1.

Notiuni generale privind administratia

a) Trasaturile conducerii in domeniul social:
1. Apare odata cu societatea,acolo unde exista activitate in comun a oamenilor
2. Are ca scop principal reglementarea si coordonarea relatiilor dintre membrii scoetatii cu ajutorul infuentei
3. Are ca obiect principal comportamentul/actiunile membrilor societatii
4. e ba!ea!a pe o anumimta subordonare a vointei celor ce participa la activitatea in comun unei vointe prioritare ce apartine celor ce
conduc
b) "onducerea sociala cunoaste 2 #orme:
1. activitatea/conducerea statala $ exercitata prin organele de stat
2. activitatea/conducerea nestatala/obsteasca $ ex: partide politice,culte religioase,sindicate,etc
%eosebiri:
a& mijloacele de infuenta pe care le #olosesc ' met constrangerii si met convingerii&
b& s#era intereselor pe care le promovea!a si apara ' interesele populatiei in toate domeniile vietii/a unui grup restrans de persoane dintr(un
domeniu $ obst&
C) "onducerea sociala are ca scop stabilirea si mentinerea ordinei si disciplinei in societate pentru de!voltarea si prosperarea in ascendenta a
acesteia.
2.Conducerea statala parte componenta a conducerii sociale
a) "onducerea statala $ conducerea ce are ca scop satis#acerea intereselor generale in stat, care de regula este exprimata prin actele politice ale
celor care detin puterea.
b) "onstitutia )* in art reglementea!a ca cele 3 puteri in stat sunt separate si colaborea!a in exercitarea prerogativelor ce le revin.
+xecutivul organi!ea!a o activitate de conducere a executarii si de executare e#ectiva a legilor si a altor acte ale organelor statului.
,rin urmare, "onducerea sociala urmea!a a - exercitata avand la ba!a competente si #unctii bine determinate, bucurandu(se de o anumita
independenta in reali!area lor, iar separarea puterilor nu urmareste altceva decat #ormularea de solutii democratice de lupta impotriva sistemului
totalitar si dictatorilal.
3.Administraia publica (A.P.) repre!inta ansamblul de activitati e#ectuate de toti repre!entantii puterii executive. Puterea executiva
(administrativa) se exercita de catre Presedintele RM, uvern, ministere alte organe de specialitate ale administra!iei publice
centrale si locale.
.rgani!area, structura administratiei publice este stabilita prin acte normative si in ba!a unor criterii.
Ast#el, con#orm Criteriului teritorial ".P. se divi!ea!a in funcie de raza teritoriala de aciune si oamenii deservii de acasta administraie in :
1. A, "entrala
2. A, /ocala
"dministratia Publica Centrala exercita atribu0iile asupra intregului teritoriu al statului si repre!inta interesul tuturor locuitorilor 0arii.
"dministratia Publica #ocala exercita atribu0iile doar asupra unei par!i a teritoriului.
"on#orm Criteriului $unc!ional ".P. dupa funciile si competenele pe care le are in aceste autorita0i se divi!ea!a in:
1. Autorita0i cu competen!a generala activea!a la nivel central si la nivel local
2. Autorita0i cu competen!a speciala (de specialitate) % activea!a la nivel central si la nivel local
istemul "dministratiei Publice Centrale este #ormat din:
1. Autorita0i ale puterii executive cu competen!e generale $ sint competente in toate domeniile de reali!are a atribu0iilor puterii
executive. '+x.1uvernul&
2. .rgane ale administra0iei publice centrale de specialitate $ create pentru a reali!a numai o latura a puterii executive '+x.*inistere,
agen0ii, birouri,camere si inspec0ii s.a&
Principiile ".P, cunoastem 2 categorii de principii:
1. Principii generale 'sau #undamentale& $
( ,r. &uveranita!ii uveranitatea na0ionala apar0ine poporului )epublicii *oldova'"rt.2 al Constitu!iei RM)'
( ,r. &epara!ia si colaborarea puterilor % 2n )epublica *oldova puterea legislativa, executiva si judecatoreasca sint separate
si colaborea!a in exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor "onstitu0iei. '"rt.( al Constitu!iei RM)'
( ,r. #egalita!ii( presupune ca /ege uprema este "onstitu0ia. '"rt.) al Constitu!iei RM)'
( ,r.Priorita!ii (reglementarilor interna0ionale) si garantarea drepturilor personalita!ii'
( ,r. *nita!ii poporului si integrita!ii teritoriului3
( ,r. Publicita!ii si transparen!ei.
2. Principii speciale
( rupul 1 de principii( vi!ea!a Administraia publica la organni+area unitara a Autorita0ii publice,( ,rincipiul autonomiei.
( rupul 2 de principii( vi!ea!a conducerea Autorita0ii publice, care se afa in concordan0a cu ,rincipiul organi!arii unitare ale
Autorita0ii publice3
( rupul , de principii( vi!ea!a metode de activitate a Autorita0ii publice
( rupul - de principii( vi!ea!a Autorita0iile publice "entrale si cele /ocale
.unc!ii
rupul 1 de $unc!ii sunt determinate de po!i0ia pe care o au Autorita0iile ,ublice in raport cu puterea politica, in calitate de mec4anism
intermediar de execu!ie/
tipuri de #unc0ii $ 5unc0ia de pregatirea deci+iilor politice si participarea la adoptarea lor3
( 5unc0ia de organi+are si asigurare a executarii deci+iilor3
( 5unc0ia de satis$acere a necesita!ilor
rupul 2 de $unc!ii se re#era la organi+area si coordonarea ac0iunilor de catre Administra0ia publica in vederea indeplinirii deciziilor
politice si executarii controlului efectuarii actelor normative.
Principiile de ba!a ale activitatii 1uvernului. 2n activitatea sa 1uvernul: '"rt. 2 al #egii 6r. 74 din 31.89.1::8 cu privire la 1uvern&
1. se calau!este de "onstitutie '/egea 5undamentala a )epublicii&, de celelalte legi ale )epublicii *oldova, de decretele ,resedintelui
)epublicii *oldova si de tratatele internationale la care)epublica *oldova este parte3
2. porneste de la principiile democratiei, legalitatii si utilitatii sociale3
3. asigura colegialitatea si raspunderea personala a membrilor 1uvernului in procesul elaborarii, adoptarii si reali!arii 4otaririlor3
4. asigura exercitarea principiilor stiinti-ce de administrare, tine seama de experienta mondiala in s#era constructiei de stat si o aplica.
.unc!iile "dministratiei Publice
1& creea!a conditii pentru stabilirea si asigurarea suveranitatii economice si politice a *oldovei3
2& elaborea!a conceptia de!voltarii social(economice a republicii3
3& asigura libera initiativa, deetati!area, privati!area, demonopoli!area economiei si de!voltarea relatiilor de piata3
4& elaborea!a strategia de!voltarii te4nico(stiinti-ce, promovea!a o politica nationala in domeniul culturii, stiintei, te4nicii, te4nologiei3
re!olva problemele reglementarii de stat a progresului te4nico(stiinti-c3
9& garantea!a tuturor subiectelor proprietatii libertatea activitatii economice, diversitatea #ormelor de proprietate si egalitatea lor in drepturi,
are grija de pastrarea proprietatii3
9
1
& protejea!a interesele nationale in activitatea economica, -nanciara si valutara3
7& reali!ea!a colaborarea economica cu tarile lumii in conditiile de!voltarii relatiilor contractuale, #ormarii in#rastructurii de piata, integrarii
general(europene si mondiale3
7
1
& asigura protejarea intereselor nationale in activitatea economica externa, promovea!a politica liberului sc4imb, pornind de la interesele
nationale3
;& #ormea!a un sistem e-cient de ocrotire sociala a populatiei, creea!a conditii pentru cresterea nivelului de trai, pentru satis#acerea
necesitatilor culturale si spirituale ale cetatenilor republicii3
:& promovea!a politica de stat in domeniul ocrotirii sanatatii populatiei3
:
l
& asigura apararea drepturilor consumatorilor prin organi!area si coordonarea controlului si supraveg4erii de stat a calitatii produselor
'lucrarilor, serviciilor&3
18& asigura utili!area rationala a resurselor naturale si integritatea lor, protectia ecologica a populatiei si a mediului ambiant3
11& #avori!ea!a de!voltarea autonomiei organelor administratiei publice de toate nivelurile3
12& asigura legalitatea, ordinea publica, drepturile si libertatile cetatenilor,
13& promovea!a politica securitatii nationale, dirijea!a activitatea de aparare a )epublicii *oldova3
14& asigura respectarea si executarea legilor, 4otaririlor ,arlamentului, decretelor ,resedintelui )epublicii *oldova, tratatelor internationale la
care )epublica *oldova este parte3
19& promovea!a o politica externa in con#ormitate cu competenta sa.
impune asigurarea coordon arii activit atilor de re#ormare a AA," cu procesul de<integrare european a. in special, pre!enta trategie are drept
scop sporirea capacitatilor administrative ale sistemului existent pentru impulsionarea<activitatilor de integrare in =+.
Caracteristica generala a sistemului organelor administratiei publice centrale.
Organele administratiei publice sunt acele colectivitati umane constituite pe ba!a si in executarea legii, dotate cu mijloace materiale si resurse
-nanciare potrivit legii, avand capacitate juridica de drept administrativ si competenta stabilita prin lege pentru a putea actiona in vederea
organi!arii executarii si a executarii in concret a legii si care se incadrea!a in sistemul administratiei publice.
istemul "dministratiei Publice Centrale este #ormat din:
1. Autorita0i ale puterii executive cu competen!e generale $ sint competente in toate domeniile de reali!are a atribu0iilor puterii
executive. '+x.1uvernul&
2. .rgane ale administra0iei publice centrale de specialitate $ create pentru a reali!a numai o latura a puterii executive '+x.*inistere,
agen0ii, birouri,camere si inspec0ii s.a&
1(. #ocul si rolul Presdintelui RM in sistemul "P/
1.Natura atributiilor
Atributii exercitate in relatiile cu ,arlamentul:
( "onvoaca ,arlamentul
( ,oate lua parte la lucrarile ,arlamentului $ art ;4 '1&
( ,romulga legile $ art :3 $ dupa reexaminare e dator sa promulge legea $ activitate #ormala
( %rept la initiativa legislativa
( ,oate sa di!olve ,arlamentul dupa consultarea #ractiunilor parlamentare( 3 ca!uri:
1.,arlamentul nu acorda vot de incredere 1uvernului timp de 49 !ile
2.,arlamentul bloc4ea!a procedura de adoptarea a legilor timp de 3 luni
3.,arlamentul nu a ales noul presedinte al )*
( %eclararea mobili!arii generale sau partiale
( %eclara stari de ra!boi
Atributii exercitate in relatiile cu 1uvernul:
( %esemnarea candidatului la #unctia de prim(ministru
( 6umeste 1uvernul pe ba!a votului de incredere al ,arlamentului
( )evoca si numeste pe unii membri ai 1uvernului in ca! de vacanta #unctiei
( uspenda actele 1uvernului care con#orm legii contravin legislatiei in vigoare
( Acorda grade militare supreme
( 6umeste in #unctiile publice 'in conditiile legii&
( Atributii executive in domeniul politicii externe $ art ;7 "onstitutie
Atributii in relatiile cu justitia:
( Acordarea gratierii individuale
( 6umirea judecatorilor la propunerea "*
( "on#era grade superioare de clasi-care a lucratorilor din procuratura si judecatorii in cond. /egii
2.#ocul Presedintelui RM in sistemul "P
Orlov:
Acordarea ,)* atributiilor de promulgare a legilor, de di!olvare a ,arlamentului, de initiativa legislativa nu inseamna altceva decit un
mecanism de infuentare a puterii legislative din partea puterii executive, stabilit de "onstitutie in scopul colaborarii si pastrarii ec4ilibrului dintre
aceste puteri. ,)* nu poate avea atributii legislative si din motiv ca unica autoritate legislativa con#orm art 78 $ "onstitutie este ,arlamentul, iar
acesta printr(o lege de abilitare deleg4ea!a 1uvernului si nu ,resedintelui dreptul de a emite ordonante cu putere de lege ordinara. ,)* se afa in
#runtea puterii executive, deoarece majoritatea atributiilor au caracter executiv.
Alti autori atribuie ,)* un statut de autoritate publica autonoma, care nu poate - atribuita la niciuna dintre autoritatile publice ce exercita
puterea in stat.
,.Rolul Presedintelui RM in sistemul "P
5unc0iile de repre!entare si de garant reali!ate de ,resedintele )epublicii *oldova. 2n calitatea sa de se# al statului, ,resedintele )epublicii
*oldova, in primul rind, are sarcina de repre!entare a statului, atit in exteriorul 0arii, cit si in interior. 2n virtutea acestor sarcini, ,resedintele are
atribu0iile de a inc4eia, in numele )epublicii *oldova, tratatele interna0ionale, pre!entate ulterior spre rati-care ,arlamentului, de a acredita si de a
rec4ema, la propunerea 1uvernului, repre!entan0ii diplomatici ai )epublicii *oldova, de a acredita repre!entan0ii diplomatici ai altor state in
)epublica *oldova.
