Universitatea Creștină Dimitrie-Cantemir

Facultatea de Științe juridice și administrative

Master: Științe penale

Analiză asupra infracțiunii de exploatare a

cerșetoriei

Curs Drept penal internațional

București, 2018
 Cuprins

1. Exploatarea cerșetoriei ............................................................................................ 2

1.1 Reglementare ................................................................................................................... 2

1.2 Noțiune și definiție .......................................................................................................... 4

1.3 Rațiunea incriminării ....................................................................................................... 5

1.4 Obiectul juridic ................................................................................................................ 5

1.5 Obiectul material ............................................................................................................. 6

1.6 Subiecții infracțiunii ........................................................................................................ 6

1.7 Latura obiectivă ............................................................................................................... 7

1.8 Latura subiectivă ............................................................................................................. 8

1.9 Tenatativa și consumarea ................................................................................................ 8

1.10 Sancțiune ....................................................................................................................... 9

1.11 Forme agravate .............................................................................................................. 9

1.12 Relația dintre infracțiunea de exploatarea cerșetoriei și traficul de persoane și traficul

de minori.............................................................................................................................. 10

1
 1. Exploatarea cerșetoriei
1.1 Reglementare
Noul Cod penal nu mai prevede cerșetoriea ca infracțiune, ci introduce două infracțiuni
noi conexe, exploatarea cerșetoriei (art. 214), respectiv folosirea unui minor în scop de cerșetorie
(art. 215).
În Codul penal în vigoare, în art. 214. alin. (1) este incriminată „fapta persoanei care
determină un minor sau o persoană cu dizabilități fizice ori psihice să apeleze în mod repetat la
mila publicului pentru a cere ajutor material sau beneficiază de foloase patrimoniale de pe urma
acestei activități se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.” Aceasta fiind
forma de bază a infracțiunii de exploatarea cerșetoriei. În alin. (2) al aceluiași articol sunt
incriminează două forme agravate ale acestei infracțiuni, adică: situația în care fapta este
săvârșită de „părinte, tutore, curator ori de către cel care are în îngrijire persoana care
cerșește” și săvârșirea faptei „prin constrângere”, în aceste cazuri pedeapsa este închisoarea de
la unu la 5 ani.
În vechiul Cod penal, cerșetoria era incriminată în articolul 326 astfel: „fapta persoanei
care, având capacitate de a munci, apelează în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor
material, se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an”.
Sub imperiul vechii legislații, exploatarea cerșetoriei era reglementată în legi speciale,
sub alte denumiri. În Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, în
art. 132 se incrimina în alin. (1) „îndemnul sau înlesnirea practicării cerșetoriei de către un
minor sau tragerea de foloase de pe urma practicării cerșetoriei de către un minor”, în alin. (2)
„recrutarea sau constrângerea unui minor la cerșetorie”, iar în alin. (3) se incriminează o formă
agravată faptelor prevăzute în alin. (1) și (2), situația în care faptele sunt săvârșite de un părinte
sau de reprezentantul legal al minorului. Între prevederile Legii nr. 272/2004 și cele din Codul
penal în vigoare se pot vedea numeroase asemănări, dar și diferențe, pe care le voi analiza în cele
ce urmează.
În legea nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane, art. 2 pct. 2
prevede că prin noțiunea de „exploatarea unei persoane” se înțelege „a) excutarea unei munci
sau îndeplinirea de servicii, în mod forțat, cu încălcarea normelor legale privind condițiile de
muncă, salarizare, sănătate și securitate; b) ținerea în stare de sclavie sau alte procedee
asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire; c) obligarea la practicare prostituției, la

