Con#erinta pentru Se%uritate si Cooperare in Europa
nu a #ost alt%e!a "e%at o %on#erinta "iplomati%a. Nu au #ost %reate ni%i un #el "e stru%turi
permanente in masura sa asi'ure #le&i$ilitatea a%estei or'aniatii si nu a #ost a"optat ni%i
un #el "e pro'ram pe termen lun'. Nu au e&istat stru%turi permanente %are sa initiee
a%ti!itati operationale in perioa"ele "intre reuniunile %on#erintei. A%easta situatie s;a
s%-im$at a$ia in perioa"a 1/A/;1//0. %an" statele parti%ipante au reusit sa %a"a "e a%or"
asupra ne!oii unor stru%turi permanente ale Con#erintei. asupra %ompunerii a%estor
stru%turi si a #un%tiilor lor.
Marele a!anta7 pe %are l;a "o!e"it Con#erinta pentru Se%uritate si Cooperare in Europa
in perioa"a mar%ata "e tensiune politi%a "intre %ele "oua $lo%uri militare anta'oniste "in
anii N20 si NA0 a #ost a$ilitatea sa "e a a$or"a "i!erse pro$leme intr;un %limat "e
intele'ere si in%re"ere re%ipro%a. %limat %are nu s;a putut realia in alte or'aniatii "e
se%uritate. %a "e e&emplu O.N.U..
De o importanta %u totul "eose$ita s;a "o!e"it punerea in relatie a "repturilor omului
referat.clopotel.ro
%u pro%esul "e se%uritate si %ooperare internationala. Con#erinta pentru Se%uritate si
Cooperare in Europa a sta$ilit %a un stat %are in%al%a in mo" sistemati% li$ertatile
#un"amentale ale propriilor %etateni nu se poate $u%ura "e in%re"ere internationala si
%-iar poate #i %onsi"erat %a o amenintare pentru alte tari.
Primele reultate ale ne'o%ierilor in "omeniul "repturilor omului si a %ooperarii in
"omeniul umanitar au #ost #oarte mo"este. A%este ne'o%ieri s;au re#erit. intre altele. la
luarea in %onsi"erare a unei solutii #a!ora$ile in le'atura %u %ererile "e a %alatori in
strainatate #a%ute "e %etatenii "in tarile %u re'im %omunist. solutionarea #a!ora$ila a
%ererilor "e reuni#i%are a #amiliilor si a %elor pentru %asatorii intre %etateni ai unor state
"i#erite. Au #ost ne%esare perioa"e in"elun'ate "e ne'o%ieri pentru a se a7un'e la a%or"uri
re#eritoare la re"u%erea ta&elor "e !ia. "e e&emplu. Pas %u pas. pre!e"eri mai pre%ise au
#ost intro"use in intele'erile %on!enite. in s%opul eliminarii interpretarilor restri%ti!e si a
e!itarii intarierii ne7usti#i%ate in emiterea pasapoartelor.
A%tul (inal semnat la Kelsin<i a #ost "e asemenea utiliat spre a li$eralia a%%esul la
in#ormatii. spre a limita $ruierea transmisiilor ra"io in statele %omuniste *a posturilor "e
ra"io Europa Li$era. >o%ea Ameri%ii. >o%ea Li$ertatii si a altora "e a%elasi #el+ si a
rela&a %ontrolul e&er%itat "e stat asupra me"iilor "e %omuni%are in masa.
A #ost %reata o retea "e le'aturi si interese inter%on"itionate. %are au %reat $aa
%ontinuarii pro%esului Con#erintei pentru Se%uritate si Cooperare in Europa. Prin
reuniuni. "ialo' politi%. ne'o%ierea asumarii unor noi o$li'atii si o presiune %onstanta
e&er%itata in s%opul apli%arii a%estora. Con#erinta pentru Se%uritate si Cooperare in
Europa a "e!enit un %ataliator al s%-im$arilor pasni%e si "emo%rati%e in Europa. Ea este
aso%iata. "e asemenea. %u re!olutia "emo%rati%a %e a a!ut lo% in Europa "e Est intre 1/A/
si 1//1.
Care a #ost se%retul !italitatii Con#erintei pentru Se%uritate si Cooperare in EuropaO
Cum si "e %e a #ost ea in masura sa pro'resee in %iu"a unor pro!o%ari #ormi"a$ileO
A%tul (inal "e la Kelsin<i nu a #ost o #ormula ma'i%a pentru a "estru%tura sistemul
%omunist "in Europa Centrala si "e Est. Con#erinta pentru Se%uritate si Cooperare in
Europa tre$uie !auta %a #iin" "oar un sin'ur element intr;un pro%es #oarte %omple& si
%uprinator. Pro'resul realiat "e Con#erinta a #ost mai mult un reultat al s%-im$arilor
petre%ute in realitatea politi%a "e%at un instrument %are sa "etermine el insusi s%-im$ari
in me"iul strate'i%.
Au #ost insa %ontri$utii ale Con#erintei "e %are nu se poate sa nu amintim.
In primul ran" Con#erinta pentru Se%uritate si Cooperare in Europa a %onstituit o
plat#orma politi%a si un spri7in moral pentru promotorii s%-im$arilor "emo%rati%e %e au
a!ut lo% in %a"rul tarilor %omuniste mem$re ale Tratatului "e la >arso!ia. %a "e e&emplu
pentru or'aniatia 8Carta 229 in Ce-oslo!a%ia sau pentru sin"i%atul li$er 8Soli"aritatea9
in Polonia.
A%esti repreentanti ai so%ietatii %i!ile au #ost in!in'atorii in re!olutiile pasni%e %e au
a!ut lo% in statele respe%ti!e in toamna anului 1/A/.
Situatia "in tara noastra. "in pa%ate. a #ost total "i#erita. "eoare%e oprimarea ori%arei
opoitii a #ost pra%ti%ata %u mult mai multa asi"uitate "e re'imul Ceauses%u. ast#el in%at
'ermenii so%ietatii %i!ile nu s;au putut "e!olta in Romania. A #ost ne%esara o re!olutie
san'eroasa spre a se putea a7un'e la rasturnarea re'imului %omunist. iar tranitia spre o
so%ietate "emo%rati%a nu s;a putut realia pasni% asa %um s;a petre%ut in %elelalte tari
%omuniste.
referat.clopotel.ro
In al "oilea ran". prin %onstruirea unui sistem ela$orat. "e %anale politi%e si "e le'atura
intre state. Con#erinta pentru Se%uritate si Cooperare in Europa a #a%ut posi$il %a
"emo%ratiile !esti%e. in%luan" nu numai tari N.A.T.O.. "ar si state neutre si nealiniate sa
a%tionee %ontinuu si %onstant spre a "etermina s%-im$ari poiti!e in %a"rul sistemului
so%ialist. Colapsul a%estuia. sim$oli% repreentat "e "aramarea i"ului @erlinului. a
trans#ormat se%uritatea europeana intr;un mo" "rasti% si impreuna %u a%easta si
Con#erinta pentru Se%uritate si Cooperare in Europa. C.S.C.E. si;a asumat. in a%easta
perioa"a "e tranitie. noi responsa$ilitati si a %ontinuat sa #a%a #ata unor pro!o%ari
"i!erse.
Ea poate #i %ara%teriata in a%easta perioa"a prin tre%erea la o #orma institutionaliata.
intarirea %apa%itatii operationale. lar'irea 'amei "e a%ti!itati or'aniate si "es#asurate
e#e%ti!. Carta "e la Paris pentru o Noua Europa. semnata la 61 noiem$rie 1//0 la
in%-eierea summit;ului se#ilor "e state si "e 'u!erne ai statelor mem$re ale C.S.C.E. a
mar%at primul pas in a%easta "ire%tie.
Carta "e la Paris a #ost primul "o%ument international %are a luat a%t "e s#arsitul
ra$oiului re%e si "e "es%-i"erea unei ere mar%ata "e %ola$orare intre toate statele
europene. In %a"rul Cartei "e la Paris s;a mentionat ne%esitatea institutionaliarii C.S.C.E.
si %rearii unor stru%turi permanente ale a%esteia.
S;a "e%is sa ai$a lo% %onsultari politi%e la ni!el inalt la #ie%are "oi ani. iar la ni!elul
ministrilor a#a%erilor e&terne in #ie%are an.
