1

COLEGIUL ECONOMIC
OCTAV ONICESCU



Examen de certificare a calificarii
profesionale Nivelul III






Specializare: Tehnician n activiti economice

Tema: Finanarea afacerii prin majorare de capital social

Prof. Coordonator: ?






CLASA a XII-a
AIONESEI GINA





BOTOANI 2014

2

CUPRINS



Argument pagina 3

Capitolul I Noiuni introductive pagina 5
1.1 Capitalul social pagina 7
1.2 Mijloace de finanare a ntreprinderii pagina 11

Capitolul I I Tipuri de majorare a capitalului social pagina13
2.1Majorarea capitalului social prin aporturi n numerar pagina13
2.2 Majorarea capitalului social prin ncorporarea
rezervelor din reevaluare pagina15
2.3Majorarea capitalului social prin conversia datoriilor pagina17

Capitolul I I I Studiu de caz Majorarea capitalului social
n cadrul S.C. pagina20
3.1Prezentarea general a societii pagina20
3.2Majorarea capitalului social pagina25

Concluzii i propuneri
Bibliografie
Anexe





3

ARGUMENT

Activitatea oricrei firme, n contextul reformei i al tranziiei la economia de pia, se
desfoar ntr-un mediu dinamic i agresiv. n general, tranziia, reprezint o perioad de
aezare a lucrurilor i conceptelor n ordinea lor fireasc, deci o schimbare privind adaptarea
noilor structuri la cerinele economiei de pia n condiii concureniale tot mai aspre i mai bine
definite.
Problemele fundamentale cu care se confrunt fiecare firm vizeaz, n principal, stabilirea i
consolidarea locului pe care aceasta l ocup n spaiul economic concret n care activeaz,
obiectivul major spre care se ndreapt, costurile implicate i ansele de izbnd.
n acest context, firma este determinat s se raporteze permanent la cererea de pia, trebuie
s anticipeze micrile concurenei, s-i autoevalueze resursele de care dispune i s acioneze
n direcia creterii eficienei utilizrii acestora etc.
Finantarea unei firme nseamna obtinerea si punerea la dispozitie a unor sume de bani,
drepturi si bunuri productive. Aspectele finantarii produc o importanta cruciala pentru
supravietuirea si devoltarea ntreprinderii.
n primul rnd, ntreprinderea trebuie sa raspunda de lichiditati pentru a face fata
angajamentelor asumate, adica de a onora datoriile cu scadenta n viitorul apropriat, asigurndu-
si astfel echilibrul financiar pe termen scurt.
n al doilea rnd, se pune din partea ntreprinderii , problema lansarii n investitii de orice
natura ( tehnologice , comerciale , sociale) care sa dezvolte posibilitatile sale. n acest caz este
vorba de finantarea dezvoltarii pe termen mediu si lung care conditioneaza cresterea rezultatelor
n viitor si mentinerea echilibrului financiar. Astfel , mijloacele financiare trebuie sa fie adaptate
calitativ la nevoile ntreprinderii.
Finanele firmei constituie n continuare o provocare pentru toi practicienii care
acioneazn domeniul economic. Orice manager de succes recunoate necesitatea studiului
elementelor demanagement financiar , pentru a putea adopta decizii optime. Cu toate acestea ,
un manager nudispune ntotdeauna de timpul necesar pentru a cntri fiecare decizie din toate
punctele de vedere.
Obiectivul principal al finanelor firmei este maximizarea valorii firmei.
4

Finanele reprezint veriga primar a sistemului financiar i de credit pentru c majoritatea
fondurilor formate la nivelul economiei naionale i au izvorul n veniturile create n aceste
subsisteme de baz.
Mi-a fcut o deosebit plcere s realizez aceast lucrare, s evideniez o parte din marea
cunotiin de informaii primite de-a lungul celor patru ani privind contabilitatea.
Consider c alctuirea acestui proiect, culegerea de materiale necesare realizrii, efortul
depus pentru buna structurare, mi vor fi de folos.










5

CAPITOLUL I - NOIUNI INTRODUCTIVE



Apectele finantarii prezinta importanta cruciala pentru supravietuirea si dezvoltarea
intreprinderii.
In primul rand, intreprinderea trebuie sa dispuna de lichiditati pentru a face fata
angajamentelor asumate, adica de a onora datoriile cu scadenta in viitorul apropiat, asigurandu-si
astfel echilibrul financiar pe termen scurt.
In al doilea rand se pune, din partea intreprinderii, problema lansarii in investitii de orice
natura (tehnologice, sociale, comerciale) care sa se dezvolte posibilitatile sale. In acest caz este
vorba de finantarea dezvoltarii pe termen mediu i lung care conditioneaza cresterea rezultatelor
n viitor si mentinerea echilibrului financiar.
Deci mijloacele de finantare trebuie sa fie adaptate calitativ la nevoile intreprinderii. In acest
sens intreprinderea poate fi confruntata cu doua tipuri de dificutati. Pe de o parte, ea ar putea fi n
situatia sa trebuiasca sa ramburseze resurse inainte chiar de a fi ajuns sa recupereze avansurile
efectuate, mai ales cand efectuaeaza investitii cu rentabilitate pe termen lung. Pe de alta parte,
intreprinderea poate fi n situatia de a folosi, pentru operatiuni pe termen scurt, fonduri pe care
le-ar putea folosi pe termen lung pentru investitii.
Costul mijloacelor de finantare este in raport cu rezultatele asteptate din operatiunile in care
sunt angajate. Rambursarea capitalurilor poate fi uneori prea mare, neglijandu-se folosirea pentru
dezvoltare a rezultatelor obtinute. Procedand asa intreprinderea nu mai efectueaza investitii. Dar
este posibil ca tocmai realizarea de investitii sa asigure remunerarea capitalurilor in viitor.
Conditiile care insotesc aporturile la capital de care intreprinderea beneficiaza o plaseaza
intr-o situatie de dependenta fata de furnizorii de fonduri.
Aceasta observatie iese in evidenta mai intai, in relatiile dintre intreprindere si detinatorii de
capitaluri (de exemplu actionarii unei societati pe actiuni). Datorita mecanismelor juridice i
financiare, detinatorilor capitalului li se recunoaste puterea asupra intreprinderii in materie de
orientare, de directionare-conducere si de gestiune, pentru ca sunt detinatorii unei parti
semnificative a capitalului acesteia.
Dar relatiile de dependenta si chiar de subordonare se pot stabili si fata de imprumutatori,
mai ales fata de banci, daca cei care conduc si proprietarii intreprinderii, nu-i asigura autonomia
6

