Prima forma de organizare a fost numita hoarda.

A doua forma este ginta: prima forma este ginta matriarhala ( dupa mama), a doua ginta patrialhala. Tribul si uniunia de trib se formeaza prinele organe de conducere. In legislatia RM este definit in sens larg si in sens restrins. In sensul larg al cuvintului statul este organizatorul principal al activitatii unei societati umane care stabileste reguli generale si obligatorii de conduita, garanteaza aplicarea acestor reguli si in caz de necesitate rezolva litigiile sau problemele ce apar in societate. In sens restrins si concret statul reprezinta ansamblul autoritatilor publice care ne asigura guvernarea (organele statului).

2. Caracteristicile definitorii ale stalului

Purerea politica care se manifesta prin diverse forme ale activitatii statului 1) Activitatea legislativa Guvernul 2) Activitatea executiva - Primariea 3) Atributiile judecatoresti - Juridictionale Organizarea administrativ teritoriala a populatiei. In urma acestei organizari apare o legatura intre stat si cei ce locuesc pe teritoriul ei avind ca criteriu domiciliu. 3. Elaborarea si aplicarea dreptului.

Este mecanismul si mijlocul organizarii aparatului de stat prin intermediul caruia statul isi realizeaza functiile sale. In acest sens vointa statului este exprimata prin legi. Suveranitatea de stat - acest element face legatura dintre stat si cetateni, dintre stat si alte state. Ea exprima faptul ca puterea de stat isi extinde autoritatea si se exercita asupra unii populatii locuita pe un anumit teritoriu si nici oalta putere publica nu este superioara puterii statului. Suveranitatea are si o latura externa exprimata prin independenta. Independenta exprima faptul ca nici o putere a unui stat strain nu poate influenta puterea statului RM. Statul de drept: 1) Se intemeeaza si functioneaza in baza legii supreme. 2) Existenta unui larg sistem de dreptui si libertati cetatenesti garantate de constitutie. 3) Se aplica in practica si se respecta principiul separatiei puterilor in stat. 4) Exista o delimitare clara intre institutiile si atributiile statului. Elementele definitorii ale statului: 1) Populatia - reprezinta elementul demografic al statului. Cei ce locuesc pe teritoriul RM au fata de acest teritoriu: Calitatea de cetatean, calitatea de cetatean strain, calitatea de apatrib. 2) Teritoriul - Constitue factorul material, spatiul in limitele caruia se creaeaza si functioneaza statul. Teritoriul RM cuprinde solul, subsolul si coloana de aie deasupra teritoriul RM. Functiile teritoriile: Pentru a delimita statul nostru de alte state. Este limita pina unde se aplica legea RM. Prin intermediul teritoriului sunt stabilite legaturile cu cei care locuesc.

Puterea politica - este un atribit al statului care se echivaleaza cu forta. Puterea detine monopolul constringerii de stat. Puterea statului este suverana.

Principiile organizarii statului Separatia si colaborarea puterilor in stat. Principiul democratismului - puterea apartine poporului si statul se guverneaza prin popor. Principiul legalitatii - toate activitatile in societate trebue sa fie conforme cu legislatia RM. Teoriile privind geneza aparitiei statului: Toriea teologica ( teografica) -- adeptii acestei teorii considera ca statul este creatia diminutatii iar sefol statului este trimisul lui dumnezeu pe pamint. Patriarhala -- statul isi trage aparitia de la familie sau este o prelungire a familiei. Patrimoniala -- adeptii acestei teorii considera ca statul sa format ca rezultat a aperitiei proprietatii private asupra pamintului. Violentei -- adeptii acestei teorii atribue violentei si cotropirilor rolul decisiv in aparitia claselor sociale si a statului. Organica ( biologica) -- sustinatori acestei teorii afirma ca statul este un organism social compus din oameni tot astfel precum organismul animal este compus din celule. Teoriea rasiala -- porneste de la ideea inegalitatii raselor si a dominatiei raselor superioare specifice epocii maxist leniniste. Teoriea psihologica -- adeptii acestei teorii considera ca in ori ce societate exista doua categorii de oameni: cei ce din punct de vedere psihologic au capacitati de conducere si cei ce sunt lasati condusi. Teoriea contractualista -- adeptii acestei teorii considera ca statul este o intelegere dintew oameni cu scopul dea locui impreuna.

