Ciclul de viață și criza

întreprinderii

1. Etapele ciclului de viaţă a

întreprinderii
2. Caracteristici ale întreprinderii în
fiecare etapă din ciclul de viață
3. Opţiuni strategice ale întreprinderii
în funcţie de etapa din ciclul de viaţă
4. Criza întreprinderii
 Ciclul de viaţă

 Ciclul de viață al intreprinderii arata evolutia

rezultatelor (profit , vânzări) in timp.
 Stabilirea ciclului de viaţă al întreprinderii se bazează pe
definirea firmei prin prisma portofoliului de afaceri
deţinut.
 Portofoliul de afaceri reprezintă totalitatea domeniilor
strategice de activitate ale unei firme.
 Etapele ciclului de viaţă

 Înființare (Naştere)
 Dezvoltare (Lansare)
 Maturitate
 Declin
Etapele ciclului de viaţă
 În funcţie de mărimea sa, dar şi de
scopurile urmărite pe termen lung

 o firmă se poate axa pe o singură unitate strategică de afaceri, caz

în care ciclul său de viaţă urmează evoluţia ciclică a respectivei
afaceri
 poate conţine mai multe afaceri, situaţie în care analiza ciclului de
viaţă al firmei este mai complexă.
 Elemente definitorii ale ciclului de
viaţă al întreprinderii
Etapa
Lansare Dezvoltare Maturitate Declin
Caracteristici
schimbări
Organizare simplă complexă stabilă
organizatorice
autofinanţare îndeosebi
preponderent posibilă reinvestire
Resurse financiare surse atrase autofinanţare
proprii a resurselor
credite
rată
creştere descrescătoare a
Vânzări/profit reduse reducere
rapidă creşterii/
stagnare
Flux de numerar negativ pozitiv pozitiv negativ
Investiţii importante importante a excedentelor dificil de realizat
menţinere/uşoară
Cota de piaţă redusă în creştere se reduce
reducere
Concurenţa redusă în creştere puternică accentuată
Sistem de
selectiv în extindere consolidat selectiv
distribuţie
atragerea asigurarea şi
îmbunătăţirea
Probleme clientelei creşterea reorientarea
imaginii
definitorii control capitalului strategică
firmei/produselor
financiar strict circulant
 Particularităţile ciclului de viaţă al
întreprinderii din punct de vedere
managerial
Etapa
Caracteristici Lansare Dezvoltare Maturitate Declin
capacitate de capacitate
Abilităţi
organizare; spirit gestionarea decizională;
manageriale
spirit organizatoric resurselor adaptare la
principale
inovaţional schimbări
Control dificil de
strict important imperios necesar
managerial realizat
directă şi
investirea cu
indirectă;
Coordonarea autoritate a directă şi
directă constituirea
personalului unor persoane indirectă
colectivelor de
specializate
stat-major
coexistenţa posibilă
Sistemul preponderenţa întărirea
sistemelor subminare a
informal/ sistemului structurii
formale cu cele sistemului
sistemul formal informal formale
informale informal
Structură
simplă complexă stabilă instabilă
organizatorică
 Particularităţile ciclului de viaţă al
întreprinderii din punct de vedere
financiar

Etapa
Caracteristici Lansare Dezvoltare Maturitate Declin
Echilibru
nerealizabil corespunzător optim critic
financiar
Nevoi de
ridicate mari reduse acute
finanţare
Nevoia de fond foarte reprezintă un
importantă se reduce
de rulment importantă aspect critic
Cash-flow negativ pozitiv pozitiv negativ
asigurarea
capitalului
recuperarea dezinvestirea
Probleme planificarea necesar
capitalului resurselor
definitorii financiară adaptării la
investit existente
modificările
mediului
 În etapa lansării întreprinzătorul
poate opta către una dintre
următoarele alternative:

 Iniţierea unei noi afaceri

 Cumpărarea unei afaceri existente
 Achiziţionarea unei francize
 În etapele de dezvoltare şi
maturitate se poate recurge la:

 Strategii de concentrare prin dezvoltarea pieţei,

produsului sau integrare orizontală
 Integrare verticală în amonte/aval
 Diversificare concentrică
 Diversificare conglomerată
 În etapa declinului se poate opta
pentru:

 strategii de restrângere care includ:

 strategii de redresare;
 strategii de lichidare parţială sau totală
 strategii de restructurare a portofoliului
 strategii de renunţare
 Definiția crizei