)eali!area #unc0iei de garant al ,resedintelui )epublicii *oldova dispune doua direc0ii. 2n primul rind, ,resedintele )epublicii *oldova
repre!inta statul si este garantul suveranita0ii, independen0ei na0ionale, al unita0ii si integrita0ii teritoriale a 0arii. ,entru a(si indeplini rolul de garant
al valorilor men0ionate, ,resedintele )epublicii *oldova dispune de importante prerogative: este comandantul suprem al #or0elor armate3 poate
declara, cu aprobarea prealabila a ,arlamentului, mobili!area par0iala sau generala a #or0elor armate3 ia masuri pentru respingerea agresiunii in ca!
de agresiune armata3 declara stare de ra!boi, ia masuri pentru asigurarea securita0ii na0ionale si a ordinii publice. %esi "onstitu0ia )epublicii
*oldova nu stabileste ,resedintelui expres #unc0ia de garant al "onstitu0iei si ale drepturilor omului, aceasta #unc0ie reiese atit din juramintul pe
care il depune la investitura, cit si din prerogativele stabilite de "onstitu0ie. /a dispo!i0ia ,resedintelui )epublicii *oldova se afa citeva mijloace
practice de ac0iune prin care isi indeplineste misiunea de garant al "onstitu0iei: sesi!area "ur0ii "onstitu0ionale pentru veri-carea constitu0ionalita0ii
legilor 'art.29&3 demersul adresat ,arlamentului, inainte de promulgarea legii, pentru ca acesta sa procede!e la reexaminarea ei 'art.:3&3 dreptul de
a suspenda actele 1uvernului, ce contravin legisla0iei pina la adoptarea 4otaririi de-nitive a "ur0ii "onstitu0ionale 'art. ;;, lit. i din "onstitu0ie&3
dreptul de a di!olva ,arlamentul in ca!ul blocarii procesului legislativ 'art. ;9 din "onstitu0ie&3 dreptul de a cere poporului sa(si exprime, prin
re#erendum, voin0a asupra problemelor de interes na0ional 'art. ;; lit. # din "onstitu0ie& %e alt#el, toate mecanismele expuse mai sus sunt
instrumente menite sa aten0ione!e asupra normalita0ii si stabilita0ii proceselor publice, sa asigure un ec4ilibru intre puteri, si nu trebuie in0elese in
sensul unor atribu0ii care ar po!i0iona ,resedintele in po privilegiata in raport cu 1uvernul si ,arlamentul. 2n contextul celor expuse, modelul
republicilor parlamentare, unde presedintele este plasat in a#ara puterii executive, asigura cel mai bine utili!area acestor mecanisme in #avoarea
interesului public si nu doar a unor interese de grup. 6u prerogativele speci#ce puterii executive #ac din se#ul statului un presedinte al tuturor, ci cele
care ii asigura posibilitatea de a se plasa ca un arbitru ec4idistant in rela0iile cu alte institu0ii publice. 2n opinia ". *anda se conturea!a 3 #unctii
pre!identiale >)epre!entare,1arant,*ediere..
1).Modul de constituire,activitate si actele PR0&012N30#0 RM
1. Modul de constituire si activitate a PR0&012N30#0 RM
%in 9 iulie 2888 ,arlamentul a modi-cat prevederile "onstitutiei, ast#el ca ,resedintele )* se alege de catre ,arlament prin vot secret cu votul a 3/9
'71& din deputatii alesi.,,,oate candida:
"etatean exclusiv al )*
1. ?irsta minima 48 ani ' varianta abrogata 39 ani&
2. A locuit sau locuieste consecutiv 18 ani pe teritoriul )*
3. ,oseda limba de stat,
4. .rgani!area alegerilor pentru #unc0ia de ,resedinte al )epublicii *oldova presupune: stabilirea datei alegerilor, crearea unei comisii
speciale de des#asurare a alegerilor pentru #unc0ia de ,resedinte al )epublicii *oldova, des#asurarea turului intii al alegerilor ordinare in
sedin0a publica speciala a ,arlamentului. Alegerile pentru #unc0ia de ,resedinte al )epublicii *oldova se organi!ea!a cu cel mult 49 de !ile
inainte de !iua expirarii mandatului ,resedintelui in exerci0iu. %ata alegerilor pentru #unc0ia de ,resedinte al )epublicii *oldova se
stabileste prin 4otarire a ,arlamentului. e constituie "omisia peciala de des#asurare a alegerilor pentru #unctia de ,)++%26T+/+ )*,
care inregistrea!a candidatii si asigura pregatirea si des#asurarea procedurii de votare, inclusiv totali!ea!a re!ultatele votarii.
"andidatura pentru #unc0ia de ,resedinte al )epublicii *oldova poate - propusa, incepind cu !iua -xarii datei alegerilor, de catre:
a& persoana care isi inaintea!a propria candidatura sus0inuta de cel pu0in 19 deputa0i3
b& un grup de cel pu0in 19 deputa0i.
,ropunerea candidaturii pentru #unc0ia de ,resedinte al )epublicii *oldova, semnata de to0i deputa0ii care o sus0in, va - pre!entata comisiei
speciale cel tir!iu cu 3 !ile inainte de !iua alegerilor.6u se admite retragerea semnaturii din propunerea candidaturii pentru #unc0ia de ,resedinte al
)epublicii *oldova."andidatul la #unc0ia de ,resedinte al )epublicii *oldova poate sa(si retraga candidatura in orice moment pina la declararea
inceputului votarii.2n ca!ul in care comisia speciala nu a inregistrat in termenele stabilite nici un candidat la #unc0ia de ,resedinte al )epublicii
*oldova, se considera ca alegerile nu pot avea loc, iar 4otarirea ,arlamentului cu privire la data alegerilor respective se abroga. /a propunerea
#rac0iunilor parlamentare, ,arlamentul va stabili, in cel mult 38 de !ile, o noua data a alegerilor ordinare a ,resedintelui )epublicii *oldova.
2n ca! de nealegere, se organi!ea!a al doilea tur de scrutin intre primii 2 candidati. %aca si in turul 2 nici unul din candidati nu intruneste numarul
necesar de voturi, se organi!ea!a alegeri repetate,in ca!ul esecului alegerilor repetate, ,resedintele in exercitiu di!olva ,arlamentul si stabileste
data alegerilor parlamentare.
)e!ultatele alegerilor
"omisia speciala totali!ea!a re!ultatele votarii si pre!inta in#orma0ia respectiva ,arlamentului.
2n ba!a in#orma0iei pre!entate de comisia speciala, ,arlamentul adopta o 4otarire prin care con-rma ca ,resedintele )epublicii *oldova este ales.
@otarirea ,arlamentului si actele comisiei speciale se pre!inta de indata "ur0ii "onstitu0ionale.
2n procesul exercitarii mandatului ,)++%26T+/+ )* este ajutat de aparatul sau de lucru, care activea!a con#orm unui )egulament adoptat printr(un
decret pre!idential.
%urata mandatului ,)++%26T+/+ )* $ 4 ani de la data depunerii juramintului si nici o persoana nu poate indeplini aceasta #unctie decit pentru cel
mult 2 mandate consecutive $ art ;8 "onstitutie.
2."ctele PR0&012N30#0 RM
%ecretele $ acte juridice care se emit in exercitarea atributiilor. Acestea sunt obligatorii pentru executare pe intreg teritoriul
statului.%ecretele pot avea:
1. "aracter normativ $ are #orta de lege obligatorie
2. "aracter individual $ se re#era la o singura persoana
=nele decrete urmea!a a - contrasemnate de catre prim(ministru. %ecretele $ categorie a actelor administrative, emise in ba!a si in scopul
executarii legii.Alte acte'cu caracter politic& : *esaje adresate ,arlamentului, declaratii, apeluri, demersuri, etc.*esaje $ acte cu caracter
politic, dar care produc e#ecte juridice $ art ;4'2& "onst $ ,)++%26T+/+ )* adresea!a ,arlamentului mesaje cu privire la principalele
probleme ale natiunii.
14.2ncetarea mandatului si responsabilitatea PR0&012N30#0 RM1.3emeiurile de incetare a mandatului PR0&012N30#0 RM
%urata mandatului ,)++%26T+/+ )* $ 4 ani si expira la data depunerii juramintului de catre ,)++%26T+/+ )* nou(ales. 6ici o persoana nu poate
indeplini aceasta #unctie decit pentru cel mult 2 mandate consecutive $ art ;8 "onstitutie. *andatul poate - prelungit doar in ca! de
ra!boi/catastro#a $ prin lege organica. ,oate inceta inainte de termen in ca! de:1emisie $ poate depune o cerere de demisie ,arlamentului, care se
pronunta asupra ei.1emitere $ cind incalca prevederile "onstitutiei )*'ex: emiterea unui decret neconstitutional&. ,rocedura de demitere se
declansea!a la propunerea a 1/3 de nrul deputatilor alesi si se aduce la cunostinta ,)++%26T+/+ )*. ,oate - demis cu votul a 2/3 din deputatii
alesi. ,arlamentul totodata, con#orm art ;1'3& , poate 4otari punerea sub acu!are a ,)++%26T+/+ )*, in ca!ul in care acesta savirseste o
in#ractiune. +ste demis de drept de la data raminerii de-nitive a sentintei de condamnare.1eces, 2mposibilitate de exercitare a $unctiei $
,)++%26T+/+ )*, pe o perioada mai mare de 78 !ile nu poate sa(si exercite atributiile, inclusiv din motiv de boala, acest #apt este con-rmat de
"urtea "onstitutionala in decurs ,de 38 !ile de la sesi!are.2n termen de 2 luni de la data cind a intervenit vacanta,se vor organi!a alegeri pentru un
nou ,resedinte $ art. :8'4& "onstitutie. ,e durata vacantei, #unctia de ,)++%26T+/+ )* este exercitata prin interimat, de catre ,resedintele
,arlamentului sau de ,rimul( ministru.2.Caracterul si modalitatile responsabilitatii PR0&012N30#0 RM.Art. 81: ,,)++%26T+/+ )* nu poate
avea alte #unctii. ,)++%26T+/+ )* se bucura de imunitate: nu poate - tras la raspundere pentru opiniile exprimate in exercitarea
mandatului.,)++%26T+/+ )* poate - atras la raspundere in ca!ul in care savirseste o in#ractiune. ,arlamentul poate 4otari punerea sub acu!are a
,resedintelui )*, cu votul a cel putin 2/3 din nrul deputatilor. "urtea uprema de Austitie e competenta de judecata.. problema care, cu regret, nu
se abordea!a inca la noi este cea a controlului judecatoresc al legalitatii actelor juridice ale ,resedintelui. %ecretele,-ind categorie a actelor
administrative, urmea!a sa -e supuse controlului de legalitate ca orice alt act administrativ.15.Modul de constituire si $unctionare a
uvernului,1.Modul de constituire si component,Constituirea: con#orm art :7 "onstitutie, rolul 1uvernului consta in asigurarea reali!arii
politicii interne si externe a statului si exercita conducerea generala a administratiei publice.
*odul de constituire este reglementat in art :; "onstitutie si art 4 din /egea cu privire la 1uvern. Acesta cuprinde 9 etape:
1. esemnarea candidaturii la functia de prim!ministru $ de catre ,)*, dupa consultarea #ractiunilor parlamentare
2. "olicitarea votului de incredere $ "andidatul la #unctia de prim(ministru va cere in termen de 19 !ile de la desemnare, votul de incredere
al ,arlamentului asupra programului de activitate si intregii liste a 1uvernului.
3. Acordarea votului de incredere ( ,arlamentul acorda votul de incredere 1uvernului cu votul majoritatii deputatilor alesi '98B1&.
,arlamentul poate - di!olvat atunci cind nu a acceptat votul de incredere pentru #ormarea 1uvernului in termen de 49 !ile de la prima
solicitare si numai dupa respingerea a 2 solicitari de invesitura.
4. #umirea $uvernului $ ,)* numeste 1uvernul prin %ecret ,re!idential
9. epunerea %uramintului $ 1uvernul isi exercita atributiile din data depunerii juramintului de catre membrii 1uvernului in #ata
,)*.Componenta. "on#orm art :C "onst si art 4 /egea cu privire la 1uvern, 1uvernul este #ormat din: prim(ministru, prim(viceprim(
ministru,viceprim(ministrii,ministri, alti membri stabiliti prin lege organica.
Actual, din componenta 1uvernului #ac parte: 17 ministere, 4 agentii, 2 birouri, 1 serviciu, 1 centru.*inistere $ +conomiei,5inantelor, Austitiei,
A#acerilor 2nterne, Apararii, Agriculturii si 2ndustriei Alimentare, *ediului, +ducatiei, "ulturii, Tineretului si sportului,etc.Agentii $ *oldsilva, )e!erve
*ateriale, Turismului, )elatii 5unciare si "adastru,Dirouri $ 6ational de tatistica, )elatii 2nteretnice,erviciul 1raniceri,"""+" $ "entrul pentru
combaterea crimelor economice si coruptie,*embri ai 1uvernului pot -: persoane(cetateni ai )* si au domiciliul permanent in tara. 5unctia de
membru al 1uvernului este incompatibila cu orice alta #unctie retribuita.
