MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

COLEGIUL ECONOMIC „VIRGIL MADGEARU” TG-JIU

PROIECT
realizat în vederea obţinerii certificatului de calificare profesională nivel 4,
calificarea: Tehnician în activităţi economice

Îndrumător,

Absolvent,

TÂRGU JIU
2020

1
 MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII
COLEGIUL ECONOMIC „VIRGIL MADGEARU” TG-JIU

PLANUL DE AFACERI – INSTRUMENT AL

DEZVOLTĂRII STRATEGICE

Îndrumător,

Absolvent,

TÂRGU JIU
2020

2
 CUPRINS

Argument..................................................................................................................... 4
...
Capitolul1
CONCEPTUL DE PLAN DE 6
AFACERI.......................................................................
1.1 Definiţia şi funcţiile planului de 6
afaceri........................................................
1.2 Rolul planului de 8
afaceri................................................................................
1.3 Scopurile şi destinaţiile elaborării unui plan de 9
afaceri.................................
Capitolul 2
STRUCTURA PLANULUI DE 14
AFACERI....................................................................
2.1 Elementele planului de 14
afaceri......................................................................
2.2 Planul de afaceri – instrument al dezvoltării 17
strategice.................................
Capitolul 3
STUDIU DE CAZ PRIVIND ELABORAREA PLANULUI DE AFACERI
LA SC LE CAFÉ 1
SRL.................................................................................................... 9
CONCLUZII................................................................................................................ 24
....
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................... 25
....

3
 ARGUMENT

Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil intreprinzătorilor ce construiesc

o afacere sau caută parteneri, managerilor ce propun proiecte noi altor persoane sau instituții
de finanțare, instituțiilor ce gestionează fonduri pentru proiecte de investiții, gestionarilor de
proiecte în cadrul așa-numitelor „incubatoare de afaceri” etc. El reflectă proiecte de investiții
din toate domeniile de activitate.
Astăzi, aceste proiecte tind să devină din ce în ce mai importante și complexe, de multe
ori fiind de talie internațională.
Proiectele de investiții internaționale trebuie prezentate și negociate cu parteneri externi.
Pentru a permite acest lucru, planul de afaceri aferent unui proiect internațional trebuie să
prezinte informația într-un sistem și limbaj accesibile tuturor părților vizate. Din acest punct
de vedere, partea cea mai sensibilă o constituie translatarea previziunilor financiare din
sistemul moldovenesc în sistemul anglo-saxon.
Termenul de plan de afaceri (business plan) este un element ce deține un loc însemnat în
limbajul finanțatorilor și investitorilor. Cea mai mare parte a discuțiilor între întreprinzători și
finanțatori se poartă asupra elementelor unui plan de afaceri.
Rolul planului de afaceri este nu numai de a demonstra că afacerea merită finanțată, ci și
de a ghida întreprinzătorul începând cu primul an de operare a afacerii. Implementarea lui
înseamnă control și adaptare în funcție de evoluția reală. Acest control exercitat de-a lungul
derulării afacerii va viza toate elementele critice ale entității economice (stocurile, costurile de
producție, controlul calității, vânzările, plățile efectuate etc.). Ceea ce este foarte important
este ca documentul să nu sfârșească pe fundul unui sertar odată ce finanțarea a fost primită și
afacerea demarată.

4
 Planul de afaceri este un document scris care descrie natura afacerii, piața-țintă,
avantajele pe care afacerea le va avea asupra competitorilor, precum și resursele și aptitudinile
de care dispun proprietarii afacerii. Pentru întocmirea lui este necesar să se analizeze cu
atenție produsele/serviciile oferite, competiția, resursele financiare necesare și alte detalii
operaționale.
Totodată, planul de afaceri este un instrument de lucru ce îl folosim pentru a începe și
derula o afacere care necesită resurse materiale, financiare și umane. Prin intermediul său este
valorificată experiența și realizările din trecut, cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai
adecvate metode de estimare și aproximare. În literatura de specialitate se încearcă o definire
a planului de afaceri după cum urmează: planul de afaceri este un instrument al prezentului,
elaborat prin aproximații succesive, utilizând experiența și realizările din trecut ale firmei
pentru a proiecta în mod realist calea spre viitor. El are drept scop cel mai avantajos și
realizabil compromis între ceea ce dorește și ceea ce poate să facă firma respectivă.
Dacă nu se acorda suficientă atenție planificării afacerii, redactării și prezentării
rezultatului, atunci mai mult ca sigur că destinatarii planului de afaceri vor trata de o maniera
similară ceea ce li se prezintă drept plan de afaceri.
În consecință, una dintre primele sarcini ce trebuie îndeplinite pentru a demara o afacere
– și care este de cele mai multe ori cea mai dificilă – este de a concepe un plan de afaceri.
Pregătirea lui cere timp și efort – între 100 și 300 ore – în funcție de natura afacerii și de
cantitatea de informație avută la dispoziție. Dar oricât de înspăimântătoare ar părea realizarea
unui plan de afaceri, ea este o necesitate absolută pentru orice afacere.

5
 CAPITOLUL 1
CONCEPTUL DE PLAN DE AFACERI

1.1 Definiţia şi funcţiile planului de afaceri

Planul de afaceri este un document confidențial în care sunt scrise obiectivele și

scopurile întreprinderii, demonstrându-se în detaliu modalitățile de atingere a acestora.
Planul de afaceri este un instrument foarte util nu numai pentru managementul firmei,
dar și pentru potențialii săi creditori și investitori, mai ales în situația în care se urmărește
tragerea de capital. Aceștia vor aprecia în mod deosebit un plan de afaceri obiectiv, concis, și
care cuprinde informații utile și complete necesare în procesul de luare a unei decizii.
Înainte de a oferi finanțare, investitorii vor dori să fie siguri că planul de afaceri a fost
bine conceput și gândit, și că echipa managerială din cadrul firmei dispune de capacitățile și
calitățile necesare pentru a asigura o conducere eficientă, să evalueze toate ipostazele, și să fie
capabilă să rezolve toate problemele care pot să apară.
Din acest motiv planul de afaceri trebuie să fie foarte bine conceput și elaborat, mai ales
în ceea ce privește potențialul afacerii, fiind necesar să se insiste în special asupra aspectelor
specifice afacerii sau sectorului respectiv. Planul de afaceri se referă de regula la obiective
stabilite pentru perioada următoare, dar trebuie să conțină și informații privind activitatea
trecută și prezentă a firmei.
La baza inițierii unui plan de afaceri stă chiar însăși întreprinzătorul care dorește să-și
deschidă o afacere sau are deja una existentă, cu asumarea de riscuri pentru desfășurarea unor
activități comerciale sau de producere, în scopul obținerii de profit.