financiara. Evolutiile care conduc la o asemenea situatie de dependenta sunt relativ tipice. Cateva
scenarii caracteristice ilustreaza asemenea cazuri de degradare a situatiei strategice, ca urmare a
deciziilor financiare inadecvate.
Un prim exemplu frecvent il constituie intreprinderile care obtin rezultate foarte slabe si nu
sunt in masura sa produca o autofinantare suficienta pentru a asigura reproductia, chiar simpla, a
potentialului lor.
O a doua ilustratie caracteristica e furnizata de intreprinderile care, in ciuda rezultatelor
satisfacatoare, nu reinvestesc decat o mica parte din rezultate si refuza o politica de constituire a
fondurilor proprii.
Un al treilea caz tipic se refera la intreprinderile care se lanseaza in operatii de dezvoltare
care depasesc capacitatile lor financiare. Ele isi secatuiesc lichiditatile si sunt constranse sa
solicite credite, ceea ce le plaseaza intr-o situatie delicata fata de imprumutatorii lor.
In sfarsit, unele intreprinderi dispun de o finantare instabila in raport cu ritmul activitatilor si
trebuie sa negocieze in conditii defavorabile amanarea scadentelor sau aporturi noi de resurse
proprii.
Astfel, relatiile de finantare sunt suportul relatiilor de putere sau de influenta. De aceea,
negocierea noilor aporturi de fonduri in conditii de criza si urgenta poate fi cauza pierderii
autonomiei conducatorilor intreprinderii fata de creditori sau a pierderii controlului proprietarilor
actuali fata de noii participanti cu fonduri.
Majorarea capitalului social este o operatie benefica, de natura sa consolideze forta
economica a unei societati comerciale, sa creeze imaginea unei societati in expansiune sau, dupa
caz, a unei societati care lupta sa depaseasca un impas financiar.
Pentru a-si atinge obiectivele, majorarea trebuie facuta cu rigoare si de buna credinta. Sunt
in joc interesele legitime ale tertilor care intra n relatii de afaceri cu societatea, ale micilor dar
numerosilor investitori, ale actionarilor insisi. Sunt in joc credibilitatea si notorietatea societatii si
chiar imaginea economiei de piata.
In activitatea unei societati comerciale apare destul de frecvent necesitatea maririi capitalului
social, fie cand societatea intampina dificultati financiare, fie cand ea este ntr-o situatie prospera
si vrea sa-si extinda activitatea. In ambele situatii societatea are nevoie de noi fonduri banesti sau
de anumite bunuri pe care prefera sa si le procure prin majorare de capital decat sa recurga la un
imprumut bancar sau la emisiunea de obligatiuni.
7

Majorarea de capital poate deveni necesara si in situatia in care sau acumulat rezerve
importante sau cand, datorita inflatie monetare, valoarea contabila a activelor este
disproportionat de mica fata de valoarea lor actualizata, ca si atunci cand valoarea reala a
activelor este mult mai mare decat cifra capitalului social, ceea ce creaza o disproportie intre
acesta si valoarea nominala a actiunilor. In asemenea situatii se procedeaza la majorarea
capitalului social prin incorporarea rezervelor sau dupa caz a diferentelor din reevaluare,
realizandu-se astfel o echilibrare bilantiera.
Majorarea capitalului mai poate deveni necesara pentru a realiza largirea si diversificarea
actionariatului unei societati, prin posibilitatea ce se da salariatilor societatii sau altor persoane
de a subscrie noile actiuni.
Majorarea capitalului social poate deveni si o obligatie legala cand se stabileste un plafon
minim de capital, stabilindu-se un termen in care acesta trebuie realizat.
Motivul cresterii capitalului social este cel al intaririi credibilitatii societatii, asigurand
actionarii de indisponibiliatea unei mari parti a fondurilor proprii. Procedural creserea de capital
se poate realiza prin emisiunea de noi actuni atribuite gratuit vechilor actonari sau prin creserea
valorii nominale a vechilor actiuni. Se precizeaza ca in conditiile unui astfel de mod de majorare
de capital averea reala a societatii nu se modifica.
Sintetizand, marirea capitalului social prin autofinantare grupeaza urmatoarele operatiuni:
incorporarea rezervelor (cu exceptia rezervelor legale), a beneficiilor sau a primelor de emisiune,
ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia.
Problemele finantarii prezinta deci importanta vitala, pentru ca solutionarea lor conditioneza
supravietuirea intreprinderilor, perspectivele sale de dezvoltare, performantele sale prezente si
viitoare, autonomia proprietarilor si a conducatorilor sai.



1.1 Capitalul social

Societatea comerciala poate fi definit ca o grupare de persone constituita pe baza unui
contract de societate si beneficiind de personalitate juridica, in care asociatii se inteleg sa puna in
comun anumite bunuri, pentru exercitarea unor fapte de comert, in scopul realizarii si impartirii
profitului realizat.
8

Actul constitutiv al societatilor comerciale va contine in mod obligatoriu: forma si
denumirea societatii ; obiectul; valoarea capitalului social subscris la momentul inregistrarii sau
autorizarii de a incepe activitatea comerciala si valoarea varsata; regulile care guverneaza
numarul si procedurile de numire a membrilor organelor responsabile pentru reprezentarea in
fata tertilor; administrarea ; menegementul; supervizarea sau controlul societatii;alocarea
competentelor acestor organe; durata societatii.
La constituirea societatii, capitalul social este determinat de totalitatea aporturilor
asociatilor care formeaza societatea. Absenta din actul constitutiv a mentiunii referitoare la
capiatalul social subscris este sanctionata cu nulitatea .
Aporturile asociatilor trebuie private nu numai in individualitatea lor, ci si in totalitatea
acestora. Aceste aporturi ale asociatilor in totalitatea lor fara aportul in munca , formeaza
capitalul social .
Capitalul social mai este denumit si capital nominal reprezentand suma totala a valorii
bunurilor cu care asociatii la o societate comerciala contribuie la constituirea patrimoniului
acesteia.
Aceste aporturi reprezinta deci elemente ale patrimoniului societatii . Capitalul social-ca
suma a acestor aporturi- si patrimonial societatii sunt doua concepte strans legate intre ele care
nu trebuie confundate .Patrimoniul include totalitatea drepturilor si obligatiilor societatilor
comerciale fiind alcatuite din active si pasive, n timp ce capitalul social reprezinta o valoare
constanta pe intreaga durata a existentei societatii putand fi majorat numai in conditiile prevazute
de lege prin modificarea actului constitutiv patrimoniul se mareste si se micsoreaza in functie
de operatiunile curente de inregistrare a profitului sau a pierderilor inregistrate in activitatea
societatii. Capitalul este o parte a patrimoniului societatii comerciale.
Capitalul social are o dubla semnificatie, contabuila si juridica. .
Din punct de vedere contabil reprezinta o cifra convenita de asociati, el nu are o existenta reala
Ca valoare a totalitatilor aporturilor , capitalul este evidentiat la pasiv in bilantul societatii pentru
ca la dizolvarea acesteia aporturile trebuie restituite asociatilor. De asemenea nu trebuie
confundat capitalul cu activul patrimonial pentru ca in timp ce caitalul figureaza la pasiv , dupa
cum am aratat, bunurile si aporturile in numerar figureaza la activ. Din punct de vedere juridic,
capitalul social constituie gajul general al creditorilor societatii mai precis limita urmaririi de
9

