C 2 Organizatiile Ca Obiect Al Contabilitatii

2.
Organizarea firmei locul si rolul contabilitatii, sistemul de documente intr-o

orhanizatie.
a.Formele de organizare juridica ale organizatiilor in Romania,
b.Entitati juridice intalnite in alte state.
c.Principalele tipuri de afaceri intalnite in economie si structura organizatorica a fluxurilor

economice in cadrul acestora
d.Sistemul de documente care probeaza si consemneaza fluxurile economice ale afacerilor
e.Locul si rolul contabilitatii in prelucrarea documentelor financiare ale afacerilor
Contabilitatea reprezinta o disciplina care colecteaza, prelucreaza si prezinta informatii sintetice

cu privire la situatia financiara (bilant), performanta (contul de profit si pierdere) si evolutia
situatiei financiare (tabloul fluxurilor de trezorerie) al organizatiilor.
Acestea imbraca forme variate in economie
Structura organizatiilor in economie este urmatoarea:
1. Persoane juridice
1.1. Cu scop lucrativ (desfasurare activitati economice in scopul atingerii unui profit)
1.1.1. Societati comerciale: grupare de persoane constituita pe baza unui contract de

societate si beneficiind de personalitate juridica, in care asociatii se inteleg sa puna in comun
anumite bunuri, bani sau chiar prestari de servicii, pentru exercitare unor fapte de comert, in
scopul realizarii si impartirii beneficiilor rezultate.
1.1.1.1. Societati de persoane
1.1.1.1.1. Societati in nume colectiv: acea societate constituita prin asocierea, pe baza

deplinei increderi, a doua sau mai multe persoane, care pun in comun anumite bunuri si
cunostinte, pentru a desfasura o activitate comerciala, in scopul impartirii beneficiilor rezultate
si in care asociatii raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile societatii (cizmarie, moara,
croitorie)
1.1.1.1.2. Societati in comandita simpla: societatea constituita prin asocierea, pe baza deplinei

increderi, a doua sau mai multe persoane, care pun in comun anumite bunuri, pentru a
desfasura o activitate comerciala, in scopul impartirii beneficiilor si in care raspund pentru
obligatiile sociale, dupa caz, nelimitat si solidar (asociatii comanditati) care vin cu know how ul
afacerii sau in limita aportului lor (asociatii comanditari) care vin cu capitalurile necesare
afacerii. Administratori ai afacerii pot fi doar asociatii comantitati.
1.1.1.2. societati cu raspundere limitata: societatea constituita, pe baza deplinei increderi, de

doua sau mai multe persoane, care pun in comun anumite bunuri, pentru a desfasura activitate
comerciala, in vederea impartirii beneficiilor si care raspund pentru obligatiile sociale in limita
aportului lor
1.1.1.3. societati pe actiuni: asocieri de persoane care sunt destinate adunarii unor sume de
bani consistente pentru demararea unor afaceri intens consumatoare de capital.
1.1.1.3.1. societati pe actiuni: societatea constituita prin asocierea mai multor persoane,

care contribuie la formarea capitalului social prin anumite cote de participare, reprezentate
prin titluri, numite actiuni, pentru desfasurarea unei activitati comerciale, in scopul impartirii
beneficiilor, si care raspund pentru obligatiile sociale numai in limita aportului lor
1.1.1.3.2. societati in comandita pe actiuni: societatea constituita prin asocierea mai

multor persoane, care contribuie la formarea capitalului social prin anumite cote de participare,
reprezentate prin titluri, numite actiuni, pentru desfasurarea unei activitati comerciale, in
scopul impartirii beneficiilor, si care raspund pentru obligatiile sociale numai in limita aportului
lor
1.1.1.4. regii autonome: comerciant al cărui capital social este deţinut de organe ale
administraţiei publice centrale sau locale şi care desfăşoară o activitate economică de interes
naţional/local. R.a. sunt supuse obligaţiei de a asigura opozabilitatea actelor şi faptelor care se
înregistrează în registrul comerţului (art. 1 din Legea nr. 26/1990)
1.1.1.5. companii nationale: societate comercială în cadrul căreia participaţia la capitalul social

este deţinută, direct sau indirect, de autorităţi publice. S.n. acţionează în domenii considerate
strategice. S.n. sunt comercianţi supuşi obligaţiei de a asigura opozabilitatea actelor şi faptelor
care se înregistrează în registrul comerţului (art. 1 din Legea nr. 26/1990). C
1.1.1.6. cooperative de productie sau consum: Societatea cooperativă este o asociație

autonomă de persoane fizice și/sau juridice, după caz, constituită pe baza consimțământului
liber exprimat de acestea, în scopul promovării intereselor economice, sociale și culturale ale
membrilor cooperatori, fiind deținută în comun și controlată democratic de către membrii săi, în
conformitate cu principiile cooperatiste.
Societățile cooperative de gradul 1 se pot constitui în una dintre următoarele forme:
a) societăți cooperative meșteșugărești - asociații de persoane fizice care desfășoară în comun

activități de producție, de comercializare a mărfurilor, de executare de lucrări și prestări de
servicii, care contribuie, direct sau indirect, la dezvoltarea activităților meșteșugărești ale
membrilor lor cooperatori;
b) societăți cooperative de consum - asociații de persoane fizice care desfășoară în comun

activități de aprovizionare a membrilor cooperatori și a terților cu produse pe care le cumpără
sau le produc și activități de prestări de servicii către membrii lor cooperatori și către terți;
c) societăți cooperative de valorificare - asociații de persoane fizice care se constituie în scopul

de a valorifica produsele proprii sau achiziționate prin distribuție directă sau prin prelucrare și
distribuție directă;
d) societăți cooperative agricole - asociații de persoane fizice care se constituie cu scopul de a

exploata în comun suprafețele agricole deținute de membrii cooperatori, de a efectua în comun
lucrări de îmbunătățiri funciare, de a utiliza în comun mașini și instalații și de a valorifica
produsele agricole;
e) societăți cooperative de locuințe - asociații de persoane fizice care se constituie cu scopul de

a construi, cumpăra, conserva, renova și administra locuințe pentru membrii lor cooperatori;
f) societăți cooperative pescărești - asociații de persoane fizice care se constituie cu scopul de a

înființa ferme piscicole și de acvacultură, de a produce, repara, întreține și cumpăra
echipamente, utilaje, instalații, ambarcațiuni de pescuit, precum și de a pescui, prelucra și
distribui produse piscicole;
g) societăți cooperative de transporturi - asociații de persoane fizice care se constituie cu scopul

de a realiza activități de transport și activități conexe acestora, pentru membrii cooperatori și
pentru terți, pentru îmbunătățirea tehnică și economică a activităților de transport desfășurate
de membrii cooperatori;
h) societăți cooperative forestiere - asociații de persoane fizice care se constituie cu scopul de a

amenaja, exploata, regenera și proteja fondul forestier deținut de membrii cooperatori, ținând
seama de condițiile impuse de regimul silvic;
i) societăți cooperative de alte forme, care se vor constitui cu respectarea dispozițiilor prezentei
legi.
1.1.1.7. societati financiare:
1.1.1.7.1. societati bancare
1.1.1.7.2. institutii financare nonbancare
1.1.1.7.3. societati de asigurare
1.1.1.7.4. cooperative de credit.

III. Grup de interes economic – GIE

Grup european de interes economic – GEIE
Cadru legal: Legea nr. 161/2003, privind unele masuri pentru asigurarea
transparentei in executarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in
mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei
Conditii: numarul membrilor unui grup de interes economic nu poate fi mai mare
de 20.
1.2. persoane juridice fara scop lucrativ: sunt personae juridice care nu au drept obiectiv
profitul indeplinind functii sociale in economie.
1.2.1. organizatii neguvernamentale: se intelege orice asociatie, fundatie sau federatie infiintata
in Romania, potrivit legislatiei in vigoare, care utilizeaza veniturile si activele proprii pentru o
activitate de interes general, comunitar sau non-patrimonial.
In ceea ce priveste organizatiile non-profit de utilitate publica, acestea sunt definite in O.G. nr.
26/2000
1.2.1.1. asociatii: este organizatia constituita de 3 sau mai multe persoane care, pe baza unei
intelegeri, pun in comun si fara drept de restituire contributia materiala, cunostintele sau
aportul lor in munca pentru realizarea unor activitati in interes general, comunitar sau, dupa
caz, in interesul lor personal nepatrimonial. Asociatia este expresia libertatii de asociere dar si
un mijloc eficace de exercitare a libertatii de exprimare ea permitând membrilor sa ia atitudine
in chestiuni de interes public sau de interes pentru comunitatea/grupul membrilor sai.
1.2.1.2. fundatii: este, din punct de vedere legal, subiectul de drept infiintat de una sau mai
multe persoane care constituie un patrimoniu afectat, in mod permanent si irevocabil, realizarii
unui scop de interes general sau, dupa caz, comunitar. Activul patrimonial initial al fundatiei
trebuie sa includa bunuri in natura sau in numerar, a caror valoare totala sa fie de cel putin 100
de ori salariul minim brut pe economie, la data constituirii fundatiei.
1.2.2. institutii publice: instituţie cu personalitate juridică, a administraţiei publice centrale,

locale sau europene, care gestionează resurse financiare publice.
1.2.2.1. ministere: Organ central al administrației de stat care conduce o anumită ramură a
activității și este reprezentat de un ministru;
1.2.2.2. institutii publice secundare: institutii care distribuie fondurile bugetare care ordonatori
finali de credite.
1.2.2.3. institutii publice tertiare: institutii care exercita diverse functii ale aparatului de stat la
nivel local, national sau comunitar.
2. persoane fizice
2.1. persoane fizice autorizate: persoana fizică autorizată să desfăşoare orice formă de activitate
economică permisă de lege, folosind în principal forţa sa de muncă (art. 2 lit. i) din O.U.G. nr.
44/2008).
2.2. intreprinderi individuale: este persoana fizică care organizează o întreprindere economică.
întreprinderea economică reprezintă activitatea economică desfăşurată în mod organizat,
permanent şi sistematic, combinând resurse financiare, forţă de muncă atrasă, materii prime,
mijloace logistice şi informaţii, pe riscul întreprinzătorului, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de
lege.
3. asocieri fara personalitate juridica: asocieri de persoane care nu genereaza o entitate

juridica de sine statatoare.
3.1. asocieri in participatiune: Contractul de asociere în participațiune este un contract

comercial, deoarece se încheia cu scopul vădit de a împărți beneficiile și pierderile unei afaceri
comerciale. Din această cauză, principala reglementare a asocierii în participațiune o constituia
Codul comercial. Codul comercial reglementa contractul de asociere în participațiune în
cuprinsul art. 251-256.
3.2. grup de interes economic. reprezintă o asociere între două sau mai multe persoane fizice
sau juridice, constituită pe o perioadă determinată, în scopul înlesnirii sau dezvoltării activităţii
economice a membrilor săi, precum şi al îmbunătăţirii rezultatelor activităţii respective. Grupul
de interes economic este persoană juridică cu scop patrimonial, care poate avea calitatea de
comerciant sau necomerciant.
Numărul membrilor unui grup de interes economic nu poate fi mai mare de 20. Activitatea
grupului trebuie să se raporteze la activitatea economică a membrilor săi şi să aibă doar un
caracter accesoriu faţă de aceasta.
3.3. asociatii de proprietari: asociatii care administreaza in comun un bun imobil.