Forma de stat:

Forma de stat reprezinta o categorie complexa ce determina modul de organizare si continutul puterii. Ea se caracrerizeaza prin 3 elemente de baza: 1) Prin forma de guvernamint 2) Prin structura de stat 3) Prin regimul politic Din punct de vedere statele se impart in monarhii si republici. Monarhice - puterea in stat este in minile unii persoane sau grup de persoane. Monarhiea absoluta - arabia saudita, emeratele arabe, guineea, pman, sfintul scaoo ( vatican). Monarhiea constitutionala ( limitata) - belgia, marea britatie , luxemburga etc. Monarhiea parlamentala contemporana - este o monarhie simbolica specifica: spania, anglia, sf. luciea, etc. Republica - este o forma de guvernamint in care puterea suprema apartine unui organ ales pe termen limitat. Republicile se impart in parlamentale si prezidentiale. Republica parlamentara -- este fie ca seful statului lipseste in totalitate fie este ales de catre parlament. Republica prezidentiala -- seful statului este ales in mod direct de catre cetateni prin vot egal direct secret si liber exprimat fie indirect prin circumscriptii electorale.

Din pinct de vedere al structurii de stat statele se impart in state unitare ( simple) si state fererative ( compuse).

statul simplu se caracterizeaza prin faptul ca nu seafla intr-o uniunie cu alte state isi pasteeaza suveranitatea proprie participind independent la voata internationala si relatiile dintre alte state. Exista o singura constitutie, un singur set de legi, o singura cetatenie. Stat federativ este compus din doua sau mai multe unitati statal. Confederatia constitue o asociatie de state independente formate din considerente economice si independente care nu da nastere unui stat nou ca subect de drept national. Din punct de vedere a regimului politic statele se impatr in: democratice si autoritate.

Tema: Dispozitii generale privind originea si esenta dreptului

Dreptul poate fi definit ca un ansambu de regului de conduita generale si obligatorii adoptate si asigurate de stat. Reguli al caror scop il constitue organizarea si disciplinarea activitatii umane, reguli care sunt puse in aplicare prin forta de constringere a statului. Functiile dreptului: Functia de imstitutionalizare a organizarii social-politice. Functia de conservare aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii. Functia de conducere a societatii. Functia informativa a societatoi. Functia educativa.

Norma juridica ( de drept).

Norma juridica poate fi definita ca fiind doar acea norma sociala care contine o regula de conduita stabilita si autorizata de catre stat, menita sa reglementeze cele mai importante domenii sociale si aplicata in caz de necesitate prin forta de constringere a statului. Structura normei juridice: 1) Ipoteza - este elementul prin care se determina cercul de persoane careea ii este prescrisa regula. 2) Dispozitia - consta insa regula de conduita 3) Sanctiunia - consta in pedeapsa pe care o prevede legiitorul in caz de nerespectare a dispozitie.

Izvoarele dreptului.

Izvorul de drept este forma de exprimare a normelor juridice si modalitatea principala prin care dreptul devine cunoscut tuturor cetatenilor. 1) Obiceiul juridic 2) Practica judecatoreasca (jurisprudenta) - toate hotaririle judecatoresti emise de instantele de judecata. 3) Stiinta juridica (doctrina) - cuprinde analizele si interpretarile pecare oameni de specialotate le dau fenomenul juridic. 4) Contractul normativ - in RM se aplica ca contract normativ doar contractul colectiv de munca.

5) Actul normativ juridic - poate fi definit ca fiind izvorul de drept creat de organele autoritatii publice, izvor ce contine reguli generale si obligatorii acaror aplicare la nevoie este asigurata de forta de constringere a statului, este izvorul cel mai principal al RM. Actele normativ juridice se clasifica in: legi care la rindul lor se impart in 3 tipuri. a) constitutional care ocupa primul loc in erarhie si reglamenteaza cele mai importante domenii ale statului se adopta cu o majoritata de voturi ( 2/3 din nr. celor alesi de catre popor). b) organice - sunt cele care reglementeaza organizarea si atributiile unor organe ale statului, electoral etc. Se adopta cu o majoritate absoluta de voturi 50 + 1 din nr total de deputati alesi. c) ordinare - sunt toate celelalte legi ce reglamenteaza cele mai variate relatii sociale. Acte normative subordonate legilor. Hotaririle parlamentului, guvernului, decretele presedintelui, actele emise de organele administratiei publice locale. Principiile de drept

