UNIVERSITAEA „LUCIAN BLAGA” FACULTATEA DE DREPT „SIMION BĂRNUȚIU

PLURALISMUL ȘI PARTIDELE
POLITICE
Materia: Drept Constituțional
Profesor: Conf.Univ.Doc. Monica GUȚAN

Mai 2022
 CUPRINS

1. ASPECTE GENERALE
2. CATEGORI DE PARTIDE POLITICE
3. ORGANIZAREA PARTIDELOR POLITICE
4. BIBLIOGRAFIE

2
1.ASPECTE GENERALE
În orice societate, dreptul este pus în aplicare în conformitate cu
anumite principii generale, cele care reprezintă nevoile
obiective, fiind regăsite în conținuturile normelor juridice.
Dreptul român contemporan este aplicat în temeiul mai multor
principii, printre care se numără pluralismul politic, principiu
ce asigură și buna funcționare a statului de drept. În societatea
modernă, odată cu dezvoltarea ideii de reprezentativitate în viața
publică s-a dezvoltat un proces de apariție și dezvoltare a
partidelor politice. De-a lungul anilor se oberva un progress
spectaculos al partidelor, la început acestea reprezentând
grupuri, clase sau ideologii și ajungând până la considerentul că
ele întruchipează statul, națiunea.
Pluralismul politic sugerează existenta în societate a unei
pluralităti de partide sau formatiuni politice care se constituie si
actioneză în conditiile de deplină egalitate de tratament din partea
statului . În aceste conditii, pluralismul apare ca o garantie pentru
fiecare partid sau fortă politică, că un alt partid nu va putea actiona
pe ascuns, cu mijloace ilegale, impunandu-si vointa si interesul
asupra celorlalt. Astfel sunt prezente în constituții. Constituția
României cuprinde reglementari despre prularismul politic și
formațiunile politice, ce nu pot fi puse sub semnul întrebării.
Conform art. 8 din Constituție, pluralismul politic este necesar
pentru asigurarea unei democrații constituționale (alin. 1). Pe
de alta parte, toate formațiunile politice sunt obligate să își
desfășoare activitatea conform legilor în vigoare, respectând
principiile democrației, suveranitatea națională, integritatea
teritorială și ordinea de drept. Astfel, existând un asemenea

3
principiu general în statul de drept, cetățenii își vor putea defini și
exercita voința politică după diferite criterii (alin. 2). Consituția
României evocă acest principiu și în art. 1. Astfel, pluralismul politic,
alături de demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor,
dreptatea și libera dezvoltare a personalității umane sunt
valori supreme, specific poporului român și nu în ultimul rând
conforme cu idealurile revoluției din decembire 1989.
În concordanță cu acest principiu este art. 40 din Consituție, care
prevede următoarele, privind dreptul la asociere:

 Alin. 1 – “Cetățenii se pot asocia liber în partide politice , în

sindicate, în patronate și în alte forme de asociere”
 Alin 2 – „ Partidele sau organizațiile care, prin scopurile sau
activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a
principiilor statului de drept or a suveranității, a integrității
sau a independenței României sunt neconstituționale.

 Alin 3 – „Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii
Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi
ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici
stabilite prin lege organică.”

Definirea partidului politic începe cu menționarea că acesta

este o asociație. Astfel, acesta reprezintă în primul rând dreptul
cetățenilor români la libera asociere, ca manifestare libera a voinței
acestora de a crea un partid. Dacă până acum partidele au putut fi
încadrate în marea mulțime a asociațiilor, scopurile acestora le
diferențiază categoric. În doctrină, obiectivele partidelor sunt prezentate
ca fiind „promovarea prin eforturile comune ale membrilor a interesului
național pe baza unui oarecare principiu particular asupra căruia ei sunt
de acord – realizarea unui program politic; urmărirea realizării unei

4
filosofii sau ideologii, cu finalitatea cuceririi și exercițiului puterii;
contribuția la exprimarea sufragiului, propunând programe și
prezentând candidații în alegeri.” Totuși, cel mai cuprinzător
scop al partidelor politice poate fi considerat cel prin care acestea, prin
existența lor, se asigura că cetățenii își pot exprima voința politică.
Având fundamente și scopuri ce țin de o anumită ideologie, filosofie,
baza teoretică, formațiunile politice doresc să atragă simpatizanți și să îi
facă să recepteze fundamentele lor teoretice.
În concluzie, viața partidelor politice nu va depinde doar de numărul
mebrilor asociați, ci și de cetățeni, care preferând anumite platforme și
ideologii le vor sprijini. De aici rezultă nevoie partidelor de a-și forma o
baza electorală solidă și numeroasă care să permită propulsarea
membrilor formațiunii în funcțiile de reprezentare, în special în
Parlament. Prin definirea partidului politic nu se poate face abstracție de
anumite coordonate juridice care privesc scopurile și activitatea acestuia.
În funcție de aceste coordonate precizate de legi, se va stabili
constituționalitatea partidului politic. Ca urmare, formațiunile politice
care prin platformele lor încearca în a atenta la distrugerea unor valori și
principii specifice statului de drept, vor fi declarate nelegale.