b.Entitati juridice intalnite in alte state
Trusturile.
Crearea unui trust de către un constituant (grantor sau settlor) este legată de legislaţia
din ţările Common Low-lui britanic şi este în general simplă. Pot apare probleme dacă
constituantul este rezident sau cetăţean al altei ţări.
Dar multe din aceste ţări nu cunosc în legislaţia lor termenul de trust. Acesta este cazul
Frantei. Nici în Germania nu este cunoscut, dar poate fi constituit de un cetăţean german cu
condiţia să respecte dreptul german. Dacă trustul nu este recunoscut, constituantul (grantor)
este considerat proprietarul trustului, şi al creanţelor şi bunurilor trustului.
Pe de altă parte în ţările de drept scris transferul viitor al proprietăţii trustului implică
probleme fiscale, legate de impozitul pe moştenire şi de legătura de rudenie existentă între
constituant şi beneficiari.
În fine în timpul vieţii trustului, existenta sa poate fi considetată în ţara în care

constituantul este cetăţean sau rezident ca o violare a dreptului de succesiune în detrimentul
moştenitorilor naturali.
În 1984 la conferinţa de la La Haye asupra dreptului international privat s-a adoptat o

“Conventie asupra legii aplicabile trusturilor şi asupra recunoaşterii lor”. Această convenţie este
aplicabilă în statele care au ratificat convenţia. Conform acesteia, constituantul (selltor-ul,
curatorul) poate decide asupra legii care reglementează existenţa trustului. Bunurile trustului
sunt separate de cele ale constituantului, neputând fi considerate drept creanţe personle. ale
curatorului. Convenţia nu recunoaşte decât un trust creeat într-o tară Common Low de către un
cetăţean aparţinând unei ţări de drept scris. Aceasta a fost impusă prin crearea pieţei unice
europene din 1992 permiţând existenţa unor entităţi juridice în anumite state membre ale CEE
care nu sunt recunoscute în alte state membre.
Trustul, în general, are ca obiectiv esenţial perceperea de venituri şi redistribuirea lor

beneficiarilor, cu un minim de impozitate posibilă, şi totodată asigurarea succesiunii
constituantului în condiţiile determinate de acesta, prin asumarea gestiunii viitoare a trustului
de către un trustee, în cazul apariţiei unor evenimente în existenţa constituantului, evenimente
care împiedică gestiunea viitoare a trustului de către constituant, conform condiţiilor stabilite
prin actele constitutive ale trustului.
Motivaţiile utilizării trusturilor
Cele mai importante motivaţii pentru transformarea activelor într-un trust sunt:
incapacitatea de a deţine proprietăţi personale; în mod general, aceasta implică planificări
pentru copii şi generaţiile viitoare;
conservarea averii familiei, ceea ce presupune controlarea succesiunii proprietăţii în afacerile

familiei;
planificarea impozitelor;
planificarea flexibilă a proprietăţilor imobiliare
evitarea diviziunii în caz de deces
dorinţa unui constituant de a se proteja pe sine şi rudele sale de riscuri politice si de ţară.
Tipuri de trust
Sunt trei mari tipuri de trust:
posesiunea dobânzii – permite unui beneficiar particular, de regulă constituantul, să aibă un

drept distinct asupra veniturilor generate de activele trustului.
acumulare şi întreţinere – permite acumularea de venituri până când beneficiarii ating o

anumită varstă.
discreţionar – permite administratorilor să decidă cum vor fi împărţite capitalul şi veniturile.
Trusturi discreţionare
Trusturile în care numele beneficiarilor sunt desemnate sunt trusturi cu clauza de

moarte, iar cele în care nu este specificat numele beneficiarilor se numesc trusturi
discreţionare.
Acest tip de trust – discreţionar – este utilizat pentru raţiuni de planificare fiscală internatională,
deoarece legislaţia fiscală actuală în anumite state, unde conceptul de trust este recunoscut,
impune ca beneficiarii veniturilor trustului să fie impozitaţi chiar dacă acele venituri nu le-au
fost încă distribuite. Deoarece trustul discreţionar nu menţionează numele beneficiarului, nu se
poate afirma ca vreun beneficiar are vreun drept legal asupra vreunui venit sau capital generat
de trust.
Testamente
Se obişnuieşte ca trusturile de moarte să fie insoţite de un document numit testament.

Acest act este întocmit de către constituant şi, deşi nu are putere legală, poate acţiona ca un
ghid pentru administrator când acesta decide cui să distribuie veniturile trustului.
Testamentul poate fi modificat în situatia în care constituantul îşi modifică dorinţele.
Protectorii
Dacă toate trusturile sunt stabilite pentru a introduce anumite clauze de exclusivitate care, în
mod normal, exclud ca orice administrator să beneficieze de pe urma activelor trustului mai
mult decât onorariul lor normal pentru efectuarea respectivelor activităţi, se poate desemna o
persoana numită “protector”. Funcţia sa principală este de a se asigura că administratorul
gestionează activele trustului în concordanţă cu statutul trustului de moarte şi este adesea
investit cu puterea de a inlocui administratorul trustului.
Protectorul este, de regula, un prieten de familie, avocat, contabil sau de altă profesie,
pe care constituantul se poate baza în viitor. Trebuie însă arătat că această persoană, în mod
normal, nu trebuie să fie rezidentă în aceeaşi ţară cu constituantul, deoarece autorităţile fiscale
pot interpreta că constituantul şi-a menţinut un grad de control pentru activele trustului. În
acest caz, protectorul poate fi numit administrator şi , în consecinţă, se poate interpreta că
trustul nu este rezident în ţara respectivă.
O protecţie suplimentară se poate obţine dacă protectorul este desemnat ca

administrator al trustului şi i se dă posibilitatea de a schimba domiciliul sau statutul trustului în
caz de urgenţă.
În anumite trusturi de moarte se poate statua ca protectorul să trebuiască să aprobe

acţiunile administratorului atunci când acesta exercită acţiuni importante precum distribuiri de
capital, aceasta acţionând ca o supapă pentru a reduce presiunea asupra administratorului din
partea beneficiarilor.
Atunci când se întocmeşte statutul unui trust de moarte trebuie avut în vedere faptul că
rolul primar al protectorului este de consultat şi avizare, altfel poate fi interpretat ca un agent al
constituantului, iar acţiunile sale pot invalida existenţa trustului.
In legislatia Araba notiunii de trust o regasim sub denumirea de waqf, avand functiune similara,
fiind cu precadere folosit pentru finantarea unor cauze sociale de catre biserica musulmana,
administratorii sau fiind supravegheati de catre un comitet clerical care verifica corectitudinea
tranzactiilor economice in concordanta cu Coranul.
c.Principalele tipuri de afaceri intalnite in economie, structura lor organizatorica si

principalele fluxuri economice in cadrul acestora
Dupa natura lor afacerile pot fi clasificate in :
Afaceri in :
productia de bunuri : industira constructoare de masini, industria metalurgica, industria cimentului,
industria lemnului, agricultura, energie electrica, agricultura, silvicultura, piscicultura
servicii : servicii de consultanta, servicii publice, transporturi, informatice, marketing si publicitate,
lucrari : constructii civile si constructii publice, lucrari de telecomunicatii,.
Dupa marimea acestora (cifra de afaceri, active, angajati ) afacerile se impart in :
-afaceri mici
-mijlocii
-mari
Dupa extinderea lor georgafica:
- afaceri locale: care isi desfasoara activitatea intr-un singur sediu sau intr-o zona administrativa
restransa : o ferma agricola de productie;
-afaceri zonale: care isi desfasoara afacerile intr-o anumita zona geografica limitata: magazinele Elit ce se
regasesc in zona judetului Alba, Magazinele Succes care se regasesc in judetele Olt si Valcea.
- afaceri nationale: reteaua de magazine Dedeman
-afaceri regionale: care se regasesc pe teritoriul unui grup de state: Magazinele Lidl din Uniunea
Europeana
-afaceri globale: benzinariile Shell.
Dupa importanta acestora in furnizarea de servicii si bunuri catre consumatori:
-strategice: regii autonome si companii nationale controlate de stat: Regia Autonoma de Transport
Bucuresti, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania, Regia Autonoma
Metrorex;
-firme obisnuite: societati comerciale care nu produc bunuri si servicii strategice.
Structura organizatorica a acestora depinde de marimea si forma juridica a firmelor.
Forma organizatorica obisnuita a unei firme mici si mijlocii este in Romania societatea cu raspundere
limitata, care presupune fie un singur asociat fie asocierea a doi sau mai multi parteneri care au
incredere unii in ceilalti si care pun in comun cunostinte si capitaluri pentru realizarea unei activitati
comune generatoare de castig.
Structura organizatorica a unei companii se compune in principal din:
1. Conducerea care poate fi atribuita unei singure persoane, si atunci poarta numele de director
general, sau a unui grup de persoane si atunci poarta numele de consiliu de administratie. Acestia iau
deciziile in cadrul organizatiei , stabilesc obiectivele directorilor de departamente sau angajatilor,
verifica indeplinirea lor, raspund de fundamentarea politicilor in cadrul companiei si asigura indeplinirea
acetora de catre subalterni.
2. Directorii sau sefii de compartimente functionale: in general exista urmatoarele tipuri de

departamente in cadrul organizatiilor:
a) Departamente active sau de productie, care realizeaza activitatile active ale companiei
(gestioneaza baza mecanismului de castig): departament de productie, santiere, sefii de sectii
specializate, sefii de sucursale (bancare sau de asigurari)
b) Departamente functionale, care asigura asistenta departamentelor directe de productie:

departamentul de resurse umane, departamentul de contabilitate, departamentul
administrativ, departamentul juridic, departamentul marketing si publicitate.
3. Compartimente de control: audit intern sau control intern, aceste departamente sunt menite sa
verifice integritatea tranzactiilor si mentinerea valorii in cadrul companiei, raportand in acest sens
proprietarilor sau conducerii superioare, dupa caz.
Principalele tipuri de tranzactii in cadrul unei companii sunt:
1. Tranzactii legate de ciclul de exploatare: in aceasta categorie vom cuprinde toate tranzactiile care se
desfasoara in mod normal in cadrul organizatiei, si care presupun realizarea obiectului sau de activitate:
productie, lucrari, prestari de servicii, sau unul social precum ajutorarea unor copii nevoiasi, a unor
varsnici, ori administrarea unui club sportiv.
Principalele activitati de exploatare presupun:
a) Achizitiile de bunuri aferente exploatarii
b) Transferul intre gestiuni a bunurilor aferente exploatarii
c) Consumul ca urmare a lansarii in productie sau punerii in opera in cadrul lucrarilor
d) Receptia intermediara a producelor realizate in cadrul procesului de productie sau receptia

finala si transferul in magazia de produse finite
e) Vanzarea produselor realizate, lucrarilor sau serviciilor prestate
f) Incasarea vanzarilor
g) Plata datoriilor aferente bunurilor cumparate in vederea realizarii activitatii de exploatare
h) Plata de comisioane catre banci pentru serviciile realizate
2. Tranzactii legate de ciclul de investire: aceste tranzactii presupun actiivtatea de investire; adica de
procurarea unor mijloace de productie care sa fie folosit in realizarea activitatilor de exploatare precum:
o cladire, o instalatie, un echipament sau o masina. Activitatile opuse de vanzare a unor astfel de
mijloace de productie apartin activitatilor de dezinvestire si apartin si ele ciclului de investire al
organizatiei, fiind practic activiatatea inversa investirii.
Principalele activitati de investire presupun:
A) Achizitia de bunuri si drepturi nemateriale destinate utilizarii indelungate : investirii
B) Receptia si darea in explatare a bunurilor si drepturilor nemateriale destinate utilizarii pe termen lung
C) Recunoasterea uzurii datorate exoplatarii si trecerii timpului
D) Vanzarea bunurilor si drepturilor utilizate pentru a fi folosite o perioada indelungata de timp in cadrul
organizatiei
3. Tranzactii legate de ciclul de finantare: respectivele tranzactii presupun activitatea de identificare si

