Sunteți pe pagina 1din 5

Efectuat de C.

L
Grupa 2RI1.
Actorii nonstatali in politica mondiala
In disciplina Relatiilor Internationale, dezbaterile pe tema actorilor au ramas mult timp pe
un plan secundar, pe fondul dominatiei intelecuale exercitate de catre scoala realista.
Teza potrivit careia statul este unicul actor semnificativ in relatiile internationale a fost o
constanta a teoretizarilor realiste, mai vechi sau mainoi. De-a lungul timpului, realismul a
fost criticat pentrustatocentrismul sau , unele dintre aceste critici provocind dezbateri
consiste, iar enunturile despre actori au ajuns sa faca parte, in mod natural, din nucleul
dur al programelor de cercetare ce concureaza in cadrul disciplinei.
utatiile din cadrul raporturilor internationale au influentat, desigur, teoretizarile asupra
actorilor. !e poate aprecia ca "monopolul conferit statului de catre realisti a intrat intr-o
faza de contestare sistematica mai ales incepind din anii #$%, cind actori autorilor nestatali
, in special a celor transnationali.
&oii actori transnationali au fost investiti, adesea, cu un considerabil potential de
shimbare in politica internationala. Din aceata perspectiva, optimismul studiilor liberal-
pluraliste asupra interdependentei isi geseste astazi corespondentul in intelegerea
relatiilor internationale dreptpolitica globala. 'a fel se intimpla, intr-o oarecare
masura, si cu organizatiile internationale interguvernamentale, desi tendinta cea mai
raspindita este aceea de a nu mai trata aceste organizatii ca actori, ci mai degraba ca
structure politice ce servesc drept arene de interactiune pentru state (guverne). In sens
larg insa, aceste organizatii produc efecte pe scena internationala si, in plus, dezvolta
modele de dialog si cooperare cu actorii transnationali-exemplul cel mai notabil este
reteaua create in ultimii ani de catre *rganizatia &atiunilor +nite.
* mentiune speciala trebuie rezervata procesului de integrare regionala europeana. !i in
acest caz, o cintarire sumara a literaturii ar scoate in evidenta extraordinara incarcatura
normative asociata proiectului +niunii ,uropene. ult mai importanta insa (din punctu
de vedere teoretic) a fost tendinta unor cercetari de a porni cu inceputul-problematizarea
calitatii de actor-pentru a integra experienta practica a +, si a putera rasspunde la
intrebari relavante- daca, in ce conditii sau in ce arii tematice ar putea +, sa fie tratata un
actor autonom pe scena internationala.
.ine sunt actorii in RI/ Itr-un anume sens, la aceasta intrebare este usor de raspuns-
actorii in RI sunt guvernele lumii. Deciziile si actele acelor guverne, in relatie cu alte
gugerne, sunt studiate de cercetatorii in RI.
Dar in realitate scena internationala este aglomerata cu actori mai mari sau mai mici ce
sunt strins interconectati la deciziile guvernelor. 0stfel de actori sunt liderii individuali si
cetatenii. !unt, de asemenea agentiile birotice din cadru inisterelor de ,xterne.
Totodata, corporatiile multinationale si gruparile teroriste. .ontururile principale ale
acestei piese sunt definite de interactiunile unor mari personaje conglomerate-natiunile in
timp ce alti actori apar si dispar de pe scena. In prezent, din categoria actorilor sistemului
international fac parte atat actori statali - statele nationale si organizatiile internationale
guvernamentale (*I1) - cat si actori non-statali - organizatiile internationale
neguvernamentale (*I&1), corporatiile transnationale, actori-retele de tipul organizatiilor
mafiote si gruparilor teroriste ce actioneaza la scara globala, si chiar indivizi cu impact
deosebit asupra sistemului percum !ilvio 2erlusconi sau *sama bin 'aden.
1uvernele national ear putea fi cei mai importanti actori in RI, dar sunt puternic
conditionate , constrinse si in fluentate de o multtudine de actori nestatali. 0cesti actori
nonstatali pot fi grupati in citeva categorii.In primul rind, exista grupuri si interese in
cadrul statelor care influenteaza politica externa a acestora. 0cestia sunt actori
substatali. De exemlu, industia 0mericana de automobile, sic ea priveste politica
economica externa a !+0 (pentru a vinde masini si tigari peste granite3 pentru reducerea
importurilor de produse concurente fabricate in afara). 0cestia mobilizeaza political prin
intermediul grupurilor de interese, lobb4-ului si al altor mijloace, pentru a influenta
respectivele politici. 0ctorii nonstatali nu se preocupa numai de aspectele economice-
comunitatea greca din 0merica incearca sa influenteze actiunile 1uvernului !+0 in
favoarea 1reciei.