S;a sta$ilit. "e asemenea. %a #un%tionarii superiori "in ministerele "e e&terne sa se
intruneas%a o%aional. su$ #orma unui Consiliu.
S;a "e%is %onstituirea unei in#rastru%turi permanente. in%luan" un Se%retariat. su$
%on"u%erea unui "ire%tor. un Centru "e Pre!enire a Con#li%telor si un @irou pentru
Ale'eri Li$ere. Pentru a e!ita %onstituirea unor stru%turi $iro%rati%e. "e tipul %elor ale
O.N.U.. a%este stru%turi nu a!eau in or'ani'rama mai mult "e 1;5 #un%tionari. a7utati "e o
a"ministratie "in tara in %are #un%tiona stru%tura respe%ti!a. Ele au #ost 'a"uite la Pra'a.
>iena si >arso!ia. In aprilie 1//1 li"erii parlamentari ai statelor mem$re ale C.S.C.E. au
%onstituit pentru prima "ata A"unarea Parlamentara a C.S.C.E.. Pro%esul "e
institutionaliare al C.S.C.E. a #ost 'ra$it. in anii %e au urmat Cartei "e la Paris. "e
!iolenta %e a urmat pro%esului "e "estru%turare a #ostei Iu'osla!ii si a U.R.S.S..
E!olutia %ea mai semni#i%ati!a se pare %a a a!ut lo% in "omeniul "imensiunii umane a
se%uritatii. Reuniunile la ni!el inalt %are au a!ut lo% la >iena. Paris. Copen-a'a si
Mos%o!a intre 1/A/ si 1//1 au sta$ilit o serie "e o$li'atii ale statelor re#eritoare la
"imensiunea "repturilor omului. in%luan" li$ertatea ale'erilor politi%e. li$ertatea mass
me"ia. prote7area persoanelor apartinan" minoritatilor nationale. Implementarea a%estor
an'a7amente ale statelor a #ost intarita ulterior.
La primul Consiliu al C.S.C.E. tinut la @erlin in 1/ si 60 iunie 1//1 a #ost sta$ilit un
me%anism "estinat %onsultarilor in situatii "e ur'enta. Asa numitul 8me%anism "e la
@erlin9 a #ost utiliat aproape ime"iat. in %a"rul %riei "eterminate "e %on#li%tul "in
Iu'osla!ia. La urmatoarea sesiune a Consiliului C.S.C.E.. %e a a!ut lo% la Pra'a in 10;11
ianuarie 1//6. a #ost apro$at 8Do%umentul "e la Pra'a asupra "e!oltarii pe mai "eparte a
institutiilor si stru%turilor C.S.C.E.9. A #ost lar'it rolul @iroului "e la Pra'a pentru
Ale'eri Li$ere. A #ost. "e asemenea. sta$ilita o e&%eptie "e la re'ula %onsensului %e
'u!erna pana atun%i luarea tuturor "e%iiilor in %a"rul C.S.C.E.. A%easta e&%eptie pre!e"e
%a pot #i luate "e%iii in a$senta a%or"ului statului in %aua. atun%i %an" este !or$a "e
referat.clopotel.ro
!iolari %lare si repetate ale li$ertatii si "repturilor #un"amentale ale omului *re'ula
%onsens minus unu+. A%easta noua re'ula a #ost in!o%ata in iulie 1//6 pentru a suspen"a
Iu'osla!ia "in %a"rul C.S.C.E.. Reuniunea "e la Kelsin<i "es#asurata intre 65 martie si A
iulie 1//6 a sta$ilit %rearea unor noi institutii. in%luan" (orumul pentru Cooperare in
"omeniul Se%uritatii. Inaltul Comisar pentru Minoritati Nationale. (orumul E%onomi% si
Comitetul E&pertilor (inan%iari. Prese"intele e&e%uti!. a %arui #un%tie #usese %reata prin
Carta "e la Paris a primit atri$utii pre%ise in %a"rul reuniunii "e la Kelsin<i si anume a
"e!enit responsa$il "e %oor"onarea a%ti!itatilor %urente ale C.S.C.E. si "e or'aniarea
pro%esului "e %onsultare a statelor mem$re.
(un%tia "e se%retar 'eneral a #ost %reata la Consiliul Ministerial %e a a!ut lo% la
Sto%<-olm in ilele "e 15 si 14 "e%em$rie 1//6.
Reuniunile repreentantilor statelor parti%ipante au in%eput sa #ie tinute %u re'ularitate
la >iena. initial in %a"rul Grupului "e la >iena si apoi su$ #orma unui Comitet
Permanent.
Stru%turile permanente ale C.S.C.E. au "e!enit "in %e in %e mai ne%esare. pe masura %e
or'aniatia a!ea "e in"eplinit un numar %res%an" "e misiuni. "intre %are unele ne%esitau
spri7in permanent. Prima misiune "e lun'a "urata su$ man"at C.S.C.E. a #ost "eplasata in
Doso!o. San"7a% si >oi!o"ina in%epan" "in toamna anului 1//6 pana la s#arsitul anului
1//5. Pe teren. in a%easta perioa"a. au #ost "es#asurate opt misiuni su%%esi!e. In anul
1//6 C.S.C.E. s;a auto"e%larat %a #iin" o institutie re'ionala "e se%uritate. in sensul
%apitolului >III "in Carta O.N.U..
A!an" in !e"ere e!olutia institutiilor C.S.C.E.. a%easta a in%etat "e a #i numai un
pro%es %i a "e!enit "e7a in primii ani ai ultimului "e%eniu. o or'aniatie. Urmatorul pas a
%onstat in s%-im$area "enumirii C.S.C.E. in Or'aniatia pentru Se%uritate si Cooperare in
Europa. "e%iie %e a #ost luata la Summit;ul "e la @u"apesta "in 4;3 "e%em$rie 1//5. %u
apli%are "e la 1 ianuarie 1//4. Ca o parte a a%eleiasi "e%iii. stru%turile %u rol in luarea
"e%iiilor au primit noi "enumiri. Ast#el. Consiliul Ministerial a inlo%uit Consiliul
C.S.C.E.. Consiliul (un%tionarilor Superiori a #ost inlo%uit "e Consiliul Superior. iar
Consiliul Permanent a inlo%uit Comitetul Permanent. Toate a%estea nu au s%-im$at ni%i
%ara%terul si ni%i an'a7amentele si o$li'atiile statelor mem$re. ni%i statusul si institutiile
O.S.C.E..
O.S.C.E. a #ost re%unos%ut. "e %atre statele mem$re. %a #iin" 8un prin instrument pentru
a!ertiare timpurie. pre!enirea %on#li%telor si mana'ementul %rielor9. Cu toate a%estea.
%riele "in @osnia;Kerte'o!ina. Ce%enia si Doso!o au aratat %a or'aniatia mai are in%a
multe "e #a%ut pentru a %onsoli"a %ooperarea si se%uritatea in Europa.
Summit;ul "e la @u"apesta a "e%is %resterea %ompetentei prese"intelui e&e%uti! si a
se%retarului 'eneral. a se%retariatului. a Inaltului Comisar pentru Minoritati Nationale si a
@iroului pentru Institutii Demo%rati%e si Drepturile Omului. A #ost. "e asemenea. apro$at
un %o" "e %on"uita in pro$lemele politi%o;militare ale se%uritatii. in %are este stipulat
rolul #ortelor armate in so%ietatile "emo%rati%e.
O.S.C.E. o%upa astai un lo% important in %a"rul or'aniatiilor inter'u!ernamentale in
'eneral si in %a"rul pro%esului european "e se%uritate in mo" spe%ial. A%est lo% important
reulta "in numarul mare "e mem$ri ai or'aniatiei. "in a$or"area e&tensi!a a se%uritatii
europene. "in instrumentele pe %are le poate utilia in pre!enirea %on#li%telor si "in
tra"itia %onsoli"ata a utiliarii unui "ialo' "es%-is si a re'ulii %onsensului *a%um. %onsens
minus unu+. "in a"erarea tuturor mem$rilor la a%elasi sistem "e norme si !alori. "in
referat.clopotel.ro
e&istenta unui me%anism $ine sta$ilit %u pri!ire la %onta%tele "intre statele mem$re si la
%ooperarea "intre a%estea pre%um si "intre mem$rii si or'aniatia insasi.
-rioritatile de baza ale O.S.C.E. in zilele noastre sunt.
