INSTITUTII POLITICE C1-25.02.

2015
Institutiile sunt forme organizatorice create de oameni in vederea realizarii unor interese sau atingerii unor
scopuri.Ele sunt modele de relatii sociale,relativ stabile si permanente. In sens general termenul de institutie isi are
originirea in termenii latini de institutio= a intemeia,a organiza si in cel de institutum=principiu de
organizare,asezamant.
Sociologul E. Durkheim intelege prin institutie obiceiuri si practici sociale preexistente individului si care
se impun in mod obiectiv. Juristul francez M. Duverger a definit notiunea generala de institutie prin 2 elemente:
unul structural si unul de credinta.Dpdv structural ,institutiile sunt modele de raporturi umane stabile si durabile. Din
acest punct de vedere,statul este vazut,de exemplu,ca o institutie. Un element fundamental al institutiilor este faptul
ca ele sunt modele ale relatiilor sociale stabile si relativ permanente.Dar institutiile nu pot fi definite numai prin
elementul lor material ci si prin prisma legaturii indisolubile dintre acesta si elementul de credinta.Formarea unor
institutii are la baza si o anumita credinta.(ex Biserica-o institutie ce se bazeaza pe un elem structural si de credinta a
membrilor sai.). Crearea inst. Nu este un scop in sine,ci serveste unor interese social-economice,ideologice,stiintifice
etc;varietatea acestora determina varietate inst ,acestea deosebindu-se nu numai dupa scopul urmarit prin infiintarea
lor dar si dupa alte criterii precum etapa istorica in care apar si isi desfasoara activitatea,tara in care functioneaza
,traditiile existente aici etc.
Institutiile sunt structuri si modele de relatii sociale,relativ stabile,care persista in decursul uneia sau mai
multor perioade istorice si care functioneaza de regula pe baza unor reglementari scrise iar prin crearea lor se
urmareste realizarea unor scopuri precise.
CLASIFICAREA INSTITUTIILOR
A)In functie de scopurile urmarite: i. politice,juridice, religioase,economice etc
B)In functie de aria de actiune: i. nationale(Biserica Ortodoxa Romana), internationale(ONU)
C)In functie de recunoasterea lor juridica: i. oficiale ,(partidele politice) si neoficiale(cluburi,factiuni etc)
D)In functie de perioada de activitate: i. permanente(statul,biserica) si ocazionale(inchizitia).
Acceptiunea juridica a notiunii de institutii:
a)un grup de norme juridice(i. casatoriei,cetateniei,prescriptiei)
b)o structura,o organizare (i. primarului,prefectului,Parlamentului)
a) Ca grup de norme inst reprezinta un set de reguli juridice care au un obiect specific de reglementare; in acest sens,
i. juridica reprezinta parte a unei ramuri de drept sau obiect de studiu al unei ramuri de drept.(i.j. a proprietatii,a
mostenirii)
Fundamentul institutiilor juridice-ele au ca fundament politica,religia si morala dar nu se confunda nici cu institutiile
politice,nici cu cele religioase sau cu cele morale.Unele inst politice sunt si juridice(statul,Parlamentul,Seful
statului,Guvernul).Unele inst religioase sunt si juridice(biserica,cultele religioase) si unele inst morale au devenit si
ele juridice(insulta,calomnia).
b) Ca structura sau organizare acceptiunea juridica a notiunii de institutii are in vedere acele autoritati investite cu
anumite functii .; ex: inst bugetare(finantate de bugetul de stat) sau non bugetare(finantate din alte surse decat
bugetul de stat);inst publice(urmaresc satisfacerea unui serviciu public) si private(urmaresc satisfacerea unui interes
personal).

Notiunea de inst juridica din dr const e folosita cu sens ambivalent uneori-Parlamentul e o inst jur si atunci
cand avem in vedere setul de reguli juridice care reglementeaza modul de alegere,organizarea insterna,activitatea si
atributiile sale,dar si atunci cand ne referim la organismul ca atare sau cladirea(in unele state imunitatea
parlamentara il protejeaza pe parlamentar doar in Parlament )
INSTITUTIILE POLITICE sunt forme prin care se exteriorizeaza puterea politica,ele au capacitatea de a folosi
puterea pentru realizarea unui interes general. Inst politice sunt forme ale inst juridice pt ca politica este unul din
fundamentele dreptului. Politica este stiinta si practica de guvernare a unui stat si reprezinta sfera de activitate
social-istorica ce insumeaza relatiile,orientarile si manifestarile care apar intre partidele politice ,intre diversele
categorii si grupuri sociale sau intre natiuni in vederea emanciparii conceptelor proprii ,in lupta pentru putere sau
suprematie ideologica. Relatia dintre dr si politica este una de interdependenta pt ca autoritatea publica,drept forma
institutionalizata a puterii politice,are capacitatea de a crea si aplica normele juridice,transformand deziderate
politice in imperative juridice; dreptul este instrumentul de realizare a politicii.
Inst politice sunt cele prin intermediul carora se exercita puterea.Organizatiile politice sunt grupurile umane
formale si informale care reprezinta categorii sociale mai largi,ce exercita influente,presiuni,propaganda sau lobby
in favoarea sau in defavoarea partidelor cu acces la conducerea statului. Inst politice sunt create in scopuri ce au
legatura cu puterea de stat,cu participarea la putere si conducerea societatii.(Parlamentul,Guvernul,Seful
statului).Sfera inst politice e mult mai larga decat a inst statale.
Trasaturile inst politice
a)sunt formate dintr-un colectiv de indiviz-nu exista inst politice in afara asocierii unui grup de indivizi care au
conceptii si idei asemanatoare.
b)ele sunt un sistem de reguli-ele adapteaza faptele sociale in functie de finalitatea propusa
c)ca si cele juridice sunt un sistem durabil
d) au finalitate proprie-finalitatea e reprezentata de exercitarea puterii in numele unei colectivitati (ex in numele
poporului)
e)privesc un grup distinct de relatii sociale-acele relatii sociale care privesc exercitiul puterii
f)sunt o totalitate ierarhizata deoarece ierarhizarea regulilor de comportament e o trasatura generala a sistemelor
sociale.
Inst politice insumeaza totalitatea organismelor politice statale si nestatale ale cetatenilor prin intermediul carora se
exercita puterea politica intr-o tara sau intr-o entitate cu caracter statal.
Relatia inst politice-inst juridice : nu toate inst juridice sunt si politice (i. casatoriei,a prescriptiei) si nu toate inst
politice sunt si juridice(grupurile de lobby sau de presiune). Este o diferenta clara intre inst politice,politici si inst
juridice: inst politice elaboreaza politici care uneori devin inst juridice prin aprobarea lor de catre Parlament in legi.
Conceptul de inst politice este corelat cu cel de drept.Fara sprijinul nj inst politice nu pot nici exista nici functiona in
scopul pt care ele se constituie.Dreptul fixeaza principiile dupa care se organizeaza si functioneaza inst politice.
Conceptul de inst politice este corelat cu cel de dr constitutional deoarece se refera la autoritatile puterii politice si la
normele ce reglementeaza aceste autoritati.
INSTITUTII POLITICE CURS 2-04.03.2015
TEORIA PUTERII

O definitie a puterii asa cum a evoluat ea de-a lungul timpului in diverse perioade istorice este imposibil de realizat
pt ca fiecare perioada istorica are caracteristicile sale.In Roma antica un grup de guvernanti in frunte cu un monarh
absolut sau chiar un grup limitat de persoane(Senatul roman) era cel ce conducea statul exercitand puterea de stat. In
Evul Mediu puterea de stat se confunda cu o singura persoana(seful de stat). In ep moderna puterea de stat e
reprezentata de regula de un grup de institutii(Parlament,sef de stat,Guvern) iar in momentul de fata democratia
moderna presupune ca puterea de stat sa fie reprezentata de institutii alese sau numite care impreuna exercita
prerogative statale.
Termenul de putere de stat poate fi definit si prin notiunea de suveranitate.Adeseori notiunea de suveranitate este
folosita pt a sublinia o anumita calitate a puterii de stat.In acest sens,suveranitatea apare ca acea calitate a puterii de
stat care consta in faptul ca e suprema si poate fi de 2 feluri:
a)

Suveranitate interna = insusirea puterii de stat de a-si impune comandamentele tuturor persoanelor si
grupurilor umane de pe teritoriul sau , fara a putea fi marginita in libertatea ei de actiune de o autoritate
superioara sau concurenta.
b) Suveranitate externa= insusirea autoritatii publice de a reprezenta statul in raporturile sale cu alte sub de dr
international in conditii de egalitate si fara vreun amestec din afara,insusire care se manifesta in special in
dr de a incheia tratate si conventii internationale , de a trimite si primi reprezentanti diplomatici.
Suveranitatea poate insemna si totalitatea prerogativelor care formeaza puterea statului. In acest sens,ea nu este
doar o calitate a puterii de stat ci se confunda cu puterea de comanda pe care el o exercita prin organele sale
asupra indivizilor si gruparilor umane de pe teritoriul sau. Exista const care arata ca suveranitatea apartine
poporului(Franta,Spania,Suedia). Const actuala a Romaniei prin art 2 : Suveranitatea nationala apartine
poporului roman,care o exercita prin organele sale reprezentative , constituite prin alegeri libere,periodice si
corecte,precum si prin referendum.
Relatia popor-stat
Cele 2 sunt privite intr-o anumita unitate care rezulta din legaturile ce le apropie sau trasaturile ce le
indeparteaza,dar mereu pe un fond comun. Poporul si statul sunt sub distincte de dr. Notiunea de stat are 2
sensuri:
-in sens politic,sociologic prin stat se intelege suma a 3 elem distincte : teritoriu,populatie si suveranitate. Aici
statul este sinonim cu tara,el incluzant civilizatia,resursele,oamenii,teritoriul,frontierele,autoritatile.
-in sens restrans prin stat se intelege forma organizata a puterii poporului,adica mecanismul sau aparatul
statal.Acesta este sensul strict juridic.Poporul e cel care detine puterea politica.Pt a exercita aceasta
putere,poporul creeaza statul, ca un ansamblu sistematizat de organe de stat,deseori denumite autoritati
statale.Statul este deci sistemul acestor autoritati publice.
Relatia stat-putere de stat-putere politica
Chiar daca poporul si puterile de stat sunt elemente componente ale statului,ele sunt distincte.Statul poate fi
inteles in sens restrans ca forma a organizarii puterii poporului,mecanismul si aparatul statal. In democratie
poporul este detinatorul puterii politice;poporul insa nu poate exercita direct puterea sa ,de aceea creeaza
organele de stat.Se realizeaza astfel un ansamblu sistematizat de organisme.Odata statul creat el apare ca o
forma institutionalizata a puterii poporului.El trebuie sa isi exercite sarcinile in limitele stabilite de Const. Pt asi exercita aceste atributii statul isi exercita puterea de stat care e diferita de cea politica.

Puterea politica si puterea de stat

Daca termenul de politic = caracterul social al puterii, exprimarea putere politica= puterea
poporului.Puterea politica nu poate fi divizata, ea apartine poporului si se exercita prin organele sale.Cele 2
termene alaturate nu pot desemna decat puterea poporului. Puterea politica are un sens mai larg ca cel al puterii
de stat. Trasaturile puterii politice se regasesc printre cele ale puterii de stat.
Puterea statala este forma de organizare statala a puterii poporului.Daca aceasta organizare se realizeaza prin
mai multe grupe de organe de stat cu functii si trasaturi clar definite si caracterizate prin autonomie
organizatorica si functionala precum si prin echilibru reciproc si colaborare,exista un echilibru al puterilor in
stat.-in statele democratice. Daca organizarea si functionarea acestor organe de stat sunt caracterizate prin
centralism si concentrare,exista unicitatea puterii specifica statelor totalitare. Functia fundamentala a statului
este de a se exprima si realiza ca vointa general obligatorie vointa poporului.
Legitimitatea puterii de stat
1)Teoria dr divin supranatural porneste de la ideea ca dr monarhului de a-i conduce pe supusii sai derica din
faptul ca divinitatea a dorit sa existe o ordine statala si tot ea e cea care a considerat ca acea ordine statala sa fie
exercitata de o anumita persoana-in Franta in secolele 16-17.
2)Teoria dr divin providential divinitatea este cea care creeaza puterea de stat insa nu decide ea cui sa
incredinteze aceasta putere. Titularul puterii de stat(monarhul) nu e desemnat de puterea divina,ci inlantuirea
faptelor si evenimentelor din cadrul societatii face ca acea putere sa fie exercitata de monarh.Acest lucru se
intampla prin intermediul divinitatii ,cu ajutorul ei.Aceasta teorie,la fel ca prima, pune accent pe sentimentul
religios al societatii.
Teorii democratice : 1) Teoria suveranitatii populare- are la baza conceptia conform careia fiecare individ detine
o cota-parte din suveranitate,proportional cu cu nr total al populatiei.Suveranitatea e impartita intre membrii
unei natiuni.
2)Teoria suveranitatii nationale- statul e considerat a fi personificarea juridica a natiunii,el exista datorita vointei
generale a natiunii.Suv. e vazuta ca o putere de vointa ce apartine natiunii constituita sub forma de stat, ea e
unica,inalienabila,indivizibila si imprescriptibila. In doctrina critica acestei teorii evidentiaza faptul ca natiunea
ca titulara a suv e distincta de indivizii care o compun si astfel oamenii, cand exercita un dr ca dr la vot ,nu
actioneaza in nume propriu si in numele natiunii,ei nu exercita un dr individual ci o functie sociala.
Forma de guvernamant democratica e un deziderat politic al tuturor popoarelor.Dr e cel care legitimeaza puterea
statala.Dr international e cel care dicteaza avand prioritate fata de cel intern.
Trasaturile generale ale puterii de stat
a)caracterul de putere= puterea e o putinta efectiva de a exprima si realiza vointa ca vointa obligatorie pt
intreaga societate.
b)puterea de stat e una de constrangere- ele constrangere e definitoriu pt putere ca putere de stat deoarece atunci
cand dispare constrangerea dispare chiar statul.Constrangerea de stat e folosita doar in ultima instanta,atunci
cand vointa de stat exprimata prin lege nu e respectata de bunavoie.

c)caracterul social al puterii statale-explica aparitia sa,apartenenta,continutul si functiile sale.Puterea organizata

statal a aparut ca putere a unor forte sociale si a fost folosita la consacrarea si protejarea intereselor acestor
forte.
d)puterea de stat e puterea de a exprima si realiza vointa guvernantilor-exprima ratiunea de a fi a puterii
organizata statal.
e)caracterul organizat al puterii statale-organizarea se face pe principiul echilibrului si conlucrarii
f)suveranitatea puterii de stat reprezinta suprematia si independenta puterii in exprimarea si realizarea vointei
guvernantilor, ca vointa de stat.
Teoria separatiei puterilor
Aristotel vorbea de 3 parti de guvernamant. J.Locke definea puterile ca put legisl,executiva si
confederativa.Aceste idei anunta teoria separatiei puterilor fundamentata de Montesquieu in lucrarea Despre
spiritul legilor(1748),M. nu a vorbit niciodata de princ separatiei puterilor in stat ci numai de separarea acestor
puteri ,considerand ca aceasta separare e utila libertatii. Teoria separatiei puterilor a fost o reactie impotriva
monarhiei absolute considerata de dr divin,forma de guvernamant in care regele concentra in mainile sale
puterea suprema considerandu-se ca o personificare a statului.
Teoria a avut un rol aparte,decisiv in valorificarea democratica a relatiei dintre detinatorul suveran al puterii si
organizarea statala a puterii politice,in cautarea,organizarea si functionarea statala a puterii ,a garantiilor
exercitarii dr omului si cetateanului.Conform ei,in orice societate organizata in stat sunt 3 functii: de edictare de
reguli juridice(legislativa), de executare a acestor reguli(executiva) si de judecare a litigiilor(jurisdictionala).
Fiecare functie este conferita unor organe distincte: puterea legislativa-adunarilor reprezentative; puterea
executiva-sefului statului sau sefului guvernului si ministrilor; puterea judecatoreasca organelor judecatoresti.
Separatia puterilor nu inseamna numai diviziune ci si independenta autoritatilor guvernamentale,independenta
fondata pe existenta unor functii distincte,prin natura lor si care pot fi exercitate numai separat. Separatia
puterilor este o justificare ideologica a unui scop politic f concret: slabirea puterii guvernantilor in
ansamblu,limitandu-i pe unii prin altii.Separatia are 2 aspecte:
a)separatia Parlamentului fata de Guvern
b)separatia jurisdicitiilor in raport cu guvernantii fapt ce permite controlul acestora prin judecatori independenti.
Teoria separatiei a clasificat regimurile in:
a)regimuri care realizeaza separatia puterilor si se impart in regimuri cu separatie supla si cu separatie stricta.
b)regimuri care nu realizeaza separatia puterilor.
Teoria unicitatii puterii (J.Dabin)- in cadrul puterii publice nu exista o pluralitate de puteri fiindca orice putere
este unica.Ceea ce se divide este exercitiul sau.Afost aplicata intre 1945-1990 de majoritatea statelor comuniste
in Europa de Est.
In Const Romaniei ,art 1 alin 4:statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilorlegislativa,executiva si judecatoreasca in cadrul democratiei constitutionale.Cele 3 puteri clasice se regasesc
exprimate in Const : legislativul in nj privitoare la Parlamen,executivul-Presedintele Romaniei si
Guvern,justitia-autoritatea judecatoareasca.

Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii avand functii de alegere,numire si investire a altor autoritati
statale,este organul reprezentativ suprem al poporului roman.

IP CURS 3-11.03.2015
PARTIDELE POLITICE
Intr-un secol si jumatate pp s-au transformat din simple orientari ideologice intr-o institutie pol-jur indispensabila
regimului democratic.Pp au aparut pe scena istoriei la jum sec 19;conturarea ca forte social-politice e consecinta
fireasca fireasca dezvoltarii democratiei.Ele au devenit o prezenta in Const si legi dupa 1850,cand a fost
constientizat rolul lor important intr-un regim democratic.Anglia a fost prima tara in care pp au fost legate de ideea
de democratie,avand automat statutul de sub de dr public. In decursul istoriei s-au manifestat germenii pp:
a)factiunile care-i divizau pe republicanii antici;
b)clanurile(grupuri de familii inrudite)-in statele italiene in per renascentista-sec 14-16;
c) cluburile ii reuneau pe deputatii adunarilor revolutionare
d)comitetele electorale care pregateau alegerile cenzitare in monarhiile constitutionale
e)organizatiile populare obstesti care exprimau opinia publica in democratiile moderne.
Pp clasice sunt cele nascute in mediul politic din comitetele electorale sau grupurile parlamentare care pregateau
alegerile cenzitare in monarhiile const,ele au rezultat din Parlament ,unde se formau diferite tabere care avea
opinii contrare cu privire la probleme econ,soc sau pol;cu timpul opiniile s-au transformat in doctrine. Pp
noi(neoclasice)au origini exterioare mediului politic (ziare,sindicate si gr prof ale taranilor si muncitorilor,cenacluri
literare,gr studentesti,intelectuale,societati stiintifice,organizatii secrete,biserici si secte religioase.asociatii ale
fostilor combatanti dupa 1RM).
Pp constituie o institutie pol-jur pt ca in jurul unui concept bine definit e construit un intreg sistem de norme(jur)
care privesc constituirea,,organizarea si functionarea acestuia,a,i, exista mereu o interactiune intre planul teoretic si
realitatea practica.Ele constituie un fenomen socio-politico-juridic. In doctrina ,pp este o organizatie durabila
constituita la nivel local si national,urmand sa cucereasca si sa exercite puterea si cautand in acest scop sustinerea
populara.Trasaturi esentiale:
-sunt organizatii durabile care supravietuiesc membrilor lor
-au o organizare locala care are contact permanent cu conducerea de la nivel national
-exista o vointa deliberata a conducatorilor nationali si locali de a cuceri si de a exercita puterea ,nu numai de a o
influenta.
-exista o preocupare de a gasi sprijin popular
G.Burdeau spunea ca pp sunt un motor al vietii politice au rol esential in organizarea statala oricarei societati
actuale,ele definesc si exprima opiniile publice ale cetatenilor si guverneaza sau influenteaza guvernarea.
Const Rom fixeaza coordonatele fundamentale pt pp:a) lib de asociere in pp si limitele acesteia;b)rolul pp in
societate.Legea nr 14/2003 privind pp le defineste respectand Constitutia astfel: pp sunt asociatii cu caracter politic