6
 Astfel, putem constata că la baza oricărui plan de afaceri stau trei elemente:
1. Antreprenorul — persoana care-și asumă responsabilitatea de a iniția o afacere, cu scopul
de a obține profit, în condițiile respectării legislației în vigoare.
2. Ideea de afaceri — activitățile care urmează a fi executate de către întreprinzător, pentru a
dezvolta o afacere profitabilă, ce are la bază obținerea de profit.
3. Mediul de afaceri — mediul în care antreprenorul își lansează și dezvoltă afacerea, ținând
cont de toate aspectele legale, etice și comerciale.
Deseori, antreprenorii comit o greșeală crezând că planul de afaceri este necesar doar în
faza inițierii unei afaceri, sau în momentul în care întreprinderea are nevoie de a obține
un credit. Realitatea demonstrează contrariul — indiferent de etapa la care se află
întreprinderea, ea are nevoie de un plan de afaceri pentru stabilirea noilor obiective, pentru
planificarea extinderii afacerii sau pur și simplu pentru atingerea scopurilor propuse.
Dacă vorbim despre modul în care apare necesitatea elaborării unui plan de afaceri,
atunci spunem că inițial în mintea viitorului antreprenor apare o idee de afaceri. Ulterior,
aceasta fiind analizată, apare o strategie de aplicare în practică a ideii. Mai târziu urmează și
etapa de întocmire a planului de afaceri, documentul în care sunt conturate toate resursele de
care va avea nevoie antreprenorul pentru a-și atinge obiectivele. Desigur că în planul de
afaceri se specifică prin calcule și un posibil profit rezultat din activitatea financiară ce
urmează a fi îndeplinită.
De obicei planul de afaceri are o vastă aplicabilitate, de aceea mai jos găsiți principalele
funcții ale acestuia:
 Este un instrument de planificare — cu ajutorul planului de afaceri, antreprenorul
poate iniția o afacere în domeniul ales, știe cu exactitate care sunt prioritățile sale, scopurile
bine stabilite și rezultatele ce urmează să le atingă.
 Este un instrument de prezentare a companiei — în planul de afaceri sunt specificate
etapele de evoluție ale afacerii, riscurile pe care și le asumă antreprenorul și rezultatele pe
care urmează să le obțină într-un anumit termen.
 Este un instrument de control și evaluare a afacerii — având ca document de bază un
plan de afaceri bine întocmit, antreprenorul periodic evaluează, verifică și controlează dacă
rezultatele obținute coincid cu cele planificate, dacă există sau nu abateri în acest sens și ce
măsuri sunt necesare a fi întreprinse.
 Este un document de comunicare externă — planul de afaceri este obligatoriu atunci
când se dorește atragerea investițiilor, obținerea creditelor, pentru a demonstra că afacerea
respectivă are potențial.

7
 Planul de afaceri are mai multe scopuri, iar acestea trebuie specificate neapărat în
documentul respectiv. Fiecare dintre întreprinzători își va alege din lista de mai jos scopul
afacerii și-l va desfășura la întocmirea planului de afaceri:
 Inițierea unei afaceri;
 Argumentarea luării unui împrumut sau atragerea unor investiții;
 Obținerea unei finanțări nerambursabile;
 Definirea relațiilor dintre parteneri;
 Stabilirea valorii afacerii pentru vânzare;
 Extinderea afacerii și deschiderea unei noi linii de produse.
Planul de afaceri este foarte important pentru lansarea în afaceri și evoluția
întreprinderii, deoarece în acest document se analizează concomitent mai multe aspecte,
printre care ideea de afaceri, obiectivele stabilite, metodele de abordare a acestora, echipa
managerială, produsele propuse spre vânzare sau serviciile prestate, concurenții, resursele
necesare și nu în ultimul rând strategia de marketing.
Un bun plan de afaceri trebuie să răspundă la toate întrebările investitorilor, de genul:
 De câți bani are nevoie antreprenorul pentru a-și iniția afacerea?
 Care vor fi direcțiile în care se vor folosi banii împrumutați?
 Dacă va avea sau nu posibilitate antreprenorul să restituie banii investitorului?
Pentru a fi eficient, un plan de afaceri trebuie să fie clar, concis, veridic, logic și
neapărat să aibă o vizualizare optimă.
Este bine știut că afacerile conduse pe baza unui plan alcătuit din timp în majoritatea
cazurilor ajung să obțină succes, pe când cele conduse pe baza reacțiilor spontane la anumite
evenimente, deseori duc la falimentarea organizațiilor.

1.2 Rolul planului de afaceri

Argumentele aduse sunt diverse – de la argumentul că elaborarea planului afacerii este o

pierdere de timp, lipsa cunoştinţelor necesare întocmirii planului, credinţa că ritmul
dezvoltării domeniului afacerii este prea rapid pentru planificarea afacerii, până la lipsa de
percepţie asupra evoluţiei afacerii. În timp, toate aceste «argumente» conduc la costuri
suplimentare şi, în consecinţă, la micşorarea profitului sau chiar la faliment.
Planul de afaceri este un instrument indispensabil atât celor interesaţi de demararea
propriei afaceri, cât şi celor care sunt în căutare de parteneri sau investitori. În literatura de
specialitate el este definit după cum urmează: „Planul de afaceri este un document scris care