furnizarare a surselor de finantare pentru derularea financiara optima a tranzactiilor ciclului de
exploatare sau a ciclului de investire. Acestea presupun fie activitati de creditare sau de aport la capital
organizatiilor prin care aceasta isi asigura sursele de finantare necesare, cat si activitatile de restituire a
creditelor sau capitalurilor cand acestea ajung la scadenta.
Principalele activitati de finantare presupun:
A) Creditarea organizatiei
B) Aportul la capitalul social prin majorare
C) Plata de dobanzi pentru creditele atrase
D) Plata de dividende pentru capitalul atras
E) Rambursarea de credite de catre organizatie
F) Restituirea unei parti de capital asociatilor.
E. Sistemul de documente care probeaza si consemneaza fluxurile economice ale afacerilor
Orice tranzactie economica care face obiectul contabilitatii trebuie sa respecte cele doua criterii: de a
respecta definitia unuia dintre elementele situatiilor financiare si sa fie evaluate in mod fiabil. Pentru a
putea fi prelucrata prin mecanisme economice orice tranzactie trebuie sa fie consemnata in documente
care mai apoi sa intre in procesele decizionale si executionale ale organizatiei. De-a lungul timpului in
functie de natura activitatilor au fost create documente specificice care consemneaza activitatile
organizatiilor.
A. Documentele Justificative
Contabilitatea îşi bazează înregistrările pe documente în care sunt consemnate tranzacţiile

economice. Lipsa unui document în care să fie consemnată tranzacţia economică conduce la
imposibilitatea înregistrării în contabilitate a fenomenului respective. De aceea, una din problemele
fundamentale ale structurării unui sistem contabil este acela de a asigura în cadrul organizaţiei un circuit
al documentelor în care să fie consemnate tranzacţiile ce au loc astfel încât prin înregistrarea
documentelor respective în contabilitate prin intermediul înregistrărilor contabile să fie surprinse
totalitatea aspectelor legate de organizaţia respectivă.
În general tranzacţiile care au loc în cadrul unei organizaţii sunt sunt de două tipuri:
 Tranzacţii interne care vizează elemente componente ale organizaţiei şi
 Tranzacţii externe care vizează operaţii între elemente componente ale organizaţiei şi
cele din exteriorul organizaţiei.
Orice document justificativ pentru a putea fi utilizat de către contabilitate şi totodată pentru a se
constitui într-o probă pentru tranzacţia pe care o consemnează trebuie să cuprindă următoarele
elemente principale:
- denumirea documentului;
- denumirea şi, după caz, sediul unităţii care întocmeşte documentul;
- numărul documentului şi data întocmirii acestuia;
- menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico-financiare (când este cazul);
- conţinutul operaţiunii economico- financiare şi, atunci când este necesar, temeiul legal al efectuării
acesteia;
- datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico-financiare efectuate;
- numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii
economico-financiare, ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale persoanelor în
drept să aprobe operaţiunile respective, după caz;
- alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate.
Documentele justificative externe
Documentele justificative externe sunt documente care îşi propun consemnarea tranzacţiilor
economico-financiare dintre organizaţie şi terţe părţi.
Principalele tranzacţii ale unei organizaţii cu treţe părţi sunt:
1. tranzacţii de vânzare-cumpărare
2. tranzacţii de încasare-plată.
Tranzacţiie de vânzare-cumpărare
Aceste tranzacţii presupun transferul drepturilor de proprietate în totalitate sau în parte asupra unor
bunuri, lucrări sau servicii între o persoană denumită vânzător care cesionează drepturile sale asupra
bunurilor, lucrărilor sau serviciilor tranzacţionate către un cumpărător.
Principalele documente justificative care consemnează astfel de tranzacţii sunt:
1. factura
2. avizul de însoţire al mărfii
3. bonul fiscal
1. Factura
În România formatul facturii sau al este prevăzut în HG 831/1998, însă conţinutul acesteia este unul
universal valabil în orice economie.
Factura serveşte ca:
- document pe baza căruia se întocmeşte instrumentul de decontare a produselor şi mărfurilor livrate,
a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate;
- document de însoţire a mărfii pe timpul transportului;
- document de încărcare în gestiunea primitorului;
- document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a cumpărătorului.
Factura se întocmeşte în trei exemplare, la livrarea produselor şi a mărfurilor, la executarea lucrărilor şi

la prestarea serviciilor, de către un reprezentant al vânzătorului care atestă executarea lucrărilor şi
prestarea serviciilor,
Atunci când factura nu se poate întocmi în momentul livrării, datorită unor condiţii obiective şi cu
totul excepţionale, produsele şi mărfurile livrate sunt însoţite, pe timpul transportului, de avizul de
însoţire a mărfii. În vederea corelării documentelor de livrare, numărul şi data avizului de însoţire a
mărfii se înscriu în formularul de factură.
În funcţie de regimul fiscal al vânzătorului factura este de două tipuri: factura fiscală pentru plătitorii de
TVA şi factura simplă pentru neplătitorii de TVA.
Factura fiscală se întocmeşte numai de către plătitorii de T.V.A. În Factură, bunurile, lucrările
executate sau serviciile prestate se înscriu în coloana 1, grupate pe cote de T.V.A.
Factura simplă se întocmeşte de către unităţile patrimoniale neplătitoare de T.V.A.
În general factura, fie că este fiscală sau simplă circulă:
▪ la furnizor:
- la compartimentul în care se efectuează operaţiunea de control financiar preventiv pentru acordarea
vizei (toate exemplarele); viza de control financiar preventiv se acordă numai pe exemplarul 3;
- la persoanele autorizate să dispună încasări în contul de la bancă al unităţii (toate exemplarele);
- la compartimentul desfacere, în vederea înregistrării în evidenţele operative şi pentru eventualele

reclamaţii ale clienţilor (exemplarul 2 al facturii, la care se anexează dispoziţia de livrare);
- la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 3);
▪ la cumpărător:
- la compartimentul aprovizionare, pentru confirmarea operaţiunii, având ataşat exemplarul din avizul
de însoţire a mărfii care a însoţit produsul sau marfa, dacă este cazul, inclusiv nota de recepţie şi
constatare de diferenţe, în cazul în care marfa nu a fost însoţită de factură pe timpul transportului
(exemplarul 1);
- la compartimentul care efectuează operaţiunea de control financiar preventiv pentru acordarea vizei
(exemplarul 1, împreună cu avizul de însoţire a mărfii, inclusiv nota de recepţie şi de constatare de
diferenţe, după caz);
- la compartimentul financiar-contabil, pentru acceptarea plăţii, precum şi pentru înregistrarea în

contabilitate (exemplarul 1, împreună cu avizul de însoţire a mărfii, inclusiv nota de recepţie şi de
constatare de diferenţe, după caz).
Factura se arhivează:
▪ la furnizor:
- la compartimentul desfacere (exemplarul 2);
- la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 3);
- la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1).

Modelul facturii este următorul:
Furnizor ........................... Cumpărător ...........................
.................................... ......................................
(denumirea, forma juridică) (denumirea, forma juridică)
Nr. de înmatriculare în Registrul Codul fiscal .........................
comerţului/anul .................... Sediul (localitatea, str. nr.) .......
Codul fiscal ....................... Judeţul ..............................
Sediul (localitatea, str. nr.) ..... Contul ...............................
Judeţul ............................ Banca ................................
Contul .............................
Banca ..............................
Capitalul social…………………………………………………..
FACTURA FISCALĂ
┌────────────────────────────────────────┐
│Nr. facturii ...........................│
│Data (ziua, luna, anul) ................│
│Nr. avizului de însoţire a mărfii ......│
│ (dacă este cazul) │
└────────────────────────────────────────┘
Cota TVA ……………

┌────┬──────────────────────┬────┬──────────┬───────────────────┬─────────┬────────┐
│Nr. │ Denumirea produselor │ │ │ Preţul unitar │Valoarea │Valoarea│
│crt.│ sau │U.M.│Cantitatea│ (fără T.V.A.) │ - lei - │ T.V.A. │
│ │ a serviciilor │ │ │ - lei - │ │- lei - │
├────┼──────────────────────┼────┼──────────┼───────────────────┼─────────┼────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │5 (3 x 4)│ 6 │
├────┼──────────────────────┼────┼──────────┼───────────────────┼─────────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├────┴────────────────┬─────┴────┴──────────┴─────────┬─────────┼─────────┼────────┤
│Semnătura şi ştampila│Date privind expediţia │TOTAL, │ │ │
│furnizorului │Numele delegatului ............│din care:├─────────┼────────┤
│ │Buletinul/cartea de identitate │accize │ │ X │
│ │seria ..... nr. .............. ├─────────┴┬────────┴────────┤
│ │eliberat/ă ........ │Semnătura │Total │
│ │Mijlocul de transport ........ │de primire│de plată │
│ │nr. .......................... │ │(col. 5 + col. 6)│
│ │Expedierea s-a efectuat în │ │ │
│ │prezenţa noastră la data de │ │ │
│ │...... ora ...... │ │ │
│ │Semnăturile................... │ │ │
└─────────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴─────────────────┘
Sau
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Furnizor ........................... Cumpărător ...........................│
│.................................... ......................................│
│ (denumirea, forma juridică) (denumirea, forma juridică) │
│Nr. de înmatriculare în Registrul Codul fiscal .........................│
│comerţului/anul .................... Sediul (localitatea, str. nr.) .......│
│Codul fiscal ....................... Judeţul ..............................│
│Sediul (localitatea, str. nr.) ..... Contul ...............................│
│Judeţul ............................ Banca ................................│
│Contul ............................. │
│Banca .............................. │
│ │
│ FACTURA │
│ ┌────────────────────────────────────────┐ │
│ │Nr. facturii ...........................│ │
│ │Data (ziua, luna, anul) ................│ │
│ │Nr. avizului de însoţire a mărfii ......│ │
│ │ (dacă este cazul) │ │
│ └────────────────────────────────────────┘ │
├────┬──────────────────────┬────┬─────────────────────┬─────────────┬─────────────┤
│Nr. │ Denumirea produselor │U.M.│ Cantitatea │Preţul unitar│ Valoarea │
│crt.│ sau a serviciilor │ │ │ - lei - │ - lei - │
├────┼──────────────────────┼────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 (3 x 4) │
├────┼──────────────────────┼────┼─────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
├────┴────────────────┬─────┴────┴────────────────────┬┴─────────────┼─────────────┤
│Semnătura şi ştampila│Date privind expediţia │TOTAL, │ │
│furnizorului │Numele delegatului ............│din care: ├─────────────┤
│ │Buletinul/cartea de identitate │accize │ │
│ │seria ..... nr. .............. ├──────────────┴─────────────┤
│ │eliberat/ă ........ │Semnătura │
│ │Mijlocul de transport ........ │de primire │
│ │nr. .......................... │ │
│ │Expedierea s-a efectuat în │ │
│ │prezenţa noastră la data de │ │
│ │...... ora ...... │ │
│ │Semnăturile................... │ │
└─────────────────────┴───────────────────────────────┴────────────────────────────┘
14-4-10/aA
La rubricile referiotare la furnizor se vor completa datele de identificare ale furnizorului precum: numele
firmei, codul fiscal, numărul de înregistrare la registrul comerţului, contul bancar şi banca, capitalul
social.
La rubricile referitoare la client se completează datele de identificare ale clientului conform

