Sunteți pe pagina 1din 39

Colegiul Economic ION GHICA Bacu.

Profil : Servicii Specializare : Economic Calificare : Tehnician n activitai financiare i comerciale

PRIVIND CERTIFICAREA DE COMPETENE PROFESIONALE NIVELUL III

Profesor coordonator: VOICU CORNELIA

Elev: BETA ANDREEA CLASA a-XIII-a B (IFR)

Anul colar 2010-2011

SURSE PROPRII IN FINANTAREA UNEI AFACERI

CUPRINS
ARGUMENT............................................................................................. CAPITOLUL 1: : SISTEMUL DE FUNCIONARE A UNEI FIRME SI MODALITATI DE FINANTARE...........................................................

CAPITOLUL 2: SURSE PROPRII DE FINANTARE A UNEI

AFACERI
2.1 Avantaje si dezavantaje ale finantarii interne...................................... 2.2 Program financiar pentru susinerea unei afaceri proprii.................. 2.3 Estimarea cerintelor financiare necesare initierii afacerii.................... 2.4 Capitaluri proprii, rezerve, profit.......................................................... 2.5. Surse de obtinere a fondurilor............................................................... 2.6. Modalitati de autofinantare.

CAPITOLUL 3: STUDIU DE CAZ: SURSE DE FINANTARE

LA

S.C. MILENIUM S.A

3.1. Descrierea firmei,serviciilor acesteia, piata pe care actioneaza si solicitarile firmei............................................................ 3.2.Descrierea ideii de afacere-strategia afacerii....................................... 3.3. Descrierea produselor si serviciilor pe care le comercializam 3.4. Managementul afacerii........................................................................ 3.5. Planul de marketing al societati...........................................................

BIBLIOGRAFIE ...........................................................................................

ARGUMENT
Unul din cele mai mari obstacole, adesea de netrecut, pe care le intalneste un intreprinzator potential il constituie obtinerea fondurilor necesare pentru initierea sau cumpararea unei afaceri. Desi acesta poate avea inventivitate si talent pentru initierea sau conducerea unei afaceri, daca nu are stiinta si abilitatea de a convinge potentialii creditori si investitori, nu va putea obtine banii necesari. Priceperea intreprinzatorului si o piata atractiva nu sunt deci suficiente pentru succesul afacerii. Pentru a face bani este nevoie de bani. Daca ingeniozitatea intreprinzatorului si uneori norocul pot mentine afacerea pe linia de plutire, pentru cresterea si supravietuirea ei pe termen lung este nevoie de o baza financiara solida. Pentru a intra in afaceri este nevoie de resurse financiare si o buna gospodarire a acestora, in asa fel incat afacerea sa-si atinga potentialul deplin. Destui intreprinzatori insa intra in afaceri cu prea putini bani, mergand "pe incercate". Curand insa ei vor intra in criza financiara, deoarece furnizorii doresc plata la livrare, echipamentele costa mai mult decat s-a anticipat sau vanzarile sunt mai mici decat s-a sperat. Chiar daca nici cele mai bune planuri financiare nu-l vor pregati pe intreprinzator sa rezolve toate problemele financiare, o estimare detaliata a cerintelor financiare inainte de inceperea afacerii va reduce riscul confruntarii cu probleme financiare insurmontabile si esecul afacerii inca de la inceput. Pentru a evita acest lucru intreprinzatorul potential trebuie sa se ocupe de aspectele financiare ale afacerii inca inainte de inceperea ei. Astfel, el trebuie sa se gandeasca la urmatoarele aspecte: suma de bani necesara initierii afacerii, sursele de obtinere a acestor bani, modul de obtinere a lor si posibilitatile de a obtine sume suplimentare in caz de urgenta. Daca va face acest lucru, intreprinzatorul va putea obtine mai lesne fondurile necesare si le va utiliza cu o mai mare eficienta. Procesul de finantare a afacerii este anevoios. El cuprinde trei etape: alegerea sursei de finantare, pregatirea pachetului de finantare, prezentarea cererii de finantare. a. Alegerea sursei de finantare. Gasirea unei surse ideale de finantare este dificil de realizat.

Totusi, intreprinzatorul trebuie sa discute posibilitatile de finantare cu cateva surse potentiale. in felul acesta va intelege mai bine gama posibilitatilor de finantare si va putea gasi o sursa convenabila de capital. in alegerea sursei de finantare intreprinzatorul trebuie sa tina cont de urmatoarele criterii: 1. Experienta sursei de finantare in acordarea de imprumuturi intreprinzatorilor. Sursa de finantare trebuie sa fie familiara cu problemele cu care se confrunta intreprinzatorul. 2. Reputatia sursei de finantare. Succesul intreprinzatorului se bazeaza adesea pe calitatea relatiilor cu sursa de finantare. De aceea, sursa de finantare trebuie sa aiba reputatia de onestitate, corectitudine si dorinta de a lucra cu intreprinzatorul. 3. Asistenta pe care o ofera. in obtinerea finantarii este important ca sursa de finantare sa acorde asistenta necesara. Aceasta este cu atat mai important pentru intreprinzatorii care nu au experienta in anumite domenii ale afacerii si au nevoie deci de consiliere. 4. Alte servicii. in unele cazuri, sursa de finantare ofera servicii gratuite sau la tarife reduse, cum ar fi analiza situatiei financiare, elaborarea unor proiectii financiare etc. b. Pregatirea pachetului de finantare. Pachetul de finantare se mai numeste si pachet de imprumut. Desi cerintele de elaborare a pachetului de imprumut variaza in functie de sursa de imprumut, cateva elemente vor ramane comune. c. Prezentarea cererii de finantare. Elaborarea unui pachet atractiv de finantare mareste semnificativ sansele de obtinere a imprumutului. Totusi, afacerea este condusa de intreprinzator si nu de un plan, fie el si bine intocmit. Prin urmare, cei ce acorda imprumutul vor evalua nu numai pachetul de finantare, ci si intreprinzatorul in persoana si echipa sa. Modul in care este prezentat pachetul de finantare va influenta decizia finala de acordare a imprumutului. Deoarece viitorul afacerii depinde in mare parte de intreprinzator, decizia finala de acordare a imprumutului se va baza in mare parte pe discutia personala pe care o va avea cel ce ofera imprumutul cu intreprinzatorul. Personalitatea, abilitatea si vivacitatea intreprinzatorului vor fi evaluate cu atentie. De asemenea, se va avea in vedere realismul intreprinzatorului, competenta sa, onestitatea si organizarea prezentarii pachetului de imprumut. intreprinzatorul trebuie sa fie pregatit sa intalneasca pe cei cei ce ii vor putea acorda imprumutul si sa aiba idee despre ceea ce doresc acestia sa afle de la el. O prezentare clara, bine documentata nu numai ca

mareste sansa de obtinere a imprumutului, insa poate duce si la stabilirea unor relatii pe termen lung cu sursa de finantare.

CAPITOLUL 1: SISTEMUL DE FUNCIONARE A UNEI FIRME SI MODALITATI DE FINANTARE


ntreprinderea, privit ca sistem complex, deschis i dinamic, cu caracter preponderent operaional, n sens generic, este un grup de persoane organizat, potrivit unor cerine economice, tehnologice, juridice i sociale care concepe i desfoar un ansamblu de activiti utile ce se concretizeaz n bunuri i servicii destinate vnzrii, cu scopul obinerii unui profit ct mai mare. Atingerea acestui el impune identificarea i satisfacerea cerinelor clienilor i corelarea activitii ntreprinderii cu schimbrile frecvente i importante ce au devenit o regul general a mediului de marketing. De aceea, cunoaterea mediului i a interdependenelor mediu-ntreprindere constituie o problem de maxim importan care-i asigur funcionalitatea raional i n final succesul n afaceri. Pentru orice ntreprindere cunoaterea i analiza mediului ambiant, a fizionomiei i mecanismului su de funcionare reprezint punctul de unde ncepe identificarea oportunitilor, dar i a pericolelor, a ameninrilor ce se prefigureaz la adresa sa. De aceea se impune cu necesitate cunoaterea coninutului i a cerinelor mediului, precum i a modificrilor cantitative i calitative care apar n sfera lui, chiar anticiparea evoluiei viitoare a mediului, astfel nct ntreprinderea s se poat adapta la noua lui structur. Cunoaterea caracteristicilor i a mutaiilor intervenite n structura mediului ambiant este o condiie fundamental a satisfacerii unei anumite categorii de trebuine de ctre ntreprindere, necesiti aflate n continu cretere i diversificare, care trebuie s stea la baza elaborrii unor strategii realiste, bine fundamentate tiinific. De asemenea, asigurarea resurselor materiale, financiare, informaionale i umane de care ntreprinderea are nevoie pentru desfurarea unei activiti n condiii de maxim eficien, solicit cunoaterea n detaliu a factorilor de mediu care o influeneaz, factori care constituie o premiz esenial n adoptarea i aplicarea deciziilor i aciunilor ca expresie a necesitilor i oportunitilor