2.Modul de $unctionare uvern%5iind un organ colegial, 1uvernul activea!a in sedinte, care se des#asoara nu mai putin de o data pe
trimestru, numite sedinte ordinare..rdinea de !i se aproba de ministri la propunerea ,re!idiului 1uvernului.1uvernul se intruneste si in sedinte
extraordinare' se convoaca ori de cite ori e necesar&. edinta e deliberativa daca la ea participa majoritatea membrilor 1uvernului. edintele
sunt pre!idate de prim(ministru sau de unul din vice(ministri. %e regula, sedintele sunt publice, dar la deci!ia prim(ministrului, pot - inc4ise. /a
sedinte pot participa deputati,avocati parlamentari si alte persoane con#orm legii. 1uvernul plasea!a pe pagina Eeb o-ciala stenogramele
sedintelor sale publice si alte acte vi!ind activitatea executivului./a sedinte, 1uvernul examinea!a:
( ,rogramul sau de activitate si declaratia de politica generala
( ,roiectele conceptiilor, progno!elor si strategiilor de!voltarii social(economice a tarii
( ,roiectele programelor de importanta statala
( ,roiectul bugetului de stat
( Aprobarea )egulamentului 1uvernului, etc
( ,."lte structuri organi+atorice care activea+a pe linga uvern
,e linga 1uvern, activea!a si alte autoritati publice centrale ca:
( Agentii $ *oldsilva, )e!erve *ateriale, Turismului, )elatii 5unciare si "adastru
( Dirouri $ 6ational de tatistica, )elatii 2nteretnice
( erviciul 1raniceri
( """+" $ "entrul pentru combaterea crimelor economice si coruptie
/a propunerea prim(ministrului, in scopul conducerii in di#erite domenii, care nu intra in atributiile ministerului exista si alte autoritati publice
centrale de specialitate:
a& 2nspectorate de stat
b& "omisii si "onsilii 1uvernamentale
)espectivele, sunt conduse de directori $ numiti si eliberati din #unctie de catre 1uvern.
2nspectoratele de stat% exercita controlul asupra executarii legilor, 4otaririlor si altor acte emise de ,arlament, decretelor ,)* si 4otaririlor si
ordonantelor 1uvernului.
Comisiile si Consiliile uvenamentale $ studia!a unele probleme si elaborea!a 4otariri, in vederea de!voltarii economiei, invatamintului si alte
domenii. +le pot -:
( ,ermanente
( ,rovi!orii
"omisiile sunt #ormate din:
1. /ucratori ai ministerelor
2. avanti
3. Alti specialisti competenti
unt conduse de prim(ministru, ministri sau de alte persoane numite de 1uvern.
26."tributiile uvernului 1.0numerarea atributiilor,Asigura reali!area politicii interne si externe a statului
1. +xercita conducerea generala a Administratiei ,ublice
2. Are drept la initiativa legislativa
3. 6umeste in #unctie 2 judecatori ai "urtii "onstitutionale
4. ,ropune ,)* acreditarea si rec4emarea repre!entantilor diplomatici ai )* in alte state
9. ,romovea!a in viata legile )*, decretele ,)*
7. +xercita controlul asupra executarii 4otaririlor, ordonantelor 1uvernului
C. tabileste #unctiile ministerelor, ale altor autoritati administrative centrale si ale celor de subordinea sa
;. "oordonea!a si exercita controlul asupra A,/
:. )eali!ea!a programele de!voltarii economice si sociale a )*,etc.
2. Clasi7care atributiilor,,rimele 9 $ atributii generale reglementate in "onstitutie
=rmatoarele $ atributii generale reglementate in /egea cu privire la 1uvern,Atributii speciale in domeniile:
( +conomiei $ ia masuri in vederea apararii intereselor producatorilor auto4toni, #ormea!a politica de stat in domeniul investitiilor si
e#ectuea!a reali!area ei, elaborea!a programe de investitie, reparatie si intretinere a drumurilor publice,etc
( 5inantelor $ elaborea!a si pre!inta anual ,arlamentului spre examinare si aprobare proiectele bugetului de stat, promovea!a politica
vamala si -nanciar(valutara,etc,2nvatamintului, sanatatii, culturii $ asigura de!voltarea turismului, ia masuri in ceea ce priveste cresterea
numarului de locuri de munca, crearea conditiilor pentru ridicarea nivelului de trai, crea!a #onduri speciale pentru de!voltarea
invatamintului public, tineretului, culturii, protectiei mediului ambiant, etc.
( +tc.
,.Corelatia atributiile uvernului si atr Prim%ministrului si viceprim%ministrilor
,rim(ministrul:
( ,re!idea!a sedintele 1uvernului si ale ,re!idiului lui
( Asigura colegialitatea in activitatea 1uvernului
( 5ormea!a 1uvernul si propune componenta lui in modul stabilit
( ,oate propune ,)* revocarea unui anumit ministru, daca acesta nu isi indeplineste atributiile con#orm legislatiei
?iceprim(ministrii:
( "oordonea!a activitatea ministerelor, altor autoritati administrative centrale si celorlalte organe afate in subordinea 1uvernului
(+xercita controlul asupra activitatii organelor subordonate 1uvernului
( %au indicatii pentru asigurarea indeplinirii 4otaririlor, ordonantelor si dispo!itiilor 1uvenului
Rela!iile uvernului cu organele administra!iei
publice locale
1uvernul:
1& promovea+a in via!a si exercita controlul asupra respectarii si executarii legilor )epublicii *oldova, 4otaririlor ,arlamentului,
decretelor ,resedintelui )epublicii *oldova, 4otaririlor si ordonan0elor 1uvernului de catre organele administra0iei publice locale3
2& administrea+a, impreuna cu organele administra!iei publice locale obiectivele si ramurile de importan0a statala3
3& coordonea+a activitatea organelor administra!iei publice locale in vederea traducerii in via0a a politicii de stat in domeniul asisten0ei
sociale, ocrotirii sanata0ii, inva0amintului public, tineretului si sportului, culturii si protec0iei mediului ambiant3
4& contesta 8otaririle autorita!ilor administra!iei publice locale, daca ele contravin legisla0iei.
9rgani+area administratiei publice de specialitate (ministeriale)..Administratia ministeriala este compusa din ministere organi!ate in
subordinea 1uvernului, potrivit legii, si din organe de specialitate, organi!ate in subordinea ministerelor.2n toate constitutiile ce au guvernat
*oldova dispo!itii cu privire la organi!area ministerelor au #ost relativ putine, ca sa nu spunem ca practic nu au existat. 6ici legile #undamentale ale
tarilor occidentale nu contin reglementari ample cu privire la organi!area si #unctionarea administratiei
Ministerele Republicii Moldova: Ministerele sint organele centrale de specialitate ale statului. +le sint conduse de ministri, care poarta
raspundere personala pentru indeplinirea sarcinilor puse in seama lor. 2n activitatea sa de conducere a ministerului, ministrul este asistat de unul
sau de mai mul0i viceministri.
1. Ministerul 0conomiei'
2. Ministerul .inantelor'
3. Misterul :ustitiei'
4. Ministerul "$acerilor 2nterne'
9. Ministerul "$acerilor 0xterne si 2ntegrarii 0uropene'
7. Ministerul "pararii'
C. Ministerul 1e+voltarii Regionale si Construc!iilor'
;. Ministerul "griculturii si 2ndustriei "limentare'
:. Ministerul 3ransporturilor si 2n$rastructurii 1rumurilor'
18. Ministerul Mediului'
11. Ministerul 0ducatiei'
12. Ministerul Culturii'
13. Ministerul Muncii, Protectiei &ociale si .amiliei'
14. Ministerul &anatatii'
19. Ministerul 3e8nologiei 2n$ormatiei si Comunica!iilor'
17. Ministerul 3ineretului si &portului
"utorita!ile administrative centrale de pe linga uvern se #ormea!a de ,arlament la propunerea ,rim(ministrului in scopul
conducerii, coordonarii activitaii si exercitarii controlului in domeniul organi+arii economiei si in alte domenii, care nu intra
nemijlocit in atribu0iile ministerelor.
Autorita0ile administrative centrale sint conduse de directori generali sau de directori, numi0i in #unc0ie si elibera0i din #unc0ie de 1uvern.
Inspectoratele de stat se #ormea!a de catre 1uvern in scopul exercitarii controlului asupra executarii legilor republicii, a 4otaririlor si a altor
acte emise de ,arlament, a decretelor ,resedintelui )epublicii *oldova, a 4otaririlor si ordonan0elor 1uvernului.
2nspectoratele de stat sint conduse de directori, numi0i in #unc0ie si elibera0i din #unc0ie de 1uvern.
Autorita0ile administrative centrale si inspectoratele de stat emit, in limitele competen0ei lor, acte normative departamentale.
uvernul poate sa cree+e comisii si consilii permanente si provi+orii pentru studierea unor probleme si elaborarea 4otaririlor in vederea
de!voltarii economiei, politicii in domeniile -nan0elor, creditelor, pre0urilor, valutei, circula0iei monetare, precum si in domeniile politicii sociale,
inva0amintului public, culturii si din alte s#ere ale vie0ii.
"omisiile se #ormea!a din lucratori ai ministerelor, precum si din savan0i si specialisti de #runte, la propunerea ,rim(ministrului, a prim(viceprim(
ministrului sau a viceprim(ministrilor. Activitatea comisiilor si consiliilor este condusa de ,rim(ministru, de ministri sau de alte persoane, numite de
1uvern.
"lte autorita!i administrative centrale
1. ;iroul Na!ional de &tatistica
2 "gentia Relatii .unciare si Cadastru
,. ;iroul Rela!ii 2nteretnice
<. "gentia =Moldsilva=
(. "gentia Re+erve Materiale
). "gentia 3urismului
;. Centrul CN"
;iroul National de &tatistica 'D6& este autoritatea administrativa centrala care, in calitatea sa de organ central de statistica, conduce si
coordonea!a activitatea in domeniul statisticii din tara.
"gentia Relatii .unciare si Cadastru ( este organul administratiei publice centrale, care reali!ea!a politica statului in domeniul relatiilor
$unciare, cadastrului, geode!iei, cartogra-ei, geoin#ormaticii si este subordonata 1uvernului )epublicii *oldova. %eoarece cadastrul serveste ca
ba!a pentru crearea 2n#rastructurii 6ationale de %ate patiale, actualmente Agentia este preocupata de elaborarea istemului 2n#ormational
1eogra-c 6ational.
;iroul Relatii 2nteretnice % Diroul este autoritatea administrativa centrala care activea!a in subordinea 1uvernului promoveaza politica
statului in domeniul relatiilor interetnice, #unctionarii limbilor vorbite pe teritoriul )epublicii *oldova, sustinerii diasporei moldovenesti.
CN", ( "entrul isi des#asoara activitatea pe principiile legalitatii, respectarii drepturilor si libertatilor #undamentale ale omului, oportunitatii,
imbinarii metodelor si mijloacelor publice si secrete de activitate, conducerii unipersonale si colegiale, colaborarii cu alte autoritati publice,
organi!atii obstesti si cetateni.
Relatiile autoritatilor administratiei publice
% cu cetatenii
Toti cetatenii intra, sub #orme variate, in relatii cu autoritatile administratiei publice, deoarece calitatea de cetatean scoate in evidenta
competenta autoritatilor administratiei publice, in administrarea acestora.
)elatiile ce se stabilesc intre autoritatile administratiei publice si cetateni pot -: relatii de cooperare 'colaborare&3 relatii de utilizare a
serviciilor publice 'deci de prestatii din partea administratiei catre cetateni& si relatii de autoritate 'sau de subordonare a cetatenilor #ata de
organele administratiei publice&.
Anali!and aceste categorii de relatii, vom evidentia necesitatea democrati!arii permanente a administratiei publice, in idea stabilirii unei legaturi
sistematice intre cetateni si administratie.
a& Relatiile de cooperare 'de colaborare intre autoritatile administratiei publice si cetateni, vor trebui sa ocupe rolul cel mai important atat din
punct de vedere al ponderii, cat si al valorii continutului lor. Aceste relatii sublinia!a in primul rand sprijinul pe care cetatenii sunt c4emati sa il dea
administratiei publice in vederea reali!arii misiunii acesteia si, pe de alta parte, ele trebuie sa refecte existenta unei legaturi absolut necesare intre
administratia publica si cei administrati. )elatiile de cooperare administratie publica(cetatean sunt o expresie a accesului participativ al populatiei la
reali!area treburilor publice, in ultima instanta o dovada a existentei sau inexistentei unei societati democratice. le pot ! grupate in doua
categorii, si anume"
# $elatiile de cooperare directa. in care cetatenii in mod individual sau grupati participa la reali!area unui interes general, la -nali!area unor
actiuni, la #el ca aparatul, ca structurile administratiei publice.%
( $elatiile de cooperare indirecta, apar in ca!ul in care cetatenii 2 sprijina actiunea automatilor administratiei publice #ara sa participe la
respectiva activitate in mod direct. %e exemplu, o#erta pe care o #ac cetatenii de
b& Relatiile de prestari de servicii ale administratiei publice catre cetateni constituie al doilea tip de relatii intre administratia publica si
cetateni.
Asadar, serviciile aduse cetatenilor de administratia publica, prin natura lor, au o speciali!are di#erentiata, ceea ce determina o pregatire j
corespun!atoare a personalului din acest domeniu. laba calitate a prestatiilor e#ectuate de autoritatile administratiei publice catre cetateni F
le!ea!a nu numai interesele acestuia, ci si ale altor cetateni, in ultima instanta ale statului.
&in punct de vedere 'uridic, relatiile dintre administratia publica si cetateni pentru prestarea de servicii pot ! de doua tipuri:
# &elatii ce se statornicesc in baza normelor de drept administrativ 'regim juridic administrativ&3
( &elatii ce se statornicesc in baza normelor de drept civil 'regim juri( 2 dic civil&.
c& Relatii de autoritate 'de subordonare a cetatenilor #ata de autoritatile administratiei publice&. FAceste relatii sunt determinate in mod evident
de vointa unilaterala a autoritatilor administratiei publice, ele sunt impuse i cetatenilor, ne7ind necesar acceptul celor care sunt c8emati
sa participe in aceste relatii.
