Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Liceul Teoretic Novaci

Filiera :Tehnologică
Profil: Servicii
Specializarea: Tehnician în activitati economice

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA

COMPETENŢELOR PROFESIONALE
NIVEL IV

PROFESOR COORDONATOR: ABSOLVENT:

Redeca-Lăcătușu Amelia

NOVACI
-2023 –

1
 Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Liceul Teoretic Novaci
Filiera: Tehnologică
Profil :Servicii
Specializarea :Tehnician în activitați economice

PROFITUL-SURSA PROPRIE DE FINANTARE

LA S.C. DIAMAR COSMETICS S.R.L

PROFESOR COORDONATOR: ABSOLVENT:

Redeca-Lăcătușu Amelia

NOVACI

2
 -2023 –

CUPRINS

ARGUMENT................................................................................................................................
...4
CAPITOLUL 1: : SISTEMUL DE FUNCŢIONARE A UNEI FIRME SI
MODALITATI DE FINANTARE..........................................................................................6
1.2 Produse oferite……………………………………………………………………..……...…..6
1.1 Informatii generale……………………………………………………..………………...……8
CAPITOLUL 2: SURSE PROPRII DE FINANTARE A UNEI AFACERI………………….9
2.1 Avantaje si dezavantaje ale finantarii interne......................................................................9
2.2 Capitaluri proprii, rezerve, profit.......................................................................................10
2.3. Surse de obtinere a fondurilor............................................................................................13
2.5. Modalitati de autofinantare…………………………………………………...………….14

CAPITOLUL III. PROFITUL. CALCULUL PROFITULUI........................................................17

3.1. Tipuri de profit……………………………………………………………...……………….17
3.2.Principalele obiective ale analizei profitului…………………………………………..……..19
3.3. Tipuri de profit și metode de calculare a acestora…………………………..………………21

CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ PRIVIND PROFITUL LA S.C. DIAMAR COSMETICS

S.R.L……………………………………………………………………………………………..23
CONCLUZII………………………...……………...……………………………………………25
BIBLIOGRAFIE…………………………………...……………………………………………26

3
 ARGUMENT

Unul din cele mai mari obstacole, adesea de netrecut, pe care le intalneste un
intreprinzator potential il constituie obtinerea fondurilor necesare pentru initierea sau cumpararea
unei afaceri. Desi acesta poate avea inventivitate si talent pentru initierea sau conducerea unei
afaceri, daca nu are stiinta si abilitatea de a convinge potentialii creditori si investitori, nu va
putea obtine banii necesari. .
Priceperea intreprinzatorului si o piata atractiva nu sunt deci suficiente pentru succesul
afacerii. Pentru a face bani este nevoie de bani. Daca ingeniozitatea intreprinzatorului si uneori
norocul pot mentine afacerea pe linia de plutire, pentru cresterea si supravietuirea ei pe termen
lung este nevoie de o baza financiara solida. Pentru a intra in afaceri este nevoie de resurse
financiare si o buna gospodarire a acestora, in asa fel incat afacerea sa-si atinga potentialul
deplin. Destui intreprinzatori insa intra in afaceri cu prea putini bani, mergand "pe incercate".
Curand insa ei vor intra in criza financiara, deoarece furnizorii doresc plata la livrare,
echipamentele costa mai mult decat s-a anticipat sau vanzarile sunt mai mici decat s-a sperat.
Chiar daca nici cele mai bune planuri financiare nu-l vor pregati pe intreprinzator sa rezolve
toate problemele financiare, o estimare detaliata a cerintelor financiare inainte de inceperea
afacerii va reduce riscul confruntarii cu probleme financiare insurmontabile si esecul afacerii
inca de la inceput. Pentru a evita acest lucru intreprinzatorul potential trebuie sa se ocupe de
aspectele financiare ale afacerii inca inainte de inceperea ei. Astfel, el trebuie sa se gandeasca la
urmatoarele aspecte: suma de bani necesara initierii afacerii, sursele de obtinere a acestor bani,
modul de obtinere a lor si posibilitatile de a obtine sume suplimentare in caz de urgenta. Daca va
face acest lucru, intreprinzatorul va putea obtine mai lesne fondurile necesare si le va utiliza cu o
mai mare eficienta.
Procesul de finantare a afacerii este anevoios. El cuprinde trei etape: alegerea sursei de
finantare, pregatirea pachetului de finantare, prezentarea cererii de finantare.
a. Alegerea sursei de finantare. Gasirea unei surse ideale de finantare este dificil de realizat.
Totusi, intreprinzatorul trebuie sa discute posibilitatile de finantare cu cateva surse potentiale. in

4
felul acesta va intelege mai bine gama posibilitatilor de finantare si va putea gasi o sursa
convenabila de capital. .
in alegerea sursei de finantare intreprinzatorul trebuie sa tina cont de urmatoarele criterii:
1. Experienta sursei de finantare in acordarea de imprumuturi intreprinzatorilor. Sursa de
finantare trebuie sa fie familiara cu problemele cu care se confrunta intreprinzatorul.
2. Reputatia sursei de finantare. Succesul intreprinzatorului se bazeaza adesea pe calitatea
relatiilor cu sursa de finantare. De aceea, sursa de finantare trebuie sa aiba reputatia de onestitate,
corectitudine si dorinta de a lucra cu intreprinzatorul. .
3. Asistenta pe care o ofera. in obtinerea finantarii este important ca sursa de finantare sa acorde
asistenta necesara. Aceasta este cu atat mai important pentru intreprinzatorii care nu au
experienta in anumite domenii ale afacerii si au nevoie deci de consiliere.
4. Alte servicii. in unele cazuri, sursa de finantare ofera servicii gratuite sau la tarife reduse, cum
ar fi analiza situatiei financiare, elaborarea unor proiectii financiare etc.
b. Pregatirea pachetului de finantare. Pachetul de finantare se mai numeste si pachet de
imprumut. Desi cerintele de elaborare a pachetului de imprumut variaza in functie de sursa de
imprumut, cateva elemente vor ramane comune. c. Prezentarea cererii de finantare. Elaborarea
unui pachet atractiv de finantare mareste semnificativ sansele de obtinere a imprumutului.
Totusi, afacerea este condusa de intreprinzator si nu de un plan, fie el si bine intocmit. Prin
urmare, cei ce acorda imprumutul vor evalua nu numai pachetul de finantare, ci si
intreprinzatorul in persoana si echipa sa. Modul in care este prezentat pachetul de finantare va
influenta decizia finala de acordare a imprumutului. Deoarece viitorul afacerii depinde in mare
parte de intreprinzator, decizia finala de acordare a imprumutului se va baza in mare parte pe
discutia personala pe care o va avea cel ce ofera imprumutul cu intreprinzatorul. Personalitatea,
abilitatea si vivacitatea intreprinzatorului vor fi evaluate cu atentie.
De asemenea, se va avea in vedere realismul intreprinzatorului, competenta sa, onestitatea
si organizarea prezentarii pachetului de imprumut. intreprinzatorul trebuie sa fie pregatit sa
intalneasca pe cei cei ce ii vor putea acorda imprumutul si sa aiba idee despre ceea ce doresc
acestia sa afle de la el. O prezentare clara, bine documentata nu numai ca mareste sansa de
obtinere a imprumutului, insa poate duce si la stabilirea unor relatii pe termen lung cu sursa de
finantare.