prezente i de perspectiv. nsuirea opticii de marketing i aplicarea ei realist presupune i o anumit capacitate de adaptare a ntreprinderii la mediu, ntruct modificrile acestuia pot avea i efecte pozitive i negative. Astfel, mediul de marketing poate determina oportuniti de sporire a afacerilor cu clienii existeni sau cu alii noi, sau poate serios deteriora capacitatea de satisfacere a necesitilor clienilor, prin nepotrivirea cererii cu oferta. Prin urmare, nu este suficient s cunoti i s te adaptezi la mediu, ci este nevoie de capacitate de mobilizare i coordonare pentru adaptarea operativ a activitii la noile cerine. Este foarte important s se neleag c ntreprinderea nu se afl n opoziie cu mediul de marketing, ea fiind chiar o component a acestuia care exercit influen asupra mediului, altfel spus exercit un rol activ asupra lui. De asemenea, trebuie inut seam de faptul c mediul de marketing nu este n mod automat ostil, restrictiv, primejdios, ci dimpotriv i ofer anse, ocazii, favorabile, situaii benefice pentru meninerea poziiei i chiar accentuarea ei pe pia. Mediul de marketing, reprezentat de forele externe ale ntreprinderii, influeneaz direct sau indirect obiectivele, planurile, procedurile, activitile i rezultatele acestora, jucnd un rol extrem de important n viaa ntreprinderilor. De aceea, specialitii consider c analiza mediului i adoptarea unui proces sistematic de identificare a schimbrilor semnificative sunt foarte importante pentru a prognoza impactul ce-l poate avea asupra organizaiei (E. Hill & T. OSullivan Op. cit. p.51). n acest scop, s-au elaborat o serie de metode de analiz a mediului (se utilizeaz mai muli termeni sinonimi n literatura de specialitate, cel mai frecvent utilizai fiind: scanare, previzionare, culegere de date, cercetare extern, control, redarea informaiilor externe) cele mai cunoscute fiind: managementul semnalului slab; Quest (Quick Environment Scanning Technique) i sistemele formale de explorare a mediului. Primul pas este observarea continu ce d posibilitatea desprinderii n faza iniial a modificrilor i adoptrii deciziilor corespunztoare. Al doilea pas este monitorizarea ce presupune colectarea informaiilor ce dau posibilitatea remarcrii tendinelor care indic oportuniti sau primejdii. Al treilea pas este prognozarea, prin care se determin aria, viteza i intensitatea modificrilor cu ajutorul tehnicilor specifice i se elaboreaz scenarii.

Al

patrulea

pas

este

analiza

posibilelor

consecine

asupra

activitii ntreprinderii. Impactul probabil asupra organizaiei se poate materializa n patru categorii de rspuns la schimbrile de mediu, ce impun ca tactic: 1. marketing activ cnd schimbarea este clar i impactul este semnificativ; 2. planuri pentru orice eventualitate cnd probabilitatea schimbrii este mic dar impactul este mare; 3. monitorizare cnd schimbri pot s apar, dar efectele nu sunt importante; 4. revizuire periodic cnd i posibilitile schimbrii i impactul sunt de mic intensitate.

-- Categorii de rspuns la schimbri de mediu Preocuparea specialitilor teoreticieni i practicieni de a analiza mediul este determinat de faptul c n prezent organizaiile funcioneaz ntr-un mediu concurenial i foarte dinamic mai ales datorit evoluiei fr precedent a tehnologiei, un mediu n care apar noi legi, se utilizeaz strategii concrete de cucerire a pieelor, scade fidelitatea cumprtorilor mai ales datorit unei accelerate diversificri a produselor i serviciilor

oferite de productori. De aceea, mediul de marketing trebuie supravegheat i analizat pentru a intui ct mai corect natura i dimensiunile potenialelor schimbri ce se prefigureaz, iar n funcie de acestea s se pregteasc planuri concrete de rspuns, prin care s se pregteasc extinderea grupurilor int i redefinirea activitilor de marketing. Studiile efectuate n SUA i Europa au evideniat importantele avantaje pe care ntreprinderile le pot avea n urma analizei mediului, ntre acestea cele mai importante ar fi: contientizarea mai puternic din partea echipei manageriale privind modificrile survenite n mediul de afaceri; planificarea strategic i decizii mai eficiente; eficien sporit de conducere; analize industriale i de pia mai bune; rezultate superioare n activitatea extern; alocarea mai eficient a resurselor; planificarea mai eficient a consumului de energie.

De asemenea, studiile respective au tras concluzii interesante i cu privire la factorii cei mai importani de care trebuie s in seam orice manager. n concluzie, cunoaterea i anticiparea evoluiei mediului devine att de important nct analiza mediului trebuie structurat pentru a satisface nevoile celor care iau decizii cu att mai mult cu ct exist deja instrumente i tehnici specifice.

CAPITOLUL 2: SURSE PROPRII DE FINANTARE A UNEI AFACERI


2.1 Avantaje si dezavantaje ale finantarii interne 2.2 Program financiar pentru susinerea unei afaceri proprii 2.3 Estimarea cerintelor financiare necesare initierii afacerii 2.4 Capitaluri proprii, rezerve, profit 2.5. Surse de obtinere a fondurilor Principalele instrumente de politic regional vizeaz crearea unor condiii favorabile pentru atragerea investiiilor private, n condiiile unor resurse de finanare public redus. Mijoacele financiare necesare pentru a iniia sau dezvolta o ntreprindere pot proveni din surse interne sau externe. 1. Sursele interne de finanare constau din economiile antreprenorului, iar n cazul ntreprinderilor existente constau n vnzarea produsului realizat. O finanare realizat numai cu sprijinul unic al surselor interne prezint o serie de avantaje i dezavantaje. a. Avantajele finanrii interne: o Un mai mare control i independen asupra ntreprinderii, actele ntreprinse netrebuind a fi justificate cuiva. o Singurul cost asociat finanrii interne este pierderea dobnzilor (dac fondurile fceau obiectul unui plasament pe piaa de capital). o Fondurile investite nu trebuie s fie rambursate. b. Dezavantajele finanrii interne: o Fondurile sunt limitate, fapt ce restrnge capacitatea ntreprinztorului de a realiza beneficii sau de a-i dezvolta ntreprinderea. o ntreprinztorul va trebui s accepte un nivel de risc personal ridicat. 2. Finanarea extern este asigurat de bnci, instituii de investiii, organe ale sectorului public, ct i cel particular. a. Avantajele finanrii externe :

o Exist o gam variat de finanri; o Investitorii externi sunt, de regul, mai importani dect sursele interne i pot permite o dezvoltare mai substanial a ntreprinderii; o Implicarea investitorilor externi trebuie s garanteze adaptarea unei direcii raionale a ntreprinderii; o Implicarea investitorilor interesai i experimentai poate constitui o resurs important pentru ntreprindere. b. Dezavantajele finanrii externe : o Investitorul exterior poate dori s participe activ la gestiunea ntreprinderii. o Obiectivele investitorilor trebuie satisfcute chiar dac aceasta difer de obiectivele ntreprinderii. n general, mijloacele financiare obinute reprezint un cumul dintre sursele interne proprii i cele externe, n funcie de previziunea proprie fcut.

2.2 Program financiar pentru susinerea unei afaceri proprii

n Romnia, ultimii ani au coincis cu o reducere semnificativ a afacerilor proprii derulate n cadrul unor ntreprinderi mici i mijlocii. O prim soluie care ar putea redresa funcionarea I.M.M.-urilor este finanarea acestora de ctre unele bnci specializate sau de instituii financiare solide. n acest sens considerm c o revigorare a sectorului I.M.M.urilor n Romnia este condiionat n primul rnd de atractivitatea programelor de creditare ce trebuie realizate din surse externe pentru sprijinirea i dezvoltarea IMM-rilor. Un studiul recent efectuat de Centrul Romn pentru I.M.M.-uri privind realizarea unor programe financiare realiste ale acestora, au artat c principalele surse de finanare pentru susinerea unei afaceri proprii sunt: capitalul propriu; creditele furnizori; creditele bancare.