catre creditorii societatii deoarece acestea au luat la cunostinta de capitalul social prin
publicitatea contractului de societate
Directiva comunitara impune un set de reguli care deseneaza un contur unic al societatilor
la nivel comunitar.
Capitalul social minim legal permis pentru autorizarea societatii trebuie sa fie de 25000 de
euro si trebuie sa fie format doar prin aporturi reprezentate de active capabile de evaluare
economica. Subsecvent, aportul in natura sau in servicii nu este admis.
Actiunile nu pot fi emise la o valoare mai mica decat valoarea nominala , iar unde aceasta
nu exista , mai mica decat valoarea contabila. Actiunile emise in schimbul aporturilor trebuie
platite societatii la momentul incorporarii (inregistrarii) intr-o cota de cel putin 25% din valoarea
nominala. Daca aportul este in natura , acesta trebuie transferat in termen de 5 ani catre
societatea infiintata creditoare.
La societatea in nume colectiv, in comandita simpla si cu raspundere limitata , actul
constitutiv trebuie sa prevada capitalul social cu mentionarea aportului fiecarui asociat , in
numerar sau in natura, valoarea aportului in natura si modul evaluarii. La societatea cu
raspundere limitata se vor preciza numarul si valoarea nominala a partilor sociale atribuite
fiecarui asociat pentru aportul sau.
Societatea in nume colectiv , societatea in comandita simpla si societatea cu raspundere
limitata sunt obligate sa verse integral la data constituirii capitalul social subscris. Capitalul
social este de 200lei la SRL, iar pentru celelalte doua forme de societati de persoane legea nu
prevede. In acest ultim caz are in vedere raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor sau a
comanditarilor. La societatile pe actiuni sau in comandita simpla la constituire trebuie inscris
capitalul social subscris si cel varsat si in cazul in care societatea are un capital autorizat.
Intrucat capitalul social este fix pe intreaga durata a societatii , in cazul in care activul se
diminueaza sub o anumita limita , datorita folosirii sale in desfasurarea activitatii , legea prevede
obligatia reintregirii activului sau reducerii capitalului social inainte de a se putea face vreo
repartizare sau distribuire de profit .
Potrvit art 69 din legea 31/1990 : daca se constata o pierdere a activului net, capitalul
social va trebui reintregit sau redus inainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de
profit.
10

Societatea pe actiuni se constituie prin scriere integrala si simultana a capitalului social
de catre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriere publica : art 21din L 31/1990-(1)
Societatea se poate constitui numai daca intregul capital social a fost subscris si fiecare acceptant
a varsat in numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise la Casa de Economii si
Consemnatiuni - C.E.C. - S.A. ori la o banca sau la una dintre unitatile acestora. Restul din
capitalul social subscris va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare. Actiunile ce
reprezinta aporturi in natura vor trebui acoperite integral.
In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului social de catre toti semnatarii
actului constitutiv , capitalul social varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel
subscris.
Diferenta de capital social subscris va fi varsat:
-pentru actiunile emise pentru un aport in numerar in termen de 12 luni de la data inmatricularii
societatii;
-pentru actiunile emise pentru aport in natura in termen de cel mult 2 ani de la data
inmatricularii.
In privinta capitalului social legea distinge intre capital social subscris si capital varsat.
Capitalul subscris reprezinta valoarea totala a aporturilor pentru care asociatii s-au obligat sa
contribuie la constituirea societatii. Capitalul subscris coincide cu capitalul social. Cuantumul
acestuia se stabilete n actul constitutiv al societii i nu poate fi mai mic dect plafonul minim
legal. De exemplu, A i B asociai hotrsc nfiinarea societii X pe aciuni. n actul constitutiv
convin ca s subscrie un capital social de 100.000 RON, din care vars efectiv n contul societii
40.000 RON. Suma intrat efectiv n capitalul societii reprezint un capital social vrsat, iar
suma total la care s-au obligat asociaii s o aduc n contul societii reprezint capital social
subscris. Capitalul social vrsat nu poate fi mai mic de 30% din capiatalul social varsat.Capitalul
varsat este valoarea totala a aporturilor efectuate si care au intrat in patrimoniul societatii . Legea
stabileste conditiile privind varsarea capitalului in art 22 in cazul societatii in nume colective , in
comandita si cu raspundere limitata , capitalul social subscris trebuie integral varsat la data
constituirii societatii.