5
 CAPITOLUL I:
PEZENTARE S.C. DIAMAR COSMETICS S.R.L.

S.C.Diamar Cosmetics SRL este o societate cu capital privat românesc ( 10 000.00 ),

înființată în 2014. Formă juridică este SRL ( societate cu răspundere limitată) , capitalul social
fiind divizat în părți sociale.
Sediul firmei este în localitatea Galați, județul Galați, Stradă Furnalistilor nr.9 , cod
poștal 800623, bloc L2.
Obiectul principal de activitate îl reprezintă comerțul cu ridicată al produselor cosmetice
și de parfumerie ( Cod CAEN-4645) .

1.1 Informatii generale

S.C. Diamar Cosmetics S.R.L. dispune de personal de specialitate cu o solidă pregătire
profesională, experimentat și motivat de realizările obținute și de perspectivele existențe.
Un colectiv tânăr, generator de idei constructive, aflat în permanență interacțiune și
urmărind satisfacerea în totalitate a cerințelor clienților prin serviciile de calitate prestate .
Acest lucru este posibil grație calificării, ambiției și orientării către nou a colectivului nostru de
specialiști.
Date de identificare:
o Firma: S.C. Diamar Cosmetics S.R.L.
o Registrul Comertului: J 17/34/2015
o Cod fiscal: R 56790985
o Sediul: Str.Furnalistilor, nr. 9, Galati - Romania
o Telefon: 0236 578 900
o Fax:0236 578 900
o E-mail: office@diamarcosmetics.ro
o Website: www.diamarcosmetics.ro
Alte informatii:

6
o Numarul angajatilor: 25
o Capital social: 100 000.00 lei
O garanție în plus a seriozității și nivelului înalt de competență de care beneficiați din
partea firmei o reprezintă faptul că S.C.Diamar Cosmetics S.R.L. a implementat și menține în
prezent
un sistem de calitate care îndeplinește condițiile standardului SR EN ISO 9002:1995.
Prin proiectarea și implementarea unui sistem de management al calității se asigură aplicarea
unui ansamblu de acțiuni având că scop îndeplinirea în totalitate a cerințelor stipulate în
contractele cu beneficiarii.
Obiectivul permanent al grupului managerial îl constituie:
o Reinvestirea profitului
o Ridicarea nivelului calitatii executiei si managementului
o Cresterea calitatii managementului,
o Programe de instruire,
o Dotare tehnologica corespunzatoare.
o Dezvoltarea pe piata
o Promovarea imaginii prin publicitate în cataloage de specialitate si a
manifestarilor organizate la nivel national si international
o Marirea pietei de desfacere
o Prin deschiderea de filiale în teritoriu
o Contracte de parteneriat cu noi antreprenori.

Viziunea S.C. Diamar Cosmetics S.R.L.

“Să fie compania care înţelege şi satisface cel mai bine nevoile femeilor de pretutindeni
în ceea ce priveşte produsele, serviciile şi sentimentul împlinirii personale.”
Misiunea S.C. Diamar Cosmetics S.R.L.
“Liderul mondial în frumuseţe pentru clienţii noştri”
Construirea unui portofoliu unic de branduri cosmetice şi legate de frumuseţe, surclasând
competitorii în ceea ce priveşte calitatea, inovaţia şi valoarea, pentru a deveni compania către
care se vor îndrepta cele mai multe femei din întreaga lume.
“Prima alegere de cumpărare a femeilor”
Diamar Cosmetics vrea să devină tot ceea ce caută femeile, oferindu-le avantajul unei

7
game largi de branduri şi căi de acces la produse, furnizându-le o experienţă de
cumpărare plăcută şi personală care va ajuta la stabilirea unei relaţii pe viaţă cu clienţii.
“Cel mai bun loc de muncă pentru asociaţii Diamar Cosmetics”
”Vom fi cunoscuţi pentru poziţia noastră de vârf datorată pasiunii pentru standarde înalte,
respectului pentru diversitate şi angajamentul de a crea excepţionale oportunităţi de dezvoltare
profesională, astfel încât asociaţii nostri să-şi poată valorifica la maximum potenţialul.”
“Cea mai admirată companie pentru acţionarii noştri”
Căutarea noilor oportunităţi de dezvoltare şi continuarea îmbunătăţirii profitabilităţii
pentru a deveni o companie social responsabilă, etică şi care este privită şi admirată ca fiind un
model de succes.
Valori S.C. Diamar Cosmetics S.R.L.
Zestrea cea mai de preț a societății S.C.Diamar Cosmetics S.R.L. sunt oamenii; întregul
personal propriu, partenerii, furnizorii, comunitatea; iar toate acestea sunt în serviciul clienților
noștri.
Valorile fundamentale ale societii S.C. Diamar Cosmetics S.R.L sunt:
o Respect
o Devotament
o Profesionalism
o Calitate