ale cetatenilor romani cu dr de vot care participa in mod liber la formarea si exercitarea vointei lor politice
,indeplinind o misiune publica garantata de Const.Ele sunt pers jur de dr public.Prin activ lor,pp promoveaza valorile
si interesele nationale,pluralismul pol,contribuie la formarea opiniei publice,participa cu candidati in alegeri si la
constituirea unor autoritati publice si stimuleaza participarea cetatenilor la scrutinuri,potrivit legii.
Pp este o asociatie care are un anumit scop,un anumit rol,actioneaza prin anumite metode,mijloace si beneficiaza de
un regim juridic propriu.Exista 2 tipuri de asociatii:
a)create in baza dr fundamental cetatenesc prevazut in art 40 din Const-aceastea un scopuri nelucrative:
pol,culturale,religioase,scopuri care sa exprime lib de constiinta si sunt active pe planul dr public:
pp,sindicatele,patronatele si altele(uniuni,ligi,organizatii)
b)create pe temeiuri contractuale in exercitarea lib comertului-prev in art 45 si 135 ,(2)lit a) din Const au scopuri
lucrative ,urmaresc obtinerea si impartirea beneficiilor si sunt sub ale dr privat. Diferenta dintre cele 2 este regimul
juridic diferit(constituirea,organizarea,functionarea si incetarea activitatii se desfasoara dupa reguli diferite).
Asocierea in pp este libera pt ca individul beneficiaza de deplina lib de decizie .Aderarea lui este expresia
manifestarii liberei vointe.Orice presiune,contrangere sau conditionare la care este supus individul e considerata un
atentat nepermis la libera dezvoltare a personalitatii umane si exprima caracterul nedemocratic la regimului
politic.Nicio persoana nu poate fi constransa sa faca parte dintr-un partid politic.Restrangerile aduse lib de asociere
in pp sunt exceptii expres si limitativ prev de lege.Aceste limite refereitoare la scop si activitatea pp si caracterul
asocierii au ca justificare necesitatea protejarii valorilor supreme ale societatii.
Pp nu ar avea un rol constructiv in statul de dr daca nu ar fi pers jur care sa beneficieze de un statut aparte si care sa
functioneze in limitele legii.Ele trb sa aiba statut si program politic proprii si sa respecte procedura de inregistrare
prevazuta de lege.Sunt sub de dr public deoarece slujesc interesul general al societatii si iau nastere prin exercitarea
unei libertati cetatenesti fundamentale.Sunt atat sub de dr public intern participand la constituirea autoritatilor
statale,cat si de dr public extern intrand in alcatuirea unor organisme reprezentative interstatale precum Parlamentul
UE.Sunt sub de dr const pt ca sunt unanim recunoscute ca forme organizatorice prin care cetatenii participa la
guvernare iar Const si alte izvoare de dr const stabilesc posibilitatea pp de a participa la exercitarea puterii de
stat.Participa la constituirea structurilor interne ale Parl,exercitarea controlului politic al Parl asupra Guvernului ,in
declansarea motiunii de cenzura etc.Ele sunt formate din:
a)membri ai partidului care militeaza activ pt realizarea doctrinei,sunt acceptati conform unei proceduri
prestabilite ,se bucura de toate dr oferite de acest statut dar trb sa respecte si obligatii specifice(acceptarea disciplinei
de partid)
b)aderenti-pt partidele care cunosc sistemul adeziunii formale,ei nu sunt membri dar au depus cerere pentru a
deveni.
c)simpatizanti-cetatenii care se declara favorabili unui partid,aducandu-i sprijinul dar ramanand in afara organizarii
sale.
Scopul pp e promovarea interesului national prin eforturile comune ale membrilor,pe baza unui principiu asupra
caruia sunt de acord;scopul e sa procure sefilor puterea si militantilor sanse de a urmari obiective si de a obtine
avantaje personale,sa realizeze un program politic si sa realizeze o filosofie avand ca finalitate cucerirea si exercitiul
puterii.Scopul partidelor este eminamente politic,el exprima ideologii,conceptii,interese,care se vor aplica la scara
nationala,deci e nevoie de cucerirea puterii statale.Ele au 2 scopuri:
a)imediate(directe)-de a cuceri puterea politica adica pozitiile de conducere din organizarea statala.Orice pp are
vocatia si aptitudinea guvernarii.Vointa de a exercita puterea e trasatura esentiala si le deosebeste de alte tipuri de

organizatii ce au obiective politice(cluburile,gr de interese si de presiune) care nu participa la alegeri sau viata
parlamentara pt ca nu doresc sa isi asume raspunderea pt conducerea tarii dar cauta sa influenteze prin presiuni.
b)mediate(indirecte)-de a aplica doctrina la scara macro-sociala ,de a-si realiza obiectivele incluse in programul
politic pt care au castigat suportul populatiei.
Scopul pp e fundamentat pe o ideologie.Ideologia pp e expusa in programul lor politic,de unde sunt selectate in
perioada alegerilor o serie de obiective ce vor alcatui platforma electorala.Toate pp au acelasi scop,cucerirea puterii
politice si aplicarea propriului program politic;ceea ce diferentiaza pp intre ele sunt obiectivele,conceptiile,ideologia
fiecaruia.Alegerile libere si democratice sunt metoda specifica pp de a-si realiza scopul.Daca voturile sunt suficiente
pt a-l propulsa in structurile de guvernare,pragramul politic al partidului respectiv devine politica nationala prin
institutionalizare.Obiectivul general al tuturor pp e binele general(o viata cat mai buna pt societate); pp trb sa se
abtina de la fapte pe care societatea le-ar condamna ca imorale,sa gaseaca ideile cele mai adecvate momentului si
problemei si sa le exprime clar si sincer.Ele trebuie sa respecte regulile moralei pt a forma un electorat
stabil.Comportamentul lipsit de onestitate duce la devalorizarea pp,cu consecinte grave pt viata politica co-statalaneparticiparea cetatenilor la vot datorita neincrederii lor in pp.In politica,majoritatea trebuie sa respecte,sa sprijine si
sa consulte minoritatea.Pp au rol de mediere intre stat si societatea civila,sunt liantul intre guvernanti si guvernati,ele
exprima interesele grupurilor sociale.
Clasificarea pp: 1)dupa apartenenta membrilor la o anumita credinta,ideal sau interes:
-p.confesionale cele ale protestantilor si catolicilor in tarile vest-europene in a 2 a jum a sec 16.
-p.regionale-reprezinta interesele locale ale unei regiuni dintr-un stat unitar sau al unor parti dintr-un teritoriu
national neajuns la unificare inca(SUA sf sec 18)
Tot pe acelasi criteriu mai pot fi:
-p.nationale infiintate cu scopul de a sprijini lupta pt independenta a natiunilor pe care le reprezinta.(I. A-U)
-p.de clasa exprima intereslee unei categorii sociale ,specifice sec 19 (burghezia si muncitorimea)
-p.etnice specifice continentului african unde formarea statelor a fost considerata de conducatorii africani cel mai
bun mijloc pt crearea natiunilor.
2)Dupa caile folosite pt rezolvare marilor probleme politice:
DREAPTA:-individul primeaza in fata societatii,trb incurajate interesele individuale pt a numai asa se poate realiza
si interesul general care este suma intereselor individuale.
-incurajarea liberei initiative ,dezvoltarea unui mediu concurential si a unei economii de piata
-delegarea din partea statului a unei parti din puterea sa societatii civile
-neinterventia in dezvoltarea economica care se realizeaza prin initiativa privata,pastrarea si dezvoltarea valorilor
traditionale,sustinerea intereselor nationale si ale constiintei nationale.
-respectarea moralei crestine si a rolului bisericii in stat
STANGA:-accentul cade pe dezvoltarea societatii in ansamblu ,dezvoltarea individuala decurgand din aceasta.
-trb sustinuta dezvoltarea tuturor claselor sociale pt a nu mai exista discrepante de nivel de trai

-rolul statului in societate este esential-e un factor de echilibru atat pe plan economic cat si social
-trb incurajati si investitorii mici di mijlocii deoarece formarea unei clase de mijloc prospere si stabile duce la o
crestere economica
-conlucrare pe plan international si uniformizarea conceptiilor in acest sens.
-intrarea maselor in politica ,dar inseamna indepartarea lor de religie.
In perioada actuala exista fenomenul de amestecare a ideilor si aglomerare in centrul spectrului ideologic.Date
fundamentale: liberalizarea statului,economia de piata,dezv economica ,garantarea efectiva dr si lib fund.
Dupa acelasi criteriu:-pp catolice si democrat-crestine si pp arhaice(Orient si America Latina), pp
agrariene,ecologiste,umaniste, pp pp extremiste(dreapta-fasciste,stanga-comuniste)
3)Criteriul compozitiei partidelor:
-p.de cadre alcatuite din reprezentantii elitelor sociale
-p de mase sunt consecinta introducerii votului universal ,includ un nr mare de membri.
4)Criteriul disciplinei votului membrilor de partid:
-p.suple care permit membrilor sa voteze cum le dicteaza constiinta
-p.rigide care impun membrilor sa voteze numai intr-un anumit sens.
5)Criteriul originii partidelor:
-p.clasice-nascute in mediul politic din raporturile electorale si parlamentare
-p.neoclasice provin din elemente exterioare relatiilor politice.
Pluralismul politic consta in consacrarea si garantarea lib de opinie(lib de constiinta,de exprimare,de intrunire,de
asociere),este un sistem concurential de partide politice care saasigure competitia electorala a mai multor partide pt
cucerirea put pol ,diversitate ideologica de reprezentare a intereselor poporului in organisme statale si crearea unei
opozitii serioase valabile.El presupune o optiune intre regimul democratic si cel totalitar.Democratic=respectarea dr
si lib fund ale cetatenilor,acceptarea si acordarea de sanse egale tuturor aspectelor diversitatii ,competitia libera in
mm pp.Totalitar= un sg pp care exercita monopol asupra procesului de guvernare si dezvoltarii sociale.Pluralismul
se manifesta prin :
1.

2.

3.

Pluripartidism=existenta si functionarea libera a mai multor pp.,e generat de lib de asociere a cetatenilor .Se
intalneste in majoritatea tarilor lumii,e expresia cea mai elocventa a pluralismului politic.Factori care il
genereaza: particularitatile fiecarei tari, bipolarizarea ideologica a vietii politice in stanga si dreapta,factori
institutionali in special sistemul electoral.
Bipartidismul=confruntarea politica pt cucerirea puterii statale are loc intre 2 mari pp.Presupune acordul
celor 2 pp asupra problemelor fund ale societatii.Se practica asocierea cu opozitia de catre partidul
majoritar pt luarea deciziilor majore pt viata natiunii.Acest lucru se practica pt ca atunci cand rolurile se vor
inversa sa existe o armonie.
Partidul dominant-cel care castiga >40% din optiunile electoratului.In acest sistem Guvernul e mereu o
coalitie si duce la nerealizarea unei legislatii coerente ,imobilism in guvernare si instabilitate
guvernamentala,mutarea luptei politice in afara Parlamentului.

Finantarea pp : A)Publica(guvernamentala): subventii pt cheltuielile electorale,subventii pt cheltuielile anuale

ale activ curente ,facilitati fiscale pt donatorii privati si acordarea gratuita a timpilor de antena in campaniile
electorale.Cea publica directa pt asigurarea supravietuirii pp mici care au dificultati in finantarea activitatii
lor.In acest fel se sprijina pluralismul politic,pluripartidismul si competitia de idei in plan politic.Cea publica
indirecta-alocarea timpilor de antena,corespondenta electorala,reduceri ori scutiri de taxe si impozite(tva,taxe
postale etc)
B)Privata(neguvernamentala) priveste regimul contributiilor si al donatiilor sau legatelor provenite de la
persoane fizice sau juridice.:-instituirea plafonului legal al donatiilor,interzicerea unor cat de donatori din int si
ext tarii ,interzicerea unor tipuri de cheltuieli.
Controlul finantarii se face in Rom printr-un mandatar financiar desemnat in acest scop de conducerea
partidului.El trebuie sa tina evidenta contabila a operatiunilor financiare pt fiecare circumscriptie si judet.
Pp la nivelul UE-este o organizatie constiuita pe baza unui program politic ai carei membri sunt partide
nationale si persoane fizice si care este reprezentata in mai multe state membre.Insamna un pp sau o alianta de
pp cu pers jur in statul membru in care isi are sediul,e reprez in din statele membre,de mb ai Parl European
sau in parl nat sau regionale .
IP CURS 4-18.03.2015-TEORIA STATULUI
Abordarea teologica
Porneste de la ideea ca fiinta umana,considerata imperfecta datorita pacatului originar si care tocmai datorita acestei
trasaturi are nevoie de o organizare statala care sa ii fixeze limitele ,prin respectarea carora sa poata accede la pacea
universala la care doar divinitatea are acces nelimitat si neconditionat.Sf Augustin a pornit de la faptul ca societatea
umana nu va putea nicicand sa egaleze societatea divina.Statul devine astfel o forma de organizare a oamenilor
dorita de divinitate si nu un fapt inerent naturii umane,pe care insa oamenii il accepta in speranta de a atinge
perfectiunea.Puterea e detinuta de unii din membrii comunitatii nu in virtutea unor calitati exceptionale sau pt ca
natura sau functia lor ii consacra drept mai meritorii decat ceilalti ,ci in baza faptului ca divinitatea le-a acordat acest
statut privilegiat.Exercitarea puterii se legitimeaza prin divinitate.Atat Aristotel cat si Sf Augustin spun ca statul e un
instrument de coercitie.Thomas DAquino a concluzionat ca nu poate exista viata comuna fara ca unul din cei care
convietuiesc sa fi primit autoritatea pt a avea grija de binele comun.
Abordarea filozofica
Teoria patriarhala sustine ca statul a luat nastere direct din familie,intre stat si familie diferenta nefiind decat de
intindere si nu de substanta.Reprezentantul cel mai de seama al acestei teorii e Robert Filmer .Teoria patriarhala se
apropie mult de teoriile patrimoniale privind statul care afirma ca statul rezulta din dr de propr asupra pamantului
,oamenii se supun puterii proprietarului intregului teritoriu tocmai datorita atributelor pe care dr de propr i le
confera.
Teorii contractualiste
Thomas Hobbes considera ca oamenii au constatat nevoia de a trai in comun dar si dificultatile inerente unui astfel
de trai si atunci printr-un contr pe care l-au incheiat intre ei au inteles sa se supuna in intregime si neconditionat unei
autoritati superioare pe care au creat-o ei insisi,nu divinitatea.Hobbes a creat o teorie cu privire la stat care mai tarziu
avea sa fie clasificata printre cele organiciste intrucat aseamana societatea cu organismul uman,capul fiind statul
(entitatea rezultata din contr social) iar corpul e multimea de indivizi care au renuntat la libertatea lor pt a fi condusi
la pacea interna si universala de catre stat

John Locke considera ca fiintele umane se nasc de la natura libere ,egale si independente,dotate cu rationalitate si in
masura sa inteleaga legile naturii.Prin contr social oamenii nu cedeaza in intregime ,ci doar o parte din libertatea lor
unor reprezentanti pe care ei insisi ii desemneaza,pt ca acestia sa decida pe viitor pt binele intregii comunitati.Teoria
lui Locke pune bazele democratiei liberale prin faptul ca viziunea sa despre stat nu e una absolutista.El a demonstrat
ca statul implica in mod necesar si limite si omnipotenta unei puteri arbitrare duce la negarea statului,anuland
distinctia dintre ce e propriu individului si ce e comun tuturor.Scopul statului e tocmai apararea binelui comun.
J.J.Rousseau ajunge la concluzia ca suma intereselor particulare ale fiecarui membru al societatii formeaza vointa
tuturor dar aceasta nu coincide cu vointa generala,care e tocmai expresia scopului statului adica a binelui
comun.Opozitia dintre interesele particulare a facut necesara aparitia statului iar punerea lor in acord a facut-o
posibila.El considera ca intelegerea initiala inervenita intre indivizi la inceputurile istoriei umanitatii a dat nastere
statului care nu este nimic altceva decat acea forma de asociere care protejeaza cu toata forta comunitatii persoanele
si bunurile fiecaruia si prin care fiecare desi solidar cu ceilalti,ramane liber si supus doar siesi.
Jean Bodin a demonstrat ca nu poate exista republica care sa nu aiba eva propriu ,care sa nu apartina supusilor dar si
supusii sa aiba ceva care sa scape administrarii bunurilor comune.
Kant considera ca indivizii sunt fiinte rationale care doresc atingerea binelui comun dar care sunt pe deplin
constiente si de interesele proprii care le sunt specifice.Tocmai aceasta rationalitate a indivizilor explica contractul
social si supunerea pe care indivizii o arata fata de lege.Considerand ca statul nu e decat o idee,Hegel ajunge chiar la
pozitii mai radicale,afirmand ca statul este imaginea ratiunii eterne,rationalul in sine si pt sine sau realizarea
moralei in istorie.Pt Hegel statul incarneaza spiritualitatea si rationalitatea pt ca reprezinta o comunitatea de oameni
grupati sub imperiul ratiunii.
Teoriile marxiste
Marx porneste de la ideea ca statul in calitate de element al realitatii politice,are aceeasi soarta ca si aceasta,adica e
un element de suprastructura,determinat de infrastructura economica.Statul nu e nimic altceva decat un rezultat al
relatiilor economice de exploatare a proletariatului de catre burghezia care si-a creat aceasta suprastructura tocmai
pentru propria protectie.El reprezinta un instrument de realizare a conducerii societatii de catre clasa dominanta,un
instrument de infaptuire a dominatiei acestei clase in societate.
Abordarea sociologica
Niccolo Machiavelli nu si-a propus sa scrie o teorie generala a statului ci numai sa furnizeze un instrument necesar
pt o buna guvernarea a Italiei momentului sau.El considera ca statul se identifica in fapt cu puterea pe care
conducatorul acelui stat ,principele,o exercita asupra supusilor sai.
Max Weber precizeaza mai intai in detaliu,natura acestei puteri,aratand ca statul constituie un aparat de
guvernare,organizat in mod rational si care dispune de monopolul utilizarii violentei legitime cu privire la o
populatie data.Statul are 2 sensuri: aparat tehnic de guvernare sau intreaga societate umana care se opune acelui
aparat de guvernare; statul constituie cea mai importanta forma a puterii politice,care se caracterizeaza prin controlul
mijloacelor de constrangere.
Abordarea juridica
Conceptul de stat reprezinta o notiune interdisciplinara care intereseaza in egala masura atat dreptul public intern cat
si dr public international.Conceptul de stat este prin excelenta un concept politic ,in timp ce conceptul de tara este in
primul rand unul social-geografic in care accentul se pune intai pe teritoriu si comunitatea umana care il
locuieste,apoi pe puterea publica ce guverneaza.

Statul ca subiect de drept-teoria institutionala considera statul drept institutia principala prin care puterea se poate
realiza.
Statul ca persoana juridica-Esmein spune ca statul dupa natura sa este vesnic iar existenta sa juridica nu admite nicio
pauza.Blackstone considera statul un raport juridic intre mb comunitatii si reprezentantii lor care detin
puterea.Laband si Jellinek definesc statul ca o pers jur ,titulara de dr si obl.
Statul ca ordine juridica-Pozitivismul neaga statului orice existenta ca entitate istorica sau sociologica.Hans Kelsen
considera ca statul nu poate fi altceva decat un sistem de nj ,o ordine juridica,o comunitate instituita prin drept.Statul
nu poate exista in afara dreptului si nici invers.Statul are 3 elemente-teritoriu,populatie si putere publica;el are si o
capacitate jur ,fiind o pers jur.
Normativismul considera statul un simplu concept,o constructie auxiliara a gandirii juridice,specifica doar stiintelor
juridice.El este o ordine juridica relativ centralizata,limitata in domeniul sau de validitate temporala si spatiala,supus
in mod imediat dr international,in ansamblu si in general.
Din perspectiva dr const ,statul se defineste drept o modalitate de organizare a puterii politice.El reprezinta o ordine
juridica structurata si eficienta.
Definitia statului statul nu poate fi analizat separat de alte 2 concepte de care se leaga intrinsec,cel de putere si cel
de drept.Definitiile statului pornesc de la ideea ca fiintele umane se asociaza sub forma statului in vederea
satisfacerii unui scop comun,diferente existand intre aceste definitii in ce priveste precizarea scopului:libertatea
tuturor membrilor grupului,binele comun,coexistenta pasnica a membrilor grupului sau obtinerea puterii.
Termenul de stat vine de la status ca initial insemna stare a unui lucru iar in sens juridic situatie a unei persoane
care face parte dintr-o comunitate cu care are in comun un set de valori si care ii confera anumite dr si obl.Starile
reprezentau paturi ale societatii care aveau un rol specific in exercitarea puterii si care alcatuiau poporul.In sec 16
N.Machiavelli foloseste termenul de stat cu sens actual prin care descrie starea unei colectivitati umane guvernate de
o putere politica.Statul e un concept interdisciplinar iar teoriile cu privire la definirea statului pot fi grupate in 3 cat:
a)teorii care considera statul ca o entitate printre altele existente in natura
b)teorii care considera statul ca sistem diferit de simpla suma a elem sale componente
c)teorii care considera statul ca un simplu produs al evolutiei ideilor.
Statul poate fi definit drept o comunitate de valori,imparatasite de toti cei care inteleg sa se supuna unie puteri .In
structura acestuia au fost identificate urmatoarele elemente:
a)existenta unui sef de stat unic
b)armata unica,din ce in ce mai unificata si permanenta
c)existenta unei monede unice pe teritoriul determinat , a carei batere era un privilegiu regal prin excelenta dar care
azi tinde sa piarda tot mai mult din importanta.
d)teritorialitatea care se substituie legaturilor reale sau personale si coincide din ce in ce mai mult cu spatiul
geografic dominat,jalonat si definit prin stabilirea de granite si confirmarea lor juridica,inlusiv la nivel international.
e)o administratie ierarhizata si centralizata ,mai degraba numita decat aleasa,recrutata in principal pe criterii de
competenta si de fidelitate.

f)o administratie care se sprijina pe birocratie,adica pe o circulatie si pe o acumulare de documente scrise din ce in
ce mai intensa.
g)legitimitatea puterii ca trasatura definitorie a statului,definita ca acceptarea interiozitata a unui anumit tip de
constrangere care inlocuieste utlizarea pura si simpla a fortei si pe care o justifica.
Asadar,statul reprezinta o modalitate de organizare juridica a puterii politice a poporului sub forma puterii de stat in
vederea exercitarii acestei puteri de catre detinatorul ei,poporul.
Etapele formarii statului- Secolele 14-15 marcheaza secularizarea si separarea neta a puterii politice de alte forma de
putere existente in societate odata cu sedentarizarea populatiilor,delimitarea teritoriala a asezarilor lor si dezvoltarea
economiei in general.In aceasta etapa,suveranul e cel care impune si uneori produce dr pozitiv,dar nu se supune
regulilor juridice.Catre sfarsitul Evului Mediu si inceputul capitalismului,apare statul modern.Formarea statului
presupune procese de consolidare teritoriala si integrare si sistemul de state a unor teritorii dar si un proces de
diferentiere intre domeniile pol,econ,rel si militar si de centralizare si expansiune a admin publice.Analiza statului
contemporan presupune modernizarea econ si sociala,care a culminat cu industrializarea si dezvoltarea
capitalismului si modernizarea politica ,ce a condus la formarea statelor nationale.Modernizarea politica presupune
formarea statului si integrarea populatiei prin legatura pol-jur de cetatenie.
Statul absolutist- se accentueaza diviziunea muncii,statul e tot mai puternic teritorializat,creste sedentarizarea
populatiilor,puterea de stat se diferentiaza de celelalte forma de putere din cadrul colectivitatii ,exercitarea ei devine
o preocupare constanta si nu doar una temporar legata de aparitia momentelor sau fenomenelor de criza.Legea si
constitutia devin expresia formala a statului ,se impun teoriile liberale si constractualiste,detinatorul puterii nu se
supune acestor reguli juridice.
Statul national aparut prin intermediul constitutionalismului ,al unui sistem juridic care leaga nu doar guvernatii ci si
pe guvernanti,lasand liber doar monarhul,in anumite limite.Nj precizeaza limitele de actiune si garanteaza dr fiintei
umane.Intregul aparat de stat e controlat prin instrumente juridice.
Esenta si legitimitatea statului
Se concretizeaza prin manifestarea ratiunii oamenilor si anume prin intelegerea pe care mb comunitatii au stabilit-o
intr eiin vedera realizarii unui scop comun.Constrangerea chiar daca e necesara si definitorie pt stat ,nu reprezinta
esenta acestuia.Esentiala e vointa indivizilor iar concretizarea vointei depinde de ratiunea oamenilor,recursul la
constrangere nefiind necesar decat cu titlu exceptional.
Statul ca instrument de dominare-statul inseamna putere si coercitie-presupune ca oamenii resimt necesitatea
constrangerii indiferent ca o accepta constient sau ca li se impune prin utilizarea fortei.Esenta statului se defineste
prin raportare la puterea politica,inteleasca ca o putere de comanda,un instrument de organizare si conducere a
societatii.Daca statul e considerat a fi o ordine juridica,legitimitatea lui e echivalenta cu justificarea ierarhizarii
sistemului normativ pe principiul legalitatii. Daca initial legitimitatea puterii s-a explicat prin necesitatea comunitatii
umane de a fi condusa,ulterior s-a referit la divinitate.Legitimitatea verticala justifica titularul puterii prin puterea
insasi si,in ultima instanta,prin recursul la cel ce detine puterea absoluta si deplina.Contractul social explica
legitimitatea orizontala a puterii.
Originea puterii de stat puterea constituanta,originea puterii de stat.Problema institutionalizarii puterii de stat poate
fi analizata din cel putin 2 puncte de vedere:cel al legalitatii in care put constituanta derivata nu poate decat sa
respecte limitele care i-au fost impuse prin nj preexistente si instituite de puterea constituanta originara si cel situat
in afara legalitatii ,analizat fie prin teoria puterii constituante originare,fie prin considerarea revolutiilor ca sursa de
legitimitate.