0ctiunile actorilor economici substatali-companii, consumatori, muncitori, investitori-
ajuta la crearea contextului activitatii economice in cadrul caruia se rasfring evenimentele
politice internationale si in cadrul caruia trebuie sa actioneze guvernele. 5i dupa zi,
oamenii extrag resursele naturale, produc si consuma bunuri, cumpara si vind produse si
servicii. 0ceste activitati ale ale actorilor substatali au loc in ceea ce acum este in mod
clar o economie mondiala- schimburile globale de bunuri si servicii intretesute de o retea
cumunicationala si culturala raspindita in lumea intreaga.
Tot mai mult, actorii care actionau la nivel substatal au ajuns sa opereze si peste granite,
devenind actori transnationali. 6irmele care au ca domeniu de activitate achizitiile,
vanzarile sau investitiile in diverse tari reprezinta un bun exemplu. Decizia unei companii
de a face afaceri cu sau intru-un alt stat schimba relatia dintre cele doua state, facindu-le
sa fie mai interpedente si crind un nou context pentru deciziile pe care guvernele le iau
referitoare la celalalt.
iile de corporatii multinationale (.&) reprezinta actori transnationali importanti.
Interesul unei mari companii de a face afaceri la nivel mondial nu coincide cu interesele
oricarui stat. * asemenea companie companie ar putea uneori sa actioneze chiar
impotriva politicilor propriului govern. .&-urile controleaza adesea resurse mai mari si
actioneaza la nivel internationat cu o mai mare eficienta decit multe state mici.
.orporatiile ar putea sustine (sau chiar crea) guverne straine prietene, asa cum a facut
+nited 6ruit .ompan4 in "republicile banabiere din 0merica .entrala, acum un veac.
Dar tot .&-urile sunt si cele care ofera statele sarace mult dorintele invesesttitii straine
si venituri din taxe. ,le depend insa de state pentru a primi protectie, piete de desfacere
regularizate si un mediu politic.
+n alt tip de actor transnational este organizatia nonguvernamentala (ONG) existind
mii de astfel de organizatii care influenteaza zi de zi relatiile internationale. 0ceste
organizatii private, unele de marimi si cu resusse considerabile, interactioneaza cu state,
actorii nonstatali, .&-urile si alte *&1-uri. Tot mai mult, *&1-urile sunt recunoscute,
in cadrul *&+ si al altor forumuri, ca actori legitimi, impreuna ca statele, dar nu egale
acestora. ,xemple de *&1-uri pot fi 2iserica .atolica, .reenpeace si .omitetul
International *limpic. * parte dintre aceste grupuri au un scop politic, unele umanitar,
altele economic sau ethnic. +neori, *&1-urile isi unesc eforturile prin intermediul
retelelor transnationale de advocacy. &u exista o structura unica pentru *&1-uri.
Retelele internationale de terrorism nu pot fi numite *&1-uri, dar opereaza in aceeasi
maniera-interactioneaza atit cu statele, cit si direct cu institutiile si populatiile relevante.
0tacurile distructive halucinante din 77 septembrie 8%%7 au demonstrate puterea tot mai
mult pe care tehnologia o confera terorisstilor ca actori nestatali. 0sa cum 1reenpeace
poate calatori pentru a supraveghea locul si a transmite documentare despre actiunile
sale ecologiste in intrega lume, la fel poate si reteaua 0l-9aeda sa plaseze sinucigasi cu
bombe in orasele americane, sa-si coordoneze operatiunile sis a le si finanteze prin
intermediul Inaternetului si al sistemului bancar global sis a atinga o audienta mondiala
prin peroratiile inregistrate video ale lui *sama bin 'aden . " 0nvergura globala ,
altadata o resursa exclusiva a marilor puteri, este acum disponibila pentru multi altii,
spre bines au spre rau.
