 Definiți partidele politice și arătați trăsăturile definitorii ale partidelor politice.

 Prezentați și caracterizați funcțiile partidelor politice.

 Prezentați normele constituționale de referință în materia partidelor politice în România.

 Prezentați procedura de înregistrare a unui partid politic, în conformitate cu /2003 a partidelor

politice.

 Enunțați modalitățile de încetare a activității partidelor politice.

 Prezentați atribuția Curții Constituționale reglementată de art.146 lit. k) din

Constituție (”hotărăște asupra contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui
partid politic”).

 Prezentați dizolvarea pe cale judecătorească a unui partid politic.

1) Un partid politic este"o organizațiepermanentă,adicăo organizație a cărei viață politică

supraviețuieșteliderilorsăi.Înceledinurmă,esteoplatformă(procedură)bazatăpecăutarea sprijinului
popularprinalegerișiprinaltemijloace,pe definirea și exprimarea voinței politice
apoporului,precum și peodeclarațiedeschisășipublicăderesponsabilitateșidecapacitatedea
guverna".

Trasaturi:

 Organizarea în partide politice este un drept al cetățeniei și, având în vedere scopul
organizării in partide politice și rolul pe care acestea îl joacă în viața politică a statului,
apartenența la un partid politic necesită cetățenie;

 Obiectivele partidelor politicele conferă un statut diferit față de alte forme de

organizare. Printre obiectivele partidelor politice se numără: promovarea intereselor
naționale prin eforturile lor comune pe baza anumitor principii acceptate de membrii
partidului; oferirea posibilității membrilor de partid și a forțelor armate active de a
dobândi putere, de a urmări scopuri obiective, de a obține câștiguri personale sau
ambele; punerea în aplicare a unui program politic; dobândirea puterii și exercitarea
puterii; realizarea unei filozofii sau a unei ideologii; contribuția la exprimarea voturilor
prin propunerea de programe și desemnarea candidaților în alegeri.

 Activitățile partidelor politice sunt reglementate prin legală nivel constituțional și

legislativ, iar încălcarea acestor norme poate fi declarată, în unele cazuri,
 neconstituțională saui legală.Astfel, în fiecare stat există valori politice, morale și juridice
fundamentale, iar orice partid politic care încearcă să le încalce prin obiectivele și
activitățile sale este considerat ilegal.

2) Un sistem de partide poate fi definit ca fiind "ansamblul partidelor politice existente și care
funcționează într-o anumită perioadă și relațiile funcționale de bază dintre acestea, relații și legături
consacrate pentru a juca un rol distinctiv în sistemul politic și în societate la un moment dat".

Sistem concurențial - un sistem în care există o concurență politică reală, adică alegeri libere bazate pe
pluralism politic, egalitate de șanse între actorii politici și respectarea drepturilor și libertăților
fundamentale, în special a libertății de exprimare.

Sisteme necompetitive - în care îndeplinirea cerințelor de mai sus este instituționalizată sau, în statele
totalitare, în care este declarată dictatura unui singur partid și este exclusă ideea de alegeri libere.

Sisteme pluripartidiste

Subcategoria cea mai importantă din punct de vedere numeric se caracterizează printr-un număr mai
mare de partide care participă la exercitarea puterii (în comparație cu, de exemplu, un sistem bipartidist)
și prin faptul că fiecare partid are o putere electorală și parlamentară mai mică. Sistemele pluripartidiste
au adesea ca rezultat guverne instabile. De asemenea, acestea se pot abate într-o oarecare măsură de la
planul de guvernare pentru a face posibile coalițiile. În general, este mai dificil să se formeze o coaliție de
guvernare în astfel de regimuri.

Sistem bipartidist

Un sistem bipartidist pur sau strict este caracterizat de o disciplină puternică a votului, doar cele două
partide majore ajungând la putere prin rotație la intervale regulate. Într-un sistem bipartidist slab, cele
două partide majore nu impun disciplina de vot în circumscripțiile lor electorale. Sistemul bipartidist
incomplet sau "două și două cinci" presupune ca partidele majore să aibă sprijinul unui al treilea partid
pentru a forma un guvern, dar cu o reprezentare redusă pentru a forma o majoritate. Avantajul acestui
sistem este că asigură o majoritate în guvern, adică o administrație stabilă, și are ca rezultat o politică
unificată pentru o perioadă de timp rezonabilă. Într-un astfel de sistem, partidele de opoziție sunt
"formalizate" și incluse în procesele decizionale cheie pentru a compensa posibilele consecințe negative,
cum ar fi dictatura partidului majoritar aflat la putere.

Sistemul partidelor dominante

Aceasta înseamnă că un partid are o importanță mai mare pe fondul luptei politice dintre mai multe
partide. Acest lucru se întâmplă în contextul concurenței libere pentru putere și al fragmentării scenei
politice în partide mai mici, care împreună pot contracara influența partidului dominant.

