Sunteți pe pagina 1din 4

RECENZIE

Recenzor: G.C.
Articol recenzat: Adelina Dumitrescu: Îmbunătățirea performanței sectorului public prin
întărirea relației dintre audit și contabilitate, “Economie teroretică și aplicată”.
Volumul XIX (2012), No.11(576), pp. 86-92

1. Rezumat articol
Prin acest articol, autoarea aduce în atenția cititorilor de specialitate, o temă de
permanentă actualitate, și anume, îmbunătățirea performanței unei organizații, care nu este un
lucru prea ușor de realizat, cu atât mai mult când este vorba despre o organizație publică.
Scopul articolului este, în primul rând, de a explica distincția dintre contabilitate,
controlling și audit, trei activități adeseori confundate, care se desfășoară în cadrul unei entități,
și, în al doilea rând, de a evidenția importanța consolidării relației dintre aceste activități pentru
îmbunătățirea performanței sectorului public.
În introducerea articolului este prezentat conceptul de management by systems, un model
integrat de conducere, care privește entitatea economică, publică sau nonprofit ca un sistem
complex, dinamic, deschis și autonom, alcătuit din subsiteme(procese) care relaționează între ele,
schimbă resurse cu mediul extern și, ca urmare, poate fi influențat de o serie de factori interni și
externi.
Pentru ca sistemul, în ansamblul său, să funcționeze optim și să obțină performanțe,
trebuie ca toate subsistemele și relațiile dintre ele să funcționeze optim, iar acest lucru poate fi
determinat doar prin măsurarea cât mai exactă a rezultatelor obținute. Subsistemul de măsurare
din cadrul unei entități este reprezentat de către departamentul financiar contabil.
Deși modelului de management by systems i-au fost aduse critici cu privire la
aplicabilitatea și la evaluarea sa, dezvoltarea noilor aplicații software integrate de tip ERP și
CRM fac posibilă implementarea acestui tip de management modern.
De asemenea, autoarea propune introducerea în cadrul organizațiilor publice a unui
concept existent deja în organizațiile private, și anume, “controllig-ul”.
În partea a doua a articolului, este prezentată diferența dintre contabilitate și audit, dintre
contabil și auditor.
Dacă activitatea de contabilitate colectează, înregistrează, clasifică și sintetizează datele
cu privire la evenimentele economice din cadrul entității, pentru a furniza managementului
informații financiare pentru procesul decizional, activitatea de audit are scopul de a verifica și
determina dacă informațiile înregistrate de contabilitate sunt corecte, complete și reflectă
întocmai evenimentele economice derulate de-a lungul exercițiului contabil, iar exploatarea
resurselor a fost făcută eficient. Depășind sfera contabilității, auditul vizează și mecanismele
generatoare de performanță în cadrul organizației.
Dacă un contabil trebuie să cunoască principiile și regulile de prelucrare a datelor
contabile asigurând corectitudinea, promptitudinea și eficiența economică a înregistrării faptelor
și evenimentelor economice din cadrul organizației, auditorul, pe lângă toate acestea, va trebui să
aibă cunoștințele și experiența de a verifica respectarea principiilor contabile, reflectarea corectă
și completă a evenimentelor economice de către contabilitate, dar și prelevarea și interpretarea
probelor de audit.
În partea a treia a articolului, autoarea propune preluarea în cadrul organizațiilor publice a
modelului, implementat cu succes în companiile private, cu privire la subsistemul de măsurare a
performanțelor format din: contabilitate, controlling și audit, identificând funcția fiecăreia dintre
aceste trei activități.
Contabilitatea, limitată de constrîngeri legale, furnizează informații de ordin cantitativ, la
intervale regulate de timp, despre performanțele sistemului, reflectate în bilanțul contabil.
Controllig-ul, pe baza unui sistem propriu de metode și proceduri, analizează și
sintetizează datele oferite de către contabilitate și mediul extern și elaborează rapoarte coerente,
