SUPORT DE CURS

AUDIT PUBLIC

AUTOR :
CONF.DR.EC. MARIA COSTACHE

CAPITOLUL 1. Introducere
1.1.Dimensiunea istorica si culturala a auditului
Termenul de audit provine din limba latina de la cuvintul audit-auditare cu
semnificatia ,,a asculta, dar despre audit se vorbeste de pe vremea asirienilor,egiptenilor,
din timpul domniei lui Carol cel Mare sau a lui Eduard I al Angliei.
Utilizarea termenului de audit in acceptiunea folosita in prezent este relativ
recenta si se plaseaza in perioada crizei economice din 1929 din Statele Unite ale
Americii, cind recesiunea economica afecta intreprinderile.Acestea trebuia sa plateasca
sume considerabile pentru auditorii interni care efectuau certificarea conturilor tuturor
intreprinderilor cotate la bursa.
Marile intreprinderi americane foloseau serviciile oferite de cabinete de audit
extern, organisme independente care aveau misiunea de a verifica conturile si bilanturile
contabile si de a certifica situatiile financiare anuale.Pentru a-si indeplini atributiile,
cabinetele de audit efectuau o serie de lucrari pregatitoare de spcialitate si anume:
inventarierea patrimoniului, inspectia conturilor,verificarea soldurilor, diferite sondaje,
etc, fapt ce a determinat cresterea semnificativa a costurilor auditarii.
Intreprinderile au inceput sa-si organizeze propriile compartimente de audit
intern, mai cu seama pentru reducerea cheltuielilor, prin preluarea efectuarii lucrarilor
pregatitoare din interiorul entitatii, iar pentru realizarea activitatii de certificare au apelat
in continuare la cabinete de audit extern, care aveau dreptul la o supervizare a activitatii
intreprinderilor.Pentru a se face distinctie intre auditorii cabinetelor de audit extern si cei
din cadrul intreprinderii supuse auditului, primii au fost numiti auditori externi iar cei
din urma auditori interni.
Schimbarile intervenite au fost benefice, deoarece auditorii externi nu isi mai incep
activitatea de la zero ci pornesc de la rapoartele auditorilor interni, la care adauga
constatari noi rezultate prin aplicarea procedurilor specifice, certificind apoi conturile
organizatiei auditate.
Cu timpul auditorii externi au renuntat sa mai efctueze actiuni de inventariere si
de inspectare a conturilor clientilor si au inceput sa realizeze analize, comparatii si sa
justifice cauzele esecurilor, sa dea consultatii si solutii pentru cei care erau responsabili
de activitatea intreprinderii. Astfel s-au stabilit obiective, instrumente, tehnici si sisteme
de raportare distincte pentru auditorii interni comparativ cu auditorii externi.
Dupa trecerea crizei economice, auditorii au fost utilizati in continuare, ca urmare a
faptului ca acestia dobindisera cunostintele necesare si foloseau tehnici si instrumente
specifice domeniului financiar contabil.In timp ,ei au largit mereu domeniul de apicare a
auditului si i-au modificat obiectivele ajungindu-se la ideea necesitatii existentei unei
functii a activitatii de audit intern in interiorul organizatiilor.
Necesitatea auditorilor interni si rolul acestora a crescut continuu si a fost unanim
acceptate, motiv pentru care acestia au simtit nevoia de a se organiza si de a-si
standardiza activitatile practice.Astfel, in anul 1941 s-a creat in Orlando-Florida SUA
Institutul Auditorilor Interni care a fost recunoscut international.Ulterior a aderat Marea
Britanie iar apoi Suedia , Norvegia, Danemarca si alte state.In Anglia si Franta , functia
de audit intern s-a instituit la inceputul anilor 60 .
In concluzie, se poate spune ca auditul a evoluat in timp de la o verificare exhaustiva
a tranzactiilor in vederea detectarii fraudelor, catre o verificare prin sondaj, in scopul
exprimarii de catre auditor a unei opinii potrivit careia situatiile financiare au fost
2

intocmite sub toate aspectele semnificative, in conformitate cu un cadru general de

raporatre financiara identificat.
1.2.Contextul general privind reglementarea si coordonarea auditului intern in
Romania.
In Romania, introducerea auditului intern este de data relativ recenta,
incadrindu-se in efortul general de modernizare a managementului financiar atit in
sectorul privat, cit si in cel public. Romania s-a inscris in acest proces initial, prin
elaborarea OG nr. 119/1999 privind auditul intern si controlul financiar preventiv. Cu
toate ca aparitia OG nr. 119/1999 nu a corespuns pe deplin cerintelor noului concept de
audit intern, aceasta a reprezentat un pas important.
A urmat o perioada de studiu a modului de abordare a problematicii de celelalte
tari candidate, de cerintele Comisiei Europene, de buna practica a unor tari membre si a
evolutiei conceptului de audit intern pe plan international.
Aparitia Legii 672/2002 privind auditul public intern si Ordonanta Guvernului nr.
37/2004 pentru modificarea si completarea reglementarilor privind auditul intern a
reglementat auditul intern la entitatile publice cu privire la formarea si utilizarea
fondurilor publice si administrarea patrimoniului public, ca activitate functional
independenta si obiectiva.Legea include urmatoarele categorii de entitati publice:
autoritatea publica, institutia publica, regia autonoma,compania sau societatea nationala,
societatea comerciala la care statul sau o unitate administrativ teritoriala este actionar
majoritar si care are personalitate juridica.
Auditul public intern este definit ca fiind: activitatea functional independenta si
obiectiva, care da asigurari si consiliere conducerii pentru buna administrare a
veniturilor si cheltuielilor publice, perfectionind activitatile entitatii publice; ajuta
entitatea publica sa isi indeplineasca obiectivele printr-o abordare sistematica si
metodica, care evalueaza si imbunatateste eficienta si eficacitatea sistemului de
conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor de administrare.
Auditul intern al entitatilor economice din domeniul privat este reglementat prin
Legea nr. 672/2002 pentru aprobarea OUG nr. 75/1999, republicata, privind activitatea de
audit financiar,OG nr.37/2004,OMFP NR.38/2003,OMFP nr.423/2004..
Romania are in acest moment un cadru normativ adecvat, acceptat de Comisia
Europeana si armonizat cu sistemele similare din tarile candidate.
1.3. Obiectivele si sfera de activitate a auditului public intern
Obiectivele auditului public intern, conform art. 3 din lege, sunt:
-asigurarea obiectiva si consilierea, destinate sa imbunatateasca sistemele si activitatile
entitatii publice
-sprijinirea indeplinirii obiectivelor entitatii publice printr-o abordare sistematica si
metodica, prin care se evalueaza si se imbunatateste eficacitatea sistemului de conducere
bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor administrarii.
Sfera auditului public intern cuprinde:
-activitati financiare sau cu implicatii financiare desfasurate de entitatea publica din
momentul constituirii angajamentelor pina la utilizarea fondurilor de catre beneficiarii
finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenta externa;
-constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea si stabilirea titlurilor de creanta,
precum si a facilitatilor acordate la incasarea acestora;
3

-administrarea patrimoniului public, precum si vinzarea, gajarea, concesionarea sau

inchirierea de bunuri din domeniul privat sau public al statului ori al unitatilor
administrativ-teritoriale;
-sistemele de management financiar si control, inclusiv contabilitatea si sistemele
informatice aferente.
Obiectivele specifice ale auditului intern pentru entitatile economice din sectorul
sau domeniul public vor avea la baza un cadru comun elaborat de Minoisterul Finantelor
Publice si Camera Auditorilor Financiari din Romania.

CAPITOLUL 2. Consideratii asupra organizarii

2.1.Organizarea auditului intern
Auditul intern este organizat din punct de vedere structural astfel:
a) Comitetul pentru Audit Public Intern(CAPI)
b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern(UCAAPI)
c
c) compartimentele de audit public intern din entitatile publice.
a) Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) functioneaza pe linga Unitatea
Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) si este un organism cu
caracter consultativ, avind rolul de a actiona in vederea definirii strategiei si a
imbunatatirii activitatii de audit intern in sectorul public.
CAPI a fost constituit din 11 membrii alesi pe viata, in urma unui proces de
selectie pe baza ordinului ministrului finantelor publice avind urmatoarea structura:
presedintele Camerei Auditorilor Financiari din Romania;
profesori universitari cu specialitate in domeniul auditului intern-doua persoane;
specialisti cu inalta calificare in domeniul auditului intern-trei persoane;
directorul general al UCAAPI;
experti din alte domenii de activitate, respectiv contabilitate publica, juridic, sisteme
informatice-patru persoane.
Membrii CAPI, cu exceptia directorului general al UCAAPI nu pot face parte din
structurile Ministerului Finantelor Publice.
CAPI este condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre
membrii comitetului pentru o perioada de trei ani, care convoaca intilnirile CAPI.
Regulamentul de organizare si functionare a CAPI a fost aprobat de plenul
acestuia, cu o majoritate de jumatate plus unu din voturi.Secreteriatul tehnic al CAPI este
asigurat de UCAAPI.
Membrii CAPI primesc o indemnizatie de sedinta egala cu 20% din nivelul
echivalent salariului brut al secretarilor de stat; indemizatia se suporta din bugetul statului
prin bugetul Ministerului Finantelor Publice.
Atributiile principale ale CAPI pentru realizarea obiectivelor prestabilite sunt
urmatoarele:
-dezbate planurile strategice de dezvoltare in domeniul auditului public intern si
emite o opinie asupra directiilor de dezvoltare a acestuia;
-dezbate si emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI in
domeniul auditului public intern;
-dezbate si avizeaza raportul anual privind activitatea de audit public intern si il
prezinta guvernului;
-avizeaza planul misiunilor de audit public intern de interes national cu implicatii
multisectoriale;
-deazbate si emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes
national cu implicatii multisectoriale;
-analizeaza importanta recomandarilor formulate de auditorii interni in cazul
divergentelor de opinie dintre conducatorul entitatii publice si auditorii interni, emitind o
opinie asupra consecintelor neimplementarii recomandarilor formulate de acestia;

-analizeaza acordurile de cooperare intre auditul intern si cel extern referitoare

la definirea conceptelor si la utilizarea standardelor in domeniu, schimbul de rezultate din
activitatea propriu-zisa de audit, precum si pregatirea profesionala comuna a auditorilor;
-avizeza numirea si revocarea directorului general al UCAAPI.
b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) s-a
infiintat in cadrul Ministerului Finantelor Publice , in subordinea directa a ministrului si
este structurata pe departamente de specialitate.
UCAAPI este condusa de un director general, numit de ministrul finantelor
publice cu avizul CAPI.
Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o inalta calificare
profesionala in domeniul financiar-contabil sau al auditului, o competenta profesionala
corespunzatoare si sa indeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului
intern.
Principalele atributii ale UCAAPI sunt urmatoarele:
-elaboreaza, conduce si aplica o strategie unitara in domeniul auditului public
intern si monitorizeaza la nivel national aceasta activitate;
-dezvolta cadrul normativ in domeniul auditului public intern;
-dezvolta si implementeaza proceduri si metodologii uniforme, bazate pe
standardele internationale, inclusiv manualele de audit intern;
-dezvolta metodologiile in domeniul riscului managerial;
-elaboreaza Codul privind conduita etica a auditorului intern;
-avizeaza normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate in
domeniul auditului public intern;
-dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activitatii de audit public intern si
elaboreaza raportul anual, precum si sinteze pe baza rapoartelor primite;
-efectueaza misiuni de audit public intern de interes national cu implicatii
multisectoriale;
-verifica respectarea normelor, instructiunilor, precum si a Codului privind
conduita etica a auditorului intern de catre compartimentele de audit public intern si poate
initia masurile corective necesare, in colaborare cu conducatorul entitatii publice in
cauza;
-coordoneaza sistemul de recrutare si de pregatire profesionala in domeniul
auditului public intern;
-avizeaza numirea sau destituirea sefilor compartimentelor de audit public intern
din entitatile publice;
-coopereaza cu Curtea de Conturi si cu alte institutii si autoritati publice din
Romania;
-coopereaza cu autoritatile si organizatiile de control financiar public din alte
state, inclusiv din Comisia Europeana.
Exemplu:
Biroul audit public intern constituit la nivelul Directiei Generale a Finantelor
Publice AAAA este reprezentant UCAAPI in judetul AAAA.Prin atributiile delegate de
aceasta ,biroul audit public intern a procedat la avizarea auditorilor interni pentru un
numar de 4 entitati publice autonome- ordonatori de credite ai bugetelor locale de pe
raza judetului AAAA, precum si la avizarea normelor proprii de exercitare a auditului
public intern.De asemenea Biroul audit public intern efectueaza auditul de regularitate
6

la ordonatorii de credite ai bugetelor locale care deruleaza un buget anual de pina la

nivelul echivalentului in lei a 100.000 EURO pe o perioada de 3 ani consecutiv.
a) Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel:
conducatorul institutiei publice sau, in cazul altor entitati publice, organul de
conducere colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional
necesar desfasurarii activitatii de audit public intern;
la institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice, auditul
public intern se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre
compartimentele de audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice;
conducatorul entitatii publice subordonate, respectiv aflate in coordonare sau sub
autoritatea altei entitati publice, stabileste si mentine un compartiment functional de
audit public intern cu acordul entitatii publice superioare; daca acest acord nu se da,
auditul entitatii respective se efctueaza de catre compartimentul de audit public intern
al entitatii publice care a decis aceasta.
Compartimentul de audit public intern se constituie in subordinea directa a
conducerii entitatii publice si, prin atributiile sale nu trebuie sa fie implicat in elaborarea
procedurilor de control intern si in desfasurarea activitatilor supuse auditului public
intern.
Conducatorul compartimentului de audit public intern este functionar public din
categoria II ,,functii publice de conducere ,clasa I studii superioare de lunga durata
absolvite cu diploma de licenta.
Numirea acestuia se face de catre top-managerul institutiei cu avizul UCAAPI;
pentru entitatile publice subordonate, respectiv aflate in coordonare sau sub autoritatea
altei entitati publice, numirea sau destituirea se face cu avizul organului ierarhic superior.
Prin Ordinul nr. 769/2003 al ministrului finantelor publice a fost stabilita procedura
de avizare a numirii/destituirii sefilor compartimentelor de audit public intern din
entitatile publice.
Pentru avizarea numirii sefilor compartimentelor de audit public intern din cadrul
entitatilor publice, candidatii vor trimite in plic la Unitatea Centrala de Armonizare pentru
Auditul Public Intern/organul ierarhic superior o documentatie care trebuie sa cuprinda
urmatoarele documente:
-curriculum vitae;
-minim 2 scrisori de recomandare;
-o lucrare de conceptie privind organizarea si exercitarea auditului public intern in
entitatea respectiva;
-o declaratie privind respectarea prevederilor art. 20. alin (1) din Legea auditului
public intern,referitoare la incompatibilitatile auditorilor interni.
Procedura de avizare a numirii sefilor compartimentelor de audit public intern din
cadrul entitatilor publice cuprinde urmatoarele etape:
-analiza documentatiei depuse;
-organizarea unui interviu
Membrii comisiei acorda pentru fiecare etapa, note de la 1 la 10 si in functie de nota
medie obtinuta se stabileste un calificativ, astfel:
-slab,pentru medii sub 7;
-bine/foarte bine, pentru medii peste 7, respectiv peste 9.

Comisia acorda un aviz nefavorabil in cazul in care se obtine calificativul slab,

respectiv favorabil pentru calificativele bine si foarte bine.
Avizul comisiei se transmite conducerii entitatii publice in termen de 5 zile de la
data sustinerii interviului.
Dupa obtinerea avizului favorabil, numirea sefului compartimentului de audit public
intern se face de catre conducatorul entitatii publice respective, in conformitate cu
prevederile legale referitoare la organizarea si desfasurarea concursurilor/examenelor
pentru ocuparea acestor functii.In cazul in care avizul este nefavorabil, candidatul
respectiv nu poate participa la concursul/examenul organizat pentru ocuparea acestei
functii.
Seful structurii de audit public intern este un manager din linia de mijlocMIDDLE MANAGER-avind rolul de informare a top-managerului despre rezultatele
obtinute ca urmare a implementarii deciziilor anterioare si mai ales asupra modului de
gestionare a riscurilor asociate activitatii desfasurate.El are si rolul de consiliere a topmanagerului si de a-i facilita acestuia tinerea,,under control a intregii activitati.
Principalele atributii ale conducatorului compartimentului de audit public intern
sunt:
a) raspunde de activitatea structurii pe care o coordoneaza si asigura indeplinirea la
timp si in bune conditii a obiectivelor activitatilor si operatiunilor care au fost cuprinse in
planul structurii de audit public intern si a tematicilor elaborate si transmise de organul
ierarhic superior;
b) dispune masuri operative si raspunde in fata conducerii directiei generale
pentru indeplinirea in bune conditii a sarcinilor de serviciu;
c) organizeaza munca in cadrul structurii pentru asigurarea realizarii la termen a
tuturor lucrarilor in conditiile prevazute de lege;
d) raporteaza periodic conducerii organului ierarhic superior despre problemele
deosebite si rezultatele activitatii si propune masurile necesare pentru imbunatatirea
acesteia;
e) stabileste masuri pentru perfectionarea pregatirii profesionale a auditorilor din
subordine;
f) evalueaza performantele individuale ale personalului;
g) raspunde in fata conducerii organului ierarhic superior de indeplinirea
atributiilor ce revin structurii de audit public intern.
Deciziile necesita eforturi de gindire al managerilor de la orice nivel pentru a alege
varianta cea mai buna prin care sa se atinga optimul obiectivelor entitatii.Pentru a putea
opta pentru o decizie sau alta, managerul trebuie sa ia in considerare o serie de
preconditii, si anume:
-determinarea decalajului dintre obiectivele entitatii si starea de fapt;
-evaluarea impactului pe care decalajul inregistrat il va avea asupra evolutiei
viitoare a entitatii;
-stabilirea gradului de vulnerabilitate pe care entitatea il are in fata decalajului;
-motivarea inlaturarii decalajului cu efecte negative asupra situatiei entitatii si
realizarea unei imagini pozitive a acesteia.
Deciziile sefului structurii de audit public intern au efecte doar in interiorul
structurii de audit, fiind decizii de natura interna.Acestea sunt:
-decizii de rutina-cind stabileste scopurile pentru care organizeaza misiunile de
audit, formarea echipelor de auditori
8

-decizii adaptive-presupun un anumit grad de incertitudine in privinta aparitiei

unor fenomene sau stari preconizate-cind opteaza pentru anumite obiective ale tematicilor
detaliate ale misiunilor de audit
-decizii inovative-sunt mai putin frecvente, apar cel putin o data pe an la
intocmirea planului de audit pentru anul urmator.La intocxmirea lui, seful structurii de
audit efectueaza o analiza detaliata a riscurilor, caz in care stabileste criteriile de preciere
a riscurilor.
Exemplu:
In cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice AAAA, structura de audit
public intern este organizata sub forma de birou avind in schema de personal un numar
de sase posturi,ocupate in totalitate ,din care un post de sef birou si cinci
posturi de auditori.
Biroul Audit Public Intern este structura independenta in directa subordonare a
directorului executiv iar prin atributiile pe care le exercita nu este implicat in elaborarea
procedurilor de control intern si in desfasurarea activitatilor pe care in mod potential le
pate audita.
La nivel ierarhic superior-Biroul audit public intern din cadrul Directiei Generale
a Finantelor Publice AAAA este subordonat metodologic Directiei de Audit Intern din
cadrul Ministerului Finnantelor Publice.
Seful Biroului audit public intern a fost numit de catre directorul executiv a
Directiei Generale a Finantelor Publice AA- Nasaud in conformitate cu procedura
stabilita prin Ordinul nr.769/2003 al ministrului finantelor publice de avizare a numirii
sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile publice si in conformitate cu
prevederile legale referitare la organizarea si desfasurarea concursurilor pentru
ocuparea acestei functii.
Functia de auditor intern este incompatibila cu exercitarea acestei functii ca
activitate profesionala orientata spre profit sau recompensa.
Aributiile compartimentelor de audit public intern sunt urmatoarele:
-elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice in care isi desfasoara
activitatea, cu avizul UCAAPI, iar in cazul entitatilor publice subordonate, respectiv
aflate in coordonarea sau sub autoritatea altei entitati publice, cu avizul acesteia;
-elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern;
-efectueaza activitati de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de
management financiar si control ale entitatii publice sunt transparente si sunt conforme cu
normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienta si eficacitate;
-informeaza UCAAPI despre recomandarile neinsusite de catre conducatorul
entitatii publice auditate, precum si despre consecintele acestora;
-raporteaza periodic asupra constatarilor, concluziilor si recomandarilor rezultate
din activitatile sale de audit;
-elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern;
-in cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii, raporteaza imediat
conducatorului entitatii publice si structurii de control intern abilitate;
-verifica respectarea normelor, instructiunilor, precum si a Codului privind
conduita etica in cadrul compartimentelor de audit intern din entitatile publice

subordonate, aflate in coordonare sau sub autoritate si poate initia masurile corective
necesare, in cooperare cu conducatorul entitatii publice in cauza.
2.2.Tipurile de audit intern
In Romania, legea prevede urmatoarele tipuri de audit public intern audit de
regularitate, audit de sistem si auditul performantei.
-auditul de regularitate-reprezinta examinarea actiunilor asupra efectelor
financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul
respectarii anamblului principiilor,regulilor procedurale si metodologice care le sunt
aplicabile. Se mai numeste si audit de conformitate pentru ca se observa atit regularitatea
in raport cu regulile interne ale entitatii cit si conformitatea cu dispozitiile legale si
reglementare.
-auditul de sistem-reprezinta o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere
si control intern, cu scopul de a stabili daca acestea functioneaza economic, eficace si
eficient, pentru identificarea deficientelor si formularea de recomandari pentru corectarea
acestora;
-auditul performantei-examineaza daca criteriile stabilite pentru implementarea
obiectivelor si sarcinilor entitatii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor si
apreciaza daca rezultatele sunt conforme cu obiectivele.
2.3.Desfasurarea auditului intern
Auditul intern la entitatile publice se efectueaza de catre compartimentul de
audit public intern, care evalueaza daca sistemele de management si de control intern sunt
transparente si conformecu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienta si
eficacitate.
Auditul intern se exercita asupra tuturor activitatilor desfasurate intr-o entitate
publica, inclusiv asupra activitatilor entitatilor subordonate, cu privire la formarea si
utilizarea fondurilor publice, precum si la administrarea patrimoniului public.
Compartimentul de audit public intern auditeaza cel putin o data la trei ani, fara
a se limita la acestea, urmatoarele:
-angajamente bugetare si legale din care deriva direct sau indirect obligatii de
plata, inclusiv din fondurile comunitare;
-platile asumate prin angajamente bugetare si legale, inclusiv din fondurile
comunitare;
-vinzarea, gajarea,concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul privat
al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale;
-concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al
unitatilor administrativ teritoriale;
-constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare si stabilire a
titlurilor de creanta, precum si a facilitatilor acordate la incasarea acestora;
-alocarea creditelor bugetare;
-sistemul contabil si fiabilitatea acestuia;
-sistemul de luare a deciziilor;
-sistemele de conducere si control, precum si riscurile asociate unor astfel de
sisteme;
-sistemele informatice.
Misiunile de audit public intern se realizeaza pe baza de plan.
10

Proiectul planului de audit public intern se elaboreaza de catre compartimentul de

audit public intern, pe baza evaluarii riscului asociat diferitelor structuri, activitati,
programe, proiecte sau operatiuni, precum si prin preluarea sugestiilor conducatorului
entitatii publice, prin consultare cu entitatile publice ierarhic superioare, tinind seama de
recomandarile Curtii de Conturi.
Conducatorul entitatii publice aproba anual proiectul planului de audit public
intern.
Auditorii interni desfasoara audituri ad-hoc, respectiv misiuni de audit public
intern cu caracter exceptional, necuprinse in planul anual de audit public intern.
In realizarea misiunilor de audit, auditorii interni isi desfasoara activitatea pe
baza de ordin de serviciu, emis de seful compartimentului de audit public intern , care
prevede in mod explicit scopul, obiectivele, tipul si durata auditului public intern, precum
si nominalizarea echipei de auditare.
Principalele obiective ale misiunilor de audit public intern sunt:
-asigurarea conformitatii procedurilor si a operatiunilor cu normele,
regulamentele si legile-auditul de regularitate;
-evaluarea de profunzime a sistemelor de conducere si de control intern in scopul
inlaturarii eventualelor nereguli si deficiente din cadrul entitatii publice-auditul de sistem;
-examinarea impactului efectiv al atingerii obiectivelor si calitatii dorite stabilite
de entitatea publica in conditiile utilizarii criteriilor de economicitate, eficienta si
eficacitate- auditul performantei.
Obiectivele misiunii sunt enunturile elaborate de auditori prin care isi definesc
ceea ce si-au prevazut a realiza in timpul misiunii.
Compartimentul de audit public intern notifica structura care va fi auditata cu 15
zile inainte de declansarea misiunii de audit, iar notificarea va cuprinde scopul,
principalele obiective si durata misiunii de audit.
Compartimentul de audit public intern notifica de asemenea tematica in detaliu,
programul comun de cooperare, precum si perioadele in care se realizeaza interventiile la
fata locului, conform normelor metodologice.
Auditorii interni au acces la toate datele si informatiile, inclusiv la cele existente
in format electronic, pe care le considera relevante pentru scopul si obiectivele precizate
in ordinul de serviciu.
Personalul de conducere si de executie din structura auditata are obligatia sa ofere
documentele si informatiile solicitate, in termenele stabilite precum si tot sprijinul
necesar desfasurarii in bune conditii a auditului public intern.
Auditorii interni pot solicita date, informatii si copii ale documentelor, certificate
pentru conformitate de la persoanele fizice si juridice aflate in legatura cu structura
auditata, iar acestea au obligatia de-a le pune la dispozitie la data solicitata.Auditorii
interni pot efectua la aceste persoane fizice si juridice orice fel de reverificari financiare
si contabile legate de activitatile de control intern la care acestea au fost supuse, care vor
fi utilizate pentru constatarea legalitatii si a regularitatii activitatii respective.
Reprezentantilor autorizati ai Comisiei Europene si ai Curtii Europene de Conturi
li se asigura drepturi similare celor prevazute pentru auditorii interni, cu scopul protejarii
intereselor financiare ale Uniunii Europene .Acestia trebuie sa fie imputerniciti in acest
sens printr-o autorizatie scrisa care sa le ateste identitatea si pozitia, precum si printr-un
document care sa indice obiectul si scopul controlului sau al inspectiei la fata locului.