Functiile statului sunt extrem de diverse si variaza in functie de continutul concret al activitatii umane respective si
functie de diferitele scopuri pe care oamenii si le stabilesc drept finalitati social-statale.Dupa cum ele se refera la
realizarea puterii in cadrul societatii organizate in stat sau in raporturile acestei entitati cu state similare,functiile sunt
interne si externe.Cea interna se refera la realizarea politicii statale in interiorul teritoriului sau ,cea externa vizeaza
politica sa in raport cu alte state.Functii interne: pacificarea interna a indivizilor,apararea dreptatii si a justitiei
sociale,gestionarea economiei nationale etc.Functii externe: protectia statului fata de posibilele amenintari venite din
exteriorul lui si cea de protectie a propriilor cetateni fata de agresiunile din partea altor cetateni sau a altor state.
Dupa continutul conret al activitatii statale desfasurata in vederea unui anumit scop : functii
econ,culturale,sociale,represive etc.
Functia legislativa stabileste regulile de conduita pt toti cetatenii statului,are caracter originar si de ea depinde in
continutul lor celelalte 2 functii statale.Functia executiva pune in aplicare regulile stabilite prin activitati de
organizare a executarii legii.(acte admin ce trb sa fie conforme cu legile). Functia jurisdictionala solutioneaza
eventualele conflicte aparute intre cetateni in legatura cu orice aspect al vietii lor in cadrul staului si se concretizeaza
prin hotarari care beneficiaza de autoritatea de lucru judecat si au doar efecte relative,intre partile implicate in
conflictul social solutionat.
Elementele statului
Teritoriul determina intinderea geografica a puterii de stat si sub anumite aspecte ,continutul acesteia.Dpdv juridic
teritoriul reprezinta delimitarea acelei portiuni de pamant asupra careia o anumita putere de stat isi poate exercita
atributele,cu excluderea oricaror altor forme de putere statala;delimitarea se realizeaza prin reglementarea
frontierelor statului iar in notiunea de teritoriu sunt incluse solul,subsolul si coloana de aer corespunzatoare solului.
Populatia e un element indispensabil statului.Datorita caracterului social al puterii ,orice forma de putere
institutionalizata presupune precizarea ansamblului de persoane cu privire la care ea se manifesta.
Suveranitatea
a)suveranitatea poporului reprezinta dr poporului de a decide asupra sortii sale,e a stabili linia politica a statului si
alcatuirea organelor lui precum si de a controla activitatea acestora.In societatea in care puterea de stat apartine in
mod real intregului popor,suveranitatea poporului se identifica cu suv de stat.Puterea e inalienabila,exercitarea ei trb
realizata in mod direct si nu prin reprezentanti,guvernantii neavand decat un mandat imperativ si fiind revocabili in
caz de neindeplinire intocmai a mandatului primit.
b)suveranitate nationala se bazeaza pe ideea sociologica de natiune cosiderata ca o pers jur ce dispune de o vointa
proprie,distincta de cea a persoanelor care o compun.Ea apartine natiunii,care insa nu poate sa o exercite in mod
direct si trebuie sa ii delege exercitiul unor reprezentanti.Suv nationala nu se obtine prin insumarea vointelor
individuale ci e o vointa distincta,presupusa a intregii natiuni.Se traduce prin suv autoritatilor reprezentative.
Definirea suveranitatii :
1)suv de stat e considerata a fi acea caracteristica a puterii de a fi suprema pe teritoriul statului si independenta de
orice putere straina.
2)nu sunt retinute ca elem constitutive ale suveranitii ,obligatiile de respectare a dr international si a dr altor state.
Suv ca element al statului presupune suprematia si independenta puterii in exprimarea si realizarea vointei
guvernantilor ca vointa obligatorie pt intreaga societate.Suprematia se manifesta in interiorul statului,iar
independenta in exteriorul sau.

IP CURS 5-TEORIA STATULUI-25.03.2015

Forma de guvernamant
Forma de stat reprezinta modalitatea de organizare si exercitare a puterii statale constituite pe un anumit
teritoriu.Dpdv juridic,prin forma de guvernamant intelegem modul in care sunt constituite si in care functioneaza
autoritatile statului ,raportandu-ne in mod special la relatia dintre seful de stat si parlament.Formele de guv. se
impart in 2 mari categorii: monarhii si republici.
1)Monarhia
-reprezinta acea forma de guv in care seful statului este desemnat pe baze ereditare sau pe viata.Seful statului se
numeste monarh,rege,domn,imparat,print,emir etc.si conduce in mod absolut sau in baza unor reguli jur stricte,in
functie de perioada istorica sau de specificul jur al fiecarei tari in parte.E cea mai veche forma de guv ,de aceea pt o
lunga perioada de timp a fost cea mai raspandita forma de guv din lume.In evolutia istorica a monarhiei apar mm
etape :
A) M.absoluta- e cea mai veche forma de monarhie si se caracterizeaza prin existenta unui sef de stat care are puteri
absolute si pe care le exercita in mod discretionar.El nu e raspunzator pt faptele sale si e considerat de regula
reprezentantul Divinitatii pe pamant.Aceasta forma de monarhie s-a manifestat pana la inceputul sec 19 cand
datorita raspandirii ideilor Rev fr de la 1789,au inceput sa apara constitutiile scrise ce au limitat puterile absolute ale
acestor monarhi.
B)M.constitutionala-se caracterizeaza prin existenta unui sef de stat ale carui puteri sunt limitate de const tarii.E
caracteristica inceputului sec 19 cand datorita extinderii ideii de constitutionalism si apoi a celei de
constitutie,monarhii sunt obligati sa accepte ca si ei trebuie sa se supuna unor reguli juridice.Cu toate aceste
limitari,monarhii raman in continuare cu un rol important in organizarea si functionarea statului ,ei indeplinind
majoritatea functiilor in stat.Ei au put legisl si executiva ,si in numele lor se exercita put jud.Rolul parlamentelor in
acest tip de monarhie e redus,parlamentele impartind prerogative legisl cu seful de stat.
C)M.parlamentara dualista-repr o forma evoluata a monarhiei constitutionale si se caract prin existenta unui sef de
stat ale carui puteri sunt sensibil egale cu ale parlamentului.E specifica statelor din a 2-a parte a sec 19 si inceputul
sec 20.Parl isi consolideaza rolul de putere legiuitoare chiar daca seful statului pastreaza inca dr de initiativa
legisl.Pe fondul reformelor electorale,parl capata din ce in ce mai multa legitimitate populara.
D)M.contemporana- se pastreaza in zilele noastre ca o expresie a unei traditii istorice si a unui conservatorism
sporit.Seful de stat are un car.simbolic si pastreaza o serie de atributii de reprezentare a statului.,El domneste dar nu
guverneaza.Prerogative precum dr de dizolvare a parl sau dr de veto legislativ sunt rareori folosite.- in
Anglia,Spania,Japonia,Danemarca,Olanda,Belgia etc
2)Republica
-se caract prin existenta unui sef de stat ce poarta den de presedinte si care e ales pe o perioada det fie de popor prin
vot direct sau indirect ,fie de parl.Republica poate fi definita dpdv al formei de guvern plecand de la cateva criterii
cumulative :a)colegialitatea exercitarii puterii;b)alegerea pe termen scurt a sefului de stat;c)abolirea functiilor
ereditare si instituirea princ egalitatii intre oameni.Dupa modul de desemnare a sefului de stat sunt 2 tipuri de
republica:
A)R.parlamentara-seful de stat e ales de parl,in fata caruia este raspunzator pt activitatea sa.Datorita acestui mod de
desemnare,seful statului e pe o pozitie inferioara parl- Germania,Italia,Grecia,Rep Moldova,Ungaria.

B)R.prezidentiala-are caracteristica principala alegerea sefului de stat direct de catre

popor(Franta,Romania,Portugalia,Austria) sau prin intermediul unui colegiu electoral alcatuit din electori alesi direct
de popor(SUA).Seful de stat are o legitimitate populara asemanatoare parl,ambele institutii fiind pe picior de
egalitate.E cel mai utilizat mod de desemnare a sefului de stat in lume.Toti cetatenii unui stat,cu dr de vot,au posib
sa alega seful tarii in urma unui vot universal,egal,direct,secret si liber exprimat.
Structura de stat
-reprezinta modul de organizare a puterii de stat in raport cu teritoriul.Se disting 2 forme ale structurii de stat: state
unitare si federale.
1)Statul unitar-exista atunci cand deasupra tuturor indivizilor care ii populeaza teritoriul si isi exercita autoritatea un
singur rand de organe de stat.Caracteristici: in stat exista o singura const,in stat exista o singura cetatenie,in stat
exista un singur rand de organe centrale de stat(1 parl,1Guvern etc),dr este aplicat uniform pe tot teritoriul
tarii.Majoritatea statelor lumii au optat pt o structura de stat de tip unitar (Fr,Rom,Anglia,Spania etc).Dupa
modalitatea concreta de exercitare a puterii asupra teritoriului statele unitare se impart in:
A)S.unitare simple sunt cele in care autoritatea statului se exercita in mod identic pe tot teritoriul tarii (Rom,Fr).
B)S.unitare complexe se caract printr-un anume grad de autonomie admin acordat unor regiuni(Spania,It)
C)S.centralizate au drept caracteristica fundamentala existenta unui sistem centralizat de control al puterii in
teritoriu(instit centrale ale statului au servicii deconcentrate in teritoriu).Exercitarea puterii se face prin autoritatile
centrale,cele locale fiindu-le uniform subordonate si neavand decat rolul de a pune in aplicare deciziile acestor
institutii centrale.
D)S.descentralizate se caract prin existenta unor autoritati locale ce pot avea unele competente decizionale
proprii,distincte de ale autoritatilor centrale.
2)Statul federal- se caract prin existenta a 2 sau mm state membre,prin unirea carora ia nastere o federatie,ca sub
unitar si distinct de drept.Trasaturi: exista o const federala si cate o const a fiecarui stat federat;pot exista mm
cetatenii,una federala si una a fiecarui stat in parte component al federatiei;exista 2 randuri de autoritati centrale de
stat,aut centrale federale si aut centrale ale statelor federate; pot exista sist jur diferite:un sist jur federal aplicabil
intregii federatii si unul propriu fiecarui stat pare componenta a federatiei; parl federale au o structura bicamerala in
care o camera reprezinta cetatenii federatiei iar cealalta reprezinta statele federate;numai statul federal e sub de dr
international,nu si cele federate; rap jur care se stab intre statul federal si cele federate sunt rap de dr
intern(constitutional). In lume nr statelor federale e redus,repartizarea competentelor intre nivelul federal si cel al
statelor federate difera in cazul fiecarei tari care are o structura federalaSUA,Rusia,India,Australia,Argentina,Canada.
3)Asociatiile de state
-nu sunt forme propriu-zise ale structurii de stat pt ca nu dau nastere la state noi si nici nu sunt sub distincte de dr.Ele
se constituie si functioneaza in baza unor tratate internationale,statele membre pastrandu-si independenta si
caracterul de sub distinct de dr.Asociatiile de state se impart in uniuni personale,uniuni reale si confederatii de state.
A)U.personale-sunt asociatii de 2 sau mm state independente care au in comun un sef de stat.Ambele tari ce se
asociaza intr-o astfel de uniune isi pastreaza neatinsa suv interna si cea externa.U.personale nu au niciun alt organ
comun in afara de seful de stat.Ele nu dau nastere la un stat nou si nici nu capata cal de sub de dr distinct.Fiecare stat
isi pastreaza o const proprie si autoritati executive,legiuitoare si jud proprii.-Principatele Romane ale Moldovei si
T.R. intre 1859-1861.

B)U.reale repr asociatii a 2 sau mm state independente pt a a vea in comun atat un sef de stat cat si alte autorit
statale.(ministere comune).Sunt o forma premergatoare alcatuirii unui nou stat- Suedia si Norvegia intre 1815-1905.
C)Confederatiile de state-isi pastreaza neatinsa atat suv interna cat si cea externa.Sunt asocieri de state independente
alcatuite in vederea indeplinirii impreuna a unor obiective comune.Nu dau nastere unor state noi si nici nu devin sub
distincte de dr.Isi desemneaza cel mult un organism comu care sa gestioneze de comun acord pt toate statele
,problemele comune care au det asocierea intr-o confederatie.Acest organism comun s.n. dieta si e alc de cele mai
multe ori din diplomati ai statelor confederative.La baza formarii confederatiei sta tratatul international.Rap jur care
se stab intre statele membre ale confederatiei sunt rap de dr international-Conf statelor americane intre 1778-1787. O
forma specifica de confederatie e Commonwealth of Nations-nu are caracterul unei confederatii traditionale pt ca
nu are la baza un tratat,dar in practica se comporta aproape ca o confederatie.
CARACTERELE STATULUI ROMAN
1)Stat national
-are la baza faptul ca statul roman s-a cladit pe ideea de natiune.Din totdeauna statele romane au avut ca deziderat
unitatea lor intr-un singur stat.Formarea statului roman modern este opera intregii natiuni romane.In Europa
majoritatea statelor s-au format pe ideea de natiune.Diferit de Europa este situatia statelor de pe continentul african
care dupa eliberarea de sub dominatia statelor coloniale,nu au reusit sa se constituie in state natiuni.Acest lucru
explica numeroasele conflicte care exista azi intre acele state.Majoritatea acestor conflicte au la baza dorinta
natiunilor africare de a se reuni sub un sg stat.
Caracterul national al statului nu inseamna o excludere a populatiei care e de o alta nationalitate.Protectia
minoritatilor nationale si tratamentul juridic egal al tuturor cetatenilor unui stat sunt principii jur de baza.Caracterul
national al statului nu urmareste decat sa sublinieze originile istorice ale statului si ale natiunii romane.
2)Stat unitar si indivizibil
Caracterul unitar si indivizibil al statului roman reflecta structura de stat unitara pe care Rom o are si semnifica
faptul ca pe teritoriul Rom este organizata o sg structura statala.Statul roman are o sg constitutie,o sg cetatenie si un
sg rand de organe centrale de stat. Caracterul Indivizibil priveste indivizibilitatea tuturor elementelor constitutive ale
statului: teritoriu,populatie,suv.Indivizibilitatea statului a fost reglem constitutional de la 1866 si a ramas un reper al
unitatii statului roman.Art 3 alin 4 din Const Rom prevede ca pe teritoriul statului roman nu pot fi stramutate sau
colonizate populatii straine.
3)Stat suveran si independent
In istoria sa statul roman a cunoscut perioade in care nu a beneficiat de dr de a-si decide singur soarta.O lunga
perioada,s-a aflat sub dominatia imperiilor care au stapanit o parte a popoarelor Europei(Otoman,A-U,Rus).Dorinta
de libertate si independenta a fost una din cele care au calauzit poporul roman in istorie.Sublinierea car.independent
al statului e un puternic element al dorintei populare.Const sunt acte fundamentale ale statului.Chiar daca dpdv
doctrinar ,indepedenta e inclusa in termenul de suv,pt cetatean ,termenul de independenta are o semnificatie mult
mai puternica si mai mobilizatoare decat termenul de suv.
4)Stat de drept
-presupune o garantare a lib individului prin nj si o rationalizare a exercitarii puterii de catre autorit statale prin
crearea unui sist institutionalizat si normativ ierarhizat.Statul de drept inseamna respectarea legii de catre toti.De
aceea,in art 1 din const e inscrisa obligativitatea respectarii Const si a legii.
5)Stat democratic si social

-statul dem exprima regimul pol al statului.In dem puterea este detinuta si exercitata de intregul popor.Trasaturi:
-put poporului e suverana iar poporul exercita aceasta suv fie in mod direct prin alegeri sau referendum,fie in mod
indirect prin organele sale reprezentative.
-toti cetatenii sunt egali in fata legii
-statul garanteaza si protejeaza dr fund ale cetatenilor sai
-este asigurat pluralismul politic ,conditie a democratiei
-statul asigura indep justitiei si garanteaza accesul liber al tututor pers la actul de justitie
-statul asigura controlul constitutionalitatii si pe cel al legalitatii actelor autoritatilor publice.
Statul social rezulta din natura statului si din functiile sale.Prin natura sa statul e unul social,acest caracter explica
aparitia sa,apartenenta,continutul si functiile statului.Puterea organizata statal a aparut ca putere a unor forte sociale
si a fost folosita la consacrarea si protejarea intereselor acestor forte.Statul indeplineste o serie de atributii
sociale,econ,pol sau culturale,in sprijinul oamenilor. Statul social are ca obiective principale protectia sociala a
pers,a unor cat dezavantajate,protectia sanatatii publice,a mediului inconjurator si promovarea unui nivel de trai
decent.Statul social trb sa asigure protectia sociala a muncii si un nivel de trai decent.
ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA A TERITORIULUI ROMANIEI
-are la baza o serie de motive: apropierea institutiilor administrative de cetatean;realizarea utlia a problemelor
publice ale cetatenilor;o buna administrare a puterii statului de inst publice centrale;gestionarea mult mai buna a
resurselor financiare ale statului si diminuarea dezechilibrelor regionale existente prin stimularea dezvoltarii
echilibrate,recuperarea accelerata a intarzierilor in domeniul economic si social a zonelor mai putin
dezvoltate,preintampinarea producerii de noi dezechilibre; corelarea politicilor sociale ale diferitelor zone ale tarii in
vederea valorificarii resurselor locale si dezvoltarii economico-sociale durabile ale acestora; consolidarea unor
poriecte de interes comun pt diferitele regiuni ale statului in vederea atragerii de investitii pt comunitatile locale si
dezvoltarea infrastructurii.
Constitutia prevede in art 3 ca teritoriul este organizat dpdv admin in:
1)Comuna- unit admin-terit de baza care cuprinde populatia din mediul rural unita prin comunitate de interese si
traditii.Prin ea se asigura dezvoltarea econ,soc si cult a localitatilor rurale.E alc din 1 sau mm sate in functie de
conditiile econ,social-cult,geografice si demografice.Satul in care isi au sediul autoritatile comunale e sat resedinta.
2)Orasul-unit admin-terit de baza care curpinde populatia din mediul urban.E centrul de populatie mai dezvoltat
decat comuna,dpdv economic,social-cultural,demografic si edilitar.Are un nr mai mare de locuitori ,o insemnatate
deosebita in viata econ,social-pol si cultural-stiintifica a tarii sau care au conditii de dezvoltare in aceste directii pot
fi declarate prin lege municipii.Orasul in care isi au sediul autorit de conducere ale judetului e oras-resedinta de
judet.
3)Judetul- unit admin-terit de nivel intermediar care are rol de veriga intre unit admin-terit de baza.E alc din orase si
comune ,in functie de cond econ,soc-pol,geogr,dem, si de legaturile culturale si traditionale ale populatiei.
Municipiul Bucuresti e organizat pe sectoare,e o unit admin-terit,orasele si comunele din imediata apropiere a mun
Buc si celorlalte mun pot apartine de acestea ca subdiviziuni admin-terit ale mun.
IP CURS 6-1.04.2015-SISTEMUL ELECTORAL