2.CATEGORI DE PARTIDE POLITICE

De cele mai multe ori, din motive ce țin de evoluție sau
diversitate, partidele politice pot fi incadrate cu greu in
anumite categorii. De aceea, prezentarea categoriilor formațiunilor
politice, trebuie tratată cu o anumită doza de relativitate.

SPECTRUL POLITIC
Spectrul politic este o clasificare a pozițiilor politice de-a lungul
unei singure dimensiuni. Stânga și dreapta sunt denumite extremele
acestui spectru, și reprezintă o categorisire largă a abordării programelor
politice. De cele mai multe ori, considerate ca fiind opuse, politica de

5
dreapta și cea de stânga, reprezintă obiectivele generale ale unei mișcări
politice. Totuși, în practică, unele măsuri care sunt încadrate ca măsuri
de stânga, pot fi adoptate de un partid de dreapta și invers.
Denumirile au însă importanță istorică și ilustrează împărțirea
forțelor politice după anumite reguli și criterii

STÂNGA DREAPTA
ECONOMIE Încurajează Control minim din
intervenția statului în partea statului.
economie Garantează economia
pe piață.
FILOZOFIA SCHIMBĂRII Atitudini Atitudinii de
revoluționare față de susținere a ordinii
actualitate, prezente
accentuând nevoia
de schimbare
FILOZOFIA MUNCII Accentul este pus pe Accentul este pus pe
muncitor proprietar
CULTURĂ ȘI LEGE Legea impune Cultura impune
cultura legea

După o clasificare din punct de vedere al ideologiilor, partidele se pot

împărți în următoarele:
 Partide liberale
 Partide conservatoire
 Partide social-democratice

Inegrarea într-o categorie sau alta poate fi dificilă, dar

criteriul unei asemenea clasificări, de cele mai multe ori, este cel al
căilor folosite pentru rezolvarea marilor probleme care cuprind
raportulrile dintre individ și societate, dintre stat si insituțiile sale
sau dintre stat si biserică. „Potrivit lui Francois Borella distinția
6
politică între dreapta și sânga s-a nascut în Franța în 1789 în
legătură cu discuția privind puterea politică a regelui în viitoarea
consituție. Bineînțeles, este vorba de o structură, altfel spus de un
sistem de relații. Dreapta și stânga nu au sens și existență decât în
relația de la una la alta și reciproc. Nu au valori vesnice, nu au
esență imuabilă8, ci dualism inevitabil al ideilor,
comportamentelor, intereselor, în fața problemelor pe care le
pune viața în societate.” Esenţa liberalismului constă în
promovarea unor schimbări care să ţină cont de condiţiile istorice
nou apărute si, mai ales, de libertatea economică şi politică a
individului în relaţia cu statul. În această relaţie statul nu trebuie
să intervină în viaţa social-economică şi trebuie să garanteze
exercitarea drepturilor şi libertăţilor individului, inclusiv
libertatea de întreprindere economică pe baza apărării şi
respectării proprietăţii private.

PARTIDELE CONSERVATOARE
Doctrina politică conservatoare poate fi definită ca un ansamblu de
idei, care vizează organizarea si conducerea societăţii prin
păstrarea pe perioade îndelungate a structurii politice tradiţionale.

PARTIDELE SOCIAL-DEMOCRATICE
Social-democraţia reprezintă doctrina politică privitoare la
organizarea şiconducerea democratică a societăţii, are la bază
principiile egalităţii şi dreptăţiisociale şi promovează intereselor
producătorilor de valori materiale si spirituale,ale protecţiei sociale
a cetăţenilor defavorizaţi, prin limitarea puterii claselorsociale
avute, îndeosebi a monopolurilor
Un alt criteriu ce definește variantele politice ale partidelor este cel
al apartenenței
partide
religioase
teritorii membrilor
naționale
confesionale
regionale ce le interesele
– reprezintă
– au viziunicompun. Acestea
conforme vorregiuniu
anumitor fi împarțite
cu anumite sau în:
credințe
7
  Partide confesionale
 Partide regionale
 Partide naționale
 Partide de clasă
 Partide entice

