Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova

Academia ,,tefan cel Mare

Facultatea Securitate civil i ordine public

Catedra ,,tiine manageriale i socio-umane

Tema:

Statutul, locul i rolul

organizaiilor non-guvernamentale

A elaborat:
Studentul anului IV de studii
Grupa academic 144
Voitic Dmitrii

A verificat:
Lector universitar
Master n drept
Cpitan de poliie
Buciucan Ludmila

Chiinu, 2016
1

Cuprins
1.
2.
3.
4.

Introducere
Conceptul de organizaie non-guvernamental
Condoiile impuse unei organizaii pentru a fi considerat nonprofit
Clasificarea organizaiilor neguvernamentale
Rolul organizaiilor non-guvernamentale n societate
Concluzie
Referine bibliografice

Introducere
n cadrul societii, de-a lungul istoriei, din punct de vedere politic, au fost
deosebii dou categorii de actori: statul pe de o parte i, societatea civil
pe de alt parte. Datorit acestui model societatea era mprit n
dou sectoare: sectorul public i sectorul privat. Dar cu trecerea timpului aceast
difereniere s-a dovedit a fi perimat. n societile moderne s-a manifestat din ce
2

n ce mai accentuat o nou difereniere n cadrul societii civile: un sector orientat

spre obinerea profitului i un altul care nu urmrete acest lucru (sector non-profit,
aa numitul cel de-al treilea sector.
In fapt, sectorul non-profit nu reprezint o noutate absoluta in sistemul de
organizare a v i e t i i s o c i a l e , e x i s t e n t a s a f i i n d c u n o s c u t a , d e c e l p u t i n
4 s e c o l e , s u b f o r m a a c t i v i t a t i l o r desfasurate de biserica, institutiile
filantropice sau de caritate, asociatiile de ajutor reciproc, s c o l i l e p r i v a t e e t c .
Noutatea se refera la: afirmarea din ce in ce mai puternica si
c h i a r l a impunerea acestui sector, nu numai ca o entitate distincta a vietii
organizationale, dar chiar si ca o alternativa de schimbare si perfectionare a
vietii sociale. 1
Motivul pentru care aceste servicii nu erau asigurate de ctre sectorul de stat
sau cel orientat spre obinerea profitului era unul relativ simplu: veniturile rezultate
din urma acestor activiti nu reprezentau un profit pentru sectorul de afaceri i nici
nu conduceau la creterea veniturilor

bugetare pentru instituiile publice. n

perioada capitalismului timpuriu aceste servicii fceau parte mai ales

din domeniul social i din acest motiv ntlnim ca denumiri ale organizaiilor negu
vernamentale i denumirea de organizaii de caritate.Dup cel de-al doilea rzboi
mondial guvernele naionale, mai ales cele din vestul Europei au recunoscut
importana sectorului non-profit n asigurarea stabilitii democratice. n acea
perioad s-a remarcat importana deosebit pe care cel de-al treilea sector l joac
n

asigurarea i ntrirea

democraiei.

Ca urmare a acestei

recunoateri s-a

trecut la elaborarea unui cadru juridic unitar pentru a reduce influena statului
asupra acestui sector i pentru a aduce un plus de transparen n activitatea
organizaiilor nonprofit.
1. Conceptul de organizatie neguvernamentala

