SOCIETATE CIVILĂ
indivizii umani şi Între instituţii (s. capitalistă,
s. rurală, s . plurală etc.). @ BOOY-CONT = A
doua categorie vizează carac:erul de unitate
(entitate) pe care il dobîndesc relaţiile sociale
relativ hotărnicite (s. g e rmană, s. r o m â­
nească, s. europeană etc.); tot În această
· ealtlgone de sensuri se integrează şi COI11 U­
nităţile mici, care sînt reprezentative pentru o
zo·n ă determ i nată (avind deci valoare d e
eşantion) şi care servesc drept baze de cer­
cetări etnografice (s. Nuer, s. Tikopia, sau -
dacă formula aceasta s-ar fi fixat şi in limbajul
românesc de specialitate - s. N e r e j u . s.
Drăguş etc.); În fine, În aceeaşi categorie se·
c u n d ă pot f i i n t r o d u s e , d e a s e m e n e a ,
asociaţiile profesionale (de pildă: Societatea
de Antrop o l o g i e d i n P a ri s , Asociaţia Eu­
ropeană a Antropologilor-Sociali, Asociaţia
Sociologilor din România). Chiar şi cu aceste
precizări, conceptul ca atare de s. rămîne vag
şi expus obiecţiilor. in 1 989, Grupul de Dez­
bateri în Teoria Antropologică I GOAT de pe
Iingă Universitatea din Manchester a luat În
discuţie moţiunea cu titlulThe Concept of So­
ciety in Theoreticafly Obsolete I Conceptul de
societate este teoretic perimat (discuţii publi­
cate În 1 990). Marilyn Strathem, care a şi
prnpus moţiunea, contestă utilitatea acestui
concept, prezentîndu-I ca o reiticare a unei
abstracţii şi avansînd ca posibil substitut al s .
socialitatea insăşi. S-a făcut observaţia (Eli­
zabeth Tonkin) că s., ca o rice alt concept,
operează mai bine În unele cazuri empirice
decit in altele. S-a mai relevat, de asemenea,
(Tim Ingold) că atitudinile faţă de acest con­
cept exprimă două moduri de a gindi: gindire
relaţionistă. pe de o parte. gindire atrasă de
entităţi pe de alta. in general. contestaţiile la
adresa conceptului de s. sint ecouri tirzii ale
structuralismului, pornite in special din con­
cepţia lui Edmond Leach. Chestiunea este
lncă in discuţie (Kuper. Conceptualizing So­
ciety 1 992 ) . C e- i d re pt , prin s i n e i n s u şi
conceptul de s. nu incapsulează o faţă eu ris-
549
tică deosebită. Folosit destul de des in lim·
baJ u l c o m u n ("joc de s." , " o m de s." , "s.
omenească" etc.), el nu-şi rea l i zează ope­
raţiol1alitatea analitică decit sub forma altor
concepte - să le, zicem "izotrcpice" - pre­
c u m : "sistem soci al", "strucll,Jră socială",
"comunitale" (fie mică, fiE) complexă). Lucru­
r i l e n u s t a u Î n s ă a l t f e l În .p r i v i n ţ a u n o r
concepte d i n alte discipline ştiinţifice, Con­
ceptul de "cultură" in antropologie, de ex., nu
este operaţional prin sine insuşi, ci prin inter­
m e d i u l u n o r concepte d e r i v a t e , p r e c u m :
"categoriile unive rsale a l e culturii", "cultură
materială", "cultură spirituală" E)tc. V. antropo­
logie culturală, comunitate, cultură, sistem
social, sociobiologie, sociologie, structură so­
cială. Gh.G.
SOCIETATE CIVILĂ La i n c e p u t , t e r­
m e n u l d e s e m n a ace a p a r t e a s o c i e t ă ţ i i
diferită de organizaţiile militare sau congre­
gaţionale şi era s i n o n i m cu t e rm e n u l d e
"societate politică". P e masură c e sfera poli­
tică a societăţi: s-a particularizat tot mai mult,
termenul a inceput să d e n u measc ă ace le
aranjamente, coduri şi instituţii sociale şi eco­
n o m i c e , a l t e l e d ecJt c e l e s t a t a l e . Acest
t e rmen provine din latină (civilis societas).