8
descrie natura afacerii, piaţa ţintă, avantajele pe care afacerea le va avea asupra
competitorilor, precum şi resursele şi aptitudinile de care dispun proprietarii afacerii.
Pentru întocmirea lui este necesar să se analizeze cu atenţie produsele/serviciile oferite,
competiţia, resursele financiare necesare şi alte detalii operţionale.”
„Planul de afaceri este un instrument al prezentului, elaborat prin aproximaţii succesive,
utilizând experienţa şi realizările din trecut ale firmei pentru a proiecta în mod realist calea
către viitor. El are drept scop cel mai avantajos compromis între ceea ce doreşte şi ceea ce
poate să facă firma respectivă”.
Dezvoltarea economică a unei regiuni sau a unei naţiuni este influenţată de o serie de
factori complexi. Aceşti factori influenţează atât numărul de întreprinzători disponibili cât şi
abilitatea de a-i atrage. Antreprenorul ca şi agent economic a jucat câteva roluri fundamentale
în historia dezvoltării economice. Antreprenorul trebuie doar să identifice oportunităţile de
profit înaintea altora, să fie vigilent, să posede o capacitate peste medie de a învăţa din
greşelile trecutului şi de a face diferenţa între disponibilităţile existente şi cele reale.
Descoperirea oportunităţilor de profit nu este accidentală ci este stimulată de
perspectiva recompensei personale.
Pentru a putea profita de aceste oportunităţi ivite în orice moment pe piaţă
întreprinzătorul are nevoie pe lângă ideea de a pune pe picioare o firmă şi de o structură
detaliată asupra a cum va face lucrul acesta: planul de afaceri.
Întreprinzătorii sunt tot mai solicitaţi să prezinte creditorilor, finanţatorilor sau
asociaţilor „planuri de afaceri scrise”. Băncile, deţinătorii de capital, investitorii particulari
analizează îndelung planul de afaceri al firmei solicitante de credit sau de participare la
investiţie înainte de a lua o decizie. Rolul planului nu este exclusiv acela de a demonstra că
afacerea merită finanţată ci şi de a ghida întreprinzătorul începând cu primul an de demarare a
afacerii. Totuşi un plan de afaceri scris nu garantează obţinerea unei finanţări, ci mai degrabă
este o cale de scoatere în evidenţă a flerului şi spiritului antreprenorial, a ideii de afaceri
promovată.

1.3 Scopurile şi destinaţiile elaborării unui plan de afaceri

Întocmirea unui plan de afaceri nu trebuie să fie un scop în sine. Planul de afaceri nu
trebuie elaborat doar pentru că se spune că reprezintă un instrument modern de planificare a
afacerilor, util în managementul organizaţiilor. În primul rând un plan de afaceri trebuie
întocmit pentru multele avantaje ce care acesta le conferă. În aceste condiţii întreprinzătorii au
mai multe motive să întocmească un plan de afaceri. Principalele sunt:

9
  permite evaluarea unei noi idei de afaceri, sau la estimarea şanselor de succes ale
afacerii în curs;
 ajută la formarea unei imagini de ansamblu asupra afacerii;
 contribuie la atragerea de capital;
 conferă încredere întreprinzătorului în capacitatea de a administra afacerea;
 reprezintă un instrument de management a afacerii;
 reprezintă un mijloc de comunicare a ideilor de afaceri.
1. Permite evaluarea unei noi idei de afaceri, sau la estimarea şanselor de succes ale afacerii
în curs
Un plan de afaceri poate fi utilizat pentru a se obţine un răspuns obiectiv la întrebarea:
există şanse ca afacerea pe care doresc să o iniţiez să aibă succes? Desigur că şi în cazul în
care o afacere este în curs de derulare prin planul de afaceri se pot face estimări cu privire la
evoluţiile viitoare ale organizaţiei pentru ca în final să se aprecieze viabilitatea afacerii.
2. Ajută la formarea unei imagini de ansamblu asupra afacerii
Prin culegerea de informaţii necesare elaborării unui plan de afaceri atenţia se
îndreaptă nu numai asupra unor aspecte individuale. Prin încercarea de a găsi răspuns la
multele întrebări ale unui plan de afaceri, se conturează o imagine mai clară a ceea ce urmează
să se întreprindă, asupra unor factori critici care în caz contrar probabil că nu ar fi fost
analizaţi.
3. Contribuie la atragerea de capital
Planul de afaceri vă permite să comunicaţi intenţiile viitoare de dezvoltare a afacerii
unor potenţiali investitori. Prin previziunile financiare realizate în cadrul planului de afaceri se
estimează necesarul de resurse financiare pentru realizarea obiectivelor, perioada de timp
pentru care sunt necesare resursele precum şi posibilităţile de restituire potenţialilor creditori.
4. Conferă încredere întreprinzătorului în capacitatea de a administra afacerea
Prin munca de adunare de informaţii necesare întocmirii planului de afaceri,
întreprinzătorul se familiarizează într-o măsură mult mai mare cu problemele pe care le ridică
administrarea afacerii pe care intenţionează să o demareze, decât în cazul în care nu s-ar
întocmi un plan de afaceri. Prin efortul de a găsi răspuns la mulţimea de întrebări specifice
diferitelor părţi ale planului de afaceri, este foarte posibil ca întreprinzătorul se confrunte cu
situaţii la care să nu se fi gândit în altă conjunctură. Aceste răspunsuri îi asigură o mai bună
cunoaştere a diferitelor aspecte ale afacerii conferindu-i încredere în capacitatea de a-şi
administra afacerea.
5. Reprezintă un instrument de management a afacerii

10
 Managementul unei afaceri se poate face mult mai bine dacă există un plan de afaceri.
Fără o linie directoare în ceea ce priveşte dorinţa de evoluţie viitoare a afacerii, oferită cu
generozitate de planul de afaceri, orice manager, oricât de performant ar fi, poate întâmpina
mari greutăţi.
Ca instrument de management a unei afaceri, planul de afaceri contribuie la:
 măsurarea şi îmbunătăţirea rezultatelor;
 fundamentarea deciziilor;
 menţinerea interesului partenerilor;
 motivarea angajaţilor. Existenţa unui plan este mult mai utilă organizaţiei decât lipsa lui.
6. Reprezintă un mijloc de comunicare a ideilor de afaceri
Planul de afaceri reprezintă o modalitate de comunicare a ideilor de afaceri, atât
personalului din cadrul organizaţiei cât şi unor persoane sau instituţii din afară, aceasta mai
ales în situaţia în care se doreşte obţinerea de finanţare pentru realizarea obiectivelor.
Planul de afaceri este un document scris, care evidenţiază cadrul general de
desfăşurare al afacerii, resursele propuse şi strategiile care vor fi utilizate pentru atingerea
obiectivelor stabilit, precum şi rezultatele aşteptate după o perioadă determinată de timp.
Planul de afaceri este un instrument uzual pentru bună desfăşurare a unei afaceri, el
putând fi elaborat pentru o afacere existentă care doreşte să supravieţuiască, una existentă care
intenţionează să se dezvolte sau pentru o afacere nouă, respectiv pentru înfiinţarea ei.
Planul de afaceri este un instrument de operaţionalizare a strategiei firmei, respectiv
conţine informaţii care concretizează opţiunea strategică a firmei. În activităţile economice,
planul este un instrument cu ajutorul căruia proprietarul manager alocă resursele,
programează termenele de înfăptuire a obiectivelor şi urmăreşte realizarea acestora. El poate
fi folosit ca un instrument eficace de planificare, ca o modalitate de alocare şi control al
resurselor deficitare sau ca o tehnică de management pentru obţinerea rezultatelor dorite pe
termen lung. Planul de afaceri este acel document de lucru al companiei care sintetizează o
oportunitate de afaceri, respectiv în ce constă ea şi dacă echipa managerială este capabilă să o
exploateze, defineşte şi structurează prin ce modalităţi de acţiune echipa managerială
plănuieşte să exploateze oportunitatea respectivă. Un plan de afaceri este de importanţă vitală
atunci când o firmă este confruntată cu necesitatea de a lua o decizie fundamentală pentru
supravieţuirea sau dezvoltarea ei viitoare.
Atunci când planul de afaceri este destinat unor parteneri potenţiali din afara firmei,
sau unor finanţatori externi, el trebuie să scoată în evidenţă aptitudinile şi capacitatea
proprietarului-manager şi eventual a echipei manageriale a firmei să identifice şi să
exploateze oportunitatea de afaceri respectivă. Pe de altă parte, prin intermediul planului de