11

Ori de cite ori in efectuarea auditului intern sunt necesare cunostinte de stricta
specialitate, conducatorul compartimentului de audit public intern, poate decide asupra
oportunitatii contractarii de servicii de expertiza sau consultanta din afara entitatii
publice.
La sfirsitul fiecarei misiuni de audit , auditorii interni elaboreaza un proiect al
raportului de audit intern care va cuprinde cadrul general, obiectivele, constatarile,
concluziile si recomandarile si va fi insotit de documente justificative.
Proiectul raportului de audit public intern se inainteaza la structura auditata, care
in maximum 15 zile de la primirea raportului, transmite punctele sale de vedere cu privire
la constatarile si recomandarile auditorilor.
Compartimentul de audit public intern, in termen de 10 zile de la primirea
punctelor de vedere, organizeaza reuniunea de conciliere cu structura auditata, in cadrul
careia analizeaza constatarile si concluziile in vederea acceptarii recomandarilor
formulate.
Seful compartimentului de audit public intern transmite raportul de audit intern
finalizat, impreuna cu rezultatele concilierii,conducatorului entitatii publice care a
aprobat misiunea,pentru analiza si avizare.La institutia publica mica, raportul de audit
intern este transmis spre avizare conducatorului acesteia.Dupa avizare, recomandarile
cuprinse in raportul de audit intern vor fi communicate structurii auditate.
Structura auditata informeaza compartimentul de audit public intern asupra
modului de implementare a recomandarilor si intocmeste un calendar al implementarii.
Seful compartimentului de audit public intern informeaza UCAAPI sau organul ierarhic
superior, dupa caz, despre recomandarile care nu au fost avizate si care trebuie sa fie
insotite de documentatia de sustinere.
Compartimentul de audit public intern verifica si raporteaza UCAAPI sau
organului ierarhic superior, dupa caz asupra progreselor inregistrate in implementarea
recomandarilor.
2.4.Statutul, numirea, obligatiile si interdictiile auditorilor interni
Auditorii interni care sunt functionari publici au drepuri , obligatii si
incompatibilitati prevazute de Statutul functionarilor publici.
Numirea sau revocarea auditorilor interni se face de catre conducatorul
entitatii publice, respectiv de catre organul colectiv de conducere, cu avizul
conducatorului compartimentului de audit intern.
Exemplu:
In cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice AAAA numirea auditorilor
interni dupa aparitia Legii 672/2002 privind auditul public intern, s-a facut in
conformitate cu prevederile art.18 din Lege .Procedura s-a derulat astfel:
Pentru acordarea avizului, in vederea numirii auditorilor interni, seful structurii
de audit public intern a analizat dosarele de inscriere depuse de candidati si a avut
consultari directe cu acestia cu 5 zile inainte de data sustinerii concursului.Totodata,
candidatii au fost supusi unui test practic privind cunostinte de operare pe
calculator.Dosarele de inscriere au fost analizate din punct de vedere a existentei tuturor
elementelor necesare:declaratiile privind respectarea prevederilor art.20 alin (1) din
Legea privind auditul public intern referitare la incompatibilitatile auditorilor interni,
precum si doua scrisori de recomandare.
12

In urma acordarii avizului favorabil,de catre seful biroului audit public intern,
numirea in functie a auditorilor interni s-a facut de catre conducatorul Directiei
Generale aFinantelor Publice in urma participarii acestora la concursul organizat
pentru ocuparea acestor functii.
Pentru auditorii interni care nu sunt functionari publici, selectarea, stabilirea
drepturilor si obligatiilor se fac in concordanta cu regulamentele proprii de
functionare a entitatii publice, precum si cu prevederile legale in vigoare.
Auditorii interni au un nivel de salarizare corespunzator ierarhiei acestei functii
in cadrul sistemului de salarizare a functionarilor publici si totodata beneficiaza de un
spor pentru complexitatea muncii de 25 %, aplicat la salariul de baza brut lunar.
Auditorii interni trebuie sa-si indeplineasca atributiile in mod obiectiv si
independent, cu profesionalism si integritate atit potrivit Statutului functionarilor publici
cit si potrivit normelor si procedurilor specifice activitatii de audit public intern.
Pentru actiunile lor intreprinse cu buna credinta in exercitarea atributiilor si in
limita acestora, auditorii interni nu pot fi sanctionati sau trecuti in alta functie.
Auditorii interni nu vor divulga nici un fel de date, fapte sau situatii pe care le-au
constatat in cursul ori in legatura cu indeplinirea misiunilor de audit public intern.
Auditorii interni sunt responsabili de protectia documentelor referitoare la auditul public
intern desfasurat la o entitate publica.
Raspunderea pentru masurile luate in urma analizei recomandarilor prezentate in
rapoartele de audit apartine conducerii entitatii publice.
Auditorii interni trebuie sa respecte prevederile Codului privind conduita etica a
auditorului intern.
Codul privind conduita etica a auditorului intern reprezinta un ansamblu de
principii si reguli de conduita care guverneaza activitatea auditorilor interni.Are scopul de
a crea cadrul etic necesar desfasurarii profesiei de auditor intern, astfel incit acesta sa-si
indeplineasca cu profesionalism, loialitate, corectitudine si in mod constiincios
indatoririle de serviciu si sa se abtina de la orice fapta care ar putea aduce prejudicii
institutiei saub autoritatii publice in care isi desfasoara activitatea.
Realizarea scopului mentionat presupune indeplinirea urmatoarelor obiective ale
profesiei de auditor intern:
performanta-presupune desfasurarea unei activitati la cei mai ridicati parametri, in
scopul indeplinirii cerintelor
interesului public,in conditii de economicitate,
eficacitate si eficienta;
profesionalismul-presupune existenta unor capacitati intelectuale si experiente
dobindite prin pregatire si educatie si printr-un cod de valori si conduita comun
tuturor auditorilor interni;
calitatea serviciilor-presupune realizarea sarcinilor cu obiectivitate, siguranta si
onestitate;
increderea-in indepliniurea sarcinilor de serviciu auditorii interni trebuie sa
promoveze cooperarea si bunele relatii cu ceilalti auditori interni si in cadrul
profesiei, iar sprijinul si cooperarea profesionala, echilibrul si corectitudinea sunt
elemente esentiale ale profesiei de auditor intern, deoarece increderea publica si
respectul de care se bucura un auditor intern reprezinta rezultatul realizarilor
cumulative ale tuturor auditorilor interni;

13

 conduita-presupune ca auditorul intern sa aiba o conduita ireprosabila atit pe plan

profesional cit si personal.
credibilitatea-informatiile furnizate de opiniile si rapoartele auditorilor interni sa fie
fidele realitatii si de incredere.
In desfasurarea activitatii, auditorii interni au obligatia sa respecte urmatoarele
principii fundamentale si reguli de conduita :
1.Integritatea- auditorul sa fie corect, onest, si incoruptibil, integritatea fiind
suportul increderii si credibilitatii acordate rationamentului auditorului.
Reguli de conduita:
-exercitarea profesiei cu onestitate,buna credinta si responsabilitate;
-respectarea legii si actionarea in conformitate cu cerintele profesiei;
-respectarea si contributia la obiectivele etice legitime ale entitatii;
-se interzice auditorilor interni sa ia parte cu buna stiinta la activitati ilegale si
angajamente care discrediteaza profesia de auditor intern sau entitatea publica din care
face parte.
2.Independenta si obiectivitatea-auditorii interni au obligatia:
- sa depuna toate eforturile pentru a fi independenti in tratarea problemelor
aflate in analiza;
- sa fie independenti si impartiali in teorie si in practica;
- sa nu se implice in acele activitati in care au un interes legitim/intemeiat;
- sa manifeste obiectivitate si impartialitate in redactarea precisa si obiectiva a
rapoartelor;
- sa formuleze in rapoarte concluzii si opinii bazate exclusiv pe documentele
obtinute si analizate conform standardelor de audit;
- sa foloseasca toate informatiile utile primite de la entitatea auditata si din alte
surse
-sa analizeze punctele de vedere exprimate de entitatea auditata si, in functie de
pertinenta acestora, sa formuleze opiniile si recomandarile proprii
-sa faca o evaluare echitabila a tuturor circumstantelor relevante si sa nu fie
influentati de propriile interese sau de interesele altora in formarea propriilor opinii.
Reguli de conduita:
Se interzice auditorilor interni:
-sa se implice in activitati sau in relatii care ar putea sa fie in conflict cu
interesele entitatii publice si care ar putea afecta si evaluarea obiectiva;
-sa asigure unei entitati auditate alte servicii decit cele de audit si consultanta;
-sa primeasca in timpul misiunii lor, din partea celui auditat, avantaje de natura
materiala sau personala care ar putea sa afecteze obiectivitatea lor;
-auditorii interni sunt obligati sa prezinte in rapoartele lor orice documente sau
fapte cunoscute de ei, care in caz contrar ar afecta activitatea structurii auditate
3. Confidentialitatea.
Auditorii interni sunt obligati sa pastreze confidentialitatea in legatura cu
faptele, informatiile sau documentele despre care iau cunostinta in executarea atributiilor
lor. Este interzis ca auditorii interni sa utilizeze in interes personal sau in beneficiul unui
tert informatiile dobindite in exercitarea atributiilor de serviciu; in cazuri exceptionale
auditorii interni pot furniza aceste informatii numai in conditiile expres prevazute de
normele legale in vigoare.

14

Reguli de conduita:
-Se interzice folosirea de catre auditorii interni a informatiilor obtinute in cursul
activitatii lor in scop personal sau intr-o maniera care poate fi contrara legii ori in
detrimentul obiectivelor legitime si etice ale entitatii auditate.
4.Competenta profesionala
Auditorii interni sunt obligati sa isi indeplineasca atributile de serviciu cu
profesionalism, competenta, impartialitate si la standardele internationale, aplicind
cunostintele,aptitudinile si experienta dobindite.
Reguli de conduita.
Auditorii interni au obligatia:
-sa se comporte intr-o maniera profesionala, in toate activitatile pe care le
desfasoara, sa aplice standarde si norme profesionale si sa manifeste impartialitate in
indeplinirea atributiilor de serviciu
-sa se angajeze numai in acele misiuni in care au cunostintele, aptitudinile si
experienta necesare;
-sa utilizeze metode si practici de cea mai buna calitate in activitatile pe care le
realizeaza. In desfasurarea auditului si in elaborarea rapoartelor auditorii interni au
datoria de a adera la postulatele de baza si la standardele de audit general acceptate;
-sa isi imbunatateasca in mod continuu cunostintele, eficienta si calitatea
activitatii lor;
-sa aiba un nivel corespunzator de studii de specialitate, pregatire si experienta
profesionala elocvente;
-sa cunoasca legislatia de specialitate si sa se preocupe in mod continuu de
cresterea nivelului de pregatire, conform standardelor internationale.
5.Neutralitatea politica
Auditorii interni trebuie sa fie neutri din punct de vedere politic, in scopul
indeplinirii in mod impartial a activitatilor.In acest sens, ei trebuie sa isi mentina
independenta fata de orice influente politice. Auditorii interni in au obligatia ca in
exercitarea atributiilor cele revin sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea
convingerilor lor politice.
Auditorii interni au obligatia perfectionarii cunostintelor profesionale.In acest
sens,seful compartimentului de audit public intern, respectiv conducerea entitatii publice
va asigura conditiile necesare pregatirii profesionale, perioada destinata in acest scop
fiind de minimum 15 zile pe an.
Exemplu:
Pentru anul 2005, seful biroului audit public intern din cadrul DGFP AAAA a
alocat un numar de 22 zile pregatirii profesionale pentru fiecare auditor intern,
structurate dupa cum urmeaza:
-12 zile pentru sustinerea de tot atitea teme de cite un auditor intern si participarea
tuturor auditorilor la dezbateri pe marginea acestora;
-10 zile pregatire profesionala individuala.
Programul elaborat pentru anul 2005 a cautat sa contribuie la eliminarea
slabiciunilor incepind cu contextul metodologic, sa asigure cunoasterea si intelegerea
acestuia,continuind cu realizarea programelor individuale de pregatire profesionala a
auditorilor, in ideea cresterii de ansamblu a calitatii activitatii desfasurate in cadrul
biroului.
15

Programul a fost astfel conceput incit prin obiectivele continute sa ofere

posibilitatea auditorilor interni de a-si consolida cunostintele teoretice si practice in
domeniile in care s-a constatat ca exista carente.
Evaluarea cunostintelor profesionale ale auditorilor in urma parcurgerii
programelor de pregatire se va concretiza in efectuarea la sfirsitul anului a testarii
cunostintelor ,precum si in evaluarea finala prin intocmirea raportului de evaluare
pentru fecarei auditor intern.
Persoanele care sunt soti, rude sau afini pina la gradul al patrulea inclusiv ai
conducatorului entitatii publice nu pot fi auditori interni in cadrul aceleiasi entitaiti
publice. Auditorii interni nu pot fi desemnati sa efectueze misiuni de audit public intern la
o structura sau entitate publica daca sunt soti, rude sau afini pina la gradul al patrulea
inclusiv ai conducatorului acesteia sau ai membrilor organului de conducere colectiva.
Auditorii interni nu trebuie implicati in vreun fel in indeplinirea activitatilor pe
care in mod potential le pot audita si nici in elaborarea si implementarea sistemelor de
control intern ale entitatilor publice.
Auditorii interni care au responsabilitati in derularea programelor si proiectelor
finantate integral sau partial de Uniunea Europeana nu trebuie implicati in auditarea
acestor programe.
Auditorilor interni nu trebuie sa li se incredinteze misiuni de audit public intern
in sectoarele de activitate in care acestia au detinut functii sau au fost implicati in alt mod,
decit dupa trecerea unei perioade de trei ani.Auditorii interni care se gasesc in una din
situatiile prevazute anterior au obligatia de a-i informa de indata, in scris, pe conducatorul
entitatii publice si seful structurii de audit public intern.

CAPITOLUL 3. Organizarea muncii

16

3.1.Carta de audit
Carta de audit este documentul constitutiv al functiei de audit intern
destinat sa o prezinte si sa o faca cunoscuta personalului institutiei publice.
Carta este considerat un document important drept pentru care obligativitatea
existentei sale este stipulata de prima dintre Normele Profesionale. Conform Normei
1000,,misiunea, competenta si responsabilitatile Auditului intern trebuie sa fie definite
formal intr-o carta.Norma 1001 precizeaza continutul minim al cartei care trebuie:
-sa defineasca pozitia structurii de audit in cadrul institutiei publice;
-sa autorizeze accesul la documentele, persoanele si bunurile necesare bunei
executii a auditorilor;
-sa defineasca sfera de acoperire a misiunilor de audit.
Acest document poate avea continut si forme diferite dar trebuie sa furnizeze
informatii despre minimul indispensabil astfel incit toata lumea sa fie in cunostinta de
cauza. Cartele de audit pot contine si informatii suplimentare despre:controlul intern,
recrutarea si pregatirea profesionala a auditorilor,precum si procesul metodologic al unei
misiuni de audit.
Trebuie sa existe un echilibru perfect intre un numar prea mare de informatii care
ar descuraja lectura si un numar prea mic de informatii care nu ar furniza elementele
necesare.
Structura model privind elementele minime ce trebuie continute in Carta auditului
intern este urmatoarea:
.
A.Rolul si obiectivele auditului public intern
Rolul auditului intern
Obiectivele auditului intern
Obiectivele
compartimentului
misiunii
de audit public intern
Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul public intern
Organizarea audit.
public intern in
Comitetul pentru Audit Public Intern
Romania
Compartiment de audit public intern
B.Statutul compartimentului de audit public intern
Atributiile compartimentului de audit public intern
C. Principiile aplicabile compartimentului de audit public intern si auditorului
intern
Independenta si obiectivitate
Competenta si consiinta profesionala
Exercitarea unei activitati normate
Programul de asigurara si imbunatatire a calitatii
Evaluarea interna
Evaluarea externa exercitata de catre UCAAPI

17

D.Metodologie
Planul anual de audit public intern
Conditiile necesare pentru realizarea misiunilor de audit public interen
Accesul auditorilor interni la informatii si documente
Relatiile cu entitatea auditata, obiectul auditului
Contactarea responsabililor entitatii auditate
Realizarea interventiei la fata locului
Transmiterea rezultatelor
Urmarirea misiunilor de audit
E.Reguli de conduita
Auditorul :
are acces la toate datele in cadrul misiunii si respecta secretul profesional in ceea ce
priveste informatiile colectate
exercita o functie de evaluare independenta care se concretizeza in recomandari
respecta codul privind conduita etica
semnaleaza imediat , pe linie ierarhica, fraudele de orice tip si neregulile grave care
fac obiectul auditului
comunica rezultatele muncii sale (constatarile si recomandarile) responsabilului
entitatii auditate
raportul de audit se supervizeaza inainte de difuzare de catre responsabilul misiunii de
audit
are drept de raspuns la constatarile si recomandarile prezentate in raport.
Carta de audit trebuie difuzata tuturor celor implicati in misiunea de audit.Acest
lucru se poate realiza in cadrul reuniunilor de deschidere a misiunilor.Aceste reuniuni
constituie ,fara indoiala cea mai buna formula, cu atit mai mult cu cit ea ofera ocazia de a
raspunde la intrebari si deci de a evita inca de la inceput orice eroare de interpretare.
3.2.Manualul de audit.
Spre deosebire de Carta de audit , manualul este destinat utilizarii pe plan
intern, ca si documentatia ce se afla la dispozitia auditorilor interni si care trebuie
imbogatita in mod constant cu ocazia fiecarei misiuni de audit.
Ca si Carta de audit, Manualul de audit este un document a entitatii publice
care reflecta organizarea si maniera de lucru ale structurii de audit public intern. Acest
document trebiue sa indeplineasca 3 obiective:
-definirea cadrului de lucru;
-sprijinirea pregatirii profesionale a auditorului debutant;
-utilizarea ca sistem de referinta.
3.2.1. Definirea cadrului de lucru
Pentru a atinge acest scop,manualul cuprinde organigrama structurii de
audit intern cu mentionarea pozitionarii sale.Cuprinde analizele de post ale tuturor
membrilor auditului intern pentru ca toti sa cunoasca exact misiunea incredintata

18

fiecaruia.Manualul cuprinde, de asemenea, indicarea competentei si a libertatii de actiune

corespunzind diferitilor membri ai compartimentului si de asemenea o copie a Cartei.
Daca in cadrul compartimentului exista mai multe atributiuni se mai precizeaza si
repartizarea sarcinilor, respectiv domeniul de aplicare corespunzator fiecarei
responsabilitati.
Manualul mentioneaza si conditiile generale de lucru ale auditorului:
-orare
-dispozitii referitoare la deplasarile profesionale si la rambursarea cheltuielilor
-conditii materiale.
3.2.2.Sprijinirea pregatirii auditorului debutant
La primul contact al auditorului debutant cu compartimentul de audit
public intern, acestuia trebuie sa ii fie inminat un exemplar al manualului.Citind acest
document, el va descoperi obiectivele si particularitatile de functionare ale
compartimentului, adica procedurile de lucru ale auditului intern.
3.2.3.Utilizarea ca sistem de referinta
In acest scop, manualul trebuie sa cuprinda o trecere in revista a normelor
specifice compartimentului de audit intern respectiv:
-trecerea in revista a regulilor de angajare si de gestionare a personalului,adica a
auditorilor.
La aceasta rubrica se indica nu doar competentele necesare, ci si regulile de
respectat pentru pregatirea profesionala a auditorilor:pregatire generala si pregatire
permanenta;
-regulile aplicate pentru calatorii si deplasari-este un paragraf important deoarece
deplasarile sunt numeroase pentru auditorii interni.Trebuie neaparat sa existe o regula pe
care sa o cunoasca toata lumea.Auditul intern trebuie sa aplice el insusi transparenta pe
care o pretinde de la altii.La aceasta rubrica sunt precizate dispozitiile privind mijloacele
de transport cu care se calatoreste, etc.
-elaborarea si revizuirea planului- se descrie metoda aplicata de compartimentul
de audit intern pentru elaborarea planului de audit si pentru utilizarea acestuia.Daca se
aplica o procedura formala de revizuire, aceasta trebuie mentionata.
-metodologia.
La acest capitol sunt descrise particularitatile metodologice aplicate de catre
compartimentul de audit intern .Metodele aplicate trebuie sa fie alese tinind cont de
particularitati si exigente, important este ca aceeasi metoda sa fie aplicata si cunoscuta de
toti auditorii.Regulile astfel precizate se vor referi la:
-ordinul de misiune
-analiza riscurilor
-definirea obiectivelor
-realizarea observarilor
-prezentarea, difuzarea rapoartelor de audit si monitorizarea recomandarilor
-Reguli de pastrare a dosarelor de audit si documentelor de lucru
Manualul de audit trebuie sa fie prezentat si redactat intr-o maniera pedagogica
deoarece scopul sau este de a-i ajuta pe auditorii interni in munca lor si in acelasi timp de
a-i determina sa procedeze in acelasi fel.