%onsoli"area !alorilor %omune ale statelor mem$re si a7utarea lor in
%onstruirea so%ietatii %i!ile "emo%rati%e. $aate pe suprematia le'ii,
pre!enirea %on#li%telor lo%ale. restaurarea sta$ilitatii si rea"u%erea pa%ii in
onele "e %on#li%t,
surmontarea unor "e#i%ite reale ori numai presupuse ale starii "e se%uritate
a statelor mem$re si pre!enirea unor noi "estru%turari ale a%estora. prin
promo!area unui sistem re'ional "e se%uritate $aat pe %ooperare.
Operatiile "e mare an!er'ura "es#asurate in or'aniarea O.S.C.E. in @osnia;
Kerte'o!ina. Al$ania. Croatia. Ce%enia si Doso!o au propulsat or'aniatia in atentia nu
numai a opiniei pu$li%e si a mass me"ia internationale. "ar si in %ea a #a%torilor "e "e%iie
politi%a si au 'enerat noi asteptari in le'atura %u potentialul or'aniatiei. A!an" in !e"ere
numarul "in %e in %e mai mare "e a%tiuni si a%ti!itati pra%ti%e. pe teren. in %are este
an'a7ata O.S.C.E.. a%easta este a%um 7u"e%ata si apre%iata mai mult pentru e#i%a%itatea sa
operationala "e%at pentru rolul sau politi% si mo"ul in %are si;l in"eplineste.
O.S.C.E. %ontinua sa #urniee spri7in oriun"e este ne!oie spre a promo!a "emo%ratia.
"omnia le'ii si respe%tarea "repturilor omului in ona sa "e responsa$ilitate.
In anul 1//2 O.S.C.E. a emis un pun%t "e !e"ere %omun al statelor mem$re re#eritor la
intarirea li$ertatii mass me"ia si. "e asemenea. la intarirea "imensiunii e%onomi%e a
or'aniatiei. In 1//A O.S.C.E. a in%eput sa monitoriee a%ti!itatea politiei "in statele
mem$re spre a intari respe%tarea "repturilor omului si pre!enirea a$uurilor. In masura sa
asi'ure o mai $una "e#inire a rolului or'aniatiei in !iitor. statele mem$re au ela$orat un
"o%ument %e se "oreste o Carta a Se%uritatii Europene. urman" %a a%easta sa #ie %at "e
%uran" supusa pro%esului "e a"optare.
).2. Structurile si institutiile O.S.C.E.
O.S.C.E. a #ost si este in mo" tra"itional un #orum pentru %onsultare si ne'o%iere intre
statele mem$re. Ea are %ate!a institutii %are ne'o%iaa "e%iiile si o$li'atiile %are sunt
apoi impuse statelor prin "e%iie politi%a.
a. reuniunile la nivel inalt $summit-urile% se "es#asoara %u parti%iparea se#ilor "e state
ori "e 'u!erne ale tarilor parti%ipante. Ele sta$iles% prioritatile si asi'ura orientarea
'enerala la ni!el politi%. Fe#ii "e state ori "e 'u!erne e!alueaa situatia in ona O.S.C.E.
si asi'ura liniile "ire%toare "e a%tiune pentru #un%tionarea or'aniatiei si a stru%turilor
sale permanente. Intre 1/24 si 1/// s;au "es#asurat 3 summit;uri ale C.S.C.E.;O.S.C.E..
La reuniunea "e la Kelsin<i *10 iulie;1 au'ust 1/24+ s;a a"optat 8A%tul (inal "e la
Kelsin<i9. %are a analiat trei aspe%te prin%ipale) se%uritatea in Europa. %ooperarea in
referat.clopotel.ro
"omeniile stiinti#i% si e%onomi% si %ooperarea in "omeniul umanitar. De asemenea. s;au
sta$ilit prin%ipiile %are '-i"eaa relatia "intre statele mem$re. s;au intro"us masurile "e
%restere a in%re"erii in "omeniul militar. au #ost ela$orate meto"ele prin %are statele sa;si
reol!e "i#eren"ele e&istente intre ele prin meto"e pasni%e. S;au sta$ilit $aele %ooperarii
in "omeniile stiinti#i%. al te-nolo'iilor. al me"iului si al a%ti!itatilor %u %ara%ter umanitar.
La Summit;ul "e la Paris *1/;61 noiem$rie 1//0+ a #ost a"optata 8Carta "e la Paris
pentru o Noua Europa9. %are mar%-eaa in mo" o#i%ial s#arsitul ra$oiului re%e si
in%eputul institutionaliarii C.S.C.E.. A #ost semnat Tratatul %u pri!ire la #ortele armate
%on!entionale in Europa *C.(.E.+ "e %atre 66 state mem$re ale C.S.C.E. si s;a sta$ilit
in#iintarea @iroului pentru Ale'eri Li$ere la >arso!ia. mai tariu "enumit @iroul pentru
Institutii Demo%rati%e si Drepturile Omului.
La Summit;ul "e la Kelsin<i "in /;10 iulie 1//6 a #ost a"optat "o%umentul 8S#i"arile
s%-im$arii9. C.S.C.E. a #ost "e%larata o institutie re'ionala "e se%uritate in sensul
%apitolului >III "in Carta O.N.U., a #ost %reata institutia inaltului %omisar pentru
minoritatile nationale. si a #ost in#iintat (orumul pentru Se%uritate si Cooperare si
(orumul E%onomi%. Ca urmare a %riei "in Iu'osla!ia. a%est stat a #ost suspen"at "in
C.S.C.E..
La Summit;ul "e la @u"apesta *4;3 "e%em$rie 1//5+ a #ost a"optat "o%umentul
intitulat 8Spre un parteneriat a"e!arat intr;o noua era9. A #ost s%-im$ata "enumirea
C.S.C.E. in O.S.C.E.. re#le%tan" #aptul %a C.S.C.E. nu mai era pur si simplu o %on#erinta.
A #ost lansat %o"ul "e %on"uita re#eritor la aspe%tele politi%o;militare ale se%uritatii.
La Summit;ul "e la Lisa$ona "in 6;1 "e%em$rie 1//3 a #ost a"optata o "e%laratie "e
politi%a 'enerala. 8De%laratia "e la Lisa$ona re#eritoare la mo"elul %uprinator "e
se%uritate in Europa in se%olul ==I9, "e asemenea a #ost apro$at 8Ca"rul pentru
Controlul armamentului si "e!oltarea unui pro'ram al #orumului pentru se%uritate si
%ooperare9.
$. 3euniunile pentru trecere in revista. A%este reuniuni pre%e" si pre'ates% summit;
urile. Ai%i sunt e&aminate toate a%ti!itatile O.S.C.E.. pre%um si #aele sau etapele
ne%esare spre a intari or'aniatia. A%este reuniuni sunt "e asemenea utiliate spre a
#inalia ne'o%ierea unor "o%umente. "e%iii si "e%laratii %are urmeaa a #i a"optate la
summit;urile %e urmeaa sa ai$a lo%. Initial. a%este reuniuni au #ost "estinate tre%erii in
re!ista a mo"ului in %are statele pun in apli%are intrea'a 'ama a o$li'atiilor pe %are si le;
au asumat. Kotararile a%estor reuniuni au #ost retinute su$ numele "e %on%luii. %are
asi'urau noi o$li'atii mem$rilor. In a$senta unor stru%turi permanente ale C.S.C.E..
reuniunile pentru tre%erea in re!ista au repreentat %oloana !erte$rala a pro%esului
Kelsin<i. Datorita unor pro'rame #oarte %uprinatoare si "atorita apli%arii re'ulii
%onsensului. pro%esul "e ne'o%iere a "e!enit #oarte in%et si ane!oios. #a%an" %a "urata
reuniunilor sa #ie #oarte lun'a. Reuniunea "e la @el'ra" a "urat intre 5 o%tom$rie 1/22 si
/ martie 1/2A. Cea "e la Ma"ri" a "urat intre 11 noiem$rie 1/A0 si / septem$rie 1/A1 iar
%ea "e la >iena intre 5 noiem$rie 1/AA si 1/ ianuarie 1/A/.
In 8Carta "e la Paris pentru o Noua Europa9 a"optata in 1//0 s;a -otarat %a reuniunile
pentru tre%ere in re!ista sa ai$a lo% "in 6 in 6 ani si sa "uree ma&imum trei luni.
