Obligațiile partidelor politice

Pe lângă drepturile lor, partidele politice din România au și obligații importante:

Transparența financiară: Partidele sunt obligate să declare toate sursele de finanțare și să

publice rapoarte financiare periodice. Aceasta are rolul de a preveni corupția și influența
financiară asupra partidelor politice.

Respectarea legii: Partidele politice trebuie să respecte legea și regulamentele electorale,

inclusiv în ceea ce privește campaniile electorale și publicitatea politică.

Participarea activă la procesul democratic: Partidele politice trebuie să participe activ la

procesul democratic și să reprezinte interesele cetățenilor.

Concluzie

Statutul juridic al partidelor politice din România este reglementat de legi și regulamente
specifice, care le conferă atât drepturi, cât și obligații în cadrul sistemului democratic. Aceste
reguli au scopul de a asigura transparența, corectitudinea și funcționarea eficientă a partidelor
politice în cadrul procesului democratic al țării.

1. Înregistrarea și funcționarea:
 Partidele politice trebuie să fie înregistrate oficial la Autoritatea Electorală
Permanentă (AEP) și să respecte cerințele legale pentru funcționarea lor.
 Ele trebuie să respecte prevederile din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea
activității partidelor politice și a campaniilor electorale.
2. Transparența financiară:
 Partidele politice au obligația de a prezenta public situația financiară și resursele
proprii.
 Trebuie să respecte regulile de transparență financiară și să furnizeze informații
despre sursele de finanțare, precum și modul în care acestea sunt utilizate.
3. Participarea la alegeri:
 Partidele politice au dreptul și responsabilitatea de a participa la alegeri și de a-și
prezenta candidații.
 Ele trebuie să respecte regulile stabilite pentru campaniile electorale și să
raporteze corect cheltuielile aferente acestora.
4. Respectarea principiilor democratice:
  Partidele politice sunt obligate să respecte principiile democratice și să se
conformeze normelor etice în activitatea lor.
 Ele trebuie să promoveze valorile democratice, pluralismul și participarea civică.
5. Relația cu cetățenii:
 Partidele politice au responsabilitatea de a ține contact cu cetățenii și de a le
reprezenta interesele.
 Ele trebuie să asigure comunicarea transparentă și deschisă cu membrii lor și cu
publicul în general.
6. Implicarea în procesul legislativ:
 Partidele politice au rolul de a propune și susține inițiative legislative, dar și de a
participa la dezbaterile legislative în cadrul instituțiilor statului.
7. Respectarea legii și ordinii publice:
 Partidele politice sunt obligate să respecte legea și să contribuie la menținerea
ordinii publice.
 Ele nu ar trebui să promoveze discursuri sau acțiuni care ar putea amenința
stabilitatea socială sau pacea publică.

A. Libertatea înfiinĠării úi funcĠionării partidelor politice. Partidele politice sunt

organizaĠii asociative private, astfel că dreptul lor de înfiinĠare úi libertatea lor
funcĠională ar trebui reglementate de dispoziĠiile normative în această
materie. Uneori sistemul juridic le creează un statut distinct de celelalte
asociaĠii în ceea ce priveúte libertatea lor de înfiinĠare úi funcĠionare, dar
acest statut trebuie să respecte libera asociere, iar atunci când impune limite ale
acesteia, să respecte condiĠiile de necesitate úi proporĠionalitate esenĠiale
pentru o societate democratică. Astfel, regulile generale ale liberei asocieri se
aplică în principiu úi partidelor politice. Aceasta înseamnă că libertatea de
asociere în partide cuprinde: libertatea de a participa la înfiinĠarea partidelor
politice, libertatea formei de asociere, libertatea de a alege asociaĠia, libertatea
de a o părăsi úi libertatea de a nu te asocia. Fiind o asociere privată, partidele
funcĠionează potrivit statutelor proprii. Ele au dreptul deci să-úi creeze propriile
reguli de funcĠionare, dar cu respectarea unor principii stabilite de lege. Legea
nu trebuie însă să depăúească anumite limite, care să afecteze caracterul privat
 al asocierii. Cea mai importantă dintre aceste limite este că legea nu trebuie să
se substituie statutelor, căci dacă se întâmplă astfel partidele devin persoane
juridice de drept public. Misiunea publică a partidelor nu trebuie confundată cu
o misiune de serviciu public care ar justifica transformarea partidelor în
persoane juridice de drept public, cum, dintr-o regretabilă eroare, face legea
română

Consiliul Europei, este o organizație internațională, interguvernamentală și regională, înființată în 1949,

