Conceptul de institutie politica si

categorii de institutii
politice

Conceptul de institutie politica

Folosirea notiunii de institutie politica in cursurile de drept constitutional este pe
deplin indreptatita, intrucat, ca ramura a sistemului de drept,aceasta
reglementeaza raporturile sociale din domeniul cuceririi si exercitarii puterii
politice.Altfel spus,dreptul constitutional sstabileste intre altele,modul de
organizare si functionare,precum si atributiile institutiilor prin intermediul carora
se exercita puterea politica si raporturile intre ele. In acest fel,mai mult decat
orice ramura a sistemului de drept,dreptul constitutional are cele mai diverse si
mai substantiale legaturi cu sfera politicii.
Termenul de institutie politica isi trage radacinile semantice din verbul latin
institution [a intemeia,a stabili,a ridica a aseza cu temei] sau din institutum
[obicei,principiu de organizare,,randuialai,asezamant]. Toate aceste sensuri
presupun interventia indivizilor investiti cu autoritate pe care acestia o exercita
asupra altora, in vederea realizarii anumitor interese[de grup sau personale].In
limbajul comun, notiunea de institutie desemneaza institutiile care au un statut,
reguli de functionare si actioneaza pentru realizarea anumitor nevoi
colective.Modelul tipic de organizare care intruneste conditiile enumerate este
statul.

Alte exemple:
1) Familia este o institutie sociala care impune si apara anumite modele-standard
transformate in tip de comportament pentru membrii familiei respective.
2)Biserica, la randul ei, este o institutie sociala ce cuprinde o sfera mult mai larga
a vietii spirituale si sociale.
Atat familia cat si biserica, ca institutii sunt stabile, au o anumita sfera de
cuprindere sociala dar nu satisfac nevoile vitale, esentiale si globale ale societatii
cum le satisfac de pilda parlamentul, guvernul seful statului, institutiile
judecatoresti etc.

Expresia "institutii politice" cunoaste mai multe acceptiuni si sensuri.In sens

restrans, in drept, se intelege un grup de norme juridice unite pe criteriul unui
obiect comun de reglementare, obiect care ii asigura unitatea si permanenta.
In sociologie, termenul de institutie desemneaza regulile de influentare si
control social ale comportamentelor individuale, modelele specifice si stabile de
organizare si desfasurare a interactiunilor intre indivizi si grupuri sociale orientate
inspre satisfacerea unor nevoi de baza, valori si interese cu importanta sociala
pentru mentinerea colectivitatilor sociale
Sociologur francez Durkheim intelegea prin institutie sociala obiceiuri si practici
sociale preexistente individului si care se impun in mod obiectiv.
In politologie, termenul de institutie este circumscris organismelor investite cu
autoritatea de a exercita puterea politica.
In literetura de specialtitate din tara noastra institutiile sunt considerate ca un
nivel al structurilor organizationale, alaturi de organizatii ( alt nivel).Structurile
organizxationale, preciza Ion Tudosescu, sunt create de oamnei, de diferite clase
si grupuri sociale pentru a le obiectiva efficient interesele, pentru a le reglementa
raporturile dintre ei potrivit normelor de convetuire sociala si de actiune care
exprima acest interes. Se poate spune, insa, ca formele organizationale
(structurile organizationale, cum le denumesc unii autori) sunt constituite atit
penntru a reglemente raporturile dintre oameni, cit si pentru a le dirija, a le
coordona activitatile, relatiile, in mare masura coordonarea realizindu-se prin
reglementare.In aseasta lumina le-am putea defini ca forme de organizare create
de oameni (de diferite categorii sociale sau grupuri umane), in conformitate cu
normele de convetuire sociala , pt a le coordona, dirija si reglementa raporturile
dinre ei sau dintre structura astfel create si ceilalti membrii ai societatii (celelalte
grupuri sociale) in vederea realizarii unor interese si trebuinte complexe (interese
care sunt filtrate rational si motivate tehnologic, psihologic si axiologic). Spre
deosebire de alte organizatii, institutiile sociale sunt forme organizationale cu
character formal, adica functioneaza in temeiul unor sisteme de norme, de cele
mai multe ori juritice, instituite spontan (si transmise prin traditie ) sau elaborate
deliberat. Ele sunt constituite in mod constient fiind, in acelasi timp, determinate
de necesitati preponderant de natura obiectiva.
Institutiile politice, spre deosebire de cele cu caracter cultural, religios, etc., sunt
create in scopuri ce au legatura cu instituirea sau exercitarea puterii de stat, cu
participarea la putere, la conducerea societatii. Astfel, sunt institutii politice:
parlamentul, guvernul, partidele politice, etc.dar nu toate aceste institutii sunt si
etatice. Stiinta dreptului constitutional are ca obiect, in primul rand, acele structuri

politice ce sunt reglementate de norme de drept si sunt investite cu autoritate ce

tine de domeniul public. Dar preocuparile ei se extend si asupra unor institutii
neetatice, cum sunt partidele politice, pentru ca acestea au o legatura, directa
sau indirecta, cu exercitarea puterii de stat: ori participa la guvernare, ori, daca
nu participa la guvernare, isi concentreaza eforturile in directia cuceririi puterii, a
exercitarii puterii de stat.
In literature de specialitate sa precizat ca institutiile politice cuprind reguli de
drept constitutional pentru ca, in fond, preceptele dreptului constitutional
supravietuiesc autorilor lor, capata, odata ce au fost stabilite de oameni, un fel de
experienta autonoma si devin lucruri, cu titlul de incadrare a vietii politice. In
legatura cu aceasta afirmatie, precum si in legatura cu asertiunea potrivit careia
institutiile politice sunt in acelasi timp organe etatice si reguli care le
reglemnteaza, cateva precizari se impun:
1. in limbajul current si in limbajul unor ramuri a stiintelor sociale, notiunea de
institutie este folosita, in sensul definit de noi, ca o forma organizationala, create
de oameni potrivit unor reguli sociale, pentru atingerea unor scopuri.
2. dar, in acelasi timp, in limbajul juridic notiunea de institutie este utilizata in
sensul de ansamblu de norme care reglementeaza un grup unitary de relatii
sociale. Raportul dintre aceste doua acceptiuni merg pana acolo, incat uneori ele
se apropie pana la &coincidenta. Astfel, de exemplu, Parlamentul este o
organizatie dar este, in acelasi timp, si un grup de norme.
3. cand se spune ca institutiile politice sunt mai largi decat dreptul constitutional
pentru ca ele tin de realitate ingloband aspecte sociologice, filozofice sau
psihologice care se situeaza dincolo de drept darn u pot fi ignorate, se are in
vedere, doua aspecte: a) necesitatea cunoasterii acestora atat din punct de
vedere al reglementarilor juridice cat si din punct de vedere al functionarii lor in
practica si b) faptul ca stiinta dreptului constitutional este o stiinta normativa,
adica una care are ca obiect principal normele ce reglementeaza relatii sociale
din