Tema 1.

Rolul statului in viata de afaceri

Statul este definit si analizat sub diverse aspecte, fie din punct de vedere

organizational, fie din punct de vedere functional .

Din punct de vedere organizational, statul este vazut ca o suma de institutii de

guvernare , care prezinta o serie de caracteristici , fara a fi prezente in toate tarile. Statul prin

aparatul birocratic coordoneaza activitatea publica, dar si activitatea privata prin

instrumente care sa asigure echilibrul si stabilitatea in societate .

Statul este o putere suprema si suverana, precum si legislativa , intr-un teritoriu clar

delimitat. Status roman este o republica semi-prezidențială și conform art. 1 alin. (4) din

Constituţie potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi

judecătorească.

Prin instituțiile sale, statul joaca rol de partener de afaceri in viata economica si trebuie sa

colaboreze nemijlocit cu partenerii sai din mediul de afaceri.

Asa cum s-a dovedit in perioada pandemica, o participare activa a statului in parteneriatul

său cu mediul privat , a putut duce la sprijinirea acelor parteneri economici aflati in

dificultate.

Dar pana la acest moment , statul a creat cadrul legal si a definit in Constitutia României

obligațiile pe care le are ( articolul 135 alin.2)

- a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil

pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie;

- b) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi

valutară;

- c) stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale, a artei şi protecţia

dreptului de autor;

- d) exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional;

- e) refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului

ecologic;

- f) crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii;

- g) aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanţă cu obiectivele

Uniunii Europene.

Țara noastră are o economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență , iar

statul , prin instituțiile sale, intervine în viața economică pentru a asigura concurența

loială între membrii săi bazată pe un anumit cod de conduit .

Statul are in mediul de afaceri reprezentanți care activeaza activ : Parlament,

Guvern , Președintele României, Administratia publica centrala și locala , fiecare cu

un rol bine stabilit. Pe de alta parte, mediul de afaceri este reprezentat in relatia cu

statul de Patronate care reprezintă , promoveaza si susțin interesele economice,

juridice si sociale ale membrilor, promoveaza concurența loiala asa cum este stabilita

de celalalt partner – Statul; elaborează strategii şi politici de dezvoltare economico-

socială la nivel sectorial şi naţional, în condiţiile legii.

 In sprijinul autoritatii publice locale pentru dezvoltarea socio-economica a

unei zone, pentru confirmarea statutului juridic al unei societati (inscrierea,

modificarea sau lichidarea unei societati) a fost constituita o organizatie autonomă,

apolitică, neguvernamentală - Camera de Comert si Industrie.

Țin să precizez politizarea excesiva a acestor instituții si numirea la

conducerea lor a unor persoane fara cunostințe economice sau juridice . In sprijinul

afirmației mele, vine ultima propunere a Camerei de Comerţ şi Industrie a României

(CCIR) care a prezentat un proiect de act normativ prin care propune includerea

tuturor afacerilor într-un catalog al firmelor, acestea trebuind însă să plătească o taxă

anuală cuprinsă între 10 şi 100 de euro.

Aceasta taxă nu dovedește decât incapacitatea CCIR ului de a se autofinanta,

cautând să adauge o taxa pentru un Catalog al firmelor care deja exista la nivel

national si este dezvoltat de Camera Națională , pe platforma dezvoltată

corespunzător de aceasta.

Acesta reprezenta un exemplu de impediment pus in calea societăților și așa

împovărate de taxe și impozite.

Insă , exista și instituții in subordinea statului care funcționeaza exemplar și se

dovedesc a fi un sprijin real venit in activitatea societaților.

Un exemplu concret in acest sens este Autoritate Națională pentru Protecția

Consumatorului , care primește sesizări ale persoanelor fizice in condițiile unor

politici neloiale de marketing in perioada Blach Friday .

 Exista si institutii mixte în care se regăsesc reprezentanți din cadrul autorității

statale, cît și din mediul de afaceri care constituie un sistem tripartite, în vederea

promovării dialogului social cu scopul promovării unei anumite activitati.

Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT) este o

instittutie mixta si a stabilit politica in domeniul concurenței o politica clară pentru a

garanta buna funcționare a piețelor . Acordurile dintre concurenți care limitează

concurenţa şi prin care părţile îşi stabilesc propriile reguli şi evită regulile unei pieţe

liberalizate, cazurile de abuz de poziție dominantă și fuziunile si alte acorduri formale

intre operatorii economici sunt masuri prin care statul interbine in mod activ in

mediul de afaceri.

Statul intervene în mediul de afaceri printr-o serie de acțiuni concrete de

intervenție :

- adoptarea de acte normative în materie economică

- adoptarea de măsuri concrete de verificare a veniturilor şi a preţurilor;

- implicarea statului în implementarea de politici economice;

- întocmirea de politici publice şi implementarea lor la nivelul societăţii,

inclusiv a mediului de afaceri;

- statul participă la viaţa de afaceri prin regiile autonome şi societăţile pe care

le deţine, fiind producător de bunuri şi servicii;

- statul prin instituțiile pe care le coordoneaza se asigura de controlul

conformităţii, respectiv a respectării legii de către reprezentanţii mediului de afaceri.

 În parteneriatul Stat – reprezentanții mediului de afaceri , se dorește

susținerea întreprinzătorilor privați, stimularea liberei inițiative și combaterea

șomajului.

Fiecare partener are rolul său și câștigul său, Statul prin colectarea de taxe și

impozite își asigura continuarea proiectelor de dezvoltare, asigurând stabilitatea și

predictibilitatea mediului de afaceri, iar acesta din urmă are nevoie de o legislație

coerentă care să îi permită și să își asigure continuarea activității indiferent de

condițiile politico-sociale interne și externe .