2
reprezentări pornografice în vederea producerii și difuzării de materiale pornografice sau alte
forme de exploatare sexuală; d) prelevare de organe; e) efectuarea unor alte asemenea activități
prin care se încalcă drepturi și libertăți fundamentale ale omului”. În art. 12 și 13 ale aceleași
legi sunt incriminate faptele de trafic de persoane și trafic de minori. Prevederile acestei legi au
fost preluate în noul Cod penal în art. 210 și 211, deși sunt incriminări diferite față de art. 214 N.
C. pen., prezintă importanță pentru tema abordată aici, deoarece, după cum se va vedea în cele ce
urmează, între exploatarea cerșetoriei și traficul de persoane sau de minor există elemente
comune.
În dreptul european și în cel internațional s-a consacrat, prin numerose acte, necesitatea
de a acorda o protecție penală specială minorilor și altor persoane vulnerabile. Dintre actele
internaționale prin care se recunosc și protejează drepturile copilului și a persoanelor vulnerabile
pe care România le-a ratificat se numără următoarele: Convenția privind drepturile copilului,
adoptată de adunarea Generală ONU la 20 noiembrie 1989 (ratificată prin Legea nr. 18/1990);
Protocolul facultativ la Convenția cu privire la drepturile copilului, referitor la vânzarea de copii,
prostituția copiilor și pornografia infantilă, semnată la New York la 6 septembrie 2000 (ratificată
prin Legea nr. 470/2001); Protocol privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de
persoane, în special al femeilor și copiilor, adițional la Convenția Națiunilor Unite împotriva
criminalității transfrontaliere organizate, adoptat la New York la 15 noiembrie 2000 (ratificat
prin legea nr. 565/2002) etc. Din dreptul european, Directiva 2011/36/UE a Parlamentului
European și a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea și combaterea traficului de
persoane și protejarea victimelor acestuia, precum și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI
a Consiliului, este unul dintre cele mai recente acte adoptate în acest domeniu.
Și în alte sisteme de drept penal din Uniunea Europeană este incriminată exploatarea
minorilor sau altor persoane vulnerabile în scopul practicării cerşetoriei, spre exemplu: art. 671
C. pen. italian incriminează exploatarea minorilor în scop de cerșetorie1, în art. 296 C. pen.

1
Art. 671 CP Italian prevede „Impiego di minori nell'accattonaggio. Chiunque si vale, per mendicare, di una
persona minore degli anni quattordici o, comunque, non imputabile, la quale sia sottoposta alla sua autorità o
affidata alla sua custodia o vigilanza, ovvero permette che tale persona mendichi, o che altri se ne valga per
mendicare, è punito con l'arresto da tre mesi a un anno. Qualora il fatto sia commesso dal genitore o dal tutore, la
condanna importa la sospensione dall'esercizio della patria potestà o dall'ufficio di tutore.”, această înfracțiune a
fost dezincriminată prin art. 3 pct. 19 lit. d) din Legea nr. 94 din 15.07.2009 care cuprinde dispoziții cu privire la
securitatea publică (http://www.altalex.com/index.php?idnot=36776)

3
portughez se incriminează exploatarea minorilor și a persoanelor cu dizabilități psihice2, art. 232
C. pen. spaniol incriminează de asemenea exploatarea minorilor și a persoanelor incapabile în
vederea practicării cerșetoriei3, iar în § 236 C. pen. german se pedepsește traficul de minori4.
1.2 Noțiune și definiție
Exploatarea cerșetoriei este defininită în art. 214 C. pen. ca fiind „fapta persoanei care
determină un minor sau o persoană cu dizabilități fizice ori psihice să apeleze în mod repetat la
mila publicului pentru a cere ajutor material sau beneficiază de foloase patrimoniale de pe urma
acestei activități”. Această definiție are două componente, pe de o parte arată ce se înțelege prin
termenul de exploatare, iar, pe de altă parte, definește cerșetoria.
Cum cerșetoria nu este definită în nici o parte a Codului penal actual, în noua
reglementare această infracțiune fiind dezincriminată, legiuitorul a preferat să o definească chiar
în textul de incriminare a exploatării cerșetoriei. Astfel, așa cum reiese chiar din textul de la art.
214, cerșetoria este fapta unei persoane de a apela în mod repetat la mila publicului pentru a cere
ajutor material.
În reglementarea Codului penal din 1969, cerșetoria era o infracțiune care aducea
atingere unor relații privind conviețuirea socială. În Codul penal în vigoare, legiutorul a abordat
diferit incriminarea faptei conexe cerșetoriei, exploatarea cerșetoriei fiind tratată ca o infracțiune
contra persoanei.5
Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, prevede că
atunci când se vorbește de exploatarea unei persoane se înțelege, printre altele și efectuarea unor
activități prin care se încalcă drepturi și libertăți fundamentale ale omului, obligarea la
practicarea cerșetoriei se încadrează în aceste activități. Chiar și în legislația actuală, în art. 182
NCP, se prevede că prin exploatarea unei persoane se înțelege și obligarea ei la practicarea
cerșetoriei. Din analiza acestor texte se poate trage concluzia că exploatarea cerșetoriei este o