%. Consiliul 0inisterial *initial "enumit Consiliul "e Ministri+. In perioa"a "intre
summit;uri. puterea "e "e%iie in pro$lemele %urente apartine Consiliului Ministerial.
%are este %ompus "in ministrii "e e&terne ai statelor mem$re. Consiliul ministerial se
reuneste %el putin o"ata pe an. "ar nu in anul in %are se "es#asoara summit;ul. spre a
referat.clopotel.ro
analia aspe%tele pro%esului "e se%uritate rele!ante pentru O.S.C.E.. a analia si e!alua
a%ti!itatile "es#asurate "e or'aniatie. asi'uran" ast#el in"eplinirea o$ie%ti!elor prin%ipale
sta$ilite in %a"rul summit;urilor. a lua "e%iiile %urente ne%esare. Reuniunile Consiliului
Ministerial a7uta la mentinerea le'aturii "intre "e%iiile politi%e luate la summit;uri si
#un%tionarea %oti"iana a or'aniatiei. Consiliul Ministerial a #ost in#iintat prin 8Carta "e
la Paris pentru o Noua Europa9. in 1//0 su$ "enumirea "e 8Consiliul Ministrilor
A#a%erilor E&terne9.
Rolul important al a%estei stru%turi a #ost rea#irmat atat la Summit;ul "e la Kelsin<i "in
1//6. %at si la a%ela "e la @u"apesta "in 1//5.
". Consiliul Superior *initial Consiliul (un%tionarilor Superiori+. Consiliul Superior se
reuneste la ni!el "e "ire%tori "in ministerele a#a%erilor e&terne ale statelor mem$re. El a
#ost %onstituit spre a pre'ati apli%area "e%iiilor luate "e Consiliul Ministerial. iar in
perioa"a "intre sesiunile Consiliului Ministerial sa supra!e'-ee. %oor"onee si sa
e&er%ite mana'ementul pro$lemelor %urente ale O.S.C.E.. Ca si Consiliul Ministerial.
Consiliul Superior. initial "enumit Consiliul (un%tionarilor Superiori. a #ost una "intre
institutiile sta$ilite prin Carta "e la Paris. -otaran"u;se %a el sa se reuneas%a "e "oua ori
pe an la Pra'a. iar in plus. o "ata pe an. %a (orum E%onomi%. Cu toate a%estea. pro%esul
"e institutionaliare "in %e in %e mai a%%entuat o"ata %u tre%erea "e la C.S.C.E. la
O.S.C.E.. a trans#erat %ea mai mare parte a atri$utiilor Consiliului Superior %atre
Consiliul Permanent.
Din anul 1//2 Consiliul Superior s;a reunit numai %a (orum E%onomi%. In plus #ata "e
reuniunile or"inare. Consiliul Superior se poate reuni. in situatii "e ur'enta. pe $aa asa
numitului 8Me%anism @erlin9. Intre 1//1 si 1//5 s;au tinut patru reuniuni "eterminate "e
situatii "e ur'enta. 'enerate "e %rie "in #osta Iu'osla!ie si o reuniune %onsa%rata situatiei
"in Na'ornai;Dara$a<-.
e. Consiliul -ermanent $initial Comitetul -ermanent%. Are se"iul la >iena si este
prin%ipala stru%tura a!an" %a a%ti!itate "e $aa "es#asurarea %onsultarilor politi%e si
"erularea pro%esului "e luare a "e%iiilor in toate pro$lemele "e %ompetenta O.S.C.E..
Este responsa$il "e "es#asurarea a%ti!itatilor %oti"iene. "e rutina. ale or'aniatiei.
Mem$rii Consiliului Permanent sunt repreentantii permanenti la O.S.C.E. ai tarilor
mem$re. Ei se reunes% saptamanal la Centrul pentru Con'rese Ko#$ur'. "in >iena. In
a#ara "e a%este reuniuni saptamanale repreentantii permanenti mai parti%ipa si la alte
a%ti!itati. pre%um s%-im$uri "e opinie. se"inte ale "i!erselor %omitete. intalniri neo#i%iale.
Perio"i%. Consiliul se reuneste la ni!elul "ire%torilor "ire%tiilor politi%e "in ministerele
a#a%erilor e&terne ale tarilor mem$re.
Spre "eose$ire "e alte or'anisme "estinate luarii "e%iiilor. Consiliul Permanent nu a
#ost %reat pe $aa Cartei "e la Paris pentru o Noua Europa. %i pe $aa unei "e%iii luate la
Consiliul Ministerial "e la Roma "in 1//1. su$ numele "e Comitetul Permanent. Prin
Do%umentul (inal al Summit;ului "e la @u"apesta a%est Comitet Permanent a primit
numele "e Consiliul Permanent.
#. 2orumul pentru Cooperare in domeniul Securitatii. (orumul pentru Cooperare in
"omeniul Se%uritatii e #ormat "in repreentantii tarilor parti%ipante la O.S.C.E.. %are se
reunes% saptamanal la Centrul pentru %on'rese "in Palatul Ko#$ur' "in >iena. pentru a
ne'o%ia si a se %onsulta in le'atura %u masurile !ian" intarirea se%uritatii si sta$ilitatii in
Europa. O$ie%ti!ele prin%ipale ale #orumului sunt) "es#asurarea "e ne'o%ieri asupra
%ontrolului armamentelor. "earmarii si masurilor re#eritoare la %resterea in%re"erii si
referat.clopotel.ro
se%uritatii, "es#asurarea %onsultarilor si a %ooperarii in pro$leme le'ate "e se%uritate,
re"u%erea in %ontinuare a ris%ului i$u%nirii unor %on#li%te, punerea in apli%are a
masurilor asupra %arora s;a %aut "e a%or".
(orumul este in plus responsa$il pentru implementarea masurilor "e %restere a
in%re"erii si se%uritatii. tinerea reuniunilor anuale re#eritoare la e!aluarea reultatelor
apli%arii "e%iiilor luate si "is%utarea si %lari#i%area in#ormatiilor s%-im$ate intre statele
parti%ipante la O.S.C.E.. pre%um si "e pre'atirea unor seminarii re#eritoare la "o%trina
militara.
In#iintarea (orumului pentru Cooperare in "omeniul Se%uritatii prin Do%umentul (inal
al Summit;ului "e la Kelsin<i "in 1//6 a lar'it %ompetenta O.S.C.E. in "omeniul
%ontrolului armamentelor si al "earmarii pe $aa unui pro'ram %uprinator pentru
a%tiune ime"iata. La Summit;ul "e la Lisa$ona "in 1//3 a #ost a"optat un nou pro'ram
%a"ru re#eritor la %ontrolul armamentelor.
-rocesul de luare a deciziilor. In %a"rul O.S.C.E. toate stru%turile "estinate ne'o%ierii
si luarii "e%iiilor #un%tioneaa apli%an" re'ula %onsensului. Consensul este inteles in
sensul a$sentei ori%arei o$ie%tii "in partea statelor parti%ipante la a"resa "e%iiei
respe%ti!e.
Pro%esul "e luare a "e%iiilor %uprin"e trei ni!ele. Summit;urile repreinta %el mai inalt
ni!el "e orientare politi%a si "e luare a "e%iiilor pentru or'aniatie. Intre summit;uri
puterea "e luare a -otararilor apartine Consiliului Ministerial %are ia masurile ne%esare
pentru %a O.S.C.E. sa a%tionee in sensul sta$ilit prin s%opurile si o$ie%ti!ele politi%e
sta$ilite la summit;uri. Consiliul Permanent este #orumul pentru %onsultarea perio"i%a pe
o $aa permanenta si pentru luarea "e%iiilor %e pri!es% a%ti!itatea %oti"iana %urenta a
O.S.C.E.. A%easta stru%tura %uprinan" trei ni!ele ierar-i%e este %ompletata perio"i% prin
reuniuni spe%ialiate. %a "e e&emplu %ele ale (orumului E%onomi%. sau ale (orumului "e
tre%ere in re!ista a %elor "e%ise la Summit;uri.
Pro%esul "e luare a "e%iiilor este %oor"onat "e %atre prese"intele e&e%uti!. %are este
responsa$il "e sta$ilirea pro'ramului si or'aniarea a%ti!itatii stru%turilor #un%tionale ale
or'aniatiei. El or'anieaa. "e asemenea. reuniuni neo#i%iale ale repreentantilor statelor
mem$re. in masura sa #a%ilitee "is%utiile si ne'o%ierea "e%iiilor %e tre$uie luate prin
%onsens. "e%laratiile si toate %elelalte "o%umente %are sunt apoi a"optate o#i%ial "e
or'anismele a$ilitate.