specificaţiilor.
La rubrica de număr document se completează numărul de ordine al documentului respectiv.
La rubrica de dată se concemnează data la care are loc tranzacţia consemnată în factură.
La rubrica Cota TVA se va trece cota procentuală de TVA aplicabilă pentru tranzacţiile prevăzute în
factura fiscală respectivă.
La rubrica “Denumirea produselor sau serviciilor” se descriu bunurile, serviciile sau lucrările care se
tranzacţionează prin documentul respectiv.
La rubrica “Unitate de Măsură” se trece unitatea de măsură în care au fost măsurate elementele
tranzacţionate.
La rubrica “Cantitate” se trece cantitatea de bunuri, lucrări sau servicii tranzacţionată.
La rubrica “Preţ unitar” se trece preţul unitar aferent fiecărei unităţi de cantitate tranzacţionate.
La rubrica “Valoare” se va trece produsul dintre cantitate şi preţul unitary.
La rubrica “TVA” acolo unde este cazul se va completa suma rezultată din înmulţirea cotei de TVA
aferente tranzacţiei cu valoarea bunurilor tranzacţionate.
La rubrica “Semnătura şi ştampila furnizorului” se vor trece pe lângă semnătura şi ştamplia organizaţiei
şi datele de identificare (Cod Numeric Personal şi Buletinul de Identitate) al persoanei care întocmeşte
factura respectivă.
La rubrica “Date privind expediţia” se vor completa date cu privire la pesoana care livrează marfa.
La rubrica de total se vor completa totalurile pentru valoare, TVA şi total valoare inclusive TVA.
2. Avizul de însoţire a mărfii
Avizul de însoţire al mărfii serveşte ca:
- document de însoţire a mărfii pe timpul transportului;
- document ce stă la baza întocmirii facturii;
- dispoziţie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate teritorial, ale aceleiaşi
unităţi;
- document de primire în gestiunea cumpărătorului sau în gestiunea primitoare din cadrul aceleiaşi
unităţi în cazul transferului.
Acesta se întocmeşte în trei exemplare de către unităţile care nu au posibilitatea întocmirii facturii în
momentul livrării produselor, mărfurilor sau altor valori materiale, datorită unor condiţii obiective şi cu
totul excepţionale, făcându-se menţiunea "Urmează factura".
În cazul transferului de bunuri între gestiunile aceleiaşi unităţi patrimoniale dispersate teritorial, avizul
de însoţire a mărfii va purta menţiunea "Fără factură".
Se emite, pe măsura livrării, de către compartimentul desfacere, care semnează pentru întocmire.
Pe avizul de însoţire a mărfii, emis pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la terţi sau pentru
vânzare în regim de consignaţie, se face menţiunea "Pentru prelucrare la terţi" sau "Pentru vânzare în
regim de consignaţie", după caz, etc.
În celelalte situaţii decât cele prevăzute mai sus se face menţiunea cauzei pentru care s-a întocmit
avizul de însoţire a mărfii şi nu factura.
Avizul de însoţie al mărfii circulă:
▪ la furnizor:
- la delegatul unităţii care face transportul sau al clientului, pentru semnare de primire (exemplarul 1);
- la compartimentul desfacere, pentru înregistrarea cantităţilor livrate în evidenţele acestuia şi pentru
întocmirea facturii (exemplarele 2 şi 3);
- la compartimentul financiar-contabil, ataşat la factură (exemplarul 3);
- la magazie, pentru încărcarea în gestiune a produselor, mărfurilor sau altor valori materiale primite,
după efectuarea recepţiei de către comisia de recepţie şi după consemnarea rezultatelor (exemplarul 1);
- la compartimentul aprovizionare, pentru înregistrarea cantităţilor aprovizionate în evidenţa acestuia
(exemplarul 1);
- la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitatea sintetică şi analitică,

ataşat la factură (exemplarul 1).
În cazul valorilor materiale prelucrate la terţi, pe exemplarul respectiv se face menţiunea "Din
prelucrare la terţi".
Avizul de însoţire a mărfii se arhivează:
▪ la furnizor:
- la compartimentul desfacere (exemplarul 2);
- la compartimentul financiar-contabil, ataşat la exemplarul 3 al facturii (exemplarul 3);
- la compartimentul financiar-contabil, ataşat la exemplarul 1 al facturii (exemplarul 1).
Modelul Avizului de însoţire al mărfii este prezentat în continuare.

Furnizor ........................... Cumpărător ...........................

(denumirea, forma juridică) (denumirea, forma juridică)
Nr. de înmatriculare în Registrul Nr. de înmatriculare în Registrul
comerţului/anul .................... comerţului/anul ......................
Nr. de înregistrare fiscală ........ Nr. de înregistrare fiscală ..........
Sediul (localitatea, str. nr.) ..... Sediul (localitatea, str. nr.) .......
Judeţul ............................ Judeţul ..............................
Contul ............................. Contul ...............................
Banca .............................. Banca ................................
AVIZ DE ÎNSOŢIRE A MĂRFII
┌──────────────────────────────────┐
│Nr. ..............................│
│Data (ziua, luna, anul) ..........│
└──────────────────────────────────┘
┌────┬────────────────────────┬────┬──────────────────┬─────────────┬──────────┐
│Nr. │ SPECIFICAŢIA │ │ │Preţul unitar│ Valoarea │
│crt.│(produse, ambalaje etc.)│U.M.│Cantitatea livrată│(fără T.V.A.)│ - lei - │
│ │ │ │ │ - lei - │ │
├────┼────────────────────────┼────┼──────────────────┼─────────────┼──────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │
├────┼────────────────────────┼────┼──────────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
├────┴────────────────┬───────┴────┴──────────────────┼─────────────┼──────────┤
│Semnătura şi ştampila│Date privind expediţia │ │ │
│furnizorului │Numele delegatului ............│ TOTAL: │ │
│ │Buletinul/cartea de identitate ├─────────────┴──────────┤
│ │seria ..... nr. .............. │ │
│ │eliberat/ă ........ │ Semnătura │
│ │Mijlocul de transport ........ │ de primire │
│ │nr. .......................... │ │
│ │Expedierea s-a efectuat în │ │
│ │prezenţa noastră la data de │ │
│ │...... ora ...... │ │
│ │Semnăturile................... │ │
└─────────────────────┴───────────────────────────────┴────────────────────────┘
Rubricile se completează identic ca cele prevăzute în factură.
3. Bonul fiscal
Bonul fiscal este un document tipărit da casele de marcat fiscale pentru vânzările cu amănuntul
către populaţie. Acesta cuprinde pe lângă datele de identificare ale furnizorului, data documentului, un
număr de ordine, produsele sau serviciile vandute, preţul unitar şi valoarea produselor, un total general
şi TVA-ul aferent totalului respectiv. Bonul fiscal este emis în două exemplare, unul către client şi unul
rămâne la rola martor a casei de marcat fiscale. Aceasta se arhivează în cadrul departamentului financiar
– contabilitate. În vederea Înregistrării în contabilitate a vânzărilor zilnice casa de marcat fiscală produce
un raport zilnic al tuturor vânzărilor numit Raport Z.
Documentele de încasare – plată
Aceste documente vizează consemnarea proceselor de încasare-plată între organizaţie şi diverse plăţi.
De regulă aceste documente se completează ca urmare a unor operaţiuni de vânzare-cumpărare între
părţi dar pot fi întocmite şi ca urmare a unor tranzacţii financiare precum: imprumuturi, avansuri sau
asimilate.
Principalele documente prin care se consemnează operaţiile de încasare plată sunt:
1. chitanţa
2. ordinul de plată
3. monetarul.
1. Chitanţa
Chitanţa serveşte ca:
- document justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la casieria unităţii;
- document justificativ de înregistrare în registrul de casă (cu respectarea Regulamentului operaţiunilor
de casă) şi în contabilitate.
Se întocmeşte în două exemplare, pentru fiecare sumă încasată, de către casierul unităţii şi se
semnează de acesta pentru primirea sumei.
Chitanţa circulă la depunător (exemplarul 1, cu ştampila unităţii). Exemplarul 2 rămâne în carnet, fiind
folosit ca document de verificare a operaţiunilor efectuate în registrul de casă.
Aceasta se arhivează la compartimentul financiar-contabil, după utilizarea completă a carnetului

(exemplarul 2).
Modelul chinatei este prezentat mai jos.

┌───────────────────────────────────────────────────────────┐
│Unitatea .............................. │
│Codul fiscal .......................... │
│Nr. de înmatriculare în Registrul │
│comerţului/anul ....................... │
│Sediul (localitatea, str., nr.) ....... │
│Judeţul ............................... │
│ │
│ CHITANŢA Nr. │
│ Data ............. 199 .... │
│ │
│Am primit de la ...........................................│
│Adresa ....................................................│
│Suma de ................ adică ............................│
│...........................................................│
│Reprezentând ..............................................│
│ │
│ Casier, │
└───────────────────────────────────────────────────────────┘
2. Ordinul de plată
Este documentul general folosit în economie pentru a ordona băncilor sa efectueze plăţi din contul
bancar deschis de organizaţie la bancă către diverşi beneficiari.
ORDIN DE PLATA 1 PLATITI 2

LEI,
ADICA
3
LEI, CATRE
PLATITOR: PRIMIREA/ACCEPTAREA BENEFICIAR
Nume Platitor 4 9
IN
COD FISCAL 5 DIN CONT: CONT:
6 10
14
DE LA BANCA: 7 LA ADRESA/BANCA 11
SEMNATURA
REPREZENTAND PLATI: 8

LA DATA
VETI PLATI NUMAI PRIN: DE 12 DATA EMITERII: 13

Modul de completare al rubricilor:
La rubrica 1 se va completa numarul ordinului de plată. De regulă evidenţa numerelor de ordine de plată
se ţine cu ajutorul unui Registru al Ordinelor de plată..
La rubrica 2 se va completa suma care se ordonă a fi plătită în cifre.
La rubrica 3 se va completa suma care se ordonă băncii a fi plătite în litere.
La rubrica 4 se completează numele plătitorului.
La rubrica 5 se va completa codul fiscal al plătitorului.

La rubrica 6 se va trece simbolul contului bancar al plătitorului (codul IBAN).
La rubrica 7 se va completa denumirea băncii la care are contul bancar organizaţia care ordonă plata.
La rubrica 8 se va completa descrierea plăţii (motivul plăţii), de regulă o se face referinţă la un număr şi o
dată de factură.
La rubrica 9 se va completa denumirea orifială a beneficiarului.
La rubrica 10 se va trece simbolul contului clientului (contul IBAN).
La rubrica 11 Se completează banca unde are contul bancar deschis beneficiarul.
La rubrica 12 se va semna ordinul de plată de către persoana care are drept se semnătură în bancă.
La rubrica 13 Se completează cu data eminerii.
La rubrica 14 reprezentantul băncii va compela datele referitoare la execuţia ordinului de plată

respective.
3. Monetarul
Monetarul este documentul prin care se consemează predarea către caseria unităţii a sumelor de bani
încasate la punctele de vânzare de către vânzători prin intermediul casei de marcat fiscale. De regulă
monetarul este însoţit de către Raportul de vânzări zilnice Z în care casa de marcat consemnează totalul
încasărilor zilnice prin casa de marcat respectivă. În situaţia în care încasarea se face şi prin carduri
bancare, raportul Z va trebui să conţină totaluri separate pentru încasările în numerar şi încasările prin
carduri bancare astfel încât să poată fi confruntată vânzarea în numerar cu depunerea efectivâ
consemnată în monetar.
Documente justificative interne
Aceste documente circulă în cadrul organizaţiei şi consemnează tranzacţii sau fenomene economico-
financiare desfăşurate între compartimente ale organizaţiei respective.
Principalele documente care consemnează tranzacţiile interne din cadrul organizaţiei sunt:
1. Nota de intrare recepţie şi constatare diferenţe
2. Fişa de magazie
3. Bonul de consum
4. Bonul de predare/transfer/restituire
1. Nota de intrare recepţie şi constatare diferenţe
Nota de intrare recepţie şi constatare difertenţe serveşte ca:
- document pentru recepţia bunurilor aprovizionate;
- document justificativ pentru încărcare în gestiune;
- act de probă în litigiile cu cărăuşii şi furnizorii, pentru diferenţele constatate la recepţie;
- document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Aceasata se foloseşte ca document distinct de recepţie în cazul:
- bunurilor materiale cuprinse într-o factură sau aviz de însoţire a mărfii, care fac parte din gestiuni
diferite;
- bunurilor materiale primite spre prelucrare, în custodie sau în păstrare;
- bunurilor materiale procurate de la persoane fizice;
- bunurilor materiale care sosesc neînsoţite de documente de livrare;
- bunurilor materiale care prezintă diferenţe la recepţie;
- mărfurilor intrate în gestiunile la care evidenţa se ţine la preţ de vânzare cu amănuntul sau en gros
În alte cazuri decât cele menţionate la lit. b), recepţia şi încărcarea în gestiune, după caz, şi
înregistrarea în contabilitate se fac pe baza documentului de livrare care însoţeşte transportul (factura,
avizul de însoţire a mărfii etc.).
Nota de recepţie se întocmeşte în două exemplare, la locul de depozitare sau în unitatea cu amănuntul,
după caz, pe măsura efectuării recepţiei. În situaţia în care la recepţie se constată diferenţe, Nota de
recepţie şi constatare de diferenţe se întocmeşte în trei exemplare de către comisia de recepţie legal
constituită.
În cazul în care bunurile materiale sosesc în tranşe, se întocmeşte câte un formular pentru fiecare
tranşă, care se anexează apoi la factură sau la avizul de însoţire a mărfii.
Datele de pe verso formularului se completează numai atunci când se constată diferenţe la recepţie.
Nota de intrare recepţie şi constatare diferenţe sirculă:
- la gestiune, pentru încărcarea în gestiune a bunurilor materiale recepţionate (toate exemplarele);
- la compartimentul financiar-contabil, pentru întocmirea formelor privind reglementarea diferenţelor