Totui, dac facem o inventariere real a surselor de finanare a I.M.M.-urilor, se constat c n afar de sursele prezentate anterior, mai sunt i alte surse i anume:

disponibilitile bneti aduse de asociai; creditul asociat unic; credite acordate n cadrul unor programe internaionale; asisten financiar nerambursabil n cadrul unor programe internaionale; leasing; avalizarea biletelor la ordin sau a cambiilor; scrisorile de garanie; subveniile; acreditivul n lei i/sau n valut;

Capitalul este forma de finanare cea mai ieftin, iar majorarea capitalului, prin atragerea de aporturi noi, constituie principala surs de finanare pentru I.M.M.-uri. Creditul furnizor reprezint o form de finanare foarte des ntlnit, att la intern ct i la extern. Un manager bun caut s-i finaneze producia / serviciile / comerul prin aceste credite furnizori, adic s ncaseze la termene mai mici dect termenele de plat a furnizorilor. Creditele furnizori pot s fie acordate pe termen scurt sau mediu. Cadrul larg al acestor credite sunt contractele ncheiate ntre pri, n care sunt stipulate perioadele de creditare precum i costul acestora. Dac ne referim la creditele furnizori externi, acestea, de obicei sunt acordate pe termen scurt, datorit nesiguranei cerute de reglementrile Bncii Naionale (B.N.R). Creditul furnizor poate fi acordat cu dobnd sau fr dobnd. n cazul creditului furnizor extern dobnda datorat constituie un venit al partenerului extern obinut pe teritoriul Romniei, n conformitate cu reglementrile n vigoare. Creditul furnizor poate fi o surs important de finanare pentru susinerea unei afaceri proprii, dar ea poate fi i un factor care n anumite condiii poate conduce la nregistrarea de pierderi n activitatea financiar a societii. nregistrarea de pierderi ca urmare a unui partenerului romn n rambursarea creditului. Beneficiarul de credite trebuie ns s obin aprobrile legale

credit furnizor este determinat de diferena de curs valutar din momentul achiziionrii creditului (primirii produsului / serviciului / mrfii) i momentul restituirii creditului (efectuarea efectiv a plii produsului / serviciului / mrfii). Subveniile I.M.M.-urile cu programe viabile vor avea acces la sumele alocate de la bugetul de stat. n acest sens prin bugetul de stat s-au alocat sume importante n vederea: garantrii mprumuturilor contractate de I.M.M.-uri la bnci; nfiinrii de noi ntreprinderi; sprijinirea activitilor de marketing i preexport. Un rol important n dezvoltarea I.M.M.-urilor l-a avut Legea nr. 133/1999 modificat n anul 2000 privind nfiinarea ntreprinderilor mici i mijlocii.

2.3 Estimarea cerintelor financiare necesare initierii afacerii Estimarea cerintelor financiare se face dupa ce intreprinzatorul s-a decis asupra produselor/serviciilor pe care le va realiza/vinde si asupra amplasamentului afacerii. Estimarea cerintelor financiare se face in functie de tipurile de capital necesar initierii afacerii: capital de pregatire a afacerii si capital de incepere a activitatii. Capitalul necesar pregatirii afacerii reprezinta investitia care se face inainte de inceperea afacerilor. Cerintele de capital variaza in functie de natura activitatii, marimea firmei, amplasament. Pentru verificarea viabilitatii ideii de afaceri este necesara mai intai elaborarea unui studiu de fezabilitate. Daca firma doreste sa introduca un produs nou va fi nevoie de elaborarea prototipului. O mare parte din cheltuielile de pregatire a afacerii sunt destinate construirii, renovarii sau inchirierii cladirii. De multe ori intreprinzatorul doreste sa modifice structura cladirii existente, pentru a corespunde mai bine ideilor si personalitatii sale. Cumpararea echipamentelor si a unor obiecte de inventar este un alt domeniu in care trebuie facute investitii. intreprinzatorul are nevoie de fisete, birouri, scaune, echipamente

de birou. Uneori sunt necesare utilaje si masini complexe. O alta categorie de cheltuieli este destinata achizitionarii stocurilor, inainte de inceperea lucrului. Nu toti furnizorii acorda credit comercial unei noi afaceri, asa ca plata se face de multe ori la livrare. In categoria cheltuielilor de pregatire a afacerii intra si cele referitoare la plata diferitilor consultanti, cum ar fi avocatii, contabilii, expertii tehnici in evaluarea cladirii si utilajelor etc. De asemenea, pentru unele afaceri sunt necesare obtinerea de licente speciale, care trebuie cumparate inainte de demararea afacerii. Capitalul de incepere a activitatii reprezinta investitiile care se fac cu putin timp inainte de inceperea afacerii, in timpul lansarii afacerii si imediat dupa initierea afacerii. Noua afacere poate atrage clienti inca de la inceput, insa vanzarile inregistrate nu acopera de multe ori cheltuielile mari care trebuie facute in aceasta perioada. Multi clienti potentiali vor trata noua afacere cu suspiciune si precautie. De aceea, intreprinzatorul trebuie sa se gandeasca la faptul ca la inceputul existentei sale firma va avea un deficit financiar. Determinarea capitalului de incepere este necesara si pentru a asigura firmei o baza solida de crestere. De aceea, intreprinzatorul trebuie sa identifice costul stocurilor, al fortei de munca, utilitatilor, asigurarii etc. in felul acesta isi va forma o imagine asupra dimensiunii firmei si a marimii si sferei actiunilor viitoare. Estimarea cerintelor de capital necesar pregatirii afacerii se face prin investigarea preturilor posibililor furnizori sau a diferitelor firme prestatoare de servicii. Estimarea capitalului de incepere a activitatii este cumva diferita intrucat veniturile pot compensa cheltuielile. in consecinta, estimarea nu se reduce doar la o simpla investigare. Previziunea vanzarilor este dificil de realizat deoarece nu exista evidente preccedente. De regula, intreprinzatorul va estima veniturile dupa evaluarea potentialului pietei si previziunea volumului vanzarilor concurentilor. Dupa proiectarea volumului vanzarilor se vor estima cheltuielile necesare. Cea mai buna metoda o constituie estimarea lor in aceeasi maniera ca si a cerintelor de capital necesar pregatirii afacerii. Aceasta abordare il forteaza pe intreprinzator sa ia unele decizii critice privind natura afacerii: stabilirea numarului angajatilor si a salariului pe care il va plati, felul asigurarii necesare etc. si prin urmare va fi obligat sa faca investigatii in acest sens. O alta metoda de estimare a cheltuielilor este sa se foloseasca mediile din ramura.

Estimarea este cu atat mai corecta cu cat intreprinzatorul isi face sperante rezonabile privind veniturile si costurile. Nu de putine ori insa unii intreprinzatori sunt atat de entuziasti de ideea afacerii lor incat supraestimeaza veniturile si subevalueaza costurile. in general, este mai bine sa se faca o estimare conservatoare a veniturilor si o estimare mai lejera a cheltuielilor. in felul acesta intreprinzatorul este pregatit pentru cel mai nefavorabil scenariu al necesitatilor de capital. Odata realizate proiectiile capitalului necesar si contributia personala a intreprinzatorului, acesta poate incepe demersurile de imprumut. 2.4 Capitaluri proprii, rezerve , profit CAPITALUL este, in esenta, orice forma de bogatie folosita pentru producerea unei bogatii mai mari a firmei. El se gaseste intr-o afacere sub diferite forme: numerar; stocuri; utilaje si echipamente. De exemplu, intr-o afacere producatoare de bunuri materiale, utilajele si echipamentele sunt folosite pentru realizarea de produse necesare satisfacerii anumitor cerinte. Venitul obtinut din vanzari va fi folosit pentru achizitionarea unei cantitati mai mari de materii prime pentru o posibila extindere a activitatii sau pentru cumpararea unor echipamente suplimentare. Ciclul continua, capacitatea intreprinderii (si eventual rentabilitatea) crescand pana se atinge punctul diminuarii veniturilor marginale. in acest fel, capitalul initial al patronului a contribuit la obtinerea unei bogatii suplimentare atat pentru intreprindere cat si pentru societate in general. Managerii financiari identifica in mod obisnuit trei categorii principale de necesitati de capital: capital fix; capital de lucru; capital suplimentar. Capitalul fix este necesar achizitionarii fondurilor fixe ale intreprinderii. Aceste fonduri sunt destinate producerii de bunuri si prestarii de servicii nu si vanzarii. Cladirile, echipamentele, masinile nu sunt transformate in numerar in timpul derularii afacerii, astfel incat banii investiti in aceste active fixe tind sa fie "inghetati", deoarece nu sunt folositi pentru alte scopuri. Cantitatea de bani necesari nu se rezuma doar la sumele necesare inchirierii unui magazin, achizitionarii de echipamente si cumpararii stocului initial. Exista multe alte costuri care cer cantitati considerabile de bani.

