Ministerul de Educaie al Republicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de Relaii Internaionale tiine Politice i Administrative Specialitatea

Relaii Internaionale

REFERAT
Tema: Sistemul geopolitic mondial actual

Elaborat de: Cebotari Marcel, masterand anul II Verificat de : V. Saca, Profesor universitar

20 !

Sistemul geopolitic mondial actual

Categorii geopolitice clasice "n cadrul geopoliticii, u#a$ul unor termeni consacra%i de &tiin%a politic', precum putere sau ideologie, (&i sc)imb' sensul &i semnifica%ia. Spre e*emplu, puterea politic', de&i este un element esen%ial pentru stabilirea modului de ac%iune al unui stat pe scena interna%ional', la nivel geopolitic are alte conota%ii dec+t cele sociologice, men%in+nd totu&i unele caracteristici. Spre e*emplu, din formele de manifestare ale puterii politice ,domina%ie, autoritate, for%', competen%', influen%', prestigiu-, un actor geopolitic ,stat, organi#a%ie interna%ional', re%ea criminal', organi#a%ie terorist' sau societate transna%ional'- poate utili#a doar trei . domina%ia, for%a &i influen%a. "ntr/o anali#' sociologic' 0ne situ'm la nivelul cel mai general al societ'%ii, una dintre caracteristicile puterii politice fiind legat' de e*ercitarea sa la nivelul global al unei comunit'%i umane. 1atorit' caracterului s'u integrator, ea are capacitatea de a cuprinde (n sine &i a/&i subordona, ca resurse &i mi$loace proprii, celelalte forme de putere2. "ntr/o anali#' geopolitic' (ns', de&i puterea politic' r'm+ne un factor global &i integrator, aceasta este util' e*clusiv prin 0capacitatea generali#at' ,la nivelul societ'%ii globale- de deci#ie &i control / de%inerea celor mai eficiente mi$loace economice, sociale, politice &i ideologice2. 1esigur, oper'm (n continuare cu 0asimetria sau inegalitatea rolurilor2, cu 0dependen%a de ierar)ii, de norme sau de ritualuri2, 0e*isten%a unui centralism, i#vor+t din moduri specifice de organi#are2, fiind de acord c' 0resursele puterii sunt inegal distribuite, iar o rela%ie de acest tip nu poate func%iona f'r' divi#iunea conduc'tori/condu&i2. &i la nivel geopolitic sunt posibile ambele iposta#e ale puterii politice: intercursiv' &i integral'. 1ar acest transfer de propriet'%i din #ona subetatic' (n cea interna%ional' este posibil e*clusiv (ntruc+t puterea politic' ,(n%eleas' rela%ional sau conte*tual- are ca principal instrument statul / 0o iposta#' (n care el asigur' reali#area deci#iilor ei specifice, precum &i o mare parte a func%iei de control pe care puterea o e*ercit' (n raport cu societatea. 3cest instrument de putere concentrea#' sub autoritatea sa ma$oritatea resurselor economice, normative sau coercitive de care poate dispune o societate2. 4a nivel geopolitic, puterea este conceptuali#at' prin categoriile specifice acestui domeniu de anali#', planificare &i ac%iune politic' la nivel interna%ional: Putere . mare putere . super putere: ierar)ia statelor pe criteriul capacit'%ii de a/&i impune deci#iile proprii pe scena interna%ional', la nivel regional, continental sau mondial structurea#' capacitatea acestor actori de a se manifesta (n raport cu partenerii lor. 1in perspectiva e*trapol'rii la nivel supraetatic a puterii politice &i a (nc)eierii 5'#boiului 5ece, poate fi acceptabil' descrierea geopolitic' a lumii ca scen' a $ocurilor de putere anga$ate de actorii interna%ionali, mediate de o singur' superputere . S63. Structurile de putere ,imperial' &i multistatal'- determin' hegemonia &i echilibrul de putere ca fenomene geopolitice. 7rila de interpretare geopolitic' asupra rela%iilor interna%ionale are ca fundament no%iunea de s er! de in luen"!. Categoriile geopolitice prin prisma c'rora sunt anali#ate fenomenele la nivel interna%ional, prin care sunt stabilite planuri de evolu%ie &i opera%ionali#ate obiectivele pe termen mediu &i

lung ale respectivilor actori interna%ionali au generat &coli de g+ndire geopolitic' a c'ror evolu%ie nu este simetric' celor din rela%iile interna%ionale. 3stfel, &colile german', anglo/american', france#' sau rus' au proiectat vi#iuni geopolitice pentru 0interesele2 na%ionale ale %'rilor respective, nefiind structurate pe curente precum liberalismul, socialismul, feminismul etc.. 1in aceast' perspectiv', unul dintre cele mai importante mecanisme (n #ona subetatic' devine cu totul secundar, c)iar periferic la nivel geopolitic . legitimitatea puterii# "n plan sociologic, Maurice 1uverger considera c' singura surs' a legitimit'%ii unei puteri const' (n faptul c' ea 0este conform' sc)emei de legitimitate definit' de sistemul de valori &i norme al colectivit'%ii (n cadrul c'reia se e*ercit' &i c' asupra acestei sc)eme e*ist' un consens (n interiorul colectivit'%ii2 8. 4a nivel interna%ional, domina%ia &i influen%a sunt concordate (ntr/un club de parteneri ,alian%e militare, economice sau culturale-, iar for%a se aplic' de cele mai multe ori (n lipsa consensului comunit'%ii interna%ionale. 9oate cele trei forme de manifestare a puterii sunt legitime prin prisma reglement'rilor interna%ionale. 1ac' (n ca#ul sistemelor deschise este consim%it' pacea democratic!, (n raportarea lor la ceilal%i actori ,state totalitare, companii transna%ionale, organisme interna%ionale- intervine arbitrariul, legisla%ia interna%ional' put+nd fi invocat' func%ie de interese ,desigur sunt &i e*cep%ii, precum impunerea, (n anul 200:, de c'tre ;iscul 3merican unei b'nci elve%iene a comunic'rii unor date confiden%iale despre conturile unor cet'%eni americani, care, (n cele din urm' a dus la (nc'lcarea de c'tre banca elve%ian' a unor cutume &i legi na%ionale-. 1e asemenea, acestor categorii li se al'tur', (n definirea domeniului geopoliticii, unele care nu se reg'sesc (n alte discipline: punct geostrategic . #on' geostrategic', panism , etnic . panarabismul, pangermanismul, panslavismul, panturcismul sau panturanismul, panfinismul, paniranismul, panelenismul< religios . panislamismul, panortodo*ismul< continentale sau civilizaional-teritoriale . eurasianismul, panafricanismul, panasianismul, paneuropenism-=.