1.2 Produse oferite

S.C. Diamar Cosmetics S.R.L. pune accent pe calitatea produselor, la care se alătura
servicii excelente și de încredere. Acești factori au contribuit la consolidarea poziției de leader
pe care Diamar Cosmetics o ocupă în rândul companiilor de frumusețe.
Astăzi, S.C. Diamar Cosmetics S.R.L. oferă o gamă completă, cuprinzătoare și modernă
de produse create pentru a întâmpina nevoile de frumusețe ale femeilor de pretutindeni. Pentru
produsele de machiaj, sunt folosite cele mai moderne formule și doar cele mai bune ingrediente
pentru a crea nuantele placute si emotionante de-a lungul spectrului de culori. Produsele de
îngrijire a pielii sunt rezultatul unor cercetări și țeste laborioase și reflectă ultimele descoperiri
științifice pentru a oferi clientelor cele mai moderne și sofisticate produse. Parfumuri
încântătoare și inovatoare sunt puse la dispoziția clientelor pentru a-l alege pe cel ce se potrivește
stilului de viață sau diferitelor stări sufletești. Bărbații nu au fost uitați de către Diamar

8
Cosmetics, care le oferă un sortiment de parfumuri generos și deversificat , precum și produse de
îngrijire a picioarelor și obiecte de toaletă pentru întreagă familii.
CAPITOLUL II: SURSE PROPRII DE FINANTARE
A UNEI AFACERI

2.1 Avantaje si dezavantaje ale finantarii interne

Principalele instrumente de politică regională vizează crearea unor condiţii favorabile

pentru atragerea investiţiilor private, în condiţiile unor resurse de finanţare publică redusă.
Mijoacele financiare necesare pentru a iniţia sau dezvolta o întreprindere pot proveni din surse
interne sau externe.
1. Sursele interne de finanţare constau din economiile antreprenorului, iar în cazul
întreprinderilor existente constau în vânzarea produsului realizat. O finanţare realizată numai cu
sprijinul unic al surselor interne prezintă o serie de avantaje şi dezavantaje.
a. Avantajele finanţării interne:
o Un mai mare control şi independenţă asupra întreprinderii, actele întreprinse netrebuind a
fi justificate cuiva.
o Singurul cost asociat finanţării interne este pierderea dobânzilor (dacă fondurile făceau
obiectul unui plasament pe piaţa de capital).
o Fondurile investite nu trebuie să fie rambursate.
b. Dezavantajele finanţării interne:
o Fondurile sunt limitate, fapt ce restrânge capacitatea întreprinzătorului de a realiza
beneficii sau de a-şi dezvolta întreprinderea.
o Întreprinzătorul va trebui să accepte un nivel de risc personal ridicat.
2. Finanţarea externă este asigurată de bănci, instituţii de investiţii, organe ale
sectorului public, cât şi cel particular.
a. Avantajele finanţării externe :
o Există o gamă variată de finanţări;
o Investitorii externi sunt, de regulă, mai importanţi decât sursele interne şi pot permite o
dezvoltare mai substanţială a întreprinderii;

9
 o Implicarea investitorilor externi trebuie să garanteze adaptarea unei direcţii raţionale a
întreprinderii;
o Implicarea investitorilor interesaţi şi experimentaţi poate constitui o resursă importantă
pentru întreprindere.
b. Dezavantajele finanţării externe :
o Investitorul exterior poate dori să participe activ la gestiunea întreprinderii.
o Obiectivele investitorilor trebuie satisfăcute chiar dacă aceasta diferă de obiectivele
întreprinderii.
În general, mijloacele financiare obţinute reprezintă un cumul dintre sursele interne proprii şi
cele externe, în funcţie de previziunea proprie făcută.

2.2 Capitaluri proprii, rezerve , profit

CAPITALUL este, in esenta, orice forma de bogatie folosita pentru producerea unei
bogatii mai mari a firmei. El se gaseste intr-o afacere sub diferite forme: numerar; stocuri; utilaje
si echipamente. De exemplu, intr-o afacere producatoare de bunuri materiale, utilajele si
echipamentele sunt folosite pentru realizarea de produse necesare satisfacerii anumitor cerinte.
Venitul obtinut din vanzari va fi folosit pentru achizitionarea unei cantitati mai mari de materii
prime pentru o posibila extindere a activitatii sau pentru cumpararea unor echipamente
suplimentare. Ciclul continua, capacitatea intreprinderii (si eventual rentabilitatea) crescand pana
se atinge punctul diminuarii veniturilor marginale. in acest fel, capitalul initial al patronului a
contribuit la obtinerea unei bogatii suplimentare atat pentru intreprindere cat si pentru societate
in general.
Managerii financiari identifica in mod obisnuit trei categorii principale de necesitati de capital:
capital fix; capital de lucru; capital suplimentar.
Capitalul fix este necesar achizitionarii fondurilor fixe ale intreprinderii. Aceste fonduri
sunt destinate producerii de bunuri si prestarii de servicii nu si vanzarii. Cladirile, echipamentele,
masinile nu sunt transformate in numerar in timpul derularii afacerii, astfel incat banii investiti in
aceste active fixe tind sa fie "inghetati", deoarece nu sunt folositi pentru alte scopuri.
Cantitatea de bani necesari nu se rezuma doar la sumele necesare inchirierii unui magazin,
achizitionarii de echipamente si cumpararii stocului initial. Exista multe alte costuri care cer
cantitati considerabile de bani.

