Relatia dintre Stat si mediul de afaceri

Statul ar trebui sa reprezinte un important partener al mediului de afaceri privat, rolul

acestuia fiind acela de a emite legislatia corespunzatoare, necesara bunei desfasurari a
activitatilor de afaceri.
Mai mult decat atat, Statul participa extrem de activ in mediul de afaceri,
desfasurand activitati de autorizare, colaborare si control.
Statul roman este o republica semi-prezidentiala organizata conform art. 1, alin. 4 din
Constitutie, potrivit principiului separatiei si echilibrului celor trei puteri: legislativa,
executiva si judecatoreasca.
Institutiile care corespund acestor puteri in stat au obligatia sa adopte un model de
guvernare, care sa impleteasca responsabilitatea publica cu cea privata si care sa se straduie
sa elimine barierele artificiale dintre acestea.
Principala lege care reglementeaza mediul antreprenorial din Romania este legea nr
31 din 16/11/1990 privind societatile comerciale. Aceasta lege stabileste formele de
constituire a unei societati comerciale si reglementeaza obligatiile si drepturile acestora.
Reprezentarea Statului in mediul de afaceri este asigurata de Parlament, Guvern,
Presedintele Romaniei, precum si Administratia Publica si locala.
Conform art. 61 din Constituţie, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al
poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării. Parlamentul este alcătuit din Camera
Deputaţilor şi Senat. Guvernul, potrivit programului său de guvernare aprobat de Parlament,
asigură realizarea politicii externe si interne a ţării şi exercită conducerea generală a
administraţiei publice, cooperand, in îndeplinirea atribuţiilor sale, cu organismele sociale
interesate. Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege.
Preşedintele României reprezintă statul român şi garanteaza independenta naţionala, unitatea
si integritatea teritoriala a ţării. Acesta asigura respectarea Constituţiei şi buna funcţionare a
autorităţilor publice, exercitand funcţia de mediere între puterile statului, dar şi între stat şi
societate.
La randul sau, in raport cu statul, mediul de afaceri este reprezentat de Patronate si
Camera de Comert si Industrie a Romaniei.
Organizaţiile patronale reprezintă forme de asociere ale patronilor, independente de
autorităţile publice, de sindicate, ce apara interesele patronilor, de partide politice si au
urmatoarele atributii: reprezintă, promovează şi apără interesele economice, juridice şi
sociale ale membrilor, promovează concurenţa loială, elaborează şi promovează coduri de
conduită în afaceri, elaborează şi implementează politici de ocupare şi plasare a forţei de
muncă, elaborează strategii şi politici de dezvoltare economico-socială la nivel sectorial şi
naţional, înfiinţează şi administrează, în interesul membrilor, unităţi sociale, de cultură,
învăţământ şi cercetare, societăţi comerciale, de asigurări. De asemenea, Organizatiile
patronale asigură, pentru membrii, informarea si intermedierea de relatii între aceştia dar şi
cu alte organizaţii, promoveaza evolutia manageriala si ofera servicii de consultanţă şi
asistenţă de specialitate.
Camerele de comerţ sunt organizaţii autonome, nonguvernamentale, nonpolitice, fără
scop patrimonial, cu utilitate publică si personalitate juridică, menite sa reprezinte, sa apere
şi sa susţina interesele membrilor acestora dar şi ale comunităţii de afaceri în raport cu
autorităţile publice şi cu organismele din ţară şi din străinătate (art. 1 din Legea nr. 335/2007
a camerelor de comerţ 63 ). Art. 4 din Legea amintita, reglementeaza urmatoarele atributii
principale ale camerelor de comerţ şi industrie: sprijină autorităţile administraţiei publice
locale în in scopuri de dezvoltare economico-sociale, sprijină membrii in relatiile
economice cu diverse reprezentante oficiale, cu organismele din străinătate, similare acestei
entitati. reprezintă şi apără interesele comunităţii de afaceri în raport cu autorităţile române
şi cu omologi din străinătate, realizeaza si prezintă propuneri instituţiilor abilitate privind
promovarea de proiecte de acte normative în domeniul de activitate, eliberează, evident la
cerere si cu respectarea legii si competentelor, certificate de origine a mărfurilor, certificate
privind uzanţele comerciale, adnotări şi modificări în situaţia juridică a firmelor, precum şi
certificate ce atestă existenţa unor incidente comerciale. De asemenea, Camera de Comert si
Industrie reglementeaza litigiile comerciale şi civile, prin activitati de mediere şi arbitraj ad-
hoc şi instituţionalizat, avizează cazurilor de forţă majoră şi influenţa acestora asupra
executării obligaţiilor de catre comercianti, întocmesc o evidenţă proprie a societăţilor
comerciale, sub denumirea de Catalogul firmelor, inscrierea facandu-se la cere.