1 Clin Hinea ,,Introducere in Managementul organizaiilor neguvernamentale", Cluj-

Napoca, 2003
3

Indiferent de cum se numesc ONG-urile - organizatii necomerciale,

organizatii

non-profit,

organizatii

neguvernamentale,

sectorul

asociativ

necomercial, societate civila, sectorul trei, asociatii fara scop lucrativ, organizatii
fara scop patrimonial etc. - toate au o singura definitie. Ele sunt formatiuni
benevole, de sine statatoare, constituite prin libera manifestare a vointei cetatenilor
asociati pe baza comunitatii de interese profesionale si/sau de alta natura, in
vederea realizarii in comun a drepturilor civile, economice, sociale si culturale,
care nu au drept scop obtinerea profitului.2
Termenul de organizatie nonguvernamentala a avut o serie de acceptiuni dea lungul istoriei postbelice a Moldovei. Astfel, in 1958 era definit ca fiind 'o
asociatie de oameni cu conceptii si preocupari comune, uniti conform unui
regulament sau unui statut, in vederea depunerii unei activitati organizate.
In 1975 a fost formulata o alta definitie 'asociatie de persoane care au
aceleasi interese, conceptii si preocupari, unite in vederea intreprinderii unor
actiuni pentru atingerea unor obiective comune. Organizatia isi desfasoara
activitatea pe baza unui regulament sau a unui statut menit sa asigure caracter
unitar organizat al actiunii sale. In raport cu scopurile urmarite, organizatia
prezinta o mare varietate: politica profesionala, cultural sportiva, de masa si
obsteasca, guvernamentala, nonguvernamentala, militara, paramilitara etc.
In 1981, organizatia neguvernamentala, potrivit

Dictionarului de

psihologie sociala, Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, este o unitate

sau grupare sociala, constient intemeiata, corespunzator unor necesitati obiectiv
determinate si care urmareste atingerea unui scop bine stabilit.
Aceasta notiune apare mai tarziu, in 1985, si in Dictionarul de Conducere
Politica si Organizare, Bucuresti, Editura Politica, 1985, ca fiind o asociatie de
persoane cu aceleasi interese, conceptii si preocupari, unite conform unui
2 Dictionarul limbii romane moderne, Bucuresti, Editura Academiei R.P.R., 1958
4

regulament sau a unui statut, in vederea desfasurarii unor activitati organizationale

pentru atingerea unor obiective comune. In functie de scopurile urmarite, de
imprejurarile si formele in care isi desfasoara activitatea, organizatiile pot fi:
politice, profesionale, cultural sportive, teroriste.
Organizatiile neguvernamentale (asociatii, fundatii, ligi, societati) sunt, de
fapt, structuri care, fiind independente de administratie, nu urmaresc nici accesul la
puterea politica (la nivel local sau national) si nici obtinerea de profit (resurse
financiare necesare activitatii lor avand alte surse decat activitatea economica,
specifica

agentilor

economici).

Diversele

denumiri

pentru

organizatiile

neguvernamentale, atat in Republica Moldova, cat si in alte tari, tind sa sublinieze

diferite caracteristici ale acestora. Astfel, organizatiile neguvernamentale pot sa fie
denumite: organizatii voluntare, organizatii cu scop ideal, organizatii non-profit
sau organizatii fara scop lucrativ.
2. Conditiile impuse unei organizatii pentru a fi considerate organizatie
de utilitate public:
Art. 30 al legii nr. 837 din 17.05.1996 cu privire la organizaiile obteti ne
explic expres noiunea de utilitate public.
(1) n sensul prezentei legi, activitatea de utilitate public este activitatea
asociaiei obteti desfurat n interes general sau n interesul unor colectiviti
locale, care, fiind realizat n mod gratuit sau la pre redus pentru persoanele sau
grupurile dezavantajate, contribuie la dezvoltarea sau susinerea:
(1) n sensul prezentei legi, activitatea de utilitate public este activitatea
asociaiei obteti, a fundaiei sau a instituiei private desfurat n interes general
sau n interesul unor colectiviti locale, care, fiind realizat n mod gratuit sau la
pre redus pentru persoanele sau grupurile dezavantajate, contribuie la dezvoltarea
sau susinerea:
a) educaiei i instruirii persoanelor, difuzrii i acumulrii de cunotine;
b) tiinei;
5