constatate (toate exemplarele), precum şi pentru înregistrarea în contabilitatea sintetică şi analitică,
ataşată la documentele de livrare (factura sau avizul de însoţire a mărfii);
- la unitatea furnizoare (exemplarul 2) şi la unitatea de transport (exemplarul 3), pentru comunicarea
lipsurilor stabilite.
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.
Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este următorul:
a) pentru formularul
- denumirea unităţii;
- denumirea, numărul şi data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului;
- numărul facturii/avizului de însoţire al mărfii;
- numărul curent; denumirea bunurilor recepţionate; U/M; cantitatea conform documentelor
însoţitoare; cantitatea recepţionată, preţul unitar şi valoarea;
- numele, prenumele şi semnătura membrilor comisiei de recepţie; data primirii în gestiune şi
semnătura gestionarului;
- preţul de achiziţie al cantităţii recepţionate; adaosul comercial unitar şi total; preţul de achiziţie
unitar plus adaosul comercial; valoarea la preţ de vânzare, inclusiv tva.

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Unitatea ................ │
│ │
│ NOTĂ DE RECEPŢIE ŞI CONSTATARE DE DIFERENŢE │
│ │
│ ┌──────────┬──────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ Număr │ Data │ Factură │
│ │ document ├──────┬────────┬──────┤ Nr. │
│ │ │ Ziua │ Luna │ Anul │ Aviz de însoţire a mărfii │
│ ├──────────┼──────┼────────┼──────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
├───────┴──────────┴──────┴────────┴──────┴────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Subsemnaţii, membrii comisiei de recepţie, am procedat la recepţionarea valorilor materiale furnizate de │
│............... din ......................... cu vagonul/auto nr. .................. documente însoţitoare│
│............................ delegat ......................................... constatându-se următoarele:│
├────┬────────────┬───┬──────────┬───────────────────┬────────────┬─────────┬──────────────┬───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ Valoarea la │
│ │ │ │ │ Recepţionat │ Adaos │ Preţ de │ TVA │ preţ de │
│ │ Denumirea │ │Cantitatea│ │ comercial │achiziţie│ │ vânzare │
│Nr. │ bunurilor │U/M│ conform │ │ │unitar + │ │ inclusiv TVA │
│crt.│recepţionate│ │documente ├─────────┬─────────┼──────┬─────┤ adaosul ├───────┬──────┼───────┬───────┤
│ │ │ │ │ │ Preţ │ │ │comercial│ │ │ │ │
│ │ │ │ │Cantitate│ de │Unitar│Total│ unitar │Unitară│Totală│Unitară│Totală │
│ │ │ │ │ │achiziţie│ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼───┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────┼─────────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │7=4x6│ 8=5+6 │ 9 │10=4x9│11=8+9 │12=4x11│
├────┼────────────┼───┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────┼─────────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
├────┼────────────┼───┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────┼─────────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
├────┼────────────┼───┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────┼─────────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
├────┼────────────┼───┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────┼─────────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│ │ TOTAL │ x │ x │ x │ x │ x │ │ x │ x │ │ x │ │
├────┴────────────┴───┴──────────┴─────────┴─────────┴──────┴─────┴─────────┴───────┴──────┴───────┴───────┤
│ Comisia de recepţie Primit în gestiune │
├────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┬─────────┬──────────────────────────┤
│ Numele şi prenumele │ Semnătura │ Data │ Semnătura │
├────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────────────────────┤
├────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤ │ │
├────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤ │ │
└────────────────────────────┴────────────────────────────────────────┴─────────┴──────────────────────────┘
(verso)
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐
│Determinarea cantităţii s-a făcut prin: Pe cântarul nr.│Determinarea calităţii s-a făcut prin proba ...│
│....................................... .............. │........................ nr. ..................│
├──────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┤
│Expeditor .......................... Cărăuş ................................ Însoţitor ...................│
│Staţia de expediţie ............................. Staţia de destinaţie ...................................│
│Data eliberării ................ Data expedierii ........................ Data sosirii ...................│
│Delegaţii furnizorului (cărăuş neutru) care au participat la recepţie: │
├────────────────┬──────────────┬─────────┬────────────────┬─────────┬─────────────────────────────────────┤
│Participanţi la │ │ │ │ │ Alte menţiuni │
│ recepţie │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────┼─────────┼────────────────┼─────────┤ │
│Reprezentant al:│ Numele şi │Calitatea│Buletin/Carte de│Semnătura│ │
│ │ prenumele │ │ identitate │ │ │
├────────────────┼──────────────┼─────────┼────────────────┼─────────┤ │
├────────────────┼──────────────┼─────────┼────────────────┼─────────┤ │
├────────────────┼──────────────┼─────────┼────────────────┼─────────┤ │
├────────────────┼──────────────┼─────────┼────────────────┼─────────┤ │
├────────────────┼──────────────┼─────────┼────────────────┼─────────┤ │
├────────────────┼──────────────┼─────────┼────────────────┼─────────┤ │
│ │ │ │ Diferenţe(±) │ │ │
├────┬───────────┴───────┬───┬──┴┬────────┴┬───────────────┼─────────┤ │
│ *) │Denumirea bunurilor│Cod│U/M│Cantitate│ Preţ unitar │ Valoare │ │
│ │ recepţionate │ │ │ │ de achiziţie │ │ │
├────┼───────────────────┼───┼───┼─────────┼───────────────┼─────────┤ │
├────┼───────────────────┼───┼───┼─────────┼───────────────┼─────────┤ │
├────┼───────────────────┼───┼───┼─────────┼───────────────┼─────────┤ │
├────┼───────────────────┼───┼───┼─────────┼───────────────┼─────────┤ │
├────┼───────────────────┼───┼───┼─────────┼───────────────┼─────────┤ │
├────┼───────────────────┼───┼───┼─────────┼───────────────┼─────────┤ │
├────┴───────────────────┴───┴───┴─────────┴───────────────┴─────────┴─────────────────────────────────────┤
│Concluziile comisiei de recepţie .........................................................................│
│..........................................................................................................│
│..........................................................................................................│
│Punctul de vedere al delegatului furnizorului/cărăuşului (delegatul neutru) ..............................│
│..........................................................................................................│
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
2. Fişa de magazie
Fişa de magazie serveşte ca:

- document de evidenţă la locul de depozitare a intrărilor, ieşirilor şi stocurilor bunurilor, cu una sau cu
două unităţi de măsură, după caz;
- document de contabilitate analitică în cadrul metodei operativ-contabile (pe solduri);
- sursă de informaţii pentru controlul operativ curent şi contabil al stocurilor de valori materiale.
Fişa de magazie se întocmeşte într-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material şi se completează
de către:
- compartimentul financiar-contabil la deschiderea fişei (datele din antet) şi la verificarea înregistrărilor
(data şi semnătura de control), în coloana "Data şi semnătura de control" semnează şi organul de
control financiar cu ocazia verificării gestiunii.
- gestionar sau persoana desemnată, care completează coloanele privitoare la intrări, ieşiri şi stoc.
Fişele de magazie se ţin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de materiale
ordonate pe conturi, grupe, eventual subgrupe sau în ordine alfabetică.
Pentru valori materiale primite spre prelucrare de la terţi sau în custodie se întocmesc fişe distincte
care se ţin separat de cele ale valorilor materiale proprii.
În scopul ţinerii corecte a evidenţei la magazie, persoanele desemnate de la compartimentul financiar-
contabil verifică inopinat, cel puţin o dată pe lună, modul cum se fac înregistrările în fişele de magazie.
Înregistrările în fişele de magazie se fac document cu document. Stocul se poate stabili după fiecare
operaţiune înregistrată şi obligatoriu zilnic.
Nu circulă, fiind document de înregistrare.

- denumirea formularului; numărul paginii;
- denumirea unităţii; magazia; materialul (produsul), sortimentul, calitatea, marca, profilul,
dimensiunea;
- U/M; preţul unitar;
- data (ziua, luna, anul), numărul şi felul documentului; intrări; ieşiri; stoc; data şi semnătura de
control;

┌─────────────────┬────────────────────────────────────────┬───────────────────┐
│Unitatea │ FIŞĂ DE MAGAZIE │Pagina ............│
├──────────┬──────┴────────────────────────────────────────┴───────────────────┤
│Magazia │Materialul (produsul), sort, calitate, marcă, profil, dimensiune │
│ │ │
├──────────┴─────┬─────┬─────────────┬─────────────────────────────────────────┤
│ │ U/M │ Preţ unitar │ │
│ ├─────┼─────────────┤ │
├────────────────┴───┬─┴───────┬─────┴───┬────────┬────────────────────────────┤
│ Document │ │ │ │ │
├──────┬───────┬─────┤ Intrări │ Ieşiri │ Stoc │Data şi semnătura de control│
│ Dată │ Număr │ Fel │ │ │ │ │
├──────┼───────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┼────────────────────────────┤
├──────┼───────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┼────────────────────────────┤
├──────┼───────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┼────────────────────────────┤
└──────┴───────┴─────┴─────────┴─────────┴────────┴────────────────────────────┘
┌─────────────────┬────────────────────────────────────────┬───────────────────┐
│Unitatea │ FIŞĂ DE MAGAZIE │ Pagina │
│ │ (cu două unităţi de măsură) │ │
├──────────┬──────┴────────────────────────────────────────┴───────────────────┤
│Magazia │Materialul (produsul), sort, calitate, marcă, profil, dimensiune │
│ │ │
├──────────┴───────────┬─────┬─────────────┬───────────────────────────────────┤
│ │ U/M │ Preţ unitar │ │
│ ├─────┼─────────────┤ │
├────────────────────┬─┴─────┴───┬─────────┴─┬───────────┬─────────────────────┤
│ Document │ Intrări │ Ieşiri │ Stoc │ │
├──────┬───────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┤ Data şi semnătura │
│ Dată │ Număr │ Fel │ U/M │ U/M │ U/M │ U/M │ U/M │ U/M │ de control │
│ │ │ │.....│.....│.....│.....│.....│.....│ │
├──────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────────────────────┤
├──────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────────────────────┤
├──────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────────────────────┤
└──────┴───────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────────────────────┘
3. Bonul de consum
Bonul de consum serveşte ca:
- document de eliberare din magazie pentru consumul materialelor;
- document justificativ de scădere din gestiune;
- document justificativ de înregistrare în evidenţa magaziei şi în contabilitate.
Se întocmeşte în două exemplare, pe măsura lansării, respectiv eliberării materialelor din