19

Exemplu:
Prezentei lucrari s-a anexat Manualul de audit elaborat la nivelul Biroului
Audit Public Intern din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice AAAA
3.3 Dosarele de audit si documentele de lucru
Dupa fiecare misiune de audit se intocmeste un dosar alcatuit , printre altele din
cele mai semnificative documente de lucru.Acesta este dosarul documentelor de lucru.
Dosarul documentelor de lucru are o tripla justificare:
1.Obligativitatea existentei unei probe-permite justificarea si probarea pentru cei
auditati si evental pentru terti a tuturor afirmatiilor din raportul de audit intern .Aceste
justificari pot fi solicitate si produse fie in timpul misiunii de audit, fie dupa audit cind o
informatie suplimentara este solicitata in timpul implementarii recomandarilor.Atit intrun caz cit si in altul, a dispune de un dosar complet si ordonat este o necesitate absoluta.
2.Obligativitatea eficacitatii-in cazul auditurilor recurente, acesta permite sa se
actioneze cu eficacitate, facindu-se referire la auditul anterior:se evita pierderea timpului
cu cautarea informatiilor, acestea figurind in dosar; se pot gasi explicatii si justificari cu
ajutorul raportului precedent; se dispune de o baza de plecare pebntru o misiune
noua.Auditorul utilizeaza aceasta mina de informatii pentru a avansa mai repede si a
actiona mai bine.
3.Obligativitatea pregatirii profesionale
Consultarea unui bun dosar de audit , este pentru auditorul debutant un
instrument de pregatire profesionala exceptional. Auditorul poate gasi in acest dosar
intrebarile pe care predecesorii sai si le-au pus, mijloacele utilizate pentru a raspunde la
aceste intrebari si concluziile pe care le-au tras In acest sens, dosarul de audit bine
conceput si bine documentat este ca un exemplu practic al ,,ghidului de audit.
Dosarele de audit reprezinta un fel de istorie a entitatii publice insa ele nu pot fi
considerate ca atare la infinit. Mediul se schimba, structurile se modifica, vocabularul
evolueaza.Astfel, dupa citiva ani, dosarul devine depasit si , cu exceptia unei
obligativitati prevazute de lege nu este necesar sa se pastreze dosarele ,ci doar rapoartele
de audit.
Continutul dosarului de audit cuprinde doua categorii de documente :
-documente descriptive: analize de posturi , organigrame, diagrame de circulatie a
documentelor ,etc.
-documente explicative: teste, rezultatul testelor, interviuri, chestionare, fise de
identificare si analiza a problemelor,etc.
La toate acestea se adauga documentele de organizare.
Organizarea dosarelor de audit:
Indiferent cit este de simplu sau de complex dosarul de audit nu este organizat
conform unei norme universale. Fiecare entitate publica are propria sa norma.Unele
preconizeaza o ordonare in functie de importanta documentelor ,altele in functie de
cronologie.Nu exista o metoda preferabila alteia, insa este important sa se ramina la
metoda care a fost aleasa si deci este important sa existe o metoda.
In cazul primului model, continutul acestor dosare este urmatorul:
a) Dosarul de analiza-se constituie pe masura ce se desfasoara misiunea de audit si
cuprinde documentele de lucru explicative elaborate in cursul auditului si considerate
utile pentru a fi pastrate: FIAP, foi de interviuri, foi de lucru,stenograme ale sedintelor de
deschidere si de inchidere ale misiunii.Aceste documente trebuie sa fie prezentate intr-o
20

anumita ordine.Un criteriu simplu de ordonare ar putea fi programul misiunii care

figureaza la inceputul dosarului, urmat imediat de ordinul de misiune.
Acest dosar de analiza este distrus si inlocuit de urmatorul dosar din momentul in
care se realizeaza o noua misiune pe aceeasi tema.
b) Dosarul de sinteza-contine ultimele doua rapoarte de audit pe acelasi subiect,
notele referitoare la monitorizarea si implementarea recomandarilor, toate informatiile
generale referitoare la tema in discutie( organigrame, fisele postului etc.)
Dosarul de sinteza face obiectul unei actualizari permanente inainte si dupa
misiune, pentru a include intotdeauna informatii utile si exacte.Acest lucru inseamna ca
actualizarea nu trebuie sa reprezinte doar adaugarea de documente noi, dar si inlaturarea
de documente depasite si inutile.
Al doilea model, este un model de dosar,,general in sapte parti:
1.trecerea in revista si monitorizarea punctelor slabe importante constatate in
cursul misiunii
2.un exemplar complet al Raportului de audit
3.tabelul riscurilor
4.indicatii de urmat pentru auditurile ce se vor efectua pe aceeasi tema
5.programarea si planificarea misiunii realizate
6.informatii generale de baza:-note de serviciu
-organigrame si fise post
-extrase din rapoarte de audit anterioare
7.documente de lucru
Acest tip de dosar este mai complet decit precedentul in sensul ca acesta
cuprinde elemente de sinteza dar nu se impune o actualizare permanenta, singura
actualizare fiind realizata cu ocazia auditului urmator.In plus ar fi necesara adaugarea
unui criteriu de ordonare a documentelor de lucru pentru a facilita eventualele cercetari.
Oricare ar fi modelul folosit, dosarele vor fi apreciate in functie de 6 criterii
calitative:
-trebuie sa fie standardizate
-trebuie sa permita vizualizarea ordonarii documentelor din interior
-trebuie sa poata fi utilizate de catre terti
-trebiue sa cuprinda totalitatea documentatiei indispensabile
-trebuie sa cuprinda toate explicatiile necesare intelegerii
-trebuie sa faca obiectul planului de arhivare
Nici unul dintre aceste criterii nu trebuie sa fie subestimat; este esentiala
realizarea dosarelor sub toate aspectele pe care le presupune.In realitate misiunea de
audit nu se incheie decit atunci cind intreg dosarul de audit este in ordine si pregatit
pentru ordonare.
Documentele de lucru
Documentul de lucru este suportul obligatoriu al oricarei constatari, al oricarei
observatii:auditorul nu trebuie sa se bazeze pe memorie, el este acela care noteaza tot.
La fel ca si rapoartele de audit, fiecare document de lucru trebuie sa aiba un
numar de referinta care coincide cu documentele corespunzatoare dosarului de audit. De
asemenea, fiecare document de lucru trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu urmatoarele
indicatii:-numele entitatii publice, denumirea structurii auditate, numele auditorului si
data.

21

Daca documentul de lucru se concretizeaza intr-un test, el trebuie sa indice:

obiectivul testului, obiectul testului, constatarile, concluziile, referina documentului, data
si numele auditorului care a realizat testul.
In concluzie, documentele de lucru de calitate trebuie intotdeauna sa fie:datate si
semnate, inteligibile, adecvate ,complete.
Exemplu:
Dosarele de audit din cadrul biroului audit public intern al DGFP AAAA- prin
informatiile continute asigura legatura intre sarcina de audit, interventia la fata locului
si raportul de audit public intern.Dosarele stau la baza formularii concluziilor
auditorilor interni.
Continutul dosarelor de audit este stabilit prin Normele proprii de exercitare a
auditului public intern in cadrul Ministerului Finantelor Publice aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 445/2003.
Tipurile de dosare sunt urmatoarele:
a)Dosarul permanent-cuprinde urmatoarele sectiuni:
Sectiunea A-Raportul de audit public intern si anexele acestuia:
-ordinul de serviciu
-declaratia de independenta
-rapoarte de audit public intern(intermediar, final, sinteza raportului de audit )
-teste
-fise de identificare si analiza a problemelor(FIAP)
-formularele de constatare a iregularitatilor
-programul interventiei la fata locului
Sectiunea B-Administrativa:
-notificarea privind declansarea misiunii de audit public intern
-minuta sedintei de deschidere
-minuta sedintei de inchidere
-minuta reuniunii de conciliere
-corespondenta cu entitatea/structura auditata
Sectiunea C-Documentatia misiunii de audit public intern:
-strategii interne
-reguli, regulamente si legi aplicabile
-proceduri de lucru
-materiale despre structura auditata(indatoriri ,responsabilitati, numar de
angajati, fisele posturilor,etc.)
-informatii financiare
-rapoarte de audit intern anterioare si rapoarte de audit externe
-informatii privind posturile cheie/fluxuri de operatii
-documentatia analizei riscului
-documentatia privind sistemul de control intern
Sectiunea D-Supervizarea si revizuirea desfasurarii misiunii de audit public
intern si a rezultatelor acesteia
-lista de supervizare a documentelor
-fisa de evaluare a misiunii de audit public intern
b)Dosarul documentelor de lucru-cuprinde copii xerox a documentelor
justificative, extrase din acestea care trebuie sa confirme si sa sprijine concluziile
22

auditorilor interni.Dosarul este indexat prin atribuirea de litere si cifre pentru fiecare
sectiune/obiectiv de audit din cadrul Programului de audit public intern.
3.4.Documentatia si alte mijloace
Documentatia
Spre deosebire de manualul de audit-instrument de consultare permanenta,
documentatia nu se consulta decit intr-o maniera aleatorie, atunci cind apare necesitatea
clarificarii in legatura cu o problema sau alta.
Distingem documentatie externa si documentatie interna.
Documentatia externa cuprinde in principal lucrari si reviste specializate de
audit intern.Cuprinde de asemenea documentele si revistele obisnuite din domeniul fiscal,
contabil ,juridic, etc.
Documentatia interna este aceea elaborata sau colectata de compartimentul de
audit intern, componenta principala a documentatiei interne reprezentind-o ghidurile de
audit.Ele trebuie sa existe pentru fiecare tema traditionala importanta a misiunii de
audit.Un compartiment de audit intern debutant isi formeaza ghidurile de audit pe masura
ce misiunile de audit se succed.Ghidul de audit este intocmit pe baza chestionarului de
control intern si a programului de audit: pentru fiecare punct de control intern inventariat
in chestionar,se mentioneaza instrumentele si mijloacele care ar trebui sa fie utilizate si
pentru fiecare din aceste intrebari se indica riscul antrenat.Ghidurile de audit astfel
concepute constituie:
-un ajutor apreciabil pentru auditori si reprezinta punctul forte al serviciilor
implementate de mult timp, acela de a dispune de aceste documente operationale;
-un mijloc de formare si de informare pentru auditorii debutanti.
Documentatia interna mai cuprinde de asemenea: metodele si procedurile in
vigoare,organigrame, etc.
Mijloacele materiale se refera in special la utilizarea informaticii ca
instrument de audit.Aceste mijloace sunt mult mai utilizate in tarile dezvoltate , la noi in
tara existind doar niste inceputuri timide.Astfel,in Franta calculatorul a devenit rapid
instrumentul de baza al auditorului , care il utilizeaza in principal in trei scopuri si anume:
-asistenta acordata metodologiei
-gestionarea serviciului de audit
-utilizarea de programe informatice de audit.
Recurgera la un centru informatic n-a fost niciodata foarte dezvoltat in cadrul
auditului intern din tarile occidentale, si asta din doua motive:
Primul este dificultatea de ,,a patrunde intr-un centru informatic pentru a
efectua sau pentru a dispune efectuarea operatiunilor in marja, deci neprogramate,
neobisnuite si suspecte in ochii unora.
Al doilea este necesitatea de a subcontracta munca, fie unui auditor
informatician competent, fie, in lipsa competentelor necesare in compartimentul de audit,
chiar informaticienilor. De aici rezulta dificultati de intelegere si termene de realizare
putin compatibile cu derularea planificata a unei misiuni.Totusi, un numar destul de mare
de auditori au acceptat aceasta idee pentru a realiza sau pentru a incerca sa realizeze doua
lucruri in principal:
-sa incerce sa emita un rationament asupra bunei functionari a programelor
construind variante de incercari si utilizindu-le pentru a efectua teste.Auditorii interni au
utilizat foarte putin aceasta metoda.In schimb,auditorii externi care dispun uneori de
23

propriul lor centru de calcul si se intereseaza de programele traditionale de contabilitate

sau de gestiune financiara folosesc mai mult aceasta metoda.In schimb auditorii interni au
utilizat si utilizeaza din ce in ce mai mult programe informatice specifice
cumparate.Datorita utilizarii directe sau indirecte a acestor programe informatice,
auditorul va putea, in functie de competentele sale, sa efectueze teste si sa identifice
erorile sau disfunctiile.
Mijloacele financiare.
Fondurile necesare compartimentului de audit intern se determina plecind de la
planul de audit aprobat de conducerea entitatii publice.Din acest plan rezulta intradevar:
-efectivele de salariati si natura posturilor pe care sunt incadrati,deci bugetul pentru
remunerarea lor;
-pregatirea profesionala care trebuie sa se acorde auditorilor,pregatire profesionala
identificata prin compararea exigentelor solicitate de misiunile prevazute cu profilul
auditorilor prezenti sau viitori;
-cheltuielile de deplasare al caror nivel va fi in functie de locurile unde se vor desfasura
auditurile prevazute in plan si de durata acestora;
-cheltuieli pentru materiale de birou si alte documente;
-cheltuieli pentru cumpararea unor lucrari sau pentru abonamente;
-cheltuieli privind achizitionarea de tehnica de calcul, programe informatice, etc.

24

CAPITOLUL 4. Planificarea auditului intern

4.1.Conceptul de planificare a auditului
Activitatea de audit intern este o activitate planificata, proces care se
realizeaza pe baza analizei riscurilor asociate activitatilor si este menit sa adauge valoare
entitatii auditate.
Auditorul trebuie sa planifice auditul intr-o maniera care sa asigure ca
misiunea va fi indeplinita in conditii de economicitate, eficienta, eficacitate si la termenul
stabilit.
Planificarea auditului consta in construirea unei strategii generale, dar si a
unor abordari detaliate cu privire la natura, durata si gradul preconizat de cuprindere a
auditului.
Activitatea de planificare a auditului comporta urmatoarele caracteristici:
rationalitatea-procesul de planificare si rezultatele acestuia permit auditorului
evaluarea logica a indeplinirii sarcinilor, precum si stabilirea de obiective clare;
anticiparea-procesul de planificare permite dimensionarea sarcinilor in timp, astfel
incit prioritatile sa fie mai clar scoase in evidenta;
coordonarea-planificarea permite coordonarea de catre institutiile de audit, atit a
politicilor de audit cu auditurile realizate efectiv, cit si a activitatilor desfasurate de
alti auditori sau experti.Activitatea de planificare depinde de marimea entitatii
auditate, complexitatea auditului, experienta auditorului si gradul de cunoastere a
activitatii entitatii.
4.2.Sistemul de planificare a activitatii de audit intern
Planificarea activitatii de audit intern se realizeaza pe 3 nivele:
-planificarea strategica pe termen lung-are in vedere activitatea de evaluare a
functiei auditului intern a structurilor din subordine care si-au organizat compartimente
de audit intern, odata la 5 ani, conform cadrului normativ al auditului intern;
-planificare strategica pe termen mediu-are in vedere faptul ca,in conformitate
cu legea ,toate activitatile auditabile trebuie sa fie auditate cel putin o data la 3 ani.In
functie de importanta unei activitati in cadrul entitatii, de pericolul producerii unor
evenimente sau chiar pagube, ca si de gradul de aparitie si importanta a riscului, aceasta
poate fi cuprinsa in auditare;
-planificare anuala-cuprinde misiunile ce se vor realiza pe parcursul anului
viitor tinind cont de bugetul de timp disponibil in cadrul planului si de resursele alocate
anual.Fiecare misiune de audit va cuprinde obiectivele,identificarea activitatilor
adiacente, orele lucrate, personalul si planificarea orara pentru activitatile si structurile
entitatii publice supuse examinarii.
Realizarea activitatii de planificare presupune determinarea domeniilor majore
ale auditului.O planificare incorecta sau incompleta conduce la pierderea unor activitati
purtatoare de riscuri.Practica impune selectarea cu atentie a activitatilor din domeniile
auditabile cu risc crescut pe baza analizei riscurilor asociate acestor activitati.
Tipologia riscurilor si criteriile de evaluare a riscurilor trebuie sa fie
reprezentativa si sa asigure pastrarea unei viziuni generale asupra ansamblului.
Riscurile majore, de regula se concentreaza spre virful organizatiei, motiv
pentru care este recomandat sa se inceapa activitatea de planificare de sus in jos.Pornind

25

de jos in sus, vom constata ca unele activitati se vor repeta de mai multe ori.Totusi nu se
da o solutie garantata.Un element cu pondere in activitatea de planificare este intuitia
auditorilor interni.
Este esential sa se planifice auditurile pentru riscurile majore, iar cele minore intro mai mica masura sau deloc.
In orice planificare nu trebuie evitate structurile de IT si achizitii publice care
sunt in general purtatoare de riscuri.
Standardele de audit intern recomanda ca, pentru realizarea planificarii trebuie sa
se discute cu managerul. Managerul entitatii publice este responsabil de planificarea
activitatii de audit intern si trebuie sa aprobe planul de audit intern,fara insa a-l putea
influenta pe auditorul intern in vederea necuprinderii in plan a unui domeniu de activitate
sau structura organizatorica.
In practica auditului intern se recomanda auditorilor sa-i consulte si pe oamenii
din organizatie care au o viziune globala asupra activitatilor si pot sesiza riscuri care altfel
ar scapa. Dupa stabilirea riscurilor se procedeaza la ierarhizarea lor pe nevoile de sarcini
si pentru aceasta se pleaca de la obiectivele entitatii spre a se ajunge la tintele ce trebuie
atinse.
Daca volumul activitatilor auditabile pentru un an este foarte mare, se face o
selectie pentru a pastra in plan pentru auditare acele acivitati despre care putem obtine
informatii relevante. In acest caz se va intocmi o lista noua cu activitatile auditabile in
functie de informatiile disponibile si de cei mai buni indicatori pe domenii de activitate.
In anul urmator insa , la planificarea activitatilor auditabile se va acorda
prioritate activitatilor cu valoare adaugata mare, ale caror rezultate vor fi relevante pentru
cei auditati.
In cursul exercitiului, ori de cite ori se modifica riscurile din cadrul entitatii,
planurile anuale de audit intern trebuie sa fie adaptate si de asemenea se pastreaza o
rezerva pentru evenimente deosebite sau neprevazute cum ar fi concedii de studii,
etc.precum si efectuarea de misiuni de audit ad-hoc.
In acest sens se prevede o perioada diosponibila pentru auditurile neprevazute,
deci neplanificate si care sunt solicitate de conducatorul entitatii publice .
In practica se remarca de altfel ca aceste tipuri de audit tind sa ia amploare
deoarece noutatea situatiilor, rapiditatea evolutiilor, modificarile spectrului legislativ duc
la cresterea numarului auditurilor nerecurente si deci neplanificate.
Planificarea activitatii de audit intern trebuie sa aiba in vedere si zilele de
pregatire profesionala ale auditorilor stabilite conform legii si zilele de concediu de
odihna.Apoi, in afara obiectivelor obligatorii se stabilesc bugetul de timp al auditorilor si
bugetul financiar aferent activitatilor planificate.
Un plan de audit intern se considera bun atunci cind acesta este testat in situatii
critice ,cind intervine o criza deoarece in conditii normale totul decurge bine.
Un plan de audit intern este apreciat corespunzator cind 70% din bugetul de timp
este destinat activitatilor de audit intern.Metoda de elaborare a bugetului este ca pentru
fiecare obiectiv sa calculam elementele de care avem nevoie si apoi, prin insumare si cu
serviciile aferente sa stabilim valoarea noastra.Raportarea trebuie sa se faca avind in
vedere scopurile stabilite, modalitatile utilizate si rezultatele asteptate.
In activitatea de planificare tot ce se omite ramine pentru o perioada ulterioara in
cadrul celor trei ani stabiliti prin lege.

26

Conform standardelor II A (2000,2010), seful compartimentului de audit public

intern trebuie sa realizeze o planificare bazata pe analiza riscurilor pentru a stabili
prioritatile in acord cu obiectivele entitatii publice.
Programul misiunilor de audit intern trebuie, la rindul sau sa se bazeze pe o
evaluare a riscurilor realizata cel putin o data pe an si sa tina cont de punctul de vedere al
conducatorului entitatii publice.
Exista posibilitatea unor propuneri de realizare a misiunilor de consiliere.In
acest caz, seful structurii de audit public intern inainte de a o accepta trebuie sa ia in
calcul in ce masura acesta poate aduce un plus de valoare si contribuie la imbunatatirea
managementului riscurilor in functionarea organizatiei.Misiunile de consiliere acceptate
trebuie integrate in planul de audit intern anual, care va fi transmis apoi conducatorului
entitatii publice pentru aprobare.
4.3.Abordari ale continutului unui plan de audit public intern
S-a constatat in practica ca nu toate entitatile utilizeaza planul de audit
intern, intilnindu-se astfel situatii diversificate care reflecta nivelul evolutiei si al
implementarii auditului intern in cadrul entitatii publice.
-Intr-o prima faza, nu exista nici o planificare iar ordinele de misiune sunt
acordate progresiv:structura de audit intern lucreaza in acest caz ,,la cerere fara
programarea prealabila a timpului si fara a fi asigurati ca ceea ce se face corespunde cu
ceea ce ar trebui sa se faca daca ar exista o planificare.
Aceasta situatie se intilneste atunci cind auditul intern tocmai a fost
implementat in cadrul entitatii publice iar conducerea entitatii utilizeaza structura de audit
,,la discretie pentru a ajuta la rezolvarea problemelor punctuale, adesea urgente si
neprevazute, ale entitatii.
-Intr-o a doua faza, se aduna ordinele de misiune aferente unui an calendaristic,
iar compartimentul de audit intern este in masura sa le planifice, repartizindu-le in timp.In
acest caz exista un inceput de organizare a muncii, insa lista astfel stabilita ramine ilogica
in continutul ei.
Planul de audit necesita intradevar:
un continut exhaustiv
planificare pe mai multi ani( de la 3 la 5 ani)
analiza globala a riscurilor pentru a respecta aceasta planificare
o structura predeterminata
Intrucit planul de audit al unei entitati publice cuprinde toate domeniile care pot
fi auditate si care trebuie sa fie auditate la un moment dat, rezulta 3 consecinte:
Prima consecinta:Un plan de audit integral nu va fi elaborat o singura data.Finalizarea
sa necesita mai multi ani in cursul carora va fi imbogatit, va fi completat ,va fi actualizat.
Planul finalizat al unei entitati publice este in general un document destul de
voluminos(mai multe zeci de pagini).
A doua consecinta: Se poate spune ca in mod paradoxal, planul nu va fi niciodata
finalizat. Fiecare an va aduce partea sa de rectificari, de modificari , de anulari
corespunzind unor schimbari de structuri, unor modificari de procese sau de mediu.
A treia consecinta:Exhaustivitatea va necesita o abordare in multe feluri a temelor de
audit pentru a acoperi toate activitatile entitatii publice si pentru a nu omite nici o
interfata.
27

In concluzie, continutul unui plan prezinta, in general trei abordari ce corespund

celor trei grupuri potentiale ale misiunilor de audit.
4.3.1.Abordarea in functie de teme.
Prin definitie tema reprezinta ceea ce nu corespunde nici doar unui singur
serviciu, nici doar unei singure functii si a carei naturi merita totusi sa fie luata in
considerare ca subiect al unei misiuni de audit specific.In cadrul acestei categorii se poate
gasi: auditul arhivarii, auditul contractelor, auditul securitatii, auditul comunicarii, auditul
informaticii ,etc.
Aceasta abordare este deosebit de complexa deoarece auditul unei teme
specifice permite uneori descoperirea unui punct slab al controlului intern propriu
ansamblului serviciilor sau ansamblului functiilor, pe cind in cazul unui audit efectuat la
nivelul fiecarei unitati, subiectul nu prezinta suficienta importanta pentru a se insista
asupra lui.
Exemplu:
O abordare a auditului in functie de teme ce se regaseste in planul de audit
pe anul 2005 al biroului audit public intern din cadrul Directiei Generale aFinantelor
Publice AAAA si acesta a vizat sistemele IT de la nivelul intregii Directii.
Sistemele informatice au aplicabilitate la toate nivelele si in cadrul tuturor
serviciilor, birourilor si compartimentelor functionale ale DGFP si ale structurilor
teritoriale.
Activitatea de audit in ceea ce priveste evaluarea sistemului informatic
urmareste in principal daca:
-sistemul informatic indeplineste nevoile pentru programul de evidenta ,urmarire
si colectare a creantelor fiscale
-sistemul de control si de intretinere functioneaza
-sistemul de recuperare(back-up) exista
-prevenirea si detectarea schimbarilor neautorizate in sistem sau in programe este
tratata corespunzator
-inregistrarile in sistemul contabil sunt controlate corespunzator
Prin aceasta abordare s-a urmarit obtinerea unei asigurari rezonabile asupra
functionarii normale a sistemului IT in general si a celui contabil in particular.
4.3.2. Abordarea in functie de procese
Un proces se defineste ca fiind,,un ansamblu de activitati legate intre ele in
vederea obtinerii unui obiectiv comun.Abordarea in functie de proces reprezinta un
progres important deoarece aceasta permite o prezentare mai coerenta si mai logica.
Abordarea planificarii auditului pe baza proceselor este o solutie buna,
deoarece se poate observa ce se intimpla de la inceputul pina la sfirsitul respectivului
proces.Aceasta abordare implica auditarea compartimentelor
de resurse umane,
financiar-contabilitate, achizitii, evidenta, urmarire si colectare a creantelor fiscale,etc. si
in consecinta presupune utilizarea unui timp mai mare si prin urmare realizarea unor
audituri complexe.

28

Exemplu:
In cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice AAAA s-a efectuat un astfel de
audit, care a vizat procesul de evidenta, urmarire si colectare a creantelor fiscale
datorate de agentii economici de pe raza judetului.In cadrul acestei entitati publice,
procesul de evidenta, urmarire si colectare a creantelor bugetare datorate de aceasta
categorie de contribuabili are loc in cadrul tuturor administratiilor orasenesti si
comunale, respectiv intr-un numar de 8 astfel de structuri subordonate DGFP judeteana.
Prin auditul efectuat a rezultat o cunoastere a situatiei la nivel de judet a
contribuabililor cu probleme privind plata creantelor datorate si in acelasi timp
modalitatile concrete de urmarire si incasare a debitelor restante,vechimea acestora,
debite intrate in perioada de prescriptie , etc.
Un astfel de audit a permis constientizarea acestui fenomen, masurarea lui,
identificarea cauzelor acestuia si
formularea de recomandari concrete pentru
remedierea disfunctiilor.
4.3.4.Abordarea in functie de meserii
Este intilnita cu precadere in cazul entitatilor publice aflate in coordonare
si in care statul detine o pondere importanta privind fondurile publice (ex. Regiile)
Aceasta abordare imparte subiectele de audit in functie de mseriile
importante ale entitatii publice.:cumpararea, vinzarea, angajarea, decizia ,gestionarea etc.
Fiecare meserie corespunde unuia sau mai multor servicii.Se gasesc aici
diferite departamente ,servicii ale entitatii publice.Este o abordare in functie de structuri.
Este partea din plan care se elaboreaza cel mai usor in sensul ca ea corespunde foarte
exact organigramei in cadrul careia fiecare comnpartiment trebuie auditat, fara a se
ajunge la nivelele cele mai detaliate.
4.4.Evaluarea riscurilor in vederea elaborarii planului strategic si anual de audit
public intern .
In vederea evaluarii riscurilor pentru procedura de intocmire a planului strategic
si anual de audit public intern se parcurg urmatorii pasi:
identificarea activitatilor auditabile
identificarea riscurilor inerente asociate activitatilor
stabilirea factorilor de analiza a riscurilor si a nivelelor de apreciere a acestora
stabilirea nivelului riscului pe criterii de apreciere
determinarea punctajului total al riscului
clasarea activitatilor in functie de analiza riscurilor
ierarhizarea activitatilor care urmeaza a fi auditate
elaborarea tematicii in detaliu a activitatilor auditabile
elaborarea planului strategic si anual de audit public intern
Identificarea activitatilor auditabile se realizeaza in urma analizei actului dfe
infiintare, organigramei, ROF-ului, deciziilor de organizare a eventualelor noi
activitati,etc.
Aceasta etapa se concretizeaza in intocmirea de catre auditori a listei
activitatilor auditabile din cadrul entitatii.

