Antropologia politica se defineste ca proiect (ncearca sa fondeze o stiinta a politicului) si ca specialitate a cercetarii antropologice (se ocupa cu analiza sistemelor politice proprii societatilor primitve/arhaice). 1. Semnificatia antropologiei politice- ca disciplina ce ncearca sa do!ndeasca statut stiintific" se impune ca mod de cunoastere sau recunoastere a formelor 1#$1#%&&$s politice diferite. 'ontes(uieu se afla printre primii fondatori ai antropologiei politice prin clasarea societatilor n functie de traditii. Antropologia a ncercat sa determine succesiunile culturale pe aza criteriilor tehnico-economice a elementelor de civilizatie si a formelor strucuturilor politice. Studieaza societati )arhaice)" n care statul nu este clar constituit sau prezinta configuratii deoseite. Scopurile antropologiei politice* a) o determinare a politicului care nu l leagp nici de singurele societati istorice" nici de e+istenta aparatului statal, ) elucidarea proceselor de formare si transformare a sistemelor politice cu a-utorul unei cercetari paralele cu cea a istoricului, c)un studiu comparativ care sa perceapa diferitele e+presii ale realitatii politice nu n limitele unei istorii anume" ci n toata ntinderea ei istorica si georgrafica. &. .laorarea antropologiei politice. a) /recursorii* Aristotel (prin cautarea cauzelor care produc degradarea guvernelor instaurate)" 'achiavelli (prin distinctia facuta n /rincipele ntre doua tipuri de guvernare- repulica si principat- prefigureaza sociologia lui 0eer- sultanism si patrimonialism)" 'ontes(uieu (Spiritul legilor este prima ncercare de inventariere si clasificare a tipurilor de societati)" 'ar+ si .ngels (schita de antropologie economica si politica" si elaoreaza teoriile pornind de la documentatie e+otica- descrieri ale calatorilor" opere ale etnografilor), ) /rimii antropologi* 1enr2 'aine (Ancient 3a%" 1#41)" 3.1. 'organ (Ancient Societ2" 1#55), c) Antropologii politici* 0.C 'ac3oad" 6.1. 3o%ie- trateaza rolul factorilor interni si e+terni ai formarii statului" Sir 7ames 8. 9razer- studieaza raportul magie-religie- regalitate, ma-oritatea studiilor sunt facute pe societatile africane, $. 'etode si tendinte ale antropologiei politice* a) demersul genetic- pune prolema originii si evolutiei" poate fi comparativ, ) demersul functionalist- identifica institutiile politice n societatile primitive dupa functiile asumate" permite definirea relatiilor politice, c) demersul tipologic- vizeaza determinarea tipurilor de sisteme politice" organizarea si clasificarea lor, d) demersul terminologic- elaorarea categoriilor fundamentale (sarcina foarte dificila" pentru elaorarea conceptelor de cele mai multe ori este nevoie de apel la lingvistica), e) demersul structuralist- politicul este vazut su aspectul relatiilor formale" care e+plica raporturile de putere instaurate ntre indivizi/grupuri, f) demersul dinamist- sesizeaza dinamica structurilor si sistemul relatiilor ce le constituie(continuare a celui structuralist). II. :omeniul politicului At!t antropologia politica" c!t si filosofia politica vor sa studieze esenta politicului" iar relatia dintre ele este amigua. Antropologii moderni opun caracterul stiintific al cercetarii lor" caracterului normativ al filosofiei politice. 1.'a+imalisti si minimalisti. Informatia etnografica dezvaluie o mare varietate de forme politice primitive" asadar este necesara clasificarea si tipologia lor. :ar nainte de acest demers" este nevoie de descoperirea si delimitarea domeniului politicului. Aici apar doua taere* a) ma+imalistii- cei care sustin ca nu e+ista societate fara guverare, viziunea lui Aristotel cu omul ca animal politic si anterioritatea statului fata de individ, ) minimalistii- se arata sceptici fata de aceasta aordare, 0. C. 'ac3eod analizeaza popare pe care le considera lipsite de organizare politica" traind n anarhie. Cel mai adesea" aceasta aordare nu e+prima dec!t asenta institutiilor politice comparaile cu cele care e+ista n statul modern. .ste nevoie nsa de stailirea unui prag de la care sa e+iste politicul. 