Principalele sale semnificaţii le datorăm lui Ci­
cero, in accepţia lui, sint subsumate aici nu
numai statul sau indivizii, ci şi condiţiile d e
viaţă ale u n e i comunităţi politice civilizate, su­
ficient de dezvoltată pentru a cuprinde oraşe
cu legi proprii, relaţii sociale cu deliciile şi li­
bertăţile unei "vieţi civile" şi unei economii de
·piaţă. Aici se originează aspiraţiile "comune­
l o r" sau " b u r g h - u ri l o r " m e d i ev a l e ,
reprezentate d e clasa care avea să le poarte
numele - burghezia şi să le includă Într-o
ideologie. Pentru John Locke, "societatea ci­
vilă sau politică" se opune autorităţii paterna!e
şi stării de natură şi este un factor de progres,
generalor d e conlort şi d e ordine bazată pe
iege. Hegel şi Marx aveau să inverseze acest
SOCI ETATE DE MASĂ
raport moral implicit, promovind o pe rspec­
tivă in care societatea civilă apare ca o stare
atinsă prin mercantilism, egoism şi avariţie, În
care omului ii l ipseşte căldura şi coeziunea
morală a societăţilor prim.are. Acum, prin s.c.
se inţelege o ord ine socială şi economică
care se transformă conform propriilor reguli,
independent de cerinţele etice ale asociaţiilor
legal iste sau politice. Termenul se referă la
aspectele non politice ale ordinii sociale con·
temporane, a căror importanţă a crescut atit
de mult incît s e discută dacă există un acord
intre s.c. şi stat. in societăţile pluraliste, s.c.
a obţinut un loc foarte important, constituind
una dintre formele cele mai importante de
apărare a indivizilor şi grupurilor umane in
faţa expansiunii statale şi furnizind mijloacele
de influenţare a deciziilor politice. Cel mai e­
ficient şi c a r e a deve n i t o componentă a
sistemului politic este grupul de presiune sau
lobby, cum este numitin Statele Unite. Grupul
de presiune este forma specifică prin care se
articulează, se agregă şi se exprimă varieta­
tea interesel o r dintr-o societate pluralistă.
Presiunea este exercitată atit asupra partide·
lor politice, cit şi asupra instituţiilor de putere
- parlamente şi guverne, mai nou chiar asu­
pra i n stituţi i l o r Com u n ităţii Europene prin
forme extrem d e variate şi specifice de l a ţară
la ţară. Cele mai active, pe acest canal al in·
f l u e nţării s o c i a l e , sînt astăzi m i norităţile
etnice, culturale sau religioase, unele dintre
ele devenind adevărate centre de polarizare
politică sau de putere. V. putere, stat. N.L.
SOCIETATE DE MASĂ societate in
care grupurile primare, informale şi re laţiile
bazate pe comunitate şi tradiţii au (ost inl o·
cuite cu relaţii con tractuale , utilitare şi c u
grupuri secundare ş i formale. Este eta pa fi·
n a l ă in t r e c e r e a d e la gemeinschaft l a
gesel/schaft. S.m . s e caracterizează prin
a n o n i m itate, g ru p ări de tip asociativ, econo·
550
mie diversă, mobilitate , specializare şi di·
ferenţ i e re extreme, solidaritate organică,
complicaţie a vieţii sociale, specializarea ro­
lurilor şi statusurilor, statusuri parţiale ş i
dobindite dependente de educaţie, mare di­
versitate de roluri, distanţare (aţă d e rol ,
conflicte interroluri, relaţii pe bază de roluri
fragmentate, putere bazată pe valori extralo·
c a l e , f u n cţii m a n i f e s t e , m u l t i p l i c a r e a
grupurilor de segregare ş i conflict, organizare
pe baza sistemului de vot, viaţă socială con·
centrată pe ocupaţie, textură relaţionară
slabă, opţiuni individuale in afara normelor şi
valorilor tradiţionale, alienare şi redundanţă
socială scăzută. Este un tip ideal care nu se
reg ăseşte ca atare n i căieri dar ale cărui
trăsături sint tot mai vizibile in toate societăţile
m o d e r n e . Comportamente l e in s.m. si n t
n e o rganizate, nestructurate ş i n econcor·
dante; ele pot lua f.o rma zvonurilor, modei,
pasiunilor, foliilor, isteriei colective, panicii.
Multe teorii sociologice susţin că majoritatea
trăsăturilor negative ale s.m. nu sint inerente
dezvol lării societale moderne ci decurg din e­
fectele i n t e nţ i ona t e sau perverse ale unor
politici economice şi sociale. V. comporta·
ment colectiv, gemainschaft· gesellschaft.
masă. I.M ih.
SOCIETATE DE PIAŢĂ t e r m e n d e
esenţă weberiană, utilizat pentru a desemna
starea unei societăţi care depinde intr·un
g rad s e m n ifictiv d e o "situaţie d e clasă"
(opusă unei "situatii de status") . "S.p. este
acel tip de societate care se orientează obiec·
t i v , in c o n f o r m i t a t e cu i n t e re s u l p e n t r u
bunurile d e schimb, ş i numai pentru acestea",
intr-o atare societate: a . predomină "Iegalita·
tea raţională, in particular, invariabilitatea
promisiunii f ă c u t e" şi aceasta "reprezintă
substanţa elicii pi eţ i i ; b. pi aţ a este in opoziţie
" "
completă cu toate acele comu naliză r i , care
presu p u n o fralernizare"; c. schimbul liber se
petrece ( . ) in afara co m un i l ă ţ i i de vecinătate
. .