2
Art. 296 CP portughez: „Exploração de menor na mendicidade. Quem explorar menor de 16 anos ou pessoa
psiquicamente incapaz, utilizando-o para mendigar, é punido com pena de prisão até 3 anos. ”
(http://www.hsph.harvard.edu/population/domesticviolence/portugal.penal.95.pdf)
3
Art. 232 CP spaniol „1. Los que utilizaren o prestaren a menores de edad o incapaces para la práctica de la
mendicidad, incluso si ésta es encubierta, serán castigados con la pena de prisión de seis meses a un año. 2. Si para
los fines del apartado anterior se traficare con menores de edad o incapaces, se empleare con ellos violencia o
intimidación, o se les suministrare sustancias perjudiciales para su salud, se impondrá la pena de prisión de uno a
cuatro años.” (https://www.boe.es/buscar/act.php?id=BOE-A-1995-25444)
4
http://www.gesetze-im-internet.de/stgb/__236.html
5
G. Antoniu, C. Bulai, Dicționar de drept penal și procedură penală, ed. Hamangiu, București, 2011, pag. 360

4
normă specială în raport cu traficul de persoane în vederea exploatării lor, care este norma de
aplicare generală.
1.3 Rațiunea incriminării
În ultimii ani se poate observa o evoluție a fenomenului de exploatare a cerșetoriei
practicate de minori sau de persoanele cu dizabilități și de determinare a acestora la practicarea
cerșetoriei6. În încercarea de a stopa acest fenomen s-au luat diverse măsuri legislative atât la
nivel național cât și la nivel european. În acest sens s-a introdus în Codul penal infracțiunea de
exploatarea cerșetoriei în art. 214 care are scopul de a proteja minorii și persoanele cu dizabiliăți
fizice sau psihice care sunt cel mai dispuse spre a fi constrânse să apeleze la mila publicului și se
dorește descurajarea exploatării acestora.
1.4 Obiectul juridic
În noul Cod penal, înfracțiunea de exploatare a cerșetoriei se regăsește în Titlul I.
Infracțiuni contra persoanei, Capitolul VII. Traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile, în
Codul penal din 1969, infracțiunea de cerșetorie se regăsea în Titlul al IX-lea Infracțiuni care
aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială, Capitolul al V-lea Alte infracțiuni care
aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială. Chiar din aplasarea infracțiunii în noul
Cod penal se poate vedea o schimbare de optică în ceea ce privește obiectul juridic al infracțiunii
de exploatare a cerșetoriei.
Valoarea socială protejată prin incriminarea exploatării cerșetoriei este libertatea
minorului sau a persoanei cu dizabilități fizice sau psihice7. Datorită tratamentelor la care sunt
supuși, dezvoltarea psihică și fizică a minorilor poate fi serios afectată de tratarea lor ca obiecte
care genereaza milă prin însuși contextul în care solicită bani sau ajutor. De asemenea, prin
utilizarea minorilor și a persoanelor cu dizabilități ca obiecte care generează milă acestora li se
încalcă demnitatea umană. Spre deosebire de abordarea actuală, valoarea socială protejată prin
incriminarea cerșetoriei în vechiul Cod penal consta în apărarea relațiilor sociale și a regulilor de
conviețuire socială, respectarea „principiului asigurării existenței prin muncă socială utilă”.
„Apelarea în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material constituie o gravă atingere

