Subiecte stiinte politice:

1.A Cuplul categorical politic-politica

politica este o esenta care are ca fundament un dat al naturii umane. Acest dat, insoteste
omnul in devenirea sa prin calitatea acestuia de animal social de a fi conditionat sa
intre in relatii de colaborare cu semenii pentru atingerea scopurlor sale.
Intre acest specific al naturii umane si fenomenul politic exista o profunda
reciprocitate.
Prin actiunea politica se asigura echilibrul comunitatilor umane. Numitorul comun este
puterea politica. .
Relatia fundamentala a puterii politice: comanda-ascultare deriva din relatia de
putere: dominatie-supunere. Aceasta relatie de putere provine din instinctul de
agresivitate..
Politicul este nu numai un concept-grebla (insumeaza toate determinatiile
politicii), dar si o structura inerenta a naturii umane. Politicul desemneaza un camp
social al intereselor contradictorii, dar si al convergentelor si agregarilor partiale
reglementate.
Politica are mai multe seminficatii:
. forma de organizare si conducere a comunitatilor umane cu a!utorul fortei de coercitie
a statului, legitim instituita
". instruirea si mentinerea unei ordini interne, garantarea securitatii externe a
comunitatilor
#. medierea conflictelor dintre grupuri in procesul de alocare a resurselor
$. forma de activitate sociala care cuprinde relatiile dintre grupuri, organizatii si natiuni,
relatii ce se constituie in competitia pentru mentinerea si consolidarea puterii politice.
%. strategii, metode implicate in actiunea politica in realizarea intereselor fundamentale
ale agentilor colectivi si individuali ai acesteia
&. ansamblul formelor de cunoastere a vietii politice si de legitimare a actiunilor 'culturi
si ideologii politice, propaganda si simbolica politica(.
1.B Ideologia democrat-crestina
Principalele ideologii ale democratiei crestine:
. Sacralitatea si unicitatea fiintei umane
". Prioritatea valorilor umane asupra valorilor materiale
#. Intre liberalismul laic si materialismul ateu trebuie sa existe o a treia forta bazata
pe iubirea crestina a aproapelui
$. Proprietatea)functie sociala
%. *omunitarismul
&. +conomia sociala de piata
,. Integrarea europeana
Principii:
. -ocatia spirituala a persoanei este apropierea de divinitate
". -alorile morale mai durabile decat cele materiale
#. Scheme utopice
$. .iserica recunoaste proprietatea individuala ca proprietate naturala, recunoaste dr.
/mului de a avea proprietate ca fundament al libertatii materiale.
%. Proprietatea individuala trebuie sa dea o parte comunitatii
&. Interventia statului in masuri de conformare si de adaptare la mecanismele pietei

Personalismul 0i neotomismul'" curente filosofice(ocup1 o pozi2ie

privilegiat1. Personalismul institu2ionalizeaz1 un cuplu categorial:
3individ)persoan1 4n care persoana cap1t1 o prioritate absolut1, deoarece
ea se bucur1 de un dublu registru ontologic: ca individ, obligat s
convieuiasc n societate 0i, n calitate de creatur dup cipul !i
asemnarea lui "umnezeu, a crei esen este vocaia ei spiritual.
Pentru neotomism, dreptul natural este o expresie a legii naturale, a0a cum se manifest1
ea 4n domeniul economic 0i social)politic. +l define0te binele societ12ii 0i, 4n acela0i timp,
binele s1u. #egea natural este, deci, legea moral$.

" forme de proprietate: Rerum Novarum dreptul la proprietatea privat, drept
ce nu provine din legile umane ci de la natur1, nu poate fi anulat de stat.
Popularum Progressio afirm1: 3proprietatea privat1 nu
este un drept necondi2ionat, absolut 0i nelimitat. 5imeni nu poate folosi exclusiv pentru
sine bunuri, c6nd altora le lipse0te strictul necesar.
2.A ubculturile politice
)Subculturile politice se inscriu in dinamica intereselor si aspiratiilor care
structureaza grupurile sociale.
)7iecare grup isi elaboreaza propriul sistem de norme. Astfel, exista o cultura8
politica de clasa care evidentiaza conceptia despre lume si viata a clasei respective,
precum si pozitia ei fata de sistemul politic.
)%aracteristicile acestei clase sunt: psihologia de grup, constiinta identitatii,
stilul de viata si nivelul de trai.
&ubcultura politica a burgeziei ia nastere si se dezvolta in raport cu cultura
aristocratica pe care vrea sa si)o insuseasca si sa o imite. 9ezvolta valorile liberale si
valorile economiei de piata, este o clasa constienta de puterea ei economica si va lupta
pentru o a obtine drepturile politice a!utata in timp de ideologia politica.
Subcultura politica a clasei muncitoare, la nivelul fiecarei clase muncitoare aveau
acelasi stil de viata. )In /ccident, incepand cu Industrializarea, o constiinta politica de
clasa se poate vedea din studiile de sociologie si din literatura epocii: romanele lui *h.
9ic:ens.
)Nu acelasi lucru se poate spune despre cultura politica a clasei munctitoare
din Romania de provenienta rurala recenta. *lasa muncitoare a fost manipulata in
numele calitatii ei de clasa conducatoare in societate . ;ibertatea ei politica a fost
scarificata pentru confortul material al civilizatiei urbane:
.&ubculturile poltice de consum: pe langa subcultura muncii si subcultura
saraciei, sunt cultivate pana la obsesie valorile materiale care fac din acestea un criteriu
de diferentiere si ierarhie sociala, se creaza nevoi false
*resterea economica cei treizeci de ani gloriori a dus la teoriile capitalismului
popular
Societatea de masa, caracteristici:
. diferentiere a rolurilor
". organizarea rationala a functiilor
#. relatii depersonalizate si fragmentate dintre indivizi, datorita rolurilor
$. importanta crescanda a grupurilor primare fata de cele secundare si a grupurilor
informale in cadrul grupurilor secundare.
%. disolutia proceselor de stratificare sociala
&. diferentierea si consolidarea structurilor de putere
,. segmentarea sferelor institutionale si aparitia unor sisteme ierarhice
2.B tatul oriental antic
Principalele structuri ale statului oriental antic, cu diferen2e minore de la un stat la altul 0i
de la o perioad1 istoric1 la alta, sunt:
a.sincretismul etico-politico-religios al legitimit!"ii ordinii politice.
teogoniile 0i cosmogoniile orientale explic1 na0terea societ12ilor politice printr)un act
fondator, de origine sacr1.
;a baza apari2iei statului oriental st1 o 3nunt1 cosmic1 dintre un zeu fondator 0i o
zei21 sau o muritoare 4n urma c1reia se na0te viitorul rege sau 4mp1rat.
Primele teorii contractualiste privind geneza statului relev caracterul nc
nedifereniat al relaiei dintre puterea politic, religioas i ordinea moral.
b. legitimitatea teocratic! a puterii politice.
;a 4nceput, puterea politic1 fiind profund personalizat1, prerogativele ei erau
4ntrupate 4n persoana sacr1 a 4mp1ratului sau regelui, considera2i de origine
divin1. Prin urmare, legea terestr1 repeta ordinea divin1.
c. tendin"a spre centrali#are $i unitate, spre construc2ia imperiului, tendin21 care
se va reg1si 4n construc2ia statului european medieval dup1 c1derea Imperiului <oman de
Apus.
d. statul oriental antic este un stat paternalist $i birocratic.
Principala structur1 a statului oriental antic era birocra2ia compus1 din func2ionarii
centrali 0i locali'mandarini(a c1ror principal1 sarcin1 era str6ngerea impozitelor 0i
v1rsarea lor la bugetul central, 4n schimbul unor retribu2ii foarte slabe.
+rau o elit1 administrativ1 0i cultural1
e. regimul %uridic al propriet!"ii .
=ntreaga suprafa21 a 21rii apar2inea 4mp1ratului, care d1ruia templelor 0i membrilor
cur2ii regale suprafe2e 4ntinse de p1m6nt, iar 21ranilor loturi colective, 4n folosin21
pe un an calendaristic, percep6nd tribut 4n natur1, care putea a!unge la !um1tate
sau dou1 treimi din recolta obi0nuit1. De aceea, aceste state s-au numit i
&societ!"i tributale.
'. interven"ionismul de stat
S)a manifestat cu prec1dere 4n amena!area 0i 4ngri!irea canalelor de iriga2ie, ceea
ce le)a atras 0i denumirea de 3societ!"i (idraulice.
g. impermeabilitatea $i circula"ia )nc(is! a elitelor politice.
7unc2ionarii superiori ai statului se recrutau din r6ndul aristocra2iei. 9up1 o
educa2ie care dura aproape ,)" ani ace0tia erau promova2i 4n aparatul central al
statului 'scribi(, exemple de state orientale antice: sumerian, babilonian, a::adian,
egiptean, persan, chinez 0i indian.
*.A Conceptul de ideologie
> termenul de 3ideologie a fost creat 4n ,?@ de Antoine 9estutt de AracB.
> ideologiile sunt credin"e de grup pe care indivi#ii le asimilea#! prin procesele de
sociali#are+ mul"i oameni primesc o ideologie prin identi'icarea cu un grup social sau
prin distan"area 'a"! de acesta.
> ideologiile se transform1 4n argumente: ele sunt menite s1 conving1 0i s1 contracareze
concep2iile rivale.
> ideologiile afecteaz1 4n totalitate unele din valorile ma!ore ale vie2ii.
> ele cuprind programe pentru schimbarea sau conservarea ordinii politiceC pentru
ap1rarea, reformarea sau abolirea unor institu2ii social)politice
> ele sunt normative, etice, moralizatoare 4n ton 0i con2inut
> ele sunt, inevitabil, p1r2i ale unui sistem de credin2e mai vast 0i 4mp1rt10esc
propriet12ile structurale 0i stilistice ale acestui sistem
> ele au un corp de documente sacre '*onstitu2ii, 9eclara2ii de drepturi, manifeste,
programe( 0i eroi 'p1rin2i fondatori, unificatori, salvatori, profe2i 0i 4n2elep2i, mari
interpre2i 0i autori(
> implic1 o teorie a cauzei 0i efectului 4n lume, precum 0i o teorie despre natura mam1
'bun1 sau rea, perfectibil1 sau nu(.
> <aBmond .oudon distinge dou1 tipuri fundamentale de defini2ie a ideologiei:
').cea tradiional, care define0te ideologia plec(nd de la criteriul adevrului !i
falsului !i
)).cea modern, care o define0te mai cur6nd, plec(nd de la ideea de sens. Astfel, o
norm1 poate avea un sens, poate fi adaptat1 la o anumit1 stare a societ12ii, f1r1 s1 fie, din
aceast1 cauz1, nici adev1rat1, nici fals1.
funcia ideologiei este de a face politica posiil
> ideologiile cuprind no2iuni 0i propozi2ii 4n acela0i timp descriptive 0i normative. Aceste
propozi2ii 4ntre2in o rela2ie cu realitatea analog1, adic1 o rela2ie de tip simbolic.
activitatea ideologic treuie deoseit cu gri! de activitatea i creaia intelectual.