Principiile drepului sunt niste reguli de maxima generalitate care sentetizeaza experienta sociala si asigura echilibrul dintre respectarea regulilor si indeplinirea obligatiilor. Sistemul de drept in RM este impartit in 2 mari subsisteme: 1) Subsistemul dreptului public (subectii de drept se afla pe pozitie de subordonare) din aceasta subramura fac parte: a) ramura dreptului constitutional b) administrativ c) penal 2) Subsistemul dreptului privat - din care fac parte urmatoarele ramuri: Dreptul civil, familiei, muncii, comercial, locativ etc. Subectii de drept se afla pe pozitie de egalitate juridica. Principiile dreptului se impart in: principii generale care sunt specifice tuturor ramurilor de drept si principii ramurale specifice fiecare ramure imparte. Principiile fundamentale sunt: 1) Asigurarea bazelor legale de functionarea statului - el constitue premiza existentei statului de drept deoarece caracteristica fundamentala a unui stat de drep o constitue cucerire pe baza legala a puterii si-apoi exercitarea acestei puteri in limitele legii. 2) Principiul egalitatii si libertatii Ca fundamente ale vietii sociale in societate nu poate exista egalitate decit intre oamenii liberi, iar libertatea priveste capacitatea oamenilor de a actiona liber prin exercitarea drepturolor proprii. Libertatea este una singura iar formele ei de manifestare sunt numeroase si le corespund diverse drepturi ale individului cum ar fi: libertatea de opinie, de miscare, exprimare, religioasa etc. Principiul responsabilitatii sociale al indivizilor Responsabilitatea insoteste libertatea dar trebue o darcatie neta intre ele. Avind libertate indiferent de forma sa de exprimare noi trebue sa avem un comportament adecvat in primul rind fata de noi insune si fata de societate in general Principiul etitatii si justitiei.

Actiunia acestui principiu trebue sa priveasca atit activitatea legiitorului in elaborarea actelor normative cit si activitatea de aplicare a dreptului de catre organele de stat.

Definitia si conditiile raspunderii juridice.

Raspunderea juridica este o forma a raspunderii sociale stabilita de catre stat in urma incalcarii normelor de drept printr-un fapt ilegal si care determina suportarea consecintelor corespunzatoare de catre cel vinovat prin utilizarea fortei de constringere in scopul restabilirii ordenei de drept incalcate. Pentru a fi trasa la raspundere trebue sa indeplinite cumulativ citeva conditii: 1) Existenta faptei ilicite. 2) Existenta rezultatuluo faptei ilicite. 3) Existenta legaturoi cauzate intre fapte si rezultat. 4) Vinovatiea.

Fapta ilicita este acea fapta care rezulta dintr-o conduita neconforma cu legea. Formele faptei ilicit 1) Actiunia - consta din atitudinea activa a autorului faptei ilegale. 2) Inactiunia - consta dintr-un fapt negativ, o conduita de aptinere de o misiunie de la actiunia prescrisa de lege. Tezultatul faptei ilegale reprezinta efectul sau consecinta care de curge din savirsirea ei. Efectele produse pot fi atit din natura materiala cind au loc transformari de natura materiala ( decesul unei persoane). Rezultatele nemateriale care nu produc transformari (atingeri aduse onoarei si demnitatii unei persoane). Legatura cauzala dintre fapta si rezultat. Stabilirea legaturii cauzale ii revine intotdeauna organului de aplicare a normelor de drept. Vinovatiea - atitudinea psihica a subectului fata de fapta savirsita si de rezultatul acesteia. Vinovatiea cunoaste 2 forme: Intentia si Culpa. Intentiea este atunci cind faptuitorul.isi da seama de actiuniile pe care le savirseste, prevede toate rezultatele actiuniei sale si doreste producerea acestor rezultate. Culpa- desi faptuitoru a savirsit fapta ilegala el nu a prezazut urmarile desi trebuea sa le prevada. Persoana fizica poate fi trasa la raspundere doar daca are capacitate juridica. Capacitatea juridica se capata dor la virata de 18 ani. Ca exceptie pentru faptele deosebit de grave si exceptional de grave minorul va fi tras la raspundere de la 16 ani iar pedeapsa va fi in jumatate de cit cea prevazuta de un adult.