In anumite %ir%umstante. #oarte %lar sta$ilite. "e%iiile pot #i luate #ara apli%area re'ulii
%onsensului. Consiliul Ministerial tinut la Pra'a in ianuarie 1//6 a "e%is %a pot #i luate
masurile ne%esare. #ara %onsimtamantul statului in %aua. in situatia unor in%al%ari %lare si
'rosolane ale an'a7amentelor pe %are mem$rii O.S.C.E. si le;au asumat. A%easta "e%iie
este asa;numitul prin%ipiu al 8%onsensului minus unu9. Prima apli%are a prin%ipiului
8%onsensul minus unu9 a urmat ime"iat. in 1//6. in le'atura %u %on#li%tul "in #osta
Iu'osla!ie si a %onstat in suspen"area Iu'osla!iei %ompusa "in Ser$ia si Muntene'ru "in
O.S.C.E.. O alta e&%eptie "e la re'ula %onsensului este prin%ipiul 8%onsens minus "oi9.
Con#orm a%estui nou prin%ipiu. a"optat la Consiliul Ministerial "e la Sto%<-olm "in 1//6.
Consiliul Ministerial poate re%oman"a la "oua state parti%ipante. %are se a#la in "isputa.
sa apelee la %onsiliere "in partea unui tert *stat sau or'aniatie internationala+. in"i#erent
"a%a %ele "oua state in %aua au o$ie%tii sau nu in le'atura %u "e%iia respe%ti!a. Pana in
preent a%easta pro%e"ura nu a #ost in%a utiliata.
Pe masura %e Con#erinta pentru Se%uritate si Cooperare in Europa a e!oluat spre #orma
referat.clopotel.ro
institutionaliata repreentata "e or'aniatie. in %a"rul sau s;au "e!oltat mai multe
institutii si stru%turi %are permit luarea masurilor ne%esare implementarii si "e!oltarii
masurilor sta$ilite "e statele parti%ipante.
-resedintele e5ecutiv. Prese"intele e&e%uti! este in!estit %u responsa$ilitatea 'enerala
pentru masurile e&e%uti!e si pentru %oor"onarea a%ti!itatilor %urente ale O.S.C.E.. A%este
responsa$ilitati in%lu") %oor"onarea a%ti!itatii stru%turilor si institutiilor O.S.C.E..
repreentarea or'aniatiei in e&terior. super!iarea a%ti!itatilor re#eritoare la pre!enirea
%on#li%telor. mana'ementul %rielor si masurile ne%esare pentru tre%erea "e la #aa "e
%on#li%t la %ea post %on#li%tuala *respe%ti! la starea "e pa%e+. Postul "e prese"inte
e&e%uti! este "etinut prin rotatie "e unul "in ministrii "e e&terne ai statelor mem$re.
a%esta s%-im$an"u;se in #ie%are an. Prese"intele e&e%uti! este asistat in in"eplinirea
o$li'atiilor si atri$utiilor sale "e prese"intele e&e%uti! %are l;a pre%e"at. pre%um si "e %el
%are ii !a su%%e"a. A%este trei persoane o#i%iale %onstituie un trium!irat "enumit o#i%ial
8troi<a9. utilian" un termen ruses% %e se re#era. in sensul propriu. la atela7ul spe%i#i%
ruses% %u trei %ai in-amati in linie. Prese"intele e&e%uti! #ormeaa %omitete si 'rupuri "e
lu%ru a" -o% si poate numi repreentanti personali pentru a se o%upa "e solutionarea unor
%rie sau situatii %on#li%tuale. Ori'inea institutiei prese"intelui e&e%uti! tre$uie %autata in
Carta "e la Paris pentru o Noua Europa. "in 1//0 %are pre!e"e %a ministrul "e e&terne al
tarii 'a"a a lu%rarilor O.S.C.E.. !a prei"a Consiliul "e Ministri *ulterior "enumit
Consiliul Ministerial+. Do%umentul (inal al Summit;ului "e la Kelsin<i "in 1//6 a
%onsa%rat in mo" o#i%ial #un%tia "e prese"inte e&e%uti!.
In or"ine %ronolo'i%a. su%%esiunea prese"intilor e&e%uti!i este urmatoarea)
Germania ; iunie 1//1;ianuarie 1//6
Ce-oslo!a%ia ; ianuarie 1//6;"e%em$rie 1//6
Sue"ia ; "e%em$rie 1//6;"e%em$rie 1//1
Italia ; "e%em$rie 1//1;"e%em$rie 1//5
Un'aria ; "e%em$rie 1//5;"e%em$rie 1//4
El!etia ; "e%em$rie 1//4;"e%em$rie 1//3
Danemar%a ; "e%em$rie 1//3;"e%em$rie 1//2
Polonia ; "e%em$rie 1//2;"e%em$rie 1//A
Nor!e'ia ; "e%em$rie 1//A;"e%em$rie 1///
Austria ; "e%em$rie 1///;"e%em$rie 6000
Romania ; "e%em$rie 6000;"e%em$rie 6001
referat.clopotel.ro
Secretarul #eneral si Secretariatul. Se%retarul General a%tioneaa in %alitate "e
repreentant al Prese"intelui e&e%uti! si il spri7ina pe a%esta in toate a%ti!itatile %e au
"rept s%op in"eplinirea o$ie%ti!elor or'aniatiei. Atri$utiile se%retarului 'eneral in%lu")
mana'ementul stru%turilor si a%ti!itatilor "es#asurate "e O.S.C.E.,
pre'atirea. impreuna %u prese"intele e&e%uti!. a reuniunilor or'aniatiei,
asi'urarea punerii in apli%are a "e%iiilor luate "e O.S.C.E.,
a"u%erea la %unostinta opiniei pu$li%e si a mass me"ia a politi%ii si a
a%ti!itatilor "es#asurate "e or'aniatie,
mentinerea %onta%tului %u alte or'aniatii internationale,
in %alitate "e se# al a"ministratiei O.S.C.E. a!ieaa in le'atura %u
impli%atiile #inan%iare ale tuturor proie%telor O.S.C.E. si asi'ura luarea
unor masuri "e e%onomie. "e personal si "e resurse "e natura lo'isti%a. la
ni!elul tuturor stru%turilor si institutiilor %omponente ori su$or"onate,
ia masuri %a toate misiunile si institutiile O.S.C.E. sa a%tionee in
%on#ormitate %u re'ulile proprii ale or'aniatiei,
raporteaa or'anelor "e %on"u%ere politi%a ale O.S.C.E. "espre a%ti!itatile
"es#asurate "e se%retariat si misiunile sta$ilite "e or'aniatie si pre'ateste
raportul anual al a%esteia.
Postul "e se%retar 'eneral a #ost in#iintat la reuniunea Consiliului O.S.C.E. "e la
Sto%<-olm in 1//6. Se%retarul General este numit "e %atre Consiliul Ministerial pe
termen "e trei ani.
Secretariatul. su$ %on"u%erea se%retarului 'eneral. asi'ura spri7inul operational pentru
or'aniatie si are se"iul la >iena. #iin" asistat "e un $irou %u se"iul la Pra'a. Atri$utiile
se%retariatului impli%a) spri7inul a%ti!itatilor pra%ti%e. "es#asurate in teren "e %atre
O.S.C.E., mentinerea %onta%tului %u alte or'aniatii internationale. atat
inter'u!ernamentale. %at si ne'u!ernamentale, asi'urarea. "in pun%t "e !e"ere te-ni%. a
"es#asurarii tuturor reuniunilor. %on#erintelor si se"intelor O.S.C.E.. in%lusi! in %eea %e
pri!este ser!i%iul "e translatie, asi'urarea ser!i%iilor a"ministrati!e. #inan%iare si "e
personal ne%esare tuturor stru%turilor O.S.C.E..
Se%retariatul. ime"iat "upa %onstituire in 1//1. a #ost sta$ilit la Pra'a si ulterior mutat
la >iena. in 1//1. Se%retariatul O.S.C.E. are in stru%tura sa or'aniatori%a urmatoarele
entitati)
6iroul Secretarului #eneral ? il spri7ina pe se%retarul 'eneral in in"eplinirea
atri$utiilor sale "e mana'er 'eneral si a"ministrator. @iroul o#era asistenta in "omeniile)
spri7in e&e%uti!. in#ormatii pu$li%e si presa. asistenta 7uri"i%a si au"it intern.