% Relatiile cu autoritatile publice care exercita puterea legislative
Conlucrarea A doua grupare mare de relatii in care sunt implicate autoritatile administratiei publice sunt relatiile cu elementele
exterioare acestui sistem. 2n cadrul acestora vom anali!a: Relatiile cu autoritatile publice care exercita puterea legislativa Anali!a
tipurilor de relatii la care participa autoritatile administratiei publice, implica preci!area unor aspecte in legatura cu raporturile dintre autoritatile
administratiei publice si cele care exercita puterea legislativa ',arlament&, aspecte care nu au #ost aratate la momentul in care amanali!at
raporturile dintre administratie si mediul politic.
a. (uvernul, ca autoritate publica de var# a puterii executive si raspun!ator pentru conducerea generala a administratiei publice, c4emat sa
asigure reali!area politicii interne si externe a tarii, coopereaza in indeplinirea atributiilor sale cu organismele interesate
b. Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale stabilesc cu autoritatile publice care exercita
puterea legislativa relatii de cooperare sau de )ontrol prin delegare, nu numai indirect prin 1uvern, ci si in mod direct
c. Consiliile locale si primarii sunt autoritati ale administratiei publice locale prin care ( potrivit prevederilor "onstitutiei ( se reali!ea!a
autonomia locala la nivelul unitatilor administrativ(teritoriale, iar in aceasta calitate relatiile dintre ele si autoritatile publice care exercita puterea
legislativa sunt similare cu ale celorlalte autoritati ale administratiei publice.
Relatiile autorititilor administratiei publice centrale in cadrul sistemului autoritatilor administratiei publice.
R0#"322#0 *>0RN*#*2 C* "#30 9R"N0 10 &3"3 .
# $elatiile (uvernului cu organele administratiei publice locale 1uvernul:
1& promoveaza in viata si exercita controlul asupra respectarii si executarii legilor )epublicii *oldova, 4otaririlor ,arlamentului, decretelor
,resedintelui )epublicii *oldova, 4otaririlor si ordonantelor 1uvernului de catre organele administratiei publice locale.
2& administreaza, impreuna cu or'anele administratiei publice locale obiectivele si ramurile de importanta statala3
3& coordonea!a activitatea organelor administratiei publice locale in vederea traducerii in viata a politicii de stat in domeniul asistentei sociale,
ocrotirii sanatatii, invatamintului public, tineretului si sportului, culturii si protectiei mediului ambiant3
4& contesta 4otaririle autoritatilor administratiei publice locale, daca ele contravin legislatiei.
)onducerea ministerelor $epublicii Moldova si altor organe de pe teritoriul republicii
&erviciile publice
,entru satis#acerea cerintelor '4rana, locuinta, transport, cultura, sanatate&, membrilor unei colectivitati umane sunt in-intate anumite
organisme sociale, sub denumirea de servicii publice.
3ermenul de serviciu public este utili!at atat in sens organizatoric, de organism social, cat si in sens functional, de activitate
des#asurata de acest organism serviciu public $ activitate de interes public, organi!ata si des#asurata de catre o autoritate publica3 '/.19;&
%ata -ind complexitatea cerintelor sociale, exista si o mare varietate de servicii publice. %e aceea, se impune a se #ace distinctie intre serviciu
public si serviciu de utilitate publica. %istinctia intre cele doua servicii consta in #aptul ca primul este in#aptuit de o organizatie statala, iar
cel de#al doilea de o organizatie nestatala.
2n ca!ul organi+atiilor mixte, de stat si particulare, ne afam in pre!enta unui serviciu public, deoarece la acea organi!atie participa si statul, -e ca
autoritate publica, -e ca persoana juridica.
/iteratura de specialitate distinge, ca servicii publice, serviciul de legi(#erare, la care participa si ,arlamentul serviciul public judiciar, in#aptuit
de instantele judecatoresti si serviciile publice administrative.
&erviciul public de legi$erare are ca scop adoptarea de norme ?uridice obligatorii, care sa reglemente!e, in mod uni#orm, la
nivelul intregii tari, raporturi juridice, raporturile sociale3 serviciul judiciar sa solutione!e, cu putere de adevar legal, j confictele juridice si sa
pedepseasca pe cei care incalca legea3 serviciile j administrative sa asigureGexecutarea legilor si a 4otararilor judecatoresti, or( 3 dinea publica,
siguranta nationala, crearea conditiilor optime de sanatate, i instructie publica, cultura, transport etc.
&erviciul public poate 7 organi+at 7e la nivel national, pentru intreaga tara 'serviciul public al transportului aerian, #eroviar&, -e la
nivel local 'transportul in comun in cadrul unei localitati&.
.rgani!atiile care prestea!a servicii publice pot - grupate in trei categorii/
1. organe ale administratiei publice
2. institutii publice3
3. regii autonome de interes public.
. Aceasta grupare se intemeia!a pe o serie de deosebiri, si anume:
( activitatea organelor administratiei publice se caracteri!ea!a prin adoptarea sau emiterea de acte administrative, Activitate
intelectuala, iar cea a regiilor autonome este preponderent economica3
( mijloacele -nanciare necesare des#asurarii activitatii organelor administratiei publice si, in mai mica masura a institutiilor publice, se asigura
de la bugetul statului, iar regiile autonome de interes public isi asigura mijloacele banesti, in mare parte, din veniturile obtinute din activitatea .
( organele administratiei publice si institutiile publice isi des#asoara activitatea, .de regula, in mod gratuit, regiile autonome, de regula,
contraG cost3
( in activitatea organelor administratiei publice preponderenta este emiterea de acte administrative3 in activitatea institutiilor publice
aceasta este madje( dusa, iar in activitatea regiilor autonome de interes public si mai redusa.
2n legatura cu regiile autonome de interes public trebuie preci!at ca unele au #ost create pentru a satis$ace unele cerinte ale populatiei
ca,
regii autonome au #ost create pentru a exploata prin activitatea lor, bunuri care #ac parte din proprietatea publica a statului, ca, de exemplu,
carbuni, titei, ga!e naturale. ,rin aceasta activitate, ele contribuie, in mod direct, la satis#acerea unor cerinte sociale, ast#el incat, c4iar daca s(ar
a-rma ca unele regii autonome nu prestea!a, in mod direct, un serviciu public, toate regiile autonome, indi#erent de speci-cul activitatilor,
contribuie la satis#acerea unor cerinte ale membrilor societatii, obiectivul #undamental al oricarui serviciu public.
21."ctele uvernului
1.2denti7cati actele uvernului
"on#orm art 182 "onstitutie si art 38
1
si 38
2
din /egea cu privire la 1uvern, acesta adopta:
1. @otariri
2. .rdonante
3. %ispo!itii
@otaririle $ se adopta in executarea atributiilor constitutionale, pentru organi!area executarii legilor. ,oate contine reglementari:
1.,entru exercitarea atributiilor proprii
2. ,entru modi-carea/abrogarea actului emis anterior
3. ,entru aprobarea unor proiecte de legi sau de decrete ale ,)*,etc.
@otarirea poate -:
a."u caracter general $ ex: aprobarea unor proiecte de legi
b."u caracter individual $ ex: numirea in #unctie a unui ministru
@otarirea se semnea!a de prim(ministru si unele se contrasemnea!a de ministri, care au obligatia punerii in aplicare a acestora.@otaririle, cu
exceptia celor ce contin secrete de stat, se publica in *.)* in termen de 18 !ile de la data adoptarii.
9rdonantele acte normative cu putere de lege ordinara, insa spre deosebire de lege, ele nu sunt promulgate de ,)*.
con#orm art 187
2
$ "onst $ se adopta in con#ormitate cu H/egea speciala de abilitareH, care la rindul ei este adoptata de ,arlament'la propunerea
1uvernului&.
2n continutul /egii de abilitare se indica: 1& domeniile in care pot - emise ordonantele 2& data pina la care pot - emise ordonantele.
,rin /egea de abilitare se poate cere aprobarea ordonantelor de catre ,arlament. 2n asa ca!, 1uvernul pre!inta ,arlamentului si proiectul legii
privind aprobarea ordonantei. 2n ca!ul in care ,arlamentul respinge proiectul legii privind aprobarea ordonantei, aceasta isi pierde e#ectele juridice
din momentul intrarii in vigoare a legii de respingere.
e semnea!a de prim(ministru si se contrasemnea!a de ministrii ce au obligatia punerii ei in aplicare. e publica in *.)* si intra in vigoare in
modul stabilit pentru actele o-ciale.
e suspenda/modi-ca/abroga de 1uvern in limitele termenului de abilitare.%upa expirarea termenului, numai prin lege de catre ,arlament.
1ispo+itia se emite de prim(ministru pentru organi!area activitatii interne a 1uvernului si se semnea!a de prim(ministru.
/a #el ca si 4otaririle, se publica in *.)*, daca nu contine secrete de stat, in termen de 18 !ile de la data emiterii.
,rin activitatea sa, 1uvernul adopta si acte cu caracter exclusiv politic $ declaratii, apeluri,etc.
22.2ncetarea mandatului si responsabilitatea uvernului.
1. 1urata mandatului si temeiurile de incetare inainte de termen a mandatului uvernului
1uvernul isi exercita mandatul pina la data validarii alegerii noului ,arlament.
Temeiurile de incetare inainte de termen a mandatului 1uvernului:
a& %aca prim(ministrul a demisionat sau decedat
b& %aca 1uvernul demisionea!a din initiativa proprie
c& %aca ,arlamentul si(a exprimat votul de neincredere
5unctia de membru al 1uvernului incetea!a in ca! de:
a& %emisie( cererea de demisie se pre!inta prim(ministrului si se aduce la cunostinta ,)*
b& )evocare $ in ca!ul in care ministrul incalca prevederile legislatiei3 propunerea se inaintea!a de prim(ministru sau ,)*
c& 2ncompatibilitatea de exercitare a #unctiei $ #unctia de membru a 1uvernului este incompatibila cu orice alta #unctie remunerata cu
exceptia pedagogico(stiinti-ca
d& %eces.."ind mandatul 1uvernului incetea!a din motiv ca demisionea!a prim(ministrul, ,arlamentul a acordat vot de neincredere sau de la
data alegerilor noului ,arlament, 1uvernul in exercitiu indeplineste numai #unctiile de administrare a treburilor publice pina la depunerea
juramintului de catre membrii noului 1uvern. 6u au drept de a emite acte. %aca prim(ministrul a decedat sau se afa in imposibilitate de
exercitare a #unctiei 'inclusiv pe motiv de boala& ,)* desemnea!a un alt membru al 1uvernului in #unctia de prim(ministru intermiar, pina
la #ormarea noului 1uvern sau pina cind prim(ministrul va prelua activitatea in 1uvern.
2.Modalitatile si caracterul responsabilitatii uvernului.
1uvernul raspunde in #ata ,arlamentului pentru activitatea sa' art 184 "onstitutie&. *embrii 1uvernului au acces la sedintele ,arlamentului, iar
atunci cind se solicita, pre!enta lor este obligatorie.
2n #ata ,arlamentului, 1uvernul raspunde prin:
1. 1ari de seama ( con#orm art 9 din /egea cu ,rivire la 1uvern, 1uvernul, cel putin odata pe an, tine in #ata ,arlamentului o dare de
seama despre activitatea sa. .data in decursul unei sesiuni, ,arlamentul audia!a 1uvernul in probelemele ce tin de activitatea acestuia.
2. 2ntrebari si interpelari $ con#orm art 189 "onstitutie $ 1uvernul si -ecare din membrii sai sunt obligati sa raspunda la intrebari si
interpelari #ormulate de deputati. %e regula, acestea se #ormulea!a joi, in ultima ora de lucru a ,arlamentului, se inregistrea!a si se
transmit persoanelor carora le sunt adresate. ,unind intrebarea, deputatul va preci!a daca doreste sa primeasca raspunsul in scris sau
verbal la sedinta in plen urmatoare.
3. 2nterpelarile $ se #ac in scris, aratindu(se obiectul acestora. ,rin interpelari se solicita explicatii asupra politicii interne si externe a
1uvernului. 2nterpelarea urmea!a a - de!batuta in sedinte si ,arlamentul poate adopta o motiune prin care sa(si exprime po!itia #ata de
obiectul interpelarii.
,arlamentul e#ectuea!a controlul asupra 1uvernului si prin "omisiile ,arlamentare, considerindu(se o #orma de control speciali!at. "on#orm art. 29
din )egulamentul ,arlamentului, membrii 1uvernului au acces la sedintele comisiilor. +i pot lua cuvint,dar nu pot - pre!enti in timpul votarii
deci!iilor. )espectiv, membrii 1uvernului pot raspunde la intrebarile #ormulate de membrii comisiilor parlamentare.
"on#orm art 187 "onstitutie, 1uvernul isi poate angaja raspunderea in #ata ,arlamentului, asupra unui program, unei declaratii de politica generala
sau unui proiect de lege. %aca in decurs de 3 !ile ,arlamentul votea!a motiunea de cen!ura, adica votul de neincredere, 1uvernul este demis.%aca
1uvernul nu a #ost demis, proiectul de lege pre!entat se considera adoptat, iar programul/declaratia de politica generala devin obligatorii pentru
1uvern.