 CRÍZĂ, crize, s. f. 1. Fază în evoluția unei societăți marcată de mari

dificultăți (economice, politice, sociale etc.); perioadă de tensiune,
de tulburare, de încercări (adesea decisive) care se manifestă în
societate. ♦ Lipsă acută (de mărfuri, de timp, de forță de muncă). 2.
Moment critic, culminant, în evoluția care precedă vindecarea sau
agravarea unei boli; declanșare bruscă a unei boli sau apariția unui
acces brusc în cursul unei boli cronice. Criză de apendicită. ♦
Tensiune, moment de mare depresiune sufletească, zbucium. – Din
fr. crise. (sursa: DEX, 2009)
 Criza întreprinderii

 scăderea vânzărilor
 reducerea câştigurilor
 pierderi de durată
 consumarea capitalului propriu
 creşterea datoriilor
 dificultăţi de plată
 incapacitate de plată
Criza întreprinderii
 Cauzele externe întreprinderii

 Subdezvoltarea şi criza economiei naţionale

 Schimburile internaţionale inegale
 Influenţa unor factori generali, cu specific naţional, asupra
productivităţii muncii (infrastructura deficitara)
 Distorsionarea competiţiei şi comportamentului corect pe pieţe
 Unele efecte negative ale intervenţiei statului în economie (masuri
de stabilizare macroeconomica cu efecte adverse la nivelul
unitatilor)
 Concurenţa foarte dură pe piaţă
 Evoluţii imprevizibile ale mediului, în general, şi ale pieţei, în special
(calamităţi, conflicte, panică şi scăderea încrederii).
 Subdezvoltarea şi criza economiei
naţionale (1)

 volum al producţiei insuficient pentru acoperirea nevoilor

interne;
 valorificarea slabă a resurselor naţionale;
 productivitatea scăzută a muncii;
 piaţa internă subdezvoltată;
 dependenţa economiei de capitalul străin şi tehnologia
importată;
 salarizarea la nivelul subzistenţei fizice;
 multiplicarea conflictelor;
 Subdezvoltarea şi criza economiei
naţionale (2)

 inflaţie accentuată; devalorizarea monedei naţionale;

 blocaj financiar;
 şomaj;
 capital redus de spirit antreprenorial;
 atrofierea speranţei de redresare şi relansare
economică, de “mai bine” general.
 Cauze interne

 Resurse insuficiente în raport cu obiectivele întreprinderii

ca şi dificultatea de a obţine aceste resurse;
 Erorile de conducere a întreprinderii sunt deosebit de
costisitoare. Conflictele între asociaţi-proprietari;
 Conflictele între salariaţi (sindicate) şi
manageri/proprietari;
 Lipsa conducerii - întreprinderea “scapă de sub control”;
 Criza întreprinderii poate fi provocată de managerii ei
prin rea intenţie şi manevre frauduloase.
22 de motive ale eşecului în afaceri (1):

 supravegherea ineficientă a cheltuielilor firmei;

 incapacitatea susţinerii competiţiei în raport cu concurenţii;
 gestiunea nesatisfăcătoare a stocurilor;
 lipsa capitalului circulant;
 stabilirea unor preţuri prea joase;
 comportare neplăcută faţă de clienţi;
 relaţii proaste cu furnizorii;
 incapacitatea conducerii de a lua decizii şi de a le aplica;
 îmbolnăvirea unei persoane-cheie din organigrama firmei;
 poliţa de asigurare insuficientă;
 relaţii personale proaste între lucrători;
22 de motive ale eşecului în afaceri (2):

 demisia unor persoane aflate în posturi esenţiale;

 instruire insuficientă a colectivului de salariaţi;
 cunoştinţe nesatisfăcătoare asupra produsului vândut;
 eşuarea încercărilor de prevedere a evoluţiei pieţei;
 pierderea controlului asupra managementului numerarului;
 dezvoltarea neînsoţită de o finanţare corespunzătoare;
 ignorarea unor informaţii asupra situaţiei financiare a firmei;
 inexactităţi în contabilitate;
 acordarea de credit excesiv clienţilor;
 proasta administrare a sistemului de încasări;
 contractarea de împrumuturi prea mari sau apelarea
exagerată la credite.
Cum poate ieşi întreprinderea din criză?