Fenomene geopolitice noi Pe de alt' parte, structurile neguvernamentale interna%ionale ,organi#a%ii interna%ionale (n domeniul presei, medicinei etc., re%ele criminale sau teroriste cu ramifica%ii la nivel global, sau societ'%i comerciale transna%ionale- desf'&oar' ac%iuni la nivel regional, continental sau mondial care, puse (n balan%' cu fenomenele subetatice au ca efecte cre&terea interdependen%ei (ntre actorii interna%ionali, atomi#area social' &i politic', radicali#area, de#g)e%area conflictelor (ng)e%ate etc., ceea ce indic' o cre&tere e*ponen%ial' a comple*it'%ii politicii interna%ionale. 1in aceast' cau#', pe l+ng' categoriile clasice ale geopoliticii, intervin fenomene noi ce reclam' abord'ri noi: globali#area, convergen%a ideologic', destructurarea statului &i noile mecanisme de guvernare sunt (n acela&i timp re#ultate ale unor evolu%ii istorice, precum modific'rile balan%elor de putere la nivel mondial. 1in perspectiva convergen"ei ideologice$ tema sf+r&itului ideologiilor, anun%at' (n anii >?0 de 1aniel @ell, a devenit una dintre cele mai prolifice idei din istoria g+ndirii politice. Sentimentul c' toate sistemele alternative la cel de democra%ie plural' se apropie de sf+r&itul lor istoric, l's+nd liber' proliferarea unui singur mod de organi#are politic' &i social', a devenit acut. 0Valurile democrati#'rii2 au (ntregit imaginea unui pu##le mondial care (ncepuse s' capete o singur' culoare, de&i cu nuan%e diferite, aflat (ntr/o dinamic' uniform'. Sc)imbarea percep%iei lumii la nivelul individului (ncepuse (nc' din anii >A0 s' nu i se mai datore#e. ;enomene mult mai puternice dec+t sistemul s'u de valori au (nceput s' (l cuprind' cu o vite#' ame%itoare. 7+ndul c', dintre toate temele sociale, 0conflictul2 este cel mai prolific motor al bun'st'rii, (ntruc+t era (n acord cu natura sa, a 0universali#at2 no%iunea de interes. 3tomi#area social', individualismul, pragmatismul sunt noile valori ale unei lumi 0tre#ite2 parc' din somnul ra%iunii care produsese timp de

$um'tate de secol totalitarismul. 4a nivel politic, procesul democrati#'rii, a*at pe definirea primar' a drepturilor negative ale individului care, indiferent de statut social, are ca apana$ votul ,universal &i liber e*primat-, redefine&te statutul de cet'%ean, reconstruind astfel sistemul politic. Mecanismele repre#ent'rii se integrea#' (ntr/o nou' logic', aferent' unor mecanisme constitu%ionale calc)iate pe acela&i patern. 3stfel, democra%ia (ncepe s' capete o teorie unitar', suficient de permisiv' pentru proiecte diferite ,asociativ', participativ', consensual'-, e*pul#+nd (ns' pe u&a din dos a istoriei democra%ia popular'. C)iar dac' acest proces este unul cantitativ, statistic, dat de num'rul de adep%i traumati#a%i de e*cesele unor epoci apuse, dar care vorbesc aceea&i limb' &i (mpart acelea&i valori. Boua teorie a democra%iei prevede o defini%ie neec)ivoc' a poporului, (n sensul de cet'%eni cu drept de vot ,domnia ma$orit'%ii limitate- &i dou' sensuri ale ac%iunii acestora ,proceduri electorale corecte &i repre#entativitatea ale&ilor care preiau puterea popular'-. 3ltfel spus, la nivel principial, o democra%ie este puterea poporului asupra poporului, care alege liber cui s' (i delege puterea. "n acest ca#, 0problema fundamental' este: cum putem men%ine &i consolida leg'tura dintre atribuirea nominal' &i e*ercitarea concret' a puteriiC 1e&i alegerile &i repre#entarea sunt instrumente necesare democra%iilor pe scar' larg', ele repre#int' c'lc+iul lui 3)ile. Cel care (&i deleag' puterea o poate &i pierde< alegerile nu sunt neap'rat libere< iar repre#entarea nu este necesarmente real'2. Cu toate acestea, ca &i (n vi#iunea lui Popper, nu ne r'm+ne dec+t s' identific'm 0modurile &i mi$loacele de ma*imi#are a puterii ,concrete- a poporului2. 1esigur, nu e*ist' neap'rat o rela%ie cau#al' (ntre c'derea vec)ilor regimuri &i demararea procesului de democrati#are. Vi#iunea potrivit c'reia, 0(n ciuda diversit'%ii presiunilor globale pentru democrati#are, consolidarea democrati#'rii are o determinare na%ional'2, pare a fi una corect' din punct de vedere politic. Cel pu%in teoretic (ns', 0modul (n care o serie de presiuni &i evenimente globale s/au combinat, desc)i#+nd o oportunitate politic' pentru democrati#are la sf+r&itul secolului DD2, induce posibilitatea ca 0starea indecis'2 a unei na%iuni dup' o revolu%ie, o lovitur' de stat, sau insurec%ie armat' etc., s' poat' evolua (n direc%ii care nu sunt neap'rat repetate istoric (n alt' parte. Evolu%iile intestine statului/na%iune sunt vi#ibile pe scena interna%ional'. Erice nou' intrare a unui actor (n 0clubul democra%iilor2 ,opera%ionali#at' prin institu%ii supraetatice care sunt forme de organi#are prin care statele membre (&i ap'r' sau promovea#' propriile proiecte- (nseamn' consolidarea unui curent, a unei ideologii, a unui sistem de valori, a unor tendin%e, a unor sfere de influen%'. 1esigur, democra%ia, una singur' sau un bloc de democra%ii, nu este infailibil', nici raportat' la ea (ns'&i, (ns' nici raportat' la familia c'reia i se al'tur'. 4a nivel interna%ional, termenii discu%iei se mut' de la ba#a de valori comune la ve)icularea intereselor na%ionale. Structurarea geopolitic' a raporturilor (ntre actorii interna%ionali se face (n termeni de interese &i putere. Marile puteri sunt partenerii de discu%ie ai superputerii care (mparte astfel sferele de influen%'. 4a nivel economic, odat' coroborate &i armoni#ate valorile proprii, prin pacea democratic', sunt necesare reguli de bun' practic', pentru a determina 0spa%iul de manevr'2 a fiec'rei categorii care include respectivii actori pe criteriul puterii2, precum &i raportarea unor actori interna%ionali la ceilal%i. "n domeniul economic, e*tinderea practicelor &i reglement'rilor tipice acestui sistem la nivel interna%ional este ilustrativ' pentru modul (n care avanta$ele marilor puteri sunt conservate &i (nt'rite. Statistica mediului de afaceri la nivel interna%ional, pe criteriul na%ionalit'%ii, indic' realitatea $ocului de putere la acest nivel. Indicatorii 0avu%iei na%ionale2 ,de la cei demografici, la cei geografici, economici &i culturali- sunt oglinda modului (n care un stat (&i proiectea#' at+t ambi%iile regionale, c+t &i propriile proiecte (n raport cu partenerii. Spre e*emplu, (n caracteri#area profilului unei puteri interna%ionale, sunt lua%i (n calcul parametri precum popula%ia, suprafa%a, produsul na%ional brut &i num'rul &i gradul de te)nici#are al for%elor armate. %a un alt nivel$ se remarc! aptul c! tensiunile interne ale statului&na"iune sunt tot mai acute. 1iluarea puterii centrale (n favoarea celei locale &i regionale face ca discursul practicat de leaders)ip/ul unui stat (n