Cele mai multe afaceri nu sunt imediat profitabile, intreprinzatorii trebuind sa le sustina pana cand vor aduce venituri. De asemenea, ei trebuie sa finanteze creditele clientilor pana cand se vor realiza noi venituri. Capitalul de lucru (circulant, fondul de rulment) reprezinta fondurile temporar necesar derularii activitatilor pe termen scurt. El poate fi determinat ca diferenta intre activul si pasivul curent. Necesarul de capital circulant se datoreaza fluxului de casa neuniform cauzat de fluctuatiile sezoniere normale. Schimbarile neprevazute ale cererii, vanzarile pe credit si sezonalitatea sunt cauze frecvente ale variatiei fluxului de numerar al oricarei firme mici. Fondul de rulment este folosit in mod normal pentru achitarea notelor de plata, finantarea vanzarilor pe credit, plata salariilor, precum si pentru unele situatii neprevazute. Creditorii fondului de rulment spera ca patronul sa obtina un numerar superior pentru asigurarea rambursarii imprumutului la sfarsitul ciclului de productie/vanzare. Capitalul suplimentar este destinat extinderii afacerii sau modificarii obiectului principal de activitate al acesteia. Creditorii capitalurilor suplimentare acorda imprumutul pentru aceleasi motive ca acelea ale capitalului fix. Intreprinzatorul trebuie sa evidentieze distinct cele trei categorii de capital in cadrul planificarii financiare. Desi ele sunt interdependente, fiecare are surse de finantare proprii si efecte distincte atat asupra afacerii cat si asupra cresterii pe termen lung a acesteia.

REZERVELE reprezint surse ale societilor comerciale constituite pe baza rezultatelor pozitive obinute n activitatea de exploatare, primelor de emisiune, diferenelor din reevaluare, diferenelor din rscumprarea aciunilor proprii i din alte resurse. Ele se mai numesc si profituri capitalizate i au rolul de a conserva capitalul social. Contabilitatea financiar reflect i delimiteaz rezervele constituite n urmtoarele categorii: rezerve legale, rezerve pentru active proprii, rezerve statutare i alte rezerve. a) Rezervele legale se constituie, potrivit legii n vigoare i sunt destinate protejrii capitalului social. Ele se constituie la sfritul anului, obligatoriu, n cot de 5% din profitul brut contabil, anual, pn cnd ating 20% din capitalul social. Se utilizeaz pentru acoperirea pierderilor precedente.

Rezerva legal constituie deducere fiscal, respectiv se scade din profitul brut nainte de impozitare (nu se impoziteaz). b) Rezerve pentru active proprii Ele se constituie la sfritul anului din profitul net i se utilizeaz n cazul rscumprrii activelor proprii, pentru a acoperi diferena nefavorabil dintre preul de rscumprare, mai mare, i valoarea nominal, mai mic. c) Rezerve statutare se constituie numai dac sunt prevzute n statutul societii sau n contractul de societate, aplicnd procentul din statut asupra profitului net. Ele sunt constituite cu scopul de a tempera dorina acionarilor pentru ncasarea de dividende mari n dauna unor obligaii mai importante ale societii, sursa lor reprezint profitul net obinut anual. Se utilizeaz pentru creterea capitalului social. d) Alte rezerve se constituie facultativ din profitul net pe baza hotrrilor Adunrii Generale a Acionarilor sau Asociailor, n anii n care rezultatul exerciiului este pozitiv. Se utilizeaz pentru acoperirea de pierderi precedente, pentru creterea capitalului social, pentru finanarea unor investiii de relansare, ct i pentru acordarea unor dividende n anii n care valoarea profitului este mic sau unitatea i ncheie activitatea cu pierderi. Se folosesc i pentru acoperirea unor diferene rezultate din operaii de rscumprare a aciunilor proprii pentru a fi anulate. Evidena rezervelor constituite prin capitalizarea beneficiiilor i din alte resurse stabilite prin lege, se evideniaz prin contul de pasiv 106 Rezerve, dezvoltat pe 4 conturi sintetice de gradul doi: 1061 Rezerve legale 1062 Rezerve pentru aciuni proprii 1063 Rezerve statutare 1068 Alte rezerve, ce corespund categoriilor de rezerve pe care le poate constitui i folosi o societate comercial. n creditul conturilor menionate se nregistreaz constituirea rezervelor din profitul net al exerciiilor financiare precedente, din primele de emisiune. n debitul conturilor se nregistreaz utilizarea rezervelor pentru mrirea capitalului social.

Soldul creditor al contului reflect rezervele delimitate ca surs de finanare durabil a activelor patrimoniale. PROFITUL, este in cel mai restrins sens, venitul pe care il obtin agentii economici, ca produs al utilizarii capitalului. in sensul cel mai larg, profitul este cistigul pe care-l obtin agentii economici, ca surplus peste costul de productie. De aici, rezulta ca profitul este avantajul realizat in forma baneasca dintr-o actiune, operatie sau activitate economica. Prin urmare orice agent economic nu poate progresa, nu se poate dezvolta daca nu obtine profit. Privit ca diferenta intre pretul de vinzare si costul de productie profitul, mai precis profitul total are doua componente: profitul normal si profitul supranormal sau economic. Profitul Profitul normal reprezinta acea parte a profitului pe care o realizeaza si insuseste intreprinzatorul (agentul economic) in calitatea sa de proprietar al factorilor de productie. Ca venit al proprietarului care este si intreprinzator, profitul normal nu se include in costul de productie. Acesta corespunde venitului care ar reveni intreprinzatorului daca el ar inchiria capitalul sau altui intreprinzator, sau daca ar lucra ca salariat la acesta. Prin urmare, profitul normal reprezinta minimum de profit pe care o firma trebuie sa-l obtina pentru a functiona in continuare. in acest caz, nielul venitului total incasat se identifica cu cel al costurilor de oportunitate, ceea ce inseamna ca pe baza incasarilor se poate asigura continuarea activitatilor la aceiasi parametrii functionali. Profitul Partea de profit ce se obtine ca venit peste costul de productie indiferent daca acest venit este produs al unor factori de productie inchiriati sau ca urmare a jocului concurentei pe piata, reprezinta profitul supranormal sau economic. in timp ce, profitul contabil reprezinta excedentul de venit net peste costul contabil, profitul economic reprezinta diferenta dintre venitul total al firmei si costurile de oportunitate ale tuturor intrarilor (factorilor) utilizate de aceasta intr-o perioada de timp. Adesea, teoria generala a profitului are in vedere acest tip de profit. Profitul normal, indiferent daca se investeste in factori de productie care intra in proprietatea intreprinzatorului sau agentului economic, in general are aceeasi natura, este consumat ca venit personal de catre acesta, facind parte din profitul total, dar intrind in costul de productie la fel ca orice cost. 2.5. Surse de obtinere a fondurilor