11

1.2 Mijloace de finantare a intreprinderii
Dupa stadiul sau de dezvoltare, mediul financiar pune la dispozitia firmelor o gama de
mijloace de finantare mai mult sau mai putin substantiala. Foarte diversificata in tarile cu sisteme
financiare dezvoltate, aceasta gama ramane limitata la tehnicile financiare de baza in majoritatea
tarilor in curs de dezvoltare. Dar oricare ar fi contextul, firmele sunt confruntate cu alegerea
surselor de finantare.
Autofinantarea constituie baza oricarei dezvoltari a firmelor. Aportul la capitalul propriu
constituie de asemenea, o sursa esentiala de finantare a firmelor. Dar amploarea si modalitatile
acestor aporturi variaza dupa cum firma dispune sau nu de acces direct la pietele de capital.
In sfarsit, recurgerea la indatorare ar trebui, in principiu, sa aduca completari resurselor
firmei. In fapt, aceasta are un rol fundamental in finantarea lor, chiar daca rata dobanzii reale
atinge niveluri foarte ridicate.
Aspectele finantarii prezinta importanta cruciala pentru supravietuirea si dezvoltarea
firmei.
In primul rand, firma trebuie sa dispuna de lichiditati pentru a face fata angajamentelor
asumate, adica de a onora datoriile cu scadenta in viitorul apropiat, asigurandu-si astfel echilibrul
financiar pe termen scurt.
In al doilea rand se pune, din partea firmei, problema lansarii in investitii de orice natura
(tehnologice, sociale, comerciale) care sa faca sa se dezvolte posibilitatile sale. In acest caz este
vorba de finantarea dezvoltarii pe termen mediu si lung care conditioneaza cresterea rezultatelor
in viitor si mentinerea echilibrului financiar.
Deci mijoacele de finantare trebuie sa fie adaptate calitativ la nevoile firmei. In acest sens
firma poate fi confruntata cu doua tipuri de dificultati. Pe de o parte, ea ar putea fi in situatia sa
trebuiasca sa ramburseze resurse inainte chiar de a fi ajuns sa recupereze avansurile efectuate,
mai ales cand face investitii pe termen lung.Pe de alta parte, firma poate fi in situatia de a folosi,
pentru operatiuni pe termen scurt, fonduri pe care le-ar putea folosi pe termen lung pentru
investitii.
Costul mijloacelor de finantare este in raport cu rezultatele asteptate din operatiunile in
care sunt angajate. Remunerarea capitalurilor poate fi uneori prea mare, neglijandu-se folosirea
pentru dezvoltare a rezultatelor obtinute. Procedand asa firma nu mai efectueaza investitii. Dar
este posibil ca tocmai realizarea de investitii sa asigure remunerarea capitalurilor in viitor.
12

Conditiile care insotesc aporturile de capital de care firma beneficiaza o plaseaza intr-o
situatie de dependenta fata de furnizorii de fonduri.
Aceasta observatie iese in evidenta mai intai, in relatiile dintre firma si detinatorii de
capitaluri (de exemplu actionarii in cazul unei societati pe actiuni). Datorita mecanismelor
juridice si financiare, detinatorilor capitalului li se recunoaste puterea asupra firmei in materie de
orientare, de directionare-conducere si de gestiune, pentru ca sunt detinatorii unei parti
semnificative a capitalului acesteia.
Dar relatiile de dependenta si chiar de subordonare se pot stabili si fata de imprumutatori,
mai ales fata de banci, daca cei ce conduc si proprietarii firmei nu-i asigura autonomia
financiara. Evolutiile care conduc la o asemenea situatie de dependenta sunt relativ tipice. Cateva
scenarii caracteristice ilustreaza asemenea cazuri de degradare a situatiei strategice, ca urmare a
deciziilor financiare inadecvate.
Un prim exemplu frecvent il constituie firmele care obtin rezultate foarte slabe si nu sunt
in masura sa produca o autofinantare suficienta pentru a asigura reproductia, chiar simpla, a
potentialului lor.
O a doua ilustratie caracteristica este furnizata de firmele care in ciuda rezultatelor
satisfacatoare, nu reinvestesc decat o mica parte din rezultate si refuza o politica de constituire a
fondurilor proprii.
Un al treilea caz tipic se refera la firmele care se lanseaza in operatii de dezvoltare care
depasesc capacitatile lor financiare. Ele isi secatuiesc lichiditatile si sunt constranse sa solicite
credite, ceea ce le plaseaza intro situatie delicata fata de imprumutatorii lor.
In sfarsit, unele firme dispun de o finantare instabila in raport cu ritmul activitatilor si
trebuie sa negocieze in conditii defavorabile amanarea scadentelor sau aporturi noi de resurse
proprii.
Astfel, relatiile de finantare sunt suportul relatiilor de putere sau de influenta. De aceea,
negocierea noilor aporturi de fonduri in conditii de criza si urgenta poate fi cauza pierderii
autonomiei conducatorilor firmei fata de creditori sau a pierderii controlului proprietarilor actuali
fata de noii participanti cu fonduri.
Problemele finantarii prezinta deci importanta vitala, pentru ca solutionarea lor
conditioneaza supravietuirea firmei, perspectivele sale de dezvoltare, performantele sale prezente
si viitoare, autonomia proprietarilor conducatorilor sai.
13

Se releva astfel importanta care revine perfectionarii metodelor si instrumentelor de
selectare a mijloacelor de finantare, adecvate nevoilor firmei. Asemenea probleme de selectare se
pun in legatura cu patru tipuri de resurse financiare: .
- autofinantarea firmei;
- finantarea externa prin participarea la capitalul propriu al firmei;
- finantarea externa prin imprumuturi (sau credite) pe termen lung, mediu si scurt, acordate
firmei;
- creditarea intre firme (creditul comercial).
Pentru o clasificare analitica a resurselor de finantare, patru alte criterii pot fi folosite.
Acestea sunt: natura creantelor determinate de operatiunile financiare, termenul operatiunilor,
originea fondurilor care sunt utilizate, natura utilizarii sau destinatiile fondurilor, (utilizarea care
va fi data fondurilor de beneficiarul finantarii).















14

CAPITOLUL II TIPURI DE MAJORARE A CAPITALULUI SOCIAL

2.1 Majorarea capitalului social prin aporturi n numerar
Se poate realiza prin cresterea numarului actiunilor sau cresterea valorii nominale a
actiunilor existente.
Caracteristicile majorarii de capital social prin aport in numerar sunt:
Este o finantare prin resurse proprii externe, aportul fiind depus de actionarii societatii;
Are ca efect monetar cresterea lichiditatilor firmei cu consecinte favorabile exprimate in
cresterea productiei, cresterea profitului, cresterea dividendului, cresterea ratei
dividendului;
Ofera un acces sporit la credite bancare; firma devine atractiva pentru creditori prin
prisma cresterii capitalului social;
Are efecte asupra structurii actionariatului in sensul ca daca toti vechii actionari isi
finalizeaza dreptul de subscriere, structura actionariatului nu se schimba;
Nefinalizarea dreptului de subscriere inseamna ca vechii actionari nu cumpara integral sau
partial actiunile care li se cuvin din noua emisiune, adica isi vand integral sau partial dreptul
de subscriere actionarilor noi.
Are efecte asupra structurii de piata in directia reducerii cursului actiunilor; acest fapt
este unrezultat al cresterii numarului de actiuni sau a cresterii valorii nominale mai
repede decat a profitului;
Efectul cresterii de capital asupra randamentului actiunilor este de reducere a ratei
dividendului (in cazul cresterii valorii nominale a actiunii) daca valoarea nominala creste
mai repede decat profitul ulterior.Dreptul de subscriere apare in cazul unei emisiuni
suplimentare de actiuni care este destinata vanzarii, si consta in dreptul vechilor actionari
de a cumpara cu prioritate actiuni din noua emisiune.