raportarea la partenerii s'i s' fie unul care (nglobea#' idei, po#i%ii &i interese adesea divergente. 3rmoni#area acestor po#i%ii necesit' negociere, deci un proces ra%ional care produce comportamente predictibile. Boile mecanisme de guvernare, prin care se accentuea#' guvernarea local', ba#at' pe instrumente proprii federalismului sau regionalismului ,precum de#voltarea durabil'- induc practica grupurilor de interese legitime, care creea#' condi%iile optime pentru cre&terea e*perti#ei &i a calific'rii leaders)ip/ului politic. 1e asemenea, a&a cum adep%ii proiectului democra%iei asociative sesi#au, (n interiorul democra%iilor plurale se conturea#' #one informale de putere care monopoli#ea#' e*ercitarea repre#ent'rii. Fi acestea fac, (n cele din urm', ca statul s' fie sl'bit. Tensiunile interna"ionale sunt un alt factor care presea#' pentru sc)imbarea statului/na%iune. Este un loc comun faptul c', mai ales (n perioada 5'#boiului 5ece, dar (n multe privin%e &i acum, legisla%ia interna%ional' (&i men%inea caracterul regulator (ns' mai mult la nivel discursiv, (ntruc+t mecanismele punitive sunt deficitare. 3cest aspect se datora &i faptului c' statele erau suverane (n sensul tare &i nu recuno&teau un nivel de autoritate superior lor. 1in acest punct de vedere, legisla%ia interna%ional' avea un impact relativ minor asupra marilor puteri &i c)iar a statelor medii. 1up' diluarea lumii bipolare, legisla%ia interna%ional' a devenit din ce (n ce mai puternic', sub presiunea fenomenelor circumscrise globali#'rii. 3stfel, se constat' c' legisla%ia interna%ional' e*ercit' o influen%' semnificativ' asupra felului (n care inginerii sociali ,policGmaHers- a$ung s' ia deci#iile. Flu'urile de capital (i instrumentele inanciare sunt at+t te)nologii de cre&tere economic' indispensabile oric'rei economii na%ionale, c+t &i posibile unelte de demolare a unor astfel de sisteme. 3cestea pot fi folosite pentru cre&terea bun'st'rii unei na%iuni sau regiuni, a&a cum pot provoca cri#e economice la nivel global. Catali#ate de progresele te)nologice, flu*urile de capital &i instrumentele financiare sunt prolifice &i, de multe ori se de#volt' mult mai repede dec+t legisla%ia (n domeniu. 1in acest motiv, imposibilitatea reglement'rii na%ionale &i interna%ionale func%ie de previ#iuni articulate care s' (mpiedice repercusiuni economice datorate, spre e*emplu, instrumentelor financiare derivate, las' un teren liber pentru cre&terea fulminant' a decala$ului (ntre economia real' &i cotele re#ultate din specula%ii. 3l'turi de acestea, unii relativ noi actori interna%ionali, neguvernamentali ,companiile transna%ionale, re%elele criminale &i organi#a%iile teroriste- au o influen%' puternic' asupra modific'rii balan%elor de putere la nivel mondial. 3ceste procese surprind caracteristici ale unei noi lumi, incompatibil' &i incomensurabil' cu etapa (n care e*istau sisteme de organi#are social' &i economic'. 1efinit' prin prisma unor noi factori de putere, noi #one de interes, noi modalit'%i de organi#are, noi activit'%i &i obiective, aceast' etap' relev' mecanisme &i categorii intelectuale inedite. 1in punct de vedere istoric, lumea evoluea#' spre o nou' er', iar perspectiva geopolitic' asupra scenei interna%ionale &i a comportamentelor acestor factori are un specific bine conturat, care face posibil' optimi#area ac%iunii factorilor deci#ionali. 5e#ultat al unor evolu%ii foarte complicate care au avut la ba#' interesele politice, mili tare, economice &i nu (n ultim' m'sur', cele nationale ale statelor implicate, sistemul geopolitic actual a cunoscut mai multe transform'ri de/a lungul timpului. 3cesta este considerat ca &i po#i%ia geopolitic', un sistem dinamic, instabil, aflat n permanent transformare i adaptare la realit'%ile politice, economice &i sociale ale vremii. Sistemul geopolitic actual, spre diferen%' de cel specific perioadei de dinainte de anul :A:, este unul unipolar, (n care Statele 6nite ale 3mericii repre#int' principala putere geopolitic' la nivel planetar. Ei i se adaug' o serie de state sau uniuni statale care repre#int' a&a numi%ii Ivectori geopolitici regionaliI, sau #onali, cum ar fi 6niunea European', ;edera%ia 5us', Japonia, C)ina etc. Statutul de putere geopolitic' mondial' se ba#ea#' pe o serie de elemente de#voltate la un nivel deosebit, care scot (n eviden%' statul sau uniunea statal' respectiv' (n raport cu alte state sau organisme interna%ionale. 3ceste elemente sunt: 7radul de de#voltare economic'<

Bivelul te)nologic atins< Capacitatea militar' a statului respectiv< Poten%ialul demografic de care dispune< Capacitatea de control a unor regiuni sau areale importante de pe glob.