Dupa ce s-au evaluat cerintele de capital necesare pregatirii si initierii afacerii, se va determina capitalul pe care intreprinzatorul il va pune la dispozitie, fata de cel care il va imprumuta. Este, desigur, posibil ca intreprinzatorul sa aiba tot capitalul necesar pregatirii si initierii afacerii, insa de cele mai multe ori este nevoie sa se apeleze la imprumut. Recunoasterea nevoii de imprumut este deosebit de importanta, intrucat subcapitalizarea duce de cele mai multe ori la esec. Prin urmare, intreprinzatorul trebuie sa planifice cu atentie cerintele de capital ale firmei. Una din sursele principale de capital o reprezinta resursele financiare proprii. Daca sunt insuficiente, se va imprumuta de le prieteni, rude sau institutii financiare. imprumutul este riscant intrucat el trebuie garantat cu bunurile personale sau cele ale firmei. De aceea, intreprinzatorul trebuie sa imprumute doar suma care ii este strict necesara. Ca urmare, finantarea trebuie planificata cu multa atentie. O combinatie potrivita a capitalului propriu cu cel de imprumut care sa acopere atat cheltuielile de pregatire cat si cele de lansare este de dorit. Una din modalitatile cele mai bune de determinare a finantarii de inceput este de a face trei proiectii: suma minima, suma maxima si suma cea mai probabila. intelegerea diferitelor surse de obtinere a fondurilor si implicatiile lor pentru afacere este o conditie esentiala pentru reusita in afaceri. Exista doua surse de obtinere a fondurilor: finantarea proprie si imprumuturile. Avantajul esential al capitalului propriu este ca el nu trebuie rambursat. Cele mai obisnuite surse de finantare proprie sunt urmatoarele: 1. Economiile personale. Majoritatea capitalului necesar initierii unei afaceri este formata din economiile personale ale intreprinzatorului. Ca regula generala, intreprinzatorul trebuie sa aiba cel putin jumatate din fondurile necesare initierii afacerii. Daca el nu va risca, cu atat mai mult nu vor risca nici alti investitori. De asemenea, imprumutul unei parti mai mari decat jumatatea capitalului necesar ii va afecta in mare parte afacerea. 2. Prieteni, rude. Daca intreprinzatorului nu-i ajung banii, poate apela mai intai la prietenii cei mai buni si la rudele care doresc sa investeasca in afacere. El trebuie insa sa-si prezinte sansa de reusita cu sinceritate pentru ca in caz de esec sa nu-si indeparteze rudele si prietenii. Daca va trata aceste imprumuturi ca pe oricare altele, se va evita deteriorarea relatiilor prietenesti si familiale.

3. Partenerii. intreprinzatorul poate sa-si ia un partener pentru a-si mari baza financiara necesara initierii afacerii. inainte de a incheia un acord de parteneriat, el trebuie sa ia in considerare impactul renuntarii partiale la controlul afacerii si la obtinerea unei parti din profit.

2. 6 . Modalitati de autofinantare Capacitatea de autofinanare reflecta potentialul financiar de crestere economic a ntreprinderii, respectiv sursa interna de finanare generala de activitatea indsutriala i comerciala a acesteia destinata sa asigure. finanarea unor nevoi ale gestiunii curente; cresterea fondului de rulment; finanarea totala sau partiala a noilor investitii; rambursarea imprumuturilor constractate; remunerarea capitalurilor investite.

Capacitatea de autofinanare se paote determina pe baza elementelor din contul de profit i pierdere, prin doua modalitati astfel: a) prin procedeul deductiv, care presupune adaugarea la rezultatul burt al exploatarii (excedent brut sau deficit brut) a sumei altor venituri monetare (alte venituri din exploatare, alte venituri financiare i alte venituri extraordinare) i scazand suma altor cheltuieli monetare (alte cheltuieli pentru exploatare, alte cheltuieli financiare, ale cheltuieli extraordinare, participarea salariatilor la rezultate, impozitul pe profit). Metodologia de determinare a CAF, potrivit acestei modalitati, se prezinta dupa cum urmeaza: REZULTATUL BRUT AL EXPLOATARII (excedent brut sau deficit brut) + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli pentru exploatare + Venituri financiare* - Cheltuieli financiare** + Venituri extraordinare***

- Cheltuieli extraordinare**** - Participarea salariatilor la profit - Impozit pe profit

CAPACITATEA DE AUTOFINANARE A EXERCITIULUI Capacitata de autofinanare exprima deci un surplus financiar degajat de activitatea rentabila a ntreprinderii, care nu are decat n caracter potential, daca nu este sustinut de mijlaoce financiare efective. Surplusul monetar degajat prin cresterea trezoreriei nete, adica cash-flow, dovedeste ca cea mai mare parte a capacitatii de autofinanare trebuie sustinuta de o trezorerie efectiv disponibila. b) prin adaugarea la rezultatule exercitiului a categoriilor de cheltuieli neimplicate, potrivit metodei anterioare (cheltuieli cu amortizarea i provizioanele) i scaderea veniturilor neluate n calcul, potrivit aceleiasi modalitati (venituri din provizioane, venituri din vanzarea activelor i subventii pentru investitii virate asupra rezultatului) REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI(profit net sau pierdere) + Cheltuieli cu amortizarea i provizioanele ( de exploatare, financiare i extraordinare) calculate - Venituri din provizioane (din exploatare, financiare i extraordinare) + Valoarea neta contabila a elementelor de activ cedate - Venituri din vanzarea de active - Subventii pentru investitii virate asupra rezultatului exercitiului CAPACITATEA DE AUTOFINANARE A EXERCITIULUI astfel:

Se observa ca nici un din cele doua metode de calcul a capacitatii de autofinanare nu are n vedere masura n care veniturile corespund incasarilor, iar cheltuielile platilor. Presupunand ca toate vanzarile sunt incasate pe parcursul exercitiului i toate cheltuielile (cu exceptia amortizarilor) sunt platite, se paote calcula capacitatea de autofinanare, identificata n acest caz cu fluxul net de trezorerie degajat n cursul exercitiului, sau autofinanarea incasata. n majoritatea cazurilor practice veniturile realizate i cheltuielile angajate nu sunt integral incasate, respectiv platite pe parcursul exercitiului. Cu toate acestea, tinand cont ca fluxurile din decalajele de incasari i plati sunt n general de scurta durata i sunt compensate de decalajele exercitiului precedent, se poate face afirmatia ca marimea capacitatii de autofinanare reflecta aproape exact fluxul net de trezorerie degajat n cursul exercitiului curent. Capacitatea de autofinanare nu reprezinta o autofinanare potentiala. Bogatia creata n mod real se apreciaza dupa deducerea remunerarii actionarilor. n esenta, capacitatea de autofinanare reprezinta un indicator care exprima independenta financiar a ntreprinderii, reflectand un flux de disponibilitati potential sau real. Marimea sa depinde, pe de o parte, de rentabilitatea ntreprinderii, iar pe de alta parte, de politica de investitii a ntreprinderii i de metodele de amortizare a activelor imobilizate. Pe baza capacitatii de autofinanare, se pot stabili o serie de indicatori utili n aprecierea independentei financiare a ntreprinderii: a) Capacitatea potentiala de rambursare a cheltuielilor financiare care reflecta numarul de ani necesari pentru a asigura rambursarea cheltuielilor financiare, pe baza capacitatii de autofinanare anuale degajate de ntreprindere. Ra = b) Cheltuieli _ financiare CAF

Rata de finanare a investitiilor anuale reflecta proportia n care

ntreprinderea poate asigura finanarea investitiilor anuale pe seama CAF, n situatia n care intreaga suma ar fi alocata n acest scop. Rb = CAF 100 Investitii _ anuale

c)

Rata de acoperire a excedentului brut reflecta participarea fluxului

potential de lichiditati, din activitatea de exploatare, la formarea fluxului total de disponibilitati al ntreprinderii Rc = d) CAF 100 RBR

Rata de acoperire a rezultatului exercitiului se determina ca raport CAF 100 Re zultatul _ exercitiului

intre capacitatea de autofinanare i rezultatul exercitiului astfel: Rd =

Rezultatul exercitiului luat n calculul capacitatii de autofinanare nu este n totalitate disponibil pentru autofinanare. De aceea, se paote afirma ca autofinanarea reprezinta acea parte din capacitatea de autofinanare ramasa disponibila, dupa distribuirea dividendelor. Aceasta pune n evidenta aptitudinea reala a ntreprinderii de a se autofinanta, dupa deducerea remunerarii actionarilor: Autofinanarea = CAF Dividende distribuite Autofinanarea constituie o sursa interna destinata acoperirii nevoilor de finanare ale exercitiului viitor, expresie a bogatiei create de ntreprindere. Ea este deterinata de cresterea surselor obtinute din propria activitate a ntreprinderii i care vor ramane n mod permanent la dispozitia acesteia pentru finanarea activitatii viitoare. n analiza autofinantarii distingem trei trepte: minima, de mentinere i de dezvoltare. Autofinanarea minima cuprinde suma amortizarii i are rolul de a permite capacitatii ntreprinderii. Datorita inflatiei i evolutiei tehnologice, mentinerea

autofinanarea minima nu este suficienta pentru reinnoirea imobilizarilor necesare, pastrarii capacitatilor de productie existente; Autofinanarea de mentinere include sursele care vor asigura n viitor acoperirea cheltuielilor necesare mentinerii potentialului productiv i, respectiv, pentru reinnoirea imobilizarilor i acoperirea riscurilor de exploatare. Principalele izvoare de formare ale autofinantarii de mentinere sunt: amortizarile normale (ce corespund pierderii reale din valoarea imobilizarilor) i provizioanele;