Cursul bursier nou (CBN) al tuturor actiunilor respectivului emitent (atat cele vechi cat si
cele nou emise) are valoare teoretica si se calculeaza dupa formula:
CBN = (N0*CBV + N 1*Pe)/ (N 1+N 0 )
Unde N0= numarul de actiuni vechi
15

N1= numarul de actiuni nou emise
CBV = cursul bursier al vechilor actiuni
Pe = pretul de emisiune al noilor actiuni
Conditia care trebuie indeplinita pentru ca firma sa aiba o emisiune de actiuni reusita este ca
CBV >> VN si VN << Pe << CBV
Unde VN = valoarea nominala a actiunilor (care este aceeasi pentru toate actiunile)
>> = este evident mult mai mare
Aceasta relatie reprezinta sintetic situatia in care firma emitenta de actiuni reuseste sa-
si plaseze titlurile cat mai convenabil, la un pret de emisiune mai mare decat valoarea nominala
(la carese vor rascumpara actiunile) dar mai mic decat cursul bursier al actiunii, pentru a atrage
cat mai multi investitori.Efectul emisiunii de actiuni asupra evolutiei cursului bursier este de
scaderea a acestuia astfel ca CBN < CBV adica noul curs bursier va fi mai mic decat vechiul curs
bursier.
Consecinta emisiunii de noi actiuni pe piata, este aceea ca vechii actionari vor pierde din
capitalizarea lor bursiera. Compensarea pierderii se face prin dreptul de subscriere a carui
valoare este:
DS = CBV CBN =[N 1/ (N0+N1 )] * (CBV Pe)
Unde DS = valoarea dreptului de subscriere
Dreptul de subscriere poate fi vandut. Acest fapt este practicat in tarile cu piata
bursiera puternica, unde exista un segment aparte al pietei pe care se negociaza numai drepturi de
subscriere.
Un drept de subscriere vandut reprezinta transmiterea posibilitatii de achizitie de
actiuni,cumparatorului dreptului de subscriere care va deveni astfel actionar al societatii emitente
Prin urmare, actionarul care isi vinde / renunta la dreptul de subscriere nu va mai putea
achiztiona actiuni noi.Pe piata bursiera, cumpararea actiunilor noi se face la pretul de emisiune.





16

2.2 Majorarea capitalului social prin ncorporarea rezervelor din reevaluare

Este o operatiune care se poate realiza prin incorporarea partiala a fondului de rezerva in
capitalul social si nu este generatoare de noi surse de finantare.
Aceasta operatiune se realizeaza prin emisiunea de noi actiuni care se atribuie gratuit
vechilor actionari. Actiunile nou emise vor avea aceeasi valoare nominala ca cea a actiunilor deja
existente.
Caracteristicile majorarii de capital prin incorporarea rezervelor sunt:
Este o operatiune conditionata de faptul ca fondul de rezerva care se poate incorpora in
capitalul social este format din toate celelalte rezerve, mai putin rezervele legale si cele
statutare;
Operatiunea de incorporare a rezervelor din reevaluarea imobilizarilor este reglementata
de Legea societatilor comerciale acest fapt permitand capitalizarea unui castig obtinut
din reflectarea activului imobilizat la valoarea de piata actuala;
Este o finantare din resurse proprii interne, respectiv profit net nedistribuit actionarilor in
anii anteriori cand s-au facut varsaminte in contul fondului de rezerva;

Are ca efect monetar accesul sporit la credite bancare existenta unei garantii mai mari
ca urmare a cresterii capitalului social;
Dezavantajul acestei operatiuni este ca nu aduce lichiditati firmei;
Atribuirea de noi actiuni ca urmare a incorporarii rezervelor nu modifica structura
actionariatului; totusi, daca unii actionari isi vand dreptul de atribuire, actionariatul se va
modifica, in sensul aderarii de noi actionari;
Efectul de piata este de reducere a cursului bursier, pe motivul cresterii numarului de
actiunisial diminuarii dividendului pe actiunesi a ratei dividendului,ca o consecinta a
stagnarii productiei la un anumit nivel, deoarece aceasta modalitate de majorare a
capitalului social nu aduce disponibilitati firmei;
Efectul operatiunii asupra randamentului actiunii este de reducere a ratei randamentului,
in cazul in care profitul nu creste corespunzator / direct proportional cu cresterea
capitalului social.
17

Dreptul de atribuire apare in cazul unei emisiuni suplimentare de actiuni, care este destinata
distribuirii gratuite actionarilor existenti. Acest drept de atribuire consta de fapt in dreptul
actionarilor de a primi cu titlu gratuit noile actiuni, ca rezultat al faptului ca in anii in care s-au
facut varsaminte la fondul de rezerva ei ar fi putut primi un dividend majorat, dar nu l-au primit
tocmai datorita optiunii de a constitui rezerve.
Cursul bursier nou al tuturor actiunilor respectivului emitent (atat cele vechi cat si cele
nouemise) are valoare teoretica si se calculeaza dupa formula:
CBN = (N1*CBV) / (N0+N1 )
Unde N0= numarul de actiuni vechi
N1= numarul de actiuni nou emise
CBV = cursul bursier al vechilor actiuni
CBN = cursul bursier al noilor actiuni
Conditia care trebuie indeplinita pentru ca firma sa aiba o emisiune de actiuni reusita este ca:
CBV >> VN
Efectul emisiunii de actiuni asupra cursului bursier este de scaderea a acestuia astfel ca CBN<
CBV, adica noul curs bursier va fi mai mic decat vechiul curs bursier.Compensarea pierderii se
face prin dreptul de atribuire a carui valoare este:
DS = CBV CBN = (N0* CBV) / (N0+N1 )
Unde DA = valoarea dreptului de atribuire
N0= numarul de actiuni vechi
N1= numarul de actiuni nou emise
CBV = cursul bursier al vechilor actiuni
CBN = cursul bursier al noilor actiuni
Cumparatorul dreptului de atribuire poate cumpara actiuni de la emitent la o valoare egala cu
noul curs bursier teoretic.