P+n' (n anul :A:, sistemul geopolitic global era total diferit fa%' de cel actual. 3cest lucru se datora diferenelor fundamentale ideologice dintre cei doi actori geopolitici mondiali, Statele 6nite ale 3mericii, repre#entant' a sistemului capitalist, &i fosta 65SS, repre#entant' a sistemului comunist. ;iecare din aceste dou' state repre#entau, (n fapt, sisteme politice nu numai diferite, ci &i concuren%iale. 3cest fapt a generat, imediat dup' terminarea celui de/al 1oilea 5'#boi Mondial, o nou' form' de confruntare, mai pu%in violent', dar cel pu%in la fel de consumatoare de energii &i resurse, intitulat' Rzboiul Rece. "n ciuda faptului c' anul :A: a adus, cu sine, pr'bu&irea sistemului comunist &i, implicit, dispari%ia diferen%ierilor ideologice, care au stat la ba#a confrunt'rilor specifice 5'#boiului 5ece al ultimelor decenii ale secolului DD. 1e&i, &i (n pre#ent, mai e*ist' state care se conduc dup' ideologia comunist': Coreea de Bord, Vietnam, Cuba, 5. P. C)ine#', asist'm, (n pre#ent, la o ad+ncire a diferen%elor economice &i sociale care duc la o accentuare a discrepan%elor regionale, #onale (ntre statele de#voltate &i cele subde#voltate. Factorii generatori ai noului sistem geopolitic Sistemul geopolitic actual este re#ultatul ac%iunii congruente a mai mul%i factori determinativi sau modelatori, printre cei mai importan%i (nscriindu/se: a. (nc)eierea, dup' aproape cinci decenii, a 5'#boiului 5ece, prin c'derea sistemului comunist &i adoptarea generali#at' a sistemului capitalist de produc%ie &i organi#are a societ'%ii< b. tendin%a de generali#are a sistemului capitalist, de influen%' american', (n toate domeniile e*isten%ei societ'%ilor respective. be&i acest lucru a dus la o uniformi#are politic' &i ideologic', nu s/a observat aceea&i finali#are &i (n domeniile economic, social sau cultural< c. tendin%a de multipolari#are la nivel regional sau #onal, (n domeniul at+t economic sau social, dar mai ales politic, reliefat' prin apari%ia de noi centri de putere, ba#a%i nu pe ideologii diferite, ci pe un poten%ial economic, demografic aparte< d. rea&e#area sferelor de influen%', conform noilor interese predominant economice, dar &i strategice< e. pre#en%a tot mai accentuat' a procesului de globali#are, legat fiind de necesitatea construirii unei pie%e globale< f. procesul de construire al unor structuri regionale sau #onale care s' gestione#e problemele e*istente la nivel suprana%ional. Sistemul geopolitic actual se ba#ea#', (n primul r+nd, pe asigurarea controlului asupra unor teritorii care pre#int' o importan%' fie economic', (n special (n ceea ce "nseamn' accesul la resursele de materii prime, dar &i pie%e de desfacere, fie strategic', de control al accesului spre anumite regiuni considerate importante de c'tre vectorul geopolitic implicat: str+mtori maritime, canale de naviga%ie, #one de ie&ire la ocean etc. "n prima situa%ie, resursa cea mai important' care generea#' ac%iune, inclusiv geopolitic' &i geostrategic', din partea statelor interesate, este petrolul. 6ltimele ac%iuni la nivel global, inclusiv din punct de vedere militar, au avut ca element fundamental accesul la resurse de petrol. 1ac' bipolaritatea e*istent' din punct de vedere geopolitic p+n' (n anul :A: era una ideologic', care (ns' se reflecta &i asupra elementelor economice, dup' pr'bu&irea comunismului, acest element economic a devenit esen%ial (n structurarea sistemului geopolitic actual. 7oana dup' petrol a ImodelatI sistemul geopolitic actual, reorgani#+nd, de data aceasta, dup' principiul economic, tabloul geopolitic al #ilelor noastre. "n ansamblu, la nivel macro, e*ist' (n pre#ent trei mari blocuri consumatoare de petrol: 3merica de Bord, cu prec'dere Statele 6nite ale 3mericii< Europa, (n principal Europa de Vest, occidental'< 3sia, repre#entat', (n primul r+nd, de Japonia &i, mai nou, C)ina.

Statele 6nite ale 3mericii, ca principal' %ar' consumatoare de petrol din cadrul 3mericii de Bord, (&i asigur' petrolul necesar din import (n propor%ie de 82K, cu prec'dere din Erientul Mi$lociu. 1ac' (n :?0, (nainte de cri#a petrolier', Statele 6nite ale 3mericii (&i acopereau AAK din consumul lor de petrol din surse interne, (n ::8, aceast' pondere sc'#use, de$ a, la numai LAK. Consumul de petrol din Statele 6nite ale 3mericii cre&te constant, apropiindu/se de 20 milioane barili petrol pe #i, (n timp ce produc%ia intern' se afl' (ntr/un proces de sc'dere din cau#a epui#'rii resurselor proprii interne, (n acest ca#, estim+ndu/se o cre&tere masiv' a importului, necesar' acoperirii cerin%elor, fapt care $ustific' importan%a geopolitic' a #onelor produc'toare de petrol pentru Statele 6nite ale 3mericii. Europa Eccidental' (&i ba#ea#' consumul de petrol (n propor%ie de peste 88K pe importuri, folosindu/se cu prec'dere de petrolul adus din Erientul Mi$lociu, Bordul 3fricii sau, mai recent, din #onele petroliere ale ;edera%iei 5use, inclusiv din Marea Caspic'. 3ceast' dependen%' de petrol ,,neeuropeanMM este diminuat' (ntr/o oarecare m'sur' de e*trac%ia din Marea Bordului, care (nsumea#' peste 8 milioane de barili pe #i. 9otu&i, datorit' cre&terii consumului, se preconi#ea#' c' importurile vor cre&te constant p+n' vor a$unge / (n circa dou' decenii s' repre#inte ?0K din totalul consumului. 3sia ,Japonia &i C)ina- dispune de o politic' (n domeniul energetic, inclusiv (n cel al petrolului, diferit', (ntr/o oarecare m'sur', de celelalte dou' blocuri consumatoare: -Japonia, care repre#int' un stat f'r' resurse de petrol proprii, a optat pentru acoperirea (n propor%ie de 00K a consumului din importuri, mare parte, adic' peste ?8K, din Erientul Mi$lociu. 1atorit' acestei situa%ii de e*cep%ie, politicile de c'utare a unor noi alternative energetice pentru petrol sunt cele mai avansate (n aceast' %ar', (ns' dependen%a sa de petrol este (nc' foarte mare. -C ina, de&i dispune de unele resurse ale Iaurului negruI, (&i ba#ea#' (n pre#ent consumul, (n mod preponderent, pe importuri. Ponderea acestora va cre&te continuu, av+ndu/se (n vedere de#voltarea economic' &i cre&terea numeric' a popula%iei care vor necesita resurse sporite (n acest domeniu. 3ceast' structurare (n cele trei mari categorii de state mari consumatoare de petrol se aplic' &i (n domeniul structur'rii raporturilor de putere pe arena mondial' actual'. @inomul Statele 6nite ale 3mericii / Europa Eccidental' repre#int' elementul definitoriu pentru geopolitica emisferei nordice &i nu numai. 1e&i ambele regiuni dispun de acela&i sistem ideologic, diferen%ierile ma$ore apar nu numai (n ceea ce prive&te economia statelor componente, c+t mai ales direc%ia ac%iunilor lor geopolitice. Statele 6nite ale 3mericii, care dispun de cea mai puternic' economie &i de cea mai puternic' armat', sunt, (n acela&i timp, cele mai mari consumatoare de resurse, aproape 28K din totalul resurselor planetei, precum &i cea mai important' pia%' de desfacere de pe 7lob, de&i popula%ia lor total' nu dep'&e&te cifra de 2:! milioane locuitori. Interesele lor se e*tind nu numai (n domeniul asigur'rii resurselor necesare economiei, ci &i (n domeniul Ie*pansiuniiI modului de via%' american. ;aptul c' au un cuv+nt greu de spus pe arena mondial', datorit' for%ei lor militare &i economice, le permite impunerea unui sistem considerat de acest stat ca fiind solu%ia optim' pentru problemele mondiale actuale. "n contradic%ie, 6niunea European', care (nsumea#' voin%a ma$orit'%ii statelor europene, (&i afirm' dorin%a de independen%' &i ac%iune proprie, fa%' de influen%a american' pe continent. 9ot mai mult 6niunea European' tinde s' se afirme ca o structur' repre#entativ' pentru (ntregul continent, inclusiv (n domeniul militar. "n acest mod, ac%iunile europene vin s' limite#e interesele americane pe b'tr+nul continent, lucru lesne de observat c)iar &i (n evolu%ia ultimelor evenimente politice legate de fosta Iugoslavie. "n acela&i timp, Japonia &i, mai recent, C)ina au c'p'tat &i mai mult o po#i%ie special' (n raport cu Statele 6nite ale 3mericii, (n ceea ce prive&te lumea pacific', (n particular, &i asiatic', (n general. Progresul te)nologic $apone#, precum &i dinamica economic', social' &i demografic' a C)inei vin s' marc)e#e &i s' adapte#e interesele americane din #on'. Nona Pacificului se transform' tot mai mult dintr/o ,,mare american'I "ntr/o ,,mare globalisI, (n care interesele statelor asiatice devin tot mai importante. ;aptul c' Statele 6nite ale 3mericii (ncep s' aib' interese economice ma$ore (n C)ina, dar &i (n celelalte state din sud/estul 3siei, modific' natura rela%iilor din #on'. 1e&i sistemul comunist a c'#ut (n :A:, ;edera%ia 5us' continu' s' aib' un cuv+nt greu de spus (n geopolitica actual' la nivel mondial. 6rma&' de drept a fostei 65SS, ;edera%ia 5us' (nc' mai de%ine o for%' militar' important', inclusiv (n domeniul nuclear, de care trebuie s' se %in' seama, dar &i o serie de resurse