Autofinanarea de dezvoltare cuprinde, pe langa cea de mentinere, o parte din

rezultatul exercitiului, astfel incat sa permita modernizarea i cresterea capacitatilor de productie. Importanta autofinantarii poate fi argumentata prntr-o serie de avantaje pe care aceasta le ofera ntreprinderii: Reprezinta o sursa independenta i stabila, respectiv un mijloc sigur de finanare n Confera ntreprinderii libertatea de actiune, prin aceea ca autonomia financiar anumite situatii conjuncturale nefavorabile pentru ntreprindere; dobandita prin autofinanare ii ingaduie acesteia independenta de gestionare fata de organismele financiare i de credit; Este indispensabila pentru finanarea investitiilor (de mentinere, de inlocuire, de Permite franarea indatorarii i, implicit, reducerea cheltuielilor financiare; Constituie un indicator pe baza caruia se poate masura randamentul capitalurilor Reprezinta premisa deschiderii accesului pe piata de capital i n atragerea de capital Prin dimensiunea sa, autofinanarea degajata de ntreprindere joaca un puternic rol de semnalizator al performanelor ntreprinderii, sugerand potentialilor investitori capacitatea acesteia de a utiliza eficient capitalurile incredintate i de a asigura o remunerare atragatoare. Pentru creditori, marimea absoluta i relativa a autofinantarii certifica capacitatea de rambursare de catre ntreprindere a sumelor imprumutate, ct i nivelul riscului de neplata. n analiza economic, pe langa evolutia autofinantarii n marime absoluta, se urmaresc i ratele autofinantarii, i anume: a) Rata autofinantarii investitiilor anuale: Ra = Autofinantare 100 investitii _ anuale crestere), cu conditia realizarii unor investitii utile i nu de irosire a resurselor;

proprii, respectiv rentabilitatea financiar; extern.

b) Rata autofinantarii imobilizarilor corporale i necorporale: Ra = Autofinantare 100 Im obilizari _ corporale + Im obilizari _ necorporale

c) Rata de finanare a nevoilor globale de finanare: Rc = Autofinantare Autofinantare 100 = Nevoia _ de _ finantare Active _ imobilizate + Variatia _ NFR

CAPITOLUL 3: STUDIU DE CAZ: SURSE DE FINANTARE LA S.C. MILENIUM S.A

3.1. Descrierea firmei,serviciilor acesteia, piata pe care actioneaza si solicitarile firmei 3.2.Descrierea ideii de afacere-strategia afacerii

3.3. Descrierea produselor si serviciilor pe care le comercializam 3.4. Managementul afacerii 3.5. Planul de marketing al societati 3.5.1. Descrierea pietei pe care actionam 3.5.2.Segmentul de piata pe care il urmarim. 3.5.3.Strategia de marketing pe care ne propunem sa o realizam 3.5.4.Cercetarea de piata 3.5.5.Necesarul de finantare

3.1. Descrierea firmei,serviciilor acesteia, piata pe care actioneaza si solicitarile firmei SC.Milenium S.A. s-a nfiintat n 15.03.1996, cu un capital social integral privat de 20.000 lei Obiectul principal de activitate al societtii l reprezint activitti specifice pentru restaurante si alimentatie public, conform codului CAEN 5530. pe parcursul activittii sale restaurantul detinut de societate si-a mrit si consolidat nivelul de clienti, gradul de utilizare a capacittii sale de deservire evolund de la 45% n anul 1996 la aprox. 75% n anul 2007. n prezent valoarea lunar a cifrei de afaceri aste de aprox. 14.500 lei, 25% fiind asigurat de serviciile de catering. Cota de piat a restaurantului este de 5%, fiind sustinut de serviciile a 29 de salariati. Restaurantul ,,Acasa ofer un meniu cu mncruri si buturi deosebite, cu specific national sau apartinnd buctriei internationale, clientii si avnd de ales dintr-o gam larg de preparate. Societatea este renumit pentru politica stricta de asigurare a calittii seviciilor sale, fcnd din aceasta un avantaj concurential. Piata: Activitatea societtii se ncadreaz n sfera alimentatiei publice, focalizndu-se pe segmentul consumatorilor cu pretentii. Conditia esential de competitivitate ntr-un astfel

de sector o reprezint satisfacerea exigentelor clientilor printr-un meniu variat, de o calitate ireprosabile, asigurarea unui ambient plcut n incita restaurantului precum si promptitudinea livrrilor pentru serviciile de catering. Ce le mai mari riscuri provin din posibilitatea intrrii pe piat a unor reprezentanti ai lanturilor internationale de restaurante si din eventualitatea unor presiuni din partea Patronatului Crnii. Solicitrile financiare: Ca urmare a cresterii continue a cererii pentru serviciile restaurantului n conditiile unei capacitti limitate, s-a hotrt deschiderea unui nou restaurant care vine n ntmpinarea tendintelor pietei. Pentru dezvoltarea activittii societatea consider necesar deschiderea unui nou restaurant, investitie care necesit 300.000 euro. Pentru aceasta se urmreste contractarea unui credit pe trei ani cu dobnda de 12% pe an. mprumutul va fi garantat printr-un contrat de gaj si ipoteca asupra activelor societtii. PUNCTE TARI/ PUNCTE SLABE: Puncte tari:-profil de activitate bazat pe alimentatie cu mancaruri si bauturi diverse care atrag o mare categorie de consumatori -asigurarea unui climat placut in restaurant pentru cei mai exigenti clienti

Puncte slabe:- piata pe care isi desfasoara acttivitatea care presupune o concurenta puternica -imprumutul care trebuie realizat printr-un contrat de gaj si ipoteca asupra activelor societtii.

3.2.. Descrierea ideii de afaceri-strategia afacerii

Prin intermediul restaurantului ,,ACASA S.C. Milenium S.A. presteaz servicii de alimentatie public de aprox. 6 ani. n acest interval de timp, ca urmare a calittii ireprosabile a serviciilor sale, restaurantul si-a cstigat un renume binemeritat si o cot de piat confortabil. Calitatea ofertei si preturile accesibile atrag totusi un numr important de consumatori din zona vestic a Bacaului.. n prezent, capacitatea de deservire a restaurantului este utilizat n proportie de 75%. Strategia afacerii: Pe baza cunostintelor dobndite, succeselor anterioare si tipul serviciilor oferite, strategia viitoare a afacerii va fi una de diferentiere calitativ fat de oferta concurentei. Prezentatrea situatiei actuale: n prezent societatea dispune de un capital social de 62,2 mii lei, reprezentat de un numr de 6.200 de actiuni n valoare de 10 lei/ actiune. Finantarea activittii sale se face predominant din surse proprii, la data ntocmirii planului de afaceri structura de finantare a activittii cuprinznd n proportie de 80% capitaluri proprii si 20% datorii curente ctre furnizori, actionari si institutii ale statului. La aceast dat, SC Milenium SA si-a consolidat imaginea si pozitia de piat-tint, valoarea cifrei de afaceri a anului 2010 ajungnd la nivelul record de aprox 61.000 euro .

Structura actual a cifrei de afaceri lunare este urmtoarea:

Structura lunar a cifrei de afaceri Catering Servicii directe n incinta

Procent

Valoare lunar (mii lei)

Numr mediu de clienti (zilnic) 172 290

25% 75%

36,2. 108,75

restaurantului Total

1005

145.

462

Cei 172 de clienti ce sunt deserviti zilnic de sectorul Catering sunt generati de comenzile a 15 companii, iar cei 290 de clienti directi ai restaurantului se traduc ntr-un numr mediu zilnic de 10 clienti/ mas (la o capacitate a restaurantului de 30 mese aprox. 120 locuri). PUNCTE TARI/ PUNCTE SLABE: Puncte tari: -6 ani in domeniul alimentatiei publice (experienta) -consolidarea pozitiei si imaginii pe piata Puncte slabe:-doar 75% din capacitatea restaurantului functioneaza in present -clientii sunt in prezent doar dintr-o mica zona a Bacaului.