10
 Cele mai multe afaceri nu sunt imediat profitabile, intreprinzatorii trebuind sa le sustina
pana cand vor aduce venituri. De asemenea, ei trebuie sa finanteze creditele clientilor pana cand
se vor realiza noi venituri.
Capitalul de lucru (circulant, fondul de rulment) reprezinta fondurile temporar necesar
derularii activitatilor pe termen scurt. El poate fi determinat ca diferenta intre activul si pasivul
curent. Necesarul de capital circulant se datoreaza fluxului de casa neuniform cauzat de
fluctuatiile sezoniere normale. Schimbarile neprevazute ale cererii, vanzarile pe credit si
sezonalitatea sunt cauze frecvente ale variatiei fluxului de numerar al oricarei firme mici.
Fondul de rulment este folosit in mod normal pentru achitarea notelor de plata, finantarea
vanzarilor pe credit, plata salariilor, precum si pentru unele situatii neprevazute. Creditorii
fondului de rulment spera ca patronul sa obtina un numerar superior pentru asigurarea
rambursarii imprumutului la sfarsitul ciclului de productie/vanzare.
Capitalul suplimentar este destinat extinderii afacerii sau modificarii obiectului principal de
activitate al acesteia. Creditorii capitalurilor suplimentare acorda imprumutul pentru aceleasi
motive ca acelea ale capitalului fix.
Intreprinzatorul trebuie sa evidentieze distinct cele trei categorii de capital in cadrul planificarii
financiare. Desi ele sunt interdependente, fiecare are surse de finantare proprii si efecte distincte
atat asupra afacerii cat si asupra cresterii pe termen lung a acesteia.

REZERVELE reprezintă surse ale societăţilor comerciale constituite pe baza rezultatelor

pozitive obţinute în activitatea de exploatare, primelor de emisiune, diferenţelor din reevaluare,
diferenţelor din răscumpărarea acţiunilor proprii şi din alte resurse.
Ele se mai numesc si profituri capitalizate şi au rolul de a conserva capitalul social.
Contabilitatea financiară reflectă şi delimitează rezervele constituite în următoarele
categorii: rezerve legale, rezerve pentru active proprii, rezerve statutare şi alte rezerve.
a) Rezervele legale se constituie, potrivit legii în vigoare şi sunt destinate protejării
capitalului social. Ele se constituie la sfârşitul anului, obligatoriu, în cotă de 5% din profitul brut
contabil, anual, până când ating 20% din capitalul social. Se utilizează pentru acoperirea
pierderilor precedente.
Rezerva legală constituie deducere fiscală, respectiv se scade din profitul brut înainte de
impozitare (nu se impozitează).
b) Rezerve pentru active proprii

11
 Ele se constituie la sfârşitul anului din profitul net şi se utilizează în cazul răscumpărării
activelor proprii, pentru a acoperi diferenţa nefavorabilă dintre preţul de răscumpărare, mai mare,
şi valoarea nominală, mai mică.
c) Rezerve statutare se constituie numai dacă sunt prevăzute în statutul societăţii sau în
contractul de societate, aplicând procentul din statut asupra profitului net.
Ele sunt constituite cu scopul de a tempera dorinţa acţionarilor pentru încasarea de
dividende mari în dauna unor obligaţii mai importante ale societăţii, sursa lor reprezintă profitul
net obţinut anual. Se utilizează pentru creşterea capitalului social.
d) Alte rezerve se constituie facultativ din profitul net pe baza hotărârilor Adunării
Generale a Acţionarilor sau Asociaţilor, în anii în care rezultatul exerciţiului este pozitiv.
Se utilizează pentru acoperirea de pierderi precedente, pentru creşterea capitalului social,
pentru finanţarea unor investiţii de relansare, cât şi pentru acordarea unor dividende în anii în
care valoarea profitului este mică sau unitatea îşi încheie activitatea cu pierderi.
Se folosesc şi pentru acoperirea unor diferenţe rezultate din operaţii de răscumpărare a
acţiunilor proprii pentru a fi anulate.
Evidenţa rezervelor constituite prin capitalizarea beneficiiilor şi din alte resurse stabilite
prin lege, se evidenţiază prin contul de pasiv 106 „Rezerve”, dezvoltat pe 4 conturi sintetice de
gradul doi:
1061 “Rezerve legale”
1062 “Rezerve pentru acţiuni proprii”
1063 ”Rezerve statutare”
1068 ”Alte rezerve”,
ce corespund categoriilor de rezerve pe care le poate constitui şi folosi o societate comercială.
În creditul conturilor menţionate se înregistrează constituirea rezervelor din profitul net
al exerciţiilor financiare precedente, din primele de emisiune.
În debitul conturilor se înregistrează utilizarea rezervelor pentru mărirea capitalului
social.
Soldul creditor al contului reflectă rezervele delimitate ca sursă de finanţare durabilă a
activelor patrimoniale.

PROFITUL, este in cel mai restrins sens, venitul pe care il obtin agentii economici, ca
produs al utilizarii capitalului. in sensul cel mai larg, profitul este cistigul pe care-l obtin agentii

12
economici, ca surplus peste costul de productie. De aici, rezulta ca profitul este avantajul realizat
in forma baneasca dintr-o actiune, operatie sau activitate economica. Prin urmare orice agent
economic nu poate progresa, nu se poate dezvolta daca nu obtine profit.
Privit ca diferenta intre pretul de vinzare si costul de productie profitul, mai precis profitul
total are doua componente: profitul normal si profitul supranormal sau economic. Profitul
Profitul normal reprezinta acea parte a profitului pe care o realizeaza si insuseste intreprinzatorul
(agentul economic) in calitatea sa de proprietar al factorilor de productie. Ca venit al
proprietarului care este si intreprinzator, profitul normal nu se include in costul de productie.
Acesta corespunde venitului care ar reveni intreprinzatorului daca el ar inchiria capitalul sau altui
intreprinzator, sau daca ar lucra ca salariat la acesta. Prin urmare, profitul normal reprezinta
minimum de profit pe care o firma trebuie sa-l obtina pentru a functiona in continuare. in acest
caz, nielul venitului total incasat se identifica cu cel al costurilor de oportunitate, ceea ce
inseamna ca pe baza incasarilor se poate asigura continuarea activitatilor la aceiasi parametrii
functionali.
Profitul Partea de profit ce se obtine ca venit peste costul de productie indiferent daca acest
venit este produs al unor factori de productie inchiriati sau ca urmare a jocului concurentei pe
piata, reprezinta profitul supranormal sau economic. in timp ce, profitul contabil reprezinta
excedentul de venit net peste costul contabil, profitul economic reprezinta diferenta dintre venitul
total al firmei si costurile de oportunitate ale tuturor intrarilor (factorilor) utilizate de aceasta intr-
o perioada de timp. Adesea, teoria generala a profitului are in vedere acest tip de profit. Profitul
normal, indiferent daca se investeste in factori de productie care intra in proprietatea
intreprinzatorului sau agentului economic, in general are aceeasi natura, este consumat ca venit
personal de catre acesta, facind parte din profitul total, dar intrind in costul de productie la fel ca
orice cost.