29

In practica, in unele situatii se intilnesc activitati necuprinse in organigrama sau

in ROF si in aceste cazuri auditorii interni trebuie sa le aiba in vedere la intocmirea listei
activitatilor auditabile.
)Identificarea riscurilor inerente asociate activitatilor
Evaluarea riscurilor trebuie sa aiba in vedere gestionarea schimbarii:oamenii se
schimba, metodele se schimba, organizarile si politicile se schimba si ca atare si riscurile
se schimba.
Evaluarea riscului inseamna identificarea si analiza riscurilor relevante in
indeplinirea obiectivelor, pentru a cunoaste modul in care acestea trebuie sa fie
administrate.
Evaluarea riscului este o parte a procesului operational si trebuie sa identifice si
sa evalueze factorii interni si externi care ar putea afecta obiectivele organizatiei.
Factorii interni si externi trebuie sa fie luati in considerare intr-o abordare a
evaluarii riscului.Factorii interni sunt, de exemplu, natura activitatilor entitatii, calificarea
personalului, schimbarile majore in organizare sau randamentul angajatilor.Factorii
externi pot fi variatia conditiilor economice, schimbarea cadrului legislativ, factorul
politic sau schimbarile intervenite in tehnologie.
Identificarea riscurilor asociate activitatilor trebuie sa tina seama de formele de
control intern, respectiv de existenta si functionalitatea procedurilor.Stiind ca pentru orice
activitate se elaboreaza o procedura de lucru care va contine si controalele interne, daca
aceasta lipseste, activitatea prezinta riscuri potential mai mari decit cele pentru care sunt
elaborate proceduri. Aceasta se bazeaza pe faptul ca personalul de executie, neavind
o procedura unitara, va intelege foarte greu activitatea si implicit realizarea ei in practica.
Aceasta etapa se concretizeaza in intocmirea tabelului Identificarea riscurilor
asociate activitatilor auditabile.
c) Stabilirea factorilor de analiza a riscurilor si a nivelelor de apreciere a
acestora-se realizeaza tinind cont de recomandarile din Normele generale de exercitare a
auditului public intern aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 38/2003.Se
utilizeaza factorii privind aprecierea controluli intern, aprecierea cantitativa si aprecierea
calitativa, la care se mai pot adauga si alti factori specifici activitatii.
Pentru stabilirea ponderii riscului se au in vedere importanta si greutatea
factorului de risc in cadrul activitatii respective si de asemenea, faptul ca suma ponderilor
factorilor de risc trebuie sa fie100.
In functie de criteriile alese pot fi stabilite spre exemplu urmatoarele ponderi:
-aprecierea controlului intern ........40%
-aprecierea cantitativa................... 25%
-aprecierea calitativa..................... 20%
-modificari legislative................... 10%
-vechimea personalului.................. 5%
Factorul de risc este elementul utilizat pentru a identifica probabilitatea ca
evenimentele sa aiba un efect negativ asupra unei activitati auditabile.
Nivelul factorului de apreciere a riscului reprezinta modificarea produsa de
efectul riscului asupra domeniului auditabil.
Aceasta etapa se concretizeaza in intocmirea tabelului Situatia privind factorii de
analiza a riscurilor si nivelele de apreciere a acestora.
d) Stabilirea nivelului riscului pe criteriile de apreciere- se realizeaza prin
aplicarea la fiecare factor de analiza a riscurilor a unui nivel de apreciere.
30

Aprecierea controlului intern; la finele fiecarei misiuni auditorii formuleaza un

rationament, o apreciere despre calitatea controlului intern al unitatii sau al structurii
auditate. Pentru a stabili acest criteriu, se cifreaza aceasta apreciere plasind-o pe o scara
de valori pe trei nivele:
1.control intern corespunzator
2.control intern insuficient
3.control intern cu lipsuri grave
Aceasta reflectie facuta la finele fiecarui audit ia putin timp, se aplica pe masura
ce se realizeaza planul, fara a astepta actualizarea de la finele anului: este aprecierea
privind calitatea controlului asupra activitatii in cauza. Aceasta reflectie se face intr-o
maniera subiectiva sau obiectiva.
A doua apreciere luata in considerare este cea cantitativa:este menita sa masoare
importanta mizelor. Pentru a o cifra, auditorul evalueaza , la finele auditului bugetul anual
al entitatii publice sau poate lua in calcul alte elemente relevante.
Daca entitatea publica poate fi apreciata cu doua sau trei din aceste elemente, va
fi retinut acela a carui valoare este cea mai importanta.
Valoarea retinuta odata identificata sau calculata ,se pot identifica doua praguri
cantitative.Cifrele sunt determinate astfel incit:
-dincolo de primul prag se poate spune ca miza este de importanta scazuta
-dincolo de cel de-al doilea prag miza este mare
-intre cele doua praguri miza are o importanta medie
Aceste aprecieri conduc la stabilirea a trei nivele:
1.miza slaba
2.miza medie
3.miza importanta
Cea de-a treia apreciere este mai dificil de realizat deoarece aceasta este doar
calitativa:este o apreciere asupra vulnerabilitatii unitatii auditate.
Pentru a o cifra vor fi examinati toti factorii care ar putea avea o anume incidenta
asupra vulnerabilitatii subiectului auditat:
-structura se afla la sediul social, intr-un mediu de lucru de buna calitate sau
este la o distanta considerabila?
-beneficiaza de o conducere de calitate sau de un singur responsabil de nivel
mediu?
-personalul are o calificare buna sau are nevoie de pregatiri profesionale
complementare?
-mediul social este linistit sau este supus riscurilor?
-activitatile care trebuie sa se realizeze sunt simple sau foarte complexe?
In functie de raspunsul la aceste intrebari, auditorul decide-in mod subiectiv,
binenteles, sa afecteze structurii auditate unul dintre cei trei coeficienti:
1.vulnerabilitate scazuta
2.vulnerabilitate medie
3.vulnerabilitate mare
Vulnerabilitatea va fi intotdeauna mare in prezenta unor zone considerate, ca
prezentind riscuri potentiale ridicate.
Aceasta etapa se concretizeaza in intocmirea situatiei Stabilirea nivelului
riscului.
e) Determinarea punctajului total se realizeaza prin aplicarea ponderii
31

nivelului de apreciere fiecarui factor de risc pe nivele de risc in vederea stabilirii

punctajului total, pe baza formulei P= Px N
unde: P punctaj total
P ponderea riscurilor pentru fiecare factor
N nivelul riscului pentru fiecare factor utilizat
La stabilirea ponderii riscului se au in vedere importanta si greutatea factorilor de
risc in cadrul domeniului respectiv. De asemenea, suma ponderilor factorilor de risc
trebuie sa fie de 100% pe fiecare activitate.
Etapa se concretizeaza in intocmirea situatiei Determinarea punctajului total.
f) Clasarea activitatilor pe baza analizei riscurilor se realizeaza pe baza
punctajelor totale obtinute anterior, stabilite in ordinea efectului produs asupra
domeniului auditabil si departajate pe o scara cu trei nivele: mari ,medii si mici.
Fiecarei misiuni de audit ce va figura in plan i se va acorda o pozitie de ordonare
in functie de risc, pozitie care permite determinarea frecventei care trebuie sa se aplice in
cadrul misiunilor.
Etapa se concretizeaza in intocmirea situatiei Clasarea activitatilor.
Auditorii vor prelua din lista de clasare a activitatilor si riscurilor, activitatile
care prezinta risc mare si pe cit posibil, pe cele cu risc mediu, in functie de importanta lor.
Activitatile cu riscuri mici se tin in supraveghere si vor fi prinse in plan, obligatoriu, cel
putin o data la trei ani.
g) Elaborarea tematicii in detaliu a activitatilor auditabile.
Tematica in detaliu cuprinde misiunile de audit intern ce vor face parte din
planul strategic si anual.
Etapa se concretizeaza in intocmirea situatiei Tematica in detaliu a activitatilor
auditabile.
h) Elaborarea planului strategic si anual de audit public intern
Pentru elaborarea planului de audit intern este necesar sa se determine pentru
fiecare obiectiv perioada auditata, fondul de timp necesar pentru realizarea misiunilor si
numarul auditorilor implicati.
Etapa se concretizeaza in elaborarea Planului strategic si anual de audit public
intern.
In concluzie, elaborarea planului va cupride deci ,cinci etape:
1.Realizarea( sau actualizarea) unei liste complete a misiunilor de audit
2.Calcularea( sau actualizarea) coeficientului de risc al fiecarei misiuni si deci
stabilirea periodicitatii
3.Redactarea proiectului de plan dupa consultarea principalilor responsabili si
exprimarea sa in timp/auditor
4.Ajustarea in functie de propunerile conducatorului entitatii publice
5.Aprobarea planului de catre conducerea entitatii publice.
Ulterior intocmirii planului, in functie de necesitati ,acesta poate fi actualizat, dar
tot pe baza analizei riscurilor si cu aprobarea conducerii entitatii publice.
Planificarea nu reprezinta planul in sine, dar ea este elaborata incepind cu primul
an al planului ale carui elemente acesta le contine.Planificarea traduce planul de audit in
unitati de alocare a timpului de lucru pe fiecare auditor in parte.In acest scop trebuie sa
fie respectate urmatoarele patru etape:

32

-cunoasterea perioadelor de indisponibilitate a fiecarui auditor:concedii, perioada

de pregatire profesionala, etc.
-plecind de la aceste date, crearea echipelor de audit, desemnind auditorii pentru
misiunile care le sunt rezervate si luind in considerare succesiunea misiunilor.
-obtinerea acordului celor auditati cu privire la perioadele fixate pentru misiunile
de audit
-planificarea timpului de lucru al fiecaruia
In acest mod se obtine un document care va permite:
-fiecarui auditor sa-si planifice si sa-si organizeze munca si deplasarile
-sefului structurii de audit intern sa-si integreze activitatea in aceasta planificare
si sa monitorizeze evolutia lucrarilor.
Planificarea trebuie monitorizata si actualizata datorita fapului ca exista
modificari permanente sau din alte motive cum ar fi:
-o estimare proasta a timpului de lucru necesar;
-pregatiri profesionale efectuate mai devreme sau decalate;
-boli sau alte absente neprevazute;
-audituri ad hoc, etc.
Monitorizarea timpului de lucru se efectueaza plecind de la listele de prezenta
realizate de auditori sau de seful structurii de audit intern.Aceste liste trebuie sa permita
ajustarea permenenta a planificarii: este unul din rolurile principale ale sefilor structurilor
de audit public intern.
Cel putin o data pe trimestru se compara timpul efectiv cu timpul prevazut in
plan.Aceasta comparare este utila din mai multe puncte de vedere si anume:
-permite calcularea gradului de avansare a misiunii in raport cu planul.
-permite ajustarea bugetelor de cheltuieli (cu precadere cheltuielile de deplasare si
pregatire).
-permite detalierea elaborarii planurilor activitatilor viitoare printr-o mai buna
abordare a estimarii timpului.
Din punct de vedere practic, aceasta comparare ce trebuie realizata pentru
fiecare tema de misiune prevazuta pentru anul respectiv, se poate efectua simplu, pe un
calculator.
Plecind de la aceasta informatie de baza, seful compartimentului de audit public
intern va calcula indicatori la finele anului calendaristic, indicatori care sunt foarte
importanti pentru gestionarea structurii de audit public intern:
Timpul consacrat auditurilor
Timpul total
Este un indicator care permite compararea activitatii auditorilor si o mai buna
definire a cifrei forfetare de 40 saptamini de audit pe auditor.
Daca aceasta cifra este considerata drept norma, este important sa putem masura
abaterile de la norma.
Indicatorul Timpul de pregatire
Timpul total
este un indicator ce permite masurarea efortului global de pregatire si repartizarea
pe fiecare auditor.Plecind de la aceste elemente, seful structurii de audit intern stabileste
un program de pregatire pentru auditori.
Daca datele mentionate de auditor sunt exacte, se poate calcula,controla si
compara urmatoarele:
33

-timpul petrecut pentru fiecare etapa de audit in raportcu timpul total consacrat
misiunii.Cumularea timpilor de lucru ofera o idee generala asupra timpului de pregatire,
asupra timpului destinat rapoartelor de audit, etc. Detalierea permite masurarea si
explicarea variatiilor de la o misiune la alta, de la un auditor la altul.
-timpul neproductiv:deplasari, etapa de pregatire a misiunii, constituirea
dosarelor, etc., dar important este sa se inregistreze in contabilitatea unei misiuni tot
timpul de lucru de la ordinul misiunii si pina la difuzarea raportului.
-masurarea termenelor de timp este un alt element important si este necesara
urmarirea: termenului de timp intre sfirsitul muncii pe teren si redactarea proiectului de
raport, termenul de timp intre redactarea proiectului de raport si primirea raspunsurilor la
recomandari, termenul de timp intre sosirea acestor raspunsuri si trimiterea raportului
definitiv.
-analizarea si monitorizarea timpului destinat auditurilor neplanificate in raport cu
timpul total precum si numarul de misiuni planificate si nerealizate in raport cu numarul
total de misiuni.
Planul de audit elaborat astfel-sau prin alta metoda-este un instrument de lucru
indispensabil:
-el defineste cadrul in care vor lucra auditorii
-permite o estimare rationala a necesarului de auditori
-ofera structurii de audit intern o idee pentru definirea politicii care trebuie dusa
in cadrul unui audit intern

34

CAPITOLUL 6.Metodologia de stabilire a planului strategic si anual de audit public

intern-studiu de caz
Pentru a demonstra modul de stabilire a planului strategic si anual de audit
public intern intr-o entitate publica, voi prezenta in cele ce urmeaza funamentarea
planului strategic pe anii 2005-2007 si a planului anual de audit public intern pe anul
2005, efectuata de Biroul Audit Public Intern al Directiei Generale a Finantelor Publice
AAAA.
In fundamentarea planului s-a avut in vedere parcurgerea urmatoarelor etape:
identificarea activitatilor auditabile.S-a realizat pe baza analizei Organigramei
institutiei, a Regulamentului de organizare si functionare a Directiilor Generale a
Finantelor publice judetene si a statelor de functii;
stabilirea unui numar de sapte factori de risc cu trei nivele de apreciere si
intocmirea situatiei ,,Factorii de analiza a riscurilor si nivelele de apreciere a acestora
determinarea punctajului total. S-a realizat prin aplicarea ponderii nivelului de
apreciere fiecarui factor de risc pe baza formulei P = PxN .
clasarea activitatilor pe baza analizei riscurilor-prin intocmirea
situatiei,,Gestiunea globala a riscurilor
ierarhizarea activitatilor ce urmeaza a fi auditate
elaborarea planului strategic si anual de audit public intern
Anexa nr. 1
IDENTIFICAREA
activitatilor desfasurate in cadrul DGFP AAAA
si a structurilor subordonate
I Activitatea Trezorerie si contabilitate publica
1.Compartiment Buget si contabilitate publica
2.Serv. Administrarea si contabilitatea contului curent al trezoreriei
3.Serv. Indrumarea si verificarea activitatii trezoreriilor locale
4.Compartim. Urmarirea activitatii de vinzare si gestiune a titlurilor de stat
II.5.Birou resurse umane, salarizare si pregatire profesionala
6.Serv. Financiar, contabilitate, investitii si buget propriu
7. Serv. Administrativ, arhiva si gestiune a formularelor
8. Compart. de presa
9. Compart. de relatii publice
10.Birou Juridic
11.Birou Solutionare contestatii
12.Serv. Tehnologia informatiei
Compart. Administrare baze ce date
Compart. Exploatare echipamente si comunicatii
13.Compart.Solutionare contestatii pentru inspectii
14. Compart. Inspectie
35

15.Compart. de contabilitate a creantelor bugetare

16.Compart. ajutor de stat, practici neloiale si preturi reglementate
III.AFP municipiu A trezorerie si contabilitate publica
17.Serv. Incasarea si evidenta veniturilor bugetare
18.Serv. Verificarea si decontarea cheltuielilor publice
19. Compart. Administrarea conturilor agentilor economici
20.Serv.Contabilitatea trezoreriei statului
21.Serv. Casierie, tezaur, vinzare si gestionare a titlurilor de stat si certificate de trezorerie
22.Serv. Tehnologia informatiei
Compart. Administrare baze de date
Compart. exploatare echipamente si comunicatii
23.Compart. Juridic
IV AFP oras B
24.Serv.Trezorerie si contabilitate publica
25.Compart. Servicii interne
V. AFP oras N
26.Serv.Trezorerie si contabilitate publica
27.Compart. Servicii interne
VI. AFP oras S
28.Birou Trezorerie si contabilitate publica
29.Compart. Servicii interne
VII ANAF AAAA
Activitatea de metodologie si administrarea veniturilor statului
30.Birou Metdologie si asistenta contribuabili
31.Compart. de apicare a conventiilor privind evitarea dublei impuneri
32.Compart. Mtodologie bilanturi
33.Compart. pentru gestionarea cazierului fiscal
Activitatea de metodologie si administrarea veniturilor statului
34.Birou gestiune registru contribuabili si declaratii fiscale
35.Birou Autorizatii
36.Birou administrare contribuabili mari
37. Birou Indrumare colectare venituri
38. Compart. valorificare bunuri
VIII Activitatea de Control fiscal
39.Serv. de Investigatii fiscale
40.Serv. Control fiscal I
41.Serv.Control fiscal II
42.Serv. Control al gestionarii si administrarii partimoniului public si privat al statului
Activitatea de Cntrol fiscal
43.Compart. programare, coordonare, sinteza, indrumare a activitatii de control fiscal
44.Serv.Control fiscal la mari contribuabili
36

45.Serv. Informatii si monitorizare fiscala

46.Birou de conformitate fiscala
IX .AFP municipiu AA
47.Birou Gestiune registru contribuabili si declaratii fiscale pers. juridice
48.Compart.Gestiune dosare fiscale
49.Serv. Gestiune registru contribuabili si declaratii fiscale persoane fizice
50.Serv.Colectare,executare silita pers. juridice
51.Compart. analiza deconturi cu sume negative de TVA cu optiune de rambursare
52.Serv. Colectare ,executare silita pers. fizice
53.Compart. Asistenta contribuabili pers. juridice
54.Birou Asistenta contribuabili pers. fizice
55.Compart Aplicare acorduri fiscale internationale
56.Compart. Bilanturi
57.Serv. Control fiscal pers. fizice
X.AFP oras B
58.Compart. Administrarea veniturilor statului
59.Compart. Control fiscalpers. fizice
XI .AFP oras N
60.Compart. AVS
61.Compart.Control fiscal pers. fizice
XII.AFP oras S
62.Compart. Administrarea veniturilor statului
63.Compart. Control fiscal pers. fizice
XIII.AFP comuna I
64.Compart.AVS
XIV. AFP comuna U
65.Compart. AVS
XV. AFP L
66.Compart. AVS
XVI.AFP Prundu B
67.Compart. AVS

37

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE
A JUDETULUI AAAA
BIROUL AUDIT PUBLIC INTERN

Anexa nr.2

FACTORII DE ANALIZA A RISCURILOR SI NIVELELE DE APRECIERE A ACESTORA

Nr.
crt.

FACTORI
DE RISC

Nr.
fact.

1.

CALITATEA SI NIVELUL
CONTROLULUI INTERN

F1

2.

VULNERABILITATEACOMPLEXITATEA SI
MARIMEA OPERATIUNILOR
IMPACT FINANCIAR
BUGETAR
POSIBILITATE DE FRAUDA
DETURNARI DE FONDURI

F2

3.

F3

MARE 3
-control intern cu lacune si greseli
grave si repetate
-organizarea prezinta lacune
-supervizarea este inexistenta
-nu exista o segregare a
indatoririlor

NIVEL
MEDIU 2
-control insuficient pe
anumite operatiuni
-se intilnesc erori putine cu
impact financiar mic
-desi exista
proceduri,acestea nu sunt
formalizate in totalitate si
actualizate
-supervizarea nu se
realizeaza eficient

MIC 1

-control intern
corespunzator
-sunt proceduri
formalizate,actualizate,cu
noscute si aplicate
-politica promoveaza
integritatea operatiunilor
si utilizarea constructiva a
resurselor prin segregarea
sarcinilor
-supervizarea
functioneaza bine
-operatiuni de complexitate foarte -operatiuni de
-operatiuni de
mare si volum mare
complexitate mare si
complexitate redusa si
volum mediu
volum redus
Restituiri,rambursari,compensari,e restituiri,rambursari,compe -restituiri,
xecutari silite neconforme cu
nsari,executari silite
rambursari,compensari,ex
prevederile legale
efectuate conf.prevederilor ecutari silite conform cu
-prejudiciu bugetar
legale,dar cu anumite
prevederile legale
-operatiuni si activitati bugetare
interpretari eronate ale

4.

cu probabilitate mare de aparitie a

fraudei >= 100 mil lei

acestora >10< 100 mil.lei

TIMPUL SCURS DE LA
ULTIMUL PROCES DE AUDIT
INFLUENTA SOFTURILOR
ASUPRA ACTIVITATII
DESFASURATE

F4

peste 18 luni

> 6 luni < 18 luni

<= 6 luni

F5

-softuri neadecvate gradului de

complexitate a operatiunilor
-erori frecvente
-softuri neadaptate la tehnica de
calcul din dotare
-greu de utilizat,existenta unor
controale neadecvate in acestea

-softuri adecvate gradului

de complexitate al
operatiunilor
-nu produc erori
-softuri adaptate la
tehnica de calcul din
dotare
-simplitate in utilizare si
existenta controalelor
adecvate in acestea

6.

MODIFICARI RECENTE IN
ACTIVITATE SI IN
LEGISLATIE

F6

-sunt reorganizari
frecvente,legislatia se schimba
foarte des anual

7.

GRADUL DE PREGATIRE
PROFESIONALA SI
COMPETENTA
PERSONALULUI

F7

-pregatirea necorespunzatoare
gradului de complexitate a
operatiunilor
-experienta mica in desfasurarea
operatiunilor
-fluctuatia mare a personalului

-softuri adecvate gradului

de complexitate al
operatiunilor doar pentru
unele din acestea
-produc erori rare
-softuri care functioneaza
pe tehnica de calcul dar
exista o greutate in
exploatarea lor,
-nu intotdeauna exista
controale adecvate in
acestea
-sunt reorganizari
rare,modificarile de
legislatie sunt mai rare >=
1 an < 2 ani
-pregatire si competenta
inferioara gradului de
complexitate a
operatiunilor
-experienta mare in
activitate;fluctuatie person.

5.

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

D.G.F.P.AAAA
BIROUL AUDIT PUBLIC INTERN

-sunt reorganizari foarte

rare, iar legislatia are un
anumit grad de stabilitate
-pregatirea si competenta
corespunzatoare
operatiunilor executate
-experienta mare in
activitate
-stabilitatea personalului
Anexa nr. 3

40

Determinarea punctajului total

Nr .
Crt.

1.
2.

Denumirea
Obiectelor
auditabile

Factori %
F1
Calitatea
si nivelul
controlul
ui intern

F2
Vulnerabi
litatea,
complexi
tatea si
marimea
operatiuni
Lor

30

20

F3
Impact
financiar
bugetar,po
sibilitatea
de
frauda,de
turnare de
fonduri

F4
Timpul
scurs de la
ultimul
proces de
audit

20

ACTIVITATEA TREZORERIE SI CONTABILITATE PUBLICA

Compart.Buget si
contabilitate publica 2
3
2
3
Serv.Administrarea
si contabilitatea
contului current al
trezoreriei
Serv.Indrumarea si
verificarea activitatii
trezoreriilor locale

F5
Influenta
softurilor
asupra
actiunilor
desfasura
te

F6
Modificari
recente in
activitate
si in
legislatie

10

F7
Total
Gradul
scor
de
pregatire
profesion
ala si
compete
nta
personal
ului
10

215

175

220

41

Ordi
nea
impor
tantei

4.

5.

6.
7.

Compart. urmarirea
activitatii de vinzare
si gestiune a
titlurilor de stat
Birou Resurse
umane,salarizare si
pregatire
profesionala
Serv.Financiar,conta
bilitate, investiti si
buget propriu
Serv.Administrativ,
arhiva si gestiune a
formularelor

210

170

190

210

8.

Compart. de presa

150

9.

Compart. de relatii
publice

145

10.

Birou juridic

210

11.

Birou solutionare
contestatii

205

Serv. Tehnologia
informatiei

42

12.

13.
14.
15.

16.

17.

18.
19.

Compart.administra
re baze de date
Compart.exploatare
echipamente si
comunicatii
Compart.solutionare
contestatii pentru
inspectii

220

170

190

220

185

A.F.P.MUNICIPIU AA-TREZORERIE SI CONTABILITATE PUBLICA

Serv. Incasarea si
evidenta veniturilor
bugetare
2
3
2
1
2

205

210

Compartim.
inspectie
Compart. de
contabilitate a
creantelor bugetare
Compart.Ajutor de
stat, practici neloiale
si preturi
reglementate

Serv.verificarea si
decontarea
cheltuielilor publice
Compart.
administrarea

43

20.
21.

22.

23.

24.
25.

conturilor agentilor
economici
Serv.contabilitatea
trezoreriei statului
Serv.Casierie,
tezaur, vinzare si
gestionare a titlurilor
de stat si certificate
de trezorerie
Serv.Tehnologia
informatiei
Compart.
administrare baze de
date
Compart.exploatare
echipamente si
comunicatii
Compartiment
juridic
A.F.P.ORAS B
Serv.trezorerie si
contabilitate publica
Compart. servicii
interne

190

195

190

220

190

185

140

A.F.P.ORAS
N

44

26.