Centrul pentru -revenirea Conflictelor este responsa$il pentru spri7inirea prese"intelui
e&e%uti! in in"eplinirea sar%inilor sale spe%i#i%e in "omeniul a!ertiarii timpurii. al
pre!enirii %on#li%telor. mana'ementul %rielor si re!enirea la normalitate in #aa post;
%on#li%tuala. pre%um si urmarirea ilni%a a in"eplinirii "e%iiilor luate la toate ni!elurile
ierar-i%e ale or'aniatiei. Pe $aa orientarilor sta$ilite "e se%retarul 'eneral Centrul
pentru Pre!enirea Con#li%telor asi'ura asistenta "e spe%ialitate atat prese"intelui e&e%uti!
%at si stru%turilor #un%tionale ale O.S.C.E.. El este insar%inat si %u mentinerea le'aturilor
%u alte or'aniatii inter'u!ernamentale si ne'u!ernamentale.
Este "e asemenea responsa$il "e asi'urarea personalului ne%esar si pre'atirea
referat.clopotel.ro
%orespunatoare a a%estuia pentru toate misiunile "in teren ale or'aniatiei. Tine o
e!i"enta %lara a tuturor misiunilor in %urs "e e&e%utie ale O.S.C.E.. Tine "e asemenea
e!i"enta s%-im$urilor "e in#ormatii in "omeniul militar si asi'ura sistemul "e %omuni%atii
ne%esar or'aniatiei. Spri7ina "in pun%t "e !e"ere te-ni% or'aniarea unor seminarii si
mese rotun"e.
1epartamentul pentru "dministratie si Operatii raspun"e "e politi%a "e personal. "e
ser!i%iile a"ministrati!e. "e or'aniarea uniunilor si %on#erintelor. in%lusi! in "omeniul
translatiei. "e a%ti!itatea "e "o%umentare si proto%ol. in%luan" @iroul "in Pra'a si
ar-i!ele or'aniatiei. Este responsa$il "e pro$leme $u'etare si #inan%iare si "e
implementarea in#ormati%ii. Asi'ura spri7inirea a%tiunilor "es#asurate in teren. "in toate
pun%tele "e !e"ere. a misiunilor O.S.C.E..
Coordonatorul "ctivitatilor O.S.C.E. din domeniile Economic si al -rotectiei
0ediului. a%tioneaa impreuna %u se%retariatul O.S.C.E. in spri7inul prese"intelui
e&e%uti!. #iin" a$ilitat in "omeniul a%ti!itatilor e%onomi%e. so%iale si "e me"iu pre%um si
in %el al se%uritatii.
Se%retariatul se %ompune "intr;un numar "e apro&imati! 1A0 "e persoane "in toate
statele or'aniatiei. Cea mai mare parte a personalului este an'a7ata "ire%t "e %atre
se%retariat. o parte insa #iin" propusa "e %atre 'u!ernele statelor mem$re.
6iroul din -raga al Secretariatului asi'ura asistenta in "omeniul in#ormatiilor pu$li%e.
a"aposteste o parte importanta a ar-i!elor O.S.C.E. si a%tioneaa in "omeniul "iseminarii
"o%umentelor si in#ormatiilor o#i%iale ale O.S.C.E.. 'a"uieste o parte "in %er%etatorii
a#lati temporar la se"iul or'aniatiei. asi'ura asistenta in or'aniarea reuniunilor tinute la
Pra'a. in spe%ial a %elor ale (orumului E%onomi%.
Toate a%ti!itatile si institutiile O.S.C.E. sunt #inantate "in %ontri$utiile #a%ute "e %atre
statele parti%ipante. in %on%or"anta %u o repartitie #a%uta pe $aa "e%iiei statelor
mem$re. O.S.C.E. utilieaa apro&imati! 640 "e persoane salariate *"in %are 1A0 in
%a"rul se%retariatului+ in %a"rul institutiilor proprii. In a#ara "e a%estea or'aniatia
utilieaa mai mult "e 6400 "e persoane an'a7ate pe o "urata "eterminata. in %a"rul
misiunilor pra%ti%e "es#asurate in teren. Cea mai mare parte a $u'etului O.S.C.E. este
"estinata in"eplinirii misiunilor "in teren. Pe masura %e O.S.C.E. si;a "e!oltat
%apa%itatea operationala si $u'etul or'aniatiei a #ost marit. "e la 6A/ "e milioane "e
silin'i austrie%i in 1//5 *apro&imati! 66.61 milioane "olari S.U.A.+ la 1660 miliar"e
silin'i austrie%i */1.A5 milioane "olari S.U.A.+ in 1//A. In anul 1//2 a #ost intro"usa o a
"oua repartitie a %ontri$utiilor statelor mem$re pentru a asi'ura #inantarea proie%telor "e
amploare ale O.S.C.E. *"e e&emplu Misiunea in @osnia;Kerte'o!ina+. De la 1 ianuarie
1/// $u'etul O.S.C.E. este e&primat in Euro. @u'etul pentru anul 1/// a #ost la ni!elul
"e apro&imati! 105 milioane euro.
Contri$utia statelor mem$re la $u'etul O.S.C.E. la 01.01.1//A)
&ara -rocentul Tara -rocentul
(ranta /.00 U$e<istan 0.44
Germania /.00 Iu'osla!ia *suspen"ata+ 0.44
(e"eratia Rusa /.00 Slo!a%ia 0.11
referat.clopotel.ro
An'lia /.00 Al$ania 0.1/
S.U.A. /.00 Croatia 0.1/
Cana"a 4.54 Cipru 0.1/
Spania 1.34 Estonia 0.1/
@el'ia 1.44 Islan"a 0.1/
Olan"a 1.44 Letonia 0.1/
Sue"ia 1.44 (osta Repu$li%a Iu'osla!a a
Ma%e"oniei
0.1/
El!etia 6.10 Lituania 0.1/
Austria 6.04 Mol"o!a 0.1/
Danemar%a 6.04 Slo!enia 0.1/
(inlan"a 6.04 Armenia 0.1A4
Nor!e'ia 6.04 Aer$ai"7an 0.1A4
U%raina 1.24 Geor'ia 0.1A4
Tur%ia 1.00 Dir'istan 0.1A4
@elarus 0.20 Ta"7i<istan 0.1A4
Gre%ia 0.20 Tur<menistan 0.1A4
Un'aria 0.20 An"orra 0.164
Romania 0.20 >ati%an 0.164
Repu$li%a Ce-a 0.32 Li%-tenstein 0.164
@ul'aria 0.44 Malta 0.164
Irlan"a 0.44 Mona%o 0.164
Daa-stan 0.44 San Marino 0.164
referat.clopotel.ro
Lu&em$ur' 0.44
Portu'alia 0.44 Total 100.00
L Sursa) O.S.C.E. Kan"$oo<. 1///. ane&a >. pa'. 122.
6iroul pentru 'nstitutii 1emocratice si 1repturile Omului are %a atri$utii prin%ipale)
promo!area ale'erilor "emo%rati%e. in spe%ial prin monitoriarea
pro%esului ele%toral,
asi'urarea spri7inului pra%ti% in %onsoli"area institutiilor "emo%rati%e si a
"repturilor omului si in intarirea institutiilor so%ietatii %i!ile si a "omniei
le'ii,
%ontri$utia la a!ertiarea timpurie si la pre!enirea %on#li%telor. in spe%ial
prin monitoriarea apli%arii an'a7amentelor asumate "e state in "omeniul
"repturilor omului si a altor o$li'atii re#eritoare la "imensiunea umana a
se%uritatii re'ionale.
@iroul pentru Institutii Demo%rati%e si Drepturile Omului isi are ra"a%ina in @iroul
pentru Ale'eri Li$ere in#iintat in 1//0 prin Carta "e la Paris pentru o Noua Europa. In
1//6 Consiliul Ministerial al O.S.C.E. a -otarat trans#ormarea a%estei institutii %on#orm
%on#i'uratiei sale a%tuale.