3.3. Descrierea produselor si serviciilor pe care le comercializam Obiectivul unittii este de a satisface pe deplin exigentele gastronomice ale clientilor, avnd n vedere c preocuparea oamenilor pentru o alimentatie sntoas si hrnitoare este n crestere n ultimii ani conform studiilor de piat efectuate de Agentie de monitorizare a tendintelor de consum n anul 2009. Produse si servicii: Restaurantul a reusit s atrag si s satisfac pretentiile unor noi clienti prin varietatea produselor culinare si sortumentelor de buturi disponibile. Actuala structur a ofertei poate fi urmrit n tabelul urmtor: TIP Produse culinare traditionale Specialitti ale buctriei Nr. aprox. de sortimente 150 70 Pondere n CA total 50% 30%

internationale Bauturi

70

20%

Se constat o crestere a interesului consumatorilor fat de specialittile culinare apartinnd buctriei internationale, n special fat de buctria italieneasc, frantuzeasc si asiatic. Cu exceptia buctriei asiatice, firma dispune de ora actual de personal specializat pentru a satisface pe deplin aceste tendinte de consum. Servicii oferite: Sunt dou feluri de deservire a consumatorilor: -n mod direct la una din cele 30 de mese din cadrul restaurantului; prin livrarea la domiciliu sau la biroul clientului a preparatelor comandate prin telefon sau fax. Localizarea restaurantelor: Restaurantul ,,ACASA dispune de un vad comercial deosebit, fiind amplasat n apropierea intersectiei dintre strzile Bucegi si Carpati, la parterul unui bloc de locuinte de curnd construite. Amplasamentul se afl visa-vis de Parcul Cancicov astfel nct ,,ACASA beneficiaz att de vecintatea unui loc intens circulat, ct ti de privelistea oferit de vegetatia parcului. Amplasamentul viitorului restaurant va fi pe strada Orhideelor, nr 10 bis. Aceasta se afl ntr-o zon usor accesibil, n vecinatatea Cladirii Albastre un important centru de afaceri din jumtatea vestic a orasului. Descrirea mediului n care evolueaz afacerea: Serviciile de alimentatie public au fost si vor fi ntotdeauna o afacere permisiv si permeabil, deci usor de imitat si deschis competitiei sustinute. Prin urmare si riscul de faliment este destul de mare.

n acest gen de activitate influentele generate de sistemul politic, politicile macroeconomice ti sistemul juridic nu au o important major. Ceea ce conteaz cel mai mult sunt abilittile managementului de a anticipa si percepe tendintele pietei, de a satisface dorintele clientilor si de ai fideliza. Dup o bun perioad de timp n care a existat o preferint general pentru restaurantele fast-food, se constat o tendint de reconsiderare a restaurantelor clasice. Fast-food-urile rmn ns preferatele tineretului ti persoanelor cu venituri modeste, conform cererii de piat ocazionate de ntocmirea prezentului studiu. PUNCTE TARI/ PUNCTE SLABE: Puncte tari:-personal specializat pentru satisfacerea celor mai exigenti clienti -vadul commercial bun in care este localizat restaurantul Puncte slabe:-lipsa alimetelor specifice bucatariei asiatice

3.4. Managementul afacerii Programul de recrutare si verificare a personalului se va derula conform precizrilor din planul operational. Recrutarea personalului se va executa prin colaborare cu firma de recrutare si plasare a fortei de munc Zenith Recruitement. ntregul personal va fi angajat cu carte de munc, remunerarea sa se face prin salariu fix si se vor acorda prime cu ocazia anumitor evenimente sau obtinerii unor rezultate deosebite. Evolutia salarial si primele se vor corela cu rezultatele individuale ale fiecrui angajat.

Politica societtii de management a resurselor umane presupune programe de pregtire comun a angajatilor celor dou restaurante, mai ales din perioada de acomodare si verificare a persoanelor nou angajate. PUNCTE TARI/ PUNCTE SLABE: Puncte tari:-managementul firmei compus din persoane cu experienta in acest domeniu -organizarea mixta a afacerii -acordarea de prime angajatilor -diverse programe de pregatire a angajatilor Puncte slabe:-numarul relativ mare de angajati pe care-i are in subordine un sef de restaurant 3.5. Planul de marketing al societatii n concordan cu rezultatele cercetrii de pia efectuate, clienii-int au din ce n ce mai puin timp i abiliti s gteasc pentru ei, preocuprile lor ndreptndu-se n general ctre viaa social i realizarea profesional. Societatea Milenium i propune s rspund eficace acestor tendine ale persoanelor ce doresc s serveasc mncruri de calitate, sntoase, la preuri accesibile. 3.5.1.Descrierea pieei pe care actionam , ne desfasuram activitatea: n cadrul sectorului teriar serviciile de alimentaie public ocup locul 14 la nivel naional, vnzrile anuale fiind de aproximativ 95.000 mii lei (potrivit unui studiu publicat n Buletinul Static nr. 9/ 2009). n aceste condiii, activitatea restaurantelor reprezint cca. 90% din totalul activittii de alimentatie public. Conform cercetrii de pia comandate de societatea Milenium romnii cheltuiesc n medie 7% din venituri pentru a lua masa n orat. Potrivit statisticilor oficiale, acest procent private

a nregistrat o evoluie fluctuant n ultimii 4 ani. n anul 2007 veniturile din activitatea restaurantelor au crescut n termeni reali, ajungnd la 3% din veniturile sectorului tertiar. Aceasta tendint este explicat de un raport ntocmit de Agentia de monitorizare a tendintelor de consum ca fiind efectul schimbrii stilului de viat, climatului economic si cresterea variettii ofertei existente de piat. Anual n marile oarase se deschid n medie de 15-20 restaurante, 90% fiind localizate n zone utor accesibile ale municipiului. Aceste activitti se dezvolt n special n zone bune, n apropierea centrelor de afaceri/ spatilor de birouri, calitatea ofertei scznd n general odata cu deprtarea de zona central. De asemenea este necesar ca sa se atraga un numar mare de clienti avand in vedere faptul ca piata pe care actioneaza firma noastra are o concurenta puternica.Este necesar ca fiecare client sa fie multumit de calitatea serviciilor si a produselor oferite. 3.5.2. Segmentul de piat pe care il urmarim: Servicile actuale ale firmei se adreseaz urmtorului tip de clienti: -adulti peste 28 ani, persoane ocupate, cu un nivel al salariului de minimum 400 euro/lunar cu locuinta sau biroul amplasat n zona de est a municipiului Bacau. Pentru restaurantul ce se intentioneaz a fi deschis segmentul-tint va fi reprezentat de: -adulti peste 28 ani, persoane ocupate, cu un nivel al salariului de minimum 400 euro/lunar cu locuinta sau biroul amplasat n zona de vest a municipiului Bacau. Trebuie de asemenea ca restaurantul , prin serviciile si produsule oferite sa atraga un numar din ce in ce mai mare de clienti si din celelalte zone ale Bacaului , consolidandu-si pozitia si imagine ape piata . Trendul pietei: Att previziunile pe termen scurt, ct si cele pe termen lung indic un trend cresctor al acestei activitti, n direct corelatie cu evolutia previzionat a economiei nationale. Acelati studiu publicat de agentia de monitorizare a tendintelor de consum arat c, persoanele au venit cel putin mediu vor fi nevoite s serveasc masa n ora din ce n ce mai des.

Concurenta si alte influente: Concurenta poate fi apreciat ca fiind foarte intens n acest domeniu, la nivelul capitalei activnd peste 100 unitati. Din acest motiv S.C. Milenium S.A. incearc s se diferentieze si vine cu o oferta ct mai variabil la preturi accesibile, pstrnd standardele de calitate cu care si-a cttigat un segment cu piat bine definit. 3.5.3. Strategia de marketing pe care ne propunem sa o realizam S.C. Milenium S.A. si propune s-ti dubleze cota de piat detinut, prin deschiderea unui nou restaurant n jumtatea vestic a Bacaului.. n plus conducerea, societtii va adapta meniul la cerintele variate ce vin din partea consumatorilor strini. n prima faz sau ales produse specifice buctriilor frantuzetti, italienesti si asiatice. Dac acest proiect va avea succesul scontat, se va lua n calcul deschiderea unui al treilea restaurant n zona rezidential Gheraiesti.. Politica de pret: Politica de pret nu se va modifica, practicndu-se n continuare un adaos comercial acceptabil. Meniul pentru 2 persoane (incluznd felul 1, felul 2, desert si bautur) va costa, n medie 25 lei. Pentru comenzile de livrare la domiciliu sau la birou, pretul unui meniu pentru o persoan se va mentine n jur de 7 lei incluznd transportul. Costul unui astfel de meniu este de aproximativ 4,5 lei, din care costul alimentelor-1,5lei (pentru o distant medie de 5 km.) Strategia de distributie: Se va mentine strategia adoptat pn n prezent, ce ti-a dovedit eficienta. n continuare se va acorda o important deosebit satisfacerii cu promptitudine a cererilor de livrare la domiciliu sau la birou a preparatelor solicitate.

Pentru noul restaurant se vor achizitiona 3 autovehicule. Se doreste ca durata maxim de distributie a comenzii s fie de 20 minute din momentul n care autoturismul pleac de la restaurant. n cazul unor aglomerri se va recurge la folosirea matinilor personale a doi angajati (picoli) ce vor avea aceast sarcin complementar n situatiile de fort major. Identificarea si analiza riscurilor: Elemente de risc ce ar putea afecta evolutia activittii societtii sunt: 1. Calitatea conducerii- pentru aceasta se estimeaz un risc sczut. Justificarea acestui nivel de risc este dat de respectarea angajamentelor asumate pn n prezent, preocuparea permanent pentru mentinerea ti dezvoltarea relatiilor de afaceri ti portofoliul de clienti, experient profesional, structur organizatoric bun ti capacitatea mare de influentare. Situatia financiar-prezint de asemenea un risc moderat, fiind caracterizat de: dublarea cifrei de afaceri, lichiditatea imediat peste 0.26, indicatori de rentabilitate pozitivi si grad de ndatorare previzionat n jurul valorii admisibile-50% (doar n anul N+1 atinge valoarea de 0.64), n proportie de aproximativ 80% datoriile curente ale firmei sunt ctre actionarii si, ca urmare a repartizrii profiturilor anilor de previziune. cazul unor presiuni asupra trezoreriei se poate diminua programul de distribuire de dividende n anii de rambursare a mprumutului. n

Puncte tari (Strenghts) - experient n domeniu; - imagine foarte bun pe piat; - echip de conducere experimentat ti unit; - amplasament favorabil al restaurantelor; - strategie de marketing eficient; - servicii variate ti de calitate;

Puncte slabe (Weaknesses) -lipsa spatiilor de parcare proprii; -suprasolicitarea personalului de deservire; -imposibilitatea de a prelua comenzi mici de deservire la mai putin de dou zile pn la data livrrii; -capacitate insuficient de deservire n orele de

- raport pret/ calitate favorabil; - relatii strnse cu un important post TV

vrf (prnz); -distanta fat de centrul orasului; -traficul aglomerat al zonelor de amplasare; -limitarea operatiunilor de amenajare datorit caracteristicilor constructive ale blocului

Oportunitti (Opportunities) - posibilitti de obtinere a unor granturi Phare; -crettere macroeconomic prognozat; - program de lucru ncrcat pentru persoanele din segmentul tint; - cadrul legislativ favorabil pentru IMM; - utilizarea la scar tot mai larg a internetului (comenzi pentru e-mail); noului restaurant. Analiza SWOT

Amenintari (Thearts) - extinderea unor lanturi de restaurante cu renume international; - deschiderea unor restaurante similare n cadrul centrelor de afaceri; -conflictele dintre Patronatul Crnii ti Guvern pe baza politicii guvernamentale cu privire la importurile de carne - ce ar putea influenta

- construirea unui centru de afaceri n apropierea pretul crnii ti al produselor din carne;

Asadar , conform analizei SWOT trebuie realizat un sistem de investitii care sa confere unitatii de alimentatie o stabilitate financiara si nu numai in urmatorii ani. Acest lucru se poate realize prin : -realizarea unor spatii de parcare proprii avand in vedere numarul tot mai mare de automobile -crearea unui sistem destinat special pentru rapiditatea onorarii comenzilor de valoare mai mica in mai putin de doua zile -marirea spatiului de deservire care nu este incapator pentru clientela existenta in orele de varf - trmiterea periodic la cursuri de instruire a personalului unitatii. 3.5.4.Necesarul de finantare Destinatia fondurilor:

Pentru realizarea proiectului de investitii specificat societatea indentific un necesar de finantare de 300.000 euro, suma care se argumenteaz astfel:

Alocri fonduri -achizitie imobil cu destinatia restaurant, din care: -Teren (300 mp; 80 euro/mp) -Constructie (250 mp; 400 USD/mp) -amenajri -utilaje de buctrie ti mobilier -autoturisme pentru livrri (3) Total necesar Acoperit de surse proprii Necesar de finantare

Suma 124.000 euro 24.000 euro 100.000 euro 110.000 euro 55.000 euro 25.000 euro 314.000 euro 14.000 euro 300.000 euro

Pentru imobilul n care se va amenaja restaurantul, S.C. Milenium S.A. a pltit deja un avans de 14.000 euro, aproximativ 11.3% din valoarea sa. Valoarea amenajrilor rezult dintr-un deviz antecalculat de societatea ce va efectua aceste lucrri. Sumele necesare achizitionrii utilajelor de buctrie, autoturismelor ti mobilierului sunt conforme cu rezultatul selectiei de ofert ti studiilor de piat efectuate.

Modul de finantare: Se intentioneaz ca necesarul de finantare astfel obtinut s fie acoperit prin obtinerea unui credit din partea unei institutii specializate. Previziunile financiare s-au fcut sub premisele obtinerii unui mprumut pe termen lung de 300.000 euro, a crui rambunsare se va face n 3 ani prin rate egale ti dobnd calculat la sold. Rata dobnzii creditului n valut ce a fost utilizat n proiectiile financiare este de 12%. Momentul finantrii: Datorit timpului scurt n care se va efectua investitia, creditul se va trage ntr-un singur an, mai exact n primul trimestru al anului N+l, dup cum urmeaz;

313,5. mii lei n luna ianuarie 313,5. mii lei - n luna februarie 228 mii lei n luna martie Beneficiului finantatorului: Pentru suma mprumutat (300.000 euro) institutia creditoare va primi o dobnd la sold de 12% pe an. Conform programului de rambursare a mprumutului, pn la momentul recuperrii totale a sumelor avansate, finantatorul va ncasa o dobnd total de 176,13 mii lei (aproximativ 61.800 euro, pentru un curs al monedei europene de 36.500 lei/euro). n plus, SC Milenium SA va garanta mprumutul primit printr-un contract de gaj si ipoteca asupra activelor societtii. Evaluarea acestor active dovedeste c garantia constituit va fi suficient de acoperitoare.

BIBLIOGRAFIE
1. Baker J. M. - Marketing, Ed. tiinific i Tehnic, Bucureti, 1996; 2. Bonta D. - Management, Ed. Tehnopress, Iai, 1999; 3. Dubois P. L., Jolibert A. - Marketing, teorie i practic, Ed. Economic, Bucureti, 1994; 4. Florea R. Tehnici de promovare, suport de curs, Universitatea George Bacovia, Bacu, 2002; 5. Florescu C., Balaure V. - Marketing, Grupul Academic de Marketing i Management, Bucureti, 1996;

6. Kotler Ph., Armstrong G. - Principiile marketingului, Ed. Teora, Bucureti, 2001; 7. Luca Gabriel P., Verzea I., ,Managementul logisticii industriale si comerciale, Editura Performantica 8. Mlcomete P. - Marketing, Ed. Fundaiei Ghe. Zane, Iai, 1993; 9. Munteanu V. -Marketing, Ed. Fundaiei Chemarea, Iai, 1996; 10. Niculescu E. - Marketing modern, Ed. Polirom, Iai, 2000; 11. Ni C., Popescu M. - Dicionar de marketing i de afaceri, Ed. Economic, Bucureti, 1999; 12. Prutianu t. - Comunicare i negociere n afaceri Ed. Polirom, Iai, 1998; 13. Purcrea T., Franc I. V. - Marketing, Ed. Expert, Bucureti, 1992; 14. Petru ,,Managementul marketingului Editura Tehnopres; 15. Colecia revistei Tribuna economic, 2000 2004; 16. * * * - Consilier vnzri, Ed. Rentrop & Straton, Bucureti, 2003.