2.3. Surse de obtinere a fondurilor

Dupa ce s-au evaluat cerintele de capital necesare pregatirii si initierii afacerii, se va

determina capitalul pe care intreprinzatorul il va pune la dispozitie, fata de cel care il va
imprumuta. Este, desigur, posibil ca intreprinzatorul sa aiba tot capitalul necesar pregatirii si
initierii afacerii, insa de cele mai multe ori este nevoie sa se apeleze la imprumut.
Recunoasterea nevoii de imprumut este deosebit de importanta, intrucat subcapitalizarea

13
duce de cele mai multe ori la esec. Prin urmare, intreprinzatorul trebuie sa planifice cu atentie
cerintele de capital ale firmei. Una din sursele principale de capital o reprezinta resursele
financiare proprii. Daca sunt insuficiente, se va imprumuta de le prieteni, rude sau institutii
financiare. imprumutul este riscant intrucat el trebuie garantat cu bunurile personale sau cele ale
firmei. De aceea, intreprinzatorul trebuie sa imprumute doar suma care ii este strict necesara.
Ca urmare, finantarea trebuie planificata cu multa atentie. O combinatie potrivita a
capitalului propriu cu cel de imprumut care sa acopere atat cheltuielile de pregatire cat si cele de
lansare este de dorit. Una din modalitatile cele mai bune de determinare a finantarii de inceput
este de a face trei proiectii: suma minima, suma maxima si suma cea mai probabila. intelegerea
diferitelor surse de obtinere a fondurilor si implicatiile lor pentru afacere este o conditie esentiala
pentru reusita in afaceri.
Exista doua surse de obtinere a fondurilor: finantarea proprie si imprumuturile.
Avantajul esential al capitalului propriu este ca el nu trebuie rambursat.
Cele mai obisnuite surse de finantare proprie sunt urmatoarele:
1. Economiile personale. Majoritatea capitalului necesar initierii unei afaceri este formata din
economiile personale ale intreprinzatorului. Ca regula generala, intreprinzatorul trebuie sa aiba
cel putin jumatate din fondurile necesare initierii afacerii. Daca el nu va risca, cu atat mai mult
nu vor risca nici alti investitori. De asemenea, imprumutul unei parti mai mari decat jumatatea
capitalului necesar ii va afecta in mare parte afacerea.
2. Prieteni, rude. Daca intreprinzatorului nu-i ajung banii, poate apela mai intai la prietenii cei
mai buni si la rudele care doresc sa investeasca in afacere. El trebuie insa sa-si prezinte sansa de
reusita cu sinceritate pentru ca in caz de esec sa nu-si indeparteze rudele si prietenii. Daca va
trata aceste imprumuturi ca pe oricare altele, se va evita deteriorarea relatiilor prietenesti si
familiale.
3. Partenerii. intreprinzatorul poate sa-si ia un partener pentru a-si mari baza financiara necesara
initierii afacerii. inainte de a incheia un acord de parteneriat, el trebuie sa ia in considerare
impactul renuntarii partiale la controlul afacerii si la obtinerea unei parti din profit.

2. 4 . Modalitati de autofinantare

14
 Capacitatea de autofinanţare reflecta potentialul financiar de crestere economică a
întreprinderii, respectiv sursa interna de finanţare generala de activitatea indsutriala şi comerciala
a acesteia destinata sa asigure.
- finanţarea unor nevoi ale gestiunii curente;
- cresterea fondului de rulment;
- finanţarea totala sau partiala a noilor investitii;
- rambursarea imprumuturilor constractate;
- remunerarea capitalurilor investite.
Capacitatea de autofinanţare se paote determina pe baza elementelor din contul de profit şi
pierdere, prin doua modalitati astfel:
a) prin procedeul deductiv, care presupune adaugarea la rezultatul burt al exploatarii
(excedent brut sau deficit brut) a sumei altor venituri monetare (alte venituri din
exploatare, alte venituri financiare şi alte venituri extraordinare) şi scazand suma altor
cheltuieli monetare (alte cheltuieli pentru exploatare, alte cheltuieli financiare, ale
cheltuieli extraordinare, participarea salariatilor la rezultate, impozitul pe profit).
Metodologia de determinare a CAF, potrivit acestei modalitati, se prezinta dupa cum urmeaza:
REZULTATUL BRUT AL EXPLOATARII (excedent brut sau deficit brut)
+ Alte venituri din exploatare
- Alte cheltuieli pentru exploatare + Venituri financiare*
- Cheltuieli financiare** + Venituri extraordinare***
- Cheltuieli extraordinare****
- Participarea salariatilor la profit
- Impozit pe profit

Capacitatea de autofinanţare a exercitiului

Capacitata de autofinanţare exprima deci un surplus financiar degajat de activitatea
rentabila a întreprinderii, care nu are decat în caracter potential, daca nu este sustinut de mijlaoce
financiare efective. Surplusul monetar degajat prin cresterea trezoreriei nete, adica cash-flow,
dovedeste ca cea mai mare parte a capacitatii de autofinanţare trebuie sustinuta de o trezorerie
efectiv disponibila.
b) prin adaugarea la rezultatule exercitiului a categoriilor de cheltuieli neimplicate, potrivit
metodei anterioare (cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele) şi scaderea veniturilor

15
 neluate în calcul, potrivit aceleiasi modalitati (venituri din provizioane, venituri din
vanzarea activelor şi subventii pentru investitii virate asupra rezultatului) astfel:

REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI(profit net sau pierdere)

+ Cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele ( de exploatare, financiare şi extraordinare) calculate
- Venituri din provizioane (din exploatare, financiare şi extraordinare)
+ Valoarea neta contabila a elementelor de activ cedate
- Venituri din vanzarea de active
- Subventii pentru investitii virate asupra rezultatului exercitiului

Capacitatea de autofinanţare nu reprezinta o autofinanţare potentiala. Bogatia creata în

mod real se apreciaza dupa deducerea remunerarii actionarilor.
În esenta, capacitatea de autofinanţare reprezinta un indicator care exprima independenta
financiară a întreprinderii, reflectand un flux de disponibilitati potential sau real. Marimea sa
depinde, pe de o parte, de rentabilitatea întreprinderii, iar pe de alta parte, de politica de investitii
a întreprinderii şi de metodele de amortizare a activelor imobilizate.