c) culturii i artei;
d) sportului pentru amatori, educaiei fizice i turismului social;
e) ocrotirii sntii;
f) proteciei sociale a persoanelor cu dizabiliti, a pensionarilor, copiilor,
adolescenilor, persoanelor strmutate, familiilor cu muli copii i/sau socialmente
vulnerabile, a altor persoane defavorizate;
g) crerii noilor locuri de munc;
h) eradicrii srciei;
i) promovrii pcii, prieteniei i nelegerii ntre popoare, prevenirii i depirii
conflictelor civile, sociale, etnice i religioase;
j) aprrii i promovrii democraiei i drepturilor omului;
k) proteciei mediului;
l) protejrii patrimoniului cultural i a monumentelor istorice;
m) prevenirii criminalitii i contribuirii la contracararea acesteia.
(2) La decizia Comisiei de certificare, pot fi considerate de utilitate public i
alte activiti dect cele menionate la alin. (1).3
Dupa Lester M. Salamon si Helmut K. Anheier, pentru a fi considerata ca
apartinand sectorului nonprofit, o organizatie trebuie:
1. sa fie formal constituita - organizatia trebuie sa faca dovada unei
anumite capabilitati organizational-institutionale, precum si anumitor reguli de
functionare; trebuie sa organizeze regulat intalniri, sa elaboreze si sa respecte
anumite proceduri in activitatea pe care o desfasoara; inscrierea organizatiei ca
persoana juridica nu este imperativa pentru respectarea acestui criteriu.
2. sa fie private - organizatia trebuie sa fie institutional separata
de administratia publica, aceasta nu exclude primirea de fonduri de la bugetul

3 Legea nr. 837 din 17.05.1996 cu privire la organizaiile obteti, Publicat: 02.10.2007 n

Monitorul Oficial Nr. 153-156BIS

6

statului; sunt considerate private si organizatiile in ale caror structuri de conducere

sunt prezenti reprezentanti ai administratiei publice.
3. sa respecte criteriul nondistributiei profitului - organizatia poate
genera profituri din activitatile sale, dar acestea nu pot fi distribuite membrilor sau
organelor de conducere, ci pot fi folosite doar pentru atingerea obiectivelor
declarate.
4. sa fie autonoma - organizatia trebuie sa-si stabileasca obiectivele,
proceduri interne proprii decontrol asupra activitatilor desfasurate; in acelasi timp
activitatea organizatiei trebuie sa nu se subordoneze nici unei alte institutii publice
sau private.
5. sa fie voluntara - organizatia trebuie sa promoveze voluntariatul si sa se
bazeze pe actiuni voluntare in activitatea pe care o desfasoara. Organizatia este
voluntara daca recruteaza, instruieste si implica voluntari in activitatilor ei. Prin
activitatea voluntara intelegem si neretribuirea membrilor Consiliului de
Administratie si a staffului organizatiei. Organizatia voluntara isi recruteaza
membrii numai pe baza unei optiuni voluntare, individuale.4
Unele organizatii conditioneaza anumite servicii, dobandirea unui anumit
statut sau in unele cazuri, exercitarea unei anumite profesii de inscrierea prealabila
in organizatiile respective. Acele organizatii care nu au inscrise astfel de prevederi
in statut, nu sunt considerate voluntare si, ca atare, nu pot fi incluse in sectorul
nonprofit. In concluzie, o organizatie este voluntara cand respecta cel putin una din
cele doua semnificatii ale voluntariatului, mai sus enuntate.
6. sa fie nemisionara - organizatia trebuie sa nu aiba ca scop prozelitismul;
organizatiile cu caracter religios, dar care si-au definit alte scopuri (protectie
sociala, caritate) sunt incluse in sectorul nonprofit.
4 Strainescu Ioan, Managementul organizatiilor neguvernamentale, Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti,2007
7

7. sa fie apolitica - organizatia trebuie sa nu fie implicata direct in

promovarea sau sustinerea candidatilor pentru alegeri locale, parlamentare sau
prezidentiale.
4. Clasificarea organizatiilor neguvernamentale:
In metodologia Comisiei Nationale pentru Statistica, sectorul administratiei
private se compune din culte, partide, sindicate, uniuni de creatie, Crucea Rosie,
asociatii si fundatii. Sistemul de clasificare a activitatilor din economia nationala,
aplicat de Comisia Nationala de Statistica, desi este in general concordant cu cele
adoptate de Uniunea Europeana si ONU, nu permite o facila incadrare si extragere
a informatiilor cantitative cu privire la activitatile nonprofit.
Fie ca sunt legal constituite sau activeaza ca grupuri sau structuri
informale, organizatiile neguvernamentale pot avea o varietate de forme de
structurare: asociatii,

