SNSPA Facultatea de tiine Politice Relatii Internationale si studii Europene Grupa 1

Politicile Uniunii Europene

Analiza tipologiei grupurilor de interese la nivelul UE i oferii e e!ple specifice diverselor politici ale UE"

#atalina $aciu % Tipologia grupurilor de interese si perspectiva Europeana &i'aela (ragana % Influenta grupurilor de interese, Cazul Erika

I.

Tipologia Grupurilor de Interese si Perspectiva Europeana

Procesul decisional al Uniunii Europene este unul co!ple ) politicile i!ple!entate de aceasta institutie supranationala tre*uie analizate din doua perspective in vederea unei eficiente !a i!e+ in pri!a instanta din pris!a interesului national iar in a cea de,a doua) din pris!a interesului Uniunii Europene si a procesului de europenizare si integrare" In vederea acuratetei realizarii politicilor UE) grupurile de interese detin un rol essential in !odelarea si influentarea acestora" Acestea pot fi definite ase!enea unor -entitati responsa*ile de reprezentarea sectiunilor private din societate) nonguverna!entale) for!ale sau infor!ale in vederea influentarii procesului politic) politicile pu*lice" Au un caracter voluntar si transparent. /Gross!an) PE) no 0) pg 12 Grupurile de interes au fost acceptate initial) in !od for!al) de catre cultura anglo, sa ona prin institutionalizarea acestui concept) alaturi de literatura de specialitate care a avut un i!pact asupra perceptiei initiale despre grupurile de interese" In functie de interesul si industia in care grupul de interes isi desfasoara activitatea) putea! o*serva o diversitate in randul acestora" Plecand de la !arile fir!e de lo**3) sindicatele si patronatele repezentate la nivelul Uniunii Europene) !arile corporatii si ter!inand cu cele guverna!entale) rolul grupurilor depinde de seg!entul reprezentat+ social) corporatist) de *ussines) asociatii) e istand c'air coalitii ale grupurilor" #ategorii de grupuri+ Eco!o!ice % asociatiile producatorilor) Grupuri de interes privat sau pu*lic" Gruparile de interese nu se refera in !od strict la o entitate din punct de vedere fizic) statul fiind un e e!plu elocvent) in acelasi ti!p unul dintre -grupurile. de interese cu influenta se!nificativa" In ur!a adoptarii Actului Unic European feno!entul grupurilor de interese % lo**3 a cunoscut o crestere se!nificativa din punctul de vedere al puterii de influenta"44 5 noua tendinta in ur!a acestei sustineri este creearea unor coalitii transversale) pe !ai !ulte nivele" In ur!a transferului de putere dinspre guvernele nationale catre institutiile Uniunii Europene) actorii politici vor transfera co!unitatilor practicile politice) specificul aliantelor si e pectativele politice" /Gross!an) PE) no 0) pg 62 5 consecinata a transferului de putere si interese este aceea a aparitiei unei reprezentari tarnsnationale de interese care vor avea efect asupra procesului decizional si in special asupra !anierei de consituire a aliantelor si coalitiilor de interese" Grupurile de interese pot fi analizate dease!enea privind spre rolul lor in procesul de integrare europeana) progres econo!ic si al influentei asupra aplica*ilitatii ideologiilor politice europene" /Sauruger) PE) no 0) pg 72 Ideea confor!a careia grupurile de interese influenteaza procesul de!ocratic si integrarea europeana este sustinuta de nu!eroase teorii si a*ordari) printre care neofunctionalis!ul /procesul de integrare este acceptat ca unul inevita*il) influenta statala se reduce2 si interguverna!entalis!ul neoli*eral /i!portanta guvernelor nationale se di!inueaza) econo!ia % actorii econo!ici, tinde sa stopeze interventia statului2" -Grupurile de intesers) facand lo**3 creeaza un ansa*lu legislativ) alaturi de litigiile rezultante".