> fiecare ideologie 40i alege grupuri 2int1 ai c1ror membri sunt considera2i ca cei mai ap2i
s1 preia mesa!ele difuze 4n func2ie de situa2ia, interesele 0i apartenen2a lor de clas1.
Ideologia este ineficient1 4n sensul 4n care ea nu aduce 4n practic1 nici una dintre
solu2iile pe care, teoretic, programul s1u le)a etalat.
*unciile ideologiei:
'.*uncia partizan.
,atorit! 'aptului c! menirea principal! a unei ideologii este de a ap!ra $i promova
interesele grupului )n con'lict cu alte ideologii- o ideologie este prin de'ini"ie parti#an!.
)o ideologie lupt1'in lupta pentru alocarea resurselor politice(pentru a 4nvinge
)va recunoa0te eviden2a realit12ii doar 4n m1sura 4n care aceasta 4i poate servi obiectivelor
ei
)nu se impune prin valorile adev1rului, c6t printr)o violen21 simbolic1.
). *uncia ocultativ(de disimulare).
) ascunde, treace sub t1cere, disimuleaza c1 nu a luat la cuno0tin21 despre faptele care o
contrazic
)trebuie sa)0i ascund1 propriile inten2ii
+. *uncia ,ustificativ
) !ustific1 puterea 4ntr)un mod ra2ional, prin consens sau necesitate, disimul6nd ceea ce
puterea are esen2ial: faptul c1 ea r1m6ne sacr1 pentru cei care o exercit1, c1 ea trebuie s1
fie astfel 0i pentru cei care o suport1 0i c1 presupune o amenin2are de violen21 pentru cei
care o refuz1.
-. *uncia incitativ(propagandistic).
)Prin limba!ul s1u, ideologia scute0te puterea s1 recurg1 la violen21, pe care o suspend1 0i
o reduce la starea de amenin2are 4ndep1rtat1.
)legitimeaz1 violen2a c6nd puterea o cere, f1c6nd)o s1 apar1 ca o necesitate.
.. *uncia de raionalizare a discursului ideologic.
)7orma discursului ideologic este ra2ional1, 4n sensul c1 p1streaz1 tipul cognitiv de
cunoa0tere ra2ional1. 9ar con2inutul s1u este 4n esen21 volitiv.
/. *uncia de identificare.
)7iind 4mp1rt10ite de membrii unui grup, aceste sisteme de reprezent1ri 0i credin2e
colective asigur1 con0tiin2a apartenen2ei la o comunitate.
*.B .egitimitatea politica
;egitimitatea'alt corelativ al puterii( repre#int! un 'enomen social )n leg!tur!
nemi%locit! cu actul )ntemeierii puterii- cu )nvestirea acesteia cu atributele
autorit!"ii $i cu capacitatea de a servi progresului politic $i social al societ!"ii
respective.
"na dintre cele mai rsp#ndite definiii ale legitimitii puterii se refer la
consensul pe care aceast putere l ntrunete n r#ndul celor care se supun.
Daurice 9uverger sursa legitimit12ii unei puteri const1 4n faptul c1 ea este
conform1 schemei de legitimitate definit1 de sistemul de valori 0i norme al
colectivit12ii 4n cadrul c1reia se exercit1 0i c1 asupra acestei scheme exist1 un
consens 4n interirul colectivit12ii..
a. .egitimitatea istorico-traditionala se intalneste in societatile antice si medievale in
cadrul formulelor de guvernamant monarhice si al regimurilor aristrocratice. Acest tip
consta in proiectia ordinii divine pe pamant, unde regii si imparatii sunt locotenenti ai lui
9)zeu. +ste specifica preponderenta factorului religios si gerontocratia 'puterea
batranilor(.
b. .egitimitatea (arismatico-personala: se formeaza pe baza calitatilor exceptionale ale
*onducatorului. Aceste calitati exceptionale se numesc harisma.
c. .egitimitatea legal-rationala/ caracterizeaza regimurile democratice contemporane.
-alorile si normale care contribuie la formarea legitimitatii legal)rationale.
0.A Puterea poltica 1de'initii2caracteristici3
Pentru analiza ei ne situam la nivelul cel mai general al societatii, una dintre
caracteristicile acesteia fiind exercitata la nivelul global al unei comunitati umane.
9atorita caracterului ei integrator, cuprinde in sine si subordoneaza, ca resurse si
mi!loace proprii, celelalte forme de putere.
*elelalte forme de putere pot avea o influenta deosebita asupra puterii politice,
avand, uneori, chiar tendinta de a i se substitui sau a)i impune mi!loacele de
actiune, ori de a)i dicta scopurile
subordonarea lor fata de aceasta reprezinta conditia esentiala a realizarii
procesului politic in ansamblu, a diri!arii societatii luate ca intreg.
Scopul ei este, asadar, de a asigura existenta societatii si posibilitatea dezvoltarii
ei
<ezulta dintr)o necessitate externa, deoarece fiecare societate este in legatura cu
exteriorul, este, in mod direct sau indirect, in relatie cu alte societatiC scopul
puterii este, in acest caz, de a organiza aliantele si apararea, de a afirma, in raport
cu exteriorul, unitatea si coeziunea, trasaturile distincte si interesele comunitatii
pe care o reprezinta.
0eoreticienii cei mai importanti ai puterii politice recunosc suveranitatea
drept una dintre caracteristicile esentiale ale puterii politice.
%ontrolul politic reprezinta functia fundamentala a oricarei puteri de acest
fel, care le subordoneaza pe toate celelalte. Prin e1ercitarea controlului
politic, puterea isi asigura finalizarea actelor si realizarea intereselor fortelor
sociale pe care ea le reprezinta.
<egimurile totalitare au incercat sa exercite un control total asupra societatii in
ansamblu si a membrilor acesteia. 9e fapt, tendinta de a e1ercita un control
total asupra membrilor unei societati da si denumirea generica a unor astefel
de regimuri.'bolsevic in Rusia)
2n mod parado1al atunci cand un regim incearca sa fie cat mai opresiv,
utilizand o gama nesfarsita de mi,loace, el nu reuseste totusi e1ercite un
control total, ci, dimpotriva, rezumatul final nu poate fi decat cel cunoscut
de,a: o rezistenta tot mai generalizata impotriva unei astfel de puteri.
, statul repre#inta principalul instrument al puterii politice, iposta#a in care el asigura
reali#area deci#iilor ei speci'ice- precum si o mare parte a 'unctiei de control pe care
puterea o e4ercita in raport cu societatea. tatul este doar un instrument al puterii
politice. In anali#a puterii trebuie luati in considerare si alti 'acori e4trastatali cum ar
'i partidele politice si organi#atiile politice.
0B/ tatul medieval
$storia statului medieval european este istoria cooper1rii 0i conflictului
dintre rege 0i feudalii locali. %iza conflictului este dorin2a suveranului de
a)0i extinde domina2ia asupra tutror teritoriilor care conform dreptului s1u
divin. Posiilitatea de comunicare este redus1 pe teritorii vaste 4n aceast1
perioad1, prin urmare regele trimite supu0i 4n teritoriu care s1 exercite
autoritatea direct1 4n numele s1u: fo0ti func2ionari ai casei regale sau
vasali feudali care guverneaz1 astfel mici teritorii cu drepturi proprii.
tructuri 'undamentale ale statului 'eudal/
a. poziia secular !i religioas a regelui
E autoritate secular1 absolut1
) 40i exercit1 autoritatea 4n numele lui 9umnezeu
) succesiunea sa la tron este expresia voin2ei divine
) are drepturi asupra supu0ilor, dar 0i obliga2ia de a)i prote!a, de amunci pentru
bun1starea lor
b. patrimonialismul
) gestiunea casei este agigurat1 de servitori personali ai regelui, parte a casei
regale, care sunt recompensa2i pentru servicii
) ei avanseaz1 social 0i devin tot mai pu2in dependen2i de patronul lor regal
.orice suveran 40i fixeaz1 ca sarcin1 politic1 fundamental1 extinderea
propriei autorit12i pe 4ntinderea unui teritoriu din afara domeniilor sale.
".Pentru extinderea local1 el se adreseaz1 nobililor locali care 4i pot oferi
spri!in financiar 0i8sau militar 4n acest sens.
#.4ns1, autoritatea nobiliar1 cre0te 4n fata autorit12ii regale
$.motiv pentru care suveranii medievali caut1 s1 contracareze tendin2ele
de autonomie local1 prin m1suri care s1 duc1 la cre0terea dependen2ei
personale a nobililor fa21 suveran 0i fa21 de func2ionarii regali:
a. suveranul va cere taxe 0i presta2ii militare mai mari, iar nobilii vor cere garan2ii
pentru drepturile 0i privilegiile lor ca o compensare pentru serviciile aduse
b. suveranul va c1uta s1 sl1beasc1 rezisten2a nobilimii locale prin divizare, c1utare
de noi alia2i, extinderea teritoriiloe pe care le controleaz1 0i 4nt1rirea autorit12ii
5.A- Principalele etape ale constituirii stiintelor politce
Analistii desprind " momente hotaratoare:
A( cel al precursorilor
b( cel al intemeietorilor.
eria precursorilor incepe cu Aristotel care in lucrarea Politica, subliniaza ca
omul este o fiinta politica pentru ca el este un animal naturalmente sociabil,
capabil sa traiasca in societatea civila si in corpuri politice, in cadrul carora unii
comanda, iar altii se supun..
a doua figura monumentala a precursorilor este 3aciavelli, socotit, pe drept cel
care a conferit caracter stiintific preocuparilor teoretice privind politicul si
politica prin cele ) opere fundamentale: 9iscurs asupra primei decade a lui
Aitus ;ixius si Principele.
o a decifrat legile evolutiei statelor,
o a abordat faptele politice in inlantuirea lor cauzala
o a relevat, pe de o parte interesul ca element motor al actiunilor umane si
rolul proprietatii ca izvor al conflictelor de interese in societate, iar, pe de
alta parte, a definit politicul ca domeniu de reflectare si manifestare a
conflictului dintre interesele unor grupuri sau personalitati.