6
Sergiu Bogdan, Doris Alina Șerban, George Zlati, Noul Cod penal. Partea specială, analize, explicați, comentarii.,
ed. Universul juridic, București, 2014, pag. 141
7
Ibidem

5
adusă relațiilor normale de conviețuire socială, relații care sunt serios amenințate prin apariția
și înmulțirea unor manifestări cu caracter de exploatare și parazitism.8”
Introducerea acestei fapte în titlul privind infracțiunile contra persoanei are numeroase
efecte asupra modului în care se sancționează pluralitatea de infracțiuni și pluralitatea de
infractori. Spre exemplu, în cazul în care o persoană determină mai mulți minor să cerșească,
acesta va răspunde pentru concurs de infracțiuni, pentru fiecare minor determinat să apeleze la
mila publicului în mod repetat i se va reține câte o infracțiune de exploatare a cerșetoriei.

1.5 Obiectul material

Această infracțiune nu are obiect material, deoarece acțiunea infractorului nu se
îndreaptă împotriva unei valori materiale sau lucru. Foloasele materiale sau financiare obținute în
urma săvârșirii infracțiunii de exploatare a cerșetoriei reprezintă produsul infracțiunii și nu
obiectul ei9.

1.6 Subiecții infracțiunii

Este o infracțiune cu subiect activ general, legea nu cere îndeplinirea nici unei calități de
către făptuitor în momentul săvârșirii infracțiunii. Autorul infracțiunii este persoana care
determină un minor sau o persoană cu dizabilități fizice sau psihice să cerșească sau beneficiază
de foloase patrimoniale de pe urma acestei activități.
Forma agravată a acestei infracțiuni cere existența uni subiect activ calificat, în acest caz
infracțiunea este săvârșită de unul dintre părinți, de tutore, de curator sau de cel care are în
îngrijire persoana care cerșește10.
Textul de lege de la art. 214 NCP incriminează participația, sub forma instigării, la o
faptă care nu este incriminată în actuala reglementare. În lipsa unui text legal care să incrimineze
cerșetoria sau care să definească această activitate, legiuitorul a ales să definească activitatea de
cerșetorie prin latura obiectivă a infracțiunii de exploatare a cerșetoriei11. Este posibilă
participația sub forma complicității la această infracțiune.
Subiectul pasiv este minorul sau persoana cu dizabilități fizice ori psihice pe care
autorul infracțiunii a determinat-o să apeleze în mod repetat la mila publicului sau de pe urma a
8
V. Dongoroz și colab., Explicații teoretice ale codului penal român. Partea specială, vol. Iv, ediția a II-a, ed. All
Beck, București, 2003, pag. 639
9
Ibidem
10
M. Udroiu, v. Constantinescu, Noul Cod penal. Codul penal anterior, ed. Hamangiu, București, 2014, pag. 295
11
S. Bogdan și colab., op. cit., pag. 143

6
cărui activitate beneficiază de foloase patrimoniale. Fapta minorului sau a persoanei cu
dizabilități nu constituie infracțiune, în noul Cod penal fapta de cerșetorie fiind dezincriminată12.
Persoanele care acordă ajutorul material sau financiar nu sunt subiecți pasivi ai
infracțiunii.13