"onclu!ie: "a organ colegial, 1uvernul raspunde politic in #ata ,arlamentului, iar sanctiunea raspunderii respective consta in retragerea votului de
neincredere. )e#eritor la raspunderea -ecarui membru al 1uvernului, con#orm art 2: din /egea cu ,rivire la 1uvern, ei raspund pentru s#ere de
activitate ce le(au #ost incredintate.
2,.9rgani+area si $unctionarea organelor centrale de specialitate ale "dministratiei publice
1.Modul de organi+are si structura 9C& ale "P
." ale A, sunt constituie si activea!a pentru o mai buna organi!are de executare si executare a legii in scopul satis#acerii intereselor membrilor
societatii.
"on#orm art 18C "onstitutie $ ." sunt HministereleH care traduc in viata politica 1uvernului si activea!a in domeniile proprii de competenta. ,entru
domeniile care nu intra nemijlocit in atributiile ministerelor, in conditiile legii, se in-intea!a si alte autoritati administrative./egiuitorul constituant a
lasat o anumita libertate de organi!are a acestor autoritati, ast#el denumirea si nrul ministerelor nu sunt expres stabilite nici prin "onstitutie, nici
prin lege(cadru. Acestea pot sa varie!e in #unctie de obiectivele urmarite de 1uvern si de cerintele sociale pe care trebuie sa le satis#aca statul intr(o
anumita perioada de timp.
"onducerea ministerelor se exercita de ministri, ajutati de unul sau mai multi vice(ministri.
*inistrul $ repre!inta ministerul in raport cu celelalte autoritati publice, cu persoane -!ice si juridice din tara si strainatate precum si cu justitia.
*inisterele sunt persoane juridice si pot - ca subiecte atit in raporturile de drept public, cit si de drept privat.
2n structura -ecarui minister, se #ormea!a colegiul ministerului, compus din:
1& *inistrul $ ca presedinte
2& ?ice(ministri
3& "onducatori de subdivi!iuni in nr aprobat de 1uvern
Colegiile #unctionea!a ca organ consultativ, ce se intruneste la cererea ministrului pentru de!baterea unor probleme privind activitatea
ministerelor.
2. Modul de $unctionare
2n pre!ent, nu exista o lege generala ce ar reglementa organi!area si #unctionarea ministerelor si alte .".
,entru des#asurarea activitatii, -ecare ." are o structura organi!atorica ce include un anumit nr de compartimente:
( ectii
( ubdivi!iuni
( %irectii
( ervicii
( %epartamente
( etc, care luate in ansamblu #ormea!a : aparatul propriu si aparatul te4nic al autoritatii respective.
2n majoritatea statelor contemporane, pe linga autoritatile centrale de specialitate subordonate 1uvernului, #unctionea!a si alte autoritati, care prin
natura lor juridica si a activitatii pe care o des#asoara, sunt autoritati administrative care nu se subordonea!a nici 1uvernului si nici ministerelor dar
con#orm "onstitutiei )* sunt autoritati autonome care au o conducere desemnata de ,arlament si sunt obligate sa raporte!e despre activitatea
intreprinsa ,arlamentului. Asemena autoritati, cum ar -:
( D6*
( ""A
( "+"
( 2
( Avocatul poporului
etc
2-."tributiile si actele 9rganelor Centrale de &pecialitate
1.Categoriile de atributii ale 9R"N0#9R C0N3R"#0 10 &P0C2"#23"30
Atributii comune
Atributii speci-ce -ecarui .)1A6+/. "+6T)A/+ %+ ,+"2A/2TAT+
"omune: ( decurg in principal din rolul si locul pe care il au .)1A6+/. "+6T)A/+ %+ ,+"2A/2TAT+ ca autoritati subordonate 1uvernului, pentru
asigurarea reali!arii programului de guvernare. "ele care nu sunt subordonate 1uvernului $ pentru reali!area scopului si rolului pentru care au #ost
constituite.
( ,rivind organi!area si asigurarea executarii legilor/4otaririlor ,arlamentului, etc
( ,rivind initierea si elaborarea proiectelor de acte normative
( 2n domeniul economico(social si -nanciar 'elaborarea de strategii,progno!e si programelor de de!voltare in domeniul respectiv&
( ,rivind politica externa $ duc negocieri din imputernicirea 1uvernului, inc4eie conventii, acorduri internationale,etc
( ,rivind conlucrarea cu institutiile de specialitate, in scopul reciclarii pro#esionale a personalului
( +tc
peci-ce:
( unt stabilite prin actul de organi!are si #unctionare a autoritatilor centrale de specialitate
Aceste atributii de-nesc competenta materiala a organului respectiv si asigura reali!area obiectivului propriu de activitate. )epre!inta drepturi si
obligatii legale pentru reali!area carora organul respectiv poate sa raspunda atit politic, cit si juridic.
2.Categorii de acte 9R"N0#9R C0N3R"#0 10 &P0C2"#23"30
2n legislatia nationala, nu sunt expres stabilite categoriile de acte care pot - emise de .)1A6+/. "+6T)A/+ %+ ,+"2A/2TAT+.
%in activitatea practica, s(a constatat ca principalele acte ale .)1A6+/.) "+6T)A/+ %+ ,+"2A/2TAT+ sunt:
1& .rdine
2& 2nstructiuni
3& %ispo!itii
9rdinile cele mai raspindite acte ale .)1A6+/. "+6T)A/+ %+ ,+"2A/2TAT+. +le pot avea: caracter normativ sau individual. "ele mai #recvente
sunt cele cu caracter individual. .rdinile cu caracter normativ cuprind reguli cu caracter general si impersonal. "ele cu caracter individual $ se
aplica unor subiecte si situatii juridice dinainte determinate $ ex: ordin privind incadrarea in serviciu a unui #unctionar public.
2nstructiunile mereu cu caracter normativ
1ispo+itiile sunt emise pentru re!olvarea unor probleme concrete 'de regula de ordine interna& sau probleme operative a .)1A6+/. "+6T)A/+
%+ ,+"2A/2TAT+. ,ot -: normative sau individuale ' predomina caracterul individual&
.)1A6+/e "+6T)A/+ %+ ,+"2A/2TAT+ emit si alte acte:
)egulamente, )eguli,%eci!ii, @otariri,etc ( nu se deosebesc de instructiuni, au caracter normativ.
"on#orm /egii privind actele normative ale 1uvernului si altor autoritati ale administratiei publice centrale si locale, actele autoritatilor administratiei
publice centrale de specialitate se mai numeste si acte departamentale.
Actele departamentale sunt supuse experti!ei juridice si inregistrarii de stat la *inisterul Austitiei, apoi se publica in *.)*.
2<.Notiuni generale privind "P#1.A,/ $ totalitatea autoritatilor publice locale,constituite in cond legii, pu promovarea intereselor generale ale
locuitorilor unor uat. ,rincipii de ba!a $ prescriptii obligatorii consacrate in "onstitutie 'art 18:&, care stabilesc directiile #undamentale potrivit carora
se #ormea!a si #unctionea!a A,/ si se stabilesc raporturile intre acestea.,rincipii de organi!are si #unctionare a A,/: Autonomiei locale
...%escentrali!arii serviciilor publice..+ligibilitatii,"onsultarii cetatenilor in interes deosebit
Autonomia locala $ dreptul si capacitatea e#ectiva de apl de a reglementa si gestiona in conditiile legii, sub propria lor responsabilitate si in interesul
populatiei, o parte din treburile publice. 5ormele autonomiei locale:
a& Autonomie deci!ionala $ dreptul autorita0ilor publice locale de a adopta liber deci!ii, in condi0iile legii, #ara interven0ii din partea altor
autorita0i publice, in scopul reali!arii intereselor sale
b& Autonomie organi!ationala $ dreptul autorita0ilor publice locale de a aproba, in condi0iile legii, statutul, structurile administrative interne,
modalita0ile de #unc0ionare a acestora, statele si organigrama lor, precum si de a institui persoane juridice de drept public de interes
local3c &Autonomie -nanciara $ dreptul autorita0ilor publice locale de a dispune de resurse -nanciare proprii su-ciente si de a le utili!a
liber, in condi0iile legii, prin adoptarea propriilor bugete locale3 %escentrali!area serviciilor publice ( serviciile scoase din subordinea A,"
si constituite ca structuri autonome,avand un patrimoniu propriu in u.a.t respectiva. "on#orm art : /egea privind descentrali!area
administrativa, nu pot - descentrali!ate si trans#erate din responsabilitatea statului in cea a autorita0ilor publice locale serviciile publice
care se bucura de reglementare constitu0ionala, -ind garantate si asigurate direct si exclusiv de catre stat.
+ligibilitatea ( consiliile locale de nivelul 1 si 2, precum si primarii sunt alesi in cond codului electoral al )*. 2n =TA1 alegerile locale se des# in
con#ormitate cu codurile electorale si actele adoptate de aut administrative ale =AT respectiv.
"onsultarea ( Autoritatile administratiei publice locale trebuie sa -e consultate, pe cat posibil, in timp util si in mod adecvat, in cursul procesului de
plani-care si de luare a deci!iilor pentru toate c4estiunile care le privesc in mod direct'"arta +u a aut locale $ art 4 al 7&
*odalitati de consultare a populatiei:
1. re#erendum local $ in problemele de importanta deosebita pu u.a.t 'revocarea primarului,4otarele u.a.t., includerea unor localitati in
=TA1&
2. consultari,audieri publice si convorbiri $ probleme de interes local care preocupa o parte din populatia u.a.t
2."(#orm legislatiei in vigoare, sistemul administratiei apl este compus din 2 nivele:
1& =at, respectiv autoritati de nivelul 1 $ sat'comuna&, oras'municipiu&
2& =at, respectiv autoritati de nivelul 2 $ raion, mun "4isinau, =TA1
"ut "P# de nivelul 1 sunt de-nite in art 1 in /egea privind A,/: autoritai publice, luate in ansamblu, care sint constituite si activeaza pe teritoriul
satului (comunei), orasului (municipiului) pentru promovarea intereselor si soluionarea problemelor colectivitailor locale(
Tot in aceasta lege sunt stabilite si autoritatile A,/ de nivelul 1: Autoritaile administraiei publice locale prin care se realizeaza autonomia locala in
sate (comune), orase (municipii) sint consiliile locale, ca autoritai deliberative, si primarii, ca autoritai e)ecutive.%eci, consiile locale'deliberativ& si
primarii 'executiv& sunt autoritatile A,/ de nivelul 1.
Consiliu local ( autoritate repre!entativa si deliberativa a popula0iei unita0ii administrativ(teritoriale de nivelul intii sau al doilea, aleasa in vederea
solu0ionarii problemelor de interes local3
Primar ( autoritate repre!entativa a popula0iei unita0ii administrativ(teritoriale si executiva a consiliului local, aleasa prin vot universal, egal, direct,
secret si liber exprimat3 "onsiliul local este compus din consilieri, alesi pe ba!a "odului +lectoral. 6umarul consilierilor depinde de nrul de locuitori ai
uat respective. Acesta poate varia de la : pana la 43 consilieri. ,rimarul participa la sedintele consiliului local si poate sa se pronunte asupra tuturor
problemelor propuse de!baterii. 2n exercitarea atributiilor sale, primarul poate emite acte cu caracter normativ,dar si individual."ut "P# de nivelul
2 la #el sunt de-nite de /egea privind A,/ art 1: autoritai publice, luate in ansamblu, care sint constituite si activeaza pe teritoriul raionului,
municipiului C*isinau, unitaii teritoriale autonome cu statut %uridic special pentru promovarea intereselor si soluionarea problemelor populaiei
unitaii administrativ!teritoriale respective(
Autoritatile A,/ de nivelul 2: consiliile rationale 'aut deliberative& si presedintii de raioane 'aut executive&Presedinte al raionului ( autoritate publica
executiva a consiliului raional3
24.Notiunea,categorii, principii serviciului public
1.6otiunea de sp este o notiune relativ noua in %A, iar unii doctrinari mentionea!a ca este cea m/importanta in aceasta ramura de drept. , a
aparut si s(a de!voltat pe #onul multiplicarii si diversi-carii nevoilor sociale ale populatiei, iar statul tot mai accentuat se implica in asigurarea unui
nivel satis#acator de trai a oamenilor. %upa ,.6iculescu: IAdministratia repre!inta totalitatea sp, iar sJ este mijlocul prin care administratia isi
exercita activitatea.H %e-nitia legala:
"erviciu public $ activitate de interes public, organi!ata si des#asurata de catre o autoritate publica3
Aparitia sp este legata organic de coexistenta a 2 elemente esentiale:
a& "erinta sociala
b& /egea
,rincipiile de ba!a ale sp: legalitatea,pro#esionalismul, transparenta, impartialitatea, independenta,stabilitatea, loialitatea, responsabilitatea.
1. +e'alitatea , con#orm "onstitutiei,legilor,regulamentului
-. Profesionalismul , obligatia de a(si indeplini cu e-cienta,responsabilitate,promptitudine, -ind responsabil in #ata conducatorului nemijlocit,
precum si celui ierar4ic superior si respectiv autoritatii publice
.. /ransparenta , obligatia de a asigura acces liber la in#ormatie
0. 1mpartialitate , obligatia de a lua deci!ii si actiuni in mod impartial,nediscriminatoriu,ec4itabil.