In cele din urma, statele actioneaza adesea prin intermediul si cu ajutorul sau in
contextual organizatiilor interguvernamentale (*I1) : organizatii ai caror membri sunt
guvernele nationale . *&+ si agentiile sale reprezinta astfel de *I1. 'a fel sunt si multe
alte institutii coordonatoare economice mondiale, cum ar fi 2anca ondiala si 6ondul
onetar International (6I), *I1-urile indeplinesc o diversitate de functii, si variaza ca
marime de la citeva state pipa la aproape toti membrii *&+, Deexemplu, *rganizatia
Tarilor ,xportatoare de ;etrol (*;,.) cauta sa coordoneze politicile privind productia si
preturile celor celor 77 state member. *rganizatia ondiala a .omertului (*.)
coordoneaza negocierile privind diminuarea barierelor puse in calea comertului mondial
si aplica regulile comerciale.
0liantele militare ca &0T* si gruparile politice ca +niunea 0fricana (+0) sunt de
asemenea *I1-uri. !untele de *I1-uri ce opereaza acum pe scena mondiala (de citeva
ori mai mult decit numarul statelor) au fost create de catre state pentru a indeplini citeva
functii pe care numarul statelor) au fost create catre state pentru a indeplini citeva functii
pe care aceastea le-au socotit ca fiind utile.
0tit *I1-urile, cit si *&1-urile sunt numite , simplu organizatii internationale (*I). 'a
una dintre statistici s-a constatat ca sunt mai mult de 8<.%%% de *&1-uri si peste <.%%%
de *I1-uri. In acesta lume de interconexiuni ale actorilori nonstatali si transnationali,
statele romin totusi importante. Dar pina la un punct aceastea sunt date treptat la o parte,
pe masura ce companiile, grupurile si indivizii au de a face din ce in ce mai mult in mod
in mod direct unii cu altii, in afara frontierelor, iar economia mondiala devine o economie
integrate global. 0cum mai mult ca oricind RI s-au extins dincolo de interactiunile
guvernelor nationale. 0tit actorii statali cit si cei nonstatali sunt profund afectati de
actuala revolutie tehnologica informationala. &oua lume, intensive din punct de vedere
informational, promite sa remodeleze profund relatiile internationale. !chimbarile
tehnologice au afectat in mod dramatic capacitatile relative si chiar preferintele actorilor.
&imeni nu stie unde ne vor duce aceste schimbari. .u toate acestea, centrul gravitational
al competitiei economice globale, proces complex si dinamic, dus pentru acapararea de
resurse, tehnologie si piete, il ocupa marile corporatii internationale. 0stfel, pe piata de
hidrocarburi locala, regionala sau mondiala, cele mai importante companii energetice
nationale sau transnationale dezvolta o puternica influenta.
;e de o parte, aceste companii constituie =vehiculul prin care statele puternice isi impun
interesele (satisfacereanecesitatilor de energie) in zone bogate in resurse, dar mai putin
accesibile din punct de vedere politic. ;e de alta parte, astfel de companii exercita
presiuni asupra guvernelor pentru a-si atinge propriile obiective- acces la resursele de
hidrocarburi ale planetei pentru a obtine profituri cit mai mari. 'a un moment
dat, obiectivele celor doua parti se suprapun, astfel ca interesele comerciale devin interese
guvernamentale si, mai apoi, chiar interese militare. In consecinta, mecanismul este
simplu- deschiderea accesului, prin corupere, arbitraj international >i, in ultima instanta,
interventie armata, la sursele de hidrocarburi3 trecerea la identificarea, reimpartirea si
valorificarea =democratica a resurselor >i exploatarilor, cu participarea
preponderenta a marilor corporatii energetice internationale.
'ista bibliografiei
Deutsch ?.,0naliza relatiilor internationale. ,d. Tehnicainfo. 2ucuresti, 8%%@.
1oodin R., ?lingemann A-D.(.**R.), anual de stiinta politica. ,d. ;olirom.
Iasi, 8%%<
anual de relatii internationale. ,d. ;olirom. Iasi, 8%%@
http-BBoptdolari.blogspot.comB8%77B%CBrolul-actorilor-non-statali-in.html
http-BBDDD.scribd.comBdocBE7%7FG$BTeoria-relatiilor-internationale

S-ar putea să vă placă și