16
 CAPITOLUL III
PROFITUL. CALCULUL PROFITULUI

Profitul ca indicator calitativ al eficacității întreprinderii, caracterizează raționalitatea

utilizării mijloacelor de producție, financiare, a forței de muncă și a resurselor. O întreprindere
non-profit dintr-o economie de piață va scurge resursele și va da faliment.

Scopul oricărei întreprinderi este profitul. Profitul este un indicator calitativ al eficacității
întreprinderii, care caracterizează raționalitatea întreprinderii folosind mijloacele de producție,
precum și resurse financiare, de muncă, materiale.

O întreprindere poate face profit numai producând bunuri sau servicii care sunt la cerere și
satisfac nevoile societății. În plus, prețul acestor bunuri și servicii va juca un rol semnificativ - ar
trebui să corespundă solvabilității consumatorilor.

În ceea ce privește întreprinderea însăși, pentru aceasta prețul se realizează ținând cont de
costuri. Un preț acceptabil pentru produsele companiei este posibil numai atunci când compania
nu depășește un anumit nivel de costuri. Drept urmare, suma resurselor și costurilor consumate ar
trebui să fie mai mică decât veniturile primite. Aceasta înseamnă că compania operează
profitabil.

Dacă compania operează fără a face profit, atunci, într-o economie de piață, își va scurge
resursele și va părăsi sectorul de producție, devenind în faliment.

Profitul reflectă venitul net al întreprinderii și îndeplinește următoarele funcții:

 caracterizează efectul economic al întreprinderii. Dacă compania realizează un profit,

aceasta înseamnă că toate costurile de producție sunt acoperite de venituri;

17
  are o funcție stimulatoare, întrucât este baza pentru extinderea suplimentară a producției,
îmbunătățirea acesteia, precum și pentru creșterea salariilor angajaților și plata dividendelor către
proprietari și acționari;
 este o sursă de reîncărcare a bugetelor de diferite niveluri, formând resurse financiare nu
numai ale întreprinderii în sine, ci și ale statului în ansamblu.

Profitul maxim și creșterea constantă a acestuia sunt condiția cea mai importantă pentru
prosperitatea nu numai a unei anumite întreprinderi, ci și a economiei naționale în ansamblu.
Datorită profitului, compania își poate extinde scala, își poate consolida poziția pe piață. De
regulă, acest proces este însoțit de actualizarea și îmbunătățirea întreprinderii însăși. Acesta este
obiectivul comun al antreprenoriatului.

În sens economic, profitul este calculat ca diferența dintre încasările în numerar și plăți, în
sens economic, ca diferență între starea de proprietate a întreprinderii în cauză la sfârșitul și
începutul perioadei de facturare. Deoarece există o diferență între abordarea economică și cea
contabilă a costurilor întreprinderii, distingeți între profitul economic și contabil.

 Profitul contabil este egal cu venitul total al întreprinderii minus costurile contabile
(explicite);
 Profitul economic este egal cu venitul total minus economic (costuri explicite +
implicite),
 Profitul economic este egal cu profitul contabil minus costurile implicite.

3.1. tipuri de profit

Există diferite tipuri de profit:

 Profitul brut - aceasta este valoarea profitului (pierderii) întreprinderii din vânzarea
tuturor tipurilor de produse ale întreprinderii (servicii, muncă, proprietate), precum și venituri din
operațiuni care nu operează (minus suma cheltuielilor aferente acestora). Profitul brut este un
indicator al eficienței producției.
 Profitul (pierderea) din vânzarea produselor este egal cu veniturile din vânzări (exclusiv
TVA și accize, precum și impozitele și taxele indirecte) minus costurile de producție și vânzări
(incluse în costul acestui produs). Dacă în condițiile unor prețuri de gros stabil, profitul

18
întreprinderii crește, aceasta indică o scădere a costurilor individuale totale ale întreprinderii
pentru producția de produse și vânzarea acestora. Profitul din vânzări este un indicator al
activității principale a întreprinderii, adică. activități pentru producția și vânzarea produselor lor.
 Profitul înainte de impozitare (sau bilanțul, profitul contabil) - se reflectă în bilanțul
companiei, este rezultatul financiar final al companiei; identificat prin contabilitatea tuturor
operațiunilor sale comerciale și prin evaluarea elementelor din bilanț. Profitul contabil este un
indicator al eficienței tuturor activităților economice ale întreprinderii.
 Venitul impozabil - calculat în baza contabilității fiscale în cadrul legislației actuale, este
baza pentru determinarea bazei de impozitare.
 Profitul (pierderea) netă pentru perioada de raportare (sau profitul la distribuție) este acea
parte a profitului care rămâne după plata tuturor impozitelor și obligațiilor întreprinderii și este
utilizată pentru nevoile întreprinderii (dezvoltarea producției, nevoile sociale etc.).

Pe lângă cele de mai sus, în literatura științifică economică sunt utilizate multe alte tipuri de
profit. Specialiștii acordă multă atenție analizei profitului, adică analizei rezultatelor financiare
ale activității economice a întreprinderii, folosind diverse abordări și gradul de detaliere.

Indicatorii de performanță financiară demonstrează clar eficacitatea întreprinderii într-o

evaluare absolută, care este importantă nu numai pentru întreprindere însăși, ci și pentru
persoanele interesate de activitățile sale. De exemplu, managementul întreprinderii, această
analiză va ajuta la identificarea perspectivelor pentru dezvoltarea ulterioară a întreprinderii,
deoarece cea mai importantă sursă de finanțare în acest scop este profitul.