11
afaceri, proprietarul-manager sau managerii evaluează riscurile şi profitabilitatea posibilă a
unui proiect pentru partenerii de afaceri potenţiali.
Există mai multe categorii de agenţi economici, persoane sau organizaţii cărora poate
să se adreseze un plan de afaceri. Un prim criteriu este referitor la mediul în care se află
aceştia: interior firmei sau exterior firmei respective. În cazul celor aflaţi în interiorul firmei,
planul de faceri poate fi pentru uzul proprietarului-manager, sau acţionarilor firmei, sau
tuturor angajaţilor firmei, sau doar managerilor ei.
În cazul firmelor mici şi mijlocii, proprietarul-manager este atât actorul principal în
procesul de elaborare a planului de faceri, cât şi cel mai interesat în elaborarea sa, şi ulterior
utilizarea sa ca şi instrument managerial în procesul de management al firmei. În cazul
acţionarilor firmei, caz întâlnit atunci când nu toţi acţionarii sunt şi implicaţi direct în afacere
ca manageri executivi, planul de afaceri este important prin aceea că îi informează şi le
permite să ia decizii în cunoştinţă de cauză cu privire la dezvoltarea firmei. De asemenea, le
permite să urmărească progresul firmei către realizarea obiectivelor aprobate, folosind deci ca
instrument de evaluare a performanţei şi de control al bunului mers al firmei.
Pentru angajaţii firmei, planul de faceri este un instrument de informare asupra
direcţiilor viitoare de evoluţie ale firmei. În plus, în cazul în care proprietarul-manager sau
echipa managerială îi implică în procesul de elaborare, îi consultă în procesul de luare a
deciziilor strategice, planul de afaceri devine un mijloc de comunicare deosebit de puternic,
un instrument managerial eficace de motivare a angajaţilor, precum şi de reducere a
rezistenţei la schimbare, în cazul în care viitorul firmei impune un proces de schimbare
organizaţională.
Pentru managerii firmei, care nu sunt şi proprietari sau acţionari, deci sunt şi ei
angajaţi, planul de afaceri reprezintă în plus un instrument de planificare, implementare şi
control al activităţii firmei, care le oferă un sistem de referinţă cu privire la propria lor
performanţă managerială.
În cazul celor aflaţi în mediul exterior firmei, planul de afaceri se adresează unor
categorii diferite în funcţie de interesul lor faţă de firma respectivă: Astfel, cei interesaţi în a
investi resurse financiare sau de altă natură, pot fi fie bancheri, fie investitori direcţi, fie
parteneri de afaceri existenţi sau potenţiali. În mod ideal, planul de afaceri trebuie să îi
convingă pe bancheri că, şi în lipsa unor garanţii colaterale de natura activelor fixe, firma va fi
capabilă să achite eventual împrumut acordat de bancă. De aceea, planul de afaceri trebuie să
descrie clar scopul şi mărimea împrumutului, în ce se materializează resursele băneşti
împrumutate, programarea utilizării lui, modul în care se integrează în strategia de acţiune,
rezultatele utilizării sale. Trebuie arătat că practica băncilor româneşti în ultimii ani arată că

12
un împrumut nu este acordat pe baza planului de afaceri decât dacă firma, sau proprietarul-
manager oferă garanţii colaterale cel puţin egale cu valoarea împrumutului şi a dobânzii
aferente.
În situaţia în care se adresează unor investitori, de obicei investitori de capital de risc,
care fac un plasament în firmă şi solicită în schimbul său o cotă parte de acţiuni, de obicei
minoritară, între 30 şi 49% din totalul acţiunilor, planul de afaceri va prezenta cât mai detaliat
şi convingător şansele investitorilor de a îşi recupera profitabil plasamentul efectuat. Atunci
când se adresează unor parteneri de afaceri, planul de afaceri reprezintă o sursă deosebită de
informaţii referitoare la şansele de a face împreună o afacere viabilă şi profitabilă pentru
partenerul respectiv. El trebuie să dovedească capacitatea managementului superior al firmei
de a evalua riscurile şi de a le reduce.
În toate situaţiile, planul de afaceri reprezintă doar primul pas, cheia de intrare
pentru un proces de negociere vizând încheierea afacerii. Dar, un proverb chinezesc
subliniază cât de important este acest prim pas. Proverbul, de altfel deosebit de faimos în
lumea managementului, spune că «o călătorie de zece mii de kilometri începe cu primul pas».
O altă categorie externă de agenţi economici, sau alte organizaţii care sunt afectate de
acţiunile viitoare ale unei firmei, este reprezentată de concurenţi, furnizori, clienţi, chiar
mass-media, autorităţile statului, chiar publicul larg. Pentru aceştia, planul de afaceri joacă un
rol de informare cu privire la planurile de viitor ale firmei respective, bineînţeles fără a da
publicităţii informaţii cu caracter confidenţial.
Caracterul de confidenţialitate al unor informaţii determină clasificarea planului de
afaceri după gradul de comunicare al informaţiilor sensibile, având caracter de secret de
firmă, deci confidenţiale. Versiunea completă, denumită uneori şi confidenţială, cuprinzând
toate informaţiile pertinente, inclusiv cele confidenţiale, este destinată pentru uzul
proprietarilor manageri, acţionarilor majoritari, managerilor de vârf, eventual un potenţial
cumpărător, după estimarea gradului său de interes şi de seriozitate. Versiunea cea mai săracă
în informaţii este cea destinată marelui public, la care au acces inclusiv competitorii. Ea nu va
cuprinde nici o informaţie confidenţială, nici măcar informaţii care ar putea duce la
dezvăluirea prin diverse metode a informaţiilor confidenţiale. Între aceste două extreme, sunt
posibile mai multe tipuri de planuri de afaceri, funcţie de destinatarii lor. De exemplu, cele
destinate băncilor, sau investitorilor vor furniza doar informaţii referitoare la indicatori
economico-financiari, dezvăluind un minim de informaţii confidenţiale din alte domenii de
activitate ale firmei. O altă versiune cu mai multe informaţii confidenţiale va fi destinată
managerilor firmei, iar una cu puţine informaţii confidenţiale va fi destinată angajaţilor firmei.