magazie pentru consum, de compartimentul care efectuează lansarea, pe baza programului de
producţie şi a consumurilor normate, sau de alte compartimente ale unităţii, care solicită
materiale pentru a fi consumate.
Bonul de consum se poate întocmi într-un exemplar în condiţiile utilizării tehnicii de calcul.
Bonul de consum (colectiv), în principiu, se întocmeşte pe formulare separate pentru materialele din
cadrul aceluiaşi cont de materiale, loc de depozitare şi loc de consum.
În situaţia când materialul solicitat lipseşte din depozit, se procedează în felul următor:
- în cazul bonului de consum se completează rubrica cu denumirea materialului înlocuitor, după ce, în
prealabil, pe verso formularului se obţin semnăturile persoanelor autorizate să aprobe folosirea altor
materiale decât cele prevăzute în consumurile normate;
- în cazul bonului de consum (colectiv) se taie cu o linie denumirea materialului înlocuit şi se semnează
de aprobare a înlocuirii, în dreptul rândului respectiv. După înscrierea denumirii materialului înlocuitor
se întocmeşte un bon de consum separat, aplicându-se un semn distinctiv sau materialul înlocuitor se
înscrie pe un rând liber în cadrul aceluiaşi bon de consum.
În bonul de consum, coloanele "Unitatea de măsură" şi "Cantitatea necesară" de pe rândul 2 se

completează în cazul când se solicită şi se eliberează din magazie materiale cu două unităţi de măsură.
Dacă operaţiunile de predare-primire a materialelor nu pot fi suspendate în timpul inventarierii

magaziei de materiale, comisia de inventariere trebuie să înscrie pe documentul respectiv menţiunea
"predat în timpul inventarierii".
Circulă:
- la persoanele autorizate să semneze pentru acordarea vizei de necesitate (ambele exemplare);
- la persoanele autorizate să aprobe folosirea altor materiale, în cazul materialelor înlocuitoare;
- la magazia de materiale, pentru eliberarea cantităţilor prevăzute, semnându-se de predare de către
gestionar şi de primire de către delegatul care primeşte materialele (ambele exemplare);
- la compartimentul financiar-contabil, pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitatea sintetică şi

analitică (ambele exemplare).
- denumirea formularului;
- produs/lucrare (comandă); normă; bucăţi lansate;
- numărul documentului; data eliberării (ziua, luna, anul); numărul comenzii;
- denumirea materialului (inclusiv sortimentul, marca, profilul, dimensiunea); cantitatea necesară;
U/M; cantitatea eliberată; preţul unitar; valoarea;
- data şi semnătura gestionarului şi a primitorului.

┌─────────────────────────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────────────
──┐
│Unitatea ............................................│ Buc. lansate │
│
│PRODUS/LUCRARE (COMANDĂ) ............................├──────────────┤
│
│REPER .............................. NR. ............│ │
│
│DENUMIREA PIESEI ................... NORMA ..........│ │
│
├─────────────────────────────────────────────────────┴──────────────┤ BON DE CONSUM
│
├────────┬──────────────────────┬──────────┬──────────┬──────────────┤
│
│Număr │ Data eliberării │ │ │ Nr. comandă │
│
│document├──────┬────────┬──────┤ Predător │ Primitor │──────────────│
│
│ │ Ziua │ Luna │ Anul │ │ │ Cod produs │
│
├────────┼──────┼────────┼──────┼──────────┼──────────┼──────────────┤
│
├────────┴──────┴────────┴──────┼────────┬─┴───┬──────┼──────────────┼─────────────┬────────
──┤
│ DENUMIREA MATERIALULUI │Cantit. │ │ │ Cantitatea │ │
│
│(inclusiv sort, marcă, profil, │necesară│ Cod │ U/M │ eliberată │Preţul unitar│
Valoarea │
│ dimensiune) │ │ │ │ │ │
│
├──────────┬────────────────────┼────────┼─────┼──────┼──────────────┼─────────────┼────────
──┤
│Cf. normei│ │ 1 │ │ │ │ │
│
│ tehnice │
├────────┼─────┼──────┼──────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ │ 2 │ x │ │ │ x │ x
│
├──────────┼────────────────────┼────────┼─────┼──────┼──────────────┼─────────────┼────────
──┤
│ │ │ 1 │ │ │ │ │
│
│ Înloc. │
├────────┼─────┼──────┼──────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ │ 2 │ x │ │ │ x │ x
│
├──────────┴─────────────────┬──┴────────┴─────┴──────┴──┬───────────┴────┬────────┴────────
──┤
│ Data şi semnătura │ Şef compartiment │ Gestionar │ Primitor
│
│
├───────────────────────────┼────────────────┼───────────────────┤
└────────────────────────────┴───────────────────────────┴────────────────┴─────────────────
──┘
4. Bonul de predare, transfer restituire
Se utilizează ca bon de predare a produselor finite la depozit
Serveşte ca:
- document de predare la magazie a produselor finite;
- document justificativ de înregistrare în evidenţa magaziei şi în contabilitate;
- sursă de date pentru urmărirea realizării producţiei;
- sursă de date pentru calculul şi plata salariilor.
Se întocmeşte în două exemplare, pe măsura predării la magazie a produselor, de către secţie,

atelier etc.
Dacă operaţiunile de predare-primire a produselor nu pot fi suspendate în timpul inventarierii
magaziei de produse finite, comisia de inventariere trebuie să înscrie pe documentul respectiv
menţiunea "primit în timpul inventarierii".
Circulă:
- la magazia de produse finite, semnându-se de predare de către secţie (atelier) şi de primire în
gestiune de către gestionar (ambele exemplare);
- la compartimentul C.T.C. pentru efectuarea controlului tehnic de calitate, semnându-se pentru
certificarea acestui control (ambele exemplare);
- la compartimentul financiar-contabil pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitatea sintetică şi

analitică (exemplarul 1);
- la compartimentul care urmăreşte realizarea producţiei (exemplarul 2).
4. Se arhivează:
- la compartimentul financiar-contabil sau persoana care conduce evidenţa (exemplarul 1);
În cazul utilizării ca bon de predare a materialelor refolosibile la magazie
Serveşte ca:
- document de predare la magazie a materialelor refolosibile rezultate din secţiile de fabricaţie
principale şi auxiliare;
Se întocmeşte în două exemplare, pe măsura predării la magazie a materialelor refolosibile de către

secţii, ateliere etc. şi se semnează de şeful secţiei care dispune predarea.
Circulă:
- la magazia de materiale refolosibile, semnându-se de predare de către delegatul secţiei, atelierului
etc. şi de primire în gestiune de către gestionar (ambele exemplare);
- la compartimentul financiar-contabil sau persoana care conduce evidenţa, pentru efectuarea
înregistrărilor în contabilitatea sintetică şi analitică (exemplarul 1 pentru evidenţa materialelor şi
exemplarul 2 pentru evidenţa costurilor).
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil (ambele exemplare).
În cazul utilizării ca bon de predare a semifabricatelor la magazie
Serveşte ca:
- document de predare la magazie sau între secţii a semifabricatelor rezultate din producţie;
- document justificativ de înregistrare în evidenţa magaziei şi în contabilitate;
- sursă de date pentru calculul şi plata salariilor.
Se întocmeşte în două exemplare, pe măsura predării la magazie a semifabricatelor de către secţie,

atelier etc.
Dacă operaţiunile de predare-primire a semifabricatelor nu pot fi suspendate în timpul inventarierii

magaziei de semifabricate, comisia de inventariere trebuie să înscrie pe documentul respectiv
menţiunea "primit în timpul inventarierii".
Circulă:
- la magazia de semifabricate pentru predarea cantităţilor prevăzute, semnându-se de predare de

către delegatul secţiei care face predarea şi de primire în gestiune de către gestionar (ambele
exemplare);
- la compartimentul C.T.C. pentru efectuarea controlului tehnic de calitate, semnându-se pentru
certificarea acestui control (ambele exemplare);
- la compartimentul financiar-contabil pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitatea sintetică şi

analitică (exemplarul 1, direct de la magazie);
În cazul utilizării ca bon de transfer între două gestiuni aflate în incinta unităţii
Serveşte ca:
- dispoziţie de transfer a valorilor materiale de la o gestiune la alta în incinta unităţii;
- document justificativ pentru scădere din gestiunea predătorului şi de încărcare în gestiunea
primitorului.
Se întocmeşte în două exemplare, pe măsură ce se efectuează transferuri, de către persoana care
dispune transferul, care semnează la rubrica corespunzătoare. Transferul se efectuează numai între
gestiuni din incinta aceleiaşi unităţi. În cazul gestiunilor dispersate teritorial se întocmeşte Aviz de
însoţire a mărfii.
Circulă:
- la magazia predătoare pentru eliberarea cantităţilor prevăzute, semnându-se de predare de către
gestionar (ambele exemplare);
- la delegatul magaziei primitoare care semnează de primire pe exemplarul 1 şi reţine exemplarul 2;
- la compartimentul financiar-contabil, ambele exemplare, care, după confruntarea lor, stau la baza
efectuării înregistrărilor în evidenţa magaziilor.
În cazul utilizării ca bon de restituire
Serveşte ca:
- dispoziţie de restituire la magazie a valorilor materiale nefolosite (materiale şi semifabricate) de

secţiile de fabricaţie principale şi auxiliare;
- document justificativ de încărcare în gestiunea primitorului;
Se întocmeşte în două exemplare, pe măsura restituirii la magazie a valorilor materiale, de persoana

care efectuează restituirea (secţii, ateliere etc.) şi care semnează la rubrica corespunzătoare.
Nu se completează rubrica "Unitatea".
Circulă:
- la magazie, pentru primirea cantităţilor restituite, semnându-se de predare de către delegatul secţiei
(atelierului etc.) care face restituirea şi de primire de către gestionar (ambele exemplare);
- la compartimentul financiar-contabil, pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitatea sintetică şi

analitică (exemplarul 1 pentru evidenţa materialelor, exemplarul 2 pentru evidenţa costurilor).
În toate situaţiile menţionate, conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este

următorul:
- denumirea, numărul şi data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului;
- predătorul;
- primitorul;
- numărul comenzii/codul produsului;
- numărul curent; denumirea valorilor materiale (inclusiv sortimentul, marca, profilul, dimensiunea);
U/M; cantitatea efectivă; preţul unitar, valoarea;
- data şi semnătura predătorului şi primitorului.