2. 1ndependenta , apartenenta politica nu trebuie sa infuente!e comportamentul si deci!iile acestuia,precum si deci!iile si activitatile
autoritatilor publice.
3. &esponsabilitatea , #(rul public poarta raspundere pentru consecintele ne#avorabile ale actiunilor sau inactiunilor sale,dar mecanismul de
raspundere a acestora nu este pe deplin reglementat
4. "tabilitatea ! #unctionarii publici ar trebui sa -e divi!ati in doua categorii principale:
a &#unctionari de cariera( ei trebuie sa se bucure de stabilitate in #unctie, adica sa -e demisi numai pentru #apte ilegale si alte ca!uri
expres preva!ute de lege, la aceasta categorie trebuie raportati majoritatea #unctionarilor publici
b& doar #unctionarii ce detin #unctii de natura politica ( adica pot - demisi din motive politice, consideram ca legislatia nationala trebuie
per#ectionata pentru reali!area acestui principiu
8. +oialitatea , obligatia sa serveasca cu buna(credinta autoritatea publica in care activea!a, precum si interesele legitime ale cetatenilor
2.Categorii/ %eosebim 3 categorii:
a. .p. administrative $ supuse regulilor dr public organi!atoric,cat si cu privire la raporturile cu utili!atorii serviciilor publice
b. .p. industriale si comerciale $ supuse regulilor dr public in planul organi!arii lor, iar in ceea ce priveste raporturile cu
utili!atorii, sunt supuse regulilor de drept privat.
c. .p. socio(culturale $ sub #orma de gradinite,scoli,licee,protectie sociala in materie de igiena,etc.
25.Notiunea,clasi7carea $unctiilor publice si a $%narilor publici/
1. 5unctionarul public( persoana -!ica numita, in condi0iile pre!entei legi, intr(o #unc0ie public $ de# legala
5unctia publica! ansamblul atributiilor si obligatiilor stabilite in temeiul legii in scopul reali!arii prerogativelor de putere publica ( legala
2n doctrina actuala, #unctionarul public este de-nit ca:
,ersoana -!ica investita in mod legal prin actul de vointa unilaterala a unei autoritati publice sau al cetatenilor cu sarcina indeplinirii pe un timp
limitat, nedeterminat a unei #unctii publice in vederea reali!arii competentei organului din structura caruia #ace parte #unctia respective
2n #unctie de statutul juridic #unctionarii pot - clasi-cati:
a&%in organele statale
b&%in organele publice
c&%in cadrul intreprinderilor de stat si municipal
2n dependenta de speci-cul atributiilor, care determina rolul #unctionarilor publici in in#aptuirea sarcinilor serviciului public:
a& conducatorii
b& #unctionari cu #unctii de adjuncti
c& repre!entanti ai puterii administrative( acesti #unctionari activea!a in regim de putere, e#ectuia!a de regula actiuni de control si
supraveg4ere in domenii speci-ce' ordinea publica, securitattea antiincendiara, sanitara, etc&
2. "on#orm prevederilor legale:
"on#orm nivelului atribu0iilor titularului, #unc0iile publice se clasi-ca in urmatoarele categorii:
a& #unc0ii publice de conducere de nivel superior3
b& #unc0ii publice de conducere3
c& #unc0ii publice de execu0ie.
)espectiv, #unctionarii publici se clasi-ca in:
a& 5unctionari publici de conducere de nivel superior
b& 5unctionari publici de conducere
c& 5unctionari publici de executie
"on#orm doctrinei:
e evidentia!a urmatoarele categorii de #unctii publice:
( de demnitate publica( se ocupa prin mandat obtinut direct sau indirect prin numire in conditiile legii
( #unctii publice propriu(!ise( si repre!inta ansamblul atributiilor in temeiul legii in reali!area prerogativelor de putere publice
( #unctii exercitate depersonalul incadrat pe ba!a increderii personale in cabinetul persoanle ce exercita #unctii de demnitate publica' se# de
cabinet, asistent, consilier, secretar si altele&,
6egulescu: 1. 1uvernanti $ cei ce determina, 4otarasc 2. Agenti $ cei ce executa
,6. 2nstituirea $p si conditiile ocuparii
1. ,remise: necesitatile sociale
5unc0iile publice se instituie in temeiul actelor ,arlamentului, ,resedintelui )epublicii *oldova, 1uvernului si ale altor autorita0i publice, emise in
limitele competen0ei lor, stabilite de "onstitu0ie si de alte legi.
%eosebim conditii: generale si speciale.
2. "onditii generale:
cetatenia )m
poseda limba moldoveneasca si limbile o-ciale de comunicare interetnica vorbite pe teritoriul respectiv
are cap deplina de exercitiu
este apta din punct de vedere a sanatatii
persoana nu a implinit varsta de pensionare,etc
"onditii speciale( re!ulta din speci-cul #(tiei si a domeniului de activitate a viitorului #(r:
tare excelenta de sanatate 'domeniul militar&
Atingerea unei anumite varste 'judecator&
,entru a ocupa o #p de nivel superior,alaturi de cerintele generale, persoana trebuie sa aiba si studii superioare absolvite cu licenta si cel putin 9 ani
experienta in domeniu.
6erespectarea cond atrage imposibilitatea ocuparii #(tiei date.
,1.Modurile de ocupare a $p si temeiurile de aparitie a raporturilor de serviciu
1.*oduri de ocupare: alegere,numire,concurs,promovare,trans#er.
Temeiurile de aparitie a raporturilor de serviciu $ stabilirea legala a unor #apte ce determina existenta legaturii 'drepturilor si obligatiilor& dintre # p si
autoritatile publice.
Temeiul principal: emiterea actului administrativ de numire in #.p. $ art 38 / 19;, deci!ia de aprobare a re!ultatelor alegerilor.H)aporturile de serviciu
apar in ba!a actului administrativ de numire in #unc0ia publica, emis in condi0iile pre!entei legi.H
Temeiuri suplimentare: perioada de proba'7 luni& si juramantul.
2.Alegerea este un mod de ocupare, in special, a #unctiilor de demnitate publica.,u ocuparea #p prin alegeri e necesar:
+xistenta #unctiei eligibile vacante
%eclansarea procedurii de alegere
Alegerea si totali!area re!ultatelor alegerilor
?alidarea mandatelor
2nvestirea in #untie
6umirea $ mod de ocupare a #(tiilor pe ba!a increderii personale in cabinetul persoanelor ce exercita #(tii de demnitate publica, repre!inta
emiterea/adoptarea unui act administrativ al autoritatii competente.
"oncursul $ principalul mod de ocupare a #p vacante,deoarece este cea mai e-cienta si democratica modalitate si are la ba!a principiile:
"ompetitiei desc4ise
Transparentei
"ompetentei si meritelor pro#esionale
Accesului egal pu toti cetatenii la #(tiile publice
,rocedura de organi!are si des#asurare a concursului este preva!uta in @otararea 1uvernului nr 281 din 11.83.288: privind punerea in aplicare a
prevederii /egii nr 19; cu privire la #p si statutul #(rului p.
"oncursul se organi!ea!a de catre:
a& "omisia de "oncurs $ #(ata din C membri specialisti notorii in administratia publica desemnati de 1uvern
b& "omisii de "oncurs instituite de Autoritatile ,ublice ',arlamentul,,resedintele,"*,"A,"",,rocuratura 1enerale, "urtea de "onturi& $ pu
#p de conducere si de executie.
,romovarea $ are ca scop de!voltarea carierei #p prin ocuparea unei #(tii publice superioare celei exercitate $ art 49 / 19;.
Trans#erul $ mod de ocupare a #p care consta in trecerea #(rului public intr(o alta subdivi!iune interioara din cadrul aceleasi autoritati publice.
Trans#erul poate - e#ectuat:
a. 2n interesul serviciului public
b. /a cererea #(rului public $ art 4; / 19;
,.,er#ormante $ concursul, alegerea.
,2.1repturile si obligatiile $%tionarului public
1.%repturile si obligatiile #(tionarului public sunt expres preva!ute in / nr 19; cu privire la #unctia publica si statutul #unctionarului public, precum si
in "odul de conduita a #unctionarului public. . categorie aparte o #ormea!a demnitarii publici, deoarece statutul acestora este reglementat intr(o
lege aparte $ cu privire la statutul persoanelor cu #unctii de demnitate publica.
/egislatia in vigoare deosebeste 2 categorii de drepturi: drepturi comune si speci-ce.
repturile comune sunt in general preva!ute de "onstitu0ia )epublicii *oldova si legisla0ia muncii, -ind urmatoarele: dreptul la munca si la protec0ia
muncii 'dreptul la libera alegere a muncii, la condi0ii ec4itabile si satis#acatoare de munca, la protec0ia impotriva somajului, la odi4na $ art. 43 al
"onstitu0iei&3 dreptul la o salari!are corespun!atoare, dreptul la asigurari sociale 'dreptul la pensie si la ajutor in ca! de incapacitate temporara de
munca&, dreptul la opinii proprii 'art. 32 al "onstitu0iei&, dreptul de a cunoaste si ataca deci!iile individuale care il privesc, dreptul la peti0ionare 'art.
92 al "onstitu0iei&, dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica 'art. 93 al "onstitu0iei& etc.
%in categoria drepturilor speci-ce intra:
a& a examine!e probleme si sa ia deci!ii in limitele competentei sale
b& a solicite, in limitele competentei sale , si sa primeasca in#ormatia necesara de la alte autoritati publice, precum si de la p # si juridice
c& a(si cunoasca drepturile si atributiile stipulate in -sa postului
d& %reptul la integritatea -!ica si psi4ica, precum si un salariu corespun!ator complexitatii atributiilor #unctiei
e& %reptul de a - promovat
#& a vi!ite!e, din o-ciu sau la solicitare intru exercitarea #(tiei si in modul stabilit, alte autoritati publice, alte p# si juridice,de drept public
sau privat 'demnitate publica&
Obli'aiile comune tuturor angaja0ilor sunt consacrate in "onstitu0ia )epublicii *oldova 'articolele 99 $ 9:& si in legisla0ia muncii, -ind urmatoarele:
indeplinirea cu exactitate si promtitudine a sarcinilor ce(i revin3 sa respecte disciplina de serviciu si programul de #unc0ionare a serviciului public in
care isi des#asoara activitatea, devotamentul #a0a de 0ara si obliga0ia de -delitate #a0a de institu0ia in care activea!a '#unc0ionarul trebuie sa se
ab0ina de la orice #apt care ar putea sa aduca un prejudiciu unita0ii in care isi des#asoara activitatea& s.a.
.bligatii speci-ce:
1& a respecte "onstitutia,legislatia in vigoare, precum si tratatele internationale la care )* #ace parte
2& a respecte drepturile si libertatile cetatenilor
3& a pastre!e, in con# cu legea secretul de stat, precum si con-dentialitatea in legatura cu #aptele, in#ormatiile sau documentele de
care ia cunostinta, cu exceptia in#ormatiilor consid de interes public
4& a respecte regulamentul intern
9& a pre!inte, in conditiile legii, declaratie cu privire la venituri si proprietate
7& +xecutarea dispo!itiilor conducatorului
C& a asigure protectia proprietatii publice si sa evite orice prejudiciere a acesteia
;& +ste inter!is in a solicita/accepta cadouri,servicii sau alte avantaje care ii sint destinate personal, #amiliei,rudelor,prietenilor
:& a evite confictul de interes
2. %repturile si obliga0iile $ atribu0ii ale #unc0iei publice $ sunt create si organi!ate in vederea reali!arii puterii publice.2n a#ara de drepturile pe
care orice cetatean le are, acele drepturi care il deosebesc pe #unctionarul public de un simplu cetatean sunt totodata niste obligatii pe care
acesta trebuie sa le indeplineasca 'ex: a examine!e probleme si sa ia deci!ii in limitele competentei sale $ obligatie,dar si drept&. /a #el,
aceste drepturi si obligatii speciale sunt pu si in ajutorul societatii, cat si a statului 'accesul la in#ormatiile necesare/pre!entarea in#ormatiilor
publice/ nedivulgarea in#ormatiilor&.
,.5unctionarul public are si anumite garantii sociale ce asigura exercitarea drepturilor si obligatiilor #p:
5unc0ionarului public i se acorda ajutoare materiale in vederea solu0ionarii problemelor sociale si de trai in con#ormitate cu legea.5unc0ionarul
public bene-cia!a de pensie in condi0iile /egii privind pensiile de asigurari sociale de stat. %upa implinirea virstei necesare ob0inerii dreptului la
pensie pentru limita de virsta, #unc0ionarul public poate - numit, la deci!ia conducatorului, pe o perioada determinata, dar nu mai mare de 3
ani, in aceeasi #unc0ie publica, primind pensia si salariul con#orm legisla0iei.
2n ca! de lic4idare a autorita0ii publice, de reducere a e#ectivului de personal sau de modi-care a statului de personal, #unc0ionarii publici care
nu pot - trans#era0i vor - elibera0i din #unc0ie cu plata unei indemni!a0ii unice egale cu 7 salarii medii lunare daca vec4imea in serviciul public
este de cel pu0in 2 ani, precum si a unei indemni!a0ii de somer egale cu un salariu mediu lunar, in modul stabilit de lege.
5, are un concediu anual, platit, cu o durata de 39 !ile lucratoare.
,,.2ncompatibilitatile $ata de $p
1. "alitatea de #unc0ionar public este incompatibila cu orice alta #unc0ie publica decit cea in care a #ost numit.