13
 În cadrul unui plan de afaceri destinat pentru interiorul organizaţiei se vor urmări
atingerea următoarele scopuri: stabilirea unor obiective realiste, cuantificabile, măsurabile
pentru afacere şi componentele ei; înţelegerea poziţiei organizaţiei pe pieţele de interes
precum şi în raport cu concurenţii; identificarea riscurilor şi dificultăţilor în funcţionare pentru
a elabora strategia de management a riscurilor; dimensionarea şi alocarea de resurse
financiare, materiale şi umane pentru a obţine eficienţă maximă; controlul realizării
performanţelor planificate ale firmei şi intervenţia cu măsuri corective în cazul constatării
unor abateri semnificative faţă de nivelul planificat.
Chiar şi în condiţiile actuale, în care ritmul schimbărilor din mediul ambiant este
deosebit de accelerat, opiniile specialiştilor converg în a susţine că afacerile conduse pe baza
unui plan şi nu pe baza reacţiei la evenimente au şanse mult mai mari de succes.

CAPITOLUL 2
STRUCTURA PLANULUI DE AFACERI

2.1. Elementele planului de afaceri

Un plan bun va duce la dezvoltarea afacerii. Va permite antreprenorului să se

gândească la toate posibilitățile de care dispune. Planul de afaceri îi oferă direcția care trebuie
urmată și menţionează dacă afacerea se desfăşoară conform planului.
Elementele unui plan de afaceri calitativ
1. PARTEA INTRODUCTIVĂ
Partea introductivă a companiei conține informații de bază: denumirea, sediul,
numerele de telefon, contul bancar, forma juridică de organizare, structura de proprietate a
capitalului, numele proprietarului, procentul privind proprietatea companiei, numele
managerului etc. În partea introductivă se prezintă și conținutul planului de afaceri, se oferă o
scurtă prezentare privind obiectivele planului de afaceri, precum și scurte argumente care
dovedesc că obiectivele respective sunt reale din punct de vedere al capacităților companiei și
cerințele pieței și că efectuarea acestor obiective va duce la rezultate de afaceri semnificative.

14
2. DESCRIEREA ACTIVITĂŢII DE AFACERI A COMPANIEI
În cea de-a doua parte a planului de afaceri este prezentată afişarea generală a
produsului sau serviciului, domeniul de activitate al companiei, istoricul companiei,
obiectivele de afaceri, privire asupra ramurii industriei în care activează, poziționarea
produsului, politica prețurilor, managementul, planul financiar.
3. ANALIZA PIEŢEI ŞI MARKETING  
Analiza piețe, ca cea de-a treia parte a planului de afaceri, include: analiza produsului
nou, analiza privind majorarea volumului de producție a gamei existente, analiza piețelor
țintă, dimensiunea pieței, analiza concurenței, evaluarea cotei de piață, planul de vânzări,
strategia de marketing (promovare, reclamă).
Marketingul reprezintă procesul de creare al clienților. Prin urmare, unul dintre cele
mai importante segmente ale planului de afaceri reprezintă definirea strategiei de marketing.
Nu există un mod „adecvat” de a accesa strategia de marketing. Trebuie să facă parte
din procesul curent de planificare a afacerii, unic pentru o anumită companie. Totuşi, există
câțiva pași care trebuie urmați.
Strategia de marketing trebuie să conţină:
 strategia de intrare pe piață,
 strategia de creștere care, în continuare, include modalități de îmbunătățire a resurselor
umane, strategia de cumpărare a altor companii, întrebarea dacă vor dezvolta francize
sau o rețea de subcontractare, strategia de plasare a unor produse similare diferitor
grupuri țintă (orizontale) și / sau strategia de plasare a produselor către același grup
țintă, dar în diferite metode de distribuție (verticale),
 strategia de distribuție,
 strategia de comunicare cu piața – În adresarea către clienţi, este comună combinarea
următoarelor metode: promoții, publicitate, relații publice, vânzări directe, precum și
materiale tipărite, cum ar fi broșuri, cataloage, pliante, etc .; următorul pas este
marketingul online sau internet.
4. CERCETARE, DESIGN, DEZVOLTARE ŞI PRODUCŢIE
În acest element al planului de afaceri se prezintă planul volumului fizic al producției,
structura producției, analiza locației, nevoile producției în ceea ce privește echipamentul și
mijloacele de muncă, costurile de producție, planul de costuri, furnizorii, transportul, forța de
muncă.
5. MANAGEMENT
Unul dintre cele mai importante segmente ale planului de afaceri reprezintă partea în
care vor fi prezentați managerii și persoanele cu care lucrează. O idee perfectă de afaceri nu

15
are valoare dacă nu se conving investitorii că respectiva companie dispune de echipa
necesară. În această parte trebuie să se răspundă la următoarele întrebări:
 Cine conduce compania?
 Compania poate fi administrată de proprietar sau persoana autorizată de acesta. În planul de
afaceri trebuie definită structura ierarhică a personalului de conducere și segmentele de
activitate pentru care sunt direct responsabili. Acest segment al planului de afaceri este
important pentru investitori sau creditori, deoarece pentru ei este important cine administrează
compania, adică cine administrează capitalul pe care ei îl împrumută, adică ca investiție.
 Numărul de angajați și calificările acestora?
Când vorbim despre numărul de angajați, este necesar să pornim de la structura
organizaţională a companiei stabilită anterior. Dacă este vorba despre o companie deja
existentă, trebuie pornit de la sarcina generală, misiunea generală a companiei și definit ce
trebuie făcut și în ce măsură iar apoi, pe baza acesteia, să se determine nevoile privind
personalul necesar. Dacă este vorba despre o companie aflată în proces de înființare, numărul
și structura angajaților este definită în baza volumului de afaceri planificat. 