cooperative,

societati

de

intrajutorare,

fundatii si federatii. In general, in Republica Moldova, ca si in Europa, exista trei

tipuri principale: asociatii, fundatii si federatii.
Notiunea de asociatie si fundatie si cadrul legal de infiintare si desfiintare a
lor,este definita ca conventia juridica prin care mai multe persoane isi pun in
comun contributiile lor materiale, cunostintele si activitatile lor pentru a realiza
un scop care nu le aduce avantaje pecuniare sau patrimoniale. Scopul asociatiei
poate corespunde interesului general, interesului particular al unei anumite
categorii sociale sau interesului personal. Spre deosebire de asociatie, unde
numarul de persoane minim este de 20 pentru ca aceasta sa obtina personalitate
juridica, la fundatie trebuie sa existe minim un fondator. Astfel, fundatia este actul
prin care o persoana fizica sau morala stabileste un patrimoniu distinct si autonom
de patrimonial sau propriu si il consacra in mod permanent realizarii unui scop
ideal, de interes public.

Asociatiile si fundatiile nu au drepturi decat pentru a-si realiza obiectivele si

nu pot primi autonomie decat dupa ce au fost autorizate.
Acestea nu pot exista decat daca a fost stabilit un organism de conducere
care are competenta de-a lua decizii.
O alta clasificare a organizatiilor nonprofit se poate face dupa tipul de
interes pe care il promoveaza. Astfel, unele organizatii neguvernamentale au un
caracter mutual, ele fiind interesate doar in promovarea intereselor proprii ale
membrilor lor. Altele insa, au o vocatie publica.5
In categoria organizatiilor neguvernamentale de interes public sau de
utilitate publica, sunt integrate acele organizatii care prin grupul, tinta si tipul de
activitate demonstreaza o anumita vocatie pentru binele comunitatii. Ele deruleaza
programe de interes public de care beneficiaza intreaga comunitate sau un numar
mare dintre membrii sai. Organizatiile neguvernamentale se mai numesc
organizatii caritabile in Marea Britanie sau filantropice in SUA, fara ca aceste
atribute sa se refere in mod explicit la acordarea de sume de bani. Intr-o acceptiune
mai larga a acestor cuvinte, o actiune caritabila sau filantropica se poate referi si la
punerea la dispozitia celor cu nevoi a unor servicii sau produse, sub forma gratuita
sau la un pret sub cel folosit pe piata libera.
Organizatiile neguvernamentale cu vocatie publica sunt in mod deosebit
interesate de parteneriat ca metoda de punere in valoare a unor resurse care fie sunt
insuficiente, fie lipsesc, dar sunt necesare pentru buna derulare a programelor lor,
in cazul de fata programe de utilitate publica.
5. Rolul organizatiilor non-guvernamentale in societate
In ultimii ani organizatiile neguvernamentale din Republica Moldova si-au
recapatat identitatea si au adus o contributie importanta la modernizarea societatii.
5 Strainescu Ioan, Managementul organizatiilor neguvernamentale, Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti,2007
9