1.7 Latura obiectivă

Elementul material al acestei infracțiuni se poate realiza prin două variante alternative.
Fie prin acțiunea de determinare a unui minor sau a unei persoane cu dizabilități fizice sau
psihice să apeleze la mila publicului, fie prin obținerea de foloase patrimoniale de pe urma
acestei activități.
Trebuie observat că, atunci când înfracțiunea se săvârșește prin determinarea minorului
sau persoanei cu dizabilități fizice sau psihice să apeleze la mila publicului, pentru a se realiza
elementul material al acestei infracțiuni se parcurg două faze. Într-o primă fază autorul
infracțiunii săvârșește acte de determinare asupra subiectului pasiv, iar în cea de a doua fază
subiectul pasiv trebuie să săvârșească îndeajunse acte de a apela la mila publicului care să indice
intenția acestuia de a-și procura un mijloc de trai. Actele de determinare nu trebuie să fie mai
mult decât acte de instigare, precum rugăminți sau îndemnuri, deoarece, în cazul în care
determinarea se realizează prin constrângere, fapta se va încadra în forma agravată a infracțiunii
prevăzută de art. 214 alin. (2) lit. b) NCP 14. Este deajuns un singur act de determinarea persoanei
vulnerabile să apeleze la ajutorul public în mod repetat, dacă acesta a stat la baza activității de
„cerșire”15 pentru ca subiectului activ să i se rețină această infracțiune.
Pentru ca fapta autorului să se pedepsească, minorul sau persoana cu dizabilități trebuie
să apeleze la ajutorul patrimonial al mai multor persoane succesiv sau simultan pentru a se
îndeplinii cerința privitoare la apelul la mila publicului, chiar dacă primește ajutor din partea unei
singure persoane. Cerința privește doar numărul de persoane de la care s-a solicitat ajutor nu și
numărul de persoane care au acordat acest ajutor.
Apelul la mila publicului trebuie să fie făcută în mod repetat pentru a fi infracțiune. Un
caz izolat de apel la mila publicului nu poate constitui element material al acestei infracțiuni,
deoarece nu este îndeplinită condiția cu privire la apelarea în mod repetat la mila publicului

12
Tudorel Toader și colab., Noul Cod Penal. Comentarii pe articole, ed. Hamagiu, București, 2014, pag. 371
13
V. Dongoroz și colab., op. cit., pag. 639
14
M. Udroiu, V. Constantinescu, op. cit., pag. 295
15
S. Bogdan și colab., op cit, pag. 141

7
prevăzută în art. 214 alin. (1) NCP. Apelul la ajutorul public nu trebuie să fie permanent, ci este
suficient ca din repetarea lui să rezulte intenția făptuitorului de a-și procura un venit din această
activitate.16
Exploatarea cerșetoriei este infracțiune simplă, ea se săvârșește printr-o singură acțiune
a autorului de determinare la a apela la mila publicului sau de a beneficia de pe urma acestei
activități. Deși în conținutul art. 214 alin. (1) se definește activitatea de cerșetorie ca fiind apelul
în mod repetat la mila publicului, termenul „repetat” ducând la ideea de infracțiune de obicei,
aceasta este o infracțiune simplă. Este infracțiune de rezultat deoarece autorul trebuie să
reușească în mod efectiv să determine minorul sau persoana cu dizabilități fizice sau psihice să
apeleze la mila publicului pentru a se realiza elementul material al infracțiunii, ori să beneficieze
de pe urma acestei activități. Simplele îndemnuri la a cerși, neurmate de executare din partea
persoanei instigate, nu pot duce la sancționarea instigatorului.
Urmarea imediată, în cazul cerșetoriei din Vechiul Cod penal era „starea de pericol
pentru relațiile de conviețuire socială a căror normală și bună desfășurare implică respectarea
de către toți a obligației generale de a câștiga prin muncă social utilă mijloacele de existență.
Această stare de pericol decurge implicit din săvârșirea repetată a acțiunii care constituie
realizarea elementului material17.” În reglementarea actuală a exploatării cerșetoriei, cred că
urmarea imediată este, pe de o parte, starea de pericol care se crează pentru minorul sau persoana
cu dizabilități psihice sau fizice datorită condițiilor în care desfășoară activitatea de cerșetorie, pe
de altă parte încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor exploatate și
încâlcarea demnității umane.

1.8 Latura subiectivă

În ceea ce privește latura subiectivă a acestei infracțiuni, exploatarea cerșetoriei se
săvârșeste cu intenție directă sau intenției eventuală. Săvârșirea acestei infracțiuni din culpă nu
este incriminată.

1.9 Tenatativa și consumarea

În cazul acestei infracțiuni, tentativa nu este incriminată.