naturale importante, inclusiv (n domeniul energetic, petrol, ga#e naturale sau c'rbuni &i (n domenii strategice, precum minereurile considerate strategice pentru industria de ap'rare. Tendin"e )n cadrul sistemului geopolitic actual "n urma anali#ei evolu%iei fenomenelor politice, sociale, economice desf'&urate (n ultimele decenii la nivel global &i %in+nd cont de specificul evolu%iilor viitoare, se pot defini o serie de tendin%e care se fac sau se vor face sim%ite (n viitorul apropiat (n domeniul evolu%iei geopolitice mondiale, precum: *# Uni icarea regional! sau +onal!, repre#entat' de o serie de procese de unificare pe ba#a alian%elor determinate de interese comune militare ,ca#ul B39E-, economice sau sociale ,ca#ul 6niunii Europene-, religioase sau ca sfer' de influen%' suprana%ional', cum ar fi panslavismul, panislamismul< ,# -estr!marea statal! a unor structuri multina"ionale, ca proces ini%iat (n urm' cu aproape dou' decenii (n ca#ul fostei Iugoslavii, dar care se reg'se&te &i (n ca#ul altor forma%iuni statale formate pe ba#' plurietnic'. 3ici se poate include &i situa%ia ruperii unor teritorii pe ba#a principiului autodetermin'rii, lu+ndu/se (n considerare drepturile colective &i nu cele individuale, cum sunt separa%iile etnice< .# -ispari"ia antagonismelor ideologice, ca proces demarat odat' cu pr'bu&irea comunismului, repre#entat (n esen%' de trecerea la un singur sistem politic universal, de tip capitalist, dar aplicat (n forme diferite, (n func%ie de tr's'turile statelor subiect, p'str+ndu/se totu&i prerogativele marilor puteri. Cucerirea unui teritoriu se face prin influen%' &i determinare economic' &i (n special financiar'< /# Trasarea unei noi ordini mondiale vi#+nd rea&e#area (n ultimele dou' decenii a )'r%ii politice a lumii, prin sc)imbarea polilor de putere. E nou' stare de fapt, (n care Statele 6nite ale 3mericii au devenit supraputerea unic', f'r' plan de contrabalans< 0# Ridicarea unor noi poli de putere$ prin dep'&irea etapei vi#+nd trasarea unei noi ordini mondiale &i apari%ia unor noi structuri de divi#are a puterii, de regul', la nivel regional sau #onal, prin formarea unor Ipoli secundariI (n 3sia, precum C)ina &i India, (n Europa, precum 7ermania sau Iinelul pacificuluiI< 1# 2ncercarea de revitali+are a ostei URSS$ prin procesul de regrupare pe diferite planuri, "ntr/o nou' form' de e*isten%' comun', a statelor componente ale fostei 65SS pe de o parte, &i a fostelor state satelit, pe de alt' parte< 3# Apari"ia (i de+voltarea e'plo+iv! a agen"ilor nonstatali drept centre de putere repre#int' procesul comple* prin care corpora%iile multina%ionale dob+ndesc at+ta putere (nc+t pot influen%a &i, uneori, determina situa%ii concrete pe arena politic' a lumii< 4# Asimetria balan"ei puterilor$ dat' de tendin%a de a Mconcentra puterea spre un anumit pol, (n contradic%ie cu cel'lalt pol ce devine al Is'r'cieiI. Se structurea#', astfel, dou' tipuri ma$ore de state: state productoare &i state consumatoare, ca pie%e de desfacere. "n ansamblul tabloului geopolitic actual trebuie s' semnal'm modific'rile aduse defenomenul terorismului internaional, care a sc)imbat profund datele problemei. 9erorismul a devenit nu numai o ameninare global, dar, (n acela&i timp, &i o motivaie pentru agresiune, un element folosibil pentru $ustificarea unor ac%iuni cu profunde &i grave implica%ii geopolitice. Ansambluri economice (i geopolitice mondiale actuale 5Uniunea European!$ APEC etc#6 aspecte generale Uniunea European! ,6E- este o comunitate de state europene independente, reunite (n $urul unor valori politice, economice, culturale &i sociale comune, (n urma procesului de cooperare &i iritegrare (nceput (n :8 , odat' cu semnarea 9ratatului de la Paris. "n urma semn'rii acestui tratat, ce a intrat (n vigoare (n :82, s/a format Comunitatea European' a C'rbunelui &i E%elului din care f'ceau parte 7ermania, ;ran%a, Italia &i O'rile din @enelu*. 6rm'torul pas spre unificarea %'rilor europene a fost constituirea (n :8?, ca urmare a 9ratatului de la 5oma, a primei uniuni vamale totale, denumite ini%ial Comunitatea Economic' European'. 3ceasta s/a transformat (n Comunitatatea European', care este (n pre#ent Iprimul pilonI al 6niunii Europene. 6niunea European' a evoluat dintr/un organ comercial (ntr/un parteneriat economic &i politic.