3.2.Principalele obiective ale analizei profitului:

 fundamentarea marjei de profit planificate în conformitate cu volumul și costul mărfurilor

vândute;
 evaluarea profitului în conformitate cu planul de afaceri;
 calculul influenței diverșilor factori asupra abaterii profitului real de la planificat;
 identificarea rezervelor pentru creșterea profitului și modalitățile de utilizare a acestora.

Analiza rezultatelor financiare se realizează în mai multe direcții:

19
  analiza orizontală, este de a studia modificările în mărimea indicatorilor pentru perioada
analizată;
 analiza verticală este o analiză a structurii indicatorilor de profit, precum și a dinamicii
structurale a acestora;
 analiza factorilor constă în identificarea factorilor și surselor de creștere a profitului și
evaluarea cantitativă a acestora;
 evaluarea indicatorilor de rentabilitate în dinamică.

Pentru analiza profitului sunt utilizate următoarele surse: bilanțul întreprinderii, situația
profitului și a pierderilor, registrul contabil și planul financiar al întreprinderii.

Important pentru întreprindere este analiza „calității” profitului, adică a structurii surselor
de formare a acesteia.

„Calitatea” ridicată a profitului înseamnă o creștere a volumului de producție cu o scădere

simultană a costului acesteia. Cu profitul scăzut al „calității”, nu există o creștere a volumului
produselor fabricate, în timp ce există o creștere a prețurilor de vânzare pentru aceste produse.

Pentru a crește „calitatea” profitului, este necesar ca întreprinderea să se străduiască să

reducă costul de producție. Astfel, „calitatea” profitului caracterizează eficiența întreprinderii
folosind rezervele disponibile. Cel mai important aspect al analizei profitului este determinarea
volumului de pauză, sau critic, al producției și vânzărilor. Volumul va fi separat, chiar dacă
costul total al producției este egal cu veniturile din vânzarea sa. În acest caz, compania nu
primește nicio pierdere sau profit din vânzarea de produse.

Această situație se mai numește pragul rentabilității sau punct de pauză (punct critic).
Pentru a atinge pragul de rentabilitate, este necesar să se producă și să se vândă un astfel de
volum de producție care, datorită mărimii veniturilor din vânzare, să acopere costurile variabile
și fixe ale întreprinderii.

Pentru a face profit, trebuie să crești producția și vânzările. Dacă acest volum este mai
puțin decât critic, compania va primi o pierdere. Doar pe baza analizei profitului putem lua
decizii manageriale corecte, să dezvoltăm planuri de afaceri etc. Acest lucru este valabil în raport

20
cu orice întreprindere, indiferent de mărimea, tipul și scara lor de activitate, precum și forma lor
de proprietate.

profit   numită diferența dintre veniturile din orice activitate și costurile acestei activități.

Aceasta este interpretarea generală a conceptului. Cu toate acestea, în procesul examinării

ulterioare a unității opiniei nu se observă nici în teorie, nici în practică.

3.3. Tipuri de profit și metode de calculare a acestora

Se poate spune că majoritatea domeniilor din știința economică consideră într-un fel sau
altul mecanismele de formare și distribuție a profiturilor, fără să ofere rețete practice fără
ambiguitate pentru cel mai de succes mod de activitate.

Probabil, singurul lucru pe care susțin susținătorii tuturor teoriilor economice este modul de
calcul al veniturilor, cheltuielilor și profitului în unitățile monetare și recunoașterea faptului că
orice activitate economică, care, în general, depășește veniturile din aceasta, nu are sens
economic.

Conform unor teorii, profitul este posibil numai ca urmare a dezechilibrului pieței datorită
condițiilor externe îmbunătățite sau inovației utile (metode de producție mai eficiente, costuri
mai mici etc.). În toate celelalte cazuri, concurența pune piața în echilibru cu rentabilitate zero.
Ceea ce rămâne cu proprietarii de întreprinderi după plata tuturor cheltuielilor se propune a fi
considerat venitul antreprenorului, ceva precum salariul șefului în funcție de rezultatele muncii.
Unele teorii consideră că profitul este o plată pentru riscul antreprenorial, eficiența personală și
utilizarea capitalului. Evident, pentru o înțelegere practică a problemei, nu este necesar să se
aprofundeze în teoria economică, este suficient să cunoaștem și să înțelegem unele definiții
comune

Se obișnuiește să se facă distincția între următoarele tipuri de profit:

 Profit contabil (BP)   este o sumă precisă definită între încasările de numerar (D)care,
potrivit regulilor de contabilitate, sunt considerate venituri din activități și costuri care, conform
acelorași reguli, ar trebui considerate cheltuieli (R),

21
  Profit economic (PE)   - un indicator mai puțin clar, bazat, în mare măsură, nu numai pe
datele contabile, ci și pe estimările experților. Astfel de estimări pot include: neplătite pentru
cheltuieli, costurile posibilelor riscuri și oportunități suplimentare, profit pierdut, altfel costuri
economice (EI), adică rezultatul așteptat din utilizarea fondurilor în orice alt mod

 Profitul brut (total) (PE)   - suma veniturilor (venituri din operațiune) (D)   mai puține
cheltuieli (R), adică costul acestei operațiuni. Se calculează după aceeași metodă ca și profitul
contabil;
 Profitul operațional (OP) -   un indicator similar cu cel de mai sus, cu toate acestea, este
obișnuit să scădem nu numai costul unei acțiuni specifice, ci și costurile de operare (RI), adică
unele cheltuieli curente de exploatare

 Profitul net (PE)   - soldul sumei de venituri după plata tuturor costurilor (ΣR), inclusiv
impozitele și deducerile din profit,

Pe lângă evaluarea eficacității și contabilității fondurilor, metodologia de determinare a

valorii profitului devine necesară pentru calcularea corectă a impozitelor.

22
 CAPITOLUL IV
STUDIU DE CAZ PRIVIND PROFITUL
LA S.C. DIAMAR COSMETICS S.R.L.

Societate comerciala are un capital social de 2.000 lei si rezerve legale constituite pana la
aceasta data de 150 lei.
In cursul anului 2018 se obtin venituri de 100.000 lei si se inregistreaza cheltuieli
de 80.000 lei.
Cheltuielile nedeductibile au fost in suma de 5.000 lei.
Profitul ramas dupa repartizari se distribuie sub forma de dividende in
exercitiul 2018 , dupa aprobarea situatiilor financiare.