In contradictie cu a*ordarile precedente) confor! carora grupurile de interese au un rol i!portant si indispensa*il in procesul integrarii europene) Andre8 &oravcsi9 -contesta ideea influentei grupurilor asupara deciziilor co!unitare. /$ross!an) Pe) no0) pg 1:2" In acceptiunea acestuia) singurele organe responsa*ile de integrare sunt guvernele nationale" Grupurile pot e ercita presiuni asupra guvernelor nationale) insa nu pot interveni in procesul interguverna!ental de integrare si cooperare" Euro,pluralis!ul /$ross!an) Pe) no 0) P'ilippe Sc'!iter2 definit ca un !od reprezentativ co!unitar %co!un de reprezentare a intereselor) introduce diversitate din punct de vedere al nivelelor de reprezentare a intereselor) grupurile politice putand fi analizate si din pris!a actiunilor colective sociale" Guvernanta la nivele !ultiple este a ata pe regiunile Uniunii Europene) insa poate conduce din cauza discrepantelor) la dezec'ili*ru si redistri*uirea puterii" Un alt factor al acestei consecinte sunt factorii de sc'i!*are+ -glo*alizare) refor!ele statului) procesul de europenizare) etc." Actiunea grupurilor de interese este aceea de a influenta) deci de a pune presiune pentru ca anu!ite proceduri) legi) etc sa fie ratificate in functie de interesul sustinut si rezultatul scontat" E ista insa si posi*iliatea ca un grup de interes) reprezentat la nivel european) sa ai*a rolul de control politic) adeseori in favoarea statului" -Gradul de autono!ie al fiecarui actor politic depinde de stadiul in care procesul de europenizare se afla) dease!enea de loialitatea sau tardarea partenerilor." (in punctul de vedere al procesului de europenizare si al rolului grupurilor) e tista patru !odele de actiune colective /Gross!an) PE) no0" pg;12+ Internalizarea uitilizata la nivelul national) reprezentand o dezvoltare a !o*ilitatii locale sau nationale pe langa antu<a<ele europene) ur!ata de !etoda e ternalizarii care este des corelata cu activitatea din do!eniul econo!ic al grupurilor de interes) presiunea e ercitandu,se direct asupra instritutiilor UE din $ru elles" Supranationalizarea reprezinta procesul de institutionalizare a legaturilor intre grupurile de interes nationale) poate rezulta in ur!a acestui proces+ federatiile nationale) pute! lua drept e e!plu !arile fir!e) corporatii" Pentru a evidentia cel de,al patru lea !odel) al transnationalizarii) vo! face referire la cazul &arii $ritanii) luand in consideratie do!eniul econo!ic" =endinta de e ternalizare si lo**3 este una frecventa in aceasta tara a Uniunii Europene) inca din 1606 aceasta a cunoscut refor!e financiare care vizau transparenta prcesului *ancar alaturi de introducerea *ancilor de investitie straina) pe piata" Aceste de!ersuri au condus la preluarea *ancilor *ritanice de investitie de catre cele a!ericane) independent de o institutie supranationala"