5unc0ionarul public nu este in drept sa des#asoare alte activita0i remunerate. 5unc0ionarul public nu poate exercita o #unc0ie publica in subordinea
nemijlocita a unei rude directe 'parinte, #rate, sora, -u, -ica& sau a unei rude prin a-nitate 'so0/so0ie, parinte, #rate si sora a so0ului/so0iei& in cadrul
aceleiasi autorita0i publice.
2. 2ncompatibilitati generale si speci-ce #unctiei publice.
,-."vansarea in serviciu
1. ,romovarea este modalitatea de de!voltare a carierei prin ocuparea unei #unc0ii publice superioare celei exercitate. ,romovarea #unc0ionarului
public intr(o #unc0ie publica superioara se #ace in ba!a de merit.
2.
,5.Raspunderea penala a $p
1.)aspundere penala $ cea mai severa #orma de rasp juridica aplicabila #(r public pu comiterea unei in#ractiuni preva!ute de legea penala in
legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu. ,entru ca #(rul public sa poarta raspundere penala trebuie sa intruneasca 2 conditii:
1. a aiba calitatea de persoana cu #(tii de raspundere' persoana publica&, persoana cu #unctie de demnitate publica, persoana publica
straina, #(tionar international
2. 2n#ractiunea tine de indeplinirea sau neindeplinirea corespun!atoare a atributiilor de serviciu.
2.,enala $ detentiuneBamen!iB demitere din #unctieB imposibilitatea ocuparii #(tiei publice pe un anumit termen
"ontraventionala $ sanctiune prin amenda' de obicei nu prea mare& B rareori demitere si imposibilitatea ocuparii #(tiei publice 'ex: divulgarea
martorilor care bene-cia!a de protectie de stat&
,.
-5.Constrangerea administrativa
a) "onstrangerea $ ansablu de masuri aplicate, in ca!ul nerespectarii de buna(voie a normelor de conduita in scopul de a(i impune individului
respectiv o conduita con#orma cu cerintele normei date.
Trasaturi constrangerea:
1. e reduce la infuenta -!ica,psi4ica,materiala si organi!atorica asupra participantilor la raporturile administrative
2. e aplica in cele mai multe ca!uri pe cale extrajudiciara
3. e reali!ea!a doar de catre organele A, ce au competentele respective atribuite prin lege
4. +ste insotita de regula de careva limitari: pierderi de anumite drepturi/libertati pana la privare de libertate
9. e aplica cu scopul de a preveni actiunile ilegale, precum si a sanctiona persoana vinovata
b) *asurile de constrangere se clasi-ca ast#el:
1. *asuri administrative de prevenire $ ex: controlul actelor de identitate
2. *.a. de stopare $ pentru intreruperea unor #apte ilegale: ex:aplicarea #ortei -!ice,catuse,bastoane
3. *.a. de aplicare a raspunderii administrative $ se aplica dupa savirsirea actelor ilegale ex: sanctionare
<6.Caracteristica generala a raspunderii in dreptul administrativ
a) )aspunderea juridica $ aplicarea unor anumite sanctiuni pentru neexecutarea sau executarea necorespun!atoare a obligatiilor.
)aspunderea juridica apare atunci cand se intrunesc careva conditii:
a& ,roducerea #aptei ilicite
b& 2ntre #apta ilicita si re!ultatul ilicit sa existe o legatura cau!ala
c& ?inovatia autorului in momentul incalcarii normelor de drept
)aspunderea in dreptul administrativ se reali!ea!a in urmatoarele #orme:
( )aspundere contraventionala
( ) disciplinara
( ) materiala
b) &aspundere contraventionala , #orma a raspunderii juridice #oarte des aplicata in dreptul administrativ. +ste reglementata de codul
contraventional si este o institutie aparte a dreptului administrativ.
ubiectele raspunderii contraventionale sunt un cerc larg de persoane -!ice si juridice ' cu exceptia autoritatilor publice si institutiilor publice&,
inclusiv persoane cu #unctie de raspundere.anctiunile contraventionale sunt diverse, avand atat caracter material,cat si moral $ ex: de la
avertisment pana la interdictia de a des#asura un anumit tip de activitate sau arestul contraventional&.
&aspundere disciplinara , situatie juridica care consta in complexul de drepturi si obligatii stabilite de regula intre un organ al A, sau un #unctionar
public si autorul unei abateri disciplinare.
Temeiul: abaterile administrative care nu au caracter contraventional,dar sunt abateri administrativ(disciplinare, ca re!ultat de regul al incalcarilor
regulamentelor de serviciu. peci-c: nu pot - sanctiuni deprivare de libertate.
&aspundere materiala , are ca temei cau!area unui prejudiciu material autoritatilor publice sau altor organi!atii sau persoane prin actele
administrative al A,.
,entru incalcari grave ale normelor de dr(admini poate surveni si raspunderea penala care tine de obiectul de reglementare ale altor ramuri de
drept,insa carese afa intr(o legatura directa cu raspunderea contraventionala.
78(72
No!iune Ai scopul de contencios administrativ
&copul contenciosului administrativ
"ontenciosul administrativ ca institu0ie juridica are drept scop contracararea abu!urilor Ki exceselor de putere ale autorita0ilor publice, apararea
drepturilor persoanei in spiritul legii, ordonarea activita0ii autorita0ilor publice, asigurarea ordinii de drept.
.rice persoana care se considera vatamata intr(un drept al sau, recunoscut de lege, de catre o autoritate publica, printr(un act administrativ sau
prin nesolu0ionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instan0ei de contencios administrativ competente pentru a ob0ine anularea
actului, recunoaKterea dreptului pretins Ki repararea pagubei ce i(a #ost cau!ata.
No!iunea de instan!a in contencios administrativ. Competen!a de ?udecare a ac!iunilor in contencios administrative
1nstana de contencios administrativ repre!inta judecatorii desemna0i din judecatorii, colegiile sau completele de contencios administrativ ale
cur0ilor de apel, colegiul de contencios administrativ al "ur0ii upreme de Austi0ie, abilitate prin lege cu in#aptuirea controlului judecatoresc al
legalita0ii actelor administrative emise de autorita0ile publice in activitatea de organi!are a executarii Ki de executare in concret a legii, precum Ki de
gestionare a domeniului public.
Competen!a ?udecatoriilor
Audecatoriile examinea!a litigiile ce 0in de nesolu0ionarea in termenul legal a cererilor Ki de veri-carea legalita0ii actelor administrative emise sau
adoptate de autorita0ile publice care sint constituite Ki activea!a pe teritoriul satului, comunei sau oraKului pentru promovarea intereselor Ki
solu0ionarea problemelor colectivita0ilor locale, de serviciile publice descentrali!ate organi!ate in mod autonom in unitatea administrativ(teritoriala
respectiva, de #unc0ionarii publici din cadrul organelor Ki serviciilor men0ionate Ki de persoanele de drept privat de nivelul respectiv, care prestea!a
servicii publice.
Competen!a cur!ilor de apel
"ur0ile de apel examinea!a in prima instan0a litigiile ce 0in de nesolu0ionarea in termenul legal a cererilor Ki de veri-carea legalita0ii actelor
administrative emise sau adoptate de autorita0ile publice care sint constituite Ki activea!a pe teritoriul raionului, municipiului, unita0ii teritoriale
autonome cu statut juridic special pentru promovarea intereselor Ki solu0ionarea problemelor popula0iei unita0ii administrativ(teritoriale, de serviciile
publice descentrali!ate organi!ate in mod autonom in unitatea administrativ(teritoriala respectiva, de serviciile publice desconcentrate, de
#unc0ionarii publici din cadrul organelor Ki serviciilor men0ionate, precum Ki de persoanele de drept privat de nivelul respectiv asimilate autorita0ilor
publice, care prestea!a servicii publice. 2n condi0iile "odului electoral, "urtea de Apel "4iKinau veri-ca legalitatea 4otaririlor "omisiei +lectorale
"entrale cu privire la incalcarea legisla0iei electorale. ?eri-carea legalita0ii actelor administrative emise sau adoptate de autorita0ile publice centrale
ale 1agau!iei 0ine de competen0a "ur0ii de Apel "omrat. ,rin lege, cur0ilor de apel li se pot atribui spre judecare in prima instan0a Ki alte categorii
de cau!e. "a instan0e de recurs, cur0ile de apel judeca recursurile declarate impotriva 4otaririlor pronun0ate de judecatorii.
Competen!a Cur!ii &upreme de :usti!ie
"urtea uprema de Austi0ie, in prima instan0a:
a& exercita controlul asupra legalita0ii actelor administrative cu caracter individual adoptate Ki/sau emise de ,arlament, ,reKedintele )epublicii
*oldova Ki 1uvern, prin care sint le!ate drepturile Ki interesele legitime ale persoanelor -!ice Ki juridice, in a#ara actelor exceptate de la controlul
judecatoresc3
b& veri-ca legalitatea 4otaririlor "onsiliului uperior al *agistraturii in ca!urile preva!ute de lege.
,rin lege, "ur0ii upreme de Austi0ie i se pot atribui spre judecare in prima instan0a Ki alte categorii de cau!e. "a instan0a de recurs, "urtea uprema
de Austi0ie judeca recursurile declarate impotriva 4otaririlor pronun0ate in prima instan0a de cur0ile de apel, precum Ki alte recursuri date prin lege in
competen0a sa.
&ubiec!i cu drept de sesi+are in contenciosul administrativ sint:
a& persoana, inclusiv #unc0ionarul public, militarul, persoana cu statut militar, care se considera vatamata intr(un drept al sau, recunoscut de lege,
de catre o autoritate publica, printr(un act administrativ sau prin nesolu0ionarea in termenul legal a unei cereri ( in condi0iile art.14 al pre!entei legi3
b& 1uvernul, "ancelaria de tat, o-ciul teritorial al "ancelariei de tat, preKedintele raionului Ki primarul ( in condi0iile /egii privind administra0ia
publica locala3
c& procurorul care, in condi0iile articolului 9 din "odul de procedura civila, ataca actele emise de autorita0ile publice3
d& avocatul parlamentar, care, la sesi!area persoanei vatamate intr(un drept al sau, ataca actele administrative ( in condi0iile /egii cu privire la
avoca0ii parlamentari3
e& instan0ele de drept comun Ki cele speciali!ate, in ca!ul ridicarii excep0iei de ilegalitate ( in condi0iile art.13 al pre!entei legi.
#& alte persoane, in con#ormitate cu legisla0ia in vigoare.
9biect al ac!iunii in contenciosul administrativ il constituie actele administrative, cu caracter normativ Ki individual, prin care este vatamat un
drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui ter0, emise de:
a& autorita0ile publice Ki autorita0ile asimilate acestora in sensul pre!entei legi3
b& subdivi!iunile autorita0ilor publice3
c& #unc0ionarii din structurile speci-cate la lit.a& Ki b&
.biect al ac0iunii in contenciosul administrativ poate - Ki nesolu0ionarea in termenul legal a unei cereri re#eritoare la un drept recunoscut de lege.
Competen!a ?urisdic!ionala teritoriala
Ac0iunile de contencios administrativ se inaintea!a in judecatoriile sau cur0ile de apel in a caror ra!a teritoriala iKi are domiciliul reclamantul sau
iKi are sediul piritul, cu excep0ia ca!urilor cind prin lege este stabilita o alta competen0a.
No!iunea de litigiu de contencios administrativ. Competen!a ?urisdic!ionala teritoriala
+iti'iul de contencios administrativ este litigiul pasibil de solu0ionare de catre instan0a de contencios administrativ competenta, generat
-e de un act administrativ, -e de nesolu0ionarea in termenul legal a unei cereri privind recunoaKterea unui drept recunoscut de lege, in care cel
pu0in una dintre par0i este o autoritate publica sau un #unc0ionar al acestei autorita0i
No!iunea de litigiu de contencios administrativ. 9biectul ac!iunii in contencios administrativ
+iti'iul de contencios administrativ este litigiul pasibil de solu0ionare de catre instan0a de contencios administrativ competenta, generat
-e de un act administrativ, -e de nesolu0ionarea in termenul legal a unei cereri privind recunoaKterea unui drept recunoscut de lege, in care cel
pu0in una dintre par0i este o autoritate publica sau un #unc0ionar al acestei autorita0i
No!iunea de litigiu de contencios administrativ. 0xcep!ia de ilegalitate
+iti'iul de contencios administrativ este litigiul pasibil de solu0ionare de catre instan0a de contencios administrativ competenta, generat
-e de un act administrativ, -e de nesolu0ionarea in termenul legal a unei cereri privind recunoaKterea unui drept recunoscut de lege, in care cel
pu0in una dintre par0i este o autoritate publica sau un #unc0ionar al acestei autorita0i
/egalitatea unui act administrativ cu caracter normativ, emis de o autoritate publica, poate - cercetata oricind in cadrul unui proces intr(o
pricina de drept comun, pe cale de excep!ie, din o-ciu sau la cererea par0ii interesate. 2nc4eierea prin care se ridica excep0ia de ilegalitate in #a0a
instan0ei de contencios administrativ se intocmeKte in condi0iile "odului de procedura civila.