ce reunește toate statele democratice ale Uniunii Europene precum și alte state din centrul și estul
Europei. Printre principalele obiective ale Consiliului Europei regăsim preocuparea pentru protejarea
drepturilor omului, sub toate aspectele sale, protejarea democrației pluraliste și identificarea soluțiilor
pentru problemele cu care se confruntă societatea europeană, inclusiv problema discriminării
minorităților. În materia finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale, Consiliul Europei este un
promotor al recomandărilor altor organisme internaționale cu rol în promovarea principiului egalității de
șanse (International IDEA, ONU și OSCE). Prin Manualul Consiliului Europei pentru utilizarea standardelor
electorale internaționale, destinat organizațiilor societății civile, Consiliul Europei evidențiază
importanța constituirii unui cadru legal care să ajute în procesul de transparentizare a sistemului
electoral și care să asigure condiții de concurență echitabile pentru toți competitorii, sub mențiunea că,
pentru a menține și crește încrederea cetățenilor în sistemele politice, statele membre ale Consiliului
Europei trebuie să adopte reguli privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei elaborează puncte de vedere importante privind finanțarea
partidelor politice și a campaniilor electorale, raportându-se la aspecte precum sursele de finanțare,
transparență, control și aplicarea sancțiunilor. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei
(Recomandarea 1516, extras din Raportul privind finanțarea partidelor politice, 2001) consideră că
regulile privind finanțarea partidelor politice și campaniile electorale trebuie să se bazeze pe
următoarele principii: - un echilibru rezonabil între finanțarea publică și cea privată, - criterii corecte
pentru distribuirea contribuțiilor statului către partide, - reguli stricte privind donațiile private, - un prag
 pentru cheltuielile partidelor legate de campaniile electorale, - transparența completă a conturilor, 82
Proiect confinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă
2014 - 2020 www.poca.ro 82 - instituirea unei autorități de audit independente și sancțiuni semnificative
pentru cei care încalcă regulile

în domeniul sancțiunilor, se evidențiază necesitatea aplicării unor sancțiuni în mod efectiv, proporțional
și convingător, în situația constatării oricărei încălcări a regulilor privind finanțarea partidelor politice și a
campaniilor electorale.

Iată câteva dintre sancțiunile prevăzute de Legea nr. 334/2006:

1. Avertisment sau mustrare: În cazul unor încălcări ușoare sau prima dată când se
constată nereguli, autoritățile pot emite avertismente sau mustrări pentru a atrage
atenția partidelor politice sau candidaților asupra comportamentului lor
necorespunzător.
2. Amendă: Legea prevede posibilitatea aplicării de amenzi pentru încălcările mai grave
ale normelor privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Cuantumul
amenzilor poate varia în funcție de gravitatea încălcării și poate fi stabilit în funcție de
criterii precum valoarea finanțărilor ilegale primite sau cheltuielile efectuate în mod
necorespunzător.
3. Restituirea sumelor nelegale: Dacă se constată că partidele politice sau candidații au
primit fonduri în mod ilegal sau au cheltuit sume într-un mod neconform cu prevederile
legii, acestea pot fi obligate să restituie sumele în cauză.
4. Suspendarea finanțării publice: În cazurile grave de încălcare a legii, autoritățile pot
decide suspendarea finanțării publice a partidului politic în cauză pentru o perioadă
determinată. Aceasta poate avea un impact semnificativ asupra activității politice și
poate servi ca un mijloc de descurajare pentru nereguli.
5. Inelegibilitate: În anumite situații, candidații sau partidele politice care încalcă grav
prevederile legii pot fi declarați ineligibili pentru funcții publice sau pentru a primi
finanțări publice pentru o anumită perioadă.
Este important să menționăm că aplicarea sancțiunilor este de competența autorităților
responsabile cu supravegherea și controlul finanțării partidelor politice și a campaniilor
electorale în conformitate cu Legea nr. 334/2006. Aceste sancțiuni au rolul de a asigura
respectarea regulilor și de a menține integritatea procesului democratic în România.

CONCLUZIE

n concluzie, statutul juridic al partidelor politice din România este reglementat de

legislația specifică, cu principalele acte normative fiind Legea nr. 334/2006 privind
finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, precum și Legea nr.
14/2003 privind partidele politice. Aceste legi stabilesc condițiile de înființare, organizare
și funcționare a partidelor politice, inclusiv aspecte referitoare la finanțare, transparență
și responsabilitate.

Partidele politice în România sunt entități juridice distincte, având drept scop
promovarea și reprezentarea intereselor cetățenilor în cadrul procesului democratic. Ele
sunt supuse unor reguli stricte în ceea ce privește finanțarea, iar transparența în
utilizarea resurselor financiare și respectarea legislației electorale sunt aspecte esențiale.

Totodată, partidele politice sunt obligate să respecte principiile democratice și să se

conformeze valorilor și normelor constituționale ale statului român. În cazul încălcării
acestor norme, există mecanisme legale prin care partidele pot fi sancționate, inclusiv
prin retragerea finanțării publice sau desființarea lor.

În ansamblu, statutul juridic al partidelor politice din România reflectă angajamentul

către principiile democrației și statului de drept, asigurând astfel buna funcționare a
sistemului politic și protejarea intereselor cetățenilor.

Prin semnarea Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției, în decembrie 2003 și ratificarea acesteia
prin Legea nr. 365/2004, România și-a asumat o serie de responsabilități precum promovarea unor
practici eficiente pentru prevenirea și combaterea corupției, consolidarea aparatului de stat pentru
creșterea capacității de evaluare periodică a instrumentelor juridice și a măsurilor administrative pentru
a determina dacă acestea sunt corespunzătoare pentru prevenirea și combaterea corupției,
consolidarea mecanismelor de cooperare interinstituțională la nivel local, regional și internațional în
lupta împotriva fenomenelor de corupție și dezvoltarea capacității de participare la proiecte
internaționale care urmăresc prevenirea corupției.