 Ce consultanți vor fi angajaţi de către companie?

Uneori, experții companiei nu sunt suficient de competenți pentru a rezolva anumite probleme
care au apărut în activitatea companiei. Aşadar, în cazuri de acest gen, se angajează experți
externi. În planul de afaceri se definesc criteriile de evaluare a justificării angajării
specialiştilor şi consultanților externi.
6. ANALIZA SWOT
Analiza SWOT reprezintă procesul de identificare a avantajelor, dezavantajelor,
oportunităților și pericolelor în activitatea unei companii.
Este potrivită și pentru analiza ideilor afacerii. Obiectul analizei SWOT poate fi
compania în întregime, dar și anumite părți aparte, produse, etc.
Această analiză trebuie să prezinte ceea ce face compania pentru a-și îmbunătăţii
avantajele, pentru a elimina dezavantajele, pentru a utiliza şansele și oportunitățile din mediul
înconjurător și pentru a neutraliza sau a diminua pericolele din mediul exterior.
Avantajele sunt sub controlul companiei. Acestea sunt lucrurile interne ale companiei, ceea ce
o face o companie puternică. Avantajele trebuie utilizate pe deplin.
Dezavantajele sunt, de asemenea, sub controlul companiei și ele se referă la
elementele interne ale acesteia. Reprezintă lipsa sau deficit de ceva. Ele trebuie eliminate într-
o mare măsură. Șansele nu sunt sub controlul companiei. Sunt factori externi asupra cărora, în

16
general, compania nu poate influenţa. Compania trebuie să utilizeze factorii externi pozitivi
pentru a-și menţine activitatea de afaceri.
Pericolele sau amenințările reprezintă factori externi negativi din mediul înconjurător.
Afectează negativ activitatea companiei și, prin urmare, trebuie eliminate. Spre deosebire de
dezavantaje, pericolele nu sunt sub controlul antreprenorului.
Compania trebuie să găsească modalități de a se proteja de amenințări, de a le evita
sau de a diminua impactul lor negativ.
7. ANALIZA FINANCIARĂ
Chiar dacă există cel puțin zece segmente diferite de analiză financiară, se evidențiază
trei cele mai importante și care sunt obligatorii. Acestea sunt bilanțul, bilanţul succesului și
cash flow (fluxul de numerar). De asemenea este utili şi punctul de pauză al rentabilității, mai
precis un grafic care oferă o secțiune transversală a investițiilor și a costurilor, pe de-o parte,
și a câștigurilor, pe de altă parte și ne prezintă momentul în care vom intra „pe minus”.
Acestea sunt proiecții care depind de prognozele vânzărilor.
În analiza financiară trebuie identificat și definit în mod clar anumite ipoteze. Aceste
ipoteze ale analizei financiare sunt constatări succinte privind condițiile în baza cărora
antreprenorul intenționează să-şi înceapă afacerea. De obicei, acestea trebuie să reflecte
următoarele dimensiuni:
 caracteristicile de bază ale afacerii antreprenoriale,
 situația pieței în care se va desfășura afacerea,
 posibilităţi capitale disponibile în prezent,
 necesități pentru spații, echipamente, instalații, mobilier și alte fonduri fixe,
 nevoie de mijloace de lucru permanente (capital circulant),
 nevoie de resurse financiare pentru salariile angajaților,
 nevoie de mijloace pentru acoperirea activităților rămase,
 data privind începutul acţiunii antreprenoriale (proiect),
 data privind începutul afacerii exploatare permanente (curente).
Analiza financiară trebuie să ofere răspunsuri la următoarele întrebări:
 Care este suma necesară pentru a începe o afacere?
 Care este punctul de pauză al rentabilității afacerii?
 Care este bilanţul succesului planificat?
 Care este bilanțul planificat?
 Care este planul fluxului de numerar?
 Care este pronostica profitului?

17
 2.2 Planul de afaceri - instrument al dezvoltării strategice

Planul de afaceri este poate cel mai important lucru de realizat în dezvoltarea
afacerii. Întocmirea lui necesită o profundă documentare și cercetare în domeniul în care vrei
să-ți dezvolți afacerea. Planurile de afaceri pot fi de mai multe feluri. Ele pot fi planuri
detaliate doar pe anumite activități, planuri financiare, planuri de marketing și chiar planuri
pentru angajați.
Utilitatea planului de afaceri este atât internă (ca instrument de lucru al managerilor)
cât și externă (pentru obținerea unei finanțări, sau pentru a realiza un parteneriat strategic cu o
altă firma).
Planul de afaceri trebuie să fie realist, fiabil, credibil, ambițios și să cuprindă
indicatori tehnici și economico-financiari care să poată fi realizați pe termen mediu și lung.
Din stabilirea clară a obiectivelor strategice și din fundamentarea indicatorilor trebuie să se
contureze soluții și măsuri concrete care permit realizarea scopurilor propuse.  Planul de
afaceri se fundamentează pe o concepție strategică, care să asigure întreprinderii (firmei)
creșterea puterii competiționale și maximizarea profitului.
Planul de afaceri cuprinde două părți: diagnosticul economic şi evaluarea activității
viitoare.
Este foarte important ca planul de afaceri, dintr-un document formal, să devină un
instrument managerial, care poate fi utilizat de antreprenor pentru evaluarea situației curente
și determinarea etapelor și resurselor necesare, pentru realizarea cu succes a obiectivelor și
scopurilor fixate.
Așadar planul de afaceri ne ajută să evaluăm o nouă idee de afaceri sau șansele de
succes ale afacerii în curs. Dacă este bine întocmit, planul de afaceri reprezintă un studiul de
fezabilitate.
Majoritatea firmelor încearcă să-și sporească profitul prin cucerirea de noi segmente
de piaţă, prin introducerea în fabricaţie de noi produse, prin oferirea de noi servicii care să le
creeze un avantaj competitiv faţă de concurenţă. Altele optează pentru acţiuni care vizează o
modificare a strategiei pentru eliminarea rezultatelor negative cauzate fie de unele deficienţe
manageriale, fie de producerea unor modificări fundamentale, cantitative şi calitative, la
nivelul ramurii de lor activitate.
Toate aceste schimbări se referă la acţiuni de stabilire a unor obiective de realizat în
viitor, la alegerea unor modalităţi de atingere a lor, la elaborarea unor planuri de acţiune în
acest sens, la luarea deciziilor referitoare la obiective şi la strategia de aplicat. Acestea au un

18
element comun, planificarea. Planificarea, în special în firmele mici şi mijlocii, se realizează
apelând mai ales la metoda planului de afaceri.