Serv.trezorerie si
contabilitate publica

185

27

Compart.servicii
interne

140

28.

Birou trezorerie si
contabilitate publica

185

29.

Compart.servicii
interne

140

A.F.P.ORAS
S

ANAF AAAA
ACTIVITATEA DE METODOLOGIE SI ADMINISTRAREA VENITURILOR STATULUI
30.

31.

32.

Birou metodologie
si asistenta
contribuabili
Compartim. de
aplicare a
conventiilor privind
evitarea dublei
impuneri
Compart.
metodologie
bilanturi

170

170

220

45

33.

Compart. pentru
gestionarea
cazierului fiscal

160

ACTIVITATEA DE METODOLOGIE SI ADMINISTRAREA VENITURILOR STATULUI

Birou gestiune
registru contribuabili
si declaratii fiscale
2
2
1
3
1
2

165

35.

Birou autorizatii

185

36.

Birou administrare
contribuabili mari

185

Birou Indrumare
colectare venituri

170

Compart.valorificare
bunuri
2

205

34.

37.

38.

ACTIVITATEA DE CONTROL FISCAL

39.

Serv. de investigatii
fiscale

2.

185

40.

Serv.control fiscal I

205

46

41.

42.

Serv. control fiscal

II
Serv.control al
gestionarii si
administrarii
patrimoniului public
si privat al stat

205

210

210

210

ACTIVITATEA DE CONTROL FISCAL

43.

44.
45.

46.

Compart.programare
,coordonare,sinteza ,
indrumare,a
2
activitatii de control
fiscal
Serv.control fiscal la
mari contribuabili
2
Serv. informatii si
monitorizare fiscala

180

Birou de
conformitate fiscala

210

47

A.F.P.MUNICIPIU AA
47.

48.

49.
50.
51.

52.
53.

Birou gestiune
registru
contribuabili si
declaratii fiscale
pers.juridice
Compart.gestiune
dosare fiscale
Serv.gestiune
registru
contribuabili si
declaratii fiscale
pers.fizice
Serv.colectare
executare silita
persoane juridice
Compart.analiza
deconturi cu sume
negative de TVA cu
optiune de
rambursare
Serv. colectare,
executare silita pers.
Fizice
Compart.asistenta
contribuabili pers.
juridice

175

170

155

210

210

210

170

48

54.

Birou asistenta
contribuabili pers.
fizice

170

56.

Compart.aplicare
acorduri fiscale
internationale
Compart. bilanturi

2
2

2
3

1
2

3
3

2
2

3
3

1
1

180
220

57.

Serv. control fiscal

pers. fizice

210

185

210

195

210

185

55.

58.
59.

60.
61.

62.

A.F.P. ORAS B
Compart.
administrarea
veniturilor statului
Compart.control
fiscal pers. fizice
A.F.P.N
Compart.administrar
ea veniturilor
statului
Compart.control
fiscal pers.fizice
A.F.P.ORAS S
Compart.administrar
ea veniturilor
statului

49

63.

Compart.control
fiscal pers. fizice

210

200

200

200

A.F.P. COMUNA I
64.

Compart.
administrarea
veniturilor statului
A.F.P.COMUNA U

65.

Compart.
administrarea
veniturilor statului
A.F.P.L

66.

Compart.administrar
ea veniturilor
statului
A.F.P. P

67.

Compart.administrar
ea veniturilor
statului

50

200

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

DGFP AAAA
BIROUL AUDIT PUBLIC INTERN
GESTIUNEA GLOBALA A RISCURILOR-AN 2005
Criterii de apreciere a riscurilor:
1.Calitatea si nivelul controlului intern
nivel 1 control intern corespunzator
nivel 2 -control intern insuficient
nivel 3-control intern cu lipsuri grave
2.Vulnerabilitatea-la aprecierea acestui criteriu s-a tinut cont de complexitatea si volumul
operatiunilor desfasurate.
Nivelele de apreciere sunt urmatoarele:
nivel 1-vulnerabilitate scazuta
nivel 2-vulnerabilitate medie
nevel 3-vulnerabilitate mare
3.Impactul financiar bugetar asupra operatiunilor-la aprecierea acestui criteriu s-a tinut
cont de posibilitatea de frauda
nivel 1-operatiuni efectuate in conformitate cu prevederile legale
nivel 2-restituiri, rambursari, compensari,executari silite efectuate conform
prevederilor legale dar cu anumite interpretari eronate ale acestora
nivel 3- operatiuni efectuate neconforme cu prevederile legale conducind la prejudiciu
bugetar, operatiuni cu probabilitate mare de aparitie a fraudei
4.Timpul scurs de la ultimul audit
nivel 1<= 6 luni
nivel 2 > 6 luni < 18 luni
nivel 3- peste 18 luni
5.Influenta softurilor asupra activitatii desfasurate-la aprecierea acestui criteriu s-a tinut
cont de posibilitatea de adecvare a softurilor gradului de complexitate a operatiunilor, de
frecventa producerii erorilor si de modul de adaptare a acestora la tehnica de calcul
nivel 1-softuri care nu produc erori,adecvate gradului de complexitate a operatiunilor
nivel 2-softuri care produc erori rare,fiind adecvate gradului de complexitate a
operatiunilor doar pentru unele dintre acestea
nivel 3-softuri care produc erori frecvente, neadecvate gradului de complexitate a
operatiunilor
6.Modificari recente in activitate si in legislatie-la aprecierea acestui criteriu s-a avut in
vedere frecventa reorganizarilor si a schimbarilor legislative
nivel 1-reorganizari foarte rare,legislatie stabila
nivel 2-reorganizari rare,modificari rare ale legislatiei
nivel 3-reorganizari frecvente,schimbari legislative dese

51

7.Gradul de pregatire profesionala si competenta personalului

nivel 1-pregatire corespunzatoare operatiunilor executate
nivel 2-pregatire si competenta inferioare gradului de complexitate a operatiunilor
nivel 3-pregatire necorespunzatoare gradului de complexitate a operatiunilor.
Evaluare risc R= factor de greutate x nivel de risc
Nr.
crt.

1.

Locul

Compartimentul
Activitatea

Serv indrumarea activitatii

trezoreriilor locale

2.

DGFP-Act de
trezorerie si
contabilit.
publica
DGFP

3.

AFP AA

Serv.tehnologia informatiei

4.

DGFP

5.

8.

DGFPAMAVS
AFP AA
DGFP-Act.de
trezorerie si
contabilit.
publica
AFP AA

Compartim.de contabilitate
a creantelor bugetare
Compartim metodologie
bilanturi
Compart. bilanturi
Compart.buget si
contabilitate publica

9.

AFP AA

10.

DGFP-Act de
trezorerie si
contabilit.
publica
DGFP

6.
7.

11.
12.

AFP AATrezorerie

13.

Act. de control
fiscal

14.

-,,-

Calit
si niv
contr.
intern

Im
pact
finan
ciar
buge
tar.

timp
scurs
de la
ultim
proc.
de
audit

Influe
nta
softu
rilor
asupr
activi
tatii
desf.

Modi
ficari
recen
te in
activi
tate si
in
legis
latie.

Grad
de
prega
tire
profe
siona
la

30

Vulne
rabilit
com
plexit
si
mari
mea
opera
tiuni
lor
20

Evalu
are
risc

20

10

10

220

220

220

220

2
2

3
3

2
2

3
3

2
2

3
3

1
1

220
220

215

210

210

210

210

210

210

Serv.tehnologia informatiei

Compart. analiza deconturi

cu sume negative de TVA
cu optiune de rambursare
Serv.control fiscal
persoane fizice
Compartim.urmarirea
activit.de vinzare si
gestionare a titlurilor de
stat
Serv.Administrativ, arhiva
si gestiune a formularelor
Serv.verificarea si
decontarea cheltuielilor
publice
control al gestionarii si
administrarii patrimoniului
public si privat al statului
Compart. Programare

52

15.

-,,-

16.

-,,-

17.

DGFP

18.

AFP AA

19.

AFP AA

20.

AFP B

21.

AFP N

22.

AFP S

23.

DGFP

24.

AFP AAtrezorerie
DGFPAMAVS
Act. de
Control fiscal
-,,AFP I
AFP U
AFP L
AFP

25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.

AFP N
AFP AATrezorerie
DGFP

35.
36.

DGFP
AFP AA
Trezirerie

37.

-,,-

38.
39.

AFP AA
DGFP

40.

AFP B

41.

AFP N

,coordonare, sinteza.
indrumare a activit. de
control fiscal
Serv. control fiscal la mari
contribuabili
Birou de conformitate
fiscala
Birou juridic
Serviciul Colectare ,exec.
silita pers.juridice
Serv.colectare execut.silita
pers fizice
Compart.control fiscal
pers.fizice
Compart. control fiscal
pers fizice
Compart.control fiscal
pers.fizice
Birou solutionare
contestatii
Serv. Incasarea si evidenta
veniturilor bugetare
Compartim.valorificare
bunuri
Serv. Control fiscal I
Serv. Control fiscal II
Compart.AVS
Compart AVS
Compart.AVS
Compart.AVS
Compart.AVS
Serv. contabilitatea
trezoreriei statului
Serv. financiar,
contabilitate,investitii si
buget propriu
Compart.Inspectie
Compart.Administrarea
conturilor agentilor
economici
Serv.casierie,tezaur,vinz. si
gestionare a titlurilor de
stat si certificate de
trezorerie
Compart. juridic
Compart. ajutor de stat,
practici neloiale si preturi
reglementate
Serv. Trezorerie si
contabilitate publica
Serv. trezorerie si
contabilitate publica

210

210

2
2

2
3

3
2

3
3

1
1

3
3

1
1

210
210

210

210

210

210

210

205

205

205

2
2
2
2
2

2
2
2
2
2

3
3
2
2
2

3
3
2
2
2

1
1
2
2
2

2
2
2
2
2

1
1
2
2
2

205
205
200
200
200

2
2

2
2

2
2

2
3

2
2

2
2

2
1

200
195

195

2
2

2
2

2
2

1
3

2
1

3
3

1
1

190
190

190

2
2

2
2

3
2

1
3

1
1

1
3

1
1

190
190

185

185

185

53

42.

AFP S

43.

DGFPAMAVS
-,,-

44.
45.
46.
47.

Act. de control
fiscal
AFP B
AFP S

48.

AFP AA

49.

51.

Act. de
Control fiscal
Act.de
trezorerie si
contabilitate
publica
AFP AA

52.

DGFP

53.

DGFP

54.

AMAVS

50.

55.

-,,-

56.

-,,-

57.
58.

AFP AA
-,,-

59.

AFP AA

60.

AMAVS

61.

-,,-

62.

AFP AA

63.
64.
65.
66.
67.

DGFP
-,,AFP B
AFP N
AFP S

Birou Trezorerie si
contabilitate publica
Birou autorizatii
Birou Administrare
contribuabili mari
Serv. de investigatii fiscale
Compart AVS
Compart. AVS
Compart.aplicare acorduri
fiscale internationale
Serv. Informatii si
monitorizare fiscala
Serv. Administrarea si
contabilitatea contului
curent al trezoreriei
Birou gestiune registru
contribuabili si declaratii
fiscale
Birou Resurse umane,
salarizare si pregatire
profesionala
Compart. solutionare
contestatii pentru inspectii
Birou metodologie si
asistenta contribuabili
Compart de aplicare a
conventiilor privind
evitarea dublei impuneri
Birou Indrumare colectare
venituri
Compart. gestiune dosare
fiscale
Compart. asistenta
contribuabili pers. juridice
Birou asistenta contrib
pers. fizice
Birou gestiune registru
contribuabili si declaratii
fiscale
Compart. pentr gestionarea
cazierului fiscal
Serv. gestiune registru
contribuabili si declaratii
fiscale pers. fizice
Compart. de presa
Compart de relatii publice
Compart serv. interne
Compart.serv. interne
Compart. serv. interne

185

185

185

2
2

2
2

2
2

3
1

1
2

2
2

1
1

185
185

185

180

180

175

175

170

170

170

170

170

170

170

170

165

160

2
2
2
2
2

2
1
1
1
1

1
1
1
1
1

1
3
3
3
3

1
1
1
1
1

2
3
2
1
1

1
1
1
1
1

155
150
145
140
140

140

54

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

DGFP AAAA
BIROUL AUDIT PUBLIC INTERN

Anexa nr. 5

Structurile organizatorice/activitatile la care se vor desfasura

misiuni de audit public intern in anul 2005

Total
scor
1.Serv.Administrativ, arhiva si de gestionare a formularelor
210
2.Compartim. de contabilitate a creantelor bugetare
220
3.Compart. buget si contabilitate publica
215
4.Serv indrumarea si verificarea activitatii trezoreriilor locale
220
5.Serv.verificarea si decontarea cheltuielilor publice-AFP AA;AFPiS AFP N ;AFP B
210
6.Compart. urmarirea activitatii de vinzare si gestiune a titlurilor de stat si certifi
cate de trezorerie
210
7.Compart metodologie bilanturi-DGFP si Compart bilanturi AFP AA
220
8.Serv control fiscal pers. fizice-AFP AA
210
9.Compart. analiza deconturi cu sume negative de TVA cu optiune de rambursare
Birou gestiune contribuabili si declaratii fiscale pers.juridice;Serv.colectare executare
silita pers juridice
210
10.Serv . de control al gestionarii si administrarii patrimoniului public si privat
al statului
210
11.Serv tehnologia informatiei-DGFP;serv tehnologia informatiei AFP AA 220
12.Activitatea de elaborare si implementare a procedurilor scrise la nivelul DGFP
13.Evaluarea activitatii de audit intern la Primaria AA.

55

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE
A JUDETULUI AAAA
BIROUL AUDIT PUBLIC INTERN

REFERAT DE JUSTIFICARE
privind fundamentarea planului de audit public intern pe anul 2005

Potrivit normelor de functionare a auditului public intern si a

Standardelor Internationale, activitatea de audit public intern in cadrul institutiei,este una
planificata. Elaborarea anuala a planului de audit se bazeaza pe analiza riscurilor asociate
activitatilor/actiunilor/operatiunilor din cadrul institutiei asa cum prevede art.6.1.1. din
Normele specifice de exercitare a activitatii de audit public intern ,aprobate prin OMFP
.nr.445/2004.
Selectarea misiunilor de audit pentru anul 2005 s-a facut in functie de urmatoarele
elemente de fundamentare:
1) Identificarea tuturor activitatilor desfasurate in cadrul DGFP AANasaud si a structurilor subordonate
2) Identificarea si evaluarea riscului asociat diferitelor structuri,activitati,sau
operatiuni
3) Teme transmise de DAPI din MFP
4) Stabilirea fondului de timp necesar efectuarii misiunilor de audit intern.
1). Anexa nr. 1 la prezentul referat prezinta inventarul activitatilor desfasurate in
cadrul DGFP AA- Nasaud si a structurilor sale subordonate rezultind un numar de 67
activitati care se desfasoara in cadrul directiilor, serviciilor, birourilor si compartimentelor
functionale
2). Analiza riscurilor asociate acestor activitati s-a efectuat luind in considerare ca
si criterii de evaluare a riscurilor urmatoarele:
-calitatea si nivelul controlului intern-cu o scara de valori pe 3 nivele :
nivel 1-control intern corespunzator
- sunt proceduri formalizate,actualizate,cunoscute si aplicate
-politica promoveaza integritatea operatiunilor si utilizarea
constructiva a resurselor prin segregarea sarcinilor
-supervizarea functioneaza bine
nivel 2-control insuficient pe anumite operatiuni
-se intilnesc erori putine cu impact financiar mic
-desi exista proceduri,acestea nu sunt formalizate in totalitate si
actualizate
-supervizarea nu se realizeaza eficient
nivel 3-control intern cu lacune si greseli grave si repetate
56

-organizarea prezinta lacune

-supervizarea este inexistenta
-nu exista o segregare a indatoririlor
-vulnerabilitatea-complexitatea si marimea operatiunilor:
-factorii cu incidenta asupra acestui criteriu de evaluare a riscurilor s-au
considerat a fi:complexitatea si volumul operatiunilor desfasurate.
Scara de valori cuprinde de asemenea 3 nivele si anume:
nivel 1-operatiuni de complexitate redusa si volum redus
nivel 2 operatiuni de complexitate mare si volum mediu
nivel 3-operatiuni de complexitate foarte mare si volum mare
-impact financiar bugetarla aprecierea acestui criteriu s-a tinut cont de
posibilitatea de frauda si deturnari de fonduri.
Cele 3 nivele pe scara de valori sunt:
nivel 1-restituiri, rambursari,compensari,executari silite conforme cu
prevederile legale
nivel 2-restituiri, rambursari,compensari,executari silite efectuate conf.
prevederilor legale dar cu anumite interpretari eronate ale acestora
nivel 3-restituiri,rambursari,compensari,executari silite neconforme cu
prevederile legale
-prejudiciu bugetar
-operatiuni si activitati bugetare cu probabilitate mare de aparitie a
fraudei
-timpul scurs de la ultimul proces de audit
- nivel 1-<= 6 luni
- nivel 2> 6 luni< 18 luni
-nivel 3-peste 18 luni
-influenta softurilor asupra activitatii desfasurate: factorii cu incidenta
asupra acestui criteriu de evaluare a riscurilor s-au apreciat a fi:
- pentru primul nivel softuri adecvate gradului de complexitate al
operatiunilor care nu produc erori si sunt adaptate la tehnica de calcul din
dotare.
- pentru nivelul 2 softuri adecvate gradului de complexitate al operatiunilor
doar pentru unele din acestea, ele producand erori rare. Aceste softuri functioneaza pe tehnici de calcul dar exista un anumit grad de dificultate in
exploatarea lor.
- pe cel de-al treilea nivel se situeaza softurile neadecvate gradului de complexitate a operatiunilor producandu-se erori frecvente. Aceste softuri nu
sunt adaptate la tehnica de calcul din dotare fiind greu de utilizat.
- modificari recente in activitate si in legislatie: la aprecierea acestui
criteriu s-au avut in vedere frecventa reorganizarilor si a schimbarilor legislative astfel incat scara valorica a fost structurata pe:
- nivel 1 reorganizari foarte rare iar legislatia are un anumit grad de stabilitate.
- nivel 2 reorganizari rare, exista modificari de legislatie rare.
- nivel 3 reorganizarile sunt frecvente iar legislatia se schimba foarte des.
- gradul de pregatire profesionala si competenta personalului: cu o scara
de valori deasemenea pe trei nivele:
57

- nivel 1 pregatire si competenta corespunzatoare operatiunilor executate,

experienta mare in activitate, stabilitatea personalului.
- nivel 2 pregatirea si competenta este inferioara gradului de complexitate
a operatiunilor, experienta mare in activitate, fluctuatie mare de personal.
- nivel 3 pregatirea este necorespunzatoare gradului de complexitate a
operatiunilor, experienta in desfasurarea operatiunilor este mica si exista
fluctuatie mare de personal.
Pentru aprecierea activitatii in functie de riscurile la care este expusa s-a calculat un scor
total de risc, astfel: fiecariu criteriu de evaluare a riscului i-a fost atribuit cate un factor de
greutate si asa cum s-a aratat anterior nivele de risc pe o scara de la 1 la 3. Din produsul
celor 2 factori ( factor de greutate si nivelul de risc ) a rezultat punctajul pentru criteriul
respectiv, iar suma punctajelor pentru o anumita activitate a condus la determinarea
punctajului total al riscului activitatii respective ( total scor ).
In anexele nr.2 si 3 la prezentul referat de justificare sunt prezentati factorii de
analiza a riscurilor ,nivelele de apreciere a acestora si modul de determinare a punctajului
total pentru un numar total de 67 activitati.
3). DAPI din MFP a transmis prin adresa nr.410920/16.11.2004 recomandarea
includerii in planul de audit a misiunilor privind:
-evaluarea functiei de control a Trezoreriei Statului privind utilizarea creditelor
bugetare de catre institutiile publice
-auditare procesului de elaborare, aprobare si implementare a procedurilor scrise
privind activitatile desfasurate de catre DGFP.
4).Timpul alocat desfasurarii unei misiuni de audit public intern conform
prevederilor normelor de audit si a fondului total de timp pentru anul 2005 s-a considerat
a fi 40 zile om, respectiv 32 zile-om.
Tinand cont de fondul total de timp disponibil, de faptul ca auditarea se va efectua
cu echipe formate din 2 si echipe formate din 3 auditori precum si de timpul alocat
pentru o misiune si o persoana de 40 zile -om, respectiv 32 zile-om a rezultat un numar
de 13 misiuni posibil de realizat in anul 2005 ( conform anexelor nr. 4 si 5 ).
Activitatile selectate pentru a fi auditate se datoreaza faptului ca prezinta nivele de
risc ridicat, respectiv un scor cuprins intre 210 si 220 puncte.
La recomandarea UCAAPI, in vederea asigurarii unei abordari unitare,in
planificarea misiunilor de audit s-a tinut cont ,in limita posibilitatii ,de efectuarea acolo
unde a fost posibil a misiunilor orientate catre principalele activitati si in cadrul acestora ,
pe procese si subsisteme, acest fapt putind sa conduca la formularea unor concluzii si
recomandari la nivelul intregului lant operational prin identificarea aspectelor de
neconformitate si care sa conduca la imbunatatirea sistemului in ansamblul sau.
In urma evaluarii efectuate de UCAAPI privind activitatea de audit la MFP,
s-a recomandat cuprinderea in planul de audit de catre structurile descentralizate ale MFP
a evaluarii activitatii de audit intern desfasurate la nivelul ordonatorilor de credite ai
bugetelor locale.Astfel, pe linga auditarea structurilor proprii ale DGFP a fost planificata
o misiune de evaluare a activitatii serviciului Audit intern din cadrul Primariei
municipiului AA.
Din numarul total de 13 activitati propuse a fi auditate, pana in momentul de fata,
un nr. de 9 activitati nu au fost supuse unei misiuni de audit intern.
58

Acestea sunt:
-activitatea desfasurata de serv. Administrativ, arhiva si de gestionare a
formularelor
-activitatea desfasurata in compartimentul de contabilitate a creantelor bugetare
-activitatea compart. buget si contabilitate publica
-activitatea privind indrumarea si verificarea activitatii trezoreriilor locale
-serv. Verificarea si decontarea cheltuielilor publice din cadrul Trezoreriei
municipiului AA
-compart. urmarirea activitatii de vinzare si gestiune a titlurilor de stat
-activitatea de preluare a bilanturilor de la nivelul DGFP AA- N
activitatea compart. analiza deconturi cu sume negative de TVA, cu optiune de
rambursare din cadrul AFP municipiu AA.
-activitatea functiei IT
In afara celor 13 activitati selectate pentru a fi auditate in anul 2005 exista spatiu
rezervat pentru efectuarea de misiuni de audit ad-hoc la solicitarea conducerii DGFP
AA- N.

59

Anexa nr.4
FUNDAMENTAREA TIMPULUI DE MUNCA DISPONIBIL
PENTRU ACTIVITATEA DE AUDIT PUBLIC INTERN
PE ANUL 2005

Total zile calendaristice=365

Duminici,simbete si sarbatori legale=108 zile
Total zile lucratoare=257
Total timp de munca disponibil=258 zile x 6 oameni =1542zile-om
Timp de munca necesar pentru pregatirea profesionala=22 zilex6 oameni = 132 zileom
Timp necesar pentru concedii de odihna= 150 zile/om
Timp necesar pentru concedii de studii 60 zile-om
Timp de munca sef birou = 257 zile-om 25 zile-om concediu odihna= 232 zile-om
Timp de munca necesar pentru intocmirea tematicilor de audit si a altor lucrari de
analiza si sinteza = 60 zile-om
Timp de munca disponibil pentru efectuarea misiunilor de audit =1542 zile-om 132
zile-om-150 zile-om-232 zile-om-60 zile-om 60 zile-om=908 zile-om
Timp de munca necesar unei persoane pentru desfasurarea unei misiuni de
audit(echipa de 2 auditori)=40 zile-om (10 zile preaudit + 20 zile interventia la fata
locului + 5 zile centralizarea rezultatelor si reconcilierea si intocmirea raportului final de
audit + 1 zi monitorizarea implementarii recomandarilor si intocmirea fisei de urmarire a
acestora.)
Timp de munca necesar unei persoane pentru desfasurarea unei misiuni de
audit(echipa de 3 auditori)= 32 zile-om(10 zile preaudit +15 zile interventia la fata
locului + 2 zile centralizarea rezultatelor si intocmirea proiectului de raport de audit + 4
zile reconcilierea si intocmirea raportului final de audit + 1 zi monitorizarea
implementarii recomandarilor si intocmirea fisei de urmarire a acestora.)
Timp de munca necesar unei echipe de 2 auditori pentru desfasurarea unei misiuni
de audit= 40 zile-omx 2= 80 zile-om.
Timp de munca necesar unei echipe de 3 auditori pentru desfasurarea unei misiuni
de audit= 80 zile-om x 2/3= 53 zile-om.
Numarul misiunilor de audit care se pot efectua in anul 2005 in cadrul timpului de
munca disponibil= 908 zile-om: 80+53 = 13 misiuni.