Dictatura partidului unic

Acesta este un sistem caracterizat prin prezența unui singur partid, înființat legal și care funcționează ca
partid de guvernământ. Printre motivele absenței altor partide se numără interzicerea explicită de către
constituție a formării altor partide sau enumerarea restrictivă a condițiilor în care poate fi exercitat
dreptul de organizare; dizolvarea sau interzicerea partidelor politice; sau fuziunea mai multor partide
într-unul singur. Partidul unic este partidul de guvernământ și, ca atare, determină strategia generală a
politicii naționale și stabilește constituirea, organizarea și funcționarea instituțiilor care exercită puterea.

3)

4) Legea 14/2003 stabilește instanța competentă (Tribunalul București) și condițiile formale care
trebuie îndeplinite pentru înregistrarea unui partid politic.

Pentru a înregistra un partid politic, trebuie depuse la Tribunalul București următoarele documente

- O cerere de înregistrare semnată de președintele organului executiv al partidului politic și de cel puțin
doi membri fondatori;

- statutul partidului întocmit în conformitate cu prevederile Legii 14/2003; - statutul partidului întocmit
în conformitate cu prevederile Legii 14/2003

- Platforma partidului;

- actul de înființare semnat de cel puțin trei membri fondatori;

- Declarația privind sediul și patrimoniul partidului;

- Dovada deschiderii unui cont bancar.

Cererea de înregistrare va fi afișată timp de 15 zile la sediul Tribunalului București. În termen de trei zile
de la data depunerii cererii de înregistrare, solicitantul trebuie să publice anunțul de înregistrare într-un
ziar central de mare tiraj.
Tribunalul București examinează cererea de înregistrare a unui partid politic în cadrul unei ședințe
publice cu participarea reprezentanților autorităților publice.

Orice persoană fizică sau juridică interesată poate interveni în procedură dacă depune o cerere de
intervenție în interes propriu, în conformitate cu Codul de procedură civilă. Cererea de intervenție se
notifică din oficiu persoanei care a semnat cererea de înregistrare.

Tribunalul București se pronunță cu privire la cererea de înregistrare a unui partid politic în termen de 15
zile de la expirarea termenului de 15 zile menționat mai sus. Împotriva hotărârii Curții de Apel București
poate formula recurs orice persoană sau procuratură desemnată de lege, în termen de cinci zile de la
comunicare. Hotărârea Curții de Apel București este definitivă.

Partidele politice dobândesc personalitate juridică de la data rămânerii definitive a hotărârii

judecătorești de acceptare a cererii de înregistrare.

Partidele politice a căror cerere de înregistrare este acceptată se înscriu în registrul partidelor politice.

5) Procedura de dizolvare a partidelor politice

Un partid politic încetează să existe în următoarele situații

(a) constatarea neconstituționalității;

(b) dizolvarea printr-o hotărâre a Tribunalului București;

(c) autodizolvarea de către un organism autorizat prevăzut de lege;

d) reorganizare.

7) Dizolvarea partidelor politice de către sistemul judiciar.

Aceasta are loc în următoarele circumstanțe

 - atunci când se constată că un partid politic a încălcat interdicția de afiliere la o organizație străină; sau
în cazul în care o astfel de afiliere încalcă valorile prevăzute de lege: respectul pentru suveranitatea
națională, independența și unitatea națională, integritatea teritorială, statul de drept și principiile
democrației constituționale;

- În cazul în care se constată că apartenența sa încalcă interdicția de a desfășura activități militare,

paramilitare sau alte activități interzise prin lege; sau

- obiectivele sau activitățile partidului politic au devenit ilegale/ilegale sau jignitoare pentru ordinea
publică și morală; sau

- obiectivele partidului politic sunt urmărite prin mijloace ilegale sau contrare ordinii și moralei publice;
sau

- partidul politic urmărește alte obiective decât cele care decurg din statutul și programul său politic;

- ca urmare a unei suspendări a activităților autorizate de Tribunalul București;

- ca urmare a omisiunii de a notifica o modificare a statutului sau a programului politic al partidului, sau
în cazul în care instanța respinge o cerere de modificare a statutului, iar partidul acționează în baza
statutului modificat.

Cererea de dizolvare este adresată de către partidul public Tribunalului București.

Suspendarea unui partid politic poate fi stabilită dacă

- partidul politic nu a organizat o adunare generală timp de cinci ani;

- nu a desemnat o listă completă de candidați în cel puțin 75 de circumscripții în cazul alegerilor locale,
sau în cel puțin o circumscripție în cazul alegerilor parlamentare, sau candidați în cel puțin trei
circumscripții, singuri sau în coaliție, în două campanii electorale consecutive, cu excepția alegerilor
prezidențiale (articolul 46 din Decretul 14/2003 ).