Drepturile electorale sunt prin excelenta dr exclusiv politice.Aceste dr pot fi exercitate de catre persoane numai pt
participarea la guvernare.Intr-un stat de dr democratic si social poporul trb sa aiba ultimul cuvant de spus.Acest
lucru devine relaitate prin exercitarea dr electorale de catre indivizi.Pe de o parte aceste dr sunt utilizate numai pt
participarea la guvernare iar pe de alta parte apartin de obicei doar cetatenilor. Dr electorale sunt dr de vot si dr de a
fi ales.Acestea sunt consfintite ca dr electorale fund in art 36 si 37 din Const si detaliate prin legile electorale
adoptate de Parl.Aceste dr apartin numai cet romani care au 18 ani pana in ziua alegerilor inclusiv ,cu exceptia
debililor sau alienatilor mintali,a celor pusi sub interdictie si a celor care au suferit o condamnare la pierdea dr
electorale.Dupa revizuirea din 2003 s-a introdus un nou articol ce reglem dr de a alege si de a fi ales in Parl
European si apare posibilitatea ca in conditiile aderarii Rom la UE,cet romani sa aleaga si sa fie alesi in Parl
European.Acest dr s-a extins si la cet europeni cu domiciliul sau resedinta in Rom daca indeplinesc conditiile
legale.Aceasta situatie reflecta situatia Romaniei de stat membru al UE.
In cat dr de vot intra atat de a alege cat si dr de a fi consultat in cadrul referendumului.Exista o distinctie intre
alegere si votare.Aalege inseamna a desemna o autoritate publica,a vota inseamna a te pronunta pt sau impotriva
unei reguli sau hotarari.Exista o sinonimie intre votare si referendum.In Rom caracterul universal al votului a fost
introdus prin Const de la 1923;prin legea electorala erau exclusi de la vot femeile si militarii precum si pers fara
cetatenie romana. In prezent si pers cu dubla cetatenie pot vota atat in alegerile locale cat si in alegerile pt Parlament
sau Presedintele Romaniei .Dr de vot inclusiv dr de consultare prin referendum apartine nu doar cet romani cu
domiciliul in tara ci si cet romani cu domiciliul in strainatate.Dr de vot e un dr exclusiv politic,e unul din dr
electorale fundamentale,iar dr electorale sunt prin excelenta dr exclusiv politice.Fiind un dr fund,dr de vot trb sa fie
conform art 20 din Const interpretat si aplicat in concordanta cu DUDO ,cu pactele si celelalte tratate la care Rom
este parte.
Dr de vot se refera la posib cet de a participa la viata pol a statului,fie prin desemnarea reprez lor in autorit
publice,fie direct prin pronuntarea in cazul unui referendum.Dr de a alege desemneaza posib unei pers de a opta
intre mm variante,de obicei,intre pers sau partide care se confrunta intr-o competitie electorala.Stricto sensu,dr de
vot semnifica pronuntarea pt sau impotriva unei decizii,pers,etcLato sensu,dr de vot desemneaza atat o optiune cat si
o pronuntare a alegatorului,el putand imbraca chiar si forma protestului sau a votului nul sau alb.Dr de vot reprezinta
materializarea exprimarii suveranitatii de catre popor,suv care conform art 2 alin 1 din const este exercitata fie prin
organe reprezentative constituite prin alegeri libere,periodice si corecte ,fie prin referendu.In cat dr de vot intra atat
dr de a alege reprez in autorit statului,cat si dr de a fi consultat in referendum .Asa cum exista o distinctie intre dr de
vot si dr de a alege,exista o distinctie intre alegere si votare. A alege=preferinta pt una sau mm optiuni posibile,a
vota=pronuntarea pt sau impotriva unei reguli,hot sau pers.
Sistemul electoral e un instrument esential pt alegeri si pt o guvernare democratica si reprezentativa.Cand se doreste
schimbarea unui sist electoral trebuie avute in vedere cateva premise:niciun sistem nu e perfect,fiecare are avataje si
dezavantaje ,un sistem nu e simplu de aplicat si de inteles.Intelegerea vine pe parcurs,dupa cateva experiente
practice.Sistemele politice creeaza sistemele electorale si nu invers.Sist electorale pot sprijini unele tendinte de
schimbare a sistemelor politice.Titularii dr de vot in Rom sunt cet romani ,inclusiv cei cu dubla cetatenie,care
indeplinesc conditiile limitativ precizate in const.
Universalitatea votului presupune ca el sa poata fi exercitat de orice membru al corpului electoral.Incapacitatile
electorale variaza in timp si spatiu ,dar ele sunt o constanta a dr de vot.Dr de vot e reglem de art 36 din Const si de
legile electorale.Trasaturile votului in Rom:
a)universalitatea care nu trb inteleasa in mod absolut.Apatrizii,strainii ,minorii,incapabilii si nedemnii sunt exclusi
din cadrul corpului electoral.Incap electorale sunt limitativ enumerate de lege.
b)egalitatea e reflectata atat in nr de voturi de care dispune un cetatean ,cat si ponderea fiecarui vot in desemnarea
reprezentantilor natiunii.: 1 deputat la 70000 locuitori,unsenator la 160000 locuitori.

c)caracterul direct al votului = cetatenii aleg direct si personal fara niciun intermediar sau delegat ,reprezentantii lor
din Parlament si pe seful statului.Acest caracter e de esenta reprezentativitatii democratice moderne in care cetatenii
isi exprima in mod direct optiunea pt un anumit candidat propus in alegeri.La alegeri poate participa virtual tot
corpul electoral.
d)votul secret e una din cele mai puternice garantii ale corectitudinii votului pt desemnarea reprezentantilor
natiunii.Votul public a fost criticat pt ca fost utilizat pt a influenta alegatorii prin diverse mijloace,sa voteze pt
anumiti candidati.
e)votul liber exprimat - exprimare vointei cetatenilor in alegeri nu trb viciata si pe de alta parte votul nu e
obligatoriu.
Dreptul de a fi ales- art 37, e un dr electoral fundamental si un dr exclusiv politic. Inseamna posibilitatea unei
persoane de a fi aleasa in organele reprezentative ale statului,deci de a indeplini o demnitate electiva in stat.Acest dr
se afla in stransa legatura cu dr la vot ,deci o prima conditie in ce priveste dr de a fi ales e ca acea pers sa aiba dr la
vot.Dr de a fi ales apartine in exclusivitate cetatenilor .Art 38- cet romani pot sa aleaga si sa fie alesi in Parl Europ.Pt
depunerea candidaturilor in Senat e nevoie de o varsta minima de 33 ani.Conditii pt a fi ales:
- cetatenia romana pt ca strainii si apatrizii nu au o leg permanenta si stabila cu statul si nu fac parte din comunitatea
sociala ce sta la baza uniunii politice statale.Si cei cu dubla sau multipla cetatenie pot beneficia de dr de a fi alesi.
-domiciliul in Romania -e o garantie a atasamentului persoanei fata de tara la guvernarea careia participa ca
demnitar sau functionar public.
-pers ce doresc sa candideze pt o functie electiva trb sa aiba dr de vot.
-pers respective sa poata exercita dr de asociere in partide politice.
-varsta minima necesara : CDep - 23 ani , Senat-33 ani, Pres Rom-35 ani.
Dr de a fi ales in Parl European -art 38 -cet romani au dr de a alege si de a fi alesi in Parl European.Romaniei i-a
revenit un nr de 33 de locuri in PE intre 2009-2014,desemnati prin vot universal ,egali,direct,secret si liber exprimat
in baza unui scrutin de lista.Membrii PE din Rom se aleg pe baza de scrutin de lista,potrivit principiului
reprezentarii proportionale si pe baza de candidaturi independente.Conditiile necesare pt exercitarea dr de vot in
Rom se aplica prin analogie si cu privire la dr de a alege in PE atat in privinta cet romani cat si a cet europeni cu
domiciliul sau resedinta in Rom.Pt alegerea mrmbrilor din Rom in PE alegatorii nationali si europeni au dr la un
singur vot.Alegatorii sunt inscrisi in liste electorale permanente,suplimentare si speciale.Alegatorii europeni isi pot
exercita dr de vot in baza unei ovezi eliberate de Aut Electorala Permanenta si a unui document de identitate.
Cet romani care au dr de vot si au implinit pana in ziua alegerilor inclusiv 23 ani au dr de a fi alesi in PE.Exista si
conditia suplimentara a unicitatii candidaturii pt un acelasi proces electoral.Pt a-si exercita dr de a fi aleasca ca
membru din Romania in PE o pers eligibila e obligata ca pe langa actele necesare candidatilor care sunt cetateni
romani ,sa prezinte BEC documente care sa ateste identitatea,precum si o declaratie pe proprie raspundere
(nume,prenume,data nasterii,cetatenia,domiciliul/resedinta din Rom,localitatea sau circumscriptia electorala in statul
membru de origine,mentiunea ca nu candideaza pt obtinerea unui mandat pe parlamentar european in alt stat
membru al UE.) Listele de candidati pt alegerea membrilor din Romania in PE trb intocmite a.i. sa asigure
reprezentarea ambelor sexe.Din 2004 e interzis cumulul mandatului de parl european cu cel de parl national. Cal de
parl european e incompatibila cu :
-functia de pres,vicepres,director general,director,administrator,membru al consiliului de administratie sau cenzor la
societati comerciale,financiare si inst publice

-f de pres sau secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor al societatile comerciale
-f de reprezentant al statului in adunarile generale ale societ comerciale
-f de maanger sau membru al consiliilor de administratie ale regiilor autonome,companiilor si societatilor nationale
-calitatea de comerciant pers fizica
-calitatea de membru al unui grup de interes economic
-o functie publica incredintata de un stat strain cu exceptia acelor functii prevazute in acordurile si conventiile la
care Romania este parte.
SISTEMUL MAJORITAR
1)scrutinul uninominal in unul sau 2 tururi = acel scrutin in care pt fiecare circumscriptie,exista un singur mandat
pus in joc si fiecare alegator dispune de un singur vot.Avantaje:
-asigura cea mai stransa legatura intre cel ales si alegator
-e un sistem simplu si presupune o intelegere mai buna a procesului electoral
-la nivel national se asigura o majoritate parlamentara stabila
-sunt evitate cazurile de coalitii si coalizari de mai multe partide in vederea realizarii unei coalitii majoritare la
guvernare
-asigura o mai buna cunoastere de catre alegator a celui ales
-cel ales isi poate sustine mai usor ideile si programul sau lansat in campania electorala
-e un sistem care avantajeaza partidele mari
-e un mijloc de combatere a absenteismului electoral
Dezavantaje : - nu corespunde pluralismului politic
-se micsoreaza caracterul politic al Parlamentului
-poate dezavantaja unele partide
-se pierd voturi
-conduce la multiplicarea numarului circumscriptiilor electorale
-implica cheltuieli mai mari din partea candidatilor
-spirijna tendinta de centralizare. Scrutinul uninominal ca modalitate a sistemului majoritar ,poate fi cu un tur sau 2
tururi de scrutin.In primul tur,pt ca un candidat sa fie ales trb sa obtina majoritatea absoluta a voturilor ,in al doilea
tur majoritatea simpla.
2)scrutinul de lista in unul sau 2 tururi e acel sistem in care alegatorii voteaza o lista de candidati propusi de fiecare
partid sau coalitie si nu un anume candidat.Avantaje:
-e un sistem simplu si eficace

-duce la realizarea unei maj pal stabile si omogene

-duce la o stabilitate guvernamentala
Dezavantaje: -reprezentarea fiecarei forte politice in Parl e puternic depedenta de repartitia geografica a voturilor
sale
-e specific sistemelor politice bipartide
-detrmina realizarea unor aliante electorale precare.
-dezavantajeaza partidele mici care sunt nevoite sa se alieze.
Votul preferential permite alegatorului sa modifice lista candidatilor propusi de catre partide prin schimbarea ordinii
numelor de pe aceasta lista.
Panasajul da posibilitatea alegatorului sa voteze o lista pe care o concepe el singur prin inscrierea in acea lista a unor
nume luate de pe mai multe liste cu candidati depuse de diverse formatiuni politice.
SISTEMUL REPREZ PROPORTIONALE permite reprezentarea in Parl atat a majoritatii cat si a minoritatii ,poate
permite exprimarea nu numai a optiunilor politice,ci si a celor religioase ,lingvistice,etnice,profesionale etc.
SISTEME MIXTE- sunt o imbinare a sist majoritar cu cel al reprez proportionale.
1)sistemul inrudirilor -mm liste de candidati propusi in alegerile dintr-o circumscriptie ,se declara inrudite(au
aceleasi obiective sau programe) si voturile lor obtinute in alegeri se aduna.
2)sistemul prin compensare-imbina scrutinul uninominal si cel proportional.In cadrul lui 3/4 din parl sunt alesi prin
scrutin uninominal cu un sg tur iar ceilalti sunt alesi dupa sist reprez proportionale
3)sistemul german al buletinului dublu - tip de scrutin in care alegatorul are 2 buletine.Cu unul desemneaza pe baza
scrutinului uninominal majoritar ,un deputat in circumscriptia sa,iar in celalalt buletin se pronunta prin scrutinul
reprez proportionale pt alegerea unui partid.
Cadrul legal pt organizarea si desfasurarea alegerilor in Romania:
a)legea 35/2008 pt alegerea CD si a Senatului,pt alegerea autorit admin publ locale ,statutul alesilor locali.
b)legea 370/2004 pt alegerea Pres Rom
c)legea 33/2007 privind org si desfasurarea alegerilor pt Parl European
d)legea 67/2004 pt alegerea autorit admin publ locale
e)legea 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale
f)actul privind alegerea membrilor PE prin vot universal si direct publicat in Jurnalul Oficial al UE.
Data alegerilor se stab de Guvern prin hot care se publica in Mon Of ,si se aduce la cunostinta publica cu cel putin
90 de zile inainte de ziua votarii.Pt alegeri partiale se stabileste cu cel putin 45 de zile inaintea zilei votarii.
Circumscriptia electorala e cadrul organizatoric teritorial in care se desfasoara operatiunile de alegere(judetele si
mun Buc). Colegiul electoral e o subunitate a unei circumscriptii electorale,are un sg mandat,se utilizeaza pt
alegerea membrilor Parl.Stabilirea nr,delimitarea si numerotarea circumscriptiilor si a colegiilor electorale se
realizeaza de Parl prin lege.

Listele electorale permanente cuprind toti cetatenii cu dr de vot care domiciliaza in localitatea arondata unei sectii de
votare.Listele electorale speciale cuprind toti cetatenii care isi exercita dr de vot intr-o alta sectie de vot decat cea in
care sunt inscrisi in listele electorale permanente.Cele permanente se intocmesc de autorit locale(primari si politia
locala,cele speciale se intocmesc de biroul electoral al sectiei de vot. Registrul electoral e o baza de date centralizata
in care sunt inscrisi toti cet romani care au 18 ani cu dr de vot. Biroul electoral se constituie pt buna organizare si
desfasurare a alegerilor la nivel national,de nivel de circumscriptie electorala si sectie de votare.
Oficiul electoral -la nivelul sectoarelor mun Buc ,contribuie la buna organizare si desfasurare a alegerilor in
Bucuresti.
BEC-la nivel national : 5 jud ai ICCJ ,pres si vicepres Aut Electorale Permanente si maxim 12 reprez ai partidelor
politice ,aliantelor electorale care participa la alegeri si un reprezentant desemnat de grupul parlamentar al
minoritatilor nationale din CD.
Sectiile de vot sunt delimitari teritoriale ale populatiei organizate astfel incat toti alegatorii sa poata vota intr-o
singura zi.Sectiile de votare se stabileste in 30 zile de la stabilirea datei alegerilor de primarii comunelor raselor
municipiilor sau subdiv admin terit ale municipiilor componente.Numerotarea lor se stabileste de prefect la nivelul
fiecarei cirscumscriptii electorale,incepand cu localitatea resedinta de judet apoi cu cele din municipii ,orase si
comune in ordine alfabetica. Sectiile de votare se organizeaza astfel :
-in loc cu >1500 de loc ,o sectie la 1000-2000 locuitori
-in loc cu pop <1500 de loc,o sectie de votare
-in sate cu pana la 1000 de loc -sectii la o distanta mai mare de 3 km de sediul sectiei de votare din resedinta
comunei ,orasului sau municipiului.
Candidat = orice persoana care participa la alegeri in urma propunerilor inaintate de competitori electorali sau in
nume propriu pt a obtine un mandat.Competitorii electorali sunt pp ,aliantele pol,electorale si organizatii legal
constituite ale cet care inainteaza propuneri de candidatura si candidatii indepedenti.
Candidatii independenti sunt pers care participa la alegeri pt a obtine un mandat si care se autopropun pt
aceasta,fiind sustinuti de un anumit nr de alegatori.Un candidat poate reprezenta un singur competitor
electoral.Propunerile de candidati se depun la birourile electorale.Propunerile de candidati se fac in scris in 4
exemplare sub semnatura conducerii acestora sau a pers desemnate pt a le semna iar in cazul candidatilor
independenti,pe baza listei sustinatorilor.Propunerile de candidati trb insotite de declaratii de acceptare a candidaturii
semnate si datate de candidati si de declaratia de avere si cea de interese a fiecarui candidat.
Modelul, dimensiunile, conditiile de tiparire ale buletinelor de vot se stabilesc prin hot a Guvernului.Ordinea in care
se tiparesc numele candidatilor pe buletinul de vot se stabileste de biroul electoral prin trageri succesive la
sorti.Imprimarea buletinelor de vot se asigura de birourile electorale de circumscriptie,prin intermediul prefectilor.
Legea instituie o serie de interdictii cu privire la campania electorala: e interzisa organizarea actiunilor de campanie
electorala in unit militare,introducerea spoturilor publicitare electorale in alte emisiuni decat cele electorale,cu 48
ore inainte de ziua votarii e interzisa prezentarea de sondaje de opinie,,televoturi sau anchete facute pe
strada,realizarea sondajelor realizate la iesirea de la urne ,inainte de inchiderea votarii.Birourile electorale de
circumscriptie vegheaza la corecta desfasurare a campaniei electorale .
Desfasurarea votarii: ea ar loc in sectii de votare,cabinele si urnele trb asezate in aceeasi incapere in care se afla
biroul presedintelui biroului electoral al sectiei de votare,in ziua alegerilor ,activitatea biroului electoral al sectiei de
votare incepe la ora 6,votarea incepe la 7,se termina la 21,alegatorii voteaza separat in cabine inchise ,prezenta

oricarei pers in cabinele de vot in afara celei care voteaza este interzisa.Presedintele biroului electoral al sectiei de
votare poate suspenda votarea pt motive temeinice ,ce nu poate dura mai mult de o ora.
Rezultatele preliminare se aduc la cunostinta cel putin o data la 24 de ore ,inainte de a obtine rezultatele finale.
IP CURS 7-15.04.2015- REFERENDUMUL
Este o forma de exercitare a suveranitatii poporului.Potrivit art 2 din Const,suv apartine poporului care o exercita
prin organele sale reprezentative si prin referendum.Referendumul este o modalitate de consultare a intregului popor
cu privire la diverse probleme ale tarii,de interes general si de exercitare de catre popor a autoritatii statale; este o
reminiscenta democratiei directe in care cetatenii au posibilitatea de a se exprima direct si de a contribui la luarea
deciziilor majore ale statului.Poporul,la randul sau,se exprima prin vot cu privire la problema sau problemele de
interes general asupra carora este chemat sa se pronunte.In cadrul democratiei poporul se poate exprima atat pe cale
directa prin alegeri si referendum,cat si indirecta prin organele reprezentative ale statului:Parlament,Sef de stat,alesi
locali.
Tipuri de referendum
-referendum consultativ-art 90 si ref.obligatoriu-art 95 si 151.La ref consultativ avem de-a face cu o consultare
populara cu un caracter pur facultativ ,in cazul celui obligatoriu avem de-a face cu un ref decizional obligatoriu prin
care fie este demis sau pastrat in functie seful statului,fie este adoptata sau respinsa legea de modificare a
Constitutiei.Clasificarea in cele 2 tipuri se face in functie de efectele juridice produse. Art 90 reglem doar ref
consultativ organizat la nivel national in probleme de interes national,dar nu defineste problemele de interes
national si nu prevede nici ca aceste probleme vor fi ulterior stabilite prin lege.
Const nu revede nicio restrictie cu privire la organizarea unui ref in acelasi timp cu desfasurarea oricarui alt tip de
alegeri. Legea lasa aceasta modalitate de consultare a cetatenilor ca pe o posib pe care o are Presedintele ,insa cu
anumite limitari.Pt ca in Romania doar Parl are atributii legislative,Const impune ca pt org unui ref
national,Presedintele sa consulte intai Parl,ca exponent al cetatenilor.Presedintele trb doar sa consulte Parlamentul
,fara sa fie obligat sa tina cont de parerea acestuia. Se lasa la aprecierea Presedintelui daca situatiile pt care cere org
unui ref sunt de interes national sau nu.Prin aceste prevederi se da dr sefului statului de a fi in permanenta legatura
cu cetatenii ,cu cei care l-au ales.E una din modalitatile directe de a afla daca mai are sau nu sprijinul electoratului.
CCR a stabilit in jurisp sa ca Dr const al Pres de a recurge la ref nu i poate conferi insa acestuia posib
legiferarii,intrucat,in conformitate cu vointa constituantului roman,Pres nu poate initia un ref legislativ ,ci numai
unul consultativ. In cadrul ref org in conditiile art 90 ,Pres are posib consultarii poporului pe 1 sau mm probleme de
interes national,poporul exprimandu-se cu da sau nu asupra problemei/problemelor pt care este consultat.
Alte tipuri de referendum:
A)in functie de actul juridic asupra caruia se organizeaza un referendum:a)ref constitutionale;b)ref legale si c)ref
conventionale.
Ref constitutional se org pt aprobarea unei Const si e de regula obligatoriu de org pt a putea fi aprobata
Const(FR,ROM). Ref legal se org avand ca obiect o lege(adoptare,abrogare).Acest tip e mai degraba un dr de veto
popular acordat cetatenilor(IT,ELVETIA).Ref conventional e org pt ratificarea unui acrod international ori pt
exprimarea pozitiei unui stat cu privire la o anumita problema de dr international.
B)in functie de tipul de decizie care se adopta in urma org unui referendum: a)ref normative si b) ref abrogative. Ref
normative sunt org pt adoptarea unui act normativ.Sunt mai rar intalnite in practica,ca regula,ref constitutionale sunt
si ref normative.Ref abrogative sunt cele care org in vederea abrogarii unui text normativ.