In prima !umatate a secolului al FIF)lea, intemeietorii viitoarei sociologii politice
au pus fundamentele acestei stiinte, sesizand urmatoarele aspecte esentiale:
o politicul si socialul sunt doua realitati diferite, relativ autonome,
aflate in relatii de independenta si influenta reciproca
o specificul institutiilor si proceselor politice in raport cu cele sociale
o caracterul schimbator, dimensiunea temporala, istorica a tipurilor
de ordine politica.
o sa se stablieasca in consecinta, ca raportul dintre institu4iile si
grupurile de institutii sociale constituie obiectul sociologiei
generale, iar raportul dintre institutiile politice si celelalte
institutii, domeniul special al sociologiei politice5
5.B In'luenta si autoritatea politica
a. 2nfluenta:
o *a fenomen social poate fi personal1 sau impersonal1, ea poate ap1rea 4n rela2iile
interpersonale sau ierarhice intercursiv1 'aceleasi persoane influentate
influenteaza si ele la randul lor(
o Influenta politica este procesul influen21rii cu a!utorul unor constr6ngeri 4n caz de
nesupunere.
o poate interveni 4n mecanismul lu1rii deciziilor
o considerata ca o ac2iune de deviere '4n absen2a constr6ngerii( de la tipul prev1zut
de comportament al unui individ sau mecanism social. +xist1 4ns1 0i cazuri, destul
de frecvente, c6nd influen2a este realizat1 datorit1 temerii c1 4n caz contrar ar
urma o sanc2iune negativ1.
b. Autoritatea:
o Provine din vb. latin augur, augeo 'Ga face sa apara ceva din afara mediului sau
de origine(. Sensul primar al lui augeo se regaseste prin intermediul lui auctor
in auctoritas. /rice cuvant pronuntat de autoritate determina o sc(imbare in
lume, ca augeo e4prima puterea care da nastere unei legi.
o ridica diverse probleme deoarece manifestarea ei in viata sociala depaseste si
raportul dominatie)supunere. <elatia de autoritate ia nastere din procesele de
socializare, intre fiinte umane prevazute cu autonomie.
Autoritatea politica are + note definitorii:
. sens relational: influenta exercitata de o persoana, organizatie sau insitutie in diferite
sfere ale vietii sociale.
". sens functional: puterea si dreptul de a emite acte si dispozitii cu caracter obligatoriu
#. sens institutional: autoritatea este perceputa ca un organ de stat competent, investit cu
dreptul de a lua decizii.
6.A Conceptul de partid politic
6n partid este o reuniune de oameni care profeseaz aceea!i doctrin
politic$.
o Pentru a defini partidele politice trebuie s1 avem 4n vedere aspectele acestui
concept.
o +xista mai multe dimensiuni ale conceptului
o "imensiunea ideologic'9avid Hume( aspect esen2ial : programul politic
!oac1 un rol determinant 4n faza ini2ial1 a unui partid, cu timpul acesta
trece pe un loc secund, fiind inlocuit de dimensiunea organizatoric1
o 9octrina unui partid este format1 din punctele de vedere exprimate de
membrii partidului respectiv de)a lungul timpului
o mul2i sociologi pun 4n prim)planul defini2iei partidelor criteriul formal sau
organizatoric. Astfel putem spune c partidul politic este, strucural, o
organizaie. Absena organizaiei coincide cu dispariia acestuia. In
partid este interesat s1)0i ad!udece oameni competen2i sau reputa2i social,
din varii domenii, ace0tia devenind un capital politic 4n dublu sensC at6t
real,
o dimensiunea oligaric. +a este secundar1, de0i pericolele entropiei o fac
4ntr)un anumit grad necesar1.
o dimensiunea teleologic, este esen2ial1 pentru conceptul de partid politic.
+a ii marcheaz1 diferen2a specific1 0i subordoneaz1 0i dimensiunea
ideologic1 0i pe cea organiza2ional1, 4n sensul c1 explic1 ra2iunea
In partid politic se distinge de orice alt1 organiza2ie social1 prin aceea c1 el
pretinde puterea, 4ncredin2at c1 poate guverna 2ara singur sau 4n coali2ie cu alte
partide
elementele care compun defini2ia partidelor sunt 'Jeorge -oicu( :
o partidul politic este o asocia2ie de tip voluntarC
o b( av6nd drept liant o ideologie politic1
o c( 4n numele c1reia ac2ioneaz1 pentru a cuceri puterea, prin
intermediul alegerilor, 0i pentru a o exercita nemi!locit.
*unciile partidelor politice 'Jeorge -oicu
o sunt cucerirea puterii
o medierea 4ntre cet12eni 0i stat( principala func2ie'functie de mobilizare(, cea care
face medierea 4ntre societatea civil1 0i societatea politic1.
o partidele sunt interfa2a dintre societate 0i stat.
o Partidele sunt simultan produc1tori 0i produse 4n cadrul unor tipuri particulare de
pie2e pe care cercet1torii le)au numit pie2e politice. Pieele politice sunt definite
ca locuri n care se scimb produse politice contra spri,inului politic !i al
voturilor.
6.B Cau#e obiective si subiective ale i#bucnirii revolutiilor
o Sec FF poate fi numit pe buna dreptate 3secolul revolutiilor$. Revolutiile care
au izbucnit au fost cauzate de multiple modificari care s7au produs la nivelul
societatii moderne. 9e aceea, trebuie analizate scimbarile care au condus la
indelungatul proces al modernizarii
o *onceptul de modernizare desemneaza transormarile structurale ale tuturor
componentelor unui sistem politic, in sensul perfectionarii lor
o 3odernizarea implica scimbari calitative, de lunga durata si uneori
ireversibile in toate componetele unei societati5
o ea presupune o transformare structurala a societatilor traditionale, in
trecerea lor spre societatile moderne.
<evolutia devine probabila daca intervin anumiti factori speciali: 3precipotantiisau
3accelaratorii
Aceasta duce la scaderea prestigiului si increderii in elita conducatoare, submineaza
morala si disciplina fortelor de represiune, pregatind astefel calea pentru cucerirea si
declansarea procesului.
revolutie apare intr)un context politic determinat de tipul de stat, de forma de
regim politic, e gradul evolutie, de specificul culturii politice si intr)un anumit loc,
deloc lipsit de importanta.
%auze subiective:
( 7alimentul proceselor de socializare politicaC
"( 7rustrarea generata de mobilitatea sociala esuata Alienarea intelectualilor fata de
ordinea existenta
#( Instrainarea clasei politice fata de guvernanti
$( *oexistenta in viata sociala a miturilor si ideologiilor subversive sau conflictuale
%( Alienarea intelectualilor fata de guvernanti
&( Juvernarea dogmatica, despotica si ineficienta
,( *irculatia excesiva si inadecvata a elitelor care pun sub semnul intrebarii coeziunea
sociala
%auze obiective:
( Saracia crescanda
"( *resterea economica rapida care genereaza schimbari sociale necontrolate, cum ar fi
dezradacinarea unor mase mari de oameni.
#( 9ezechilibrele dintre productie si distributia bogatiei
$( *ombinatia dintre cresterea economica pe termen lung si recesiunile pe termen scurt
%( Aparitia noilor actori pe scena vietii politice
&( Aensiunile dintre stat si societatea civila
,( *onflictele politice internationale
7.A 8ene#a si evolutia statului
2n primul rand, statul a fost analizat prin reducerea unilaterala la una din functiile sale
de baza. Se vorbeste de statul social, statul tehnic, omitandu)se bogatia relatiilor de
putere care interfereaza in exercitarea puterii de stat.
A doua dificultate consta in confuzia raporturilor dintre stat si societatea civila. Statul
este definit ca paznic de noapte, avand sarcina de a asigura protectia !uridica a
cetatenilor.
2n al treilea rand, confuzia dintre criteriul tehnic si criteriul normativ. 5u se face
distinctia intre statul care exista si statul care ar trebui sa existe.
2n al patrulea rand, structura explicativa privilegiata, constituie o sursa limitativa a
diferentelor specifice dintre cele patru criterii mai des uzitate:
'. %riteriul ,uridic: multe scoli !uridice celebre si reprezentantii acestora vad statul ca
pe o :personificare !uridica a natiunii, statul avand ca obiectiv esential realizarea ordinii
!uridice
). %riteriul politic: A impus ideea de imperium, dreptul la constrangere si de
dominatie si de ierarhizare intre cei puternici si cei slabi, intre o minoritatea conducatoare
care isi impune vointa unei ma!oritati conduse.
#. %riteriul economic: Stustinatorii acestui criteriu considera ca statul a luat nastere in
momentul in care, clasa conducatoare si)a insusit un surplus de avere pe care a cautat sa
si)l apere prin crearea unei forte de dominare.
*ea mai raspandita teorie privind geneza statului este 8teroria patriarala$ cu
radacinile in autoritatea primara a tatalui
9upa Darx, :statul a aparut pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii si va
disparea pe o alta treapta de dezvoltare a acesteia.

7B Conceptul de cultura politica
&idne9 :erba : ;%ultura politic< a unei societ<ti const< dintr7 un sistem de credinte
ernpirice, simboluri e1presive si valori care defnesc situatia n care are loc actiunea
politic<. =a ofer< orientarea subiectiv< a politicii>>.
Stabile0te # dimensiuni :
) dimensiunea cognitiva : presiunea mediului si bombardamentul informational
oblig<, oarecum, individul s< constientizeze realitatea politica
7 "imensiunea afectiva : cuprinde latura emotional< a va'orilor politice sau sociale,
atitudinea de atasament, de respingere sau de refuz fat< de fenomenele sau
institutiile politice. =a are un rol important n formarea atitudinilor.
7 "imensiunea evaluativa : cuprinde ,udec<tile de valoare despre fenomenele si
realitatea politic<. *iecare apreciaz< viata politic< n functie de o scar< de valori
ierarizat<. =va'uarea fenomenelor politice necesit< cunostinte politice.
J. Almond si SidneB -erba elaboreazK trei tipuri de culturK politicK
cultura paroial 'localK sau provinciaK(,
cultura de supunere 'de subordonare(,
cultura participativ
)cultur< politica paroial< :
L corespunde unei structuri politice traditionale,descentralizate la nivelul regiunii,
tinutului, satului. =n cadrul acestei culturi
L nu existK un interes deosebit pentru problemele de politicK nationaK sau pentru
sisternul politic nationalC
L accentul cade pe problernele politice de interes local.
L preotul, seniorul, 4nvKtKtorul sunt liderii localiC iar biserica, scoala si primaria
sunt institutiile politice fundamentale.
) %ultura politica de supunere
L corespunde unei structuri autoritare si centralizate la nivel national.
L subiectii acestei culturi sunt constienti de existenta sistemului politic nationa,
dar se multumesc cu o atitudine de pasivitate 4n privinta participKrii la conducerea
poiticK,
L tip de personalitate : supusul
) culturii participative :
L cetKtenii sunt constienti de mi!loacele lor de actiune asupra
sistemului politic, ca si de posibilitatea lor de a influenta cursul evenimentelor politice
prin mi!loacele specifice participKrii democratice: referendurnuri, alegeri, actiuni de
protest, greve etc..
L corespunde unei structuri politice democratice.
L tip de personalitate : participantul, cetateanul activ
*ultura politicK mai include dimensiunea istorica a constiintei nationale, refectatK 4n
specificul national, 4nteles ca mod specific de a g6ndi si reactiona la problemele
fundamentale ale existentei si cele politice
?A Anatomia partidului de cadre
-. I. ;enin va adapta teoria despre revolu2ie a lui Darx la condi2iile celei mai slabe verigi
din dezvoltarea capitalismului: <usia. Partidul de cadre bol0evic creat de ;enin 4n @M#,
prin desprinderea violent1 din P.S.9.D.<., nu mai are nimic din fizionomia clasic1 a
partidelor de notabili.