60

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

DGFP AAAA
BIROUL AUDIT PUBLIC INTERN

Anexa nr. 5

Structurile organizatorice/activitatile la care se vor desfasura

misiuni de audit public intern in anul 2005

Total
scor
1.Serv.Administrativ, arhiva si de gestionare a formularelor
210
2.Compartim. de contabilitate a creantelor bugetare
220
3.Compart. buget si contabilitate publica
215
4.Serv indrumarea si verificarea activitatii trezoreriilor locale
220
5.Serv.verificarea si decontarea cheltuielilor publice-AFP AA;AFP S AFP N ;AFP B
210
6.Compart. urmarirea activitatii de vinzare si gestiune a titlurilor de stat si certifi
cate de trezorerie
210
7.Compart metodologie bilanturi-DGFP si Compart bilanturi AFP AA
220
8.Serv control fiscal pers. fizice-AFP AA
210
9.Compart. analiza deconturi cu sume negative de TVA cu optiune de rambursare
Birou gestiune contribuabili si declaratii fiscale pers.juridice;Serv.colectare executare
silita pers juridice
210
10.Serv . de control al gestionarii si administrarii patrimoniului public si privat
al statului
210
11.Serv tehnologia informatiei-DGFP;serv tehnologia informatiei AFP AA 220
12.Activitatea de elaborare si implementare a procedurilor scrise la nivelul DGFP
13.Evaluarea activitatii de audit intern la Primaria AA.

61

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

DGFP AA- NASAUD
BIROUL AUDIT PUBLIC INTERN
Nr 24737/26.11.2005

Aprobat,
Director executiv

PLANUL DE AUDIT PUBLIC INTERN PE AN 2005

Nr.
Crt.

1.

DOMENIUL
MISIUNII DE
AUDIT

Oganizarea si
desfasurarea
activitatii
serviciului
Administrativ,
arhiva si
gestionare a
formularelor

OBIECTIVELE
MISIUNII DE
AUDIT

evaluarea
controlului intern
-organizarea
activitatii de
secretariat si
registratura
-organizarea
activitatii de
gstionare a
formularelor
-exploatarea
eficienta a
parcului auto

IDENTIFICAREA/DESCRIEREA OBIECTELOR
AUDITABILE SUPUSE AUDITULUI PUBLIC
INTERN

-existenta procedurilor de lucru scrise si

aprobate
-existenta diagramei de circulatie a
documentelor
-modul de declarare in proceduri a
responsabilitatilor
-concordanta atributiunilor stabilite prin fisa
postului cu cele din ROF si cele exercitate
efectiv
-asigurarea aprobarii si efectuarii
operatiunilor de catre persoanele special
imputernicite in acest sens
-actualizarea permanenta a procedurilor
-modul de exercitare faptica a controlului
asupra activitatii desfasurate

62

IDENTIFICAREA ENTITATII SAU A

STRUCT.
ORGANIZATORICE LA
CARE SE VA
DESFASURA
MISIUNIEA
DE AUDIT
PUBLIC
INTERN

DURATA
MISIUNII DE
AUDIT
PUBLIC
INTERN

PERIOADA
SUPUSA
AUDITARII

DGFP
Serv.
Administrativ,
arhiva si de
gestionare a
formularelor.

10.0116.02.
2005

10.01.31.12.
2004

NR.
AUDITORI
PROPRII
ANTRENATI
IN MISIUNEA
DE
AUDIT

ELEMENTE CE
PRESUPUN
UTILIZAREA
UNOR
CUNOSTINTE
DE SPECIALITATE

NR.
SPECIALISTI
CU CARE
URMEAZA
SA SE
INCHEIE
CONTRACTE
EXTERNE
DE SERVICII
DE
EXPERTIZA

OBS.

-verificarea modului de primire, inregistrare

si predare a corespondentei ,precum si
expedierea acesteia la destinatari
-modul cum se saigura dactilografierea
lucrarilor elaborate de salariatii directiei
-modul cum se saigura multiplicarea actelor
normative ce privesc activitatea directiei
-modul de organizare a activitatii de
valorificaresi/sau scoatere din folosinta a
bunurilor din dotarea DGFP
-modul de pastrare a documentelor in arhiva
institutiei
-analiza modului de efectuare a propunerilor
pentru planul de aprovizionare cu materiale
de intretinere si inventar gospodaresc si
gestionarea acestora.
-examinarea modului de primire a notelor de
comanda privind documentele specifice cu
regim special utilizate de biroul Autorizatii
-primirea documentelor fiscale speciale de la
CNIN, inregistrarea lor in gestiune si
distribuirea lor agentilor economici
-modul de stabilire a necesarului
formularelor tipizate
-modul de evidentiere a formularelor tipizate
cu regim special
-modul de asigurare a permanentei la
magaziile de materiale in caz de concediu a
referentului care le gestioneaza
-modul de efectuare a reviziilor periodice si
reparatiile necesare parcului auto
-modul de conducere a evidentei
consumurilor de carburanti, lubrefianti si
piese de schimb
-modul de calcul al foilor de parcurs

63

2.

ACTIVITATEA DE CONTABILITATE A CREANTELOR BUGETARE

Evaluarea
conformitatii
cu prevederile
legale a
modului
privind
organizarea si
conducerea
contabilitatii
operatiunilor
privind
constatarea si
incasarea
veniturilor
bugetare.

-evaluarea
controlului
intern
-analiza
modului de
conducere a
contabilitatii
pe categorii de
venituri
bugetare
-examinarea
modului de
conducere a
contabilitatii
analitice

-organizarea controlului intern conform

prevederilor OG 119/1999,vizind proceduri
scrise, asigurarea aprobarii si efectuarii
operatiunilor
-separarea atibutiunilor salariatilor prin fisa
postului
-concordanta dintre atributiunile cuprinse in
fisa post cu cele din ROF si cele exercitate
efectiv
-existenta diagramei de circulatie a
documentelor
-conducerea pe categorii de venituri a
contabilitatii veniturilor bugetare potrivit
anexelor la Clasificarea indicatorilor privind
finantele publice.
-modul de conducere a contabilitatii
operatiunilor privind constatarea si incasarea
veniturilor bugetului de stat
-modul de organizare si conducere a
contabilitaii analitice pe fiecare contribuabil
si pe categorii de venituri
-modul de indeplinire a balantelor lunare de
verificare sintetice pentru conturile in care se
inregistreaza operatiunile privind constatarea
si incasarea veniturilor bugetare
-modul de colaborare cu alte compartimente
de specialitate din cadrul DGFP

64

DGFP

10.0125.02

Compartime
2005
nt de
contabilitate
a creantelor
bugetare.

01.0131.12.
2004

3.

ACTIVITATEA DE TREZORERIE SI CONTABILITATE PUBLICA

Auditul de
-evaluarea
-modul de comunicare a limitelor sumelor
sistem si
eficientei si
defalcate din unele venituri ale bugetului de
regularitate
eficacitatii
stat transmise de MFP in vederea elaborarii
privind
controlului intern
de catre ordonatorii principali de credite a
activitatea de
-evaluarea
proiectelor bugetelor locale
buget si
conformitatii cu
-analiza modului de transmitere la MFP a
contabilitate
prevederile legale propunerilor ordonatorilor principali de
publica
privind
credite ai bugetelor locale centralizate pe
organizarea si
ansamblul judetului privind repartizarea pe
coordonarea
trimestre a sumelor defalcate din unele
activitatii de
venituri ale bugetului de stat
elaborare a
-modul de asigurare a centralizarii bugetelor
proiectelor
rectificate de catre consiliile locale si
bugetare de catre
judetene pe parcursul exercitiului bugetar
ordonatorii de
-modul de verificare si centralizare de la
credite
toate institutiile publice din judet a
informatiilor privind realizarea numarului de
salariati si a fondului de salarii aferent la
termenele prevazute.
-modul in care se verifica si avizeaza
cererile de deschidere de credite bugetare
solicitate de catre ordonatorii principali de
credite

Compartime 17.02- 01.01nt Buget si

28.03 31.12.
2004
contabilitate
publica

-modul de verificare a notelor

justificative depuse de ordonatorii
principali de credite
4.

ACTIVITATEA DE ELABORARE SI IMPLEMENTARE A PROCEDURILOR SCRISE LA NIVELUL DGFP

Auditarea
procesului de
elaborare,
aprobare si
implementare
a procedurilor

-evaluarea
sistemelor de
conducere si de
control intern
examinarea
existentei

-existenta procedurilor de lucru scrise si

aprobate
-asigurarea ca procedurile sunt clare, concise
si aduse la cunostinta celor interesati
-existenta diagramei de circulatie a
documentelor la nivelul tuturor directiilor

65

Activitatea
de
Trezorerie si
contabilitate
publica

28.0215.04
2005

01.01.
200428.02
.2005

scrise privind
activitatea
desfasurata de
catre DGFP

5.

procedurilor
din cadrul DGFP
DMAVS
scrise
-modul de declarare in proceduri a
Activitatea
-asigurarea
responsabilitatilor si delegarea
controlului
aprobarii si
competentelor
fiscal
efectuarii
-modul in care procedurile asigura separarea Servicii
operatiunilor
sarcinilor
independente
-evaluarea
-asigurarea aprobarii si efectuarii
de la nivelul
controlului intern
operatiunilor de catre persoanele special
DGFP.
-emiterea unei
imputernicite in acest sens
opinii
-actualizarea permanenta a procedurilor
fundamentate
-modul de exercitare faptica a controalelor
asupra gradului de asupra activitatii desfasurate
implementare a
procedurilor
scrise la nivelul
DGFP
ACTIVITATEA SERVICIULUI DE INDRUMARE A ACTIVITATII TREZORERIILOR LOCALE
Organizarea si
desfasurarea
activitatii
privind
indrumarea si
verificarea
activitatii
trezoreriilor
locale

--analiza modului
de indrumare si
verificare a
activitatii
trezoreriilor locale

-modul de verificare a documentelor privind

operatiunile de incasari si plati in numerar
de catre trezoreriile locale
-urmarirea verificarii efectuate de
trezoreriile locale privind
cheltuielile,deschiderea creditelor bugetare
-modul de urmarire a legalitatii constituirii
fondurilor ,respectarea destinatiei acestora si
utilizarea lor
-modul de analiza a functionarii sistemului
informational al trezoreriei statului
-urmarirea incadrarii in plafonul de casa
aprobat de BNR
- modul de efectuare a indrumarilor
metodologice a trezoreriilor locale
-modul de intocmire a raportarilor periodice
la MFP

66

Serv
Indrumarea
si
verificarea
activitatii
trezoreriilor
locale

29.0304.05.
2005

01.01.
200428.02.
2005

6.

ACTIVITATEA TREZORERIILOR LOCALE

Evaluarea
functiei de
control
aTrezoreriei
statului
privind
utilizarea
creditelor
bugetare de
catre
institutiile
publice

7.

-evaluarea
controlului intern
-analiza modului
de exercitare a
controlului
privind
respectarea
incadrarii
plafonului in
limita creditelor
bugetare aprobate

-organizarea controlului intern conform

prevederilor OG 119/1999 vizind
procedurile scrise,asigurarea aprobarii si
efectuarii operatiunilor
-segregarea sarcinilor salariatilor
-existenta diagramei de circulatie a
documentelor
-modul cum se exercita controlul asupra
documentelor de plati prezentate de
ordonatorii de credite
-urmarirea incadrarii platilor in limita
creditelor bugetare repartizate pe
subdiviziunile clasificatiei bugetare
-modul de verificare a documentelor
justificative si deschiderea pe seama
ordonatorilor de credite a conturilor de
cheltuieli si de disponibilitati
-modul de verificare a a documentelor
privind repartizarea creditelor din bugetul de
stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si
bugetele locale
-modul in care se conduce evidenta analitica
a conturilor de cheltuieli si disponibilitati
-stabilirea plafoanelor de casa pe institutii si
intocmirea graficului lunar de plati in
numerar

A.F.P.AA
Serv.verificare
si decontarea
cheltuielilor
publice
AFP S
Birou
trezorerie si
contabilitate
publica
AFP Nasaud
Serv trezorerie
si contabilitate
publica
AFP B
Serv.trezorerie
si contabilitate
publica

18.0410.06.
2005

01.01.
200431.03.
2005

05.05.Compart.
10.06.
Urmarirea
2005
activitatii de
vinzare si

01.01.
200430.04.
2005

ACTIVITATEA DE TREZORERIE SI CONTABILITATE PUBLICA

Auditul de
regularitate
privind modul
de urmarire a
activitatii de

-analiza modului
de organizare a
operatiunilor
privind vinzarea
certificatelor de

--modul in care se asigura instruirea

personalului trezoreriei in legatura cu
operatiunile cu privire la completarea,
verificarea si gestionarea certificatelor de
trezorerie

67

vinzare si
gestiune a
titlurilor de
stat si
certificate de
trezorerie

8.

trezorerie
-examinarea
modului de
supraveghere a
activitatii de
vinzare a
certificatelor de
trezorerie
-verificarea
modului de
raportare a
activitatii
desfasurate.

-modul de supraveghere a activitatii de

vinzare a certificatelor de trezorerie pentru
populatie precum si modul de incasare a
contravalorii acestora,
rascumpararea,calculul si plata dobinzilor
-modul de verificare a operatiunilor de
transformare in depozite a certificatelor de
trezorerie pentru populatie
-modul de elaborare a rapoartelor cu privire
la derularea operatiunilor legate de
emisiunea si rascumpararea certificatelor
-modul de raporatare la MFP a operatiunilor
supuse prevederilor legii privind prevenirea
si sanctionarea spalarii banilor

gestiune a
titlurilor de
stat si
certificate
de
trezorerie

ACTIVITATEA DE PRELUARE A BILANTURILOR

Evaluarea
conformitatii
cu prevederile
legale privind
activitatea de
preluare a
bilanturilor

-analiza
metodologiei de
verificare si
centralizare a
bilanturilor
contabile anuale

-modul de primire,verificare si centralizare a

bilanturilor contabile anuale, a raportarilor
contabile semestriale ale agentilor economici
-aplicarea sanctiunilor contraventionale in
situatia nedepunerii la termen a bilanturilor
contabile anuale si raportarile semestriale
-modul cum se asigura aplicarea in teritoriu
a metodologiei privind intocmirea,
verificarea si centralizarea bilanturilor
contabile si raportarile semestriale
-intocmirea raportului si a informarilor catre
MFP pe baza centralizarii bilanturilor
contabile si a raportarilor semestriale
-modul de participare la actiuni de control si
de asigurare a indrumarii metodologice cu
privire la aplicarea reglementarilor din
domeniul contabilitatii
-stabilirea necesarului de formulare de
raportare semestriala si anuala pe judet
-modul de colaborare cu alte compartimente
din cadrul DGFP

68

13.06DGFP
Compartim. 29.07.
2005
metodologie
bilanturi
AFP AA
Compart.
bilanturi

01.01
200430.05.
2005

9.

Evaluarea
activitatii de
audit intern la
Primaria AA

10.

ACTIVITATEA A.F.P. AA
Organizarea si
desfasurarea
activitatii
privind
controlul
fiscal al
persoanelor
fizice

-modul de
organizare a
structurii de audit
intern
-evaluarea
functiei de
supervizare a
activitatii de audit
-emiterea unei
opinii
fundamentate
asupra gradului de
functionalitate a
activitatii de audit
intern

-evaluarea
aficientei si
eficacitatii
controlului intern
-analiza modului
de efectuare a
verificarilor
asupra pers.fizice
privind stabilirea
impozitelor si
taxelor datorate

-modul de infiintare a structurii de audit

intern si de organizare a activitatii acesteia
-existenta procedurilor de lucru si de control
intern
-modul cum se efectueaza supervizarrea de
cattre seful structurii de audit in toate fazele
auditului
-modul de efectuare a planificarii activitatii
de audit intern
-modul de respectare a metodologiei si
procedurilor in derularea misiunilor de audit
intern precum si a Codului de conduita etica
a auditorilor interni
-calitatea rapoartelor de audit
-urmarirea implementarii recomandarilor
formulate in rapoartele de audit
-modul de efectuare a raportarilor catre
UCAAPI.

Primaria
municipiulu
i AA
Serv. audit
intern

13.06
20.07.
2005

01.01
200430.05.
2005

-organizarea controlului intern in

conformitate cu OG 119/1999, respectiv:
reflectarea in documente scrise a tuturor
operatiunilor structurii auditate
-asigurarea aprobarii si efectuarii
operatiunilor
-separarea atributiunilor privind efectuarea
de operatiuni intre persoane
-asigurarea unei coordonari competente
-existenta diagramei de circulatie a
documentelor
-analiza modului de indeplinire a
programului de control
-asigurarea cuprinderii in programul de
control a persoanelor fizice

AFP
municipiu AA
Serv. control
fiscal persoane
fizice

05.09
-11.10.
2005

01.01.-

69

2004
31.08.
2005

autorizate,asociatii familiale si a persoanelor

independente din zona de competenta
--verificarea evidentei contabile a
persoanelor fizice autorizate
-stabilirea diferentelor de impozite si taxe
ca urmare a nerespectarii legislatiei fiscale
-aplicarea de penalitati pentru nedepunerea
declaratiilor in termenul stabilit
-identificarea persoanelor ce desfasoara
activitati clandestine
-constatarea incalcarii legislatiei
fiscale,aplicarea sanctiunilor
-verificarea modului de aducere la
indeplinire a masurilor dispuse prin actele de
control intocmite
-verificarea respectarii obiectului de
activitate conform autorizatiei de functionare
-organizarea privind evidenta,clasarea,
indosarierea in conditii de siguranta a actelor
de control
11.

Evaluarea
activitatii
privind
depunerea,ana
liza
deconturilor
cu sume
negative de
TVA cu
optiune de
rambursare si
modul de
solutionare a
acestora

-modul de
depunere a
deconturilor de
TVA
-modul de
respectare a
fluxurilor
operatiunilor
privind analiza de
risc a
rambursarilor de
TVA
-fluxul
operatiunilor
legate de

-modul de inregistrare in evidenta pe platitor

a deconturilor cu sume negative cu optiune
de rambursare
-modul de transmitere a deconturilor la
compartim . de analiza
-inregistrarea deconturilor in evidenta
speciala
-modul de efectuare a analizei de risc
-solutionarea solicitarii de rambursare in
termenul legal
-modul de completare a fisei de analiza de
risc
-transmiterea dosarului solicitarii la serv. de
control fiscal
-modul cum se transmit deciziile de

70

AFP
municipiu AA
Compart.anali
za deconturi
cu sume
negative de
TVA cu
optiune de
rambursare
Birou gestiune
registru
contribuabili
si declaratii
fiscale pers.
juridice

05.09.21.10.
2005

01.01
2004
31.08
2004

rambursare in
cadrul serv. de
colectare

12.

rambursare la serv. colectare in vederea

compensarii si /sau rambursarii
-modul de intocmire a notei de
compensare/rambursare de catre serv.
colectare
-modul de transmitere in termen a notei la
trezorerie
-transmiterea dosarului solicitarii compart.
de gestionare a dosarului fiscal pentru
arhivare si instiintarea contribuabilului
despre modul de solutionare
ACTIVITATEA DE CONTROL FISCAL
Organizarea si analiza modului
-verificarea angajamentelor si creantelor
desfasurarea
cum se efectueaza interne si externe ale statului
activitatii serv verificarea
-verificarea angajamentelor si derularea
Control al
modului de
imprumuturilor externe garantate de stat la
gestionarii si
administrare si
regii autonome,societati si companii
administrarii
gestionare a
nationale si alte persoane juridice
partimoniului
mijloacelor
-modul de urmarire a rambursarii
public si privat materiale si
imprumuturilor externe garantate,
al statului.
financiare ale
-modul de verificare a respectarii
regiilor
prevederilor legale referitoare la constituirea

71

Serv.colectare
exexecutare
silita pers.
juridice

Serv. de
control al
gestionarii si
administrarii
patrimoniului
public si privat
al statului

12.10.08.11
2005

01.012004
30.09
2005

autonome,societati si companii
nationale,institutii
publice

13.

AUDITAREA FUNCTIEI IT
Operarea
-calitatea si
sistemului
nivelul
informatic

controlului
intern
-analiza
procedurii
privind
sistemul
informatic
implementarea
aplicatiilor
specifice
fiecarei
activitati
desfasurate in

si utilizarea fondurilor speciale si a

subventiilor
-modul cum se verifica respectarea
reglementarilor financiar valutare si bugetare
-modul de stabilire in sarcina regiilor
autonome, companiilor si societatilor
nationale a diferentelor de impozite si taxe si
calcularea dobinzilor si penalitatilor de
intirziere
-modul de vrificare a utilizarii fondurilor
acordate de stat pentru realizarea de
investitii de interes general si a altor
activitati economice
-modul de informare a conducerii activitatii
de control fiscal privind actiunile de control
desfasurate

organizarea controlului intern in

conformitate cu prevederile legale in sensul
exercitarii efective a acestuia si a
existenteinprocedurilor formalizate
-asigurarea aprobarii si efectuarii
operatiunilor, segregarea atributiunilor
salariatilor prin fisa postului, asigurarea unei
coordonari competente
-implementarea la nivelul DGFP si a
unitatilor subordonate a Proiectului director
de informatizare a MFP
-instalarea software-ului de baza si aplicativ
pe servere si statii de lucru
-implementarea normelor si normativelor
specifice domeniului IT pentru sistemul
financiar fiscal

72

DGFP
Serv.tehnologi
a informatiei
AFP AA
Serv. tehnolgia
informatiei

24.109.12.
2005

01.01.
200430.09
2005

cadrul DGFP

-implementarea unitara la nivelul tuturor

structurilor din DGFP a programului
informatizat de evidenta pe platitor
-modul de colasborare cu celelalte
compartimente functionale din cadrul
institutiei si cu serviciile de specialitate din
MFP
-modul de efectuare a cursurilor
,instructajelor pentru insusirea elementelor
specifice utilizarii instrumentelor
informatice puse la dispozitie
-modul de asigurare a administrarii la nivelul
AFP AA a bazelor de date pe servere
-coordonarea metodologica si tehnica a
personalului de specialitate
-modul de rezolvare a sesizarilor legate de
exploatarea produselor informatice

73

74

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

DGFP AA- NASAUD
BI ROUL AUDIT PUBLIC INTERN
Nr. 24737/26.11.2004

Aprobat,
Director ex ecutiv

PROIECTUL
PLANULUI STRATEGIC DE AUDIT PUBLIC INTERN PE ANII 2005-2007
Nr.
Crt.

DOMENIUL
MISIUNII DE
AUDIT

OBIECTIVELE
MISIUNII DE
AUDIT

IDENTIFICAREA/DESCRIEREA OBIECTELOR
AUDITABILE SUPUSE AUDITULUI PUBLIC
INTERN

IDENTIFICAREA ENTITATII SAU A

STRUCT.
ORGANIZATORICE LA
CARE SE VA
DESFASURA
MISIUNIEA
DE AUDIT
PUBLIC
INTERN

DURA-TA
MISIUNII DE
AUDIT
PUBLIC
INTERN

DGFP
Serv.
Administrativ,
arhiva si de
gestionare a
formularelor.

10.0116.02.
2005

PERIOADA
SUPUSA
AUDITARII

NR.
AUDITORI
PROPRII
ANTRENATI
IN MISIUNEA
DE
AUDIT

ELEMENTE CE
PRESUPUN
UTILIZAREA
UNOR
CUNOSTINTE
DE SPECIALITATE

NR.
SPECIALISTI
CU CARE
URMEAZA
SA SE
INCHEIE
CONTRACTE
EXTERNE
DE SERVICII
DE
EXPERTIZA

ANUL 2005
1.

Oganizarea si
desfasurarea
activitatii
serviciului
Administrativ,
arhiva si
gestionare a
formularelor

evaluarea
controlului intern
-organizarea
activitatii de
secretariat si
registratura
-organizarea
activitatii de
gstionare a
formularelor
-exploatarea
eficienta a parcului
auto

-existenta procedurilor de lucru scrise si

aprobate
-existenta diagramei de circulatie a
documentelor
-modul de declarare in proceduri a
responsabilitatilor
-concordanta atributiunilor stabilite prin fisa
postului cu cele din ROF si cele exercitate
efectiv
-asigurarea aprobarii si efectuarii
operatiunilor de catre persoanele special
imputernicite in acest sens
-actualizarea permanenta a procedurilor
-modul de exercitare faptica a controlului
asupra activitatii desfasurate

75

10.01.31.12.
2004

OBS.

-verificarea modului de primire, inregistrare si

predare a corespondentei ,precum si
expedierea acesteia la destinatari
-modul cum se saigura dactilografierea
lucrarilor elaborate de salariatii directiei
-modul cum se saigura multiplicarea actelor
normative ce privesc activitatea directiei
-modul de organizare a activitatii de
valorificaresi/sau scoatere din folosinta a
bunurilor din dotarea DGFP
-modul de pastrare a documentelor in arhiva
institutiei
-analiza modului de efectuare a propunerilor
pentru planul de aprovizionare cu materiale
de intretinere si inventar gospodaresc si
gestionarea acestora.
-examinarea modului de primire a notelor de
comanda privind documentele specifice cu
regim special utilizate de biroul Autorizatii
-primirea documentelor fiscale speciale de la
CNIN, inregistrarea lor in gestiune si
distribuirea lor agentilor economici
-modul de stabilire a necesarului formularelor
tipizate
-modul de evidentiere a formularelor tipizate
cu regim special
-modul de asigurare a permanentei la
magaziile de materiale in caz de concediu a
referentului care le gestioneaza
-modul de efectuare a reviziilor periodice si
reparatiile necesare parcului auto
-modul de conducere a evidentei
consumurilor de carburanti, lubrefianti si
piese de schimb
-modul de calcul al foilor de parcurs

76

2.