Cauzele care exclud raspunderea juridica: 1) Iresponsabilitatea - virsta fragida, bolile psihice si eficienta medicala. 2) Betiea involuntara 3) Cazul fortui ( forta majora) - faptuitorul a actionat datorita unor inprejurari inprevizibile si neasteptate. 4) constrinjerea fizica si psihica. 5) Legitima aparare. Conditiile legitimii aparari: Trebue sa exiate un atac care sa provina din partea unei persoane fizice responsabile. Atacul trebue sa fie material adica sa se concretizeze in acte de violenta. Atacul trebue sa fie direct sa provida din partea celui in potriva caruea se indreapta riposta. Atacul trebue sa fie imediat( in curs de dezlantuire). Riposta trebue sa fie proportionala cu atacul si inevitabil.

Formele raspunderii juridica

Raspunderea de drept civil care este de doua tipuri delectuala si contractuala. Raspunderea juridica de drept penal ( peneiul raspunderii este infractiunia) Raspunderea juridica de drept administrativ. Raspunderea juridica de drept al muncii. Raspunderea materiala Exista atunci cind se cauzeaza o paguba de catre angajat unitatii la care a fost angajat. TEMA: Dispozitii generale privind ramura dreptului constitutional.

Dreptul constitutional este acea ramura a dreptului ce cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza cele mai importante valori din societate si anume cele privind instaurarea mentinerea si exercitarea puterii in stat. Izvoarele dreptului constitutional cuprind toate legile constitutionale si unele legi organice care reglementeaza relatiile privind puterea in stat, precum si tratatele internationale ce reglamenteaza politica ce tine de suveranitatea statului la care RM este parte. Subectele dreptului constitutional sunt: 1) Poporul - findca suveranitatea nationala apartine poporului RM care o exercita fie in mod direct fie prin organele sale reprezentative. 2) Statul - apare ca subect de drept constitutional atunci cind isi realizeaza drepturile sale suverane. 3) Organele statului- sunt subecte de drept atunci cind isi exercita atributiile prevazute in constitutie. 4) Partidele si alte formatiuni politice - apar in raporturi constitutionale in momentul cind cetatenii prin intermediul lor isi exercita drepturile constitutionale. 5) Cetatenii - apar in raportur constitutional atunci cind cer sa lise respecte drepturile si libertatile lor fundamentale. 6) Cetatenii straini si Apattizii - apar in raporturi constitutionale cind solicita cetateniea RM. Cetateniea RM. Cetateniea apare ca o legatura intre o persoana fizica si stat si ca o apartenenta juridica a acestuia la statul respectiv. Prin cetatenie se stabilesc relatii politice si juridice. Relatiile politice se manifesta prin faptul ca cetatenii RM sunt reprezentanti ai suveranitatii nationale. Legaturile juridice se manifesta prin urmatoarele: a) Pe plan extern aceste relatii se extind ori unde sar afla persoana. b) Toti cetatenii RM sunt titulari de drepturi si obligatii si sunt egali in fata legii si-n fata autoritatilor publice.

Principiile reglarii cetateniei: 1) Dreptul fiecarei persoane la o cetatenie. 2) Nedescriminarea cetatenilor indiferent de temeiurile dobindirii cetateniei. 3) Inadmisibilitatea privarii arbitrale a persoanei decetateniea sa si de dreptul de asi schimba cetateniea. 4) Evitarea apatridiei 5) Neproducerea neefecte prin schimbarea cetateniei unuea dinte sot asupra schimbarii celulalt sot si asupra copilului decit daca nu este o cerere expres a parintilor. Modurile de dobindire a cetateniei RM. Doctrina constitutionala cunoaste 2 principii prin care se poate dobindi cetateniea RM: 1) principiul singelui(jus sangvines) care presupune ca copilul nascut din parinti cetateni ai RM, sau daca macar unul dintre ei este cetatean al RM dobindeste in mod automat cetateniea statului nostru.