2n ca!ul in care instan0a constata ca de actul administrativ depinde solu0ionarea litigiului in #ond, ea sesi!ea!a, prin inc4eiere motivata, instan0a de
contencios administrativ competenta Ki suspenda cau!a. 2nstan0a de contencios administrativ examinea!a excep0ia de ilegalitate in termen de 18
!ile, pronun0ind 4otarirea corespun!atoare in numele legii. @otarirea instan0ei de contencios administrativ poate - atacata cu recurs in termen de 9
!ile. )ecursul declarat impotriva 4otaririi pronun0ate asupra excep0iei de ilegalitate se judeca in termen de 18 !ile. %upa examinarea excep0iei de
ilegalitate, instan0a de contencios administrativ restituie dosarul cu 4otarirea sa irevocabila instan0ei care a ridicat excep0ia de ilegalitate.
Actele administrative sau unele prevederi ale acestora declarate ilegale iKi pierd puterea juridica la data raminerii de-nitive a 4otaririi instan0ei de
contencios administrativ Ki nu pot - aplicate pe viitor. "onsecin0ele juridice ale actului administrativ cu caracter normativ declarat ilegal sint
inlaturate de catre organul de autoritate care l(a adoptat sau l(a emis.
No!iunea de cerere prealabila. Procedura de examinare a cererii prealabile
Cerere prealabila este cererea prin care autorita0ii emitente sau organului ierar4ic superior i se solicita reexaminarea unui act administrativ cu
caracter individual sau normative
,ersoana care se considera vatamata intr(un drept al sau, recunoscut de lege, printr(un act administrativ va solicita, printr(o cerere
prealabila, autorita0ii publice emitente, in termen de 38 de !ile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in parte, a acestuia, in ca!ul in
care legea nu dispune alt#el. 2n ca!ul in care organul emitent are un organ ierar4ic superior, cererea prealabila poate - adresata, la alegerea
peti0ionarului, -e organului emitent, -e organului ierar4ic superior daca legisla0ia nu prevede alt#el. Termenul de 38 de !ile speci-cat la alin.'1& nu
se extinde asupra actului administrativ cu caracter normativ.

Procedura de examinare a cererii prealabile
"ererea prealabila se examinea!a de catre organul emitent sau ierar4ic superior in termen de 38 de !ile de la data inregistrarii ei, deci!ia urmind a
- comunicata de indata peti0ionarului daca legisla0ia nu prevede alt#el.
.rganul emitent este in drept:
a& sa respinga cererea prealabila3
b& sa admita cererea prealabila Ki, dupa ca!, sa revoce sau sa modi-ce actul administrativ.
.rganul ierar4ic superior este in drept:
a& sa respinga cererea prealabila3
b& sa admita cererea prealabila Ki sa anule!e actul administrativ in tot sau in parte, sa oblige organul ierar4ic in#erior sa repuna in drepturi
persoana respectiva ori, dupa ca!, sa revoce actul administrativ emis cu acordul sau.
1epunerea cererii de c8emare in instan!a de contencios administrativ
,ersoana care se considera vatamata intr(un drept al sau, recunoscut de lege, printr(un act administrativ Ki nu este mul0umita de raspunsul primit la
cererea prealabila sau nu a primit nici un raspuns in termenul preva!ut de lege, este in drept sa sesi!e!e instan0a de contencios administrativ
competenta pentru anularea, in tot sau in parte, a actului respectiv Ki repararea pagubei cau!ate.
Ac0iunea poate - inaintata nemijlocit instan0ei de contencios administrativ in ca!urile expres preva!ute de lege Ki in ca!urile in care persoana se
considera vatamata intr(un drept al sau prin nesolu0ionarea in termen legal ori prin respingerea cererii prealabile privind recunoaKterea dreptului
pretins Ki repararea pagubei cau!ate.
)eclaman0ii, in ac0iunile nascute din raporturi de contencios administrativ, sint scuti0i de plata taxei de stat.
.orma Ai con!inutul cererii de c8emare in instan!a de contencios administrativ
"ererea de c4emare in instan0a de contencios administrativ se depune in scris in condi0iile "odului de procedura civila. )eclamantul va depune, o
data cu cererea de c4emare in instan0a de contencios administrativ, copia cererii prealabile cu dovada expedierii sau primirii acesteia de catre
organul respectiv, actul administrativ contestat ori, dupa ca!, raspunsul autorita0ii publice sau avi!ul de respingere a cererii prealabile.
3ermenele de adresare in instan!a de contencios administrativ
"ererea prin care se solicita anularea unui act administrativ sau recunoaKterea dreptului pretins poate - inaintata in termen de 38 de !ile, in ca!ul in
care legea nu dispune alt#el. Acest termen curge de la:
a& data primirii raspunsului la cererea prealabila sau data expirarii termenului preva!ut de lege pentru solu0ionarea acesteia3
b& data comunicarii re#u!ului de solu0ionare a unei cereri prin care se solicita recunoaKterea dreptului pretins sau data expirarii termenului
preva!ut de lege pentru solu0ionarea unei ast#el de cereri3
c& data comunicarii actului administrativ, in ca!ul in care legea nu prevede procedura prealabila.
.-ciul teritorial al "ancelariei de tat Ki avocatul parlamentar sesi!ea!a instan0a de contencios administrativ in termenele preva!ute de legile
organice cu privire la activitatea acestora.
Actele administrative cu caracter normativ considerate ilegale pot - atacate oricind. Termenul de 38 de !ile speci-cat anterior este termen de
prescrip0ie. ,ersoana care, din motive temeinic justi-cate, a omis termenul de prescprip0ie poate - repusa in termen in condi0iile "odului de
procedura civila.
Partile
Participarea $unc!ionarului public in procesul de contencios administrative
5uncionar public este o persoana numita sau aleasa intr(o #unc0ie de deci!ie sau de execu0ie din structura unei autorita0i publice, precum Ki alta
persoana de drept privat asimilata autorita0ilor publice.
"ererea de c4emare in judecata poate - #ormulata Ki impotriva #unc0ionarului public al autorita0ii publice pirite care a elaborat actul administrativ
contestat sau care a re#u!at sa solu0ione!e cererea in ca!ul in care se solicita despagubiri.
2n ca!ul in care ac0iunea se admite, #unc0ionarul public poate - obligat sa plateasca despagubirile solidar cu autoritatea publica respectiva.
5unc0ionarul public ac0ionat ast#el in justi0ie poate c4ema in garan0ie superiorul sau ierar4ic care i(a ordonat sa elabore!e actul administrativ sau sa
re#u!e solu0ionarea cererii, acesta -ind introdus in proces ca ter0a persoana.
2mputernicirile instan!ei de contencios administrativ
Audecind ac0iunea, instan0a de contencios administrativ adopta una din urmatoarele 4otariri:
a& respinge ac0iunea ca -ind ne#ondata sau depusa cu incalcarea termenului de prescrip0ie3
b& admite ac0iunea Ki anulea!a, in tot sau in parte, actul administrativ sau obliga piritul sa emita actul administrativ cerut de reclamant ori sa
elibere!e un certi-cat, o adeverin0a sau oricare alt inscris, ori sa inlature incalcarile pe care le(a comis, precum Ki dispune adjudecarea in contul
reclamantului a despagubirilor pentru intir!ierea executarii 4otaririi.
c& admite ac0iunea Ki constata circumstan0ele care justi-ca suspendarea activita0ii consiliului local sau a consiliului raional, dupa ca!.
2nstan0a de contencios administrativ este in drept sa se pronun0e, in limitele competen0ei sale, din o-ciu sau la cerere, Ki asupra legalita0ii actelor
sau opera0iunilor administrative care au stat la ba!a emiterii actului administrativ contestat. 2n ca!urile in care controlul legalita0ii acestor acte sau
opera0iuni 0ine de competen0a instan0ei de contencios administrativ ierar4ic superioare, urmea!a a - ridicata excep0ia de ilegalitate in #a0a acestei
instan0e in condi0iile pre!entei legi.
2n ca!ul admiterii ac0iunii, instan0a de contencios administrativ se pronun0a, la cerere, Ki asupra repararii prejudiciului material Ki moral cau!at prin
actul administrativ ilegal sau prin neexaminarea in termenul legal a cererii prealabile. *arimea prejudiciului moral se stabileKte de instan0a de
contencios administrativ, independent de prejudiciul material, in #unc0ie de caracterul Ki gravitatea su#erin0elor psi4ice sau -!ice cau!ate, de gradul
de vinova0ie a piritului, daca vinova0ia este o condi0ie a raspunderii, luindu(se in considerare circumstan0ele in care a #ost cau!at prejudiciul, precum
Ki statutul social al persoanei vatamate.

"ctele exceptate de la controlul ?udecatoresc
Actul administrativ este o mani#estare juridica unilaterala de voin0a, cu caracter normativ sau individual, din partea unei autorita0i publice in
vederea organi!arii executarii sau executarii in concret a legii. Actului administrative este asimilat contractul administrativ, precum Ki
nesolu0ionarea in termenul legal a unei cereri. /a rindul sau, contract administrativ este un contract inc4eiat de autoritatea publica, in virtutea
prerogativelor de putere publica, avind ca obiect administrarea Ki #olosirea bunurilor proprietate publica, executarea lucrarilor de interes public,
prestarea de servicii publice, activitatea #unc0ionarilor publici care reiese din rela0iile de munca reglementate de statutul juridic al acestora
3emeiurile anularii actului administrativ contestat
Actul administrativ contestat poate - anulat, in tot sau in parte, in ca!ul in care:
a& este ilegal in #ond ca -ind emis contrar prevederilor legii3
b& este ilegal ca -ind emis cu incalcarea competen0ei3
c& este ilegal ca -ind emis cu incalcarea procedurii stabilite.
2nstan0a de contencios administrativ nu este competenta sa se pronun0e asupra oportunita0ii actului administrativ Ki a opera0iunilor administrative
care au stat la ba!a emiterii acestuia.
0$ectele anularii actului administrativ
Actul administrativ anulat, in tot sau in parte, incetea!a a produce e#ecte juridice din momentul in care 4otarirea instan0ei de contencios
administrativ devine irevocabila.
Linind cont de unele circumstan0e concrete Ki de eventualitatea survenirii unor urmari juridice negative, instan0a de contencios administrativ poate
stabili, prin 4otarirea sa, ca normele declarate nule nu vor produce e#ecte juridice de la data adoptarii actului administrativ.
No!iunea de litigiu de contencios administrativ. @otarirea instan!ei de contencios administrativ
+iti'iul de contencios administrativ este litigiul pasibil de solu0ionare de catre instan0a de contencios administrativ competenta, generat
-e de un act administrativ, -e de nesolu0ionarea in termenul legal a unei cereri privind recunoaKterea unui drept recunoscut de lege, in care cel
pu0in una dintre par0i este o autoritate publica sau un #unc0ionar al acestei autorita0i.
@otarirea instan!ei de contencios administrative
2nstan0a de contencios administrativ adopta 4otarirea in condi0iile "odului de procedura civila.
@otarirea irevocabila a instan0ei de contencios administrativ privind anularea, in tot sau in parte, a actului administrativ ilegal a carui intrare in
vigoare a #ost condi0ionata de publicarea in sursa o-ciala, precum Ki 4otarirea irevocabila asupra excep0iei de ilegalitate se publica in aceeaKi sursa.
2n 4otariri poate - indicata Ki o alta publica0ie in care acestea urmea!a a - tiparite.
"4eltuielile legate de publicarea 4otaririi le suporta, de regula, piritul. 2n ca!ul publicarii 4otaririi din contul reclamantului, la cererea acestuia,
c4eltuielile suportate se incasea!a de la pirit printr(o inc4eiere a instan0ei de judecata care executa 4otarirea.
Caile de atac
@otarirea instan0ei de contencios administrativ asupra ac0iunii judecate in #ond poate - atacata cu recurs, in termen de 19 !ile de la data pronun0arii
sau de la data comunicarii 4otaririi integrale, in ca!ul in care ac0iunea este judecata in lipsa par0ii, daca legea nu dispune alt#el.
)ecursul suspenda executarea 4otaririi. )ecursul se judeca in condi0iile "odului de procedura civila. @otaririle irevocabile ale instan0ei de contencios
administrativ pot - contestate in condi0iile "odului de procedura civila. "onducatorul autorita0ii publice poate inainta in instan0a de drept comun o
ac0iune in regres impotriva #unc0ionarului public vinovat de neexecutarea 4otaririi instan0ei de contencios administrativ.
0xecutarea 8otaririi
2nstan0a de contencios administrativ care a adoptat 4otarirea in #ond, in termen de 3 !ile de la data la care 4otarirea devine irevocabila, trimite o
copie a 4otaririi piritului pentru executare Ki alta ( instan0ei de drept comun de la sediul piritului pentru controlul executarii 4otaririi Ki, in ca! de
necesitate, pentru executare silita.
@otarirea se executa in termenul stabilit in dispo!itivul ei, iar in ca!ul in care termenul nu este stipulat ( in cel mult 38 de !ile de la data la care
4otarirea devine irevocabila.
2n ca!ul neexecutarii in termen a 4otaririi, conducatorul autorita0ii publice in a carei sarcina a #ost pusa executarea acesteia poate - tras la
raspundere in con#ormitate cu prevederile legisla0iei in vigoare.
No!iune de persoana vatamata intr%un drept al sau. Par!ile in contenciosul administrativ.
persoana vatamata intr!un drept al sau ( orice persoana -!ica sau juridica care se considera vatamata intr(un drept al sau, recunoscut de lege, de
catre o autoritate publica, printr(un act administrativ sau prin nesolu0ionarea in termenul legal a unei cereri.
Par!ile sunt subiectul de sesi!are Ki piritul.