18

2.3 Majorarea capitalului social prin conversia datoriilor

Modul de realizare a acestei operatiuni este emisiunea de titluri numite obligatiuniconvertibile
in actiuni, sau emisiunea de actiuni a caror valoare acopera datoriile ce se doresc a ficonvertite,
si distribuirea acestora catre creditorii firmei, avand drept consecinta anularea datoriilor firmei.
Caracteristicile majorarii de capital social prin conversia obligatiunilor / datoriilor in actiuni sunt:
Este o operatiune conditionata de faptul ca emitentul trebuie sa aiba cel putin doua
bilanturi anuale incheiate;
Imprumutul are caracter obligatar si respecta toate regulile unui astfel de imprumut
(elemente tehnice, regulament de derulare, modalitate de emisiune, etc.)
Imprumutul are caracter convertibil. Ca urmare acestui lucru sunt obligatorii urmatoarele
elemente:
a. Precizarea ratei de conversie (numarul de actiuni ce revine unei obligatiuni care
seconverteste, respectiv unei datorii);
b. Precizarea termenului de conversie (pana la data sau in intervalul);
c. Precizarea caracterului conversiei obligatorie sau nu;
Efectul operatiunii asupra randamentului obligatiunii se concretizeaza in urmatoarea
relatie:RDOC < RDOS unde RDOC este rata dobanzii la obligatiunile convertibile, iar
RDOS este rata dobanzii la obligatiunile simple;
Efectul monetar : emitentul are acces la un imprumut mai ieftin iar la scadenta nu apar
fluxuride plati decat daca conversia nu este obligatorie;

Efectul patrimonial: la scadenta capitalul social creste cu valoarea obligatiunilor /
datoriilor convertite; se modifica structura capitalului propriu si a capitalului permanent.
In cadrul operatiunilor de majorare a capitalului social, pot fi emise atat actiuni ordinare cat si
actiuni preferentiale. Conform prevederilor Legii 31/1990 actiunile preferentiale au dreptul la un
dividend prioritar insa nu confera drept de vot titularului in cadrul adunarilor generale a
actionarilor:
(1 )Se pot emite aciuni prefereniale cu dividend prioritar fr drept de vot, ce confer
titularului:
19

a)dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil al exerciiului
financiar,naintea oricrei alte prelevri;
b)drepturile recunoscute acionarilor cu aciuni ordinare, inclusiv dreptul de a participa
laadunarea general, cu excepia dreptului de vot.
(2)Aciunile cu dividend prioritar, fr drept de vot, nu pot depi o ptrime din capitalul social
ivor avea aceeai valoare nominal ca i aciunile ordinare.

Emisiunea de actiuni - Avantaje din punct de vedere al firmei:
Pot fi atrase finantari pentru proiecte importante, de mare anvergura, deoarece actiunileor
dinare au o rentabilitate mai mare si reprezinta un titlu de proprietate asupra firmei;
Nu obliga firma la plati periodice fixe, indiferent de evolutia profiturilor si fluxurilor de
numerar;
Nu se returneaza banii investiti ci se platesc doar dividendele, anual, din profitul net;
Nu exista scadenta deci actiunile nu trebuie rascumparate niciodata;
Scade costul indatorarii si asigura flexibilitatea optiunilor viitoare de finantare pe termen
lung;
Firma prezinta garantii prin simplul fapt ca este cotata la bursa;
Firma, cotata la bursa este vizibila, deschisa publicului, are parte de publicitate in mediul
economic.

Emisiunea de actiuni - Dezavantaje din punct de vedere al firmei:
Dilutia puterii de control in firma;
Cresterea numarului de actionari beneficiari ai profiturilor superioare potentiale;
Costuri de emisiune mari
Marimea costului mediu ponderat al capitalului poate deveni ne-optima, in cazul in care
ponderea capitalurilor proprii se modifica;
Transparenta exagerata, care poate duce la pierderea unor oportunitati prin faptul ca
subtilitatile de gestiune sunt facute publice;
Crearea unei atmosfere conflictuale in cazul in care persoane ostile conducerii ar intra in
posesia unui numar mare de actiuni ale firmei;
20

Adunarea generala a actionarilor este organul suprem de conducere hotararile acesteia
trebuie respectate si uneori ele nu sunt in concordanta cu planurile de dezvoltare care au
generat de fapt emisiunea de actiuni.

Emisiunea de actiuni - Avantaje din punct de vedere al investitorilor:
Dreptul de vot care confera controlul legal asupra firmei (partii din capitalul social
detinuta);
Dreptul la o parte din veniturile firmei;
Castiguri mai mari pe actiune vanduta datorita rentabilitatii mai mari oferite.

Emisiunea de actiuni - Dezavantaje din punct de vedere al investitorilor:
La lichidare, actionarii care detin actiuni ordinare sunt ultimii in ordinea de prioritate
adrepturilor;
Pot exista perioade in care sa nu existe sau sa nu se distribuie dividende;
Riscul asumat de investitori este mai mare decat in cazul achizitiei de obligatiuni de la
stat.











21

CAPITOLUL III MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL IN
CADRUL S.C. CONARG S.R.L.

3.1 Prezentarea generala a societatii
Firma S.C. Conarg S.R.L. este o societate cu raspundere limitata avand sediu social in
Str. Nicolae Grigorescu, nr. 165, sector 2 , Bucuresti.
S.C. Conarg S.R.L. este inregistrata la Registrul Comertului sub numarul
J40/067/02.12.2008, cu codul unic de inregistrare 1210511/02.12.2008. In actul constitutiv este
precizata o perioada nedeterminata de functionare.
Firma intruneste un numar de patru actionari si anume: Balta Teodor, Turcu Mihaela,
Bila Costin si Apetrei Irina. Managerul General al firmei este Balta Teodor.
Firma are ca obiect de activitate fabricarea altor articole de imbracaminte si accesorii
n.c.a., codul CAEN 1419, si un numar total de 16 angajati. Isi desfasoara activitatea in
conformitate cu legile romane si statutul ei.
Capitalul social S.C. Conarg S.R.L este de 200.000 RON din care : capitalul social al
firmei la infiintarea acesteia in valoare de 80.000 RON + aport de capital social in natura (marfa)
la data de 13.01.2009, in valoare de 120.000 RON.
Pana la data de 13.01.2009 capitalul social a fost impartit in 800 de actiuni fiecare
valorand 100 lei, distribuite in mod egal astfel fiecare asociat avand un numar de 200 de actiuni.
Din data de 14.01.2009 capitalul social al firmei a fost impartit in 2000 de actiunii, distribuite
astfel :
1. Balta Teodor 1400 de actiuni
2. Bila Costin 200 de actiuni
3. Turcu Mihaela 200 de actiuni
4. Apetrei Irina 200 actiuni



22

Nr.
Crt.
Numele si prenumele Adresa,
Pondere in
Capitalul social
(%)
1. Balta Teodor
Str. Sos Iancului, nr.5 , bl.225, sc.C, et.7, ap.29,
sector 2, Bucuresti
70 %
2. Bila Costin
Strada Gura Ialomintei nr 8, bloc H31, scara A, apt
7, sect 3, Bucuresti
10 %
3. Turcu Mihaela Str.Spatiului, nr 22A, sect 5, Bucuresti 10 %
4. Apetrei Irina
Sos. Vergului, nr 65, bl 17, sc G, et 9, sector 2,
Bucuresti
10 %