utilizate de managementul strategic în realizarea funcției de planificare. Prin activitatea sa,
controlling-ul vizează întreaga entitate, furnizând atât rezultate cantitative, cât și calitative,
nesupunându-se unor rigori legale, ci mai degrabă procedural-matematice și având rolul de a
descoperi evenimentele anormale din cadrul sistemului și a erorilor de prelucrare a datelor.
Dacă atât contabilitatea, cât și controllig-ul sunt activități permanente ale subsistemului
de măsurare, auditul are un caracter nepermanent, periodic sau neperiodic. Rolul lui este de a
strânge informații despre sistem și de a-l evalua după criterii bine definite. În acest scop, auditul
verifică legalitatea înregistrărilor contabile și conformitatea metodelor de analiză și sinteză
utilizate de controlling cu starea sistemului, exprimându-și totodată opinia cu privire la
valabilitatea și oportunitatea aplicării acestor metode în scopul asigurării unor concluzii coerente
referitoare la sistem. Rapoartele de audit au scopul de a prezenta managementului concluzii de
natură calitativă cu privire la eventualele neconformități ale metodelor de controlling, la anumite
stări de fapt existente în sistem ca urmare a unor erori procedurale.
În concluziile articolului, este evidențiată ideea că toate celor trei activități ale
subsistemului de măsurare: contabilitate, controlling și audit reprezintă mecanisme prin care
organizațiilor din sectorul public își pot îmbunătăți performanța.
2. Organizare
Respectând modelul clasic, articolul conține toate elementele constitutive ale unui
articol științific: Titlu, Autor, Rezumat, Cuvinte-cheie, Clasificare JEL-REL, Introducere,
Abordarea propriu-zisă a temei, Concluzii, Bibliografie.
Titlul este unul sugestiv pentru tema abordată, iar rezumatul reflectă sintetic conținutul
articolului.
Prezentarea și argumentarea sunt coerente și ușor de înțeles pentru specialiștii în
domeniu.
Paragrafele și subparagrafele sunt utilizate eficient, astfel încât scot în evidență noțiunile
pe care autoarea și-a propus să le analizeze.
Prin modul logic și gradual cum a fost structurat articolul, se poate spune că obiectivele
propuse au fost atinse.
3. Conținut
a) Originalitate
Tema articolului este una de actualitate permanentă, vizând mecanismele de îmbunătățire
a performanței organizațiilor. Originalitatea constă în abordarea relației de interdependență a
celor trei activități ale subsistemului de măsurare a performanțelor unei entități.
b) Noutate
Noutatea articolului constă în prezentarea importanței activității de controllig pentru
managementul strategic al instituțiilor publice din România, în care această activitate nu are încă
un caracter instituțional.
c) Relevanță
Tema analizată este relevantă și interesantă pentru specialiștii din sectorul public,
lucrarea putând constitui o bază pentru studierea rolului auditului și controlling-ului în instituțiile
publice.
d) Calitate
Articolul se caracterizează printr-un nivel calitativ ridicat, fiind fundamentat pe
informații valoroase din literatura de specialitate românească și străină, cu referiri generale și cu
cele specifice sectorului public.
4. Modul și stilul de prezentare
Prin limbajul utilizat , articolul poate fi ușor de citit și de înțeles de către specialiștii în
domeniu, dar poate constitui o lectură de înțeles și pentru persoanele mai puțin de specialitate,
datorită pronunțatului caracter teoretic al abordării, precum și a stilului și exprimării clare și
coerente ale autoarei.
5.Citări și surse bibliografice
Sursele bibliografice citate sunt adecvate și la obiect pentru tema abordată și pentru ideile
și noțiunile prezentate și analizate. Modul de citare a surselor bibliografice este unul corect și
conform cerințelor necesare asigurării calității articolului.
Cuvintele-cheie menționate de către autoare după rezumatul articolului sunt și ele
potrivite temei abordate.

S-ar putea să vă placă și