2) Principiul teritoriul (jus teritorie) copilul nascut pe teritoriul RM devine automat cetateniea RM. Copilul gasit pe teritoriul RM devine automat cetatea al RM pina la demonstrarea contrariului. Modurile 1. Nasterea 2. Infierea 3. Recunoasterea: a) Persoanele nascute pe teritoriul RM, persoanele la carecel putin unul di parinti, bunei sau nascut pe teritoriul RM. b) Persoanele care pina la 28 iunie 1940 au locuit pe teritoriul bucovinei, tinutul Herta lise recunoaste cerateniea precum si a urmasilor lor. c) Persoanelor deportate incepind ci 28 iunie 1940 d) Persoanele care pina la declararea independentei RM locueau legal pe teritoriul RM. 3. Redobindirea. 4. Naturalizarea ( la cerere) a) Persoanele care desi nu sau nascut pe teritoriul RM dar domicializeaza in mod legal pe teritoriul RM cel putin 10 ani sau este casatorit cu un cetatean al RM de cel putin 3 ani. b) Persoanele care domiciliaza pe teritoriul RM cel putin de 5 ani pina la inplinirea virstei de 18 ani. Aceste persoane trebue sa cunoasca limba de stat suficient pentru a se integra in viata sociala, trebue sa aiba o sursa legala de venit si sa cunoasca prevederele legislatiei RM. Legislatia RM cunoaste doua moduri de perdere a cetateniei. 1. Binevol 2. Retragerea - vine ca o sanctiunie atunci cind: 1) Atunci cind cetateniea a fost obtinuta in mod fraudulos. 2) Atunci cind sa inrolat FA straine fara acordul RM. 3) Atunci cind sa savirsit crime grave inpotriva statului si in potriva umanitati.

Drepturile si libertatile fundamentale ale cetateanului. Clasificarea. 1. Inviolabilitatile- sunt acele drepturi si libertati care prin continutul lor asigura viata, siguranta fizica si psihica, posibilitatea de miscare libera, deptul la viata. 2. Drepturile social economice si culturale. 3. Drepturile si libertatile social politice. 4. Drepturile garantii - care prin continutul lor joaca rolul de garantie constitutionala: 1) Dreptul la petitionale 2) Dreptul de a ne adresa instantelor judecatoresti pentru apararea drepturilor.

Dispozitii generale privind ramura dreptului civil.

Dreptul civil este acea ramura a dreptului ce cuprinde totalitatea normelor juridice ce reglementeaza raporturile patrimoniale intre subectii de drept alati pe pozitie de elalitate juridica si raporturi personale ne patrimoniale prin care se individualizeaza persoana fizica si persoana juridica.

Raportul patrimonial este raportul care un continut economic si poate fi evaluat in bani ( toate contractele). Raporturi personale ne patrimoniale sunt raporturile care nu au continut economic si nu pot fi evaluate in bani ( numele persoanei, dreptul la domiciliu). Persoana fizica este persoana privita in individualitatea sa. Persoana juridica este o societate care are un patrimoniu distinct de cel al fondatorilor, raspunde cu acest patrimoniu, poate sa dobindeasca drepturi si sasi exercite obligatiile, poate reclamat si pirit in instanta de judecata.

Caracterele persoanelor juridice: 1. Este o organizatie care exista independent de cea a fondatorilor si-si continua de obicei activitatea si dupa decesul fondatorilor. 2. Este o organizatie ce are un patrimoniu propriu si distinct de ce al fondatorilor. 3. Poate fi recloamant si pirit in instanta de judecata, poarta o raspundere propie. 4. Persoana juridica este in drept sa incheie contracte civile in nume propriu.

Persoana fizica Pentru a fi subiect de drept covil pers fizica trebue sa posede capacitate juridica care la rindul ei este de doua feluri: 1. Capacitatea de folosinta - este capacitatea persoanei de a fi populara de drepturi si obligatii civile, ea este recunoscuta in mod legal tuturor persoanelor. Nimeni nu are dreptul sa renunte sau sa vinda capacitatea de drept. 2. Capacitatea de exercitu este capacitatea persoanei care prin actiuniile sale sa dobindeasca dreptul civil 1) Capacotatea de plina - care se dobindeste la virsta de 18 ani. Ca exceptie: casatoriea, emanciparea - minorii de la 16 ani angajati in cimpul muncii in mod legal si cu acordul ocrotitorilor legali dobindesc capacitate de exercitiu deplina. 2) Capacitatea de exercitiu restrinsa a minorilor intre 14 si 18 ani, aceasta categorie de minori pot inchea acte normative dar cu acordul in prealabil a ocrotitorilor legali. Exceptie: pot dispune de burse, pot sa incheie acte juridice de mica valoare, pot sa se foloseasca de dreptul de autor, pot sa incheie acte juridice de conservare ( de marire a patrimoniului), poate sa primeasca in dar sau prin mostenire bunuri care nu necesita autentificare notariala si inregistrate de stat. 3) Capacitatea de exercitiu restrinsa a minorilor intre 7 si 14 ani. Aceasta categorie de minori nu pot incheea acte civile in numele si pe sama lor, actele vor fi incheieate de catre ocrotitorii lor legali. Exceptie: actele normative de mica valoare, actele prin care copilul primeste prin donatie sau mostenire bunuri cu exceptia bunuri ce nu necesita autentificare notariala si inregistrate de stat. 4) Limitarea in capacitatea de exercitiu - persoanepe care consuma abuziv bauturi alcoolici si substante narcotrpe pot fi limitate in capacitatea de exercitiu prin hotarirea instantei de judecata la cererea rudelor apropiate. 5) Incapacitatea temei pentru declararea incapacitatii servesc bolile si deficientele mentale, persoana se declara incapabila la cerere rudelor apropiate a organelor de tutela si curatela, la cererea procurorului si a institutiilor medicale psihiatrice, incapacitatea se declara de catre instanta de judecata prin confirmare a expertilor ( expertiza medicalegala psihiatrica).