C)in functie de obiectul cu privire la care este consultat poporul: a)ref care privesc acte normative in vigoare si b)ref
care provesc propuneri sau proiecte de acte normative. Primul tip de ref are in vedere exprimarea pozitiei de catre
cetateni asupra unui act normativ in vigoare in vederea pastrarii sau abrogarii lui sau in vederea ratificarii lui ori
nu.Cel de-al 2-lea tip de ref se org pt ca autoritatile statului sa afle pozitia cetatenilor fata de un proiect de lege sau
de o problema controversata in practica.
Regimul juridic al referendumului in Romania
Legea 3/2000 privind org si desfasurarea ref,adoptata de Parl stabileste modul de org si desfasurare a tuturor
formelor de ref: consultativ org la nivel national,consultativ org la nivel local,obligatoriu pt demiterea Pres Rom ,la
nivel national si obligatoriu pt adoptarea legii de modificare a Const,la nivel national.
Liniile directoare cu privire la org ref-Venetia,2006 reglem reguli referitoare la aspecte ce tin de ref:
- fiecare alegator dispune de un singur vot.Trb asigurata egalitatea de sanse care implica neutralitatea autoritatilor
admin publice in special referitor la campania pt ref,acoperirea de catre mass-media,in special cele
publice,finantarea dn fonduri publice a campaniei si a actorilor sai,afisajul si publicitatea,dr la demonstratii pe cai
publice.
-in emisiunile campaniei pt ref se recomanda sa se asigure egalitatea intre partizanii si adversarii propunerii,intre
subventiile publice si celelalte forme de sprijin.Egalitatea stricta intre pp= pp sunt tratate in mod egal; egalitatea
proportionala intre pp= pp trb tratate in functie de rezultatele obtinute in alegeri.
-legea trb sa prevada ca se asigura un minim de acces la mediile audiovizuale private pt participantii la ref,in ce
priveste campania pt ref si publicitatea.Finantarea pp si a campaniei pt ref trb sa fie transparenta.
-minoritatile nationale-adoptarea unei reguli speciale pt ele nu contravine principiului egalitatii.Alegatorii nu trb insa
obligati sa isi indice apartenenta la o minoritate nationala.Pe toate perioada de desfasurare a ref,autoritatile admin
publice trb sa isi respecte obligatia de neutralitate care constituie un element de asigurare a liberei formari a vointei
alegatorilor.Problema supusa votului trb sa fie clara.Nu trb sa induca in eroare,sa sugereze un raspuns,alegatorii trb
sa fie informati cu privire la efectele ref,participantii la scrutin trb sa poata raspunde la intrebari doar prin da sau nu
sau prin vot alb.Autoritatile trb sa furnizeze o informare obiectiva. Daca se foloseste votul prin corespondenta sau
cel electronic,autoritatile trb sa se asigure ca serv de posta e sigur si fiabil iar votul electronic sa se exercite in
conformitate cu Recomandarea Comitetului de Ministri al Consiliului Europei cu privire la nj,operationale si tehnice
privind votul electronic.El trb utilizat doar daca este sigur ,eficace,solid dpdv tehnic,deschis fata de o verificare
independenta si usor accesibil pt alegatori. Transparenta sistemului trb garantata. Ref democratice nu sunt posibile
decat in conditiile respectarii dr omului,a lib de exprimare si a lib presei,a liberei circulatii in interiorul tarii,precum
si a lib de intrunire si asociere in scopuri politice ,inclusiv prin infiintarea de pp.Restrangerea acestor lib trb sa aiba o
baza legala,sa fie in interesul public si sa respecte principiul proportionalitatii. Observarea alegerilor se face nu doar
in ziua votarii ci include campania pt ref si perioada de inregistrare a alegatorilor si a strangerii semnaturilor lor.Ea
trb sa permita sa se constate daca s-au produs nereguli inainte de votare ,in cursul ei si dupa.Trb sa fie posibila in
timpul numararii voturilor,observatorii sa se poata deplasa oriunde se desfasoara operatiuni in legatura cu ref.
Problemele supuse ref ,implicit cele care vizeaza modificari legislative trb sa respecte legislatia de rang inferior,nu
trb sa contravina dr international sau principiilor statutare ale Consiliului Europei. Reguli speciale ale ref :
-orice titular al dr politice are dr de a semna o initiativa populara sau o cerere de ref;termenul pt strangerea
semnaturilor trb prevazut in mod clar,la fel si nr de semnaturi care trebuie stranse.
-orice pers trb sa aiba dr de a proceda la strangerea de semnaturi.Daca strangerea e supusa autorizarii,o autorizatie
de genul poate fi refuzata numai in cazurile expres prev de lege.

-remunerarea din resurse private a strangerii semnaturilor pt initiative populare si cereri de ref e interzisa;daca e
admisa trb reglem suma totala alocata si suma platita fiecarei persoane.Toate semnaturile trb verificate.Listele de
semnaturi vor cuprinde alegatorii inscrisi in aceeasi localitate.
-pt a evida invalidarea totala a ref trb ca o autoritate competenta sa poata rectifica anterior votarii erorile de redactare
sau care decurg din continutul intrebarii.
Parlamentul trb sa isi poata da avizul consultativ asupra textului in cauza; in cazul initiativelor populare poate avea
dr de a opune o contra-propunere fata de textul propus ,care sa fie supusa concomitent votului popular,trb fixat un
termen in care Parl sa isi dea avizul consultativ,daca acest termen nu e respectat,textul va fi supus la vot fara avizul
Parl.In momentul de fata ,Parl nu are un astfel de termen.
Cvorumul de participare la ref: a)cvorum de participare ,ii asimileaza pe cei care se abtin cu partizanii votului
negativ
b)cvorum de aprobare,pt ca risca sa creeze o situatie pol dificila in cazul cand proiectul e adoptat cu maj simpla
,inferioara insa cvorumului necesar.
Pt ref privind demiterea Pres Rom nu exista un astfel de cvorum,pt validarea celorlalte tipuri de ref exista un cvorum
de participare de jum+1 din corpul electoral. Efectele ref trb sa fie precizate expres in Const sau prin lege,fie ca ref e
decizional sau consultativ. Recurgerea la ref nu e lipsita de aparitia unor pericole privind restrangerea unor dr ale
cet,abuzul unor autoritati sau denaturarea finalitatii ref.De aceea,utilizarea ref trb atent chibzuita de autorit statului si
atent observat procesul de desfasurare a acestuia de societatea civila in ansamblu.
Procedura organizarii referendumului in Romania
El poate fi org la nivel national pt probleme de interes natonal sau la nivel local pt probleme ce privesc doar anumite
zone ale tarii.Art 90-procedura ref initiat de Pres cu privire la probl de interes national presupune mm etape:
a)anuntarea public de catre Pres a intentiei de a org un ref national
b)consultarea Parl de catre Pres cu privire la tema sau temele ref si la data org acestuia.Parl e doar consultat,nu e
obligatoriu sa se tina cont de punctul de vedere al Parl.Consultarea se poate face printr-o scrisoare adresata
Parl,printr-un mesaj pe care sa il prezinte Parl cu privire la problema de interes national pt care urmeaza sa consulte
poporul prin ref.Consultarea Parl e o conditie prealabila deciziei Pres,realizarea ei e obligatorie. Camerele reunite
ale Parl adopta o hot cu votul maj dep si senatorilor prezenti prin care avizeaza solicitarea Pres de org a unui ref.
c)emiterea de catre Parl a unei Hot prin care sa-si transmita punctul de vedere cu privire la org unui ref.Hot trb
adoptata cu votul maj mb Parl prezenti la dezbatere.Punctul de vedere al Parl este consultativ.Regulamentul celor 2
Camere nu prevad un termen in care acesta sa fie obligat sa dea un raspuns sefului statului.Se aplica regulamentul
sedintelor comune celor 2 Camere care prevede ca solicitarile Pres vor fi dezbatute cu prioritate,ar fi preferabil ca
legea sa prevada un termen de pronuntare.
d)stabilirea obiectului si a datei ref national prin decret; decretul va cuprinde atat obiectul,cat si data ref,intrebarea
sau intrebarile la care populatia e chemata sa raspunda.Ar fi recomandabil ca ref sa nu se suprapuna cu org niciunui
alt tip de alegeri.
e)publicarea decretului in M.O. ,Partea 1 si aducerea la cunostinta publica a obiectului si datei ref prin presa,radio si
tv.
f)org ref de catre Guvern-masurile se stabilesc de Guvern in 10 zile de la data la care a fost anuntat ref

g)consultarea poporului care isi exprima vointa cu privire la problemele de interes national ce ii sunt supuse de catre
Pres.Doar Pres poate stabili problemele de interes national asupra carora poate cere poporului sa isi exprime
vointa prin ref.
h)rezultatele ref sunt confirmate de CCR care prezinta Parl un raport cu privire la respectarea procedurii pt org si
desfasurarea ref national si confirma rezultatele acestuia.CCR publica aceste rezultate in MO P1; ref e valid doar
daca la acesta participa cel putin jum+1 din nr pers inscrise in listele electorale,decizia se ia cu maj voturilor valabil
exprimate la nivelul tarii.
Natura juridica a decretului de stabilire a referendumului in Romania
Stabilirea datei si a obiectului ref se face prin decret al Pres .Acest decret e o manifestare unilaterala de vointa facuta
cu scopul de a produce efecte juridice si este emis in exercitarea unei atributii constitutionale pe care seful statului o
are.Efectele decretului sunt erga omnes.Decretul e emis de o autorit publica si vizeaza intreaga populatie ce are dr de
vot iar in cuprinsul sau sunt stabilite nj aplicabile unei lergi categorii de pers.Deci dpdv al naturii jur decretul Pres de
stabilire a ob si datei ref reprezinta un act juridic cu caracter normativ. El poate fi controlat dpdv constitutional de
CCR odata cu verificarea modalitatii de indeplinire a conditiilor procedurale pt org ref.Daca procedura pt org si
desfasurarea ref nu a fost respectata,CCR poate invalida referendumul.
Consecintele organizarii unui referendum
Urmare a org ref in conditiile art 90 ,poporul isi exprima vointa cu privire la probleme de interes national iar aceasta
vointa e consultativa.Rezultatul refe intereseaza deopotriva Parl si Pres Rom sub aspectul conduitei lor viitoare in
legatura cu problema care a facut ob ref,fara a consititui vreun blam la adresa uneia din aceste autoritati.Rezultatul
ref nu poate fi decat unul consultativ pt autoritatile statului.In caz contrar ar insemna sa atribuim poporului atributii
expres delegate prin Const diverselor institutii ale statului.Rezultatul ref nu obliga autoritatile statului sa adopte
decizii in concordanta cu vointa poporului rezultata in urma ref.Acest lucru nu inseamna ca autorit statului trb sa
ramana pasive la dorintele poporului si sa nu duca la indeplinire dorinta acestuia de schimbare in domeniul in care a
fost consultat.In caz contrar,aceste autoritati s-ar indeparta de vointa guvernatilor.

IP CURS 8-22.04.2015-PARLAMENTUL
Aparitia Parlamentului exprima cerinta oamenilor de a participa la elaborarea legilor,participare care e prima din
regulile democratiei.Necesitatea aparitiei Parlamentului a fost determinata in primul rand de limitarea puterii
monarhului,respectarea principiului separatiei puterilor in stat si participarea poporului la exercitarea puterii in
cadrul statului.In sec 18 ,Parlamentul britanic a impus ca model de guvernare regimul parlamentar care introduce pt
prima data responsabilitatea Guvernului fata de Adunarea deliberativa.
Forta sistemului parl consta in princ suv nat ,in ideea ca Parl reprezinta poporul insusi iar parlamentarii sunt
delegatii sai,care nu pot delega in nici un caz prerogativele lor unor functionari ai statului. Toate const
statelor,consacrand suv poporului,stabilesc ca acesta se exercita prin reprezentare si prin referendum.Importanta
imputernicirilor ce i se delege,rostul sau statal si juridic si functia sa de legiferare au impus si autonomia Parl in
sistemul autonomiei autoritatilor statului.
Parl este deci o inst pol si jur formata din 1 sau mai multe adunari/corpuri/camere,fiecare alcatuita dintr-un nr de
membri,dispunand intr-o masura mm sau mm de putere de decizie.In unele state configuratia Parl a fost de la
inceput bicamerala(statele federale),in alte state bicameralismul are o ratiune istorica(Fr,Anglia).In unele state s-a
acceptat egalitatea camerelor,in altele se inclina ca a 2-a camra sa fie o camera consultativa,cu rol ponderator.

Principiile parlamentarismului
1)P.suv nationale- Parl reprezinta poporul,iar parlamentarii sunt reprezentantii sai.Ei nu pot delega prerogativele lor
altor inst sau chiar unor functionari ai statului.Principiul delegata potestas non delegatur impune imposibilitatea
transmiterii oricaror prerogative parlamentare catre alte institutii alese sau numite.P.suv nat presupune exercitarea
intregii suv de popor si in interesul general.Niciun grup si nicio persoana nu pot exercita suv in nume sau interes
propriu.
2)P.autonomiei Parlamentului- garanteaza forumului legislativ plenitudinea de actiune si decizie in orice domeniu
de competenta ce ii este atribuit.Adoptarea regulilor de org si functionare,controlul exercitat asupra altor inst ale
statului si raspunderea sa doar in fata electoratului cu ocazia alegerilor parl demonstreaza autonomia de care se
bucura.Parl e cel care decide asupra punerii sau nu sub acuzare a unui membru al sau,prin ridicarea imunitatii parl,e
cel care decide cu privire la validarea sau anularea alegerii parlamentarilor,e cel care isi stabileste bugetul propriu si
organele de conducere.Aceste atributii fac parte din principiul autonomiei parlamentare.
3)P.reprezentativitatii-Parl nu reprezinta doar o parte din suv natiunii,ci insasi aceasta suv,de unde rezulta
p.reprezentativitatii parlamentarilor,independenta de care e se bucura pt a-si putea infaptui mandatul in conditii
optime fiind doar o garantie a indeplinirii atributiilor lor.Reprezentativitatea deriva din modul de desemnare a
parl.Votul universal,direct,egal,secret si liber exprimat nu face decat sa intareasca si mai mult reprezentativitatea de
care trb sa se bucure un parl si Parl in ansamblul sau.
Competentele Parlamentului: adoptarea AN,exercitarea controlului asupra modului cum isi desfasoara activitate
inst statului,numirea sau avizarea numirii in functii si demnitati publice etc. Parl are importante atributii legate de
controlul membrilor Guvernului sau al Guvernului in intregul sau,asupra felului in care isi indeplineste
indatoririle.Intrebarile sunt cereri adresate de parl diferitelor organe de stat cu privire la activitatea analizata de Parl
sau cu privire la orice alte probleme sociale,econ,culturale sau legale.Interpelarile se deosebesc de intrebari prin
importanta lor sporita si prin regimul jur diferit.Ele se adreseaza de regula in scris si privesc activitatea dintr-un
anumit domeniu.
Parl poate adopta si motiuni,simple sau de cenzura si exprima atitudinea Parl fata de o problema discutata in cadrul
sau.Motiunea simpla poate fi initiata de orice parl cu privire la o problema de pol interna sau externa sau la o probl
ce a facut ob unei interpelari.Ea e indreptata impotriva unui ministru sau minister.Motiunea de cenzura poate fi
initiata de cel putin o patrime din nr total al dep si senatorilor,se comunica Guvernului la data depunerii si se dezbate
la 3 zile de cand a fost prezentata in sedinta comuna a celor 2 Camere.Daca e adoptata,Guvernul e demis,daca e
respinsa,dep si senatorii care au semnat-o nu mai pot initia o noua motiune de cenzura in aceeasi sesiune. Guvernul
poate sa-si angajeze raspunderea in fata Parl ,asupra unui program,a unei declaratii de politica generala sau a unui
proiect de lege. In competenta Parl intra si acordarea votului de incredere asupra programului si intregii liste a
Guvernului care se dezbat de Parl,alegerea mb Curtii de Conturi sau desemnarea unor jud ai CCR.Parl are si alte
functii decat cea legislativa. Ca putere deliberativa are mm competente sau functii:
-competenta de legiferare
-competeta de stabilire a directiilor statale si jur principale ale activitatii sociale,pol,econ si culturale
-competenta de alegere,formare,avizare,numire sau revocare a unor aut. statale
-competenta de control
-competenta de conducere in politica externa
-competenta de organizare interna a sa.

Competenta de legiferare-e una din functiile comune tuturor parlamentelor statelor pt ca Parl e unicul organ
legiuitor al statului.Initiativa legislativa apartine parl,fara restrictie in functie de domeniul legilor const,organice sau
ordinare.Functia de legiferare e cea mai importanta dintre functiile Parl.Legiferarea presupune edictarea de nj
obligatorii pt toti,nj ce poarta denumirea de legi si sunt adoptate prin votul mb Parl.Votul difera in functie de tipul
legii: daca e const-maj calificata,daca e organica-maj absoluta,daca e ordinara-maj simpla.
Competenta de stabilire a directiilor statale si jur principale ale activitatii sociale,pol,economice si culturaleParl e cel care stabileste directiile statale si jur principale in activitatile sociale,econ si culturale,aceasta competenta
revine Parl atat in pol interna cat si in cea externa.Instrumentul jur prin care isi indeplineste competenta e legea.Parl
e cel care ratifica tratatele internationale,adopta bugetul de stat si al asigurarilor sociale de stat,aproba mobilizarea
partiala sau totala a fortelor armate si acorda votul de investire a Guvernului si a programului de guvernare.
Competenta de alegere,formare,numire,avizare sau revocare a unor autoritati statale- Parl ii revine dr de
acordare a votului de incredere asupra programului si intregii liste a Guvernului,care se dezbate de ambele Camere
in sedinta comuna,alegere a mb Curtii de Conturi de catre ambele Camere ale Parl,desemnare a 6 jud la CCR,numire
a Av Poporului,numire a sefilor serviciilor secrete etc.Revocarea din functie a celor numiti de Parl se face tot de
acesta;Parl are si competenta de avizare a numirii pe unele functii publice,precum ambasadorii care sunt numiti de
seful statului cu avizul comisiilor parl de specialitate.
Competenta de control parlamentar-una din regulile de baza ale dem const ,consacrata in toate const
contemporane si regulamentetele parl,consta in exercitarea controlului parlamentar de catre forurile legislative
asupra autoritatilor puterii executive.Controlul parlamentar e si o functie esentiala a parlamentelor,prin care mb
acestora,in cal de reprezentanti ai natiunii,verifica modul in care activitatea aut executive se inscrie in cadrul
constitutional si legal.Scopurile controlului parlamentar au caracter concret,ceea ce permite masurarea cu mijl si
procedee stiintifice,a eficacitatii acestei activitati,in cadrul mecanismelor sist politic. Controlul parl contribuie la
realizarea unui echilibru necesar intre aut statale sau intre acestea si societatea civila prin supravegherea activitatii
executive de catre Parl.
Eficienta controlului in toate aceste domenii trb privita ca un tot unitar,de cele mai multe ori,aspectele de ordin
pol,jur si socio-economic se intrepatrund,avand efecte la nivelul intregii societati.Acest control e realizat in
exercitarea atributiilor fiecarei camere,in cadrul raporturilor care se stabilesc intre Parl si celelalte inst statale:
Pres,Guvern,Av Poporului,Curtea de Conturi.Controlul parl se face prin:
A)controlul prin intrebari si interpelari e cea mai raspandita cale de control parl asupra Guvernului si admin
publice,e si principalul mijloc de interventie parlamentara a opozitiei,indeosebi asupra maj parl,prin care se fac
cunoscute electoratului actiunile sale parlamentare.
B)controlul prin motiuni-motiunea e un instrument const prin care parlamentarii isi exprima pozitia intr-o problema
de pol interna sau externa,ce tine de sefa executivului.Recurgerea la motiune presupune nu doar o stricta respectare a
normelor const si reglementare dar si o responsabilitate pol a initiatorilor.Acest tip de control se exercita atat prin
motiuni simple ,cat si de cenzura
C)controlul prin comisii parlamentare-e unul eficient practicat destul de des,toate comisiile parl pot efectua control
dar de regula aceasta functie e incredintata unor comisii de ancheta sau unora speciale.Exercitarea controlului are o
finalitate politica,juridica si sociala.Sub aspect politic si juridic,rezultatele controlului parl pot duce la raspunderea
pol sau jur,a pers sau a autoritatilor controlate;sub aspect social,activitatea de control parl are rolul de a aduce la
cunostinta opiniei publice informatiile si problemele cu caracter major care intereseaza societatea.
D)controlul prin dari de seama,rapoarte,mesaje si programe- sunt unele aut statale care au obligatia de a prezenta
periodic Parl mesaje,programe,dari de seama ori rapoarte.De regul,aceste autoritati sunt cele numite de Parl(C de
Conturi,Av Poporului,CNCD).