CAPITOLUL 3

STUDIU DE CAZ PRIVIND ELABORAREA

PLANULUI DE AFCERI LA SC LE CAFÉ SRL

I. DATE GENERALE

1. Denumirea firmei: LE CAFÉ

2. Reprezentant legal: Popescu Adela
3. Sediul societăţii: Str. M.C.Oanea, Nr.4
4. Telefon: 0731565856
5. Nr. acţionari/asociaţi: 1
6. Obiectul de activitate, potrivit prevederilor din actul constitutiv:
5630 Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor
7. Capitalul social: 50.000 RON
8. Forţa de muncă (număr total): 6

19
II. SCOPUL PLANULUI DE AFACERI:

1. Descrierea generală a afacerii

Piaţa cafenelelor înregistrează o creştere constantă, atât cantitativ cât şi valoric.
Această afacere este considerată una dintre cele mai profitabile pe termen lung pentru că
acoperă o nevoie constantă: aceea de a savura o cafea bună alături de prieteni într-un cadru
plăcut şi relaxant.
LE CAFÉ este o firmă creată cu scopul de a satisface nevoile curente și viitoare ale
clienților săi prin produse și servicii de înaltă calitate, precum: prelucrarea și servirea cafelei,
a ceaiurilor și a sucurilor din fructe, cât și a băuturilor ambalate/preparate.
a. Obiective
Obiectiv 1: angajarea a 2 persoane în primul an de activitate
Obiectiv 2: adaptarea permanentă la cerințele pieței prin oferirea de noi produse
Obiectiv 3: creşterea ciferi de afaceri cu 25% în primii trei ani
Obiectiv 4: atingerea pragului de rentabilitate în primul an de funcţionare
b. Activități
Activitatea 1: amenajarea spaţiului
Activitatea 2: achiziţia echipamentelor şi mobilierului
Activitatea 3: încheierea contractelor cu furnizorii
Activitatea 4: Instruirea şi verificarea personalului
Rezultate
Rezultat 1: creşterea gardului de satisfacţie a clienţilor prin produsele şi serviciile
oferite
Rezultat 2: crearea unei afaceri profitabile
c. Indicatori:
Cifra de Afaceri anuală: 732.000 RON
Profit: 320.343 RON
Număr mediu de angajați: 3

2. Analiza SWOT a afacerii

Puncte tari: Oportunităţi:

1.Calitatea ridicată a produselor şi 1.Numărul mic de cafenele
serviciilor 2.O ieşire la cafenea presupune un cost mai
oferite mic decât o ieşire la restaurant

20
 2.Originalitate prin organizarea de seri 3.Gusturile consumatorilor de cafea au
tematice, programe de fidelitate, servicii evoluat, aceştia apreciind acum o cafea şi
conexe, mese hi-tech un serviciu de calitate
3.Locaţie centrală
Puncte slabe: Amenințări:
1.Lipsa unei terase 1.Condiţii de creditare mai aspre
2.Lipsa unui renume 2.Lichiditatea redusă pe piaţă
3.Lipsa de experienţă a managerului 3.Creşterea costului cu materia primă
4.Devalorizarea monedei naţionale

3. Schema organizatorică și politica de resurse umane:

a. Organigrama

b. Politica de resurse umane

Programul de recrutare si verificare a personalului se va derula conform precizărilor
din planul operational. Recrutarea personalului se va efectua direct de catre societate. 
Prima persoană anagajată  va fi responsabilul de cafenea
care se va implica ulterior în angajarea personalului operaţional. Întregul personal va fi
angajat cu carte de muncă pe durată nedeterminată. Remunerarea se va face prin salariu şi si
se vor acorda prime cu ocazia anumitor evenimente. Salariul net lunar va fi 3.000 RON pentru
responsabilul de cafenea, 2.200 RON pentru barman, 1.900 pentru ospătari şi 1.750 RON
pentru personalul de curăţenie.
Chelnerii şi barmanii vor fi instruiţi de către responsabilul de cafenea şi de către
furnizorii de cafea şi băuturi cu privire la modul de utilizare al aparatelor dar şi privind
modalitatea de servire a diferitelor băuturi. Trainingul privind comportamenul în relaţia cu
clienţii va fi realizat de către responsabilul de caf enea.
4. Descrierea produselor/serviciilor/lucrărilor care fac obiectul afacerii
Cafeneaua va oferi o varietate de băuturi pe baza de cafea, de la cappuccino, caffe
latte, americano, mocha, mocha flake, la espresso, ristretto, macchiato, etc., dar şi un meniu

21
cuprinzător de ceai, ciocolată caldă şi băuturi răcoritoare. Deasemenea, se va oferi acces
gratuit la internet wire-less şi la o serie de ziare şi reviste mondene.  În plus, pentru a creşte
traficul de clienţi în timpul săptămânii, se vor organiza seri tematice (muzică de cameră live,
karaoke, sărbători naţionale sau internaţionale, stand-up comedy, etc.) şi reduceri de preţuri în
cursul săptămânii.
Preţurile practicate vor încadra Cafeneaua în categoria medie. În funcţie de produs,
Cafeneaua va practica un ados comercial de la 30% (băuturile non-alcoolice), până la 300%
(produsele pe bază de cafea şi ceaiurile). Astfel, o cafea va costa între 5 si 15 RON, o
ciocolată caldă între 7 şi 10 RON, băuturile non-alcoolice între 5 şi 12 RON. În cursul
săptămânii, cafeneaua va practica preţuri reduse cu 15% pentru a atrage clientela. Clienţii
fideli vor putea încheia cu cafeneaua un abonament prin care vor beneficia de discount-uri
substanţiale.
5. Analiza pieței de desfacere și a concurenței
a. Analiza pieței de desfacere
SC Le Café, țintește să satisfacă cerințelor rezidenților locali dar și a celor care vor veni,
vizitatori, turiști ai orașului etc. Serviciile și produsele cafenelei sunt destinate atît tinerilor cât
și a altor categorii mai în vârstă. Produsele și serviciile oferite de cafenea vor fi la cea mai
înaltă calitate și vor tinde pentru a oferi clipe frumoase petrecute în local.