Mostenirea Mostenirea - este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre succesorii sai. Legislatia cunoaste 2 tipuri de mostenire: 1) Mostenire legala. 2) Testamentara. Persoana care lasa bunurile sale ca mostenire se numeste defunct sau decujus, iar persoanele care primesc prin mostenire se numesc mostenitor sau succesor. Atunci cind exista concurs intre mostenirea legala si cea testamentara prioritate va avea mostenirea testamentara. Mostenirea legala survine in urmatoarele cazuri: 1) Cel ce a lasat in mostenire bunurile sale nu alasat nici un testament . 2) Testamentul este declarat nul. 3) Succesorul testamentar este codecedat sau comorient cu testatorul. 4) Succesorul testamentar este declarat nedemn. Testamentul Testamentul este un act juridic solemn, unilaterar, revocabil si personal prin care dispune cu titlul gratuit pentru timpul cind nu va mai fi in viata de toate bunurile sale sau de o parte din ele. Formele testamentului 1) Testamentul olograv - este actul scris datat si semnat cu insusi mina testatorului ca el trebue sa fie opera succesiva al celui ce lasa mostenire. Conditiile: 1. Este scris in intregime cu mina testatorului. 2. Trebue sa fie datata. 2) Testamentul autentic - este actul scris de catre persoana investita cu autentificarea actelor dar semnata de testator data nu este necesara de inclus find ca este inclusa de persoana care autentifica testamentul, acest testament poate fi facute si de persoane analfabete cit si cu dezabilitati fizice . In cel din urma caz testamentul va fi semnat de o alta persoane in prezenta a doi marturi care nu sunt incluse in testament. Persoanele care au dreptul sa auntifice testamentul: 1) Notarii 2) Secretarii primariilor 3) Sefii institutiilor penitenciare 4) Sefii navelor maritime si aironavelor 5) Sefii institutiilor medicale curative. 3) Testamentul mistic - este testamentul semnat de testator strins sigilat si prezentat notarului pentru autentificare data este pusa de catre notar. Inafara de aceasta se mai cere o conditie ca notarul sa ceara de la testator ca continutul actului sigilat reprezinta ultima lui vointa. Persoanele care au dreptul la testament. Mostenirea testamentara:

Persoanele care sa afloau in viata la momentul decesului persoanei ce lasa testament si nascute viu dupa decesul acestuia indiferent de faptul daca sunt sau nu copii lui precum si persoanele juridice inregistrate la data decesului testamentarului. In cazul mostenirii legale persoanele care se aflau in viata la momentul decesului celui ce a lasat mostenirea inclusiv copii lui conceputi in timpul vietii si nascuti vii dupa decesul acestuia. Deasemenea mostenesc persoanele declarate disparute fara veste daca sunt incluse in lista copii sau persoane apropiate. Clasele de mostenitori: Legislatia RM cunoase 3 clase de mostenitori. 1) Copii defunctului si urmasii lor inclusiv cei dinafara casatorii cu conditia ca filiatia sa fie stabilita in mod legal, inclusiv copii adoptati, sotul sotul supravegetor, ascendentii previgeliati ( parintii defunctului). 2) Colaterali privelegiati (fratii si surorile defunctului precum si urmasii lor pina la gradul 4 inclusiv). 3) Colateralii ordinari adica unchii si matusile defunctului pina la gradul 4 inclusiv. In cazul in care nu exista mostenitori de nici o clasa mostenirea devine vacanta si revine statului RM.