1efinitivarea 6niunii Europene s/a f'cut prin ratificarea de c'tre ansamblul %'rilor membre ale Comunit'%ii Europene a 9ratatului de la Maastric)t ,Elanda- la ? februarie ::2. "n pre#ent, 6niunea European' are 28 de membri, dintre care &ase membri sunt membri fondatori: ;ran%a, 7ermania, Italia, O'rile de Jos, @elgia, 4u*emburg. 1intre celelalte state care au aderat ulterior men%ion'm: Irlanda, Marea @ritanie, 5egatul 6nit, 7recia, Spania, Portugalia, 3ustria, 6ngaria, Polonia, Ce)ia, Slovacia etc. 6niunea European' este compus' din cinci institu%ii principale &i alte c+teva organisme cu func%ii speciali#ate: Parlamentul European repre#int' cet'%enii 6niunii Europene &i sunt ale&i (n mod direct de c'tre ace&tia< are sediul la Strasbourg &i de%ine trei puteri importante: legislativ', bugetar', de supraveg)ere democratic'< . Consiliul 6niunii Europene ,Consiliul de Mini&tri- repre#int' fiecare stat membru< atribu%iile sale sunt legate de stabilirea bugetului, (nc)eierea tratatelor interna%ionale< Comisia European' repre#int' interesele generale ale 6niunii Europene< ea este cea care propune legile, aplic' planul bugetar, veg)ea#' la aplicarea legilor europene, a bugetului &i a programelor uniunii< Curtea de Justi%ie a Comunit'%ii Europene se (ngri$e&te de respectarea legilor europene< Curtea de Conturi European' verific' finan%area activit'%ilor 6niunii Europene. 6niunea European' se identific', (n pre#ent, prin urm'toarele simboluri: un drapel, cu 2 stele pe fond albastru< un imn, respectiv, IEda bucurieiI / preludiul celei de/a patra p'r%i a Simfoniei a ID/a de 4udPig van @eet)oven< o #i, : mai, #iua Europei, (n amintirea 1eclara%iei lui 5obert Sc)umann din :80, care a propus, (ntr/o declara%ie istoric', punerea (n comun a resurselor de c'rbune &i o%el ale ;ran%ei &i 7ermaniei de Vest, prin crearea unei organi#a%ii desc)ise particip'rii altor state europene. moned' unic', euro. "n pre#ent, 6niunea European' repre#int' principala putere comercial' a lumii, al doilea pol economic pe plan mondial, dup' Statele 6nite ale 3mericii, al treilea ansamblu demografic ,dup' C)ina &i India-, precum &i unul dintre principalele centre de inova%ie &i te)nologie. Pia%a unic' european', repre#ent+nd de$a, (n urma procesului de integrare economic', o larg' pia%' de mas', asigur' oportunit'%i poten%iale importante pentru afacerile interna%ionale, mai ales pentru firmele obi&nuite s' reali#e#e produc%ie de mas' &i distribu%ie de mas', datorit' economiilor de scar' &i eficien%ei marHetingului, care pot fi ob%inute c)iar &i (n condi%iile intensific'rii concuren%ei (n cadrul acesteia. APEC 57rgani+a"ia 8!rilor din regiunea AsiaPaci ic pentru Cooperare Economic!6 ;orumul de cooperare economic' 3sia/Pacific este o organi#a%ie care grupea#' 2 de %'ri riverane Eceanului Pacific, de la C)ina &i 5usia p+n' la S63, Japonia &i 3ustralia a c'ror sc)imburi repre#int' L8 K din comer%ul mondial. O'rile 3PEC sunt beneficiarele a =0K din consumul mondial de energie de pe glob &i import' ?2K din %i%eiul produs de cartelul petrolier EPEC. 3 (nceput ca un grup neprotocolar de dialog (n anul :A:, dar de atunci a devenit primul forum pentru a$utorarea de#volt'rii economice, cooperare, comer% &i investi%ii (n regiunea !sia-"acific, iar elul final este crearea p+n' (n 2020 a unei #one a liberului sc)imb. Scopurile organi#a%iei sunt numite Iscopurile @ogorI &i se refer' la libertatea comer%ului &i a investi%iilor (n regiunea 3sia/Pacific p+n' (n anul 20 0 pentru economiile de#voltate. I1eclara%ia de la SeulI, adoptat' (n noiembrie :: (n cadrul celei de/a treia sesiuni ministeriale a 3PEC, a stabilit obiectivele generale ale organi#a%iei: men%inerea cre&terii &i de#volt'rii (n interesul comun al popoarelor din #on', impulsionarea cooper'rii (n domeniul economic (ntre %'rile membre, consolidarea mecanismului desc)is al comer%ului multi/ < lateral, reducerea barierelor comerciale &i investi%ionale regionale. Membrii organi#a%iei 3PEC sunt: 3ustralia, @runei, Canada, C)ile, C)ina, Indone#ia, Japonia, Coreea, MalaGsia, Me*ic, Boua Neeland', Papua/Boua 7uinee, ParaguaG, Peru, ;ilipine, ;edera%ia 5us', Singapore,