;a origine, partidul totalitar de cadre cuprindea revolu2ionari de profesie a c1ror credin21
nestr1mutat1 4n cauz1 0i loialitate fa21 de ideologia partidului avea menirea s1 suplineasc1
cantitatea prin calitatea membrilor.
9e fapt, una din problemele ma!ore pe care ;enin trebuia s1 le rezolve era tocmai baza
social1 a partidului care trebuia s1 !ustifice din punct de vedere ideologic mitul clasei
muncitoare, clas1 conduc1toare 4n societate. /r, 4n perioada form1rii partidului bol0evic,
la 4nceputul secolului al FF)lea, clasa muncitoare era extrem de sc1zut1 4n <usia, intrat1
recent 4n circuitul unei dezvolt1ri capitaliste accelerate.
=n ce prive0te structura partidului de cadre, -. I. ;enin afirma: Insa, =nainte de toate se
pune 4ntrebarea: prin ce se men2ine disciplina partidului revolu2ionar al proletariatuluiN =n
primul r6nd, prin con0tiin2a avang1rzii proletariatului 0i prin devotamentul acesteia fa21
de revolu2ie, prin fermitatea sa, prin spiritul s1u de sacrificiu 0i prin eroismul s1u. =n al
doilea r6nd, prin capacitatea sa de a lega, de a se apropia 0i, dac1 vre2i, de a se contopi
4ntr)o anumit1 m1sur1 cu masele mai largi ale oamenilor muncii, 4n special masele
proletare, dar 0i cu masele muncitoare neproletare. =n al treilea r6nd, prin conducerea
politic1 !ust1 exercitat1 de aceast1 avangard1, prin strategia 0i tactica ei politic1 !ust1, cu
condi2ia ca masele largi, prin propria lor experien21, s1 se conving1 c1 sunt !uste.
9B :odele de revolutie
In literatura de specialitate s)au impus douK macromodele de revolutii: occidentalK si
orientalK.
Dodelul occidental ' a(8 Dodelul oriental ' b(
E ' a(*apitala este centrul procesului revolutionar care se propagK ulterior 4n provincieC
E ' b( *entrul procesului revolutionar este provincia sau periferia de unde fortele
revolutionare se 4ndreaptK spre capitalKC
E' a( Actorii revolutionari sunt intelectualii si clasa muncitoare '4n traditia marxistK(C
E ' b(Actorul revolutionar este tKrKnimea spri!initK de gherilele revolutionareC
E Succesiunea fazelor revolutionare:
'a(. mobilizarea noilor forte politiceC
". cKderea vechii ordiniC
#. edificare noii ordini.
'b(. cKderea vechii or6nduiriC
". mobilizarea noilor forte politiceC
#. dualismul dintre noua si vechea ordineC
$. edificarea noii ordini.
) Dobilizarea resurselor politice:
' a( puternicK si eficientK
' b( slabK si dispersata
Dodelul marxist de revolu2ie:
) politicul si economicul se 4ntrepKtrund 4ntr)o asemenea mKsurK 4nc6t teoria schimbKrii
transpune destul de fidel 4n plan istoric ontologia sa si teoria cunoasterii.
Donismul sKu materialist pune la baza lumii materia, spiritul devenind
factorul secund, realitatea secundarK
) procesele economice sunt, 4n esentK, procese materiale, care antreneazK modificKri 4n
toate sferele vietii sociale, inclusiv 4n formele constiintei:
) existenta socialK a oamenilor determinK constiinta
Ideea de revolutie la Darx :
) este str6ns legatK de aparitia si afirmarea proletariatului pe scena vietii politice 4n a doua
!umKtate a secolului al FIF)lea c6nd Darx si)a elaborat teoria.
) / componentK esentialK a modelului marxist de revolutie G clasa socialK capabilK sK
distrugK acest mecanism al exploatKrii. Singura clasK socialK care, prin forta ei numericK
0i prin structura ei organizatoricK poate realiza acest lucru este proletariatul
Dodelul austro)marxist
) continuare a modelului marxist si, totodatK, o perfectionare a lui.
) caracteristicile acestui curent sunt:
. profeseazK reformismul social)democratC
". se distanteazK critic fatK de unele teze radicale ale marxismului, cum ar fi aceea a
cuceririi puterii politice prin violentK.
) /tto .auer : principalK caracteristicK a revolutiei presupune implementarea unui set de
valori cu rezonantK socialK care, pe de o parte, sK consolideze pozitia politicK c6stigatK,
iar pe de altK parte, sK dea un rKspuns favorabil maselor care le)au sustinut
) revolutiei politice trebuie sK)i urmeze revolutia socialK E ca etapK necesarK 4n
materializarea obiectivelor ei 4n viata social)economicK.
=nlKtur6nd vechiul sistem, revolutia politicK creeazK un context specific 4n care se
impune legiferarea unei noi ordini politice
@.A 0erorismul politic
3Di0c1rile anarhiste europene ale 4nceputului de secol au reprezentat primele
exemple de terorism politic 'ex reconstruc2ia +uropei democratice pe model liberal.(,
Actul terorist distruge, 4nsp1im6nt1, creeaz1 situa2ii)limit1, apeleaz1 la faptul 4mplinit,
seam1n1 adic1 teroare.
) Da!oritatea organiza2iilor teroriste din lume, inclusiv fundamentalismul islamic,
practic1, de fapt, un terorism politic.
)Aerorismul de stat este, 4n toat1
dimensiunea lui, un terorism politic.
)Aerorismul este folosit ca instrument de presiune politic1. /biectivele terorismului
politic se 4nscriu 4n general 4n urm1toarea scal1:
) cucerirea puterii politice prin violen21C
) opozi2ia la imperialism 0i oligarhieC
) lupta pentru reforme sociale 'altele dec6t cele obi0nuite, de regul1, prin
distrugerea violent1 a celor existente(C
) lupta pentru putere 0i influen21C
) lupta pentru imagineC
) lupta pentru identitateC
) crearea 0i 4ntre2inerea st1rii de haos.
Aerorismul politic s)a manifestat cu pregnan21 4n timpul r1zboiului rece, ca modalitate de
subminare reciproc1, prin violen21 non)statal1, a celor dou1 ideologii E
capitalist1 0i socialist1 ), fiind mai mult un terorism ideologic.
E 4ncura!a, la nivel regional, terorismul politic, sub aproape toate formele 0i
formulele sale, de la cele psihologice 0i informa2ionale, la atacuri 0i asasinate.
=n momentul de fa21, o mare parte din organiza2iile teroriste din +uropa occidental1, din
America latin1, din Asia 0i din Africa, inclusiv din lumea arab1, poart1
aceast1 amprent1 a luptei 4mpotriva capitalismului. =n realitate, este vorba de o lupt1
pentru putere sau pentru impunerea unui anumit tip de putere.
@.A "emocratia definitieBcaracteristici
9emocratia poate fi numita ca o forma de asociere politica in care scopurile
guvernarii sunt determinate de intreaga comunitate.
9emocratia este un regim politic caracterizat prin lipsa puterii personale, si
nimeni nu poate sa se proclame conducator si nimeni nu poate sa detina puterea
tocmai din dorinta de a respinge principiul autocratic. 9aca desemnarea
conducatorului nu emana dintr)un consens, nu exista democratie.
Pentru ca un regim democratic sa poate fi implementat, trebuie respectate
urmatoarele principii:
. increderea in perfectionarea morala a umanitatii
". increderea in posibilitatea schimbarii sociale constiente, realizata prin
consens
#. asigurearea demnitatii esentiale a omului cu a!utorul unui principiu fratern si
nu pe unul diferential
$. eliminarea privilegiilor speciale bazate pe merite inexistente
%. controlul popular al deciziilor politice prin alegeri periodice
&. principiul ma!oritatii are intaietate in luarea deciziilor cand pozitiile Adunarii
sutn diferite
,. convingerea ca valorile comunitatii trebuie repartizate intre membrii ei cat
mai repede si mai egal posibil
Autorul *ontractului social 'Oean OaPues <ousseau( considera sa
suveranitatea nu poate fi reprezentata din acelasi motiv pentru care ea nu poate
fi instrainata. In concluzie, teoriile clasice concep cetateanul ca pe o fiinta
rationala, eliberata de dorintele sale egoiste, si ca detine o putere de control pe
care el o exercita in permanenta, direct sau indirect.
'C.A 2deologia liberala
)insusirea caracteristica a liberalismului a fost promovarea libertatii individuale care se
bazeaza pe ideea ca fiintele umane sunt fundamental rationale si au puterea de a)si
controla pasiunile si dorintele in atingerea interesului propriu
(. +galitatea E principiu important la liberalismului: fiecare persona ar trebui sa aiba
sanse egale de a reusi.
"( ;iberalismul prmoveaza libertatea individuala prin incercarea de a garanta egalitatea
de sanse intr)o soc toleranta.
/riginile liberalismului se gasesc in reactia impotriva a doua caracteistici ale societatii
medievale:
'. conformismul religios E sustine faptul ca biserica si statul sunt partenere in apararea
crestinismului
). originea sociala) presupune ca pozitia unei persoane sa fie atribuita prin nastere)
libertatea era o chestiune de pozitie sociala)
0omas Dobbes:
)sustine idea ca poporul tb sa se supuna acelora care au puterea dar pt apararea
ineteresului propriu si nu pt satisfacerea dorintelor divine.
)premisele de la care pleaca sunt liberale:indivizii sunt egali si fiecare are dreptul natural
de a fi liber si tocmai prin acst fapt creeaza guvernamantul prin consimtamant pt a)si
apara interesele.
Eon #ocFe in 9oua tratate despre guvernamant, Scrisoare despre toleranta
)considera ca e gresit ca un guvernamant sa)i forteze pe cetateni sa se conformeze unei
religii.
)sustine de asemenea o stare natura,initiala,in care fiecare om e liber si egal unde nu
exista origine sociala si doar drepturi naturale la viata la libertate si la proprietate. / pers
poate ceda pierde aceste drepturi dar nimeni nu i le poate lua pur si simplu.
#iberalismul in economie
)a promovat capitalismul impotriva mercantilismului )Q teoria mercantilista: o tara isi
putea manevra puterea economica doar pe cheltuiala alteia GQrazboi economic declansat
de statele natiuni europene
*apitalismul E schimburile econ sunt o problema privata intre pers care urmaresc castigul

Perspective filosofice Eon RaGls:
)considera ca oamneii aflati sub valul ignorantei vor alege in unanimitate doua principii
fundamentale care sa le guvernbeze societatea:
. fiecare tb sa fie liber in mod egalC
".fiecare tb sa se bucure de egalitatea de sanse)
)oamenii nu se pot bucura nici de libertate nici de sanse egale atat timp cat exista
inegalitati mari si nedreptati in ceea ce priveste bogatia
HoziF: Anarhie stat utopie
)statul minimal
)in starea de natura indivizii se bucura de drepturi naturale dar le lipseste protectia
)politica de folosire a taxelor pt a lua bani de la uniii oameni in beneficiul altora e o
situatie similara cu munca fortata
)apara dreptul individual de a spune de a gandi si a face orice doreste fiecare cata vreme
drepturile nimanui nu sunt violate.