Mostenirea se deschide la locul decesului defunctului, mostenitorii au un termen legal de 6 luni pentru a renunta sau accepta mostenirea, in cazul in care mostenitorul nu a depus nici o cerere de aceptare la notar se considera ca el a renuntat in mod tacid in cazu in care el a acceptat el nu mai poate renunta.

TEMA: Dispozitii generale cu priveire la ramula dreptului procesual civil.

Dreptul procesual civil este ramura de drept ce cuprinde totalitatea normelor juridice ce reglamenteaza relatiile sociale ce apar intre instantele de judecata si participantii la proces in cadrul infaptuirii justitiei pe cauze civile. In literatura juridica sa demonstrat faptul ca in ori ce stat de drept justitia poate fi privita sub 2 aspecte: - ca sistem al organelor judecatoresti. - ca activitate desfasurata de aceste organe. Organele judecatoresti se impart in 2 tipuri - instante judecatoresti de tip comun ( intre persoanele fizica) - instante judecatoresti economice (judeca litigiile dintre persoanele juridice) La rindul lor instantele de drept comun se clasifica: - judecatorii - curtile de apel ( sunt 5 la numar) - curtea suprema de justitie. Instantele economice se impart in: - judecatorii economice - curtea de apel economica - curtea suprema de justitie (colegiul economic). Legislatia procesual civila clasifica toate pricinile civile examinate de instantele judecatoresti in 4 tipuri: - procedura contencioasa (in cadrul careea se examineaza litigii civile, familiare, locative, comerciale etc). - procedura contenciosului administrativ (se judeca cazuri ce rezulta din raporturi juridico administrative). - procedura speciala - sunt cazurile in care instanta de judecata examineaza cauze in componenta carora nu este un litigiu insa instanta apara interesele legitime ale cetatenilor si organizatiilor stabilind prin hotarirea de judecata anumite fapte juridice ( declararea decesului, declararea incapabilitatii.

- procedura in ordonanta ( simplificarea) - judecatorul emite o diapozitie in baza materialelor prezentate de creditor privind incasarea de sume banesti sau revendicarea de bunuri mobole de la debitor. Principiile organizational functionale ale dreptului procesual civil. - Principiul infapruirii justitiei exclusiv in instanta de judecata; - Principiul numirii judecatorului in functie, judecatorii sunt numiti in functie de presedintele RM mai intii pe termen de 5 ani iar apoi pina la atingerea plafonului de virsta. - Principiul imbinarii inipersonalitatii si colegialitatii completului de judecata ( in prima instanta completul este numit de un singur judecator, la curtele de apel completul este format din 3 judecator, curtea suprema de justitie 5-7 judecatori). - Principiul independentei judecatoresti si supunerile lui numai legii. - Principiul desfasurarii procedurii in limba de stat art. 118 cons. RM. - Principiul publicitatii- toate sedintele de judecata sunt publice(exceptie: nu se admit minorii de pina la 16 ani decit incazul ca sunt citati de participanti sau martori pe dosar. In scopul protejarii informatiei ce contine secret de stat, secret comercial, in scopul protejerii onoare unei persoane a vetii sale intime judecatorul emite un ordin ca sentinta sa se desfasoare cu usele inchise, insa sentinta se pronunta in public). - Principiul disponibilitatii - acest principiu comporta urmatoarele drepturi: 1) Dreptul persoanei interesate de a porni sau nu proces civil. Instanta nu se auto investeste. 2) Dreptul de a determina limitele cererii de chemare in judecata si ale apararii. 3) Dreptul de a renunta la judecata sau de a stinge litigiul printr-o tranzactie (dreptul de a renunta la judecata o are reclamantul in ori ce stare a procesului). 4) Dreptul la atac. 5) Dreptul de a cere executarea hotaririlor judecatorestii (prin executorii judecatoresti independenti). - Principiul contradictorialitatii - Principiul oralitatii. - Principiul nemijlocirii si continuitatii (toate dovezele se examineaza nemijlocit in sedinta de judecata).