Inaltul Comisar pentru Minoritati Nationale
O.S.C.E. a %reat postul "e Inalt Comisar pentru Minoritati Nationale in 1//6 prin A%tul
(inal al Summit;ului "e la Kelsin<i. in s%opul "e a asi'ura un raspuns a"e%!at si %at mai
%uran" posi$il. tensiunilor etni%e %are pot sa se trans#orme intr;un %on#li%t *%-iar intr;un
%on#li%t armat+ intr;o ona "in re'iunea statelor mem$re. Inaltul Comisar pentru
Minoritatile Nationale #un%tioneaa %a un instrument al "iplomatiei pre!enti!e) el
a%tioneaa spre a i"enti#i%a si a lua masurile ne%esare "etensionarii unor situatii
%on#li%tuale 'enerate "e tensiuni interetni%e %are pot pune in peri%ol pa%ea. sta$ilitatea
unor su$re'iuni si a unor state mem$re ale or'aniatiei si relatiile "intre a%este state.
Se"iul Inaltului Comisar pentru Minoritati Nationale este la Ka'a. in Olan"a. (ostul
prim;ministru al Olan"ei. Ma& !an "er Stoel a #ost numit primul Inalt Comisar pentru
Minoritati Nationale in "e%em$rie 1//6. La %onsiliul Ministerial "in "e%em$rie 1//4
man"atul sau a #ost prelun'it pentru o perioa"a "e in%a trei ani.
3eprezentantul pentru libertatea mass media. Misiunea repreentantului pentru
li$ertatea mass me"ia este "e a a%or"a asistenta 'u!ernelor statelor mem$re in "omeniul
asi'urarii unor surse "e in#ormare li$ere. in"epen"ente si pluraliste pentru opinia pu$li%a.
%eea %e este esential pentru insasi e&istenta unei so%ietati li$ere si "es%-ise. intr;un %u!ant
pentru mo"elul "emo%rati% al ori%arei #orme "e 'u!ernamant. Spre a;si in"eplini sar%ina.
repreentantul pentru li$ertatea mass me"ia este autoriat sa monitoriee situatia si
e!olutia a%esteia in statele mem$re si sa soli%ite 'u!ernelor nationale. sa respe%te intru
totul prin%ipiile si o$li'atiile spe%i#i%e O.S.C.E.. In#iintarea a%estui post a #ost soli%itata in
1//3. la Summit;ul "e la Lisa$ona si a #ost sta$ilit o#i%ial "e %atre Consiliul Permanent al
Or'aniatiei la 4 noiem$rie 1//2.
referat.clopotel.ro
Primul repreentant pentru li$ertatea presei a #ost numit la 1 ianuarie 1//A. in persoana
lui (reimut Du!e "in Germania. El urmeaa sa in"eplineas%a un man"at %u o "urata "e
trei ani.
"dunarea -arlamentara a O.S.C.E.. A"unarea Parlamentara a O.S.C.E. este %onstituita
"in mai mult "e 100 "e parlamentari "in statele parti%ipante. a!an" s%opul "e a promo!a
impli%area mai a%ti!a si mai pro#un"a in pro%esul pan;european. %u o$ie%ti!ul "e%larat "e
a realia in !iitor o stru%tura interparlamentara. A"unarea Parlamentara este 'a"uita la
Copen-a'a.
Curtea pentru Conciliere si "rbitraj. A%est or'anism a #ost in#iintat prin Con!entia
re#eritoare la Con%iliere si Ar$itra7 in %a"rul O.S.C.E.. semnata in "e%em$rie 1//6 si %are
a intrat in apli%are in "e%em$rie 1//5. "upa "epunerea a "ouaspree%e instrumente "e
rati#i%are "e %atre statele mem$re. Ea a #ost %onstituita %u s%opul "e a 'asi o reol!are
"isputelor %are ii sunt supuse spre analia "e %atre statele O.S.C.E.. Pro%e"ura "e $aa
este %on%ilierea. "ar la ne!oie se utilieaa si ar$itra7ul. Curtea "e Con%iliere si Ar$itra7
preinta %ate!a %ara%teristi%i uni%e. %e nu mai sunt intalnite la alte stru%turi ale O.S.C.E..
In primul ran". ea este mai %uran" o stru%tura a"ia%enta a O.S.C.E. "e%at o institutie a
a%esteia. "eoare%e la ea nu parti%ipa toate statele mem$re ale or'aniatiei. %i numai a%elea
%are au "epus instrumentele "e rati#i%are si au a'reat solutia "e a "e!eni mem$re ale
Curtii si sa %ontri$uie #inan%iar la %-eltuielile a#erente #un%tionarii a%esteia. In al "oilea
ran". %ontrar pro%e"urilor stan"ar" ale O.S.C.E.. "ar respe%tan"u;le pe a%elea ale tuturor
%urtilor internationale "e 7ustitie. #un%tionarea sa se $aeaa pe un tratat international in
#orma 7uri"i%a %ompleta. In al treilea si ultimul ran". Curtea nu este o stru%tura
permanenta. %i mai %uran" o lista "e nume "e ar$itri si persoane %u rol "e %on%iliatori. la
%are se apeleaa atun%i %an" o "isputa este supusa Curtii. o%aie %u %are se %onstituie o
Comisie a" -o% "e Con%iliere sau un tri$unal "e ar$itra7 a" -o%.
Comisia "e Con%iliere au"iaa %aul ri"i%at in #ata sa prin "e%iia %omuna a "oua sau
mai multe state. Dupa %e tra'e %on%luiile ne%esare in urma au"ierilor. %omisia preinta
un raport partilor impli%ate. "upa %are a%estea au la "ispoitie treie%i "e ile pentru a se
-otari "a%a a%%epta sau nu %on%luiile %omisiei. Da%a "upa a%easta perioa"a "e treie%i "e
ile partile nu a'reeaa %on%luiile %omisiei "e %on%iliere. raportul a%esteia impreuna %u
poitiile e&primate "e parti sunt inaintate Tri$unalului "e Ar$itra7 ale %arui "e%iii sunt
"e#initi!e.
Mem$rii Curtii sunt personalitati eminente %u o $o'ata e&perienta in relatiile
internationale si in "reptul international. Partile a#late in "isputa au "reptul "e a sele%tiona
ar$itrii sau %on%iliatorii a#lati pe listele Curtii si mentinuti "e re'istratura a%esteia.
Curtea are se"iul la Gene!a. Pana la s#arsitul anului 1/// ser!i%iile Curtii nu #usesera
in%a #olosite.
STRUCTURA SI INSTITUTIILE O.S.C.E.
).!. 'nstrumentele O.S.C.E.
Atun%i %an" este %on#runtata %u un %on#li%t. ori %u o situatie %are are potentialul "e a se
trans#orma sau "e a 'enera un %on#li%t. O.S.C.E. are o 'ama lar'a "e instrumente pe %are
le poate utilia spre a reol!a respe%ti!a pro$lema. A%easta multitu"ine "e instrumente
%onsta in)
referat.clopotel.ro
misiunile de informare a raportorilor O.S.C.E. sunt !iite pe termen s%urt a unor
e&perti si a unor personalitati "in statele mem$re. a!an" misiunea "e a sta$ili mo"ul in
%are au lo% anumite e!enimente ori "e a lamuri anumite %ir%umstante ale a%estora. "e a le
raporta %atre institutiile a$ilitate ale O.S.C.E.. iar in unele %auri "e a #a%e si re%oman"ari
%atre a%este institutii a$ilitate. in s%opul luarii %elor mai a"e%!ate "e%iii "e %atre a%estea.
Misiunile "e in#ormare a raportorilor au #ost utiliate in s%opul sta$ilirii mo"ului in %are
statele nou a"mise pro'reseaa in "ire%tia respe%tarii si apli%arii o$li'atiilor si
an'a7amentelor asumate "e %atre O.S.C.E.. a in!esti'arii a%uatiilor "e nerespe%tare a
o$li'atiilor unor state. e!aluarea situatiei in statele %e au soli%itat sa #ie a"mise in
or'aniatie. Misiunile "e in#ormare a raportorilor au #ost "e asemenea utiliate pentru a
#a%e re%oman"ari pri!in" sta$ilirea unor misiuni sau a altor a%ti!itati pra%ti%e in teren,
misiunile sau alte activitati similare in teren sunt instrumentul prin%ipal pentru
pre!enirea pe termen lun' a %on#li%telor. mana'ementul %rielor. reol!area %on#li%telor
si re!enirea la normalitate in re'iunile respe%ti!e. Man"atele. marimea si a%ti!itatile
"es#asurate "e "i!ersele misiuni !ariaa in #oarte mare masura. re#le%tan" mo"ul #le&i$il
"e a$or"are a "i#eritelor pro$leme %on#li%tuale "e %atre O.S.C.E.. A%easta #le&i$ilitate.