II. Influenta Grupurilor de Interese Un factor i!portant pentru a*ilitatea grupurilor de interese de a contri*ui la infaptuirea de!ocratica a deciziilor este ec'ili*rul dintre aportul lor si autono!ia politica a factorilor de decizie" Grupurile de interes a<uta la organizarea si la agregarea intereselor si astfel le ofera siste!elor politice i!portanta si un caracter reprezentativ" Sc'!itter considera ca influenta grupurilor de interes este un ele!ent ce a<uta la depasirea deficitului de!ocratic al UE" Insa grupurile de interes nu respecta o caracteristica principala si anu!e nu sunt alese de cetateni" Puterea tre*uie sa fie delegata" Grupurile reprezinta interesele specifice ale !e!*rilor sai) fie pu*lice sau in interes de afaceri" E ista diferite a*ordari cu privire la rolul grupurilor de interese in de!ocratie si la potentialul acestora de a o i!*unatatii" #onceptul de de!ocratie asociativa propune un transfer a cat !ai !ultor functii posi*ile a guvernelor catre organizatiile voluntare) cu conditia ca acestea sa fie regle!entate intr,un !od de!ocratic" =eoria de!ocratiei deli*erative sustine ca o decizie de!ocrativa reiese din dez*aterile dintre cei ce sunt afectati de respectiva decizie sau pro*le!a" Aceste idei nor!ative a de!ocratiei asociative si deli*erative sunt co!pletate de !odelul relatiilor dintre stat % grupuri de interese) relatie in care grupurile de interese au un i!pact puternic in infaptuirea deciziilor" In relatia stat % grupuri de interes ave! doua concepte+ pluralis! /statul este actorul decisiv in relatia data % acesta ofera un cadru de sc'i!*) ca !ai apoi sa selecteze acele interese pe care doreste sa le preia2 si neocorporatis! /statul selecteaza grupurile de interes ale caror sarcini sun delegate2" #o!isia Europeana in >::1) intr,un capitol din ?'ite Paper on European Governance /@artia Al*a despre Guvernanta Europeana2 confera grupurilor de inters un rol consultativ) decizia final apartinand #o!isiei" #riticii insa spun ca aceste grupuri de interes sunt !ult prea influente in procesul de infaptuire a deciziilor si constituie astfel un pericol pentru o guvernare de!ocratica" Aa nivelul European) Greven afir!a ca pro*le!a principala in inlocuirea guvernului traditional reprezentativ cu reprezentarea prin grupurile de interes) consta in faptul ca guvernarea nu va !ai fi responsa*ila si transparenta) iar reprezentarea va deveni inegala deoarece per!ite ca cetatenii !ai putin organizati si cu !ai putine resurse sa nu fie reprezentati" Esc'en*urg si Greven sustin ca siste!ul politic poate fi influentat de catre grupurile de interes !ult !ai !ult decat viceversa" Pentru a rezolva aceasta pro*le!a s,a recurs la instituirea unor !ecanis!e institutionale variate pentru registrele grupurilor de interes) suportul pu*lic pentru 5NG,uri) etc" Aa nivelul european nu e ista o evidenta e!pirica pentru a vedea cat de !ult isi e ercita grupurile de interes influenta si ce fel de influenta au" #ercetatorii au atri*uit conceptului de influenta a grupurilor de interes intelesul de acces la infor!atii" Asadar se a eaza pe !asurarea accesului la infor!atii ca o conditie o*ligatorie pentru ca reprezentantii interesului privat sa o*tina influenta" Accesul la infor!atii nu poate fi decat un indicator al e ercitarii influentei) neputand fi folosit pentru a investiga daca influenta a fost cu adevarat e ercitata" #'iar daca grupurile de interes se *ucura de un acces i!portant la factorii de decizie) este posi*il ca ele sa fie un status doar de distri*uitori ai infor!atiilor) fara a se tine
4

cont de interesele lor in infaptuirea deciziei" (e ase!enea si lipsa de influenta poate si interpretata ca un indicator" Identificarea influentei grupurilor de interes Pentru a vedea care este influenta e ercitata de catre grupurile de interes tre*uie !ai intai sa defini! influenta" 5 definitie de *aza a influentei este o*tinerea co!pleta a intereselor ur!arite de catre grupurile de interes % rezultatele finale" Steven Sc'ier defineste influenta - ca a*ilitatea unui grup de a produce rezultatul dorit in ti!pul guvernari) c'iar daca pentru a a<unge la acel rezultat s,a recurs la o sc'i!*are sau nu." Astfel influenta unui grup de interes se reflecta in rezultatele politice" Actorii activitatii de lo**3 considera insa ca activitatea in sine duce la influenta" Rezultatele nu sunt de fiecare data reprezentative activitatii de lo**3 in sine" E ista situatii in care rezultatele reflecta intr,adevar o sc'i!*are fata de pozitia initiala a factorilor de decizie) insa grupurile de interes si activitatea lor nu sunt neaparat principalele forte ce au dus la aceasta !odificare /activitatile altor actori sau circu!stantele procesului de negociere pot sa fie !ai decisive2" Pentru a verifica influenta grupurilor de interes tre*uie sa tine! cont de anu!ite varia*ile) cu! ar fi dezvoltarile politice care au loc in ti!pul procesului de negociere" Actorii politici isi pot ur!ari propriile intentii si pot tine cont de presiunile institutionale" Grupurile de interese fie sustin aceste intentii) fie nu reusesc" Prin ur!are definitia influentei ar tre*ui sa tina cont si de dezvoltarile procedurale) nu nu!ai de intentiile initiale si de rezultate" (efinita ca influenta este si situatia in care un actor este convins sa ur!areasca un anu!it curs pentru o situatie) pe care initial nu vroia sa il ur!eze" Pentru a deter!ina gradul de influenta tre*uie sa tine! cont de trei indicatori+ gradul de conflict intre actorii privati si factorii de decizie) conditiile structurale ale influentei si tipul de influenta e ercitata" Gradul de conflict Gradul la care grupurile de interes for!eaza o coalitie de advocac3 cu alte organizatii ce au aceleasi interese sau gradul la care grupurile de interes tre*uie sa se lupte pentru interesele lor i!potriva unui nu!ar !ai !are de interese opuse lor) ce detin pro*a*ilitatea de a influenta puterea de opinie si de a !odifica un act legislativ" $auer a analizat rolul presiunilor e terne asupra !e!*rilor congresului SUA in do!eniul politicilor afacerilor e terne" #oncluzia cercetarii a fost fie ca grupurile de interes nu au e ercitat o influenta in do!eniul vizat) fie ca influenta e ercitata nu putea fi deose*ita de noroc sau de opinia presta*ilita a politicienilor " Acesta argu!enteaza ca grupurile de interes au devenit !ai !ult un -*irou de servicii. pentru !e!*rii congresului) decat o pro*le!a activa" Acest studiu a aratat o sla*iciune in structura si functionarea grupurilor de interes) favorizand o tendinta a acestora de suport pentru politicieni ce de<a sustineau punctul lor de vedere decat opozitie" E ercitarea influentei grupurilor poate fi considerata si in situatia in care factorii de decizie isi ur!aresc propriul interes ce rezulta a fi favora*il cu interesul grupurilor de presiune" Argu!entele grupurilor de interes sunt astfel acceptate si in acest caz se a<unge la
5