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Unitatea │
├────────┬──────────────┬────────┬────────┬───────────┐ │
│ Număr │ Data │ │ │Nr. comandă│ BON │
│document├────┬────┬────┤Predător│Primitor│───────────│ DE PREDARE/TRANSFER, │
│ │Ziua│Luna│Anul│ │ │Cod produs │ RESTITUIRE │
├────────┼────┼────┼────┼────────┼────────┼───────────┤ │
├────┬───┴────┴────┴────┴───────┬┴──┬───┬─┴────────┬──┴──────────┬─────────────┤
│Nr. │ Denumirea valorilor │ │ │Cantitatea│ │ │
│crt.│materiale (inclusiv sort, │Cod│U/M│ efectivă │Preţul unitar│ Valoarea │
│ │marcă, profil, dimensiune)│ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────────┼───┼───┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
├────┼──────────────────────────┼───┼───┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
├────┼──────────────────────────┼───┼───┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
├────┼──────────────────────────┼───┼───┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
├────┼──────────────────────────┼───┼───┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
├────┴────────────┬─────────────┴───┴───┴────┬─────┴─────────┬───┴─────────────┤
│Data şi semnătura│Viza CTC (propus mişcarea)│ Predător │ Primitor │
│ ├──────────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
└─────────────────┴──────────────────────────┴───────────────┴─────────────────┘
Registrele de contabilitate primară
Gestiunea zilnică a operaţiilor de incasări/plăţi prin numerar sau a celor de vânzare-cumpărare

impune înfiinţarea unor registre speciale în care să se consemneze operaţiile economice de această
natură în scopul unei monitorizări financiar fiscale. Astfel pentru operaţiile de încasare/plată în numerar
se înfiinţează Registrul de Casă, pentru operaţiile de cumpărări acestea se consemnează în Jurnalul de
Cumpărări iar pentru operaţiile de vânzări acestea se consemnează în Jurnalul de Vânzări. Acest lucru
este necesar atât pentru centralizarea acestor operaţii pe categorii cât şi pentru determinarea taxei pe
valoarea adăugată în cazul jurnalelor de cumpărări şi vânzări sau verificarea gestiunii caseriei în cazul
Registrului de Casă.
Principalele registre gestiunate în cadrul activităţii de contabilitate primară sunt:
1. Registrul de casă.
2. Jurnalul de Cumpărări.
3. Jurnalul de Vânzări.
1. Registrul de casă
Registrul de casă serveşte ca:
- document de înregistrare operativă a încasărilor şi plăţilor în numerar, efectuate prin casieria unităţii
pe baza actelor justificative;
- document de stabilire, la sfârşitul fiecărei zile, a soldului de casă;
- document de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor de casă.
Acesta se întocmeşte în două exemplare, zilnic, de casierul unităţii sau de altă persoană împuternicită,
pe baza actelor justificative de încasări şi plăţi.
La sfârşitul zilei, rândurile neutilizate din formularul se barează.
Soldul de casă al zilei precedente se reportează, după caz, pe primul rând al registrului de casă pentru
ziua în curs.
Se semnează de către casier pentru confirmarea înregistrării operaţiunilor efectuate şi de către
persoana din compartimentul financiar-contabil desemnată pentru primirea exemplarului 2 şi a actelor
justificative anexate.
Registrul de casă circulă la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea exactităţii sumelor

înscrise şi respectarea dispoziţiilor legale privind efectuarea operaţiunilor de casă (exemplarul 2).
Exemplarul 1 rămâne la casier.
Se arhivează:
- la casierie (exemplarul 1);
- la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 2).
- denumirea şi data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului;
- numărul curent; numărul actului de casă; numărul anexelor; explicaţii; încasări; plăţi;
- report/sold ziua precedentă;
- semnături: casier şi compartiment financiar-contabil.

Unitatea .............. ┌────────┐

│ Contul │
REGISTRU DE CASĂ │ casa │
├────────┤
──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────┘
┌────┬────────────────────┬───────┬────────┬────────────┬───────────┬──────────┐
│ │ Data │ │ │ │ │ │
│Nr. ├──────┬──────┬──────┤Nr. act│ Nr. │ Explicaţii │ Încasări │ Plăţi │
│crt.│ Ziua │ Luna │ Anul │ casă │ anexă │ │ │ │
├────┴──────┴──────┴──────┴───────┴────────┴────────────┼───────────┼──────────┤
│ Report/Sold ziua precedentă │ │ │
├────┬──────┬──────┬──────┬───────┬────────┬────────────┼───────────┼──────────┤
├────┼──────┼──────┼──────┼───────┼────────┼────────────┼───────────┼──────────┤
├────┼──────┼──────┼──────┼───────┼────────┼────────────┼───────────┼──────────┤
├────┴──────┴──────┴──────┴───────┴────────┴────────────┼───────────┼──────────┤
│ De reportat pagini/TOTAL │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────┴───────────┴──────────┤
│ Casier, Compartiment financiar-contabil, │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
2. Jurnalul de cumpărări
Jurnalul de cumpărări este un document cumulativ prin care se centralizează cronologic şi sistematic
documentele de cumpărare ale unei societăţi comerciale. Întocmirea sa se face şi din raţiuni fiscale
pentru calculul taxei pe valoarea adăugată deductibilă.
Acest document se întocmeşte zilnic prin completarea tuturor încasărilor din cadrul organizaţiei.
Modelul jurmalului de cumpărări este anexat mai jos.
Nr. Factura sau documentul Total Neim- Cumpărări Import cu

crt. înlocuitor legal aprobat factură poza- certificat
(inclusiv bil de amânare
TVA)
Data Nr. Vânzătorul Cota TVA 19%
Denumirea Codul Baza de Valoa- Baza de Valoa-

fiscal impozitare rea impozitare rea
T.V.A. T.V.A.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Report:

De reportat:
14-6-17/b
ÎNTOCMIT, VERIFICAT,
3. Jurnalul de vânzări
Este un document cumulativ prin care se centralizează cronologic şi sistematic documentele de

vânzare ale unei societăţi comerciale. Întocmirea sa se face şi din raţiuni fiscale pentru calculul taxei pe
valoarea adăugată colectată.
Acest document se întocmeşte zilnic prin completarea tuturor vânzărilor din cadrul organizaţiei. Modelul
jurmalului de cumpărări este anexat mai jos.
Nr. Factura sau documentul Total Neimpozabile Export Vânzări

crt. înlocuitor legal aprobat factură (TVA
(inclusiv Total din care scutite cotă 0) Cotă TVA 19%
TVA)
Data Nr. Cumpărătorul cu fără Baza de Valoarea
deduce deducer impozitare TVA
Denumirea Codul fiscal re e
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Report:

De reportat:
Întocmit, Verificat,
C. Verificarea şi organizarea documentelor primare – întocmirea

contabilităţii primare
1 Verificarea şi analiza conţinutului documentelor primare pentru întocmirea contabilităţii

primare
a. Înregistrarea facturilor în jurnalul de cumpărări
1. Toate documentele se anexează în ordine cronologica şi atunci când sunt de format mai mic
decât A4 se vor utiliza foi neutre suport.
2. După ordonarea pe zile se va proceda la numerotarea acestora în ordine cronologică. Numarul

de ordine alocat va corespunde cu numarul de ordine din jurnalul de cumparari.
3. Bonurile fiscale neînsoţite de facturi sau chitanţele neinsoţite de facturi vor fi anexate la jurnalul
de cumpărări, la registrul de casă anexându-se un document ajutător sau copia documentului
respectiv.
4. Facturilor carora li s-au întocmit NIR-uri, acesta li se va ataşa respectivul dcocument în spatele
facturii.
5. Facturile de servicii trebuie să prevadă în mod expres numărul şi data contractului/comenzii în

baza cărora au fost emise şi/sau să aibă anexat devizul de cheltuieli şi procesul verbal de
recepţie al lucrării sau serviciului.
6. Toate documentele vor trebui sa fie completate la toate rubricile prevăzute avându-se în vedere
mai ales:
a. Capitalul social
b. Contul şi banca furnizorului şi/sau clientului
c. Codul fiscal al cumpărătorului şi vânzătorului
d. Date cu privire la emitent inclusiv numele, numărul de buletin şi CNP ul persoanei

emitente
e. Datele delegatului, adica ale celui care predă efectiv factura cu marfa/serviciile către
beneficiar. În cazul în care aceasta va fi trimisă prin poştă se va menţiona acest lucru în
mod expres.
7. Pentru monitortizarea operării în jurnal se recomandă inscripţionarea pe documentul introdus în

jurnalul de cumparari a unei litere de identificare (J) care să marcheze astfel actele operate.
b. Înregistrarea facturilor în jurnalul de vânzări
1. Facturile fiscale se vor ordona în ordine cronologică, se vor numerota, iar numărul respectiv va
corespunde cu numarul de ordine din jurnalul de vânzări.
2. La înregistrarea facturilor în jurnal se va proceda la verificarea corectitudinii întocmirii facturilor

de vânzare, inclusiv dacă au fost completate capitalul social, contul şi banca, datele de
identificare ale emitentului, datele delegatului.
3. Dacă firma a prestat un serviciu pe factură se va menţiona numarul şi data contractului şi se vor
anexa devizul de cheltuieli şi procesul verbal de recepţie al lucrărilor.
4. Se verifică dacă facturile au ştamplia emitentului şi semnătura de primire din partea furnizorului.
c. Înregistrarea în contabilitatea primară a operaţiunilor de încasare – plată.
1 Documentele registrului de casă vor fi aranjate pe zile. Pentru fiecare zi va exista o coala pe
care vor fi arhivate toate documentele registrului de casă din acea zi permiţându-li-se
lecturarea în mod lizibil.
2 Actele din registrul de casă se vor numerota, iar numărul de ordine se va regăsi în registrul
de casa.
3 Bonurile fiscale în baza cărora se justifică plăţi prin casă vor trebui să precizeze pe spate
denumirea şi codul fiscal al firmei cumpărătoare, iar bonurile de carburant vor trebui să
specifice în plus numărul maşinii consumatoare.
4 Pentru urmărirea consecutivităţii înregistrării actelor în registrul de casă se recomandă
inscripţionarea pe documente a unei litere distinctive ® care să marcheze operarea ei în
registrul de casă.
5 La firmele care au casa fiscala totalul vânzărilor zilnice reprodus prin ‘Z’-ul zilnic împreuna cu
chitanţele de card şi cu monetarul zilnic se vor arhiva pe aceeaşi foaie pentru a permite o
mai bună verificare a corelaţiilor: Total vanzari – Vânzări prin carduri = Vânzări monetar.
6 Se va verifica extrasul de cont din bancă pentru a se asigura ca au fost completate toate
ridicările şi depunerile de numerar.
7 Pentru situaţiile în care banca nu eliberează foaie de depunere/ridicare numerar se va

întocmi o dispozitie de încasare/plată pentru suma respectivă în care se va menţiona suma
tranzacţionată.
8 Trebuie sa existe totaluri «Z » pentru fiecare zi în care au fost vânzări.
9 Chitanţele de card trebuie sa fie semnate de titularii cardurilor.
d. Extrase de cont şi ordinele de plată
Extrasele se vor separa pe fiecare cont: lei şi valută după care se vor arhiva în ordine
cronologică, iar în spate se vor ataşa ordinele de plată aferente tranzacţiilor respective.
2. Completarea Registrului de Casă
Înregistrarea transferurilor casa-banca / Analiza încasărilor şi plăţilor şi corelarea lor cu regulile

disciplinei financiare
1. Nu se fac plăţi mai mari de 10.000 RON pe zi către persoane juridice.
2. Plătile către persoane fizice nu intră în plafonul de 10.000 RON, dar pentru ele este necesară
întocmirea dispoziţiei de plată către caserie şi chitanţa de mână de către beneficiarul sumei.
3. Nu se fac încasări de la o persoană juridică mai mari de 5.000 RON pe zi. Este posibilă încasarea
unor sume mai mari de la mai multe persoane juridice.
4. Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către furnizorii de materii prime, materiale,
semifabricate, produse finite, obiecte de inventar, prestări de servicii, pentru facturile a căror
valoare este mai mare de 5.000 RON. Se admit plăţi către o singură persoană juridică în limita
unui plafon de numerar în sumă de 10.000 RON în cazul plăţilor către reţelele de magazine de
tipul Cash&Carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza legislatiei în vigoare. Sunt interzise
plăţile fragmentate în numerar către astfel de magazine, pentru facturile a caror valoare este
mai mare de 10.000 RON.
5. Pentru încasarea sumelor de la persoane fizice sau juridice se vor întocmi urmatoarele
documente:
a. Pentru firme care vând către publicul larg (baruri, restaurante, magazine) se va emite
bonul fiscal în care vor fi specificate în mod detaliat fiecare produs vândut şi preţul
acestuia. În situaţia în care acest lucru nu va fi posibil se va întocmi factura fiscală
(pentru magazine) sau nota de plată fiscală (pentru baruri şi restaurante) pentru fiecare
vânzare în care se va detalia fiecare produs vândut şi preţul său.
b. În situaţia în care se încasează prin card se va emite şi bon fiscal în care totodată se va
detalia vânzarea realizată.
c. Pentru firme care nu vând către publicul larg este suficientă emiterea chitanţei fiscale
însoţită de factura fiscală în care se va detalia vânzarea.
6. Pentru firmele care dispun de casă de marcat fiscală la finalul zilei se va totalul ‘Z’ al casei de
marcat fiscale în care sunt centralizate vânzarile zilei şi în funcţie şi de încasările prin card şi de
banii încasaţi se va întocmi monetarul fiscal în care sunt cuprinse sumele încasate cash ale zilei.
Monetarul fiscal este documentul care stă la baza încasărilor în registrul de casă.
7. Cazuri exceptionale:
- în situatia în care se încasează avansuri sau plata mărfii sau serviciului se va face ulterior
vânzării în toate cazurile se va emite factura fiscală, iar încasarea se va face cu chitanţă
fiscală. Pentru aceste sume nu se emite bon fiscal.
8. Dispoziţia de încasare/plata se completează cu toate datele de identificare ale persoanelor care