9)ailanda, S63, 6ruguaG, Vietnam. 1up'cum se poate cu u&urin%' observa, economiile statelor membre sunt eterogene, at+t din punct de vedere al gradului de de#voltare, c+t &i al cre&terii economice. Fefii guvernelor statelor membre se (nt+lnesc anual (ntr/un summit ce se desf'&oar' (n fiecare stat membru. 3PEC este faimos pentru tradi%ia de a aduce liderii (n costumele tradi%ionale ale %'rii ga#d'. 4a 20 noiembrie ::! a avut loc (nt+lnirea de la @laHe Island, Seattle, (n cadrul c'reia au fost stabilite scopurile generale ale organi#a%iei, precum &i c'ile de atingere a acestor scopuri. 3 fost subliniat' necesitatea de reducere a barierelor comerciale &i de liber' circula%ie a bunurilor, serviciilor &i capitalurilor. 6n plan de ac%iune detaliat &i concret prin care s' se reali#e#e efectiv obiectivele grup'rii a fost adoptat abia (n ::8, la EsaHa. Pentru (ndeplinirea obiectivelor a fost constituit un fond special pentru sus%inerea liberali#'rii comer%ului &i investi%iilor. 1up' un an, la Manilla s/au re(nt+lnit repre#entan%ii statelor membre &i au propus activit'%i comune referitoare la: reali#area unei re%ele educa%ionale la nivelul grup'rii< crearea unui centru de cercetare (n domeniul energetic, de#voltarea unei re%ele informa%ionale privind pia%a for%ei de munc' din @a#inul Pacificului< crearea unei ba#e de date referitoare la comer% &i investi%ii. S/au stabilit, de asemenea, priorit'%ile concrete referitoare la: de#voltarea capitalului uman, promovarea unei pie%e financiare sigure &i eficiente, de#voltarea infrastructurii economice, asimilarea te)nicilor de v+rf, (ncura$area de#volt'rii durabile. "n 200 , (nt+lnire a anual' desf'&urat' la @ei$ing ,C)ina- a fost dedicat' de#volt'rii resurselor umane. S/ a luat (n discu%ie adoptarea unui nou concept de promovare a construc%iei resurselor umane, m'sur' important' menit' s' reduc' diferen%ele dintre Bord &i Sud, valorific+nd avanta$ele oferite de revolu%ia te)nic'. 3lte priorit'%i sunt edificarea unui sistem de instruire permanent' &i e*tinderea re%elei de difu#are a informa%iei, (n str+ns' leg'tur' cu optimi#area metodelor de instruire &i de perfec%ionare a persoanei. O'rilor membre, cele mai de#voltate, le revine datoria de a veni (n spri$inul celorlalte %'ri, astfel (nc+t s' mic&ore#e Idistan%a numeric'I &i s' edifice o infrastructur' a inteligen%ei te)nice prin programe de formare &i de difu#are larg' a cuno&tin%elor. S/a mai stabilit c' %'rile de#voltate vor acorda spri$in financiar, material &i te)nic, fapt care va contribui la de#voltarea economic' a %'rilor (n curs de de#voltare &i, (n acela&i timp, la reali#area unei prosperit'%i comune a %'rilor din regiunea 3sia/Pacific. Bu (n ultimul r+nd, se are (n vedere promovarea spiritului novator &i de#voltarea competen%elor. In fiecare an, reuniunile 3PEC au avut (n vedere alte probleme din #ona 3sia/Pacific: cele mai multe au fost legate de problema energiei , ::=, ::?, ::A, 2000, 2002, 200L, 2008-, a (ntreprinderilor mici &i mi$locii, a telecomunica%iilor &i informa%iei, finan%elor, comer%ului &i transporturilor. 7rupare t+n'r' &i relativ viguroas', 3PEC are &anse s' fie un succes ca e*perien%' integra%ionist', cu condi%ia ca voin%a politic' &i ambi%ia statelor membre s' fie concreti#ate (n punerea (n practic' f'r' compromisuri a obiectivelor fi*ate. Elementul c)eie care caracteri#ea#' 3PEC ca grupare regional' este dorin%a statelor membre de a facilita activitatea (ntreprin#'torilor particulari, de a stimula de#voltarea sectorului privat. Convingerea liderilor s'i este c' e*perien%a (n domeniul afacerilor &i resursele #onei pot constitui c)eia succesului 3PEC &i a fiec'rei economii membre (n parte. Eamenii de afaceri particip' de$a activ la dialogul din cadrul grupurilor de lucru 3PEC. Mai mult, oficialii grup'rii se consult' adesea cu consiliile de afaceri din cadrul grup'rii. Rolul unor state 2n sistemul mondial actual: Statele Unite ale Americii$ Federa"ia Rus! Sistemul mondial repre#int' un ansamblu de rela%ii &i intercondi%ion'ri care se stabilesc (ntre statele e*istente, la nivel planetar, continental sau regional, (n diferite domenii, sub forma unor colabor'ri sau rela%ion'ri menite a construi un sistem func%ional. 1ou' sunt elementele esen%iale ale acestui sistem mondial: sistemul economic &i sistemul geopolitic. Sistemul economic presupune totalitatea rela%iilor economice, precum cele financiare, comerciale etc., care se desf'&oar' (ntre diferite state, av+nd ca re#ultat final definitivarea procesului de globali#are.