SISTEME DE PARTIDE POLITICE

Cea mai cunoscută distingere a sistemelor de partide este reprezentată
de:partidul unic, bipartidismul și multipartidismul.Bipartidismul este
recunoscut în democrațiile pluraliste și liberale. Acestaconstă în a oferi
cetățenilor o alegere clară și suficientă, presupunând acordulcelor două
partide asupra problemelor cu care se confruntă societatea.
Sepractica cu succes în Statele Unite ale Americii și în Marea
Britanie.Multipartidismul este un sistem recunoscut mult mai bine și în
România.Acesta oferă cetățenilor o alegere mai larga, însă de
multe ori, el creeazăinstabilitate guvernamentală. Pentru
constituirea sistemului, sunt necesarecoalițiile de partide.

3.ORGANIZAREA PARTIDELOR POLITICE

Organizarea partidelor politice este condiționată de un statut și un

programpolitic propriu. Conform legii, statutul este dat de
denumire, însemn specific,sediu, urmărirea de obiective stric
specifice, sursele de finanțare, dar și activitatea membrilor. În
structura formațiunilor politice legea impune să existe:adunare
generală, organul executiv și organul de arbitraj.Resursele
financiare ale partidelor sunt reglementate prin legea
privindfinanțarea activității partidelor politice și a
campaniilor electorale. Acesteaprovin din: cotizații, donații și
subvenții de la bugetul de stat. Totodată,autoritățile locale

8
sunt obligate să acorde prioritate partidelor în spații pentrusediile
acestora.Încetarea activității unei formațiuni politice se poate face
voluntară prinautodizolvare sau de către Curtea Constituțională. Pe
de altă parte, inactivitateapartidelor poate duce la destrămarea
acestora. Astfel, daca un partid nudesemnează candidați în
două campanii electorale legislative succesive, sau nu aavut o
Adunare Genreală în ultimii 5 ani, își va înceta activitatea la
constatareaTribunalului București.
activitatea membrilor. În structura formațiunilor politice legea
impune să existe:adunare generală, organul executiv și organul de
arbitraj.Resursele financiare ale partidelor sunt reglementate prin
legea privindfinanțarea activității partidelor politice și a
campaniilor electorale. Acesteaprovin din: cotizații, donații și
subvenții de la bugetul de stat. Totodată,autoritățile locale
sunt obligate să acorde prioritate partidelor în spații pentrusediile
acestora.Încetarea activității unei formațiuni politice se poate face
voluntară prinautodizolvare sau de către Curtea Constituțională. Pe
de altă parte, inactivitateapartidelor poate duce la destrămarea
acestora. Astfel, daca un partid nudesemnează candidați în
două campanii electorale legislative succesive, sau nu aavut o
Adunare Genreală în ultimii 5 ani, își va înceta activitatea la
constatareaTribunalului București.Cadrele militare în legătură cu
partidele politiceÎn ceea ce privește posibilitatea cadrelor militare
de a avea apartenențăpolitică, legislația în vigoare acordă atenție
acestui fapt prin legea nr. 80/1995privind statutul cadrelor
militare. Astfel, la secțiunea de interzicere saurestrângere a
unor drepturi, conform art. 28, cadrelor militare în activitate le
esteinterzis:a) să facă parte din partide, formațiuni sau organizații
politice ori sa desfășoarepropagandă prin orice mijloace sau alte
activități în favoarea acestora ori a unuicandidat independent
pentru funcții publice;b)să candideze pentru a fi alese în
administrația publică, locală și în ParlamentulRomâniei, precum și
în funcția de Președinte al României;13Pe de altă parte ofițerii,
maiștrii militari și subofițerii trecuți în rezervă aualte norme.

9
Conform art. 31, „ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în rezervă,pe
timpul cât sunt concentraţi sau mobilizaţi în unităţi militare, pot
rămânemembri ai partidelor, formaţiunilor sau organizaţiilor
politice, precum şi aisindicatelor din care fac parte, dar le este
interzisă desfăşurarea oricăror activităţicu caracter politic sau
sindical, în unităţi militare.” În paralel, există anumite restricții
și pentru formațiunile politice. Înconformitate cu legea nr.
14/2003, cu privire la partidele politice, acestea nu potdesfășura
activiăți militare sau paramilitare.

10
4.BIBLIOGRAFIE

1. Constituția României, editura C.H. Beck, București, 2011

2. V. Ciobanu, S. Radu, Partide politice și minorități naționale din
România însecolul XX, Editura Universității „Lucian Blaga” din
Sibiu, 2006, Sibiu
3. http://www.politicaromaneasca.ro
4. https://dexonline.ro/definitie
5. ttps://ro.wikipedia.org/wiki/Spectru_politic

11