Ele si-au creat, definit si promovat o identitate proprie, formand totodata o

comunitate care isi gaseste locul si rolul in societatea civila la inceputul unui nou
ciclu de guvernare.
Astfel, pe parcursul a noua ani, organizatiile neguvernamentale au preluat,
pe fondul unei crize a resurselor statului, functii si roluri care inainte de
1989 reprezentau atributii exclusive ale administratiei, devenind un actor
important al promovarii valorilor democratice si a schimbarilor sociale, a unor
raporturi noi intre stat si societate.
Organizatiile neguvernamentale sunt caracterizate printr-o mare mobilitate
in ceea ce priveste modul si directiile lor de actiune. Aceasta mobilitate reprezinta
conditia lor de supravietuire, atata vreme cat functionarea lor este dependenta de o
corecta identificare a nevoilor in comunitate si de atragerea resurselor necesare
pentru abordarea acestor nevoi. Organizatiile neguvernamentale reprezinta un
termometru al comunitatii.
Dinamicitatea lor este relevanta in ceea ce priveste capacitatea comunitatii
de a reactiona rapid la propriile sale nevoi, catalizand resurse pe care administratia
publica nu le are. In acelasi timp, analiza directiilor de actiune ale organizatiilor ar
putea da administratiei publice, semnale relevante privitoare la problemele pe care
in viitorul apropiat va trebui sa le abordeze administratia.
ONG-urile pot juca, deci, un rol fundamental in identificarea unor probleme
ce ar putea fi trecute cu vederea de catre autoritatile publice, iar prin utilizarea
resurselor umane proprii, a datelor locale si capacitatii lor organizatorice pot
monitoriza activitatea agentiilor publice si le pot sprijini in realizarea obiectivelor
lor.
Adeseori, ONG-urile pot acoperi anumite nevoi ale comunitatii, mai bine si
mai ieftin decat o poate face sectorul public (exemple frecvente sunt oferite din
10

domeniile asistentei grupurilor vulnerabile sau al managementului unor institutii de

asistenta medicala).

Concluzie
Uneori, organizatiile neguvernamentale sunt considerate alternative la
solutiile administratiei.
ONG-urile pot gasi noi solutii pentru probleme cu care se confrunta
populatia, dar aceste solutii devin relevante doar daca ele pot influenta procesul de
dezvoltare

la

nivelul

intregii

comunitati.

Administratia

si

organizatiile

neguvernamentale nu pot oferi alternative in competitie, ci solutii complementare

ce deschid calea catre o adevarata colaborare intre ele.
Pe fondul celor aratate mai sus, ele si-au dovedit adesea eficienta in
identificarea si solutionarea problemelor comunitatii, in atragerea si punerea in
valoare a unor resurse umane si financiare, in evaluarea gradului de eficacitate a
politicilor publice prin:
1.
2.
3.
4.
5.

cresterea calitatii serviciilor publice;

gestionarea mai eficienta a patrimoniului public;
serviciilor publice;
conservarea mai buna a patrimoniului public;
cheltuielilor administrative.

In acest sens putem afirma ca necesitatea achizitionarii de servicii de catre

autoritatile publice este determinata de extinderea cererii de servicii adresate
sectorului public, atat din punct de vedere cantitativ, cat si din punct de vedere
calitativ, in sensul ca cererea de servicii publice a devenit din ce in ce mai mare, iar
solicitarile sunt din ce in ce mai diversificate fata de oferta guvernamentala. In
aceste conditii, autoritatile publice au la dispozitie doua alternative: fie sa-si
imbunatateasca oferta, fie sa contracteze aceste servicii. Din punct de vedere al
eficientei economice, experienta altor state (de exemplu Statele Unite, Marea
11

Britanie, Olanda) a dovedit ca este mai avantajoasa a doua varianta; costurile

pentru aceleasi servicii care inainte erau prestate de o institutie publica, in
conditiile contractarii lor sunt mai reduse. Deoarece autoritatile publice sunt
supuse unor constrangeri legate de functia lor redistributiva si au responsabilitate
politica pentru modul in care este gestionat bugetul public care este limitat,
serviciile de interes public ar putea fi contractate de organizatii neguvernamentale.

Referine bibliografice
1. Legea nr. 837 din 17.05.1996 cu privire la organizaiile obteti,
Publicat: 02.10.2007 n Monitorul Oficial Nr. 153-156BIS.
2. Clin Hinea ,,Introducere in Managementul organizaiilor
neguvernamentale", Cluj-Napoca, 2003.
3. Strainescu Ioan, Managementul organizatiilor neguvernamentale, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti,2007.
12

4. Dictionarul limbii romane moderne, Bucuresti, Editura Academiei R.P.R.,

1958.
5. Dictionarul politic, Bucuresti, Editura Politica, 1975.
6. Ion Plumb, Armenia Androniceanu, Managementul Serviciilor Publice,
Bucureti, ed. Politica, 2001.

13