Asanarea întreprinderii se poate realiza cu aport suplimentar de

capital din partea proprietarilor sau prin reducerea capitalului la
nivelul celui efectiv (pierderile fiind suportate de proprietari).
Asanarea

 reorganizarea şi raţionalizarea proceselor;

 revizuirea ofertei, sortimentului, tehnologiilor;
 reducerea costurilor, inclusiv a celor de personal;
 închiderea unor capacităţi şi vânzarea unor active;
 schimbarea conducerii;
 atragerea unor resurse financiare, eventual prin asociere
sau schimbarea proprietarului;
 instituirea unor proceduri de supraveghere strictă.
Înțelegeri cu creditorii

 amânarea şi reeşalonarea termenelor de plată a

datoriilor în baza unui program comun (moratoriu);
 reducerea datoriilor cu un anumit procent; creditorii
renunţă la o parte din pretenţiile lor şi întreprinderea îşi
continuă activitatea (concordatul);
 întreprinderea este lichidată, creditorii valorifică activele
acesteia şi renunţă la partea din debit care rămâne
neacoperită.
Legea nr. 216/2022

 În România insolvența persoanelor juridice (profesioniști,

asociații, fundații, societăți agricole, etc.) este
reglementată, în prezent, de dispozițiile Legea nr.
216/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi
de insolvenţă şi a altor acte normative
 Scopul acestei legi este instituirea unei proceduri
colective pentru acoperirea pasivului debitorului, cu
acordarea, atunci când este posibil, a șansei de
redresare a activității acestuia.
Procedura de insolvență

 Procedura generală de insolvență

 Perioada de observație
 Peorganizarea judiciară
 Falimentul
 Procedura simplificată de insolvență
Perioada de observație

 Perioada de observație este perioada cuprinsă între data

deschiderii procedurii insolvenţei şi data confirmării
planului de reorganizare sau, după caz, a intrării în
faliment.
 Debitorul poate continua desfășurarea activităților
curente în perioada de observație sub conducerea
administratorului special și supravegherea
administratorului judiciar, dacă debitorului nu i-a fost
ridicat dreptul de administrare, sau sub conducerea
administratorului judiciar, dacă debitorului i-a fost ridicat
dreptul de administrare.
Reorganizarea judiciară

 Reorganizarea judiciară este procedura care se aplică

debitorului aflat în insolvență în vederea achitării
datoriilor acestuia conform unui program de plată a
creanțelor cuprins într-un plan de reorganizare, votat de
creditori și confirmat de judecătorul sindic.
 Executarea planului de reorganizare nu poate depăși 3
ani, calculați de la data confirmării acestuia de către
judecătorul sindic.
Falimentul

 În situația în care planul de reorganizare nu se

îndeplinește sau nu a fost propus plan de reorganizare
sau, chiar propus un plan, acesta nu a fost votat de către
creditori sau confirmat de către judecătorul sindic,
debitorul va intra în procedura generală de faliment.
 În procedura de faliment are loc lichidarea averii
debitorului pentru acoperirea datoriilor, urmată de
radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.
Procedura simplificată de insolvență

 Procedura simplificată de insolvență reprezintă

procedura de insolvenţă prin care debitorul care
îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege intră direct în
procedura falimentului, fie odată cu deschiderea
procedurii insolvenţei, fie după o perioadă de observaţie
de maximum 20 de zile, perioadă în care se analizează
îndeplinirea condițiilor legale.
 Deoarece se aplică unui număr restrâns de debitori,
procedura simplificată constituie excepția, iar procedura
generală reprezintă regula.
Procedura simplificată de insolvență

 Pentru a se putea intra în procedura simplificată,

debitorii trebuie să îndeplinescă una din condițiile
prevăzute de lege:
 nu dețin niciun bun în patrimoniu lor;

 actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi

găsite;
 administratorul nu poate fi găsit;

 sediul nu mai există sau nu corespunde adresei din

registrul comerțului.
 Bibliografie

 http://bt.ase.ro/EI/cap11/cap11.htm
 http://bt.ase.ro/EI/cap12/cap12.htm
 Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a
insolvenței și de insolvență
 Legea nr. 216/2022 pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a
insolvenţei şi de insolvenţă şi a altor acte normative