E)controlul prin rezolvarea petitiilor cetatenilor- orice pers se poate adresa mb Parl cu petitii si cereri in vederea
rezolvarii lor de inst statului.Petatiile trb scrise,semnate si trb sa contina datele de identificae ale petitionarului pt a li
se putea raspunde.Prin solutionarea acestor petitii,Parl exercita un conrol direct sau indirect asupra inst statului care
trb sa rezolve problemele cetatenilor.Rezolvarea petitiilor are in vedere doar acele probleme ale cetatenilor care se
invesc i rap dintre cetateni si inst statului.
F)controlul prin Av Poporului(Ombudsman)-institutia Ombudsman-ului e larg raspandita in lume,contribuind la
lupta contra fenomenelor care genereaza incalcarea dr si lib cetatenilor.In Rom,Av Pop are drept scop apararea dr si
lib pers fizice in rap lor cu autoritatile publice.Pe tot parcursul mandatului,Av Pop are dr de a cere autoritatilor
publice informatiile,documentele sau actele pe care acestea le detin si care sunt necesare in rezolvarea cererilor
adresate lor.
G)controlul prin dr parlamentarilor de a cere informatii sau lamuriri necesare-in art 111 Const prevede ca Guvernul
si celelalte organe ale admin publice,in cadrul controlului parl al activitatii lor,sunt obligate sa prezinte informatiile
si documentele cerute de CD ,Senat sau de comisiile parl prin presedintii acestora.Dr Parl si al mb acestuia de a cere
informatii si lamuriri se refera numai la Guvern si la celelalte organe ale admin publice asupra carora Parl exercita
un control parlamentar.
Competente de conducere in politica externa se afla in stransa legatura cu cea de stabilire a directiilor statale si
juridice principale ale activitatii sociale,pol,econ si culturale.In pol externa Parl e cel care ratifica tratatele
internationale,decide suspendarea sau incetarea ostilitatilor militare,stabileste politica de buna vecinatate prin
ratificaea unor trate in acest sens sau denunta anumite acorduri sau tratate cu state terte sau organizatii
internationale.Aceasta competenta se face in temeiul faptului ca Parl e cel ce exercita suv nat,iar suv presupune atat
suprematie cat si independenta in raporturile cu alte state.
Competenta de organizare interna a sa-Parl are competenta de a se auto-organiza,e cel care isi stabileste propriul
regulament de org si functionare ,isi adopta propriul buget,isi reglementeaza propriul statut si isi stabileste propriile
organe de conducere.
Parl isi stabileste propriul regulament de organizare si functionare-are in vedere p.autonomiei parlamentare.Conform
acestui regulament,Parl isi stabileste modul in care se constituie,isi desfasoara activitatea,procedura de urmat si
regulile de formare a structurilor interne de lucru.
Parl isi adopta propriul buget-autonomia bugetara a Parl are in vedere cal acestuia de organ repr suprem al poporului
si unica autoritate legiuitoare.Numai Parl e cel in masura sa isi adopte propriul buget de org si functionare pt a i se
oferi o independenta reala.
Parl isi reglementeaza propriul statut-statutul mb Parl e adoptat de Parl prin lege organica si contine toate dr si obl
aferente mandatului de parlamentar.
Parl isi stabileste propriile organe de conducere-constituirea birourilor permanente,a conducerii comisiilor parl,si a
modului de desemnare a acestora se stabilesc de Parl pe baza algoritmului politic rezultat din alegeri.
Structura Parlamentului- e intr-o stransa legatura cu structura de stat.Structura unitara a statului e o motivatie a
structurii unicamerale a Parl.Structura de stat federala presupune obligatoriu 2 camere ale Parl care sa reprezinte
interesele statelor membre,de aici regula structurii bicamerale a Parl in statele federale.
Sistemul unicameral prezinta riscul de a conduce la un regim de adunare care nu mereu e o garantie a democratiei si
pluralismului politic.Existenta a 2 camere duce la un proces legislativ corect iar omisiunile primei camere in
analizarea procesului legislativ pot fi corectate in a 2-a camera.Aceasta poate fi si un dezavantaj pt ca exista riscul ca
cele 2 camere sa aiba aceleasi atributii si sa ingreuneze procesul legislativ in loc sa creeze mm chibzuinta in

adoptarea unei legi.Structura bicamerala in statele unitare trb sa fie o garantie puternica a faptului ca Parl nu se
indeparteaza de la mandatul sau primit de la cei ce-l voteaza.Nu este o regula ca statele unitare au un Parl
unicameral iar cele federale unul bicameral,ex Fr,Italia,Japonia,Spania,MB- au sistem bicameral.
Intr-un sistem bicameral ,Camerele pot avea aceeasi legitimitate si competenta sau competente diferite.A 2-a Camera
poate avea 3 ipostaze:
a)Camera aristocratica-corespunde originii istorice a Parl, fiind o faza tranzitorie intre regimurile vechi si cele
democratice moderne-Camera Lorzilor in Anglia.
b)Camera federala-corespunde structurii federale a statului,reflectand dublul caracter al acestuia de sub unitar de
drept dar compus din mm formatiuni statale.De aceea,in statele federale,Parl are 2 camere: una reprezinta interesele
federatiei,a doua reprezint interesele statelor membre ale federatiei.
c)Camera democratica-e de obicei denumita a 2-a camera a Parl in statele unitare.Poate fi aleasa prin vot
universal,direct sau indirect.Si in statele unitare a 2-a camera s-a impus ca utila pt echilibrul puterilor pt ca un sistem
unicameral care prezinta riscul de a conduce la un regim de adunare,nu e totdeauna o garantie pt democratie si
pluralism.-Parl Romaniei.
Bicameralismul se justifica pe faptul ca inlatura despotismul Parlamentului.O sg Camera reprezinta natiunea
insasi,dar uneori aceasta poate merge pana acolo incat sa se confunde cu natiunea.In acest mod se ajunge la
despotism,iar despotismul parlamentar e mai rau decat al unui individ pt ca fiind o inst colectiva,nu poate fi trasa la
raspundere.Sistemul bicameral asigura o mai buna chibzuinta in elaborarea legii.
Parl Rom are structura bicamerala,compus din CD si Senat.Ambele sunt alese prin vot universal,egal,direct,secret si
liber exprimat.Durata mandatului e de 4 ani iar nr pal e stabilit prin lege,nu e unul fix,in functie de populatia tarii
stabilindu-se un anumit prag de reprezentare.Mandatul de 4 ani pote fi prelungit in caz de mobilizare,razboi,asediu
sau urgenta.Prelungirea mandatului opereaza in cazul unor noi alegeri,pana la intrunirea legala a noului
Parl,deoarece alegerile pt CD si Senat se fac in cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea
Parl,iar Parl nou ales se intruneste la convocarea Pres Rom in cel mult 20 de zile de la alegeri.
INSTITUTII POLITICE CURS 9-29.04.2015
PARLAMENTUL (ORGANIZARE,FUNCTIONARE,STATUT,DIZOLVARE)
Avand in vedere ca Parl are o structura aparte fata de alte inst ale statului ,fiind alcatuit din majoritate parlamentara
si din opozitie parl ,aceasta impune ca toate structurile interne parl sa exprime proportional configuratia politica a
Parl.Ca atare,org interna a parl cuprinde grupurile pol parl,birouri si comisii.
GR POL PARLAMENTARE- org lor se face pe criteriul afinitatii politice.Constituirea lor e o facultate si nu o obl
si este la alegerea parl de a se inscrie sau nu intr-un gr parl pt ca parl sunt independenti si raspund doar in fata
alegatorilor.Statutul unui partid poate cere ca mb sai sa adere la gr partidului,iar mb pot da curs acestei obl ca pers
particulare,nu ca parl.Un partid poate exclude un parl pt indisciplina din partid si din grup,dar nu si din Parl.Desi
denumirea const este de gr parl aceste gr sunt denumite si politice pt ca reprezinta partide. In Parl Rom gr parl se org
separat in cele 2 camere,exista insa si gr mixte ale deputatilor din partide mai mici. Pt const unui gr politic parl
exista anumite reguli:
a)isi pot constitui gr pol parl numai partidele care au participat in alegeri si au obtinut mandate de parlamentar
b)pers independente care au obtinut un loc in Parl,si cele devenite independente prin demisia din partidul cu care au
obtinut mandatul de parl,pot sa-si constituie un gr pol parl

c)pt constituirea unui gr pol politic e nevoie de un nr minim de mb.

Constituirea gr parl are avantajul pt partidele pol de a beneficia de an dr in exclusivitate:
a)numai ele pot propune candidati pt functiile de conducere ale Parl
b)numai ele pot fi consultate de Pres Rom cu ocazia dizolvarii Parl
c)numai ele beneficiaza de dr de a avea un staff pol propriu al gr,platit din fonduri publice.
BIROURILE sunt organe interne ale camerelor parl sau ale Parl cu structura unicamerala,a caror org,atributii si
functionare sunt stabilite prin Const si Regulamente.Biroul e format din parl si se alege pe durata unei sesiuni sau
chiar a intregii legislaturi si cuprinde de regula un presedinte,vicepresedinti,secretari si chestori. In Rom cele 2
camere ale Parl au cate un Birou Permanent alcatuit din 1 pres,vicepresedinti ,secretari si chestori.Pres e ales pe
durata intregii legislaturi,in timp ce vicepresedintii ,secretarii si chestorii se aleg la fiecare sesiune.Exista posib
revocarii mb B.P. inainte de expirarea mandatului; propunerea de revocare apartine gr pol parl caruia ii apartine
respectivul parlamentar. Functiile de conducere in cadrul biroului se distribuie dupa algoritmul pol in conformitate
cu procentajul locurilor de parl detinute de fiecare gr pol in Parl.
COMISIILE PARLAMENTARE sunt organe de lucru intrne ale Parl,au rol deosebit in pregatirea lucrarilor si in
exercitarea functiilor parl,cu deosebire a celor legisl si de control.Pe criteriul duratei pe care sunt constituite exista
comisii permanente si temporare; pe criteriul ob de activitate pot fi comisii jur,pt munca si protectia sociala,pt
invatamant,pt dr omului etc. in Rom cele 2 camere ale Parl functioneaza fiecare pe baza unui regulament propriu de
functionare.Activitatea e org in formatiuni restranse de lucru(comisii) stabilite prin Regulamentul de org si
functionare al fiecarei Camere.Comisiile de lucru ale fiecarei camere sunt fie ales,fie numite,formate de catre fiecare
Camera ,fara amestecul executivului. Desemnarea mb comisiilor parl se face in 3 moduri :
a)desemnarea de catre organul director al Parl
b)desemnarea de o comisie constituita special pt acest lucru
c)desemnarea de catre Camera Parl
Sunt state unde parl sunt obligati sa faca parte din cel putin o comisie si state unde pot face parte din 2 sau mai multe
comisii.
Modalitatea de lucru a Parlamentului
Principala forma de lucru e sesiunea ,cand Parl are 2 camere lucreaza in sedinte comune si sedinte separate. In Rom
sedintele comune au loc pt a audia si dezbate mesajele Pres tarii ,pt a aproba bugetul de stat si bugetul asigurarilor
sociale de stat,pt a declara mobilizarea generala sau partiala,starea de razboi,suspedarea sau incetarea ostilitatilor
militare,p a examina rapoartele CSAT si ale Curtii de Conturi ,pt a numi la propunerea pres tarii directorii serviciilor
de informatiii si a exercita controlul asupra activitatii acestor servicii si pt indeplinirea altor atributii care potrivit
Const sau regulametelor se exercita in sedinte comune.
Sedintele separate isi desfasoara lucrarile in prezenta majoritatii mb lor.Pt adoptarea legilor si a hot se disting 3
situatii:
a)legile const- votul calificat a 2/3 din nr parl
b)legile organice-votul maj mb fiecarei Camere
c)legile ordinare -votul maj mb prezenti din fiecare camera

Ca legi organice sunt cele care reglem sist electoral,org si functionarea pp, org si desfasurarea ref, regimul starii de
asediu si de urgenta,statutul functionarilor publici,org generala a invatamantului, org admin locale si regimul general
privind autonomia locala. Parl nu adopta doar legi ci si hot si motiuni in prezenta maj mb fiecarei Camere.
O modalitate importanta de lucru a Parl o constituie dezbaterea proiectelor de legi sau a propunerilor legisl in cadrul
comisiilor.Comisiile pot invita la lucrarile lor specialisti sau demnitari din componenta Guvernului.Comisiile parl
sesizate in fond cu anumite pr de lege elaboreaza rapoarte ,solicitand totodata avizul unor comisii de specialitate si
serviciilor juridice din cele 2 camere.Lucrarile comisiilor se desfasoara in prezenta maj mb acestora.Comisiile pot
adopta hot,sedintele nu au caracter public,decat daca se hotaraste in mod expres acest lucru.
Comisiile de mediere au functionat in Parl Rom pana la revizuirea din 2003.Pr de lege sau propunerile legisl erau
discutate si adoptate in cele 2 camere ,daca erau diferente intre textele adoptate ,se constituia o comisie de mediere
formata din 7 dep si 7 sen ,care se convoca la initiativa celui mai varstnic dintre ei la sediul camerei din care facea
parte.Daca nu se ajungea la un acord se initia procedura de conciliere.Medierea a ramas valabila doar in cazul legilor
const.

FUNCTIONAREA PARLAMENTULUI
MANDATUL-prin mandat sau legislatura se intelege perioada de timp pt care este ales Parl sa-si exercite atributiile
sale.Parl sunt alese pe 4sau 5 ani.Mandatul Parl Rom e de 4 ani si incepe la data intrunirii legale a lui si se incheie la
expirarea termenului de 4 ani.Parl poate fi dizolvat inainte de implinirea celor 4 ani,numai in anumite conditii,dar i
se poate prelungi durata mandatului peste limita de 4 ani in cazul in care exista imprejurari care fac imposibila
efectuarea alegerilor.
SESIUNEA-cand Parl isi desfasoara activitatea periodic ,forma de lucru e sesiunea,poate fi ordinara si
extraordinara.Sesiunile ordinare sunt cele in care Parl sau camerele parl sunt obligate sa se intruneasca.Nr lor e
reglem prin Const sau alte AN.Sesiunile extraordinare se tin ori de cate ori este nevoie ,in afara sesiunilor ordinare.
Cele 2 camere ale Parl Rom se intrunesc in 2 sesiuni ordinare anual,prima feb-sf lunii iunie ,a 2-a sept-sf lunii
decembrie.Camerele se intrunesc in sesiuni extraordinare la cererea pres Rom ,a BP a fiecarei camere sau a cel putin
1/3 din nr dep si al sen.Convocarea camerelor se face de presedintii acestora.
SEDINTELE -in cadrul sesiunilor Parl lucreaza in sedinte care se desfasoara potrivit Regulamentului de
functionare.CD si Senatul lucreaza atat in sedinte separate,cat si in sedinte comune.Sedintele comune se desfasoara
pe baza unui Regulament comun al celor 2 camere votat cu majoritatea membrilor Camerelor.Atat sedintele comune
cat si cele separat sunt publice,cu exceptia cazului cand camerele hotarasc sedinte secrete.Prezidarea sedintelor
apartine de regula presedintelui Camerei ajutat de mb Biroului,prin rotatie.Sedintele se tin la sediul fiecarei
Camere,in zilele si orele stabilite prin programul de lucru adoptat de fiecare camera in parte.Programul fiecarei
sedinte cuprinde comunicari,intrebari,anuntari de interpelari,propuneri de modificare a ordinii de zi,discutarea probl
de pe ordinea de zi.Dep si sn iau cuvantul in ordinea inscrierii la cuvant inregistrata la presedintele camerei.Luarile
de cuvant trb sa poarte numai asupra probl inscrise pe ordinea de zi,de regula au prioritate in discutie si pot fi
ridicate oricand probl legate de aplicarea Regulamentului Camerei,prelungirea,suspendarea sau amanarea
sedintei,amanarea sau incheierea sedintei.Asupra probl discutate,Camerele Parl hotarasc prin vot.Pt fiecare problema
in parte,Parl decide felul votului: deschis sau secret,cu exceptia situatiei in care chiar Regulamentul de org si
functionare stabileste falul votului.Votul se poate face prin apel nominal ,cu bile,electronic sau deschis prin ridicare
de mana,in maj cazurilor e practicat cel deschis.
MANDATUL PARLAMENTARULUI- dep si sen isi incep mandatul la data intrunirii legale a Camerei din care
fac parte ,sub conditia validarii alegerii si a depunerii juramantului de credinta; calitatea lor inceteaza la data

intrunirii legale a Camerelor nou alese sau in caz de demisie,de pierdere a dr electorale ,de incompatibilitate sau de
deces,cand intervin aceste situatii.Nimeni nu poate fi in acelasi timp dep si sen.Cal de dep sau sen e incompatibila cu
orice alta functie publica de autoritate cu exceptia celei de mb al Guvernului.Dep si sen au o serie de dr si indatoriri
stabilite prin Const si prin Regulamentele de org si functionare a Camerelor Parl:
a)in raport de continutul lor pot fi grupate in dr si obl care privesc org interna a Parl si cele care le revin in cadrul
raportului de reprezentare si a responsabilitatilor fata de alegatori.
b)in functie de timpul in care pot fi exercitate se clasifica in dr si obl pe care parl le exercita in timpul sedintelor si
intre sedinte.
c)in functie de AN in care aceste dr si obl sunt inscrise exista dr si obl prev de Const ,de legi si alte AN.
INCOMPATIBILITATI- au mai multe explicatii precum: imposibilitatea exercitarii concomitente a unor functii;
parlamentarul trb sa se concentreze numai asupra activitatii parl,sa evite coruptia prin acordarea de posturi
avantajoase de catre executiv,in vederea influentarii Parl,etc.
IMUNITATEA-e un mijloc de protectie acordat reprezentantilor poporului,menit sa-i apere pe acestia de eventuale
presiuni,abuzuri si procese sicanatorii,indreptate impotriva lor in exercitarea mandatului pe care il au de indeplinit
avand drept scop garantarea lib de exprimare a parl si protejarea lor impotriva urmaririlor judiciare
abuzive.Imunitatea parl se exprima prin 2 notiuni juridice: iresponsabilitate si inviolabilitate.Iresponsabilitatea parl e
posibilitatea pe care o au parl de a nu fi trasi la raspundere jur pt opiniile si votul lor exprimate in exercitarea
mandatului.Inviolabilitatea e posibilitatea pe care o au parl de anu putea fi perchezitionati ,retinuti sau arestati fara
incuviintarea Camerei din care fac parte.
Imunitatea,ca atribut al mandatului pe care il au parl consta in protejarea acestora contra urmaririlor si arestarilor dar
aceasta protectie acopera activitatea parl mai mult sau mai putin ,intinderea ei variind de la tara la tara.Peste tot
imunitatea acopera cuvantarile parl tinute in Parl ,dezbaterile publice ale lui sau dezbaterile din comisie.In Rom
imunitatea parl se aplica in egala masura sen si dep.Aceasta exceptie de la regulile comune de raspundere si urmarire
pt actele si faptele pricinuite de o pers altei pers e reglem prin Const si prin Regulamentul celor 2 camere ale Parl. O
democratie pluralista nu poate exista fara asigurarea independentei si demnitatii reprezentantei nationale, e si
motivul pt care imunitatea parl are caracter imperativ,nu constituie un simplu dr sub al parl la care el ar putea
rennta .Ea e de ordine publica si poate fi invocata din oficiu si oricand,nu doar de cel interesat,facand parte din
statutul parlamentarului.
Dep si sen se bucura de aceasta imunitate pe tot parcursul mandatului,de la alegerea sa pana la intrunirea legala a
noului Parl ales.Mai exista 3 cazuri de incetare a mandatului:
a)demisia sen sau a dep si incetarea imunitatii acestuia ca urmare a inctarii mandatului pe care l-a avut pt ca
imunitatea e legata de indeplinirea mandatului si nu de persoana celui ales
b)moartea dep sau a sen si incetarea imunitatii ca urmare a incetarii mandatului
c)ridicarea imunitatii pe cale procedurala prevazuta de Const si Regulamentele celor 2 Camere,cand imunitatea
inceteaza sa mai functioneze,dar numai cu privire la faptele pt care i-a fost ridicata imunitatea.Odata ridicata
imunitatea pt un anumit act sau fapt ,ea urmeaza sa isi produca efecte in continare,protejandu l pe acel parl pt alte
acte sau fapte ale sale pt care nu s-a cerut ridicarea imunitatii.E o pierdere partiala a imunitatii pt ca in cazul ivirii
unui alt temei de raspundere a parl in cauza pt actele sau faptele sale,este nevoie de formularea unei noi cereri de
ridicare a imunitatii sale. Imunitatea ar trebui sa il protejeze pe parl pt opiniile si votul sau exprimate in exercitarea
mandatului,nu si pt alte fapte penale pt care ar trebui sa raspunda pt ca acestea nu mai sunt legate de indepl
mandatului.

