Goaima Nicolae-Andrei

Anul I , IF

Conceptul de “drept” si conceptul de “doctrina juridica”

Prin doctrina se poate intelege ca fiind “ opiniile emise asupra dreptului de persoane care au
functia de a-l studia ( profesori , magistrati , avocati ) sau o opinie care este exprimata asupra unei
probleme particulare.
Termenul de doctrina juridical desemneaza , intr-un alt sens ,totalitatea teoriilor , curentelor ,
scolilor cu privire la fenomenul juridic.
De asemenea trebuie facuta distinctive intre doctrina moderna si doctrina clasica , in sensul ca
doctrina clasica avea ca preocupari exegeza textelor legale si cuprindea operele aparute pana la
sfarsitul secolului al XIX –lea , avand la baza ideologia liberala.
Doctrina moderna sau doctrina secolului XX se desprinde oarecum de acea exegeza a legii , si
trece la analiza unor noi problem aparute in practica , de unde isi ia si denumirea de “ comentariu
sau nota de jurisprudenta” , observandu-se totodata si tendinta interdisciplinaritatii.
Astfel , studiile juridice fac apel din ce in ce mai mult la sociologie , logica , economie.
Conceptele juridice sunt rezultatul unui proces amplu de framantari ,de dezbateri si solutii
legislative , formulandu-se permanent propuneri de imbunatatire.
Institutiile juridice sunt rezultatul cristalizarii gandirii juridice si se bazeaza pe principia , teorii ,
curente,pe adevarate sisteme juridice.Dreptul nu poate sa fie concept fara cunoasterea teoriilor si
principiilor specific , deoarece ele explica evolutia in timp ,nevoia de adaptare permanenta la
realitatile sociale si gasirea celor mai adecvate solutii.
In mod traditional au existat trei mai preocupari ale gandirii juridice :
- cele legate de definirea dreptului sau ontologia juridica
- izvoarele dreptului
- axiologia juridical ( principiile care guverneaza continutul dreptului )

Termenul “ drept “ semnifica stiinta dreptului , adica ansamblul de notiuni , idei , concepte si
principii care explica dreptul si prin intermediul carora poate fi gandit.Stiinta dreptului studiaza
juridicul in toate formele sale de manifestare , existent si dezvoltarea statului si dreptului ,
institutiile politice si juridice ,corelatiile cu celelalte component ale sistemului social , fiind o stiinta
ce are ca obiect de cercetare una din componentele majore ale societatii – realitatea juridica-dreptul
se incadreaza in categoria stiintelor sociale.
Dreptul imbina necesitatea cu rigoarea , avand in vedere ca participarea individuala in relatiile
sociale are loc pe baza unui statut reglementat juridic.Dreptul poate fi socotit o arta , adica un
ansamblu de mijloace pe care le intrebuinteaza organele care il creeaza sausau il aplica.
Prin drept se intelege ansamblul normelor juridice ce au fost sanctionate de stat , prin care se
stabilesc drepturile si obligatiile indivizilor , modul de organizare si functionare al puterilor statului
prin care sunt instituite si aparate ordinea si stabilitatea sociala,raporturile intre guvernanti si
supusi , norme a caror respectare este general obligatorie si asigurata prin forta de constrangere a
statului.
Dreptul este ansamblul regulilor de conduit umana edictate si sanctionate de catre autoritatea
statala si destinate sa asigure domnia ordinii si libertatii in relatiile sociale.In literature juridica
romaneasca mai veche s-a considerat ca dreptul nu este decat un ansamblu de conduit impuse de
puterea publica menite sa asigure ordinea in societate.Dreptul nu valoreaza insa nimic fara forta
statului care sa-l propulseze , sa-l impuna.Aceasta relatie intre drept si forta statului este valabila
atat in interiorul acesteia cat mai ales in raporturile internationale.In esenta sa dreptul este
instrumental principal prin care autoritatea statala , puterea de stat isi exercita in virtutea
suveranitatii sale , rolul si functiile de consolidare si aparare a organismului social , a relatiilor de
productie sociale , de reglare a comportamentului uman astfel incat sa nu se lezeze valorile
economice , sociale politice ,sau juridice , pe care se intemeiaza o anumita comunitate sociala.

Obiectul dreptului consta in formarea regulilor de conduit general-obligatorii , atat pentru

indivizi priviti separate sau in grup , potrivit anumitor principia si criterii , cat si pentru organismele
care exercita autoritatea publica.
La Platon , definitia dreptului era corelata cu rolul juristului in societate si cu notiunea de
justitie .Platon sustinea ca juristul nu are doar rolul de a aplica legea .In conceptia sa , o lege injusta
nu este lege , nu este drept.Justitia are ca principal rol de a da fiecaruia ce este al sau .” Regimul
constitutional just este doar acela in care oamenii accepta subordonarea scopurilor,curajului sau
ratiunii.
Platon sustinea ca prima misiune a dreptului este educatia , iar dreptul nu constituie ansamblul
normelor juridice pozitive elaborate de stat , asa cum sustine pozitivismul juridic , scopul statului nu
este nici de asigura imbunatatirea individuala sau generala , nici ordinea sau securitatea juridica.
Pentru Aristotel , justitia este o virtute universala care include toate virtutile , iar justitia este
impartita in justitie distributiva si justitie comutativa.

Dintre cele mai importante roluri ale doctrinei juridice se pot mentiona : interpretarea
dreptului ,realizarea sintetizarii dreptului , sprijinirea legiuitorului in elaborarea dreptului iar pe
judecator in aplicarea lui .Procedeul interpretarii conforme poate functiona in diferite contexte .Din
punctul de vedere al dreptului Uniunii Europene , urmatoarele stadii de aplicare a doctrinei
interpretarii conforme pot fi intalnite :
- nivelul dreptului national , scopul aplicarii doctrinei fiind acela de a da efect prevederilor
legale comunitare , in contextul dreptului national al Statelor membre
- nivelul interpretarii dreptului comunitar secundar , in acord cu prevederile dreptului
comunitar primar
- nivelul interpretarii dreptului U.E. in concordanta cu normele dreptului international public
In ceea ce priveste interpretarea legislatiei interne a statelor membre ale Uniunii Europene in
conformitate cu directivele comunitare , doctrina in materie urmareste asigurarea coexistentei ,
coerentei si aplicarii uniforme a dreptului Uniunii Europene in toate statele membre.

Concluzie

- Doctrina ar fi opiniile unor specialisti ,profesori sau magistrati , care studiza dreptul asupra
unei probleme particulare a dreptului; doctrinele juridice nu sunt in afara sistemului stiintei
dreptului existand o puternica legatura intre acestea si teoria generala a dreptului .Doctrinele
juridice sunt o completare a teoriei generale a dreptului si contribuie la intelegerea evolutiei
acesteia , la clasificarea si dezvoltarea conceptelor si a institutiilor juridice.
- Dreptul – ansamblul normelor juridice , legilor, care sunt stabilite de stat pentru a apara legea
si ordinea , drepturile si obligatiile fiecarui cetatean, pentru a se realiza o societate stabila ;
respectarea acestor norme este obligatorie si poate fi asigurata prin forta de constrangere