Firma si-a deschis odata cu infiintarea sa urmatoarele conturi bancare:
Cod IBAN pentru cont in lei: RO40BCR0013412
Cod IBAN pentru cont in euro: RO40BCR0023412
Obiective:
orientarea catre client a politicii firmei prin satisfacerea si depasirea asteptarilor
partenerilor nostri
imbunatatirea continua a calitatii serviciilor oferite
completarea gamei de produse si servicii in functie de necesitatile partenerilor nostri
cresterea cu 10 % a vanzarilor lunare
cresterea cu 10 % a profitului lunar

Misiunea firmei noastre este de a oferii intr-un mod profesionist servicii performante partenerilor
nostri in conditii de calitate si transparenta.

ECHIPA MANAGERIALA:

- Balta Teodor Manager General Absolvent al A.S.E. Sectia Management
- Bila Costin Manager Financiar-Contabil - Absolvent al A.S.E. Sectia Finante-Banci
- Costea Mihai Manager Marketing - Absolvent al A.S.E. Sectia Marketing
23

- Albu Andrei Manager Resurse Umane Absolvent Universitatea Bucuresti Sectia
Sociologie
- Turcu Mihaela Manager Comercial Sectia Comert

Piata vizata este formata din firmele concurente si anume firmele care comercializeaza si
distribuie produse de imbracaminte si incaltaminte, iar potentiali clientii sunt persoanele de toate
varstele care doresc sa achizitioneze produse de calitate la preturi accesibile.
Speram sa ne largim orizonturile atat la nivelul tarii noastre cat si la nivel international.
Strategia de pret pe care am aplicat-o tine cont de raportul calitate-pret astfel incat si clientul
sa fie multumit, dar si firma sa iasa in profit.
STRATEGIE DE PROMOVARE
-incercam sa atragem clientii prin preturile mai mici decat cele de pe piata
-produsele de buna calitate importate direct de la producator


24


ORGANIGRAMA SOCIETATII




25

ANALIZA SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
realizarea unor produse mai
bune calitativ decat ale
concurentilor;
asigurarea resurselor umane;
impunerea unor standarde de
calitate ridicate;
dorinta salariatilor de a se
perfectiona;
calitatea ridicata a produselor;
preturi mici;
relatii bune cu partenerii;
promovare intensiva;
tineretea si entuziasmul
angajatilor.
greutati privind patrunderea pe
piata;
experienta redusa a angajatilor;
timpul scurt de cand sunt pe
piata.
OPORTUNITATI AMENINTARI
aducerea unor modele noi pe
piata;
existenta unor segmente de
piata neexploatate;
existenta unei cereri potentiale
ridicate.
modificari ale legislatiei
privitoare la comercializarea
hainelor;
scaderea puterii de cumparare;
concurenta.


26

3.2 Majorarea capitalului social
Capitalul social al S.C. CONARG S.R.L. n prezent este de 100.000 lei, mprit n
10.000 aciuni cu valoarea nominal 10 lei/aciune, respectiv 400 lei valoarea contabila
individuala.
Capital social 100.000 lei
Val. nom. = = = 10 lei/aciune
Nr. aciuni 10.000 aciuni

Capital propriu 4.000.000 lei
Val.. contab.0= = = 400
Nr. Aciuni 10.000 aciuni

n urma aprobrii Hotrrii A.G.A. Nr. 3 din 01.03.2010 capitalului social al societii va fi
majorat prin aport n numerar de 100.000 lei i prin ncorporarea de rezerve, pentru a se ajunge la
un capital de 1.000.000 lei. Se dorete ca dreptul de subscriere (DS)s fie de 100 lei/aciune.
S se calculeze:
a) preul de emisiune al aciunilor
b) valoarea rezervelor incorporate
c) valoarea dreptului de atribuire (DA)
d) valoarea aciunilor dup aceste operaiuni

a)preul de emisiune al aciunilor
N
DS = ( B E )
N + n
unde: n numrul de aciuni noi
N- numrul de aciuni vechi
B valoarea bursier
E valoarea de amisiune


27

n
DS= ( 400 lei E ) = 100 lei
10.000 act. + n

10.000 act. + n
E = 400 lei 100 lei
N

1.000.000 1.000.000
E = 400 - +100 = 300 - -
n n
1.100.000
E =
n

1.100.000 1.000.000 2.100.000
=300 - ==> =300
n n n

==> n = 7.000 actiuni noi
1.100.000
E = = 100 lei
11.000


28

b) valoarea rezervelor ncorporate
Capital social nou = Val. nom. ( N + n ) == 10 lei (10.000 act. + 7.000 act.) = 10 lei 17.000
act. = 170.000 lei
Val. rez. incorporate = 1.000.000 lei 170.000 lei =830.000 lei
c) valoarea dreptului de atribuire
n 7. 000 act.
DA = ( B DS ) = ( 400 lei 100 lei)=
N + n 10.000 act. + 7.000 act.
=0,4117 300 lei =123,51 lei

d) valoarea actiunilor dupa aceste operatiuni ( Val. Contab.1)
Val. contab1= Val. contab.0 DS DA = 400 lei 100 lei 123,51 lei =176,49 lei
Din punct de vedere contabil, S.C. CONARG S.R.L. va nregistra majorarea capitalului sau
astfel:
majorarea capitalului social prin aport n numerar:
1 subscrierea aciunilor:
700.000 lei 4561
Decontari cu
asociatii privind
capitalul
subscris
= %

1011
Capital subscris nevarsat

1041
Prime de emisiune


70.000 lei



630.000 lei

2 eliberarea aporturilor
700.000 lei 5121
Conturi la
banci in lei
= 4561
Decontari cu asociatii privind
capitalul subscris
700.000 lei



29

3 transferul capitalului de la nevarsat la varsat
70.000 lei 1011
Capital subscris
Nevarsat
= 1012
Capital subscris varsat
70.000 lei

majorarea capitalului social prin incorporarea de rezerve:
830.000 lei 106
Rezerve
= 1012
Capital subscris varsat
830.000 lei

