1;.B Conceptul de totalitarism
<egimuri totalitare: paternalism asiatic, absolutism medieval, despotismul,
totalitarismul .toate au acelasi nucleu:dictaturaRconcentrarea maxima a puterii in mainile
unui grup restrans sau a unei singure persoane prin suspendarea institutiilor democratice
si prin limitarea drastica a drepturilor si libertatilor civice in raport cu institutiile
puterii,mi!loacele violente de exercitare a puterii,controlul strict ,autoritatea suprema
absoluta si arbitrara.
Aotalitarismul este expresia ultima a regimurilor dictatoriale caracterizate prin
controlul absolut al statului asupra societatii civile si asupra individului,control legitimat
de o ideologie unica si universala care pretinde ca detine o cunoastere absoluta.
Aotalitarismul are o vointa revolutionara de unificare ca esenta prin doua componente:
<aBmond Aron stabileste cinci caracteristici ale regimurilor totalitare:
.Apar acolo unde se acorda unui partid monopolul activitatii politice
".Partidul monopolist are o ideologie careia ii confera autoritate absoluta si care denota
adevarul oficial
#.Pentru raspandirea acestui adevar oficial statul detine monopolul mi!loacelor violente si
persuasive,precum si ansamblul mi!loacelor de comunicare:radio,tv,presa scrisa.
$.Activitatea economica si profesionala este integrata statului avand amprenta
adevaruluioficial
%./rice greseala economica sau profesionala denota greseala ideologica datorita
controlului statului,a.i in final apre o transformare ideologica a tuturor greselilor
individuale posibileQteroare ideologica
*arl S.7riedrich, sistemul totalitar se caracterizeaza prin detinerea a sase
monopoluri:politic'partid unic(,economic'controlul economic(mediatic'controlul
mi!loacelor de comunicare(,ideologic,politist,militar.
*arl T. 9eutsch , caracteristicile regimului totalitar:mobilizare totala,eficienta
executarii,unitate de comanda../riginile totalitarismului es gasesc pe de o parte in ideea
lui Aristotel ca intregul este mai mult decat suma partilor preluata dupa "MMM de ani de
Joethe si Hegel iar pe de alta parte in ideea de unicitate si suprematia omului si a ratiunii
in epoca <enasterii, la acestea s)au adaugat cu timpul consecintele nefaste ale revolutiei
industriale si modernizarea economica)criza democratiei liberale din perioada
interbelica,soma!ul,inflatia ca urmare a crizei economice, favorizarea aparitiei si
dezvoltarii partidelor national)socialiste.
''a. 3odelul ma,oritar de democratie
%odelul ma!oritar&ist' sau modelul (estminster are ca tr1s1tur1 fundamental1 existen2a
unui executiv puternic 0i se 4nt6lne0te 4n trei 21ri: Darea .ritanie, 5oua Ueeland1 0i
.arbados. Are urm1toarele caracteristici:
. )oncentrarea puterii executive 4n cabinete monocolore 0i cu ma!oritate simpl1.
". Dominaia cainetului.
#. *istemul ipartidist.
$. Sistemul electoral ma!oritar 0i dispropor2ional.
%. Pluralismul grupurilor de interese.
&. Juvernare centralizat1 0i unitar1.
,. *oncentrarea puterii legislative 4ntr)un legislativ unicameral.
?. 7lexibilitate constitu2ional1.
@. Absen2a controlului constitu2ional.
M. .anca central1 controlat1 de executiv
11 b3<otalitarismele de stanga
=n literatura de specialitate p6n1 nu de mult regimurile totalitare erau tratate 4ntr)un mod
uniform, consider6ndu)se c1 ele deriv1 din acela0i bloc monolitic al ideologiei unice 0i
universale.
Dult mai subtile sunt nuan2ele care separ1 totalitarismul sovietic de cel chinez.
9ictatura democratic1 a 4ntregului popor, cum au denumit conduc1torii chinezi noul
regim, tr1deaz1 de!a o schimbare de optic1, alian2a dintre 21r1nimea ma!oritar1, clasa
muncitoare incipient1, burghezia comercial1 0i industrial1. Specificul revolu2iei chineze,
cu Darele Salt =nainte 0i Darele Dar0 0i)a pus amprenta asupra g6ndirii politice
chineze. <evolu2ia a avut loc 4ntr)o 2ar1 profund subdezvoltat1, cu 21rani 0i pentru 21rani.
9ar nu optica economicist1 prevaleaz1 4n regimul totalitar chinez c6t factorul ideologic al
form1rii omului nou, proiect e0uat 4n totalitarismul sovietic.
/biectivul central al revolu2iei chineze este formarea omului nou. /mul nou se formeaz1
4n lupta 4mpotriva capitalismului, fiind vorba de edificarea unei societ12i cu o logic1
diametral opus1 celei capitaliste. <evolu2ia cultural1 chinez1 const1 4n modelarea
spiritului uman care s1permit1 instaurarea unor raporturi sociale de tip nou. Acestea, la
r6ndul lor, ar da veritabilul sens comunist transform1rilor structurale obiective.
5a2ionalizarea mi!loacelor de produc2ie, planificarea economic1, planul centralizat unic,
partidul unic E toate aceste structuri obiective nu ar fi putut garanta prin ele 4nsele
construirea societ12ii comuniste dac1 nu s)ar fi realizat mai 4nt6i construirea omului nou.
*omuni0tii chinezi repro0au omologilor sovietici c1 au tr1dat spiritul leninismului
transformand socialismul 4n capitalism de stat. Au copiat modul de via21 occidental,
caracterizat prin lux ostentativ 0i pl1ceri materiale. Aceste atacuri cunoscute 4n istoria
recent1 a socialismului poarta numele de revisionism sovietic
<egimurile totalitare din +uropa central1 0i de sud)est reflect1 cu destul1 fidelitate
evolu2ia raportului de for2e de la sf6r0itul celui de)al doilea r1zboi mondial c6nd
4nfr6ngerea Jermaniei era iminent1 si o nou1 putere mondial1 se profila la orizont E
<usia Sovietic1
Instaurarea regimurilor comuniste 4n *ehoslovacia, Polonia, Ingaria, Albania, .ulgaria,
<om6nia imita2ia modelului stalinist s)a f1cut 4n mai multe faze, ca, de altfel, 4n toate
21rile vizate de sovietizarea for2at1:
)semnarea armisti2iului de pace cu I.<.S.S. la " septembrie @$$,
)propulsarea partidului comunist 4n via2a politic1 a 21rii, activarea nucleuluiconduc1tor al
partidului comunist adus de la Doscova,
)transformarea sistemului politic prin abolirea monarhiei constitu2ionale 0i proclamarea
republicii populare,
)elaborarea unei noi *onstitu2ii 4n @$?, industrializarea accelerat1 a economiei na2ionale
pebaza planurilor cincinale. Detode 0i m1suri a c1ror aplicare fidel1 era asigurat1 de
consilierii sovietici prezen2i 4n toate institu2iile centrale ale statului.
=BI>C<=. 12
A /<ipuri si sisteme de partid
Sisteme partidiste
Sistemul partidist are in vedere modul de structurare, de functionare a partidelor
politice in cadrul vietii politice dintr)o societate. +l se refera cu precadere la numarul
partidelor politice care exista intr)o societate si prin a caror participare se deruleaza, se
realizeaza viata politica din cadrul acesteia.
Sistemul partidist se structureaza si evalueaza in functie de doua criterii esentiale:
( al numarului partidelor politice dintr)o societate
a(monopartidiste
b(bipartidiste
c(pluripartidiste
"( in functie de paradigma doctrinar)ideologica
Sisteme monopartidiste
3onopartidismul presupune existenta unui singur partid politic
)Donopartidismul se intalneste si in perioada de maxima criza, cand fortele
reactionare pentru a)si instaura propria putere, dictatura, apeleaza la sistemul unipartidist.
S)a intalnit in perioada interbelica cu regimurile fasciste din Jermania si Italia. Si in
regimurile comuniste din +uropa rasariteana, Asia si America ;atina.
Sistemul monopartidist a fost prezent si in <omania in @#? si @$M, 7rontul
<enasterii 5ationale ca partid unic
Prin esenta sa, sistemul monopartidist este fondator si generator de regimuri
nedemocratice, dictatoriale.
&isteme bipartidiste
.ipartidismul este sistemul intemeiat pe existenta si functionalitatea a doua
partide politice.
Apare din necesitatea crearii opozitiei politice si implicit a alternantei politice in
organizarea si conducerea societatii.
)democratismul politic a determinat si el aparitia bipartidismului.
)bipartidismul a constituit fundamentul pe care s)a nascut si dezvoltat
pluripartidismul.
Sisteme pluripartidiste
Pluripartidismul a aparut in perioada interbelica si s)a extins dupa cel de)al doilea
razboi mondial in tarile din +uropa occidentala. *auzele ce au condus la aparitia
pluripartidismului constau in:
)impunerea si generalizarea votului universal.
) aparitia unor noi paradigme doctrinare si ideologice care pentru a se materializa
aveau nevoie de propriile partide si formatiuni politiceC ex. doctrina comunista)partidele
comuniste, doctrina ecologista, democrata,
Sistemul partidist doctrinar)ideologic
9in perspectiva paradigmei doctrinar politice partidele politice se pot structura in
trei mari grupe:
a(partidele de dreapta cu diferite nuante
)de dreapta, de centru dreapta 'partidele conservatoare, neoconservatoare, liberale,
neoliberale, republicane(
)de extrema dreapta'partidele fasciste, neofasciste sau cele ale noii drepte(
b(gruparea partidelor de centru cuprinde in general partidele democrat)crestine,
social)crestine si ecologisteC
c(gruparea partidelor de stanga cu nuante
)de stanga, de centru stanga'partidele socialiste, social)democrate, radicale si
chiar unele occidentale(
)de si extrema stanga.
b. Personalitatea politica abordare conceptuala
'+. a.democratia contemporana
)noile teorii despre democra2ie reactualizeaz1 teoria 3consensului tacit elaborat1 de Oohn
;oc:e: c6nd oamenii accept1 s1 tr1iasc1 0i s1 munceasc1 4n cadrul unui sistem politic, ei
40i dau 4n acela0i timp consim21m6ntul lor tacit la deciziile guvernan2ilor.
<obert 9ahl: datorita categoriilor sociale incompetente si lipsite de idealul politic 'saracii
si needucatii( lipsa participarii acestora, contribuie la bunul mers al sistemului
democratic.