%om$inata %u numarul mare "e misiuni. "a O.S.C.E. o sansa reala "e a %ontri$ui la
"es%ura7area si reol!area %on#li%telor "e natura "i!ersa in ona sa "e responsa$ilitate,
reprezentantii personali ai presedintelui e5ecutiv sunt personalitati "in statele mem$re
O.S.C.E.. "esemnate "e %atre prese"intele e&e%uti! pentru a;l asista in reol!area unor
situatii sur!enite in "i!erse re'iuni. %onstan" in "i!erse #orme "e %on#li%t. A%este
personalitati au un man"at %lar si pre%is. %e "e#ineste misiunile si sar%inile pe %are a%estia
tre$uie sa le in"eplineas%a. multe "intre a%estea in le'atura %u pre!enirea %on#li%telor si
mana'ementul %rielor. altele insa in le'atura %u %ontrolul armamentului sau %ole%tarea
"e #on"uri pentru or'aniatie. si pentru misiunile initiate "e %atre a%easta. De re'ula.
prese"intii e&e%uti!i ai O.S.C.E. au #a%ut apel la "iplomati "e %ariera. "intre %ei mai
"istinsi %at si la personalitati politi%e proeminente. "in tarile mem$re ale O.S.C.E. spre a
in"eplini sar%inile "e repreentanti personali, 'rupurile "e %on"u%ere sunt. %a si
repreentantii personali. sta$ilite si in#iintate %a urmare a analiei #ie%arei situatii %on%rete
in parte. pentru a;l asista pe prese"intele e&e%uti! in in"eplinirea unei misiuni sau sar%ini
%on%rete. in spe%ial in "omeniul pre!enirii %on#li%telor. mana'ementului %rielor si
reol!arii "isputelor.
Grupurile "e %on"u%ere sunt %ompuse "intr;un numar limitat "e state mem$re.
in%luan" %ele trei state %e %ompun Troi<a.
Compunerea si marimea 'rupului "e %on"u%ere se sta$iles% a!an" in !e"ere ne%esitatea
"e a se asi'ura impartialitatea mem$rilor 'rupului si e#i%ienta a%ti!itatilor "es#asurate "e
%atre a%esta,
mecanismele pentru rezolvarea pasnica a conflictelor au #ost initiate si "e!oltate "e
%atre O.S.C.E.. A%este pro%e"uri #a%iliteaa un %onta%t rapi" si "ire%t intre partile a#late in
%on#li%t si a7uta la sta$ilirea si apli%area unor masuri si a%tiuni %on%ertate "e %atre
or'aniatie. A!anta7ul pe %are il preinta a%este me%anisme este a%ela %a ele nu ne%esita
intrunirea %onsensului spre a #i puse in apli%are *"upa %um s;a aratat anterior. putan"u;se
apli%a prin%ipiile 8%onsens minus unu9. sau "upa %a 8%onsens minus "oi9+. Datorita
a%estei pro%e"uri simpli#i%ate "e apli%are. pro%e"urile si me%anismele pentru reol!area
pasni%a a %on#li%telor pot #i puse in apli%are "e %atre un numar limitat "e state mem$re.
permitan" o a%tiune mai rapi"a si mai e#i%ienta,
referat.clopotel.ro
actiunile de mentinere a pacii au #ost pre!aute in %ontinutul Do%umentului (inal al
Summit;ului "e la Kelsin<i "in 1//6. Con#orm pre!e"erilor a%estui "o%ument. a%tiunile
"e mentinere a pa%ii %onstituie un element operational important al %apa%itatii O.S.C.E.
"e a a%tiona in "ire%tia pre!enirii %on#li%telor si mana'ementului %rielor. A%tiunile "e
mentinere a pa%ii %on"use si "es#asurate "e %atre O.S.C.E. se initiaa in %a "e %on#li%t in
interiorul unuia "in statele mem$re *%on#li%t intrastatal+. sau in %aul unui %on#li%t intre
mai multe "intre a%este state *%on#li%t interstatal+. pentru a a7uta la mentinerea pa%ii si
sta$ilitatii. in spri7inul unei solutii politi%e ne'o%iate. Cu toate a%estea. pana in preent
a%easta solutie nu a #ost in%a utiliata. pre#eran"u;se solutia "ele'arii responsa$ilitatii si
%ompetentei %atre o alta or'aniatie internationala %u mai multa e&perienta in a%est
"omeniu. a!an" o stru%tura militara. in%lusi! %ea "e %oman"a proprie si un me%anism "e
luare a "e%iiilor mult mai e#i%ient. A%easta or'aniatie este. asa %um pro$a$il ori%ine isi
poate "a seama. N.A.T.O..
Desi mai sunt in%a multe "e #a%ut in "ire%tia e#i%ientiarii O.S.C.E.. a%easta este "e7a
an'a7ata in "ire%tia trans#ormarii "intr;un #orum "e %onsultare si "e$atere intr;o
or'aniatie utilian" te-ni%i si pro%e"uri a%tionale pra%ti%e in !e"erea "es#asurarii unor
misiuni in teren. O.S.C.E. in%ear%a sa 'aseas%a reol!are unor pro$leme %omple&e %u
#orte proprii. toate a%este pro$leme pe %are le are "e reol!at !ian" in ultima instanta
se%uritatea si sta$ilitatea %ontinentala si re'ionala. utilian" in a%est s%op par'-ii si
instrumente "intre %ele mai "i!erse. in%epan" %u lar'irea si a"an%irea "emo%ratiei.
"e!oltarea e%onomi%a si nu in ultimul ran" pre!enirea si 'estionarea %rielor si
reol!area %on#li%telor. (ara a se in%er%a su$stituirea O.N.U. si a #un%tiilor sale. O.S.C.E.
in%ear%a sa "e!olte instrumente pe %are or'aniatia mon"iala a "o!e"it %a nu le pose"a.
ori %a nu este %apa$ila sa le a"ministree e#i%ient.
Din a%easta %aua statele europene !or %ontinua sa "e!olte o or'aniatie proprie "e
se%uritate. "estinata pro'resului %ontinentului nostru. in%a impartit in "oua one) o ona
"e sta$ilitate si prosperitate in !est si nor" si una "e insta$ilitate si sara%ie in est si su".
Romania. %a mem$ru O.S.C.E. *%e a a"erat la C.S.C.E. in%a "e la in#iintarea a%esteia in
1/26+ spri7ina %onstant "e!oltarea %on%eptului pri!in" se%uritatea %ooperati!a. $aat pe
"emo%ratie. respe%tarea "repturilor omului. statul "e "rept. e%onomia "e piata si "reptatea
so%iala.
Romania a parti%ipat la a%ti!itatile O.S.C.E. in "omeniul politi% si "e se%uritate.
in%lusi! al (orumului pentru Cooperare in "omeniul se%uritatii. prin apli%area into%mai a
o$li'atiilor %e ii re!in "in Tratatul pri!in" armamentul %on!entional in Europa *C(E;
1//0+ si a "o%umentelor pri!in" masurile "e in%re"ere si se%uritate *CS@M+. Pe lan'a
a%estea. tara noastra s;a pronuntat pentru asumarea "e %atre statele parti%ipante a unor
o$li'atii suplimentare in "omeniul %om$aterii proli#erarii armelor nu%leare si %-imi%e.
pre%um si al %ontrolului trans#erului armelor %on!entionale si te-nolo'iei militare.
In "omeniul apli%arii masurilor "e in%re"ere si se%uritate. Romania a rati#i%at A%or"ul
multinational 8Cer;Des%-is9. ale %arui pre!e"eri se apli%a %u su%%es in relatiile $ilaterale
%u Un'aria.
Romania si;a mani#estat interesul in a"aptarea Tratatului C.(.E. la noile %on"itii
strate'i%e. pentru a nu se a7un'e la o %on%entrare a armamentului %on!entional in anumite
portiuni "in ona "e responsa$ilitate a tratatului. Cu o%aia Summit;ului O.S.C.E. "e la
Istan$ul "in 12;1/ noiem$rie 1/// tara noastra a semnat "o%umentele reuniunii pri!in"
a"aptarea tratatului C.(.E..
referat.clopotel.ro
referat.clopotel.ro