ACTIVITATEA DE CONTABILITATE A CREANTELOR BUGETARE

Evaluarea
conformitatii
cu prevederile
legale a
modului
privind
organizarea si
conducerea
contabilitatii
operatiunilor
privind
constatarea si
incasarea
veniturilor
bugetare.

-evaluarea
controlului
intern
-analiza
modului de
conducere a
contabilitatii pe
categorii de
venituri
bugetare
-examinarea
modului de
conducere a
contabilitatii
analitice

-organizarea controlului intern conform

DGFP
prevederilor OG 119/1999,vizind proceduri
Compartime
scrise, asigurarea aprobarii si efectuarii
nt de
operatiunilor
contabilitate
-separarea atibutiunilor salariatilor prin fisa
a creantelor
postului
bugetare.
-concordanta dintre atributiunile cuprinse in
fisa post cu cele din ROF si cele exercitate
efectiv
-existenta diagramei de circulatie a
documentelor
-conducerea pe categorii de venituri a
contabilitatii veniturilor bugetare potrivit
anexelor la Clasificarea indicatorilor privind
finantele publice.
-modul de conducere a contabilitatii
operatiunilor privind constatarea si incasarea
veniturilor bugetului de stat
-modul de organizare si conducere a
contabilitaii analitice pe fiecare contribuabil si
pe categorii de venituri
-modul de indeplinire a balantelor lunare de
verificare sintetice pentru conturile in care se
inregistreaza operatiunile privind constatarea
si incasarea veniturilor bugetare
-modul de colaborare cu alte compartimente
de specialitate din cadrul DGFP

77

10.0125.02

2005

01.0131.12.
2004

3.

ACTIVITATEA DE TREZORERIE SI CONTABILITATE PUBLICA

Auditul de
-evaluarea
-modul de comunicare a limitelor sumelor
regularitate
eficientei si
defalcate din unele venituri ale bugetului de
privind
eficacitatii
stat transmise de MFP in vederea elaborarii de
activitatea de
controlului intern
catre ordonatorii principali de credite a
buget si
-evaluarea
proiectelor bugetelor locale
contabilitate
conformitatii cu
-analiza modului de transmitere la MFP a
publica
prevederile legale propunerilor ordonatorilor principali de
privind organizarea credite ai bugetelor locale centralizate pe
si coordonarea
ansamblul judetului privind repartizarea pe
activitatii de
trimestre a sumelor defalcate din unele
elaborare a
venituri ale bugetului de stat
proiectelor
-modul de asigurare a centralizarii bugetelor
bugetare de catre
rectificate de catre consiliile locale si judetene
ordonatorii de
pe parcursul exercitiului bugetar
credite
-modul de verificare si centralizare de la toate
institutiile publice din judet a informatiilor
privind realizarea numarului de salariati si a
fondului de salarii aferent la termenele
prevazute.
-modul in care se verifica si avizeaza cererile
de deschidere de credite bugetare solicitate de
catre ordonatorii principali de credite

Compartime 17.02- 01.01nt Buget si

28.03 31.12.
2004
contabilitate
publica

-modul de verificare a notelor

justificative depuse de ordonatorii
principali de credite
4.

ACTIVITATEA DE ELABORARE SI IMPLEMENTARE A PROCEDURILOR SCRISE LA NIVELUL DGFP

Auditarea
procesului de
elaborare,
aprobare si
implementare a
procedurilor
scrise privind

-evaluarea
sistemelor de
conducere si de
control intern
examinarea
existentei
procedurilor scrise

-existenta procedurilor de lucru scrise si

aprobate
-asigurarea ca procedurile sunt clare, concise
si aduse la cunostinta celor interesati
-existenta diagramei de circulatie a
documentelor la nivelul tuturor directiilor din
cadrul DGFP

78

Activitatea
de
Trezorerie si
contabilitate
publica
AMAVS

28.0215.04
2005

01.01.
200428.02
.2005

activitatea
desfasurata de
catre DGFP

5.

-asigurarea
-modul de declarare in proceduri a
Activitatea
aprobarii si
responsabilitatilor si delegarea competentelor controlului
efectuarii
-modul in care procedurile asigura separarea fiscal
operatiunilor
sarcinilor
-evaluarea
-asigurarea aprobarii si efectuarii
controlului intern
operatiunilor de catre persoanele special
-emiterea unei
imputernicite in acest sens
opinii
-actualizarea permanenta a procedurilor
fundamentate
-modul de exercitare faptica a controalelor
asupra gradului de asupra activitatii desfasurate
implementare a
procedurilor scrise
la nivelul DGFP
ACTIVITATEA DE TREZORERIE SI CONTABILITATE PUBLICA
Organizarea si
desfasurarea
activitatii
privind
indrumarea si
verificarea
activitatii
trezoreriilor
locale

6.
Evaluarea
functiei de

--analiza modului
de indrumare si
verificare a
activitatii
trezoreriilor locale

-modul de verificare a documentelor privind

operatiunile de incasari si plati in numerar de
catre trezoreriile locale
-urmarirea verificarii efectuate de trezoreriile
locale privind cheltuielile,deschiderea
creditelor bugetare
-modul de urmarire a legalitatii constituirii
fondurilor ,respectarea destinatiei acestora si
utilizarea lor
-modul de analiza a functionarii sistemului
informational al trezoreriei statului
-urmarirea incadrarii in plafonul de casa
aprobat de BNR
- modul de efectuare a indrumarilor
metodologice a trezoreriilor locale
-modul de intocmire a raportarilor periodice
la MFP

29.03Serv
Indrumarea 04.05.
2005
si verificarea
activitatii
trezoreriilor
locale

01.01.
200428.02.
2005

18.04- 01.01.
10.06. 2004-

ACTIVITATEA TREZORERIILOR LOCALE

-evaluarea
controlului intern

-organizarea controlului intern conform

prevederilor OG 119/1999 vizind procedurile

79

A.F.P.AA
Serv.verificare

control
aTrezoreriei
statului privind
utilizarea
creditelor
bugetare de
catre institutiile
publice

7.

-analiza modului de
exercitare a
controlului privind
respectarea
incadrarii
plafonului in limita
creditelor bugetare
aprobate

scrise,asigurarea aprobarii si efectuarii

operatiunilor
-segregarea sarcinilor salariatilor
-existenta diagramei de circulatie a
documentelor
-modul cum se exercita controlul asupra
documentelor de plati prezentate de
ordonatorii de credite
-urmarirea incadrarii platilor in limita
creditelor bugetare repartizate pe
subdiviziunile clasificatiei bugetare
-modul de verificare a documentelor
justificative si deschiderea pe seama
ordonatorilor de credite a conturilor de
cheltuieli si de disponibilitati
-modul de verificare a a documentelor privind
repartizarea creditelor din bugetul de stat,
bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele
locale
-modul in care se conduce evidenta analitica a
conturilor de cheltuieli si disponibilitati
-stabilirea plafoanelor de casa pe institutii si
intocmirea graficului lunar de plati in numerar

si decontarea
cheltuielilor
publice
AFP S
Birou trezorerie
si contabilitate
publica
AFP Nasaud
Serv trezorerie
si contabilitate
publica
AFP B
Serv.trezorerie
si contabilitate
publica

2005

31.03.
2005

ACTIVITATEA DE TREZORERIE SI CONTABILITATE PUBLICA

Auditul de
regularitate
privind modul
de urmarire a
activitatii de
vinzare si
gestiune a
titlurilor de stat
si certificate de
trezorerie

-analiza modului de
organizare a
operatiunilor
privind vinzarea
certificatelor de
trezorerie
-examinarea
modului de
supraveghere a
activitatii de
vinzare a

--modul in care se asigura instruirea

personalului trezoreriei in legatura cu
operatiunile cu privire la completarea,
verificarea si gestionarea certificatelor de
trezorerie
-modul de supraveghere a activitatii de
vinzare a certificatelor de trezorerie pentru
populatie precum si modul de incasare a
contravalorii acestora,
rascumpararea,calculul si plata dobinzilor
-modul de verificare a operatiunilor de

05.05.Compart.
10.06.
Urmarirea
2005
activitatii de
vinzare si
gestiune a
titlurilor de
stat si
certificate de
trezorerie

80

01.01.
200430.04.
2005

certificatelor de
trezorerie
-verificarea
modului de
raportare a
activitatii
desfasurate.

8.

9.

transformare in depozite a certificatelor de

trezorerie pentru populatie
-modul de elaborare a rapoartelor cu privire la
derularea operatiunilor legate de emisiunea si
rascumpararea certificatelor
-modul de raporatare la MFP a operatiunilor
supuse prevederilor legii privind prevenirea si
sanctionarea spalarii banilor

ACTIVITATEA DE PRELUARE A BILANTURILOR

Evaluarea
conformitatii cu
prevederile
legale privind
activitatea de
preluare a
bilanturilor

-analiza
metodologiei de
verificare si
centralizare a
bilanturilor
contabile anuale

Evaluarea
activitatii de
audit intern la
Primaria AA

-modul de
organizare a
structurii de audit
intern
-evaluarea functiei

-modul de primire,verificare si centralizare a

bilanturilor contabile anuale, a raportarilor
contabile semestriale ale agentilor economici
-aplicarea sanctiunilor contraventionale in
situatia nedepunerii la termen a bilanturilor
contabile anuale si raportarile semestriale
-modul cum se asigura aplicarea in teritoriu a
metodologiei privind intocmirea, verificarea
si centralizarea bilanturilor contabile si
raportarile semestriale
-intocmirea raportului si a informarilor catre
MFP pe baza centralizarii bilanturilor
contabile si a raportarilor semestriale
-modul de participare la actiuni de control si
de asigurare a indrumarii metodologice cu
privire la aplicarea reglementarilor din
domeniul contabilitatii
-stabilirea necesarului de formulare de
raportare semestriala si anuala pe judet
-modul de colaborare cu alte compartimente
din cadrul DGFP
-modul de infiintare a structurii de audit
intern si de organizare a activitatii acesteia
-existenta procedurilor de lucru si de control
intern
-modul cum se efectueaza supervizarrea de

81

13.06DGFP
Compartim. 29.07.
2005
metodologie
bilanturi
AFP AA
Compart.
bilanturi

01.01
200430.05.
2005

13.06
Primaria
municipiului 20.07.
2005
AA
Serv. audit

01.01
200430.05.
2005

de supervizare a
activitatii de audit
-emiterea unei
opinii
fundamentate
asupra gradului de
functionalitate a
activitatii de audit
intern

cattre seful structurii de audit in toate fazele

auditului
-modul de efectuare a planificarii activitatii de
audit intern
-modul de respectare a metodologiei si
procedurilor in derularea misiunilor de audit
intern precum si a Codului de conduita etica a
auditorilor interni
-calitatea rapoartelor de audit
-urmarirea implementarii recomandarilor
formulate in rapoartele de audit
-modul de efectuare a raportarilor catre
UCAAPI.

intern

-organizarea controlului intern in

conformitate cu OG 119/1999, respectiv:
reflectarea in documente scrise a tuturor
operatiunilor structurii auditate
-asigurarea aprobarii si efectuarii
operatiunilor
-separarea atributiunilor privind efectuarea de
operatiuni intre persoane
-asigurarea unei coordonari competente
-existenta diagramei de circulatie a
documentelor
-analiza modului de indeplinire a programului
de control
-asigurarea cuprinderii in programul de
control a persoanelor fizice
autorizate,asociatii familiale si a persoanelor
independente din zona de competenta
--verificarea evidentei contabile a persoanelor
fizice autorizate
-stabilirea diferentelor de impozite si taxe ca

AFP
municipiu AA
Serv. control
fiscal persoane
fizice

10. ACTIVITATEA A.F.P. AA

Organizarea si
desfasurarea
activitatii
privind
controlul fiscal
al persoanelor
fizice

-evaluarea
aficientei si
eficacitatii
controlului intern
-analiza modului de
efectuare a
verificarilor asupra
pers.fizice privind
stabilirea
impozitelor si
taxelor datorate

82

05.09
-11.10.
2005

01.01.2004
31.08.
2005

urmare a nerespectarii legislatiei fiscale

-aplicarea de penalitati pentru nedepunerea
declaratiilor in termenul stabilit
-identificarea persoanelor ce desfasoara
activitati clandestine
-constatarea incalcarii legislatiei
fiscale,aplicarea sanctiunilor
-verificarea modului de aducere la indeplinire
a masurilor dispuse prin actele de control
intocmite
-verificarea respectarii obiectului de activitate
conform autorizatiei de functionare
-organizarea privind evidenta,clasarea,
indosarierea in conditii de siguranta a actelor
de control
11. Evaluarea
activitatii
privind
depunerea,anali
za deconturilor
cu sume
negative de
TVA cu optiune
de rambursare
si modul de
solutionare a
acestora

-modul de
depunere a
deconturilor de
TVA
-modul de
respectare a
fluxurilor
operatiunilor
privind analiza de
risc a rambursarilor
de TVA
-fluxul
operatiunilor legate
de rambursare in
cadrul serv. de
colectare

-modul de inregistrare in evidenta pe platitor

a deconturilor cu sume negative cu optiune de
rambursare
-modul de transmitere a deconturilor la
compartim . de analiza
-inregistrarea deconturilor in evidenta
speciala
-modul de efectuare a analizei de risc
-solutionarea solicitarii de rambursare in
termenul legal
-modul de completare a fisei de analiza de
risc
-transmiterea dosarului solicitarii la serv. de
control fiscal
-modul cum se transmit deciziile de
rambursare la serv. colectare in vederea
compensarii si /sau rambursarii
-modul de intocmire a notei de
compensare/rambursare de catre serv.
colectare

83

AFP municipiu 05.09.AA

21.10.
Compart.analiz 2005
a deconturi cu
sume negative
de TVA cu
optiune de
rambursare
Birou gestiune
registru
contribuabili si
declaratii
fiscale pers.
juridice
Serv.colectare
exexecutare
silita pers.
juridice

01.01
2004
31.08
2004

12.

13

-modul de transmitere in termen a notei la

trezorerie
-transmiterea dosarului solicitarii compart. de
gestionare a dosarului fiscal pentru arhivare si
instiintarea contribuabilului despre modul de
solutionare
ACTIVITATEA DE CONTROL FISCAL
Organizarea si analiza modului
-verificarea angajamentelor si creantelor
desfasurarea
cum se efectueaza interne si externe ale statului
activitatii serv verificarea modului -verificarea angajamentelor si derularea
Control al
de administrare si imprumuturilor externe garantate de stat la
gestionarii si
gestionare a
regii autonome,societati si companii nationale
administrarii
mijloacelor
si alte persoane juridice
partimoniului
materiale si
-modul de urmarire a rambursarii
public si privat financiare ale
imprumuturilor externe garantate,
al statului.
regiilor
-modul de verificare a respectarii prevederilor
legale referitoare la constituirea

Operarea

Serv. de control 12.10.al gestionarii si 08.11

administrarii
2005
patrimoniului
public si privat
al statului

autonome,socie-tati
si companii
nationale,institutii
publice

si utilizarea fondurilor speciale si a

subventiilor
-modul cum se verifica respectarea
reglementarilor financiar valutare si bugetare
-modul de stabilire in sarcina regiilor
autonome, companiilor si societatilor
nationale a diferentelor de impozite si taxe si
calcularea dobinzilor si penalitatilor de
intirziere
-modul de vrificare a utilizarii fondurilor
acordate de stat pentru realizarea de investitii
de interes general si a altor activitati
economice
-modul de informare a conducerii activitatii
de control fiscal privind actiunile de control
desfasurate

calitatea si

organizarea controlului intern in conformitate DGFP

84

24.10-

01.012004
30.09
2005

01.01.

sistemului
informatic

nivelul
controlului
intern
-analiza
procedurii
privind sistemul
informatic
-implementarea
aplicatiilor
specifice fiecarei
activitati
desfasurate in
cadrul DGFP

cu prevederile legale in sensul exercitarii

efective a acestuia si a
existenteinprocedurilor formalizate
-asigurarea aprobarii si efectuarii
operatiunilor, segregarea atributiunilor
salariatilor prin fisa postului, asigurarea unei
coordonari competente
-implementarea la nivelul DGFP si a unitatilor
subordonate a Proiectului director de
informatizare a MFP
-instalarea software-ului de baza si aplicativ
pe servere si statii de lucru
-implementarea normelor si normativelor
specifice domeniului IT pentru sistemul
financiar fiscal
implementarea unitara la nivelul tuturor
structurilor din DGFP a programului
informatizat de evidenta pe platitor
-modul de colaborare cu celelalte
compartimente functionale din cadrul
institutiei si cu serviciile de specialitate din
MFP
-modul de efectuare a cursurilor
,instructajelor pentru insusirea elementelor
specifice utilizarii instrumentelor informatice
puse la dispozitie
-modul de asigurare a administrarii la nivelul
AFP AA a bazelor de date pe servere
-coordonarea metodologica si tehnica a
personalului de specialitate
-modul de rezolvare a sesizarilor legate de
exploatarea produselor informatice

85

Serv.tehnologia 9.12.
informatiei
2005
AFP AA
Serv. tehnolgia
informatiei

200430.09
2005

14

Evaluarea
activitatii
privind
programarea,
coordonarea,
sinteza si
indrumarea
activitatii de
control fiscal
-Evaluarea
modului de
efectuare a
controlului
fiscal la mari
contribuabili

-evaluarea
eficientei si
eficacitatii
controalelor interne
-modul de urmarire
a indeplinirii
programelor de
activitate de catre
personalul
activitatii de
control fiscal din
aparatul propriu si
cel de control fiscal
persoane fizice ale
unitatilor fiscale
teritoriale
-modul de
verificarea
contribuabililor in
ce priveste
respectarea
dispozitiilor de
organizare si
desfasurare a
activitatilor
economice
producatoare de
venituri impozabile
sau pentru
identificarea
bunurilor sau
surselor impozabile
verificarea privind
ramb. de TVA

existenta procedurilor de lucru scrise si

aprobate
-existenta diagramei de circulatie a
documentelor
-modul de declarare in proceduri a
responsabilitatilor
-modul de exercitare faptica a controlului
asupra activitatilor desfasurate
-modul de urmarire a stadiului executarii
sarcinilor din programele trimestriale si
lunare de activitate
-modul de analiza si propunerile privind
solutionarea solicitarilor altor institutii de a
efectua unele verificari privind abateri de la
legislatia fiscala
modul de intocmire a rapoartelor periodice
privind activitatea controlului fiscal
-modul de indrumare a activitatii desfasurate
de aparatul de control fiscal la persoane fizice
si juridice
-modul cum se verifica contribuabilii privind
modul de respectare a prevederilor legislatiei
contabile si fiscale.
-modul de constatare a contraventiilor si
modul de aplicare a amenzilor si penalitatilor
prevazute de legislatia fiscala
-modul de verificare a solicitarilor
contribuabililor privind rambursarile de TVA
-modul cum este organizata si condusa
evidenta rezultatelor actiunilor de control si
urmarirea modului de realizare la termen a
masurilor stabilite prin actele de control

86

ACF
ian-febr.
Comp.programa 2006
re,coordonare,si
nteza,
ndrumare a
activitatii de
control fiscal
Serv.control
fiscal la marii
contribuabili

an 2005

87

15. Organizarea si
desfasurarea
activitatii de
control fiscal la
pers. fizice din
raza de
activitate a AFP
orasenesti

16

-evaluarea
eficientei si
eficacitatii
controlului intern
-analiza modului de
efectuare a
verificarilor asupra
persoanelor fizice
privind stabilirea
impozitelor si
taxelor datorate

Evaluarea
-modul de
activitatii
reprezentare a
functiei juridice DGFP si a MFP in
instantele
judecatoresti
-modul de
conducere a
evidentelor
cauzelor in care
statul reprezentat
prin MFP este parte
civila

-organizarea controlului intern in conformitate

cu OG 119/1999, respectiv:
reflectarea in documente scrise a tuturor
operatiunilor structurii auditate
-asigurarea aprobarii si efectuarii operatiunilor
-separarea atributiunilor privind efectuarea de
operatiuni intre persoane
-asigurarea unei coordonari competente
-analiza modului de indeplinire a programului
de control
-asigurarea cuprinderii in programul de
control a persoanelor fizice autorizate,
asociatii familiale si a persoanelor
independente din zona de competenta
-stabilirea diferentelor de impozite si taxe ca
urmare a nerespectarii legislatiei fiscale
-aplicarea de penalitati pentru nedepunerea
declaratiilor in termenul stabilit
-identificarea persoanelor ce desfasoara
activitati clandestine
-verificarea modului de aducere la indeplinire
a masurilor dispuse prin actele de control
-modul cum este reprezentata DGFP in
instantele judecatoresti
-intocmirea actelor procedurale necesare
apararii intereselor DGFP si MFPin vederea
depunerii in fata instantelor
-exercitarea cailor de atac ordinare si
extraordinare pentru indreptarea hotaririlor
netemeinice si nelegale pronuntate de
instantele judecatoresti
-modul de evidentiere a cauzelor in care
DGFP, MFP este parte
-intocmirea lucrarilor de sinteza si a
rapoartelor privind activitatea proprie

AFP Nasaud
AFP B
AFP S
Compart.control fiscal
persoane fizice

ian-febr.
2006

DGFP
Biroul juridic
febr.AFP AA
martie
Compart. juridic 2006

88

an 2005

an 2005
an 2006
pina la zi

89

17

Organizarea si
desfasurarea
activitatii
privind
administrarea
conturilor
agentilor
economici.