Sistemul geopoliticQse refer' la totalitatea rela%iilor politice care se stabilesc (ntre statele implicate, (n vederea sus%inerii intereselor na%ionale, regionale, #onale sau globale, rela%ii de interdepende%' re#ultate din poten%ialul economic, financiar, militar, social, demografic etc. al statelor respective. Sistemul geopolitic este, (n fapt, o re#ultant' direct' a de#volt'rii economice a statelor (n cau#'. Po#i%ia geopolitic' a unui stat (n raport cu alte state sau grup'ri de state se ba#ea#' pe statutul economic, financiar &i militar al statului men%ionat. 5olul &i locul geopolitic al unui stat (n cadrul sistemului geopolitic mondial este determinat, printre altele, de nivelul de#volt'rii generale al statului, dar &i de o serie de elemente colaterale, cum ar fi: potenialul demografic, poziia geografic, desc)iderea sau accesul la mare, localizarea statului de/a lungul unor rute comerciale importante, e*isten%a unor resurse de subsol diverse &i bine repre#entate cantitativ etc. 9oate aceste elemente concur' la stabilirea unei po#i%ii a statului respectiv (n raport cu vecinii s'i sau cu alte state situate la o anumit' distan%' de acesta, dar (n acela&i timp trasea#' &i po#i%ia statului (n cau#' (n ansamblul sistemului geopolitic mondial. Iat' c+teva dintre elementele de suport geopolitic pentru principalele state care de%in un rol repre#entativ pentru regiunea (n care acestea e*ist': Statele Unite ale Americii 5epre#int' o %ar' imens', c+t un continent, av+nd o suprafa%' de :.880.000 Hm2 &i o popula%ie de peste 2:! milioane locuitori. Prin e*tinderea sa longitudinal', Statele 6nite ale 3mericii beneficia#' de ie&ire at+t la Eceanul Pacific, c+t &i la Eceanul 3tlantic, lucru care i/a facilitat de/a lungul istoriei nu numai comer%ul &i implicit de#voltarea economic', dar i/a modelat &i po#i%ia geopolitic' (n raport cu alte state, precum &i rolul de%inut pe arena mondial'. "n acela&i timp, Statele 6nite ale 3mericii au beneficiat de imense resurse naturale, fapt care i/a permis o de#voltare economic' f'r' precedent, lucru sus%inut &i de faptul c' acest stat are cel mai mare Pffi din lume, aproape .000 miliarde R. "n urma evolu%iilor politice care au marcat sf+r&itul secolului DD, Statele 6nite ale 3mericii au reu&it s' devin' unica supraputere mondial, surc as+nd toate celelalte puteri #onale, europene sau asiatice. 5olul s'u (n cadrul sistemului economic &i geopolitic mondial este unul de e*cep%ie, foarte comple* &i care (i ofer' o po#i%ie deosebit' pe arena mondial'. 3cest rol se reflect' (n c+teva domenii considerate vitale pentru e*isten%a unui stat. 1intre ele enumer'm pe cele mai importante: de%in rolul de unic' supraputere economic', ocup+nd po#i%ia de frunte (n multe domenii ale produc%iei umane< concentrea#' o treime din Plls/ul planetei< repre#int' principalul consumator al resurselor planetei< de%in cea mai important' for%' militar' de pe glob< de%in cel mai important arsenal nuclear, folosibil (n scop de intimidare< repre#int' liderul mondial al lumii IlibereI, concentr+nd deci#ia politic' la nivelul diferitelor organisme politice sau repre#entati ve, cum ar fi EB6 sau B39E< de%in rolul de lider (n produc%ia agricol' (n multe domenii ,porumb, sorg, soia, br+n#eturi etc.-, precum &i (n multe domenii industriale ,aluminiu, cauciuc sintetic, minereuri neferoase, energie electric', (ngr'&'minte c)imice, autoturisme, bunuri de larg consum etc.-< sunt prima e*portatoare a lumii, cu o valoare total' a e*porturilor sale de peste 2L0 miliarde R pe an &i, (n acela&i timp, este %ara cu cea mai mare valoare a importurilor, peste =8 miliarde R pe an< reali#ea#' cele mai mari venituri din activitatea turistic' ,dep'&ind anual A0 miliarde R-< de%in locurile frunta&e (n produc%iile a #eci de tipuri de bunuri &i produse, printre care unele sunt con/ siderate strategice: petrol, c'rbuni, ga#e naturale, minereuri neferoase / cupru, plumb, #inc, aur, argint, minereuri feroase etc., dar &i pentru ciment, o%eluri aliate &i (nalt aliate, autove)icule, nave maritime &i aeriene etc. Statele 6nite ale 3mericii sunt, (n acela&i timp, un membru important, av+nd uneori drept de veto, (n foarte multe organi#a%ii regionale, #onale sau interna%ionale, (n care de%ine un rol deosebit: NAFTA, 7399, 3BN6S, 3SE3B, 3PEC, B39E, 3SCE, ES 3, EB6 &.a.<

Statele 6nite ale 3mericii sunt implicate / direct sau indirect / (n diferite #one de conflict de pe 7lob. 3u o pre#eri%' militar' direct' (n IraH, 3fg)anistan, iar prin diferite organi#a%ii de men%inere a p'cii, sunt im/ plicate (n diferite regiuni ale lumii, cum ar fi fostele republici lugoslave, Erientul 3propiat &i Mi$lociu sau (n #one din 3merica Central' &i de Sud. Pre#en%a militar' american' este vi#ibil' (n #ona Pacificului, dar &i (n 3sia de Sud/Est, precum &i (n Europa. Prin poten%ialul s'u militar, Statele 6nite ale 3mericii (&i asum' rolul de #$andarm mondial#, implic+ndu/se (n orice #on' de conflict, acolo unde interesele sale politice, economice &i strategice o cer. Federa"ia Rus! Continuatoare a fostei 65SS, ;edera%ia 5us' reu&e&te, (n ciuda problemelor economice deosebiteI generate de tran#i%ia la sistemul capitalist, s' (nsume#e o serie de atuuri care (i (nt'resc po#i%ia geopolitic' (n raport cu alte state. Prin faptul c' are cea mai mare suprafa%' a teritoriului, peste ? milioane Hm2 &i un num'r de locuitori apreciabil, aproape 80 milioane persoane, ;edera%ia 5us' de%ine o po#i%ie geopolitic' deosebit', (ntin#+ndu/se practic pe dou' continente. 3ceast' imensitate teritorial' (i aduce ;edera%iei 5use &i o serie de probleme, cum ar fi diversitatea etnic &i religioas, mai ales (n #ona asiatic', fapt care a creat, de multe ori, probleme serioase, care au amenin%at integritatea &i suveranitatea teritorial' a statului. Prin diversitatea formelor de relief care e*ist' pe (ntregul teritoriu, acest stat dispune de bogii naturale imense, cum ar fi cele din domeniul petrolului, crbunilor, gazelor naturale, minereurilor de fier sau neferoase etc., care pot sus%ine o economie &i o industrie diversificat'. Poten%ialul resurselor naturale este imens, (ns' problemele apar (n momentul valorific'rii lor, din cau#a instabilit'%ii politice, sociale &i, nu (n ultim' m'sur', economice, din ultimele dou' decenii. "n ciuda acestor restric%ion'ri, ;edera%ia 5us' continu' s' ob%in' producii mari (n domeniul energiei electrice, aluminiului, cauciucului sintetic, produselor siderurgice, industriei c imice i c iar n domenii considerate strategice, cum ar fi producia de uraniu. 1iversitatea etnic' &i religioas' a adus cu sine, pe )arta politic' a ;edera%iei 5use, o serie de probleme teritoriale nere#olvate (nc', cum ar fi situa%ia din Cecenia sau 1ag)estan, care s/au al'turat situa%iilor complicate generate de perioada de tran#i%ie. ;edera%ia 5us' de%ine (nc' ma$oritatea arsenalului nuclear al fostei 65SS, ceea ce face din ea un partener important la masa tratativelor militare. Este membr', inclusiv (n unele ca#uri cu drept de veto, (n multe organi#a%ii interna%ionale, regionale sau #onale &i este implicat', cu for%e militare, (n multe regiuni ale 7lobului. 6nele previ#iuni f'cute de anali&tii politici preconi#ea#' o cre&tere a rolului geopolitic al acestui stat (n deceniile urm'toare, odat' cu dep'&irea problemelor generate de tran#i%ia de la societatea comunist' la cea capitalist', democratic' .

@ibliografie . Internet
2. Jean 7rugel, %emocratizarea. & introducere critic, traducere de 5amona Elena 4upu ,Ia&i: Polirom, 200A!. 7iovanni Sartori, 'eoria democraiei reinterpretat, traducere de 1oru Pop ,Ia&i:Polirom, :::L. Virgil M'gureanu, Sociologie politic, ,@ucure&ti: 53E, 200=-