încasează/plătesc sume de bani prin caserie. La rubrica: date cu privire la beneficiarul sumei se
completează numai în cazul în care se achită sume din caserie către terţi.
9. Atunci când se utilizează sistemul de a acorda avansuri din caserie urmate de decontari suma
avansurilor se cuprinde în plafonul de plăţi de 10.000 RON zilnic.
10. Persoanele care ridică avansuri din caserie trebuie să le deconteze în trei zile de la ridicarea
avansurilor. Se acceptă situaţii în care sumele se decontează în cadrul lunii sau la intervale de
timp mai îndelungate numai dacă exista o decizie internă a conducerii în acest sens.
11. Pentru încasarea sumelor rămase necheltuite primite drept avansuri se va întocmi chitanţa
fiscală.
12. Plata salariilor se va efectua în baza statului de plată, sau atunci când se doreşte secretizarea
salariilor se vor utiliza fluturaşii de salarii sau dispoziţiile de plată către caserie.
13. Pentru plăţile care se fac prin magazinele Cash&Carry sau pentru care nu s-a obţinut şi factură
fiscală şi chitanţă sau bon fiscal se va proceda la copierea facturii/bonului fiscal pentru a permite
arhivarea acestui document înlocuitor de chitanţă la registrul de casa şi a documentului original
la dosarul de cumpărări al firmei.
14. Pentru achiziţiile de la populaţie de diverse produse se poate utiliza borderoul de achiziţii
publice întocmit în două exemplare în care vânzătorul să declare că bunurile provin din propria
gospodarie. Altfel suma tranzacţiei se impozitează cu 10% impozit pe venitul din alte surse.
15. Din bancă nu se pot ridica pentru plăţi diverse mai mult de 10.000 RON/ zi. Se pot ridica sume
superioare numai dacă au loc plăţi către persoane fizice precum: plăţi către salariaţi, chirii ori
achiziţii de bunuri de la persoane fizice ce nu sunt plafonate la 10.000 RON per zi.
16. Se va verifica întotdeauna ca soldul de început de lună la registrul de casă să corespundă cu cel
de la sfârşitul lunii anterioare.
3. Completarea Jurnalului de Cumpărări
Pentru firmele care comercializează mărfuri vor fi întocmite două tipuri de jurnale: jurnalul de
cumpărări de mărfuri în care vor fi consemnate toate cumpărările de mărfuri şi jurnalul de cumpărări
diverse (în care sunt trecute zilnic celelalte cumpărări ale firmei).
Pentru bunurile stocabile (mărfuri, materiale) se va întocmi în prealabil nota de intrare recepţie şi
constatare diferenţe (NIR-ul). Întocmirea NIR-ului se va face în general la cost de achiziţie (în funcţie de
metoda de gestiune a stocurilor), iar pentru situaţia în care gestiunea materialelor se ţine global valoric
se va completa în mod obligatoriu şi capitolul din NIR referitor la preţul de vânzare, calculându-se în final
adaosul comercial.
Pentru bunurile nestocabile se recomandă, acolo unde este posibil întocmirea NIR- bon de consum.
Documentul de bază în temeiul căruia se operează în jurnalul de cumpărări este factura fiscală care dă
dreptul la deductibilitatea TVA în cazul în care cumpărătura este aferentă nevoilor firmei.
În situaţia în care TVA este calculat greşit în mod obligatoriu se va proceda la înscrierea acelui TVA în
jurnalul de comparari corectându-se baza dacă este cazul.
Excepţie de la regula de mai sus este bonul de combustibil care va trebui să

conţină pe el firma, codul fiscal şi numărul maşinii consumatoare.
4. Completarea Jurnalului de Vânzări
Pentru firmele care vând bunuri prin casele de marcat fiscale documentul principal în baza căruia se
completează jurnalul de vânzări este raportul ‘Z’ zilnic. Acesta poate fi achitat cash sau prin card. În
situaţia în care se impune întocmirea unei facturi fiscale aceasta se opereaza în jurnalul de vânzări în
data în care a fost emisă. În jurnalul de vânzări se are în vedere completarea tuturor rubricilor din jurnal.
Pentru firmele care nu vând produse către populaţie documentul de vânzare este factura fiscală care va
fi documentul de înregistrare în jurnalul de vânzări. În situaţia în care se constată că o factură fiscală este
eronat întocmită la rubrica de TVA se va proceda la stornarea acesteia pe sumele greşite şi la emiterea
uneia corecte cu aceeiaşi dată (dacă acest lucru este posibil). Se vor emite facturi fiscale atât pe sumele
încasate în avans cât şi prestaţiile sau livrările de marfă efectivă, stornându-se în prealabil avansul
încasat. Pentru livrările succesive de mărfuri către acelaşi client se va proceda la emiterea de avize de
însoţire a mărfii pentru fiecare transport urmând ca la final să se întocmească factura fiscală pentru
întreaga cantitate livrată. Dacă livrarea are loc în luni succesive se va proceda la emiterea de facturi
separate pentru fiecare lună.
Bibliografie:
Ordinul Ministerului Finanţelor 1850/2004
Hotărârea de Guvern 831/1997

e.Locul si rolul contabilitatii in prelucrarea documentelor financiare ale afacerilor
Contabilitatea fiind o disciplina care isi propune sa joace un rol determinant in sistemul informational
economic va fi principalul gestionar si beneficiar al documentelor financare in care se consemneaza
tranzactiile economice, de aceea, administrarea, prelucrarea, verificarea si arhivarea lor revin
departamentului contabil care isi si extrage informatiile necesare intocmirii procesului contabil si
raportarii financare prin situatiile financiare. Asadar, contabilitatea va administra majoritatea
documentelor care contin informatii financiare primare si se va ocupa de colectarea informatiilor
continute de acestea prin sistemul contabil. Modalitatea prin care comtabilitatea transpune informatiile
din tranzactiile economice consemnate in documentele financiare si le transforma prin sistemul contabil
in raportari presupune analiza contabila a tranzactiilor. Aceasta analiza contabila va traduce in termeni
contabili tranzactiile economice, ii va formaliza in formule contabile care mai apoi organizate la randul
lor sistematic si cronologic permit obtinerea raportarilor financiare de sinteza: bilantul contabil si contul
de profit si pierdere.

C 2 Organizatiile Ca Obiect Al Contabilitatii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C 2 Organizatiile Ca Obiect Al Contabilitatii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2.

Organizarea firmei locul si rolul contabilitatii, sistemul de documente intr-o

a.Formele de organizare juridica ale organizatiilor in Romania,

b.Entitati juridice intalnite in alte state.

c.Principalele tipuri de afaceri intalnite in economie si structura organizatorica a fluxurilor

d.Sistemul de documente care probeaza si consemneaza fluxurile economice ale afacerilor

e.Locul si rolul contabilitatii in prelucrarea documentelor financiare ale afacerilor

Contabilitatea reprezinta o disciplina care colecteaza, prelucreaza si prezinta informatii sintetice

Acestea imbraca forme variate in economie

Structura organizatiilor in economie este urmatoarea:

1.1.1. Societati comerciale: grupare de persoane constituita pe baza unui contract de

1.1.1.1.1. Societati in nume colectiv: acea societate constituita prin asocierea, pe baza

1.1.1.1.2. Societati in comandita simpla: societatea constituita prin asocierea, pe baza deplinei

1.1.1.2. societati cu raspundere limitata: societatea constituita, pe baza deplinei increderi, de

1.1.1.3.1. societati pe actiuni: societatea constituita prin asocierea mai multor persoane,

1.1.1.3.2. societati in comandita pe actiuni: societatea constituita prin asocierea mai

1.1.1.5. companii nationale: societate comercială în cadrul căreia participaţia la capitalul social

1.1.1.6. cooperative de productie sau consum: Societatea cooperativă este o asociație

Societățile cooperative de gradul 1 se pot constitui în una dintre următoarele forme:

a) societăți cooperative meșteșugărești - asociații de persoane fizice care desfășoară în comun

b) societăți cooperative de consum - asociații de persoane fizice care desfășoară în comun

c) societăți cooperative de valorificare - asociații de persoane fizice care se constituie în scopul

d) societăți cooperative agricole - asociații de persoane fizice care se constituie cu scopul de a

e) societăți cooperative de locuințe - asociații de persoane fizice care se constituie cu scopul de

f) societăți cooperative pescărești - asociații de persoane fizice care se constituie cu scopul de a

g) societăți cooperative de transporturi - asociații de persoane fizice care se constituie cu scopul

h) societăți cooperative forestiere - asociații de persoane fizice care se constituie cu scopul de a

1.1.1.7. societati financiare:

1.1.1.7.1. societati bancare

1.1.1.7.2. institutii financare nonbancare

1.1.1.7.3. societati de asigurare

1.1.1.7.4. cooperative de credit.

III. Grup de interes economic – GIE

1.2.2. institutii publice: instituţie cu personalitate juridică, a administraţiei publice centrale,

3. asocieri fara personalitate juridica: asocieri de persoane care nu genereaza o entitate

3.1. asocieri in participatiune: Contractul de asociere în participațiune este un contract

3.3. asociatii de proprietari: asociatii care administreaza in comun un bun imobil.

În fine în timpul vieţii trustului, existenta sa poate fi considetată în ţara în care

În 1984 la conferinţa de la La Haye asupra dreptului international privat s-a adoptat o

Trustul, în general, are ca obiectiv esenţial perceperea de venituri şi redistribuirea lor

Motivaţiile utilizării trusturilor

conservarea averii familiei, ceea ce presupune controlarea succesiunii proprietăţii în afacerile

planificarea flexibilă a proprietăţilor imobiliare

evitarea diviziunii în caz de deces

Sunt trei mari tipuri de trust:

posesiunea dobânzii – permite unui beneficiar particular, de regulă constituantul, să aibă un

acumulare şi întreţinere – permite acumularea de venituri până când beneficiarii ating o

discreţionar – permite administratorilor să decidă cum vor fi împărţite capitalul şi veniturile.

Trusturile în care numele beneficiarilor sunt desemnate sunt trusturi cu clauza de

Se obişnuieşte ca trusturile de moarte să fie insoţite de un document numit testament.

O protecţie suplimentară se poate obţine dacă protectorul este desemnat ca

În anumite trusturi de moarte se poate statua ca protectorul să trebuiască să aprobe

c.Principalele tipuri de afaceri intalnite in economie, structura lor organizatorica si

Dupa natura lor afacerile pot fi clasificate in :

servicii : servicii de consultanta, servicii publice, transporturi, informatice, marketing si publicitate,

lucrari : constructii civile si constructii publice, lucrari de telecomunicatii,.

Dupa extinderea lor georgafica:

- afaceri nationale: reteaua de magazine Dedeman

-afaceri globale: benzinariile Shell.

Dupa importanta acestora in furnizarea de servicii si bunuri catre consumatori:

-firme obisnuite: societati comerciale care nu produc bunuri si servicii strategice.

Structura organizatorica a acestora depinde de marimea si forma juridica a firmelor.

Structura organizatorica a unei companii se compune in principal din: