Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Disciplina: CDS
(curriculum la decizia școlii)
Tema: Activitatile unor ONG-urilor din Romania
ONG-urile au rolul de a contribui acolo unde exista o nevoie in societate, dar unde statul si
alte institutii nu au suficiente resurse pentru a se ocupa de rezolvarea acesteia. Pilonii
principali, rolurile punctuale majore ale sectorului ONG sunt:
Unul dintre rolurile critice ale sectorului ONG este sa sprijine grupurile mai putin avantajate
pentru a se integra in societate. Unele ONG-uri adopta exclusiv acest rol, pe cand altele
nu desfasoara deloc astfel de activitati, diversitatea fiind deosebit de vasta.
Exista astfel ONG-uri care sprijina copiii institutionalizati, persoanele apartinand anumitor
minoritati (etnice, sexuale etc.), persoane aflate intr-un grad ridicat de saracie si multe
altele.
Acest rol a aparut ca o nevoie in societate din cauza capacitatii slabe a autoritatilor
guvernamentale de a oferi servicii corespunzatoare grupurilor vulnerabile, precum si din
cauza interesului in general scazut al societatilor comerciale pentru aceste persoane, care
nu prezinta putere de cumparare ridicata. Astfel, ONG-urile isi propun sa umple acest vid
si sa ofere serviciile necesare, insa resursele sunt de regula foarte limitate, ceea ce
afecteaza puternic capacitatea de a acoperi nevoile societatii in mod corespunzator.
Exemplu: “Asociatia OvidiuRO”.
Acestea pot trage un semnal de alarma cand anumite lucruri ar trebui sa ne ingrijoreze,
dar in acelasi timp ne pot invata si cum sa imbunatatim situatia, fie prin schimbarea
comportamentului nostru de zi cu zi, fie prin implicarea activa prin voluntariat in activitatile
ONG-ului respectiv. Exemplu: “Invigem autismul”, “Asociatia React”.
C. Rolul de "Watchdog"
Este foarte important ca aceste ONG-uri sa fie puternice, complet independente de orice
factor politic ori comercial, si capabile sa monitorizeze constant activitatea autoritatilor.
Aria de actiune poate fi foarte vasta, de la incalcari ale legii pana la adoptarea unor decizii
care limiteaza sau pun in pericol drepturile cetatenilor.
In Romania, din pacate, capacitatea acestor ONG-uri este in general redusa in acest
moment. Exemplu “Institutul pentru Politici Publice”.
Lucrand direct in comunitate, ONG-urile sunt uneori printre cele mai abilitate sa vorbeasca
in numele celor pe care ii reprezinta sau in aria de activitate. Astfel, in timp, cei care
lucreaza in aceste ONG-uri acumuleaza expertiza importanta, pe care ulterior o folosesc
pentru schimbarea de politici publice.
1. Rareori, atunci cand acestea sunt consultate in mod autentic de catre autoritatile
guvernamentale sau Parlament. In aceste cazuri, ONG-urile prezinta opiniile expertilor
acestora ori rapoartele/studiile realizate de-a lungul timpului pe subiectul in cauza.
2. Advocacy, cand ONG-urile isi propun in mod direct sa schimbe o politica publica sau o
lege si depun eforturi intense in acest sens pe langa autoritatile competente. De regula,
este necesara o coalitie formata din mai multe ONG-uri pentru a avea succes in acest
demers.
In Romania au fost mai multe legi schimbate de-a lungul timpului prin efortul ONG-urilor.
Amintim aici doar cateva: Legea Voluntariatului, Legea Electorala care a introdus votul
uninominal, Legea antifumat etc. Exemplu: “Asociatia CeRE”.
In anii 1990 au aparut diverse organizatii care au avut un scop nu tocmai ortodox, situatia
s-a schimbat radical in ultimii ani. Este insa important sa facem distinctia dintre "ONG-urile
pe hartie" si organizatiile active, care aduc o schimbare importanta in comunitate. Mai mult
decat atat, ONG-urile serioase depun eforturi consistente pentru a-si asigura fondurile
care sa le asigure existenta, dar sufera puternic din cauza perceptiei publice negative
generale ale populatiei Romaniei.
Acest mit este alimentat din cauza facilitatilor fiscale pe care ONG-urile le au, avand in
vedere dificultatea asigurarii fondurilor. Astfel, un ONG este scutit de impozit pentru
veniturile ce provin din activitati non-profit fara caracter economic si de asemenea poate
primi sponsorizari, cu beneficii pentru firmele care fac acest lucru. Aceste masuri sprijina
ONG-urile, insa in acelasi timp, exista organizatii "pe hartie" create doar pentru a beneficia
de aceste facilitati, iar de aici poate aparea confuzia.
Uneori ONG-urile sunt acuzate ca reprezinta interese externe, existand chiar teorii ale
conspiratiei in acest sens. Poate ca un numar foarte mic de organizatii sunt intr-adevar
finantate de alte state pentru a le reprezenta interesele, dar acest lucru este o raritate in
Romania.
Mit #3: ONG-urile sunt incapabile sa influenteze politicile publice
In acelasi timp, este important sa intelegem ca fiecare ONG are expertiza doar in sfera sa
de activitate. De aceea este foarte importanta colaborarea intre ONG-uri, actiunea in
parteneriat, care din pacate in Romania este inca intr-o faza incipienta.
Sa comparam acest mit cu frazele "Toate firmele sunt la fel" sau "Toate institutiile sunt la
fel". Ca orice alta categorie de organizatii, in sectorul ONG exista o imensa diversitate.
Exista si organizatii performante, si altele la inceput de drum, exista si organizatii care
aduc schimbari reale, dar si organizatii active doar pe hartie. Asa cum gasim firme
"serioase" si firme care isi propun sa isi insele clientii, asa sunt si ONG-uri "serioase" si
ONG-uri care urmaresc scopuri mai putin legale.