16
V. Dongoroz, op. cit., pag. 641
17
Ibidem

8
 În ceea ce privește momentul consumării, acesta are loc atunci când minorul sau
persoana cu dizabilități fizice sau psihice a apela la mila publicului în mod repetat, actele
acestora fiind determinate de autorul infracțiunii de exploatare sau momentul în care autorul a
beneficiat de foloase patrimoniale de pe urma acestei activități (spre exemplu a primit a parte din
banii pe care minorul i-a obținut cerșind).

1.10 Sancțiune
Infracțiunea de exploatare a cerșetoriei se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani
pentru forma de baza, și închisoare de la 1 la 5 ani pentru forma agravată.
Sub aspect procesual, această infracțiune se urmărește din oficiu și este de competența
judecătoriei ca primă instanță.

1.11 Forme agravate

Infracțiunea de exploatarea cerșetoriei are două forme agravate prevăzute în art. 214 alin.
(2) lit. a) NCP săvârșirea infracțiunii de părinte, tutore, curator sau ce către cel care are în
îngrijire persoana care cerșește, respectiv lit. b) săvârșirea faptei prin constrângere. Aceste forme
agravate erau prevăzute și în vechea legislație, în art. 132 din Legea nr. 272/2004 privind
protecția și promovarea drepturilor copilului18.
În ceea privește legea mai favorabilă, din punctul de vedere al sancțiunilor aplicate pentru
săvârșirea acestei infracțiuni, este noul Cod penal deoarece are limite de pedeapsă mai reduse.
Pentru forma de bază a infracțiunii, legea prevede pedeapsa închisorii de 6 luni până la 3 ani sau
amendă, în Legea nr. 272/2004 era prevăzută pedeapsa închisorii de 1 an până la 3 ani; pentru
forma agravată a faptei se prevăd aceleași limite de pedeapsă ca și în vechea reglementare,
respectiv pedeapsa închisorii de la unu la 5 ani, cu o excepție situația în care fapta este comisă de
părinte, tutore, curator sau cel care are în îngrijire persoana care cerșește, limitele pedepsei sunt
mai reduse în noul Cod penal, în Legea nr. 272/2004 această formă agravată era sancționată cu
închisoarea de la 2 până la 7 ani19.
Între prevederile art. 132 din Legea nr. 272/2004 și cele din art. 214 nu sunt diferențe
notabile, cu excepția limitelor pedepselor și a faptului că forma agravată a acestei infracțiuni
poate fi săvârșită și de cel care are în îngrijire persoana care cerșește, ceea ce extinde categoria

18
S. Bogdan și colab., op. cit., pag. 141
19
Idem pag. 142

9
persoanelor cărora li se poate aplica acest text de incriminare. În art. 132 alin. (3) din Legea nr.
272/2004 este incriminată fapta părintelui sau a reprezentantului legal al minorului, în cazul în
care minorul era îndemnat să cerșească de persoana care îl îngrijea, dar care nu avea nici o
legătură legală cu acesta, se reținea forma de bază a infracțiunii, nu forma agravată.