In exercitiul 2018 se inregistreaza :

• Completarea rezervei legale, pana ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social
subscris şi vărsat :
1/5 din capitalul social = 1/5 * 2.000 lei = 400 lei

Nivelul actual al rezervei este de 150 lei.

Rezerva legala maxima deductibila care se poate constitui in anul X = 5% * (100.000-
80.000+5.000) lei = 1.250 lei
Prin urmare, rezerva legala se poate completa in cursul anului 2018 cu 250 lei, pana la
nivelul de 400 lei.

Nota contabila :
129 Repartizarea profitului = 1061 Rezerve legale  250 lei

• Inregistarea impozitului pe profit :

23
Impozit pe profit = (venituri – cheltuieli + cheltuieli nedeductibile- rezerva legala )*16% =
(100.000 – 80.000 +5.000- 250)*16% = 3.960 lei

Conform art. 22 din Codul fiscal :

„a) rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabil,
înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile şi se
adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cincea
parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz, potrivit legilor de
organizare şi funcţionare.”

691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 4411 Impozit pe profit             3.960 lei

• Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli :

121 Profit sau pierdere =                   %                                              83.960

                                                Conturi de cheltuieli                            80.000

                                                 Cheltuiala cu impozitul pe profit        3.960

Conturi de venituri     =             121 Profit sau pierdere                 100.000

In exercitiul financiar:

• Inchiderea conturilor 121 si 129

121 Profit sau pierdere =                     %                                        16.040

                                                 129 Repartizarea profitului                250

                                                 1171 Rezultat reportat                      15.790

• Repartizarea dividendelor :

1171    Rezultat reportat   =         457 Dividende de plata                   15.790

24
• Retinerea impozitului pe dividende : 16% * 15.790 =2.526

457 Dividende de plata     =          446 Alte impozite, taxe si 2.526

varsaminte asimilate  

CONCLUZII

S.C. DIAMAR COSMETICS S.R.L..la care mi-am realizat lucrarea de specialitate,in

urma analizei mele asupra activitatii acesteia am constatat ca firma este rentabila. Scopul
intreprinderii este atat realizarea unor costuri unitare minime, cat si obtinerea castigului maxim,
determinat de diferenta dintre incasarile realizate si costurile inregistrare. In practica s-a constat
ca, dimensionarea optima a intreprinderii este conditionata de natura desfacerii, respectiv de
capacitatea de absorbtie a pietei pentru produsele oferite. Drept urmare, determinarea marimii
optime a intreprinderiii trebuie sa armonizeze atat sfera produtiei cat si cea a desfacerii.
Problematica eficientei economice este abordata in toate activitatile in cadrul
carora se produc bunuri economice. Eficienta economica are diferite forme de exprimare in
furntie de factorii de productie care contribuie la obtinerea efectelor economice.
Pe langa toate acestea activitatea intreprinderi este influentata direct de organizatii
externe cu care intreprinderea are diverse relatii de cooperare, informare, asigurare, finantare,
control – evaluare e.t.c.
Principalele organiazatii din mediul extern al intreprinderii sunt: clientii,
furnizorii, intreprinderile concurente, institutiile bancare, soc. de asigurari, camerele de comert
etc. Pentru o gestiune financiara mai buna propun utilizarea mai eficienta a creditului
funizor, in sensul majorarii termenelor de plata si a platii mai rapide a facturilor funizorilor care
acorda o reducere semnificativa.
In vederea sporirii competivitatii recomand cautarea permanenta a noilor funizori
si a preturilor de achizitie cele mai scazute precum si consultarea saptamanala a preturilor
concurentilor.
Pentru o mai buna demergere a firmei propun:
-sa-si mareasca spatiul comercial
-sa se aprovizioneze ritmic cu marfuri solicitate de clientela locala
-personalul firmei sa fie recalificat

25
 -sa aplice reduceri in perioadele de sezon la marfurile corespunzatoare
-sa aplice tehnici moderne de marketing management,reclama ritmica a marfurilor
prin mass-media (ziarul municipiului Salonta), TV locala, panouri publicitare.

BIBLIOGRAFIE

1. Baker J. M. - „Marketing”, Ed. Ştiinţifică şi Tehnică, Bucureşti, 1996;

2. Bontaş D. - „Management”, Ed. Tehnopress, Iaşi, 1999;
3. Dubois P. L., Jolibert A. - „Marketing, teorie şi practică”, Ed. Economică, Bucureşti,
1994;
4. Florea R. – „Tehnici de promovare”, suport de curs, Universitatea „George Bacovia”,
Bacău, 2002;
5. Florescu C., Balaure V. - „Marketing”, Grupul Academic de Marketing şi Management,
Bucureşti, 1996;
6. Kotler Ph., Armstrong G. - „Principiile marketingului”, Ed. Teora, Bucureşti, 2001;
7. Luca Gabriel P., Verzea I., ,Managementul logisticii industriale si comerciale’’, Editura
Performantica
8. Mâlcomete P. - „Marketing”, Ed. Fundaţiei Ghe. Zane, Iaşi, 1993;
9. Munteanu V. -„Marketing”, Ed. Fundaţiei Chemarea, Iaşi, 1996;
10. Niculescu E. - „Marketing modern”, Ed. Polirom, Iaşi, 2000;
11. Niţă C., Popescu M. - „Dicţionar de marketing şi de afaceri”, Ed. Economică, Bucureşti,
1999;
12. Prutianu Şt. - „Comunicare şi negociere în afaceri” Ed. Polirom, Iaşi, 1998;
13. Purcărea T., Franc I. V. - „Marketing”, Ed. Expert, Bucureşti, 1992;
14. –Petru ,,Managementul marketingului’’ Editura Tehnopres;
15. Colecţia revistei „Tribuna economică”, 2000 – 2004;
16. * * * - „Consilier vânzări”, Ed. Rentrop & Straton, Bucureşti, 2003.

26
27