18

Modul de
organizare si
desfasurare a
activitatii
privind ajutorul
de stat,
a practicilor
neloiale si
preturilor
reglementate

-evaluarea
activitatii in ce
priveste modul de
deschidere a
conturilor pe seama
agentilor economci,
a exercitarii
controlului asupra
documentelor de
plati ale agentilor
economici

evaluarea
sistemelor de
control intern
-evaluarea
activitatii privind
ajutorul de stat, a
acelei privind
combaterea
concurentei
neloiale si a
regimului preturilor
si tarifelor
reglementate

-verificarea documentelor prezentate si modul

de deschidere a conturilor
-modul cum se exercita controlul asupra
documentelor de plati prezentate de agentii
economici
-respectarea incadrarii platilor in limitele
disponibilitatilor aflate in cont
-urmarirea executarii creantelor bugetare in
conformitate cu legislatia in vigoare prin
infiintarea de popriri asupra disponibilitatilor
agentilor economici
indosarierea si arhivarea documentelor

AFP AA
TrezorerieCompartim.
administrarea
conturilor
agentilor
economici

febr.martie
2006

an 2005
an 2006
pina la zi

existenta procedurilor de lucru scrise si

aprobate
-existenta diagramei de circulatie a
documentelor
-modul de declarare in proceduri a
responsabilitatilor
-modul de exercitare faptica a controlului
asupra activitatii desfasurate
-procedura de monitorizare a ajutoarelor de
stat
-modul de acordare a sprijinului de catre
DGFP din resursele de stat
-scheme de ajutor de stat si ajutor individual
-monitorizarea ajutoarelor de stat in sensul
verificarii respectarii actelor normative si a
deciziilor de autorizare emise de catre
Consiliul Concurentei
-procedura de raportare catre Oficiul
concurentei a ajutoarelor de stat
-modul de constatare a contraventiilor privind
concurenta neloiala, stabilire si aplicarea
sanctiunilor

DGFP
martComp.Ajutor de aprilie
stat,practici
2006
neloiale si
preturi
reglementate

an 2005
an 2006
pina la zi

90

91

-urmarirea practicarii de catre producatori,

prestatori si importatori a altor preturi sau
tarife decit cele avizate
19
20

21

Evaluarea
procesului de
evidenta,
colectare si
executare silita
a creantelor
bugetare a ag.
economici din
raza de
activitate a AFP
comunale

Evaluarea
functiei de
control a

-stabilirea sarcinilor
pe salariati
modul de
indeplinire a
prevederilor legale
privind evidenta,
colectarea si
gestionarea
veniturilor
bugetului de stat de
pe raza teritoriala
de activitate

-modul de implementare a procedurilor scrise

si aprobate
-urmarirea si colectarea obligatiilor fiscale la
persoanele juridice
-executarea silita in conformitate cu
prevederile legale
-modul de efectuare a raportarilor periodice
-modul de colaborare cu alte structuri
organizatorice din cadrul DGFP

AFP I Mica
AFP Lechinta
AFP PrunduBirgaului
AFP Uriu

-modul de efectuare
a inspectiilor la
ordonatorii
principali de credite -efectuarea inspectiilor ca urmare a sesizarilor, DGFP
ai bugetelor locale autosesizarilor
Compart.
si la
-modul de incheiere a actelor de inspectie si a inspectie

92

apriliemai
2006

an 2005
an 2006
pina la zi

iunie
2006

an 2005
an 2006
pina la zi

Compartim.
inspectie de la
nivelul DGFP

22

compartimentele
din structura
organizatorica a
DGFP

raportului de prezentare a rezultatelor

inspectiei
-colaborarea cu compart. Contestatii pentru
solutionarea in termen contestatiilor
-modul cum se asigura valorificarea actelor de
inspectie
-modul de efectuare a sistemului de raportare

-solutionarea in
termenele legale a
contestatiilor
formulate impotriva
proceselor verbale
Auditul privind ale inspectiilor
-modul cum se asigura si raspunde de
modul de
-intocmirea de
incadrarea in prevederile legale a deciziilor
solutionare a
raportari periodice pronuntate cu ocazia solutionarii contestatiilor
contestatiilor
-modul de intocmire a informarilor cu privire
pentru inspectii
la activitatea de solutionare a contestatiilor
-modul cum se conduce evidenta stabilita
pentru contestatii
-intocmirea raportului anual cu privire la
activitatea compartimentului

93

DGFP
Compart.
Solutionare
contestatii
pentru inspectii

iunie
2006

an 2005
an 2006
pina la zi

94

23

Desfasurarea
activitatii
privind
autorizatiile

evaluarea activitatii
de autorizare si
supraveghere
-evaluarea
activitatii privind
eliberarea avizelor
pentru spatii
rezervate jocurilor
de noroc
-modul de
desfasurare a
activit . privind
casele de marcat

-indeplinirea atributiilor ce decurg din aplicarea AMAVS

iulie
regimului de supraveghere fiscala a productiei
Birou autorizatii 2006
,importului si circulatiei produselor supuse
accizelor
-modul de urmarire a tuturor producatorilor de
alcool,bauturi alcoolice
-intocmirea documentelor privind vinzarea si
cumpararea alcoolului de catre stat
-centralizarea declaratiilor date de producatorii
de alcool si bauturi alcoolice naturale in legatura
cu capacitatile de productie
-verificarea documentatiei privind eliberarea
avizelor de functionare pentru spatiile rezervate
jocurilor de noroc
colaborarea cu organele MI in vederea
identificarii cazurilor de agenti ec. neautorizati
ce desfasoara ilegal activitati de jocuri de noroc.
-evidenta in registru special a numerelor de

95

an 2005
an 2006
pina la zi

ordine pentru aparatele de marcat electronice

fiscale
24

Organizarea si
desfasurarea
activitatii de
metodologie
si asistenta
contribuabili

-modul de
organizare,
conducere si
coordonare la
nivelul judetului a
activitatii de
asistenta si
informare in
domeniul fiscal a
contribuabililor

-modul cum este organizata la nivel de judet

activitatea de asistenta, informare si educare in
domeniul fiscal al contribuabililor pers. fizice si
juridice
-modul de informare a MFP in legatura cu
modul de desfasurare a act. de asistenta si
informare a contribuabililor si a masurilor
intreprinse pe aceasta linie
-modul cum se colaboreaza cu organele de
control in domeniul aplicarii corecte a
prevederilor legale
-modul de monitorizare a intregii activitati de
asistenta a contribuabililor din cadrul structurilor
subordonate DGFP

96

AMAVS
Birou
metodologie si
asistenta
contribuabili

iulie
2006

an 2005
an 2006
pina la zi

25

26

27

Organizarea si
desfasurarea
activitatii
privind
aplicarea
conventiilor
de evitare a
dublei
impuneri

Evaluarea
activitatii de
indrumare
privind
colectarea
veniturilor

Evaluarea
activitatii de

-organizarea
primirii
declaratiilor anuale
de impunere dela
reprezentantele
firmelor straine cu
activitate in
Romania
-organizarea
activitatii privind
identificarea si
verificarea
persoanelorpentru
care s-aq primit
corespondenta de la
autoritati
competente din alte
state cu care avem
conventii incheiate
-auditarea modului
in care s-a efectuat
indrumarea privind
colectarea la
unitatile fiscale si
in special la AFP
comunale a
artibutiunilor cu
privire la urmarirea
si incasarea
veniturilor statului
-modul de
organizare a
structurii de audit
intern
-evaluarea functiei

-modul de primire a cererilor de eliberare a

certificatelor de rezidenta fiscala
-valorificarea datelor primite de la autoritatile
competente din tarile cu care exista incheiate
conventii de evitare a dublei impuneri
-verificarea datelor declarate de persoanele
fizice rezidente si nerezidente privind
imnpozitul platit in Romania
-evidentierea in registru special a declaratiilor
depuse de agentii economici
-modul de coordonare a compartimentelor
similare din cadrul AFP Bistita
-modul de primire a certificatelor de rezidenta
fiscala si a certificatelor privind atestarea
impozitelor platite de catre nerezidenti in
Romania pentru pers. fizice si juridice

AMAVS
sept.Comp.de aplicare oct.
a conventiilor
2006
privind evitarea
dublei impuneri

AMAVS
-organizarea si indrumarea in teritoriu a
Birou indrumare septactivitatii de executare silita
colectare venituri oct.
-modul in care se indruma si coordoneaza
2006
activitatea de colectare a venitului bugetului de
stat in cadrul structurilor subordonate
-modul in care se efectueaza stingerea
obligatiilor fiscale in conformitate cu
prevederile legale

-modul de infiintare a structurii de audit intern

Primaria
Nasaud
Compart. Audit

97

an 2005
an 2006
pina la zi

an 2005
an 2006
pina la zi

an 2005
an 2006
oct-. nov. pina la zi

audit intern la de supervizare a

Primaria
activitatii de audit
Nasaud

-emiterea unei
opinii
fundamentate
asupra gradului de
functionalitate a
activitatii de audit
intern

-modul de efectuare a planificarii activitatii de

audit intern
-modul de respectare a metodologiei si
procedurilor in derularea misiunilor de audit
precum si a codului de conduita etica a
auditorilor interni
-calitatea rapoartelor de audit
-urmarirea implementarii recomandarilor
formulate in rapoartele de audit
-modul de efectuare a raportarilor

-modul de
gestionare a
evidentei
persoanelor la
nivelul judetului

-actualizarea periodica a bazelor de date privind

evidenta contribuabililor pe baza datelor
primite si a procedurilor privind gestionarea
Registrului contribuabililor
-modul de indeplinire a procedurilor de

28
Auditatea
activitatii de
gestiune
registru
contribuabili

si de organizare a activitatii acesteia

intern
-existenta procedurilor de lucru si de control
intern
-modul cum se efectueaza supervizarea de catre
seful structurii de audit in toate fazele auditului

AMAVS
Birou gestiune
registru
contribuabili si
declaratii fiscale

98

2006

noi.-dec. an 2005
2006
an 2006
pina la zi

si declaratii
fiscale

-modul de
administrare a
registrului
contribuabilului
-organizarea
activitatii de
inregistrare fiscala
si evidenta a
platitorilor de
obligatii fiscale
-efectuarea
onformarilor
periodica catre
MFP

atribuire a codului de inregistrare fiscala si de

emitere a certificatului de inregistrare fiscala
-indrumarea activit. desfasurate de compart.
corespondente din unitatile fiscale subordonate
-realizarea de statistici privind numarul de
platitori de impozit pe venit pe feluri, etc.
-indeplinirea procedurilor de emitere a
certificatului de inregistrare fiscala
-primirea si verificarea documentelor de
infiintare a societatilor comerciale,asociatii
familiale,fundatii,etc.

99

AN 2007

100

29

30

31

Evaluarea
activitatii
desfa
surate privind
prelucrarea
informatiilor
la nivelul
DGFP

Evaluarea
activitatii
privind
relatiile
publice la
nivelul DGFP

Organizarea si
desfasurarea
activitatii
privind
aplicarea
aordurilor
fiscale
internationa
le

-analiza si
prelucrarea
informatiilor
-furnizarea de
informatii prin
mass-media
-asigurarea
monitorizarii
informatiilor
aparute pe canalele
mass-media locale
cu privire la
activitatea si
problematica MFP
-participarea la
actiuni organizate
pentru dezbaterea
legislatiei
financiar-fiscale
-stabilirea
srelatiilor cu
redactiile
publicatiilor si
posturilor massmedia
-aplicarea
legislatiei privind
impoz. pe
veniturile
nerezidentilor si a
conventiilor de
evitare a dublei
impuneri

-modul de centralizare a informatiilor si

situatiilor statistice de la unitatile componente
ale DGFP
-intocmirea materialelor de sinteza necesare
-furnizarea prin mass-media de informatii
privind responsabilitati si consecinte ce revin
contribuabililor pe linie fiscala
-asigurara monitorizarii de informatii aparute
pe canalele mass media locale cu privire la
activitatea DGFP.
-modul de elaborare si supunere spre aprobare
directorului executiv, a raspunsurilor la
articolele din presa locala

DGFP
Comp. de presa

-organizarea de seminarii,simpozioane pentru

DGFP
clarificarea si transmiterea de informatii utile
Comp. de relatii
privind schimbari legislative
publice
-modul de colaborare cu subunitatile, directiile
si compartimentele din cadrul DGFP
-participarea la conferintele de presa organizate
de alte institutii locale ale statului
-asigurarea accesului jurnalistilor la realizarea
unor interviuri cu pers. abilitate in acest sens

-eliberarea formularisticii privind aplicarea

conventiilor de evitare a dublei impuneri
-modulcum se raspunde la solicitarile MFP
pentr realizarea schimbului de informatii cu
autoritatile competente din tarile cu care
Romania a incheiat acorduri
-modul de indeplinire a atributiilor pe linia
aplicarii impoz. pe venitul pers.fizice straine ce
realizeaza venituri in strainatate

ian- febr. an 2006

2007

ianfebr.
2007

martieAFP AA
aprilie
Compart. aplicare 2007
acorduri fiscale
internationale

101

an 2006

an 2006
an 2007
pina la zi

32

Organizarea
activitatii de
asistenta
conrtibuabili
pers. fizice si
juridice

-asigurarea
asistentei
contribuabililor
pers. juridice si
fizice
-colaborarea cu
serviciile din cadrul
AFP si DGFP
pentru a analiza si
imbunatatii
proiectele si
materialelr
informative
elaborate de MFP
-examinarea
33. Organizarea
modului de
activitatii
administrare a
privind
cheltuielilor
administrarea publice su aspectul
cheltuielilor
conformitatii cu
publice sub
principiile, regulile
aspectul
si normele
conformitatii aplicabile
cu principiile,
regulile si
normele
aplicabile
Audit de
-examinarea
34 regularitate
modului de
privind
administrare a
executia
cheltuielilor sub
bugetului de aspectul
venituri si
conformitatii cu
cheltuieli al
principiile, regulile
trezoreriei
si normele
statului
aplicabile

-asigurarea informarii si educarii

contribuabililor prin elaborarea de ghiduri ,
brosuri si pliante
-publicarea comunicatelor de presa si a
articolelor in cotidianele locale in vederea
informarii populatiei asupra aspectelor de larg
interes privind reglementarile fiscale
-modul de participare la organizarea
campaniilor de informare a contribuabililor
-aplicarea de programe de asistenta a
contribuabililor elaborate de MFP
-monitorizarea si evaluarea activitatii de
asistenta si educare a contribuabililor in vederea
informarii informarii periodice a DGFP.
-executia de casa a bugetului aparatului propriu
-respectarea limitelor creditelor bugetare
deschise
-incheierea si derularea contractelor de achizitie
publica
-exercitarea vizei CFP propriu
-elaborarea darilor de seama contabile.

-executia de casa a bugetului trezoreriei statului

-respectarea limitelor creditelor bugetare
deschise
-respectarea destinatiei creditelor bugetare
-elaborarea bilantului trezoreriei
-exercitarea CFP propriu asupra operatiunilor
specifice
-modulde efectuare a heltuielilor din bugetul
trezoreriei.

AFP AA
Comp.asistenta
contribuabili
pers. juridice
Birou asistenta
contribuabili
pers. fizice

martaprilie
2007

an 2006
an 2007
pina la zi

DGFP
Serv. Financiarcontabilitate,
investiti si buget
propriu

apriliemai
2007

an 2006
an 2007
pina la zi

Activitatea
aprilietrezorerie si
mai
contabilitate
2007
publica
Serv.
administrarea si
contabilitatea
contului curent al
trezoreriei

an 2006
an 2007
pina la zi

102

35

36

37

Evaluarea
activitatii de
audit
desfasurata in
cadrul
Primariei S

-modul de
organizare a
structurii de audit
intern
-evaluarea functiei
de supervizare a
activit de audit
-emiterea unei
opinii
fundamentate
asupra gradului de
functionalitate a
activitatii de audit

Modul de
colectare si
incasare a
creantelor
fiscale
datorate de
pers .juridice

-evaluarea
eficientei
controalelor interne
-analizaodului de
evidenta, colectare
si executare silita a
creantelor
bugetatre cf.
prevederilor legale

-organizarea controlului intern cf. preved. art 3

si 4 din OG 119/1999
-organizarea act. de evidenta analitica pe
platitori pers. juridice
-organiz.evidentei debitorilor restanti invederea
urmaririi si executarii silite
-modul de operare in evidenta sintetica si
analitica a borderourilor de debite si scaderi
-organizarea si desfasurarea act. de executare
silita

-evaluarea
eficientei si
eficacitatii
controalelor interne
-analiza modului de
evidenta , colectare
si executare silita a
creantelor fiscale
cf. prevederilor
legale

-organizarea controlului intern in conformitate

cu prevederile legale
-organizarea act. de evidenta analitica pe
platitori pers. fizice
-organizarea si desfasurarea act.agentilor fiscali
-intocmirea dosarelor de executare
-aplicarea masurilor de executare silita
-

Modul de
colectare si
incasare a
creantelor
fiscale
datorate de
pers. fizice

-modul de infiintare a structurii de audit intern Primaria oras

si de organizare a activitatii acesteia
Singeorz- Bai
-existenta procedurilor de lucru si de control
Comp.audit intern
intern
-modul cum se efectueaza supervizarea de catre
seful structurii de audit in toate fazele auditului
-modul de efectuare a planificarii activitatii de
audit intern
-modul de respectare a metodologiei si
procedurilor in derularrea misiunilor de audit
intern precum si a codului de conduita etica a
auditorilor interni
-calitatea rapoartelor de audit
-urmarirea implementarii recomandarilor
formulate in rapoartele de audit
-modul de efectuare a raportarilor

maiiunie
2007

an 2006
an 2007
pina la zi

AFP AA
mai
Serv.colectare
iunie
executare silita pers 2007
juridice

an 2006
an 2007
pina la zi

AFP AA
Serv.
colecate,executare
silita pers.fizice

an 2006
an 2007
pina la zi

103

iunieiulie
2007

38

Modul de
gestionare a
cazierului fiscal

-evaluarea controlului
intern
-gestionarea
informatiilor de catre
administrator si
utilizatori
-analiza politicilor de
parole,salvare etc.

-implementarea controlului intern in

conformitate cu prevederile legale.
-gestionarrea informatiilor bazelor locale
-verificarea inscrierii faptelor in cazierul fiscal
-urmarirea corectitudinii informatiei
-eliberarea certificatului cazierului fiscal si
rectificarea datelor
-gestionarea parolei de catre utilizatorul
cazierului fiscal

39.

Organizarea
activitatii
trezoreriilor
locale

-analiza modului de
incasare si evidenta a
veniturilor
-evaluarea conformitatii
cu prevederile legale a
operatiunilor din
contabilitatea sintetica
si analitica privind
executia de casa a
bugetului

-modul de conducere a evidentei veniturilor

incasate pe surse cf..subdiviziunilor clasificatiei
bugetare
-intocmirea jurnalului privind incasarea
veniturilor,inregistrarea in ordine cronologica a
operatiunilor
-verificarea documentelor privind compensarea
intre unele impozite si taxe
-verificarea documentelor privind restituiri de
sume catre pers.fizice si juridice

40.

Organizarea si
desfasurarea
activitatii
trezoreriilor
locale

41

Evaliuarea
ctivitatii privind
contolul fiscal al
pers. juridice

-analiza modului de
incasare si evidenta a
veniturilor
-verificarea si
decontarea cheltuielilor
publice
-administrarea
conturilor ag. economici

-conducerea evidentei veniturilor incasate pe

surse cf. subdiviziunilor clasificatiei bugetare
-intocmirea jurnalului privind incasarea
veniturilor, inregistrarea in ordine cronologica a
operatiunilor
-verificarea documentelor privind compensarea
intre unele impozite si taxe
-verificarea documentatiei privind restituiri de
sume catre pers. fizice si juridice transmise de
organele fiscale

AMAVS
sept
Cmpart. pentr
2007
gestionarrea
cazierului fiscal

AFP AA
Serv. incasarea
si evidenta
veniturilor
bugatare
Sev.
contabilitatea
trezoreriei
statului

sept
2007

AFP S
oct-noi.
Birou trezorerie 2007
si contabilitate
publica
AFP B
Serv trezorerie
si contabilitate
publica

ACF
-modul de intocmire si
Serv. de control
realizare a planului de
fiscal
oct-noi.
control si de indeplinire -verificarea modului de respectare a prevederilor
2007
a tematicilor transmise legislatiei contabile si fiscale
de MFP
-verificarea documentelor si evidentelor
contabile ale unitatilor controlate

104

an 2006
an 2007
pina la zi

an 2006
an 2007
pina la zi

an 2006
an 2007
pina la zi

an 2006
an 2007
pina la zi

de MFP
-modul de intocmire si
valorificare a actelor de
control
-modul de intocmire a
actelor de control si a
documentatiei privin
rambursarile de TVA
42

Organizarea si
desfasurarea
activitatii
compartimentulu
i servicii interne

-analiza implementarii la
nivelul AFP orasenesti a
proiectului director de
informatizare a MFPPDMF
-exploatarea sistemului
de informatii la nivel de
AFP oraseneasca

sanctiunilor
-verificarea solicitarilor contribuabililor privind
rambursarea de TVA
-organizarea si conducerea evidentei rezultatelor
actiunilor de control si urmarirea modului de realizare
la termen a masurilor stabilite prin acte de control
-predarea actelor de control la arhiva DGFP
-modul de asigurare a administrarii la nivel de unitate
a bazelor de date pe serverele situate in unitate
-administrarea retelelor locale de calculatoare
-asigurarea primului nivel de interventie de asistare a
achipamentelor de calcul din unitate
-oferirea de informatii DGFP-serv. tehnologia
informatiei pentru estimarea necesarului de investitii
in elemente de Hardware, software pentru structurile
din subordinea DGFP

105

AFP B
AFP Nasaud
AFP S
Comp.
servicii
interne

-dec.
2007

an 2006
5
an 2007 pina
la zi

FUNDAMENTAREA TIMPULUI DE MUNCA DISPONIBIL

PENTRU ACTIVITATEA DE AUDIT PUBLIC INTERN
INTR-UN ORIZONT DE TIMP DE 3 ANI
(2005-2007)

Total zile calendaristice=1095

Duminici,simbete si sarbatori legale=324 zile
Total zile lucratoare=771
Total timp de munca disponibil=771 zile x 6 oameni =4626 zile-om
Timp de munca necesar pentru pregatirea profesionala=82 zile x 6 oameni = 492
zile-om
Timp necesar pentru concedii de odihna= 450 zile/om
Timp de munca sef birou = 771 zile-om 75 zile-om concediu odihna= 696 zile-om
Timp de munca necesar pentru intocmirea tematicilor de audit ,a altor lucrari de
analiza si sinteza si a misiunilor ad-hoc= 180 zile-om
Timp de munca disponibil pentru efectuarea misiunilor de audit =4626 zile-om 492
zile-om-450 zile-om-696 zile-om-60 zile-om 180 zile-om=2808 zile-om
Timp de munca necesar unei persoane pentru desfasurarea unei misiuni de
audit(echipa de 2 auditori)=40 zile-om (10 zile preaudit + 20 zile interventia la fata
locului + 5 zile centralizarea rezultatelor si intocmirea proiectului de raport + 4 zile
reconcilierea si intocmirea raportului final de audit + 1 zi monitorizarea implementarii
recomandarilor si intocmirea fisei de urmarire a acestora.)
Timp de munca necesar unei persoane pentru desfasurarea unei misiuni de
audit(echipa de 3 auditori)= 32 zile-om(10 zile preaudit +15 zile interventia la fata
locului + 2 zile centralizarea rezultatelor si intocmirea proiectului de raport de audit + 4
zile reconcilierea si intocmirea raportului final de audit + 1 zi monitorizarea
implementarii recomandarilor si intocmirea fisei de urmarire a acestora.)
Timp de munca necesar unei echipe de 2 auditori pentru desfasurarea unei misiuni
de audit= 40 zile-omx 2= 80 zile-om.
Timp de munca necesar unei echipe de 3 auditori pentru desfasurarea unei misiuni
de audit= 80 zile-om x 2/3= 53 zile-om.
Numarul misiunilor de audit care se pot efectua in anii 2005-2007 in cadrul timpului
de munca disponibil= 2808 zile-om: 80+53 = 42 misiuni.
2

CAPITOLUL 7.Concluzii
Institutiile publice au, prin organizarea si functionarea
compartimentelor de audit intern, un instrument util pe care il pot utiliza in vederea
cresterii eficientei si economicitatii utilizarii resurselor puse la dispozitie de catre
societate.
Cadrul legal existent in prezent in Romania asigura exercitarea in conditii
corespunzatoare a activitatii de audit intern.El stabileste regulile de organizare,
obiectivele si modul de exercitare a auditului intern si de semenea anumite proceduri de
valorificare a constatatrilor.
Este evidenta existenta unei independente de natura organizatorica si
functionala a auditului intern si din acest punct de vedere, el poate fi considerat ca fiind
compatibil cu ceea ce exista in acest domeniu in alte tari din Europa.Depinde de modul in
care managerii institutiilor publice precum si alte persoane implicate in procesul
managerial vor sti sa utilizeze acest instrument in directia cresterii performantei utilizarii
resurselor publice.
Practica aplicarii reglementarilor legale referitoare la organizarea si desfasurarea
activitatii de audit intern pune in evidenta uneori imperfectiuni si iregularitati, precum si
necesitatea de a aduce unelecorecturi prevederilor legale existente in domeniu.
Constatarile auditului extern care are ca una din atributiile principale pe aceea de
a verifica organizarea si functionarea auditului intern, au scos in evidenta exemple de
abateri de la reglementarile legale cum ar fi:
-nu toate institutiile publice au organizat activitatea de audit intern, desi aveau
obligatia legala sa o faca;
-in unele situatii, chiar daca au fost organizate compartimente de audit intern,
acestea nu sunt inca beneficiarele unui numar suficient de personal sau personaull
incadrat nu are calificarea si experienta profesionala corespunzatoare;
-auditul se exercita uneori deficitar, in sensul ca nu exista un program aprobat de
organele competente;nu se auditeaza toate obiectivele prevazute;
-recomandarile cuprinse in rapoartele de audit nu sunt insusite sau chiar daca sunt
insusite cu ocazia prezentarii rapoartelor, ulterior nu sunt implementate.
Abaterile constatate in practica functionarii auditului public intern, sunt de natura
sa conduca la o serie de propuneri care vizeaza perfectionarea cadrului legislativ in
scopul cresterii calitatii acestei activitati si implicit a performantei actului managerial in
domeniul utilizarii resurselor publice:
-completarea cadrului normativ cu prevederi care sa creasca responsabilitatea
auditorilor interni in ce priveste planificarea activitatii de audit,exercitarea
corespunzatoare cu respectarea normelor in domeniul auditului, precum si in ce priveste
exprimarea opiniilor;
-cresterea responsabilitatii managerilor in ce priveste organizarea activitatii de
audit intern,si mai ales in ce priveste implementarea recomandarilor cuprinse in
rapoartele de audit intocmite de catre auditori.
-in ce priveste cresterea aportului auditului intern la obtinerea unei performante
ridicate a actului managerial opinez ca si auditul public intern ar putea fi perfectionat in
sensul dezvoltarii domeniilor in care este solicitat sa se pronunte.
Astfel, daca in prezent vorbim despre un audit al performantei utilizarii fondurilor
publice si avem in vedere asa-zisii ,,cei trei e, adica eficienta, eficacitatea si

108

economicitatea utilizarii lor, am putea avea in vedere in viitor si alte criterii care sa
defineasca performanta utilizarii resurselor publice.
Ma refer la faptul ca auditul public intern organizat la nuvelul ordonatorilor de
credite atit la nivel central cit si la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale ar putea avea
in vedere, pe linga ,,cei trei e,inca doi asa-zisi ,,e si anume:etica utilizarii resurselor
publice si eficienta utilizarii resurselor de mediu.
Aceste doua criteii pot fi aplicate cu rezultate mai bune de care auditul extern, dar
avind in vedere impactul lor asupra cresterii performantei utilizarii fondurilor publice
cred ca si auditul intern le-ar putea avea in vedere, mai ales cel organizat la nivelul
unitatilor administrativ teritoriale.
Avind in vedere faptul ca activitatea de audit are rolul de a adauga valoare entitatii
publice, de a contribui la indeplinirea obiectivelor in conditii de economicitate,
eficacitate,si eficienta, aceasta depinde de calitatea comunicarii cu mediul auditat si de
modul de intelegere si percepere a activitatii de audit.
Consider ca fiecare manager public din Romania trebuie sa consientizeze care
este menirea reala a activitatii de audit si astfel sa se acorde locul si rolul de care trebuie
sa se bucure activitatea de audit public intern.

109