1.12 Relația dintre infracțiunea de exploatarea cerșetoriei și traficul de

persoane și traficul de minori
Traficul de persoane este incriminat prin art. 210 N. C. pen., iar traficul de minori este
incriminat prin art. 211 N. C. pen. și constau în recrutarea, transportarea, transferarea,
adăpostirea sau primirea unei presoane, respectiv minor în scopul exploatării acesteia. În art. 182
N. C. pen. se prevede că prin exploatarea unei persoane se înțelege: supunerea la executarea unei
munci sau îndeplinirea de servicii, în mod forțat; ținerea în stare de sclavie sau alte procedee
asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire; obligarea la practicarea prostituției, la
manifestări pornografice în vederea producerii și difuzării de materiale pornografice sau alte
forme de expoatare sexuală; obligarea la practicarea cerșetorie; prelevarea de organe, țesuturi sau
celule de origine umană, în mod ilegal. După cum se poate vedea, printre formele de exploatare a
persoanelor traficate intră și obligarea la practicarea cerșetoriei, ceea ce înseamnă că
reglementările de la art. 210 și 211 se suprapun cu prevederile art. 214 alin. (2) lit. b) N. C. pen.
Consider că art. 214 N. C. pen. este normă specială în raport cu art. 211, atunci când fapta se
săvârșește prin modalitatea de recrutare, adăpostire sau primire a minorului în scop de obligare la
practicarea cerșetoriei se reține forma agravată a infracțiunii de exploatarea cerșetoriei. Iar în
cazul în care infracțiunea se săvârșește prin transportarea sau transferarea persoanei cu
dizabilități sau a minorului se va reține infracțiunea de trafic de persoane, respectiv trafic de
minori.
Noua reglementare este neclară în ceea ce privește aceste infracțiuni, la condițiile în
care se poate reține fie una, fie cealaltă. Având în vedere că valoarea socială protejată de cele
trei texte este aceași, adică libertatea persoanei și demnitatea umană, nu se justifică diferența de
tratament sancționator dintre infracțiunea de trafic de persoane, respectiv minori și cea de
exploatarea cerșetoriei, pentru prima categorie de infracțiuni limitele de pedeapsă sunt de 3 la 10
ani de închisoare pentru forma de bază, de 5 la 12 ani de închisoare pentru forma agravată, în
timp ce pentru exploatarea cerșetoriei prin constrângere (forma agravată a infracțiunii) limitele

10
de pedeapsă sunt de unu la 5 ani de închisoare. De lege ferenda fapta prevăzută la art. 214 alin.
(1) N. C. pen. ar trebui reținută ca o formă atenuantă a infracțiunii de trafic de minori, în celelalte
cazuri să se aplice prevederile cu privire la traficul de minori, respectiv traficul de persoane.

11
 Bibliografie
Tratate și articole:
1. George Antoniu, Costică Bulai, Dicționar de drept penal și procedură penală, ed.
Hamangiu, București, 2011
2. Vintilă Dongoroz, Iosif Fodor, Siecfried Kahane, Nicoleta Iliescu, Ion Oancea,
Constantin Bulai, Rodica Stănoiu, Victor Roșca, Explicații preliminarii ale codului penal român.
Partea specială, vol. IV, ediția a II-a, ed. All Beck, București, 2003
3. Sergiu Bogdan, Doris Alina Șerban, George Zlati, Noul Cod Penal, ed. Universul
Juridic, București, 2014
4. Tudorel Toader, Maria-Ioana Michinici, Ruxandra Răducanu, Anda Crișu-
Ciocîntă, Sebastian Rădulețu, Mihai Dunea, Noul Cod Penal. Comentarii pe articole, ed.
Hamagiu, București, 2014
5. Ionuț Ifrim, Reflecții cu privire la folosirea unui minor în scop de cerșetorie,
Analele Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice, Nr. 2/2013
6. Vasile Dobrinoiu, Norel Neagu, Drept penal. Partea specială, Conform noului cod
penal, ed. Universul Juridic, București, 2011
7. Mihail Udroiu, Victor Constantinescu, Noul Cod penal. Codul penal anterior, ed.
Hamangiu, București, 2014
Pagini web:
1. http://www.altalex.com/index.php?idnot=36776
2. http://www.hsph.harvard.edu/population/domesticviolence/portugal.penal.95.pdf
3. https://www.boe.es/buscar/act.php?id=BOE-A-1995-25444
4. http://www.gesetze-im-internet.de/stgb/__236.html
5. http://www.euroavocatura.ro/articole/490/Infractiunile_de_trafic_si_exploatare_a_unor
_persoane_vulnerabile_in_Noul_Cod_Penal__art__207_-_215_
6. http://portal.just.ro/193/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=19300000000144225&id_inst=
193
7. http://portal.just.ro/117/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=11700000000097405&id_inst=
117
8. http://portal.just.ro/33/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=11700000000095980&id_inst=3
3

12
9. http://portal.just.ro/64/Lists/Jurisprudenta/DispForm.aspx?ID=350
Legislație:
1. Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial nr.
510/24.07. 2009
2. Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, publicată
în Monitorul Oficial nr. 557/23.26.2004
3. Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane,
publicată în Monitorul Oficial nr. 783/11.12.2001

13