Sunteți pe pagina 1din 2

Proiect de cercetare

-Societatea civila in Romania-

1. Problematica proiectului:
Prin acest proiect de cercetare se urmareste analizarea societatii civile romanesti, din punctul de vedere
al aportului pe care aceasta il dovedeste in reprezentarea intereselor socio-economice ale cetatenilor la
nivelurile superioare ale puterii. Concret, scopul proiectului este acela de a sublinia cauzele care au
determinat dificultatea dezvoltarii societatii civile in Romania, raportat la ceea ce alte democratii
europene, la randul lor foste tari sovietice, reusesc in privinta participarii civice.

2. Concepte operationale:
Societate civica= notiune care descrie forme asociative de tip apolitic care intervin pe langa factorii de
decizie, pe langa institutiile statului de drept pentru a le influenta, in sensul apararii drepturilor si
intereselor grupurilor de cetateni pe care ii reprezinta. Fac parte din societatea civila: organizatii
nonguvernamentale, organizatii comunitare, asociatii profesionale, organizatii politice, cluburi civice,
sindicate, organizatii filantropice, cluburi sociale si sportive, institutii culturale, organizatii religioase,
miscari ecologiste, media (definitie preluata de pe site-ul Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile).

Cultura civica= cultura participativa a loialitatii, in sensul ca indivizii sunt orientati pozitiv inspre
structurile si procesele de input politic, adica acele situatii care necesita participarea lor activa. Este
cultura politica de tip participativ, care incurajeaza si sprijina cetatenii sa actioneze pentru apararea
intereselor lor, sa participe solidar in comunitatea sa, si sa creada ca ei pot face schimbari pentru binele
acestora (definitie conform lucrarii „Cultura civica”, Gabriel Almond si Sidney Verba).

3. Cauze ale slabei dezvoltari a societatii civile romanesti:


 Lipsa de interes din partea romanilor pentru participare civica: desi organizatiile
nongurvernamentale joaca un rol extrem de important in societatile democratice moderne, fiind un actor
social si politic esential pentru reprezentarea intereselor cetatenesti, in Romania, activismul social
ramane la un procentaj foarte mic, doar 8% dintre cei intervievati raspunzand ca fac parte dintr-un ONG,
sindicat sau partid. Incurajator nu este nici faptul ca, desi in prezent, oficial exista peste 50000 de ONG-
uri create, un pic peste 2000 sunt active, iar la Camera Deputatilor sunt acreditate doar 101 asociatii
nonguvernamentale. De asemenea, o alta data statistica arata ca dintre ONG-urile active numai 125
dintre ele sunt inregistrate ca desfasurand activitati de advocacy.
Prin comparatie, doar in Polonia in anul 2004 existau peste 100000 de astfel de asociatii,
insumand 8 milioane de persoane care activeaza ca voluntari. In Cehia este vorba despre 110000
organizatii non profit, dintre care in jur de 70000 sunt asociatii civice.
 Neincrederea in activitatea ONG-urilor: potrivit unui sondaj recent, romanii raman
suspiciosi la adresa activitatii ONG-urilor, doar 26% declarand ca au incredere in acest tip de
organizatie; iar dintre participantii la sondaj, 21% au putut numi cel putin o organizatie considerata utila,
insa 11% dintre ei au raspuns ca orice ONG este inutil.
 Lipsa sprijinului din partea autoritatilor: o problema pe care ONG-urile o intampina in
dezvoltarea lor o constituie lipsa de fonduri. Desi ele reusesc sa capete finantare de la Uniunea
Europeana, finantarea din fonduri publice nationale este inca foarte limitata, fiind valabile prin
intermediul Ministerului Tineretului si Sportului, Ministerul Muncii si al Solidaritatii Sociale,
Departamentul pentru Minoritatile Etnice, Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap si
Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului – acestea fiind singurele surse de finantare din fonduri
publice.