'a-oritatea autorilor considera ca acesta ncepe" acolo unde se sf!rsesc relatiile de rudenie. &. Confruntarea metodelor. :efiniri diferite ale politicului* a) definirea prin modurile de organizare spatiala- criteriu teritorial* domeniul politic ca sistem de organizare ce opereaza n cadrul unui teritoriu delimitat, ) definirea prin functii- functia de conservare" de decizie" de organizare a treurilor pulice, 8. Almond defineste sistemul politic ca ndeplinind functii de integrare si adaptare" prin recurgerea/amenintarea cu recurgerea legitima la constr!ngere fizica, c) definire prin modalitatile actiunii politice- actiunea sociala este actiune politica atunci c!nd ncearca sa controleze/inlfluenteze deciziile privind treurile pulice, '.8. Smith opune actiunea politica celei administrative( prima se refera la decizii" iar cea de-a doua la e+ecutie si organizare" prima este putere" cea de-a doua autoritate), guvernarea unei societati implica ntotdeauna aceasta forma dula de actiune, d) definirea prin caracteristicile formale- metoda comparativa care -ustifica cercetarea antropologica impune apelul la unitati si procese astracte, cercetarile structuraliste (nivel nalt de formalizare si astractizare) nu sunt aproape deloc consacrate asupra sistemului politic" sunt adecvate mai mult )sistemului ideilor), e) evaluarea- acest inventar arata ca delimitarile ram!n imprecise/contestaile cu efect asupra dificultatii definirii politicului, $. /utere politica si necesitate. /uterea este capacitatea de a produce efecte asupra persoanelor/lucrurilor sau capacitatea de a actiona efectiv asupra persoanelor/lucrurilor recurg!nd la mi-loace ce varieaza ntre persuasim si coercitie, /uterea este recunoscuta n orice societate" indiferent c!t de rudimentara este" pentru ca nu e+ista nici o societate n care regulile sa fie respectate automat. /uterea apare ca urmare a depasirii sferei de rudenie" pentru a limita efectele competitiei aparute ntre indivizi" puterea este vazuta ca necesitate" ca disimetrie (e+istenta inegalitatilor o face posiila)" ca sacralitate" ca amiguitate (puterea tinde sa se dezvolte ca raport de dominatie" dar consimtam!ntul care o legitimeaza tinde sa-i reduca autoritatea). ;. 6elatii si forme politice. :efinirea relatiilor politice independent de formele de guvernare pe care le organizeaza* sunt relatiile prin care persoane/grupuri e+ercita putere sau autoritate pentru mentinerea ordinii sociale ntr-un cadru teritorial. 'a+ 0eer porneste de la relatia fundamentala" aceea de comanda-supunere" pentru investigatia politicului. III. 6udenie si putere /entru ma-oritatea autorilor" categoria rudeniei o e+clude pe cea a politicului" una evoca structurile de reciprocitate iar cealalta structurile de suordonare. Antropologia politica dezvaluie legaturile ntre cele doua sisteme si le analizeaza raporturile. 1. 6udenie si ligna-e. Societatile ligna-ere sunt cele n care functiile si institutiile politice sunt mai putin diferentiate. Criterii pentru determinarea domeniului politic* 1) 3inga-ele se azeaza pe oamenii care sunt legati uniliniar de un stramos unic, n functie de numarul de generatii si e+tinderea lor varieaza numarul de segmente care l compun. :in acest motiv grupurile ligna-ere se numesc segmentare. Semnificatia politica a acestor grupuri este derivata din faptul ca folosesc simoluri comune" rolul politic fiind determinat de ordonarea generala a segmentelor ligna-ere. &) principiul descendentei si principiul teritorial- '8 Smith considera relatiile e+terne ale unui ligna- (fie ele de razoi sau schimuri matrimoniale) ca fiind relatii politice" iar pe cele interne ca relatii administrative azate pe ierarhie. <n societatile segmentare" legea care determina pozitiile politice este structura genealogica. &. :inamica ligna-era. Se ocupa cu studiul conditiilor necesare e+presiei vietii politice" a cailor si mi-loacelor ei. A) conditii- societatile ligna-ere nu sunt egalitare" clanurile si ligna-ele nefiind echivalente, dinamica ligna-era rezulta din inegalitatile ce tin de diferentele de rang. Societatile fac din dezechiliru si confruntare un factor producator de coeziune sociala si de ordine" folosind ca instrument politicul. =) manifestarile si mi-loacele- n societatile segmentare" viata politica difuza se manifesta mai mult prin situatii politice dec!t prin institutii politice (luarea deciziilor determina aparitia oamenilor cu rang superior" antagonismele pun n evidenta mediatorii si detinatorii puterii). 6aporturile de putere (superioritate numerica si potential militar) determina relatiile dintre clanuri si ligna-e. 6angul unul ligna- depinde de $ factori* capacitatea sa economica" calitatea sa de centru integrator al activitatilor economice desfasurate de vecini" pozitia sa n retelele de aliante. $. Aspecte ale puterii segmentare. >ipologia sistemelor segmentare ram!ne o prolema delicata din doua categorii de motive* instailitatea lor fundamentala (puterea ram!ne difuza" institutii politice schimatoare" aliante precare) si variantele pe care le prezinta uneori un acelasi ansamlu etnic. 7. 'iddletan si :. >ait construiesc $ modele de clasificare* 1) societati cu geneaologie unitara si ligna-e integrate ntr-un singur sistem piramidal, &) societati formate din mici grupuri de descendenta devenite interdependente, $) societati constituite din ligna-e asociate care nu se pot situa n acelasi cadru genealogic. I?. Stratificare sociala si putere @u e+ista societate fara putere politica (nteleasa ca forta de ordine prin e+celenta) si nici putere fara ierarhii si fara raporturi inegale instaurate ntre indivizi si grupuri sociale. 1.Ardine si suordonare. .+ista dezateri nesolutionare n antropologia politica pe aza ierarhiei- unele teorii sustin ca manifestarea raporturilor de ierarhie si dominatie se gasesc n natura" iar altele sustin ca stratificarea sociala este nradacinata n cultura. .+ista o multitudine de stratificari si ierarhii" care face dificila reducerea la un numar limitat de tipuri. .ste legitim nsa" sa se restr!nga aplicarea conceptului de stratificare la societatile care satsfac cel putin doua conditii* 1) inegalitatile dominante se formuleaza pe alte criterii dec!t cele de v!rsta" se+" rudenie" descendenta, &) rupturile ntre grupuri ierarhizate se produc la scara societatii gloale sau a unitatii politice nationale. &. 9orme ale stratificarii sociale si putere politica. @otiunea de statut este definita ca pozitia personala a unui individ fata de ceilalti" n cadrul unui grup, ea permite aprecierea distantei sociale e+istente ntre persoane pentru ca determina ierarhiile. @otiunea de rol este definita ca statutul n termeni de actiune" aspectul dinamic al acestuia. Aficiu (sau functie cu titlu) este un termen generic" rol si status fiind pentru el cazuri particulare. Aficiu desemneaza distinctia ntre functia detinuta si persoana care o detine pentru o vreme, conoteaza notiunile de rang/ordin/stare, $. 9eudalism si raporturi de dependenta. 9eudalismul e un regim politic" o maniera de a defini rolurile de guvernanti si guvernati. .lementul specific este legatura interpersonala- relatii de protectie pe de o parte si fidelitate si aservire pe de alta parte. ?I. Aspecte ale statului traditional. Interpretarile statului care l identificau cu orice organizare politica autonoma sunt n regres" n vreme ce analiza fenomenului politic nu se mai confunda cu teoria statului. 1./unerea n discutie a conceptului de stat. Statul este identificat cu mi-loacele ce permit crearea si mentinerea ordinii n limitele unui spatiu determinat. Criteriile de identificare a formei statale* caracterul sau totalizant" autonomia si puterea sa de dominatie. 7uristii i-au restr!ns ntreuintarea" definindu-l ca fenomen -uridic- ca sistemul normelor -uridice n vigoare. Interpretarea lor este eronata" ntruc!t nu cuprinde si nivelul politic. <ntre aceste doua interpretari (una la+ista si una restrictiva) se gasesc interpretarile comune ce caracterizeaza statul prin 1) teritoriu, &) consimtam!ntul populatiei ce traieste ntre respectivele granite, $) e+istenta de structuri organice mai mult sau mai putin comple+e care constituie aza unitatii politice. /rolema cu aceste interpretari este ca nu sunt specifice" aord!nd o acceptiune prea toleranta. :e aceea" 7. 9reund introduce conceptul de rationalitate statala- ce i permite sa opuna creatiile politice instinctive (triurile" cetatile) si strucuturile politice improvizate provenite din cuceriri" statului" care este opera ratiunii. /entru /roudhon" statul deriva din viata sociala" i ram!ne acesteia e+terior si realizeaza acapararea fortei colective. ?iata sociala si statul centralizat se gasesc n mod necesar n raport de contradictie radicala. ?iata sociala implica schimuri care implica reciprocitate" n timp ce statul implica autoritate si constr!ngere ce implica nereciprocitate. &. Incertitudini ale antropologiei politice. e+aminarea criteriilor cel mai des utilizate n definirea statului* a) legatura teritoriala- fondarea statului implica o capacitate de a concepe o unitate ce largeste limitele rudeniei si a nvecinarii spatiale, rudenia e nlocuita cu proprietatea ca aza a organizarii sociale. 3ucrarile antropologice pun n evidenta $ caracteristici ale acestui proces* numarul de oameni ca determinant as stergeii rudeniei" organizarea spatiului n scopuri politice" aparitia ideii de proprietate care intra n concurenta cu relatiile personale, ) Segmentar si centralizat- su vechea forma statul si putea asigura puterea mult mai ine la centru" fata de periferii. Instrumentele de care dispune puterea centralizata pentru a se mentine depind mult de dezvoltarea tehnica si a mi-loacelor de informare (multe imperii africane au disparut din cauza spatiului mult prea vast). Apozitia segmentar- centralizat nu e+ista legat doar de teritoriu" se refera chiar la organizarea statala" a carei tendinta unitara o comate. A. Southal distinge ntre stat unitar (complet dezvoltat) si stat segmentar" statul unitar realiz!ndu-se foarte rar. sase caracteristici ale statului segmentar* 1) suveranitate teritoriala limitata- se estompreaza pe masura ce se aplica regiunilor mai departate de centru, &) guvernarea centralizata coe+ista cu puteri locale asupra carora nu e+ercita dec!t un control relativ, $) centrul dispune de o administratie specializata, ;) autoritatea centrala nu are monopolul asolut al utilizarii legitime a fortei, B) relatii de tip piramidal, 4) autoritatile suordonate au cu at!t mai multe posiilitati de schimare cu c!t ocupa o pozitie mai periferica. c) rationalitatea statului traditional- statul rezulta din lenta rationalizare a structurilor politice e+istente" pe care o evidentieaza o vointa unitara" o administratie competenta" o tendinta de organizare a ansamlului vietii colective. 6ationalitatea astfel definita e+ista n cazuri rare de stat traditional, ea devine mai accentuata n cazul )despotismului oriental) - acolo unde e+ista proprietate irocratica" capitalim irocratic" aristocratie rurala irocratica- acolo unde statul devine mai puternic dec!t societatea. d) Caracteristicile statului traditional- statul traditional privit ca o mare familie" personalizarea raporturilor sociale si politice, instailitatea- fragilitatea azei teritoriale" rivalitatea politica pentru putere si a reeliunilor lipsite de eficienta revolutionara. Statul traditional nu se poate defini printr-un model sociologic ce l-ar opune radical statului modern, n masura n care e stat el se conformeaza caracteristicilor comune. @u treuie ignorat de catre antropologie anumite aspecte* statul traditional permite unei minoritati sa e+ercite o dominatie duraila" luptele pentru putere (care reprezinta forma de politica pe care o cunoaste statul traditional) contriuie mai mult la ntarirea dominatiei dec!t la slaiciunea ei (aspecte puternic accentuate n despotismul oriental). >rasaturi distinctive ale statului traditional* locul important acordat empirismului" se formeaza de la unitati politice pree+istente" pastreaza un caracter difuz care l diferentieaza de statul modern centralizat" ram!ne amenintat de segmentarea teritoriala" corespunde tipului de )patrimonialism) definit de 0eer (suveranul detine puterea pe aza unor atriute personale" actioneaza printr-un mandat primit din cer/ zei n numele traditiei. $. Ipoteze asupra originii statului. 6. 