In cadrul noilor teorii despre democratie autorii folosesc grupurile primare pentru a
demonstra functionarea unui sistem democratic.
.erelson: indivizii puternic integrati in grupurile primare, atasati afectiv de acestea, nu
mai sunt preocupati de actiunile politice centrale pe care le deleaga elitelor competente,
deoarece satifactiile politice avute in cadrul grupului primar ii fac sa se dezintereseze de
deciziile politice luate la nivel central.
Poliariile
R. "al: poliariile sunt un amestec de democraie !i de conducere a elitelor. Acestea
nu reprezint1 democra2ii 4n sensul ideal al termenului, cu toate c1 ele con2in elemente
democratice. +le nu sunt dominate de o elit1 coeziv1, de0i 4n poliarhii elitele 0i
conduc1torii ocup1 pozi2ii puternice.
teoriile poliarhice
)presupun c1 regimurile politice pot 0i trebuie s1 fie deosebite 0i apreciate 0i dup1
amploarea 4n care ele realizeaz1 conducerea de c1tre popor, egalitatea politic1 0i
consensul.
)arat1 c1 toate grupurile umane con2in tendin2e puternice spre dezvoltarea inegalit12ilor 0i
spre apari2ia conduc1torilor puternici.
)teoria poliarhiei avanseaz1, de asemenea, o critic1 a democra2iei ma!oritare 0i a teoriilor
elitiste 0i ofer1 o interpretare alternativ1 a regimurilor democratice.

R "al: procesul de democratizare impune trei condiii !i opt garanii pentru
instaurarea unui regim democratic (Cele trei condi"ii esen"iale $i cele opt garan"ii
institu"ionale sugerea#! cele dou! dimensiuni ma%ore ale procesului de democrati#are/
cre$terea capacit!"ii de contestare public! a guvern!rii $i cre$terea capacit!"ii politice
de participare a cet!"enilor):
A) %ondiii pentru receptivitatea preferinelor cetenilor.
. 9e a)0i formula preferin2ele.
". 9e a face cunoscute aceste preferin2e celorlal2i cet12eni 0i guvernului prin ac2iuni
individuale 0i colective.
#. Juvernul s1 c6nt1reasc1 preferin2ele f1r1 p1rtinire, f1r1 a face discrimin1ri 4n func2ie
de con2inutul sau sursa preferin2ei.
A. Iaranii.
. ;ibertatea de a crea 0i adera la organiza2ii.
". ;ibertatea de expresie.
#. 9reptul de vot.
$. +ligibilitatea pentru func2ii publice.
%. 9reptul liderilor politici de a concura pentru spri!in.
%. a. 9reptul liderilor politici de a concura pentru voturi.
&. Surse alternative de informare.
,. Alegeri libere 0i corecte.
?. Institu2ii care s1 asigure dependen2a politicii guvernamentale de voturi 0i de alte
forme de exprimare a preferin2elor
'+.b)0otalitarismele de dreapta
fascismul 0i nazismul.
9esi stereotipiile propagandei comuniste tratau nazismul 0i fascismul 4ntr)un mod
nediscriminat, 4ntre aceste dou1 forme ale totalitarismului de dreapta exist1 deosebiri
substan2iale.
)fascismul italian nu a avut o component1 intrinsec1 antisemit1 sau rasist1. Spre
deosebire de omologul s1u german, fascismul a fost obsedat de ideea imperial1, 4n acord
cu megalomania lui Dussolini. Italia trebuia s1)0i rec60tige statutul de mare putere 4n
bazinul D1rii Dediterane
9e0i ambele regimuri sunt adversarele liberalismului 0i comunismului, la nivelul teoriei
politice, al concep2iei despre stat 0i partid, specificul culturilor na2ionale, realit12ile
istorice 0i obiectivele urm1rite genereaz1 diferen2e care pot fi u0or percepute la o analiz1
istoric1 a doctrinei.
9octrina fascist1 nu respinge bazele tradi2ionale ale puterii de stat.
Aspira2ia secular1 spre formarea statului na2ional unitar 0i spre afirmarea con0tiin2ei de
sine este posibil1 numai 4n statul fascist.
*alul de b1taie al fascismului italian r1m6ne 4ns1 concep2ia liberal1 despre stat 0i na2iune.
Pentru fascism, statul este absolutul 4n fa2a c1ruia indivizii 0i grupurile nu sunt dec6t
relativi 'V( Indivizi 0i grupuri nu sunt de conceput dec6t 4n cadrul statului 'V( Statul a
devenit adev1rata realitate a individului. 'V( Pentru fascism, totul exist1 doar 4n stat 0i
nimic omenesc sau spiritual nu exist1 0i nu are valoare 4n afara statului.
'-.a Partidul comunist roman. Partid de cadre sau de
masaJ
)Infiintat in mai @".
) partidul va depune 4n primele decenii ale activit12ii sale oficiale un efort considerabil
pentru 4mbun1t12irea structurilor sale organizatorice, a compozi2iei sale sociale 0i pentru
conservarea purit12ii ideologice a doctrinei.
Kn perioada ('@-?7'@..), peste -?.CCC de cadre de partid au absolvit cursuri de
partid de + luni, aproape ').CCC L !coli medii, peste ).-CC L !coli !i cursuri
superioare de partid, circa +'.CCC L !coli !i universiti serale de mar1ism7
leninism$)M. 8N deosebit atenie s7a acordat pregtirii !i perfecionrii cadrelor de
partid. celtuielile pentru !colile de partid reprezentau circa ? la suta din celtuielile
bugetare
Partidul *omunist <om6n 4ndepline0te cu succes rolul de for21 politic1
conduc1toare 4n societate. Politica de cadre a partidului, preg1tirea politico)ideologic1 a
activi0tilor 0i militan2ilor devin mai importante dec6t legitimitatea puterii sale politice sau
puritatea bazei sale sociale.=n prima perioad1, structurile partidului leninist de cadre
constituie dogma: 4nfiin2area de organiza2ii la locul de munc1C nucleul dur al conducerii
acestora trebuia s1 fie constituit din muncitoriC prevalenta numeric1 a muncitorilor
industriali 4n r6ndurile membrilor de partid etc.
#a nceputul anilor >@C partidul comunist devine din partid de cadre partid de
mas, ca partid de integrare naional !i social. 0oate structurile societii
rom(ne!ti: civile, religioase, socio7profesionale sunt reprezentate n partidul
comunist. Partidul se transform din 8deta!ament de avangard al proletariatului$
n 8centrul vital al naiunii$, 8lumina de la care iradiaz sistemul ei de norme !i
valori$. <olul politic conduc1tor al partidului comunist devine o lege obiectiv1 a
dezvolt1rii sociale: prin rolul s1u de generator 0i promotor consecvent al noului el
conduce 4ntreaga via21 social1 din <om6nia 4n lumina principiilor marxist)leniniste de
construire a societ12ii socialiste multilateral dezvoltate.
'- b)0ipuri psiologice si ideologice de lideri politici
Aipologiile care 4mbinK criteriul ideologic cu cel psihologic oferK un plus deprecizie 4n
4ntelegerea personalitKWii liderilor
Aeoria celor patru temperamente'prin incrucisarea tipului biologic, psihologic si social(
lansatK 4n istoria medicine de Hipocrat s)a dovedit de o importantK exceptionalK 4n
4ntelegerea biotipurilor.
Aemperamentul 4nseamnK astfel cKldura cu care executKm actele noastre manifestat prin
gradele de activare ale energiei
. Aipul sangvin
)reactii afective foarte rapide
)Sentimentele schimbKtoare
)buna sa dispozitie se schimbK usor 4n deprimare, 4n pesimism.
) =si exprimK usor emotiileC stKrile de spirit i se citesc pe fatK.
9orinta de comunicare este puternicKC 4n general 4i place sK vorbeascK despre sine.
".Aipul coleric
=si manifestK sentimentele mai ales prin actiuni.
+ste dispus sK lupte pentru ceilalti, dar 4n acelasi timp este rKzbunKtor, nu iartK ofensele
ce)i sunt aduse.
=n muncK este puternic, perseverent,rezistent, are o mare 4ncredere 4n sine, este hotKr6t,
pasionat, ambitios. =n activitatea socialK se caracterizeazK prin mari calitKti, dar si prin
mari defecte.
#. Aipul melancolic
Sentimentele lui se formeazK lent si dificil, de multe ori 4l caracterizeazK tristetea si
deprimarea.
Sentimentele lui nu se manifestK nici 4n comportament, nici 4n actiuniC el este mai
degrabK 4nchis, retras. =n activitate este lent, dar g6ndirea sa este profundK, mai ales
teoreticK.
$. Aipul flegmatic
Sentimentele lui se formeazK lent si nu ating o intensitate deosebitK. Sentimentele lui nu
sunt clar conturate nici pozitiv, nici negativ. -iata lui afectivK este destul de rece.
'.. a &tatul modern
Statul modern impune noi structuri ale ordinii politice:
)putere impersonal1,
)unicitatea conducerii,
)monopolul for2ei legitime pentru asigurarea ordinii sociale,
)controlul aparatului administrativ 0i pe noii titulari ai acestor func2ii 0i organe.
Statul modern este marcat de trei mari structuri care vor configura distinctiv doctrina
liberal1 4n spa2iu 0i timp:
) consolidarea noilor rela2ii de produc2ie 4n economieC
) apari2ia societ12ii civileC
) ra2ionalismul de origine iluminist1. /dat1 cu afirmarea rela2iilor de produc2ie capitaliste
0i crearea pie2elor na2ionale, a sistemelor economice na2ionale, rela2iile sociale nu vor mai
fi verticale ca 4n vechiul regim, ci orizontale.
Statul modern liberal se bazeaz1 pe urm1toarele principii:
- individualismul) face din individ, din drepturile 0i libert12ile sale un principiu de
selec2ie social1 0i o valoare moral1
- ra"ionalismul ) face din cunoa0terea ra2ional1 o lege universal1, promoveaza 4ncrederea
4n virtu2ile cunoa0terii 0i 0tiin2ei, ca instrumente vitale ale progresului social 0i moral al
omului
- suprema"ia legii- Principiul suprema2iei legii este un principiu al statului de drept
liberal 0i reprezint1 o 4ncununare a proceselor de institu2ionalizare a puterii 4n societ12ile
democratice.
- principiul suveranit!"ii na"ionale- puterea de stat se manifest1 f1r1 opreli0te pe 4ntreg
teritoriul statului. Suveranitatea este unica si perpetu1 deoarece nu pot exista pauze 4n
manifest1rile ei.
- principiul guvern!rii repre#entative- constituie modalitatea de exercitare a suveranit12ii
na2ionale prin reprezentan2i c1rora li se deleag1 pe o perioad1 de timp '$)% ani(
- principiul separ!rii $i ec(ilibrului dintre puteri- 5oua delimitare legal1 a autorit12ii
suprim1 suveranitatea absolut1 a monarhului 4n numele suveranit12ii na2ionale.
) principiul consacr!rii drepturilor $i libert!"ilor
15b. tipologii psi(analitice de lideri politici
9in perspectiva culturilor de spectacol si a !argonizKrii limba!ului politic psihanaliza a
retinut douK categorii de personalitKti care profileazK actualmente pe scena vieWii politice:
liderul histronic si liderul narcisic.
liderul istronic
)sunt actori 4nn1scu2i
)Au o capacitate deosebit1 de a !uca teatru 0i de a se dedubla ca 0i de a capta aten2ia celor
din !ur
)adopta un comportament dramatic, seduc1tor sau agresiv.
=n condi2ii limit1 sau de stress, c6nd simt c1 pierd interesul 0i aten2ia auditoriului
rec60tiga controlul asupra publicului prin crearea de evenimente sau declara2ii 0oc
=n ce priveste teatralitatea liderului histrionic, aceasta are douK componente: schimbKri
afective bruste si atitudini dramatice exagerate.,
)disponibilitatea de a trata persoanele necunoscute ca pe niste fiinte apropiate si intime. =n
aceste conditii, discursul capKtK o rezonantK plasticK deosebitK, proiect6nd persoanele sau
evenimentele minore la dimensiuni neobisnuite.
'Aurner( pot fi clasificate personalit12ile histrionice:
. grupul seduc1torilor, centrat pe sine, cu o excesiv1 perocupare pentru aspectul fizicC
". grupul instabililor, caracterizat prin emo2ii exagerate 0i schimb1toareC
#. grupul care caut1 cu disperare aten2ia 0i acceptarea celorlal2i, folosind un limba! colorat
0i emo2ii exagerate.
#iderul narcisic.
Apare pe fondul lipsei de afec2iune materna
. PersonalitKtile narcisice se caracterizeazK prin acest principiu compensator, prin nevoia
de afectiune, de a fi admirate ca si prin incapacitatea de a rKspunde cu aceeasi monedK la
iubirea celor din !ur
. +sen2a acestui concept este supraevaluarea +ului propriu, adic1 persoana narcisic1 se
4ndr1goste0te de propria sa fiin21, supraevalu6ndu)0i calit12ile 0i minimaliz6ndu)0i sau
neg6ndu)0i defectele. *onceptul de narcisism a fost elaborat de 7reud 4n observa2iile sale
clinice f1cute pe bolnavii de schizofrenie.
35arcisismul primar reprezint1 starea originar1 a omului din prima sa copil1rie c6nd
copilul nu 4ntre2inea 4nc1 real2ii cu lumea extern1.
35arcisismul secundar apare 4n stadiile mai avansate ale vie2ii c6nd copilul nu reu0e0te
s1)0i dezvolte capacitatea sa de a iubi sau a pierde.
;iderul politic se crede 4nzestrat cu calit12i extraordinare 0i superior celorlal2i 0i 40i
construie0te sentimentul identit12ii 0i al valorii sale pe baza acestei imagini narcisice.
*6nd liderul narcisic este atacat sau criticat de adversarii s1i, reac2ioneaz1 de obicei
printr)o m6nie sau furie intens1 de care nu e 4ntotdeauna con0tient.
=n via2a politic1, pe l6ng1 narcisismul individual, exist1 0i un narcisism de grup 4n care
obiectul nu mai este o persoan1 anume, ci grupul de referin21 din care el face parte 0i
valorile acestuia exprimate la modul necondi2ionat 0i f1r1 nicio cenzur1 ra2ional1.
;iderii agitatorici 0i liderii propagandi0ti
16a. stiinte politice de granite
/biectul de studiu al acestor discipline este acela0i: fenomenul politic 4n spa2iu 0i timp 4n
integralitatea manifest1rilor lui, dar metodologia de cercetare este 4mprumutat1 de la
celelalt 0tiin2e sociale. cele mai importante:
+ntropologia politic studiaz1 geneza, esen2a 0i evolu2ia formelor 0i institu2iilor politice
din perspectiva fenomenului integrator uman, 4n procesul de trecere de la hominide la
homo sapiens 0i la societ12ile civilizate.
*ociologia politic studiaz1 natura, locul 0i rolul politicului din perspectiva sistemului
social global, 4n interac2iunea lor complex1 0i 4n determinarea lor concret1.
Psi,ologia politic studiaz1 rolul motiva2iilor, al intereselor 0i nevoilor ca 0i al
complexelor, frustr1rilor, mecanismelor compensatorii 4n configurarea comportamentelor
politice.
-ilosofia politic elaboreaz1 baza conceptual E metodologic1 a 0tiin2elor politice,
sistemul ei de valori. +a analizeaz1 realitatea politic1 dintr)o perspectiv1 normativE
axiologic1, raporturile dintre etic1 0i politic1, dintre scop 0i mi!loace, 4ncerc6d o
explica2ie ra2ional1 a temeiurilor formelor 0i institu2iilor politice
$storia g#ndirii politice 0i $storia doctrinelor politice, ca discipline de grani21, de sine
St1t1toare.
'/b. #oviturile de stat
lovitura de stat implicK substituirea vechilor autoritKti cu conducKtori noi, care fac parte
frecvent X dar nu 4ntotdeauna X din elita politicK sau para)politica 4n curs, fKrK ca
aceastK 4nlocuire sK aibK, 4n general, chiar la nivelul politicului,consecinte de o
importanWK decisivK.
AceastK re4nnoire X mai mult sau mai putin partialK X a
elitei conducKtoare nu schimbK conditiile de acces la participare la sistemul politic, 4n
particular, 4n sensul unei deschideti si poate sK nu antreneze dec6t modificKri
institutionale limitate.
Asadar,lovitura de stat nu provoacK transformKri profunde ale sistemului politic
)aceste modificKri institutionale limitate induse de loviturile de stat,'*hazel( Acestea
trebuie analizate 4n functie de doi factori: factorul 3timp, anume consecintele pe termen
scurt, lung si mediu si efectele politice, sociale si economice pe care loviturile de stat le
genereaza. Problema se pune, 4n primul r6nd, cu privire la pKstrarea constitutiei anterioare
loviturii de stat, ca lege fundamentalK.
=n unele cazuri, constitutia este abrogatK, 4n altele suspendatK 'p6nK la elaborarea uneia
noi(, iar uneori este mentinutK 4n vigoare provizoriu, sub rezerva c6torva modificKri. =n
general, se constata o tendintK antiparlamentarK, care duce la dizolvarea sau neutralizarea
Parlamentului.
Antiparlamentarismul nu dispare dec6t atunci c6nd membrii parlamentului se raliazK 4n
masK la noile pozitii ale autorilor loviturii de stat. 9esi principiul continuitKtii este, 4n
special, afirmat si desi nu existK o rupturK violentK cu ordinea !uridicK si politica,
loviturile de stat sunt 4n mod frecvent urmate de modificKri.
17 a valori si institutii social democrate
-alori social)democrate
. .iertatea &libertatea politic1 4n toate formele eiC libertatea economic1C
eliberarea de nevoiC eliberarea de team1C libert12ile 0i drepturile fundamentale ale omului
etc.(C
/. 0galitatea 'egalitatea 0anselor de acces 0i a condi2iilor de plecareC nu numai o
egalitate formal1 4n fa2a legii, ci una eminent1 a persoanei umane(. Sentimentul de a fi
perceput 0i tratat ca egal. 9reptul oric1rei fiin2e umane de a fi tratat1 cu toleran21,
compasiune, 0i respect, indiferent de pozi2ia social1, ras1, sex sau religie.
1. 2ustiia social. 9in care sunt derivate securitatea social1 0i protec2ia social1 care
materializeaz1 pe plan practic
coordonatele valorice ale !usti2iei sociale, prin intermediul sintezei dintre principiile
socialiste de reparti2ie 0i economia de pia21.
0. olidaritatea social!. <ezult1 din nevoia de coeziune 0i integrare social1, din
necesitatea de a atenua dezechilibrele cauzate de economia de pia21 0i polarizarea
bog12iilor.
Institu2iile din societatea socialEdemocrat1 nu sunt exterioare societ12ii, ci imanente
acesteia, deoarece ele sunt rezultanta eforturilor mai multor genera2ii, legate 4ntre ele
printr)o istorie 0i cultur1 comune.
Perioada interbelica: se formeaz1 0i 4ncep s1 se aplice instituiile economiei mi1te
care 0i)au dovedit apoi eficien2a 4n lupta 4mpotriva 0oma!ului, infla2iei 0i 4n asigurarea
stabilit12ii sociale postbelice. =ntr)o enumerare succint1, aceste institu2ii sunt:
- coe3istena diferitelor tipuri i forme de proprietate n cadrul aceluiai sistem
economic4
- raportul dintre planificarea orientativ i concuren4 la nivel macro urm#nd s
predomine planificarea, iar la nivel micro, adic la nivelul ntreprinderilor mici i
mi!locii,
concurena, conform principiului enunat n 5678 de 9arl *c,iller: )oncuren at#t c#t
este nevoie, planificare at#t c#t este necesar;4
- etica redistriuirii produsului social4
- principiul simetriei sociale; n sensul c nici un grup nu poate oine foloase
necuvenite pe seama e3ploatrii altuia4
- creterea intervenionismului n viaa economic, pe msura comple3ificrii
relaiilor sociale4
- valoarea egal a muncii i a capitalului, viz#nd transformarea proprietii n
funcie social n cadrul capitalismului popular;.
17 b. tatul de drept
*onceptul de .Ystat de drept a fost Iansat 4n literatura !uridicK din prima treime a
secolului al FIF) lea, mai cu seamK 4n lucrarea lui <udotf von Dohl.
liberalismul postuleazK drepturile individului 4n cadrul separKrii ireductibile 4ntre stat si
societatea civilK. +l recunoaste liberul arbitru al subiectului de drept, interzic6nd statului
sK pKtrundK 4n forul intim al libertKtii personale, expresie a dreptului natural.
9upK cum libertatea este naturalK si statul este natural, 4ntruc6t se bazeazK pe comuniunea
de interese particulare care, ca tendintK, se materiaizeazK 4n .inele Public.
Principii ale statului de drept ' garant al drepturilor si libertKtilor
fundamentale ale omului impotriva tendintelor de transformare a statului 4n putere
absolutK sau arbitrarK(:
X controlul constitutionalitKtii legilorC
X controlul !urisdictional al actelor administrativeC
X separarea, echilibrul, cooperarea si controlul reciproc al puterilor 4n statC
X suprematia legii constitutionale, ca lege fundamentalK
X respectarea drepturilor si iibertKtilor fundamentale ale omuluiC
X ocrotirea minoritKtilor 'etnice, religioase, culturale(, 4n sensul de a se bucura de
plenitudinea drepturilor ma!oritKtiiC
X drepturi si obligatii egale acordate opozitiilor politice minoritare, 4n sensul de a)si
asuma responsabilitKtile conducerii si nu numai drepturile ce derivK din calitatea de
opozant.
'?.a &talinismul sau 8 totalitarismul e4emplar $.
Aceast1 sintagm1, reia teza originilor leniniste ale stalinismului, urm1rind s1 eviden2ieze
momentele 0i condi2iile cre1rii sistemului totalitar din dezvoltarea sistemului politic sovietic.
. Ditul eredit12ii politice a lui ;enin. =n prima faz1, de la cucerirea puterii 0i p6n1 la
4mboln1virea lui ;enin '@""( ceea ce caracteriza Partidul .ol0evic era dezbaterea de idei din
interiorul partidului care nu)i afectau nici deciziile guvernamentale, nici ideologia, nici interesele
stategice. Partidul nu poate gre0i deoarece este deta0ament de avangard1 al clasei muncitoare,
singura care se afl1 4n posesia legilor obiectiveale dezvolt1rii sociale 0i progresului: deciziile
0efului nu pot fi nici criticate, nici blocate pentru c1 ele reprezint1 personificarea ideologic1 a
partidului de cadre. Apare geniul lui Stalin care sties a exploateze avan!aele situatie si sa inlature
orice fel de adversar la functia suprema.
modernizarea economic1 a I.<.S.S., impus1 de Stalin, 4n conformitate cu legile
economice ale socialismului, prin colectivizarea for2at1 0i industrializarea accelerat1, rup 4n dou1
societatea sovietic1 prin instituirea cliva!ului sat)ora0, 4n sensul c1 21r1nimea, neav6nd o
con0tiin21 de clas1 revolu2ionar1, ci una conservatoare sau tradi2ional1, trebuia a!utat1 s1 se
lepede de instinctul atavic al posesiei 0i propriet12ii private.
". Oustificarea ideologic1 a terorii este cheia de bolt1 a totalitarismului sovietic, placa
turnant1 pe care se bazeaz1 toate ac2iunile 0i tactica lui Stalin 4n vederea acapar1rii puterii totale
si se spri!in1 pe urm1toarele m1suri care au marcat ordinea revolu2ionar1 0i au asiguratsuccesul
proiectului politic al lui Stalin:
a( Atomizarea societ12ii sovietice
b( Procesele spectacol sau demonstrative
c( *rearea statului de drept totalitar
d( *onsolidarea statului)partid 0i, apoi, a partidului)stat
e( *rearea omului nou 0i rota2ia cadrelor
f( <olul poli2iei politice 4n amplificarea terorii 0i consolidarea sistemului
19 B. :odelul consensualist
. =mp1r2irea puterii executive 4n cabinete de coali2ie
". +chilibrul puterii 4ntre executiv 0i legislativ.
#. Sistemul multipartidist.
$. <eprezentarea propor2ional1.
%. *orporatismul grupurilor de interese.
&. Juvernare federal1 0i descentralizat1.
,. .icameralismul puternic.
?. <igiditatea constitu2ional1.
@. *ontrolul constitu2ional.
M. Independen2a b1ncii central:
a( 9imensiunea executiv E sisteme de partide
. *oncentrare a puterii executive 4n cabinete ma!oritare monocolore
". <ela2ii legislative
#. Sistem bipartidist contra sistem multipartidist.
$. Sistem electoral ma!oritar 0i dispropor2ional contra reprezentare propor2ional1.
%. Sistem pluralist al grupurilor de interese
b( 9imensiunea federal E unitar.
. Juvernare centralizat1 0i unitar1 versus guvernare descentralizat1 0i federal1.
". *oncentrare a puterii legislative 4ntre dou1 camere cu puteri egale
#. *onstitu2ii flexibile care pot fi amendate de ma!orit12i
$. Sistem 4n care legislativele au ultimul cuv6nt 4n privin2a constitu2ionalit12ii
propriei legisla2ii
%. .1nci centrale care sunt dependente de executiv contra b1nci centrale
Independente
1?@a.Revolutia+ con'lict politic desc(is
*onflictul politic, poate fi definit ca acutizarea competi2iei dintre actorii politici pentru
aproprierea resurselor politice rare: putere, bog12ie, influen21 etc. Schimb1rile spectaculoase de
regim politic 4n @?@ 0i a unui sistem politic ce p1rea b1tut 4n cuie sub speciae aeternitatis a readus
cu deosebit1 intensitate 4n central dezbaterilor actuale de idei rolul conflictelor politice 4n schimarea
social.
=n general, termenul de revolu2ie desemneaz1 o schimbare structural1, o transformare
calitativ1 ordinii social)politice. =n general, defini2iile date revolu2iei politice au c6teva note comune
p1strate de) lungul timpului: ideea de ruptur1 violent1 4n cadrul normalit12ii socialeC ideea d
ireversibilitate a noii ordiniC ideea de schimbare structural1 0i global1 a ordinii politiceC ideea unei
noi legalit12i pe care aceste schimb1ri o antreneaz1 4n via2a social.
Ideea de revolu2ie 4ncepe s1 p1trund1 4n cultura politic1 european1 odat1 cu schimbarea de
paradigm1, cultural1 0i 0tiin2ific1, efectuat1 de <ena0tere
1?B regimul totalitar comunist in Romania
/data cu instaurarea regimurilor comuniste 4n *ehoslovacia, Polonia, Ingaria, Albania,
.ulgaria, <om6nia cunoa0te o faz1 de tranzi2ie, cuprins1 4n perioada @$%)@$?"".
Intensitatea 0i violen2a impunerii modelului sovietic reflect1 cu destul1 fidelitate
procentele stabilite la Ialta.
=n <om6nia imita2ia modelului stalinist s)a f1cut 4n mai multe faze, ca, de altfel, 4n toate
21rile vizate de sovietizarea for2at1.
Prima etap1, 4ntre "# august @$$ 0i & martie @$%, adic1 instaurarea guvernului
democratic)popular dr. Pentru Jroza, poate fi caracterizat1 prin urm1toarele evenimente:
semnarea armisti2iului de pace cu I.<.S.S. la " septembrie @$$ 4n condi2ii economice
4nrobitoareC propulsarea partidului comunist 4n via2a politic1 a 21rii prin presiunea f12i01 0i
amestec agresiv al Doscovei 4n via2a intern1C activarea nucleului conduc1tor al partidului
comunist adus de la Doscova 4n frunte cu Ana Pau:er, T. <oman, ;eonte <1utu, Iosif
*hi0inevs:i, Al. .6rl1deanu 0i impunerea unora dintre ei 4n guvernul democrat)popular.
transformarea sistemului politic prin abolirea monarhiei constitu2ionale 0i
proclamarea
republicii populare la #M decembrie @$,C elaborarea unei noi *onstitu2ii 4n @$? care a
consfin2it rolul conduc1tor al partidului unic 4n societatea rom6neasc1C
transformarea sistemului politic prin desfiin2area institu2iilor burgheze 0i
4nlocuirea lor cu cele de tip sovieticC
instituirea terorii 0i !ustificarea ei ideologic1 printr)o propagand1 ce viza
discreditarea
faptelor regimurilor bazate pe exploatarea omului de c1tre om.
<idicarea luptei de clas1 la rang de structur1 fundamental1 a vie2ii politice a
permis distrugerea elitelor politice 0i intelectuale ale <om6niei, 4ncep6nd cu
februarie @$? iar, 4ncep6nd cu @%M, 0i a elitelor morale.
5a2ionalizarea principalelor mi!loace de produc2ie ' iunie @$?(C
colectivizarea for2at1 a agriculturii '4ncheiat1 la ", aprilie @&"(C
industrializarea accelerat1 a economiei na2ionale pe baza planurilor cincinaleC
introducerea planific1rii ca unica modalitate de conducere a economiei repet1
aidoma etapele, metodele 0i m1surile luate de regimul sovietic 4n construirea
socialismului. Detode 0i m1suri a c1ror aplicare fidel1 era asigurat1 de consilierii
sovietici prezen2i 4n toate institu2iile centrale ale statului.
2;@ a Conceptul de stat.
9up1 cum arat1 0i etimologia sa, termenul stat 'din latinescul status G stare pe loc( trimite
la ideea de sedentarizare. *a fenomen politic statul nu a ap1rut1 dintr)odat1, ca structur1
politic1 de rezisten21 4n cadrul sistemelor politice arhaice. 9impotriv1Z Apari2ia lui este
condi2ionat1 de un lan2 de procese social)politice 4ndelungate care au dus la apari2ia
structurilor institu2ionale.
Interdic2ia incestului, acum aproximativ un milion de ani, a fost prima regul1 social1 care
a rezultat din convertirea unei pulsiuni biologice 4n norm1 de comportament. Interdic2ia
rela2iilor sexuale dintre p1rin2i 0i copii, apoi dintre fra2i 0i surori 0i, ulterior, dintre parteneri
apar2in6nd unor genera2ii diferite a avut un impact deosebit 4n configurarea rela2iilor de
rudenie 0i de alian21, a unor noi diferen2ieri 0i, implicit, 4n cre0terea coeziunii interne a
grupurilor.
Darca totemic1 a identit12ii vizeaz1 tocmai nevoia social1 de identitate, dincolo de
rela2ia de rudenie biologic1: alian2ele 0i identitatea derivau din con0tiin2a unei descenden2e
comune.
Primele state 0i primele civiliza2ii au ap1rut 4n /rientul Antic.
+poca bronzului 0i apoi epoca fierului tr1deaz1 importan2a confec2ion1rii armelor pentru
ap1rarea teritoriului
b. Puterea sociala
Pentru a fi transmis1 0i receptat1 puterea politic1 trebuie s1 fie concentrat1 la emi21tor
'clasa politic1( 0i transmis1 spre receptor 'societatea(.
*a fenomen social, puterea nu numai c1 este omniprezent1 pe toate palierele vie2ii dar a
4nso2it 4n forme embrionare devenirea omului ca 3zoon politi:on.
Decanismele prin care se realizeaz1 puterea sunt:
. Dominaia sau supunerea indivizilor sau grupurilor de c1tre al2ii, de bun1voie sau prin
neutralizarea rezisten2ei.
". )onducerea elaboreaz1 strategii generale de dezvoltare a societ12ii 0i a mi!loacelor de
realizare a ei
#. *ompeti2ia. A 40i deleag1 voin2a lui . fiind convins c1 . va realiza obiectivele propuse,
lucru demonstrat prin competen2ele lui . 4n domeniu.
$. *oordonarea este procesul de supraveghere 0i intermediere realizat de subiect.
%. )ontrolul <verific1 4ndeplinirea sarcinilor la parametrii 0i 4n condi2iile propuse.
9ac1 despre puterea politic1 se poate vorbi odat1 cu apari2ia statului, adic1 odat1
institu2ionalizarea politicului, puterea social1 este mai veche 0i are o sfer1 de cuprindere
mai vast1 dec6t puterea politic1. +a este omniprezent1 pe toate palierele vie2ii 0i a 4nso2it
4n formele embrionare ale autorit12ii 0i influen2ei domestice devenirea omului ca 3zoon
politi:on.