b. Analiza concurenței
-Towers
-Mozart
6. Strategia de marketing
Se doreşte ca mecanismul cel mai puternic de promovare al cafenelei să fie
recomandarea clienţilor mulţumiţi. Cafeneaua va fi promovată constant prin ghidurile de
petrecere a timpului liber atât în format hârtie, cât şi în format online. Prin aceste canale, se va
prezentao scurtă descriere a cafenelei, a serviciilor oferite şi a serilor tematice, propria pagină
de internet si un număr de telefon pentru rezervări. Se va opta şi pentru o pagină proprie de
internet prin care să ofere informaţii despre produsele oferite şi posibilitatea de a face
rezervări online sau prin telefon.
7. Necesar de investiții

Nr.
Nr. Amortizare
Echipament buca Valoare totală
crt anuală
ți

22
 1 Bar 1 9.000 300
2 Oficiu pentru spălarea şi păstrarea 1 5.000 150
veselei
3 Macinator de cafea 1 2.800 150
4 Expressor 1 8.000 200
5 Dedurizator 1 400 -
6 Blender 1 600 -
7 Frigider băuturi răcoritoare 1 1.800 100
8 Casă de marcat specială pentru 1 4.000 140
cafenele şi soft
9 Calculator 1 4.000 140
10 Imprimantă, copiator, fax, scanner 1 1.500 -
11 Birotică 1 500 -
12 Telefon 1 500 -
13 Televizor 1 1.500 100
14 Decoraţiuni interioare 1 4.000 140
15 Sistem video de supraveghere, 1 8.000 250
monitorizare şi înregistrare
16 Echipamente servire 1 7.000 -
17 Mobilier 1 10.000 700

8. Proiecții financiare
a. Cheltuieli previzionate în primul an de la înființarea afacerii:
Nr. Categorie cheltuială Valoare Valoare anuală
crt lunară
1 Chirie spațiu 2.000 24.000
2 Salarii (total cost angajator) 15.850 190.200
3 Amortizare echipamente 2.370 28.440
4 Materii prime și consumabile 5.000 60.000
5 Utilități 1.500 18.000
6 Cheltuieli administrative (contabilitate, 2.500 30.000
marketing, etc.)
7 Altele .........................
Total 29.220 350.640

b. Venituri previzionate în primul an de la înființarea afacerii:

Nr. Vânzări la capacitatea maximă (buc) Preț unitar Venituri totale

23
 crt
1 cappuccino 5 84.000
2 caffe latte 8 96.000
3 americano 10 60.000
4 mocha 8 48.000
5 mocha flake 12 48.000
6 la espresso 10 72.000
7 ristretto 9 36.000
8 macchiato 9 84.000
9 ciocolată caldă 10 96.000
10 ceai 5 36.000
11 băuturi răcoritoare 8 72.000
Total 732.000

c. Rezultat brut previzionat în primul an de la înființarea afacerii:

Rezultatul brut anual = Total Venituri Anuale (b.) – Total Cheltuieli Anuale (a.) =
= 732.000 - 350.640 = 381.360 RON

d. Rezultat net previzionat în primul an de la înființarea afacerii:

Rezultatul net anual = Rezultatul brut anual – Impozit pe profit/venit =
= 381.360 - 61.017 = 320.343 RON

CONCLUZII

Planurile de afaceri diferă între ele deoarece au în vedere firme diferite care iniţiază
afaceri diferite. Acest lucru explică importanţa planului de afaceri ca instrument de lucru
necesar întreprinzătorului; prin planul de afaceri întocmit, întreprinzătorul demonstrează că
are o imagine de ansamblu asupra afacerii şi asupra perspectivelor acesteia. De fapt, prima
dată, firma apare în mintea întreprinzătorului; el porneşte de la ideea de afacere şi poate să
ajungă la o viziune a afacerii; în acest caz poate să treacă, prin stabilirea unei strategii (pentru
realizarea viziunii), la planul de afacere. Astfel, planul de afaceri permite: formularea clară a
obiectivelor acesteia; planificarea atentă a etapelor de realizare a afacerii, a activităţilor,
formularea unei strategii coerente; stabilirea necesarului de resurse pentru derularea afacerii;
stabilirea orientării firmei; utilizarea sa în moduri diferite: instrument intern (ghid pentru

24
luarea deciziilor, instrument de control în raport cu rezultatele obţinute), instrument extern, de
relaţionare cu alţi agenţi economici (finanţatori, furnizori, clienţi etc.); identificarea nevoilor
clienţilor potenţiali şi stabilirea mijloacelor necesare satisfacerii lor; diminuarea riscurilor,
prin luarea în considerare a oportunităţilor pe care le poate folosi firma.
Orice plan de afaceri, pentru a fi cu adevărat util întreprinzătorilor în conducerea unei
afaceri, trebuie: să fie simplu, sugestiv, clar, aplicabil, uşor de urmat; să propună obiective
concrete si măsurabile; să fie realist; să fie bine întocmit, revizuit periodic.

25
 BIBLIOGRAFIE

1. Dumitru Porojan, Cristian Bisa - Planul de afaceri :concepte, metode, tehnici,

proceduri, Bucureşti, Casa de Editură IRECSON, 2002;
2. Frunzăverde Doina, Horia Irimia, Venera Rândaşu - Antreprenoriat: teorie şi practică,
Timişoara, Editura Mirton, 2005;
3. Ovidiu Nicolescu - Managementul întreprinderilor mici și mijlocii: concepte, metode,
aplicații, studii de caz, Editura Economică, 2001;
4. Radu Victor & colectiv - Planul de afaceri, Editura Mărgăritar, 2004;
5. West Alan - Planul de afaceri, Editura Teora, București, 2000;
6. www.antreprenor.su

26