Partile in procesul civil. Partile sunt participantii de baza la procesul civil. Ele sunt persoanele care participa in nume propriu la apararea drepturilor si intereselor personale avind un interes material si procesual. Altfel spus ei sunt subiecti ai raportului material litigios. Persoana care solicita protectia intantei pentru apararea drepturilor sale poarta denumirea de reclamant, persoana chemata sa raspunda pentru pretinsa incalcare poarta denumirea de reclamat sau pirit. Ambele parti in procesul civil au drepturi procedurale egale: - pot sa ia cunostinta cu materialele dosarului; - pot cere extrase din aceste materiale; - pot face xerox din aceste materiale; - pot cere refuzari; - pot da explicati verbale si scrise; - pot sa formuleze cereri; - pot pune intrebari altor participanti la proces (martorului, expertului, specialistului etc.). Inafara de aceste drepturi partile au si unele drepturi specifice. Reclamantul inafara de drepturile comune mai are dreptul sa: - modifice temeiul actiuniei; - sa mareasca marimea pretentiilor; - poate sa renunte in ori ce faza a procesului la actiunie. Piritul are urmatoarele drepturi specifice: - poate recunoaste in totalitate sau in parte actiunia indreptate in potriva sa.

Ambele parti ale procesului pot incheea o tranzactie de impacare asupra litigiului dat. Situatia in care procesul civil se desfasoara intre mai multi reclamanti si piriti poarta de numirea de coparticipare procesuala.

TEMA: Dispozitii generale privind ramura dreptului familiei.

Dreptul familiei reprezinta acea ramura a dreptului ce cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile patrimoniale si personal nepatrimoniale ce rezulta din casatorie, rudenie, infiere precum si alte relatii sociale similare cu cele familiare ce se stabilesc intre subiecti aflati pe pozitie de egalitate juridica. Rudenia - este legatura bazata pe descendenta unei persoane din alta sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun. Rudenia poate fi in linie dreapta in sensul ca o persoana este descendenta a unei altei persoane. Rudenia colaterala dintre 2 si mai multe persoane care au un ascendent comun. Principiile dreptului familiei: - principiul ocrotirii familiei din partea statului; - principiul monogamiei; - principiul liberului concensemint la incheerea casatoriei; - principiul egalitatii in relatiile familiare; - principiul prioritatii educatiei copilului in familie; - principiul de sprijin moral reciproc si fidelitate conjugala; - principiul grijei pentru intretinerea, educatia si apararea drepturilor si intereselor membilor inapti de munca ai familiei. Casatoriea. Incheere si desfacere. Casatorie este uniunia liber consimtita intre un barbat si o femeie cu scopul de a intemeea o familie. Pentru a fi valabila casatoriea se cere de-a indeplini anumite conditii de fond si de forma iar nerespectarea macar a uneiea din aceste conditii duce la nulitatea actului de casatorie. Conditiile de fond: - diferenta de sex; - virsta matrimoniala ( 18 ani pentru ambele sexe) pentru motive intemeeate organul administratiei publice la cerere unuia dintre soti cu acordul parintilor sau a tutelei se poate reduce virsta matrimoniala cu doi ani; - consemtamintul la casatorie (consemtamintul trebue sa fie exprimat liber, personal si neconditionat); - comunicarea reciproca a starii sanatatii viitorilor soti. Conditiile de forma se impart in formalitati premergatoare incheerii casatoriei si in procedura incheerei casatoriei. Formalitatile premergatoare sunt: - depunerea unei declaratii de catre viitorii soti la oficiul de stare civila; - anexarea documentelor justificative (certificatul de nastere, buletinul si certificatul medical); - determinarea datei inregistrarii casatoriei care nu poate fi mai devreme de o luna si mai tirziu de 2 luni din momentul depunerii cererii; - opozitia la casatorie (actul prin care o persoana in forma scrisa aduce la cunostinta reprezentantul oficiului de stare civila existenta unei imprejurari care nu permite incheerea casatoriei). nu se admite incheerea casatoriei intre: - persoane de acelasi sex; - intre persoane care celputin una dintre ele este deja casatorita; - casatoriea intre rude din linie dreapta pina la gradul 4. - incheerea casatoriei intre adoptator si adoptat;

- intre adoptat si ruda a adoptatorului in linie dreapta pina la gradul 2 inclusiv; - intre curator si persoana aflata sub curatela in perioada curatelei. - intre persoane dintre care cel putin una a fost lipsita din capacitatea de exercitiu; - intre persoane condamnate la privatiunea de libertate daca ambele se afla indetentie.