30

CONCLUZII


Autofinanarea constituie baza oricrei dezvoltri a ntreprinderilor. Aportul la capitalul
propriu constituie de asemenea o surs esenial de finanare a ntreprinderilor. Dar amploarea i
modalitile acestor aporturi variaz dup cum ntreprinderea dispune sau nu de acces direct
la pieele de capital. n sfrit, recurgerea la ndatorare ar trebui, n principiu, s aduc completri
resurselor ntreprinderii.
n fapt, aceasta are un rol fundamental n finanarea lor, chiar dac rata dobnzii reale atinge
niveluri foarte ridicate.Motivul creterii capitalului social este cel al ntririi credibilitii
societii, asigurnd acionarii de indisponibiliatea unei mari pri a fondurilor proprii.
Procedural creterea de capital se poate realiza prin emisiunea de noi aciuni atribuite gratuit
vechilor acionari sau prin cretereavalorii nominale a vechilor aciuni. Se precizeaz ca n
condiiile unui astfel de mod de majorarede capital averea real a societii nu se
modific.Sintetiznd, mrirea capitalului social prin autofinanare grupeaz urmtoarele
operaiuni:ncorporarea rezervelor (cu excepia rezervelor legale), a beneficiilor sau
a primelor de emisiune,ori prin compensarea unor creane lichide i exigibile asupra societii cu
aciuni ale acesteia.
Prin majorarea capitalului social prin noi aporturi n numerar i n natur, societile
urmresc s obin anumite bunuri corporale sau disponibiliti bneti necesare desfurrii sau
extinderii activitii lor. Recurgnd la aceast modalitate de majorare, societile sunt scutite de
un efort financiar sau care depete posibilitile lor de finanare.
Majorarea de capital poate deveni necesar i n situaia n care s-au acumulat rezerve
importante sau cnd, din cauza inflaiei monetare, valoarea contabil a activelor
este disproporionat de mic fa de valoarea lor actualizat, ca i atunci cnd valoarea real a
activelor este mult mai mare decat cifra capitalului social, ceea ce creaz o disproporie ntre
acesta i valoarea nominal a aciunilor.
n asemenea situaii se procedeaz la majorarea capitalului social prin ncorporarea
rezervelor sau dup caz a diferenelor din reevaluare, realizndu-se astfel o echilibrare bilanier.

31

ncorporarea de rezerve reprezint un avantaj acordat acionarilor i mbuntete imaginea
asupra ntreprinderii, ceea ce, indirect, va spori posibilitile de finanare accesibile
ntreprinderii.
Scopul acestei metode de cretere este stabilizarea resurselor deja existente n ntreprindere
(stabilitatea capitalului social fiind mai mare decat aceea a rezervelor i a profitului,care pot fi
oricnd distribuite acionarilor sub form de dividende).
Creterea capitalului prin conversia datoriilor implic transferul la capitalurile proprii aunei
sume care figura anterior n conturile de datorii, fr a modifica mrimea global a surselor
definanare. Scopul acestei operaii este diminuarea datoriilor fr a se apela la trezorerie,reconsti
tuirea capacitii de ndatorare i a capacitii de finanare.
Dintre toate formele de cretere a capitalului, numai cele care se fac prin aporturi
nnumerar sau n natur apar n mod direct ca fiind operaii de finanare. Creterile de
capitalrealizate cu ocazia ncorporrii de rezerve sau a conversiei datoriilor sunt avantajoase prin
restructurarea resurselor deja obinute i nu afecteaz direct mrimea lor total.
Totui aceste operaii exercit o influen indirect asupra condiiilor de
finanare.Majorarea capitalului social este o operaie benefic, de natur s consolideze fora
economic a unei societi comerciale, s creeze imaginea unei societi n expansiune sau, dup
caz, a unei societi care lupt s depeasc un impas financiar.Pentru a-i atinge obiectivele,
majorarea trebuie fcut cu rigoare i de bun credin. Sunt n joc interesele legitime ale terilor
care intr n relaii de afaceri cu societatea, ale micilor dar numeroilor investitori, ale
acionarilor nii. Sunt n joc credibilitatea i notorietatea societii ichiar imaginea economiei
de pia.
De aceea putem afirma c aspectele finanrii prezint o importan crucial pentru
supravieuirea i dezvoltarea ntreprinderilor i implicit a economiilor.





32

BIBLIOGRAFIE

1. Tole, M., Matei, N.C., Iatan, E., Elefterie, E. Analiza economico financiara a entitatilor
economice. Metode,tehnici si modele, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2006
2. Iatan, E., Elefterie, L.Contabilitate aprofundata. Contabilitatea intreprinderilor inconformitate
cu directivele europene O.M.F.P. 1752/2005,Editura Muntenia, Constanta, 2007
3. Dragota, V., Ciobanu, A., Obreja, L., Dragota, M.,Management financiar , vol I si II, Editura
Economica, Bucuresti
4. Florea, S Contabilitatea societatilor comerciale, Editura Ex Ponto,Constanta, 2007
5. Stancu, I.Finante. Piete financiare si gestiunea potofoliului. Investitii reale si finantarea lor.
Analiza si gestiunea financiara a intreprinderii,Editura Economica Bucuresti, 2002
6. Dumitru, M.Finantele intreprinderii, Editura Fundatiei Romania de Maine,Bucuresti, 2006
7. Stroe, R.Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura ASE, CIEDD,Bucuresti, 2001
8. Vintila, G, Vuta, M.,Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura ROLCRIS,Bucuresti,2000
9. Vintila, G, Diagnosticul financiar si evaluarea intreprinderii,Editura Didactica si Pedagocica,
Bucuresti, 1998
10. Sirbu , Carmen Gabriela Analiza economico FinanciaraEditura Didactica si Pedagogica
Bucuresti 2008









33

ANEXE NR. 1


Majorare capital social
COMPARTIMENTUL JURIDIC ONRC
Nr.intrare:...
Data:

CERERE
de inregistrare a majorarii capitalului social

Subsemnatul ......... domiciliat in .............,
strada ........., nr ... , bl .... , scara .... , etaj ..., apartament ...., sector/judet.....
carte de identitate seria..... nr .......... , in calitate de Manager General
al .................. , Cod unic de inregistrare ..........., obiect de activitate......................,
Cod CAEN........... , va solicit sa dispuneti inregistrarea in ONRC majorarea capitalului social
al firmei...............prin aport in natura de marfa.
Capitalul social al firmei se va mari de la ......... lei la ......... lei ( adica va exista un numar
de ..... parti sociale / actiuni , fiecare in valoare de ....... lei).
Prezenta cerere este insotita de Hotararea adunarii generale a asociatilor/ actionarilor,
precum si de dovada efectuarii varsarii aportului in numerar.

Data, Semnatura,








Hotararea Adunarii Generale a Asociatilor
34