un consens) iar grupurile de interes isi pot !odela decizia" Influenta poate fi e ercitata si atunci cand factorii de decizie sunt dezinteresati de rezultatul politic) fie pentru ca vor fi satisfacuti prin nu!ai daca se va a<unge la un astfel de rezultat) sau pentru ca au de<a o preferinta pentru rezultatul politic insa nu ii intereseaza pro*le!a particulara a e ercitarii influentei grupului de interes" In acest caz gradul de conflic este scazut" Poate e ista insa si un interes puternic al factorilor de decizie) fapt ce ingreuneaza e ercitarea influentei grupurilor de interes" Influenta in acest caz poate sa nu ai*a loc) sau sa fie dependenta de conditiile structurale ale influentei" 5 optiune pentru a e ercita influenta este data de potentialul de putere pe care agenda grupului de interes il are" E ercitarea influentei poate fi si in situatia in care grupul de interes reuseste sa influenteze pozitia si agenda politica inainte ca sa ave! de,a face cu un conflict propriu zis) deoarece gradul de conflict este deter!inat c'iar de la inceput" Conditiile structurale ale influentei Acestea au un rol decisiv in gradul de influenta e ercitat de grupurile de interes" Siste!ului politic al UE i s,a reprosat e istenta unui deficit de!ocratic % in special lipsa responsa*ilitatii) a transparentei deciziilor si a oportunitatii participative" Bazuta prin perspectiva intereselor grupurilor de interes) actorii guverna!entali sunt singurii actori capa*ili de a lua decizii cu un caracter o*ligatoriu din punct de vedere legal) prin ur!are acestia sunt responsa*ili % insa do!eniul de acordare a influentei depinde de procedura de infaptuire a deciziilor" Institutia c'eie in procesul de infaptuire a politicilor) #E) nu este aleasa) prin ur!are nu depinde de interesele alegatorilor" Intr,un proces de infaptuirea a deciziilor non,transparent sau intr,un proces in care interesele -alegatorilor. nu tre*uie luate in considerate) grupurilor de interes le lipseste o pozitie puternica de negociere" Tipul de influenta #el !ai puternic potential de conflict apare atunci cand grupurile de interes doresc sc'i!*area unui act legislativ de *aza /-influenta directionala.2" &odificarea continutului de *aza a actului legislativ reprezinta o influenta se!nificativa discuta*ila si constituie un tip de interes ce poate fi considera pro*le!atic intr,o de!ocratie" Influenta te'nica % atunci cand grupurile de interes doresc !odificarea anu!itor detalii a unui act legislativ) detalii ce nu contravin interesului oricarei alte parti interesate si nu !odifica continutul de *aza al legislatiei) astfel nu intra in contradictie cu interesele politice alte factorilor de decizie" Grupurile de interes invoca in acest caz sc'i!*ari !inore a factorilor de decizie) sc'i!*ari ce nu sc'i!*a rezultatul politic" Influenta in sta*ilirea agendei , grupurile de inters pot influenta intrarea unei pro*le!e in agenda politica" In acest caz se poate vor*i de o influenta a activitatii de lo**3) precu! si in cazul in care nu ave! un conflict clar definit) fie pentru ca interesul grupurilor este acelasi cu cel politic) sau atunci cand sc'i!*arile sunt de natura te'nica" In aceste cazuri conditiile structurale cu privire la transparenta procesului de infaptuirea a deciziilor nu au i!portanta"
6

In cazul unei influente te'nice este *ine sa ave! o transparenta a structurii factorilor de decizie deoarece acestia vor fi considerati responsa*ili" Influenta poate e ista fie daca ave! un grad de conflic redus sau puternic" 5 pro*a*ilitate redusa a e ercitarii influentei apare in situatia influentei directionale) fie avand un grad redus de influenta) fie ca procedurile sunt transparente sau nu" #el !ai i!portant caz de e ercitare a influentei a grupurilor de interese) avand un caracter de!ocratic in procesul de infaptuire a deciziilor este acela in care grupurile reuseste sa !odifice interesul politic de *aza al factorilor de decizie) atunci cand reusesc sa,si e ercite o influenta directionala" Influenta la nivelul UE 5 caracterisitca i!portanta a siste!ului european este frag!entarea institutiilor) oferind astfel !ultiple cai de influenta a deciziilor prin inter!ediul+ #o!isie Europene /#E2) #onsiliului si Parla!entului European/PE2" #E este pri!a institutie vizata de aceste grupuri de interese din cauza caracterului legislativ detinut de aceasta" #onsiliul poate fi influentat in trei !oduri+ prin presiuni indirecte asupra delegatiilor nationale la $ru elles) prin influentarea gazdelor grupurilor de e perti sau prin influenta directa a guvernelor nationale" In PE grupurile de presiune pot influenta prin proceducare de codecizie sau in gestionarea *ugetului" (eseori -grupurile c'eie. ce sustin a reprezenta cetatenii se dovedesc a fi finantate de agentiile de consultanta a corporatiilor cu interese *ine sta*ilite" Astfel apar anu!ite riscuri produse de lo*ocratie+ accesul privilegiat) usile rotative sau !etodele suspecte" Accesul privilegiat se refera in general la fir!ele !ari sau la asociatiile de anga<ati reprezentate in grupurile de e perti" Persoanele de contact si infor!atiile din interior sunt ingrediente vitale pentru o activitate de lo**3 eficienta" Intensitatea lor creste o data cu viteza usilor rotative intre institutiile Europene si grupurile de interese" &etodele suspecte se refera la agenda grupurilor de interese ce este deseori privata) ascunsa) si actorii de lo**3 sustin ca reprezinta organizatii nonprofit sau e perti independenti" Studii de caz influenta grupurilor de interese la nivelul UE Cazul ERIKA Grupul de interes i!plicat este -5il #o!panies International &ariti!e Foru!. /5#I&F2 Activitatea de lo**3+ cresterea sigurantei !ariti!e prin legislatie /din cauza accidentului tancului petrolier ERICA in 1666"

5#I&F vizeaza doua propuneri+ eli!inarea treptata) insa rapida a tancurilor petroliere cu un singur corp /rezulta un potential deficit al navelor de inc'iriat2 si sta*ilirea planificarii unui fond European co!pensatoriu co!ple!entar celui a!erican) de<a e istent /generarea unor costuri supli!entare industriei de petrol2" In acest caz influenta este evaluata su* conditia unui grad ridicat de conflict intre actorii privati si actorii pu*lici) si interesele ce ating intentiile politice de *aza a factorilor de decizie"

Gradul de conflict: - ridicat. Accidetul ERICA a generat o pro*le!a i!portanta pentru responsa*ilul (G =REN a #o!isiei Europene) deoarece acesta pro!ova transportul pe !are din cauza ultilizarii e cesive a transportului feroviar) aerian si rutier /#o!isia #o!unitatilor Europene >::12" (G =REN toc!ai lansase un ?'ite Paper in care anunta aceasta pro!ovare" Accidentul ERICA va influenta negativ eforturile de pro!ovare) si prin ur!are) a necesitat luarea unei pozitii fer!e si rapide privind poluarea !ariti!a si a unor !asuri i!ediate" Accidentul a dus la crearea unei vointe politice puternice la nivelul institutiilor europene prin proiectarea unui cadru legislativ asigurand securitatea !ariti!a" #el !ai afectat !e!*ru 5#I&F % =otalFinaElf) detinatorul tancului petrolier) a incercat sa !odeleze opinia pu*lica) cat si a guvernului francez prin curatarea pla<elor si prin dialogul cu autoritatile pu*lice si !e!*rii parla!entului" #u toate acestea o ca!panie ce pro!ova interesul pu*licului a avut rezultate !ai *une si a dat un caracter politic pro*le!ei" Un o*stacol la nivelul UE era acela ca directorul (G =REN era francez) siin cele din ur!a a cedat presiunilor guvernului Francez si a sustinut o legislatie care sa asigure siguranta transportului !ariti!" In continuarea procesului) din cauza evolutiilor politice in cazul !entionat si a aparitiei unei pro*le!e cu prioritate politica ridicata) atat in #o!isia Europeana) cat si in Parla!ent) oportunitatile pentru e ercitarea influentei si infor!atiei sau sc'i!*at din cauza !odificarilor intereselor institutiilor" #onflictul ce celelalte grupuri de interes era totusi scazut" 5rganizatiile pentru prote<area !ediului) in !are datorita pozitiei favora*ile a #o!isiei) nu a dorit sa se i!plice" #onstructorii de nave) ce aveau un interes econo!ic in o*ligatia de a face navele !ai sigure) datorita necesitatii de a construi) nu s,au i!plicat pentru nu a ofensa clientii lor" Interesul ce ar tre*ui analizat din punctul de vedere al sta*ilirii agendei) este cel al !ediului incon<urator" Interesele lor erau pro!ovate puternic atat de #o!isia Europeana) cat si de Guvernul Francez" =otusi) grupurile de inters ale !ediului incon<urator) la nivel national)s,au folosit de aceasta pro*le!a pentru a pro!ova ca!panii puternice i!potriva transportului !ariti! al petrolului si pentru un transport !ariti! !ai sigur) dar fara a fi coordonate la nivelul UE" (in potriva) la nivel european) organizatiile nu s,au i!plicat in aceasta pro*le!a) fiind !ultu!ite de pozitia luata de #E" Conditiile Structurale Nefavora*ile pentru 5#I&F" E istenta unei puternice presiuni politice a deter!inat #o!isia sa actioneze !ai rapid decat de o*icei"

Aa scurt ti!p dupa accident) s,a realizat un dosar in cadrul (G =REN /Ianurie >:::2 si dupa o intalnire de consultanta tarzie cu reprezentantii industriali) au fost alocate > sapta!ani pentru co!entarii" Acest ti!p acordat pentru consultanta a fost e tre! de scurt) ceea ce a deter!inat 5#I&F sa se concentreze pe activitatea de lo**3 in Parla!entul European % insa interese specifice ale !e!*rilor PE s,au dovedid a fi o*stacole destul de !ari" Intr,un final asa nu!itul Pac'et Eri9a I a fost introdus) si la scurt ti!p dupa Pac'etul Eri9a II" Acestea aveau scopul de a creste securitatea !ariti!a prin !asuri variate su*liniate in sase propuneri"

Tipul de interes Pri!a propunere dorea eli!inarea treptata a unui singur corp petrolierD reprezentantii industriei s,au trezit confruntandu,se cu o dile!a financiara prin propunerea #o!isiei de a eli!ina treptat toate tancurile petroliere cu un singur corp pana in >:11) acceptata de 5#I&F" (esi aceasta decizie era logica din punct de vedere politic / Eri9a era un tanc cu un singur corp) si asta a fost vazuta precu! o posi*ila cauza a cantitati de petrol scrusa in !are2) industria tancurilor considera ca fiind i!posi*il sa cresti suficient nu!arul de tancuri cu corpuri du*le intr,un ti!p atat de scurt) si sa continue transportul de petrol intre ti!p" 5 alta propunere controversata privea planul pentru -Fonduri Pentru #o!pansarea (aunelor Poluarii cu Petrol in Apele Europene. /#5PE2" Inca o pro*le!a de natura econo!ica" #o!isia vizeaza cresterea cantitatii resurselor a fondului si sta*ilirea unui fond European) aditional celui international) e istent de<a" Industria petroliera a sustinut ca) in ti!p ce nevoia de fonduri era incontesta*ila) proprietarii navelor tre*uie sa fie trasi la raspundere de ase!enea si ar tre*uie sa plateasca o parte din fonduri" Atat industria petroliera cat si proprietarii de nave doreau sa sc'i!*e regle!entarea la nivelul international) pentru a asigura un regi! international co!un" In procesul de infaptuirea a politicilor) PE) in special) a cautat sa fie un e e!plu in e ercitarea puterii si sa e!ita un avertis!ent catre industria c'i!ica) pe care o considera ca periculoasa in trasportarea !ariti!a a *unurilor) precu! industria petrolului" Astfel PE a e tins directiva in a!enda!entele sale) in arii ce nu erau dorite nici de industria petroliera) nici de grupurile de interes pentru prote<area !ediului incon<urator" Aceasta pro*le!a speciala nu a trecut de #onsiliu si de cea de,a doua audiere Parla!entara" Interesele grupului se puteau rezu!a doar la li!itarea daunelor" In acest caz) 5#I&F este de !ultu!ita cu directia de ansa!*lu a #o!isiei privind !asurile de regle!entare cu scopul de a realiza o legislatie !ai favora*ila cu detalii specifice" (irectivele ur!au sa apara) asadar scopul era de a le transfera la nivel international pentru a se asigura ca si concurenta va tre*ui sa suporte costurile" Rezultatul politic si Concluzia In cele din ur!a) decizia #o!isiei cu privire la raspunderea si proprietarilor de nave a fost in favoarea argu!entelor aduse de 5#I&F) si intregul proces legislativ din cadrul #o!isiei a fost oprit pentru a astepta o decizie internationala % asa cu! 5#I&F si ale grupuri de interes au propus" Sta*ilirea unui fond European a fost eli!inata) insa fondul international s,a !arit" In ce priveste eli!inarea tancurilor cu un singur corp) Parla!entul a acceptat ca decizia sa apartina 5rganizatiei &ariti!e Internationale" Aceasta a dus la o regle!entare internationala ce a fost adoptata la nivel european prin pac'etul Eri9a I" Prin cele analizate !ai sus pute! spune ca 5#I&F a e ercitat o influenta in infaptuirea politicilor" =otusi aceasta influenta a fost una la nivel te'nic"

Siste!ul UE) prin lipsa unui ec'ili*ru riguros de!ocrativ) inca poate fi vazut ca relativ i!un la presiunile e terne" 5ficialii institutiilor pot alege pe cine sa asculte) pastrand astfel puterea decizionala" Intr,un siste! !ai de!ocratic) cu o dependenta a voturilor a actorilor guverna!entali) activitatea de lo**3 se astepata a fi !ai puternica"

$i*ilografie+ 1" GR5SS&AN E!iliano et SAURGER Sa*ine) es groups d!interet et !"nion Europeenne# %Etudier les Groups d!interet en Europe ) PolitiEue Europeenne) No" 0) Ed" @ar!attan) Paris >::> >" GR5SS&AN E!iliano) es groups d!interet et !"nion Europeenne#!Europeisation des Structures de Representation des Interets: e Cas des $ssociations %ancaire) PolitiEue Europeenne) No" 0) Ed" @ar!attan) Paris >::> F" PRE(A #ristian) &Introducere in stiinta politica#) Ed Poliro!) $ucuresti >:1:) pg >16,>F0 ;" &ic'alo8itz) Irina) $ssessing Conditions for Influence of Interest Groups in t'e E" ) noie!*rie >::1) Bienna 1" Bass) Andreea) o(()ing opportunities, confusions and *isreprezentations in t'e European "nion, Ro!anian Gournal of European Affairs) vol" H) nr" >) an >::H" 7" 'ttp+II888"cife"eu 0" 'ttp+II888"ena"luIgroupesJinteretJpression,:1,FFH1

10