DIZOLVAREA PARLAMENTULUI e o situatie de exceptie si reprezinta fie o sanctiune la adresa legislativului in

situatii limita de blocaj al activitatii inst statului,fie,de cele mai multe ori,o manevra prin care puterea parl doreste
recastigarea increderii cetatenilor si o prelungire a perioadei de guvernare .Ea trb analizata in stransa legatura cu
posib declansarii unor alegeri anticipate care se org numai daca se dizolva Parl.Alegerile anticipate repr modul prin
care partidul care ar maj parl doreste la un moment dat fie o prelungire a mandatului,fie o consolidare a increderii de
care se bucura in electorat.In Romania,dizolvarea se poate realiza numai in situatia in care majoritatea parl doreste
sa-si consolideze increderea electoratului iar in acest caz,dizolvarea nu e o sanctiune,ci un mjloc constitutional lasat
la indemana maj parl de a-si consolida aceasta incredere.
In Rom atributia de dizolvare a Parl revine exclusiv Presedintelui,insa in anumite conditii si conform unor proceduri
speciale.Pt dizolvare e nevoie de colaborarea si cooperarea ambelor institutii reprezentative ale statului-Parl si
Presedintele.Masura dizolvarii se ia intr-o singura situatie prevazuta expres in Const.Ea trb sa fie rezultatul esecului
formarii Guvernului,adica daca Parl nu acorda votul de incredere pt formarea Guvernului,de cel putin 2 ori in 60 de
zile de la prima solicitare.Pres poate sa dizolve Parl dupa consultarea presedintilor celor 2 camere cu liderii gr parl.
Prima etapa - Pres propune un candidat pt functia de prim-ministru care trb in 10 zile sa ceara votul de incredere al
Parl pt programul si lista Guvernului.Pres trb sa propuna un candidat eligibil,propunerea se ia in urma consultarii
Pres cu partidul care are maj parl absoluta iar in lipsa acestei maj,cu partidele aflate in Parl. Pres poate propune orice
pers pt aceasta functie.Pers propusa trb sa se prezinte in fata Parl cu lista mb Guvernului si cu programul de
guvernare in maxim 10 zile de la desemnare,daca cele 10 zile sunt depasite,Pres trb sa faca alta nominalizare pt
functia de prim-ministru.
A 2a etapa-Parl respinge acordarea votului de investire a Guvernului.E nevoie de o noua propunere pt un candidat la
functia de prim-ministru,care are 10 zile la dispozitie sa ceara Parl votul de incredere pt programul si lista mb
Guvernului.Daca Parl refuza iar acordarea increderii noului Guvern,Pres poate sa propuna un nou candidat pt functia
de prim-ministru sau sa declanseze procedura de dizolvare a Parl. Procedura propunerii de candidati pt functia de
prim-ministru trb sa se desfasoare in termenul de 60 de zile de la prima solicitare,termen care este de recomandare
,pt ca dupa trecerea acestui termen Pres nu e obligat sa dizolve Parl.Daca in acest timp nu se reuseste formarea unui
Guvern,Pres si Parl au pozitii divergente si se trece la a 3a etapa,consultarea.
A 3a etapa-consultarea presedintilor celor 2 camere si a liderilor gr parl de catre Pres Rom in vederea dizolvarii
Parl.Aceasta consultare trb sa existe pe tot parcursul indeplinirii atributiilor const si legale ale celor 2
institutii.Consultarea Pres cu presedintii Camerelor si cu liderii gr parl se poate face in multiple feluri,prin intalniri
sau scrisori.Const nu obliga Pres sa consulte Parl ci presedintii Camerelor si liderii gr parl deci e vorba de o
consultare politica.El poate tine con de optiunea lor sau poate trece peste ea.
A 4a etapa -trecerea la procedura dizolvarii Parl,e nevoie ca celelalte 3 etape sa fie parcurse.
ACTUL DE DIZOLVARE A PARLAMENTULUI- dizolvarea se face prin decret al pres care se publica in MO
partea 1,decret ce nu se contrasemneaza de primul-ministru.Pres e deplin raspunzator politic pt gestul sau,nu poate fi
antrenata o raspundere jur a Pres decat in masura in care dizolvarea Parl s-ar face cu incalcarea prevederilor
constitutionale si atunci ar putea interveni masura suspendarii din functie in conditiile art 95 din Const.Decretul de
dizolvare are natura juridica de act administrativ exceptat de la a fi atacat in contenciosul administrativ pt ca actele
admin ale autorit publ care privesc rap lor cu Parl nu pot fi atacate in contencios administrativ.Decretul nu poate fi
verificat nici dpdv constitutional pt ca CCR nu are atributia de a verifica sau veghea a respectarea procedurii de
dizolvare a Parl.In urma dizolvarii, in cel mult 3 luni de la dizolvare,se vor organiza alegeri pt un nou Parl ,alegeri
care revin in sarcina Guvernului.
Parl poate fi dizolvat oricand,o singura data,in cursul unui an.Sunt 2 situatii in care nu poate fi dizolvat:

a)in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui Romaniei pt a pastra o continuitate a structurilor statului chiarsi in
perioade de campanie electorala.
b)in timpul starii de mobilizare,razboi,asediu sau urgenta in care se gaseste tara.
Prin revizuirea din 2003 s-au introdus 2 situatii noi in care Parl nu poate fi dizolvat,in timpul starii de mobilizare si
de razboi.Masura de mobilizare a armatei nu poate fi luata decat cu aprobarea prealabila a Parl iar masurile de
respingere a agresiunii armate se iau de Pres si sunt aduse imediat la cunostinta Parl printr-un mesaj si el are obl de a
se intruni in 24 de ore de la declansarea agresiunii.In caz de asediu sau urgenta,Pres solicita Parl incuviintarea
masurii in cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
IP CURS 10-6.05.2015-ACTELE PARLAMENTULUI
Pt indeplnirea atributiilor sale ,Parlamentul adopta legi,hotarari si motiuni in prezenta majoritatii membrilor.Legile
pot fi constitutionale,organice si ordinare.Hotararile pot fi ale Senatului,ale CD si ale Parl(ambelor camere) dar si
hot obisnuite si hot privid Regulamentele Camerelor Parl.Legile organice si hot privid Regulamentele Camerelor se
adopta cu votul majoritatii mb fiecarei camere(maj abs) iar legile ordinare si celelalte hot se adopta cu votul
majoritatii mb prezenti in fiecare camera(maj simpla).
LEGEA este aj al Parl elaborat in conformitate cu Const,potrivit unei proceduri prestabilite si care reglementeaza
relatiile sociale cele mai generale si mai importante. Legile constitutionale sunt cele prin care se revizuieste
Const;sub aspectul continutului cuprind reglementari ale rel sociale fundamentale care privesc puterea statala.Sub
aspect procedural se adopta cu votul a 2/3 din nr mb fiecarei camere.(maj calificata).Daca legile const sunt votate in
forme diferite de catre cele 2 camere se ajunge la mediere,iar in cadrul medierii legile const vor fi votate in plenul
celor 2 camere ale Parl cu votul a cel putin 3/4 din nr mb celor 2 camere.Legile const sunt adoptate in urma
organizarii unui referendum popular in termen de 30 de zile de la data aprobarii lor de catre Parl.Ele nu necesita
promulgarea de catre seful statului deoarece promulgarea semnifica respectarea procedurii de legiferare de catre Parl
iar in cazul legilor const ,verificarea respectarii procedurii de legiferare o face CCR cu ocazia validarii
referendumului privind aprobarea Const de catre popor.
Legile organice sunt cele care intervin in domenii importante ale vietii econ,po,soc etc ale statului.Domeniile de
reglementare ale legilor organice sunt prevazute expres de Const Rom in principal in art 73 alin 3.Procedural,ele se
adopta de Parl cu votul maj mb fiecarei camere(maj abs). Legile ordinare reglementeaza relatii de mai mica
importanta pt stat.Procedural,ele se adopta de Parl cu votul maj mb prezenti in fiecare camera(maj simpla).
MOTIUNILE sunt acte ale Parl prin care se exprima atitudinea acestuia intr-o problema discutata.Ele pot fi simple
sau de cenzura.Art 112 din Const- CD sau Senatul poate adopta o motiune simpla prin care sa-si exprime pozitia cu
privire la o problema de politica interna sau externa sau cu privire la o problema ce a facut obiectul unei
interpelari.Motiunea simpla e indreptata impotriva unui ministru sau a unui minister.Ea e un act politic si nu
produce efecte juridice.Motiunea de cenzura priveste raporturile ce se stabilesc intre Guvern si Parl.Art 113 - CD si
Senatul in sedinta comuna pot retrage increderea acordata Guv prin adoptarea unei motiuni de cenzura ,cu votul maj
dep si sen.Motiunea de cenzura poate fi initiata de cel putin 1/4 din nr parl si se comunica Guv la data depunerii.Ea
se dezbate dupa 3 zile de la data cand a fost prezentata in sedinta comuna a celor 2 camere, iar daca a fost respinsa,
dep si sen care au semnat-o nu mai pot initia in aceeasi sesiune o noua motiune de cenzura ,cu exceptia cazului in
care Guv isi angajeaza raspunderea in fata Parl .Motiunea de cenzura e un aj al Parl ,producand ef jur si pol.Daca ea
e adoptata,Guv e demis si se trece la procedura formarii unui nou Guv prin desemnarea de catre Presedintele
Romaniei a unui candidat la functia de prim-ministru.
HOTARARILE sunt aj adoptate de Parl pt org si functionarea sa ori pt ideplinirea competentelor sale.Ele pot fi ale
Senatului,ale CD sau ale Parl (ale ambelor camere),clasificare facuta in functie de camera Parl care adopta hot
respectiva.Cand Parl lucreaza in plenul celor 2 camere adopta hot comune.Toate tipurile de hot ,indiferent ca sunt

ale Senatului,ale DC sau ale ambelor camere pot avea caracter normativ sau individual.O alta clasificare a hot Parl
se face in functie de ob de reglementare: hot obisnuite,hot privind Regulamentele camerelor Parl.Regulamentele de
org si functionare a celor 2 camere ale Parl au natura juridica de hot normative ,fiind aplicabile parl intocmai ca o
lege.In dr romanesc sunt 3 cat de Regulamente : de org si functionare a Senatului,a CD si a sedintelor comune celor
2 camere ale Parl.
Desfasurarea procesului legislativ - Parl e una din inst fundamentale ale unei dem const si are un dublu rol,organ
reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare.Cea mai importanta competenta e cea de
legiferare.Aceasta activitate e supusa unor norme const si legale care reglementeaza traseul legii din momentul
exercitarii dr de initiativa legislativa si pana la publicarea legii in MO ,norme ce formeaza continutul procedurii
legislative parlamentare. Procedura legisl parl cuprinde totalitatea regulilor pt pregatirea dezbaterii,dezbaterea si
votarea unui pr de lege sau a unei propuneri legisl in Parl.Faza "parl" a procedurii legisl se incheie in momentul
trimiterii legii spre promulgare. Medierea,ca faza a procedurii legisl a fost inlaturata prin legea de revizuire
429/2003,ea fiind mentinuta ca o etapa speciala numai pt procedura revizuirii Const Rom. Etapele procedurii
legislative parlamentare:
1)Initiativa legislativa -procedura parl legisl incepe prin sesizarea Parl cu un proiect sau o propunere legisl
.Principala modalitate de sesizare consta in exercitarea dr de initiativa legisl care apartine Guv,dep,sen, sau unui nr
de cel putin 100000 de cetateni cu dr de vot.Initiativele legisl care apartin Guv se numesc pr de lege,ele se transmit
la camera competenta sa le adopte ,ca prima camera sesizata.Initiativele legisl care apartin sen,dep si cetatenilor s.n.
propuneri legisl.Sen si dep pot exercita dr de initiativa legisl inidividual sau colectiv ,prin gr parl de care
apartin.Propunerile legisl se supun dezbaterii mai intai camerei competente sa le adopte,ca prima camera sesizata.
Pt cetateni,initiativa legisl apartine unui nr de cel putin 100000 de cetateni cu dr de vot care trb sa provina din cel
putin un sfert din judetele tarii,iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul Buc trb sa fie inregistrate cel putin
5000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.Nu pot face ob initiativei legisl a cetatenilor problemele fiscale ,cele
cu caracter international ,amnistia si gratierea. Sen,dep si cetatenii care exercita dr de initiativa legislativa pot
prezenta prop legisl doar in forma ceruta pt pr de lege.Prop legisl se comunica Guv in 3 zile de le inregistrare.Prop
legisl nu pot avea ca ob materiile in legatura cu care exista exlusivitate in exercitarea initiativei legisl cum ar fi
proiectul legii bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat,pr de legi rectificative si a contului de
executie bugetara care sunt elaborate de Guvern.
Initiativa de revizuire a Const apartine Pres Rom la propunerea Guv,un nr de 1/4 din nr dep sau al sen si un nr de
500000 de cetateni cu dr de vot.Cetatenii sa provina din cel putin jumatate din judetele tarii iar in fiecare din acestea
sau in mun Buc trb sa fie inregistrate cel putin 20000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.
2)Avizarea pr de lege sau a propunerii legisl se face de Consiliul Legislativ,organ consultativ de specialitate al
Parl ,care avizeaza pr de AN in vederea sistematizarii,unificarii si codificarii intregii legislatii.Prop legisl facute de
dep sau sen se inainteaza Consiliului Legislativ spre avizare de catre secretarul general al camerei la care au fost
depuse,in ziua inregistrarii.Sen si dep,autori de prop legisl ,precum si ministrii pot lua parte din proprie initiativa sau
la initiativa pres Consiliului Legislativ la examinarea in sectiile acestuia a pr de AN supuse avizarii.
Prop legisl si pr de lege sunt supuse si avizarii CES,organism cu rol consultativ in stabilirea politicii econ si sociale a
tarii.SUnt supuse avizarii CES toate initiativele legisl care privesc politicile econ,financiare si fiscale,relatiile de
munca,protectia sociala si politicile salariale,politicile in domeniul sanatatii,educatia,cercetarea si cultura.Avizele
sunt obligatorii sunt aspectul solicitarii si insotirii initiativei legisl si nu sub aspectul continutului. Dupa ce sunt
transmise avizele de catre autoritatile si institutiile mentionate ,prop legisl sunt transmise de catre Biroul
Permanent ,comisiilor permanente in vederea avizarii.

3)Examinarea si avizarea proiectelor si a prop legisl in cadrul comisiilor permanente-comisiile permanente sunt
organe de lucru alese pe toata perioada mandatului camerei,care examineaza pr de lege si propunerile legisl in
vederea elaborarii rapoartelor si avizelor ,ele pot efectua anchete parl si pot solicita rapoarte ,informatii si
documente de la autoritatile publice a caror activitate intra in sfera lor de competenta.Comisiile permanente sunt
sesizate cu prop legisl sau pr de lege de catre Biroul permanent al Camerei la care s-a depus respectivul proiect sau
propunere.Daca o alta comisie decat cea sesizata se considera comptenta cu privire la pr de lege sau prop legisl in
cauza ori in situatia in care comisia sesizata considera ca initiativa transmisa este de competenta altei comisii
,solicitarea privind rezolvarea conflictului de competenta se inainteaza Biroului permanent.In caz de refuz din partea
acestuia ,plenul camerei decide asupra conflictului de competenta ,cu votul maj mb prezenti. Sedintele comisiilor nu
sunt publice dar comisiile pot invita sa participe la dezbateri specialisti sau reprezentanti ai autoritatilor publice si ai
unor organizatii nonguvernamentale.Reprezentantii Guv au acces la lucrarile comisiilor Parl.Amendamentele aduse
pr de lege si prop legisl pot fi analizate si avizate de catre Consiliul Legislativ.
4)Includerea pr de lege sau a propunerii legisl pe ordinea de zi a sedintei
Pr ordinii de zi a sedintelor si programul de activitate se intocmesc de catre Biroul permanent al fiecarei camere cu
participarea presedintilor gr parl si ai comisiilor parl precum si cu consultarea reprezentantului Guv pt relatia cu Parl
si se aproba de planul fiecarei camere.Materialele care se supun dezbaterii se transmit biroului permanent.Pr ordinii
de zi pt sapt urmatoare este supus spre aprobare camerei,se adopta cu votul maj mb prezenti in ultima zi de activitate
in plen a saptamanii ,se distribuie mb si se afiseaza la sediul camerei.Ordinea de zi se difinitiveaza si se adopta
zilnic.Modificarea ordinii de zi se face numai la cererea Biroului permanent,a unui gr parl,a unei comisii sau a Guv
pt motive bine intemeiate si urgente.
5)Dezbaterea in plen se face succesiv potrivit ordinii de zi adoptate si presupune 2 faze distincte: dezbaterea
generala si cea pe texte.Pana la inceperea dezbaterii generale ,cu aprobarea plenului,initiatorul isi poate retrage pr
sau propunerea.Daca a fost adoptat de o camera,retragerea nu mai poate fi ceruta celeilalte camere.
6)Dezbaterea generala e precedata de prezentarea de catre initiator sau de catre reprezentantul acestuia a motivelor
care au dus la promovarea proiectului si a raportului comisiei permanente sesizate in fond.Raportul e prezentat de
presedintele comisiei sau de un raportor desemnat de comisie.Dezbaterea generala,avand ca scop clarificarea unor
aspecte de principiu ale proiectului,nu se incheie prin vot cu exceptia cazului in care prin raportul comisiei sesizate
in fond se propune respingerea proiectului sau a prop legisl ,cand,dupa inchiderea dezbaterii generale,presedintele
cere plenului sa se pronunte prin vot.Aceasta propunre se adopta cu votul maj mb camerei prezenti,indiferent de
caracterul legii. Daca pr de lege nu a fost respins si se constata ca prin raportul comisiei sesizate in fond ,nu s-au
operat modificari sau completari la textele proiectului ori propunerii legislative ,dupa dezbaterile generale ,pr de lege
se supune in intregime votului final .In aceasta faza a dezbaterii generale,nu pot fi propuse amendamente.
Dezbaterea textelor incepe cu cele prin care se propune eliminarea unui text si continua cu cele privind modificarea
sau completarea acestora.Daca sunt mm amendamente de acelasi fel ,ele se supun la vot in ordinea in care au fost
prezentate.Plenul camerei se pronunta prin vot distinct asupra fiecarui amendament in afara de cazul in care prin
adoptarea unuia se exclude acceptarea celorlalte.
6)Votarea legii -votul este personal,nu se poate exercita prin reprezentant si poate fi deschis sau secret.Votul deschis
se face prin ridicare de maini,prin apel nominal,prin ridicare in picioare sau electronic .Votul secret poate fi exprimat
prin buletine de vot ,prin bile sau electronic.Fiecare lege se aproba sau se respinge de catre Parl prin vot acordat in
plenul sau.E esential nr de voturi necesare pt ca decizia respectiva sa fie adoptata.Majoritatea poate fi
simpla,absoluta sau calificata.
Cea simpla e majoritatea raportata la cvorumul de vot ,asigurand ca rezultatul votarii sa fie al vointei majoritare a
celor prezenti.Cea absoluta e cea raportata la nr total de membri al fiecarei camere sau dupa caz al dep si al sen din

camerele reunite in sedinta comuna.Ea coincide cu insusi cvorumul de vot si asigura o stabilitate mai mare a
masurilor adoptate in temeiul ei.Cea calificata e cea pe care insasi legea sau Const o califica si priveste cele mai
importante masuri ce pot fi adoptate in procesul decizional ,cum ar fi revizuirea Const sau punerea sub acuzare a
Pres Rom.
Pt ca votul sa aiba loc este esential sa existe cvorumul.Cvorumul de vot inseamna nr de minim de parl prezenti pt ca
votul sa poata avea loc si e o conditie a votarii de care depinde ca aceasta sa aiba semnificatia unei decizii.Daca se
constata lipsa cvorumului,presedintele de sedinta suspenda sedinta.In caz de paritate de voturi ,votul presedintelui
este decisiv.
7)Intoarcerea legii la prima Camera sesizata- prima camera sesizata trbcsa adopte legea in 30,45 sau 60 zile,daca
nu o adopta in acest termen, pr de lege sau prop legisl se considera adoptata in forma depusa spre dezbatere de
initiator.Exceptie- cand prima camera sesizata adopta o prevedere care potrivit Const intra in competenta decizionala
a primei camere seizate ,prevederea e deinitiv adoptata daca si cea de-a doua camera e de acord,in caz contrar,numai
pt prevederea respectiva legea se intoarce la prima camera sesizata care va decide definitiv in procedura de urgenta.
INSTITUTII POLITICE CURS 14-27.05.2015-AUTORITATEA JUDECATOREASCA
1)INSTANTELE JUDECATORESTI sunt reprezentate in Romania de catre: a)ICCJ; b)curtile de apel;
c)tribunalele; d)tribunale specializate; e)instantele militare; f)judecatoriile.Organizarea justitiei are in vedere
asigurarea respectarii dr si lib fund ale persoanei prevazute in aj internationale referitoare la dr omului si garantarea
respectarii Const si a legilor tarii.Obiectivul de baza e asigurarea respectarii dr la un proces echitabil si judecarea
proceselor de inst jud in mod impartial si independent de orice influente.
ICCJ e singura inst suprema din tara,cu pers jur ce asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de celelalte inst
jud.Se compune din pres,vicepres,4 pres de sectii si judecatori.Pres si vicepres sunt numiti de presedintele tarii pe 3
ani,la propunerea CSM.Pres,vicepres si 9 jud alesi pe 3 ani in adunarea generala a jud,cu reprezentarea fiecarei sectii
formeaza Consiliul de conducere al ICCJ.ICCJ are 4 sectii: s. civila si de proprietate
intelectuala,s.penala,s.comerciala si s.contencios administrativ si fiscal. Ea are un dublu rol: a)e o inst jud ce
indeplineste atributele de judecata ca celelalte inst jud ;b)e o inst de casatie(asigura interp si aplicarea unitara a legii
de celelalte inst jud,pronuntand decizii de interpretare obligatorii pt toate inst jud din Romania).
Curtile de apel sunt inst cu pers jur in cirscumscriptia carora functioneaza mm tribunale si tribunale specializate.In
cadrul lor functioneaza sectii sau complete specializate pt cauze civile,penale,comerciale,cu minori si de
familie,contencios admin si fiscal,conflicte de munca si asigurari sociale,maritime si fluviale etc.
Tribunalele sunt inst cu pers jur ,organizate la nivelul fiecarui judet si al mun Buc.In circumscriptia unui tribunal
sunt cuprinse toate judecatoriile din judet sau din Bucuresti.In cadrul lor functioneaza sectii sau complete
specializate pt cauze civile,penale,comerciale etc.
Tribunalele specializate sunt inst fara pers jur care pot functiona la nivelul judetelor si al mun Buc.Ele preiau
cauzele de competenta tribunalului in domeniile in care se infiinteaza: penal,comercial,minori si familie,contencios
admin si fiscal,conflicte de munca si asigurari sociale,maritim si fluvial etc.
Instantele militare sunt : tribunalele militare,Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti si Curtea Militara de Apel
Bucuresti.Inst militare au fiecare statut de unitate militara si judeca la sediul acestora.Pt motive temeinice inst poate
dispune ca judecata sa se desfasoare in alt loc.
Judecatoriile sunt inst fara pers jur organizate in judete si in sectoarele mun Buc.In cadrul judecatoriilor in functie
de natura si nr cauzelor se pot infiinta sectii sau complete specializate.(ex minori si familie).Completele si sectiile

