Masterat: Managementul Sectorului Public I

ST4: Analiza economică a deciziilor publice

Nume: GAVRILUȚ N. CARMEN (căs. TIȚĂ)
Data: 21.04.2021

Intervenția europeană în cazul crizei sanitare

1. Care sunt instrumentele prin care UE urmărește să acopere costurile crizei

sanitare?

La nivelul UE a fost constituit, în anul 2017, un angajament (fără character

obligatoriu) între statele membre, numit Pilonul European al Drepturilor Sociale,
care este format din 20 de principii structurate pe 3 domenii: șanse egale și
acces la piața muncii; condiții de muncă corecte și protecție socială și incluziune.
Scopul acestuia este constituirea unei Europe sociale puternice,
echitabile, incluzive și bogate în oportunități.
Principalul instrument al UE de investiții în oameni și de punere în aplicare
a pilonului este Fondul Social European Plus(FSE+), în cadrul lui fiind fuzionate
următoarele fonduri și programe:
–Fondul social european (FSE) și inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” (YEI);
–Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD);
–Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) și
–Programul de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății (Programul în domeniul
sănătății).
Fondul social european (FSE) este principalul instrument al UE pentru
promovarea ocupării forței de muncă și a incluziunii sociale și ajută oamenii să își
găsească un loc de muncă (sau unul mai bun), integrează în societate
persoanele defavorizate și asigură tuturor șanse mai echitabile în viață. Pentru a
face toate acestea, investește în cetățenii Europei și în competențele lor –
angajați sau șomeri, tineri sau vârstnici.
Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane
(FEAD) sprijină acțiunile statelor membre menite să ofere alimente și/sau
asistență materială de bază celor mai sărace categorii ale populației. În afară de
alimente, asistența acordată include îmbrăcăminte și alte articole esențiale
pentru uz personal, de exemplu, încălțăminte, săpunuri și șampon. Asistența
materială trebuie să meargă în paralel cu măsurile de incluziune socială, în
special cu serviciile de consiliere și sprijin, care își propun să ajute persoanele
afectate pentru a scăpa de sărăcie și excluziune socială.
 Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) care oferă sprijin
lucrătorilor care și-au pierdut locul de muncă în urma unor evenimente majore de
restructurare.

2. Care este răspunsul imediat al UE pentru depășirea dezechilibrelor de pe

piața muncii?

Pe perioada crizei sanitare, UE a încercat să acopere costurile generate

prin suplimentarea semnificativă cu noi finanțări a acestor fonduri, în special a
FSE și a FEAD, în scopul de a putea fi demarate cu celeritate acțiunile de
reintegrare pe piața muncii și de direcționare a ajutorului către cele mai
defavorizate persoane.
Direcțiile recomandate pentru utilizarea acestor resurse suplimentare au
fost:
1) Păstrarea locurilor de muncă, inclusiv prin programe de reducere a
timpului de lucru și sprijin pentru persoanele care desfășoară activități
independente pentru ca acestea să își poată proteja veniturile
2) Crearea de noi locuri de muncă, în special pentru persoanele aflate în
situații vulnerabile
3) Măsuri pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor
4) Educație și formare
5) Dezvoltarea competențelor, în special pentru a susține cele două tranziții,
tranziția ecologică și tranziția digitală
6) Măsuri pentru îmbunătățirea accesului la servicii sociale și de îngrijire
medicală, inclusiv pentru copii.

Totodată, UE și-a orientat eforturile astfel încât acțiunile de finanțare să fie

adaptate și pentru depășirea crizei, perioada post-criză, precum și pentru
capacitatea de răspuns la criză în situații de urgență viitoare.
Astfel, pentru contracararea impactului negativ al coronavirusului pe piața
muncii, s-a preconizat ca, pentru perioada 2020-2022, fondurile politicii de
coeziune (Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european,
Fondul de coeziune) să primească o finanțare nouă de 55 mld. Euro.
Prin inițiativa legislativă de urgență REACT-EU se vizează punerea la
dispoziția celor mai afectate state membre și regiuni a 47,5 mld. Euro, prin
intermediul fondurilor structurale. Această finanțare suplimentară va proveni din
Instrumentul de redresare al Uniunii Europene.
De asemenea, tot în cadrul REACT-EU, vor fi alocate resurse
suplimentare până în anul 2022, prin care statele membre să poată finanța
Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD), cu
scopul asigurării resurselor suplimentare pentru alimente și asistență materială
de bază și pentru măsurile însoțitoare, precum și pentru măsurile specifice de
incluziune social, precum și a continuității lor fără întrerupere.
În cheltuirea acestor fonduri, statele membre trebuie să se asigure că, în
utilizarea fondurilor sociale este promovată și respectată egalitatea de gen.
Aceste investiții sunt importante:
-pe termen scurt – pentru a atenua consecințele crizei economice actuale, în
special creșterea șomajului și a nivelului de sărăcie;
-pe termen mai lung – ca parte a Strategiei Europei de a-și remodela economia,
creând nu doar locuri de muncă, ci și o societate favorabilă incluziunii.

3. Ce sunt măsurile propuse pentru o redresare sustenabilă?

Răspunsul UE la consecințele negative generate de criza sanitară și în

vederea unei redresări sustenabile este un pachet global de redresare a UE în
valoare de 2364 mld. Euro, care conține:
- un buget pe termen lung al UE (2021-2027) – până la valoarea de
1074 mld.euro, care va sprijini printre altele investițiile în tranziția
digitală și în tranziția verde, precum și în reziliență
- un plan de redresare pentru Europa, numit Next Generation EU în
valoare de 750 mld. Euro , defalcat pe următoarele direcții: coeziune,
cercetare, investiții pentru mediul privat, dezvoltare rurală, tranziție
climatică, gestionarea crizelor.
- cele trei plase de siguranță( pentru lucrători-SURE, pentru
întreprinderi, pentru statele membre) în valoare de 540 mld. Euro

De asemenea, Comisia Europeană a propus și:

- un nou program ambițios și de sine stătător în domeniul sănătății
pentru perioada 2021-2027, intitulat EU4Healt, în valoare de 9 mld.
Euro, pentru inovarea și încurajarea investițiilor în sistemele de
sănătate ale statelor membre UE, care să poată face față viitoarelor
epidemii.
- alocarea unui buget total de 26 mld. Euro pentru programul Erasmus+,
investind în tineri, oferindu-le oportunități de mobilitate și cooperare,
educație, formare profesională.