UNIVERSITATEA ,, LUCIAN BLAGA” SIBIU

FACULTATEA DE DREPT
MANAGEMENTUL ORDINII SI SIGURANTEI PUBLICE

STATUTUL JURIDIC AL PARTIDELOR

POLITICE DIN ROMÂNIA

Disciplina: FUNDAMENTE DE DREPT INTERN ȘI INTERNAȚIONAL

Tema: STATUTUL JURIDIC AL PARTIDELOR POLITICE DIN ROMÂNIA

 CUPRINS
 Introducere
 Definirea conceptului de partid politic
 Importanța partidelor politice în sistemul democrat
 Evoluția partidelor politice în România
 Reglementarea legală a partidelor politice
 Constituția României și prevederile referitoare la partidele politice
 Legislația specifică privind înființarea și funcționarea partidelor politice
 Înregistrarea și finanțarea partidelor politice
 Procedura de înregistrare a unui partid politic
 Sursele de finanțare și reglementările aferente
 Drepturile și obligațiile partidelor politice
 Drepturile partidelor politice
 Responsabilitățile partidelor în cadrul sistemului democratic
 Controlul și sancțiunile
 Mecanisme de control al activității partidelor politice
 Sancțiuni pentru nerespectarea legislației
 Bibliografie
I. INTRODUCERE
 Definirea conceptului de partid politic
 Partidul politic reprezintă o asociere voluntară a indivizilor, constituită în mod liber și consensual, cu scopul de a acționa în mod
programatic, conștient și organizat în favoarea intereselor unor clase, grupuri sociale sau comunități umane. Principala sa misiune
este de a obține și de a menține puterea politică, având ca obiectiv organizarea și conducerea societății în conformitate cu ideile și
idealurile exprimate în platforma program.
 Rolul și funcțiile unui partid politic într-o societate depind de cultura politică specifică acelei societăți. Această influență variază în
funcție de tipul de sistem politic, cum ar fi o societate concurențială sau o dictatură. Relația dintre partide și cadru constituțional este
reciprocă, deoarece partidele pot influența cadrul constituțional, iar acesta, la rândul său, poate influența partidele.
 Importanța partidelor politice în sistemul democratic
 Partidele politice întrețin o relație complexă cu democrația. De la apariția primelor studii dedicate acestora, ele au fost adesea acuzate că pun în pericol sau distorsionează
democrația. Cu toate acestea, nicio teorie nu a reușit să ofere o imagine a democrației fără implicarea partidelor politice. Se pare că, cel puțin în stadiul actual, partidele și democrația
sunt interconectate, iar provocarea constă în gestionarea corespunzătoare a relației dintre ele, decât în găsirea celor mai eficiente acuze împotriva partidelor politice privind
distrugerea democrației.
 Partidele politice au ajuns sa fie omnifuncționale în societate, implicându-se într-o varietate de activități sociale, economice și politice. Cu toate acestea, se pot identifica câteva
funcții principale ale partidelor politice:
 Partidele acționează ca un "corp intermediar" între popor și putere. facilitând dialogul și reprezentarea intereselor diverse ale societății. Prin intermediul partidelor, cetățenii pot avea
o voce colectivă și pot influența deciziile guvernamentale.
 Partidele politice aspiră la preluarea funcției de conducere în societate. Acest lucru se realizează prin obținerea statutului de partide de guvernamânt și transformarea programelor lor
politice în programe guvernamentale. Prin accederea la putere, partidele devin responsabile de implementarea politicilor și de gestionarea afacerilor publice.
 Partidele au rolul de a informa și educa cetățenii în domeniul politic. Ele contribuie la formarea opiniei publice, la explicarea programelor lor politice și la mobilizarea cetățenilor
pentru participarea activă în procesul democratic. Această funcție este crucială pentru menținerea unei societăți informate și angajate politic.
 Partidele acționează ca intermediari în procesul de agregare a diverselor interese din societate. Ele trebuie să armonizeze și să articuleze aceste interese, transformându-le în opțiuni
politice coerente. Funcția agregativă a partidelor este esențială pentru a construi consens și pentru a reprezenta diversitatea opiniei publice.
 Partidele îndeplinesc o funcție crucială în procesul electoral. Ele furnizează un cadru tematic, doctrinal sau ideologic pentru campaniile electorale, informează și formează opinia
alegătorilor, și facilitează selectarea și prezentarea candidaților. După alegeri, partidele asigură organizarea grupurilor parlamentare, oferind asistență politică acestora și menținând
legăturile cu alegătorii.

Evoluția partidelor politice în România

În timpul revoluției din 1848, au apărut primele forme incipiente de grupări politice, iar la 1857 s-a vorbit deja despre existența a două "partide" - cel conservator
și cel național. Partidele politice moderne au luat naștere abia după 1860, cu curente și grupări bine definite până în 1938.
În 1875 s-a format oficial Partidul Liberal (ulterior Partidul Național Liberal), iar în 1880, Partidul Conservator. Alte partide au apărut ulterior, cum ar fi Partidul
Național Țărănesc în 1926 și Partidul Social-Democrat în 1927. În 1938, regele Carol al II-lea a suspendat funcționarea partidelor politice, iar acestea au reapărut
după evenimentele din august 1944, dar doar pentru scurt timp. În 1947, România a intrat sub regimul totalitar comunist, iar partidele politice au fost desființate.
După evenimentele din decembrie 1989, democratizarea României a dus la o creștere semnificativă a partidelor politice, reflectând reafirmarea pluralismului
politic.
II. Reglementarea legală a partidelor politice
 Constituția României și prevederile referitoare la partidele politice
 Potrivit art. 8 din Constituția României ,,(1) Pluralismul în societatea românească este o condiţie şi o garanţie a democraţiei
constituţionale. (2) Partidele politice se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii. Ele contribuie la definirea şi la
exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională, integritatea teritorială, ordinea de drept şi
principiile democraţiei.,,

 LEGISLAȚIA SPECIFICĂ PRIVIND ÎNFIINȚAREA ȘI FUNCȚIONAREA PARTIDELOR POLITICE

PARTIDELE POLITICE SUNT REGLEMENTATE, ÎN ROMÂNIA, ATÂT DE CONSTITUȚIE [ART. 8,
ART. 40, ART. 146 LIT. K)], CÂT ȘI DE O SERIE DE LEGI ORGANICE: LEGEA NR. 14/2003 A
PARTIDELOR POLITICE, LEGEA NR. 334/2006 PRIVIND FINANȚAREA ACTIVITĂȚII PARTIDELOR
POLITICE ȘI A CAMPANIILOR ELECTORALE, UNELE PREVEDERI DIN LEGILE ELECTORALE.