Exista, insa, si institutii mixte, in care se regasesc atat reprezentanti ai Statului cat si
din mediul de afaceri: Consiliul Economic Social, Consiliul National Tripartit pentru Dialog
Social, constituite în vederea promovării dialogului social.
Consiliul Economic şi Social este o instituţie publică , tripartită, autonomă,
constituită în scopul realizării dialogului tripartit dintre organizaţiile patronale,
organizaţiile sindicale şi reprezentanţi ai asociaţiilor şi fundaţiilor nonguvernamentale.
Conform art. 5 din Legea nr. 248/2013, Consiliul prezinta o serie de atributii, printre care:
avizează proiectele de acte normative din domeniile de specialitate iniţiate de Guvern,
precum şi propunerile legislative ale deputaţilor şi senatorilor, invitând iniţiatorii la
dezbaterea actelor normative, elaborează, din propria initiativa, sau la cererea anumitor
institutii ale statului, analize şi studii privind realităţile economice şi sociale si semnalează
apariţia unor fenomene economice şi sociale care necesita elaborarea unor noi acte
normative.
Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social, este o instituţie cu rol consultativ
si are următoarea componenţă: preşedinţii confederaţiilor patronale şi sindicale
reprezentative la nivel naţional, reprezentanţi ai Guvernului, dar şi din alte structuri ale
statului, reprezentantul Băncii Naţionale a României, preşedintele Consiliului Economic şi
Social şi alţi membri conveniţi cu partenerii sociali. Printre atributii enumeram: dezbaterea
şi analiza proiectelor de programe şi strategii elaborate la nivel guvernamental, elaborarea şi
susţinerea implementării strategiilor, programelor, metodologiilor şi standardelor în
domeniul dialogului social, asigurarea cadrului de consultare pentru stabilirea salariului
minim garantat în plată, etc.
Concret, modul in care Statul intervine in mediul de afaceri, se realizeaza, in
principal, prin adoptarea de acte normative esentiale in economie, prin adoptarea de masuri
precise de verficare a veniturilor dar si a preturilor, prin implementarea mai multor politici
economice, prin intocmirea de politici publice in domeniile dedicate mediului de afaceri,
precum si prin implementarea acestora la nivelul societatii, dar si a mediului de afaceri.
De asemenea, Statul participa activ in mediul de afaceri prin intermediul Regiilor
autonome si societatile pe care le detine, fiind producator de bunuri si servicii si, foarte
important, prin controlul conformitatii, respectiv a respectarii legii de catre reprezentantii
mediului de afaceri.
De precizat ca acest “parteneriat” prezinta, insa, o serie de influente pozitive dar si
negative. In ceea ce priveste influentele pozitive, acestea fac referire la factorii de natura
legislativ-normativa, printre care: creearea unui cadru normal si disciplinat al activitatii
mediului de afaceri, acordarea de beneficii pentru a stimula extinderea mediului
antreprenorial, consultanta gratuita in domeniul juridic si contabil, cursuri de perfectionare,
organizarea unor evenimente dedicate comunitatii mediului de afaceri, accesarea de fonduri
europene dar si de alta natura, precum si, extrem de esential, inlesnirea unei comunicari
facile cu autoritatile statului. As sublinia, insa, si un bun exemplu, respectiv Legea nr.