specializate pt minori si familie precum si tribunalele specializate pt minori si familie judeca atat infractiunile
savarsite de minori,cat si cele savarsite asupra minorilor.
2)Ministerul Public e alc din procurori ce isi desfasoara activitatea potrivit prin legalitatii,imaprtialitatii si
controlului ierarhic.Ei sunt sub autoritatea min justitiei si nu beneficiaza de inamovabilitate.MP face parte atat din
org jud cat si din cea admin.Procurorii MP isi desfasoara activitatea in parchete organizate pe langa fiecare inst
jud,ei conduc si supravegheaza activ de cercetare penala a politiei judiciare.MP reprezinta interesele generale ale
societatii si apara ordinea de drept,dr si lib cetatenilor.MP e org in parchetele de pe langa inst jud : Parchetul de pe
langa ICCJ,parchetele de pe langa curtile de apel,de pe langa tribunale si de pe langa judecatorii.
Parchetul de pe langa ICCJ coordoneaza activ parchetelor din subordine ,are pers jur proprie si e condus de
procurorul general ajutat de un prim-adjunct si un adjunct.Procurorul general e numit pe 3 ani de catre Pres Rom,la
propunerea min justitiei,cu avizul CSM si exercita direct sau prin procurori desemnati controlul asupra tuturor
parchetelor.In cadrul Parchetului de pe langa ICCJ functioneaza DIICOT,structura specializata in combaterea
criminalitatii organizate si terorismului si DNA,structura specializata in combaterea infractiunilor de coruptie.
3)Consiliul Superior al Magistraturii e garantul independentei justitiei,e situat intre cele put jud pe o parte si pur
executiva si legisl pe alta parte.E alcatuit din 19 membri,14 alesi din randul jud si procurorilor(9 jud si 5 proc),2 sunt
numiti de Senat din reprezentantii societatii civile si 3 fac parte de drept din Consiliu(min justitiei,procurorul general
al Parchetului de pe langa ICCJ si pres ICCJ).Mandatul e de 6 ani,Pres Rom prezideaza lucrarile CSM la care
participa dar nu e membru CSM. CSM e condus de un pres ales din randul membrilor(doar din cei 14 jud si proc) pe
1 an,mandatul nu se reinnoieste.Pres CSM conduce lucrarile Consiliului si il reprezinta in relatiile cu tertii,hot CSM
se iau cu votul secret al mb acestuia si sunt definitive si irevocabile. Dpdv al atributiilor CSM propune Pres Rom
numirea in functie a jud si proc cu exceptia celor stagiari,are rol de inst de jud in domeniul rasp disciplinare a jud si
proc,propune Pres numirea jud in functii de conducere de la ICCJ,avizeaza propunerile min justitiei pt functiile de
conducere de la Parchetul de pe langa ICCJ si alte atrib prev de lege pt garantarea independentei justitiei.
PUTEREA JUDECATOREASCA : justitie= ideea de dreptate,echitate si egalitate in fata legii(lato sensu) si
totalitatea institutiilor prin care se exercita actul de justitie(inst de jud,magistr,avocati,executori jud)-stricto
sensu.Justitia e un serviciu public exercitat de catre institutii specializate ale statului,e un serv public al statului si
chiar un monopol al acestuia deoarece numai inst statului pot exercita acest serviciu. Justitia e baza a societatii,a
devenit un reper al dreptatii,echitatii la care apeleaza oamenii cand sunt nedreptatiti,trebuie sa ii apere pe cei slabi in
fata celor puternici si pe cei drepti in fata celor nedrepti.Obiectivul justitiei trb sa fie dorinta oamenilor de a nu fi
nevoiti sa apeleze la serviciile sale,rolul justitiei e sa faca dreptate cu orice pret si sa aplice legea indiferent de
situatie.
Prin autoritate judecatoareasca intelegem atat inst jud,cat si MP,CSM, prin putere judecatoreasca se intelege
doar jud ce functioneaza la inst de judecata.Justitia se realizeaza doar de inst jud,e reprezentata de inst jud si de jud
care functioneaza in cadrul lor.MP si CSM nu intra in componenta puterii jud.Doar jud alcatuiesc put jud pt ca
beneficiaza de inamovabilitate care e cea mai puternica garantie a indep justitiei,a jud si a bunei administrari a
actului de justitie.In baza ei jud nu poate fi revocat,retrogradat sau transferat si nici avansat fara consimtamantul sau
decat in conditiile legii.Inamovabilitatea judecatorilor e definita ca o protectie acordata jud,constand in garantarea
imposibilitatii revocarii,destituirii sau transferarii contra vointei acestuia,in afara unei proceduri disciplinare,in
formele si in conditiile prevazute de lege.
PRINCIPIILE PE BAZA CARORA SE REALIZEAZA JUSTITIA
1)PRINCIPIUL LEGALITATII- art 124-justitia se infaptuieste in numele legii iar jud sunt indep si se supun
numai legii.Principiul are in vedere 2 aspecte : a)instituirea,organizarea si functionarea justitiei conform legii ; b)
aplicarea de catre justitie a unor sanctiuni prevazute de lege. Instituirea unui tip de justitie se face numai prin

lege,org si functionarea justitiei se realizeaza numai in conformitate cu legea,e o trasatura a statului de drept unde
numai legea trb aplicata si nu vointa arbitrara a unor pers sau institutii.Jud trb sa aplice legea la situatia concreta pe
care o au de judecat,ei nu pot crea legi,cel mult pot sa interpreteze normele juridice la cazul litigios de rezolvat,el are
obligatia de a interpreta legea in sensul aplicarii ei.
Al 2-lea aspect se refera la legalitatea infractiunilor si a pedepselor aplicate,nicio pedeapsa nu poate fi stabilita sau
aplicata decat in conditiile si temeiul legii,legea trb sa stabileasca acele fapte sociale care trb sanctionate,modul de
sanctionare si pedepsele aplicabile pt incalcarea acestor norme de conduita in societate.
2)PRINCIPIUL INDEPENDENTEI JUSTITIEI- are in vedere indep justitiei ca putere in stat fata de celelalte
puteri ale statului si indep jud.In ce priveste indep put jud fata de celelalte puteri,art 1,alin 4 statul se org potrivit
principiului separatiei si echilibrului puterilor-legisl,executiva si jud.Justitia e una din cele 3 clasice puteri din teoria
separatiei puterilor,e cea care aplica dreptul in situatia in care nj sunt incalcate,stabilind sanctiuni in sarcina celor
care incalca normele.
In privinta indep jud ,aceasta e o garantie a indep put jud fata de celelalte puteri,numai prin asigurarea unei indep
reale a jud se poate realiza o indep a justitiei.Indep jud trb analizata din 2 perspective: indep functionala si
personala.Cea functionala presupune ca inst care judeca sa aiba o indep fata de celelalte autorit ale statului si sa nu
sufere ingerinte din partea statului,a justitiabililor sau a altor pers interesate.Indep functionala nu inseamna indep
fata de lege pt ca intreaga justitie se infaptuieste in numele legii,dar ea nu exclude controlul pe care inst superioare il
exercita asupra jud de la o inst.
Indep personala priveste statutul judecatorului.Prin lege trb sa se asigure jud o serie de garantii menite sa acorde
acestora o indep personala,garantii ce privesc modul de recrutare,inamovabilitatea,durata numirii pe functie,stab
salariului prin lege,lib de exprimare,pregatirea continua a jud,rasp jud,stab unor interdictii si incompatibilitati.Toate
garantiile legale oferite pt indep jud trb dublate de un comportament al jud de loialitate si de respect pt lege.
3)PRINCIPIUL ACCESULUI LIBER LA JUSTITIE-accesul liber la justitie e chiar un dr fundamental.Accesul
liber la justitie nu presupune accesul la toate structurile jud ori la toate mijl procedurale prin care se infaptuieste
justitia sau la toate caile de atac reglem de lege. Dreptul la un proces echitabil trb sa se asigure respectarea unor
principii fundamentale precum contradictorialitatea,dr de aparare,egalitatea,cu toate consecintele ce decurg din
ele.Procesul trb sa se desfasoare dupa o procedura contradictorie,cu respectarea dr de aparare si a egalitatii
armelor.Elem fundamental al dr la un proces echitabil e exigenta ca fiecare dintre parti sa dispuna de posib
suficiente,echivalente si adecvate pt a-si sustine pozitia asupra problemelor de drept si de fapt si ca nici una din parti
sa nu fie defavorizata.Solutionarea cauzelor trb sa se faca intr-un termen rezonabil,care se raporteaza la ficare caz,in
functie de durata procedurii,natura pretentiilor,miza litigiului,complexitatea procesului,comportamentul autorit
competente si al partilor,dificultatea dezbaterilor,exercitarea cailor de atac etc.
4)PRINCIPIUL UNICITATII,IMPARTIALITATII SI EGALITATII JUSTITIEI PT TOATE PERSOANELEunicitatea justitiei inseamna ca intreaga justitie se infaptuieste de un singur sistem de organe jud,indiferent de natura
litigiului.Const interzice infiintarea de inst extraordinare.Unicitatea nu inseamna o sg inst de jud si nici excluderea
ierarhizarii inst jud in cadrul sistemului,nu inseamna excluderea posib stabilirii unor competente diferite pt fiecare
categorie de instante in parte si nici posib infiintarii unor inst specializate pt anumite litigii.
Impartialitatea justitiei e in stransa legatura cu indep ei.Daca indep se refera la indep fata de celelalte puteri ale
statului,impartialitatea priveste modul de org si functionare a inst si modul de actiune al jud.Pt impartialitate e
nevoie intai de independenta.Impartialitate= lipsa prejudecatilor,a unor idei preconcepute sau a unor favoruri din
partea jud.Exista garantii care ofera justitiabililor un proces corect si impartial.
Egalitatea justitiei presupune folosirea acelorasi reguli procedurale si acordarea unor dr procesuale in mod egal
tuturor partilor din proces.Toate pers au dr sa fie judecate de aceleasi inst jud si dupa aceleasi proceduri

legale.Egalitatea nu inseamna unifromitate pt ca fiecare litigiu dedus in fata inst de jud are caracteristicile sale.Exista
necesitatea existentei unei jurisprudente unitare in aceeasi materie.
5)PRINCIPIUL DR LA APARARE-dr la aparare e si un dr fundamental prevazut in legisl interna si in
documentele internationale(DUDO).Are 2 sensuri: dr oricarei pers de a beneficia de un aparator calificat(avocat) si
posibilitatea oricarei persoane de a beneficia de toate garantiile oferite de lege pt dovedirea nevinovatiei in cursul
unui proces.Continutul dr la aparare are in vedere toate acele garantii oferite de lege si puse la dispozitia oricarei
pers pt a se putea apara in cursul unui proces.In procesele penale daca partile nu isi permit angajarea unui
avocat,statul va asigura din oficiu un avocat acestora.Daca pers invinuita nu cunoaste lb romana legea da
posibilitatea asigurarii unui interpret.Partile pot face apel la toate mijl de proba pt apararea dr lor sau pt a-si
demonstra nevinovatia.Ajutorul public judiciar se acorda in orice cauze cu exceptia celor penale,el poate fi solicitat
de orice pers fizica care nu face fata cheltuielilor unui proces sau a unei consultatii juridice pt a-si apara un dr sau
interes legitim in justitie.
6)PRINCIPIUL PREZUMTIEI DE NEVINOVATIE-prez de nevinov e un dr fund al omului si un principiu de
realizare a justitiei.Prez de nevinov e si suportul dr la aparare ,aplicarea acestei prezumtii inseamna ca o simpla
acuzare nu poate constitui vinovatie.Pana la ramanerea definitiva a unei hot jud de condamnare pers judecata
beneficiaza de prez de nevinov.Caracterul relativ al prez de nevinov face ca ea sa functioneze pana la momentul
dovedirii vinovatiei prin probe certe si nu conform unor aparente/supozitii.Prez de nevinov functioneaza pe toata
durata procesului pana la ramanerea defin a hot jud de condamnare.

7)PRINCIPIUL UTILIZARII LIMBII OFICIALE SI A LIMBII MATERNE IN JUSTITIE-a)utilizarea lb

oficiale a statului,lb romana ,ca lb de desfasurare a procedurilor in inst de jud;b) posib utilizarii lb materne de catre
cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale in cadrul procedurilor judiciare;c)posibilitatea pt cetatenii straini
si apatrizi care nu inteleg sau nu vorbesc lb romana de a lua la cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului ,de a
vorbi in instanta si de a pune concluzii,prin interpret.
8)PRINCIPIUL JUSTITIEI CA MONOPOL DE STAT-monopolul acestei activitati reiese din faptul ca activ de
judecata nu poate fi exercitata in stat decst de catre jud.In cadrul inst de jud participa numai jud.Jud sunt indep si se
supun numai legii.Ei sunt numiti in functie de Pres Rom si beneficiaza de inamovabilitate.Functia de jud e
incompatibila cu orice alta functie publica sau privata cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.In ce
priveste participarea la completele de judecata a unor persoane,altele decat judecatorii,Const da aceasta
posibilitate,cazurile concrete fiind stabilite doar de lege.Un alt argument este faptul ca organele judiciare au
obligatia legala de a se pronunta in litigiile in care au fost sesizati.Jud nu pot refuza sa judece pe motiv ca legea nu e
clara ori este incompleta.
9)PRINCIPIUL PUBLICITATII SEDINTELOR DE JUDECATA-art 127-sedintele de judecata sunt publice,cu
exceptia cazurilor prevazute de lege.La ele pot participa atat partile implicate in proces,cat si alte pers straine care
vor sa asiste la proces.Publicitatea e o garantie a corectitudinii si impartialitatii jud,dar si a indep acestora.Sunt
situatii in care sedintele nu sunt publice datorita specificului situatiei,desi nu sunt publice,hot jud e pronuntata in
sedinta publica.
10)PRINCIPIUL FUNCTIONARII JUSTITIEI PE CRITERIUL IERARHIEI-Ierarhia se observa din modul in
care Const Rom stabileste prin cine se realizeaza justitia,art 126 face o enumerare prin care stabileste practic o
anumita ierarhie,la fel si legea 304/2004 privind organizarea judiciara.Ierarhizarea inst de jud trb interpretata in leg
cu gr de jurisdictie.In Romania exista dublul grad de jurisdictie,decizia unui jud de la o inst inferioara poate fi
analizata inca odata de un jud de la o inst superioara in grad.
Raporturile juridice dintre autoritatea judecatoreasca si celelalte autoritati publice

1)Raporturile cu Parl-A)Raporturile put jud cu Parl-toata activ instantelor se deruleaza potrivit legilor adoptate
de Parl,Parl stabileste prin lege inst jud,nr lor,competentele lor si procedura potrivit careia se desfasoara activ
jud.Jud trb sa se supuna legii in activ de jud si legea stabileste infractiunile si pedepsele aplicabile acestora.
B)Raporturile MP cu Parl-procurorii de la parchetele de pe langa inst jud isi desfasoara activ in baza legilor
adoptate de Parl.Legea stabileste parchetele,nr lor,competentele procurorilor si procedura de derulare a activitatii
procurorilor.Infractiunile si pedepsele sunt stabilite tot prin lege.Procurorii intervin in activ Parl prin sanctionarea
faptelor de natura penala pe care mb Parl le savarsesc.
C)Raporturile CSM cu Parl-CSM isi desfasoara activ in conformitate cu legea adoptata de Parl,atributiile si
procedura de lucru a CSM sunt stabilite de lege.In cadrul CSM sunr si 2 mb ,reprez ai societatii civile,numiti de
catre Senat(Camera Parl).Ceilalti mb ai CSM sunt validati de catre Parl.Anual,CSM prezinta Parl rap de activ.
2)Raporturile juridice cu Presedintele Romaniei-A)Raporturile put jud cu Pres:
a)Numirea judecatorilor-Pres,la propunerea CSM,numeste si revoca jud,cu exceptia celor stagiari ,prin efectul
numirii jud devin inamovibili.Odata numiti,Pres nu ii poate revoca pt ca beneficiaza de inamovabilitate,revocarea
nepunadu-se face decat in baza deciziei unui organ jurisdictional.
b)Numirea pe unele functii de conducere ale instantelor Pres Rom,la propunerea CSM ,numeste si revoca
in/din functiile de conducere ale ICCJ.Pt inst inferioare,Pres nu are nicio atributie.Numirile facute de presedinte nu
au nicio influenta asupra indep si inamovabilitatii jud,pt ca acestea sunt date de lege si nu de pers care semneaza
actul de numire.ICCJ poate sa il judece pe pres pt infractiunea de inalta tradare sau poate sa verifice legalitatea
actelor lui.
c)Acordarea gratierii individuale Pres Rom poate gratia orice pers si pt orice fapta.Gratierea individuala e un act
intuitu personae atat cu privire la emitent fiind vorba de o manifestare unilaterala de vointa a unei autorit publice,cat
si cu privire la beneficiar,situatia si identitatea personala a acestuia fiind un elem hotarator in emiterea decretului de
gratiere individuala.
B)Raporturile MP cu Pres Rom: a)Numirea procurorilor Pres Rom la propunerea CSM ,numeste si revoca
procurorii cu exceptia celor stagiari,dupa numire procurorii beneficiaza de stabilitate,doar jud devin inamovibili.
b)Numirea pe unele functii de conducere ale parchetelor Pres la propunerea min justitiei si cu avizul CSM
numeste si revoca in/din functiile de conducere ale Parchetului de pe langa ICCJ.Aceasta procedura e const deoarece
procurorii isi desfasoara activ sub controlul min justitiei care raspunde pt eficienta parchetelor si trb sa vegheze la
conducerea parchetelor.
C)Raporturile CSM cu Pres Rom-privesc pe de o parte numirile si revocarile jud si proc cu exceptia celor stagiari
si numirile si revocarile in/din functiile de conducere ale ICCJ sau ale Parchetului de pe langa ICCJ si atributia Pres
de a prezida lucrarile CSM la care participa.
3)Raporturile juridice cu Guvernul- A)Raporturile put jud cu Guvernul Guv e autorit statului care asigura
gestionarea pol interne si externe a tarii,stabileste politica bugetara a statului,are prerogative legislative si negociaza
tratate internationale,toate aceste atributii au efect asupra activ judecatorilor,ei fiind obligati sa se conformeze legilor
statului care transpun politicile interne si externe ale Guv. Inst de jud au posib verificarii pe calea contenciosului
admin actele admin emise de Guv,cu exceptia celor care privesc rap cu Parl si a celor de comandament cu caracter
militar.

B)Raporturile MP cu Guvernul-procurorii functioneaza sub autoritatea min justitiei ,care este mb al Guv,proc au
obligatia respectarii legilor emise de catre Guv ,pe calea delegarii legisl,proc sunt cei care pot pune sub acuzare mb
Guv daca ei savarsesc fapte penale.
C)Raporturile CSM cu Guvernul-CSM ca garant al indep justitiei are obligatia de a respecta legile si de a pune in
aplicare politicile guvernamentale stabilite prin legi si care privesc activ justitiei.In componenta CSM intra si min
justitiei,in cal sa de mb al Guv si de institutie,in subordinea careia se afla si isi desfasoara activ proc.
RASPUNDEREA MAGISTRATILOR: 1)Raspunderea civila statul raspunde patrimonial pt prejudiciile
cauzate prin erorile judiciare,raspundere stabilita in conditiile legii si nu inlatura rasp magistr care si-au exercitat
functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.Magistr nu raspund decat in cazul in care se dovedeste ca au actionat cu
rea-credinta sau grava neglijenta,care sa se constate prin hot jud definitiva.In toate celelalte cazuri,in care statul a
fost responsabil patrimonial pt erorile judiciare savarsite de magistr,acestia nu raspund.
2)Raspunderea penala-are in vedere situatia in care un magistr savarseste fapte penale in leg cu cauza pe care o are
de instrumentat.E prevazuta suspendarea din functie a magistr impotriva caruia s-a pus in miscare actiunea penala
sau eliberarea din functie a celui condamnat definitiv pt o infractiune.
3)Raspunderea disciplinara- CSM are rol de inst de jud prin sectiile sale,in domeniul rasp disciplinare a jud si proc
,in aceste cazuri,drept de vot in cele 2 sectii CSM au doar mb alesi,nu si cei de drept.Hot CSM pot fi atacate la
ICCJ.Sanctiunile merg de la avertisment si diminuarea indemnizatiei lunare pana la excluderea din magistratura.