3inton- & mi-loace de construire a statului* asocierea voluntara si dominatia impusa printr-o putere superioara, S. @adel sustine de asemenea ca factorul de cucerire este necesar pentru formarea statului. 3o%ie vede doua conditii care treuie a fi mplinite pentru constituirea statului* e+istenta unor raporturi sociale e+terioare rudeniei si e+istenta unor grupuri/asociatii care sa permita n cadrul lor sa se desfasoare raporturi de inegalitate. ?II. >raditie si modernitate 1.9actori si aspecte ale schimarii politice. >ransformarea sistemelor politice traditionale se raporteaza n general la colonizare/dependenta" colonizarea apar!nd drept un factor modernizator. Coloniile africane prezinta B caracteristici ce pot fi aplicate si altor societati n curs de modernizare* denaturarea unitatilor politice traditionale" degradarea prin depolitizare" distrugerea sistemelor traditionale de limitare a puterii" incompatiilitatea celor sisteme de putere si autoritate" desacralizarea partiala a puterii. :inamica tranfsormarii sociale si dinamica modernizarii politice a fost analizata de catre :. Apter foarte elocvent. .l sustine ca rezultatul modernizarii este aparitia de noi roluri sociale" celor traditionale li se adauga cele adaptative (transformare partiala a primelor) si cele novatoare" toate fiind n incompatiilitate. .+ista trei forme de stratificare sociala n societatile n curs de modernizare* sistemul castelor" al claselor si al ierarhiilor. Cele $ tipuri de roluri se gasesc n fiecare din cele $ forme de stratificare" rezult!nd conflice" a caror linie de rezolvare treuie gasita pe plan politic. &. :inamica traditionalismului si modernitatii. @otiunea de traditionalism este definita imprecis de catre antropologi" fiind definita mai ales prin respectarea normelor imemoriale" pe care mitul sau ideologia dominanta le afirma si le -ustifica. >raditionalismul fundamental asigura protectia valorilor" organizarii sociale si culturale din trecut. >raditionalismul formal coe+ista cu cel precedent- din mostenirea trecutului sunt pastrate doar anumite mi-loace" functiile si scopurile schim!ndu-se. >raditionalismul de rezistenta a servit" n perioada de dominatie coloniala" drept ecran protector" prezent!nd disimularea reactiilor de refuz, /seudo-traditionalismul dupa perioada coloniala- traditia manipulata devine mi-locul prin care se da sens noilor realitati sau prin care se e+prima o revendicare. >reuie luat n considerare" de asemenea" ca structurile politice rezultate n urma formarii statelor nu pot fi interpretate n perioada de tranzitie" dec!t recurg!nd la vechiul lima-. Sugestii pentru studiul modernizarii* a) comunitatea sateasca este unitatea de cercetarea cea mai pertinenta" pentru ca ea constituie c!mpul de confruntare ntre traditie si modernitate, ) partidul politic" instrument modernizator" av!nd n vedere ca n societatile traditionale n curs de modernizare" partidul ndeplineste functii multiple* orienteaza economia nationala" organizeaza suprematia politicului" participa la schimare, este mi-loc de modernizare pentru ca are avanta-ul" spre deoseire de autoritatile administrative" de a avea un contact direct cu comunitatea, c) ideologia" ca e+presie a modernitatii- ideologia are o functie stimulata n perioadele modernizatoare (n cazul societatilor traditionale" ideologia apare odata cu epoca moderna" pe ruinele mitului ce garanta vechea ordine), ideologiile se prezinta n doua versiuni* una minutioasa destinata elitelor politice si intelectuale pentru difuzarea n e+terior si una simplificata pentru taranime si clasele mai putin educate, ideologiile modernizatoare se caracterizeaza prin instailitate- nu sunt semnificative dec!t o perioada de timp scurta. <ncheiere. /erspective ale antropologiei politice. Antropologia politica se prezinta ca un proiect n curs de realizare dec!t ca un domeniu constituit. .a a dus la decentrare pentru ca a universalizat reflectia (p!na si la grupurile cu putere minimala). :etine eficienta critica fata de antropologie- disciplina mama. .a necesita luarea n considerare a dinamicii interne a societatilor traditionale" pentru ca opereaza pe o realitate esential dinamica.