270/2017 (Legea prevenirii) ce reglementează o serie de instrumente care să asigure
prevenirea săvârșirii de contravenții. Este o lege mult asteptata de persoanele juridice din
Romania, ce desfasoara activitati in diverse domenii, de la comert la industrie si care sunt
supuse, din ce in ce mai frecvent, verificarilor efectuate de autoritatile cu atributii de
control. Conform Legii 270/2017, toate autoritatile cu atributii de control vor fi obligate,
printr-un act legislativ, sa informeze, prin diferite metode, persoanele interesate, asupra
legislatiei in vigoare referitoare la regimul contraventiilor, la drepturile si obligatiile
autoritatilor de control in aplicarea sanctiunilor contraventionale, precum si drepturile si
obligatiile persoanelor care sunt supuse controlului. Totodata, autoritatile de control vor fi
obligate sa afiseze pe site-urile proprii cele mai intalnite nereguli dar si modalitatile de
conformare in aceste cazuri, informatie extrem de importanta in vederea identificarii celor
mai frecvente greseli realizate de companii si a modalitatilor legale de rezolvare a acestora.
Agentul constatator va incheia un proces verbal de constatare a contraventiei, prin care
aplica mai intai sanctiunea avertismentului la care va anexa un plan de remediere cu
stabilirea unor masuri concrete si termene de conformare, in acest caz nefiind aplicate alte
sanctiuni contraventionale complementare. Termenul de remediere a neregulilor constatate
va fi insa de maximum 90 de zile calendaristice de la data procesului verbal de constatare a
contraventiei, acest termen stabilit de autoritate neputand fi prelungit
Insa, de multe ori, aplicarea legilor constituie unul dintre cele mai frecvente motive
de disputa intre mediul de afaceri si Statul roman, multe dintre articolele de lege, suferind
de lipsa documentarii, a cercetarii sau a neconcordantei dintre nevoile mediului
antreprenorial si ceea ce se vor a fi aceste nevoi. Sustin cele afirmate cu un exemplu, simplu
si concret, si anume faptul ca, desi au existat initiative din partea statului pentru
simplificarea procedurii de infiintare a unei societati, procesul ramane unul anevoios si plin
de provocari. Sunt foarte mulţi tineri în România care au foarte multe idei, multă
determinare, curaj, dar care nu au banii de început şi sunt îngroziţi să intre în labirintul
complicat al sistemului public şi în birocraţie.
In alta ordine de idei, Statul a devenit concurentul neloial al sectorului privat, din
punct de vedere al fortei de munca, iar mediul de afaceri a fost puternic afectat de maririle
de salarii din zona bugetara, mariri care nu au fost insotite si de o crestere, reala, a calitatii
serviciilor publice fata de contribuabili, aceasta realitate ne putand fi sustinuta pe termen
lung, avand ca potential efect marirea taxelor. Este necesară asigurarea creșterii calității
serviciilor publice, testarea periodică/perfecționarea periodică a bugetarilor, asigurarea
cadrului necesar angajării răspunderii directe a bugetarilor pentru
greșelile/abuzurile/neregularitățile acestora.
Asteptarile mediului de afaceri in Romania raman mereu aceleasi: predictibilitate
fiscala, investitii in infrastructura, o politica de resurse umane echitabila, in zona publica,
precum si sutinerea Romaniei in zona de credibilitate fata de pietele financiare
internationale.
Relaţia dintre stat şi mediul de afaceri ar trebui privită ca un parteneriat corect,
transparent, sănătos şi eficient, bazat pe incurajarea dezvoltării.
Antreprenoriatul este considerat una dintre cele mai importante forţe, fiind esenţial
pentru dezvoltarea continuă a economiei de piaţă moderne deoarece un număr mai mare de
noi întreprinderi poate stimula creşterea economică.

Bibliografie:
Drept Societar – Curs pentru învățământ la distanța, Asist. univ. dr. Radu Ştefan PĂTRU
Wikipedia
Articole Presa online